Aeost

-gecu.

1850-1925

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIILE DIIEPTULUI CIVIL ROMAN

VOLUMUL II

72784. Aletrandresco, Prineipiile Dreptului Civil Romin, Vol. II.

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE ALEXANDRESCO
FOST DEOAN $1 PROFESOR AL FACTILTATTI JITRIDICE DIN LW, ADVOCAT,
SECRETAR GENERAL AL MINISTERULIII JUSTITIET,
PROCDROR GENERAL SI CONSILTER LA TNALTA CURTE DE CASATIE RI JUSTITIE

PRINCIPIILE

DREPTULUI CIVIL ROMAN

ovmptik" nvErorrii,
TIPARITA DUPA MANUSCRISELE AUTORULUI (4000 PAGINI)
CUPRINZAND

DOCTRINA SI JURISTRUDENTA PANA. LA. ZI

PRECUM SI

MAXIMELE, AFORIZMELE, PROVERBURILE

REGULELE DE DREPT
CELE MAI CUNOSCUTE
ROMANE, FRANCEZE, GERMANE,

etc.,

ABSOLUT TOATE COMENTATE DE AUTO,

ASEZATE IN ORDINEA rODULUI CIVIL

CU

APLICAREA LOR LA DIFERITELE MATER1I ALE DREPT1TLIII.

VOLUMUL II
Cartea 111, art. 644-649; titlul I ,art. 650-799 (Succesiuni) i titlul II
art. 800-941 (donatiuni intre vii i testamente).

OPERA POSTUIVITI

cuprinde In total 4 volume

BUCURETI
Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate Anonimh.
1926

www.dacoromanica.ro

id
Toate exemplarele acestui volum ror fi numerot ate
$i semnate, manu pro prta, de D-1 G. D. Danielopol, care

sin gur are proprletztea literard a tatulor operilor, tipdrite fi netipdrite ale Autorului.
Fiecare volum cuprinde fotografla cu auto graful
autorului.

www.dacoromanica.ro

CARTEA III
(art. 644-491 C. civ.).

DESPRE MODURILE DE DOBANDIRF

1 DE TRANSMITERE ALE PROPRIETATEI SI DESPRE
CELELALTE DREPTURI ASUPRA LUCRURILOR.

numai de diferitele moduri prin care se doband(gte i se transmite proI. Cartea HI din codul civil se ocupa

DU

prietatea, dar qi de celelalte drepturi ce omul poate sa exercite

asupra lucrurilor.
S'ar parea, dupa cum zice un autor german, ca legiui-

torul a gramadit In aceasta carte tot ce n'a Incaput In

cartea 1-a qi a 2-a:
,,Fast scheint es, als ob in das dritte Buch alles aufgenomnen
wurde, was in das erste und zweite nicht passte" 1).

A dobtindi insemneaza a deveni proprietar, iar a

instraina Insemneaza a fate pe altul proprietar (rem mum
-alienam facere).
Modurile de a dobandi proprietatea sunt : 1 originare
i derivate , 2 ca titlu oneros sau cu titlu gratuit , 3 cu

-thin universal sau cu titlu particular ori singular.

Modurile de dobandire sunt originare atunci and
se dobandeqte proprietatea unui lucru ce n'a apar(inut ;lima,nui, de exempla : ocupatiunea. Ele sunt derivate atunci and

proprietatea se stramuta dela o persoanit la alta, precum :

'vanzarea, donatiunea, succesiunea, ele. 2).
I) Latehariae. gandbuch, des franz6siselten Civilrechts, I, 7, p. 16, nota
2, in fine (ed. Ansellatz).
2) Cpr. art. 411 C. Calimach (314 C. austriac, asupra tIruia vezi Unger,
System des 68terleichischen altgemeinen Privatrechts, II, 72, p. 5, nota 9.

www.dacoromanica.ro

COD. CIV.

CARTEA III.

ART. 644-646.

Modurile de dobAndire aunt 1) Cu tiau oneros atunci

&and In schimbul lucrului primit se drt o valoare oare care,
precum vAnzarea. Ele sunt cu titlu gratuit, atunci and se
primeste un lucru, Ail. a se da nimic In schimb, precum :
donatiunea, succesiunea ab intestat sau testamentarA.

Modurile de a dobAndi proprietatea sunt Cu titlu universal atunci cand se dobAndeste o universalitate de bunuri,

iar nu numai un lucru deterrninat. Astfel, sucasiunea ab

intestat este un mijloc de dobAndiri cu titlu universal, lar
legatul singular ori particular, este un mod de dobAndirecu titlu particular.
Achizitorul cu titlu universal plAteste datoriile aceluia

ciiria el succede (art. 655, 893, 896 C. civil), pe cAnd

achizitorul cu titlul particular nu plAteste, din contra, aceste-

datorii (art. 775, in fine, 909 C. civil), pentruca datoriile

sunt o sarcinii a Intregului patrimoniu, iar nu a unor lucruri particulare.
2E'8 alienum totius patrimonii onus est non eertarum rerum" 2)..

Modurile de a dobandi proprietatea

(art. 644-646

C. civil).
Modurile de a dobandi proprieta tea sunt : succesiunea ab intestat Ili cea testamentarti (legatele); donatiu-

nile; conventiile; traditia, lnsA numai In unele cazuri ; accesiunea sau incorporatiunea ; prescriptia achizitivii, sau uzucapiunea ; legea si, In fine, ocupatiunea.
8 bis. Titlui proherede.
Succesiunea este un mod derivat de a dobAndi proprietatea si, In iegislatia noastrA,
spre deosebire de ceeace se IntAmplit In Franta, titlul de-

mostenitor, (pro herede), constitue un titlu just care, unit

cu buna credint, conduce pe mostenitor la proprietatea
imobilului giisit In succesiune, prin uzucapiunea de 10-20
de ani 3). Chestiunea este Insg, controversatA.
In cat privelte deosebirile ce exista intre actele cit titlu oneros Ili eel_
en titlu gratuit, vezi tom. III, parten II, p. 3, nota 1, al Coment. noastre.
Vezi tom. I al acestei lucari, p. 509. qi infra, No. 383 gi 6149, etc.
Vezi tom. III, partea 1-a, p. 310, nota 2; tom. III, parte' II, p. 0,
792 nota 2 qi p. 903, 904; tom. XI, p. 133 urm. p. 138 u,m.; p. 250, text li
3.oh 3, etc. Mai vezi li infra, No, 456, precum cii tom. IV al aeestei 1111.146,.
No. 533 bis, 0 No. 578. Cpr. Ca.. S-a I-a, Bult. 1913, p. 1075 li. Dreptul din_
1913, No. 74, p. 585, i-te. Contra: Trib. li Curtea laqi, Dreptul din 1912, No. 1
(Cu observ. noastra) li din 1913 No. 73. p. 579 urm.

www.dacoromanica.ro

MODITRI PRIN CARE SE DO/31ND PROPR.

Tratlitia.

ART. 644-648.

In clt privete traditia, pe care art. 644

din codal nostru o prevede anume, ea nu strImutg pro-

prietatea decal nutnai atunci &and conventia are de obiect

un hiera nedeterrninat In individualitate, ci numai In specia
sa (in genere 1) qi In materii de daruri manuale.
Darul manual este deci astgzi un contract real, in
sensul riguros ce aceastg expresie avea la Romani 2).
Legea.
Art. 615 din codul nostru mai prevede
Intre modurile de dobandire ale proprietAtei
legea 3).
II. Ocupatiune.
In fine, ultimul mod de doblndire
al proprietItei, pe care art. 615 din codul nostru Il prevede anume, este oeupatiunea.
Oeupatiunea este un mod originar de a doblndi proprietatea unui lueru care nu apartine nimgrui (res nullius ).
Lucrurile ce nu apartin nimgrui sunt deci ale primului
oeupant. Aeeasta se Intelege insg, numai pentru luerurile
animalele sglbatice, peqtele, etc., aceastg
miratoctre, preen
regulg nefiind aplicabill irpobilelor ce nu au stgpftn, de
oarace ele se cavil), Statului in baza art. 646 C. civil.
Oeupatiunea este privitoare : lo la lucrurile a cgror
uz este comun tuturor (art. 647 C. civil); 2 la vanat i
peseuit (art. 648 C. civil); 3 la inventiunea sau ggsire ;
In fine, 40 la lucrurile mate dela inamie ( occupatio bellica ,
praed a bellica).
Lucrurile al ciror uz este comun tuturor (art. 647
C. civil).
Sant lueruri cari nu apartin nimlnui, pe care

Justinian le. flume* comune tuturor, precum: aerul, lumina, marea, apa eurgAtoare, etc.
Et gulden?, naturali jure comnzunia sunt omnium hxc: aer,
aqua profluens. et mare et per hoc litora maris". (Dupii dreptul
natural sunt comune tuturor: aerul, apa curggtoare, marea i ma(Instit., De divisione rerum et qualitate, 11, 1. 1, ab
lurile
initio)
VAVinatul i pescuitul (art. 618 C. civil).
natul este un mod de a doUndi proprietatea animalelor
Vezi infra, No. 544.
Cpr. art. 1269 C. Calima.ch (art. 943 C. austriae). Vezi infra No., 534,
(doaatiunile manuale).
8) Vezi, de exempla, art. 123, 285, 339, 477, 485, 598, 646, 649, etc.
C. civil.

www.dacoromanica.ro

COD. CIV.

CARTEA III.

ART. 648.

sAlbatice, care tritesc In starea lor de libertate. Aceste animale fiind res nullius, devin proprietatea primului ocupant
(art. 648 C. civil).
Fera, igitur bestiae et volucres et pines, id est omnia animalia quae mari, ccclo et terra nascuntur, simul atque ab aliquo.
capta fuerint, jure gentium statim illius esse incipiunt; quod enim
ante nullius est, id naturali ratione occupanti conceditur". (Animalele Albatice, pasarile, petii i toate animalele care se nasc In
mare, in aer i pe pmnt, indatii ce au fost prinse de cineva,
apartin, dup dreptul natural, acelei persoane; edci ceeace nu
apartille nimknui se cuvine, dupg, dreptul natural, primului ocupant). (Instit., loco cit., 12, ab initio 1).

AstAzi dreptul de a vana i politia vanatului sunt regle-

mentate prin legea din 27 Oct. 1921 (m. of. 167) comp],
cu L. 19 Apr. 1924, m. of. 12), iar contraventiile la
aceastg, lege se judecit, conform dreptului comun, dejudecgtoriile de ocoale, art. 52 lit. e. din 1. judecItoriilor deocoale dela 1907).

Dreptul de a vana este un atribut al proprietAtei, In

acest sens c once proprietar poate vana pe fondul *Au
(art. 1 L. din 27 Oct. 1921). Nimenea nu poate vana
pe proprietatea altuia, fr consimIimantul scris al proprietarului (art. 6 din legea mentionat1).
On ne peat tendre ni thsurer au domaine d'autrui",

zice-

Loysel 2).

Seniorul putea Insg, s vaneze pe toate fiefurile (moiile)

care atarnau de el. In acest sens tot Loysel 3) zicea :

Qui a fief a droit de chasse".
Acel care a rInit de moarte pefondul sAu un animal sqlbatie poate s1-1 ridice de pe proprietatea altuia, fArg, a
se face culpabil nici de furt, nici de delictul special prevgzut

de art. 73-73 din legea, citatl dela 1906.

Dad, animalul a fost Insa numai uqor rnit, vanittoMai vezi L. 1 1, Dig., De adquirendo rerun'. dominio, 41. 1. Cpr.

art. 502, C. Calimach.

Loysel, op. cit., I, p. 260, No. 253. AceastI tnsemneazI ell, on ne pent

de jour et di. met, tendre des panneaur et des filets au domaine d'autrui pour
prendre le gibier". In memoriile lni Claude Leger, care trAia In anul 1437,
aceastil, regulg era formulsa ta termenii urmItori: Par constitution real et
edit, homme ne pent tenire ni theaurer hors de son fi et son domaine, en autrui domaine et beritlge". Vezi Loysel, loco supra cit., In
8) Loysel, op. cit., I, p. 281, No. 278.

www.dacoromanica.ro

MODURI PRIN CARE SE DOBA.ND. PROPR.

ART. 648 1 998.

rul nu-1 poate ucide pe proprietatea aftuia, unde animalul

refugiat, flra a comite delictul special prevAzut de art.
6 din legea politiei vanatului.
Dreptul de vangtoare nu apartine arendavului unui
fond cleat atunei and i s'a concedat prin contract (art.

7 L. din 1921).
Cat pentru uzufructuarul unui fond vtim el

el are

.dreptul de a vana pe aeest fond 1).

Oeupatiunea nu strImutA proprietatea animalului la

vangtor, deck atunci and vanatul a clzut In mfina

lui :

Alii non aliter putaverunt tuam ease (feram bestiam), pant

-si eam coeperis. Sed posterio rem sententiam nos confirmamus, quia
multa accidere possunt pit eam non capias". (A4ii ered, din contra,

pentru a dobindi animalul, trebue s. fi pus mina pe el. Noi

confirmAm aceastit din urns& phrere, pentrue . mai multe impre-

jur,ri pot s. Impiediee de a prinde animalul). (Instit., De divisione rerum, II, 1, 13, in fine 2).

Faptul c vingtoarea a avut loe pe plmintul altuia,

farl voia aeestui proprietar, nu 1rnpiedica pe vanittor de
a deveni proprietarul animalului ucis de el, fiind
-obligat a plati daune interese pentru clleareu dreptului de
proprietate (art. 998 C. civil).
Proprietatea dobanditl asupra animalelor glbatice
prin oeupatie, se pierde odata cu posesiunea lor, Indata ce
iteestea animate vi-au redobandit libertatea lor 3)
Pescuire.
Art. 648 din codul civil apliel prin-cipiul ocupatiunei vi la pescuire. Pevtele ea vi vanatul,
fiind res nullius, se envine primului oeupant.
Jus pescandi omnibus comune est in porta, fluminibusque".
-(ToO pot peseui In fluvii, porturi i fluvii). (Instit., De divisione
-rerum, II, 1, 2 4).

Ritmane Insl bine inteles c pescuitul, ea vi vanatul,

nu poate fi un mod de a dobandi proprietatea prin oeupatie, decal pentru pevtele care se glsevte in laxit ate
Vezi tom. I al aeeetei lueritri, preemn vi tom. III, partea I-a, p. 465;
tom. III, partea II, p. 16 (ed. a 2-a), etc.
Vezi vi L. 5 1, Dig.. De adquirendo rerum dominio, 41. 1. Cpr. art.
-502 C. Calimaeh vi art. 1, in fine, C. Caragea partea Il, capit.
Cpr. Inetit., De diviaione reruns, II, 1 12 L. 3 2 Dig., .De adquirend return, dominio,, 41. 1; art. 604 C. Calimaeh ; art. 960' C. germao, etc.
Cpr. art. 501 C. Calimaeh; art. 1, in fine, partea ir, eapit. 2, C. Caragea, etc.

www.dacoromanica.ro

10

COD. C1V.

CARTRA III. ART. 649.

naturali. PeOele din iazuri,

cotete, etc. ne mai fiind
res nullius, ci o proprietate privata, acei care ar prinde
asemenea animale prin ascuns de proprietarul lor, s'ar face
eulpabil de delictul de furt (art. 309, 10 C. penal).
Facultatea de a pescui este astgzi reglementata prin
legea din 10 Octombrie 1896 (m. of. No. 153) qi r(g.
din 14 Julie 1887, (m. of. 109 qi 110).
Invertiunea sau gsirea. Inventiunea sau gasirea este o ocupatie prin care dobandim un lueru nelnsufletit ce nu apartine nimgnui, sau al carui proprietor
este cel putin necunoscut. Inventiunea este relativg, la lucrurile care n'au stapan ; la cele pierdute de catre proprietarul lor qi la comoara sau tezaur (art. 649 C. civil).
Inventiunea gsirea relativ la lucrurile mitgatoare
care n'au apartinut nimnui sau care au fost prsite de proprietarul lor.
Lucrurile nelnsufletite care n'au aparnut
nimanuI, precum : pietrele sau plantele care crese i se ggsese

In more, ori pe malul marei, etc. apartin primului ocupant :

altem lapilli et gemrnae et caetei a quae in littore inveniuntur,
jure naturali staturae znventori fluid. (Pietrele, diarnantele i alte-

lueruri ce se gsesc pe malul mrei, apartin, conform dreptului

natural, aeelui care le-a gsit). (Instit., De divitione rerum,
1, 18').

Tot astfel, primul ocupant devine proprietarul

luerurilor mobiliare care au avut stgpan, MBA a cgrui sigpgn
le-au lepgdat eu intentia de a nu mai fi ale sale ( proderelfcto):
Pro derelicto rem a domino habit= si sciamus, possumusadquirere" (Putem dobandi. en titlu de delsare un lucru ce stim.
a a fust piirsit de proprieta-rul lui). (L. 2, Pr. Dig., Pro derelict,
41. 7 2).

Inventiunea relatid la lucrurile micAtoare

Lucrurile pierdute (lespierdute de proprietarul lor.
paves) nu trebuese confundate culuerurile care n'au stapin ;
cleft pe and aceste din urmg, devin proprietatea primului
1) Mai rezi L. 3, Dig., De divieione rerun', 18; L. 1 1, in fine,
De adquirenda vel amittenda posseseione, 41, 2;- art., 2. parka II, capit. 1, C.
Caragea, etc. Cpr. Pothier,Proprit, IX, 58.
Cpr. Instit., tit. cit., II, I, 47;. art. 510, 511 C. Calimach (386, 388,
C. austriac).

www.dacoromanica.ro

MODURI PRIN CARE SE DOBA.ND. PROPR.

ART. 991.

11

ocupant, cele dintitiu au, din contra, un stapn, care

pastreaza proprietatea lor :
Hag enim dominorum permanent". (Instit., De divisione
-rerum, II, 1, 481).

Ia vechiul drept francez, les paves apartinean Regelui

sau au sei gneur haut-justicier (Obergerichtsherrn 2).
Biens vacans, terres hermes (herema, adec, pmanturile
necultivate),

et paves appartiennent au haute-justicier", ziee

Loysel 3)

Alle Vorstrande sind des KOnigs" zice o veehe

maxima germana. (Toate lucrurile provenite din mare (6,paves de ?ner) apartin Regelui 4).
Ocupatia nu stramuta, deci proprietatea lucrurilor
pierdute, acela care le-a pierdut putand sa, le revendice de
la gasitorul lor, dovedind proprietatea sa qi .platind gasi-

-torului cheltuelile facute de acest din urma pentru, publi-carea, conservarea, sau hrana lui, daca este vorba de un
animal (art. 991 C. civil), precum i recompensa ce ar fi
promis 51.

21 bis. Mai mult Inca, dupa art. 327 qi 328 din

.codul penal, acel care gaseste lucruri straine, poate, dupa
imprejurari, fi condamnat pentru abuz de Incredere 6).

easitorul nu devine deci proprietarul luerului gasit prin

ocupatiune, ci numai prin prescriptia de 30 de ani dela
gasirea lui, art. 1909 2 C. civil nefiind aplicabil decat
atunei cand posesorul lucrului are un titlu qi bung, credinta
specie, nu exista nici titlu, nici bun/ credinta. Cu
toite acestea, chestiunea este controversata 7).

Dupa codul Caragea (art. 2, partea II, capit. 1),

gasitorul prescria, fara nicio deosebire, proprietatea lucrurilor
Cpr. art. 512 C. Calimaoh (388, in fine, C. austriae).
Vezi Zahariae, Handbuch dee fr. Civilrechts, I, 185, p. 561, nota 4

-ed. Crome).

2) Loysel. op. cit., I, p. 283, No. 277.

Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 251, No. 100.
Cpr. art. 518 C. slime& (391 C. austriac), preemn si art. 718 C.
Italian. In privinta titlurilor la purtg,tor, pierdute, distruse, furate, etc., vezi
L. din 21 lanuarie 1883, isr in privinta eambiilor pierdute sau distruse, vezi art.
-321, 354 urm. C. com.
Cpr. art. 513-524 C. Calimaeh (389, 395 C. austriae).

Vezi tom. III, partea II, p. 22 si tom. XI, p. 350. Mai vezi tom. IV

aeestei luerXri, No. 602.

www.dacoromanica.ro

12

COD. CIV.

CARTEA III.

ART. 649.

glsite prin trei ani, iar dupit art. 521 din codulCalimach
(an C. austriae modificat), prin trei ani dela publicare
pentru lucrurile mirltoare nelnsufletite, qi printeun an
tot dela publicare, pentru lucrurile de sinei milcgtoare,
adeel animalele (moventia).
Inventiunea relativi la comoarA (art. 649). Comoara este once lueru mobiliar de o valoare comercial, fie
chiar de mica Insemnittate, aseuns, fie chiar de putin timp,

sau ingropat, pe care nimeni nu poate justifica eg este

proprietar t).

La Romani se cerea, din contra, ea lucrul sA, fi fost

ascuns de demult;
Thesaurus est vetus guaedam depositio pecuniae, cujus nom
ex tat memoria, ut jara dominum non habeat". (Un tezaur este un
vechiu depozit de argint, din timpuri imemoriale, care nu are niciun
proprietar). L. 31 1, ab initio, Dig., De adquirendo rerum dominio,.
41. 1).
Comoara se chiama aur, argint, banii cei vechi de demult,
sapinal ai cui au fost 85. nu se cunoasc5, cine au fost" zice
pravila lui Matei Basarab (glava 89 2).

Once mijloace pot fi 1ntrebuintate astlzi spre

deseoperi o comoarl, pe cAnd codul Calimaeh oprea descoperirea ei prin fapte necuviincioase, adecl prin farmeei8).
,Cel ce va glsi comoara eu vr5ji qi eu draci, aceluia nimio
s5, nu i-se dea, ei 85. ja tot Domnia", zice pravila lui Matei Basarab
(glava 89).

In codul Caragea, eomoara apartinea Domnului

art. 1, partes. II, eapit. 1 4) ea qi In Englitera, unde i
astAzi ea apartine Coroanei 5). Aceeai solutie era admis.
In veehivl drept francez.
Art. 649 din coclul civil cere ca lucre mobil sI fie ingropat sau ascuas
fie in pimint, fie chisr intenn mobil, de exemplu: inteun jilt, in saltariul und
serin, etc. S's decis bask en drept cuvAnt, cg, obieetele de aloare glisite in

albis unui an, nu constitueso o comoarii. Trib. Gand, (Yr. judiciar din 1911, No
20, p. 169. N'are de asemenes caracterul unei comori ornicul san un alt
obiect de valoare gAsit en ocazia ourAtirei unei latrine. Veal tom. III, partea II,
p. 24, nota 2.

Cpr. art. 527 C. Calimach (398 C. austrisc); tilt. 984 C. german; art.
723 C. elvetian din 1907, etc.
Cpr. L. Arnica Cod, De theecturie, 10, 15.
Cpr. pravila lui Matei Iissarab, glava 89, in fine.
6) Vent Er. Lehr, Droit civil anglaie, I, 218, p. 147 ti II, 619, p. 33 (ecl,
2-a). Una Bustin cl gi la Romani comoara apartinea altI datii fiscului. Vezi

www.dacoromanica.ro

MODURI PRIN CARE SE DORND. PROPR. ,-- ART. 649.

13

,Le roi applique 6, soi la fortun est treuve d'or", zice Loysel 1).

In Etablissements St. Louis ggsim urmatoarele:

Nul n'a fortune d'or, se il n'est Rois, et les fortunes d'argent
sont an barons et b, ceux pi ont grand justice en leus terre" 2).

Dreptul vechiu germanie zicea, de asemenea :

Aller Schatz unter der Erde begrabPn, tiefer den ein Pflug
geht, gehdrt zu der loniglichen Gewalt". (Once comoar5, ingropatii,
In p'am'nt, mai adinc deceit poate merge plugul, apartine puterei
regale 3).

In legile lui Man gasim In privinta comoarei urmatoarea dispozitie:

Regele are drept la jumAtate diu comorile vechi si din metalurile pretioase ce euprinde pmtIntul, prin calitatea sa de protector si pentrucl este stilpiinul pkantului". (Cartea VIII, No. 39).

In dreptul vechiu francez, numai comoara care consista

In aur apartine Regelui, caci iata ce ne spune tot Loysel :

Quant aux autres trsors mucs d'anciennet (care nu consistau in aur), le tiers en doit appartenir au haut-justicier, le tiers
au seigneur trs-foncier (au propritaire), et le tiers it celui qui
les a trouvs" 4).

Aceasta solutie era admisa i prin art. 529 din codul

Calimach (399 C. a,ustriac, modifieat prin decretul din 16
Iunie 1846).
26. Impirirea comoarei In dreptul actual. In dreptul
actual, eomoara apartine, In Intregimea ei proprietarului
fondului, dad, descoperirea ei se datoreqte acestui proprietar,

In urma cereetarilor ordonate de el 1n seopul de a

comoara (art. 649 C. civil 5),

gasi o

Mayas, Court: de droit romain, I, p. 709, nota 13 (ed. a 5-a). Contra: Aecarias, Pr.

de droit romain I, 249, p. 630, text 2, nota 1; Girard, Manuel lment. de droit
romain, p. 316 (ed. a 4-a), etc.
1) Loysel, op. cit., I, p. 284, No. 279.
1) Lord, op. li loco cit., p. 285, in notit. Prin fortune d'or" se intelegea
aural giisit din intAmplare in plimint: ... Fortune si est quand elle est trouve
dedans terre, et terre en est effondre". Loysel, loco supra cit. li Chaisemartin,
op. cit., I, p. 247.
9 Loysel op. fi loco cit.; Cbaisemartin, op. cit., p. 216, No. 90.
4) Loysel, op. cit., I, p. 287, No. 280.
6) Cpr. art. 534 C. Calimach (401 C. austriac).

www.dacoromanica.ro

14

COD. CIV.

CARTEA III.

ART. 649 2.

Comoara apartine tot proprietarului fondului, daca ea

a fost descoperitit de un tertiu in urm,a unor sdpaturi
neordonate de proprietar ; clei, In asemenea caz, gAsitorul
ei a violat dreptul de proprietate. Aceastl solutie -era admiss qi In pravila lui Illatei Basarab (glava 89).
In fine, comoara apartine pe jumAtate gIsitorului ei
qi proprietarului fondului, dael a fist descoperitit printeun
pur efect al tntamplitrei. _(art. 649 2).

Aceastil solutie, admisl de Implratul Adrian, a fost

confirmatl de Justinian 9.
Aceast6, solutie era admisl qi in pravila lui Matei
Basarab (glava 89).
Acel care, din intdmplare, glsete o comoarl intr'un
fond stetin, trebue deci s'o ImpartA ca proprietarul fon-

dului in care a fost ggsitl.

Dein Fund, mein Halb' , ziee o veche maximit germata. (Din
eee4ce ai gsit jamtitate mi se eavine mie 2).

26 bis. Faptul cl gIsitorul comoarei s'ar fi incercat a

aseunde descoperirea ei prorietarului fondului, nu poate OA
lipseasel astlzi de partea ce i se cu vine ea glsitor 3), tiut
fiind 04.
Nulla pcenu sine lege". (Niei o pedeaps1 nu poate fi apli-

ma Meg, o anume lege 4).

26 ter. Asslunderea comoarei ar putea eonstitui un furt,
daca existd, din partea gIsitorului ei o intentie frauduloasI
coneomitentl cu descoperiraa ei (art. 308 C. pen. 5).
27. Comoara nefIcand parte din fond .1 pgstrindu-qi
individaalitatea sa, nu este grevatl de ipoteea care greveazg

fondul. Creditorul ipoteear va avea insI drept la o parte

din eomoarit ea glsitor, decateori ea va fi descoperitg de
el prin efectul IntamplArei.
De se va prileji cineva sit aibtb pre mane, lui niste oeine
zalogite si de va gitsi el o earmark', va i'mprti ea stpantil lo.5 Vezi Instit., De divisione rerun', II, I, ' 39, in medio, precum qi L.

unia, Coa, De thesauris, 10, 15.

2) Vezi Chaisemartin, op. cit, p. 248, No. 97.

2) Oontra: Pravila lui Matei Basarab (glava 89); -art. 531 O. Calimach
(400 C. austriac). Vezi li Novela 51 a impiLratului Leon (de invento thesauro, etc.),

dela care este imprumutat art. suscitat din codul Calimaeh.

4) Vezi tom. I al acestei IncrAri, No. 25, p. 44.
2) Vezi art. 5 din aired. Minist. dreptittei dala 15 Septembrie 1861, publicatI in colectia Pastia, p. 1398 urm.

www.dacoromanica.ro

MODURI PRIN CARE SE DOBIND. PROPR.

ART. 649 2.

15

cului, de vreme ce se chiam e au gsit ea si cum ar fi Intr'un

loe strin", zice pravila lui Matei Basarab (glava 89).

Tot pentru aceleasi motive se decide, In genere,

dei chestiunea este controversat, di acel care a cumprat
o cas, spre a fi dIramatl, In scop de a-qi Insusi materialul,
n'ar avea ,drept la comoara ce s'ar gAsi ascuns6 Inteun zid
Ili acelei case, afara bine Inteles, de partea euvenitit lui ea
glsitor; cAci vanzarea unei case spre a fi dAramatii, Rind,
dup. cum tim, o vanzare mobiliarA, proprietatea comoarei

apartine aceluia pe al cgrui fond era ziditl casa.

Lucrurile luate dela inamic in timp de rizboiu
Ultimul mod de a dobindi proprietatea
(praeda bellica).
prin oeupatie consaerat prin dreptul gintilor, este relativ la

lucrurile mobile pe care inving/torul este In drept de a le

lua dela vrIjmai, In timp de rgzboiu :
,Ea gum ex hostibus capimus, jure gentium statim nostra
fiunt". (Lucrarile mate dela inamie devin, dup dreptul gintilor,
proprietatea noastr). (Instit., De divisione rerum, II, 1 17, ab
initio i L. 7 5, Dig., De adquirendo reru9n dominio, 41. 1 9.
On acquierent aussi par la prise et par le droit dela guerre,
ce qu'on prend sur les ennemis", zice Domat 2).
n Was ich vom Feinde bekomme, das ist mein', zice o veche
maxim german 8).

Popoarele au deci dreptul nu numai de a se ucide,

dar El.i de a se prUla unele pe altele. Acest mijloc de dobIndire al propriettitei (Beatelrecht) ar trebui sl figureze
numai In codul animalelor selbatiee, zice un autor 4).
Cu toate acestea, el este foarte de mult recunoscut si
In Englitera, unde vechii autori sustineau altAdatI cil, inamicul neavand nici un drept la protectia legilor, ori qi cine
poate sitli Insuseascit bunurile lui, fArl a avea obligatia
de a le restitui. Blackstone protesteazg Insl, In numele ratiunei si a justitiei, contra unui drept &tat de barbar qi
I) Vezi ei L. 1 1, in medio (item bello capta). Dig., De adquirenda vel
amittenda possessione, 4L 2. Cpr. art. 535 C. Calimaeh (402 C. austriae). Vezi
tom. IV al &meta luerki, No. 605 quater.
2) Domat, Lois civiles (inns leur ordre nature', IV, p. 259, No, 3 (ed
Carr).

8) Chaieemartin, op. cit , p. 203, No. 61.

4) Cpr. Laurent, VIII, 438.

www.dacoromanica.ro

16

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 650.

nedemn de o tarit civilizatl '); ceeace n'a Impiedicat In rlzboiul mondial 1916-1918, pe Nemti, Bulgari qi Turci, de
a ara In t/rile lor tot cc au gIsit In teritoriul ocupat de ei.
Aceste, in secolul in care trlim, se zice el se numeste civilizatie!

Persoanele qi proprietltile particulare sunt, In adevlr,

inviolabile In timp de r/zboiu, ca Ili In timp de pace ; cici
Tlzboiul care conferl Invingltorului dreptul de a impune
celor Invinsi rechizitii, contributii, etc., nu-i conferI pe
acela de a prlda bunurile partieulare sau ale Statului ;

altfel ritzboiul, astfel cum 1-au Inteles i praeticat timp de

patru ani puterile centrale, ar fi o talhlrie, o jlfuire eu
mlna Inarmatl, si un mijloc de exterminare al invinsului,
ceeace nici echitatea, nici umanitatea nu permite.

Du asemenea drept era pinl la un punet oarecare

scuzabil la Romani, care voind a cuceri Ili a Inghiti omenirea, au displrut ei insisi de pe fata plmlntului, si la
care nu numai lucrul, dar gi Insusi vrajmaqul devenea proprietatea Inving/torului, el nu se mai pricepe Insl In timpurile moderne.
si

Rlzboiul, aceastl tristl necesitate, Isi are, In adevIr,

el astIzi legile sale, clei el trebue sit fie condus conform

dreptului si legilor eterne ale umanitgtei :

Legile A tug la sunetul armelor, zice Grotius, ins5, numai
legile civile i judecAtoreqti, care se aplia, In timp de pace, iar
nu gi legile venice, care sunt de toate timpurile".
Sileant ergo leges inter arma, sed civiles et judiciariae et
pacis propriae, non aliae perpetuae et omnibus temporibus accomodatae" 2).

CARTEA III.

TITLUL I.

A moqteni sau a
30. Succesiunile ab intestat 3).
succede, InsemneazI a lua loeul unei alte persoane. Astfel,
Vezi Er. Lehr, hlments de droll civil anglais, I, 618,p. 32 (ed. a II-a,
revXzutil, de J. Dumas). Vezi asnpra pritzei de riizboin in genere, Hefter, Des
ouropaische Valkerrecht der Gegenwart, 135, p. 260 nrm. (ed. Bergson). Vezi
gi articolnl ce am pnblicat in Tribuna: juridicil din 1919.
Vezi Mass, Le droit commercial dens see rapports avec le droit des
gens et le droit civil, I, No. 120, p. 108 (ed. III-a).
8) In at privegte suceesitmea in dreptul austriac, vezi Unger, Dar Bsterreichische Erbreclat systematiach, dargestellt (Leipzig, 1871).

www.dacoromanica.ro

DE3CRIDEREA SUCCESIUNILOR.

ART. 651,

17

Inteun sens larg, se poate ziee ea eumparatorul suceede

vanzaterului (suceesor eu titlu particular).
In titlul de fa, euvintul sueeesiune Insemneaza Insa
transmiterea pa,trimoniului, adeela drepturilor i obligatiilor
unei persoane defuncte catre o alta persoana care traeste i
care se numete mostenitor (uneori erede) (art. 651 C.:civil).
Hereditas nihil aliud est, quam succesio in universum jus,
quod defunctus habuerit' (Mostenirea nu este altceva deck dreptul
de a succede n toate drepturile defunctului). (L. 62, Dig., De div.
regulis juris antiqui, 50. 17 si L. 24, Dig., De verb. significatione
50. 16).

Succesiunea este deci transmiterea patrimoniului

unui defunct la o alta persoana.
Succesiunea se Intemeiaza, ea i familia, pe principiile

de morala gi de drept natural'), i eeonomia politica o

considera, cu drept avant, ca unul din cele mai mare stimulente l munca. A. desfiinta dreptul de suceesiune, ar
lnsemna deei a distruge proprietatea individuall; cad proprietatea vremelnica, redusa la viata omului, nu mai este o
proprietate. Statul ar deveni, in adevar, unicul proprietar,
iar particularii n'ar mai fi decat niste uzufructuari. Doctrina
care admite proprietatea vremelnica nu este deck comunizmul sub o alta forma2).
Dar duel prin succesiune se Intelege, In genere,
trausmiterea, patrimoniului unui defunct la o alta persoana,
Intr'un alt sens, euvaatul succesiune3), Insemneaza universalita,tea buaurilor active i pasive, care trece dela defunct
la moqtenitorii siti (art. 653 C. civil).
Ilereditas est pecunia quae morte alicujus ad quernquam
pervenit". (Succesiunea consist& tn bunurile care, prin moartea
cuiva, se transmit unei persoane).
,.Eine Erbschaft oder der Nachlass id das Vermtigen einer
_Person nach ihrem l'ode", zice Zachariae. (Succesiunea este patri.
rnoniul unei persoane chip& moartea sa 4).
1) Masson, fitments du droit franpais, I, 125, p. 450 urm. (ed. a 2).
Contra.: Montesquieu (Esprit des lois, XXVI, capit. 11), care face sit atArne
sucesiunea de principiile dreptului politic salt civil, ia,r nu de acela ale droptulu i natural.
21 Glasson, op. cit., p. 451 urm.
CAteorlatA, In loe de succesiune, legea fntrebuinteazit cuvintul ereditate
(art. 737 C. civil) vi chiar ererire (art. 1680 C. civil).
Handbuch des fr. Civilrechts, 1V, 598, ab initio, p. 2 (ed. Crome).
72784 D. Alexandresco, Principiile Dreptului Civil. Boman Vol. II.

www.dacoromanica.ro

18

COD. CI V.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 650.

Nit ivelehem Gut der Mann, erstirbt, das heist man auca

Erbe". (Bunul cu care omul moare se numeste mostenire 9.

Succesiunea cuprinde intregul patrimoniu al defunctului, adeca nu numai drepturile, dar Ili obligatiile lui,
afara de cele exclusiv personale, care se strang odata cu

moartea lui. Un mostenitor nu poate sa aiba mai multe

drepturi decal avea, autorui sal), pentruel nimeni nu poate
transmite mai multe drepturi cleat are el Insui
Nemo plus juris ad alium transferre potest, pant ipse habet".
(L. 54, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17 si art. 580, 1521
C. Calimach, corespunztor cu art. 442 si 1138 C. austria e 2J.

Suceesiunea unei persoane fiind divizibill, i fiecare

mostenitor dobandind, In momentul mortei autorului comun,

un drept deosebit de acel al comoqtenitorului su, de aici

urmeazit el dad, vocatiunea la Intreaga succesiune a unui
mostenitor li confera dreptul de a beneficia de Intreaga
succesiune, In caz de renuntarea celorlalti motenitori sau
de prescrierea drepturilor lor de succesiune, aceasta nu-I
poate Indreptati de a se prevala, Ara mandat, de drepturile
lor, pentru a reclama Intreaga avere succesorala dela un
tertiu, de oarece un drept eventual nu poate servi de bazit
unei aetiuni In revendicare, i din nimie nu rezulta indivizibilitatea unor drepturi perfect divizibile 3).
Impirtirea succesiunilor.
Art. 650 din codul
nostru, Imprumutat dela art. 720 din codul italian, Imparte
succesiunile In legitime (ab intestat)i testamentare, flird diata
sau cu diatd, zice codul Caragia (art. I, partea IV, capit. 3).
Dritul mostenirei se intemeiaA pe cea de pe urm voint
a
artat dup a legilor ortinduial, sau pe lege ,
testa,torului'
zice
art. 690 din codul Calimach (533 C. austriac).

34 bis. La Romani, succesiunile erau legitime si testa-

mSntare, Mal succesiunea ab intestat nu avea loc decat In

lipsa suecesiunei testamentare.

In vechiul drept franeez, In provinciile de drept obiqnuelnie, Jill eYista deck succesiunea legitima.
1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 380, No. 2. Acest adagiu este extras.
din Sachaenepiegel, (I, art. 6, 1).
9) Vezi tom. I al acestor 111(1146, p. 200, 437, 450, 495, precum Eli infra,.
No. 362, 427, 564, No. 204, etc. Mai Tezi tom, IV, aceleiali lucrXri.
8) Cas. I, 14 Octombrie 1914, Dreptul din 1914, No. 77, p. 609.

www.dacoromanica.ro

DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR.

ART. 650.

19

Institution d'hritier n'a point de lieu", zice Loysel 9.

Tot In acelaq sens era si vechiul drept germanic, unde

maximg zicea:
Wer mein Blut, hat, ist mein Erbe". (Cine are sAngele men
este mostenitorul meu`2).

Acest sistem se Intemeia pe maxima formulatl

de Glanvilla, care la finele secolului al XII-lea zicea :
Solus deus heredem facere potest non homo". (Numai D-zen
poate sr creeze mostenitori, nu ins.
vointa omului).
Gott nicht der Mensch _macht die Erben", zice o maximg
german

Tacit zicea In acelaq sens:

,,Heredes tamen successoresque sui cuique liberi, et nullum
estamentum (Germania, capit. 20).

Asa dar, In dreptul nostru, succesiunile sunt legitime sau ah intestat qi testamentare.
Succesiunea ab intestat este Intotdeauna un mijloc de
a dobandi cu titlu universal 4); pe cand succesiunea testamentara poate s fie cu titlu particular sau cu titlu universal. Cea dintli are de object unul sau mai multe bunuri,
lar eea de a doua are de obieet Intregul patrimoniu al defunctului sau numai o parte din el.
Succesiunea testamentarg, nu mai are Insl astlzi InsernnItatea'ce avea la Romani, unde era o dezonoare de
muri flrl testament. De aceea, legea celor 12 table proclamase dreptul de a testa Intr'un mod absolut.
Pater familias, uti legassit supra poenia tutelave sum rei,
ita, jus isto" (tabla V, 3). (Ceeace p'Arintele de familie a dispus
prin testament asupra bunurilor sale .sau asupra tuteiei copiilor
s5, fie ea o lege 6).
Loysel, op. cit., I, p. 298, No. 304. Vezi qi Pothier, Successions, VIII
(article prtiliminaire), p. 1 (ed. Baguet).
Chaisemartin, op. cit., p. 381, No. 4.
Chaisemartin, op. cit., p. 425, No. 39. Vezi tom. III, partea II-a, p.41
nota 1 ed. 11; tom. IV, partea I-a, p. 681 ed. II; tom. IV, partea II. p. 6, nota
2 qi. p. 145, 146, ed. II etc. Vezi qi infra, No. 675.
Vezi Pacifici-Mazzoni, Istituzioni di diritto civile italiano, VI, p. 2 ked.

a III-a).

Vezi qi Instit., De lege Falcidia, II, 22, Pr., nude se zice tot clup4 loges

.oelor 12 table: Mi legassit suae rei,ita jus esto". (tispozitia fiec5,ruia asupra
lucrului situ, va face lege). Vezi infra, No. 588.

www.dacoromanica.ro

20

COD. CIV.

CAItTEA III.

TIT. I.

ART. 650.

Astlzi, luerurile s'au sehimbat In acest sens,

suecesiunea legitimI sau ab intestat (ab ho mine intesto) este

regula generall, iar cea testamentarI este o exceptie.

Un mostenitor mai poate fi ast/zi instituit, contrar
dreptului roman, nu numai prin testament, dar si prin contractul de cAsltorie (institution contractuelle) (art. 933 urm.
C. civil).

institutia contractuali. Institutia contractuall,

necunoseutl In asezlmintele noastre anterioare, ea si In

dreptul roman, Imprumutan dela vechiul drept francez,

existl deci si In dreptul nostru. Jurisprudenta noastrl este
constantl asupra aeestui punct f).

Institutia contractuall Ii are fiin(6 si In dreptul ger-

man sub numele de pact succesoral (E/ bvertrag) (art. 1941

si 2274 urm. 2).

Am zis--cI institutia contractulln este de originI cu-

tumierl. Ian cum se exprimg, In aceast/ privinn, Loysel :

Institution par paction ou reconnoissance d'hritier simple
ou mutuelle, et donation particulire par contract de mariage,
vaut par la loi salique des Francois, et ne se peut rvoquer" 8).

Afarl de suceesiunile legitime si testamentare de

care am vorbit, codul nostru mai cunoaste Inc succesiunile
speciale prevzute de art. 316 Eli 684 C. civil.
39 bis. lnexistenta dreptului de reintoarcere succe-

sorali.

Cat pentru succesiunea particularl a ascenden-

tului dlruitor (reIntoarcere succesorall), statornicitl de

art. 747 din codul civil francez, vom edea el ea a fost
eliminattt de legiuitorul nostru 4).
Deschiderea succesiunilor

(art. 651 C. civil).

Suecesiunea se desehide Trin moarte, la ultimul domiciliu

al defunctului (art. 95, 651 C. civil), se Intelege prin
I) Vezi deciziile citate fn tom. IV, partea T-a, p. 683, nota 1. Vezi asupra

institutiei contraetuale, tom. I, p. 28, ad notam; tom. III, partea II-a, p. 42,
43 vi 321; tom. IV, partea I-a, p. 6ril urm. (ed. a II-a); tom. V, p. 117, text vi
nota 3; tom. VIII, partea I-a, nota 2 dela p. 8 v't 9; toni. X, p.740, nota 4, etc.
Vezi vi infra, No. 192 vi 622 urm.

2) Vezi asupra institutiei contraetuale in dreptul international, K. Neubecker, Der Ehe und Erbvertrag im internationalen Verkehr (Leipzig, 1914),
lucrare In care ne-am gIsit citat i noi la pag. 90, text vi note.
Loysel, op. cit., I, p. 301, No. 308.

www.dacoromanica.ro

DESCHIDEREA SUCCESIUNILOP.

ART. 651.

21

moartea naturall, del moartea civil6 (politiceaseii) de care

vorbete art. 692 din codul Calimach, nu mai existg astAzi.
Nulla est viventis hereditas" .- (Nu se poate mosteni pe un
om yin). ( Ex lege I, Dig. De hereditate vel actione vendita, 18. 4 1).
41. ImbrAtiarea vietei monachale. -, In dreptul nostru
anterior, Imbriqarea vietei caluglreti era o cauzg, de deschidere a succesiunei, atunci and cAlugArul dispunea de
averea sa prin testament 2). In asemenea caz, legatarii lui,
fie rude sau strlini, puteau s5, reclame averea legat/ Indat&
ce dispunAtorul se cAluglrea, ca i cum el ar fi murit, iar
restul se cuvenea la moartea 16 mIngstirei intru care se

Invrednici se tunderei n? onahale 3).

Vechiul drept francez.

Aceastg, soluOe era ad-

mis. Eli in vechiul drept franeez. LW., In adevIr, ce gasim

in aceastit privintI In Loysel :
Car autrement les religieux ne succdent point, ni le -monastre pour eux, et si ne peuvent de rien disposer : ains sont
tenus pour morts, ds-lors de leur profession, et leurs parens leur
succdent 5).

In vechiul drept germanio, se ziceh, de asemenea :

Bekappte Leute himen nicht erben" . (Oamenii cu gluga in
cap, nu pot s, mosteneasc 5).

Tot In aeest sens se mai ziceh :

Pestele apartine apei

si

clugrul mnstirei" 6)

Dei s'a decis de mai multe ori el dispoziVile

Vezi infrd, No. 604.
Pentru ca eineva sg. fie cA,lugKr in puterea euvntului, nu era suficient
ca el a fi purtat haina monahalK, ci trebuia sit ailiii o purtare vrecinieg de
profeeinnea sa. De aceea Loysel zicea
L'habit ne fait pas le moine, mais la profession" (op. cit., I, p. 353, No. 346)

Non tonsura facit monachum, non horrida vestis,

Sed virtus animi, perpetuusque vigor,
Mena humilis, mundi contemtifs, vita pudica,
Sanetaque sobrietas, hula faciunt monachum".
Vezi hrisoavele li hatilerifurile citate in tom. III, partea II-a, p. 46,
nota 3, iar fn cat privelte legislatia Moldovei, vozi art. 702 urm. C. Calimach
9i Mannalul administrativ al Moldovei, tom. II, p. 392 urm. Toate aoeste dispozitii din legile noastre anterioare aunt Imprumutate dela Novelele lui Justinian.
Loysel,,op. cit., I, p. 353, No. 345.
6) Chaisethartin, op. cit., p. 414, No. 28.
6) Chaisemartin, op. cit., p. 415.

www.dacoromanica.ro

22

COD. CI V.

CARTEA III.

T1 V. 1.

ART. 651.

relative la secesiunea clug.rilor, in calitatea lor de legi

politice, n'au fost abrogate prin dreptul actual '), toiusi
solutia de mai sus a fost In mod vietorios riisturnatl prin
deeizia Curtei de easatie din 16 Noembrie 1900, pronuntat6 In
Sectii-Unite, la care am luat si noi parte ca consilier, i cu a
cgrei redactare am fost lnsareinat de Ourtea supremI. Succeaiunea fijad, In adevAr, un mod de dobindire al proprietAtei, ce

izvorlste din legea civil. (art, 644 C. civil), nu poate fi carmuitg, decAt de legea care a infiintat-o ; iar, pe de altg parte,
legile privitoare la succesiuni flind In strtinsl legAturit cu
organizarea socialii, a Statului, intereseazii ordinea publicI
si se aplicl, flrit deosebire, la toate clasele sociale, deci
si la cJug.ri, nimeni neputtmd, in)ipsa unei derogIri exprese,

se sustragl de la de 2).
43 bis. CM pentru preotii de mir, ei n'au fost loviti de
nick, incapacitate nici la noi, nici In Franta, dupg cum ne
aratil tot Loysel :
Par le coutume de France. capitulaires et ordonnances du
roi Charles VI, de l'an 1386, les ecesiastiques sucedent . lento
parens et leurs parens k eux, et peuvent disposer de leurs biens,
tout ainsi que les lais, japit qu'els !ear soient avenus ou acorns
du revenu de leurs bnfices" 8).

Aeeeasi solatie era admii5. si In dreptul germanie :

Der Pfaff wad die Tohter sind gleich nache Erbe zuenehme".
(Praotul i fat A. u n t de o potrivg, apropia. ti pentra a luit sucesiunea 4).

Aceeasi solutie era aplicabil

arhiereilor :
Et m6mement aux v'ques, ores qu'ils eussent autrefois t
i

religienx" 8).

44. And art. 651 din codal civil zice c suceesiunile

se deschid prin moarte, aceasta tusemneaz c transmiterea

drepturilor si obligatiilor lui de cujus are loe de indati la

moartea lui, fla nicio Intrerupere. Desehiderea succesiunei
este deci devolutia ei, pe care legea o reguleazg, fdr6. - a
tine seamg, de natura si origina bunurilor.
V.zi deciziile citate in to n. I. p. 51. nota 4 (ed. a 2-a).
Vezi deciziile citate in tom. I at acestei Incriiri, No. 12, p. 29,

2) Loysel, op. cit., I, p. 351, No. A43.

Chaisemartin, op. cit., I, p. 415, No. 29.
Loysel. op. cit., I. p. 352, No. 344.

www.dacoromanica.ro

DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR

ART. 651, 652.

23

Astfel, In dreetul nustru nu mai exista regula :

Paterna patellas, materna maternis".

Asa dar legea noastra nu mai are In vedere origina bunurilor, decat In cazurile prevazute de art. 316, 317 si 671
C. civil 9.
In dreptul germanic se tinea, din contra, socoteala de
origina lucrurilor :
Das Gut muss hingehen woher ist gekommen". (Bunurile
trebue .4, se Intoarea, acolo de untie au venit 2).

Tot astfel se exprima i Loysel :

Les propres ne rEmontent point, mais retournent aux plus.
prochains parens du ct dont ils sont venus au dfunt: ce qui
est ce qu'on dit: paterna pate) nis materna maternis '8).

Legea 60' care se reguleazi succesiunea.

Succesiunea se reguleaza, In privinla devolutiei ei dupa lEgea
care era In vigoare In momentul deschiderei ei, moslenitorii

neputand dobandi drepturi &cat dela meartea lui de cujus.

Aceastit regula nestramutata rezulta din principiul neretroactivitatei legilor (art. 1 C. civil); caci pana la deschiderea
succesiunei, mostenitorul n'are un drept castigat, ci numai
d simpla expectativa, pe care legea poate totdeauna
modifice 4).

45 bis. In privinta succesiunilor deschise In Dobrogea

intre Mahometani, se aplica In prima instan, uzurile
legile musulmane de catre tribunalele mahornetane instituiteIn orasele Tulcea si Constanta. Aceleasi legi se aplica deaceleasi instante judecatoresti In privinta organizarei familiei,
puterei parintesti, casatoriilor si divorturilor dintre Mahometani.

Succesiunea lui de eujus deschizandu-se la mom tea

lui, acel care reclama o succesiune va trebui sa dovedeasca

momentul precis al mortei autorului sail (art. 1169 C. civil)._
Daca mai multe persoane au murit In acelasi moment,
de exemplu Inteun accident, panne vor putea dovedi prin
Vezi infra, No. 115.
Chaisemartin, p. 404, No-. 19.
81 Loysel, op. cit., 1, p. 335, No. 332.
4 ) Vezi tom. I al Coment. noastre i p. 97, 98; tom. III,Rartealr, p. 49,.
50; tom. IV, partea II, p. 577, etc. Vezi i infra, No. 767.

www.dacoromanica.ro

24

COD. UV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 653.

once mijloace supravietuirea uneia din aceste persoane, atei

legiuitorul nostru, imitand pe eel italian, a eliminat prezumtii aqa zise commorientes, statornicite de art. 720-722
din codul francez 9.
Art. 20 din codul german, 25 din codul austriac, 37 din
codul Calimach, art. 924 din codul italian 2), etc. dispun, In

aceast/ privintI, el dacg nu se poate clovedi cine a murit

mai Thai, cu totii sunt presupu0 a fi murit In Reel* timp:
So wird vermutet, dass sie gleichzeitig yestorben 8ein", zice
art. 20 din codul german.

*i aceastI prezumptie este arbitrar., c/a din faptul

cg nu se poate stabili cine a murit mai Intai, nu rezultg,
cg, toti au murit In acela0 timp. Singura solutie juridiel
este deci acea admisg, de legea noastrg,.
Sezina sau continuarea posesiunei in persoana
Descendentii
unora din motenitori (art. 653 C. civil).

qi ascendentii (iar nu toti moqtenitorii, ea In codul francez),

au de drept posesiunea sueeesiunei din momentul mortii

defunetului.

Pang In momentul renuntgrei, succesiunea apartine

deci moqtenitorului.

Dreptul roman zicpa, din contra :

Hereditas nundum adita personem vicem sustinet non heredis

sed defuncti". (Suceesinnea Olin la acceptare, nu reprezintA pe

motenitorul viitor, ei pe defunct). (Instit., De heredibus institumdis, II, 14, 2, in medio 3)

Sezina nu este Insit irevocabilg, egei ea poate fi

desfiintatg, prin efeetul renuntgxei, nimeni neputAnd fi moqtenitor contra vointei sale (art. 686 C. civil). Aloqtenitorul
dobandeqte, In adeviir succesiunea fg,rg, qtirea lui (ignarus),
MA, el n'o poate pgstra In contra vointei sale (itivitus).
Nemo invitus heres" 4). (Cel ce nu voeste en sila mostenitor

nu se face", zice eodul Caragea 5).

I) Vezi tom. III, partea JI, p. 50, 51; torn. IV, partea II, nota 3 dala

p. 460, 461 (ed. a 2-a), etc.

Art. 924 din codul italian a treent fatrA, nicio achimbare in legea

bulgarlt asupra succesiunilor din 1890 (art. 184).

Zachariae, Handbuch des fr. Civiarechta, IV,619, p. 73, text qi nota 7
(ed. Crome).
Vezi .infra, No. 764.
Vezi li art. 1022 C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SEZJIJI

25

ART. 653.

Il n'est hritier qui ne veut", zice Loisel ').

Institutia sezinei era necunoscutl

In

dreptul nostru

anterior
la Romani, unde moOenitorii, aii cleat acei
numiti si et necessarii, trebuiau 86 faca o aditio hereditatis 2).
In suis heredibus aditio non est necessaria, qui statim ipsojure heredes existunt". (Mostenitorii sui n'au nevoe de a accepta
succesiunea, pentrac5, sunt investiti de drept In momentul deschiderei

ei). (L. 11, Dig., De

stag

et legitimts heredibus, 38. 16).

Devi motenitorii extranei nu dobandeau succesiunea

declt prin acceptare, totui ei continuau persoana defunctului.
Heres quando que adeundo hereditatent, jam tunc a morte
successisse defunct intelligitur" . (Mostenitorul care accept5, suecesiunea, este in genere presupus a fi suecedat defunctului din ziva
mortei sale). (L. 54, Dig., De adquirenda vel omittenda heredit ate, 29. 2).

Omnia fere jura heredum perinde habentur, ac si continuo sub

tempus mortis herejes extitissent". (Toate drepturile privitoare la

o succesinne nu sunt mai putin doblindite mostenitorului, care a
acceptat-o ctttva timp dup.& tnoartea testatorului, deck dac5, ar fi
acceptat-o imediat du p5, moartea lui). (L. 193, Dig., De div. regulis

juris antiqui, 50. 17).

,D1p5, primirea mostenirei, mostenitorul, bloat se atinge de
mostenire, inchipueste pe mostenitorul,

amindoi dare un al

treilea se socotese ca o persoan5", zice art. 701 din codul Calimach 8)-

Institutia sezinei lqi trage

49. Origina sezinei.
origina sa din dreptul cutumier francez, i anume din
art. 318 al cutumei Parisului, uncle se zice:
Le mort saisit le vif, son hoir plus proche et habile a
mica der" 4).

Aeeeafli regul o glsim 1

Loui s:

In

Etablissements de St.

Li mort ssit le vif" :

Loysel, op. cit., I, p. 318 No. 318,
Mostenitorii aui et neceaaarii erau : fiul i fiica, nepotul si nepoata,
precum si ceilalti descendenti afIltori sub puterea defunetului. Gaius, Inatit.,
1I, 156:

8) Art. 547 din eodul austriac este identie. Acest text adaogli insit In
parten sa final: Atit timp ct succesiunea n'a fost aeceptatii de mostenitor, ea,

se considerli ca fiind Incit posedat4 de defunct". Cpr. Instit. De heredibus inatstuendi

2, 14, 2, text reprodus supra,.

Vezi Loy sel, op. cit., I, p. 315, No. 317.

www.dacoromanica.ro

26

COD. CIV.

CARTEA 1H.

TIT. I.

A RT. 653.

Aeeasta nu este dacat tra,ducerea unei vechi maxime

germane:
Der Todte erbt den Lebendingen" 1).

Este fug de observat ea nu 'mortal, ci lesea transmite

posesiunea banurilor care co.-npun sueeesiunea, defunetul
neputand prin vointa sa s Impiedice trasmiterea posesiunei la p3rs3ana, daseendentilor t ascendentilor
Astfel, posesiunea bunurilor defunctului trace WI niel
o intrerupare, In mommtul motlei si puterea legei, (ipso jure)
dela, defunct la mqtenitorii sal sezinari, fr raid o manifestlre a vointei lor si chiar fara Ickes, lor. Da aceea s'a

si zis ca sezina este o &thane.

Illortuus tacit virunt possessioren sine ulla apprehenTione ,
zice un vechiu autor (Tiraqueau).

Il possess() dai bani del defunto passa di diritto nella pernona del erede, sesza bisosino di miteriale apprehensione", zice
art. 925 din coitil italian. (Mostenitoral este investit de drept ca
posesiunea banarilor defunetulai, fAra a fi tinut de a lua posesiunea rdalg a sueeesinnei 2).

Din cele mai sus expusa ar urma c uzuoapiunea

care curgea In folosul defunctului sa continue a curge, dupa
moartea lui, i In folosul mostenitorilor sal. La noi,
art. 1859 din codul civil dispune c mostenitorul lacepe
persoana sa, In privinta uzucapiunei, o posesiune flung, 3)
Toti ,mostenitorii, chiar i cei neregulati i anomali

au, din momentul mortei autorului lor, proprietatea bunurilor sale (art. 644 C. civil), pe clod posesiunea o au numai descendentii i ascendentii lui, ceilalti mostenitori nedo-

bIndind-o decal dela justitie (art. 653 C. civil).

Baza fundamenta.la a dreptului ereditar nu mai este
astazi romana, ci germanica, caci mostenitorul nu mai are
astazi nevoe de a accepta succesiunea spre a deveni mostenitor, el dobandind aceasta calitate prin mnsi moartea lui
`) Vezi Citaismartin, op. cit., p. 381, No. 5. CuTfintul Erben, care abtlizi
insemneazI moltenifor, insemna altiidatl a trnamite prin sueeesiune, a tnvesti.
2) Vezi tom. XI, p. 95, 96. Conform: art. 184 din 1. bulgarl, asnpra
suceesiunilor dela, 1890.

a) Vezi tom. XI, p. 133. Vezi si tom. IV al acestei lneritri No. 553. Vezi
insA C. Galati, Dreptul din 1899, No. 61, p. 999.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SEZIN

ART. 653.

27

de. mitts. Acceptarea succesiunei 11 impiediel numai de a

mai putea renunta la ER 1).
Sezina are de efect nu
50 bis. Efectele sezinei.

numai de a face pe deseendentii i aseendentii defunctului

posesorii Intregei lui averi, de a-i face cieditori ai iuturor
ereantelor i debitorii ai tuturor datoriilor dEfunctului,
dar le permite de a lua de fapt posesiunea acelei averi,
dacA n'o au incl precum i de a exereita toste actiunile
defunctului; ealetransmite deci nu numai posesiunea tutui or
drepturilor active i pasive ale defunctului, dar le conftAt
i exereitiul acEstor drepiuri
Descendentii i aseendentii defunctului pot dEci EA urm6reaseA pe toti debitorii acestui din urn-6, sl revendieebunurile sale') i s6, fie urmAriti de crEditorii suec(siunei,

pe dud ceilalti motenitori nu pot, Inainte de a fi trimei.

In posesiune, nici 86 urmArease6 pe debitorii stecesiunei,

sit fie urmriti de creditorii ei.

Motenitorii nesezinari nu pot, Insinie ee a fi
trimei In posEsiunea bunurilor defunctului, s exereitenici
actiunea In revendicare, Did peiitia de elEciiisie dti, in
aceastA din urmA privint6, jurisprudenta este In SEDS contrar 3), pentruel deqi ei aunt proprietari a die mortis (art..

644, 809 1 C. civil), totui ei nu au exerciti-ul dreptului lor de proprietate.

Dar dsc6., motenitorii nEsezinari nu au extreitiul cbcp-

turilor active i pasive ale defunctului, ei pot sA Instr6ineze bunurile succesiunei, inaInte tie a fi pui In fosesiunt a ;.

ei pot i ehiar au obligatia de a administra bunurile suecesiunei, luAnd mAsurile ce neceistEsz6 conservarta lor, etc..
Un alt efect al sezinei In
Plata datorillor.
Cpr. Zacharias .71andbuch des fr. al ilrechts, 1V, 620, p.r 80, note 4
(ed. Croine). Vezi i Cas Sa II; Bult. 1$01, consid. dela p. 754.

Se inteltge insit a mo-Jenitorul are nu are drept cleat la o Tare

din succesiune, nu poste reYendica dela un tertiu cleat actastli rarte. Cas.
Bult. 1913, p. 1561.
8) Vezi tom. III, partea II, p. 58, nota 1, in fine 0 tom. IV, partea
p. 202, nota 1; Cpr.Laurent, IX, 502; T. Hue, V,200, etc.Contrit priNin(a
petitiei de eriditate): Cas. 1, Bult. li-12. p 764 ti Cr. judieiar din 912, /,o. 70,
p.820; Trib. 180, Justilia din 1616, No p. 43 rota Iui I. Sien); Trib. BuzA.u,
Dreptul din 1903, No. 78, p. C45 (co obsery. noto.trIt in sent; contrar). Notivul
pe care se Sntemeiszil jurisprudenta este eN mottenitorii nu gilseic petitia
ereditate fn patrirnoniul defunctului ci o exere,t11. in numele lor propriu,In baza.
titlului lor de inoltenitori.

www.dacoromanica.ro

28

COD. CIS%

CARTE i III.

TIT I. ART. 653.

Franta este cil, movtenitorii sezinari sunt obligati a plIti

sarcinile succesiunei, precum cheltuelile de Inmormantare,
de preteluire, de inventar, etc.
Legiuitorul nostru eliminand din art. 653 cuvintele
relative la plata datoriilor, plata lor nu este un efect al
sezinei, ci o consecintl a transmiterei succesiunei; de ande
rezulta at, la noi, toti moOenitorii, chiar cei neregulati, reprezentand persoana defunetului, trebue A plAteaseg datorifle acestui din mina, ultra vires emolumenti, decateori au
primit succesiunea All beneficiu de inventar 1).
In codal francn,
53. Persoanele care au sezina.
sezina apartine astfizi tuturor moOenitorilor, fie ei legitimi

sau naturali2), pe and la noi, o au numai descendentii 0

aseendelikii legitimi (art. 653 C. civil).
i acetia Inca n'o au cleat atunci cand sunt capabili
de a molteni. Astfel descendentii sail ascendentii straini n'au

sezina, In privinta imobilelor rurale, pe care ei nu au capacitatea de a le moqteni (art. 7 5 Constit. 1866 mod.
la 1879, azi art. 18 Constit. 1923), 1 nici pot cere dela
justitie posesiunea lor. Este adevIrat el Curtea de ca-

satie a deeis de mai multe ori contrarul 3), insa aceste deeizii, ca aproape toate cele date cu privire la incapacitatea strlinilor de a moteni imobile rurale, calca legea, in

loc de a o aplica. Existh, In adev/r, de un timp Incoace

un curent nenoroeit In Curtea de easatie, care o face mai
In totdeauna sa Inlature art. 7 din Constitutie, veche pe
care ea este chemat6 a-1 apara.
53 bis. Dintre deseendeutii legi_timi fae parte gi copiii
naturali re.unoscuti fatl cu succesiunea mamei lor naturale
aseendenii. Acestei din urmit (aft. 652 2, 677, 678
C. civil).
53 ter. Copiii adoptati au qi ei sezina In privinta
sueceslunei adoptatorului, fatl de care ei au drepturile unui
rEli

copil legitim (art. 315 C. civil).

Ferneea saraca n'are lnsl sezina In privinta averei euvenita d la barbatul ei, In baza art. 684 C. civil 4).
Vezi tom. III, partea II-a, p. 44, nota 1 li p. 60. Cpr. art. 897 C. civil,
asupra anti& vezi infrO, No. 686.
Art. 724 din eodul fr., modifleat grin legelt din 25 Martie 18P6.
8) Vezi tom. Iff, partes II-a, p. 64, nota I.
4) Vezi infra No. 130.

www.dacoromanica.ro

ART. 653,

DESPRE SEZENA.

29

Legiuitorul nostru a modificat principiul sezinei

nu nutnai In privinta succesiunilor ab intestat, dar qi In
privinta eelei testa,rnentare; eAci, pe cAnd In codal franeez,
legatari universali au sezina legall In lipsit de moqtenitori

rezervatari, la noi legatarii universali sunt In drept a cere

posesiunea, fie dela mostenitori rezervatari, fie dela justiOe
(art. 2581, 891 C. civil t).
Punerea in posesiune a mopenitorilor nesezinari
altii decAt descendentii i aseendentii, neavAnd sezina, adeca investitura legalA, trebue sl

(art. 653).

marl punerea lor in posesiune dela justitie 2), i aceasta In

toate ca,zurile, chiar i atunei cAnd mostenitorul nesezinar
vine la succasiune In coneurentl cu un motenitor avAnd

sezina; clei art. 889 i 891 din codul civil, dupl care leg itarul universal trebue s cearl sezina dela moqttnitorii
Investiti ca aceastl posesiune, nu se apliel decAt In materie
testamentarl, regula generala fiind acea cuprinsA In art. 653
C. civil 3).

Ace tstA. punere In pose'siune, care permite motenitorilor, altii decat deseendentii i ascendentii, de a exercita
actiunile ereditare active, atAt petitorii cat i posesorii, Inloeuind sezina, in virt 'tea careia deseendentii i ascenderrtii
defunctului stint considerkqi ea posesori ai bunurilor ereditare Inca din momentul mortei lui de cujus, au efect retroictiv Oil in ziva deschiderei succesiunei, jar moqtenitorul care a obtinut punerea In posesiune dela justitie se
glseste In aceemi si,tuatie juridicl ca i motenitorul sezinar 4).
Jurnalul de trimitere In posesiune fiind InsA un act

de jurisdi ie gratioasl, nu poate s confere celor trimei

In posesitine dreptul de a despoia pe cai ce stApinesc averea
succesorall, de oarece aceastA, trirnetere In posesie are de
Vezi tom. III, partea II-a, p. 62

vi

tom. IV, partea II-a, p. 196 urm.

gi 203 nrm.
2) S'a decis lns c formalitatea trimeterei In posesiune, cerntl de art. 653

C. civil in privinta moltenitorilor nesezinari, nu este nemarg, atunci eind actiunea exereitats de atre un nioltenitor este o actiune in tmprea1, indreptea contra unui comoltenitor, de oarece, in asemenea caz, instants de fond este
chematii loemai ea sg, liehideze toate pretentiile ce motenitorii ar avea de fteut
eu privire la compunerea rnasei succesorale. Cae. S. I-a, Butt. 1913, p. 263
Dreptul din 191:3, No. 44 p. 348.
8)
rib. Iaqi, Tuetitia din 1920, No. 9 i 10, p. 28 nrm.
Cas. S. l-a, 19 Mai 1914, Dreptul din 1914, No. 50, p. 395.

www.dacoromanica.ro

30

COD. CIV,

CARTEA

TIT. I

AR'r. 653.

scop numai s. abiliteze pe motenitori cu ealitatea de a,

putea intenta aetiuni sau rAspunde la cele ce li s'ar putea
intenta in numele succesiunei, iar nu qi cu aceea de a dposeda, fr judecatl, pe cei ce stilpftnesc intreagl sau partefiumai din averea succesora16, ea terte persoane, sau care
au fost investiti activ i pasiv cu drepturile i datoriile lui
de cujus, printeo trimetere In posesie anterioarl
Aceastl cerere se adreseazg tribunalului ultimului domiciliu al defunctului, -ea judecandu-se In camera de consiliu pe calea gratioasit
nefiind citate In contradictor decat la caz de contestatie, atunci cand mai multi
ar cere posesiunea aceleiagi succesiuni 5).
Dacit calitatea tuturor pretinkilor motenitori este contestatg, botgrirea care rezolvg aceasta eontestatie va fi (106

In qedintl publied, in conformitate cu regulele ordinare deprocedurl contencioas1 4).

Moqtenitorul care cere trimiterea sa in posesiunea unes

averi, trebue s dovedeaseg, prin once mijloace, inrudirea
sa cu defunctul in gradul succesibil, stabilind c moktenitorui
care ar exista in grad mai apropiat a renuntat la succesiune,
Hotitririle de trimetere in posesiune, care n'au fost
pronuntate In mod -contradictor, n'au un caracter definitiv spre-

a putea fi opuse moqtenitoruiui in grad mai apropiat, carear cere mai in urml succesiunea prin petitie de ereditate 5).
1) Cas. S-a II-a, Dreptul din. 1920, No. 26, p. 304. S'a decis a in caz

&and parte din mostenitorii nesezinari ai unui defunct au cerut i dobiindit dela
justitie punerea in posesiune asupra averei acestui din urn* ceilalti milstenitori
care au stat in inaetiune, fie din lipsg, de deligentlt, fie cit nu cunosteau faptuL
decesului autorului lor, nu mai pot veni pe cale de contestatie s ceatg, anulares..
sentintei prin "are s'a ordonat punerea in posesie a color dinti, nici sg,
i ei a fi pusi in posesie, ci au numai aotiunea in petitie de ereditate contra,
eelor dintiti, cum i dreptul de a cere pe cale de contestatie suspendarea executtirei sentintei de trimetere in posesie, In cazul And executarea materialli, a
trimeterei In posesie nu a avut loe. Trib. Ilfov, Dreptul din 1920, No. 33, p. 395._
Cpr. Trib. Ilfov, DPeptul din 1913, No. 41, p. 324. Vezi i Trib. Ro
manat, Dreptul din 1911,No. 24, p. 190. Nimio nu se opune insg ca posesinnes_
slt fie data pe cales. conteneioasg,, In contradictor eu un tertiu care ar detine un
bun al succesiunei. Cas. S-a I-a, Trib. juridicit din 1919, No. 21, 22, p. 89.
8) Trib. Vaslui, Trib. juridiett din 1920, No. 28, 29, p. 113 (on observ._
noastrg).

Cas. S-a I-a, Bult. 1912, p. 1466 si Dreptui din 1912, No. 73. liacL
eereres de punere in posesiune a fost rezolvatit pe cale gralloasg, in camera de
consilin, asernenea incheiere nu este .supusg. niei unei el de atac, din partea
tertilor interesati, citrora ea nu este opozabilli. Vezi tom. III, partea II-a, p. 66,
nota 2.
b) Cpr. Trib. llfov, Dreptul din 1913, No. 41, p. 324.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SEZINA.

ART. 453, 654.

31

55 bis. Mai mult incl, jurnalele de punere in posesiune, date In camera de consiliu, conform art. 653 O. civil,

nu pot fi aduse la Indeplinire In contra tertiilor care n'au

luat parte la pronuntarea lor si care ar poseda averea succesoralA, aeestia neputAnd fi deposedati cleat printr'o actiune In petitie de ereditate 1).
Inainte de a fi pus In posesiune,mostenitorul va jastifica el a plItit taxele prevAzute de legea timbrului.
Aeeste taxe nu se plItese Ins/ deelt asupra activului
net al succesiunei, deducandu-se datoriile defunctului.

CalitAtile cerute pentru a putea moteni.

Spre a putea mosteni trebue a nu fi incapabil,
nici nedemn.
Deosebirea principalg, care existii Intre incapacitate si

nedemnitate este el incapaeitatea are loe de drept, pe and

nedemnitatea nu poate A. rezulte decal dinteo hotgrire judeettoreaseit. A.poi, ineapacitatea Impiediel de a dolAndi
dreptul, pe and nedemnitatea impiediel de a-I p5stra:
,,hzdigni possunt capere, sed non retinere", zice Cujaius.
(Nedemnii pot sA dobandeasa, nu insh, s retie ceeace au dobandit).

Incapacitatea si nedemnitatea au Ins5 acest caracter comun, cii, pot fi opuse de toti acei interesati, atat ineapabilalui si nedemnului cat si mostenitorilor lor.
Cauzele de incapacitate. In prineipiu once om

este capabil de a mosteni, afarl de exceptiile statornicite

de lege, dupl cam dispune anume art. 723 din codal italian si art. 4 din legea bulgarI dela 1890 asupra succesiunilor.

incapabili de a mosteni sunt :

10 Acei care eran slvarqiti din viatI in momentul deschiderei suceesiunei (art. 654 C. civil), pentrucl, dupg cum

ziee codal earagea (art. 1, partea IV, capit. III):

Numai un viu poate rnosteni pe un mort".
1) Vezi torn. III, partes II-n, p. 67 li 68, text qi nota 1.

www.dacoromanica.ro

32

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I,

ART. 654, 808.

Monqtri au astazi eapacitatea, de a moveni 4).

In vechiul drept germanie, dupa Sachsenspiegel(Lehnrecht, III, 4), monqtrii, copiii infirmi, ologii, lepro0i, etc..
eran incapabili de a moqteni, i In locul lor veneau mote-

nitorii din gradul urmator. Copilul nascut mut, orb, sau

fara o mand, era exclus numai dela fiefuri 9.
Nu erau, de asemenea, eapabili de a moteni hermafroditii qi piticii :
Au./ Zwitter und Zwerge erstirbt weiler Lehen noch Erbe" .
(In cat priveqte hermafroditul qi piticul nu mor niel fieful nici
motenirea 3).

In Loysel gAsim urmatoarea regula :

,Bannis h perpetuit et condomns aux galres ne succdent" 4).

20 Sunt, In al doilea Joe, incapabili de a moqteni

acei care nu erau Inca eonceputi In momentul desehiderei
succesiunei (art. 654, 808 C. civil). (.Jopilul eonceput este
deci

capabil da a moteni, daca s'a nascut viu, fie chiar

neviabil), caci acel Miscut mort se considera ea inexistent

(art. 654 ultim qi L. 129, Dig., De verb. significatione,

50. 16g).
Infans conceptus pro nato habetur, quotiens de ejus commodis aqitur"6).

Unele legiuiri straine, precum codul franeez, cel

italian (art. 724), legea bulgara asupra succesiunilor din
1890 (art. 5), etc., mai cer pentru ea copilul sa fie o persoana Fii al poata moqteni, ea el al se nasea viabil, (vitae
ha bilis), adeea: sa fie astfel conformat tacit sa poata trai,
conditie care nu se mai cere de legea noastra 7).
Pentru ea un eopil 0, poata moteni qi, prin urmare,
al poata transmite drepturile sale altora, este deci suficient
Vezi tom. I al aoestei luorilri, p. 137.
Vezi Er. Lehr, Tr. lment. de droit germanique, II, 1389, p. 412.
"Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 417, No. 30.
Loysel, op. di , I, p. 354, No. 347.
Vezi tom. I al acestei Lucran, p. 135 preeum li infra, No. 497.
8) Vezi i alto maxima. care exprima aeeeali idee, citate In tom. I al.
luerarei de fa, p. 134. p. 244, 313, etc. Cpr. Art. 34 C. Calimach (22 C.
austriac); art. I, capit. 37 C. Andr. Donici, etc. Mai vezi infra. No. 502, 579, etc.
2) Vezi tom. I al acestei luerilri, p. 137, unde se arata sat dreptul roman
eat qi dreptul strain In aceasta privinta. Mai vezi infia, No. 497.

www.dacoromanica.ro

DOB. IMOBIL. RURALE.

INCAPACIT.

ART. 18 CONST. 1923. 33

ca el sa fie conceput 1) In momentul deschiderei succesiunei

qi sit se fi nfiscut viu (fie chiar neviabil).
Acel care reclama o succesiune In numele unui
asem enea copil, va trebui deci s dovedeasca : 1 e acest
copil a trait cat de putin, adeca : cit s'a nascut viu, i ca
el era conceput In momentul deschiderei succesiunei. Legea

nu admite nicio prezumptie ea copilul s'ar fi nascut viu,

dupa cum admitea dreptul roman 2).
Chestiunea de a se ti daca exista sau nu ineertitudine
asupra fiintei moqtenitorului, este o chestie de fapt de suverana apreciere a judecatorilor de fond.
Incapacitatea strainilor de a dobindi 'mobile
Strainii sunt, dupa cum
rurale (art. 18 Constit. 1923).
tim, incapabili de a dobandi imobile rurale In Romania
prin once mod de achizitie, deci, i prin succesiune ab intestat sau testamental* Intrucat succesiunea Egureaza intre
modurile de dobandire ale proprietatei (art. 644 C. civil 2).
Dreptul strainilor la valoarea imobilelor In bani.
*tim hag, ca o jurisprudenta constanta, pe care n'o aprobam,
a recunoscut strainilor dreptul la valoarea aeestor imobile 4),

yentrucii, dupg, cum foarte bine a zis o decizie a Curtei

din Bucuregti 5), dreptul la valoarea sau pretul unui bun
presupune un drept asupra aeestui bun, i art. 7 5 din
Constitutie (azi abrogata), declarand pe straini incapabili de
a dobandi proprietatea imobilelor rurale, ei nu pot reclama
nici echivalentul In bani al unor imobile asupra carora n'au
niciun drept ). Dupa art. 18, Constit. 1923, streinii au

drept la echivalentul In bani a imobilelor rurale.

1) Chestiunea de a se vti cum se va stabili conceptiunea este controversata.
TJnii aplica art. 286 urm. deis titlul filiatinnei. Vezi tom. III, partes II-a, p. 75, 76

Vezi tom. I al aeestei lucrari, p. 136.

3) Vezi tom. I al acestei lucrari, Pasquale Fiore (Le drat international
priv, ed. a 4-a, trad. Antoine, IV, 1406, p. 6 vi 7), care semnaleaza. discutiile
ce s'au ivit In seem% privinta Is noi, referindu-se la parerea noastra vi trimetand chiar la Coment. noastre In limbs romina.
Ultima decizie a Curtei de casatie, pronuntata in acest sens este din
1 Aprilie 1915. Vezi Jurisprudenfa roes. din 1915, No. 23,p. 357, No. de ordine
343. Mai vezi In aeelal liens, a Craiova, Dreptul din 1912, No. 54, p. 429 vi
Dreptul din 1916, No. 22, p. 172; C. Iavi, Dreptui din 1915, No. 48; Trib. Suceava, Dreptul din 1913, No. 74. p. 588 (nota L
Trib. Dorohoi, Cr.
judiciar din 1915, No. 69 vi Justitia. din 1916, No. 7. Vez i tom. III, partes II,
p. 510, nota 2; tom. IV, partes I, p. 101 urm.; tom. IV, partes II, p. 457 nota
4; tom. VIII, partes II, p. 59, 60 (ed. a 2-a) etc. Mai vezi vi infra, No. 505.
a) Vezi Dreptul din 1896, No. 47, p. 406.
Vezi tom. VIII, partes II, p. 59, 60. Vezi i infra, No. 505 bis.
72784 . Alarandresco. Principiile Dreptului Civil Roman. Vol. II.
3

www.dacoromanica.ro

34

COD CIV.

TIT. I.

CARTEA III.

EFECT. INCAPACIT.

Cu toate acestea, jurisprudenta a fust fixatg In sens contrar, si unele decizii merg ping a recunoaste strginaor dreptul
de a vinde imobilele rurale mostenite, spre a realiza valoarea
ceeace este ab3urd ; eg'ci spre a putea Instrgina
lor In bani
trebue a fi proprietar, i strginul este incapabil de a fi
proprietar.

64 bis. Strginii pot Insg sg dobandeasc imobile urbane, pentrucg dreptul de a -dobandi aceste din urmg imobile nu se considerg ea un drept politic, ci ca un drept
civil, si stint este cg' strginii se bucurg In tara noastrg de
toate drepturile civile de care se bucur i Romnii (art. 11

C. civil, 8 si 18 Constit. 1923. Vezi vol. I, p. 146 urm.

si 162 urm. din Principiile dr. civ.).
*

Aceste sunt incapacitAtile din dreptul actual. Altele nu

existg, fiindcg once incapacitate este de drept strict :
Exceptiones sunt strictissimae interpretationis".

In vechiul drept germanic copiii nebotezati nu puteau

molteni :
Heiden sollen nicht erben" (PAgani nu trebue s mNteneaseA 2).

64 ter. Dupg art. 978 din codul Calimach (768 C.

austrin, abrogat prin legea din 25 Mai 1868), pgrintii
puteau s desmosteneaseg pe fii lor, Intre altele, atunci
egad aeestia nu eran ortodoxi, sau nu se Impgrtgseau In
biserica ortodoxa (cpr. Nov. 115, capit. 3, 14), fiii avnd
ei dreptul de a desmosteni pe pgrintii lor pentru aceeasi
pricing (art., 979 C. Calimach, 769 C. austriac si Nov. 115,
capit. 4, 7 3). Iatg cum vechile noastre legiuiri intelegeau
libertatea de censtiintl, una din cele mai mari cuceriri ale

timpurilor moderne. Erai silit vrnd nevrand, sg fii pravoslavnic, egci altfel erai lovit In existen; vorba ceea,
vrei, nu vrei, boa G-rigore aghiazmg !
C. Craiova, Drepful din 1912, No. 54, p, 429.
,Vezi Chaisemartin, op. eft., p. 413, No. 26.

tegea musulmang refuz4, de asemenea, calitatea de moltenitor

aceluia care fost erescut n alt5. religie deck aceea a lui Mohamed, cat qi
renegat creditnta de musulman. Vezi tom. III, partea II, p. 77,
aceluia care
text i nota 2 ai p. 78, text qi nota 1.

www.dacoromanica.ro

SUCCESIONI.

EFECTELE INCAPACIT.

ART. 655, 6561

35

Efectele ineapacititei. Ineapacitatea Isi produce

efectele sale ipso jure, flrl ea sa fie nevoie de o hotlrfre

judeeltoreascl, ea putlnd fi propusl de once parte interesaa.
Dacl incapabilul s'ar gfisi In posesiunea succesiunei,
adevlratii mostenitori vor avea In contra lui aetiunea In
petitie de ereditate.
Ineapabilul care, din eroare, ar fi fost pus In posesiunea sueeesiunei, va dobandi proprietatea fructelor ei, dael
este de bunI credintl (art. 485 C. civil), pe cand nedemnul
este In totdeauna considerat da On posesor de rea credintl

(art. 657 C. civil).

Cazurile de nedemrdtate (art. 655, 656 C. civil).
Cazurile de nedemnitate se apliel numai succesiunilor ab
intestitt, nu bel si celor testamentare, legatarii neputand
fi lipsiti de legatele lor deelt pentru ingratitudine (art. 831,
937 C. civil).

Cazurile de nedemnitate erau altAdat/ numeroase.

Dupl pravila lui Matei Balarab (glava 284), aeeste cauze,

imprumutate dela Nov. 115, capit. III, eran: bItaea sau
vrAjnalsirea vietei pgrintilor ; aflarea trupeascl intru pleat
eu mastiha sau pozatnica tatane-sIu; faptul de a prt pe
plrintii Al si de a-i aduce prin aeea pArg, si clevitire In
grea pagubl. ; faptul de a nu veni In ajutorul plrintilor,
cand eran bolnavi, slabi sau sgraci ; refuzul din parte,
copiilor (partea blrblteasel) de a garanta pe pIrintii lor ;
oprirea tatglui de a-si face testamentul ; faptul de a se

cligtori flrl voia tatllui1) etc.

In ekt priveste vechiul drept francez, cazurile de nedemnitate eran llsate la aprecierea judeeltorilor, ea si la Romani,
lnaintea Novelei 115, ceeace era foarte periculos.

In vechiul drept francez, pe 111)0 nedemnitatea

exista, ea si la Romani, si desmostenirea (exheredatio).
Aceeasi solutie era admisl si In eodul Calimach. Art. 695
urm. din acest cod (540 C. austriac) vorbese, In adevlr, de
nevrednicia la moftenire, iar art. 978 urm. (768 urm. C. austriac) vorbese de desmoftenire. Codul lui Caragea, casi codul
lui Andr..Donici nu vorbese MIL deelt despre desmotenire.
I) Vezi tom. III, partes II, p. 83, ad notata. In eat priveqte eodul Calimaeh,
vezi art. 695 urm. (540 urm. C. austriae), iar In eit privelte dreptul roman,
vezi tom. III mentionat, P. 82, text li. nota.

www.dacoromanica.ro

36

COD CIVIL.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 6557 656.

Dreptul actual a desfiintat desniotenirea, mentinAnd

numai nedemnitatea, pe care a redus-o la trei cazan, care,

In realitate, nu sunt cleat doul.

Desmotenirea exista in vechiul drept &manic, insit

numai pentru fapte grave anume determinate.
Kein <Becht gestattet Enterbung ohne Sehuld". (Niciun drept
nu .autorizfo. desmostenirea rar. culpa 1).

Desmotenirea pentru anume motive care iqi are origina sa In Nov. 115, capit. 3 i 4, mai existl i astIzi In
unele legiuiri strline, de exempla : in codul austriac (art.
768 urm.), in coda spaniol i portughez (art. 1875 urm.),

In codal german (art.1938, 2303 urm., 2333), In codal elvetian

din 1907 (art. 477 urm.), etc. Sunt autori care, aproband unele
cauze de desmotenire previtzute de Justinian prin Nov. T15,
ar don i introducerea lor i in dreptul actual; MA, pe
lftng c aceasta este inutil fatg, de dispozitiile legei actuale,
relative la nedemnitatea, apoi, aceasta ar fi uneori i periculos,

pentruck de cele mai multe ori, nu tatll ofensat ar fi

acela care ar lua initiativa acestei pedepse de alte timpuri,
ei o persoang, rud sau strginfi, care ar inrauri asupra
vointei sale.

Paterea parinteasca trebuie sa se manifeste prin acts de

ubire si de dreptate, iar nu prin acte de manie si de resentiment,

a zis Troplong.

69. Cauzele de nedem,nitate fiind limitative, iar na

enuneiative, Intruelt constituese o pedeapsA, judeciitorii nu
mai pot astgzi admite altele decat acele anume statordieite
de lege.
Dupg codul actual, stint nedemni de a moteni
10 acei condamnati penalieete, printr'o hotitrire rAmasit

definitivit, fie ea autori principali, fie ea coautori, agenti

provoeatori Ban complici pentrucit au omorit sau cercat
omoare pe de cujus2).
Vezi Chaisemartin, op. cit., it. 435, No. 442 Vezi asupra desmostenirei

la Romani vi In dreptnl nostru anterior, tom. III, partea II, p. 84, nota 1
tom. IV, partea I, p. 514 urm., ad notam.
2) Loviturile, chiar cnd an cauzat moartea (art. 241, 242 C. penal), nici
moartea autorului pricinuitg. prin duel, etc., nu snnt deci o cauzli de nedemnitate. Vezi tom. III, partea II, nota 2 dela p. 86, 87.

www.dacoromanica.ro

CAX ZELE DE NEDE14 NI TA TE.

A RT. 655.

37

,Die blutige Hand nintt kein Erbe , zice o veche maxima

germ:Lang. (Nana pXtae, en sfinge nu fa nicio succesiune 1);

iar Simon a zis Inaintea Corpului legislativ :

.0n n'hrite pas de ceux qu'on assassine.
Aceastit cauzit de nedemnitate nu se sterge nici

prin prescrierea pEdepsei, niei prin gratiarea Spveranului,

nici prin amnestierea nedEmnului, Biel prin iertarea din
partea defunetului. Pronuntarea nEdemnitatei fiind, in
adevar, Intemeiatit pe consideratii de moral. i de ordine
publica, particularii nu pot modifica asemenea dispozitii

(art. 5 C. eivil2).

Iertarea din partea lui de cujus nu-si va produce

efectele sale dead numai In privinta ingratitudinei relativa
la revocarea donatiunilor si testamentelor.
Nimie n'ar Irapiedica Insit pe de cujus de a
institui pe nedemn mostenitor prin testamentul situ, cad el
este oprit de a primi suceesiunea numai ab intestat, nu lima
si prin testament.
Admiterea revizuirei procesului criminal (art. 445 urm.
Pr. pen.) va atrage Insa desfiintarea nedemnitatei.
72 2 Mai Bunt nedemni de a mosteni, mostenitorii
nzajori care, avand eunostinta de omorul defunetului nu 1-au

denuntat ofiterilor de politie judieiarit, lipsa acestei denuntari fiind considerata ca un ultragiu adus memoriei sale 3).

Judeeltorii vor aprecia dacit denuntarea a fost fleuta

la timp.

72 bis. Prin exceptie dela regula de mai sus, sunt

seutiti de a denunta omorul lui de cujus, aseendentii si

desctandentii ueigasului, precum si afinii lui In linie dreapta,

fratii sau surorile sale, unchii sau matuele sale, nepotii

sau nepoatele sale, precum si afinii In gradurile corespunzittoare, si In fine, sotul sau sotia ueigasului (art. 656 C. civil).

Legea n'a voit ea

sit

sileaseit pe mostenitorii, care

Vezi Chaisemartin, op. cit., P. 417, No. 31.

2) Contra (In privinta iertirei): Art. 695 C. Calimach (540 C. austriac);
art..540 ultim C. elvetian din 1907; art. 726 C. italian ; art. 757 O. spaniol;,
art'. 7 L. bulgarit asupra succesinniIor din 1890; art. 2343 C. german, etc.
8) Nu este twit nevoe ca motItenitorn1 s denunte pe ucigal, ci numai
-omorul de care a avut cunolting. Nu este, de asemenea, nevoa ca moatenitornI
sA. se constitue parte civi1, legea multumindu-se numai Cu o simpIX denuntare.
Vezi tom. III, partea II, p. 93, text i nota 2.

www.dacoromanica.ro

38

COD CIVIL.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 655..

se gasese rude ca ucigalal In gradele mai sus aratate,

jertfeasel interesele lor de familie pentru un interes batten 1).

30 In fine aunt nedemni de a moqteni aeei careau fleut contra defunetului o denunfare iar nu o acuzare capital, dupa cum impropriu se exprima textul, care In urma.
a fost deelarata calomnioasa de tribunalele represive.
O denuntare capitala este aceea care atrage dupa sine
pedeapsa mortei, iau nu numai o pedeapsa infaman, dupa
cum pe nedrept Bustin unii
,Appellatio capitalis,mortis,vel amissionis eivitatis intelligencla

est". (Prin pedeapsi capitall se fntelege acea care atrage pedeapsn

morOi san perderei cetteniei), (L. 103 Dig., De verb. significatione, 50. 16 2).

Prin urmare, In timp de pace, aceasta cauzl. de nedemnitate nu poate

aiba fiinta, fiindca atunci pedeapsa
mortei nu exista (art. 16 Constit. 1923). Ea n'ar putea
primeasca aplicare declt In timp de razboiu cand pedeapsa
du moarte avand fiinta, se poate Intampla ca mokitenitorul
sa fi flout In contra autorului su o denuntare pedepsita Cu.
moarte, care mai In urml a fost recunoseuta calomnioaslAeestea sunt eauzele de nedemnitate reeunoseute de
legiuitorul actual, altele nu exist/.
Astfel, faptul de a fi blestemat pe testator In public 8)..
refuzul de a exercita sarcinile testamentare, faptul de a fi
Impiedicat pe de cujus de
face testamentul salt sau de a-1
revoca, etc. 4), nu mai pot fi invocate astazi drept cauze denedemnitate.
Efectele nedemnititii.

Mo4t3nitorii

care s'au

facut culpabili de faptele prevazute da art. 655 C. civil sunt

Vezi L. L. 13 i 17, Cod., De his, qui accus(re non possunt, 9. 1. Cpr..
arte 53 C. penal, care se interaeiazX tot pe motive de aelseavi naturit
2) Perderea civitatis eris, in adevk, consideratli ca moartea natural. (Instit..
Quibus modis jus potestatis solvitur, 1. 12).

8) Cpr. Dig., De his quae ut indignis auferuntur, 34. 9; De his, quibus

ut indignis kereditatis auferuntur, 6, 35. Nov. 115, capit. 3 12 vi 13, etc.
Nedemnitatea privitoare la testamentul lui de cujus imprumatatit dela
legile romans (opr. L. 1, Dig., Si quis aliquem testan i prohibuerit, vel coegerit
20. 6; L. L. 1 vi 2, Cod, eod. tit., 6. 34), era admisl de art. 697 C. Calimach,
vezi qi art. 078 8 din aoelav cod). vi este admisli vi astki in unele legiuiri
strline, de exempla: In codal Austria% (art. 542), In codul italian (art. 725), In
codal olandez (art. 885), in codal elvetian dela 1907 (art. 540, 3), in codal
german (art. 2333, 2 in leges bulgarl din 1890, asnpra succesiunilor (art. 5,.
40, etc., Vezi tom. IV, partea II, p. 29 (ed. a 2-a).

www.dacoromanica.ro

CAUZELE DE NEDEMNITATE,

ART. 655.

39

excluqi, ea nedemni, dela suecesiunea ab intestat a lui de

cujus. Nedemnul pastreaza Ins capaeitatea de a moqteni
pe once alta persoana, fie chiar pe copiii si, In privinta
averei ce acestia ar fi luat In loeul parintelui lor nedemn.
Nedemnitatea nu-i produce efectele sale de drept, ea
ineapacitatea, ci numai In baza hotarIrei care a pronuntat-o.
Cel putin, In acest sens se pronunta majoritatea autorilor,
{10 chestiunea este controversata
Aetiunea In nedemnitate apartine tuturor aeelor interesati, ea putand fi exercitata qi. de ereditorii acestora,
baza art. 974 C. civil 2).
Ea se exereita de fiecare moqtenitor pentru partea sa,
iar hotarlrea pronuntata fata de un moqtenitor n'are autoritatea lucrului judecat fata de ceilalti (art. 1201 C.
Aceasta actiune nu poate fi exereitata decat In urma
.deschiderei suceesiunei papa atunei neexistand nici motenire,
nici moOenitori.
Declaratia de nedemnitate se urrnareqte contra nedem-

nului, cat timp el traete, lar In urma mortei sale, contra

moqtenitorilor i legatarilor si, carora el a transmis sue-eesiunea defunctului eu a sa proprie.
Tribunalul competent este cel civil, lar nu cel represiv.
Cat timp nedemnitatea n'a devenit definitiva printr'o
hotarIre judecatoreasca care sa fi dobandit autoritatea lu-crului judecat, nedemnul este moqtenitor, el putand sa Instraineze bunurile succesiunei, ramanand Insa ea nedemnitatea
produca, In urma declararei sale, efect retroactiv 3).

Nedemnitatea data declarata, exclude pe moqtenitor

dela succesiunea la care era chemat, Ara ea el sa fie oprit
de a lua din succesiunea altei persoane bunurile de care a
fost lipsit prin efeetele nedemnitatei.
Motenitorul nedemn, nefiind exclus decal dela EmceeI) Vez tom. III, partea II, 98 urm.

Vezi Zachariae, Handbuch dea fr. Ovilrechts, IV, 602, p. 16 (ed. Crome).

Nedemnitatea -avand efect retroactiv, de ad rezula el toate drepturile

personale sau reale care existan In folosul nedemnului contra defunctului, sau
vice-vera, i care se stinseserl prin confuziune, retnvieazii, euceesiunea fiind
presupusit el n'a fost niciodatit dobinditl de dare moetenitorul recunoseut nedemn. Contra.: L. L 8, 17 ei 18 1, Dig., De hit; quae ut indignia auferuntur,
34. 9; L. 29 2, Dig., De jure fiaci, 49. 14, etc.

www.dacoromanica.ro

40

COD CIVIL.

CARTEA III.

TIT. I.

EF. NEDEMNIT.

siunea ab intestat a lui de cujus, are capacitatea de a primi

liberalitatile emanate dela acest din urma.

El poate, de asemenea, sa reprezinte pe defunct In

succesiunile deschise In urma mortei acestuia, nefiind nevoe-

ca cineva al fi moSenit pe o persoana 81,41.00, din viata,

spre a o putea reprezenta.
Persoanele chemate a lua succesiunea cuveniti
Partea moOenitorului nedemn nu se mai cunedemnului.
vine astazi fiscului, ci comoqtenitorilor si i, In lipsa
acestora, comqtenitorilor din gradul subsecvent.
Moltenitorul declarat nedemn este considerat ea un posesor de rea credinta. De aceea art. 657 din codul civil II
obliga la restituirea fructelor i veniturilor a crol' folosinta
a avut-o dela deschiderea succesiunei :
Heredes quo s necent testatoris inultam omisisse constiterit,
fructus integros coguntur reddere. He que enim bonae fidei possessores ante controversiam illatam videntur fwisse, qui debitum oficium.
pietatis scientes omiserunt". (1V1otenitorii dovediti e, n'au rasbunat

moartea testatorului, s, fie constrnsi a restitui toate fructele, qi

s nu fie considerati ea posesori de bunk' credinfi, ei care en qtiintsi
au neglijat indeplinirea obligatillor ce le impunea pietatea). (L. 1,

ab initio, Cod, De his quibus ut indignis hereditates auferunntur, etc.,.

In conseeinta, nedemnul va restitui nu numai fructele

veniturile pereepute, dar qi acele pe care ar fi trebdit sa
le perceapa.
Prin aplicarea art. 994 0. civil, el va restitui doblnda
sumelor primite din ziva de cind le-a primit.
Art. 1907 0. civil .nefiind aplicabil In specie, el nu se
va libera In privinta dobInzilor prin prescriptia de cinci ani,
ci prin prescriptia de 30 de ani dela desehiderea succesiunei..
Nedemnul este tratat ea posesor de rea credinta qi In privinta constructiilor ce el a putut face pe imobilele succesiunei,
precum qi In privinta degradarilor aduse acestor bunuri.
Efectele nedemnititei in privinta tertiilor. Dupa
parerea generalmente admisa, Instrainarile, ipotecile, servitutile i celelalte drepturi reale constituite de moltenitorul

nedemn ar fi valide fa ta Cu tertii de bunit credinta, adecit,

care nu cuno0eau cauza nedemnitatei 9.
Vezi Colin et Capitant, op. cit., III, p. 441, B.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE NEDEMNITITIL

41

Dupa rigoarea principiilor, aetele de dispozitie si ajar

cele de administratie facute de nedemn lnaintea excluderei
sale, ar trebui A. fie nule si neavenite erga omnes, fiindeit emana dela un moqtenitor exelus cu efect retroactiv (ut
ex tune), Inca din momentul descbiderei succesiunei, si, deci,

dela o versoana lira calitate 9.

In once caz, art. 834 din eodul civil nu este

aplicabil In specie.
Ceeace este Insa nelndoelnie este ca mostenitorul nedemn, care a posedat un timp cat de scull bunurile succesorale, este responsabil de gestiunea si administratia sa,

ea once detentor al unui lucru strain.

Responsabilitatea sa este cu atat mai mare eu eat el
este de rea credinta.
Efectele nedemnititei in privinta copiilor nedemnului (art. 658). In vechiul drept franeez, unii, precum
Lebrun, voiau ea copiii nedemnului sa fie exclusi dela suetesiune din eauza culpei parintelui lor, ceeace era o nedreptate strigatoare.

Spre a curma aceste disc*, art. 658 din codul civil

dispune: 1 eit copiii nedemnului nu aunt exclusi dela suecesiune prin greseala pitrintelui lor, fie tatal sau mama,
desi textul nu vorbeste deck de tea. Copiii nedemnului
-au deci capacitatea de a primi, In virtutea dreptului lor
propriu, fail, ajutorul reprezentatiunei, succesiunea dela care
parintele lor a fost exclus. Personalitatea culpei este, In

adevar, un prineipiu admis In toate legislatiile:

Crimen vel poena paterna nullam maculam filio infligere
yotest. Namque unusquisque ex suo admisso sorti subjicitur, neo
alieni criminis successor constituitur". (Crima san pedeapsa suferitg de tat& nu poate 8'1 aducX nicio pat& fiulni, fiecare suferind
-consecintele actelor sale 1 nerespunzfind de crimele altuia). (L. 26,
Dig., De poenis, 48. 19).

2 A dona propozitie care rezulta din art. 658

C. civil este ca, eopiii nedemnului nu pot veni la succesiune

prin reprezentarea lui. Reprezentarea punind, In adevar,

pe reprezentant In locul si drepturile reprezentatului (art.
664 C. civil), In specie reprezentatul n'a avut nici un
1) Cpr. Planiol, III, 1759.

www.dacoromanica.ro

42 COD. CIVIL.

CARTEA III.

TIT. I.

DIF ORD, DE SUCC,

drept, de oarece el a fost declarat nedemn Incg din momentul desehiderei succesiunei. Aceasta lass Insit a se presupune cg motenitorul nedemn erg, slvgrqit din viatg In
momentul deschiderei succesiunei.

In cgt priveqte cazul and mogtenitorul nedemn

s'ar fi sgvartlit din viatg Inaintea lui de cujus, aa cl In

timpul vietki acestui din urmg el n'ar fi putut fi declarat
nedemn, chestiunea este controversatg, Insg pgrerea cea mai
juridicg qi cea mai riguroasg In acelaqi timp, este, de bung

seamg, aceea care pune In principiu cg copiii nedemnului

nu vin la suecesiune prin reprezentarea copiilor Ai, solutie
inumang qi contrarg principiilor reprezentatiei. De aceea
art. 696 din codul Calimaeh (541 C. austriac), nu departa
pe copiii nedemnului, Avargit din viatl Inaintea lui de cujus
dela succesiunea acestui din urmg.
30 A treia propozitie care rezultg din art. 658
C. civil este cl, de citori eopiii vin la succesiune In virtutea dreptului lor propriu, In locul pgrintelui lor exclus
ca nedemn, acest pgrinte n'are nici Intr'un caz dreptul la
folosinta legal l a bunurilor ce compun averea acestor copii,
cu toate e el ar exercita puterea pgrinteascg, clei aceasta
ar Insemna a se folosi In mod indirect de o succesiune de
care legea II lipseqte. Pgrintele fiind, In asemenea caz, nedemn de a fi proprietar, este nedemn de a fi qi uzufructuar.
81 bis. Pgrintele nedemn pgstreazg Insg administratia
legal& (art. 343 C. civil 2) precum i dreptul de a cere, la
caz de nevoe, alimente dela copiii Ai, pentrucA copiii nu
Inceteazg niciodatg de a fi supuqi datoriilor pietItei finale
catre pgrintii lor 2).

Deosebitele ordine de succesiune.

Toti motenitorii nu sunt chemati doodatg, ci pe
rgnd, cei mai apropiati In Inrudire excluzand pe cei mai
depgrtati.
Der Nichste am, Blut, der Ntichste zum Gut% zice o Teche
3) Contra: Art. 728 2 C. italia.n.
Cpr. L. 50, in fine, Dig., Ad Senatueconsultunt Trebellianuin 36. 1.

www.dacoromanica.ro

DIF. ORDINE DE SUCCESIUNI ART. 652 2, 677, 678 I 680.

43

maximrt germang. (Cel mai apropiat prin siinge este eel mai
apropiat in bnnuri ').

Legea reguleazg succesiunile ab intestat dupg vointa

presupusg, a defunetului, conform afeetiunei sale fireti :
La legge nel devolvere la successione,tiene conto dale affezioni presunte dell'uomo, disponendo dell' eridita nello stesso modo
nel guale presumibilmente ne avrebbe disposto il defunto", (14egea
Sine socotealA, in privinta devolntiei succesiunei, de a,fectinnea
presupusX a omului, dispuind de ea asa eum, dup'it toate proba-

biliatile, ar fi dispns el insusi 2).

De aceea s'a zis el. succesiunea ab intestat este testamentul tacit sau presupus al defunctului 3).
kW, vin motenitorii legitimi pang. la gradul al 4-lea 4)
(art. 676 C. civil), abrog. de art. 4 al legii din 28 Iulie 1921),

copiii naturali, fie chiar adulterini sau incestioi, fiind, in

privinta mamei i a familiei ei, considerati ea legitimi (art.
-652 2, 677, 678 C. civil). In lips1 de motenitori legitimi in gradul succesibil, legea chiamg, pe sotul supravietui-

tor (art. 679 C. civil) care vine in rangul al patrulea.

lbraritus et uxor ab intestato invicem sibi in solidum pro
-antiguo jure succedunt, guotiens dificit omnis parentum, seu proptu-quorum legitima vel naturalis successio, fisco excluso". (Bgrbatul
si femeea succed unul altuia ab intestat pentru tot, conform
dreptulni vechin, en excluderea fiscului4 dac defunetul n'a Ilisat
niel descendenti, niel aseendenti, laid alte rude legitime sau naturale). (L. 1, Cod., unde vir et uxor, 6. 18).

In fine, In lipsa solului i a tuturor motenitorilor,

vine Statul (art. 652, in fine, 680 C. civil).
Fiscus post omnes". (Fiscul vine in urm si in lipsa tuturor 5).

83. Astgzi insg, averile vacante se cuvin easel centrale a meseriilor, ereditului i asigurgrilor muncitoreti
1) Vezi Zachariae, Handbuch des fr. Civilrechls, IV, 606, p. 22, 23, nota

1 ti 607, p: 29, nota 1 (ed. Crome); Chalseraallin, dp. cit., ' p. 384, No. 6.
,Acest adagiu mai are urnatoarea variantli:
,,Je niiher am Blut, 11111 so Dither am Gut". Vezi tom. In, partea II, p.
122, nota 2.
5) Filippis, Corso completo di ciiritto civil italiano comparato, XI, p.

-21, No. 20
5) Cpr. Planiol, III, 1700; Glasson, _Elments du droit civi1,1, 136.p. 490

{ed. a 2-a). Vezi si Cas. rom. Bult. 1901, consid. dela p. 27, decizie redactatI
de noi. Vezi tom.' III, partea II, nota 3 dele 11. 113, 114.
Vezi infra, No. 87.
Vezi infra, No. 122.

www.dacoromanica.ro

44

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.ART. 660-663.

(art. 200, 6 L. din 27 Ianuarie 1912 p. organ. meseriklor, crelitului oi agicruritrilor muncitoreoti 1), In cazul and
defunetul nu lasa rude paalla gradul al 12 inclusiv. Dacl
lag rude intre gradul al 5-lea oi al 12-lea, atunei moo.tenirea o ja fiseul (art. 4 al legii din 28 Iulie 1921).
83 bis. Deli art. 659 din eodul civil Imparte, conform Norelei 118 din anal 543, mootenitorii legitimi In
trei clase saa categorii, deseendentii, aseendentii oi colateralii,

totuoi trebue al recunomtem, ea oi la Romani, patru clasesau categorii de moltenitori, i aflame: 10 copiii oi ceilalti
deseendenti ai defunctului (art. 669 C. civil); 2 aseendentii
privilegiati (tatll Ili mama) oi colateralii privilegiati (fratii
surorile) (art. 671-673); 3 aseendentii ordinari, adee&
altii decat tatIl oi mama (art. 670 C. civil); 40 oi in fine,.
colateralii ordinari, adecit alti cleat fratii oi surorile
deseendentii lor (art. 675 C. civil).
Acesto patru clas3 de moltenitori sunt reprod use Im
urmItoarele patru versuri:
Daseendens omnis succedit in ordine primo,
Aseendens propior germanus, filius ejus.

Tane latero ex uno junetas quoqua filius ej us,

Danique proximior reliquornm quisque super stes.

Ordinea dupg care mootenitorii aunt ehemati la

suecasivae, se determinii, dup1 proximitatea gradului de
larudire. Ca alte euvinte, maotenitoral eel mai apropiat
exclude p3 cal m.i depIrtat, iar maotenitorii care sunt In
acelali grad, mootenese pe capote:
Proximior exelv,dit remotiorem aeque proximi succedunt in
per capita" (art. 669, 670, 675 C. civil).
Soviel Mund, soviel Pfund', zice nu veehin proverb german. (Cate guri (capete), atite,a pIrti 2).

Modal de stabilire al proximititel brudirei (art.

Proximitatea, Inrudirei se stabileote prin numlrul generatiilor (art. 660 C. civil). In' linie dreaptil, se

660-663).

numIrl atatea graduri cat aunt oi generatiuni Intre persoane; astfel, fiul este eltre tatIl su In gradul
; nepotal de fiu In gradul al doilea, etc. (art. 662 3).
Quot mitt generat iones, tot sunt gradus".
9 Vezi infrci, No. 122 t}i 87.
Vezi Zacharias, Handincek dea fr. Crivilrechto, IV, 607, p. 29, nota a
(ed. Crome); Chaisemartin, op. cit., p. 410, No. 21.
Vezi L. 1 3 urm., Dig., Degraditrue et affinibue, 38. 10.

www.dacoromanica.ro

STABILIREA INRIJD11111.

ART. 680-683.

45

In linie eolateral, gradele se numrit dupd generatii,

lncepInd dela una din rude pang la autorul comun, qi dela

acesta pang, la cealalt, ruda.
Astfel, fratele i surora sunt In gradul al doilea ; nepotul i nepoata, unchiul i mtuqa In gradul al treilea ; nepotul eel mare qi nepoata cea maie, unchiul cel mare qi miituqa cea mare, vitrul primar i vara primar In gradul al patrulea, etc. (art. 58 C. Calimach k4i 663 C. civil aetual), etc.
Ex transverso sive a latere nullus est primus gradu,s, et ideo
incipit ct secundo" (In linie eolaterala nu exista primul grad, si
se ineepe prin gradul al doilea). (L. 1 1, ab initio, Dig., De
gradibus et affinibus, 38. 10).

Rudele suecedau pang la al doisprezecelea grad

nido lege civill nu a putut
incluziv (art. 676 C. civ.
distruge legtura de sange i de Thrudire
Jura sanguinia nullo jure civili dirimi possunt". (L. 8, Dig.,
De div. regulis juris antiqui, 50. 17).

Prin art. 4 al legii asupra impozitului progresiv pe

succesiuni din 28 Iulie 1921, s'a desfiintat dreptul de motenire ab-intestat pentru colaterali, dela gradul al V-lea
pang la gradul al 12-lea, patrimoniile defunctilor tree In
folosul fiscului iar dela gr. 12 In folosul Casei meseriilor.
Dovidirea inrudirei In materie de succesiune.
In materie de filiatiune, Inrudirea se dovedelte prin extractele
de pe actele stitrei civile. In materie de suceesiune

proba Inrudirei cu defunctul poate fi fcut, nu numai

prin actele stArei civile, ci i prin alte mijloace, precum :
corespondenta prtilor, titluri de familie, martori, etc.
Regulele privitoare la chestiunile de stat se apliel
i In materie de succesiune atunci eind obiectul reelamatiei
constitue o reclamatie de stat ; de exemplu, dad reclamantul
s'ar pretinde eopilul legitim al lui de cujus, pe and un
alt moqtenitor i-ar contesta aceast calitate.

In once caz, o contestatie de stat nu se poate judeca

cu oeazia unei cereri de trimetere In posesiune a unei aver;
suceesorale.
Diferitele moduri de a moteni.O persoanl

poate s moqteneaseli pe alta In trei moduri

1) Vezi infra, No. 116.

www.dacoromanica.ro

46

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 664.

1 in virtutea dreptului ei propriu (jure proprio).

20 prin reprezentatie, adeca land locul u.nei sau
multor persoane stivarsite din viatit Imaintea desehiderei
succesiunei.

30 In fine, o persoana mai poate mosteni pe alta

prin transmisiune (art. 692 C. civil), jure alieno. Aceasta
se va Intampla atunci and cineva va lua o succesiune
euvenita altuia, care a murit In urma deschiderei acestei
suc,cesiuni, fara, a o fi primit sau leptidat 1).
90. Reprezentatia.
Definitie
i notiuni istorice
(art. 664 C. civil). Reprezentatia este o fictiune sau o
Inehipuire a legei, In virtutea careia un descendent dintio
persoana savarsita din viata ocupa intr'o succesiune locul
pe care 1-ar fi oeupat aceea persoana, daca s'ar fi gasit In
viatti In momentul deschiderei succesiunei.
Iattt care este utilitatea reprezentatiei. Presupuand

am murit, Wand In urma mea

fiu qi doi eopii ai
unui alt fiu al meu, savarsit din viata Inaintea mea, succesiunea mea se via Imparti In doua parti ecrale : o parte
o va lua copilul meu ramas In viata, iar ceZalta parte o
vor in cei doi nepoti ai mei, reprezentitnd pe parintele
lor mort, i land partea ce s'ar fi cttvenit acestui din
urmit, daca el ar fi fost In viata In momentul mortei
Fara ajutorul reprezentatiei, acesti doi nepoti ai mei
n'ar fi venit la succesiunna mea, ci ar fi fost exclusi de
fiul mea ramas in viata, ceeace ar fi fost nedrept, pentruca,
dupa, cum se exprima o veche maxima. germana. Nimic
nu este mai scump cleat copilul copiilor" :
ca

Est ist nichts liber als Kindes Kind" 2).

Apoi, daca, tatal acestor nepoti ai mei (fiul meu

savArsit din viata Inaintea mea) ar fi trait In momentul
inortei mele, el ar fi luat partea sa din succesiunea mea,
copii lui (nepotii mei) a r fi gasit aceasta avere In patrimoniul tattilui lor. De aceea, 'Loysel zice:
O reprsentatiou a lieu infiniment, ce qui chet au pre
chet au fils

3).

Vezi CoMentariile 'noastre, tom. hi, partea II, p. 122. In cl privelte

deosebirea ce exisa Intre sneeesinnea prin transmitere i reprezentatie, yezi
tom. III anesttionaA p. 255, 256.
f)-Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 407, No. 20.
1) Loysel, op. cit., I, p. 324, No. 322.

www.dacoromanica.ro

DESPRE REPREZENTATIE. ART. 664, 665, 666.

47

lar Ulpian zicea, de asemenea :

..Equum, est enim nepotes in patris sui locum succedere, et
eam partem habere, quartz, si viveret, h,abiturum esset". (Este drept ea

nepotii s,' mosteneasc in local tatglui lor, lund partea ce acest

din urm, ar fi luat, clack n'ar fi murit inainte) (12.1piani Regul.,
6, De legitimis heredibus, tit. 26 1).

Oricat de mare ar fi utilitatea reprezentatiei, totus ea

nu existg In dreptul muzulman 2).
Reprezentatia fiind Insg o exceptie si o fiCtiUlle

este de strictg interpretare si, ca atare, trebue sg fie reetransg in limitele ei, neputnd fi admisg acolo unde legea
n'a admis-o, de exemplu, In linie ascendent13).
Reprezentatia ne vine dela Romani, unde, In linie

dreaptg, era admisg In infinit 4). Justinian a tntins-o Insg

prin Novela 118 la nepotii si nepoatele de frate si de sorg,
adecg la copiii fratilor si surorilor lui de cujus, fgrg ea
sg poatg merge mai departe. Reprezentatia era admisg si
In vechele noastre legiuiri 9. Ea era admisg si In vechiul
drept francez. Iatg, In adevgr, cum se exprimg, In aceastg,
privintg Loysel :
Jadis reprsentation n'avait point lieu; maintenant elle est

mole quasi partout en ligne direete, et par beaucoup de coutumes

en la collatrale, jusqu'aux enfans de frres" 6).
Persoanele care pot invoca reprezentatia. ---I Re-

prezentatia nu exista decta in linie dreaptg (art. 665) si

In linie colateral g (art. 666 C. civil).
i) V. Textele lai Girard ed. V, p. 487. Cpr. Ferini, Manuale di Pandette
626, p. 769.
2) Veld Comentariile noastre, tom. III, partea II, p. 122, text Ili nota 2.

In eit priveqte reprezentatia in dreptul englez, vezi Ey. Lehr, Droit

civil anglais, II, 980, p. 344, 345 (ed. a 2-a), iar in eat priveste codal german,
vesi art. 1924, 1927 din :west cod. In at priveste codul elvetian, vezi art. 457,
459 C. civil din 10 Deeembrie 1907; lar in'eat priveste codal austriac, vezi art.
733 urm. (918 arm. C. Calimach). Vezi in privinta dreptului de reprezentatie
In codal austriac (Repritsentationsrecht), Unger, Das listerreichische Erbrecht,
33, p. 135 urm.
2) Vezi infra No. 114.
'1 Instit., III, 1, De hereditatibus quae ab intestato deferuntur, 6 si
Gajos, Instit , III, 7; Nov. 118, eapit. I si !II. Reprezentatia era built neeunoscutS, in legea celor 12 table. Vezi Hureaur, Tr. du droit de succession, I, 16. p.,107.

Vezi pravila lui Matei Basarab (glava 217); codul lui Andr. Doniei,
capit. 37 1, sn medio si 8, ab initio; Codal Caragea, art. 17 urm., partes. IV,
eapit. 3; art. 918 urm. C. Calimacb. (733 urm. C. austriac). Vezi C. ChisinAu,
C. Dreptitlii din 15 Innie 1923, No. 6, p. 93.
Loysel, op. cit., I, p. 320, No. 321.

www.dacoromanica.ro

48

COD. CIV.

CATEA III.

TIT. I.

ART. 665, 670.

Ea nu este nieiodat admisl In linie aseendentl, preeum

nu era admisl nici la Rom&ni, niei In codul Calimach

(art. 927), pentrucl ea fiind o exeeptie i o fictiune a legei,
exceptiile sunt de cea mai strictl interpretare. Astfel, tatll
mea mort inaintea mea, nu va fi reprezentat in moqtenirea
mea de cltre ascendentul slu (bunicul meu). Ascendentul
eel mai apropiat In grad va exclude deci pe ascendentul
cel mai depIrtat (art. 670 C. civil 9.
Reprezentatia in linie dreapti descendenti (art.

In linie dreaptl sau directl descendentl, reprezentatia are loe in infinit. Astfel, copilul legitim sau legitimat
va putea s reprezinte pe tatIl sIu i printrInsul pe bunul
slu, spre a veni la succesiunea strIbunicului, i aqa mai
departe (art. 665).
Copilul natural recunoscut va putea sI reprezinte pe
mama sa, spre a veni la suceesiunea pitrintelui qi bunul
natural al copilului ; eIci, dupl cum kitim :
665).

Nul n'est bAtard de par sa mre" 2).

94 bis. Copilul adoptat nu poate InsI s reprezinte

pe adoptltor, spre a veni la succesiunea pIrintilor acestui

din urml, pentruel dupI art. 315 C. civil adoptatul nu

moteneqte pe rudele adoptltorului.

De asemenea, descendentii adoptatului nu pot, prin

reprezentarea acestui din urml, sl vie la suceesiunea adop-

tatorului, pentrucl ei sunt strlini fatI eu el 3) Cu toate

aeestea, chestiunea este foarte controversatl, i atat jurisprude* cat qi o parte din doctrinl se pronuntl in sens
contrar. In acest din urml sens, s'a zis:
Cine adopteazg, pe pkrinte adopteaa, i pe copiii

Reprezentatia trebue sl se sue Insit din spitlt in

Bpi* flrI a se rape lantul. Ea nu poate deci s alb/ loe pe
slrite (per saltum sau omisso medio), elci spre a ajunge la
gradul nti, trebue ea reprezentantul sl poatl trece prin
toate gradele intermediare 4).
Nov. 118, capit. 2, ab initio, De abeendentum eueeettaione.
Vezi tom. I al aeestei lucrlri, p. 302, 815, 333, preeum Ili infra,
No. 118, 525, 579, etc.

2) Vezi tom. I al acestei luerltri, No. 459.

4) Cpr. art. 918 C. Calimach (732, in fine C. anstriac).

www.dacoromanica.ro

DESPEE REPREZENTATIE.

ART. 666, 667.

49

Astfel, spre a putea veni la succesiunea strabunului

meu, trebue s reprezint pe tatal meu kti pe bunul meu.
Deci, daca bunul se gasete inca In viata, reprezentatia este
Intrerupta, qi nu voiu putea veni cu ajutorul ei la succesiunea
strabunului meu, ci numai In virtutea dreptului meu propriu.
Reprezentatia In linie colaterali (art. 666).
Daca, defunctul a lasat numai frati sau surori, reprezentatia
n'are loe, pentruca, In asemenea caz, toti fratii motenese

In virtutea dreptului lor propriu

Cand tusa, pe tanga frati, defunctul a lasat i nepoti
din alti frati (care frati murisera inaintea lui de cujus),
aceti nepoti au nevoe de beneficiul reprezentatiei, caci altfel

ei ar fi fost departati de catre frati, care se gasese intr'un

grad de Inrudire mai apropiat cu defunctul 2).
Lita ce gasim, in aceasta privinta in Loysel :
Reprsentation accorde en ligue collatrale ne profite qu'h,
-celni en favenr dnquel elle est faite; mais en ligue directe s'kend
jusqu'A, tons ceux qui se troavent en pareil degrg 8).

In hule colatera,11, reprezentatia era admisa in in-

finit In privinta copiilor i descendentilor fratilor sau surbrilor defunctului eu singura restrictiune c motenirea e
limitata azi la gr. al IV-lea.
Nepotii de frate sau de sora, pot deei veni la succesiunea defunctului (unchiul lor) In coneurenta eu unchi sau
matuqe (frati sau surori de ai defunctului), In care caz
unehii sau matuqele i-ar exclude, daca ei n'ar avea beneficiul reprezentatiei.

Daca defunctul ar avea mai multi frati i toti ar fi

murit inaintea lui de cujus, lasand fiecare din ei copii,
acelti nepoti fiind In graduri egale fatl cu defunctul, In
spita a treia (art. 663 C. civil), vor veni la succesiune lmpgrtind averea lui pe tulpind (art. 667 C. civil 4).
Solutia dreptului actual, care consacra pArerea juris-consultului Accursius, era admisa de Dumoulin qi In veI) Cpr. art. 930 C. Calimach.
Cpr. art. 932 C. Calimaelt, art. 19 lit. d C. Caragea, partea IV, eapit. 8.
3) Loysel, op. cit., I, p. 346, No. 22.

Deei, daca un frate al defunetului a lsat un eopil, iar un alt trate a

lsat trei copa, sueeesittnea nti se va impIrti In patri', ei In don : jurnittate o
va lua un nepot, iar ceslalt junsittate o vor lua eeilalti trei nepoti.
4

72784

www.dacoromanica.ro

60

COD. CIV. 'CARTEA III.

TIT. I.

ART. 668.

chiul drept francez. Art. 931 din codul Calimach voia, din
contra ea, In asemenea caz, ImpArteala sl se facl pe capele, iar nu pe tulpinA, consacrAnd astfel plrerea jurisconsultului Azo, care o trecuse 0 In Harmenopol, de uncle probabil a luat-o codul Calimach.
Si guando fratres defuncto non sunt, sed solifratrum liberipreamortuis duobus aut tribus fratribus, in personas atque in capita distribuitur hereditas, id est, quotquot sunt, ex cequo ad hereditatem vocantur". (Daca defunctul n'are frati, ei numai copii de

frati, a doi sau trei frati morti fnainte, succesiunea va fi distribuita pe persoane qi pe capete, orica,ti ar fi ace0i eopii, fiind eu
totii chemati in mod egal la succesiune). (llarmenopol, De heredibus, 5. 8. 15).
Aceea0 solutie (1mpitrtealA pe capete) era admisti i

In legea WisigoOlor, dup cum ne atestit Domat i):

Qui moritur, si fratres aut sorores relinquerit, et filios fratrum et sororum relinquerit: si ex uno fratre sit unus filiu8, et
alio fratre vel sorore firsitan plure,s, omnem hereditatem defuncti
capiant, aequaliter per capita dividant portionesa . (Dad'', defunctul
a 16sat frati qi surori qi fii din frati 0 surori, de exempla : un
fiu al unui frate i mai multi fi ai unui alt frate sau unei altesurori, cu totii ssa vie la saccesiune,a defunctalui 0 s'o impartg, In
mod egal, pe capete). Lex Wisigotorum, lib. IV, tit. 2, capit. 8)
Persoanele care pot fi reprezentate

(art. 668).

A reprezenta pe cineva Insemneaz1 a-i lua locul, qi fiindcg,

nu se poate lila locul unei persoane care trete, s'a admis

principiul el numai persoanele sgvar0te din viatA In mo,
mental deschiderei succesiunei pot fi reprezentate (art. 668
C. civil 2).

Iatit maxima pe care a formulat-o, In aceiistit priviUtl,

Dumoulin (Molinetts):
Representatio nunquam est de persona vivente, sed tantum
de parente mortuo...".

Nu se poate, de asemenea, reprezenta pe aseendentul sau pe fratele ori surora care ar fi fost incapabili
Domat, Lois civiles dama leur ordre naturel, V, p. 383, No. 8, in fine
(ed. Carre).

Cpr. art. 918 C. Calimach (732, in fine, C. austriac); Novela 118, spit.
1, in medio l'i spit. 3, ab initio. Persoana absentl, se considerg, insX ea moartit
li,poate ii reprezentatX in mod provizorin, deli chestinnea este eontroversatii.
Veil tom. I al acestei lucrkri, No. 251

www.dacoromanica.ro

EFECTELE REPREZENTATIEI. - ART. 667.

51

sau nedenini de a moqteni pe de cujus (art. 658 C. civil),

pentru cl nu se poate intra In drepturile unei persoane
care n'are nici un drept.
100. Tot pentru aceleaqi motive, nu se poate reprezenta, pe motenitorul care a renuntat la suecesiunea lui
de cujus (art. 698 C. civil). Acest din until text euprinde
deei o aplicare a art. 668 C. civil.
Pentru a reprezenta pe cineva nu este InsA nevoe de
a fi motenitorul reprezentatului, fiind suficient de a fi descendentul slu. De aceea, art. 668 dispune el cineva poate

s/ reprezinte pe acela la a elrui succesiune a renuntat.

Reprezentantul nu tine, In adevAr, dreptul sAu dela eel reprezentat, ci dela lege.
,Quod filius succedat in locum patris seu matris, quantum
ad successionem avi, non habet a patre sed ex dispositione legis",
zice Bartholus (asupra legei 93, De aciquirenda vel omittenda hereditate, 29. 2).
Copilul nu tine dela tatl sau mama sa dreptul de
-a-i reprezenta", zice art. 895 din codul civil olandez.

10i. De aiei se deduce c se poate reprezenta pe acela

dela a cArui succesiune a fost exclus ea nedemn, dug el

are capacitatea, de a moOeni pe de cujus.
Din acest principiu mai rezultl eA un movtenitor se
poate folosi de beneficiul reprezentantei, cu toate el el nu
era conceput la moartea reprezentantului, cici reprezentantul

nu mqteneste pe cel reprezentat, ci pe de cujus.

MI bis. in fine, se poate pune ea principiu c/ reprezentantul nu este obligat a plAti datoriile reprezentatului,
dael n'a primit succesiunea lui.
102. Efectele reprezentatiei (art. 667).
Reprezentatia produce doul efeete, qi anume: 1 ea transmite sueeesiunea la niqte persoane care, fArl *torn' el, ar fi fost
lipsite de succesiune;
20 ea atrage ImpArteala pe tulping, (art. 667 C. civil)
sau in stdrpe (art. 740, 745 C. civil) (ex stirpibus, instirpes).
Quam successionem in stirpes vocavit antiquitas".

(Nov. 118, capit. 1).

Nepotes ex diversis filiis varii numeri am succedentes ab'
intestato', non pro virilibus portionibus, sed ex stirpibus succedunt".

www.dacoromanica.ro

52 COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

EDIL DE 1140TEN.

(Nepotii ngscuti din diferiti fii nu vin la succesiunea ab intestat

a bunului lor, pe capete, ei pe tulpinI). (L. 2, Cod, De suis et
legitimis liberis, etc., 6. 55).

Prin urmare, toti reprezentantii, ori citi ar fi, se socotese a fi un singur trup, dupl expresia lui Andr. Donici ( 1, capit. 37), qi iau cu totii la un loe partea ce
s'ar fi cuvenit reprezentatului, ImpIrtind-o apoi In plrti
egale (in capita) lntre ei.
impIrteala pe tulpinl sau trupind (art. 932 C. Calimach), ori dupd trunchiu (Andr. Donici, 1, in medio,
capit. 37), are loe In toate cazurile In care reprezentatia
este admisl, fie el reprezentantii se &ese Intre ei In graduri inegale fa tl cu de cujus, fie In graduri egale.
De cite ori Mal, moVenitorii nu vin la succealune prin reprezentatie, ci jure proprio, Impfirteala se face

pe e,apete, iar nu pe tulpinl, dup cum dispune anume

art. 917 din codal Calimach (732 C. austriac).
Reprezentatia nu trebue A, fie confundat cu Buceesiunea prin transmitere, care exist1 atunci cnd moqtenitorul

supravietuind un timp eit de scurt lui de cujus, a doblndit

succesiunea aeestui din urml ili a lsat-o motenitorilor lui,
confundatI
cu a sa proprie cu toate el, n'a acceptat-o, nici
,
n a repudiat-o i).

Diferitele ordine de succesiune legitimA.

Art. 659 din coda civil, reproducind Nov. 118 ,Imparte moqtenitorii legitimi In trei categorii, InsI tim el
aceastl clasificare este neexaca i el moOenitorii legitimi
se Impart In patru clase sau eategorii:
1 Deseendentii defunctului; 2 aseendentii privilegiati
(tatll qi mama) qi colateralii privilegiati (fratii fli surorile);
3 ascendentii ordinari; 4 Qi, In fine, colateralii ordinari

pin la gradul al patrulea2).

Prima ciad de motenitori. Descendentii deDescendentii defunctului formeazI

functului (art. 689).

Vezi, tnettt privette deosebirile ce existii, filtre seeste dota moduri de

succesinne, Comentariile noastre, tom. III, partes II, p. 137.
Vezi art. 4 L. &supra impozit. progresiv pe sneeesinni dala 1922. C.
jnd. 1924, No. 10 (en observ. mea).

www.dacoromanica.ro

SUCCESIIINILE DIFERITE DESCENDENT.

ART. 669.

53

prima dud, de moqtenitori legitimi, excluzlnd pe ascendenti

qi pe ceilalti moqtenitori.
Boas Erbe geht nicht aus den Busen" , zice o maxim, ger-

mang,. (Succesiunea nu ese din sAn I).

Un alt proverb german ziee, de asemenea :

Gleiche Braden gleiche Kappen" . (Aceiai frati, aceleai
scafii 2).

Deseendentii succed pe tulpind, de cAteori vin la succesiunea aseendentalui cu ajutorul reprezentatiei,

fi pe

capete, adeel In piirti egale, de citeori vin la succesiune

jure proprio.
Kinder erben zu gleichen Teilen", zice art. 1924 ultim din
codicil german (Copiii moqtenesc in prti egale 2).

106. Deseendentii sueced ast,zi ascendentilor or feird

deosebire de sex, kii chiar dacii ar fi nitscuti din deosebite
citsgtorii4). Art. 669 din codul actual abrogI deci codurile
Ipsilant Eli Caragea, dupl care fetele nu moqteneau In coneu-

rentl cu fratii lor, ei numai fratii care erau datori a Inzestra

pe surori chiar din avutul lor propriu 5).
Der Mann geht zum Erbe, das Weib davon". (In privinta
succesiunei, bri,rbatul merge, femeia se deprteaz, 2).

En la mame ligne, les miles excluent les femelles, estant

en pareil degr et venant de leur chef; s'ils y viennent par rprsentation, ils concoarent avee elles", zice Loysel 7).
Prin sin" Sackeenapicgel Intelege tatiil, mama 5i copiii. Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 898, No. 14.
Cuvntul frati" cuprinde aci li pe surori. Vezi Chaisemartin, op. cit.,
p. 397. No. 13 precum 5i. tom. III, parten II, p. 144.
29 Miele leg,islatii vechi germane admitean o institutie numitI Gerade,
Aeeasta erib un grup de bunuri, pe care le mogteneau numai fetele, on excluderea
fratilor. Cpr. art. 858 C. cant. Zurich din 1887, astlizi abrogat. Vezi Roguin,
Tr. de droit compar (Succeetrione), I, 217, p. 176, 17. Vezi I i Chaisemartin,

op. cit., p. 392 urm., No. 10 urm.

4) Minim ina. bine Into:ilea ell, copiii rAseuti din diferite eitsgtorii vor
mo5teni Impreunli numai pe tatill lor comun 5i pe mama lor eomunit, iar nu
pe tatiil lor vitrig nici pe mama lor vitrigX. Cpr. art. 925 C. Calimach.
2) Vezi tom. I al acestei Incrltri, p. 239, No. 318. Mai vezi &supra acestui
obieeiu al plimintului foarte vechiu, on mult anterior codului Ipsilant, frapramutat dele Slavi, caro existit 5i astlizi in unele legislatii strAine, de exemplu:,
In Serbia, Coment. noastre, tom. I, p. 698, text li nota 2; tom. III, partea II,
nota 2 dele p. 140 arm., tom. VIII, partea 1-a, p. 32, text 5i nota 1; p. 223
(ad. a 2-a), precam fti articolul ce am publicat In Dreptul din 1920, No. 27.
e) Vezi Michelet, Originee du droit frangaie, p. 65; Chaisemartin, op. cit.,
p. 398, No. 8.
'9 Vezi Loysel, op. cit., II, p. 72, No. 634.

www.dacoromanica.ro

54

COD. CIV.

CART EA III.

TIT. I.

ART. 671-673.

And defunctul a lAsat In viatii mai multi deseendenti, cei mai apropiati In grad vor exclude pe cei mai
dep5rtati:
Proximior excludit remotiorem".

Astfel, copiii mei vor exclude pe nepotii de fii, dael

tatIl lor trleste ; nepotii vor exclude pe stritnepoti, si asa
mai departe 9.
Loysel zicea, In aceastg privintd.
Ce qu'on dit : tant que la tige a souche, elle ize se fourche;
-est-ce pas, tant que la ligne directe dure, la collatrale n'a point
de lien?2).

Fiji mei nu vor exclude Ins/ pe nepoti sau stritnepotii

mei, atunci cand acestia se vor putea bucura de ajutorul
reprezentatiei (art. 664, 665, 669 C. civil).
Fraiii si surorile
Pentru a ti cum
ifratii, surorile si descendentii lor succed fratelui lor, trebue
distins doul ipoteze : 1 aceea cnd tat6.1 si mama lui de
A doua clad de mostenitori.
defunctului. (Colateralii privilegiati).

cujus sat; numai unul din ei trlese; 2-a si aceea and tiall
si mama au murit inaintea lui de cujus.
Prima ipotezi (art. 671, 673 C. civil)
A
doua clasl de mostenitori legitimi se compune din fratii si
surorile defunctului si descendentii lor, azi p. la gr. IV
inclusiv. Ei vin la succesiunea fratilor lor In lipsii de descendenti legitimi, legitimati sau adoptati.
Fratii si surorile defunctului sau descendentii lor
exclud pe toti ceilalti mostenitori, afarl de tat.4.1 si mama
defunctului, cu care vin Impreung (art. 671-673 C. civil).

TatIl si mama sunt deci ascendenn privilegian, iar

frati si surorile, precum si descendentii lor sunt colaterali
privilegian.

awl defunctul, In lipsI de copii, a lIsat pe tatal ri,

pe mama sa in viatet, precum si frati si surori sau descendenti din ei, tatll si mama iau fiecare cdte o pdtrime din
suceesiune, iar fratii, surorile sau descendentii iau cealaltit
jumItate, partea aseendentului riimas In viatii fiind In tot-

deauna de o pltrime. Prin urmare, dacit numai tatll sau

Cpr. art. 916 vi 918 C. Calimaeh (732 C. austriae).
Loysel, op. cit., I, p. 325, No. 323.

www.dacoromanica.ro

SUCCES11TNI DIFERITE COLATER. PRIVILEGIATL

ART. 674. 55

numai mama defunctului a ramas In viata, acest ascendent

va lua o patrime din succesiune, iar trei pittrimi se vor lua
de frati si surori, care le vor subImparti Intre ei.
La Germani, tatal, Eli mai ca seama mama, eran preferati fratilor si surorilor defunctului. Acesta este sensul
proverbului :

Das Kind fllt wieder in der Mutter Schooss' . (Copilal

cade din non. In sanul mamei sale ').

Dupa

un obiceiu din Kehding, abrogat mai In urma,

prin dreptul roman, de cateori copiii si copiii copiilor

murise pe clad tAll si mama lor eran In viata, acestia
nu mosteneau bunurile copiilor, ele trecand la ruda cea
mai apropiata din linia colateral. Aceasta este sensul unui
alt proverb :
Es stirbt kein Gut zuriick, sondern vorwrtz". (Niciun bun
nu moare Inapoi, ci Inainte 2).

110. A doua ipoted (art. 672 C. civil). Fratii si

surorile defunetului sau descendentii lor formeaza o clasa
privilegiata, de colaterali, care nu numai ca vin la succe-

siunea defunctului Impreuna cu tatal si mama lor (art.

671; 673), dar care In lipsa ascendentilor privilegiati de-

parteaza pe ceilalti ascendenti si colaterali.

Astfel, In lipsa parintilor lui de cujus, fra0i, surorile
sau descendentii lor, departeaza pe buni si strabuni '),
dupa cum ei departeaza si pe ceilalti colaterali.
III. Impirteala succesiunei intre colateralii privilegiati (art. 674).
tim ca, partea cuvenita fratilor si surorilor sau descendentilor lor dad vin la succesiune cu tatal
si mama lui de cujus, este de o jumdt ate, sau de trei patrimi, dupa cum ei yin In concurenta cu ambii ascendenti
privilegiati, sau numai cu unul din ei, pentruca, partea
fiecarui asaendent privilegiat este In mod invariabil fixata

de lege la o pltrime (art. 671, 673 C. civil).

112. Art. 674 din codul civil reguleaza modul de
imparteall al partei cuvenita fratilor si surorilor, sau descendentilor lor.
Chaisemartin, op. cit., p. 399, No, 15.
Chaibemartin. op. cit., p. 401, No. 10.

www.dacoromanica.ro

56

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 670.

Dad, totii fratii taunt nitscuti din aceeasi citsltorie

ex utro que parente con juncti aded, sunt cu totii buni,
consanguini (eodem, patre nati) sau uterini (au adecii, aceeasi mam i alt
partea cuvenitit lor se Imparte In
portiuni egale s't pe capete. Dad, fratii sunt 1nsl nitseuti
din cAsItorii diferite, succesiunea se Imparte In douit pArti :
una se atribue liniei paterne Ili alta liniei materne : fratii
eonsanguini iau parte In unja paterng, iar cei uterini numai

In linia maternl, pe cand fratii buni iau parte In ambele

ceeace face cg ei primesc de doul ori c.t primese
fratii consaguini sau uterini.
Art. 674 din codul civil prevede numai cazul
eAnd fratii si surorile ar veni la succesiune Impreunii cu
ascendentii privilegiati. Acest text, departe Insit de a fi o
exceptie, dupl cum pe nedrept 11 considerl unii, este din
contra un text general in care legiuitorul pune un principiu aplicabil de cateori este vorba de Implrteala unei
suecesiuni Intre frati nAseuti din deosebite clsittorii ; de

unde rezult1 c aeest mod de ImpArtealit se aplic Batt In

cazul dad ei vin la suecesiune In coneurentit cu ascendentii
privilegiati (art. 671 C. civil), cat si In cazul and ei vin
singuri la saccesiunea fratelui lor (art. 672 C. civil). Cu
toate aeestea chestiunea este controversatI 1).
113 bis. Aceleasi principii sunt aplicabile i atunci
dad deseendentii fratilor si surorilor vin la sueeesiunea
unchiului lor, fie in virtutea dreptului lor propriu, atunci

clad fratii ar fi renuntat sau s'ar fi flcut de suceesiune,

fie prin ajntorul reprezentatiei (art. 666, 672 C. civil 2).
A treia clad de motenitori (ascendentii
decit tatl i mama (art. 670 C. civil). Ascendenti nepriveligiati (adeel altii cleat tatIl si mama) formeazit a treia
cIas1 de mostenitorii legitimi. Ei exelud pe colaterali, afarii,
de fratii i surorile defunctului sau descendentii lor (art. 672

C. civil). Ascendentul eel mai apropiat In grad ja deei

Intreaga succesiune excluzind pe toti ascendentii cei mai
depArtati, Alit a se distinge, ca In codul francez, Intre ascendentii din partea tatIlui i cei din partea mamei. AstVezi tom. III, partea II, p. 155-161. Vezi C. Tali, Pand. rom. 1924,
partes II, p. 145 (en &men,. mea).
2) Vez i tom. III mentionat, p. 159, 160.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. DIFERIT COLATERAL. ORDINARI.

fe], WO sau mama exclud pe buni, bunii

i aqa mai departe :

ART. 675.

57

pe striibuni,.

Si autem plurimi ascendentium vivunt, hos proeponi jubemus,

qui proximi gradu reperiuntur, masculos et faeminos, sive paterni
sive materni sint". (Dad, trlesc mai multi aseendenti, poruncim ca
aeeia 8'1 fie preferati, care apartinnd unui sau celuilalt sex despre

WI san despre mam, sunt recunoscuti ea cei mai apropiati In

grad). (Nov. 118, capit. 2, ab initio 1).

Ei succed numai In virtutea dreptalui lor propriu,

pentru 0, reprezentatia nu este admisl In linie ascendentg 2). Ascendentii din acelaqi grad motenese pe capete i

In pIrti egale.
115. A patra clad de mostenitori : colateralii ordinari, MO decal fratii si surorile si descendentii lor (art. 675

C. civ.). Colateralii ordinari era pang, la gradul al 12-lea

(art. 676 (J. civil), azi pang la gr. al 4-lea incl., (art. 4, L.
asupra imp. progr. pe sum din 1921), formAnd ultima clasg,
de moqtenitori, sunt excluqi dela succesiune : 10 prin descen-

dentii legitimi, legitimati sau adoptivi ai defunctului (art.

669); 2 prin fratii, surorile sau descendentii lor (art. 672);
3 prin ascendentii privilegiati (art. 671, 673 C. civil); 40 ili
In fine, prin ascendentii neprivilegiati legiati (buni, strabuni,
etc.) (art. 670 a civil). Colateralii ordinari succed dui:4 proxi-

mitatea gradelor, qi fiind c reprezentatia nu este admisl

In privinta lor, ei succed In pitrti egale qi imptirteala Intre
ei se face pe capete 2). Principiul admis de codul francez
dupg care succesiunea se inparte In doul pIrti, una pentra
unja paterng i alta pentru una maternii (paterna paternis, materna maternis 4), nu s'a admis In dreptul nostru
cleat pentru ImpArteala succesiunei dintre fratii ki surorile
nIseuti din diferite ciisltorii (art. 674 C. civil).
Deci, dad, defunctul a 16sat In vial numai un singur
ascendent In linia patern1 sau materng, iar In cealaltp, linie
numai colaterali ordinari, succesiunea nu se va ImpArti In

doul Intre ascendenti rti colaterali, ea In Franta (art. 753

I) Cpr. art. 929 C. Calimach ; art. 18 lit, b, partea IV, capit. 3 C. Caragea, etc.

2) Vezi infra, No. 91.

8) Cpr. art. 940 C. Calimach li art. 19 lit, li., partea IV, eapit. 3 C. Carages, etc.
2) Vezi supra, No. 44.

www.dacoromanica.ro

58

COD. CIV.

CARTEA III

TIT. I. ART. 678.

C. fr.) ci se va lua toata numai de ascendentii In viatit

(art. 670 gi 675 C. civil 1).
118. Gradul OM la care rudele succed (art. 676 C.
civil).
Descendentii mostenese In infinit, iar colateralii
mosteneau inainte peind la al doisprezecelea grad inclusiv
(art. 676; azi insii, conf. art. 4 L. 1921 asupra imp. progr.
pe succes., colateralii ordinari) fraVi si surorile sunt colat.
privilegiati mostenesc numai pana la al 3-lea grad inclusiv.
Trebue Insa sa. recunoastem ea, la o distanta aga de departata
cum er mai Inainte, rudele nici nu se mai cunosc. De aceea
o veehe maxima germana face sa Inceteze ori ce lnrudire la
gradul al saptelea :
Irn siebenten Grade endet die (?) Sippe" 2).
116 bis. In dreptul vechiu germanio, dupa unele cutume, In lipsa de rude pftna la gradul al saptelea, cel mai
apropiat vecin era chemat la succesiune, fiind asimilat unui

membru al familiei :
Der nchste Nachbar ist der sibbeste Freund". (Vecinul cel
mai apropiat este ruda cea mai de aproape 3).

Dupti art. 955 din codul spaniol, rudele mostenesc

numai Ong la gradul al faselea, ea i in Allgemeines
Landrecht fiir die Preussischen Staaten (11, lit. 1, art. 622),

iar dupa codul Caragia pang la gradul al optulea, ea gi

In Harmenopol (De
5, 8, 17). Codul italian
(art. 742 2 gi cel portughez
(2004) prelungese peste metheredibus'
surit Inrudirea pang la gradul al zecelea.

Succesiunile neregulate.
117. Succesiunile neregulate aunt acele care nu se
intemeiaza pe legatura de sange si de familie : Astfel, In
dreptul nostru, mostenitorii neregulaii sunt : 1 8001 supravietuitor nedespartit (art. 679 urm.); 2 femeea vaduva
saraca fata de succesiunea barbatului ei (art. 684 C. civil);
I) Vezi tom. III, partes II, p. 162 ei 161.

2) Vezi Clutisemartin, op. cit., p. 387 urm , No. 7.

1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 412, No. 22.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. COPI1LOR NATURALI. ART. 652

2, 677, 678

59

3 Statul (art. 680 urm. si L. din 1921 asupra impozitului

progresiv pe succesiuni, art. 4), In cazul and nu sunt colaterali ordinari pang la gradul al IV-lea dar aunt rude
de ale defunctnlui deis. gradul V-XII inclusiv.
40 Bac defunctul n'are de loe rude pan la gradul
al XII inclusiv, atunci mostenirea e luata de Casa central
a meseriilor, (art. 4 al legii citate si art. 200 L. p. meserii

din 27 Ianuarie 1912).

Cat pentru copiii naturali, pe care legea noastra ti"

face sa, figureze sub rubrica: succesiunile neregulate, ei
de tata, nu aunt mostenitori, lar fa ta de mama lor

si

rudele de pe mama, aunt adevarati mostenitori legitimi.

118. Succesiunea copiilor naturall l) (art. 652 2,
677, 678 C. civil). In toate timpurile si In toate tarile,
copiii naturali au fost obijduiti, ca si cum ar fi vinovati
de gresala parintilor lor.
Astfel, n vechiul drept francez, eel putin dupa unele
cutume, copiii naturali nu mosteneau pe parintii lor,
nu erau mosteniti cleat de copiii lor legitimi 2).
Dup. cutuma din Laon:
Les bcitards ne pouvaient tester que de cing sols" 8).

Cu toate acestea, In Loysel Oahu urrnatoarea regula,

care dovedeste e toate eutumele nu erau asa de riguroase
ea aeeea din Laon :
7,Btards peavent acqurir et disposer de leurs biens, taut
entre-vifs que par testament" 4).

Tot Loysel zice

Maitre Martin Doubl 5) tenait que bitards ne pouvoient

reavoir legs de pre ni de mre, ce qui se doit entendre de legs
escdants leur nourriture 6).
i) In cat privegte filiatiunea copiilor naturali, vezi tom. I al acestei lucrAri, p. 293 urin.
Vezi tom. I al acestei lucrgri No. 434. In cat privegte dreptul roman gi

dreptul nostru anterior, veld tom. III, partea II, p. 169, ad notain vi p.
urna. text gi note.
2) Vezi Michelet, Origines de droit franais, p. 67.
4) Loysel, op. cit., I, p. 91, No. 66.

171

2) Acest Martin Doubl, era consilier la Chitelet, dtre anal 1392, sub.

Carol VI.
0)- Loysel, op. cit., I, p. 93, No. 61. Vez i

infra, No. 511.

www.dacoromanica.ro

60 COD. CIV.

CARTEA III, TIT. I.ART. 652, 677,

678.

Dreptul s'a schimbat Insa mai tarziu, In aceasta privinta,

cad eopiii naturali putean sa primeasca legate particulare

de sumi potrivite. lata, In adevar, ce ne apune Dumoulin :
,IsTon est incapaz donationis vel legati particularis non in
fraudem".

In vechiul drept germanic, dupa Sachsenspiegel, copiii

naturali eran exclurli dela succesiunea tatalui lor, ei neavind
drept la treeasta succesiune decit In lipsa de copii legitimi :
Kein unechter Sohn geht zur Loosung , ziee o maximit germanse'. (Un fiu nelegitim nu trap sortii ').

Dupa art. 1589 din codul german actual, nici o Inrudire nu exista Intre copilul nelegitim qi tatal lui:
.Ein uneheliches Kind und dessen Vater gelten nicht ala
verwandt".

In privinta mamei qi a rudelor

ei, copilul natural

are, din contra, situatia juridica a unui copil

legitim

(art. 1705 urm.).

Das uneheliche Kind hat ins Verhiatnisse zu der Mutter

und zu den Verwandten der Mutter die rechtliche Stellung eines
ehelichen Kindes".

Aceasta nu este declt aplicarea unei maxirne cunoscute,

extras a din Sachsenspiegel.
Seine Mutter tra; gt einen Bastart" (Nul n'est bitard de par
sa mre 2).

Cutuma din Valenciennes zicea, Intre altele :

En succession maternelle n'y a nuls bOtards naturellement,
tant succdent leur mre, aussi bien qu'autres enfants procTez
en Mal mariage" 3).

119. Aceeali situatie juridica o are copilul natural gi

In dreptul nostru. Nimie din partea tatalui, totul din
partea mamei.
Prin urmare, nici Intiun caz, copilul natural nu moilVezi Chaisernartin, op. cit., p. 413, No. 25.
Chaisematin, op. cit., p. 383; Michelet, Origineo du droit franpaio,
p. 68. Vezi Ili tom. I al acestei luerKri No. 433 iti infr, No. 525, 579, etc.
9 Vezi tom. IV, partea I-a, p. 527, nota 1.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. COPIILOR NATURAL'.

ART. 652, 677, 678.

61

tenelte astazi pe tatal sax', nici chiar daca acest copil s'ar
fi nascut sub codul Calimach, de cite ori suceesiunea s'a
deschis sub codul actual i).
Aceasta lege este insit contrara naturei, i un rechiu
autor, Furgole, zicea eu drept euvint, in aceasta privinta:
Le pre est cenes avoir un amour anssi fort pour ses
enfants naturels que pour ses enfants lgitimes" 2).

Iar Cambacrs, In raportal sau catre Conventiunea

nationala se exprima In modul urmator :
La privation des droits de successibilit, l'exhrdation, est
6. la fois une peine fltrissante et eruelle, e'est la peine des grands
crimes ; elle n'est done point applicable aux enfants natarels ; ear

la natnre, qni nous a fait une loi de monrir, ne nous a pas fait
une crime de nattre 3).
El motenete insa pe mama sa 1 pe rudele depe
mama natural l intocmai ea un copil legitim, chiar daca

ar fi incestuos sau adulterin, qi acetia Il moqtenese pe el

(art. 652, 677, 678 C. civil 4).
Dupg, art. 954 din codul Calimach (756 C. austriac)
copiii naturali (textul zice bastarzi si din &tit greita)
eran moOeniti numai de mamele lor, iar nu qi de ceilalti
parinti ascendenti qi colaterali despre mama.
120, Copiii naturali moqtenese, de asemenea, pe fratii
lor legitimi, &Tit cum i aceOia moqtenesc pe fra0i lor
naturali, in baza reciprocitatei, care este un principiu fundamental in materie de succesiune 5),
Wer kein Erbe gebt, der nimmt auch keiner" zice un vechiu
provei% german. (Cine nu d mostenire n'o primeste niei eV).
Vezi tom. III, partea II, p. 175 urm., precum i tom. I al lucrgrii de fa,

No. 433. Vezi lns judecgt. ocol. Puevti, Gr. judiciar din 1915. No. 32 p. 267, (motive) (en observ. noastrg). Dar claA copilul natural nn moltenelte nici intenn caz

pe tatgl su, acesta este liber de a-i face liberalitgti, prin donatinne san testament, bine tnteles In limitele. pgrtei desponibile, Tatra cat art. 908 din codal
fr., care admite solutia contrarg, a fobt eliminat de leginitoral, nostru.
2) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 483.
5) Vezi Laurent, Avant projet de rvicion du code civil, III, p. 320, No. 2.
Pentrn es mama saa rudele ei s poatg frog veni la succesinnes copilulai

ei natural, acest co pil trebue A fie &lit posteritate, cxci dacA el ar fi Igsat
legitimi, legitimati saa adoptati, stand aceltia 1-ar mofteni In baza art.
669 C. civil.

Cpr. C. Bucnrelti Dreptul, din 1916, No. 39, p. 306, Trib. Mused,
Dreptul din 1913, No. 24, p. 190, precum i alte dectizii mai vechi chate In
tom. III mentionat, nota 1 No. 433. dala p. 181 arm. Vezi si torn. I al lucArei
de fatg, No. 433.
5) Chaisemartin, op. cit., p. 412, No. 23.

www.dacoromanica.ro

62

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 672 g 2, 679.

Dacii copiii naturali suceed fratilor lor legitimi, a

se poatg. mokiteni Intre ei unul
pe altul 1).

fortiori ei trebue s

Aceasta este stare deplorabia a legei noastre asupra

succesiunei copiilor naturali.
120 bis. Nu ne putem Intinde ad i asupra dreptului
strlin In ackastl privin, vom men tiona Insg, codul italian-

Dupg, art. 743 urm. din acest cod, eopiii naturali simpli
recunoseuti motenese pe tatgl i pe mama lor, Impreung
eu copiii legitimi sau deseendentii lor, luand Its1 numai
jumgtate din ceeace ar fi luat, dacg, ar fi fost legitimi,
copiii legitimi sau descendentii lor avand dreptul de a plgti
In bani sau cu bunuri succesorale imobiliare partea euvenit
copiilor naturali. Dupg, acest cod (art. 749) copiii naturali
nu yin Ined la succesiunea rudelor tattilui i mamei lor,

precum niei aeeste rude nu pot moqteni averea copiilor

naturali. Aeeste dispozitii ale codului italian au fost reproduse

In art. 28 urm. din legea bulgarg asupra succesiunilor

dela 1890.
121. Succesiunea

(art.

cuveniti sotului rimas In viati_

Unele legislatii strgine,

652 2, 679 C. civil).

precum codul german (art. 1931, 1932), codul elvetian din

1907 (art. 462, 463); legea bulgarg, din 1890 asupra
suecesiunilor, modifieate prin legea din 7 Februarie 1907

(art. 38-422); codul italian (art. 753 urm.), etc. chiamg,

pe sotul supravietuitor la succesiunea celuilalt sot, In concurentg, cu celelalte rude ale defunctului, pe dad legea
noastrg reproducand textul vechiu francez, nu cheamg pe
sotul remas in viatg, la suceesiunea sotului defunct de eat
in lipsd de alp', moqtenitori, aa cg, de cateori existh un
motenitor oricat de depIrtat, fie chiar In gradul al doisprezecelea, azi plug gr. 4 incl. p. colater. ordinari, acest moqtenitor, pe care poate chiar defunctul mai nu 1-a cunoscut, excludeh pe sotul supravietuitor deba averea la.
a cgrei agonisire a contribuit Ei el, de bung, seaml,
prin munea i poate chiar prin saerificiile sale. Aceastfi
Vezi tom. I al aceetei luerXri, No. 433.

Vezi i art. 787 din eodul francez, modifieat prin legea din 9 Marti&

1891, reprodue In tam. III, partea II, p. 205.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. SOT1JLUI SUPRAVIET1JITOR. ART. 652

2, 69, 684. 63

lutie este nedreapta, elci dupa cum foarte bine zice o lege
din Asizile Ierusalimului, care este din secolul al VIII-lea:
Soil supravietuitor este cel mai drept mostenitor al sotului
defunct".

121. bis. Art. 123 din legea sanitara dela 1893 (nemo-

dificat In aceasta privinta) dispune Insa el, dupa, moartea

concesionarului unei farmacii, vacluva sau copiii pot transmite dreptul farmaciei prin vanzare, catre un farmacist

roman, care lnsumte conditiile pentru a putea dirige o

farmaeie, sau pot administra farmacia printr'un farmacist

dirigent roman (administrator sau provizor), sau a o arenda
unui farmacist roman".
Din acest text pare sa rezulte ca vaduva unui farmacist,
independent daca este alma, sau nu, moOenete dreptul de
farmacie lasat de barbatul sau, de oarece poate dispune de
el. Textul este insa aa de ram redactat In cat nu se tie ce a
voit legiuitorul. Vaduva farmacistului exclude ea, In adevar,

pe eopii sau copiii exclud ei pe vaduva. Un hiera este

cert qi anume: dad, farmacistul n'a hint copii, ci numai pe
sotia sa, aceasta din urma, molltenellte dreptul de farmacie
i poate dispune de el, dupit modurile mai sus aratate. Daca
farmacistul a lasat copii legitimi, legitimati sau adoptati,

aceqti copii vor exclude pe mama lor, care va avea drept

numai la partea ei de uzufruct ea vaduva saraca (art.
684 C. civil). Nu putem da, In adevar, alt sens art. 123
din legea sanitara, decal acel care rezulta din principiile
generale.
121 ter. In vechiul drept germanic, In lipsa, de copii,

sotul supravietuitor lua cand tatreaga moqtenire a celuilalt

sot, and uzufructul acestei succesiuni, cand numai o parte
din ea. In caz Ind existau copii, sotul supravietuitor
dobandea numai o parte din moOenire, iar dupa unele
statute, uzufructul celorlalte parti.
IIrmatorul proverb german este relativ la dreptul
-de succesiune lntre soti:
Langst Leib, langst Gut". (Cel mai lung timp viata, cel
rnai lung timp bunul 1).
I) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 327, No. 39.

www.dacoromanica.ro

64 COD. CIV.

CARTEA III,

TIT. I.

ART. 652

2, 879.

Tot relative la drepturile de succesiune reciprocii dintre

soti, Bunt urmItoarele proverb un:
Der letzte macht die Thiire zu". (Cel din urniA, inehide ulele).

nEin Gut und ein Blue `. (Un bun si un Ange).

Hut bei Schleier und Schleicr bei .Sur.. (Parie en voaleta
i voalet en pitlrie ').

Dreptul cutumiar francez nu admitea, In genere, participarea sotului supravietuitor la succesiunea celuilalt sot,

de cateori acest din urml avea rude. Cutuma din Berry

(tit. 19, art. 8) are, In adev1r, urmiitoarea cuprindere :
Et en defaut de tous parens en ligne directe eteollatrale,
le mary succde A, la femme, et la femme an mary allant de vie
dispositions de d,ernire volont,
A, trpas, sans testament ou
lesquels testaments et dispozitions de dernire volont, s'il y en
a, sortiront leur effect audit cas, au prejudice du mary on de la
femme".

Acelatii lucru 11 afirml fiii Loysel:

Entre nobles, le survivant sans enfans gagne quasi partont
les meubles. Autrement la femme ne succde point au mari, ni
le mari A. la femme" 2).
Aceastil, rigoare a unor cutume era temperatl, In
privinta femeei, prin le douaire, adecit prin folosinta ce
avea femeea, In caz de a supravietui bgrbatului, asupra
bunurilor proprii ale acestui din urmg 3).
Iat6 cateva proverburi germane relative la douaire:

Leibgedinge ist der Frauert Lehen". (Douaire este fieful femeilor).

Leibzucht kann den Frauen Niemand brechen". (Nimeni nu

poate A anuleze duarinl femeilor).
Ehescheidung bricht kein Leibgedinge". (Separarea nu rape
duarinl, etc. 4)

In Loysel glsim, de asemenea, urmAtoarele regule:

Femme se remariant ne doit perdre son douaire; mais est
tenue en bailler bonne et suffisante caution".
Chaisemartin, op. cit., P. 332, No. 40-42.
Loysel, op. cit., I. P. 347, No. 339 iii 340.
2) Vezi In prvinta clnarului (le douaire), Loysel op. cit., I, P. 167 urm.
No. 136 nrm.
4) Vezi Chaisemartin op. cit., 335, No. 44; p. 339 li 340, No. 46 vi 47.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. CUVENIT STATULUI.ART. 52

2, 680.

65

Femme qui forfait en son honneur perd son douaire, s'il y

'le mari; autrement l'hritier n'est reeevable

a en plainte par

d'en faire querelle" 13, etc.

in urma morei femeei, le douaire se Intorcea la motenitorii bgrbatului, elci el era conferit ei numai pentru
timpul existentei sale.
Adeasta o apune anume un proverb german :
Leibgedinge geht wieder an des Manna Erben" (Le douaire
se intoaree la motenitorii bgrbatului 2).

Un alt proverb uzitat In nordul Germaniei i la Scandinavi, zice, de asemenea :

Motenitorul nu este Omit s. mbrace o femee
din viatil' 8).

122. Succesiunea cuveniti Statului (art. 652,. in fine

In caz and defunctul nu lag niciun moq680 C. civil).
tenitor In gradul suecesibil, succesiunea se lub, de Stat, In
baza art. 680 *C. civil (vezi art. 4, L. 1921).

Fiscus post mums". (Fiseul in urma tuturor 4).

122 bis. Astgzi Insg, averile vacante nu se mai euvin

numai Statului ei qi Casei centrale a meseriilor, creditului

asigurgrilbr muncitoreti (art. 200, 60. L. p. meserii

din 27 Ianuar 1912 i conf. art. 4 L. 1921 asupra imp.

progr. pe succ.) Statul, cat i aceastg Casg., luand avente
ce i s'ar cuveni, In locul Statului, heredis loco, se ggsesc grevate cu toate sarcinile ce incumbg mokttenitorilor universali.

Astfel, vor trebui sit plg teasel datoriile defunctului i legatele particulare lgsate de el.
Ilitmlne fug bine Inteles cg dreptul Casei centrale a
meseriilor, care astgzi vine dupg, Stat, este mgrginit numai
la succesiunile vacante deschise In urma promulggrei legei
sale constitutive din 1912 gi legei din 1921, iar nu gi la
1) Loysel, op. cit., I, p. 196, 197, No. 174, 175.
2). Chaisemartin, op. cit., p. 341, No. 50.
8) Chaisemartin, loco supra cit.
4) Vezi supra., No. 82. Cpr. L. 1, 4, Cod, De bonis vacantibus, etc. 10. 10.

Mai vezi art. 760 C, anstriac, art. 1936, 1942 C. german, etc. Dupit art. 969

din codul Calimach, averile vacante se luan de casele publice, precum: coalele,
spitalele, casa sgriiimanilor, cutia milelor, etc. Vezi i art. 24, partea IV, spit.
3 C. Caragea.

72784.A1esandresco, Principiile Dreptului Civil Romin. Vul. II.

www.dacoromanica.ro

66

COD C1V. CARTEA III,

TIT. 1. ART. 652 2, 680, 682

cele deschise Inainte de promulgarea ei, Intrucat aceasta

lege n'are efeet retroaetiv (art. 1 0. civil 1).
Formalititile ce trebue sbi Indeplineasci sotul,
Statul, fi Casa central, a meseriilor (art. 681, 683 C.
civ.). Atit sotul supravietuitor care vine In gr. al IV-lea
cat 0 Casa meseriilor (dupti codul civil Statul) nu pot intra

In posesiunea averei succesorale deal cu Invoirea justitiei,

Intrucat n'au sezina (art. 653 0. civil). Inaintea punerei In
posesiune, ei sunt obligati a cere punerea pecetilor 0 facerea inventarului (art. 681 C. civil).
In caz de a accepta succesiunea pur i simple, farabeneficie de inventar, ei vor plati datoriile defunctului ultra
vires emolamenti, pentrucit atunci ei reprezinta persoana,
.
defunctului, personam defuneti sustinent.
formalitati,
ei
fiind
In caz de neIndeplinirea acestor

In culpa (art. 998, 999), vor putea fi supuksi la daune

catre mo0enitorii ce s'ar ivi mai In urma (art. 683 C. civil).
Qui fait la faute, il la boit", zicea Loysel. (Cine comite
o7greeal., trebue al% sufere consecintile ei 2).

Alte formalititi impuse sotului supravietuitor

(art. 682 0. civil). Sotul care-vifie la succesiunea celuilalt sot, In baza art. 679 0. civil, pe langa punerea pecetilor i facerea inventarului (art. &AC. civil), trebue sit
transforme In bani averea micatoare, ceeace se va face
prin vanzarea ei (art. 6823).
Statul nu era sups acestei obligatii, pentru ca el
este presupas totdeauna solvabill,
Fiscus semper aolvendo censetur"
I) Cas. S-a 1-a, Cr. judiciar din 1915, No. 40, p. 330.
2) Loysel, op. cit. II, p.204, No. 825. Vezi tom. Ill al acestei lucrari No. 102.

8) Textul fr. precrie intrebnintarea mobilierului, :idea intrebnintarea

banilor printi din vanzare In cumparare de mobile, renta sau alto titluri, Infiinnd astfel o garantie in folosul mottenitorilor ce s'ar ivi mai in 'urn* pe
cand textul nostrn, departe de a infanta o, garantie, procura, din contra, sotului

o minunata ocazie de a-ti tnsuti averea succesorala In detrimental mottenitorilor

es s'ar ivi mai In urma.

4) Zachariae, llandbuclt (too fr. Civilrechto, IV, 650, p. 205, nota 7 (ed.
Crome). De aici se ti deduce el averea Statul ,i, comunelor ti judetelor nu poste

fi urmarita deck dupli anume formalitati, adeca dupa es sumele datorite an

fost Inscrise in bugetele lor respective. Vezi tom. X, p. 337 gi 759. Cpr. C. Bu-

curetti, Or. judiciar din 1904, No. 53, p. 440. Trib. din Bayeux a decis ca
l000naotivele drumului de fier ale Statului nu pot fi urmarite, ca ti celelalte
bunuri imobiliare ale lui. D. P. 1912. 5. 28.

www.dacoromanica.ro

FORMALIT. IMPUSE SOTULUI STJPRAV.

ART. 881-684

67

Prin urmare, nici Casa meseriilor, nu este suobligatiei statornicita de art. 682 C. civil.
Daca sotul prefera sa pastreze averea mobiliara
In natura, el trebue sa dea o cautiune solvabill, adecit o
persoana care ofera garantii Indestulatoare, spre a asigura
restituirea acestei averi, care n'a fost prefacuta In bani,
In caz cind s'ar ivi moqtenitori regulati de ai defunctului,
In termen de trei ani.
Acest termen nu curge dela darea cautiunei, ci dela
pusa

punerea sotului In posesiunea averei succesorale, pentrucit

de atunci Incepe qi rgspunderea cautiunei.
Daca In acest termen de trei ani nu s'a Infatiat niciun motenitor, cautiunea este liberata atat pentru viitor
clt i pentru trecut, fara lndeplinirea vreunei formalitati.
La caz de a se Infatiqa moqtenitori In urna expirarei
termenului de trei ani, ei vor perde actiunea lor nu mai contra
cautiunei, nu Insa qi dreptul de a cere dela eot restituirea
averei succesorale, pe calea petitiei de
aceasta

actiune prescriindu-se prin 30 de ani, conform

ereditate'dreptului
comun (art. 122 i 1890 C. civil).
Din faptul ca sotul este supus la darea unei cautiuni,
n'ar trebui s conchidem, dupa cum pe nedrept sustin unii i),
ca In tot timpul celor trei ani, el n'ar fi dedtt un simplu
administrator, pentruca el are proprietatea dela lege (art.
644 C. civ.) iar posesiunea dela justitie, ca toti mostenitorii
nesezinari.

Drepturile viduvei sirace in averea sotului ei

Pftnit la legea din 9 Martie

1891, care a modificat art. 767 din codul francez, acest
cod nu cuprindea nicio dispozitie cu privire la succesiunea
defunct (art. 684 C. civil).

unui din soti la averea celuilalt, In concurenta cu alti moqtenitori, lacuna care nu exista In codul german, In codul
elvetian din 1907, In codul italian, In legea bulgara asupra
succesiunilor, i nici cilia'. In legea musulmana, unde femeea
are drept la o optime din averea sotului ei, atunci &And vine la
succesiunea acestui din urma, In concurenta cu copii ei 2).
1) Vezi Zachariae, Handbuch des fr. Oivilrechte, IV, 640, p. 168, text
nota 8 (ed. Anschttz).

Vezi tom. III, patea II, p. 203.

www.dacoromanica.ro

68

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART.

123. La noi, art. 681 din Codul civil, reprodueind

Authentica Praeterea" extras a din Nr. 117, Cod, Unde
vir et uxor, 6, 18, sonfera vaduvei nedespartite care, In
rnomentul mortei barbatului, ste same& fata de averea
aeestui din urma 1), o parte din averea lui numai In uzufruct,

adeca o parte cat la un copil (pro numero virorum), de

eiteori, barbatul lasa mai multi copii legitimi, legitimati
san adoptati, putin importa dael aceei copii sunt fructul
ultimei casatorii sau ai unei easatorii anterioare (sive ex ea,
sive ex atis matrimonis 2).
Quod si plures sint (liberi) succedet conjuno in virilem

portionem". (Daca sunt mai multi copii, sotul s moSeneascii, Cu

ei pentra o parte yiri15). (L. unictt, in medio, Cod, Unde vir et
uxur, 6. 18).

Dac, barbatul a lasat un singur descendent,

portiunea femeei In uzufruet este numai de a treia parte.
Acest drept Ineepe dela epoca Ineetitrei uzufruetului legal.
Nici Intr'un caz 'lima femeea nu are sezina, ei
trebue al cearg. posesiunea dela justitie, avand un drept
subordonat conditiei de a fi saraca la deschiderea succesiunei,

drept pe care ea trebue sa-1 valorifiee In justitie, spre a

intra In posesiunea lui 3).
Femeea nu este, de asemenea rezervatara 4).
Sotal usare nici un drept la o parte legitimk din ayerea
celuilalt sot, zioe art. 796 din codul austriac. (Eine Ehegatte hat
zwar kein Becht auf einen Pflichttheil").

Acee4 solutie era admisa qi In dreptul nostru anterior.

Stares de slrIcie este o chestie de fspt, care se apreeisa, de judec.itorii
fondului in report eu averea riimasg dela, birbat, pentrucl moartea nn trebuie
sit &duel nicio schimbare In poziiia social a Aotiei care a pierdut pe sottil su.
Vezi tom. III, partea II, p. 206, nota 2; torn. VIII, partea 1-a, p. 598 nota 1
(ed. a 2-a).
Nov. 117, spit. 5, in medio.
a) Cas. S-a I-a (17 Decembre 1914), Juriepr. romnit din 1915, No. 18,
p. 279, No. de ordine 262. Vezi i supra., No. 53 ter. Mai vezi tom. III, partea II,
p. 208 si tom. VIII, parten I-a, p. 599, ad 'total*.
4) Cas. C. Craiova, Pagini juridici din 1915, No. 137, p. 1086, 1086.
Vezi tom. III, partea II, p. 209, text si nota 1; tom. IV, partea I-a, p.523; tom.
VIII, parten I-a, p. 598, ad notam, eta. Vezi si infra, No. 589. Aeupra ohestinnei
controversate de a se sti dael art. 849 din codul civil este eau nu aplioabil
pentra calculares masei asupra cgreia se ezercia dreptal v5.duvei Arace (negativii Sind singur4 admisibill). Vezi tom. III, parten II, p. 523, 524 si tom. IV,
partea I-a, p. 563. Vezi si infra, No. 596, in fine.

www.dacoromanica.ro

SUCCESIUNEA VIDUVEI S.KRACE.ART. 679, 684.

69

La Romani insa, unii pun pe femeea saracii intre

moqtenitorii rezervatari, dandu-i drept de a face su-i
-complecteze partea ei (guarta sociae inopis), in contra dispozitiilor sotului decedat.
Si lamen legatum aliquod reliyverit illi quod lama quarta
p arte, compleri hocdebet". Dac brbatul a legat sotiei sale, mai putin

-deat partea a patra din eneeesinne, aceast p trime va fi comxlectat). (Nov. 63, capit. VI, Pr., in medio 1).

132. Daca barbatul las/ numai ascendenti, sau colaterali, sau ascendenti privilegiati; care vin lmpreung la
succesiunea barbatului, atunci femeea saraca ia din averea
acestui din urma o patrime In depling proprietate 2). Legea
confera de astadata vaduvei grace o parte in deplina pro-

rietate, pentru ca In lipsa, de copii afectiunea sotului a

trebuit sa fie mai mare fata, de sotia sa 3).
In lipsa de alte rude In grad succesibil, Intreaga avere
se envine sotului ramas In viata (art. 679 C. civil).
132 bis. i aci este locul de a observa cit art. 684
din codal civil a foat modificat printeo lege noua, votatit,
la Iaqi, publicata In Monit. oficial No. 221 din 23 Deeembrie 1916, p. 7504, insa numai pentru vaduvele barbatilor

incetgi din viga sub drapel. lata In adevar cum se exprima art. 13-15 din legea mentionata :

Art. 13. VAduva celui chemat sub arme are asupra bunurilor succesiunei sotului incetat din viat sub drapel un drept de
mostenire In plin proprietate, care este : de o treime, duc defune-

tul las un descendent din astorie; de o ptrime, dac defunctul

las doi sau mai multi descendenti legitimi, de o jumtate and
Vezi Unger, Daa Saterreieltiache Erbrecht ayatematiselt dargestellt,
78, in fine, p. 337, nota 7 si alti autori citati In tom. III, partea II, al nostru,
p. 209, nota 1, in fine.
2) Art. 684,relativ la drepturile vliduvei slirace asupra averei bXrbatului,
d5 loe la o dificultate considerabillt, In eai &Ind sosia vine la suceesiune In
coneurenSI en aseendenSii privilegiati qi colateralii privilegiati (art. 671, 873
C. civil); (Ad, In asemenea caz, legea dispune de cinci pg,trimi, pe cid un
lucru nu poste al aThl. de c5.t patru piltrimi. Pentru a se InIlltura difieultatea
lea propus diferite soluSii care toate aunt arbitrare. Vezi asupra acestei chestiuni,
Trib. Viers, i Dolj, Dreptul din 1873, No. 79, p. 7 (observ. D. M. Mimi') fti
din 1916, No. 4 i 43 (observ. d-lui D. D. Stoeneseu), precum i Pagitti jursdid din 1916, No. 161 qi 162, p. 1279 urm. Mai vezi tom. III, partea II, p.
-210, nota 1.
a) Cpr. art. 900 C. Caiimach 758 C. Austrian; art. 8, capit. 33; art. 23,
partea IV, eapit. 3, C. Caragea; No. 117, capit. 5, in medio, etc.

www.dacoromanica.ro

70

COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. I. - ART. 684.

sotia vine in coneurentl Cu pgrinti, buni, frati sau surori, ori

deseendenti ai lor.
In lipsa rudelor argtate in acest articol, din partea sotului,
sotia mosteneste intreaga lni avere.
Sotia nu va patea insg. exercita dreptal sla decgt asupra balmrilor de care defanctul 'nu va fi dispas prin acte ea titla gratuit
rara a aduce vreo atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari.
Art. 14. Dacg valoarea succesinnei nu depaseste suma de
lei 10000, dupg evaluarea fleutg de instantele judecittoresti, sotia

va avea dreptul de mostenire prevgzut la art. precedent, and

vine In coneurentg en deseendentii legitimi ori legitimati san ascendentii defunctului acolo argtati ; iar in lipsa aeestor rude, sotia
mosteneste singurg banarile ce compute suceesiunea sotului. Deo-

sebit de dreptul sucefisoraI, dad, intrio suecesinne /imitatg la

valoarea de 1000 lei, stabilitg cum s'a argtat mai sus, se cuprinde
si o casa care a fost locuitit de defunct ea proprietar, en familia
sa, sotia are si dreptu/ de a continua sg,' locuiascg in aeea cas

ping la incetarea ei din viatg, fgrg ea acest din urmg, drept sg

poatg fi atins de sot prin vre-un act eu titln gratuit.
Art. 15.In cazal egad sotul lug ea mostenitor pe lapel sotie

aseendenti, care in momentul rnortei sale loon iau en dins ul, acestia

vor avea dreptul sl continue a locui in aceiasi casa Ong la

moartea lor, en dreptul iasg pentra sotie ea achitnd ascendentilor-

in bani valoarea chiriei Atabi1it5. de judeegtorul de col, sg-i

oblige sg se mute din locainta comuna.

132 ter. Modificarea adusa art. 684 din codul civil

este foarte laudabil i foarte dreapta. Ea este Insl, dupa
pgrerea noastra, incomplecta ea toate legile facute In pripa ;

eu aceasta oeazie, trebuia sa se faca o modificare

general, lar nu numai marginatit la vaduvele acelor morti
sub drapel. Acorn era, In adevIr, momentul de a se qtergedin legislatia noastrl, odata pentru totdeauna, aeest Denorocit text i de a reconoa0e dreptul tuturor viiduvelor, la
succesiunea blirbatilor lor, eliminandu-se, bine Inteles, con ditia
de sarAcie In privinta tuturor vaduvelor In genere; clici
nu este vorba de a se da sotiei o pomana, ci de a-i se

reconoalte un drept, pe care ea II are necontestat, pentru

ea a muncit alaturea de barba tul ei i a contribuit la producerea averei pe care acest din -urma o lasa In urma lui..
133. Se Intelege c

partea covenitit vaduvei sarace In

conditine mai sus propuse nu i se va da deal din curate&

avere a barbatului, dui% eum se exprima art. 959 din
codul Calimacb, adicit dupti plata tuturor datoriilor, exsoluto prius viri acre alieno ex ejusdem patrimonio, dupa
www.dacoromanica.ro

SUCCESIIINEA V iDUVEl SIRACE.

ART. 684.

71

cum se exprima Harmenopol (De heredibus, 5. 8. 80

ab initio)').

Dreptul pe care art. 684 din Codul civil 11 conferit femeei este un drept de succesiune (suceesiune anomalit),

lar nu un drept de crean tit In averea barbatului, dupa cum

pe nedrept s'a decis une ori 2).
S'a decis Ths. cit vaduva, care vine la succesiunea
barbatului ei, conform art. 684 C. civil, nu poate, cat timp
nu Eji-a stabilit dreptul eau de femee saracii, sit invoace
titlul pro herede In baza caruia sit poatit pretinde cit a dobandit un imobil prin prescriptie 8).
-Minya saracii, pe langit dreptul de succesiune

conferit art. 684 C. civil, mai are i dreptul de a lua

din averea barbatului, 18 timpul anului de doliu, o suma
potrivita cu averea acestui din urmii, apreciata de tribunale,
hainele ei (art. 1279 C. civil 4).
pentru abitatiunea
Non debet uxor propriis sumptibus lugere maritum", zice
un vechin proverb. (Femeea nu trebue 8 pliIngit pe bKrbatu-su
co cheltuiala ei 5).

Mai mutt n, credem, dei chestiune,a este con-

troversatit, a, pe llinga dreptul viiduvei silrace conferit

prin art. 684 C. civil, i pe ltingii dreptul ce are la hainele
-de doliu 1i de abitatie, ea mai are drept i la alimente 6).
Nahrung i8t kein Erbe", ziceo veche maximt germanI.(Hrana
nu este succesiune 1).
1) Cpr. C. Ipsilant, art. 6, capit. pentru ainuire.
5) Vezi deciziile citate In tom. Ill, partea II, p. 215, nota. I. ti In tome

partes 1-a,.p. 598, nota 1, Is care trebue s adIoghm : C. Craiova, Dreptut

din 1911, No. 6, P. 45, CAR. S-a II-a. Bult. 1912, p. 461 i Dreptul din 1912,
No. 38, precum i decizia No 21 din 14 'Jimmie 1914. Jurispr. romdnd din
1914, No. 9. p. 130, la ordine 126 fti Dreptul din 1914, No. 28; Trib. Muscel,
Cr. judieiar din 1915, Io. 64, P. 522, etc. Coutrci: Deciziile citate In tom. III,

parta II, p. 214, nota 2; Alex. Oteteleganu, Dreptul de euccesiune al impala

eupravietuitor, p. 65 urm. (Bucureti 19121. In eit privelte conseciutele care
rezultli din Inp.rejnrarea cg. dreptul conferit de legea vitduvei sitrace este un
drept de snecestune, iar nu un drept de creanO, vezi tom. VIII, partes I-a, p.
215 nrm.
Cae. S-a U-a, Bult. 1912, p.311 qi Dreptul din 1912, No. 39, p. 305. Vezi

si C. Iali, Juatilia din 1916. No. 7, p. 189.

Vezi tom. 1II, partes II, p. 211 si tom. VIII, partes 1-a, p. 601.
Tezi tom. IV al acestei luergri, 'No. 111.
Vezi tom. III mentionat, p. 211 urm. si tom. VIII, partea 1-a, P. 596
urzn. Mal vezi tom. IV al acestei lucrlri No. 1911.
7) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 380, 381, No. 3.

www.dacoromanica.ro

72

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 685, 686.

Femeea dotall nu poate Insl cumula dobanzile

sau fructele dotei cu. alimentele co i s'ar euveni din averea.
blrbatului, egei ea trebue s aleagg una sau alta (art.
1279 1

Acceptare sau repudiarea succesiunilor.

Acel ehemat la o succesiune are trei alternative.
El poate sA, accepte succesfunea pur qi simplu, s'o lepede

sau s'o primeasel sub benefieiu de inventar 2), fill, a .p

putea insg. primi sau lepAda pro parte:
Nemo pro parte heres". (Nimeni nu poate fi motenitor numat
pentru, o parte 3).

11fotenitorul nu este slobod o parte din averea mortului

sg. moteneasa. Qi alta nu; ei ori tot, ori nimio", zice codal Caragea (art. 12, partea IV, capit. 3 4).

Toti motenitorii n'au dreptul de a alege intre cele

douit moduri de a primi snccesiunea, eaci pentru unii beneficiul de inventar este obligator (art. 405, 454, 687
kti 693 C. civil).
Acceptafea pur i simpla a succesiunei (art.

685, 686 C. civil). Aceeptarea unei succesiuni este manifes tarea vointei de a pgstra, titlul de moqtenitor pe caret' conferl legea, sau mai bine zis, renuntarea la dreptul
de a .mai putea renunta la suecesiune.
Cel ce va primi odat6 i se va numi motenitor, acela
poate s. se mai lepede de moSenire, ci eimne bun motenitor"%

ziee codal Caragea (art. 10, partea IV, eapit. 3 5).

Vezi tom. VIII, partea 1-a, p. 599, precum qi tom. IV al aoestei luorAri,
No. 111.

Dupl dreptul indian rfi eel atenian, acceptarea purit i simplit a sucesiunei era obligatoria din parten copiiloi, din cauza datoriilor pXrintelui, ewe
trebuian meapg,rat sit fie plittite. Vezi tom. Ill, partea II, p. 221; note 4.
Dup. dreptul local basarabean, unde, in multe privinte, se aplicl manualtil lui Harmenopol i codul lui Andr. Donici, care ouprinde o colectie presourtatit din legile impN,r4telti, on trimeteri la Basilieale i dreptul roman, fiii
doblindea ipso jure snocesiunea lui de cujuo, din momentul mortei acestuia, fitrit
a Mal face acceptarea expresX sau tacitit a succesittnei. Cas. I, No. 9, din 26
Iarmar 1920; Jurisprud. rom. din 1920, No. 7, p. 82, No. de ordine 105 ai Cr.
judiciar din 1920, No. 29, 29, p. 320. In t privelte legile aplicabile in Basarabia, vezi tom. I al acestei lueritti, P. 22 ter.
ty Vezi infra No 632, 758, etc.
Cpr. art. 789, 1027, 1037 C. Calimach vi art. 12, partea IV, capit.
C. Caragea. Vezi tom. IV, partea 1-a, p. 708.
5) Cpr. Eli art. 1037 C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

ACCEPT. SAtT EEPUDIAREA 510TENIREI.

ART. 685, 686. 73

DupA, cum nu se poate renunta la o suceesiune

itedeschisI Incit, tot astfel nu se poate accepta o succesiune,
-decat In urma deschiderei ei.
Acel care primeqte o suecesiune trebue sA aibA cunotiintA de deschiderea ei, pentrud, aeceptarea este un act de
vointl, tili vointa unui om presupune a el qtie ceeace voeqte.
Acel care primete o succesiune trebue sA fie capabil
-de a se obliga i trebue sl aibl. vocatiune la succesiune pe
care o primete.

Apoi, acel ce primete o succesiune nu trebue sl fi

renuntat mai Intli la ea, cAci renuntAtorul se considerA ea
.cum n'a fost nieiodatA moqtenitor.
In fine, acceptarea succesiunei nu poate fi nici condilionalg niel cu termen dup1 cum dispune anume art. 1947
din codul german, nici pentru o parte numai din succesiune.
0 asemenea acceptare ar fi deci null qi neavenitl, ea una
.ce nu este permisl de lege.
Semel heres, semper heres". (Odat ce eti motenitor, rmii
motenitor).

AceastA, maximl este extras1 din legea 88, Dig., De

lieredibus instituendi s, 28, 5.
Moqtenitorul nu este silit sti primeascl suecesiunea,

el putand s'o repudieze, nimene ne mai puttInd fi silit

astAzi a primi o succesiune. TO moqtenitorii Bunt deci, In
.dreptul actual voluntari, ne mai existfind moqtenitori necesari
.ca la Romani.
Nimene nu este silit a primi motenirea fr', voia sa", zice
art. 1022 din codul Calimach 1)

I1 n'est hritier qui ne vent", zicea Loysel 2).

Nemo invitus /eres".

141 big. Numai motenitorii cari au ascuns lucruti de

ale succesiunei aunt lipsiti de facultatea de a se putea lepAda

de ea (art. 703 C. civil).

Capacitatea de a primi o succesiune (art. 697 C.
1) Vezi qi art. 5, partea IV, eapit. 3 C.. Caragea.
3) Loyael, op. cit. 1, P. 318, No 318. Vezi ft't supra, No. 47. Aceast4 regull.
se splieli vi institutiei contractuale. Vezi Zachariae, Handbuch des fr. Civiirechte,
IV, 620, p, 79, nota 2 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

74

COD. CIV.

CARTEA I/I.

TIT. I.

ART. 685, 686.

civil.) Moltenitorul care a,ccepta o succesiune, pierzlnd prin ae-

ceptare facultatea de a mai putea renunta, acel care nu poate

dispune de drepturile sale n'are capacitatea de a accepta
o succesiune :

Astfel sunt incapabili de a primi o succesiune:

1 Femeile maritate, &A, autorizarea barbatului san
a justitiei
20 Minora neemancipati i majorii interziqi, care sunk
asimilati minorilor 2).

Atl acceptarea clt i lepadarea, in numele minorilor, qi interzikiilor se face de tutorul lor, ca autorizarea
eonsiliului de familie5), acceptarea neputand s. aiba loe de-

cat sub benificiu de inventar (art. 405 C. civil).

In privinta risipitorilor qi color slabi de minte (mente capa)

puqi sub consiliu judiciar, chestiunea este controversata 5).

La Romani, interzisul avea capaeitatea de a primi o

succesiune testamentarii:
Eum eui lege bonis interdleitur, heredera instituturn pone
adire hereditatem constat". (Este cert c. interzisnl poate si primeasei o succesinne la care este chemat prin testament). (L. 5
Dig., De adquirenda vel omittenda hereditate, 29, 2).

ei 1,

143 bis. In privinta falitilor, acceptarea succesiunei se

va face de judecatorul sindie,
Acceptarea unei succesiuni facute de un icapabil fara Indeplinirea formelor legale, este anulabill, insa
nulitatea fiind relativa, nu poate fi propusa decit de incapabil sau de reprezentantii lui (art. 207 si 952 C. civil.) 5).
Debitorii succesiunei ar putea Insa opune incapaeitatea
moqtenitorului pentruca, ei nu pot fi obligati a face plata
In mAnile unui incapaail (art. 1096, 1166 C. civil.)
Formele acceptirei

(art. 689-691 C. civil.)Pe

dad renuntarea la suceesiune trebue neaparat sa fie expresa,

aeeeptarea ei poate, din contra, fi atit expresa cAt ai tacita.
Cpr. art. 1021 C. Calimaeh (inexistent in Codul austriae). Contra:
Art. 1453 C. german.
2) Cpr. art. 1020 C. Calimach, i art. 9, partes IV, eapit. 3.C. Caragea.
Cas. S-a XII-a, Cr. judiciar din 1914, 16, 26, p. 220 (reznmate).
4) Vezi tom. III, partes II, p. 230.
4) Cu toatl controversa ce tuba &supra aeestui punot, dreptul de a cera
anulare mi ee prescrie prin 30 de ani, ci prin 10 ani dela tncetarea incapacitXtel
(art. 1900 C. civil).

www.dacoromanica.ro

FORMELE ACCEPT. ORI REPTID. SUCCES.

ART. 689-691. 75

Atat aceeptarea eat qi repudierea unei seceesiuni se

poate face astazi prin mandatar. Mandatul trebue se fie
special, WA a avea Insii. nevoe de a fi autentic.

146. Acceptarea expresi. Acceptarea este expresa,

atunei cand moqtenitorul sau mandatarul liti ksi Insuqeqte
titlul sau calitatea de moqtenitor, Intr'un act autentie sau
sub semnatura privata, judiciar sau extrajudiciar.
NO acceptarea succesiunei nu este In genere un act
solemn, totugi acceptarea expresa, prin derogare dela principiile generale, este un act solemn.
Acceptarea expresa a succesiunei poate sa rezults i
dintr'o scrisoare adresata unui moqtenitor sau unuf creditor,
totul atarnand de termenii scrisoarei. Chestiunea este deci

de fapt, iar nu de drept.

147. Acceptarea taciti. Acceptarea este tacita atunei

And motenitorul sau mandatarul lui, amestectinduse In afaeerile succesiunei (pro herede gerendo), face fapte din acele pe

-care n'ar- putea sii le fug, cleat ea proprietar Eli lasa. a se

presupune neapiirat (evidenter) intentia de a fi (moqtenitor f).
Acceptarea tacita rezulta rnai milt din inientie cleat din fapte :

Pro herede autem genre, non est facti guam animi; nam
hoc animo me debet, ut velet esse heres". (Amestecarea In afacerile

anccesinnei atftrng mai Inuit de intentie deck de fapte, aci acel

tare se amested. In afacerile nnei succesinni trebue s aibX intentia de a Ina calitatea de moatenitor). (L. 20, Pr., in medio,
Dig. De adquirenda vel omittenda hereditate, 29. 2).

Astfel vor fi considerate ea acte de moqtenitor rli

vor atrage acceptarea tacita a succesiunei urmittoarele
acte : donatiunea, locatiunea sau vinzarea unor lucruri
care fac parte din succesiune 2) Insiqi sau a (drepturilor
succesorale ; constituirea de drepturi real() (ipoteci, servi-

tuti, etc.) asupra imobilelor succesorale ; taerea unei paduri ; exercitarea actiunilor judecatorelti, afara de acele

care ar avea un earacter conservator, precum sunt actiunile

posesorii ; Incasarea ereantelor suceesiunei ; faptul de a eere
punerea In posesiune a succesiunei sau de a ataca testaI) L. 49 3, Dig., .De adquirenda vel omittenda hereditate 202,
2) Cpr. art. 1028 C. Caliinach; art, 10 2, partea 1V-a oapit. 3 Cs
Caragea, etc.

www.dacoromanica.ro

76

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. I.

ART. 690.

mentul sau alte aete ale defunctului 1), marea In stapa-

nire a unei averi succesorale 2)i, in fine, once aete de

dispozitie, de folosinta san de administratie
Chestiunea de a se qti daca faptele unui moqtenitor
impliel sau nu vointa sa de a aecepta succesiunea, este o ches-

tie de fapt, de suverana apreeiere a instantelor de fond 3),

numai califiearea legall a faptelor 1 consecintele ce rezulta
din aceste fapte constituind o ehestie de drept cade subcontrolul Curtei de casatie 4).
La caz de Invoiala, judecatorii vor decide eit actul indepliuit na atrage acceptarea succesiunei, fiind de prineipiu.
aceeptarea, ea qi renuntarea, nu se presupune niei data.
Acel care a &cut act de proprietar qi de stapan, dispunand,
,

de exempla, de bunurile succesiunei, nu poate dupit o doctrina

eonstanta, sit declare mai In urma ca n'a Inteles a primi

succesiunea.

Protestatio contra actum non valet". (Protestarea contra,

aetului fa'eut nu foloseste).

Once act juridic pe care eel ehemat la sanesiune a fost In drept a-Pface N altet calitate dealt in acea
de mogenitor, nu atrage neaparat dupa sine aceeptarea
tacita a suceesiunei :
Si quid .quasi non here8 egit, sed quasi alio jure dominus-,
apparet non mrderi pro herede gessisse. (A.cel care n'a dis pus de
bunurile saccesiunei ca mostenitor, ci ea fiind proprietar sub un.

alt titlu, nu se considerl cg a flout act de mostenitor). (L. 20,

Pr. in fine, Dig., De adquirendo vel omittenda hereditate, 29. 2)..

Prin aplicarea acestor principii, art. 690 din

codal civil dispune eit actele eurat eonservatorii, adeca pare au
de obieet pastrarea averei qi Impiediearea deteriorarei ei (cus-

todiae causa 5), de ingrijire qi de administratie provizorie,

Cpr. L. 14, Dig., be bonorum poseesione, 37. 1.
Cae. I, Cr. judiciar din 1912,. No. 62, p. 730 (rezumate).
2). Cae. I, No. 57, 23 Febraar. 1920. Jurispr. rom. Din 1920, No. 10, p.
143, No. de ordine 162. Mai vezi Cae. I, Cr. judicial. 1912, No. 62, P. 730 (rezumat).

5) Cae. I, No. 55, 23 Februar 1920. Juriepr. rom. din 1920, No. 10, p. 143.
3To. de ordine 162. Mai vez i Cas. I, Cr. judiciar din 1912, No. 62, p. 1730r (remmate).

5) L. 19, Pr., in medio, Dig., Lit. cit.

www.dacoromanica.ro

FORMELE ACCEPT. OR1 REPUD1EREI MOTEN.

ART. 691. 77

nu se socotese ca aete de primirea suecesiunei, daca acel

care le-a facut n'a luat in ele titlul sau ealitatea de mostenitor ;

pentruca dei asemenea acte pot fi interpretate ca acte de

proprietar, totusi nu urmeaza ea ele A fie neaparat interpretate

ca atare, de oarece acel In drept a putut s le faca nu ca

proprietar, ci In calitate de persoana chemata a mosteni,
spre a face acte folositoare pentru intreaga suecesiune
(animo erendi).
Aetele de dispozitie, ea si actele de administratie definitiva, implica, din contra, aceeptarea succesiunei,
oricat de mica ar fi valoarea obiectelor in privinta carora

ele ar fi fost exercitate (art. 691 C. civil).

Astfel, instrainarea drepturilor succesorale din partea
unui mostenitor, adeca a emolumentului alipit de calitatea
sa de mostenitor, atrage aeceptarea tacit/ a suceesiunei, chiar
&And mostenitorul ar fi protestat In aetul de lnstrainare
contra prezumptiei legale de acceptare, el neputind face

acte de instrainare flat a fi proprietar

Protestatio contra (whim non valet"1).

Acceptarea tacita a succesiunei mai exista, dupa,

art. 691 C. civil, si In urmatoarele eazuri : 10 cand unul

din mostenitori remit*, chiar gratuit (adecii prin donatiune)
in folosul unuia sau mai multor comoftenitori 2), lar nu
In folosul tuturor comostenitorilor 3); cad acel care renunta astfel dispune el suceesiunea, ceea ce n'ar fi putut face

daca n'ar fi acceptat-o.

20 Clnd renuntarea se face cu titlu oneros in
folosul tuturor comoftenitorilor, fara nicio deosebire, si
renuntatorul i primeste pretul renuntarei, fie In bani, fie
Vezi supra, No. 149 preeum si tom. IV al aeestei luergri, No. 544.

Renuntarea la sriceesinne fitoutra de un mostenitor unuia eau mai multor

dintre oomostenitorii sui, eu titlu gratnit, constituind o adevdratX donatinne In
favoarea mpstenitorulni Omit* a fost Mena, trebne a indeplineasel ecinditille
oerute de art. 813 si -814 C. civil. Cas. S-a 1-a, Dreptul din 1920, No. 30, p. 325;
Turisprud. rout. din 1920, No. 20, p.298 si 21rib. juridied din 921 (ou obsery.
noastrli). Vezi tom. III, parten II, al Coment. noastre, p. 233, nota 2 si p. 252,
nota 2. Contra: Cas. fr. D. P. 58. 1 433; Sirey, 59. 1. 9; Colin et Capitant,
III, p. 765; Planiol, III, 1996, p. 418 (ed. a 5-a).
8) Benuntarea la sneeesiune In mod gratuit In folosui tuturqr cotnost. enitorilor este deei validg si nu poste fi consideratd drept o aeeeptare. Cas. S-a
I-a, Bult. 1913, p. 1582, 1583 si Dreptul din 1913, No. 80, p. 633. Vezi tom.

II, pastes II, p. 252, nota I.

www.dacoromanica.ro

78

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 892, 693

In producte, fie altfel, pentruca, &Tit cum zice Domat f),

moqtenitorul ti vinde dreptul sau, vanzare pe care el n'o
poate face decal fiind moqtenitor.
Cazurile statornicite de art. 691 C. civil In care renuntarea la succesiune implicit a cceptarea ei tacita nu Bunt
limitative, ci aratate de lege exempli gratia, cad once acte
de dispozitie qi de administratie definitiva atrage dupa cum
tim, Acceptarea tacita a succesiunei.
Der art. 780 (al nostru 681) entheilt nur Beispiele", zice
Zachariae 2).

Actele de dispozitie considerate ca acte de

administratie provizorie care, ca atare, nu atrae accepCu toate eit lustre).tarea succesiunei (art. 707 C. civil).
marea averei succesoarele este un act de dispozitie care,
ea atare, atrage acceptarea tacita a succesiunei, totui

vanzarea cu bung credinta a lucrurilor supuse stricaciunei,

precum grane, fanaturi, etc., sau a lucrurilor a caror

pastrare ar tinea prea seump, preeum ar fi, de exemplu,

niqte cal de lux, echipagii etc., quae nimium somptuoscs
sint,. veluti jurimenta aut venalitia 2), se consider/ ea un
act de administratie privizorie, daca vanzarea a fost facuta
prin mezat public, cu autorizarea justitiei ; caci, la din
contra urmare, vanzarea va fi considerata ea un act de
administratie definitivit i va atrage acceptarea tacita a
succesiunei.

Transmiterea succesiunei (art. 692, 693 C.

*Um eit moqtenitorul chemat la o succesiune are
dreptul de a opth Intre trei alternative vi anume : el poate,
In. adevitr, 1 sau art primeasca succesiunea pur i simplu ;
sau o primeasca sub benefieiu de inventar 20 sau, In
fine, s'o lepede.
awl el s'a savarit din viata fara a se pronunta, acest
drept apartine moqtenitorilor sai. Acel care are drept la o
suecesiune, fie testamentarit, fie ab intestat, transmite deci
civil).

moltenitorilor si drepturile pe care nu le-a exercitat In

timpul vietei sale. Motenitorul reprezentand, in adevar
1) Domat, Lois civiles dans leur orclre naturel, V, p. 55, No. 18 (ed.
Carr() din 1828).

1) Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 85, nota 13 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

TRANSMITEREA SUCCESITINEL

ART. 892, 693.

79

persoana defunetului (iteres personan?, defuneti sustinetI)

exeffitli, toate drepturile pe care le-ar fi putut exercita el

Insuqi, dad, ar fi tea.

Dreptul actual n'a mai admis deci vechia regulg, modificatl mai In urmit qi la Romani 2):
Hereditas nondum adita non transmittetur". (Succesiunea neaceeptatA nu se transmite altora 9.

Prin faptul e/. moqtenitorii prinaise succesiune,a cuvenitti

defunctului, ei primese tacitamente i succesiunea acestui

din urmg in patrimoniul elruia se gIserite acea succesiune.

Acesta este Incti un caz de acceptare tacitg. Se poate deci
priml o succesiune prin acceptarea altei succesiuni.
Motenitorii aceluia care transmite o succesiune altora

formand o singurii persoanii, nu pot la, decat o singurg

hotgrIre in privinta Intregei succesiuni transmise. Unii n'ar
imite& deci 86 primeascl suceesiunea, lar altii s'o lepede, pen-

trucg nici autorul lor n'ar fi putut s'o primeascg numai

pro parte.
_De aceea, art. 693 din coda civil dispune c dael
acel care transmite o succesiune are mai multi motenitori,
care nu se intelege Intre ei, suceesiunea va fi 'acceptatl sub
beneficiu de inventar. Aceasta este o exceptie dela art. 686
C. civil, dupg care nimeni nu poate fi moqtenitor In contra
vointei sale.
La Romani, fiecare moqtenitor putea, din contra, sA
primeascl sau sg, lepede succesiunea, fieca re pentru partea sa 4).
Ut alter eorum adquirat, alter repudiat" (L. 38, Pr.,
Dig., De legatis, XXX, 1).

Unii putean 86 primeascii succesiunea sub benificiu de

inventar.
Unicuique Hect conternnere haec quae pro se introdudu
(Fieeare este in drept a nu uza de beneficiul introdus in
favoarea sa). (L. 41, in medio, Dig., De minoribus, 4. 4).
DapI primirea mottenirei, mostenitord, ineat se atinge de moatenire,
Inehipneate pe moatenitorul, vi amindoi catre un al treilea se soeotese ea o persosa," alee art. 701 din eodni Calmad' (547, ab initio C. austriae).
L. 19, ab initio, Cod. De jure deliberandi, etc. ti, 30. Cpr. art. 423 si
1054 C. Calima& (537, 809 C. anstriae); art. 1925 C. german, etc.

2) Vezi Zaehariae, Haruibueb. (lee fr. Civiirechts, IV, 809. p. 66, nota 5, (ed.
Ansehiitz).

4) Cpr. art. 940 C. italian.

www.dacoromanica.ro

80

COD. C1V. CARTEA III.

TIT. T.

ART. 688, 994.

156, Efectele acceptArel (art. 688). Dapit art. 688

din codul civil, acceptarea succesiunei are efect retroactiv
ping In ziva deschiderei suceesiunei.

Otnnis hereditas, pawls poste adeatur, tauten cum tempore

mortis eontinuatur". (Once aceeptare a saccesiunei se sue pitaX
la moartea testatoralai, ca toate el ea a avut loe malt mai tArzin).
(L. 138, Pr., Dig. De div. regulia juris antiqui, 50. 17).
Intrarea in mostenire se socoteste din vremea mortei llstoralai de mostenire", zice art 1025 din codal Calimach.

Retroactivitatea calitItei de mostenitor nu rezult, lus1

din aceeptare ci din insgsi natura calitItei sale, adeel din

neeesitatea continu1rei persoanei defunctului si din principiul cunoscut :
,,Seme( heres, semper heretic").

Art. 688 din Codul civil formeaz1 o antinomie cu art.

653 C. civil care, precum se s tie, este Imprumutat dela
al*
318 al cutumei din Paris 2).
,.
In principiu, acIrevocabilitatea acceptrei.
ceptarea unei succesiuni este, ca si renuntarea irevocabilL
Semel heres, semper heres" 3)

Acel care a acceptat o succesiune nu mai poate deci,

In principiu, sl revie asupra acceptitrei sale, dupg cum si
acel care a renuntat nu mai poate sl revie asupra renuntArei sale.

Mai mult Inc.,i mostenitorul renuntltor, care ar ascunde

lucruri de ale suceesiunei ar comite un furtart. 308 C. pen.
703 C. civil 4).
Cazurile excepionale in care acceptarea unei
succesiuni este revocabil (art. 694 C. civil 5).
Cu toatti,
irevocabilltatea acceptArei, mostenitorul rezervatar sau nere4) Mai vezi L. 193, Dig., eod. tit.; L. 54,Dig., De adquirenda vel omittenda
itereditate 29, 2, etc.
2) Vezi supra, p. 35.
9 Vezi supris p. 157 qi No. 141.

4) Vezi tom: III, partea II, p. 265 li 331, nota 4.

6) Vezi &supra art. 694 C. civil, tom. In, partes II, p. 265 urm., tom.
VII. p. 10, 11, etc.

www.dacoromanica.ro

CATJZELE DE REVOCARE ALE AQCEPTXREI.

ART. 694.

81

zervator, major sau minor1), i chiar creditorii si (art.

974 C. civil) pot cere anularea acceptgrei sale atunei and
aceastl acceptare a fost .urmarea unei viclenii sau unui dol
ce s'ar fi Intrebuintat In contra lui de once persoang, fie
interesal sau neinteresatg, in cauzl 2), pentrucg, acceptarea
succesiunei trebue, ea once act juridic In genere, sg, fie
rezultatul unei vointi, liber exprimatg (art. 686 C. civil).
Pentru ea motenitorul s poatg, reveni asupra aceepWei sale trebue ea aetirul net (deducto aere alieno) fill fi
fost absorbit sau micorat eu mai mult de jumltate prin
deseoperirea unui testament necunoscut motenitorului care
a acceptat succesiunea 3).
Art. 624 din codul civil fiind exceMional, este de cea
mai strictI interpretare; de unde rezultg, cg, acceptarea unei
succesiuni nu poate fi anulatl pentru alte cauze deal
acele prevAzute de acest text. Ea nu poate, de exemplu,

fi eerutl pentru descoperirea de datorii contractate de depusul, improvisis debitis (L. 22, Pr., Cod, De jure deliberandi, etc., 6, 30), nici pentru Instritinarea, fie eu titlu
oneros, fie ea titlu gratuit consimtitl de el, pentrucl aceste
InstrlinIri au putut fi cunoscute de motenitori 4).
159. Actiunea In anulare se prescrie conform dreptului eomun, prin 30 de ani (art. 1830 d. civil 4) iar nu
prin zeci ani, art. 1900 din codul civil nefiind aplicabil
decAt In materie de conventii. Chestiunea este Insg controversatit.

159 bis. Actiunea In anulare se poate stinge, Inainte

de a fi prescrisl, prin confirmarea expresA sau tgeutl a

acceptlrei, fleutl de egtre motenitorul capabil, In urma
deseoperirei dolului sau testamentului.

Art. 695 se aplica deei nu nuroai la motenitorii majori, dar i la eei

minori. Chestiunea esto Ina. eontroversata. Vezi tom. /II, partea II, p. 265, nota 5
tom. V, p. 95. Cpr. Zaehariae, Hanclbuch des fr. Civilrechts, IV, 621, p. 87,
nota 22 (ed. Crome).
Art, 960 din codul civil nu se aplieil deoi in specie, desi chestiunea
este controversata. Vezi tom. III, partes II, p. 268, nota 1 i tom. V, p.79. Mai
vezi tom. IV al acestei lucrari No. 23 bis. Cpr. Beudant, Contrate et obligations, 140, p. 79.

Deci, &tea in momentul aeceptatei, movtenitorul a avut cunovtinta

ecevistenta testamentului, el nu va putea core anularea aceeptarei sale, chiar
dacli n's avut umlauts de cuprindere acestui testament.
3) Vezi tom V, p.. 96. Tot acolo se arata origina art. 694.
3) Cpr. art. 1954 ultfm C. german.
72784. D. Alexandrosco, Principiile Dreptului Civil Roman. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

82

COD. CIV.

CARTEA IIL

TIT. I.

ART. 694.

DO legea nu vorbeste In sine decal de dol,

totusi nu mai Incape Indoiall el si violenta va fi o cauzit
de anulare a acceptIrei, pentruel. si ea distruge libertatea
consimtimantului. De aeeea, art. 1033 din codul Calimaeh
prevede el ,.cele acute In vederata ail& si fricl nu au
nici o tgrie" 1).
Metus in se

dotudn

recipe . (Frica euprinde In sine

si

dolul 2).
n Si metus causa akleat aliquis hereditatem: fiet, ut quia invitus
heres existat. detur abstinencli facultas". _(Dacii, eineva primeste
o-suecesiune finid el silit la aceasta, el va dobandi facultatea de
a se abtine, fiindeit acceptarea a avut loe in contra vointei sale).
(L. 85, Dig., De adquirenda ve/ omittenda hereditate, 29. 2 3).

Cind pentru eroarea, care produce nulitatea numai

atunei And este, substantial& (art. 954 C. civil), ea seconfundl cu vItImarea care rezu1t5, din descoperirea unui
testament necunoseut In momentul aceeptgrei, pentruc&
substanta succesiunei este tocmai eitimea averei 61.
rei.

Persoanele care pot cere anularea acceptiAnularea aceceptArei poate fi cerutl at1t de mostenito-

rul dela care email& eta si de reprezentantii sli, si chiar

de creditorii si personali prin aetiunea paulianii sau revocatorie (art. 975 C. civil), de cteori el aceeptat o suceesiune
impovoratii. de datorii, Intelegandu-se eu creditorii succesiunei

spre a frauds pe creditorii si personal;:

z,Sive se obligavit fraudandorum creditorum causa... vel
quodcun que aliad fecit in fraudem-creditorum palam est edictum
locum habere", (Daca debitoriul s'a obligat dare el eu intentia de
a-si frauda creditorii, s'a ricut alt ceva in frauda acestor creditori,
este cert &I dispozitia delictului va avea loe). (L. 3. Pr., Dig.,
Quae in fraudem creclitorum, etc. 42. 8 6).

Creditorii, mostenitorului n'au de dovedit, In asemenea

caz, coniventa dintre mostenitorii si creditorii succesiunei,.
nefiind vorba In speeii de un contract cu titlu oneros, ci

de un act de voint& unilateral.

Cpr. art. 942, C. italian.
Opr. L. 4 33, Dig., De doii maii et metal? exceptione, 44. 4.
2) Mai vezi qi L. 21 5, .Dig,., Quod ',lotus causa, 4. 2.
5) Vezi tom. III, partea II, p. '267, ad notam. Vezi &supra vieiilor de eonsimtimint, tom. I al aeestei luergri, p. 75 orm. iii tom. III, No. 20 urm.
5) VezI Inell L. 1 5, Dig., Do oeparationsluo, 42. 6.

www.dacoromanica.ro

RENUNTAREA LA SUCCESIUNE.

ART. 695.

83

Tot ce se eere numai este prejudiciu si frauda din

partea mostenitorului acceptant.
Cat pentru ereditorii succesiunei ei nu pot exercita
s.ctiunea pauliana, ei fiind In drept numai de a cereseparatia
de patrimonii (art. 781 C. civil).
Efectele anulArei acceptArei.
Prin anularea
acceptoarei lucrurile aunt puse In starea lor de mai nainte,

anterioara primirei succesiunei ; de unde rezulta cii mostenitorul, In urma anularei acceptarei sale, poate sa-si exercite

dreptul sau de optiune In toata plenitudinea lui, el putand

sit primeasca din non succesiunea, fie pur si simplu, fie
sub beneficia de inventar, precum si s'o lepede, In care
caz va fi considerat ea n'a fost niciodata, mostenitor (art.
696 C. civil).
In privinta actelor de Instrainare sau de administratie
ce mostenitorul ar fi facut In aceasta calitate, medio tempore,
Inaintea anularei acceptarei sale, ele sunt, In principiu, nube,
daca In urma acesteianulari el n'a primit din non succesiune.

Jurisprudenta dielara lima aceste acte valide, aplecind In

specie tebria mostenitorului aparent de cateori tertiul contraetant a fost de buna credint11).
Nulitatea acceptarei odattl, pronuntata ti produce efectele

sa erga omnes.
Anularea
Procedura anulirei qi competenta.
acceptarei poate fi propusa atat pe calea principala, cit

si pe calea de exceptie In urmaririle Indreptate de legatarii

sau de creditorii succesiunei.
Tribunal al competent este acel al domiciliului autorului

dolului sau violentei, lar nu aeel al locului deschiderei

succesiunei .

Renuntarea la succesiune.
Renuntarea, repudiarea sau lepadarea suecesiunei este actul prin care mostenitorul dalara In mod expres a Intelege a fi consideritt ea strain de succesiunea
sce-i confera legea.

Renuntarea, la succesiune care, ea si aceeptarea, este

1) Vezi tn privinta aceetei teorii, tom. I al Reeetei lueritri, p. 106 nrm.

www.dacoromanica.ro

84

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. I.

ART. 695.

o declaratie unila terall de vointl, nu pate 81 rezulte, deal dintr'o declaratie expresd a moOenitorului.1). Ea nu
este niciodatI presupusl, pentrucl, nimeni nu este presupus
a renunta la dr9ptul slu :
Nano jure suo facile renuntiare praesumitur", sau :
Kern res suas jactare praesumitur"2).

165 bis. LA Romani iacodul Calimach, renuntarea.

la succegiune putea, din contra, fi tacitI 8).

Lepadarea mofenirei se face nu numai prin cuvinte, ci
prin fapte, alte areiteiri. ale vointei", zice art. 1034 din codul
Calimach.

Renuntarea la suceesiune trebue, ea i aceepta-

rea, sl fie purl 0 simpll qi sl fie flcutl la intreaga succesiune. Nu se poate deci renunta cu termen sau sub conditie, sau numai pro parte, pentrue moqtenitorul nu poate
reprezinte pe defunct numai pentru o fractiune din
lucrurile sale.
Renuntarea la succesiune fiind un aet solemn,

trebue neaplrat 8/, fie flcutI in formele prescrise de art.

695 C. civil, clei o renuntare flcut5, 'late altI &unit, fie
chiar printr'un act sau o conventie autenticl, n'ar produce
niciun efect, i nulitatea ar putea fi opusl, de oricine, ehia. r

de autorul ei.
Forma solenink preserisl de lege, pentru ca
existe renuntare, consist inteo declaratie nesupusl, nici
unor cuvinte sacramentale, fAcutl la grefa tribunalului,
uncle s'a deschis succesiunea (art. 695 C. civil), sau la aceea

a judecgtorului de ocol (art. 34 L. judecIt. de ocoale din

1907), cici once deelaratie flcutl aiurea ar fi null 0
neaven tl

AceastI deelaratie, se Inscrie intiun registru tinut ad

Renuntarea la o donatiunea poste fi, din contra, tacita, art. 695 C. civil
nefiind aplicabil donatiunilor. Aceeavi solutie este admis i tu privinta remit),

tarei la un legal particular, pentruca legatarul particular nu se socotegte mo-

ittenitor (art. 775, 900 C. civil). Vezi tom. III, partea II, p. 277, nota 3, i tom IV,

partea II, p. 184, text 51 nota 1. Renunt. cond. se eons. ca o renunt. purl,
iimpla. C. Bucur. 1890; Pand. rom. 1924, II, p. 161.
Cpr. L. 25. Pr., Dig., De probationibua 22, 23. Vezi tom. I al acestei
luerari, p. 336.
95, Dig., De adquirenda yes, ornittenda hereditate, 29, 2; Instit.
2) Cpr.
De- heredum qualitate et differentia, 2, 19, 7, in fine.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE RENUNTXREI.

696-698.

85

hoc de grefierului tribunalului si se iscaleste de cel ce a

fleut-o.
0 deelaratie netranscrisa in registrul respectiv sau nesemnata de acel care a facut-o, daca el stie a subsemna,

sau de grefier, ar fi, de asemenea, null.

Renuntarea la suecesiune se poate face printiun
mandatar. Mandatul trebue Mel A fie special, el neavnd
nevoe de a fi autentic, ci numai legalizat.
Mostenitorul care renunta la succesiune trebue
sa fie capabil, pentruca renuntarea constitue o Instrainare,
iar succesiunea trebue sa fie deschisa, mostenitorul avnd
cunostinta de deschiderea e si de vocatiunea sa la succesiune.

In fine, mostenitorul care renunta la succesiune nu trebue

s'o fi acceptat, nici sa fi aseuns sau sa fi dat la o parte

lueruri de ale succesiunei (art. 703 C. civil), iar facultatea de a renunta nu trebue sa fie prescrisa (art. 700 C. civil).
Efectele renuntrei

(art. 696-698 C. civil).

Mostenitorul care renunta la succesiune se considera prin

fictiune ca. n'a fost niciodata mostenitor (art. 696 C. civil),
renuntarea &valid efectul unei conditii rezolutori.
Sit al ienus abhujus vtodi hereditate, sive onerosa, sive lucrosa
sit". (El este strAin de afacerile privitoare la aceastg. succesiume,
fie a este oneroasI sau lucrativA). (L. 22 1, Cod. De jure deli,berandi, 6, 30).

"Motenitorul care renunta fiind considerat ca, n'a

fost niciodata mostenitor, partea ce s'ar fi cuvenit lui se
cuvine acelor care ar fi luat-o In lipsa lu. Acesta este
sensul art. 697 C. civil, care este rail redactat. Succesiunea
se Imparte deci astfel ea si cum renuntatorul n'ar fi existat.
Deci,- daca mostenitorul renuntator are comostenitori,
In acelasi grad, partea lui se cuvine acestor comostenitori.
Daca mostenitorul renuntator n'are comostenitori, partea
lui trece la clasa urmatoare de mostenitori, neexistand, In
asemenea caz, sporire, ei devolutie a succesiunei, care devolutie este Insa facultativa, pentru ca nu se poate impune
acceptare mostenitorilor din gradul subsevent.
,Nento invitus heres" ').
1) Vezi supra No. 132.

www.dacoromanica.ro

86

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. L

ART. 701.

Moltenitorii cart au acceptat succesiunea, sunt

deci lnvestiti In mod retroactiv eu partea renuntatorului mai

mult jure on decrescendi, dead jure accreseendi. Ei nu

tin dreptul lor dela renuntator, ci dela lege, i folosul are
loe flra voiea lor, etiam invito, ea o urmare aecesorie qi acceptarei lor primitive ; de unde rezulta ca aceasta adaogire, care
se Indeplinete In persoana motenitorului acceptant este dupa

unii obligatorii In acest sens cii moqtenitorul care a acceptat suecesiunea qi caruia sporeqte partea renuntatorului,
nu poate s'o refuze pentru a accepta numai partea lui, fiind
ca nu se poate primi sau lepada o suecesiune numai pro
parte 1).
Coheres portionem coheredie renuntiantie, licet invitua acquirit". (Corawenitorul dobindegite partea mostenitorulni renuntritor
In contra vointei sale).

Cat pentru devolutia dela o clasa de motenitorii

la alta, nu mai Inca,pe Indoiall eit sporirea este facultativa.
In adevar, rudele chemate din gradul urmator
In lipsa
;Eli

renuntatorului, neprimind nimic dela acest din urmit, ci

tinand dreptul lor dela lege, Bunt necontestat libere de a
primi sau lepada succesiunea.
Art. 698 din codul civil dispune ea moqtenitorul care
a renuntat la succesiune nu poate fi nieiodata, reprezentat,
ea qi cel pe care justitia 11-a declarat nedemn de a moteni.
Aceasta nu este decal o consecinta a principiului bawls In

art. 668, dupa care persoanele aflatoare In viatit In momentul desehiderei succesiunei, nu pot fi reprezentate. Art.
698 din codul civil este deci deprisos fata de despozitia
art. 668 din acelaq cod.
Renuntarea la succesiune
este, In principiu, irevocabill, ea i acceptarea. Prin exceptie
renuntarea este revocabila : 1 atunci clad suceesiunea leRevocarea renuntirei.

padatit n'a fost primita de nimene (art. 701); 2 atunci

dad renuntarea a fost Sella In daune i In fraude creditorilor renuntatorului (art. 699 i 975 C. civil), 3 qi In
fine, atunci cand ea a fost rezultatul unui dol sau unei
violente exereitate In contra renuntittorului.
1) Vezi Comentariile noastre, tom. III, partea II, p. 288, text o nota 2.

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA RENUNTITE1.

ART. 701.

87

176. Prima exceptie dala principiul irevocabilitAtet

(art. 701 C. civil).

La Romani, renuntarea
era definitivti qi acel care leptidase succesiunea nu mai putea in urnA s'o primeaseg :
renuntArei

Qui semel noluit bonorum possessionent petere, perdidit jus

ejus, etsi tempora largiantur". (Acel care arenuntat la succesiunea
pretoriana perde dreptul ce axe& de a o eere, Cu toate ca timpul
in care el patea s'o ceara n'a expirat in total). (L. 2, 6, ab initio,
Dig., De successorio edicto, 28, 9p).

Legiuitorul actual, pArAsind insl de astii datl pe Pothier, ellluza sa obinuitit i urmfind pitrerile lui Lebrun
i a lui Domat 2), a permis mai intal tninorului ajuns major
i chiar tutorului slu, in cursul minoritittei, de a reveni
asupra lepldlrei suecesiunei, dacit ea n'a fost primitl de
altii (art. 406 C. civil), generalizand apoi aceastA dispozitie

prin art. 701 C. civil, aplicand-o qi moqtenitorilor majori.

Printr'o favoare exceptionalii, moqtenitorii care au renuntat la succesiune, pot deci sg revie asupra renuntlrei
lor ki s'o primeascit din nou, insl sub urmItoarele conditii :
1 trebue ca succesiunea sit nu fi fost primal de alti moqtenitori, regulati sau neregulati; de unde rezultii, cg dug

in urma renuntIrei, succesiunea a fost primitg de altul,

motenitorul renuntAtor nu mai pciate reveni asupra renunOrel sale; 20 acceptarea din partea moqtenitorului renuntAtor trebue s5, aibl loe inainte de a se stinge dreptul situ
prin efectul prescriptiei, adicd, in termenul de 30 de ani
dela deschiderea succesiunei, iar nu dela renuntare, ciici

art. 701 este urmarea art. 700 C. civil, la care el se referit2). Chestiunea este insl controversatl.
I) Mai vezi L. 4, Cod, De repudianda vel abstinenda hereditate, 6, 31;
Instit. Gains, II, 169, precum si Instit. Justinian, De heredunt gualitate et differentia, 2, 19, 17; (Jlpiani _Regal., Qui heredes institui possunt, 22, 29,
etc., Vezi insti. art. 1040 C. Calimaeh.
Domat, Lois *ilea dans tear ordre naturel, V, p. 246, No. 5 (ed. Carr4
S'a decis el din dispozitiile art. 701 C. civil nu rezult4 el un gild])
de de eujus, care s'ar afia in posesinnea unei pXrti san a totalitei succesinnei,
1Xsatii. de aaessta, n'ar putea sX opne unui fost mostenitor prescriptis extinetiv4
de 30 de tali a calitXtei de mostenitor previzutii, de art. 700 C. civil, de osrece
art. 701 se oaupg de mostenitorii care, deli au renuntat formal la snocesiune
totnsi pot reveni &supra renuntlirei lor si sii sacepte anccesiunes, deal dreptul
de seceptare nn este prescris si daeit snmesiunes n'a fost acceptatii de alti mo-

stenitorii. Prin nrmare, art. 701 din codul civil reguleazI raporturile ce pot
si existe intre comostenitori, dintre care nnii au rennntat, lar altii au acceptat
succesiunes la care stint chemati, in ipoteza (.1, cei 30 de ani de inactinne ar
fi experst. Cas. S-a, I-a, Butt. 1908, p. 2060, 2061; Dreptul din' 1909, No. 14.
si Cr. Judiciar din smiles an, No. 56.

www.dacoromanica.ro

88

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 700.

Mostenitorul care accepta o succesiune, dupa ce

mai Intai o lepadase, trebue Irma sa respecte drepturile
castigate de tertii asupra bunurilor defunctuIui grin pre-

scriptie sau prin alte acte valabile (art. 701 C. civil).

Minorul care revine asupra acceptarei sale, In baza art.
lima drepturile dobandite prin
prescriptie de catre tertii In timpul minoritatei sale, pentrucit
acceptarea sa, avand efect retroactiv pana In ziva deschiderei succesiunei (art. 688 C. civil), succesiunea a aparIinut minorului Inca din momentul deschiderei ei si, deci,

406 C. civil, nu va respecta

prescriptia n'a putut eurge contra lui (art. 1876 C. civil).

Cu toate acestea chestiunea este controversata4).
Prescrierea facultitei de a primi sau lepida
o succesiune (art. 700 C. civil).
La Romani, In dreptul
elasic, faeultatea de a aecepta sau de a lepada o succesiune
era im prescri ptibi la :
Elque liberum est, quocum que tempore voluerit, adire heredi(Motenitorul este liber de a accepta suecesiunea oricind

-tatem".

va voi). (Gains, Instit., 167, in fine2).

De- aceea Cujagius zicea :

Jure civili adeundi facultas est perpetua, si" a judice aut
testatore non sit praescriptum tempus deliberationis" (Asupra tit.
30, lib. 6, De jure deliberandi). (Facultatea de a accepta o succesiune este, dupg dreptul civil, perpetnii, clack' judecgtorul sau testa-

torul n'a fixat timpul pentru deliberare).

178 bis. Legiuitorul modern, parasind atat dreptul

roman cat si dreptul vechiu francez, a urmat un alt sistem in

art. 700 C. civil, bull asupra acestui sistem s'a ivit mare
discutie, autorii zicand a textul de mai sus este o enigma,
fieeare din ei dandu-i o alta explicatie. Sistemul cel mai
juridic este, de bung seama, acel care pune In principiu ca
Insusi dreptul succesoral, adecii, facultatea de a accepta sau
de a repudia succesiunea, se stinge prin preseriptia de 30
de ani ; asa ca, dupa 30 de ani dela deschiderea succesiunei,
mostenitorul, fie el sezinar sau nesezinar, a pierdut dreptul

de succesiune si este cu totul strain de ea, ne mai putand

I) Vezi tom. II, p. 7 5, text .1 nota 3.

2) Aeeasttl. stare tle lueruri a fost Inert sehimbatA mai tfirziu. Vezi L. 3, Pr.,

Cod, De praeseriptione triginta rod quadraginta annorum, 7. 39.

www.dacoromanica.ro

PREbCRIEREA DREPTIMUI DE blOTENIRE.

ART. 701,

89

nici s'o primeascg, niel s'o lepede chiar dacg, Inteacest interval de timp nimene n'a fost pus tu posesiunea ei
:Aceastit prescriptie extinctiva se justificg. in deajuns prin
interesul general, care cere ea suceesiunile al nu rImie
un timp prea Indelungat In suspensie si In incertitudine.
Ea va Incepe a curge, dupg. dreptul COMUDI din ziva
deschiderei succesiunei.

Ea este supusl suspendlrei Intreruperei prevgzute de

dreptul comun. Aceastg. prescriptie poate fi invocatg, de
once parte interesatl i chiar de debitorii succesiunei. Ea
nu poate Insit fi invocatI de judecgtori din oficiu.
179. In cal priveste chestiunea de a,se sti dacl rudeie
chemate la suecesiune In locul mostenitorului rgmas In inactiune pot sau nu, in termen de 30 de ani, sg, sileasel pe
acest din urrng. a se pronunta, este controversatg, Insg, negativl este In genere i cu drept cuvant admisg, ; pentrucg,
pe -de o parte, actiunile provocatoril i interogatorii tin mai

sunt admise In dreptul actual, iar pe de altg porte, legea

conferind moqtenitorului 30 de ani spre a primi sau lepgda
succesiunea, opreste prin aceasta Insusi pe comostenitorii sgi
de a-1 sili sg, se pronunte Inaintea expirgrei acestui, termen.
Cat pentru creditorii mostenitorului care nu s'a pronuntat inel

asupra dreptului c.c are de a primi san de a lepgda succesiunea, ei pot cit timp acest drept nu este prescris, s primeascii suecesiunea sau legatul In numele debitorului or (art.

974 C. civil), pentru c facultatea de a acceptit sau de a

repudia o suceesiune nu este personal/ acelni In folosul
ruia este deschisg. Chestiunea este Msg. controversata 8).
Vezi tu acest sens, autoritItile citate in tom. IlL partes. II, nota 3
dele. p. 297, 298, la care trebue s adXoglm, Judecht ocol. Budesti (Arges), Cr.
judicial. din 1913, No. 36, p. 428; Cas. S-a I-a, Bah. 1913, p. NO ;Or. ju;ticiar
din 1913, No. 43, P. 508, 509 si No. 47, p. 563 (rezumate); Dreptul din 1914,
No. t6, p. 441 i Cr. judiciar din acelasi an, No. 55, 452 (rezumate); Juriepr.
i.onting din 1914, No. 23, p: 353; C. Galati, Dreptul din 1914, No. 2, p. 14;
Judec?it. col. II Iasi, Dreptul din 1913, No. 16, p. 126 (ea observ. noastrX) C.
Buouresti, Cr. judiciar din 1920, No. 48, 49, p. 402, 403 (rezumate).
2) Prescriptia statornicitA de art. 700 C. civil, fiind extinctivii si Wind
pe succesibil strlin de succesiune, de aid urmeszti.c. efectele ei aunt :lob:Indite
numai prin simplul fapt al tlicerei succesibilului timp de 30 de ani, independent
'de rice- posesiune urmatli contra lui din partea dui interesat a opune aceastit
prescriptie. Cas. S-a 1-a, Dreptul din 1914, No. 56 si Jurispr. rowing din acelasi
in, No. 23, p 353 Cpr. C. Galati, .Dreptul din 1914 Ncr. 2, p. 14. Vezi i tom.
XI al Coment. noastre, p. 225, ad. notam.
a) Vezi tom. III, partea II, p. 307, text si nota 1 si tom. V, p. 206, text

www.dacoromanica.ro

90

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 699, 975.

A doua exceptie dela principiul irevocabilititei

renuntirei. Dreptul creditorilor renuntitorului (art. 699,
975 C. civil). La Romani, ereditorii renuntittorului nu
puteau al atace renuntarea montenitorilor extranei, pentruel
acenti din urmit doblndind succesiunea numai prin aditiune,
renantarea nu-i sArleea, ci-i Impiedica numai de a se Inavuti,

qi este ntiut a, In dreptul roman, actiunea pauliang, nu era

admisl de clteori debitorul neglijase numai de a-ni mlri
patrimoniul situ:
Non fraudantur creditores, cunt quid non ctdquiritur a debitore, sed cum quid de bonis diminuitur . (Creditorii nu pot BA se

piing& ch, au fost inselati de debitorul lor de ate ori el lipseste

ocazia de a-si rnAri patrimoniul, ei numai atunci &Ind instrAtneazii,

san ascunde bunurile sale fu dauna lor). (L. 134, Dig., De div
regulis juris antiqui, 50. 17').

In dreptul actual InsA, toti montenitorii avgnd

proprietatea bunurilor suceesorale a die mortis defunctis
(art. 644 C. civil), ni unii din ei (descendentii ni ascendentii) avind printeo fictiune chiar posesiunea acestei averi
(art. 653 C. civil), renuntarea face ea succesiunea sA iasl
din patrimoniul lor ni garantia creditorilor sti fie mienoratl (art. 1719 C. civil).
De aceea, art. 699 din codul civil pune In principiu
eA fiecare creditor In parte, a cArui creantl este anterioarA
renuntlrei, poate eere revocarea renuntArei fficutl In dauna
ni In frauda lor, ni sl exercite drepturile succesorale ale
debitorului sIu pang la conetfrenta sumei ce i se datorente.
Aceasta nu este cleat actiunea pauliang, sau revocatorie (art. 975 'C. civil), care se aplicl la once acte ni,
prin urmare ni la renuntarea unei succesiuni. De aceea, se
ni decide, In genere, deni chestiunea este controversatl, cg,
renuntarea trebue sA fie nu numai pAgubitoare, dar ni frauli nota 1.Contrd: Trib. .Argeg, Cr. judiciar din 1904, No. 18 (tn privinta drep-tului ouvenit vilduvei alrace- dup.4, art. 684 C. civil, sentina aprobatit de d-1
lulian Teodorescu). Am combiltut insA, aceastit teorie In Cr. judiciar din 1904.
33, p. 279, 280.
1) Mai vezi L. 28, Dig., De verb. eignificatione 50, 16; L. 513, Wg.,
De donationibue inter virum et uxorem, 24. 1; L. 6, Pr. iti 2, Quae tn frauden creditorum, 42. 8. Aditia frauduloael din -partes unuia din moqtenitori
pare In a fi putut face ( biectul actinnei pauliene. Vezi L. 3, Pr., Dig., Quae
in frantic= creditorum 42. 8; L. 1, 5, Dig., De privilegie, creditorum, 42.
43, etc,

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA RENUNTAREI.

ART. 99.

91

duloasl 1 pentrucii frauda P 11 este de eit consecinta pagubei, acesfe doul cuvinte fiind sinonime ; si 2 pentruel

actiunea pauliang este cu neputintl de ate ori nu exista

fraudii, (art. 975 C. civil).
Prin urmare, creditorii mostenitorului renuntltor pentru a putea s. restoarne renunarea fAcutii de debitorul lor,
vor trebu s dovedeascit : a) o daung sau o pagubl oarecare
(eventus damni); i b) frauda sau viclenia, adecii cunostinta
ce debitorul avea de paguba ce au s sufere creditorii din

renuntarea sa (consilium fraudandi (x parte debitoris):

lta demum revocatur quod frawlandorum creditorum causa
factum est, si eventum trams habuit". (Na se revoacit actele acute
in frauda creditorilor, deck atunci, dad a cxistat franca). (L. 10,
1, Dig., Quae in fraudem creditorum, 42, 8 9.

*tim es% nu numai renuntarea mostenitorului,

dar si acceptarea lu poate fi revocatl, conform dreptului

comun, prin exerciitl actiunei pauliene2).
Creditorii au 30 de ani dela data renuntlrei spre
a o ataca ea fleutii, In dauna i frauda lor (art. 1830 C..
civil). In acest seop ei vor introduce o actiune la trbunalul civil al domiciliului renuntAtorului, atAt contra acestuia cftt i contra mostenitorilor care s'au folosit de renuntare, chemAndu-i, pe toti in judeeatl, pentru ea renuntarea
sl fie anulatit atAA fa0 de renunt6tor cAt Eli de acei ettrora
renuntarea le foloseste.
In urma anultirei renuntlrei, tribunalul va autoriza,
prin aceeasi sentintl pe creditori, a accepta s-uccesiunea in

loeul debitorului lor 8). Creditorii cari au anulat renunta-

rea fleutl de debitorul lor, nu primesc 11181 succesiunea

in locul fi n reindul renunitttorului, dupd, cum in mod
inexact se expriml textul, ci In virtu tea legei.
1) Vezi copra, No, 163, p.82 preenm si tom. III, partea 1-a, p. 571, text o

nota 2; tom. III, partea II, p. 304 urm.; tom. V, p. 225, 226; tom. XI, p. 74,
text gi nota 3, etc. Mai vezi tom. I al luerlirei de &tit p. 524 nrm. Cpr. Colin
et Capitant op. cit., II, p. 52; Planiol, II, 113 i III, 1991; Beudant, Contrats
et oblig., 53t. p. 312 urm., etc.
8) Vezi suprci No. 161. p 82
8) S'a deeis c deli, conform art. 699 din codal civil, numai creditorii
aceluia ce renuntlitn pagaba lorl pot, en autorizarea justitiei, 811, accept enc.
cesiunea pentru debitorul lor totusi tteeastit dispozitie a legei nu se aplicX
atunei cnd nu s'a cerut anularea renuntitrei pentruel ar fi fost flieutg, In frauds
ereditorilor, ci s'a cerut inlgturarea renuntirei pe motiv cif, snecesinnea odat4
acceptatit, nu se mai poate reveni &supra aoceparei, Cae. S-a, 1-a, Bult. 1913,
p. 275,

www.dacoromanica.ro

92 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I ANTJLAREA RENUNTAREI

Aceastg accertare fictivg din partea creditorilor nu-i

face deei sI. devie moSenitorii defunctului, de unde rezult.I
cg, ei nu pot fi urmlriti de creditorii succesiunei, dei chestiunea este controversatii.
Odatl ce creditorii au acceptat succesiunea, ei trebue
al fie chemati la toate operatiile de lichidare qi de ImpArteall, putand chiar al provoace ei Insiqi, aceste operatii

(art. 785 0. civil).

Partes de succesiune ce s'ar fi euvenit renuntraorului
nu devine proprietatea creditorilor, 0 ei nu au deck dreptul de a vinde spre Indestularea lor.
Creditorii motenitorului renuntAtor pot sl-qi
atace Tenuntarea lui nu numai ca frauduloasit, dar qi ea
simulatl, qi aceastii fgrit a se destinge, de astitdatit, lntre
creditorii anteriori sau posteriori renuntgrei, fiind de principiu el qi creditorii posteriori aetului simulat pot sii exer-

cite actiunea In simulatie, lucru ce nu este cu putintl In

actiunea pauliang 1).
A treia exceptie dela principlul irevocabilittei
renungrei. Anularea renuntirei dup cererea partner interesate.
Renuntarea este ea qi acceptarea, In unele

cazuri, numai anulabild, iar In altele, inexistentd.

188. Cazurile caul renuntarea este numai anulabili.

RenunWea este, conform dreptului comun, anulabilA :

-1 atunci and ea a avut loe fi' Indeplinirea for-

I) Vezi tom. III, parten II, p. 310 iiii tom. V, 242 si p. 271, 272, etc. Mai
vezi tom. I al acestei luergri, p. 70 si tom. III al aceiasi lucriri No. f50.
Noid. In vol. I, Pr. dr. civil, p. 71, clupli rindul 8 de Rus in jos, se ya
adKoga materia en num5rul 50 de ordine omis, In cuprinsul urmKtor:
50. Persoanele carera aparline aepinen in stmulaile.Actiunea in si-

mulatie aparpne deci nu numai tertilor fraudati, adeca tuturor acelor

care au tratat cu partile In urma facerei actului simulat 1), dar 0 parIilor contractante ') pentrucii, in specie, nu se poate aplica adagiul:

,,Nento auclitur propriam turpitudinem allegana". (Nimene nu poste slf.

invoace propria sa turpitudine).

Cu atat mai mult cu eta aceast celebra' maxim, formulat de

glosalorul Godfredus, (Ad legem 5, Cod., De servo pignori dato manumisso, 7. 8),

n'a fost admis In dreptul actual.')

I) Cas. S-a I-a, Bult. 1913, consid. dela p. 1089, 1090 si Dreptul din
1913, No. 76, p. 61.
2) Simulatia ponte fi invocatli pentru prima oarA, In apel, ea constituind

un mijloe de apXrare, iar nu o cerere noul In sensul art. 327 Pr, civ. Cas.S-s,
I-a, Bult. 1910, p. 1506.
2) Cpr., Cas. fr. Pasta Priod. 87. 1. 135; D. p. 87. 1, 396. Vezi tom. I,
P. 656, nota 1 3i tom. V, p. 274, nota 1. Mai vezi tom. III, parten II, p. 843,
precum si infra, No. 200. Vezi indi Cas. rom. Dreptul din 1915, No. 23,p. 179.

www.dacoromanica.ro

CAZURILE DE INEXISTENT:A. ALE RENUNTIREI

93

melor legale pentru complectarea capacite' aceluia In numele caruia a fost facuta (art. 687 C. civil);
20 caul ea a fost urmarea unei violente sau unui dol,
exereits,te contra renuntatorului, fie chiar de un tertiu neinteresat In cauza (art. 694, 953, 960, 961 C. civil ');

30 dad motenitoruI a dat la o parte sau a ?scum

lucruri de ale suecesiunei (art. 703 C. civil);

40 i In fine, atunci cand ea a fost facuta cu termen,
sau sub conditie, sau ca oareeare rezerve.
Actiunea In anulare, fiind relativa, apartine numai mostenitorilor sau reprezentantilor sal.

Ea se prescrie prin treizeci de ani (art. 1890), iar nu

prin 10 ani (art. 1900), dupa cum pe nedrept Bustin unii.
Apeasta prescriptie curge, dupa unii, dela Ineetarea incapacitatei, violentei, sau dela descoperirea dolului (art. 1900),

iar dupl, altii dela deschiderea succesiunei.

Renuntarea atinsa de viciul tneapacitatei, dolului sau
violen tei, fiind anulabill, este supusa confirmarei (art. 959,
1167, 1190 C. civil).
In urma anularei renuntarei sale, motenitorul va putea sa primeasea succesiunea, fie pur 0 simplu, fie sub
beneficiu de inventar, el putand chiar sa renunte din non.
ComoOenitorii sau motenitorii din gradul urmator, care

ar fi primit succesiunea acum anulata, vor restitui tot ce

au primi jure heredis, pastrand numai fructele, dacit au
fost de bung credinta (art. 123 Eli 485 C. civil).
at pentru validitatea actelor, pe care tertii au putut sa le faca medio tempore cu motenitorii actualmente
evil*, jurisprudenta le valideaza, de citeori tertii au fost
de Mina credinta, prin aplicarea teoriei moqtenitorului
aparent2).
187. Cazurile cand renuntarea este inexistent.
D apt', prineipiile generale, renuntarea este inexistenta :
10 atunci cand n'a existat consimtimant;
2 cand renuntarea a fost lipsita de object, adeca eAnd
succesiunea la care s'a renuntat nu era Inel deschisit;
In privinta eroarei, ea va face carenuntarea sI fie inexistentX,iarli nu
numai anulabilli atunci dad va Idea asupra identitItei succesiunei (in ipso

.corpors rei). solutie admisibiliL Ili tn privinta acceptItrei succesiunei. Vezi torn. III,

partea II, p. 271, nota 1 ai p. 312.

Vezi supra, No. 164. p. 83 ei tom. I al acestei luerri.ri, p. 199 urm.

www.dacoromanica.ro

94 COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 702, 965 . 2 1 1226

30 cand ea n'a fost fiteutit In formule legale (art. 695

C. civil qi 34 L. judecat. de ocoale din 1907).
In toate aceste cazuri, renuntarea nu va produce niciun

efect, iar inexistenta actului va putea fi propusl de oricine

Eli oricand, chiar In urma expirgrei termeuului de 30 de
ani. Pe de altg, parte, renuntarea inexistentl nu poate fi
eonfirmatl pentrueg nu se poate da viatl neantului (art.
1168 C. civil).
Quod nullum est con firman nequit".

188. Nulitatea pactelor succesorale sau renuntarea

la o succesiune viitoare 9 (art. 702, 965 2 rii 1226 C.
civil).
Renunkgrile la o succesiune nedeschisii, qi pactele

succesorale, In genere sunt oprite In dreptul nostru actual,

dupit cum erau oprite i In dreptul nostru anterior 2); pentrueA, dupg cum se expriml art. 1032 din codul Calimach ;
asemenea tocmeli sunt impotriva moralului fi pentru aceasta
prihanite, care de multe on aduc fi, un steirfit primejdios.
Hujusmodi pactiones odiosas use videntur et plena tristissimi et periculosi eventus". (Aceste pacte ne par odioase ai suseeptibile de a trage dupg ele triste si funeste efecte). L. 30, in media
Cod, De pactis, 2, 3 3).

L'homme est hors de prix sa vie ne sanrait 8tre un objet

de commerce ; sa mort ne pent devenir la matire d'une spculation mercantile. Ces espces de pactes sur la vie ou sur la mort
d'un homme sont odieux et ils penvent n'tre pas sans danger.
La cupidit qui spcule sur les jours d'un citoyen est souvent bien
voisine du crime qni pent les abrger", a zis Portalis la corpul
legislativ asnpra titlului vinzrei.
') Vezi Trib. juridicii, 1919. No. 42, 24.
8) Cpr. Pravila lni Matei Basarab (glava 277); art, 249, 1032 qd. 1172,
4 C. Calimach, etc. Vezi tom. III, partea II, p.224 s'i 315 urm. ; tom. V, p. 114
urm.; tom VIII, partea 1-a p. 30, 31--; tom. VIII, partea IL p.85, etc. Mai vezi
asupra paetelor succesorale tom. III al lnerlrei de &tit, No. 30.

8) Mai vezi L. 4, Cod, De inutilibus atipulationibus, 8, 39; L. 1, Dig ,

De hereditate vel actione vendita, 18-4; L. 94, Dig., De adquirenda vel mittenda
hereditate, 29, 2, etc. Se putea Ind. instritina 1'1 la Romani, drepturile eventuale ce eineva avea la succesiunea unui om viu, cu conainOmetntul aceatui din

urmd, dacl acest consimtimnt nu era revocat in tot timpul vietei sale, et in

ea usque ad extremum vita sua,e spatium peraeveramerit; pentrucli tot eu un astfel de pact avea odios, aril distTus prin consimtimintul qi aprobaren sapinulul
bunurilor, care faceau obiectul acestui pact. (L. 30, Cod. De partia, 2-3. Astlizi,
un asemenea pact este formal oprit prin art. 965 2 C. civil, S'a dad lInsli c11,
asemenea pact era permis sub codul Caragea. Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1897,
No. 20, p. 158.

www.dacoromanica.ro

MIRE A. PACTE SUCCESORALE.

ART. 702, 965 l 1226, 95

Pactele succesorale sunt, de asemenea, declarate

nule in codal german (art. 312 Ili 2302 1), In codul austriae (art. 879, 49,- In codal elvetian din 1907, etc.; pe
clod ele eran din contra, erau permise In vechiul drept franccz,

ande fetele &dean prin contraetul lor de casatorie, multumire pe data adeseori derizorie, fit-ce moyennant un
chapel de roses, renuntaad astfel la drepturile lor eventuale
de suocesiune, in favoarea fratelui celui mai mare, care
avea menirea de a pastra splendoarea neamului qi bunurile in acee4 familie 2).
Prin pacte succesorale trebue al intelegemori ce
renuntare sau invoire la o succesiune nedeschisa Ili once
Instrainare a drepturilor eventuale ale unui motenitor 3).
Renuntarea la o suceesiune nedeschisa 0 once pacte
succesorale, In genere aunt astazi oprite chiar cand emana
dela proprietarul succesiunei kli cand au de obiect fie universalitatea bunurilor, fie o parte numai din ea sau un
obiect particular, pentruca ele aunt contrare ordinei publice
gi bunelor moravuri ; de unde rezultit eit asemenea conventii,

acute chiar prin contradul de casatorie i cu consimtimantul aceluia despre a &trill succesiune este vorba (art.
965 2), nu sunt numai anulabile, ci inexistente qi lipsite
de once efecte juridiee (art. 966 C. civil). Ele nu pot deei
niciodata, fi confirmate nici In mod expres, nici tacitamente,

iar inexistenta lor va putea fi propusa de judecatori din

oficiu.
Vezi Wilt art. 2274 urm. C. german. (Erbvetray).

Vezi tom. III. partea II, p. 316 qi. tom. VIII, panca I-a p. 31.
S'a decis a, deli legea prohibl .once invoeli asupra unei succesiuni
nedesehisI ineli, ohiar clacg. acel despre a anti succesiune este vorba ti-ar da
consirutlimantul su, ti aceasta MX a se distinge dhoti, pactul se face asupra
sucoesiunei unei pereoane att./tine, sau asnpra succesiunei dispungtorului, totuti
motivul pentru care s'a oprit pactele succesorale consist:1nd mai ales in imora-

Mates ce legea vede in faptul de a se specula asupra mortei cuiva dispozitia

legei are mai mult in vedere eazul &Ind paetul se refer5. la suceesiunea nedeschisli a unei tertii persoane. De citeori este deci verba de succesiunea a insIti
uneia din plirti, Amine de cercetat atunci eland aces parte nu se obligg la
nimic, daeK pactul in chestiune a avut sau un vreo inriurire asupra faculatei
sale de a dispune in deplinX libertate. In consecintA, stipularea ce un testator
face prin testament, cu privire la averets sa, nu este un pact succesoral din
cele prohibite de lege. C. Bt.curetti ti Cas. S-a I-a, Dreptul din 1916, No. 7 ti
Jurieprud. remand din 1919, No. 21 ti 22, p. 724, No. de ordine 675. Vezi li
Tribunn iuridica din 1919, No. 42-44, p. 189 (eu observ. noastrX).

www.dacoromanica.ro

96

COD. CIV.

CARTEA III.

ART. 713, 712.

Oprirea pactelor succesorale interesand ordinea

pentrucg cg, cuprind un votum mortis, judecIto-rii romini nu le pot sanctiona, dei ele ar fi fost fgcute Inteo targ,
In care sunt permise qi deqi chestiunea este controversatg, i)._

LA principiul care opre0e pactele succesorale,

legea aduce ea Insgqi mai multe exceptii :
Astfel, 1 'clupg, Art. 933 0. "civil, se poate da viitotilor
soti prin contractul lor de cgsgtorie, averea sa viitoare,
adecg : averea ce dgruito,rul va avea la moartea sa.Institutia
contracta14, pe care o admite qi legea noastrg, este deci un
pact succesoral permis 2).
20 Art. 845 permite, de asemenea, in partea sa
o stipulatie, care constitute un pact asupra unei succesiuni
nedesehisg, incg 3). 3 In fine, ultimul exemp. lu de pacte
succesorale exceptional permise 11 ggsim In art. 1061 2.
Iatg, care este ip4teza prevgzutl de acest : text cumpro un
imobil, pe credit, stipu14,nd el dacg voiu muri Inainte de

ay plitti pretul lui, copilul meu cel mai mare va fi singur

Insgreinat cu .aceastg, platg. Asemenea stipulatie este validg,

prin derogare dela dreptul comun, dei ea constitue o conventie asupra succesiunei sale nedeschisit incg, 4).

OAt pentru impg,rteala fgcutl de ascendenti in

timpul vietei lor, prin donatiune sau taci(ment (art. 794
nrm.), ea nu constitue un pact succesoral, fiindcgi n'are deobiect bunuri viitoare 5). Ea constitue Ms o dispozitie

mortis causa in acest sens c ascendentul face prin conventie cu descendentii sgi prezumptivi, In timpul vietei sale,
ceeace legea nu permite moqtenitorilor de a face, cleat In
urma deschiderei succesiunei. De aceea Implixteala fleutg de
asCcendenti in timpul vietei lor, este de strictg, interpretare.
Pedeapsa edictati contra motenitorului care,
cu rea credinti, a pus la o parte sau a ascuns lucruri
de ale succesiunei (art. 703, 712 C. civil).Moqtenitorii,
Vezi tom. I al Cornent. noaatre, p. 150, text i nota 3; tom. III, parten
II, p. 318; tom. VII, p. 4, ad notam; tom. X, p. 194, text vi nota 3, etc.
Vezi aupra, No. 38 vi p. 20 infra, No. 622 urm.
2) Vezi tom. III, partea II, p. 321 vi tom. IV, partea I-a, p. 597. Vezi
at infra, No. 603.
Vezi tom. III, mentionat, p. 321, 322 vi p. 682, tom. IV, partea I-a,
p. 597, text vi nota 4; tom. VI, p. 238, text vi not?". Mai vezi infra, No. 379, 25.
Vezi tom. DI mentionat p. 321 vi 853. Vezi &supra voestei
infra No. 436 urm.

www.dacoromanica.ro

ASCUNDEREA IINOR LUCE. DE ALE MOTENIREI.ART, 703, 712. 97

regulati sau nertgulati, majori sau minori vichiar donatorii,

sau legatari universali, ori cu titlu universal care, cu rea

credinta qi In mod fraudulos, au dat la o parte sau au

ascuns, fie prin ei 140, fie prin altii i), de exemplu, prin
rude, slugi, prieteni, etc., lucruri sau obiecte de ale sum-

siunei, precum bani, juvaere, creante, titluri la purtator, etc.,

i dupa unii, chiar lucruri straine, daca, ei credeau ca acele
lucruri fae parte din succesiune, fie lnainte, fie dupa facerea

inventarului. sau ca ocazia facerei lui, lnsa in urna deschiderei succesiunei, sau cel putin In ultimele momente
ale defunctului, daca ascunderea a fost facuta In scopul
de a frustra succesiunea, iar nu pe de cujus, nu mai au
facultatea pe care o aveau Inaintea comiterei acestor fapte,
de a lepada succesiunea, ei raman motenitori puri
simpli, dupa cum dispune anume art. 792 din codul francez,
fara a mai putea primi succesiunea sub beneficiu de inventar
(art. 712 C. civil). Acceptarea acestor moqtenitori este deei,
In asemenea caz, silita prin exceptie dela art. 688, nu pentruca

sustragerea frauduloasa comisa de ei, ar constitui o acceptare tacita, ci pentruca, legea a voit s pedepseasca pe motenitorul de rea credinta.
Comotenitorii, legatarii sau creditorii, cari vor pretinde

ca a existat o dosire frauduloasa, din partea unui moqtenitor, trebue sa dovedeasca faptul aseunderei aceasta proba
putandu-se face prin once mijloace, martori, prezump0i,
interogator, etc.

195. MoOenitorul posesor de rea credin0 al unor

obiecte din succesiune nu va putea deci s invoace dispozitia

art. 1909 C. civil, pentruca acest text nu apara deeat pe

posesorii de !mina credinta, dupa cum dispune anume art.
707 din codal italian2).
In caz de ne0iinta, eroare sau simpla negligenta din
partea moqtenitorului, Heat de grava ar fi, art. 703 qi 712
nu Bunt aplicabile, pentruca, aceste texte presupun reaua
credin

frauda moOenitorului :

Cpr. L. 71 5, Dig. De adquirenda vel omittenda Ttereditate, 29. 2;

art. 1038 g't 1053 C. Calimach, etc.
2) Vezi torn. III, partea II, p. 746, nota 1 gi XI al Coment. noastre, p. 354,
text ki nota 3. Vezi gi tom. IV al acestei luergri No. 602. Contra: R. Poinear, Revendication des meubles, p. 83 (tez g p. doetorat). Zachariae Handbuch
des fr. Civilrechts, I, 122, p. 335, nota 2 (ed, Crome), etc.
12704.

D. Alexandesco.

Principifle Dreptului Civil Romtln. Vol. Ji

www.dacoromanica.ro

98

COD. CIV,

CARTEA III,

TIT. I.

ART. 998,

Amovere non videtur, qui non callido antra neo maligno

rem reposuit. Ne is quidem, qui in re erravit, dum putat non
ease hereditariam". (Un motenitor nu se considera ca, a sustras
un lueru al succesiunei, and n'a existat din partea lui nici rea
eredinta, nici rea intentie. Aceeaqi solutie este admisibila, dad, el
a erezut din eroare ca lucrul de care a dispus nu facea parte
din succesiune). (L. 71 8, Dig., De adquirenda vet omittenda
hereditate, 29. 2).

Dolul sau frauda mostenitorului, constituind

un delict civil (art. 998 C. civil), iar nu un delict penal,
actiunea ce existit contra mostenitorului fraudulos se preserie
prin 30 de ani (art. 1890 C. civil), iar nu prin 5 ani,

conform art. 594 Pr. pen.).

In caz Insl and ascunderea sau dosirea lucrurilor
succesiunei Intruneste conditiile unui delict penal, ceeace

este o chestie de fapt prescriptia nu va mai fi aceea a

dreptului civil, ci aceea admisl de legea penal l i).
A doua pedeaps1 previtzuta de lege consistii In

oprirea mostenitorului fraudulos de a se ImpiirtAsi din

lucrurile ascunse sau dosite, dispozitie care se aplielt si
mostenitorului aceluia care a dosit lucruri de ale succesiunei.
Aceasta este pedeapsa talionului :

Paulus respondit : si certa portio ' hereditatis alieni relicta

proponitur, et is res hereditarias quasdam furatus sit, in his rebus,
quas subtraxit denegari ei petitionem oportere recta respondetur".
(Paul da' aceast, decizie : daca presupunem ea partea din succesiune a fost lasata. aceluia care a sustras ceva1 lucruri din ale
suceesiunei, trebue sa. i se refuze erice actiune In privinta lucrurilor sustrase). (L. 48, Dig., ad Sanatusconsultum Trebellianum, 86. 12).

In adeviir, dupl cum mostenitorul fraudulos avea de

scop sit lipseascti. pe comostenitorii sli de lucrurile dosite,

tot astfel va fi si el lipsit de acele lucruri :

Dinte pentru dinte, ochiu pentru ochin1"

198 bis. Pedeapsa talionului se gAseste In cele mai

Planiol, III, 2003.
Mai vezi L. 8, Dig., De 7t.ie quae ut indignis auferuntur, 34. 9.

www.dacoromanica.ro

ASCUNDEREA. UNOR LUCR. DE ALE MOSTENIRE1.ART. 703, 712. 99

vechi monumente legislative, de exemplu : In legile lui Moise 9

In Coranul lui Mohamet (capit. II, 173 2', etc.

Legea celor 12 table zicea, de asemenea :
Si membrum rupsit, ni cum eo pacit, talio esto". (Acelui
care sfrim5, un membru al trupului, s-i se fag acelasi kern
daa nu transige) (Tabla VIII, 1).

Pedeapsa talionului era admisg i In vechiul drept

germanic :
Auye um Auge, Zahn um Zahn", zioe o maximg germang. 3).

Aceastg pedeapsg, a existat i in Techiul drept franeez.

Ea a fost introdusg, de Philip August In Normandia cuceria dela Englezi, dupg, cum ne atestl Loysel :
,La peine du vaincu estoit la mort, on mutilation des membres mais la loi de talion fut, pour ce regard introduite, par 1'6tablissement on roi Philippe Auguste, tant contre l'appelant, que
contre
Vezi Exodul, capit. 21, v. 22-25. i fiindea vorbim de legile lui Moise
vom mentions ca dupa acest legislator, pedepsele capitale erau urmatoarele :
1 Lapidare. Martorii trebuia sa arnnee cea dintai piatra, spre a da
o dovada de sinceritatea marturiei lor. Aceasta pedeapsii, care se executa dincolo
de zidurile oraselor era apoi desavirsita de popor.
2 Focul. 1Jneori, condemnatul era ars de viu, alteori el era aruncat
inteo caldare cu apa, clocotita, sau i se turna plum)) topit in grumaz, pedeapsa.
de care pomeneste i Vasile Lnpu n nrmatorul paragraf; Cale ce va da fata
la vreo dascalita rnuiare al. o invete carte si alt mestersug cera, si aceasta en
Invatamintele ei 'vele o va indemna si va tomi pre vreun barbat de o vs
faca lege cum se eade i sa
rapi far% stirea parintilor, atuncea jiudetul
pogoarit pre grumasi
certe pre dasellita: 8d-i verse plumb topit in urd,
la inimg, pentructi pre aceste incldulare au efit del inima ei toate indemnr1turile
fetei de au acdrbit inima pgrinfi/or".
30 Decapitarea prin sabia, toporul fiind rezervat sacrifieillor victimei.
40 Stangularea. Condamnatul Ingropat in gunoiu pang la genunchi era

st,ins de git eu o funja de catre, esecutori.

Intros pedepsele necapitale figureaza flagelarea, pe care o aveau siRomanii

afurioenia (excomuniearea) cea mare si Lea mica, inchisoarea fiind numai

un mijloe de a asigura executarea hotaririlor ; caci Moise nu se preocupase de
ideia mnderna de a pnne pe culpabil in imposibilitate de a-si reinoi infraetiunea.
Vezi Esehbach, Introduction a Vaud du droit civil, 234, p. 488 urrn. Vezi asnpra
pedepselor de alta data, tom. VIII al Coment. noastre, p. 662 urna., note. La
Grecii din antichitate, pedeapsa capitala era moartea prin carava, prin aruncarea intro prapastie, prin decapitara si strangulare, prin bateo T ina la moarte,
prin lapidare; iar pedepsele banesti erau : amenda i confiscarea bunurilor.
Vezi Eschbach, op. cit., 258, p. 632 nrm.
Iata cum se exprima. acest text : Crediciosilor 1 pedeapsa talionului
este preserisit pentru omor. Un In liber pentru un om liber, un rob pentrn un
rob vi o femee pentrn o femee", etc.
8) Chaisemartin, op. cit., p. 493, No. 12.
4) Loysel, op. cit., II, p. 200, No. 819.

www.dacoromanica.ro

100 COD. CIV.

CARTE A. I/I.

TIT. I. BENEF. DE INVENTAR.

Insl tot Loysel ne spune cl, mai tArziu, aceastl pedeapsl barbara a dispIrut din dreptul francez :
La peine de talion n'est point maintenant ordinaire en
France" ').

Movenitorul culpabil de fraudl i de .rea cre-

dintl va pllti partea lui din datoriile, ca toate e nu ja

parte la luerurile dorite, pentrucl legea nu-1 scutekite de
contributia sa proportionall la plata acestor datorii.
Mostenitorul carele se va dovedi c. au asemenea din lucrurile motenirei, nu poate mai mat sg, se lepede de moqtenire, ci
este silit a rit'spunda toate datoriile fi celelalte insetrcindri ale ei",
mice art. 1038 din codal Calimach2).

Moqtenitorul care, ca tiin0 qi rea credintI n'a

trecut lueruri de ale succesiunei In inventar, in scop de a
ni-le insuqi nu numai cl nu se va foloai de beneficiul de
inventar, dupl. cum prevede anume art. 712 din eodul

civil, ci nu va lua nici o parte din lucrurile omise din in-

'rentar, cici deqi art. 712 nu prevede aceasa din urml

penalilate, totu0 ea este aplicabilI qi in cazul de fa, art.
712 C. civil, complectlndu-se prin art. 703 din acelaq cod.
Aceeali penalitate se va aplica i moOenitorului inca-

pabil, care ar fi lucrat cu prieepere.

Daca unele lucruri n'au fost treeute in inventar din.
neglijen0 sau din eroare, moOenitorul nu va suferi pedepsele edictate de lege, ci va fi numai obligat a da seama
celor in drept de lucrurile neinventariate ').

Acceptarea beneficiara
(Notiunea 1 origina acestei institutii).

La Romani, din capul locului, acceptarea unei

succesiuni adunI intotdeauna confuziunea patrimoniului
defunctului ea acel al moOenitorului, moqtenitorul fiind
obligat a pllti din bunurile sale toate datoriile defunctului,
legatele qi. fideicomisele legate de el, quasi ex contractu 4).
'1 Lopel, op. cit., II, p. 202, No. 821.
2) Vezi li art. 1053 din acelasi cod. Vezi infra, No. 381.
2) Cpr. Zachariae, Handbuch des fr. Civiirechts, 1V,612, p. 81, text li

nota 15 (ed. Crome).

4) Insta.. De Mtg. quasi ex contractu, 3, 27, 5.

www.dacoromanica.ro

BENEFICIITL DE INVENTAR.

CONS. GENERALE.

101

Efereditas autem quin obliget nos aeri alieno, etiam si non

4olvendo, plus quart manifeatum est". (Este mai mult deck evident
acceptarea unei succesiuni, chiar insolvabile, supune pe mostenitor tuturor datoriilor). (L. 8, Pr., in medio, Dig., De adquirenda
vel omittenda hereditate, 29. 2 ').

Singuri militarii aveau privilegiul de a nu plati datoriile

defunetului deeat pana la concurenta autorului ereditar 2).
201 bis. Rigoarea acEstor principii fu IDA mai tarziu
temperata prin beneficiul abstinendi, introdus In folosul
mostenitorilor sui et necessarii3),i prin dreptul de a delibera.

Dreptul de a delibera fiind Insa o garantie neIndestulatoare, Justinian introduce beneficiul de inventar, prin legea

22, Pr.

14, 15, Cod. De' jure deliberandi, 6.30, cunoseuta sub nume de legea Scimus (pentruca Incepe prin
.acest cuvint), care este din anul 531 al erei crestine.
201 ter. Acest benefieiu, care trecuse i in vechiul
,drept francez, In provinciile de drept scris 4), exista si In
si

-dreptul nostru anterior 2).

El nu exista bet In dreptul muzulman, nici

'In dreptul rusesc, afara de Polonia si provinciile baltice 6).
Benefieiul de inventar este de un folos necontestat, caci fara el, mostenitorul ar fi platit datoriile defunetului ultra vires emolumenti.
TVer einen Heller erbt muss einen Thaller bezahlen', zice
un proverb german. (Cine mosteneste o letcae trebue s plteascit
gin thaler ").

O suecesiune nu este deci totdeauna folositoare; ha

poate, din contra, uneori sa aduca pagube aceluia care a
I) Alai vezi L. 10 si L. 22 12 si 14, Cod. De jure deliberandi, 6, 30,
2) L. 22 15 in fine. Cod, De jure deliberandi, 630. Mai vezi L. 22 Pr.,
.-Cod, tit. cit.

S) Instit., De heredum qualitate et differentia, 2, 19 2, in fine i L. 57,

Dig., De adquirendo vei omittendo hereditate, 20. 2.

4) In provinciile de drept obisnuelnic, aeest beneficia, nu putea tns fi

acordat decitt in baza unor ecrisori 'liberate de cancelarii Parlamentelor, care,
pentru aceasta, incasau o anumia taxl. Moqtenitorul beneficiar putea Ins fi
exclos de o rudli mai depitrtatX, care accepta succesiunea pur i simplu: L'hritier simple excl d l'hriter par benefice d'inventaire: ce qu'en restreint aux
collatraux", zice Loysel (op. cit., I, p. 320, No. 320).
6) Vezi art. 1042 C. Calimach si art. 8, partea IV, capit. 3 C. Caragea.
Cpr. att. 800, 801 C. austriae; art. 580 urni. C. elvetian din 1907, etc.
Vezi tom. III, partea IV-a, nota 3, dela p. 340, 341.
Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 424, No. 87.

www.dacoromanica.ro

102 COD CIV.

CARTEA III.

TI T. 1.

BENEF. DE INVENTAR.

aceptat-o pur qi simplu. Aceasta o spune un alt proverb

german:
Erbe i8t kein Gewinn". (Motenire nu este totdeauna folos

Acceptarea beneficiar are tocmai de scop de a Impiedica confuziunea patrimoniului defunctului cu acel al moqtenitorului (art. 713, 2 C. civil).
Inpedit contusionen-g.. inter utrum que patrimoniunt".

In celelalte privinte, mogtenitorul beneficiar are

situatia juridieg, a unui motenitor pur i simplu, lar aceeptarea beneficiara se opune la renuntarea suecesiunei, ea,
fiind In principiu irevocabil i neputand fi anulat, ea
acceptarea purit i simpl, decAt pentru cauzele prevzute
de art. 694 C. civil.
In regulg, generalg, acceptarea beneficiar este facultativg. Ea este silitg, numai pentru minori qi interziqi (art.
405, 454, 687 2 C. civil), qi In cazul art. 693 C. civil..
204 bis. Dacl sunt mai multi moqtenitori, unii vor
putea s, primeasa, succesiunea pur 1 simplu, iar altii sub.
beneficiu de inventar, ceeace necontestat este o anomalie:
De aceea art. 958 din eodul italian dispune eg In caz de
aeceptare pur i simpl a unui moqtenitor iar a altuia
sub beneficiul de inventar, acceptarea va fi beneficiar&
pentru succesiunea Intreagg.
Facultatea de a primi succesiunea sub beneficia
de inventar apartine tuturor moqtenitorilor In genere celor
regulati, ca i celor neregulati, i chiar legatarilor (art. 897
2), ea n'a fost interzisti de ctre de cujus ; citci aseme-

nea clauz ar fi, dupl unii validl, -de oarece beneficiul

de inventar nu intereseaz ordinea publica, ci e privitor
numai la interesul bitnsc al moVenitorilor. Chestiunea este
eu adevrat controversat Insl In sensul validittei acestei
elauze se pronuntl Cujas.
1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 424, No. 36.
Cu toate aeestea, la Germani era un prineipiu c motenitorul nu plltettedatoriile din bunurile sale. Aeeasta este sensul adagiului:
Der Sohn antwortet fiir den Vater nicht". (Fiul nu ritspinde pentru tata)._
Vezi Chaigemartin, op. cit., p. 423, No. 35.
2

Vezi tom. III, partea II, p. 343 text i nota 3.

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE INVENTAR

ART.

704, 705.

103

Et sine controversia verum est posse etiam heredi interdici

-conf ectionem inventara-, alio quin ut non sit Iteres". (Este t'Ira discutie necontestat a se poate interzice motenitorului facerei inven-

tarului, sub conditie ea el sa nu mai fie moatenitor, daca va alca

aceast clauza). (Cujas lib. 6, tit. 30, Cod, De jure deliberandi),

Art. 956 din codul italian i art. 211 din legea bulgarg dela 1890 asupra sumesiunilor permit MEA
motenitorului de a nu sine nieio soeotealg de oprire a testamentului.

Dar daca testatorul poate cel putin dupg unii, sg

interziel motenitorului acceptarea beneficiar, aceast regull

suferl doul regule importante, si anume: 10 testatorul nu

poate prin asemenea clauzg, s. atingl rezerva mostenitorilor,

pentru el rezerva trebue al parvie intacta rezervatarilor ;

20 asemenea elauzg nu poate fi impusg minorilor i interziilor, legea voind ea aeceptarea acestor incapabili sl fie
numai beneficiar.
Inter est reipublicae pupilles non manere in def ensas" . (Interesul

public cere ca minora- O, nu rame rara aparare).

Incgt privete Insg obligatia de a accepta sue-cesiunea sub benefieiu de inventar, se decide, In genere, el

ea nu poate fi impusl de eltre de cuita motenitorilor

Testatorul nu poate, de asemenea, sl scuteascg pe motenitor de facerea inventarului, cici aceasta ar insemna a-1
Imputernici a fi necredincios, ceeaee ar fi con trar ordinei
publice i bunelor moravuri 1).
Tot In baza acestui principiu tim el nici tutorul nici
uzufructuarul nu pot fi seutiti de obligatia inventarului 2).
Conditiile cerute pentru validitatea acceptArei
La Romani, accepbeneficiare (art. 704, 705 C. civil).
tarea beneficiarg nu era supusg la nicio declaratie speciall,

ci numai la facerea unui inventar.

Astgzi, pe langl facerea inventarului, se mai cere din
partes, motenitorului o deelaratie a vointei de a accepta
-succesiunea sub beneficiu de inventar. Aceastg declaratie
va trebui sl fie fgcutg la grefa Tribunalului civil (art. 704
I) Vezi Zachariae Handbuch des fr. Civilrechts, 1V, 622, p. 90, nota

10 (ed. Crome). Mass-Verg13, II, 379, p. 310, nota 12, etc.

2) Vezi torn. I al acestei luergri p. 435 i p. 678.

www.dacoromanica.ro

104

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 706-710.

C. civil) sau a judecatorului de ocol a judetului In care

s'a deschis succesiunea (art. 34 L. judecat. de ocoale din
1907), care declaratie va fi Inscrisa In registrul destinat
la trecerea actelor de renuntare 1).
Acceptarea beneficiara este deci un act solemn,
ea qi renuntarea la succesiune (art. 695 0. civil).
Eficacitatea acestei declaratii este subordonata facerei
unui inventar fidel i exact, care va cuprinde numai bunurile
mileatoare i va fi fficut dupa formele prescrise de art. 654

urm. i 673 Pr. civ., In termenele hotarIte de art. 706 qi

709 C. civil.
Acest inventar are de scop Inlaturarea fraudei, atl.a
el intereseaza ordinea publica i bunele moravuri, clei ordinea public/ se opune la spolierea tertiilor. De aceea, am
vazut supra, p. 103, no. 208, c moqtenitorul nu poate
scutit de obligatia de a face inventar.
Fara inventar nu poate deci al existe acceptare bene-

ficiara. Inventarul este Insa inutil and el a fost facut de

un alt motenitor, fie chiar renuntator, sau and succesiunea
nu cuprinde nicio avere, sau cuprinde numai imobile, fiinda
Imobilele nu sunt cuprinse In inventar.
Inventarul flout de defunct Inaintea savarqirei sale din
viata, n'ar fi Insa suficient, caci pe lnga cA el nu avea Indatorirea de a-1 face exact, apoi legea cere ca el sa fie facut
in urma deschiderei succesiunei.
Termenele date mottenitorului spre a delibera
i a face inventar (art. 706-710 C. civil). Tiecare moqtenitor In parte, fie el major, minor sau interzis are, dupti
lege, trei luni dela deschiderea succesiunei pentru facerea
inventarului (art. 706 C. civil). Acest termen este legal,.
prin opozitia acelui judiciar, pe care pot sa.-1 acorde jude-

atorii dupa art. 709 C. civil.

Pe lInga termenul de trei luni se mai da moOenitorului

un termen de 40 de zile spre a delibera, adeca pentru

lua bine seama daca trebue sau nu sa primeasca succesiunea.

1) Declaratia la grefa tribun, eau judeeXtorului de ocol ar fi, dupK unii,
necesarlt ehiar In caz eind -ar fi vorba de suceesinnes euvenitl nnui minor eau
interzie. Chestiunea
partea

es t insI controversatI. Vezi Coment. noastre, tom. III,

ir, r. 348, text i nota 2.

www.dacoromanica.ro

EENEF. DE INVENTAR.

.ART.

706-710.

105

Acest termen Incepe a curge din ziva expirArei celor

trei luni date pentru inventar, situ din ziva Incheierei inventarului, daca el a fost terminat Inaintea expirtirei celor trei
luni (art. 706 21).

Termenele previtzute de art. 706 C. civil nu

sunt Ms . fatale, diet ele pot fi prorogate de judecgtori

care, In suverana lor apreeiere de fapt, nesupusii eontrolului

.curtei de casatie, pot sK admitti eau sg, respingd cererea de

acordarea unuia sau mai multor termene dupg imprejuritri (art. 709 C. civil).
Termenele judiciare pot fi chiar mai lungi cleat
dei moqtenitorul n'ar justifica pe deplin imposibilitatea
legale' de a termina inventarul in termenul legal.

-cele

Concedarea unor noui termene din partea judectitorilor are de efeet ea moqtenitorul, care le-a dobindit,
8 nu poatit fi silit a se pronunta In timpul acestei prorogitri
qi s poatl opune creditorilor urmitritori o exceptie dilatorie

(art. 708 C. civil).

Coneedarea acestor noui termene n'are MA Intotdeauna
de rezultat de a seuti pe moqtenitor de cheltuelile procesului

fiteute in urma expirgrei termenelor legale, dupit cum pe

nedrept sustin unii. Pentru ea el el fie scutit de aceste
cheltueli i pentru ca ele s. reimfie In sarcina suceesiunei,
se core, In adeviir, ea motenitorul s justifice c n'a avut
.cunoqtint de moartea lui de cujus, sau c termenele legale
au fost neindestulltoare, fie din cauza situatiei bunurilor,
care ar fi fost prea depiirtate, fie din cauza contestatiilor
ivite (art. 710 C. civil). Cind este vorba de scutirea cheltuelilor, judecittorii nu mai au aceeaqi putere discretional*
pe care o au In privinta prorogIrei termenelor legale.
Conditia mogtenitorilor In timpul termenelor
legale sau judiciare (art. 708 C. civil).
In lituntrul termenelor pentru facerea inventarului i pentru* deliberare,

moqtenitorul nu poate fi silit a se pronunta qi nu se poate

obtine contra lui nici o hotitrire condamnatorie, creditorii
qi legatarii putind numai sI ja mAsuri conservatorii i asiguratorii.
Dacit motenitorul renuntl sau primeElte succesiunea
1) Aeest text este imprumutat del& ordonanta din 1667 (art. 1, tit. 1)

www.dacoromanica.ro

106

COD. CIV. CARTEA III. TIT. I.

ART. 711.

sub beneficiu de inventar, Indat dupl expirarea termenelor

legale ori judiciare; sau Inainte, cheltuelile de judecatil. legiuit

acute de el plug la expirares acelor termene, privese succesiunea, iar nu pe motenitorul personal, fiindcit el a stat
In judecat numai ea reprezentantul ei.
Creditorii vor suferi Ins cheltuelile la care vor fi condamnati conform dreptului comun (art. 140 Pr. civ.).
216. Conditia mostenitorilor In urma expirArei termenelor legale sau judiciare (art. 711 C. civil).

Mote-

nitorul este obligat a se pronunta In luntrul termenelor

legale sau judiciare date spre a face inventar qi a delibera,
dad, nu voete a fi considerat ea moqtenitor pur i simplu..
El nu este Insl silit a se pronunta In lluntrul acestor termene, dealt atunci and exist o actiune In contra lui; cci,
In lipsa unei asemenea actiuni, el are 30 de ani spre a sepronunta (art. 700 C. civil 1)
Cu toate acestea, prin exceptie, moqtenitorul pstreaz
dupit expirarea acestor termene facultatea de a face inventar qi de a se declara mostenitor beneficiar, atunci etind
el n'a primit succesiunea pur qi simplu sau tacitamente,

sau In caz efind nu s'a pronuntat In contra lui o hotitrlredefinitivg, care s1-1 condamne ea moqtenitor pur qi simplu..

Cit timp hotrlrea n'a rmas definitiv, moOenitorul

poate, deci, s6 opteze !rare acceptarea beneficiar i renun-

tare, dael n'a &cut acte de motenitor, fiinddi dupl art..

700 C. civil, facultatea de a renunta se prescrie prin 30
de ani.
Rmftne InsI bine Inteles ea aeel condamnat ea morltenitor pur qi simplu, va fi considerat ea atare numai &tit
eu persoanele Cu care s'a pronuntat hotrlrea, nu Ms qi
en acele care n'au luat parte la judecat, fatii de care el
pstreaz facultatea de a accepta succesiunea sub beneficiu
de inventar, fiindel dui:0, art. 1201 din codul civil, hotlrIrile judectoresti nu-qi produe efectul lor cleat Intre
tile care s'au judecat sau reprezentantii lor universali
cu titlu universal.
Res judicata non nisi inter partes jus facit" 2).
I) Vezi tom. III, partes II, p. 355 i 363. Cpr. art. 962 2 C. Italian.
2) Vezi tom. I. a/ acestei lucrXri, p. 77, No. 69 fi tom. III, No. 68

No. 427, etc.

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE INVENTAR.

ART. 713.

107

Relativitate a lucrului judecat era admisI 0 prin art.

16 din codul Calimach (12 0. austriac).
ollotarirea ce se vor de de catre strip&nire sau de catre lo-curile judecatoreti pentru unele, din pricini, nu au put ere legiuitS,
qi pentru aeeasta nu se pot fntinde, nici a se aplica la alte pricnini,
nici a indatvri pe alte osebite persoane 1).

Efectele beneficiului de inventar (art. 713 0.

In raporturile sale eu alte persoane dead ereditorii 0 legatarii, motenitorii benefician i continua a representa persoana defunctului, avand o conditie juridicl identicl eu aceea a moqtenitorului pur qi simplu.
Fatii cu creditorii succesiunei 0 legatarii, once maltenitor beneficiar phlteqte datoriile succesiunei qi ehiar legatele 2) numai ping la concurenta valorei bunurilor primite
,vi trecute In inventar:
eivil).

o Ut in tantum hereditariis creditoribus teneantur, in quantum

res substantive adeos devolutie valeant", ELIE& ca mogten tonal sa
nu fie obligat catre credit ori succesiunei a pAnii. la concurenta
valorei succesiunei). (L. 22 4, in medio, Cod, De jure diliberandi,

6. 3O)

Dei, in regull general, o persoanA nu poate

sI aibit mai multe patrimonii, totuqi prin exceptie dela
acest principiu, moqtenitorul beneficiar este stiipan pe doul
averi care I-In:An despIrtite in mama lui, qi creditorii defunctului nu se pot atinge de averea lui personal, decal-.

In cazul art. 714 0. civil.

Nu este Insg, exact de a se zice ala cum zic Pothier
qi alti autori, el motenitorul beneficiar se considerl AO
(le creditori ea un administrator comptabil, ad el nu lueteazg, In numele creditorilor, ci fa numele su propriu, In
calitatea sa de mokitenitor.
oHeres sub beneficio inventarii est verus iteres, quamvis sub
certis modificationibus, et est verus dominus rerum hereditariarum
zice Damoulin (Molineus). (Motenitorul beneficiar este un adeva-

rat motenitor dei sub oare-care modificari, 0 este un adevarat

proprietar al lucrurilor succesiunei).

Vezi tom I al aoestei lusrliri, p. 77, No. 59 si tom. III. No. 427.
Cpr. art. 968 C. italian qi art. 222, 1 L. bulgarli asupra sneeesiunilor
din 1890.
2) Mai vezi L. 22. Pr., Cod. eod. tit. Cpr. art. 1050 lit. j C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

108

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. I.

ART. 713.

219. Atitt doctrina cat si jurisprudenta au admis demult In Franta, ca, acceptarea beneficiara atrage de drept
separatia de patrimonii In folosul ereditorilor defunctului
si al legatarilor, fag), ea s'o ceara, si fail, a lua inscriptia
preserisa de art. 1743 C. civil. Chestiunea pind insa controversata, ei vor face foarte bine de a cere separatie si dea lua masurile preserise de lege pentru conservarea acestui
b eneficiu.

220. Din Imprejurarea ca, acceptarea beneficiara erede efect deosebirea patrimoniului defunctului a acel al mostenitorului, rezulta, ca acesti din urma lsi pastreaza,

ea once alt creditor, dreptul de a cere dela ceilalti mostenitori plata creantelor sale si de a exercita toate drepturilece ar avea In contra suceesiunei, prescriptia neeurgand In
contra mostenitorului beneficiar In privinta creantelor ce el
are de incasat dela masa succesorala (art. 1882 1 C. civil I).

221. Mostenitorul beneficiar va putea deci ea oricealt creditor, sa urmareasea succesiunea, dupa cum si el va
putea fi urmarit in numele ei, de cate ori el ar fi debitoruf
defunctului, putand al scoata In vanzare silita imobilele
succesiunei si sa devie adjudecatarul lor, In care caz el TO
retine si pastreazit lucrul sau.
Adjudecarea neproducand, In asemenea caz, stramutares proprietatei, de oareee mostenitorul este proprietar
din momentul deschiderei succesiunei (art. 641 C. civil),
n'are nevoe de a fi transmisa si nu da loe la plata unui
drept de mutatiune.
De eateori mostenitorul beneficiar devine adjudecatarul

unui imobil al suecesiunei, el poate, in calitatea sa de detentor al acestui imobil, sa-1 purgheze de privilegii si ipoteci; pentruca, In asemenea caz, el nu este personal obligat
la plata datoriilor care afecteaza aeest imobil. Chestiunea
este insl, controversata 2).

CM pentru mostenitorul pur si simplu, el nu poate

purga, pentru ca este personal obligat la plata datoriilor 2)..

222. Mostenitorul beneficiar ti pastreaza drepturile

sale nu numai contra succesiunei, dar si contra terVilor
I) Vezi tom. III, partea II, p. 368, nota 3 li. p. 373.
2) Vezi tom III, yartea II, p. 374 li tom. X, p. 717, nota 1.
2) Vezi tom. III mentionat li tom. X, loco aupra cit.

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE INVENTAR.

ART. 714, 715 C. C/V. 707 PR. C1V. 109

El poate deei sl-si exercite drepturile sale contra acestor

din urmg, chiar cand actiunea ar avea de efect deschiderea 111 folosul tertiului aetionat a unei actiuni In garantii
contra succesiunei. Tertii nu vor putea deci sA-i opue
maxima :

Quem de evietione tenet cleat), eumdem agentern repellit

exeeptio". (Cine trebue s' garanteze nu poate s. eving 1).
In eat priveste 11181 actiunea mostenitorului pur
simplu, ea va fi din contrA respinsA prin aplicarea maximei

de mai sus.

Dei mostenitorul beneficiar nu este obligat

la plata datoriilor decal plug la coneurenta bunurilor
primite, totusi el poate sl se scuteasel la aceastl sareinl
prin predarea sau cedarea Intregei averi succesorale In folosul
tuturor creditorilor i legatarilor (art. 713 si 1122 urm. C. eiv.):
lliostenitorul care a flcut aceastl predare sau cedar

r/mane mostenitor, el fiind numai descIrcat la gestiunea

administratiunea bunurilor" succesorale. Facultatea ce
are rnostenitorul beneficiar de a abandona lucrurilesuccesiunei
creditorilor si lega tarilor, fiind un act de administratie,
apartine tuturor mostenitorilor benefician, fie ei majori

sau minori.

Tutorul, spre a face aceastA predare In numele

nevoe de indeplinirea formelor cerute
pentru instrAinarea averilor orflnesti, ci numai la invoirea
consiliului de familie.
Legea nearAtAnd formelor in care trebue 81 se
facl predarea bunurilor, se admite, In genere, desi chestiunea
este controversatti cl ea se poate face atAt la grefa tribunalului cat i printeo notificare individuall adresatl fieclrui
creditor si legatar.
minorului, n'are

Mostenitorul care a fAcut predarea bunurilor

poate s reia administratia lor, pentruel aceastl plrlsire

nefiind o renuntare el pAstreazA proprietatea averei succesorale si nimic nu-1 Impiedicl de a reveni asupra mani-

festArei unilaterale a vointei sale.

1) Vezi asupra acestei ci*bre mazime, formulatli de Godfridue (ad legem 17
Dig., De evietionibus 21. 2), tom:I al aceetei luerXri, p. 450, text Eli nota 2, precum

infra, No. 388. Mai Tezi i tom. IV al aceetei lucrKri, No 178 i trimeterile

Monte acolo.

www.dacoromanica.ro

1 10 COD. CIV.CART. III.TIT.I.--ART. 714, 715 C. CIV., 707 PR. CIV.

Predarea bunurilor odata flcuta, creditorii

legatarii au sarcina de a administra In mod colectiv averea

succesorall, sarcina pe care, lnainte de predare, o aveh

moOenitorul beneficiar (art. 711 C. civil).
Daca moOenitorul beneficiar nu face predarea bunurilor

prevazuta de art. 713 C. civ. el este insarcinat cu administrarea i lichidarea succesiunei, fijad obligat a 4a socoteli
creditorilor i legatarilor.
Obligatiile motenitorului

beneficiar.

Mcgte-

nitoral beneficiar are urmatoarele obligatii : l de a

administra averea succesorall qi de a da socoteli (art. 714,
715 C. civil, 707 Pr. civ.); 2 de a vinde cu anumite
forme atIt mobilele cat qi imobilele succesiunei (art, 716,

717 C. civil, 705 Pr. civ.): 3 de a da cautiune (art. 718

C. civil); 4 qi In fine, de a plati pe creditorii qi legatarii
defunctului (art. 719, 720 C. civil).

Administratia bunurilor succesorale (art. 714,

715 C. civil, 707 Pr. civ.). 111o0enitorul beneficiar are
teptul i obligatia de a administra i halda averea suecosoran el neputAndu-se sustrage dala aceasta obligatie declt
prehnd lucrurile succesiunei creditorilor i legatarilor. El
este deci mandatarul legal al creditorilor qi legatarilor,

mlndatul su avind frisa o natura particular.

El administreaza averea succesorall fdra nici o picad,

atta la virtutea dreptului FM de proprietate, ct i In

interesal creditorilor qi al legatarilor.

Daca sunt mai multi moOenitori benefician, fiecare
aiministreaza sub raApunderea sa personan. Aceasta administratie nu poate, In principu, fi retrasa motenitorului
spre a fi Incredintata unui tertiu, fie chiar altui motenitor,
a t'ara poate de cazul cand prin neglijenta sau incapacitatea
sa, el ar compromite interesul creditorilor qi al legatarilor.
In asemenea caz se decide In genere, dei chestiunea
este controversata, c administratia averei poate fi Incre-

dintata unui tertiu.

Sustinet duas personas et administrat hereditatem tan quam
suam, sed in utilitatem quo que creditorum. (El reprezintX dona
persoane i administreaM succesiunea sa att ea a sa proprie,
si in folosnl ereditorilor)').
Zaehariae Handbuch des fr. eivilrechts, IV, 619, p. 105, nota 11 (ed.
Anschtitz); Ma.s-Vergi, II, 386, p. 345, nota 11, etc.

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE INVENTAR.-ART. 714, 715 C. C1V. 707 PR. CIV. 111

Scopul administratiei conferita moqtenitorului

beneficiar fiind lichidarea averei, spre a se plAti pe creditori
i pe legatari, el poate ii chiar trebue sa ceara vanzarea,
prin licitatie publica a mobilelor qi imobilelor succesiunei
(art. 716, 717 C. civil); sa, fug, toate actele conservatorii ;
sit facit reparatiile de Intretinere; sa exercite actiunile posesorii ; A, Ineaseze ereantele defunctului ; sa plateesca datoriile
sale tili dupa unii, sl faca ajar o datio in solutum ; al
Inchirieze sau sa arendeze imobilele succesiunei, Irma numai
pe cinci ani eel mult, etc.
Una din atributiile cele mai importante ale
motenitorului beneficiar este de a reprezenta pe ereditori
kli legatari in toate actiunile, chiar imobiliare, In care
succesiunea este interesat5, iar hot/riffle pronuntate fata
de el aunt opozabile creditorilor chirografari (nu insa ipotecari) i legatarilor. Aceqtia ar putea Insa sa intervie in

_instan t/ spre a veghia la conservarea drepturilor lor.

Mai mult Inca, ereditorii succesiunei ar pute5,
sa ceara a fi subrogati In drepturile moqtenitorului beneficiar, conform art. 974 din C. civil.
Chestiunea de a se ti daca dreptul de administratie

al motenitorului beneficiar poate fi exercitat In numele lui

de ereditorii si personali este controversata insa afirmativa
este, In genere, admisa cu drept euvnt.
In cat privete actele de dispozitie, motenitorul bene-

ficiar nu le poate face, decat In marginea art. 716 i 717

C. civil.

Astfel, el nu are, In principiu, capaeitatea de a face

o tranzactie sau un compromis, fara a pierde prin aceasta
Insuqi foloasele beneficiului de inventar.
El nu poate sa constitueasca o ipoteca sau o servitute
asupra bunurilor succesiunei.

El nu poate sa dispuie prin acte intre vii sau

cu titlu gratuit de bunurile succesiunei.
El nu poate, dupit unii, sa proceada la o ImpArtealit
de buna voie, ei numai la o imparteala judiciara.
Dar, daca moqtenitorul beneficiar nu poate sa
fad, toate aceste acte &tit a pierde foloasele beneficiului
de inventar, se decide, In genere, ca el poate sa accepte sau
sit repudieze o succesiune deschisa in favoarea defunctului,

www.dacoromanica.ro

112 con. CIV.-CART. I11.-TIT. I.-ART. 714, 715 C. C1V.-707 PR. CIv.

asupra, ereia acest din urmA nu se pronuntase pe &Ind

era Ina In vial.

Din cele mai sus expuse rezultA,c administratia mostenitorului beneficiar, avAnd un caracter cu total aparte,
nu poate fi asimilatd, cu administratia tutorului, niel cu

aceea a minorului emanicipat, niel cu aceea a unei sumsiuni vacante.

La finele administratiei sale, mos'enitorul beneficiar trebue sI dea seamit creditorilor si legatarilor de
Intreaga sa administratie (art. 714 C. civil i 707 Pr. civ.).
Socotelile pot fi date a tfi t prin judecatg, c,t si prin
bung Intelegere, justitia neintervenind deca' t In caz de
contestatie eft,' t si de neintelegere intre pgrti.
Incasgrile si cheltuelile Acute de mostenitorul beneficiar
vor fi dovedite ca a cte justificative.
Sanetiunea impusg, mostenitorului beneficiar de

a da seama de administratia sa, consistg, In dreptul ce au

creditorii si legatarii, care au cerut darea soeotelilor, de a-1
sili s plIteascl ultra vires emolumenti toate datoriile defunctului, dacl el nu se supune obligatiei de a-si da socotelile.
Dupg, Ilmurirea sau verifiearea socotelilor,

mostenitorul plIteste din averea, sa sumele cu care a rImas

dator (art. 714 ultim C. civil).

Pentru-ca mostenitorul beneficiar sA, plIteaseN,
datoriile defunetului eu averea sa personalg, trebue ea el
A, fi refuzat darea socotelilor, dupti ce i-au fast cerute.
Prin urmare, el trebue sit fi fost pus In Intarziere de a
da socotelile, dupg cum dispune anume art. 803 din codul
fra,neez. O simpl notificare prin portArei este suficientA.
Creditorii pot, dacI ggsese de cuviin, 81 introdueg
con tia mostenitorului o actiune pentru darea soeotelilor,

care se preserie prin 30 de ani (art. 1890 C. civil).

Aceastl actiune se introduce la tribunalul locului unde
s'a deschis succesiunea (art. 63 Pr. civ.).
Responsabilitatea moqtenitorului beneficiar.
Moqtenitoral beneficiar este responsabil de gestiunea sa,
Mel el nu rIspunde de gresalele sale cele usoare, ea once
administrator In genere (art. 390, 1080, 1540 C. civil)
ci numai de graselele sale cele grave (culpa lata) (art.
715 C. civil) si de dol, cci tiut este cA :
www.dacoromanica.ro

BENEF. DE IN VE N TAR. ART. 714,715 C. CIV. 707 PR. cm.

113

Culpa lata, aut magna culpa dolo aequiparatur . (0 gre-

eala grav salt mare echival ea, eu dolu11).

Legiuitorul actual a reprodus In specie teoria lui

Pothier care zice el motenitorul beneficiar fiind administratorul bunurilor sale proprii aceastl constitue o garantie
pentru ereditori qi legatari. Acest motiv este Insl departe
de a fi eoncludent ; cki dacl, In unele cazuri, o parte din
averea administrat/ poate sti-i rImae le, el administreazit
qi averea creditorilor qi a legatarilor, In calitatea sa de
mandatar legal ca atare, el ar fi trebuit deci sl ritspundA

ta once mandatar In genere (art. 1080, 1500 C. civil).

Cu toate acestea, legea dispune cA moOenitorul beneficiar

ritspunde numai de culpa lata, apreciatl bine Inteles, tn

.concreto, adea care consistit In a fi mai putin diligent pentru
altii decit pentru sine iar nu in abstracto 2).
MoOenitorul este deci responsabil de cateori comite o greqall pe care n'ar fi comis-o In propriile sale
afaeeri. Cu alte cuvinte, grepla lui se apreciazg, dup diligenta qi lngrijirea de care moltenitorul este personal capabil qi pe care el le aduce obiqnuit In propriile sale afaceri.
Talem igitur diligentiam praestare debet, qualem in suis rebus".

<El trebue s presteze pentrn aceeasi ingrijire pe care o aduce in

propriile sale afaceri). (L. 25 1. 6, Dig., Familiae erciscundae,
10. 2).

Aceasta este culpa aa zis ,1 in concreto care, la

Romani, singurl era, imputabilA asociatilor, coproprietarilor
i, In genere, tuturor acelora ce administrau un lucru comun:
Sufficit enim talent diligentiam in communibus rebus adhibere

8ocium, qualem suis rebus adhibere solet". (Este suficient ea un

asociat s, aib pentru afacerile comune aceemi exactitate pe care
.0 cera pentru ale sale proprii). (Instit., De societate, 3, 25, 9,
in fine i L. 72, in medio, Dig., Pro socio, 17. 2).

Aceeaqi rgspundere o avea qi bitrbatul In privinta dotei

sotiei sale:
Sed etiam diligentiam praestabit, quam in Buis rebus exhibet'
Vezi tom. I al acestei luerari, p. 125, text li nota 6.
Culpa in concreto este aceea In care se is de norma pe instill. &eels.
-vare a'comis-o; de exempla, ea la depozit (art. 1599 C. civil); pe &find culpa
in astracto este aceea In care se is de norma un om strain de o capacitate ei
.de o diligenli mijloeie (art. 1080 C. civil).
8

2784

www.dacoromanica.ro

114

COD. CIV.

CART. III.

TI'. T.

ART. 716.

(Brbatul? trebuie s. aib5, aceemi ingrijire pe care o aduce pentru

conservarea luerurilor sale proprii). (L. 17, Pr., in fine, Dig., De
jure dotium, 23. 3).

Daca exista sau nu culpa grava din partea mostenitorului, aceasta este o chestie de fapt, care se apreciaza In

mod suveran de judeeltorii fondului.

Astfel, vor fi considerate ca greseli grave: faptul de a
lasa sa se perime o inscriptie ipotecara din lipsa de relnoire

la timp (art. 1786 C. civil); faptul de a lasa o cladire sa

se darme din cauza nefacerei la timp a reparatiilor nece-

Bare ; faptul de a nu urmari la timp un debitor care a

devenit insolvabil; faptul de a compromite prin negligenta
sa rezultatul unui proces, etc.

Faptul de a pierde un proces nu constitue

lima o

culpa, daca i s'a dat cuvenita Ingrijire cacti, si procesele

ei nasc cateodata sub o stea rea.
Habent sidera lites!".
Mostenitorii benefician i nu sunt solidan i responsabili -de gstfunea lor unii pentru altii. Mostenitorul ras-

punde Insa de gestiunea comostenitorului sail, pe care 1-a

Insarcinat a administrA, partea sa.
Mostenitorul beneficiar raspunde, de asemenea, de gestiunea cesionarului drepturilor sale succesorale.
Vinzarea aver& succesorale (averea mobiliari)

(art. 716 C. civil).

Mostenitorul beneficiar poate s vanda
sau sa pastreze In natura lucrurile miscatoare, corporale
sau incorpotale care compun aver& succesorala. Vfinzarea
se va face dupit formele vanzarilor publice, el neputand fi
seutit de aceste forme declt prin consimtimIntul creditorilor si al legatarilor, In interesul carora aceste forme au
fost prescrise.

Dad, mostenitorul a vfindut averea mobiliara farg. Indeplinirea formelor legale, vfinzarea ar fi, dupti unii, null,
nulitatea fiind In specie virtuala1).
Quid quid prohibente lege factum est, nullun produeit efectum". (Ceeace s'a Meat In contra pruibitiei legei nu produce nici
un efect
Vezi asupra nu1itttilor virtuale, tom. I al acestei lucritri, p. 85 urm.
Vezi 1.1 alte maxime citate in tom. I al acestei lucArl, p. 86.

www.dacoromanica.ro

BENEF1CIUL DE INVENTAR.

ART. 717, 705 PR. CIV. 115

Dupl art. 705 Pr. civ. vanzarea imobilelor grit In-deplinirea formelor legale este Snag valida, mostenitorul bene-

ficiar socotindu-se mostenitor pur i simplu. Aceasta sanetiune este, de bung seama, ap1icabil i In privinta vanzarii averei mobiliare, nefiind logic ca, Intr'un caz, vanzarea,
al fie null, iar In celalt caz sa fie validg. Daca mostenitorul prefera sa pastreze mobilele In natura, ceeace poate
sa faca, el se va fiber& /nfatisindu-le In starea in care se
gasesc, respunzand Insa, In asemenea caz, de depreeierea
sau deteriorarea lor, cauzata prin neglijenta sa, apreciata
dup. art. 715 C. civil. Cuvantul negligenta, care se vede In
art. 716, este deci sinonim cu expresia grefala grava, care

-se vede In art. 715 C. civil, eaci nimic nu ne autoriza a

crede ca art. 716 ar fi inteles a deroga dela art. 715, al
carui urm are el este:
Auch hier ist unter Fahrldissgkeit (arg. 804) blos culpa

in acest caz prin negligent&

.lata zu verstehee, ziee Zacharia.
(arg. art. 804) trebue s& se Inteleag simpla culpa lata).

247. Vinzarea averei nemicktoare (art. 717 C.

705 Pr. civ.).
Mostenitorul beneficiar nu poate vinde
imobilele succesiunei decal dupa, formele prescrise pentru

vnzarea imobilelor unui minor (art. 683 urm., 704 Pr.

civ.) cu Invoirea prezidentului tribun. locului unde s'a des.chis succesiunea, acest tribunal fiind singur competent de a
face v&nzarea.

Ordonanta ce se va da ea aceasta ocazie nu este supug recursului In casatie.

Art. 717 C. civil se aplica la toate imobilele, chiar
la cele prin destinatie. El nu se aplica 'NA la mormintele
familie, nici la locurile care condue la aceste morminte.
Vanzarea imobilelor este facultativa ca si aceea a mobilelor.

Daca imobilele au fost vandute fag indeplinirea formelor legale, vanzarea nu este nula 2) ci mostenitorul perde
foloasele beneficiului de inventar (art. 705 Pr. civ.), aceasta
.considerndu-se ea o renuntare la acest beneficiu.
Handbuch des fr. Cirilrechte IV, 629, p. 127, nota 15 (ed. Crome.
Zahariae-Crome op. cit., IV, 629, p. 128, nota 17; Windscheid, Zur
Lehre (lea Code Napoleon von der Ungaltigkeit der Rechtegeschdfte, p. 14.

www.dacoromanica.ro

116

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I

ART. 717.

In caz de dol, tertii vor putea Insg, ataca vinzarea.

prin aetiunea pauliang, (art. 975 C. civil).
Al so die Verausserting selbst besteht, wenn schon sie wegen
dolus (actio pauliana) angefochten werden kann", zice Zachariae,
ceeace Insemneaza, cg InstrAinarea este validl cu toate el poate E
revocatA, in caz de dol, prin actiunea paulianl) (op. cit., IV, p.
128, nota 17).

Motenitorul beneficiar d, mandat creditorilor

ipoteeari i privilegiati a primi direct, dupg, rangul inserip-

tiei lor, dela cumplrgtor, pretul prins din vgnzarea imobilelor, el neputand ineasa partea din pret pang, la care se
ureI suma privilegiilor i ipotecilor, el primind Insg, partea
din pret ce va rgnIgnea dupg, plata creantelor privilegiatei ipotecare.
DacA motenitorul nu deleagg. pe ereditori spre a primi
pretul vanzgxei, cumpArAtorul va depune pretul la casa de-

consemnatii, de unde creditorii II vor primi.

Adjudeeatarul care a plItit pretul In manile motenitorului n'ar fi deci liberat In privinta ereditorilor privilegiati sau ipoteeari, 'fa caz eAnd motenitorul ar deweni
insolvabil:
Qui paye mal, paye deux .fois" .

Faptul din partea rnotenitorului de a primi pretul

vanzgrei, Ti u-1 face 1E181 sg, piardl beneficiul de inventar..
Poenalia non sunt extendenda" 1).

Obligatia moqtenitorului de a da culi= (art..

718 C. civil).
Motenitorul beneficiar poate fi obligat deereditorii succesiunei sau de legatari, dacg acetia o cer, a
da o cautiune legalii solvabill, pita, la coneurenta valorei
mobilelor cuprinse In inventar i a portiunei pretului imobilelor nedelegatg, ereditorilor privilegiati sau ipotecari.
Aceastg. cautiune (satisdatio), care consist intio persoanl capabill qi solvabill, poate fi Inlocuitg. printeun

amanet sau o ipotecii (argument tras din art. 1676 0..

civil).
9 Vezi tom. I al acostei luoriri, p. 20, 243, 329, precum gi infra, N.

568, etc.

www.dacoromanica.ro

BENEP. DE INVENTAR.

ART. 719-722.

117

Baca moSenitorul nu va da cautiunea cerutA de creditori sau legatari pe ealea judecatoreaseA, el nu va pierde
beneficial de inventar, lusa mobilele vor, fi vandute dupA,
cererea partei interesate, iar pretul lor, precum i partea
din pretal imobilelor nedelegatA creditorilor privilegiati sau
potecari se vor dePune la casa de Consemnatii.
Ordinea in care creditorii i legatarii trebua
ss fie plAtiti si recursul lor (art. 719-722 C. eivil).Pre-

tul esit din vA,nzarea imobilelor grevate de un privilegia

sau de o ipotecl apartinand creditorilor privilegiati sau ipotecari delegati de moOenitor, de cate ori creditorii nu se
lnteleg Intre ei i se ivesc contestatii, se va procede la facerea unui tablou de ordine (art. 719 C. civil 1 533 urm_
Pr. civ.)
In cat privete nsa sumele provenite din vanzarea,
mobilelor, ori imobilelor neipotecate, sau din incasarea,.creantelor defunetului, precum si partea din pretul imobilelor

la plata creditorilor privilegiati sau ipotecari

legea distinge intre cazul cAnd exista opozitie din partea,
creditorilor sau legatarilor i acea caul nu existA, nicia
opozitie din partea lor.
neafeetatA

Cazul cand existi creditori sau legatari oponenti

(art. 719 1 C. civil).Daca unul singur din creditori sau

lagatari se opune la plata, motenitorul beneficiar nu va
plgti pe creditori sau legatari deal dupl ordinea i modal
regulat prin conventie, sau de judecAtorul InsArcinat ca
facerea tabloului de ordine.

Acest tablou va cuprinde mai intaiu pe creditori

apoi pe legatari, fArA, ea vointa testatorului sA poatA
modifica aeeastA regula:
Nem9 liberalis, nisi liberatus". (Spre a face o liberalitate,
trebue a nu fi dator

L. 39 1, Dig., De verborum signficatione, 50, 16,

zice, de asemenea :
Bona intelliguntur cujus que, quae deducto acre alieno supersunt" (Fria bunurile calva se tatelege ceeace rilmitne dup plata
datoriilor 2).
') Vezi infra, No. 406, No. 488, No. 694, etc.

2) Vezi tom. I al aeestei ineriri, p. 159, precum si infra No. 382, No. 445.
etc. Cpl.. art. 1050 e lit. d vi e, preeum si art. 1059 C. Calimaeh.

www.dacoromanica.ro

118

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT.

1.

ART. 719.

Dintre creditori se vor plati mai Intai pe cei privilegiati i ipotecari, fiecare dupa rangul su, i In fine,
creditorii chirografari, fiecare In proportie ca creanta sa,
daca actul succesiunei nu ajunge spre a se plati creanta
lor Intreaga i).
Motenitorul beneficiar care ar fi flout plati arbitrare,
netinetnd socoteall de opozitiile ereditorilor sau legatarilor,
va fi obligat a despagubi pe creditori qi legatari &are
-care el este culpabil de o greqall grava (art. 715, 721
C. civil).
Daca a fleut plati neregulate, el nu pierde Insa
pentru aceasta beneficiul de inventar.
Beneficio tamen ideo non excidit" 2).

Creditorii oponenti au, de asemenea, recurs contra

creditorilor sau legatarilor care au fost platiti In mod
arbitrar, spre a-i sill la restituirea sumelor primite pe
nedrept.

Unii subordona acest recurs insolvabilitatei moltenitorului i legatarilor, Insa aceasta restrictie n'are nici o

ratiune de a fi.
Legatarii avand qi ei dreptul de a se opune la plata,
trebue s. aiba recurs contra motenitorului care a facut
plati arbitrare, eaci altfel dreptul lor ar fi iluzoriu.
Legatarii oponenti au recurs i In contra celorlalti
colegatari platiti In detrimental lor.
Ei n'au Insa recurs In contra ereditorilor
lnaintea lor, pentrucit creditorii trebue A, fie platiti cei

252. Cazul aid nu existA creditori sau legatari

719 2). Daca nu exista ereditori sau

legatari oponenti, motenitorul beneficiar poate
chiar
trebue s plateasca integral creantele exigibile i legatele
taturor creditorilor i legatarilor dup5, rAndul cererei fieearuia qi dupa cum se prezinta; de unde rezulta
oponenti (art.

legatarii pot, In lipsa unei opozitii din partea ereditorilor,

sa fie

platiti Inaintea acestora, dad, cei dintai au fost

Vezi tom. III, partea II, p. 414 tti tom. X, p. 342, 243.
Zahariae.Crome, Handbuch des fr. Civirechts, IV, 629, p. 131, text

nota 31.

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE INVENT.

ART. 720.

119

mai diligenti. Legiuitorul face deci, In specie aplicarea

maxinaei cunoscute :
Jura vigilentibus succurrunt non dormientibus" 1).

Toti autorii, afara de Unger 2), critica MEd legea In

aceasta privinta.

Din cele mai sus expuse rezulta a, In

caz

de a fi creditor al defunetului, motenitorul poate sti retie

pentru el suma ce-i datoreaza aceRt din urma; chiar daca
ar exista creditori ca preferinta, daca acetia n'ar fi facut
opozi tie.

Moqtenitorul va putea, de asemenea, sa compenseze

creanta ce are contra succesiunei ca datoriile ce el are
catra ele, iar compensatia se va opera ipso jure, conform
dreptnlui comun, dei unii voese ca ea sa, fie, In specie, ceruta.
Recursul creditorilor neoponenti (art. 720).
Greditorii neplatiti, care n'au facut opozitie i care sa

prezinta dupa incheerea definitiva a socotelelor fi dupa

plata restului ramas in.mclaile moftenitorului, n'au nici un
recurs contra motenitorului care a facut platile ; caci, In
lipsa unei opozitii regulate, acest din urma putea sa
plateasca oricui, la cererea creditorilor sau legatarilor

(art. 719 2).

Ei n'au, deasemenea, niciun recurs, din cauza negligentei
lor, In contra creditorilor platiti, pentruca acetia n'au

luat decal ceeace li se cuvineh:

Repetitio nulla est ab so qui suum recipe. (Nu exista actiune In repetitie pentru ceeace s'a pltit aceluia care a primit
ceeace-i apartine). L. 44, Dig., De condictione indebiti, 126.).
,,Nihil dolo creditor facit, qui 8212011. recipit". (Creditorul
care a primit, ceeace i se datorea nu poate fi acuzat de fraudb,).
(L. 129, Dig. De div. regulis juris antiqui, 50.17).

Ei au Insa recurs contra legatarilor platiti In detrimentul lor, pentru ca legatarii nu putean sa vie decht In
urma creditorilor.
Motivul pentru care creditorii neoponenti au recurs
contra legatarilor este ca. ace0i din urmit prin neplata legatuVezi tom. I al acestei i luerKri, p. 263, preourn qi infra, No. 408.

Des 68terreichische Erbrecht eystematisch dargestellt, 42, p. 182,

183, nota 14.

www.dacoromanica.ro

120 COD. CIV. CARTEA III.

TIT. I.

ART. 720, 723, 719 20.

lui nu sufar nicio pagubl, ci perd numai un castig

(certant de lucro captando); pe cand creditorii a citror

creanta n'a fost platita guar o paguba real. In averea lor
(certant de damno vitando).
In cazul de fa ta nu se mai aplica deci maxima :
In pari causa melior est conditio possidentis" (In drepturi
deopotriv, cauza posesorului este cea mai bun 1).

Cat pentru ereditorii neoponenti, care se prezinta

inaintea 'incheierei socotelelor fi plarei religuatelor, ei au

recurs si In contra creditorilor 0160 Inaintea lor, art. 720

din codul nostru fiind expres In aceasta privinta. In Franta
si In Italia, chestiunea este controversata, pentruca partea
finalti, a art. 720 nu exista nici In textul corespunzator

francez (art. 809. 1) niel In cel italian (art. 977 2).

Legatarii neplatiti, care n'au facut opozitie la plata,
n'au, din contra ,recurs nici In contra mostenitorului, nici
In contra eelorlalti eolegatari, care qi-ar fi primit legatele
lor, pentruca toti legatarii sunt In aceeasi situatie : certant
de lucro captando. Plata riimane deci bunk ad i aplicandu-se

maxima de care am vorbit mai sus 3):

In pari causa melior est conditio possidentee

In toate cazurile prevazute de art. 720 si 721 (jar

nu de art. 719, dupa cum din eroare dispune textul nostru 4),
reeursul creditorilor si al legatarilor se prescrie prin trei ani
din ziva lamurirei socotelelor si a platei reliquatului 5).
Plata cheltuelilor pentru peceti, inventar, darea
Cheltuelile la care pot
socotelilor, etc. (art. 723 C. civil).

da loe punerea si ridicarea pecetilor, facerea inventarului,

darea socotelelor, InmormAntarea defunctului (art. 1729 2
C. civil) si, In fine, toate eheltuelile ficute cu adminis
I). Cpr. Aubry et Ran VI, 618, text li nota 63 (ad. a 14-a). Vezi &supra aeestei maxime gi a altor similare, tom.I al acestei luerlri, p. 449.
9) Vezi tom. III, partea II, p. 410, nota 7 li p. 421.
3) Chestiunea este insl. controverbatl. Vezi tom. III mentionat, p. 422,
text qi nota. 2.
4). In ioate &matte: Aceasta insemneazii el preseriptia scurtl, statornieitl
-de art. 722 C. civil, se apliel &tit ereditorilor Qi legatarilor care su fficut opozitia

la platl, eat r;i calor care n'au fleut opozitie (art. 721).
5) Aceastl prescriptie era to de trei ani li in codul Calimach (art. 1052),
InsX curgea deis facerea inventarului.

www.dacoromanica.ro

BENEP. DE IVENT.

ART. 723.

121

trarea gi liehidarea succesiunei, cad In sarcina ackstei din

urma deducandu-se din activul ei inainte de a se plati datoriile gi legatele lasate de defunct.
Creditorii gi legatarii avand interes ea succesiunea sn
fie administrata de mogtenitorul beneficiar, este just ea cheltuelile acestei administratii sa nu fie In sarcina lui.
Quern sepuntur commoda, eumdem, sequi debent incommoda".

(Acel care trage folos dintr'un lucru trebue s,' sufere i sarcinile
lui). (L. 10, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50.-17 1).

Taxele de Inregistrare, ce trebue sa, se plateasen dupit

legea timbrului pentru stramutarea proprietatei (art. 62 L.
timbrului 1920) sunt tot in sarcina succesiunei.
incetarea beneficiului de inventar.
Trei Imprejurari pot sa, aduca Incetarea beneficiului de inventar ...
1 Renuntarea mogtenitorului ; 20 decaderea acestui beneficiu , gi 30 condemnarea mogtenitorului ca mogtenitor pur
Ili simplu (art. 711, in fine, C. civil).
10

Renuntarea moOenitorului.

Mogtenitorul

poate necontestat sit renunte la beneficiul de inventar, manifestand intentia de a ramane mogtenitor pur gi simplu, caci
beneficial de inventar nu intereseaza ordinea publica, gi

gtiut este el partieularii pot renunta la toate drepturilelor, care nu intereseaza, ordinea publica:

Regula est juris antiqui omnes licentiam habere, his quae pro
se introducta aunt, renuntiare". (Exist, o regulA de drept Techiu
care permite orick'rei persoane de a renunta la ceeace a fost stabilit In favoarea sa). (L. 29, in medio, Cod., De pactis, 2. g) 2),

Aceasta renuntare poate fi expresa sau tacita.

Art. 705 din proced. civill euprinde un caz de renuntare tacita.
Chestiunea de a se gti daca, renuntarea expresa, sau
tacita are sau nu efect retroactiv, este controversatit,8).
20 Dedderea din
beneficiul de inventar.
Legea, . pron unta contra mogteni tor u I ui dt caderea beneficiului
I) Vezi tom. I al acestei IverAri, p. 692, preuin li infrii, No. 756. Mai)
vezi tom. IV al acestei lucriiri, No. 186, in fine.
Vezi tom. I al acestei lucrlri, p. 124, No. 139 0 tom. III al aceleiati
luceiri, No. 311.

Yezi tom. III, pees II, p. 427. text 0 nota J.

www.dacoromanica.ro

122

COD CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

ART. 724.

de inventar : 1 eand el a ascuns lueruri de. ale succesiunei sau Cu stiintit si rea credintA, a omis de a trece In in-

ventar unele efecte ale succesiunei (art. 712 C. civil); 2

atunci elnd a vandut imobile sau mobile de ale succesiunei,

f6,r1 Indeplinirea formelor legale (art. 716, 717 C. civil,

705 Pr. civ).

0 administratie rea

si chiar dlungtoare creditorilor si

legatarilor nu aduce InsA, /n genere, pentru mostenitor pierderea beneficiului de inventar, desi chestiunea este contro-

versatA, i).
30

Condemnarea mopenitorului ca mottenitor

In tine, mostenitorul pierde facultatea de

a accepta succesiunea sub beneficiu de inventar, de elteori
s'a pronuntat In contra lui o hotIfire rtimasa definitiv5,
pur qi simplu.

care-1 condatnng ea mostenitor pur si simplu (art. 711,

in fine).
Mostenitorul nu poate InsI fi considerat ea atare, decAt

fa ll cu persoanele cu care s'a pronuntat acea hot6rIre, nu

Insg, si fa t/ de acele care n'au luat parte la judecatl (art.
1201 C. civil), dei ehestiunea este controversatit 2).
SUCCES UNILE VACANTE.

Conditiile cerute pentru ca succesiunea si fie

O succesiune se consideri
vacant (art. 724 C. civil).
ea vacantl si poate fi declaratg, ea atare In urmittoarele
Imprejurgri: 10 cand termenele eonferite de art. 706 C.
civil pentru facerea inventarului si deliberare (3 luni si 40
de zile) au expirat, flrg ea eineva sa se prezinte spre a

reclama succesiunea ; 20 eand nu existl mostenitori cunoseuti

sau cnd acei cunoscuti au lepldat suecesiunea (art. 724). In

aeeste eazuri exist6 Ins6 mai mult o prezumptie de vacantl
deelt o vacantl reall, cAei mostenitorri pot EA se prezinte
cat

timp dreptul lor nu este prescris (art. 700 C. civil).

Succesiunea vacantA nu trebue deci confundatii eu

acea In plrlsire (en dshrence), adec5, lipsitA de mostenitori.

Succesiunea vacanta din dreptul actual se deosebeste,

de asemenea de hereditas jacens din dreptul roman.
I) Vezi tom. III, partea, II p. 382, 383, p. 396 if i 427.
2) Vezi tom. III, partea, II p. 365, 366 li p. 428.

www.dacoromanica.ro

SU CCESIUNEA VACANT.k. -- ART. 725-727.

123

Auch ist bereits benterkt, dass far die Rechtsfigur der

hereditas jacens r6m;schen Sinnes int franzosischen Recht kein
Baum ist", zice Zahariae; ceeace insecnneazg : e, figura juridie, a
erediatei jacens in sensul romm null are loe In dreptul franeez 1).
Rinduirea unui curator (art. 725 C. civil).
O succesi une vacantg neputgnd fi lfisata In pgrAsire, tribunalul
civil sau judecgtorul de ocol, pentru succesiunile care nu

Intrec suma de 3000 lei (art. 34 L. judecgt de ocoale din

1907), rgndueste un curator dupg cererea pgrtilor interesate,

adecg a tuturor acelor care ar avea drepturi sau actiuni

de exercitat In contra succesiunei, sau dupg aceea a.
ministerului public.
Ooncluziile verbale ale acestui magistrat nu mai sunt
4nsg, astgzi necesare, de cgteori curatorul se rAndueqte dupg
cererea celor interesati, afarg de cazul cmd aceastg cereal-

ar emana dela un minor, dela un interzis sau dela o persoang pusg sub consiliu judiciar (art. 81 Pr. eiv.)
Tribunalul sau judecgtorul de ocol, care randuete
un curator, are facultatea de a admite executarea provizorie,
a sentintei sale (art. 129 pr. civ.), iar sentina care
rndueste curatorul este supusg apelului.
Administratia curatorului (art. 726-727 C. civil)_
Curatorul, care a primit Insgrcinarea ce i s'a dat,
In exercitiul functiunii sale flrg a mai presta jurgmntul
la care era supus prin Nov. 72, capit 8, i Mr& a da
cautiune pentru garantarea gestiunei sale.
El va trebui sl proceadg de Indatg la ridicarea pecetilor
qi la facerea inventarului, inventarul fiind, dupg, cum tim
baza oricgrei administratii strgine.
Formele inventarului sunt acele prevgzute pentrumotenitorul beneficiar.
Curatorul are deci, In genere, aceleai drepturi
Indatoriri ca i moqtenitorul beneficiar.
Der Pfleger hat dieselben Rechte und Verbindlichkeiten, wieder Wohlthatserbe", ziee Zacarice 2),

El nu poate deci s. facg un compromis nici sg transigg

Zahariae, Handbaeh des fr. Civiirechts IV, 651, ab initio, p.
208 (ed. Crome).
Handbuch des fr. Civiirechts, IV, 652, p. 210 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

124

COD. CIV, CARTEA III.

TIT. I ART. 724

727.

asupra afacerilor suceesiunei f), el nefiind In drept de a

face decat acte de administratie. De aceea s'a Ili decis,
confirmarea expresa sau tacita a unui act anulab,i1, con-

stitnind o renuntare la un drept, nu poate fi facuta de un

curator 2).

Curatorul are lima, drept la un onorariu, fiindca

el administreaza, o avere straina (nam non gerit suum negotium); pe calid administratia moqtenitorului beneficiar este,
din contra gratuita, fiind ca el este proprietar i adminis-

treaza lucrul sau propriu. Din Imprejurarea ca gestiunea

euratorului nu este gratuita rezulta ca el nu raspunde
numai de culpa lata, ea motenitorul beneficiar, ci i de
culpa levis (art. 1540 C. civil), pentruel el trebuesa aduca
In gestiunea sa Ingrijirea unui bun proprietar.
Curatorul reprezinta suecesiunea injustiie. El administreaza i lichideaza succesiunea, sub Indatorirea de a da
socoteli motenitorului care s'ar Infatih mai In urma sau
In lipsa aeestuia, creditorilor i legatarilor, la finele gestiunei sale.
Curatorul poate sa fad, numai acte de admini-strati nu tug i acte de dispozitie, afara de v&nzarea
mobilelor i a imobilelor (art. 726. C. civil).
Actele facute de curator In limitele mandatului sau
sunt opozabile moOenitorului care s'ar ivi mai In urma, pe

cud acelea care Intree limitele acestui mandat vor fi, din
contra, neavenite (art. 1546 C. civil).
Functiunea
Incetarea functiunei curatorului.
curatorului Inceteaza : 1 prin moartea sa; 20 prin revocarea

lui de justitie pentru rea credinta, incapacitate sau negligenta ; 30 prin demiterea lui; 40 prin Infittivtrea unui
moqtenitor; 5 Ili prin Indeplinirea mandatului sau, adeca :
prin realizarea activului suceesiunei i plata tuturor sareinilor ei.
Curatorul succesiunei vacante, trebue. sti, verse la casa
de consemnatii atat banii ce a gasit la facerea inventarului,

once alte sume ar Incasa mai in urma.

Zahariae; op. gi loco cit., nota 3, ab initio.

Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1920, No. 26, 27. p. 218.

www.dacoromanica.ro

IN DI VIZIUNEA.

DR E P T URI LE COPROPRIETARILOR

125

WWII'. VI.
1MPRTEAL A SUCCESIUNILOR.
IN DIVIZIUNEA.

Inainte de a vorbi de lmparteala succesiunilor vom

zice cateva cuvinte despre indiviziude 1).
267. Indiviziunea sau comunitatea este starea in care
se gasese coproprietarii unui lueru comun.
Indiviziunea presupune mai multi coproprietari sau
comostenitori, caci de cateori nu exista de cat unul singur,
-acesta exereita bate drepturile si are toate obligatiile.
In caz de indiviziune san comunicate (partafie, copar-tei Fie sau devamdfie, dupa cum o numese vecbile noastre
legiuiri), fiecare copartas poate A urmareasca, pentru partea
-sa, plata creantelor suceesiunei, si sa fie urmgrit tot pentru
partea sa din datoriile defunctului, fiindca creantele si
datoriile sunt tin partite de drept In virtutea legii, far& niei

o 1mparteala (art. 777 i 1060 C. civil):

Nomina hereditaria ipso jure inter heredes divisa sunt" 2).
.268. Coproprietarul unui lueru comun nu poate
Insa sa dispue de acest Incru sau sa-i aduca vreo inovatie,

.decat cu consimtimantul tuturor, refuzul unuia din ei fiind

suficient spre a Impiedica once act de dispozitie sin chiar
de administratie3)
In re enim pari potiorem causam esse prohibentis constat".
(In drepturi deopotriv, preferinta se d' aceluia care impiedicii,
actul). (L. 28, in medio, Dig. Communi devidundo, 10. 3).
Niciunul nu poate s faca vreo prefacere, fl invoirea
-tuturor, iar de o va face, e dator paguba ce se va pricinui din
-acea prefacere", zice codul Caragea (art. 7, partea III, capit. 13 4),
Vezi tom. I al acestei luarKri, p. 439 No. C01,
Vezi infrd, No 276.
8) In consecintl, s'a decis ell. coproprietarul unui imobil poate, in virtutea

dreptului real ce are asupra fiecltrei molecule din aced irnobil, A se opus la
actele de administratie sb.varlite de ceilalti coproprietari. Prin urmare, un
asemenea proprietar nu poste fi silit de coproprietarul su a suferi un act de
administratie, sau s6, renunte la anularea unui contract de inchiriere care-1
clauneazit. Cas I, 9 Innis 1920. Or. judiciar din 1920, NO 61, 62, p. 499 (rezumate).

In baza principiilor de mai sus, Itim, cit unul din comunisti nu poste,
titrit consintimntul expres sau tacit al celorlalti, sit fnchirieze imobilul comun,
nici chiar In linkitele lanai act de administratie. Vezi tom. III, partea I, p. 231,
nota 2; tom IX, ed. II, p. 54, 55 p. 540, etc. Cpr. trib. Romanati, Trib. juri-.died din 1920 No . . . p. 21.

6) Cpr. L. 28, ab inais, Dig., Communi dividundo, 10. 3).

www.dacoromanica.ro

126 C OD. CIV. CARTEA III.

TIT. I.CAP. VI.INDIVIZIUNEA.

Dupa art. 1112 din codul Calimach (833 C. austriac),

majoritatea glasurilor hotara, ca qi In vechiul drept francez,

daca actul putea sau nu A, fie facut.

Refertur ad universos, quod pub lice fit per majorenz partem".
(Ceeace s'a determinat prin partea cea mai mare a celor interesati,
se considerl, c a fost determinat de unanimitate). (L. 160 1
Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17).

Un proverb german exprima aceeaqi idee, ziand

Das Mehr gelt". (Majoritatea are preadere1).

Solutia codului Calimach a fost admisa Intr'un

singur caz de codul actual, .1 anume : pentru vanzarea

imobilelor spre a se plati datoriile (art. 76 C. civil 2).
Acest din urma text fiind Insa exceptional, nu poate
fi Intins la alte cazuri prin analogie; de unde rezulta ca,
la caz de nelntelegere intre comoqtenitori, nimene din ei nu
va putea s administreze lucrul comun, i singurul mijloe

ce le mai ramane este de a cere Imparteala3).

Dar daca un coproprietar sau un como&tenitor
nu poate aduce nicio prefacere lucrului comun, nici sa
dispuie de el fara consimtamAntul celorlalti, nimic nu-1 Im-

piedica de a dispune de partea sa indiviza, de a o da sau

vinde altuia, de a o greva de ipoteci, etc. 4).
Portionem propriam rerum nordum divisis, non prohibetur

titulo donationis in alium transferre". (Nimic nu impiedia, pe

proprietarul in indiviziune de a transmite altuia, cu titlu de donatiune, partea sa indiviz6). (L. 12, Cod. De donationibus, 8. 549.

Instrainarea sau ipotecarea partei indivize a unuia din

comotenitori nu va fi tnsa valid, decat atunci &Ind imobilul lnstrainat san ipotecat va cadea, prin efectul Impartelei, In lotul motdenitorului (art. 786 C. civil 6)
1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 94, No. 41.
Vezi gi art. 505 C. cont.
8) Vezi tom. III, partea II, p. 452, text gi nota 2.
Vezi tom. Ill, partea I-a, ed. 1II, p. 232, ad notam, tom. III, partea II, p. 448

gi 786; tom. IX., ed. II, p. 647, text gi nota 2; tom. X, p. 556, 557, etc. Cprart. 679 C. italian, art. 1108 C. Calitnach (829 C. austriac), etc.
5) Mai vezi L. unicli, Cod., Si communitt res pignori data sit, 8. 21; L.
3, Cod, De communiunt reruns alienatione, 4. 52; L. 7 4, Dig., ..Quibus modis
pignus 'vet hypotheca solvitur, 26. 6, etc.; art. 1108 C. Calimach (1829 C. sustriac), etc.
Cas. slg, I-a, Bult. 1911, p. 1178 gi Dreptui din 1911, No. 74, p. 585..
Vezi tom. III, partea II, p. 449, text i nota 2, precum gi p. 660 gi 786 text.
gi nota 2; tom. IX, p. 541,542 gi 547; tom. X, p. 556, 557,.76, 705, etc.

www.dacoromanica.ro

INDIVIZIUNEA.

DREPTITL COPROPRIET.ARILOR.

127

Fiecare coproprietar sau comotenitor poate, de

asemenea, sa revendice partea sa indiviza dela detentorii ei

pentru a face sa se recunoasea dreptul su de coproprietate,

nu Irma Ili In seopul de a face sa se delese partea material din luerul comun, aceasta neputknd sit aiba loe decit
In urma Impartelei 9.
Actiunea In revendicare nu poate fi exereitata
nici de unul din proprietarii In indiviziune contra celorlalti,

de oarece nici unul din ei nefiind proprietar pe o parte

distineta a imobilului, nu poate invoea un drept exclusiv
ea acel pe care II presupune aetiunea In revendicare. Singura aetiune pe care ei o pot exercita este aceea a eqirei
din indiviziune 9.
La Romani, fiecare coproprietar putea, din contra,
sa exereite actiunile ce izvorau din proprietate :
Eorum quoque, quae sine interitu, dividi non 4)ossunt, partem
petere constat" . (Este cert cii se poate revendich o parte chiar

dintr'un lucru care nu poate fi frill:alit fr a peri). (L. 35 3,

Dig., De rei vindicatione, 6. 1).

Proprietarul tulburat In posesiunea sa de catre

unul din eoproprietari, poste sa exercite contra autorului
acestei tulburari actiunea posesorie In complangere, spre a
face al Ineeteze aceasta tulburare 3) Chestiunea este filet
uontroversata 4).
Indiviziunea presupunAnd ca mai multe persoane
au asupra acelaiai Inert' drepturi de aceeaqi natura,

de aici rezulta el uzufructuarul qi nudul proprietar ai

aceluiaqi lucru, avand asupra acestui lueru drepturi deosebite,
nu se poate zice, aqa cum greqit sustine Proudhon, ea

exista indiviziune Intre ei, dupa cum nu exista indiviziune

Cpr. Cas. S-a I, Bulb. 1913, p. 45; jurieprud. romemd din 1915. No. 31,
p. 487, No. de ordine 500 (deoiz. S-a I, No. 326 din 12 Main 1915). Vpzi tom.

III, partes /-a, ed. a III, p. 232, ad notam, tom. VIII, partea I-a, nota 1 dela
p. 598, 599 si tom. IX, ed. II, p. 542, etc.
Vezi autoritItile citate in tom. III, partes II, p. 448. nota 2. Mai vesi
tom. III, partes I-a, ed. III, p. 232 ad retain si p. 274 (ed. a 2-a); tom. X,

p. 557, nota, 1, etc.

2) Trib. Iasi si Cas. S-a I-a, Dreptul din 1908, No. 10, p 79 (cu beery.
noastrg) si din 1909, No. 18, p.137; Bult. 1909, p. 23 si Gr. judiciar din acelasi
-an, No 54, etc.
4) Vezi tom. III, partea I-a, ed. III, p. 232, ad ?totem; tom. III, partes II,
p. 448; tom. IX, ed. II, p. 542, text si nota 5, etc.

www.dacoromanica.ro

123

COD. CIV. CARTEA III

TIT. I. ART. 728,

729.

niel lntre proprietarii diferitelor catan i ale unei case, akia

Impitrteala eau licitatia nu poate s

aibg loe intre ei t);

cci acolo unde nu existl comunitate nu existA nici

Wo keine Gemeinschaft ist, da ist auch keine Theilung" 2).

Existl Insl indiviziune intre mai multi coproprietari

ai aceluiaqi uzufruct, ca i Intre coproprietarii aceleiaqi
nude proprietlti 3).
Indiviziunea este o cauzl. frecventl de conflicte
i de procese lntre comuniti :
Communio est mater rixarum". (Comunitatea este mama

sadttliilor 4)
De bien commun on ne fait pas monceau", zice Loysel 5), san
Commun n'est pas comme un 6).
Gemein ist selten ein". (Comun este rareori un 7).

Deaceea, art. 728 din codul civil permite fieciirui coa esi din indiviziune, cerand ImpArteala lucrului comun?
lncetarea indiviziunei prin impirteali (art. 728,
729 C. civil). In timpul indiviziunei, fiecare coproprietar
sau comoVenitor are o fraetiune de proprietate asupra fiecitrei atome sau molecule a lucrului commun, fArg, a avg.
Ins/ vreun drept asolut asupra vreunei pgrti materiale a
lucrului comun ; pe cand In urma Implrtelei fiecare coproprietar devine stgpan absolut al unei piirti determinate a_

munist de

lucrului ImpArtit.

ImpArteala este deci operatia prin care fiecare coproprietar primeqte o parte determinatA In local plei nedeterminate ce are asupra lucrurilor posedate In comun.
Comunitatea fiind de cele mai multe ori o ocazie deprocese Ili de neintelegeri intre comuniti, art. 728 din codul
civil, spre a curma aceste neIntelegeri, dispune cg nimEni
II,

Vezi tom. III, partea I-a, ed. IIr,p. 397, ad notam si tom. III, partea
si 460, nota 1 (ed. a 2-a) ; tom. VIII, p., 484, nota 1, (ed. II-a)..

p. 44, nota 2

2) Chaisemartin op. cit.. p. 114, No. 11.

5) Vezi tom. III, partea II, p. 445, nota 2, in firii si tom. VIII,

supra cit.
Cpr. L. 77 20, in fine, Dig., Da Tegatis, XXXI, II.
Loysel, op. cit., I, p. 372, No. 380.
5
Loysel op. si loco supra cit.
Chaisemartin. op. cit., p. 120, No. 19.

www.dacoromanica.ro

loco.

iNCETAREA INDIVIZIUNEI.

ART.

728.

129

nu poate fi silit a riamnea in indiviziune, fiecare coproprietar Hind ri drept a provoca impArteala.
Ceeace legea a inteles s opreascA este deci indiviziunea
sitita, nu Insa si indiviziunEa voluntard; eAci atAta timp
cat coproprietarii consimt, ei pot rgmnea In indiviziune:
In commimionvtl societate nemo mmyellitur iuvintus detineri".

pAstra benurile in indiviziune cu

(Nirneni 7//t poate fi
altii). (L. 5, ab initio, Cod, Communi diuidundo, 3. 37).

Regula dupl care fiecare comostenitor sau copro-

prietar poate cere imprteala lucrului comun, fiind

de

interes general si de ordine publicg, nu poate fi modificat

nici prin conventia prtilor, fie chiar o conventie matrimonial, nici prin vointa d'ruitorului sau testatorului,
care nu poate s, impue mostenitorilor, legatarilor sau
donatarilor, obligatia de a r'inanea In indiviziune un timp,
oricA:t de scurt ar fi. Chestiunea este InsA, In aceast din
urm privint, controversat6 1).
Codul Caragea zice, foarte bine, In aceast privint:
Toti pgrtaii sunt datori s rnpartt lucrul ce deavalma,

cnd unal va vrea, desi s'au tocmit mai inainte sei nu se impartei
niciodatei" (art. 10, parten III, capit. 13 2).
Si conveniato ne omnino divisi, fiat, hujusmodi pactum,
nullas vires habere manifestissinium estn. (Daca p'artile a,u convenit ca lucrul comua s'a' nu fie niciodat6 Imp5,rtit, este evident
aceasth' conventie nu ponte produce niciun efect) (L. 14 2,
Dig., Communi dividundo, 10. 3).

Un alt fragment din Digeste, zice, de asemenea :

olVulla societatis in zeternum coitio est. (Nu se poate contracta o societate pentru vecie). (L. 70, Dig., Pro socio, 17 2).
Indatorirea c'tre o necurmat5, Ort,,oe nu are loe)), zice art.
1111 din codul Calimach.
Eine Verbindlichkeit zu einer inrmerweihrenden Gemeinschaft
kan nicht bestehen zice art. 832, in fine, din Codul austriac. (Nu
poate s`a, existe obligatie pentru o comun tate perpetue).

Imprteala unei succesiuni sau oricArui lucru

comun poate fi cerut oricnd, chiar dup`a 30 de ani, dreptul de a esi din indiviziune fiind imprescriptibil, afarl de
cazul previizut de art. 729 C. civil.
Vezi tom. III, partea II, p. 456, text i nota 3,

2) Cpr. art. 1073, 1082 i 1111 C. Calimaah. (832 C. austriae).

72781. D. Alexandresco. Principiile Dreptului Civil Romiln. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

130

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. I.ART. 729.

Indatorirea de imp'irtire sau salpire a hotarelor nnui lucrn

de tovIr4ie, nu se stinge prin prescriptie", zice art. 1944 din
codul Calimach (1481 C. austriac).

Dapa art. 729 din codal civil starea de indiviziune

se stinge i Imparteala nu mai poate fi primita, atunci cAnd
unul sau mai multi din comostenitori au dobandit prin uzu-

eapiunea de 30 de ani, iar nu prin acea de 10 sau 20 de

ani In contra comoqtenitorilor lor, proprietatea intreaga sau

a unei parti din bunurile indivize, sau egad a existat o

Imparteall anterioara. Oa alte cuvinte, in contra actiunei
In Imparteall, exista cloua fine de neprimire, qi anume
un act de impartealit interior sau prescriptia. Prin cuvintele

act de Imparteall", ce se vad In art. 729 O. civil, nu se

Intelege, In adevAr, Inscrisul sau instrumentul probator, care
constata Imparteala, ci Insusi actul juridic, adecit Imparteala dintre comoqtenitori, car nefiind un act solemn, poste

fi doveditg, prin toste mijloacele de proba admise de lege,

deci, i prin marturisirea unei din parti, care face depling,
dovada contra eelui care a facut-o (art. 1206 O. eiv. 9
Aceasta prescriptie fiind achizitiv, iar nu liberatorie, motenitorul care o invoacg, trebue sit dovedeascl
eit a posedat totul sau parte din lucrul comun, in conditiile

cerute de art. 1847 C. civil.

Cat timp bunurile succesiunei nu stint liehidate, comostenitorii fijad presupusi c poseda unii pentru
altii, au un titlu preear, qi aceasta posesiune comuna, oricat de Indelungatg, ar fi, nu poate conduce la uzucapiune,
iar mostenitorul care o invoaca trebue said schimbe calitatea posesiunei sale de eomunist In posesiune utila spre
a uzucapih, adecg, sa lneeteze de a posedh In comun i sit
Inceapg, a posedh pro suo ea proprietar exclusiv 9.
Nu se cere Ms intervertirea titlului, care ar fi neceC. Bucaresti, Cr. judiciar din 1920, No. 53, 54, p. 435 (rezunia.te).
2) Cas. rom.'Bult. 1913, P. 328; Cr. judiciar din 1913, No. 34, P. 406 si
No. 78, p. 824 (rezumate); Dreptul din 1913, No. 45, p. 355, etc. Vezi tom
partea II, P. 462, tom. XI, p. 127 si 225, nota 2, etc. Cartea de Casatie a decis,
fa Sectii-unite, c stand and cal ocazia unei cereri de esire din indiviziune
pretentii de excluzivl proprietate &supra Intregei san unei pXrti
numai din averea sapasXfmpre1ei, trebue al se stabileasei to inod prealabil
c. sees avere face parte din averea lui de cujue ti numai tn urmg, dap& aducerea ei la masa saccesorallt, e se proceadli la implinirea formelor prevlizute
de lege pentru tmpktealit. Vezi Dreptul din 1915, No. 25, p. 198.

www.dacoromanica.ro

fNCRTAREA INDIVIZIUNEJ.

ART. 729.

131

earl, daca ar fi vorba de un detentor precar neavand nici

un drept propriu asupra lucrului posedat.
Uzucapiunea este, In specie, aceea de 30 de ani, neputind et fie vorba in specie de uzucapiunea de 10 sau 20
de ani, pentru c. moltenitorul n'are niciun titlu. (Art. 1895
urm. C. civil 1).
Uzucapiune Ira fi de 30 de ani, chiar daca averea succesorall ar consist& In mobile, pentruca prescriptia instan-

tanee, statornicita de art. 1909 C. civil, se aplica numai

la mobilele privite In mod individual, iar nu la universalitate de bunuri, precum este In specie 2).
Cat pentru punctul de plecare al uzucapiunei de -30
de ani, el nu poate fi altul decat momentul cand movenitorul a Inceput a posed& in mod separat, pro suo, ea qi
cum Imparteala ar fi avut loc.
Odatl cu actiunea de erlire din indiviziune, comotenitorii pot cere randuirea unui sechestru judiciar (art.
615 Pr. civ.).
Motenitorii cari n'au sezina nu pot exereith
acOunea In Impiirtealti, Biel sa fie constran0 a raspunde
la asemenea acOune, cat timp n'au fost trimei In posesiunea
averei succesorale (art. 653 C. civil).

282 bis. De asemenea coproprietarii sub o eonditie

suspensiva nu pot cere Imparteala Inaintea indeplinirei conditiei.

Dei nimene nu poste fi BHA a ramanea In indiviziune, totui, prin exceptie, coproprietarii pot sit se Inteleaga Intreei i al hotareasca printr'o anume conventie,
fie ehiar verbala 8), c indiviziunea va rmanea In suspeneie

cel mult pe cinci ani (art. 728 2), In codul italian zees
ani (art. 681 4).
Aceasta conveMie poate fi reinoita Inca pe cinci ani
1) Cpr. C. Bueureiti, Dreptul din 1908, No. 4, p. 28.

Vezi tom. III, partea II, p. 464; tont. XI, p. 358, etc. Art. 707 din

(maul italian tfi art. 323 din legea bulgarli dele 1904 &supra bunurilor proprietitei si servitutilor, aunt exprese In aceastX privintl. Vezi gi art. 535 din
legea bulgarg &supra prescriptiei dele 1898.
3) Dovada conventiei verbal se va face conform dreptului eomun.
i la Romani se putei suspendit, indiviziunea pe un timp determinat,
fitrX a se hotXrI tnaii niei un termen. (L. 14 2, Dig., Communi dividundo, 10.3),
ea i In eodul Calimaeh (art. 1173 i 1110 C. Calimach, (831 C. austriao). Vezi
tom. III, partea 11, p. 466, nota 2.

www.dacoromanica.ro

132

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. I.

ART. 749.

sau pe un termen mai scurt, Insl reinoirea nu poate sl

aibl loe decht dupl expirarea primului termen.
0 asemenea conventie nu este, dupl pIrerea dominantl,
opozabill, tertiilor, de exemplu, ereditorilor mostenitorilor,
fie ei ipoteeari sau chirografari, anteriori sau posteriori conventiei de indiviziune; c/ci ei fiind In drept de a provoca
ImpArteala, conform art. 974- C. civil, pArtile nu le pot
ridich aeest drept prin conventia lor f).
Capacitatea necesari spre a putea sta In
judecati In materie de ImpirlealA (art. 719 C. civil).
EmpIrteala ne mai fiind ast/zi translativl de proprietate,
dup cum era altl datl. ci declarativl de drepturi (art.

786 C. civil), nu mai este nevoe ea acel care exereitl

aceastl actiune sA fie capa,bil de a InstrAina.

ImpArteala fiind Insl un act de naturl speciall, persoanele care ar vol sg, exercite actiunea In ImpIrteall, vor
trebui sl, aibl o capacitate speCialA, capacitatea de a administra nefiind suficientA.

Astfel, minorul sau interzisul va fi reprezentat In ImpIrteall de tutorul s6u, care va avea nevoe de autorizarea
consiliului de familie, atat spre a porni o actiune In ImpIrtealg, relativa la imobile, dar fiii pentru a apAra pe minor sau interzis In contra unei asemenea acOuni (art. 408,
409 C. civil).
Tuftorul este, in toate cazurile, obligat a consulta consiliul de familie In privinta mijloacelor de aplrare (art. 410
C. civil), ceeace este absolut lipsit de gens, eAci fie cg minorul este reclamant intr'o lmpArteall, fie el este plet, el
nu poate propune niciun mij loe de taplrare.
Tutorul n'are MA nevoe de nicio autorizare
spre a provoca Implrteala unei averi mobiliare (art. 408
C. civil), ci numai spre a apAra pe minor sau interzis In
contra unei asemenea actiuni (art. 409), solutie care iarIqi
este lipsitI de once logicl.
Olt pentru tatll administrator legal, el poate, al.&
nicio autorizare, sA reprezinte Intr'o aetiune In impArteall
1) Creditorii moqtenitorilor n'au NA niciun interee a cera impItteala,
pentrucl ei avand ca garantie toate bunnrile ereditare, vor pIstra aceastI garantie prin separarea patrimoniului defunatulni de acel al moetenitorulni (art.
781 C. civil).

www.dacoromanica.ro

CAPACITATEA CERUT.X. PENTRU MP.ET. ART. 749.

133

pe copilul slu, minor, fie ea reclamant, fie ca parit, pentruel a Impgrti nu Insemneazg a Instraina. Chestiunea este
insg controver,satg
288. 1V1inorul emancipat va fi asistat, atAt ca recla-

mant eat i ea Silt de curatorul su (art. 425, 427, 749

C. civil), el neavnd nevoe de autorizarea consiliului de
dei ehestiunea este controversatg 2).
In privinta motenitorului pus sub consiliu judiciar,
-chestiunea este iargi controversatg, Insg credem el el n'are
nevoe de asistenta consiliului, pentrueg Impgrteala nu mai
irnplic astgzi o Instrginare c altgdatg, 3).
In privinta persoanelor neinterzise i aqezate
inteun stabiliment de alienati, dreptul de provoca o actiune
In Impgrtealtt qi de a rgspunde la o asemenea aetiune
apartine administratorului provizor rAnduit conform art. 32
din legea dela 15 Decembrie 1894.
Cei presupuqi absenti vor fi reprezentanti In actiunea
In Impgrtealg de cgtre curatorul randuit de tribunal (art.
99 i 749 C. civil).
Femeea mgritatg are nevoie, spre a proceda la

o Impgrtealg, ee autorizarea bgrbatului sau a justitiei 1).

Femeea separad de bunuri ar putea Ins5, eel putin dupg
unii, sg proceadg singurg fa o Impgrtealg de bung voe In
privinta mobilelor a cgror proprietate 1 folosintg o are
-(art. 1265, 1285 C. civil 1.
heal priveqte Insg imobilele suecesiunei, ea nu poate
s proceadg, la o Imptirtealg ehiar de bung voe, decal cu
Invoirea bgrbatului sau a justitiei (art. 1265, 1285 C. civil).
288 bis. Bgrbatul n are, de asemenea, dreptul -de a
reprezenta pe sotia sa Intr'o Impgrteall, dael acest dre'pt
nu
fost anume conferit, fie prin contractuf motrimonial,
-fie In timpul egsgtoriei 6).
Vezi tom. JI, ed. III, p.
2) Vezi tom. II, ed. III, p.

497, 498

vi

tom. III, partea II, p.

472.

nota 5 vi tom. III, partea II, p. 473.

8) De cite ori este hnsll. vorba de o innArtealfi judiciarli, cal pus sub eon859,

silin judiciar va a-vea nevoe de asistenta consiliului, pentrucX art. 445 vi 458
II opreso de a pleda Mr4 asistenta acestui
4) Cpr. art. 1077 C. Calimach (inexitent in codul austriae). ImpIrteala
la cara ar fi luat parte o femeie mitritatlt, flrg, euvenita autorizare, este anulabilli,
dupit cererea ei, vi actiunea in anulare se prescrie prin 10 ani dele desfacerea
-c5Atoriei (art. 1900 C. civil).
Vezi tom. III, partea II. p. 478 vi tom. VIII, partea 1, p, 508, nota 3.
Toni vi tom. IV al aeestei luergri,.No. 97, In neat. Vezi inelt Pianiol, III, 1448.

www.dacoromanica.ro

134

COD. COT. CARTEA UI.

TIT. I.

ART. 749.

Aceiasi solutie este aplicabill si averei dotale a femeei,

ciici dei art. 1242 din codul civil confera numai barbatului
actiunile relative la averea dotala a femeei, totusi acest
drept n'a atrae niciodatit, ea consecinta, dreptul de a exereita
actiunea in imparteall.
Astfel la Romani, barbatul care aye& dreptul de a
revendica fondul dotal, nu putea sa exercite aetiunea in
imparteala fara coneursul femeei.
Maria, qui Jundum communem cum alio in dotem inaestimatum acceperunt, ad communi dividundo judicium provocare non
possunt. licet ipsi possint provocari". (Brbatii care au pritnit dela
femeea lor un fond nepreteluit i comun Cu altii, nu pot A. provoace
cu toate c ea poate fi provocat, in contra lor). (L. 27
Cod. De tundo dotali, 5. 2,$).

Chestiunea este Ms astazi controversata

Persoanele care pot exercita actiunea In impirteali. Actiunea in Imparteala apartine individual nu
numai fiecarui mostenitor, dar si tuturor acelor care au
drept la o parte din succesiune ea succesori neregulati, legatari
sau donatari.
Acel care cere imparteala trebuie sa aiba calitatea
necontestata de rnostenitor In momentul exercitarei actiunei,

fiindel actiunea In Imparteall nu este altceva dealt exereitarea dreptului de succesiune 2).

290 bis. Actiunea In imparteala nu apartine deci

strainilor, care nu pot fi coproprietari ai unui imobil rural

(art. 7 5 Constit. v., art. 18 Const. 1923).

Mostenitorul, care a vandut totalitatea sau parte
din drepturile sale succesorale, nu mai are deci actiunea
In Imparteala care, In asemenea caz, apartine cesionarului,
ca unul ce are drepturile cedentului 3).
Cat pentru cesionarul unei parti indivize a unor
lucruri anume determinate, el nu poate cere Imparteala
Vezi tom. III, partea II, p. 477, nota 1 i tom. VIII, partea I-a, p. 294,
text 9i nota 4. Vezi si tom. IV al aoestei luoritri, No. 66.
3) Cpr. Trib. Teonei, Dreptul din 1913, No. 25, P. 197
3) Mo9tenitorii actionati In Imp/Wall& de catre eesionar, nu vor patea
Inae depgrteze pe reclean:tat,
pretul oesiunei, pentrueg legiuitorni
nostru, imitind pe oel italian, a eliminat din Codul rivil art. 841 al oodului
fr., ewe autorizil asemenea exoeptie, numitti In Frants : retrait sticeesoral. Vezi tom.

III, parkas, II, p. 480, nota 1. Vezi 9i tom. W, al &costa luerilri, No. 230.

www.dacoromanica.ro

PERSOANELE CARI AU ACTIUNE IN iMPART.

749.

135

numele s/u propriu 1), ei numai In numele cedentului al

elrui creditor el este. El nu va cere deei ImpIrteala obiectelor
eedate, ci va trebui al provoace implrteala Intregei succe-

siuni, (art. 1825 C. civil

si

494 Pr. eiv).

Nu pot, de asemenea, cere impArteala: donatarii

sau legatarii unui obiect particular ; arendasul care a luat

In arendl partea indivizl a unui comostenitor; legatarul
universal instituit sub o conditie suspensivl, pentrucl el
n'are un drept nlscut si actual 0115, la indeplinirea conditiei, etc 2).

Actiunea In impArteall apartin6 Inal creditorilor

unui comostenitor, In baza art. 974 C. civil, pentrucl
dreptul de a cere Implrteala nu este un drept exclusiv

personal mostenitorului 3); de unde rezultl, a fortiori, cl

ei pot interveni bite instan/ Inceputl, spre a veghea ca
intereseledebitorului lor al fie clt mai bine apIrate,neexistand
nici o ratiune ea acestdrept, prev/zut de art. 785 C. civil; sl

nu le fie acordat 4)
In once caz, creditorii unui mostenitor minor n'au
nevoe, de cateori cer implrteall in numele debitorului lor,
de autorizarea consiliului de familie, chip/ cum n'id credi-

torii unei femei mlritate n'au nevoe de autorizarea blrbatului sau a justitiei.
Cat pentru creditorii succesiunei, adecl ai defunctulai, ei nu vor putea exereita actiunea in impIrteall

deelt atunci and au doblndit separatia de patrimonii,

pentrucl aceastl separatie nu-i impiedicl de a fi creditori

al mostenitorului.
295 bis. Dreptul creditorilor mostenitorului de a exereita actiunea In Implrteall nu mai existl atunei clnd

aceastl actiune a fost exercitatI de debitorul lor sau de

alti comostenitori. Ei pot, In ~menea caz, numai sI intervie la impArteala cerutl de mostenitori pentru a nu se
compromite drepturile lor (art. 785 si 1825 C. civil).

Persoanele contra cirora se exerciti actiunea

Actiunea In Impiirteall, fiind o actiune
in ImpArteali.
I) Cpr. Trib. Tecuci, Dreptul din 1913, No 25, p. 197.
2) Vezi tom. III, partes II, p. 482, nota 1.
8) C. Bucurelti, Dreptul din 1913, No 66, p. 524.
4) C. Bucurelti, decizia citatil In nota precedentl.

www.dacoromanica.ro

136

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

reeiproca (judLiani duplex), nu poate fi exereitata dealt

In contra acelor care au i ei dreptul de a o exereita.
Ea va fi deei exereitata In contra taturor comoltenitorilor.

Ea poate fi exereitata contra unui copil eonceput,

preeum poate fi exereitata qi In numele lui, copilul coneeput fiind moqtenitor, sub conditia de a se naqte via (art..
654 C. civil).
Actiunea In Imparteall este deci indivizibila In acest
setts ea, nu poate fi exercitata decat In contra tuturor comoqtenitorilor.

Principial indivizibilitatei se aplica. numai la actiunea

In imparteala propriu zis. Cat pentru contestatiile ce s'ar

ridica intre pIrtile ce figureazg in instantl se va aplica.
dreptul comun.
Bunurile supuse impArtelei.
In prineipiu,
toate bunurile de once natura ar fi, pot face obiectul unei
Impreli, i chiar ereantele; cad, dei ele sunt Impartite

de drept Intre comoqtenitori, totukii aceasta Impartire esteprovizorie. Se excepteaza insa dela aeest principiu luerurilecare, prin natura lor, sunt indivizibile, precum sunt de

exempla, servitutile, care nu pot fi Impartite decat In privinta modului lor de folosinta.
Alte lucran i sunt indivizibile prin destinatia lor. Astfel
sunt, de exempla, mormintele de familie qi terenurile eoneedate 'Mean eimitir, care nu pot fi nici Impartite nici
lieitate 4).

Aceasta indivizibilitate nu se aplica hug portretelor

de familie, manuseriptelor menite a fi tiparite, brevetele deinventie, proprietatei literare i artistice, etc.
O casa de comer t nu poate fi, In principiu, Impartita,.
Insa ea poate fi licitata sau atribuita unuia din comoOenitori.

O suecesiune poate fi
Formele imprtelei.
Impartita de bung voe sau prin justitie.
Imparteala de buna voe poate avea loe de cate
toti motenitorii aunt eapabili fi prezenti. (art. 730 1)qi se inteleg Intre ei (art. 733 C. civil).
Dacl, din contra, ei nu se Snteleg, sau intre ei
l) Cpr. C. Paris, Sirey, 93. 1, 189. Cpr. art. 1090 C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

iMPARTEALA DE BIJNA. VOE.

ART. 730,

137

sunt absenti ori neprezenti, minori sau interziqi, Imparteala

trebue sa se faca prin justitie (art. 733, 747 C. civil).

In cazul unei imparteli de bun voe, punerea pecetilor
nu este obligatorie, ci facultativa.
299. Impirteala de bud voe (art. 730 1).
Dad,
,toti moqtenitoriii sunt prezenti i capabili i daca exista
Intelegere Intre ei (art. 733), Imparteala se poate face ori-cum vor voi, de exemplu : prin donatiuni (art. 813 urm. 9,
vanzare, sehimb, tranzactie, fie actul autentic sau sub seranatura, privata, i chiar printeo conventie verbal, dei In
aceasta din urma privinta chestiunea este controversata.
Imparteala verbala, era admisa atat In codul Calimach
(art. 1074) cat Ili In dreptul roman :
Instrumentis etiam non intervenientibus, sernel devisio recte

faca non habetur irrita" (0 Imprtealii legalmente amit . nu este

mul, clack' a fost acutsi frl un act scris). (L. 9, Cod, De fide

instrumentorum, etc. 4. 21 2).

Proba Impartelei voluntare sau conventionale, In lipsa

unui act seria, se va face conform dreptului comun 3).
y, Wegen des Beweises der freihdndigen Theilung gelten die
getaihnlichen Regeln", zice Zacharitu 4).

Daca s'a Incheiat un act seria pentru constatares

Impartelei, fie autentic, fie sub semnatura privata, acest act
ar fi opozabil tertiilor, farit a fi transcris; pentruca spre
-deosebire de legea belgiand, In dreptul nostru, din cauza
amei

lacune regretabile, actele declarative de drepturi,

precum este Imparteala, nu stint supuse transcrierei.

300. Impartelele Incheiate sub semnatura privata

fiind niste conventii sinalagmatice sunt supuse formalitatei
-dublului original statornicite de art. 1179 C. civil 5).
Actul care n'ar Indeplini aceasta, formalitate n'ar fi
In aeemenea caz, actul (inetrumentul) care constatX impIrteala trebue
eI 6e autentio (art. 813 C. civil).
Mai vezi L. 12, Col. Yamiliae erciscundae 3. 36. L, 4, Cod. Communi
-dividundo, 3. 37, etc.

Cae. rom. Bult. 1913, p. 1565, Cr. judiciar din 1913, No. 73,No. 378.
Handbuch des fr. Civarechta, IV, 633, p. 141 (ed. Crome).
Vezi Trib. Agen, Dreptul din 1916, No. 39, p. 312. Rpert. Sirey No.
Double crit, 48, etc.

www.dacoromanica.ro

138

COD (IV.CARTEA III. TIT. I.

ART. 730-732.

Inlet nul, ci ar constitui numai un inceput de proba sulfa

de natura a fi complectat prin alte dovezi ').
Impirteala judiciari. Vom imparti acest capitol
In mai multe paragrafe.
1

inventarului

Punerea, ridicarea pecetilor qi facerea

Din
(art. 730 2, 731, 732 C. civil).

cauza unei lacuni regretabile ce exista in lege, punerea

pecetilor nu este obligatorie decat atunci and unii din
moqtenitori stint absenti qi neprezenti, sau and intre ei
unii aunt minori ori interzirg (art. 730 2 0 916 C. civil).
Peeetile se pun pe efeetele miratoare ale succesiunei
de unul din judecatorii tribunalului locului in care s'a deschia

succesiunea, san de judecatorul de ocol dupa delegatia

prezid. tribunalului (art. 654 Pr. civila), qi chiar fail,
nici o delegatie atunci and succesiunea este de competenta

udeatorilor de ocoale (art. 34 L. judeat. de ocoale din

1907).

Ele se aplica dup. cererea partilor interesate, moteenitori, creditori, legatari, executori testamentari (art. 916
1 C. civil), qi chiar din oficiu.
Pecetea ce se va pune este aceea a tribunalului sau
judecatoriei de ocol (art. 655 Pr. civ.).
Creditorii personali ai moqtenitorilor qi chiar creditorii
defunetului pot cere punerea pecetilor, pentruca au interes
a impiedia sustragerea averei acestui din urrnii, care le
servete drept gaj (art. 1718, 1719, C. civil).
Pentru aceasta creditorii nu mai au astazi nevoe de
un titlu executor, dupa cum cere art. 731 C. civil, ei un
titlu scris, fie autentic, fie sub semnatura, privatA, fiind
suficient dupa art. 656, 2 Pr. eh,.
In lipsa unui titlu seria, creditorii succesiunei pot cere
punerea pecetilor cu permisiunea prezidentului loeului unde
s'a deschis succesiunea.
()data pecetile puse, toti creditorii succesiunei pot
face opozitii in scopul de a nu se ridie& pecetile in
absenta lor (art. 671 pr. civ.).
1) C. Bueureqti, Dreptul din 1913, No 54, p. 426; "Cas. I-a, Dreptul din
1915, No. 14, p. 105; Trib. Oran. Dreptul din 1918, No. 39, p. 311 (en obaervnoaatrX). Vezi tom. III, partea IF, p. 492, nota 4; tom. VII, p. 199, text fi.
nota; tom. IX, ed. II, p. 24, nota 1, etc.

www.dacoromanica.ro

TRIB. COMPET. IN PRIV. CONTEST.

ART. 95 C. CIV.. 63 PR. C. 139

In cat priveqte ridicarea pecetilor i facerea inventarului

statornicite de procedura civil&

se vor aplica regulele

(art. 668 urm. Pr. civ.).

Cheltuelele Acute Cu ocazia punerei pecetilor, facerea

inventarului, etc., sunt in sarcina succesiunei (art. 723 qi

919 C. civil).
2 Tribun. competent in privinta contestatiila
ce se ridici in materii de succesiune (art. 95 C. civ., 63

2 10 3 Pr. civ.) Legiuitorul nostru eliminand art. 822

din proced. civila, fr., trebue sa aplicam In specie art. 63
Pr. civ.

Dupa acest text, atat aetiunea In Imp.arteala tti celelalte

ereri relative la Imparteala sunt, in lipsa unei conventii

eontrare, de competenta tribunalului civil al locului unde
s'a deschis succesiunea adica a celui din urma domiciliu al
defunctului (art. 95 C. civil), san de aceea a judecatorului
ocol, In marginile competintei statornicite de art. 34 din
legea judecat. de (male dela 1907.
Dacti succesiunea s'a deschis In strainatate, In folosul
unor moqtenitori straini sau romani, chestiunea este controversata 9.
In once caz, itnobilele situate In Romania nu pot In
mod valid fi tinpartite tnaintea until consul strAin din tara
noastra.
beat priveqte actiunea pentru garantia loturilor (art.
787 urm. C. civil) Eli pentru desflintarea tmpartelei (art.
790, 791 C. civil) ele se vor introduce, conform dreptului comun, la domiciliul sau reqedinta parltului (art..

.58 Pr. civ.).

Daca, aetiunea pentru garantarea loturilor se exercita
In mod incidental, ea se va introduce Inaintea tribunalului
unde este pendenta actiunea principal a (art. 64 lit. b
112 urm. Pr. civ).
3 Impirteala judiciar i procedura ei (art.
Imparteala
se faca prin justitie, adeca Inaintea tribunalului

733, 747 C. civil, 691, 692, 694 Pr. civ.

trebue

sa

eau judecatorului de ocol al locului unde s'a desehis succesiunea, de cateori unul din moqtenitori este a.bsent sau
I) Veei LOM. III, parts,' II, p. 498.

www.dacoromanica.ro

140

COD. CIV.

CARTE A.

III.

TIT. I. * ART. 734.

macar neprezent, interzis sau minor, fie chiar emancipat

observandu-se toate regulele prescrise de lege in interesul
incapabililor i absentilor; eaci altfel, Imparteala n'ar avea
nicio tarie legiuita.
In caz cand ar fi mi mdlti minori sau interzigi cu interese contrare, tribunalul sau judecatorul de oeol va randui
fiecarai din ei bate un tutor ad hoc, luand mai intai avizul
consiliului de familie (art. 747 2 C. civil gi 693 Pr. civ.).
Imparteala se mai face prin justitie atunei and existI
neintelegeri Intre moSenitori (art. 733 C. civil).
Atat In cazul art. 733 cat qi In cazul 747 C. civil,
Imparteala se face dupa cererea partei celei mai staruitoare-

(art. 692 Pr. civ.).

Ea se introduce printr'o actiune ordinara Inaintea tribunalului sau judecatorului de oeol al loeului unde s'a
deschis succesiunea, punandu-se pe toti moOenitorii In canza,

Tribunalul sau judecatorul de ocol se pronunta de indata i de urgenta, daca chestiunea este in stare de judecata, randuind, la caz de trebuinta, pentru toate operatiile Impartelei, pe unul din judecatorii sai, dupa raportul
caruia el jadec de urgenta aceste contestatii, privitoare la
forma qi procedura Impartelei, contestatiile privitoare la,
fondul proeesului judecandu-se conform dreptului comun
305. 40 Preteluirea imobilelor (art. 734 C. civil).
Preteluirea averei succesorale este baza Impartelei.
Preteluirea imobilelor se face de unul sau trei experti,
aleqi de par(ile interesate, sau din oficiu de cate ori ele

nu se Inteleg sau sunt incapabile.

Preteluirea, fie a imobilelor, fie a mobilelor, nu ateobligatorie, justitia fiind libera de a ordona Imparteala
nicio expertiza, de cateori are elemente suficiente sprea cunoalte valoarea bunurilor de Impartit qi aeeasta chiar
atunci And ar exista In cauza minori sau interziqi (art.
684, 685, 694, 695 Pr. civ).
De eftteori Insa una din parti ar cere o expertiza, judecatorii nil pot sio refuze.
') Incheierea prin care se admite (In principiu) actiunea in ImpIrteall,

avind caraeterul unei hotKrtri definitive, este supusg. apelului, de oarece grin
es se decide &supra calitAtei de mo;tenitor i &supra cuantumului emolumentulai succesoral ; Jude. ocol. rural Negoelti (Dolj), Dreptul din 1920, No. 26, p. 297.

www.dacoromanica.ro

PRETELITIREA MOBILELOR. ART. 735.

VINZ. MOB. I IMOB. 141

And expertii proeed la o expertiza, procesul lor verbal trebue sa arate Imprejurarile i motivele pe care ei se
Intemeiaza (art. 219 Pr. civ.), spre a putea fi eontrolati
In apreeierea lor.
Proeesul-verbal al expertilor va mai arata dad, imobilul preteluit poate fi 'comod lmpartit si In ce chip, adeca
daca se poate face Imparteala In natura fara nicio paguba
pentru vreuna din parti :
Si divisio proedii sine cujusguam injuria commodg fieri potuerit". (L 1, in medio, Cod, Communi dividundo, 3. 37).

In once caz, avizul expertilor nu leaga pe judecatori :

Dictum expertorum, nunquam transit in rem judicatam".

Daca Impartirea In natura este eu putinta, procesulverbal al expertilor va trebui s fixeze fiecare din partite
ce pot fi formate, precum si valoarea lor, spre a se sti
daea, aceste 01.0 sunt egale (art. 734 C. civil 9.
5 Preteluirea mobilelor (art. 735 C. civil).
Preteluirea mobilelor se face ea si cea a imobilelor, dupa
valoarea lor reall si actuall de experti alesi de parti sau
de judecatori din oficiu.
la Romani, averea succesorala, fie mobiliara sau
imobiliara, se preteluia de judecator la justa ei valoare 2).
6 Tanzarea mobilelor qi a imobilelor (art. 736,
Fiecare mostenitor putfind, In regula ge748 C. civil).
sa
ceara,
partea sa In natura ata,t din mobilele cht
nerall,
si din imobilele suecesiunei, de chteori aceasta este cu
putinta (art. 736, 741 C. civil 3), atht mobilele cat i imoMiele nu se vor vinde cleat prin exceptie.
In eit prive0e modal de a concili art. 734 ea art. 412 C. civil, vezi
tom. III, partea II, nota 4 dela p. 505, 506.
2) Vezi L. 10 2, Dig. (Jot/multi dividundo, 10, 3; L. 52 3, Dig.,
Fami/im ereiseundm, si 10. S. Cpr. art. 1081 lit. d 1i 1085 C. Calintach.
8) Dupa art. 240 din legea bulgara dela 1890 &supra succesiunilor, modifieat prin legea din 7 Februarie 1906, descendentii de sex masculim, toti san
parte din ei, pot reine pentru ei partile fetelor maritate, platind valoarea acestor portiuni dupa, evaluare. La art. 242 din aceeasi lege, aces. din 6 Februarie 1906, a adaos un aliniat, care are urmatoarva cuprindere : Descendentii majori, care in tirnpul vietei defunctului au contribuit la marirea gospodariei ce sunt
chemati s mosteneasca, au mijloacele lor proprii sau eu munen lor luctind impreuna. au defunctul, pot, daca n'au fost despligubiti de aceasta in alt tnod, s ceara
la Imprea1 s4 li-se socoteasca aceasta sporire in folosul Ion, afar numai

daca n'au renuntat in saris la acest drept, care nu poste fi exercitat dealt impotriva comostenitorilor majori, care in viata defunctului se departasera de casa".

www.dacoromanica.ro

142

COD. ClV.

CARTEA Ill.

TIT. I.

ART. 736, 746.

Mobilele se vor 'brinde: 1 atunei cand vor fi

ereditori de ai suceesiunii urmaritori sau oponenti; 20 atunei

And In lipsit de creditori urmaritori sau oponenti, majoritatea comogtenitorilor, adeca jumatate din creditori plus
nnul f), va socoti aceasta vanzare necesara pentru plata
datoriilor succesiunei, fie ele chirografare sau ipotecare,
WI ca minoritatea ereditorilor al poata, zadarnici aceasta
vInzare, care va fi publica ai se va face dupa formele obinuite (art. 736, 748 C. civil ai 677 urm. Pr. eiv.)
Inelt privete imobilele succesiunei, de citeori
ele nu pot fi comod impartite In natura (art. 734 fli 736
C. civil), adeca de elteori imparteala lor In natura ar

face ea ele al fie deteriorate sau depreciate, sau elnd fiind

vorba de un imobil rural, unul din moqtenitori ar fi strain 9
interesul comoOenitorilor cere ea ele sa fie vandute, apre a
a se Imparti pretul Intro ei ; qi vanzarea se va face, In
asemenea caz prin licitatie publica la tribunalul situatiei
imobilului, vinzare la eari vor putea concura qi persoanele
straine de suecesiune de eitteori unii din comoatenitori aunt
minori, interziai sau neprezenti 3) (art. 404, 748 qi 1389
C. civil).
Dad, toti motenitorii sunt insa majori, neinterziai *i
prezenti, ei pot eonveni ea vInzarea al se faca In fata

unui arbitru numit de ei (art. 763 ultim C. civil)

Imobilul succesoral se va putea viudo chiar crind 1m-

parteala in natura ar fi cu putinta de exemplu, in cazul

art. 1388 C. civil, Mal numai cu consimtimIntul unanim
al tuturor moOenitorilor, iar nu numai al majoritatei lor,
qi In asemenea caz, toti comoOenitorii vor trebui sit fie
inajori qi eapabili, caci dael unii din ei, ar fi minori san

interziqi, instrainarea n'ar mai putea sit aiba loe decit cu

indeplinirea formelor cerute de art. 401 qi 402 C. civil.
In vinzarile pentru elire din indiviziune nu se
aplica dispozitiunile art. 530 urm. Pr. civ., care prevad
suspendarea vtinzgrei In urmaririle suite; niei art. 551, 552
Mcitenitorii care via la suocesiune prin reprezentatie, nu vor nunaira
toti la un loe decit ea o singurN, persoanli, pentru acels pe care ei II reprezintl.
tim, In saevXr, eA, o jurisprudentli, pe care am combXtut-o, a conferit
moltenitorului stain clreptul la valoares imobilelor rurale In bani. Vezi supra
p. 45, text si nota.
1) Vezi tom. nr, partea IT, p. 516.

www.dacoromanica.ro

VANZ. MOBIL. I A IMOB.

ART. 736 748.

143

din aceiasi procedura, cari obliga pe. adjudeeatari a depune

in numerar pretul adjudecarei 9. Pentru ca aceste din
urma texte sit fie inaplicabde In specie, se cere tnsa ea
un comostenitor sa, fi devenit adjudecatar; ele fiind aplicabile de cateori adjudecatarul este o persoana straina la
succesiune, pentruel atunci, lieitatia are earaeterul midi adevarme vanzari 2) pe and mostenitorul, care devine adjudecatar, este presupus ca a fost singur proprietarul imobilului cumparat, Snel din momentul deschiderei succesiunei

(art. 786 C. civ.).

3(1. S'a &cis ea, dei dupa art. 565 Pr. civ., ordonanta de adjudecare ramasa definitiva si exeeutata trece
adjudecatarului imobilul liber de once privilegiu sau ipoteca, totui aceste dispozitii nu se aplica si la vanzarile
prin licitatie publica pentru esire din indiviziune, astfel ea
aceste vanzari ramAn supuse dreptului comun si ordonant-a

de adjudecare ce intervine n'are efectul, ea In vanzarile

silite, de a purga privilegiile si ipotecile ce greveaza imobilul adjudecat 8).
312. Se decide, de asemenea, in genere, eI nici art. 553
Pr. civ. nu se aplica vanzArilor pentru esire din indiviziune. Chestiunea este lima controversata si parerea con-

trail este tnsa singura admisibila In dreptul nostru 4).

S'a decis

'lima

el art. 568 Pr. eiv., dupa care once

cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat

se prescrie prin 4inri ani din momentul executarei ordonantei de adjudecare, adica din momentul punerei adjudecatarului In posesiunea imobilului adjudecat, se aplica ordonantelor de adjudecare date pentru Ore din indiviziune 5).
i) Cpr. Cas. S-a. II, Bult. 1912, p. 306, 307.
S'a decie, in coneecintl, el, In adjudecitrile acute persoanelor strXine
prin vinzarea la licitatie public/1, pentru (+lire din indivizittne, titlul proprietarului dobinditor flind ordonanta de adjudeeare, adjudecatarul poste s'o hivesteasel& Cu formula exeentorie spre a o aduce la indeplinire. C. Iasi, Juetifia din
1915, No. 3, p. 75 urm. si Dreptul din 1915, No. 75. p. 594.
C. Bucuresti, Dreptul din 1913, No. 48. p. 362.
6) Vezi tom HI, partes, II, p. 513 si p. 516, text kyi nota 2.
5) Vezi tom. III, partea II, p. 513, text si nota 4. Art. 568 Pr. civ, a
fost explicat In tom. XI al Coment. noastre, p. 339 urm. si In tom. IV al acestei
luerliri, No. 599. Asupra chestiunei de a se sti dad, textul mentionat este san
nn aplicabil imobilulni dotal, atunci and acest imobil, nedeelarat alienabil prin
conventia pKrtilor, a fost vindnt la licitatie, fgrA, ca cineva sli 6 opus dotalitatea si impreseriptibilitatea lni, vezi tom. VIII, parten I-a, p. 350, 351 (ed. 2-a).
Vezi ii tom. IV al acestei luerliri, No. 74, in fine.

www.dacoromanica.ro

144 COD. CIV.

CARTEA.

TIT. I.

ART. 737, 746.

In materie de v&nzare pentru eqire din indiviziune

nu exista recurs In contra ordonantelor de adjudecare eliberate
adjudecatarilor de tribunalul de urmArire ; de oareee art. 689

Pr. civ. arltAnd care texte din proeedura urmArirei suite

se apliel in caz de vAnzare benevola, n'a mentionat
art. 559 Pr. eiv., care prevede dreptul de recurs In contra
ordonantelor de adjudecare t).

Aceste ordonante nu aunt, In principiu, suseeptibile

niei de apel. Ele avand caracterul unei conventii Incheiate
de pArti sub privigherea justitiei, nu pot fi atacate cleat
printr'o actiune principall In anularea vanzgrei 2).
Motivele de anulare nu pot Insa fi, In specie, decat
aeele pantru care se poate ataca conventiile incheiate direct
Intre particulari, bazate pe dispozitiile art. 948 C. civil,
sau pe violarea conditiilor speciale i esentiale contractului
de vAnzare, iar nu i pentru nelndeplinirea sau nerespectarea
unor ohestiuni de formI, pe care tribunalui InsIreinat eu
vItnzarea le decide In mod enveran 3).
Formarea masei de fmpirtit i lichidarea drepI /upg
torilor color interesati (art. 737, 746 C. civil).
ce mobilele i imobilele au fost preteluite (art. 734, 735
C. civil), sau dupl ce s'a ordonai ImpIrteala In natura

(art. 736 C. civil), judeatorul comisar randuit de tribunal

conform art. 733 O. civil, trimite pe pXrti, de cere trebuinta,
Inaintea unui arbitru numit de ele, daca toate pIrtile

sunt capabile 1 de fatl, sau din oficiu de dare judeatorul

comisar, atunci and ele nu se Invoese pentru numirea
acestui arbitra, sau and Intre moOenitori unii sunt minori,
interziqi ori neprezenti.
Inaintea acestui arbitru se pro3ede la facerea soeotelilor

ce copartaqii pot fi datori a-vi da unii altora la formarea

masei de Impartit 4), la compunerea prtilor sau a loturilor
C. Bucuresti i Cs.s. rom. Dreptul din 1913, No 66, p. 523 urm. si
Jurispruden(a roes. din 1914, No 24, p. 371, 372, preeum i alto decizi citate
In tom. lIE, partes II, p. 514. nota 1. Vezi si tom. VIII, partes I-a, p.386, notal,
(ed. a 2-a). Mai vezi tom. IV al acestei luergri. No. 80, in nota.
Vezi tom. lll mentionat, p. 514, 515, text si nota 2.
2) Vezi deciziile citate in nota 1.
4) Socotelele de care vorbeste art. 737 C. civil vor decurge, in cazul col
mai freevent, din administrares bunurilor succesorale de atre unul sau altul
dia comostenitori, fie eit a fost investit de catre ceilalti eu un mandat in regulk
fie at si-a inausit singur administratia si folosinta, fr tires sau invoires

www.dacoromanica.ro

COMPIINEREA LOTURILOR.

ART. 740-743, 745.

la restitutiile ce motenitorii ar avea

145

face Intre ei

(art. 737 2 C. civil).

Motenitorul descendent raporteaza la masa sucdarurile primite dela ascendentul salt defunct
(art. 751 C. civil), precum i sumele datorite succesiunei

-cesorala,

(art. 738 C. civil 1).

Daca asupra operatiilor trimese Inaintea arbitrului,
-care au de soop lichidarea i Imparkea,averei (art. 737 2),
mo4tenitorii fac contestatii In privinta raporturilor, socotelilor, preluarilor sau asupra, formarei loturilor, arbitrul
-constata printr'un proces-verbal pretentiile partilor, trimitandu-le Inaintea judecatorului comisar care le trimete

el, la randul lui, Inaintea tribunalului, conform art 733

C. civil.
In once caz, odata cu hotadrea prin care se stabilete
calitatea partilor Eli masa succesorala 2) a ramas definitiv
prin neapelare, ea constitue autoritatea lucrului jadecat,
chestiunea masei succesorale nu mai poate fi discutata
ca ocazia, apelului fault In contra hotarirei prin care
prima instantg, a atribuit partilor loturile formate de expert.
8 Compunerea partilor sau loturilor (740, 741,

742, 743 1, 745 C. civil. Dap, ce drepturile inotenitorilor s'au lichidat i dup. ce s'a determinat masa de
'AMU se procede la formarea loturilor sau partilor.
Daca succesiunea se Imparte pe capete se formeaza
atatea loturi ca0 mcItenitori sunt, In caz cand ei au drepturi egale.
Daca suecesiunea as Imparte pe starpe eau tulpini, se
eelorlalti comovtenitori. Devi sumele datorite in acest mod nu pot 8 supuse

xaportului, totuvi ele trebussc socotite vi liehidate de judecatorul comisar sau de

arbitrul numit de el, iar rezultatul 'or sa se tie in seama la compunerea partilor vi la restitutiile ce movtenitorii au a-vi face futre ei, dupa cum se exprima
art. 737 sus eitat. Cas. S-a I-a, decizia No. 305, din 4 Mai 1915. Jurispr. romiina
din 1915, No 28, p. 437, No de ordine 438, lit b.
S'a decis c atunei and stint deschise doub: succeaiuni ce stint de trnpartit futre aceeavi moltenitori, nimio nu se opune ea imparteala sit. se faca prin
intrunirea eelor dota anceesiuni intr'o singura masa de impartit i prin
tires, acestei masts futre toti moltenitorii. Cas. S-a I-a, Bult. 1912, p. 1617.
Masa de empartie cuprinde toate bunurile succesorale, care se imparte
intros movtenitori. Ea se compute: 1 din averea mobil i imcbi1 ce apartinea
defunctului In mornentul mortei sale vi din pretul averei vindute conform art.
736; 2 din bunurile ditruite de defunct deacendentilor vi care au fost raportate
In natura (art. 738, 751); 3. din banii ce descendentii datoresc aseenclentului
!or defunct kart. 738 C. civil), etc.
10

72784

www.dacoromanica.ro

146 COD. CI V.CARTEA 111.TIT. I.CAP. VI.--ART. 740-743, 745.

formeaza atitea loturi cate aunt starpe sau tulpini (art.

740), iar lotul care cade prin sorti In partea fiecarei tulpini
se subImparte In atatea loturi cati motenitori formeaza
tulpina (art. 667, 745 C. civil).
Art. 740 din codul civil prescrie sti. se faca atatea parti
sau loturi cati aunt i motenitori, presupunand ipoteza In
care fiecare moltenitor are drept la o parte egala. Se poate
lnsa %tampla ea unul din motenitori sa Rib& drept la a
parte mai mare de cat altul, de exemplu: In cazurile
prevazute de art. 671, 673 i 684 3, In care eazuri
loturile nu vor fi egale cu numarul motenitorilor 9.
In eazurile And partile motenitorilor sunt egale, loturile vor fi egale nu numai In privinta valorei, dar i a
naturei bunurilor ce le compun. De aceea, loturile trebne
sa fie astfel compuse In cat sa se dea la fiecare parte, pe
cat se poate, aceemi cantitate de mobile, de imobile, de
drepturi sau de ereante de aceiai natura i valoare (art.
741 C. civil).
Cu toate acestea, art. 741 2 voete ca sa se Inlature
pe cat se poate fractionarea peste masura a fondurilor i
diviziunea exploatarilor ; &lei practica dovedete ea cheltuielile
sunt Cu slat mai mari cu cat cultura pamantului este

mai fractionata.

317. Fiind MA, ca loturile ce se dau In natura nu

pot fi toate egale, inegalitatea lor se va compensa prin bani

(art. 742 C. civil), adeca printr'o suma fix6, care se numete sultd (dela solvere, solutum 2).

Nefiind cu putint a se potrivi prtile niei (lupa catime,

nici dup calitate, judecatorul poate s le potrivease cu bani sau.
cu alte lucruri", zice art. 1086 din codul Calimach 8).
Si familix erciscundm judicio actum sit, singulas res singulls heredibus adjudicare debet ; et si in alterius persona praegravare videatur adjudicatio, debet hunc invicem cohccredi certa.
pecunia". (In actiunea de imprteal a unei succesiuni, trebue s
se dea un obiect unuia din mostenitori si alt obieet celuilalt; iar
adjudicatarul al crui lot ar fi prea mare trebue s fie condam-

1) Vezi tom. III, partea II, p. 522 urm.

3) Vezi tom. III, partes II, p. 527, nota 3; tom. VIII, partea I-a, p. 390,
nota 3; tom. IX, ed. II, p. 8. nota 1, ete.Moltenitorul creditor al aulyei are, es garantie s plitei ei, un privilegiu asupra imobilelor auccesiunei (art. 1737 3).
3) Vezi Iti art. 11, partea III, capit. 13 C. Caragea.

www.dacoromanica.ro

TRAGER. LOTURIL. LA SORTI.A RT. 743, 744 C. CIV.4 700 PR. my. 14T

nat a plti o sum cert. comoqtenitorului Au). (Instit., De oficia

judicis, 4, 17, 4 (ab
').

Inegalitatea loturilor mai poate fi compensata,

punandu-se In sareina loturilor celor mai mari o parte mai
mare din datoriile suecesiunei.
Suma care se d drept compensare motenitorului cu
un lot mai mic, va produce dobanda de drept, pang, la
plata ei, daca bunurile a caror valoare ce reprezinta produce
fruete sin alte venituri 2).
Yam cum re emptor fruatur, mquissimum est cum usuraepretii pendere".

In caz cand Intre moqtenitori unul este incapabil,

ori absent sau neprezent, loturile se formeaza de expertii

randuiti de tribunai (art. 412 C. civil). Daca tribunalul n'a
randuit nieiun expert, se va randui un expert anume pentru formarea loturilor (art. 743 1 C. civil).
90 Tragerea loturilor la sorti. (Art. 743 3,

ab initio, 744 C. civil, 700 Pr. civ.).

Dupa ce loturile
au fost formate, ele se trag la sorti fa ta Cu patine, inaintea tribunalului sau judecatorului de ocol, pentru impartelele care stint de competinta sa (art. 34, L. judecat. de
foeoale din 1907).
Inainte de tragerea sortilor, fiecare copartaq poate sit
propue reclamatiile sale in contra formarei loturilor, In scop
de a se indrepta greelele strecurate ca ocazia formarei lor.
Imparteala pe calea sortilor este cea mai bung i cea
mai dreapta In acelaqi timp, pentruca atribuirea loturilor

farii sorti da loe la multe dificultati.

Wahl hat Qual", zice un proverb german. (Choisi fait tourznent).

Un alt proverb, tot german, zice de asemenea

Das Loos stillt den Hader". (Sortii aplaneazg.

Tragerea lotunilor la sorti era admisa, Eli in unele

cuturne franceze; de exemplu, in cutuma Parisului.

1) Mai vezi Instit., D8 actionibus, 4, 6, g 20, in fine; L. 52 2, Dig.

Familiae erciacundae 10, 2; L. 3, Cod, Communi dividundo, 3, 37, etc.

a) Analogie din art. 1363 C. civil.
Chaisemartin, op. cit., P. 418, No. 32.

www.dacoromanica.ro

148 COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

CAPIT. VI. ART. 743..

In cele mai multe cazuri, Impartutla se facea prin exerci-

tarea dreptului de optiune, In dreptul germanic Kiirrecht.

De aceea Loysel zicea:
Qui demande partage fait les lots, et coutumirement rain&
lotit, et le puin choisit" ').
Der Aeltere theilet, der Jiingere kiesee , zice un proverb german. (Cel mai in varstX face p'rile i cel mai tanr alege 2).

Incheierile prin tare, se admite In principiu, ettirea

din indiviziune nu constituesc Incheieri preparatorii sau pre-

mergatoare In sensul art. 323 P. civ., care n'ar putea fi

atacate cu apel decat odata cu fondul, ci au, din contra,
un caracter definitiv, care prejudeca fondul i leaga pe instantele ce le-au pronuntat. Ca atare, asemenea hotarfri pot
de Indata fi atacate cu apel, fara a se atepta hotarlrea
asupra fondului. Termenul de apel este acel ordinar i curge
dela comunicare, conform dreptului comun (art. 318 Pr. civ.).
100. Imparteala prin atributie (art. 743 2 C..
civil).
Art. 743 2 C. civil dispone ca dad, mosteni-

torii vin la succesiune cu parti inegale, tribunalul sau judecatorul de ocol, in privinta Impartehlor ce sunt de competinta sa (art. 34 L. judecat. de ocoale din 1907), decide
dacd, trebue

sa

se proceada la irnp5rteala prin tragerea sor-

tilor sau prin darea partilor In total.

Acest text, Hind reproducerea aproape literall a art.

996 2 din codul italian, nu poate s aiba alt sent; decat

acel pe cAre II are acest din urma text, adeca s admita
Imparteala prin atributie, fdr6 tragerea sortilor, qi aceasta
chiar atunei cand toate partite, fiind capabile, n'ar fi de
acord asupra acestui mod de Impgrteala, sau lntre motenitori unii ar fi incapabili sau neprezenti; caci altfel textul
de mai sus n'ar avea niciun sens, de oarece atunci cand
toate partile sunt capabile i sunt de acord, ele se pot fmparti oricum voesc. In acest sens se pronunta atat jurisprudenta cat i putina doctrina ce o avem 3).
Chaisemartin op. cit., p. 419, No. 33.
Cas. S-a I-a, Bult. 1913, p. 1360 qi Dreptul din 1913, No. 54, p. 425,_
precum 11.1 alte decizii citate In tom. III, partea II, p. 532, nota 1. Vezi qi tom.

IX, ed. II, p. 547, nota 1.

Vezi Fi. Sion, Cr. judiciar din 1914, No. 65, preeum i autorit14ile
eitate In tom. III, partea II, p. 536, nota 1. In Franta, ehestiunea este eontroversatl. Vezi tom. III mentionat, p. 535, ad notam. Cpr. Planiol, III, 2365,
nota 1, care, eu aceastl ocazie, se referI la, piirerea noastrl.

www.dacoromanica.ro

OMOLOGAREA IMPARTELEI.

ART. 750.

149'

Pentru ea un asemenea mod de mprea1 s poat6 fi

admis se cere hs ca judecatorii s constate prin hotitrIrea
1or neeesitatea atribuirei loturilor f/r1 tragerea sortilor.
Daca toate par110 Omologarea impartelei.
tile prezente qi capabile aproba ImpArteala, ea nu mai are
nevoe de a fi otnologatg, de justitie. In caz InsI cAnd lntre
mostenitori unii sunt incapabili sau absenti, iustitia trebue
136 se pronunte asupra wprelei, dupg ce judeca toate contestatiile.
HotArirea prin care se otnologa Imparteala este su-

pusa apelului, conform dreptului comun,

apelul unuia
din mostenitori foloseste tuturor celorlalti, din cauza indivizibilitItei impgrtelei 1).
120 Executarea impArtelei

(art. 750 C. civil).

Dupi, ce ImpArteala judiciara a dobandit autoritatea lucrului judecat, se va preda fiecArtri copArtas partea ea din
bunurile impartite, predndu-i-se In acelas timp i titlurile
respective de proprietate (analogie din art. 1315 C. civil).
Titlurile unei proprieati Imphtite, ale chei fragmente
sunt cuprinse In difeiite loturi, se detin de copartaqul care

a luat partea cea mai mare, ea unul ce are un interes de

capetenie la pgstrarca lor:
Si gum sunt cautiones hereditaricc, eas judex curare debet, ut
apud eum maneant, qui majo re ex parte heres sit'. (Documentele
succesiunei trebue s. rmle In rnini1e acelui care este mostenitor
pentru partea cea mai mare). (L. 5, ab initio, Dig., Familia erciscundae, 10. 2).

Acest mostenitor are insA obligatia de a InfAtisa titluril3

de proprietate celorlalti copartai care ar avea nevoe de ele,

pentruca el nu este deet depozitarul lor (art. 750 C. civil).

Aceeasi solutie se admite i In caz cand averea nu esteImpgrtitg, Intro mostenitori. Acei care detin titlurile de proprietate sant datori, la caz de trebuintl, a le infatiqa acelor
care le cer, pentruel interesal este mIsura orichei aetiuni.
Raoul mosten'torului, care detine titlurile, de a 'nu le
Infatisa la caz de eerere sau de a IntArzia cu Indeplinirea
acestei obligatii Par supune la daune (art. 998, 999 C. civil).
1) Asupra chestinnei de a se lti daca hotaririle prin care se emologa
Imparteali, au san nu putarea lucrului judecat, vezi tom. VII, p. 484, 485.

www.dacoromanica.ro

150 COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

DESPRE RAPONT.

La Romani, mo0enitoru1 care deOnea titlurile originale, trebuia sg, dea o cautiune spre a asigura Infgtikarea tor:
Caeteri descriptum et recognitum faciant, cautions interposita,
ut &I= res exegerit, ipsae exibeantur". Ceilalti mostenitori nu vor
avea depe titlurile de proprietate (leek etpii legalizate, acei care
detin originalele dnd eautiune ce le vor prezenta, la caz de trebuint6). (L. 5, in medio, Dig., Familias erciscundae, 10. 2).

13 Cheltuelile impirtelei.Cheltuelile ImpIrtelei

qi ale lieitatiei, fiind flcute In interesul eomun al pgrtilor,
aunt In sarcina coptirtmilor, fiecare In proportie eu part.ea
sa. Ele Bunt deci In sarcina succesiunei 0 nu pot fi compensate Intro pgrti.
Aceste cheltueli stint pl.tite cu preferintg. Inaintea creditorilor mo0enitori1or, fiindel sunt &cute chiar In interesul creditorilor (art. 1727, 1729 1, 1731 C. civil).
Oheltuelile inutile 0 frustratorii cad Insg. In sarcina
aeeluia care le-au flcut.
Raportul
Raportul in materie succesorali.
este una de operatiile preliminare ale Impgrtelei, care are
de seop compunerea masei bunurilor ce urmeazA a fi ImpIrtite i restabilirea egalitItei dintre mo0enitori, care este
sufletul Impgrtelei.
Raportul se Interneiazg, deci pe echitate.
Hic titulus manifestant habet aequitatem". (Acest titlu euprinde o echitate manifestrt). (L. 1, ab initio, Dig , De collatione
bonorum, 37-b).

El presupune mai mul0 descenden0 care vin la succesiunea aceluiaqi ascendent.

Ra,portul poate deci fi definit o.operatie preliminarg,

a impgrtelei, prin care un descendent gratificat de ascendental sa,u, aduce la masa comung liberalittile directe sau
indirecte, primite dela ascendentul sgu (art. 751 0. civil),
sau banii ce el datoreitte acestui ascendent (art. 738 C. civil).
Legiuitorul romn, pgrIsind de astgdatg, codul
francez, i reproduclnd prineipiile dreptului roman 1) adI) Vezi L. L. 20 qi 30, Dig., 2, Dig., De inofficio testamento, 3. 28; L.
12, Cod, Communia utriueque judicii, etc., 3, 38; L. 17, cod, De coliationibus, 6.
20. Cpr. Windecheid, Leltrbuch, des Pandektenrechts III, 609 urn. (ed. Kipp
din 1900); Dernburg, Pandekten, III, 139 nrm., etc.

www.dacoromanica.ro

DESPEE RAPORT.CONSID ISTOR10E SI ART. 751, 753, 755. 151

mise atilt In codul italian (art. 1001 i 1014 9 qi cel german (art. 2050) cat i In dreptul nostru anterior, a prescris raportul numai in linie dreapta deseendentd, pe cand
codul francez II admite, din contra, In privinta tuturor
moqtenitorilor In genere 2).

Solutia admisa de codul nostru este mult mai logica

dead acea admisa de codul francez, pentruca defunctul n'a
putut, rationalmente vorbind sit voiasca Intre toti moqtenitorii lui aceeaqi egalitate pe care el este presupus a o voi
intre toti descendentii

sai,

catre care el are sceeai afeetiune.

Sinis fora (raportul) se face intre pogorttori care vin la moste-

nirea suitorilor", zice art. 1007 din coda Calimach (790 C.

austriac 8).

Iata ce gasim, In aceasta privinta, In Loysel :

Enfans avantags de pre et mre doivent rapporter ce qui
leur a t donn en mariage ou autrement, moiti en une succession, moiti en l'autre, ensemble les fruits perus depuis la succession chue, ou moins prendre, 5. la raison de la prise qui en
fut faite, les rparations utiles et ncessaires toujours dduites ou
dcomptes, ou de ce qu'ils en auroint eu san fraude" 4).

*i acelai autor adaoga : Rapport n'a lieu en ligne

eollatrale, s'il n'est dit" 5).
Raportul figureaza, de asemenea, In arzamintele cele
mai vechi ale dreptului germanie (Sachsenspiegel i Sthwabenspiegel 6).

329. Persoanele care datoresc raportul (art. 751

Fiul sau descedentul, legitim, Itgi-

753, 755 C. civil).

timat sau natural fa ta de mama sa,

preeum Ili copilul

adoptat fata de succesiunea adoptatorului (art. 315 C. eiv. 7),
care vine la succesiunea aseendentului Bali daruitor, fie chiar
1) Conform art. 251 nrm. din legea bulgaa &supra auccesiunilor deja 1890.

Vezi tom. VIII, partea I-a al coment noastre, p. 231, nota 2.

5) Cpr. Trib. Gorj, Trib. juridia din 1920, No. 3 qi 4, p. 9 (cu ob.erv.
noaatrii).

5) Mai vezi codul lui Andr: Donici, capit. 39 (despre sinisfora).

Loyeel op. cit., I, p. 355, No. 851. Vezi qi Domat, Lois civiles dens
lour ordre nature/. V, p. 388, No. 3 Ili p. 392, nota 1. Vezi aaupra dreptului cutumier francez, Kohler, Veber die Sollationrecht in den franz6s. coutumes.
Zeitschrift ftir franzasisches Civiirechta, tom. 18, p. 314 urm.

Loysel, op. cit., I, p. 357, No. 355. Contrd : Art. 301 din cutuma

Parisului.
5) Cpr. Arntz, II, 1513.
1) Filippi, Corso completo di diritto civile italiann, XII, 165, in fine, p. 118.

www.dacoromanica.ro

152 COD. CIV. CART. III.

TIT. r. - CAP. VI.

ART. 751,753,755

-sub beneficiu de inventar, impreunA cu 1'1.4 ori surorile

sale, sau eu deseendentli acestora, este obligat a reporta
comotenitorilor si toate bunurile primite personal deis
aseendentul su aeum defunct, prin donatiuni atAt .directe
indirecte i) afarit de cazul cAnd ascendentul dlruitor
cal
ar fi dispus In mod expres altfel (art. 751 i 846 C. civil 2).
Nisi expressim designaverit ipse parens se velle non fieri collationen. Nov. 18, capit. 63).

Nu se cere Ins5, In aceast privinta, niei un termen

-sacramental, instantele de fond apreciind In mod suveran

dacl ascendentul a toteles sau nu sl scuteasel de raport

pe deseendentul donatar 4).
Deseendentul donatar, care va veni la succesiunea

-ascendentului dlruitor i care n'ar fi fost scutit de raport,

va trebui deci s raporteze comotenitorilor sgi liberalitatea
primitl dela defunct (art. 751 e. civil 5).
OdatI frisl ce a renuntat la succesiunea ascendentului,
-el va putea sl pIstreze darul in limitele pArtei disponibile
(art. 752), de oarece egalitatea neavind ratiune de a fi
deal intre descendentii care vin la succensiune, nu mai
pote A, fie vorba de raport In privinta descendentului renuntItor 6). (Vezi tug critica acestei dispozitii in tom. III,
partea II, p. 562 urm.).
Ex causa donationis, vel aliunde tibi quaesita, si avi successio-non respueris, conferre fratribus compeli non potest". (Daciai renuntat la succesiunea bunului d-ta e, nu poti fi silit a raporta
Sunt deal supuse raportului nu numai donatiunile investite cii formele
legale (are 813 urm ), dar vi donatiunile rnanuale (Handsgeschenke); donatiunile

deghizate sau ascunse sub forma unui contract au titln oneros (ems. S-a I-a,
Jurisprudenta roincind din 1913 No. 38. p. 568, No. de ordine 703), remit rea
unei datorii Until, de ascendent descendentului su succesibil (art. 1138 C. civil)
asigurltrile pe Tia ficate de ascendent In folosul descendentului sn succesibil
(art 477 C. com.), donatiuniIe fficute de sscendent descendentului situ succesibil
prin persoane interpuse, etc. Vezi tom, III, partea If, nota 1 dela p. 556 urm.
2) Descendentul donatar poate sit renunte la seutirt a rAportulul, bine tildes, numai in urrna mortei ascendentului dgruitor.
5) Vezi infra. No. 355.
Cpr. Trib. Gorj, Trib. Jur 'diet" din 1920, No. 3 i 4, p. 9 (eu observ.
noastrIL).

5 ) Cpr. art. 1017 C. Calimach.

In cit privelte vechiul drept francez, vezi tom. III rnentionat, p. :49,
4d notain rti p. 561, nota 2. Mai vezi Dimat, Lois civiles dans leur ordre nature', V, p. 392, No. 2 (ed. Carris).

www.dacoromanica.ro

DESPEE RAPORT.

ART. 752

153

fratilor ceeace ai dobind t prin donatiune sau altfel). (L. 25. Cod..
Familiae erciseundae 3: 36 ').

330. Mai sunt scutiti de raport : mostenitorul nedemn, preaum i cel care s'a savarsit din viata, lnaintea desehiderei suceensunei, la care el nu este reprezentat de altii..
Dar daca descendentul donatar poate sl renunte
suecesiunea ascendentului su daruitor i sa pastreze liberalitatea In limitele partei disponibile, el nu poate, pe langa
partea disponibil s re0e i rezerva ; de unde rezulta
ceilalti deseendenti, care au primit suecesiunea aunt In
drept, la calitatea lor de mostenitori rezervatari, sa exercite
contra descendentului renuntator o actiune In reductiune

pentru tot ce liberalitatea facuta acestui din urma intrece

partea disponibill, fr ca acest descendent sa poata cumula cu

aceasta parte portiunea rezervei pe care a pierdut-o prin

efectul renuntarei sale, dupa cum dispune anume art. 1003
din codal italian si art. 253 din iegea bulgara asuprn
succesiunilor dela 1890. Chestiunea, este Irma controversatA
De asemenea, de cateori un ascendent a &cut o liberalitate-

unui descendent succesibil, dupa ce acest ascendent dispusese de partes sa disponibila prin liberalitati anterioare,.
deseendentul donatar, in caz de a renunta la succesiunea
ascendentului daruitor, nu poate sit retie darul ce i s'a faeut
nici pana la concurenta partei disponibile, aceasta parte
fiind epuizata,, niei 0,n1 la concurenta rezervei legale, aceastA
rezervA fiind alipita de calitatea de mostenitor pe care fi.

n'o mai are.

Daca as3endentul n'a &cut descendentului succesibil

donatiune, ci i-a lasat un legat, fie particular, fie ca titlu

universal, legatarul poate, In caz de a remna la succesiune, s1 ceara legatul dela mostenitor, se Intelege tot In limitele partei disponibile.

De cateori el nu renunta insl la succesiunea testatorului, pe care este chemat a o culege ab intestat, el nu poste
cere legatul, care rgmane cadue si se stinge chiar atunci
and dreptul se deschide, adeca la, moartea testatorului.
2) Mai vezi L. 9, Dig., De dais collation, 37. 7. Cpr. tom. III, partes II,
p. 561, text nota 2; tom VIII, partea I-a, p. 232, ad notant, etc.
2) Vezi tom. IH, partea I', p. 564 Imo.; tom. IV, partes I, p. 510 gi 511
urm. Vezi i infra, No. 592.

www.dacoromanica.ro

15i COD. C1V. CAR. Ill.

TIT. I.CAP. VI.

ART. 753, 755, 665.

Descendentul nu poate deci fi In acelal timp i moltenitor ab intestat qi legatar sau donatar 1) ; el trebue
aleaga una din cloud ; ceea ce, fail, Indoiala, este contrar
vointei testatorului.
Aceastit dispozitie, criticata de autri, necunoscutit la
Romani, It)i are origina In dreptul obinuelnic franeez, unde

art. 300 din cutuma Parisului zicea :

Nimeni nu poate sg. fie in acelea timp moltenitor i legatar
al defunctului" 2).

De aceea, Loysel zicea :

En succession directe, on ne peut tre hritier et legataire

aum6nier (legatar) et pareonnier (moltenitor eau copiirta ), mai,

bien donnataire et hritier en ligne collatrale" 8).

Venim acum la art. 753 C. civil care, In legea

noastra, se refera la o singurit ipoteza, qi anume : la aceea
And bunul ar face o donatiune unui Depot de fiu, pe and
fiul s'ar afla Inca In viata.
In asemenea caz, nepotul astfel gratificat de bunul sau
va face raportul averei daruite de citeori el va venila suecesiunea acestui bun, din cauza mortei sau ineapacitatei parintelui sau, dad. bunul nu l-a seutit de aceaata formalitate.
Cat pentru art. 755 C. civil, acest text dispune
e descendentul, adeca nepotul eau stranepotul, care vine eu
dreptul sau propriu
ajutorul reprezentatiei la succesiunea bunului sau stribunului situ daruitor, nu este obligat a
raporta darul &cut parintelui sail (care este fiul sau ne-

potul de fin al daruitorului), chiar cand el ar primi succesiunea parintelui su donatar, In care succesiune ar gitsi
bunnrile ditruite. Acest descendent nu este, In specie, supus
obligatiei raportului, pentruca dei el este moltenitor, totuqi
nu este personal donatar.
Descendentul care vine la suceesiunea bunului
eau strabunului su prin reprezentarea tatalului su donatar
(art.. 665 C. civil), trebue lnsa sa raporteze darul primit
21 Cyr. C Bucurelti, Cr. judiciar din 1895, No. 12, consid. dala p. 93
col. 1, in fine.
Descendentul nu poste deci cumula oalifatea de mottenitor
ab intestat vi de legatar, deck atunoi Ind testatorul 1-a sentit anume de raport
(art. 751 i 846 C. civil).
2) Veal Ili Art. 228 al Cuturaei din Oahu'.
Loysel, op. cit., I, P. 308, No. 311.

www.dacoromanica.ro

DESPBE RAPORT.

ART. 754, 756.

15&

de piirintele lu i sumele datorte de acest din urmit In

baza unui Imprumut (art. 738 C. civil), chiar atunci cand

el ar fi renuntat la succesiunea acestui parinte (art. 668
C. civil), sau ar fi primit-o sub beneficiu de inventar,
pentruca reprezentantul Intrand In drepturile i obligatiile
celui reprezentat (art. 664 C. civil), trebue stt indeplineasett
toate obligatiile acestui, din urma.
Le fils rennoncant la succession du pre, et Tenant
eelle de son aThul, y doit rapporter tout ce qui avait t donn ou
pr6t au Ore" zice Loysel 1).

Mai mult Inca, descendentul reprezentant va

reporta i eeeace el a primit personal de la bunul sau strabanal sau, pentruca. el este In acelaq timp i motenitor
donatar (art. 751 (i. civil). Descendentul va face deci,
In asemenea caz, un Indoit raport : 1 raportul bunurilor
primite personal de el dela defunct; 20 raportul bunurilor
primite de acela pe care el 11 reprezintti. Chestiunea este
controversatit2).

Desce-ndentul care va renunta la succesiunea aseendeutulni daruitor. nu va fi Irma obligat la raport.

Nedatorirea raportului pentru 'altii

(art. 754

756 C. civil).
Liberalitatile faeute de un ascendent copilului unui descendent care are calitatea de moqtenitor in
momentul mortei ascendentului daruitor sunt, duptt art. 754
C. civil, presupuse a fi fost facute cu scutire de raport,
bine 1nteles In favoarea tatalui care vine la succesiunea
ascendentului daruitor. Raportul nu este deci datorit pentru altii, hem care, de altmintrelea, se intelege dela sine.
Pentru a un descendent sa fie obligat la raport se cere
deci ea el sa fie personal donatar sau Iegatar.
Art. 756 din codul civil exprima aceettifi idee and
zice c liberalitile Acute sotului unui descendent sumesibil, adeett care are calitatea de moqtenitor in momentuli
desehiderei succesiunei, sunt soeotite ea facute tot cu dispens& de raport; ceeace insemneaza ca daca tatitl meu a
facut o liberalitate sotiei mele, eu nu voiu fi obligat a face
raportul atunci efind voiu ven la succesiunea parintelui
1) Loysel, op.
I, p. 357, No. 353.
a) Vezi
J, partea II, p. 572, text i nota 1.

www.dacoromanica.ro

156 COD. CIV.

CART. III.

TIT. I.

CAP. VI.

ART. 7575763

meu (Waiter, fiindca eu nu sunt personal nici donatar, nici

legatar. Cu toata controversa ce exista asupra acestui punct,

acesta fiind sensul art. 754 qi 756 din codal civil, aceste
-texte ar fi putut foarte bine sa fie eliminate din cod, dupa
cum au qi fost eliminate din codal civil spaniel dela 1889,
ca unele ce pot induce In eroare.
Succesiunea la care se face raportul (art.
757 C. civil).
Raportul se face la succesiunea ascendent ului daruitor.
Nu se pune la sinisfora cite ean d'iruit fiilor de catre altii",
ziee art. 1010 lit, j. din wail Calimach.
Astfel, deseendentul care ar fi primit o liberalitate dela

banal sau, nu o va raporta atunci clnd va veni la succe-

siunea tatalui sau, ci numai cand va veni Impreuna cu

8.10 descendenti la aceea a bunului sax' &fruiter (art. 757).
Daruitorul sau testatorul avnd facultatea de a scuti de
raport, ponte sa ordone ca el se va face la succesiunea
unui tertiu.
Tata! Ili mama care au Inzestrat Impreuna qi In mod

solidar pe un copil al lor, pot, de asemenea, sit stipuleze

ca dota se va imputa In intregimea ei asupra succesiunei
celuia din. soti care va muri mai IntAi 0, In subsidiar,
asupra succesiunei celui ramas In via% 1).
Persoanele care pot cere raportul i care se
Raportul neavand loe,
folosesc de el. (art. 763 C. civil).
In dreptul nostru, declt Intre descedeigi (art. 751 C. civil),
(inter fratres 2), numai ei pot sa-1 ceara dela ceilalti des-

cend4, ctre n'au renutgat la succesiunea ascendentului

&traitor, sau nu s'au facut nedemni de ea.
Legatarii3), fie chiar universali ; donatarii prin contractul

-de casittorie ai intregii succesiuni sau a unei parti din ea

qi creditorii chirografari ai a.scendentului daruitor, nu pot
cere raportul liberalitatilor facute descendentilor succesibili
de catre debitorul lor (asoendentul daruiter), nici sa se
') Vezi tom III, partea II, p. 579 si tom. VIII, parters I-a, p. 225 (ed. a 2-a).
12, Cod, Comutunni utrusque judicii, etc, 3. 38.

2) I.,.

s) Legatarii si donatarii pot in sl cere rapnrtul Setiv statornieit de art.

849 C. civil, eitei In specie, nu este vorba de un adevrtrat raport, ei de o simplit

operatic de ealeul necesarlt spra a se forma masa asupra areia urmeazI a se

calcula partea disponibill si rezerva. Vezi tom. III, partea II, p. 581, nota 1
qi tom. IV', partea 1, p. 561 urm.

www.dacoromanica.ro

ACTIUNEA iN RAPOICT.

157

foloseasca de acest raport, daca el a avut loe, ei putand

numai sa ataee prin actiunea, pauliana, liberalitatea flout&

In dauna si frauda lor (art. 975. C. civil).

Cat pentru creditorii personali ai descendentilor, ei

pot cere raportul In nutnele debitorului lor, in baza art. 974

civil, sau sl se foloseasca de acest raport, de cateori el a
avut loc.
Din faptul ca dreptul de a cere raportul apartine creditorilor personali ai descendentului donatar, rezultd c acest
-drept apartine i creditorilor defunctului, de cateori ei vor
deveni creditorii personali ai descendentului, ceeace se va
Intampla atunci eand deseendentul debitor va primi suecesiunea pur i simplu, pentruca, in asemenea caz, patrimonial defunctului se amestica ca acel al mostenitorului
-C.

si nu mai formeaza deal unul singar.

Prin urmare, regula art. 763 C. civil poate fi rezumata

In modal urmator : creditorii personali ai descendentului
pot tntotdeauna s ceara raportul, pe cand creditorii defunctului nu pot s.-1 cearl decat atunci cand descendentul
a 'prima succesiunea pur i simplu. Acesti din urma nu
pot tnsa cere raportul atunei cand ei au provocat separatia
patrimonului defunctului de acel al rnostenitorului (art. 781

urm. C. civil), niei atunci and descendentul a primit sue-cesiunea sub beneficiu de inventar.
,Raportal nu se datoreste ereditorilor succesiunei aceeptat4
sub beneficia de inventar", ziee Pothier.

338. Actiunea in raport 1).

AcOunea in raport apar-

tine tuturor descendentilor succesibili, a carer parte de

succesiune este miesorata prin liberalitatile defunctului.
Raportul fiind datorit de fiecare descendent In mod
individual, de aci rezult1 c el este datorit tot individual
fiecIruia din ei, singuli a singulis.
Actiunea In raport fiind divizibilA, poate fi exercitata
In mod individual, contra unui singur mostenitor.
Ea tine atat timp cat tine fa actiunea in ImpArteall
care, afara de eazul art. 729 C. civil, este imprescriptibill.
Descendentul care cere raportul trebue sa dovedeasca
I) In cAt priregto deosebirile i analogia ce existlt Intro actiune
report i aceia In reductiune, vezi tom. III, par tea II, nota 1 dela p. 585,586.

www.dacoromanica.ro

158 COD CIV.CARTEA III. T1T. I.CAPIT. VI.

ART. 751, 738

existenta liberalitAtai (art. 1169 C. civil), iar donatarului

incumbl sarcina de a stabili cl liberalitatea a fost scutitA
de raport.
Donatiunile directe si legatkle vor fi dovedite prin actele Incheiate pentru constatarea lor, iar donatiunile indirecte sau deghizate vor putea fi dovedite cu martori si
prezumptii, fiindcl descendentii care cer raportul au fost
In imposibilitate de a-si procurk o dovadA scrisl despre
existenta acestor liberalitAti (art. 1198 C. civil).
Aceiasi solutie este admisibill In privinta done tiunilor manuale 1). i suma supusit raportului va puteit fi
stabilitl prin once dovezi.
Actiurea In raport se exercitl contra descendentului
donatar supus raportului.
Tribunalul competent este acel al deschiderei succesiunei

(art. 95 C. civil, 63 2 Pr. civ.).

Cererea In raport fiind un mijloe de apArare, iar nu
o cerere noul In sensul art. 327 Pr. civill, poate fi introdual pentru prima oarA In apel, Inainte de a se procede
la tragerea loturilor la Boli!), nu insl pentru prima erg
Inaintea Curtei de casatie.
Dad, lucrul clAruit era un imobil, si acest irnobil, a
fost InstrAinat In urma mortei ditruitorului, atunci cAnd
obligatia raportului luasa nastere, vfinzarea fiind null In
Bens de inexistentd, din eauzit el s'a vAndut lucrul altuia 3),
.

descendentii

care au drept la raport vor putea sl reven-

dice imobklul dela cumpArAtorul care n'ar opune prescriptia.

339. Lucrurile supuse raportului.Toate liberalitAtile,
fie directe, fie indireete, fAcute de un ascendent descendentulni su succesibil (art. 751), precum si sumele ce acesta

datoreste succesiunei (art. 738 C._ civil), sunt supuse raportului, dael n'au fost scutite de aceastA formalitate prin
vointa expresA a ascendentului ddruitor.
I) Vezi tom. IV, partea I, p. 289.
2) Vezi tom. III, partea II, p. 531 si 5E8; tom. VIII, partea 1-a, p. 233
nota 1, in fine (ed. 2-a). Cpr. Cas. S-a 1-a, Jurispr. rom. din 1915, No. 34
p. 535, No. de ordine 551.
19 Chestiunea vinzlrei luerului altuia este eontroverratli la noi ea si In
Franta (art. 1599 C. fr. eliminat de legiuitorul nostrn). Vezi tom. III, partea II
p. 688, nota 4; torn. 1V, parten II, si 330, text li nota 3; tom. V, p. 113; TI,

p. 261, nota 1; tom. VIII, partea II, p. 88 urm. (ed. a 2-a); tom. X, p. 194,
nota 2, etc. Vezi infra, No, 544 si tom. III al loergrei de fa, No. 30; tom.
IV al aeestei lueritri, No. 144.

www.dacoromanica.ro

LI7CBUBILE SUPUSE RAPORTULUI.

159

Astfel aunt supuse raportului: toate donatiunile, directe san indireete, fie remuneratorii, oneroase, mutuale

(art. 836 C. civil), manuale, deghizate t), etc., afarg de

prezenturile obilnuite (art. 759 C. civil).
Prin apliearea acestui principiu, art. 758 din codul
civil dispune c. deseendentul, care vine la succesiunea
eendentului su dgraitor trebue A raporteze la succesiunea
acestui ascendent ceeace el a cheltuit eu descendentul su
succesibil Inzestrandu-12), procurindu-i vreo carierl sau
profesiune, precum este acea de comerciant, functionar,
medie, militar, avoeat, inginer, etc. sau
datorii
din acole care dau loe la o actiune in justitie.
340. Raportul dotei (art. 751, 758 C. civil 3)._._ Dota
este, in dreptul actual supusA raportului, ea Ili la Romani,
In ultima stare a legislatiei 4), daca n'a fost seittitA de
raport; pe And in codul Calimach, ea era scutitg de raport
(art. 1010 lit. g
1013 5); de unde s'a dedus a sub
aeest cod, fetele inzestrate nu veneau la suecesiunea inzestrItorului 8).
trusoul euprins In foaia dotalit este, dupg unii, supus
raportului, ca toate c chestiunea este controversata 7).

Art. 257 din legea bulgarl dela 1890 asupra sucee-

siunilor, are Insl un paragraf final, adaos prin legea din

7 Februarie 1906, care sung astfel :

1) Cas. S-a 1, Yurispr. ram. din 1913, No. 36, p. 568, No. de ordine 703
(decizia nereprodua in Buletin).
Copiii nu mai au fns astizi o actiune contra pXrintilor apre a-i fuzestra, aceast14 obligatie a pKrintilor fiind, in dreptul actual, o obligatie naturalli.,
pe cand solutis contrail era admis11 in codul Calimach (art. 1623) i este
astlizi admisg. in codal austrise (art 1220). Cpr. (art. 1620), C. german. Vezi tom.
I, ed. II, p 697 nrm., tom. III, partes II, p. 590, nota 5 si p. 623, nota 2; tom.

IV, partea I, p, 321, text si nota 2, tom, VI, p. 10, text si nota 2; tom. VIII,
partes 1, p, 160, text o nota I, p. 183 urm. si p. 223, etc. Mai vezi tom. I al
acestei luerltri No. 317, p. 239.
1) Mai vezi &supra raportulai dotei, tom. IV al aeestei luertri, No. 51.
L. 17, in madio, Cod, Do collationibus, 6, 20. Vezi si L. 1, Dig., De
dotis collations, 37. 7.
Vezi tom. III, partes II, p. 551, ad notare i p. 594. si tom. VIII,
partes 1-a, p. 232, text si not& 3, etc.
Vezi tom. III mentionst, p. 142, ad notare si p. 594.
Vezi tom. III, partes II, p. 623, text si nota 3 si tom. VIII, partes
I-a, p. 234. Trusoul este supus tsxelor de inregistare. Tom. VIII. partes I-a, p. 11
ad notams (ed. a 2-a) si Cas. S-a III, Jarispr. rom. din 1916, No, 6 p, 96, No.
de orcline 93.
Asupra ehestiunei de a se Id daelt trusoul poate sit cuprindli
numsi juvaerele, rufgria si hainele ms se dau unm femei la elislitoria et, eau
mobilele, precam: patal, garderobele, etc., Vezi tom. VIII mentionat, p. 252,
nota 1.

www.dacoromanica.ro

160 COD. CIV. CARTEA III.

TIT. 1.CAP. VI.

ART. 761, 1282..

La sate, mostenitorii de sex femeese nu raporteazii. ceeaca

au prinait ea trusou la cAsatoria lor".

Nu aunt Insa supuse raportului cheltuelile de nunta,

niei prezenturile obinuite (art. 759 C. civil in fine 1).

Dota fiind o liberalitate, este supusa nu numai

raportului real, dar i raportului fictiv statornicit de art.
849 C. civil 2) i actiunei In reducOune din partea moltenitorilor rezervatari

a caror rezerva a fost atinsa

In cat privete codul ralimach, se decide, din contra,

c actiunea In reduqiune nu era admisl 4).
Derogare de la principiile (e mai sus in privinta raportului dotal (art. 761, 1282 C. ivil 5). --In
principiu, raportul dotei se face in natura, daca consista
Inteun imobil, i daca acest imobil n'a fost instrainat sau
ipotecat inaintea deschiderei succesiunei (art. 765 C. civil e)..

Daca dota consista In mobile, raportul se face prin

luare mai pi4in (772 C. civ.).
Daca ea consista in bani, raportul se face conform
art. 773 C. civil.
Art. 761 i 1282 din codul civil constituesc o derogare dela principiile de mai sus. In adevi4, dei fiica
Inzestrata este, In principiu, obligata a raporto, aota primita,

totui prin exceptie ea este obligata a raporta numai actiunea eventuall ce ar avea contra barbatului dacI acesta
este irsolvabil.
You eam (mulierem) periculum pati, sed et conferri nudam
actionem contra inopis mariti res". (Femeea nu trebue se.. fie supusg.
niciunui rise; ea va raporta actiunea ce are asupra bunurilorblrbatului ei insolvabil). (Nov. 97, capit. 1. De collatione dotis,
inope moriente marito).

Femeea este in asemenea caz, scutita de raport, caci.

Vezi tom. VIII, parten I-a, p. 234. Contra: art. 1017 C. Calimaeh, in
privinta darurilor nuntesti.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 566, text i nota; tom. VIII, parten I, p. 184.

3 \ Vezi tom. III, parten II, p, 594; tom. IV, parten I-a, p. 613, urm. ;
tom. VIII, parten I, p. 184 qi p. 239 urm., etc. Vezi i infra, No. 606. .Nlai
vezi tom. IV al aeestei 1uer5mi, No. 54.
Vezi tom. VIII, parten I-a, p. 239, 240.
Mai Vezi &supra art. 761 qi 1252 C. civil, tom. IV al aceetei luerXri,
No. 52.

Duel dota eonsist4, in mobile, raportul se face prin luare mai pu0n.

(art. 772 C. eiv.I. Cpr. Cas. S-a I-a, Turiepr. Tom din 1913, No. 36, p. 568,
No. de ordine 704 (deeizie nereprodusA

www.dacoromanica.ro

RAPORTOL DATE'.

ART. 761, 1282

161

a raportit o actiune In contra unui insolvabil Insemneaza,

In realitate, a nu raporta nimic.
lime autem actio nullum habet penitus effectum legis",

(Aceast& actiune nu produce nici un efect, zice Nov. 97, suscitatX.

capit 6, Pr., in medio).

Perderea adusa, prin insolvabilitatea barbatului nu
priveqte, In specie, pe femee, ei este suferita de succesiunea

Intreaga, pentru c

ascendentul a comis o culpa, Incredin-

tand dota unui barbat lipsit de avere tii de garantii suficiente spre a asigura restituirea ei.
Ascedentul Inzestrator nu mai este Insa In culpli de
cateori el -a Incredintat dota unui barbat solvabil, sau care,
la momentul casatoriei avea o arta, o profesiune, ori un
meltequg (art. 1282). Deci daca el a devenit insolvabil In
timpul casatoriei, perderea dotei cade numai asupra femeei,
care este In culpa de a nu fi cerut separatia de patrimonii,
%data ce a vazut c daraverile barbatului fac Indoelnica
restituirea dotei sale (art. 1256 urm.).
Si quidem suae potestatis et perfectm letatis mulier est, sibirnet
culpara inferat, cur mox viro inchoante male substantia uti non
percepit, et non auxiliata est sibi." (Femeea sui juris i major&

trebue Ali impute ei nsi culpa de a nuli fi cerut dota oi de

a nu se fi ajutat ea Ins&si, atunci and bArbatul a inceput
trebuint& rfixt averea sa). (Nov. 97 6, in fine).

In-

Prin dotd sau zestre trebue e Intelegem atilt In art.

761 cat qi In art. 1282 C. civil numai averea ce se aduce
barbatului spre a-1 ajuth la sustinerea sarcinilor casatoriei
(art. 1233 C. civil); de unde rezultaci aceste texte nu vor fi
aplicate de cateori sotii vor fi casatoriti sub un alt regim
decat acel dotal.
Aceste texte se aplica Insa atat la dota mobiliara, cat
qi la cea imobiliar, chiar In cazul. cand imobilul dotal ar
fi alienabil.
Art. 761 i 1282 C. civil fiind Insa nite dispozitii
exceptionale, nu sunt aplicabile decat In cazurile anume
prevazute de lege, in toate celelalte cazuri aplicandu-se dreptul
eomun.
Exceptiones mat strictisimx interpretationis").
Vezi infra, No. 475 bis, 667, etc.
72784.D. Alexandreaco. Prineipiile dreptului civil romiln. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

11

162 COD. CIV.CARTEA. u1.TIT. ICAPIT. VI. ART. 7387 739

Raportul dote' constituite sub legea veche (art.

1914 0. civil. , Din art. 1914 C. civil, care este o dispozitie tranzitorie, rezulta ca fetele inzestrate sub legea veche

nu pot sa vie la suecesiunea inzestratorului deschisa sub

codal actual decal raportgnd la masa succesiunei dota pri-

mita sub legea veche. Ea bait ar putea sit nu faca acest

raport numai sub conditia de a renunta la succesiunea illa
zestratorului. (art. 752 C. civil 9.
Raportul datoriilor (art. 738, 739 C. civil).
Le,,crea asimileaza datoriile cu liberalitatile qi, in consecinta,
ordona raportarea datoriilor, ceeace este grerlit, pentruel de

elteori ascendentul a tinprunautat ca o suma de bani pe

de3cendentul su succesibil, el n'a Inteles a-i face o liberalitate, caci nu este succesibil ci debitor. De aceea, Dornat
zieea foarte bine In aceasta privinta :
Bunurile ce un mostenitor poate 86, alb& din succesiune Cu

un ah titlu deal acel de dar, precum ar fi, de exemplu,'in cazul

ctind el ar fi debitorul unei sume de bani pe care i-ar fi (mprumutat-o defunctul, nu trebue enprinsI fa materia raportulni `.

Cu toate acestea, codal fr., codul nostru rli chiar cel

italian (art. 9912), supun raportului sumele pe care deseendentul suecesibil le datorelte ascendentului la a carui

succesiune el vine, dei In privinta datoriilor ar fi trebuit

sit se aplica dreptul comun, adica descendentul sit le plateasea,

ea once debitor In genere, qi solutie admisit atit la Romani,

eit li In unele legiuiri straine, precum: eodul neerlandez,

codal portughez, spaniol, elveVan din 1907, etc.
Pentru ea o datorie a deseendentului sit fie supusa
raportului, ea trebue sa fie certa Ili lichida, de unde rezulta
el datoriile eventuale sau conditionale nu aunt supuse raportului, fiindeit existents, acestor datorii este necerta. Dug
datoria este alternativa, ea va fi Insa supusa raportului,
obiectul ce se va raporth alegAndu-se de moqtenitori, dad,
alegerea le apartine lor, Ili de debitor In caz contray.
Mai aunt Inel, dupit parerea tuturor, supuse raportului :
datoriile facultative, indivizibile, eu elauzit penal, etc.
Descendentul nu este obligat a raport foloasele ce le
Vezi &supra art. 1914 C. civil, tom. I, p. 102 nun; tom. III, partea II,
p. 699, 600; tom. VIII, partea I-a, p. 237 urm.; etc.
Lois eivitea dans leur ordre naturel V, p. 387, 888, No. 2.
2) Conform art. 243 L. bulgaril din 1890 asupra suceesiunilor.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL DATORIILOR.

ART. 738, 739

163

ar fi tras din conventiile Incheiate cu tertii, cu privire

succesiune, pentruca nu e nici o ratiune care sit impuie,
In specie, raportal, deqi solutia contrara era admisii In
vechiur drept franeez dupa cum ne atesta Lebrun.
Nu stint deei raportabile decat datorile contractate
catre defunct.
De cateori datoria deseendentului este stifled printeo
cauza oareeare, Inaintea deschiderei succesiunei, nu poate

sa fie vorba de raport, fiindel datoria nu mai exista.

Aceeaqi solutie este admisa i In privinta datoriilor
nule, naturale, etc.
Remiterea gratuitg, a datoriei din partea ascendentului
eonstituind o liberalitate indirecta, nu scuteqte MBA pe descen-

dent de obligatia raportului (art. 751 C. civil).

Cat pentru chestiunea de a ti dad, obligatia raportului
exista atunei cand datoria a fost remisa debitorului falit
prin coneordatul judiciar sau amiabil, ea este controversata.

Pentru ea un motenitor sa fie obligat a raporta o

datorie, el trebue sa fie debitorul suceesiunei la care raportul este datorit. Deci 1) daca un Imprumut a fost facut
unui descendent de catre tatal kti mama sa, raportul acestei
datorii se va face pe jumatate la succesiunea ambilor parinti.

Art. 754 urm. din codul civil fiind aplicabil i raportului datoriilor, nepotul de fiu care vine la succesiunea
bunului prin reprezentarea tatalui su, va trebui sa impute asupra pitrtei sale de succesiune toate datoriile ce parintele sau avea catre defunct.
Prin apliearea art, 755 1 C. civil se decide lnsa
c nepotul de fiu, care vine la succesiunea bunului eau,
jure proprio, nu raporteaza banii datoriti de catre parintele
sau, chiar dacg, el a acceptat succesiunea acestui din urma.
Art. 756 C. civil iiind de asemenea aplieabil In specie,
sotul moltenitor nu datorete raportul Imprumuturilor
cute de catre decujus, sotului su.
Cat pentru art. 752 C. civil, el nefiind aplicabil
phi,raportul datoriilor, descendentul debitor va trebui
teasca datoria, Cu toate el a renuntat la succesiunea ascendentului creditor. Chestiunea (ste Insa controversata 2).
Vezi tom. III, partes II P. 606-607.
Vezi tom. III mentionst, P. 593, 602 qi 608.

www.dacoromanica.ro

164 COD. CIV.CAE. III. TIT. I.CAP. VI.ART. 751, 754,756, 846

Tot controversata este i chestiunea de a se ti dael

ascendentul creditor poate sau nu sit scuteasca de raport
pe descendentul debitor. Negativa pare sa rezulte din art.
751 i 846 C. Civil care vorbesc numai de dispensa liberalitatilor.

Deseendentul donatar datorelte raportul numai comotenitorilor sai, pe And descendentul debitor 11 mai da-

torete Inc. creditorilor succesiunei qi legatarilor, art. 763

C. civil, du$ care creditorii succesiunei i legatarii, nu pot
cere raportul, nefiind aplicabil In specie.
Comotenitorii descendentului debitor fiind In drept a
cere raportul, acest drept poate fi exereitat qi de creditorii
lor (art. 974 C. civil).

Ineat privete efectul raportului datoriilor, vezi tom. III,

partea II, p. 610 urm.

Cum se face raportul datoriilor ?

Daca lucrul datorat este un corp cert i determinat,

el se face eau In natura sau prin luare mai putin (art.
739 C. civil).
Baca descendentul datorete aseendentului o suma de

bani, raportul acestei sume se face prin luare mai putin

din banii succesiunei.
Daca nu exista In masa bani suficienti pentru a acopeni
pa toti descendentii, ei vor lua din mobilele i imobilele
suecesiunei (art. 738, 739 C. civil).
Raportul prin luare mai putin se mai poate face prin
imputare sau compensare (art. 764 C. civil).
345. Raportul legatelor (art. 751, 754, 756 Eli 846
C. civil).
In codul austriac (art. 790), In codul italian
(art. 1008 1) i in codul actual fr. (art. 843 2 modificat pria legea din 24 Martie 1898), etc., legatele nu sunt
supuse raportului cleat atunci and exista In acest Bens

o anume clauz1, din partea testatorului, solutie pe care

trib. Gorj a admis-o li In legislatia noastrit 2).
Ce trebue al decidem In legislatia noastrA ? Dificul-

tatea provine de acolo, el art. 751, Imprumutat dela art.

1001 din corlul italian, nu vorbete de legate, pe cand raConform: Art. 258 din legea bulgarg asupra succesinnilor del& 1890.
noastrI).

Vezi Tribunu juridied din 1920, No. 3 li 4, p. 9 urra. (eu observ.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL DATORIILOR

165

portul legatelor este, din contra, presupus de art. 752, 754,

756 i 846 C. civil, care nu sunt in armonie eu art. 751

mentionat.

S'a decis el art. 751 din codal civil impunnd motenitorului obligatia de a raporta la masa succesiunei donatiunile primite dela defunct, nu se aplica decal liberalitatilor tntre vii ; iar nu i eelor testamentare.
Prin urmare, motenitorul rezezervatar, eand este In
acelai timp .1 legatarul unei parti din succesiune, poate
reclama, pe Mao legatul sau, i rezerva ce i se cuvine ea
motenitor ab intestat, chiar daca legatul nu cuprinde o
dispensa, expresa de raport, asemenea dispensa fiind virtual
cuprinsa In once liberalitate testamentara 1).
Ca toata logica ce militeaza In favoarea acestei solutii,
totui se poate foarte bine sustine i s'a sustinut chiar ca
ea n'a fost consacratit de legiuitorul nostru pentru motivul,
pe de o parte, ca el n'a reprodus. art. 1008 din eodul italian, care prevede anume neraportarea legatelor, iar pe de

alta, pentru el el a reprodus mai multe texte din codul

fr. care presupun raportul legatelor. FAX deci de modul
cum se exprima legiuitorul nostru s'ar parea ea, descendentul legatar care va voi sit vie la succesiunea testatorului, va trebui sa raporteze legatele ce testatorul i-ar fi lasat
fara dispensa de raport, neputand sa cumuleze legatul
cu partea ce-i s'ar cuveni ea rezervatar; ceeace insemneaza
el legatul va fi caduc i se va stinge in momentul chiar
cand se va deschide dreptul legatarului, adeca la moartea
testatorului. Aceasta solutie a fost admisa de Ourtea noa-

str/ de casatie la 8 Februarie 1900, in unire cu concluziile noastre ea procurar general. Legatarul nu poate fi
obligat a raporta la masa succesorala imobilul ce stapanete In virtutea unui testament, zice aceasta, deeizie, cleat

atunci cand ar cere al vie la succesiunea ab intestat a

testator ului 2).

346. Lucrurile scutite de raport. Exceptii de la

Legea ordona doll/ exceptii impor-

regulele raportului.

I) Cas. S-a 1-a, Jurisprud. romand din 1915, No. 12, P. 178 No. de ordine

160 li Cr. judiciar din 1916, No. 8, p. 65, precum i alto autorititti citate In
tom. III mentionat, p. 615, nota S.
2) Bulet. 1900, P. 145. Mai vezi infr, No. 721.

www.dacoromanica.ro

166

COD. C1V.

CARTEL III.

TIT. I.

CAPIT. VI.

ART. 759

tante dela regula raportului. Aceea prevAzutl de art 759

qi aeea prevazutA de art 762 C. civil.
347. Prima exceptie.Cheltuelile de Irani, educatie
intretinere ale copillor (art. 759',.Cheltuelele fitcute
de un ascendent, animo donandi, pen tru nutrimentul, tntretinerea, crelterea i inviitittura unui meqtequg descendentului,

nu sunt supuse raportului chiar dug ar fi disproportionate

Cu averea ascendentului i ar Intrece partea disponibill 1).
Aeeasta nu este deal o consecintii a art. 185 C. civil, In
virtutea cgruia clsgtoritii contracteazit, prin simplul fapt
al elsiitoriei, obligatia de a alimenta, de aid cre4te, Intretine qi educa copiii lor.
Nourritnre et entretenement aux armes. coles, apprentissage

de mtier, on fait de merchandise, dpense, ni don de nooes en

menbles, nesont sujts A. rapport", zice Loysel 2).

Les nourritures entretenements, et apprentissage d'enfants...

ne se rapportent", zice art. 309 al cutumei din Orlans.

Nu se pun la sinisfora (report) eftte an cheltuit p6rintii pentrn

un fin, trintitludn-1 la locuri strAine spre invAtAturil, a./ arcl dace%
se va dovedi c 1-au imprumutat cu acei bani3) nici cite s'an chel-

tnit ea sX fn.* copiii lor carte sau mestesue zice art. 1010
din eodul Calimach.

In cheltuelile de cre4tere i educatie jntr, cl1rtile4) qi

instrumentele necesare, plata la qcoli i profesori, eheltuelife &cute cu boala deseendentului (valetudinis impendia).
Nu aunt, de asemenea, supuse raportului, tot dup. art.
759 C. civil, cheltuelile ordinare, adecl potrivite, pentru
ImbrIcIminte qi alte lucruri trebuitoare descendentului la
intrarea sa tri armatl, precum : uniforma, calul, armele etc.
Nn se pune la sinisfora ci bani sau, alte lueruri miscittoare s'an dAruit fiului atunei calla el a intrat In oasteu, ziee
art. 1010 lit. d din codul Calimach 5).

1) S'a deeis insit e. cheltuelile pe eare poste si le fad un pirinte en

instructia i edueatia copilalui sau, i pe care art. 759 C. civil le scutelte de
report, trebue si fie privite fati ea averea de care dispunea defunciul pirinte fu acel tmp i on pozitia ea eocialli, iar aceste imprejuriri au a fi apreeiate In deplini euveranitate de cutre instantele de fond. Cae. Sc. I-a, decizia
No. 305, din 4 Maiu 1915. Turisprtui. rom. din 1915. No. 28, p. 437, No. de
ordine 438.
Loysel, op. cit., I, p. 366, cpr. 352 conform: Domat, Lois civiles dans
leur ordre naturel, V, p. 396, No. 5 (6d. Carre).
11) Cpr. L.50 Dig.. Familias erciscundae, 10, 2.
4) Cirtiie de lux nu intri fns in aeeasti categoric).
Cpr. L. 20, Pr. in medio, Cod, De co/ationibus, 6.20.

www.dacoromanica.ro

CHELTUELILE liESIIPUSE RAPORT.

348, Mai aunt scutite

ART. 759

167

de raport cheltuelile chiar

txtraordiriare pe eare ascendentii obiqnuesc a le face eu

ocazia nuntei i cAsItoriei deseendentului lor precum sunt :
eheltuelile flcute cu trIsurile, cu masa, eu scrisorile de invitare, etc., pentrucii aceste cheltueli nu aunt Acute in folosul clsItoritilor, ci tn onoarea plrintilor qi a Intregei familii.

Guy Coquille zicea, In aceastl privintl, el aceste cheltueli

nu folosese descendentului :
,Si non depuis le diner jusqu'da eouper",

Sant InsI supuse raportului cheltuelele Acute de ascendenti eu ocazia contractului de cgsltorie, trusoul
qi
chiar prezenturile de nuntl, dad, nu intrii In categoria prezenturelor obinuite.

Dacl ascendentul a plltit o suma de bani unui tertiu

(petitor), spre a Inlesni c5s5toria, aceast sum ii nu este
supusI raportului, pentrucl ea n'a fost flcutI In socoteala
descendentulu i 2).

Mai aunt scutile de raport, tot dupl. art. 759,

prezeteturile obiqnuite care se fac in familii la cununii, la
zilele onomastice, la anul nou, la naterea sau botezarea
unui copi 1, etc.
Les petites cadeaux entretiennent

zice un vechiu

proverb.

In fine, nu aunt supuse raportului bunurile ce

eopiii au dobandit, In baza art. 285 C. civil, din averea
plrintilor lor, In caz de despIrtirea acestora, pentructi ei
n'au dobAndit aceastl avere prin liberalitatea pArintilor cl in
virtutea legei, care a voit s/ pedepseasel pe aceti din
urml 8)

Dupl art. 853, 854 din codul francez qi art.

1010 i 1011 din codal italian, mai sunt scutite de raport

Vezi euprd, p. 159.

Aceasta lasl, a se presupnne of petitorul (proxeneta Ban conciliator
noptiarum) are drept la un onorariu pentrn stgruintele sale, si in acest sens se
pronunti4 jurisprudent& si o mare parte din doctrinii, desi chestinnea este con-

troTersatit. Vezi tom. I p. 552, nota; tom. III, partea II, p. 623; tom. V, nota
2 dela p. 142, 143; tom. IX, p. 254, 255, text s't nota 1, etc. Cpr. Bandry et
Barde, oblig, I, 354, ad notam L (ed. a. 3-a). care cm_ accaat& ocazie_se_ referli. la
pikers& noastri.

Vezi tom. II, p. 196 si 203; tom. Ill, partes II, p. 624, 625, etc.

www.dacoromanica.ro

168 COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

CAPIT. VI. ART. 762

foloasele pe care motenitorul a putut s le tragl din conventiile lncheiate cu defunctul. daca aceste conventii nu prezentau nici un foIos indirect, In momentul Ineheierei lor,

precum nici asociatiile ficute fitri fraudit lntre defunctul

unul din motenitorii BM, de cite ori conditiile aeestor
toviirgqii au fost determinate printr'un act avind data certit I).
352. A doua exceptie dela art. 751 sl 758 C. civil.
Fructele lucrului supuse raportului (art. 762 C. civil).

Descendentul donatar este obligat a raporth luerul dAruit

Impreung, Cu fructele sau dobinzile lui din ziva deschiderti
suecesiunei, Wit nici-o punere In intirziere; ciici din acel
moment, donatiunea fiind reziliatI, lucrul datorit trebue
se Intoarcit la masa succesorall, eu toate accesoriile lui, In care

intri ifructele(art. 483 C. civil).

Fructus nines augent hereditatem". (Fructele rogrese suecesinnea) (L. 29 3. Dig., De hereditatis petitione, 5. 3 2).

Art. 762 fiind conceput In termen generali, se aplicti

In toate cazurile, fie ci raportul se face In naturit, fie prin
luare mai putin.
El nu se apliel lug la societate 3).
Prin derogare dela art. 751 C. civil, dupii, care este
supus raportului tot ce donatarul a primit dela de cujus
prin dar, direct sau indirect ; fructele i interesele bunurilor dgruite i percepute de donatar din momentul donatiunei i ping In momentul mortei ascendentului diruitor
nu sunt supuse raportului, i aceasta indiferent dui este
vorba de bunuri producitoare de venituri sau de o donatiune de venituri, legea neficand nici-o distinctie In aeeast6
privintl4).
In privinta dobindirei fructelor civile sau naturale,
descendentul donatar este deei asimilat unui uzufruetuar.
Fructele naturale i eivile se euvin deci, ca
soriu, descendentului donatar pinl In momentul deschiderei
succesiunei ascendentului diiruitor, cAci el fiind atunci obli1) Conform: Art. 280. i 261 L. bulgarit asupra succeslunilor din 1890.
Vezi asupra acestor text's eliminate de legiuitorul nostru, tom. III, partea 11 p.
830, 631.

Vezi tom. I al acestei lucriiri, p. 452 rti infra, No. 400.

8) Vezi torn. III, partea II, p. 630 i tom. IX, ed. II, p. 530.
Cas. S-a I-a, Bult. 1913, p. 159 i urin. Dreptul din 1213, No. 44 p. 348.

www.dacoromanica.ro

FRUCTELE LIICRUR. SUPUSE RAPORT.

ART. 762

169

gat a restitui lucrul dlruit, n'ar fi fost dealt un depozitar

dac5, ar fi restituit i fructele.
Aceastl, solutie, foarte logicg, era admis/ atit la Romani 9 cat si in dreptul nostru anterior:
Bucatele feciorilor celor mari, care le-au dat tatkl lor and
au folt viu, aeelea aduce de le pune la mijloc, de va muri aril de
carte, iar dobAnda care au dobIndit-o cu bucatele lor, care le-au
dat tot lor acelea nu le pun la mijloc, ci aunt ale lor", zice
pravila lui Matei Basarab (glava 2772).

Fructele civile dolAndindu-se zi Cu zi, aeele ajunse

seadenta inaintea desehiderei succesiunei se euvin deci descendeatului, chiar dacl nu le-ar fi perceput incfi. (art. 525

C. civil), iar cele ajunse la scadent5, in momentul mortei

dlruitorului apartin masei succesorale, chiar (lac/ descendentul le-ar fi pereeput prin antieipatie.
Fructele naturale dobandindu-se, din contra, prin perceperea lor (art. 524 C. civil), acele percepute de descendent inaintea deschiderei suceesiunei l apartin lui, pe cand
cele care n'au fost .pereepute pn in momentul rnortei ascendentului apartin masei succesorale, eu Indatorire filet
din partea-i de a plAti arg.turile, slmIngturile i munca
pus de el (art. 484 C. civil), ctici altfel succesiunea s'ar
Inavuti in detrimentul descendentului donatar.
Aceeasi solutie este aplicabilit atunci cfind donatiunea
ar consista intr'un uzufruet, pe care ascendentul 11 aveit
&supra imobilului unui tertiu, s'au inteo rentI viagerii ori
perpetuI (art. 527. 1276 C. civil), etc.

354. Din cele mai sus expuse rezult, c dacti liberalitatea fleutti, de ascendent consistl tntr'un uzufruct constituit asupra unui imobil al slu, descendentul donatar nu
va raporta la moartea dAruitorului, decat dreptul de uzufruct, iar nu fructele percepute de el, niei chiar acele ajunse la seadentl In momentul mortei ditruitorului 8).
Art. 1276 din Codul civil cuprinde o aplicare a acestui principia, cand zice el de cateori dota cuprinde un
uzufruct, bitrbatul Ban mostenitorii lui sunt obligati a res') Cpr. L. 5 1. Dig., De dotie collatione, 37. 7.
Vezi i art. 1019 C. Calimaoh.
2) Vezi tom. 111, partea II, p. 627 text nota 5 Ili tom. VIII, partea 1-a,
p. 586, nota 2 (ed. a 2-a).

www.dacoromanica.ro

176 COD CIV. CARTEA 111.TIT. I.CAPIT. VI. ART. 751, 846, 764

titui numai dreptul de uzufruct, nu Thal qi fructele percepute In timpul casatorieil). Chestiunea prescriptiei doblnzilor datorite de descendent este controversata. Dupa

prescriptia ar fi In totdeauna de dud ani, conform art.

1907 C. civil, iar dupa altii, aetiunea In restituire a fructelor qi a dobinzilor ar fi impreseriptibild, ea fiind un accesorin al actiunei In Impartealii,2).
Dispensa sau scutirea de raport (art. 751 Eli
846 C. civil).Seutirea de raport nu poste fi virtuala sau
tacita, ci numai expresa (art, 846 C. civil), dap/ cum dispane i Novela 18, capit. 6 3) fdra a se cere, In aceasta
privintg, vre-un termen sacramental.
Riimane Irma. bine Inteles c Imparteala fleuta de ascendenti, In timpul vietei lor, conform art. 794 urm. C.
civil, atrage prin 141840 natura sa seutirea de raport, fiindca
raportul ar fi In specie, desfiintarea Impartelei.

Scutirea de raport se face, In genere, prin insuqi actul de liberalitate (donatiune sau testament).
Daca scutirea n's, fost facuta prin actul primitiv, ea
poate fi facuta .printr'un act posterior, insii tot cu Indeplinirea formulelor donatiunei sau testamentului, pentruca aceasta

clauza nu este dealt un accesoriu al actului primitiv (art.

846 2).
Daca ascendentul a &cut o liberalitate deseendentului
sau prin contractul de casatorie, fara a o scuti prin aced_
act de raport, el numai poate s prevada asemenea, scutire
printeun act posterior, pentru c conventiile matrimoniale
nu mai pot astazi fi schimbate i prefacute In urma celebritrei casatoriei (art. 1229, 1230 C. civil 4).
Modul cum se face raportul. (Art. 764 C.

civil).Raportul se face In natura, in re, Inapoindu-se

Insuqi luerul &trait, sau pria luare mai putin (art. 772,

773), adica scazandu-se valoarea lucrului din partea celui

obligat la raport
Conferre . . . aut minus tantb accipere" (Nov. 97, capit. 6).
9 Vezi tom. 11E mentionat, p. 628. ad notam Ili tom. VIII; partea, 1-a p.
585, 586.

Vezi tom. Ill, prtea II, p. 630, text

vl note.

Vezi supra, p. 162.

43 Vezi tom IV al aeeztei Inerliri, No. 30.

5) Vezi Domat, Lois civiles dans leur ordre natural. V, p. 391, No.
(ed. Carr6).

www.dacoromanica.ro

SCIITIREA DE RAPORT.

ART. 846

171

Raportul prin luare mai putin se poate face in doua

moduri: prin inputare sau compensare, adica imputlnd
valoarea lucrului asupra partei euvenita, descendentului, sau

prin preluare (art. 739 0. civil), adica lasitud pe ceilalti

descendenti, eare au drept la raport, s. preleveze din masa
succesiunei o n'aclare egalg.
In At priveste raportul legatelor, el se faca lgsAnduse legatul in masa de impartit, ea si cum legatul n'ar fi
avut loc.

Raportul prin luare mai putin, fie pe cale de imputare, fie pe cale de preluare, lasa a se presupune c sue-

eesiunea are bunuri suficiente spre a se forma loturile tuturor

copartasilor. Deci, daca succesiunea nu cuprinde bunuri

suficiente, raportul se va faee In natura.

La Romani alegerea modului cum trebue sa se faca
raportul apartineo deseendentului donatar solutie admisa,
prin art. 1015 din codul italian 2).
La noi, legea fiind muta In aceasta privinta, alegerea
apartine comostenitorilor In drept a cere raportul (argum.

din art. 765 C. civil).

Raportul mobilelor qi al imobilelor.In principiu

raportul imobilelor se face is natura, si numai in mod

exceptional prin luare mai putin (art. 765), pe And raportul mobilelor se face In totdeauna prin luare mai pulin
(art. 772 C. civil).
Dispozitiile privitoare la formele raportului nefiind
lusa de ordine publica, daruitorul poate sa, deroage dela el.
El poate deci faca o donatiune mobiliara, sub conditie
raportul s *liba loe In natura. El poate, de asemenea, si
Bou teasca pe donatar de raportul imobilelor In natura, autorizAnd raportul prin luare mai putin qi In asemenea caz,
scutirea raportului In natura n'are nevoe A, fie. expresa,

ea scutirea la raport In genere, ea putind fi

si tacita3).
Raportul mobilelor (art. 772 C. civil. Raportul tuturor mobilelor, fie corporale sau incorporale, se

face In totdeauna prin luare mai putin (art. 772), afarit

11 Cpr. Nov. 97 eapit. 6.
2) Conform: Art. 265 din legos bulgarl, &supra sneeesiunilor dela 1890.
8) Vezi tom. 1II, partes. II, p. 560. ad votam, p. 633, nota 4% p. 639 el
p. 641, nota 2.

www.dacoromanica.ro

172

COD. CIV,

CARTEA III.

I.

CAPIT. VI. ART. 773

de excep0a admisa in privima banilor (art. 773 C. civil),

pe baza valoarei ce mobilele aveau In momentul facerei
donatiunei 1) iar nu dupa valoarea ce mobilele ar avea In
momentul desehiderei succesiunei, ea la imobil (art. 765.
O. civil, daca daruitorul n'a dispus ea raportul sa, se faca
In natura.
Descendentul donatar de lucruri mobile devine deci proprietarul irevocabil al acestor mobile 1 contracteaza obligatia de a raporta suma ce reprezintg, valoarea mobilelor

primite. Obligaia ea nu are deci de obiect un corp cert

determinat ipso individuo, ea la imobil, ei o cantitate, un
genus; aqa ca mobilele daruite descendentului succesibil sunt
In riscul i perieolul lui, ele deteriorndu-se i perzandu-sepentru &maul prin aplicarea maximei :
Res perit domino" sau Casum sentit dominus".
Daca, mobilele daruite In loe de a se deteriora, au
dobandit din contra, o valoare mai mare, descendentul donatar se va folosi de aceasta valoare, In baza maximei

eunoscute
Secundum naturam est, commoda cujus que rei eum sequi,
quem sequantur incommodo". (Este natural ea acel care sufer4
sareinile unni lucru s trag i foloasele lui). (L. 10, Dig., De
div. regulis juris antiqui, 50. 17 2).
Aequum e,st enim ut cujus participavit lucrum, participet
et damnum". (Este drept ea acel care a voit s. participe la eistig,
s sufere si partea sa de pagubi). (L. 55, in tine, Dig., Pro socio,
17. 2).
Ubi enim peri,ulum, ibi et lucrum collocetur". (Axel care a
fost expus la riseuri, trebue s euleaga si avantajele). (L. 22 3,
Cod., De furtis et servo corrupto, 6. 2).

358 bis. In baza p.cestui principiu se decide ca titlurile elite la sorti cu o prima sau un ealtig, aunt raportabile numai pentru valoarea nominala, caltigul dobindit
prin sorti apartinand donatarului.
359. Raportul banilor (art. 773 C. civil.)
Descendentul succesibil, carear fi primit dela ascendentul situ o dona.
1) In cat priveste modul de a concilia art. 772 C. civil en art. 849 din
acelagi cod, care, la prima vedere, par a fi in contrazicere, vezi tom. III, partes
II, P. 644.
Vezi supra, p. 170, No. 256 i infra, No. 758.

www.dacoromanica.ro

RAPORTITL BAN1LOR.

ART. 773

173

tiune consistand Intr'o suma de bani, va raporta la suecesiunea acestui din urna suma daruita, prin luare mai
putin din numerarul aflator in suecesiune. Daca succesiunea

n'are destui bani, pentru ca raportul sa se faca prin /are

mai putin, atunci el va varsa In masa succesorall o suma
egall cu aeeea ce trebue sa raporteze, sau va da comoqtenitorilor Rai eehivalentul sumei ce trebue sa raporteze, in
mobilele san imobilele succesiunei (art. 773).
In caz de a raporta suma In numerar, va avea in vedere
cursul monedelor din momentul deschiderei succesiunei
(art. 1578 C. civil), iar nu acel din momentul facerei donatiunei, dupa cum pe nedrept Bustin unfi :
In pecunia, non corpora quis cogitat, sed quantitatem" (In
privinta banilor, nu se giindefte cineva la corpul monezilor, ci la
cantitatea lor). (L. 94 1, in fine, Dig., De solutionibus et liberationibus, 46. 3).

Art. 773 din codul civil nu se aplica decal In cazul

cAnd descendentul succesibil a primit dela ascendentul su

donatiunea unei sumi de bani, nu insa fli atunei cand el

ar fi debitor catre succesiune cu o suma de bani. Chestiunea este, Cu toate acestea controversata 1).
in
Raportul imobileior (art. 765 C. civil).
privinta imobilelor, obligatia descendentului donatar n'are
de obiect valoarea imobilului &nit, ci Insui acest imobil,

adecl un corp cert qi determinat (art. 765 C. civil).

In consecinta, de clteori donatiunea facutl de un ascendent deseendentului sau succesibil consista inteun imobil,

comoqtenitorii acestui descendent, care au drept la raport,

pot sa pretinda, in principiu, ea imobilul In chestiune al fie
raportat la masa comuna in natura (in re), en essence et
espAce, dupa cum se exprima art. 306 din cutuma dela
Or16ans qi art. 305 al eutumei Parisului, de unde ne vine
art. 765 din codul civil.
Aceasta regula are de amp stabilirea egalitatei intre
toti deseendentii, egalitate care n'ar exista in realitate,

daca unul din ei ar putea pastra un imobil, iar altul o

suma de bani san efecte mobiliare.

Raportul imobilelor nu este insl obligator in

9 Vezi totn. III, partes II, p 645, nota 3.

www.dacoromanica.ro

1 74 COD. CIV.

CARTEL III. TIT. I. CA PIT. VI. ART. 765.

natura, qi poate fi facut prin luare mai putin, de eateori

descendentul, care a primit imobilul in dar, l-a instainat
In total de bung voe, fie printr'un act cu titlu oneros, fie

eu titlu gratuit, sau l-a ipotecatt), Ins/ numai inaintea

deschiderei succesiunei, eaci daca Instrainarea sau ipoteca

sunt posterioare, donatarul a Instrainat lucrul altuia, Elude/
prin desehiderea suceesiunei imobilal care pAnit atunci se
gasea In manile donatarului a devenit un bun comma qi indiviz intre toti comotenitorii.ba alte euvinte, prin deschiderea

succesiunei, imobilul care pan/ atunci nu fusese Instrainat

san ipoteeat, a redevenit proprietatea succesiunei, descen-

dentul donatar, proprietar al acestui imobil sub o conditie

reholutorie, care s'a Indeplinit prin moartea aseendentului
daruitor, nu mai poate s1-1 instraineze sau sa-1 ipoteeeze,
de oareee acest imobil nu mai este proprietatea lui.

361 bis. Din Imprejurarea c. raportul In naturl nu

este obligator atunei cand imobilul a fost Instrainat sau ipotecat de descendentul donatar rezulta, el el nu poate fi revendicat de catre moqtenitorii donatarului dela tertii detentori, nici chiar atunci clad donatarul ar fi insolvabil, so-

lutie admis/ qi In privinta actiunei in reductiune prin art.

855 C. civil (modificat dela eodul franeez 2).
Daca numai o parte din irnobilul sups raportului a
fost tnstr.inat, partea neinstrainata va putea fi raportata.
In natura, rImanand ea succesiunea sa, fie despagubita de
prejudiciul eauzat prin aceasta. motenire partial/.
De asemenea, daca mai multe imobile au fost d/ruite
numai until din ele a fost Instrainat sau ipotecat, numai
acele neinstrainate i neipoteeate vor fi raportate In natura.
Instrainarile i ipotecile constituite In favoarea tertiilor
sunt deci valide, i descendentul donatar a .putut, prin

ceptie, sa constitue i sa transmita o proprietate irevocaTextul fr. nu vorbelte de ipotecarea, ei numai de instrliinarea imobiluluir

de uncle rezula eii, in Franta, ipoteca este desfiin4at4 ca i eelelalte sarcini

reale constituite de donatar asupra imobilului supus raportului, solutie
autori. Textul nostru a prevIzut qi ipoteca, reproducind dispozitia art. 1016

din codul italian. Vezi tom. III, partea II, nota 4 dela p. 647, 648 qi p. 650,
nota 2, prom= ql tom. X, p. 587. Mai vezi tom. IV al acestei lucrliri, No. 485,
in fine. Deli legea nu vorbelte, dealt de ipotecile coaventionale, totuqi nu mai
incape Indoianic i ipotecile legale inscrise asupra imobilulni supus raportului riim'n valide.

Vezi tom. III, partea II, p. 652 qi tom. IV, partes I-a, p. 664.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL IMOBILELOR.

ART. 785

175

bila; dei el, avea un drept revocabil i dei dura, art. 769
din codul civil, el n'a putut s constitue sareini reale asupra
imobilului daruit (servituti, uzufruct, etc.).
Aceste din urma sareini, constituite de descendentul
donatar, vor fi deci desfiintate odat eu rezolvirea dreptului
eau de proprietate, conform regulei cutoscute :
Resoluto jure dantis, resolvittm jus accipientis" (art. 769,
830, 1770 C. civil).

362.

solutie ar fi trebuit, dupa rigoarea

principiilor,
fie admisa atat In privinta Instrainarilor
imobilului supus raportului; eat ei In privinta ipotecilor
constituite asupra lui, pentruca proprietatea descendentului
Aceeai
sa

donatar fiind rezolubila, i Indeplinirea conditiei rezolutorie

avand efeet retroactiv (art. 1015 C. civil), el n'a putut

transmite altora decit un drept rezolubil In baza regulei :

Nemo plus juris ad alium transferre potest pant ipse habet".
(Nimeni nu poate transmite mai multe drepturi de ct are). (L. 54,

Dig., De div. regulis juris antigui, 50, 17 si art. 580, 1521

C.

Calimach, 442, 1138 C, austitiac 1).

Cu toste aeestea, legea facand de astadata exceptie

dela principiile de mai sus qi deis art. 769 C. civil, mentine atat ipoteca cat qi Instrainarea integrall a imobilului
supus raportului, admitand In ambele ipoteze raportul prin
luare mai putin, i revocand numai celelalte sarcini reale
constituite asupra imobilului claruit, precum : servitutile,
uzufructul, uzul, superficie, etc., pentrucit aeeste sareini nu
intereseaza Intr'un grad aqa de Inalt ordinea publica. economica, precum o intereseaz lnstrainarea i ipotecarea imobilelor.

Apoi, daca descendentul n'ar fi putut transmite asupra

imobilului primit In dar decat un drept rezolubil i revoeabil, nimeni nu s'ar fi expus a cumpara asemenea
aqa eit ele ar fi fost scoase din comert, ceeace este contrar
interesului obOese; beat existit motive puternice care au
facut pe legiuitor al nu declare obligator ra portal imobilelor Instrainate sau ipotecate de descendentul donatar
In timpul cand el era proprietarul acestor imobile.
Vezi supra, p. 131 i tom. I al &costal lucriri, P. 487, 450, -495

trimeterile acute &col.

www.dacoromanica.ro

ki

176 COD. CIV.

CARTEA. III.

TIT. I.

CAPIT. 'VI. ART. 7601 769

Mara de cazul dad imobilul (Wait unui descendent succesibil a fost Instrainat sau ipotecat de acest din
urma, mai aunt qi alte eazuri cand raportul se face tot prin
luare mai putin. Aeeste eazuri aunt urmatoarele:

1 Cand imobilul daruit a perit prin culpa sau simplul fapt al deseendentului donatar (art. 760, 767, 1082,
1084, 1156 C. civil), In care caz el va raporta qi dobanda
sumei datoritit de &maul, pentruca atunci el nu mai datoreqte tnauqi imobilul, ei o suma de bani f);
2 Cand daruitorul a manifesta.t dorinta sa ea raportul al se faca prin luare mai putin, scutirea care, dupa
pitrerea generala, poate fi nu numai expresa, dar qi tacita 2).

In toste cazurile In care raportul se face prin luare

mai putin, el se va face dupa valoarea ce imobilul a avut
la momentul deschiderei succesiunei (art. 651 0. civil),
pentruca atunci imobilul Ineetea,za de a fi proprietatea descendentului donatar, spre a deveni proprietatea succesiunei.
Incat privete raportul mobilelor, el se face, din contra,
dupa valoarea ce mobilele aveau In momentul facerei donatiunei, solutie admisa qi prin art. 794 din codul austriac
(nereprodus in codul Calimach 3).
Efectelo raportului In natur

(art. 760, 769).

De cate ori raportul se face In natura, imobilul raportat

intra de drept In masa succesorall liber de sarcinile reale
create de deseendentul donatar, eaci desfiintarea dreptului
de proprietate desfiinteaza actele de dispozitie ale proprietarului sub conditie rezolutorie, afara de ipotecile 0 Instillnarile integrale ale imobilului, fie acele lnstrainari cu titlu
oneros sau eu titlu gratuit, care, pentru motivele mai sus
expuse. aunt mentinute de art. 765 C. civil.
364 bis. Sarcinile reale, precum uzufructul, uzul, servitutile, etc. vor fi insa mentinute atunci cand imobilul
raportat va cadea in lotul descendentului care le-a constituit, cad lmparteala fiind astazi declarativa de drepturi (art.
786 C. civil), descendentul donatar In al citrui lot a cazut
I) Daol imobilnl supus raportului a perit prin caz fortnit vi fara culpa
donatarului, fie 1nainte, fie dupa desohiderea succesiunei, obligatia raportului nu
mai exista (art. 760. 1083, 1156 C. civil). Vezi infra p. 330.
Vezi tom. III, partea II, p. 633, nota 4 vi p. 655, nota 5.
Vezi supra, p. 171, precum vi tom. III, partea II, p. 643 i 657.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE RAPORTULUI fig NATURL

ART. 760, 769

177

imobilul grevat, este presupus a fi proprietarul lui Inca

din momentul deschiderei succesiunei, ap, ca el a putut s.-1

greveze de once sareini 9.
Dar, daca sareinile reale altele de cat ipotecile, constituite e descendentul donatar, sunt desfiintate data cu
drep tul sau de proprietate, ereditorii chirografari (iar nu
eei ipoteeari, care n'au niciun interes), precam si vecinii in
favoarea earora donatarul ar fi constituit o ser vitute, etc.,
pot sa intervie la Imparteala, spre a nu se face raportul

in natura fti spre a face ea imobilul 8t nu cada In lotul

deseendentului donatar (art. 769, 785, 974, 975).
Al doilea efeet al raportului in natura este el,
In caz de peirea imobilului prin caz fortuit i far/ culpa,
faptul sau neglijenta donatarului, acest imobil nu este supus raportului (art. 765, 767, 1083, 1156 C. civil) fiindca descendentul donatar nu datorete valoarea acestui imobil,

ci insusi imobilul daruit, adeca un corp cert qi determinat,

care, In specie, nu mai exista 2).
Debitor rei certae, rei interitu liberatur". (Debitorul unui
corp cert i determinat este liberat prin perirea acestui lucro).
Plerigue putant ea, que sine dolo et culpa perierint, ad collutionis onus non pertinere". (Mai multi cred ck' bunurile pierdute

frk fraudk sioulpk, nu sunt supuse raportului). (L. 2 2, in

medio, Dig., De collatione bonorum, 37. 6).

Dacl cineva din imprenni-mostenitorii an avut sub stkpinirea sa un lucru supus sinisforalei, carele s'au prk'pdit ori s'an
stricat, ins& nu din viclesug sau lenevirea i neingrijirea lui, ci
din vreo inamplare dovedia, atunci nu se indatoreste s pue la

mijloc pretal san paguba acelui lucre, zice art. 1011 din caul
Ca limach.

Pentru ea imobilul 81 nu fie In specie suptis

raportului, se eere insl ea el sl fi perit prin caz fortuit,
fard culpa i chiar Pr& faptul donatarului ; de unde rezulta el daca cazul fortuit a fost urmarea unei grepli din
partea donatarului, ceeace s'ar Intampla atunci cand luerul
ar fi perit din cauza lipsei de reparatii absolut necesare,
raportul va avea loe, tug el neputandu-se face in natura,
Tot in baza aeeetui principia Ettim c. Bunt valide ipoteeele eau alte
eareini reale, constituite de un mottenitor in timpul indiviziunei, atunei eAnd,
prin efeetul impIrtelei, iniobiul ipoteent a eXzut in lotul lui. Vezi supra, p. 203.
Vezi auprit, p. 176.
72-84

12

www.dacoromanica.ro

I 78 COD. CIV. CARTEA 111.TIT. I. CAPIT. VI. ART. 760, 769

se va raporta suma ce valora imobilul In momentul deschiderei succesiunei

366 bis. Am zis ca imobilul nu trebue sa fi perit

nici prin faptul, nici prin culpa donatarului.
Exista simplu fapt, iar nu culpa, atunci cind cineva
lasa al piara un lueru nektiind ca-1 datorete. De exemplu:
descendentul donatar murind Inaintea aseendentului daruitor,
motenitorul donatarului n'a tiut c imobilul provenea dinteo

donatiune supusa raportului. Ca atare, el a lasat lucrul

al piara; nu exista din partea lui culpa, dupit eum zice
o maximA ennoscuta
Qui rem quasi suam neglexit, nulli culpx subjectus est".
(Acel care a neglijat luerul ea fiind al au, nu comite nido culi*.
Exista lusa din partea lui un fapt negativ, care-I Impie-

dicit de a fi liberat i-1 face responsabil, fiind de principiu

ea nimene nu poate sa se libereze prin propriul situ fapt
Nemo potest proprio facto se ab obligatione liberare".

De cte ori

descendentul su pus raportului invoacrt.

cazul fortuit, el trebue 'sa-1 dovedeasca (art. 1156 2 i

1169 C. civil), lar acei cari au drept la raport i eare pretind el donatarul a provocat eazul fortuit prin culpa sa,
vor trebui s dovedeasca aceastA culpa.
367. Drepturile i obligatiile descendentului donatar.

Imobilul supus raportului trebue

sa fie

raportat eu toate

Imbunatatirile i mgririle naturale, adeca care n'au fost

facute cu cheltuiala donatarului.

Daca aceste ImbunAtatiri sunt opera donatarului, raportul se va face tot cu aeeste Imbunat64iri; lusa, In asemenea caz, masa succesorala va restitui descendentului donatar cheltuelile neeesare i utile fiteute de el pentru ImbuwitAtirPa_fonrInIni, eA,ei altfel ea s'ar Inavuti In .detrimentul

donatarului, ceeace echitatea nu permite:

1) Tot astfel, de cilteori imobilul instrlinat a perit prin caz l'orina tila-

ba& deschiderei suceesiunei, in m'altillos tertiului achizitor, donatarul ne mai

datorind un corp cert i determinat, pentrn ca el sXfie scutit de raport (art.

760 i 1156 C. civil), oi raportul trebnind, in &semana& caz, sil se fac prin luare
mai putin (art. 765 C. civil), se va raporta tot valoarea ea imobilul aves in
momentnl deschiderei succesiunei (art. 765 2),
Dacil imobilul enpus raportului a fost instrlinat de 8onstar n urma deachiderei aucceaiunei, raportul va aves loo, fiinde donatarul a Instrginat un
luorn ce nu mai putas Instriina, din eauza c donatinnea era desflintatX.

www.dacoromanica.ro

OREN'. DESC. DON. P. CRELT. FACUTE DE EL.ART. 766, 771. 179

Jure naturcc ccquum est neminem cum alterius detrimento

et injuria fieri locupletiorem". (Thipa echitatea fireasca, nimeni nu
prin nedreptate, sa se inavuteaseti, in detrimentul altnia".
trebne'
(L.
206, Dig., De div. regulis juri8 antiguti, 60. 17; L. 14, Dig.
De condictione indebiti, 12. 16 si art. 549, in fine C. Calimach ') .

Tot echitatea cere ea deseendentul donatar sa restituiasel masei succesorale pretul degradarilor qi deteriorarilor
care au mievrat valoarea imobilului supus raportului, prin
faptul, culpa sau neglijenta sa. Aceasta teorie, Intemeiata pe
echitate, este consfintita de legea actuall prin art. 766-768
C. civil.
10 Drepturile descendentului donatar pentru
cheltuelele acute de el (art. 766, 771 C. civil). Art. 766
din codul civil voeqte ea atat In cazul cnd raportul se fa.ce
in natura, cat i prin luare mai putin, donatarul imobilului
supus raportului sit fie despAgubit de masa succesorali de
impensele utile sau folositoare, adiea eari au Imbunatatit
fondul qj i-au mIrit valoarea, preeum ili de cheltuelile nece-

sare, adeea cari au avut de scop conservarea lucrului.

Toate cheltuelile fiind puse de legea-noastra pe aceeaqi treapta,

vor fi restituite descendentului donatar (cpr. art. 991, 997

C. civil), fiindel textul nostru nu mai face, In privinta

eheltuelilor utile, restrictia pe care o face textul francez
(art. 861) &ii cel italian (art. 1018 2) dup.. care cheltuelile
utile se restituese numai panit la coneurenta plus-valutei
aduse prin ele imobilului supus raportului, dispozitia pe
care art. 1377 din coda] civil, o admite In privinta exercitiului pactului de rAscumparare.
In privinta cheltuelilor necesare, doctrina face
lug o distinctie care rezulta din principiile generale In
materie de uzufruct, i anume: Intre reparatiile de Introtinere 0 reparatiile mari. Reparatiile de Intretinere sau reparatiile cele mici, precum teneuirea sau zugra-virea paretilor,
prefaeerea uvlor, sobelor, duElumelelor, etc., fiind considerate
ea o sarcing, a fructelor, sunt In sarcina descendentului

donatar, ea unul ce s'a folosit de fructele lucrului pang In

ziva deschiderei succesiunei (art. 762 C. civil); pe cAnd
l) Vez i tom. I al aceetei lucrgri, p, 265, 371, 393, etc. Vezi qi infrci.
No. 618 ili 713.
2) Conform: Art. 269 L. bulgarii &supra succeeitznaor din 1890.

www.dacoromanica.ro

180

COD. CIV. CARTEA 111. TIT. I. CAPIT. VI

reparatiile cele marl, precum ar fi : repararea zidurilor

celor mari i a boltelor, restabilirea grinzilor qi a acoperiqului lntreg, etc., ele vor privi succesiunea, Intrucat nu sunt
exagerate, pentruca au Impiedicat imobilul de a cadea In
ruina qi pentru di ele ar fi fost facute de Insui defunetul,
dad, n ar fi daruit imobilul supus raportului.
Donatarul este Insa obligat la facerea acestor reparatii,
pentru cit el trebue sit vegheze la conservarea lucrului;
de unde rezulta ca el este responsabil catre masa succesorail de nefacerea lor, conform art. 7.67 C. civil.
Cheltuelile utile Ili cele facute cu ocazia reparatiilor mari se deduc din valoarea imobilului, atunci and
raportul se face prin luare mai putin ; iar cand raportul
se face In natura, comoqtenitorii descendentului donatar IAman datori catre el cu sumele cheltuite, pentru care acest
din urma poate exercita dreptul de retentie (art. 771 C. civil).

In cat priveqte cheltuelele voluptuare pe care descendentul donatar le-ar fi &cut pentru placerea qi satisfactia
sa personall, quae voluptatis causa fiunt, el n'are drept
Ja nicio despagubire, putand numai, ea qi uzufructuaiul
(art. 539 C. civil), sa ridice-oglinzele, tablourile tili celelalte
ornamente aflezate pe fond, daca aceasta se poste face fara
nicio vatamare, pentruca altfel succesiunea s'ar Inavuti In
detrimentul lui 1).

Donatarul n'ar putea Insii sa ridice lucrurile care n'ar

fi de niciun folos numai pentru a jicni pe comotenitorif
Ai, caci nu trebue al se Inlesneasca rautatea oamenilor :
Malitiis non eat indulgendum" (L. 38, in medio, Dig., De rei
vindicatione, 6. 1 2).

In fine, donatarul n'ar putea cere nicio despagubire

de cate ori valoarea imobilului supus raportului ar fi sporit
fara nicio cheltuiall din partea lui, de exemplu : prin
aluviune (art. 495 urm. C. civil, etc. 3).
Dreptul de

tar.

retentie al descendentului dona-

Spre a asigura restituirile datorite descendentului

donatar, pentru cheltuelile sale utile i necesare, legea ti

I) Vezi tom. III, partes II, p. 669 Eli tom. IV, partes I-a, p. 661, nota 2.
Vezi &supra acestei maxime, tom. I al seestei luer/ri, p. 18, preenm li
trimeterile acute acolo.
Vezi tore. III, partes IT, p. 670, tom. IV, partes I-a, p.661, nota 2, etc.

www.dacoromanica.ro

STRICA.UIUNILE ADUSE IMOBILULUI.

ART. 7677 768

181

confera o garantie real, adeca dreptul de a retine imobilul supus raportului pang, la plata efectiva a aeestor
cheltueli (art. 771 C. civil), drept care-i trage origina sa
din art. 305 al cutumei Parisului i din art. 306 al cu-

tumei dela OrMans.

Donatarul va trebui 1ns al restitue fructele percepute
In urma deschiderei suecesiunei (art. 762 C. civil), pentruca
aceste fructe apartin proprietarului, In specie comoqtenitorilor s.i. Chestiunea este, en toate acestea controversatg.

Descendentul donatar nu poate Insa sa, compenseze

aceste fructe cu dobanzile sumelor ce comoOenitorii si i-ar
datori pentru cheltuelile acute de el. *i aceasta chestiune
este controversata.
372. Obligatiile descendentului donatar pentru striaciunile aduce imobilului supus raportului (art. 767, 768
C. civil).
Omul fiind In totdeauna responsabil de fap-

tele sale (art. 998, 999 C. civil), nimie nu este mai natural decat ca el sa, ritspunda de degradarile i deteriorarile care au miclorat valoarea imobilului prin faptul, culpa
sau negligenta sa (art. 767 C. civil).
Daca stricaciunile imobilului nu se datorese niei culpei,

nici simplului fapt al donatarului sau reprezentantilor

ci numai Intamplarei : (vechimei sau caz fortuit), nu are
cine sa rspund
i paguba va privi succesiunea (art. 760
C. civil), In baza maximei :
Res perit domino", san
Cotsum sentit dominus" I).

372 bis. Chestiunea de a se qti din ce moment descendentul donatar datorete dobanda pentru stricaciunile
aduse de el imobilului su pus raportului : din ziva cererei
In judecata, conform art. 1088, C. civil, sau din ziva
deschiderei succesiunei (art. 762 C. civil), este controversata 2).

373, Venim acum la art. 768 C. civil.

Acest text dispune el, de cateori imobilul supus ra-

portului a fost Instrainat de descendentul donatar Inaintca

deschiderei succesiunei, In care caz raportul se face prin
I) Vezi infra, No. 415. Mai irezi tom. lii, partes II, p. 675 qi tom. IV,
partes I, p. 662, 663.
2) Vezi tom. III mentionat, p. 676.

www.dacoromanica.ro

182 COD.CIV.CA RTEA 111.TIT. I CA PIT. VI.PL. DATORIIILOR

luare mai putin (art. 765 C. civil), Imbunitittirile eau

striciciunile emanate dela cel care l-a dobandit, se reguleazI tot conform art. 766, 707 C. civil, ea vi cum ele
ar emana dela insuvi donatarul (art. 768); elci prin transmiterea proprietltei altora, donatarul nu vi-a schimbat
situatia In care se gIsea fatl de comoltenitorii ell.
Tot pentru aceleavi motive, comovtenitorii donatarului,
clrora se face raportul, trebue sit tie In seam/ descenden-

tului donatar imbunItItirile aduse imobilului de noul lui

achizitor, ea vi cum ele ar emana dela Insuvi donatarul.

In elt privevte momentul ce trebue el se aibI In vedere in caz de Instrlinarea imobilului pentru a face socotelile Imbunittltirilor vi degrldlrilor provenite din faptul
achizitorului imobilului, chestiunea este controversatl. in
Franta.
Credem el, la noi, legea se referit la momentul deschiderei succesiunei (argument din art. 765 C. civil 9.
Hereclitariarum actionum loco habentur et legata, quamvis ab
herede coeperint".. (Legatele sunt considerate ea datorii ale succesiunei, cu toate cit obligatia de a le !Arai nu incepe dealt In persoana mogtenitorului). (L. 40, Dig., De oblig. et actionibus, 44. 7).

PLATA DATORIILOR

In aceastl sectiune, legea se ()cup de pasivul

succesiunei.

Pasilul succesiunei cuprinde datoriile ei, obligatiile

contractate de defunct, precum vi sarcinile succesiunei, adeel

obligatiile care n'au luat navtere decit In urma mortei

lui decups (quae ab herede caeperunt), de exemplu : cheltuelile de inmormantare, acele &cute cu ocazia punerei
peretilor, facerei inventarului, expertizgrei averei, etc.
Legatele sunt vi ele considerate ea o sareinl a sumsiunei, insl plata lor este supusI unor regule speciale (art.
902 urm. C. civil).
Diviziunea creantelor

Ili

a datoriilor succesiunei

(art. 777, 1060 C. civil).Dei legea vorbevte In art. 777

C. civil numai de diviziunea datoriilor, totuvtdin art. 1060
1) Vezi tom. III, mentionst, p. 469.

www.dacoromanica.ro

DIV1ZIGNEA CREAls-TRLOR. --, ART. 1060

183

al aceluiaqi cod rezulti cit qi creantele defunctului sunt de

drept tmpiirtite Intre comoqtenitorii si.

Diviziunea creantelor.(art.

1060. BunuriIe cor-

porale ale defunctului aunt indivize Intre comotenitori fl.i

riman supuse operatiei Impirtelei, pe cand atat creantele eit
fli datoriile susceptibile de diviziune Bunt, din con tra,Impirtite

de drept prin vointa legei intre moqtenitorii creditorului fil

acei ai debitorului, solutie care se giseqte In monumentele
cele mai vechi ale dreptuiui roman :
,,Nomina inter heredes pro portionibus hereditariis divisa
sunto". (Creantele creditare se impart de drept intre mostenitori).,

(L. celor 12 table, tab. V, 9

Ea guae in nominibus sunt, non recipiunt divisionem, sed
ipso jure in portiones hereditarias ex lege duodecim tabularum

divisa Bunt". (Datoriile si creantele defunctului nu sunt divizibile,

ele fiind de drept divizata in pg.rti ereditare dupii legea celor 12
table). L. 6, Cod, Familias erciscundoz, 3. 362)

Moartea creditorului are deci de efect . fractionarea

creantelor sale, chiar ipotecare, pentru el indivizibilitaiea
ipotecei (art. 1746 C. civil) nu Impiedici diviziunea creantei.
Diviziunea creantelor nu le Impiedici 1nsit de a fi cuprinse In ImpArtealii, egei art. 741 C. civil voegte ea la
formarea qi compunerea loturilor si se dea In fiecare parte
pe cat se poate aceeaqi cantitate de mobile, de drepturi sau
de erect?? fe de aceeakti naturit i valoare.
Toati chestiunea este numai de a se iltie cum putem

fro plea art 786 C. civil, dupit care Impirteala tuturor

bunurilor, deci tsi a creantelor este declarativit de bunuri,
Cu art. 1060, care divide creantele de drept inainte de once
Impir teali. Aceasti chestiune este foarte controversa 01 qi

nu exist& asupra ei mai putin de trei sisterne pe care

1-am expus In tom. III, partea II, p. 803-808.
Diviziunea datoriilor (art. 777, 1060 C. civil).
Datoriile defunctului, care nu sunt indivizibile aunt, ea qi

creantele, Impirtite de drept prin vointa legei Intre moqtenitorii sii, 1nainte de Impirteall, aqa ci fiecare motenitor
poate fi urmirit de creditorii succesiunei, Inainte chiar de

Impirtaali, In proportie cu partea sa ereditari (art. 777,

1060 C. civil), FIi separatia de patrimonii nu modifica. acest
1) Vezi Girard, Textep, ed. V; p. 15 gi C. 3 36, 6 li C.2, 3, 26.
1) Vezi supra, p. 125.

www.dacoromanica.ro

184 COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

CAPIT. VE.

ART. 1061

principia al diviziunei lntre mqtenitori, cu toata, controversa ce exista asupra acestui punet i).
Exceptii dela principiul divizibilititei datorlifor.
Cazulle cand motenitorii pot fi urmiritl pentru totalitatea
Cu toate
unei datorii divizibile (art. 1061 C. civil).
datoriile defunctului aunt In principiu divizibile Intre moqtenitorii debitorului, totuqi art. 1061 din codul civil admite trei
cazuri (iar nu cinci ea In codul francez), In care un mogtenitor
poate fi silit a plati datoriile peste partea sa ereditara, i anume : 10 atunei and aceasta datorie are de obiect un corp cert

determinat in ipso individuo i and acest corp a cazut prin

efectul Impatlelei In lotul unuia din moqtenitori 2); 2 and
titlul constituti v al datoriei sau un titlu posterior (conventie
ori testament) Insareineaza numai pe unul sau mai multi
din motenitori ea execu tarea intregei obligatii 3) Ii care
caz moOenitorul care va plati Intreaga obligatie va avea
recurs In contra celorlal(i comoqtenitori, ca qi In cazul Indin pentru a face sa i se restitue ceeace a platit peste
partea sa ereditara ; 3 and rezulta din natura obligatiei
sau din aceea a lucrului ce are de obiect, sau din scopul

ce *tile 0-au propus a, ele au avut intentia ca datoria

sa

nu poata, fi platita In parte. In aceste cazuri de indi-

vizibilitate, pe care Molineus le numia indiciduum solutione

tantum, fiecare din moqtenitorii debitori poate fi urmarit
tti condemnat pentru datoria intreaga, raminandu-i recurs
contra celorlalti.

La aceste trei cazuri, prevazute de art. 1061 C. civil,

trebue s adaugam un al patrulea caz, i anume: moOenitorul va plati datoria peste partea sa In caz de indivizibi-

litate (art. 1062, 1063, 1065 C. civil) qi atunci and datoria este ipotecara (art 778, 1792 C. civil).
Plata datoriilor i a sarcinilor succesiunei
contribuirea la datorii.
Nu trebue sa confundam plata da-

toriilor Cu contribuirea la datorii. Cea dintai este privitoare

la raporturile dintre moOenitori i creditorii succesiunei
9 Vezi torn. III, partea II, p. 757 nrm.
Vezi tom. III, partea II, p. 682 vi tom. VI, p. 236, text qi nota 2. Cpr.

L. 3 3, Dig., Comnsodati vel contra, 13. 6.

Aceasta este un pact succesoral exceptional permis din lege, prin derogare dela art. 702, 965 2 rfi 1226 C. civil. Vezi 'supra, p. 160.

www.dacoromanica.ro

PLATA DATORIILOR I A SARCINEI stecEstu NEI

185

(art. 777 C. civil), iar cea de a duua este privitoare la

raporturile moqtenitorilor dintre ei (art. 774 C. civil).
Plata datorlilor i a sarcinilor succesiunei (art.

777 C. civil).

Toti moqtenitorii universali, fie chiar sub

beneficiu de inventar, platen datoriile qi sarcinile succesiunei,
In proportie Cu partea lor ereditara (art. 777 Eli 1060 C. civil),
pro portionibus hereditoxii 2) sau dupet analogia parlei sale

(art. 1067 C. Calimach).

Aceasta solutie se aplica nu numai atunci and moiltenitorii succed pe capete sau pe tulpinii, ci qi atunci cAnd
unul din ei a transmis altora partea sa din succesiune.
Insolvabilitatea unuia din motenitori nu aduce nicio
schimbare acestui prineipiu, comoqtenitorii solvabili nepu-

dud fi urmariti dedt tot pentru partea lor.

Motenitorii

cari s'au &cut culpabili de frauda, ascunzand sau punfind

la o parte lucruri de ale suecesiunei, vor plati partEa lor
din datoriile ei, cu toate ca nu pot lua nicio parte din
obieetele ascunse sau dosite (art. 703, 712 C. civil 2).
Regula dupa care fiecare motenitor nu poate
fi urmarit decat in proportie cu partea sa ereditara elder&
exceptie: 10 atunci cAnd datoria este indivizibill; 2 cAnd
ea este divizibila, lima de natura acelora de care se ocupa
art. 1061 C. civil; 3 i, in fine, and datoria este ipotecara (art. 778, 893, 896 C. civil).
Toti moqtenitorii universali, regulati sau neregulati,
platind datoriile defunctului, aceasta Banjul incumba 0
legatarilor universali sau cu titlu universal, pentruca datoriile sunt o sarcing a universalitgtei bunurilor.
Bona non intelliguntur nisi deducto wre alieno' 8).

Legatarli particulari sau singulari (a unui obieet

anume determinat) nu platese Ms nicio parte din datoi sarcinile succesiunei, pentruca aceste sareini nu

riile

lovese dead universalitatea bunurilor defunctului (art. 775,

909 C. civil).
Cpr. L. 1, Cod, Si cerium, petatur, 4. 2; L. 2, Cod, De hereditariis
netionibue. 4. 16, etc.

Vezi tom. TIT, partes II, p. 334, 335 li p. 685, nota 2. Cpr. art. 1038
qi 1053 C. Calimach. Vezi qi supra, p. 165.
8) Vezi tom. I al &asstei luerroi, p.159 fti auprit, p. 117, urm., precum li
infra, No. 406.

www.dacoromanica.ro

186 COD. CIV.CARTEA III TIT. I.CAPIT. vi. ART. 774.

,Aes alienum totius patrimonii onus est, non eertarum rerum" 1).

Olt pentru donatarii universali sau cu titlul

universal, -ei sunt In mod implicit supuvi la plata datoriilor.
Se navte Insa Intrebarea : care este lntinderea
aceatei obligatii ?,
Controversa care exista asupra acestui punct In Franta
nu-vi mai are fiinta la noi, unde principiul este cit toti

movtenitorii, fie regula (i sau neregulati, platen' datoriile

succesiunei ultra vires emolumenti, In proportie cu partea
lor ereditara, daca n'au primit succesiunea sub beneficiu de
inventar (argum. din art. 897 C. civil 2).
Aceeavi solutie este aplicabilit vi adoptatorului sau descendentilor
and acevtia via la succesiunea adoptatului,

In baza art.sai'
316 C. civil.

Contribuirea la datorii (art. 774 C. civil).

Movtenitorii universali, fie regulati sau neregulati contribuese Intre ei la plata datoriiior vi a sareinilor succesiunei,

In proportie cu partea lor ereditara; ava ea partea contributorie a fiecaruia din ei este egall eu partea sa obligatorie (art. 777 C. civil).
Mogtenitorii sunt Insa liberi de a deroga dela art. 774
C. civil, puta,nd face In privinta datoriilor once conventie
ar crede de euviinta, fara ea aceste Invoeli sit poata fi
opuse creditorilor, In privinta carora asemenea eonventii
aunt res inter alios acta (art. 969 C. civil).
Driturile creditorilor mortului nu se micsoreazg prin toemelele ce poate din intamplare s'au geut intre mostenitori pentru chipul pliitei datoriilor acelaia", ziee art. 1072 din mini
Calimach.

pue In sareina unuia

din movtenitori o parte din datorii mai mare decal aceea
a celorlalti comovtenitori, destul este ea prin aceasta clauza
sit nu se atingit rezerva acelui movtenitor.
Recursul ce-1 are motenitorul care a plitit
o datorie peste partea sa contributorie.
Acest recurs
Testatorul poate, de asemenea,

sa

I) Vezi aupra, p. 6, pm= li infra, No. 547, No. 699, etc. Mai vezi
tom. r aI aceetei Inertri, p..509.
2) Vezi torn..III, partea II, p. 343, nota 2 qi p. 688, 689; tom. IV, par-tea II, p. 216 li P. 236, 237. Vezi sti infra, No. 693.

www.dacoromanica.ro

REC. 310T. CABE A PLITIT PESTE PARTEA SA. ART.778, 179. 187

poste al aiba loe atunci &And moqtenitorul a platit o datorie ipotecara fii indivizibill fi In caz cand a platit o datorie chirografarii.
388. 10 Plata unel datoril ipotecare sau indivizibile

(art. 778, 779 C. civil).

Once detentor al unui imobil
ipoteeat este obligat a plati datoria intreaga, ramanindu-i
bet facultatea, de cateori nu este obligat personal, de a
lasa imobilul ipotecat farit nicio rezervii pentru ea en ditorul ipoteear sa-1 poata vinde (art. 893, 8960 1792 C. civil).
Les hritiers sont tenns des faits et obligations du dfunt
personnellement ohaueur pour sa part, et hipothcairement pour
le tout", zice Loysel 1).

*i aiurea acelaq autor adauga :

,,Quand Faction personnelle concourt avec l'hypotbcaire, celui

des hritiers qui ne servit tenu que pour sa part personnelle, est
tenn hypothcairement pour le tout' 2).

In fine acelaqi autor bite() alta regula ne apune:

En fait d'hypothque pour cens on rentes, il faut payer ou
quitter" 3).

In baza acestui principiu, moqtenitorul ( ste obligat a

plati intreaga datorie.
De cateori Insit o datorie a succesiunei a fost platita

In totul sau In parte de o persoana care nu trebuia s'o

plateasea, sau care trebuia sio plateasea pentru o parte
mai mica decat aceea pe care a platit-o In realitate, de
atatea ori aeea persoanit va aves recurs contra acelora In
socoteala carora ea a fost platita.
In baza acestui prineipiu, art. 778 din codul civil
dispune

ca

moqtenitorul universal, care, din cauza ipotecei,

qi trebue adaos sau indivizibilitatei datoriei, a platit din

datoria comuna mai mult decat partea sa, are recurs contra celorlalti comotenitori sau legatari universali, ori cu
titlu universal, spre a eere deis acetItia partes lor contributorie (art. 774, 775, 893, 896 C. civil). El este deci
legalmente stbrogat In drepturile creditorului dezinteresat,
9 Loysel, op. cit., I, p. 330, No. 327.
21 Men, p. 431, No. 500.
8) Idem, p. 432, No. 502.

www.dacoromanica.ro

188

COD. CIV. CARTEA III.

TIT, 1.ART. 778, 779

In baza art. 1008, 2, si subrogatia conventionall ce ar

fi stipulat mostenitorul solvens nu poate
dea mai multe
drepturi cleat subrogatia legall. Acesta Este sensul cuvintelor din art. 778 C. civil: chiar aind coeredele, care ar

fi platit datoria, ar fi fost subrogat n drepturile creditorilor.

Aceeasi solutie este aplicabill

codebitorului solidar,

care ar fi platit Intreaga datorie, cad dei el este subrogat

In drepturile ereditorului platit, totusi el nu poate cere dela
codebitorii sai, decat numai dela fiecare parte a sa (art.
1053 1 1).
In adevar, dad. mostenitorul care ar fi platit Intreaga
datorie, ar fi fost In drept a cere numai dela unul din
mostenitorii sai o suma superioara partei sale con tributorie,
acest comostenitor ar fi fost evins pentru 9 parte din lotul

su de Insusi acelasi care este garantul su pentru cazul

de evietiune (art. 787, 788), ceeace ar fi contrar principiului ca nu putem evinge pe acela pe care trebue s1-1
garantgm :
Quern de evictione tenet actio, eumdem ayentem repellit exceptio 2'.

Art. 778 C. civil so aplica, dup5, pArerea generalg,

nu numai atunci clad comostenitorul, detentor de imobile
ipotecate pentru datoria defunctului, este subrogat In drepturile. creditorului ipotecar, a carui creanta a platit-o, dar
atunei cand unul din mostenitori este creditorul personal
al defunctului, In baza unei cauze anterioare, caci acest
mostenitor fiind si de astadata garantul comostenitorilor sai
pentru evictiune, el ar evinge pe detentorul imobilului

ipoteeat dela care ar cere o suma mai mare decit partea

sa eontributorie. Chestiunea este, cu toate acestea controversata.
Regula de mai sus sufera Insa exeeptie In privinta
mostenitorului beneficiar, care poate exercita recursul su

pentru toata datoria numai contra unuia din mostenitori,

conform dreptului comun (art. 713 si 1108 4 C. civil),
1) Vezi tom. III, .partea II, g 694, 695; tom. VI, p. 205 i 639, etc.
Vezi supra, p. 109 i tom. I al aeestei luerliri, p. 450, text gi nota 2;
-tom. IV, No. 178, etc.

www.dacoromanica.ro

REC. MOT. CARE A PLITIT PESTE PARTEA SA.ART. 778, 779

189

dupa, ce va deduce partea pe care va trebui s'o plateasca

el insuqi (art. 778, in fine). Pentru aceasta trebue lug ea
moqtenitorul beneficiar sa fi platit din banii sai proprii o
datorie a suceesiunei (art. 1108 4) ; cad el daca ar fi
platit datoria din banii succesiunei spre a elibera de ipoteca

imobilul cazut In lotul sau, beneficiul de inventar n'ar

impiedica aplicarea art. 778 C. civil, de oarece el trebue
sa garanteze pe comoOenitorii si, cel putin In marginile
bunurilor primite.
Cat pentru legatarul singular sau particular, care a
platit datoria ce greva imobilul legat, el fiind subrogat
ipso jure In drepturile creditorulul ipotecar pltit (art.1108

C. civil), ea unul ce a platit o datorie ce nu-1 privea pe

el (art. 775, 909 C. civi)), va avea recurs in contra fieearui motenitor universal, ipoteear pentru tot, pang la
eoneurenta valorei imobilelor ce detine i).
Art. 779 din codul civil nu este decal o consecinta a
principiului garantiei reciproce dintre motenitori, statornicit de art. 787 qi 788 C. civil. Aeest text -dispune, In
adevar, ea In caz clad unul din moqtenitori este insolvabil,
partea lui din datoria ipotecara nu ramane exclusiv In

sarcina aceluia care a Rent plata integrall, ci se imparte

Intre toti moOenitorii solvabili, In proportie qi prin analogie
eu partea fiecaruia din ei; aa c motenitorul, eare a fost
silit sa faca plata, va contribui i el la partea insolvabilului,
In proportie ca ceeace i se va cuveni din succesiune.
Aceeaqi regula lqi primeqte aplicare atunei cand unul
debitori a platit, in intregimea ei, o datorie solidara
sau indivizibila.
De cate ori Insa, reettrsul se exercita de un legatar

particular, care a platit datoria Intreaga, art. 779 nu mai

poate fi aplicat, pentruel acest text fiind o exeeptie dela
art. 778, trebue strict marginit la cazul anume prevazut
de el. Apoi, legatarul particular nefiind obligat la plata
datoriilor (art. 775 si 909), el le-a pla tit de buna voe, qi
art. 779 C. civil nu se aplica decat atunci cand plata
a fost
Mai mult Inca, pentru ea rnoqtenitorii solvabili s ras)

Vezi tom. III, partea II, p. 693, 'iota 2, in fine i p. 697

www.dacoromanica.ro

190 COD. CIV.-CARTEA 111.- TIT. I.- CANT. VI.- ART. 776

pundit de partea celor insolvabili, BS, cere ca insolvabilitatea

fi existat In momenta' facerei plAtei, ciici insolvabilitatea unuia sau mai multor din moBtenitori, survenitl in
urma acestei pllti, n'ar da loe la aplicarea art. 779, ci ar
fa,ce ea paguba al ritnAe In Barcina exclusivl a moBtenitorului care, prin facerea unei plIti silite, a dobandit dreptul
de a exercita reeurstil slu contra celorlalti.
2 Plata unor datorii chirografare.
Moqtenitorul care a fost silit s5, plIteasel o datorie chirografarl
peste partea sa contributorie, va fi subrogat In drepturile
creditorului (art. 1108 3 C. civil), avand recurs contra
comoBtenitorilor [Ai pentru partea ce fieeare din ei era obliga t a plIti.
In cat priveSte aplicare, In aceastit ipotez5, a art. 779
sit

C. civil, chestiunea este controversatit.

tilisurile ce pot fi 'date and imobilele succesiunei sunt ipotecate pentru plata unei rente (art. 776
In tre datoriile la plata citrora trebue sit conC. civil).
tribue comoBtenitorii pot fi Bi rente.
Dael renta datorit de succesiune nu este garantatit
printeo ipotecil, fieeare moBtenitor va plAti mast& rentl
In proportie Cu partea sa de succesiune, In baza principiu-

lui divizibilitltei datoriilor (art. 777, 1060 C. civil).

In caz Insl cilnd renta este garantat printio ipoteeit,
(ipotezI care era foarte frecventg In dreptul vechiu francez),
moBtenitorul In

al cgrui lot a elzut imobilul grevat, va

pl/ti renta Intreagl din cauza indivizibilitittei ipotecei (art.

1746 C. civil), rkninIndu-i recurs contra celorlalti comoBtenitori (art. 778), Bi acest recurs va trebui sit fie exercitat de cateori el va plitti o anuitate.
Spre a Ampiedica Insl aceste actiuni reeursorii din
partea moBtenitorului care, din eauza indivizibilitittei ipotecei, ar fi obligat a plAti renta Intreagit, art. 776 din codul
civil Infiinteazg, doul mijloace:
Primul mijloc la care legea recurge pentru a Impiedica
aeeste actiuni recursorii, este rgscumpitrarea rentei prin restituirea capitalului ri eliberarea imobilelor Inainte de Impartealg. In acest scop, fiecare din copiirtaqi are facultatea
de a pretinde ea creditorul el fie dezinteresat, prin restituirea capitalului, dael succesiunea are mijloace suficiente

www.dacoromanica.ro

TIT. EX. EXECUT. C. MOTENIT.ART. 780 C. CIV., 398 PR. CIV. 191

i daca conventia prin care s'a constituit

renta nu se opune la restituirea eapitalului ; de unde repentru aceasta,

a art. 776 C. civil nu se aplica decat rentelor perpetue i), admitand ea aceste rente ar exista qi la noi 2), nu
Insit i rentelor viagere, pentruca aeeste din urmil, nu pot
fi raseumparate.

multa

In privinta rentelor perpetue, pentru care art. 776 a

fost ereat, aeest text va fi aplicabil chiar daca creditorul
rentei ar fi nulli din comoqtenitori.
Al doilea mijloc admis de lege pentru inlaturarea actiunilor recursorii, la care da loe plata rentelor asigurate
printr'o ipoteca, este urmatorul
Dael renta nu se poate rascumpara, sau daca unul din
copartai nu cere restituirea capitalului, sau, In fine, daca sue-

ces. nu poseda capitaluri suficiente pentru rascump. rentei,

masa succesorall se im parte In starea in care se gasefite; imobi-

lul grevat de ipoteca, se preteluqte la valoarea sa real, ca

cum n'ar fi ipotecat, seetzandu-se capitalul rentei din pretul
imobilului. Illoqtenitorul In al carui lot va cadea acest imobil,

va fi singar insarcinat cu plata rentei, garantand pe ceilalti como&tenitori pentru aceasta plat. MoSenitorul astfel
tnsarcinat eu plata rentei, o va plati toata, WI a avea
niciun recurs In contra comotenitorilor si, pentruca el a
primit prin anticipatie valoarea ei, luand oparte mai mare
din bunurile succesiunei.
391. Executarea in contra moltenitorilor a titlurilor dobandite In contra defunctului (art. 780 C. civil, 398 Pr. eiv.)

La Romani hotartrile dobitndite contra defunctului eran exeeutorii si in contra moqtenitorilor chiar fr nieio notificare :
Judicati actio perpetua est et rei persecutionem continet.
Item heredi et in heredem competit".

(Actiunea In executarea lumini judecat este perpetul i d drept de a urznAri lucrul. Ea

are loc atit pentru ct i contra mostenitorului). (L. 6 3, Dig.,

De re judicata, 42. 1 3).

In vechiul drept francez, titlurile executorii dobAndite

contra defunetului, nu puteau, din contra fi executate coni) Vezi tom. III, partite II, P. 701, nota 1 qi P. 703.
2) Vezi tom. I, el acestei luergri, P. 427 ei p. 508, text gi nota 2. Mai
vezi ton. IV al aeeetei Inerlri, No. 435.

2) Creditorii nu patean insi ell urmXreseeK pe moltenitori, cleat noud zile

dupX moartea lni de cu.*, ante novem dierum apatium (Nov-. 115, oapit. 5 1),
solutie admi. i prin art. 1063 din coda Calimaah.

www.dacoromanica.ro

192 COD. CIV. CARTEA 111. TIT. 1.CAPIT. VI. ART. 780

tra mostenitorilor, daea nu se dobandea o reeunoastere dela

ei sau o sentintl condamnatoare contra lor (art. 168 cutuma Parisului si art. 433 eutuma dela Orlans); de unde
si regula :
Toutes excutions cessent par la wort de l'oblige ').
De aeeea Loysel zicea:
Le mort excute le vif, et non le vif le mort, c'est dire,
que tont droit d'exention s'teint avec la personne de l'oblig ou
condamn" 2).

Codul actual, glisindu-se In fata acestor dispozitii con-

tradictorii, a dispus, eu drept euvant, dupA ce mai Intfii

prin proectul primitiv admisese contrariul, el titlurile executorii dobindite contra defunctului, sunt executorii si In
contra mostenitorilor sli. Aceastit, dispozitie nu este dealt
consecinta fireaseg a unui principiu cunoscut, s anume:
el mostenitorul continul persoana defunetului:
Heres person= defuncti sustinet".

Asa dar, toti mostenitorii, regulati sau neregulati, ab

intestat sau testamentari, pot fi urmIriti In virtutea titlurilor executorii dobandite In contra defunetului, fgr5, ea
acesti mostenitori A mai fie actionati printr'o actiune prin-

cipal.
Art. 780 din codul civil si art. 398 Pr. civ., pentru
motiv de echitate, voese Insl ea titlurile exeeutorii dobandite In contra defunctului, sub pedeapset de nulitate, sit nu
poatit fi aduse la indeplinire contra mostenitorilor 86i, cleat
opt zile libere dui:A ce li s'a fAcut o Incunostiintare coleetivit a acestui titlu, la domiciliul succesiunei, si aceasta chiar
dacl s'ar stabili el ei aveau cunostintA despre acest tittu;
clici, In materii de procedurA, toate formalitAtile sunt riguroase si nu pot fi Inlocuite prin echipolente.
Mostenitorii pot InsA renunta la aceast5 Ineunostiintare.

In caz cand procesul era numai Inceput In momentul

i) Aceas maximil nu era insX admisg. In unele provineii, qi regula eontrarX fu introdusI prin ordonania dela VillersCottrest din anul 1539 (art. 65,

66 II 72), dispozitia care, mai in urmi, a fost abrog,atI, prin deelaratits lui Henri

al II-lea, dela 4 Martie 1549.

2) Lope', op. cit., II, p. 242, Nn. 891,

www.dacoromanica.ro

SEPARATIA DE PATRIMONIU

193

mortii lui de cujus, judecata va fi pusA, In suspensie (art.

254 Pr. civ.), si ea nu se reIncepe decA t dupit alte citatii
%cute mostenitorilor (art. 256 Pr. civ.), hi urma expirArei
termenului de trei luni si 40 de zile pentru facerea inventarului si deliberare (art. 708 C. civil).

Separatia de patrimonii sau de bunuri f)

392. Separatia sau deosebirea de patrimonii este un
beneficiu legal, prin care creditorii defunctului (art. 781
C. civil) si legatarii (art. 1743 C. civil) pot sit dobAn-

deascl dela justitie ca bunurile si datoriile defunctului sA

rAmle deosebite de bunurile

i datoriile mostenitorului, pen-

tru ea ei sl fie plAtiti din bunurile tiefunctului cu precldere, adecl Inaintea creditoriTor personali ai D:lotenitorului.
Prin aceastA, separatie, lucrurile aunt restabilite In starea In care ar fi fost dacit defunctul n'ar fi incetat din

viatit. Cu alte cuvinte, creditorii defunctului nu primesc pe

mostenitor ca debitor, ci continuit a avea ca datornic tot

pe de cujus. Aueastit solutie este nu se poate mai eehitabilit.

Acei care au creditat pe defunctul, avAnd, In adevAr, ca

garantie, toate bunurile lui (art. 1718, 1719 C. civil), este
just ca ei s aibl aceeasi garantie i In viitor:
Hic eet igitur ceguiesimum..." (AceastA mlsur5. este cea mai
echitabilA). (L. 1 1, Dig., De separationibus, 47. 7).

Separatia de patrimonii sau de bunuri este deci o fictiune al clrei efect este de a face sit se considere pe debitorul sAvArsit din viatA ca si cum ar trAi.

Defunctul nu poate prin vointa sa al lipseascl pe

creditorii OA de dreptul de a cere acest beneficiu, dei creditorii i legatarii pot sA renunte la dreptul de a cere
aceastA separare (art. 782 C. civil).
Separatia de patrimonii, admisit i In codul Calimach

(art. 1056 urm.), i trage origina sa din dreptul roman,

unde a fost introdusit prin edictul pretorului, cAci dreptul
1) Separatia de patrimonii poate fi nnznit i eepnratie de bunuri, flindelL
prin patrimoniu (Vermqen) se Intelege toate bunurile san toatl. averea defametnlui. Vezi Unger, Byettion des daterreichischen aligemeinen Privatrechte, I, 47
in fine, p. 380.
72784.

.D. Alexandreaeu. Prineipiile dreptulni civil romin. Vol. U.

www.dacoromanica.ro

13

191 COD. CIV.CARTEA 111. TIT. I.CAPIT. VI.

ART. 781

civil nu (Weil, creditorului defunctului niciun mijloc de a

depgrta pe areditorii personali ai moqtenitorilor dela bunurile lui :
oSciendum est separationem solere impetran i decreto praetoris".

(Trebue s $tira c creantele pot fi deosebite prin hotiirfrea pretorulni). (L. 1, Pr., Dig., De separationibus, 42. 6 (alias 7 9.

Separatia de patrimonii trebuia, ea qi astAzi,

sg. fie cerutg, dela judecgtor, care o dgdea sau o refuza
dup. Imprejurgrile supuse aprecierei sale suverane.
Aceast separa0e trebuia sg, fie cerutg, rebus inte gris,
Inainte de a se confunda bunurile defunetului cu acele ale
moqtenitorului 2).

Ea nu mai putea fi cerut6 dupg ce trecuse cinci ani

dela aditia de ereditate, solutia adrnis i prin art. 1062
codul Calimach 3).

Persoanele care pot cere separatia de patri-

Separa0a, de patrimonii poate

monii (art. 781 C. civil).
fi cerutg: 10 de toti creditorii defunctului, fie creanta lor
cu termen, conditionall sau eventualg, chiar dad, nu au
niciun titlu pentra constatarea ei 6), fiindel separatia de
patrimonii este o mIsurg. conservatorie (art. 1016 C. civil).
Legea nu distinge, de asemenea, Intre creditorii chirografari, privilegiati i ipotecari, de cateori garantia lor ar
fi contestatl sa,u neIndestulgtoare.
Moltenitorul care este in acela0 timp creditorul suecesiunei poate provoca i el separatia de patrimonii, pen-

tru partea creantei sale care nu este stinsl prin confuziune

(art. 1154 urm. C. civil).
2 Separatia de patrimonii mai poate fi cerutg de legatarii defunctului, ei fiind creditori ai succesiunei (art. 1743
C. civil).
Quotiens heredis bona solvendo non sunt, non solum creditorn testatoris, sed etiam eo8 quibus legatum fuerit, impetrare bonorum separationem ccquum est". (De citeori un mostenitor nu este
Vez, i L. 2, Cod, De bonie auctoritate jutlicis poseidentie, etc., 7. 72.
Vezi L. I. 12, ab initio, Dir., De separationibue, 42. 6.
Vezi 1 13, Dig., tit. cit.
CPr. L. 4, Pr., De eeparationibue, 42. 6.
3) Vezi infra p. 101.

www.dacoromanica.ro

PERS. CAIRI POT CERE SEPAR. DE PATRIM.

ART. 781

195

solvabil, legatarii pot, ca si creditorii defunctului, cere separatia

de bnnuri". (L. 6, Dig., De eeparationibuel 42. 6 1).

i legatarii au drit sa ceark fmprenn en creditorii, deo-

sebirea averei mortului de aceea a motenitorulni, etc.', zice art.

1059 din codul Calimach2).

Independent de
'paten !aged a legatarilor.
precaderea care rezulta din separatia de patrimonii, legagatarii particulari mai au, dupa art. 902 2, o ipoteea
legal asupra imobilelor succesiunei, pentru garantarea legatelor lor. Aceste douit drepturi sunt deosebite Ili independente unul de altul 3).

395 bis. Separatia de patrimonii poste fi ceruta de

toti creditorii qi legatarii defunctului Impreuna 1 In mod
colectiv sau de fiecare din ei In parte. Fiecare creditor sau

legatar exercita acest drept In interesul FA In numele su

propriu, lar dobfindirea acestui beneficiu nuli produce efectele sale cleat fat& eu cel care l-a cerut Eli dobandit 4).

In dreptul modern, aetiunea creditorilor Ili a legatarilor nu este deei indivizibila ; pe and la Romani, actiunea
ereditorilor era, din contra colectiva communis cautio 5).
Creditorii defunctului qi legatarii au interes sit
email, separatia de patrimonii, chiar daca succesiunea a fost

yrimita sub beneficiu de inventar (art. 2058 C. italian),

clei Cu toate ea, aceasta separatie exista prin efectul aeceptarei beneficiare 6), totui separatia ar putea A Inceteze prin
renuntarea expresa sau tacita a motenitorului (art. 705 Pr.
eiv.), In care caz moqtenitorul beneficiar a devenit moqtenitor
pur i simplu, si patrimoniile s'ar amesteca iargqi la un loe.
Mai vezi L. 4 1, Dig., eod. tit.; L. 1, Cod, De bonix auctoritate ju-

ridicis possidendis, etc., nude se ziee: ..Legatum quasi ace alienum eseigitur".
Cpr. art. 812 C. anetriae.
II) Vezi aeupra aceetei ipoteei legale, pe care nnii o contesta fArkt onvint,
tom. III, partea II, p. 693, nota 2 iti p. 721, text tti nota 3; tom. IV parten II,

p. 334 un. tom. VIII, parten 1-a, nota 1 dela p. 657, 658; tom. X, p. 318, text
ei nota 2; p. 531, nota 1; p. 571 etc. gi tom. IV. Mai vezi infra, No. 719 li
tom. IV al aceetei lucrXri, No. 479.
4) Cpr. ITnger, Dew bsterreichische Erbrecht systematise& dargestellt, 41,

p. 177, nota 7. Vezi L. 1 16, Dig., De separationibus, 42. 6 Ili art. 2063 C.
italian.
9 Vezi tom. III, partes II, p. 723, nota 2.
9 "Vezi supra, p. 107.
In eit privelte yeehinl drept francez, vezi tom
III, parten II, p. 726, ad notam.

www.dacoromanica.ro

196 COD. CIV.

CARTEA III. TIT. I.

CAPIT. VI. ART. 724, 781

Creditorii motenitorului (art. 721 O. civil).

Creditorii personali ai mostenitorului nu pot cere separlqia
de patrimonii, spre a fi plAtiti din averea, acelui movenitor, cu preeldere si Inaintea creditorilor succesiunei, dei
ei ar avea interes la aceasta ; pentrucit ei sunt singuri de
ving el au contractat Cu o persoanl destul de imprudena

ca A primeascl o suecesiune oneroas:

Sibi enim imputent qui CUM tali contra-xerunt". (Ei stint
vinovati de a fi contractat en o asemenea persoma). (L. 1 5, in
medio, Dig., De separationibus, 42. 6).

Apor, pe de altit parte, debitorul avind facultatea de

a contracta oricit de rnult datorii, creditorii siii actuali
nu-1 pot opri de a-si mgri numgrul ereditorilor prin aceeptarea unei succesiuni insolvabile 1).
Nam licet alicui, adjiciendo sibi creditorem, creditoris sui
facere deteriorem conditionem". (0'iici este permis unni debitor de
a face conditia creclitorului sn mai pa tin favorabilg, contractind

nona datorii). (L. 1 2, Dig., tit. cit.).

Creditorii mostenitorului ar putea ins5, s1 atace ac-

eeptarea emanatil, dela debitorul lor pentru fraudg si s'o

revoace prin actiunea pauliang (art. 975 C. civil 2).
Pe rsoanele contra Wora separatia de paLa Romani,
trimonii poate 1 ceruti (art. 781 C. civil).
creditorii defunetului lndreptau eererea de separare contra

mostenitorului, iar pretorul &idea un decret prin care ei

erau trimesi In posesiunea bunurilor succesiunei avfind

dreptul de a le administra Ili de a le vinde2).

Astlzi separatia de patrimonii se exercitl contra oricltrui creditor personal al mostenitorului, fie chirografar,
privilegiat, ipotecar, amanetar, si chiar In contra fiscului
creditor al mostenitorului.
Ea se exercita In contra creditorilor tuturor mostenitorilor universali ai defunctului, fie aceiti mostenitori regulati sau neregulati, legatari sau donatari universali ori
en titlu universal, nici Intriun caz Insti In contra Insusi
11 Cpr. art. 1056 C. Calimach.

Cpr. L. 1 5, Dig., .De separatienibus, 42. 6; L. 3 1, Dig., Quas in

frawien oreditorum, etc., 42. 8, eto.
L. 1, Pr. qi 1, Dig., De aeparationibus, 42. 6.

www.dacoromanica.ro

FORMELE SEPARATIEI DE PAmmoNtr.

197

moltenitorului, pentrueg el nu reprezintg pe ereditorii sli.

Chestiunea este tug, In aceasta din urma privintg, controversatg.
Formate beneficiului separirei de patrimonii.

La Romani, separatia de patrimonii se pronunta de.pretor

sau de prezidentul provinciei, care apreciau conditiile ei i).
In veehiul drept franeez, creditorii trebuiau s'o dobandease dela justitie 2), solutie admisg, kti In dreptul actual 3), ea toata parerea unora, care sustin cg beneficiul

separatiei exista de drept fara nici o actiune.

Aetiunea In separare poste fi exereitata atat pe cale
principala eat i pe cale de exceptie, m mod incidental,
ta putand fi formata pentra prima oarg in apel.
In privinta mobilelor suceesiunei, o actiune In separare este suficienta ; In privinta imobilelor Insg, creditorii
defunetului nu pot sa exereite dreptul lor de precgdere,
decat indeplinind doug formalitgti, Ili anume: cerand separarea dela justitie; kii 2-a luand In termenul legal inseriptia
prevazutg de art. 1743 C. civil.
Aceastg inseriptie trebue sa fie lua,ta In termen de 6
luni dela deschiderea succesiunei, lar actiunea In separare
poate fi exereitata cat timp imobilele sunt Inca In patrimoniul motenitorului (art. 783 C. civil), adecg pang la
transcrierea actului de Instrainare.
Tribunalul competent este acel al locului deschiderei
suceesiunei, sau acel sezisat de cererea prineipall, de eateori actiunea este formata pe calea incidentalg.
Judecatorul de ocol este competent la noi In privinta
succesiunilor care nu Intrece suma de 3000 lei (art. 34
L. judecgt. de ocoale din 30 Decembrie 1907).
Bunurile asupra cirora se exerciti dreptul
de preferint care rezulti din separatia de patrimonii
(art. 781 C. civil). Intregul patrimoniu al defunetului,
adecg toat averea sa, miseittoare si nemiscAtoare, eorporail sau incorporala, se deosebe0e de patrimoniul mote-nitorului.
') L. 1 14, Dig., De eeparationibue, 42. 6.
2) Cpr. art. 1056, 1058, 1059, etc. C. Calimaeh.
8) Cgr. art. 781, 784 iii 1743 C. civil, dupa eare separa0a de gatrimonii
trebue eX fie oerutti (se fatelege de la justiye).

www.dacoromanica.ro

198

COD. CI V.

CA R TEA III.

TIT I.

CA PIT. VI.

ART. 781

Astfel, separa rea de patrimonii se aplica : 1 la toate

bunurile, drepturile i actiunile ce apartineau defunctului
In momentul mortei sale (rebus integris); 20 la toate
tele, civile sau naturale produse de bunurile succesiunei In
urma mortei lui de cujus; cdci daca defunctul n'ar fi murit,
aceste fructe ar fi marit patrimoniul sita i, deci, garantia
creditorilor edil. Aceasta nu este deeat apliearea unei maxime
cu noseu te

Fructus ovules augent hereditatem". (L. 20 3, Dig., De

hereditatis petitione, 5. 3 1).

30 In fine, separatie de patrimonii se aplica la pretul

bunurilor, mobiliare sau irnobiliare, InstrAinate de defunct,

de cateori acest pret este Inca datorit, pentruca dreptul la

pret face parte din patrimoniul defunctului 2).
Aceasta, sol utie este generalmente admisa, fie

ca.

Instrdi-

narea emana dela defunct, fie dela moqtenitor, pentruca

pretul ia locul lucrului lnstrgivat prin aplicarea regulei:
In jueliciis universalibus, pretium succeditloco rei, et res in

locura pretii". (In judeetile universale, pretul ia loeul luerulni,

lar luerul pe acel al pretului).

Tot pentru aceleali motive, separatia de patrimonii,

atinge bunurile primite de mostenitor In schimbul unor
bunuri de ale succesiunei.
Separatia de patrimonii nu se aplica lusa bunurilor
pe care defunctul le-a dama descendentului sal], fara dispensa de raport, 1 pe care acesta trebue s le aduca Inapoi (art. 751 C. civil); nici bunurilor cuprinse In mod
fictiv In masa formata pentru calcularea partei disponibile
qi a rezervei (art. 849 C. civil 3).
401. Separatia de patrimonil in caz de moltenire
beneficiari, succesiune vacanti.

de o vare parte din doetrin

Dupa un sistem, admis

i de jurisprudenta, accep-

Vezi tom. I al acestei lnerliri, p. 452 qi supra, p. 168.

2) Cheatinnes de a se qti ct timp separatia de patrimonii poeta fi carral
In privinta pretnIni datorit de aehizitoral unni imobil al aneeesiunei, instrginat
de movtenitor, este controvereatli, %mil apliegnd, In speeie, preseriptia de 3 ani,

etatornieitli, de art. 783 1, Rinda este vorba de o orean, adeet de nn lucra

mobil, iar altii aplieind preseriptia de 30 de ani (art. 1890). Vezi tom. III.
partes II, p. 735, 736.
8) Vezi tom. III, partea II, p. 733 nota 1.

www.dacoromanica.ro

INCETAREA SEPAR. DE PATRIMONII

199

tarea beneficiarl din partea unui motenitor ar atrage de

drept in folosul creditorilor defunctului qi al legatarilor
separatia de patrimonii, arit ca al fie nevoe de o cerere
In judeeatit sau de inscriptia prescrisI de art. 1743 C. civil:
Beneficio inventarii beneficium separationis ipso jure inest".
<Beneficiul de inventar cuprinde In sine, de drept, beneficiul sepa..ratiunei de patTimonii).

Adevitrul este el, in privinta imobilelor, inscriptia prevAzutd, de art. 1743 C. civil, este neapAratti, pentru a conserva dreptul creditorilor succesiunei i al legatarilor.
In caz de succesiune vacantil, nu este loc la separatia
de patrimonii, fiindcg. nu exist& un motenitor avand un
patrimoniu cu care sit se poatit confunda patrimoniul def unctului 1).

Perderea dreptului de a cere separarea de

Mai multe imprejuritri impiedicl pe creditorii
patrimonii.

suceesiunei de a mai putea cera separatie de patrimonii.

Aceste Imprejuritri sunt:
In privinta mobilelor corporale,
1 Confuziunea.

dreptul de a cere separatia de patrimonii nu mai poate fi

exercitat de cateori este cu neputintg, In fapt, de a le deosebi
de a le distinge de bunurile motenitorului:
Confusis enim bonis et unitis, separatio impetran i non po-terit". (Nu se mai poate cere separarea bunurilor unite qi confundate la un loc). (L. 1 12, in medio, Dig., De separationibus,
42. 6).

Creditorii defunetului qi legatarii, care voese a pitstra

dreptul de a eere separatia de patrimonii, trebue deci s6
facl inventariul i descrierea individualg a mobilelor corporale litsate de defunct.
Dacit confuziunea este numai partiald, separarea va
putea fi cerutit pentru bunurile care qi-au pitstrat individualitatea lor.
20 Renuntarea la separarea de patrimonii (art.
782 C. civil).
Creditorii defunctului i legatarii pot sit
renunte Mat In mod expres cat qi in mod tacit la dreptul
de a cere separatia de patrimoni.

I) Vezi tom. Ill, partea II, p. 736.

www.dacoromanica.ro

200 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I.CAPIT. VI. ART. 782, 783 g 1

0 renuntare tacita ar fi, de exemplu, atunci cand creditorul ar face o adevaratti, novatiune cu motenitorul, prin
substituirea altei datorii celei vechi, sau prin scbimbarea
debitorului (art. 1128 C. civil 1).
Legea vede o renuntare tacita i atunci cand creditorul
succesiunei face o novatiune sui generis In sensul art. 782
C. civil, acceptand pe motenitor de debitor al situ, de
exemplu : prin prelungirea termenului de plata; prin primirea unei cautiuni, unui amanet sau unei ipoteci dela mote-

nitor; prin luarea unei inscriptii ipotecare asupra imobilelor sale 2); prin stipularea solidaritatei contra motenitorilor, etc., chestiunea de a se ti daca exista sau nu novatiune In sensul textului mentionat fiind o chestie de fapt
de suverana apreciere a instantelor de fond.
In specie, nu este insl vorba de o adevarata novatiune,
Intrucat nu s'a schimbat nici obiectul datoriei, nici debitorul, nici creditorul (art. 1128 C. civil), ci s'a schimbat
numai situatia In care partile se gaseau Inainte de acceptarea succesiunei de catre debitor. *i fiindca creditorul
defunctului a avut Incredere personal& In motenitor, el n,u
mai poate cere separarea de patrimonii:
Beneficio separationis uti non posee, qui fidem heredis secutus est 8).

Creditorii, care au facut novatiunea sui generis, -statornicita de art. 782 C. civil, primind pe motenitor de debi-

tor, nu se mai pot Indestula din averea succesiunei, decat

dupa plata Integra% a creditorilor defunctului care au eerut
i dobandit separatia de patrirnonii, pentru a ei trebue
sa fie pui In clasa creditorilor personali ai motenitorului :
Hos enim CUM creditoribus heredis numerandosa. (L. 1 16,
in fine, Dig.. De separationibus, 42. 6).

404. 30 Prescriptia in privinta mobilelor (art. 783

At&t dupa dreptul roman, cat 8i dupa codul Ca 1).
limach (art. 1062), dreptul de a. eere separatia de patrimonii se prescrie prin cinci ani dela aditia de ereditale,
Ara nicio deosebire Intre mobile i imobile.
Cpr. L. 1 10, Dig., De separationibus, 42. 6.
Cpr. art. 1058 C. Calimach.
1) Cpr. L. 1 10, 11, 16, Die., De separationibus, 42. 6 vi art. 1060,

C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

PRESCRIP. N PRIVINTA AVEREI MOBILIARE. ART. 783 1

201

AstAzi, In privinta mobilelor corporale i incorporale,

acest drept se prescrie prin trei ani dela moartea lui de
cujus (In codul italian trei luni dupg art. 2057); ceeace
Insemneazg, c, dui:a trei ani, creditorii succesiunei nu mai
pot fi plItiti din mobilele ei, Cu preferinta i lnaintea creditorilor mostenitorului, legea presupunti,nd el, dup trei
ani, mobilele defunctului nu mai pot fi deosebite de acele
ale moqtenitorului i c separatia a devenit cu neputintl,

(art. 783 1).

In privinta imobilelor, ele putnd In totdeauna fi distinse

unele de altele, separatia poate fi cerut5, ct timp ele n'au

eit din patrimoniul debitorului (art. 783
prescriptia
fiind, In specie, aceea a dreptului comun (art. 1890 C. civil).

Prescriptia seurtg, statornicitg de art. 783 1, curge

In contra tuturor, creditorilor fie ei majori, minori sau interziqi (non obstat art. 1876 . civil), conditionali sau cu
(non obstat art. 1885 C. civil), 1 chiar In contra celor
care ar fi In stare sg, stabileaseg c n'au avut eunotint
de desehiderea suecesiunei.
Punctul de plecare al prescriptiei este astIzi deschiderea
suceesiunei, pentrucii acesta este momentul de cind creditorii
defunctului i legatarii pot cere sepa,ratia de patrimonii 1).
In privinta pretului imobilelor Instrlinate, prescriptia

nu curge decAt din ziva Instrgingrei lor.

Pentru fructele naturale, ea curge din ziva coacerei
lor, iar pentru cele civile din ziva scadentei lor.
Regulele relative la intreruperea prescriptiei sunt aplicabile i acestei prescriptii speciale.
Afarl de prescriptia de 3 ani qi de amestecarea materiall a mobilelor, creditorii defunctului mai pot pierde dreptul
de a cere separatia de patrimonii prin Instrlinarea mobilelor
succesiunei, flcutl de moqtenitor, Intocmai ca qi In privinta
imobilelor. Legea n'o spune, ins aceasta, este subinteles.
Mobilele succesiunei, InstrAinate de magenitor, nu vor
putea deei fi revendicate dela cumpArAtor, chiar &et el ar
fi de rea credintit, spiritul legei fiind de a nu se conferi
niciun drept de suitit In privinta mobilelor.
Cpr. art. 2057 C. italian.
In nit privegte insi pe mogtenitorii nesezinari, prescriptia nu curge dealt din ziva trimeterei lor in posesiune, pentruci
numai de atanci creditorii succesiunei au actiune eontra lor.

www.dacoromanica.ro

202 COD. C1V.-CARTEA 111.TIT. I.CAPIT. V1.ART. 783 I 174a

Cat pentru tertii de bunfi credintA, ei aunt apitrati prin

prescriptia instantanee, statornicitit de art. 1909 C. civil..

Creditorii pot Ins& s atace, prin actiunea pauliank

Instritinarea fleutl de movtenitor In frauda drepturilor lor
(art. 975 C. civil).

405. 40 Instriinarea imobilelor succesiunei de care

mottenitor (art. 783 . 2 vi 1743 C. civil).

Confuziunea.

de fapt, care eonstitue o piedicit la separarea de patrimonii,

este arareori eu putint/ In privinta irnobilelor, care mai
totdeaunea pot fi deosebite unele de altele 1).
De aceea, separatia de patrimonii poate E cerutii, In
privinta imobilelor, cfit timp ele n'au fost Instrainate de
movtenitor. Odatit deci ce imobilele vi chiar mobilele succesiunei au fost Insirlinate i pretul lor a fost plAtit vi a
intrat definitiv In patrimoniul lui1. separarea de patrimonii

nu mai poate fi ceruta.

Mobilele sunt considerate ea evite din patrimoniul

movtenitorului Indatit ce au fost vandute, ehiar (120, ele

n'au fost Inel predate cumparatorului (art. 1295 C. civil);

pe and, In privinta imobilelor, InstrAinarea nefiind opozabilit ereditorilor defunetului i lEgatarilor deck In urma
transcrierei actului de Instrginare (art. 1295 C. civil 141 723.
Pr. civ.), imobilul se considerl ea fiind IncA In mana vanzatorului, dei a fost predat cumpArAtorului, pan la tran-

scrierea actului de Instrginare. Prin urmare, Ong, In acest

moment el rgmftne gajul creditorului vAnzAtorului, de bnde
rezulta ca, In privinta imobilelor, separarea de patrimonii

poate fi cerutA pang In momentul transcrierei actului de

instrainare.
Nu este Ths. nevoe ca actiunea In separare s6 fie
cerutli In termen de 6 luni dela data desehiderei suceesiunei,
fiind auficient ea, in acest termen, creditorii defunetului
legatarii sa fi luat inscriMia cerutii, de art. 1743 C. civil 2).
Vezi supra p. 200.
Aceastli inscriptie poate fi cerutfi, chiardac creditornl n'are niciun titln
serie pentru constatarea creantei sale, dreptul de a care separatia de patrimonii
apartinind i creditorilor ffir titluri. Este, in adeTlir, de principia c4 once creditor al suecesiunei poste cere separatia de patrimonii si inscrierea dreptului
&La, fitrii a se distinga trailt cei ce poseclli, sau nu un titlu dala debitor, si indiferent dad creanta sa este 1ichid tn momentul cererei inscriptiunei, san
are a fi lichidati. mai pe urmX. Cas. I, Dreptul din 1920, No. 2,0, p. 234; Or.
judiciar din 1920, No. 20, 21 p. 169. Contra: C. Bucuresti (decizie casatit) Cr.
judiciar, loco cit. p. 170. Vezi tom. III, partea II, p. 718 si 752, 753. Vezi si
supra, p. 368.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE SEPARATIEI DE PATRIMONII

203

Aceasta inscriptie, luata In termenul de 6 luni dela

desehiderea suceesiunei, este deei necasara, In privinta imo-

bilelor, fie pentru a mentine sepatatia dobandita Inainte,

fie pentru a o doblndi mai In urma.

()data inseriptia lima In termenul suseitat, separatia,

dael n'a fost doblnditit mai Inainte, poate fi dobandita oricAnd, daca imobilele se gitsese Inca In manile moqtenitorului.

Publicitatea statornicita de art. 1743 C. civil are de

seop de a vesti pe ereditorii personali ai moqtenitorului qi
pe tertii, care ar vol s contracteze cu el, c ei nu trebue
conteze pe imobilele succesiunei, care raman gajul exclusiv
al creditorilor defunctului.
Aceasta inseriptie va fi luata, In urma deschiderei
suecesiunei In formele prescrise pentru inseriptiile ipotecare
In genere.
405 bis. Separatia de patrimonii nu este un priviArt. 1743 din Codul civil numeqte selegiu propriu zis.

paratia de patrimonii un privilegiu. Expresia este

Ifisa

inexacta, caci, cu toata, controversa ce exista asupra ace-

stui punet, separatia de patrimonii nu este un privilegiu

In sensul juridic al cuvfintului.

In adevar, pe and pri-

intre creditorii
debitor, conferind un drept de suita In contra tertiilor
detentori (art. 1790 C. civil), separarea de patrimonii
vilegiile stabilesc o preferinta

este, din contra, o simpla prerogativa, care nu conferit

creditorilor defunctului i legatarilor niciun drept de urmarire contra tertiilor detentori. Aceasta separare este
(loci un drept sui generis, care confera creditorilor succesiunei

numai dreptul de a fi platiti cu precadere din averea defunctului, Inaintea celorlalti ereditori personali ai moqtenitorului 1)
505 ter. Aeeste sunt cauzele care aduc pentru moqtenitorii defunctului qi legatari pierderea dreptului de a eere
separatia de patrimonii. Altele nu exista,
Astfel, moartea moqtenitorului nu impiedica separatia
de pa trimonii, nici falimentul defunctului declarat In deeursul
Vezi n aoest sens, tom. III, partea II, p. 751, 762; tom. VIII, partea
II) P. 30, nota 2; tom. X, p. 608 urm. i 513, 614, nota 2, Vezi Ili tom. IV al
aoestei luoriiri, No. 463. In oat privelte interesul practio al acestei chestinni,
vezi tom. X mentionat, R. 514, 515.

www.dacoromanica.ro

204

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

CAPIT. VI

unui an dala moartea lui (art. 707 2 C. corn.), nici

falimentul motenitorului, devi chestiunea este, In aceasta din
urm privin, controversatil 1.)

406. Efecteld separatiei de pktrimonii. In privinta drepturilor respective ale creditorilor defunctului, se-

paratia de patrimonii nu produce nici un efect, seopul ei

fiind toemai de a le pAstra drepturile ce ei aveau In contra

defunctului, pria depArtarea dela bunurile lui a creditorilor personali ai moqtenitorului.

DacA defunctul a neat o alt clasit de creditori, i

anume, legatari, aeeqtia nu vor veni deal In urma creditorilor ; conform principiului cunoseut:
Nenzo liberalis, nisi liberatus" 2).

Legatele nu vor fi deci plgtite ; cleat in urma datoriilor, fiind Qtiut

Bona non intelliguntur, nisi deduct cere alieno" 3).

Dacit separatia de patrimonii a fost cerutA de toti legatarii i creditorii defunctului, se vor 1)1116 mai intAi
creditorii privelegiati, i ipoteearii, cei chirografari i In

fine, legatarii (art. 1719 0. civil).

Oreditorii chirografari ai defunctului nu pot insg.
fie plItiti din bunurile succesiunei, inaintea legatarilor, cel
putin atunci cand succesiunea a fost acceptan pur

decal cerind separatia de patrimonii i luind inscriptia

previtzun de art. 1743 C. civil, cici bunurile defunctului
confundandu-se cu averea personalit a mokitenitorului, creditorii succesiunei nu pot sit pretind nicio precildere fat&

cu legatarii, dadi n'au conservat dreptul lor prin separatia de patrimonii i prin inscriptia prevzutl de art. 1743
C. civil.
Creditorii suecesiunei ca,re au eerut separatia de patrimonii, indeplinind formalitatea prescrisit de art. 1743,.
nu dobandese mns nicio precadere fat/ cu ceilalti ereditori
ai succesiunei, care au luat inscriptia dupii qase luni, sau

care n'au luat-o de loe, aqa el creditorii defunctului, care

l) Vezi tom. III, rides II, 737

ad notam qi P. 753, text qi nota 5.

Vezi supra, p. 117, i infra No. 488, 694, etc.
i) Vezi eupra, p.117 i 185, preeum qi tom. I al luerkei de fe, P. 159.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE SEPARATIEI DE PATRIMONIU

205

au luat inscriptia prevlzutl de art. 1743, nu pot exclude

pe cei care n'au luat nicio inscrip0e.
De asemenea, legatarii care au cerut separatia de patrimonii n'au deci nicio preeldere contra celor care n'au
cerut-o. Intre legatari neexistlnd, In adevAr, nicio cauzl
de preferintl, toti sunt In aceeavi situatie, vi nu poate sI
atirne de vointa unuia din ei de a doblndi o precldere

-contra celorlalti.
407. Drepturile motenitorului asupra averei succe-

sorale (art. 1743 2).

Movtenitorul care a primit sue-

cesiunea pur vi simplu, devenind proprietar al bunurilor

succesorale din ziva mortei lui de cujus (art. 644 C. fr.),

poate s/ dispue de ele, eu o restrictie MEd Infiintatl In interesul creditorilor defunctului vi a legatarilor.
In adeviir, pentruca dreptul acestora sI nu devie iluzoriu, art. 1743 2 oprevte pe movtenitor de a ipoteca
imobilele succesiunei Inaintea expirlirei termenului de 6 luni

dela deschiderea ei, termen care se dl eieditorilor defunetului vi legatarilor pentra a-vi exercita dreptul lor.
0 asemenea ipotecI ste validit, pentrucii emanil dela
proprietar, ins/ nu este opozabill creditorilor defunctului
vi legatarilor cat timp ei aunt Incl In termen de a-vi
exereita dreptul lor ; de unde rezultl cl ipoteca devine validit erga omnes, dael creditorii defunctului vi legatarii au
%sat sl treacI, termenul de 6 luni flrl a. lua inseriptia
previtzutl de art. 1743 C. civil.
Dupl expirarea termenului de 6 luni, ipoteeile emanate dela movtenitor Bunt deci opozabile atat creditorilor
defunctului clt vi legatarilor, did dacii au fost vigilenti,
ei au trebuit sl ia Inlluntrul acestui termen inseriptia pre-

vIzutl de art. 1743 C. civil.

Legea oprind numai ipotecarea imobilelor succesiunei

uitand de a vorbi de InstrAinarea lor, de aiei rezultl

el movtenitorul va putea sit Instrlineze atlt imobilele cat
vi mobilele succesiunei IndatI dupl deschiderea ei, fAcInd
astfel iluzoriu dreptul ce au creditorii de a cere separatia
de patrimonii; pentrucl este, In genere, admis, eu toatfi
eontroversa ce existl asupra acestui punct, eit creditorii nu
pot lua nicio mlsurl spre a Impiedica Instritinarea.
Singurul mijloc ce au creditorii defunetului vi legavi

www.dacoromanica.ro

206

COD .

CIT.

CARTEA lIT.

Trr. I.

CA PIT. VI

tarii este de a ataca tnstrainarea ca frauduloasa, prin

exercitiul actiunei pauliane (art. 975 C. civil), san de a
exercita dreptul lor asupra pretalui Instritinarei, daca acest
pret este inca datorit.
Codul civil cuprinde, In aceasta privinta, o lacuna
regretabill, pe care a Indreptat-o art. 39 din legea ipotecard, belgiand.
DREPTURILE CREDITORILOR COPARTA$ILOR

408. Creditorii moftenitorilor pot: 1 sit cearaImprteala In numele debitorului lor (art. 974 G. civil); pentru
cit dreptul de a cere Impitrteala nu este un drept exclusiv
al motenitorului (art. 1825 C. civil, 494 Pr. eiv.) ; 2 sa
se opue ea imparteala sa fie facutit tara prezenta lor, atunci
edad ea nu este Inceputit ; 30 s, intervie, cal timp Impitrteala nu este desIvarsitit 1), ea ea sl nu se faca In frauda
drepturilor lor (art. 785 C. civil 2) ; In fine, ei pot
atece lmpArteala, de citeori a fost facuta In lipsa lor,

fitra a se tine seama de interventia sau opozitia ce au

fiteut, daca nu pretera sil, cearit numai daune, prin aplicarea dreptului comun (art. 998 C. civil), tara a mai urmari anula rea fmpartelei.

Cal pentru ereditorii care au lasat sil se faca Imparteala tara a interver.i, ei nu pot, dupa *ere& generan,
s'o mai ataco ea acata in frauda lor, legea declarind-o,
prin exceptie, irevocabin In privinta lor, ehiar daca ar fi
fost facuta eu vielenie In vittiimarea drepturilor lor (art.
785, 976 C. civil). Legea a conferit, tn adevar, creditorilor moiltenitorului dreptul de a putea pretinde ca
teala ad, se faca sub ochii i eontrolul lor, tocmai pentru a fm-

per_tru a face ca un act atat de complicat

al fie irevocabil. Ou atat mai rail deci pentru ei, daca au
piedica ;rasada,

Impgrleala de bung TOO SO eonsiderg ea desIvitreitg atunei Gana bn-

nnrile impgrtite s'au dat eelor in drept prin tragerea loturilor la sorti. CM
pentrn impIrteall judieiarg, ea devine desgvirgitg, prin omologarea ei de institie. In once caz, mi este nevoe pentrn ca impgrteala 9g, fie desivitreitg ea
eopgrtaqil si fie puei in posesinnea lotatrilor ion.
3) Cpr. C. Bnenreeti, Dreptul din 1913, No. 66, P. 524.

www.dacoromanica.ro

DREPTUL DE OPOZITIE AL CREDI1ORILOR.

ART. 785. 207

neglijat de a Intrebuinta mijlocul ce avelku la indemfinl,

spre a-vi ocroti drepturile lor
Jura vigilentibus succurunt, non dormientibus".

Actiunea paulianl fiind refuzatI, In specie, creditorilor,

numai din cauza negligentei lor, doul exceptii aunt admise
dela acest principiu vi anume: Impfirteala poate fi ataca,t1
de ereditorii neintervenienti : 1 In caz and Impfirteala este

simulan, pentrucl, In asemenea caz, ea nu are fiintl:

Quod simulatur fungitur non ase";

*i 2, atunci And movtenitorii au impfirtit averea Mire

ei cu atata, grabl, vi pricipitare, That creditorii n'au avut

timpul material de a interveni sau de a se opune.
409. Efectele opozitiei sau interventiei creditoOpozitia fleutl, In timp util, Impiedie/ Implrteala
rilor.
de a avea loe flrl prezenta creditorilor oponenti sau intervenienti; ava el, ei trebue a/ fie chemati la toate operatiile ImpIrtelei.
Dreptul de a se opune sau de a interveni la Implrleala eerutl de movtenitori, apartine fiecitrui creditor In
mod individual vi independent unul de altul; ava el interventia sau opozitia fleun de unul din ei, nu poate niei
folosi, niel strica acelor eare n'au intervenit sa,u nu s'au
opus.

Dar dacI interventia sau opozitia ereditorilor Ii face

sl fie considerati ea plrti neeesare In proces. totuvi ea nu
lovevte de indisponibilitate partea diu bunurile indivize ce
revine movtenitorului debitor; egei aceste acte avind un
caracter conservator, trebue a/ se mlrgineasel a conserva
drepturile creditorilor, iar nu a le mlri. Coplrtavul debitor i plstreazl deci dreptul de a dispune de lacrul
de a procede la o Implrteall amiabill vi de a face toate
eombinatiile compatibile ca drepturile sale de proprietar,
rlmanInd ea InstrlinIrile sale sl poatit fi revocate, dael
sunt frauduloase (art. 975 C. civil).
I) Creditorii neintervenienti pot tns s atace ImpIrteala In numele debitorului lor (art 974 C. civ.), de citeori acest din urmli. are vre-o cauz31, de
anulare.

www.dacoromanica.ro

208

COD. CIV. CARTEA. III.

TIT. I.

C tPIT. VI

EFECTUL DECLARATIV AL IMPARTELEI

(art. 786 C. civil)

410. La Romani qi In dreptul nostru anterior (art.

1092 C. C. Calimacb), ImpIrteala era atributiva sau translativa de proprietate, Intocrnai ea Ili vInzarea sau sehimbul ;

i luerul era atat de adevIrat, Inclt adjudecarea, care pune

caplt indiviziunei dintre comuniqti, figura Intre modurile
de a dobandi prop rietatea 2).
Singularum rerum dominia nobis adquiritur.... adjudicatione".

Patem dobitadi proprietatea diferitelor banuri (intre altele), prin

adjudecare). (Ulpiani Regid., De dominiis et acquisitionibus rerum,
19 2).
Quod autem istis judiciis alieni adjudicatum est, id statim
ejus fit cui adjudicatum est". (Lucrul care este adjudecat unei din

p6.rti prin aceste actiuni, devine de indatrt proprietatea aeestei

p'rti). (Justit., De oficio judicis, 4. 17).

Este adevlrat c Trebatius pare a considera 1mparteala ea declarativl de drepturi Insl Labeon combate aceastl
teorie ea fillet :
Ego hoc falsum puto". (L. 31 in medio, Dig., De um et
usufructu etc., 33. 2).

In vechiul drept franeez se admisese, din contra, el

Implrteala era declarativa de drepturi, ea i astlzi, lar nu
translativl de proprietate.
Dreptul actual prociaml prin art. 786 C. civil, el
itmpIrteala este declarativl de drepturi, mace este o fictiune2)

eIci In realitate, Implrteala este translativl de proprietate.

De aceea textul de mai sus ziee eI fiecare

moqtenitor

este presupus el a moOenit singur i imediat toa,te bunurile ce compun lotul su qi el n'a fost niciodatl proprietar
pe celelalte bunuri ale succesiunei 8).
Astlizi, impgrteala fiind declarativ4. de drepturi, comoltanitorul adjudeeatar detine imobilul adjudecat &supra sa, dale defunct, in virtutea dreptalui
slin de suecesiune, iar nu dala comoltenitorii siti; in eonsecint4 adjudeearea
conferi un drept de proprletate neconditionat i nn-1 oblig4 la depunerea pre-

tului, nici nu-1 ob1ig6 la vinzarea in cont (art. 553 Pr. eiv.). Cae. S-a II-a,

Bul t. 1912, p. 306, 307 i Dreptul din 1912, ,IsTo. 42, p. 835. Vezi supra, p. 192.
11) Cpr. Colin et Cspitant, IIT, p. 489. Vezi tna Planiol, III, 2378, 2378.

3) Acest text este extras din Pothier (Tr. de la communaut, VII, 140,
p. 110 ed. Bugnet). Deli ImOrteala este declarativli de drepturi, tot* ea are intru

at-vs un caracter de instrlinare,

eitei

altfel nu s'ar putea explica garantia

privilegiul ea legea stabileqte flare eoplirtaqi.

www.dacoromanica.ro

EFECTUL DECLARATIV AL IMP:IRTELEI.

ART. 786

209

A.stfel, in dreptul actual, mostenitorul nu dobindeste

nimic dela copartasul san si nici nu-i transmite nimio.

Proprietatea indiviza este stearsa prill Imparteall, ca si cum
n'ar fi avut nieiodata fiinta. Fieeare copartasi isi tine
dreptul san dela lege eare, prin fietiune ti transmite bu-

nurile4 cazute in lotul sau, cu efect retroactiv din ziva

deschiderei succesiunei (ut ex tunc), iar nu ut ex nunc
din ziva savArsirei Impartelei.

Acest principiu, admis nu numai In privinta Impartelelor totale, dar si celor partiale, fiind de ordine publica,

partile nu pot, prin conventia lor, sa faca ea imparteala

sa fie translativa de proprietate, dupa cum ele n'ar putea
al faca ea vAnzarea, act emina,mente translativ de proprietate, sa produca efeetele unei imparteli 9.
411. Consecintele care rezulti din principiul declarativ

Principiul nou statornieit de art. 786

al impirtelei.
C. civil produce mai multe consecinti importante:
1 Astfel, instrainarile, ipotecile san alte drepturi reale
constituite de unul din comostenitori in timpul indiviziunei,
nu Aman valide in urma impartelei, daca imobilul ingtrainat, ipoteeat sau grevat de alte sareini reale, n'a elzut in
lotul sala, ci in lotul, altui mostenitor, egei acel care a constituit o ipoteca, sau alte sarcini reale, In timpul indiviziunei, nefiind in urma Impartelei proprietarul acestui imobil,

n'a putut al aiba dreptul de a-1 greva de ipoteci sau alte

sareini. Tate acoge sareini vor eadea deci prin apliearea
regulei cunoseute:
Resoluto jure dantis, solvitur jus accipientis" (art.

1770

C. civil 2).

20 A doua consecinta a efectului deelarativ al Impartelei este ca imparteala si lieitatia nu sunt supuse actiunei
rezolutorii pentru neplata sultei din partea unui comostenitor ramas dator celorlalti comostenitori pentru egalitatea
loturilor (art. 742 C. civil); eaci Imparteala nu este un contract sinalagmatic pentru ea eonditia rezolutorie sa fie sub1) Vezi tom. III, partes II, p. 785 il'i 799.
s) Vezi supra, p. 126, 175 qi 177 nota 1. Mai vezi tom. III, partes II,
p. 448, 449 ili p. 786, tom. IX, ed. II, p. 541, 542 el'i 547; tom. X, p. 556, 557,
p. 576, 577; p. 705, etc. Cpr. art. 679 c. asilan; art. 1108 C. Calimach (829
C. anetriae), etc.
14

72781,

www.dacoromanica.ro

210 COD. CIV. CAR rEA in.-TIT. I.CAPIT. VI.ART. 786

Inteleasa la caz de neindeplinirea obligatiilor uneia din parti

(art. 1020, 1021 C. civil). Comotenitorii tinand, In adevar,
dreptul lor dela lege, Inca din momentul desehiderei succe-

siunei (art. 786), cenditia rezolutorie tacita nu poate avea

loe In specie 1); aqa c motenitorul creditor va avea numai privilegiul statornicit de art. 1741 C. civil, nu Insa
qi actiunea rezolutorie pentru neplata sultei sau pretului.
Nimic ,n'ar Impiedica IDEA pe parti, duptt parerea generall,
de a stipula, printeun pact comisor expres, conditia rezolutorie a Impartelei sau a licitatiei pentru eazul dud una
din pa,rti nu i-ar Indeplini obligatiile sale.
30 A treia consecinta a efectului declarativ al Impartelei este ca ea poate fi opusa tertiilor, de cateori cuprinde
imobile, Ara a fi transcrisa, pentruca, In dreptul nostru,
ea i in eel francez, numai actele translative de proprietate
imobiliara sunt supuse transcrierei, ceeace dupa parerea
noastra constitue o lacuna regretabila 2).
4 A patra qi ultima consecinta a efectului deelarativ al
Impartelei este ca ea nu poate eonstitui un titlu just care sa
poatit servi de baza, prescriptiei de 10 sau 20 de ani, al
carui punet de plecare trebue totdeauna A. se gaseaseit Intr'un

act translativ de proprietate 8).

412. Actele la care se aplia principiul declarativ al
impartelel.
Regula statornicita de art. 786 C. civil, fiind
generala, se aplica la once Imparteala dintre once comuniti In genere (comunitate, coproprietate, societate, etc.).

Ea se aplica Impartelelor facute de aseendenti prin

testament sau acte Intre vii, precum qi lucrurilor lasate In
indiviziune In urma Impartelei unei succesiuni etc.

Aeeasta regula se mai aplica la licitatia imobilelor

suecesiunei de cate ori adjudecatarul este un comotenitor,
licitatia nefiind 1n asemenea cazo vanzare, ci -o Imparteala,
ceeaee dovedeqte odata Ili mai mult ca, In speta, este vorba
de o fictiune a legei, pentruca, In realitate, licitatia este o
vanzare qi ea atare, ar fi trebuit sa, fie translativa, iar nu
declarativa de proprietate.
I) Veal infra, p. 220.
3) Vezi tom. III, partes II, p. 790: tom. IV, partes 1-a, p. 691, nota 1;
tom. IV, partes II, p. 345; tom. X, p. 739, nota 3. Vezi Ili infra, No. 550. Cpr.

Cas. S-a 1. .Turispr. rom. din 1913, p. 294, No. de ordine 390 (deeisie nereprodusii, in Bun. Curten.
3) Vezi tom. III mentionat, p. 791 fti tom. XI, p. 141 si p. 252.

www.dacoromanica.ro

EFECTUL DECLARATIV AL IMPIRTELEI.

ART 786.

211.

Dar daca licitatia se considera ca o Impartealit, atunci

cand unul din moqtenitori sau din comunigti devine adjudecatar, realitatea luerurilor 10 reia imperiul sau i licitatia
este o adevitrata vinzare, de cateori o persoang, straing, cum-

para bunul la lieitatie. Art. 786 C. civil nu se aplicit deci

la asemenea licitatii.
Textul mentionat este, pentru aceleai motive, inaplicabil la cesiunea drepturilor suceesorale consimtita in folosul
unei persoane straina, de succesiune.
Cesiunea drepturilor succesorale fiteuta de toti comotenitorii unuia din ei, facand sit tnceteze indiviziunea, este

insa asimilata Impartelei i produce efeetul declarativ sta-

tornicit de art. 786 C. civil.

In fine, regula art. 786 se aplica nu numai Impartelei, dar Inc& oricarui act care echivaleaza cu o tmparteall.
Pentru ca aeest text ffi prineipiul ce consacra sa fie aplicabil, se cere lima, ea sa existe o stare de indiviziune de

natura a putea da loe la Imparteala.

Astfel, nicio indiviziune neexistAnd intre nudul proprietar f3i uzufructuar, once invoeli intervenite Intre ei nu
vor putea da loe niciodatl ;a aplicares. art. 786 C. civil.
Pentru ea art. 786 sa fie aplicabil se mai cere ea indiviziunea sa Inceteze inteun mod absolut intre toti coproprietarii sau comeltenitorii, iar nu numai Intre unii din ei.
Chestiunea este controversata 1).
Exista, de asemenea, Indoiall asupra punctului de a se

ti dad, art. 786 C. civil se aplica impartelilor efectuate

lintre comotenitori i un tertiu cesionar al drepturilor unui
alt comoltenitor. Afirmativa este admisit In genere; eaci nu

se &ire, pentru aplicarea acestui text, ea indiviziunea sa

aiba de origing qi de cauza un titlu comun tuturor copartaqilor 2).

413. Bunurile la care se aplici efectul declarativ

Art. 786 C. civil se aplica tuturor bunu-

al impArtelei.

rilor corporale (mobile sau imobile) tli celor ineorporale, eu

eitei tertiul care a

o rezerva tog in privinta mobilelor;

primit de bura credinid dela un motenitor un kern moVezi tom. III, parea II, p. 800.
Vezi tom. III, partea II, p. 801.

www.dacoromanica.ro

212

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

CAPIT. IV

bil nediviz a clevenit proprietarul lui prin prescriptia in-

stantanee statornicita de art. 1909 C. civil.

Aceeaqi solutie este admisibila i In privinta titlurilor
la purtator (mobile incorporale). Art. 1909 se opune, In
adevar, la revendiearea acestor titluri dela un tertiu de
bulla credinta.

In privinta ereantelor divizibile pe care Insai legea

le Imparte de drept Intre motenitori, In proportia drepturilor succesorale ale fieegruia din ei (art. 1060 C. civil),
chestiunea este foarte discutata- nu numai la noi, dar Inca
in Franta i In Italia, iar IndoIala provine de acolo eg, pe
de o parte, art. 1060 C'. civil declara ereantele susceptibile
de diviziune, divizate de drept Intre motenitori, aqa ca
fiecara din acetia este, Inca din momentul deschiderei suecesiunei, proprietar al unei parti din fiecare creanta, In proportie eu partea sa succesorala; iar pe de altg. parte, art.
741 din acelai cod autoriza intrarea creantelor In Imparteala ').
GARANTIA LOTURILOR INTRE MOSTENITORI,
IN CAZ DE TULBURARE SAU EVICTIUNE

414. Toti coproprietarii sunt datori de drept i lara.

nicio stipulatie, al Be garanteze unii pe altii, In urma
pentru bunurile egzute In lotul lor, In contra tulburarilor i evictiunilor ce proced dintr'o eauza anterioarl
Impartelei.

La Romani i In eodul Calimaeh, unde Imparteala era.

translativa de proprietate (supra, p. 208), obligatia de garantie 1i avea ratiunea de a fi, pentruca copartaii dobindeau partea lor unii dela altii. In aceste legislatii, Imparteala fiind o vanzare sau un schimb, era natural ea motenitorii sa-i garanteze proprietatea pe care unii o transmiteau altora.
Judex curare debet ut de evictione caveatur his cuibus adjudicat". (JudecItorul trebue s. Ingrijeasc5, ea toti comotenitorii

s promitit de a garanta, la caz de evictiune, pe aceda dintre ei

1) Vezi asupra acestei chestiuni altpra, P. 183 vi tom. III, partea II, p.
803 urm.

www.dacoromanica.ro

GARANTIA LOTURILOR iNTRE MOTENITORI.

ART. 787

213

Arnia un lueru este adjudeeat). (L. 25 21, Dig., Familiae ereiseundae, 10. 2 ').

In legislatia actual Insg, unde Impiirteala este declarativii de drepturi (art. 786), garantia reciprocit a comoqtenitorilor nu se poate explica decal printr'o reintosarcere
legiuitorului la teoria romanl 2).
Cazurile in care obligatia reciproca de garantio
are loc (art. 787 C. civil.
ComotItenitorii, sau mai bine

zis once coproprietari In genere, sunt datori a se garanta,

unii pe altii pentru bunurile cAzute In loturile fiecitruia din
ei, contra oricgrei evictiuni 3) qi oricArei tulburitri de drept,
uu ing de fapt 4), aduse pasnicei folosinti a aeestor lucruri, sau a servitutilor active, care au fost deciarate accesorile lor, de eiteori eauza evictiunei sau tulburgrei de
drept este anterioard impar(elei (ex can sa anti qua).
Evictiunile sau tulburArile, care proced dintr'o cauzA
posterioarit ImpArtelei (ex causa nova), nu dau deci loe la

actiunea In garantie, pentruel ele nu Impiedica egalitatea

de a avea fiin Intre copArtmi In momentul indiviziunei.
Este adevArat c. copArtaqul suferA o pagubl din cauza,
acestei evietiuni, InsA ele n'o sufera ea motenitor, ci
proprietar i, In asemenea caz, se aplieg regula:
Res perit domino". (Luerul piere pentru proprietar 6).

CopIrtaqul nu garanteaz6 deei solvabilitatea debitorului creantei eitzutg, In iota unuia din ei, dacit aceastit
insolvabilitate a survenit In urma impr(elei.
Mai vezi L. 6 3, Dig., De evictionilrus, 21, 2; L. 14, Cod, Familia3 erciscundae, 3. 36; L. 7, Cod, Convmunia utriusgue judicii, etc. 3. 38, etc. Cpr.
art. 1093 C. Calimach, art. 757 C. german, art. 637 C. elvetian din 1907, etc.
Pothier (Vente, III, 633) ql Successions, VIII, p. 189, ed. Bngnet), alce
twit cat aceastlt obligatie reciprocit de garantie se intemeiazt pe egalitatea ce
trebne sit domneascii. Sntre copg.rtali, egalitate care este snfletul
OnvAntn1 evictiune (evingere), Insemneazit Inteun sens restrins, depo-

sedarea cniva prin judecatit. Dvincere a vincendo in judicio dicitur". Intenn

sens mai larg se tnielege insa prin evictinne, orlen perdere san prejudicin ce
nnnl din coproprietari ar snferi In privinta lncrului azut In lotul slin. Vezi
tom. III, partea II, p. 811, nota 3.
Nnmai tnlbnArile de drept, care tind la o evictinne, dan loo la acttinnea in garantie, nn Insli qi tulburArile de fapt; cici de citteori nn se pretinde nici un drept asupra lnernlni, coproprietarii n'an decit slt se apere singuri (analogia din art. 1426 C. civil).
Vezi supra, p. 181 qi infra, No. 567, 618, etc. Mai vezi tom. III al
acestei DinrItri, No. 47.

www.dacoromanica.ro

214

CUD. C1V.

CAUTEA Ill.

TIT. I.

CAPIT. VI

Chestiunea de a se ti daca prescriptia Inceputa. In contra

averei suceesorale inainte de Imparteall i tmplinita, In urn*

sau nu loe la actiunea In garantie, este controversata

Obligatia de garantie dintre eopiirtaqi Inceteaza, chiar

atunci and cauza evictiunei sau tulburarei de drept ar fi

anterioara impdrrelei, de cateori eVictiunea a fost anurne
exceptata priatr'o clauza expresa a actului de tm$rteal
(legea excluzand, in aceasta privinta, once clang tacita),
sau cand evictiunea a fost cauzata prin Insuqi faptul ori
culpa moltenitoralui, ceeace este o chestie de fapt de suverana apreciere a instantelr de fond.
417. Copartasii pot deci sa deroage prin conventia
lor dela art. 787 C. civil, marind sau micorand garantia
admisa de lege, putand chiar s'o stipuleze pentru cazul
eand evietiunea, ar proveni dinteo cauza de forta majora,
sau dinteo cauza posterioara tmpartelei.
Daeg s'ar fi Invoit mostenitorii intro ei ea el nn poatg

cere unul dela altul o asemenea pggubire prin luarea pgrtei prin
judecatit, are puterea asemenea tnvoialg. Pentru aceasta nu poate
dar pe urmg, p',gubitul s tragg, la judecatg, pe impreung mostenitorii i sg, cearg, despggubirea sa", ziee art. 1094 din codal
Calimach 2).

Ala dar, In rezumat, pentru ca obligatia de garantie

s aiba loe Intre copartaqi, se cer urmatoarele eonditii:
1 evictiunea trebue sa proceada, dintrio cauza anterioara im-

partelei; 20 aceasta cauza nu trebue al fie aparenta. sau

cunoseuta motenitorului ; 30 evictiunea nu trebue sa fi fost
cauzata prin faptul sau culpa motenitorului; i In fine,

partile nu trebue al fi renuntat la aceasta obligatie

printeo clauza anume i expresa, care poate s rezulte nu
numai din actul de Imparteala, ci i de aiurea, de exempla:
din corespondenta partilor.
Cat pentru regula :
40

Quem de evictione tenet actio, eumdem agentem repellit

e,xceptio". (Cine trebue sg garan.teze, nu poate s evingg 2).
Vezi supra, p. 181 i tom. III, partea II, p. 815, 816.
Cpr. L. 14, Cod, Familias erciscundae, 3. 36.
Vezi &supra acestei maxims, supra, p. 109 si 188, primula qi infra, 1,221 Ali 223. Mai vezi tom. I al acestei lncrliri, p. 450, text i nota 2; tom. IV.
al aceleisvi lucrgri, No. 178, etc.

www.dacoromanica.ro

GARANTIA LOTURILOR INTRE M0TENIT0R1. ART. 787

215

Ea este, fill, nicio Indoian, aplicabin garantiei dintre

copartai 9.

418. In ce consista obligatia de garantie intinderea ei (art. 788 Civil).

Motenitorul care a suferit o

evictiune total sau partian, nu poate cere o noul

ei este numai In drept a fi despitgubit de fiecare
copIrta, In proportie cu partea sa ereditarg, el avand In
acest scop o actiune persona% ; iar nu real.
Aceastg, desOgubire, care consistii, Inteo surr.A de

bani, iar nu In lucruri de ale succesiunci, se va socotl, Cu

toatl, controversa ce existit asupra acestui punct, dupg
valoare.a ce lucrul, de care motnitorul a fost lipsit, aye&
In momentul evictiunei, iar nu In momentul facerei Impgrtelei, pentrucit _aceasta este paguba suferitA de movenitorul evins, din cauza evictiunei, i numai RCER80 mar+
i se datorete.
Aceastil, despAgubire cade In sareina tuturor co Artailor,

chiar i In aeeea a Insui motenitorului evins In proportie

Cu partea sa ereditarA.
In caz cand unul din motenitorii chemati a garanta.
pe copArtaul evins, este insolvabil, perderea, care rezultti.
din aceastit insolvabilitate, fiind o urmare a evictiunei, se

Imparte iarg In proportie cu partea ereditarit a f

Intru toti copfirtaii solvabili, grl, a se excepta pe motenitorul evins (art. 788 2 C. civil).
418 bis. Legea voind a asigura recursul motenitorului
evins, Ii conferit un privilegiu asupra tuturor imobilelor
succesiunei cuprinse In loturile garantilor (art. 1737 3
i 1741 C. civil), lns, acest privilegiu nefiind cleat aceesoriul creantei principale, i fiecare motenitor nefiind
obligat cleat pentru partea sa ereditarl (art. 778 1)
de aci rezultg c fiecare din copArtai nu este obligat

ipoteear cleat pentru partea pe care el trebue s'o sufere

din paguba comung.
418 ter. Art. 788 imputAnd fiectirui din motenitori
obligatia de a despilgubi pe copIrtaul evius, aceastit obligatie
de garantie incumbA i motenitorului beneficiar, eitei el
I) Cpr. T. Hue, V, 455, p. 553. Vezi
noestre p. 818.

vi

tom. III, partea II al Commit.

www.dacoromanica.ro

216 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. VI.ART. 789

este moVenitor, iar paguba ce rezult1 din evictiune, apasg

asupra tuturor moqtenitorilor, fIrl nicio deosebitt.
Moqtenitorul beneficiar va plIti aceastl desptigubire
ultra vires emolumenti, bine Inteles In proportie cu partea
sa ereditarl, pentrucl beneficiul de inventar nu-i producea
efecte decat In privinta creditorilor qi a legatarilor, lar nu
qi in privinta moqtenitorilor Intre ei. Chestiunea este InsI
controversatl.
Tot in baza acestui principiu qtim cg, moOenitorul
beneficiar este sup's raportului, dad, este descendent (art.
751 C. civil 9.
419. Timpul cit tine actiunea in garantie (art. 789
(J. civil).
Art. 789 din codul civil previizAnd cazul special In care o rent5 a fost pusg. In lotul unuia din motenitori, dispune cl copIrtaqii nu rIspund de insolvabilitatea
debitorurui rentei, declt atunci cand insolvabilitatea acestui
debitor era anterioarg. ImpIrtelei, conform art. 787 C. civil.
Cu alte cnvinte, copArta0 garanteazg, solvabilitatea actuall,
nu Insl qi cea viitoare a debitorului rentei.
Aceastl dispozitie fiind aplicarea dreptului comun (art.
787 C. civil), se obligl la once creante In genere.
Chestiunea este Ins& de a se ti : cat timp actiunea In
garantie poate sit fie exereitatI In asemenea caz ?
In regull generala, actiunea In garantie se prescrie prin
30 de ani din ziva evictiunei (art. 1890 C. civil 2).
In privinta rentelor clzute In lotul unuia din opiirtaqi, art. 789 C. civil face Insl o Indoitg derogare dela
dreptul comun, qi anume: 1 actiunea In garantie se preserie numai prin cinci ani, In loe de 30; fti 2 acest termen nu Incepe a curge din ziva evictiunei, ci din ziva
Aceasta din urm5, dispozitie fiind exceptionalit trebue
') Vezi aupra, p. 151, preoum vi tom. III, partea II, P. 654, text vi nota
1 vl p. 822, 823.

2) Devi art. 1885 din oodul nostru nu reproduce 2 at art. 2257 din

<maul fr., unde se spune anume c prescripkia nu carp In privinta actinnei In

garantie deceit din eitus evicliunei, totuvi solutia trebue B fie aoeeavi vi la noi,
pentruoll, /west paragraf a fost eliminat ea de prisos dupg, observatiile lui
oad6, de oareoe cazul relativ la actiunea In garantie intrX in 1 al art. 1885.

Vezi tom. III, partea II, nota 2 dele p. 824, 825; tom. VIII, partea I-a, p.
249 (ed. a 24); tom. VIII, partea II, p. 329, urm. 713 (ed. 2-a); totn. XI, ed. II,
p. 199. Mai vezi vi ton. IV al acestei luorki, No. 55, in fine, No. 188, 566, etc.

www.dacoromanica.ro

DESFIIN TAREA SAIY RESCIZIIINEA ik1P.X.RTELEI

217

strict restrans la cazul anume previlzut, adeca la garantia

relativa la solvabilitatea unei rente, de unde rezulta
tiunea relativa la inexistenta rentei sau a creantei unui eapital exigibil, se va prescrie prin 30 de ani din ziva evictiunei (art. 1885 i 1890 C. civil).
Modul cum se exerciti actiunea In garantie
Copartael care
(art. 112 urtn. Pr. civ. 1351 C. civil).
se vede amenintat de o evictiune, poate sa se judece cu
evingatorul i apoi s exereite actiunea In garantie, pe cake
principall, contra copartaqilor si la tribunalul

lui parltului, iar nu Inaintea tribun. succesiunel, fiindca

actiunea In garantie este o actiune personal. 1).

El nu are Insa nevoe de a aqtepta sa fie evins ei

FA fie destul
de prudent spre a

din contra, va trebui

cherna In garantie pe copartaqii sai In procesul principal

ce i-a intentat tertiul evingator (art. 112 urm. Pr. civ.),

acesta fiind singurul mijloc de a napa de finea de neprimire trasa din art. 1351 C. civil.
Copartaqii chemati In garantie, sunt obligati a fact
Inceteze tulburarea, iar daca nu pot izbuti, trebue sa despagubeasea, fiecare In proportie cu partes sa creditarg, pe
acel care a suferit evictiunea (art. 788 C. civil). Desp6gubirea consista In bani, iar nu In lueruri de ale succesiunei.
DESFIINTAREA SAU RESCIZIUNEA IMPARTELEI.

Imparteala fiind o conventie este supusa cauzelor

de anulare ale tuturor conventiilor In genere.

Cauzele de anulare ale unei conventii sunt: eroarea,
violenta, dolul, incapacitatea unei din parti i. neobservarea
formelor legale.

Art. 790 din Codul civil mi prevede printre cauzele

de anulare ale Impartelei decit violenta fi dolul.
Ca
Cazurile de inexistentA ale impirtelei.
once conventie, In genere, Imparteala poate fi inexistentd
sau numai anulabild.
1) In caz de a nu se introduce cererea in garantie in mod principal, ci

In mod incidental, tribunalul competent este acola inaintea arnia este pendentA
cererea principal. (art. 64 lit, b vi 112 urm. Pr. civ.).

www.dacoromanica.ro

218 COD. CIV.CARTEA 111.TIT.

CAPIT. VI.ART. 790

Imparteala este inexistenta : 1 atunci and toti coproprietarii n'au luat parte la savarirea ei 1) i dupa unii,
chiar and s'a admis la savarirea ei pa- o persoana straing,
careia pe nedrept i s'a atribuit calitatea de motenitor;
20 cand s'ar Imparti o avere lntre persoane ce nu sunt proprietari ; de exemplu : nite comotenitori ab intestat au
Impartit averea defunctului In neciinotinta testamentului

prin care aceastil, avere era %sat/ altora; 30 atunci cand

s'ar Imparti o pretinsa succesiune care n'ar exista In realita,te , 4 atunci and unul din comoltenitori n'a consimtit
la imparteala2), etc.
In toate aceste cazuri, la caz de contestatie, justitia
va declara ca imparteala n'a avut niciodata fiint,a, 3), chiar
daca ar fi fost confirmata sau ar fi trecut un timp cat de
Indelungat dela savarirea ei, pentrucii, numai actele anulabile pot fi confirmate, nu Insa i cele inexistente.
Quod nullum est confirman nequit". (Oeeace este inexistent
nu poate fi confirtnat 4).

423. Cauzele de anulare ale imprtelei (art. 790

C. civil).
Art. 790 din codal civil nu vorbete deal de
dol i violenta.
Once imparteall fie de bung voe; fie judiciara poate
deci fi anulata pentru dol i violenta, conform dreptului
comun (art. 953, 955 C. civil 5).
Prin aplicarea dreptului. comun, dolul spre a fi o cauza de

anulare, trebue sa emane dela una din parti (art. 960 C.

civil), pe cand violenta poate sa emane chiar dela un

tertiu (art. 955).

Dolul i violenta erau admise atilt la Romani cat i
In dreptul nostru anterior drept cauze de anulare ale Impartelei
1) Vezi tns art. 797 C. civil, dupli. care implirteala ascendentilor, dintre

tare s's omis pe until din desoendenti, pare a fi, dupl, textul postal, numai

anulabilti (infra, No. 447 bis).

5) Cpr. C. Bucurelti, Dreptul din 1911, No. 11, p. 82.
5) Cpr. C. Bucure9ti, Dreptul loco cit.
Vezi infra, p. 223, precum 9i tom. I al acestei lucari, p. 83.
5) Vezi &supra dolului auprd, p. 200 i tom. I al acestei lucari, p. 74,
'77, 125, etc. Mai vezi tom. III al acestei lucrltri, No. 23 urm.
Cpr. art. 1095 U. Calimach; L. 1, Dig., Quod Inetus causa destum erit,
4. 2; L. 1, Pr. i 1, Dig., De dolo ludo, 4.3; L. 3, Cod, Communia utriusque
judicii, 3. 38, etc.

www.dacoromanica.ro

DESFIINTAREA. iMPIRTELEI.

ART. 790

219

ImpArteala mai poate fi desfiintatI, In dreptul

nostru, pentru ineapacitatea uneia din pArti i pentru neobservarea formelor legale.
In adevAr, Implrteala fleutA eu tutorul unui minor
sau unui interzis, sau eu o femee mAritatit neautorizatA,
este anulabill, independent de once leziune, nulitatea fiind
relativA, fiinda, incapabilul n'a fost apArat de elteori nu
s'au prescris formele legale pentru compleetarea capacitAtel
lui. De elteori Insl ImpArteala a fost sAvArsitA, de tutor eu
indeplinirea formelor legale, ea n-u poate fi atacatl de minor
nici sub euvAnt de leziune, rAmAnAnd ea minorul vAtAmat

prin actele tutorului, sA cearg daune dela acest din urmA

(argum, din art. 951 si 1157 urm. O. civil 9.

Pentru actele sAvArsite de tutor In limitele mandatului
sAu, se va aplica deci maxima :
Factum tutoris, factam pupila". (Faptul tutorului este
faptul minoralui 2).

424

bis.

In codul fr., ImpArteala fAcutl cu un in-

eapabil, fArA lndeplinirea formelor legale, nu este null,

dupg cum sunt celelalte acte, ei este validg ca ImpArtealg

folosintei (partage provisionnel) (art. 466 si 840 a fr.);

de undo rezultA c6,, in Franta, nu se poate cere anularea
unei asemenea ImpArteli, ci 'Imane ca mostenitorii sA provoace ImpArteala definitivA. Acest sistem n'a fost Insl
admis de legiuitorul nostru 8).
Eroarea nu este Insit o eauzA de anulare a
nici leziunea, oricAt de mare ar fi (laesio
ImpArtelei
eonrmis 5), In privinta persoanelor eapabile. Dovada de
aceasta este atAt modificarea cat si eliminarea mai multor
texte din codul francez, care vorbesc de leziune. Apoi, art.
Vezi tom. III, partes. II, p. 835, 836 i tom. VII, p. 18, nota 1 vi p.
90, nota 2. Mai vezi tom. I al acestei luerki, p. 375.

Vezi &supra acestei maxime, tom. I al Ineriirei de fat, p. 366.

Vezi tom. III, partes II. p 460 nota 3; p. 477, nota2; p. 773 i836, etc.

4) Dad, s'a gent o croare de ealeul, aeeastit eroare va fi reetificatg

(analogie fi din art. 1717 C. civil).
2) Contra: Art. 88/ C. fr., art. 1096 C. Calirnaeh, etc. Dupl art. 887
din eodul fr. tmprteala poste fi annlat, eind unnl din mostenitori stabileste
eg exist, in dauna lui leziune de peste o ptrime. Trib. Adenarde (Belgia).
Dreptui din 1912, No 62, p. 512 (en observ. noastr).Leziunea erit, admie,
gi la Bomini ea o eauzli de reseiziune,flindeX imprteala era asimilat, Cu vnzares sau eu sehimbul.

www.dacoromanica.ro

220

COD. C1V.

CARTEA III.

TIT. I.

CAPIT. VI

1165 din codul nostru (inexistent In codul francez),

dispune el major:a nu poate sd exercite acliunea in res-ciziune pentru leziune.

Imparteala nu se desfiinteaza, de asemenea, pentru

omisiunea unuia din obieetele succesiunei, facandu-se numai
un supliment de Imparteala pentru obieetul omis (art. 790 2).
Pe Una el tin parteala poate fi desfiintata pentru
una din cauzele mai sus expuse (dol, violenta, incapacitatea
uneia din parti qi neobservarea formelor legale), ea mi

poate fi desaintatl prin Indeplinirea conditiei, atunci cand

conditia rezolutorie a fost anume prevazuta de pArti.
Trebue Insa sl reamintim, cu aeeasta ocazie, ea conditia rezolutorie tacita nu este niciodatl subinteleasl In
Impartealk ea In celelalte contracte sinalagmatice (art,1020,
1021 C. civil 4).
Efectels dasfiintirei ImpArtelei.In urma desfiin-tardi Impartelei, indiviziunea va urna Inainte tli lucrurile
vor fi puse In starea lor anterioara, ea qi eum ImpIrteala
n'ar fi avut loe, fiecare copartaq avand dreptul de a provoca
..o noul Imparteall, fiind obligat a aduce la masa comuna
bunurile care compunea lotul slu. Aceasta nu este decat
aplicarea dreptului eomun.
Daca mobilele corporale sunt Inea In mana copariaqului,
raportul lor se va face In naturl ; daca ale au fost Instrainate,

rapprtul lor nu se poate face cleat prin luare mai putin,

dobanditorul lor de bund credin(d fiind la adlpostul orielrei
revendic/ri (art. 1909 C. civil 2).
427 bis. Desfiintarea Impartelei Iqi produce efectele sale
nu numai Intre parti, dar qi In privinta tertiilor, pentruel
acel care are o proprietate supusa desfiintarei, dupa cum
este In specie, nu poate sl confere tertiilor mai multe
drepturi de eat are el ingqi :
1) Vezi tom. III mentionat, p. 490, nota 1, p. 789 si 838, etc. Vezi si
supra, p. 210.

3) De citeori raportul se va face prin luare mai putin, bunnrile se vor

aduce tnapoi dupit valoarea lor actual, succesiunes folosindn-se de mItrirea
valorei lor si suferind pagaba ce ar remita din micsorarea acestei valori ;
daca, bine tnteles mg,rirea eau micsorarea valorei acestor bunuri este independentit de faptal mostenitorului, di& dacit ti va tmbunlati lucrul, aceste tmbuniLtItiri
i se vor sine ta seamtt, d.upl cum el va trebui sA. despligubeascit succesiunea
-de degraditrile sale.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE DESFIINTIREI iMPARTELEI

221

Nemo,,p1u8 juris ad 'alium transferre potest quart ipse

habet". (L. 54, Dig., De div, regalia juris antiqui, 50, 17 i art.
580, in fine, 1521 C. Calimach, 442 i 1138 C. austriac

Din cele mai sus expuse rezulta c desfiintarea impartelei va aduce caderea instrainarilor si a drepturilor reale
constituite de copartasi In folosul tertiilor, In urma Impartelei astazi desfiintata.
ResoInto jure dantis, solritur jus accipientie 2).
Aeeste drepturi nu vor ramanea In picioare, -cleat sub
eonditia ea imobilul Instrainat sau grevat de drepturi reale,
cada twin nona imparteall tot In lotul aeeluiasi copartas 8).
Sant insa mentinute actele de administratie facute

de mostenitor in urma impartelei acum anulata, pentruca

fieeare mostenitor este presupus ea a avut dela eeilalti mos-

tenitori mandatul de a administra bunurile cuprinse In

lotul sau.
Ineat priveste cesiunea castiurilor, se decide, In
genere, ea ea fiind un act de Instrainare, ramane Ara efect,
daca imobilul ale earui eastiuri au fost cedate, n'a eazut
In lotul copartasului cedent:
Unii ar voi sa mentie i Instrainarile emanate
dela mostenitorul care a cerut desfiintarea impartelei, sub
cavant ca el nu poate s evinga pe cumplratorul sau, pe
care trebue sa-I garanteze:
,,Quem de evictione tend actio, eumdem agentem repellit ex-ceptio" 4).

Aceasta, solutie este insa inadmisibil, pentrueri anularea

impartelei fdeand ea indiviziunea al fie consideratii, ea n'a

Incetat niciodata, imobilul a fost Instrainat In timpul indiviziunei si, ea atare, instrainarea nu este valida, decat sub

eonditia ca acel imobil et fi &hut In lotul eopartasului

care l-a instrainat.
Vezi tom. I al acestei 1ucrri, p. 200, 437, 450, 495 vi supra, p. 18,
infra, No. 564. Mai vezi tom. IV al acestei lucritri, No 204,
trimiterile acute acolo.
precum

Eli

Vezi tom. I al acestei lucrXri, p. 201, 437, 495, 497, 523, 593. Mai vezi
-supra, p. 401.
Vezi supra p. 20g.

Vezi supra, p. 214 qi infra, p. 223, etc.

www.dacoromanica.ro

222 CuD. CIV. CARTEA III.TIT. I. CAPIT. VI. ART. 791

Dreptul statornicit de art. 792 C. civil. (Inadverte* legiuitorulu ).

*tim el, dupti principiile generale, desfiintarea lmpArtelei are de efeet desfiintarea Instri-

nkilor imobiliare i a drepturilor reale consimtite de coprtai, adecit Inainte de anularea

Art. 792 din codul civil, Imprumutat dela Pothier,
are de scop de a Inltura aceste inconveniente, permitand
aceluia contra cruia se exercit, actiunea In anulare, ele a
opri desfiintarea Imprtelei, dnd, dupl alegerea sa, reciamantului In anulare suplimentul ce i se envine din partea
sa de succesiune, In bani sau In lucruri de ale succesiunei,
spre a restabili egalitatea dintre coprtaqi.
Majoritatea autorilor decide, cm drept cuvint, c art.

792 nu se aplicl atunci cind consimtimintul prtilor

fost viciat prin dol sau violenta, ei numai prin leziune.
Justitia i morala se opun, In adevitr, c acel care a Intrebuintat dol spre a Inela pe copiirtaqii si,

se poatit

folosi de manoperile sale:

Nemini fraus sua patrocinan i debet". (Nn se poate tragefoloase din proprinl sln dol).

Din contra, frauda trebue sl se Intoareg, contra aceluia

care a comis-o:
Aequum est ut fraus in 8UUM auctorem retorqueaturv. (Ex
lege 25, Cod, De leyatis, 6, 37).

Din cele mai sus expuse rezult cg, la noi, unde despentru leziune nu este admisit, art. 792
din codal civil n'are nicio aplicare practiel i trebue considerat ea inexistent, reproducerea lui fiind o inadvertentl
a legiuitorului.
fiintarea

Impirtelele ascunse sub forma unui alt contract.

(Alti inadvertenti a legiutorului), (art. 791 C. civil).

Le-

giuitorul n'a fost mai ferieit In art. 791, decit In art. 792,
clei Efi art. 791 se referg, In codul francez, tot la actiunea
In reseiziune pentru leziune. Ca atare, acest text ar fi trebuit deci 81 fie eliminat Impreung, cm art. 792, de eaream vorbit mai sus 1).
1) Vezi tom. III, partes II, p. 843-845.

www.dacoromanica.ro

CONFIRMAR EA IMPIRTELEI.

ART 793

223

Confirmarea imprtelelor anulabile.

Fine de
leprimire In contra actiunei In anulare (art. 793 C. civil).
Violenta i dolul neatrAgfind inexistenta conventiei infectatil

de aceste vicii, ci numai anulabilitatea ei, ImpArteala atinsg,

de aceste vicil de consimtImftnt, este numai anulabilii; de
unde rezult1 eit ea este supusI confirmArei din partea

aceluia care a fost victima dolului sau violentei, confirmAri care poate fi atAt expres5, (art. 1190 C. civil) ctsi
tacit, (art. 1167, 1900 C. civil).
Confirmarea este tacita : 1 atunci cnd copiirtasul,
care are aetiunea In anulare, a %sat s treacl zece ani
dela deseoperirea dolului sau Incetarea violentei, farl a
ataca ImpArteala (art. 1900 C. civil); 2 atunci and dup
ce dolul a fost desc.operit si violenta a Incetat, eopartasul,
cgruia apartine aetiunea In anulare, a executat de bung
voe impgrteala pe care putea s'o ataee (art. 1167 C. civ.).
In baza acestui principiu, art. 793 dispune c mostenitorul care a InstrAinat, se lntelege de bung, voe, fie partea

sa ereditarl, nu mai poate strica ImpArteala pentru dol

san violen, dac6 Instritinarea a fost fficutl In urma descoperirei dolului sau Incettirei violentei, pentrucit el a aprobat
si confirmat ImpArteala, dispunAnd de bunurile ce compu-

neau lotul sgu.

Instrlinarea pIrtei de mostenire este deci o confirmare

tacitI a ImpIrtelei si art. 793 C. civil nu face cleat a

aplica prineipiul confirmArei Inseris In art. 1167 C. civil,
solutie care era admisii si la Romani 9.
433 bis. 0 alt1 fine de neprimire, ce poate fi opus/
reclamantului ta anulare, este exceptia de garantie. Astfel,
de cateori eel care cere anularea mpArtelei ea mostenitor
al eelui In drept, este Insusi obligat la garantie, de atAtea
ori el nu poate sit cearit anularea aetului pe care trebue
sl-1 garanteze:
Quem de evictione tenet actio, dumdem agentem repellit exceptio2)".

Prescrierea actiunei in anulare. (Alta fine

Aetiunea In anulare a linpgrtelei pentru dol
de neprimire).
1) Vezi L. L. 2 qi 4, Cod, De his, gate vi, metusve mum gesta aun, 2, 20.
Vozi supra, p. 214, 221, etc.

www.dacoromanica.ro

224

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

C.APIT. VI

violentg, se prescrie prin 10 ani dela descoperirea do-

lului sau Incetarea violentei (art. 1900 C. civil 1). Aceasta

prescriptie de 10 ani nu se aplica Insg, Impitr(elelor inexistente, pentruca, neantul nu poate fi confirmat 2).
Quod nullum est con firman neguit3).

Preseriptia de 10 ani nu se aplid, niei chiar Impartelei anulabile, atunci and ea nu rezulta, din conventia
partilor, ci a fost facutii, prin justitie. In asemenea caz,
prescriptia este de 30 de ani, conform dreptului comun
(art. 1880 C. civil).

In caz de Impgrteala, judicial* ea nu mai poate fi

anulata, dupa ce a dob&ndit autoritatea lucrului judeeat.

435. Persoanele care pot cere anularea impArtelei

i in contra cirora ea trebue si fie ceruti. De cAteori

nulitatea este relativA, numai partea. In folosul careia nu7
litatea a fost introdusa, poate s'o propue (art. 952 C.
Partea incapabilg poate, de asemenea, sq, propue nulitatea din cauza incapacitAtei sale.
A nularea pentru omiterea unuia din coportaqi din ImpIrtea16, poate Ins5, fi propusa nu numai de copartaqui
omis, ci qi de ceilalti copArtai (analogie din all. 797 C. eiv.).
Capacitatea necesar spre a putea proVocati anularea

ImpIrtelei este acea eerutl pentru once actiune in genere.

Creditorii unui copArtaq pot BA, exercite actiunea In
anulare ce apartine debitorului lor (art. 974 C. civil).
Dreptul de a cere anularea apartine i aceluia care a ims
prumutat bani mooenitorului, pentru a plat' sultele sau
pretul licitatiei ori a cesiunei drepturilor succesorale, i care
a fost conventional subrogat In drepturile Imprumutatorului

(art. 1107 C. civil).

Actiunea, In anulare a Implrtelei trebue, In principiu,
86 fie cerutg., In contra tuturor copArtailor, aceasta fiind
o consecint5, a indivizibilitltei Impgrtelei.
Aceastg actiune se va introduce la noi, conform drep-

tului comun, la tribunalul su judeatorul de ocol al domiciliului ori reqedintei pgrItului (art. 58 Pr. civ.), iar
In codul italian, termennl de 10 ani este redns la cinci (art. 1330).
Vezi tom. VIII, partea l-a, p. 02 (ed. a 2-a).
Vezi suprA, p. 218, trimeterile Mcrae acolo.

www.dacoromanica.ro

iMPART EA L A ASC EN DENTILOR

225

la tribunalul locului unde s'a deschis succesiunea, ea ln

Franta. Cererea de anulare nu poate fi introdusl pentru
prima oarg. In apel.
IMPARTEALA FACUTA DE ASCENDENT' INTRE
DESCENDENTII LOR.

436. Legiuitorul nostru, tinand seama de observatiile

lui Marcad, se ocupA de ImpArteala aseendentilor In titlul

de fatl, imediat dup. ImpArteala dintre moqtenitorii ab

intestat, ca Ili codul italian 1) (art. 1044-1049 pe and In

codul francez, aceastl ImpArtealit figureazA In titlul urmAtor

al donatiunilor kii testamentelor.
Institutia acestei ImpArteli este foarte veche. Ea BgureazA, In adeviir, nu numai In vechiul testament, dar i In
legea lui Man, care este eel putin cu 1250 de ani ante-

rioarl lui Christos.

Ea ne vine dela Romani 2) i era admisA i In dreptul
nostru anterior 5). Zahariae zice cg. aceastil institutie este de
originl germanicl (Deutschreehtlicher Sitte 4).
ImpArtealA ascendentilor poate fi definit: un act sub
forma unei donatiuni sau unui testament, prin care un ascendent (tatAl, mama, bunicul, etc.) face Ind, din timpul vietei
sale, In totul sau In parte (art. 796 C. civil), repartitia
bunurilor sale Intre descendentii chemati la succesiunea sa.

Acest mod de frnpIrteala este anume reglementat de

legea actual (art. 794-799). Pentru aceasta a trebuit
InsA, anume texte de lege, eAci altfel ImpArteala aseenden-

tilor ar fi putut fi consideratA ea un pact succesoral oprit

de lege 5).

Egalitatea fiind sufletul oricArei ImpArteli, trebue sA

domneasel qi intre descendenti, ea In once ImpArteall In
genere. Descendentii sunt supwli Intre ei la garantia reciprocA a loturilor, avAnd privilegiul copArtatlilor, etc.
Conform art. 300-305 L. bulgarN, din 1890 &supra encceeiunilor.
Vezi Novela 18, capit. 7 Ili Nov. 107, capit. 1 ei 3. Mai vezi L. L. 21
li 26, Cod, Familice erci8cundo3, 3. 36; L. 20 3, Dig., cod. tit., 10. 2, etc.
2) Vezi art. 760, 1008 tli 1009 C. Calimach, etc.
41 Handbuch. des fr. Civilrechts, IV, 738, ab initio, p. 505 (ed. Crome).
5) Vezi supra, p. 47.

72784.D. Alexandresco. Principiile dreptnlni civil roman. Vol. II

www.dacoromanica.ro

15

226

COD. CIV.

CARTEA IlL

TIT. I.

CAPIT. VI

De cgteori se face prin aete Intre vii, ea are un caracter mixt, fiind o donatiune fat, de tertii si o Imparteall ordinarl In privinta descendentilor donatari. De aeeea,
se decide In genere, eu toatl controversa ce existg, asupra
acestui punct, c bunurile impgrtite Intre descendenti, prin
acte filtre vii sunt supuse raportului fictiv statornicit de
art. 849 C. civil, pentru a se determina, la moartea aseendentului dgruitor partea disponibill si rezerva I), iar aceastl
ImpIrteall poate fi atacatl de creditorii ascendentului dgruitor prin actiunea pauliang (art. 975 C. civil).
Seopul acestei institutii exceptionale si traditionale este
inlIturarea neintelegerilor dintre copii :
Ut a fraterno eertamine eos prceservent". (Nov. 18, capit. 7).

Este las/ de observat c legiuitorul arareori isi atinge

scopul, clei aceste acte, menite a Ostra unirea i buna Intelegere in tre membrii aceleiasi familii, sunt, din contra, cate-

oda* o sorginte de discordie si de urg reciprocg, din cauz,

el a,scendentii nu se lasg, a fi condusi In totdeauna, in impgrtelele ce fac la spiritul de echitate i dreptate ce trebue
sg, domnea,scl in asemenea acte, ei, din contra, cautg a folosi, in mod indirect, pe copilul cel mai iubit, In detrimentul celorlalti copii.
Oricum ar fi, plrintele care-si Imparte averea intre

copii sli, va face foarte bine de a lua mgsuri spre a nu

rmAnea la bltranete pe drumuri, rezervndu-si, de exemplu,

o rentl viagerg garantatl printr'o ipoteci, sau uzufructul

bunurilor Impgrtite, etc. 2); cIci s'au vgzut cazuri In care
rgsplata copiilor a fost ingratitudinea cgtre pgrintii lor.
Le bien a pour tombeau l'ingratitude humaine",

a zis Alfred de Musset, iar La Fontaine a zis, de asemenea:

J'ai beau crier et me rendre incommode,

L'ingratitude et les abus
N'en seront pas moins la mode"
1) Vezi tom. III, partes II, p. 853 i 860; tom. IV, partes. t-a, p. 564,
665, etc. Vezi i infra, No. 596.

Vezi toin. III, partea II, p. 875, nota 1.

www.dacoromanica.ro

IMPA. liTEALA ASCENDENTILOR.

ART. 794

227

Loysel, zicea foarte bine In aceastA privintl :

Qni le sien donne avant mourir,

Bientt s'appreste moult souffrir" 1).

Un proverb spaniol exprima aceeai idee, cand zice :

Quien da lo Buy antes de su muerte,
Que le den con un mazo en la fronte
(Aceluia careli da averea sa inainte de a muri, sa i se de,a
en un ciocan In frunte).

437. Persoanele care pot

si fad'

ta in folosul
drora se poate face impArteala ascendentilor (art. 794,

796 C. civ.). Numai tatal, mama, bunii, strAbunii, etc.

pot face, In timpul vietei lor Imparteala bunurilor lor, In
totul sau Imparte, 1ntre fii si ceilalti descendenti (nepoti,
stranepoti, etc. 2).
Mama natural i ascendentii de pe mama pot i ei
face o asemenea Impiirtea IA Intre descendentii lor fireqti

recunoscuti (art. 651, 677, 678 C. civil 2).

Imparteala flcuta de ascendenti, hind o exceptie dela
dreptul comun, este de strict6 interpretare.
Aceasta ImpArteala se face intre fu i i ceilalti desaltdenti, care ar fi venit la succesiunea ab intestat a aseendentului (art. 797 C. civ.), pentruca se presupune un drept
preexistent In persoana acelor care se folosesc de ea, aqa
cg validitatea Implrtelei nu se va putea cunoaqte deal
la moartea ascendentului care a flcut-o 4).
Daca ascendentul n'a impiir0 Intre descendenti toatii
Loysel, op. cit., II, P. 98, No. 668.
Sub denumirea de fii, trebue A cuprindem nu numai pe oei legitimi
dar ,si pe cei legitimati 1'1 adoptati.
TatXI natural nu poste 1nsg face o 1mOrtea1X Intro copiii si naturali
chiar recunoscuti, pentru cli acesti copii nu vin: niciodatii la succesinnea lui.
Asemenea act ar putea insii fi valid ca donatiune san testament, dacil, prin
el nu s'ar ataca rezerva mostenitorilor legitimi, pentrucX legiuitorul nostrn n'a
mai reprodus art. 908 din codul francez, care prestos pe copiti naturali de a
primt ceva prin dar san 1 estament, dele pKrintii lor, peste ceeace legea le conferli cu titlul de saccesiune ab intestat.1 ezi tom. IV, partea I-a, p. 149 si infra No. 511.
Asa dar, este nulA, ImpKrteala ce un tatX ar face Intre un fin al slim
si copiii acestui fiu (nepotti ascendentului), Oki nepotii nu Tin la succesiunes
bunului, cit timp tatill lor se aflg. filet In viat A.
Tot astfel, Imp6rtea1a ce au as face fntre copiii ce femeea mea ar aves
dintr'o clislitorie anterioarli, n'ar mai fi o impArtealK, oi o donatinne san un
testament.

www.dacoromanica.ro

228 COD. CIV.

CARTEA III. TIT. I.

CAPIT. VI. ART. 795k

averea sa, ImpArteala nu este null pentru acea,sta, ci la

deschiderea suceesiunei se va proceda la un supliment de
Impiirteall a bunurilor rImase neimpartite, conform art.
790 2. C. civil, solutie care era admis, i la Romani:
Quod si quaedam res indivisas relictae sunt, communi dividundo de his agi potest". Dad. an mai rinas lucruri de Itnprtit se va recurge la actiunea In Imprtealtt a until lucru comun).
(L. 20 4, in fine Dig., Familiae ereiscundae, 10. 2 1).

Aeest supliment de Impgaleall, se va putea face prin

comunl Intelegere, dad, toti comotenitorii sunt eapabili it)i

de fall, iar in caz contrar, numai prin judecata.

Din art. 796 mai rezulta cri, aseendentul nu este (di,.
gat a face deodat lmp/rteala tuturor bunurilor sale, qi cl
el are, din contra, facultatea de a face mai multe Impartell succesive 2).

In caz de Implrteall paliiala, numai bunurile neltnplrtite vor fi Implrttte din non. Cat pentru cele Implrtite
de ascendent, Implrteala rAmine valid.
Bunurile omise de ascendent nu aunt supuse raportului,
dupl cum dispune an ume codal Calimach (art. 1008 kti 1009).

Ele se adaogl Insl prin calculul fictiv, conform art.

849 C. civil la buaurile existente In succesiunea dlruitorului, In momentul slvarirei sale din viata, pentru a se
determina partea disponibill qi rezerva 8).
438. Formele impirtelei ascendentilor :art. 795 C.
civil).
Atat la Romani eat i In dreptul nostru anterior,
impIrteala ascendentilor nu era un act solemn. AstAzi, din
contra, aceastl ImpIrteall este un act solemn, de oarece

ea nu este validl, decat dacl a fost flcutl printeo dona-

tiune sau un testament, Cu Indeplinirea tuturor formelor,

conditiilor Eli regulelor prescrise pentru existenta acestor
ante; de unde rezultl el o ImpArteall flcut/ cu alte forme,
de exemplu : prin viu graiu, printr'un act sub semnAtura
privatit, etc. ar fi neexistentl qi n'ar putea fi confirmatl.
Dar, dacl implrteala ascendentilor nu poate fi flcutI cleat
Mai vezi L. 21, in fine, Cod. Familias ereiecundas, 3.36; L. IV, Cod.
Communia utriueque judieii, 3. 38, etc.

Vezi tom. III, partea IL p. 856, nota 3 li p. 860,

Vezi supra, p. 225.

www.dacoromanica.ro

IMPIRTEALA. ASCENDENTILOR. ART. 795

229

prin donatiune sau testament, alte forme nu sunt corte,

.chiar daca Itntre descendenti unii ar fi ineapabili.
Astfel, de cateori Intre descendenti unii sunt minori
-sau interzisi, formele cerute de art. 411, 412 C. civil nu
sunt aplicabile; deasemenea, nu se randueste deseendentului
minor sau interzis un tutor ad hoc, etc.
439. Impirteala Mud prin testament (art. 795 C.
civil).De cat ori ascendentul recurge la un act de ultima
vointa, el va Intrebuinta una din cele trei forme testamentare
prescrise de lege, iar 1131[AL-teala facuta printeun asemenea

act va produce urmatoarele efecto:

10 Ea va putea fi revocata, conform dreptului comun,
prin vointa testatorului (art. 802 si 920 urm. C. civil);
20 In timpul vietei testatorului, Imparteala nu transmite
nici un drept deseendentilor Imparti0 (art. 802 C. civil).
30 Ea nu poate fi facuta prin until i acelasi act
(testament conjunctiv) (art. 857 C. civil 1);
40 Ea nu poate fi facuta, decat In favoarea descendentilor naseuti sau cel putin zamisliti In momentul mortei

testatorului (art. 808 2);

50 Ascendentul trebue sa fie capabil de a dispune,
adeca, sa fie cu mintea IntreagA (mens sana), caci testaanentul fiind .un act de vointa, smintitul nu are vointa 2);
Dementis nulla est voluntas" 3).
'fi

6 Imparteala neputand cuprinde flecat bunurile ce pot

%sate prin testament, nu se poate Imparti un lucru

strain (art. 907 C. civil);

Imparta averea in tre copiii sai,
70 Mama poate
chiar naturali recunoseuti, fara nicio autorizare (art. 208
O. civil); lar minorul nu poate s faca asemenea Impartealit dead la varsta de 16 ani IMpliniti (art. 806 C. civil 4);
80 Imparteala poate cuprinde nu numai bunurilor prezente, dar si cele viitoare, adeca pe care testatorul le va
ayea la mnarten lui ;
I) In efit privelte tmpiirteala flteutli printeo donatiune Rica% conjunctivli,
Tezi infra, p. 321.
Art. 901 C. fr., eliminat la noi ea de prisos. Cpr. art. 724 C. Calimaoh
(566 C. austriac).
Vezi tom. I al acestei lucrXri, p. 74.
Art. 807 din eodul ci-vil nu este twat aplicabil tn specie; pentrucli
Testrictia admisK de acest text ar 8 de astit datii lipsitit de obieet.

www.dacoromanica.ro

230 COD. CIV.CARTRA III. TIT. I.CAPIT. VI.ART. 795

90 Descendentii ImpArtiti nu sunt, In specie morltenitori ab intestat, ci adevArati legatari, pentruel ei nu

primes o avere indivizA, ci mprit, fiecare din ei avAnd

totul su deosebit. Ca atare, descendentul va trebui sA,

tag capacitates de a primi un legat, iar nu aceea de a

primi o succesiune ab intesta bleat, se vor aplich In specie

art. 930 EA 931 0. civil, iar nu art. 655 din acelaqi cod..
Chestiunea este, eu toate acestea, controversatit.
Descendentii ar putea hag s renunte la succesiunea
testamentarl, i sa primeasca succesiunea ab intestat neImpArtit a ascendentului, cci ei avand calitatea de legatari,
legatarul care este moqtenitor ab intestat, poate BA renunte
la legat i s primeascit succesiunea legitimit. i aceasta
chestiune este Ind, controversatl.
Din faptul el, In specie, este vorba de o sueeesiune
testamentarit, iar nu de o succesiune ab intestat, rezultA

descendentii vor plati datoriile ascendentului ea legatari

universali sau cu titlu universal, iar nu ea motItenitori ab
intestat, de unde rezult1 cl, In cazul unei ImpArteli
partiale, care nu implicit dispozitii universale sau cu titlu
universal, ci numai dispozitii particulare sau singulare,
deseendentii fiind legatari particulari sau singulari nu vor
contribui la plata datoriilor (art. 775, in fine i 909 C. civil)..
In caz de a muri unul din deseendentii prevAzuti In
Inaintea testatorului, partea lui devine caducA
i va face obiectul unei ImpArteli suplimentare (art. 654
796, 924 C. civil). Caducitatea legatului nu atrage 'MA
caducitatea Intregei ImpArteli.

In caz cam' descendentul, mort Inaintea testatorului

ar fi lAsat el Insui eopii, chestiunea este controversatA,
considerAnd, In asemenea caz, ImpArteala ea fiind caducA
iar dup altii, copiii descendentului
(art. 924 C.
mort Inaintea, ascendentului testator, ar culege, prin repre-

zentare, lotul atribuit pArintelui lor1).

440. Imprteala ficuti de ascendenti prin acte nitre
vil. Observarea formelor, condiplor qi regulelor dela doDupit art. 795 C. civil, asnatiuni (art. 795 C. civil).

cendentul poate sl-qi Impartit averea sa nu nurnai prin tes1) Vezi tom. III, partea II, p. 867.

www.dacoromanica.ro

fa& PARTEALA ASCENDENTILOR,

ART. 795

231

tament, dar gi prin acte intre vii, dispozitia tmprumutatn,

dela veehia jurisprudent francezn, unde asemenea ImparVail se numea dmission de 1?i,ens, gi unde ea era revocabill, ea once dispozitie fcut In vederea mortei.
De cateori ascendentul i va Impnrti averea prin Bete
Intre vii, ImpArteala va fi fcutl, sub pedeapsa de nulitate,
In forma a,utentien, (art. 813 urm.
afa,rit de mobile,
care pot fi druite dela maul la mang (donatiunea manual).
Imprteala trebue sl fie acceptatn, de toti descendentii
capabili prin Insugi lotul de donatiune, sau printr'un act

(art. 814 0. civil 2), iar In privinta

deseendentilor incapabili de ctre aceleagi persoane i In
aceleagi forme, ca i pentru donatiunile ordinare, fcindu-se
In act mentiune expres1 des.pre aceastn, aceeptare.
Aseendentul care face Imprteala, nu poate, Insls
accepte donatiunea, In numele deseendentului slu minor, el
neputnd figura In acelaqi act ca druitor i ea donatar:
New in re sua auctor esse potest" 3).
In lipsa unui alt ascendent care s primeasel donaautentie posterior

tiunea, se va rindui descendentului incapabil un tutor ad h,oc.

Dacl Imprteala emanl dela tatni gi dela mam, gi

nnul sau mai multi din deseendenti sunt ineapabili, tatl
va accepta pentru partea ditruitn, de mam, iar mama pentru

.acea druit de tatn.

441. Pentru ea imprteala fcutn, prin donatiune
-fie validn, aseendentii trebue sn fie capabili de a dispune
prin acte Intre vii, iar deseendentii eapabili de a primi o
-donatiune (art. 806, 808).
Femeia mritat poate face o asemenea ImpArtealn, in
privinta averei sale parafernale, Ins numai cu autorizarea
brbatului sau a justitiei.
Se admite tnsl In genere el impIrteala poate fi %mt . printr'o donatiune deghizatl sau ascunsI sub forma unui contract ca titlnl oneros. Vezi
tom. III mentionat, nota 4 dela p. 868, 869.
Cas. S-a I-a Bult. 1912, p. 259 si Dreptul din 1412, No. 48, P. 377 urm.
(eu observ. noastrii). Descendentul capabil poste s aceepte donatiunea printr'un
mandatar Snyestit en o procura autentici (art. 933 C. fr. elirninat la not ea

deprisos), gi ascendentul putAnd sI dea cuiva mandat de a-i tmplirti ayeres,

sub conditia lns ca mandatul st fie autentic si special (art. 1536 C. civil). Chestiunea este insi controversatI.
Vezi asupra acestei maxima, tom. I al luerIrii de &tit, p. 261 si 401.
precurn ti infra o. 525.

www.dacoromanica.ro

232 COD. C1V. CARTEA HI. TIT. I. CAP1T. V1.ART. 795

Cat pentru femeea dotalit, ea nu poate sa dispue de

imobilul ei dotal printeo impitrteall de ascendenti dealt In
eazurile prevAzute de art. 1250 C. civil, i pentru cit asemenea Impiirteala sit fie valida, se cere ea toti copiii, iar nu
numai unii din 6, sa se &teasel In cazul de a fi capatuiti 4).
441 bis. Tatal qi mama pot sa amestice averile lor la.
un loe i sit le distribue descendentilor prin unul i acela
act (Impartealit conjunctiva), pe can] art. 857 se opune ca
tatal i mama sit poatit face o Impartealit testamentarit prin.
unul si acelaqi act 2).

Imparteala sgvartlitil prin acte intre vii transmite descendentilor, In mod irevocabil proprietatea bunurilor Impartite, din momentul acceptArei donatiunei de catre

toti donatarii; i acetia pot, Indatit ce au acceptat donatiunea, sa cearit predarea bunurilor Thapitrtite, afara de cazul
dad ascendentul i-ar fi rezervat uzufructul acestor bunuri.
Imparteala care cuprinde obiecte mobile, spre a fi valida,

trebue sa fie Insotita de actul estimativ (art. 827 C. civil),.

iar acea care cuprinde imobile, trebue sa fie transerisit, pentrucit, In privinta tertiilor, lmparteala este un act translativ
de proprietate.
Imparteala facuta prin acte Intre vii nu poate sit ellprinda cleat bunurile prezente ale ascendentului, pe and
cea facuta prin testament poate sit aiba de object i bnnurile viitoare.
Imparteala fleuta prin acte Intre vii nu poatefi flcut5, sub o conditie potestativa din partea daruitorului
(art. 822, 1010 C. civil).
Ascendentul daruitor poate lug sa-si rezerve uzufructul
In totul sau In parte a bunurilor daruite, sau s stipuleze
dreptul de reIntoarcere pentru cazul and descendentii
ar muri Inaintea lui (art. 825 C. civil). Ascendentul nu
poate sa cuprincla In Imparteala cleat bunurile ce-i apartin, caci iimene nu poate s dispue de lucrul altuia.
In caz lug eand ascendentul a dat descenden-

tului sau dela maul la maul un lucru mobil determinat

1) Vezi tom. III, partea II, p. 871 vi tom. VIII, partes I-a, p. 331, text
vi nota 1 vi p. 382, vi tom. IV al acestei Incriiri, No. 71. Felines poste
Impartit averes ei chtar dotalli prin testament, Mg nick) autorizare (art. 2081,.
pentrucit testamentul n'are

Vezi supra, p. 229.

proaucI efecte, decit la moartes ei (art. 802 C. civil).

www.dacoromanica.ro

iMPA RTEALA ASCENDENT1LOR. ART. 7P5

233

te nu-i apartinea (dar manual), descendentul a devenit proprietarul acestui Inert' prin prescriptia instantanee, dacl el
era de bung, credint, (art. 1909. C. civil

1).

In privinta chestiunei de a se kiti dacI descendentii Intre care ascendentii fiii-au lmpArtit averea, plAtesc
sau nu da,toriila acestor din urn* trebue sA distingem :

Sau ascendentii au fAcut descendentilor lor o donatiune de bunuri particulare si, In asemenea caz, donatarii
nu plAtese datoriile chirografare ale ascendentului dAruitor
(analogie din art. 775 i 909 0. civil).
Sau dispozitia aseendentului este universall ori cu titlu
universal, 1, In asemenea caz, descendentii plAtesc datoriile
aseendentului dgruitor, pentrucg ImpArteala fleutA de acest
din urmA, nefiind deefit o succesiune anticipatA, deseendentii
donatari se gAsesc fatA de ascendentul dAruitor In acemoi situatie ca qi motenitorii sli. Se va aplica dar In specie, regula:
Bona non intelliguntur nisi deducto aere aliene 2).
Cu toate acestea chestiunea este controversatI.
Efectele comune impArtelei Mute grin donaliune sau testament. Pe !Ana efectele particulare ale

donatinnei sau ale testamentului, dupl, forma sub care ImpArteala aseendentilor a fost facutA, aceastl ImpArteall,
sub once forml ar fi fos fAcutg, mai produce urmAtoarele efecte:
1 Art. 786 C. civil se aplicA lmpArtelei ascendentilor,

.chiar dad. a fost &mt sub forma unei donatiuni, aa el

fiEcare descendent este presupus cl a moOenit singur lli
imediat toate bunurile ce compune partea sa li eA el n'a
fost niciodatl proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunei;
2 Deseendentii aunt reeiproa obligati a se garanta unii
pe altii pentru cauzA, de evictiune sau tulburAri (art. 787
urm.), fiindcrt aceastA obligatie se aplia, oriarei ImpArteli

la genere;
3 Fiecare din descendenti are un privilegiu &supra
loturilor imobiliara ale celorlalti pentru garantarea ImpArtelei

ficutl tare ei i a sultelor cu care unii ar fi rAmas datori

elitre altii In baza art. 742 (art. 1737 3 qi 1741 C. civil);
Vezi tom. III, partea II, P. 801, text gi nota 3 li p. 876.
Vezi supra, p. 117, 118, 185, No. 406, etc.

www.dacoromanica.ro

234 COD. CIV.CARTEA 111. TIT. I. CAPIT. VI.ART. 797

40 Imparteala ascendentilor nu poate fi desfiintatii,

pentru cauza de evietiune.
50 Ascendentul care-i imparte averea Intre descendenti
.

fie prin acte Intre vii, fie prin testament, n'ar fi lima, eel
putin dupa unii, obligat a se conforma art. 736 gi 741 C._
civil, dupa care, la formarea i compunerea loturilor, trebue
sti se dea In fiecare parte, pe cat se poate, aceeai eantitate
de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceesi
natura i valoare, fiindea i scopul acestei Imparteli este
tocmai ea bunurile sa se distribue conform trebuintilor
li aptitudinelor fiectirui descendent. Chestiunea este Insa
controversata i).
446 bis. Loturile pot fi atribuite fiecarui descendent

prin tragerea sortilor, sau chiar direct de catre ascendent,

fiira Indeplinirea acestei formalitgti (art. 743 2 (3. civil).
Art. 741 C. civil nefiind de ordine publica, ascendentul,
care proceda la Imparteala bunurilor sale, gilt a se conforma acestui text, poate A Impiedice pe descendentii si,
prin stipularea unei clauze penale, pusa chiar Inteun testament, de a ataca imparteala, dind, de exemplu partea ea
disponibill, eu dispensa de raport, descendentului contra..
caruia actiunea In anulare va fi Indreptata 2).
447. Cauzele care pot aduce anularea impirtelei
ascendentilor (art. 797 C. civil). Imparteala aseendentilort

poate fi atacata, conform dreptului comun, pentru vieii de

forma, incapacitate i vicii de consimtimAnt (dol i violenta)._
Pe linga aceasta cauza de anulare, art. 797 din
codul civil mai declara ?mid Imparteala fiteuta de un
ascendent daca nu cuprinde pe toti copiii aflatori In
vieata la deschiderea succesiunei, adica pe toti acei care-

urmeaza a veni la sueeesiunea aseendentului daruitor sau

testator si pe toti descendentii fiilor morti mai Inainte..
447 bis. Chestiunea este lima de a se ti dacit.
asemenea Imparteall, In care unul sau mai multi. din
deseendenti au fost omii, este inexistenta,

asa cum ar

Vezi tom. III, partes II, p. 881, nota

DispunItorul n'ar putea Insi, printeo clauzit penal, sit impiediee pa
donatarii eau legatarii aiii de a ataca Impitrteala de eiteori rezerva lor ar n
stint& Once olauzli penal, care ar tinde s.-i lipeeaseN, de setiunea lor, ar fi
Ma efect. Vezi tom. III, partea II, p. 890, nota 2 qi tom. IV, partea I, p. 197..

www.dacoromanica.ro

ANULAREA iMPARTELET ASCENDENTILOR. --ART. 797.

235

e fie In realitate qi cum este in Franta qi In

Italia, sau este numai anulabila. Curtea de casatie a deeis
ca ea este inexistenta

trebui

Daca examinam Insa redactia textulOi mai de aproape,

vedem ca, art. 797 C. civil, facand confuzie intre actele

inexistente qi cele anulabile, declara asemenea Imparteala

numai anulabill, pe cand ea ar fi trebuit sa fie inexistenta.

In adevar, textul nostru nu dispune ca Imparteala este ca
totul nula, dupa cum se exprima atat textul corespunzator
francez cat qi cel italian, ci numai c este nu/d. A poi, 2
al art. 797, spre deosebire iaraq de textul francez vorbeqte
de actiunea in nulitatea, aratand persoanele care pot s'o exercite, actiune care n'ar avea nicio ratiune de a fi daca
Imparteala ar fi inexistenta. De aceea, nici textul fra,ncez
nici cel italian nu vorbesc de anularea Impartelei, ci dis-

pun numai ca se va putea provoca o ?loud imprcal,

far% ea sa, fie nevoe de a se anula pe cea anterioara.
Regula art. 797 C. civil, dupa care asemenea Imparteall este nurnai anulabill fiind o exoeptie, pe care
iegea o face, din cauza unei confuzii regretabile, numai In
privinta Impartelei ascendentilor, exceptie care n'are nici o
ratiune de a fi, nu poate fi Intinsa la Imparteala ordinal*
unde, din contra, tim ea se aplica principiu inexistentei
actului de cate ori Imparteala va fi facuta far% concursul
tuturor copartaqilor 2).
Imparteala ascendentilor, In care s'a omis pe unul

din cei in drept, fiind, cel putin dupa unii, numai anulabill, In loe de a fi inexistenta, dupa cum ar trebui sit
fie In realitate, de aici rezulta c actiunea In anulare se
va prescrie prin 10 ani (art. 1900 0. civil), de cateori
imparteala a fost facuta prin donatiune, i prin 30 de ani,
.eand a fost facuta prin testament (art. 1890 C. civil).
Actiunea In anulare se va stange prin confirmara expresa
sau tacita a partilor (art. 959, 1167, 1190 C. civil), etc.
Toate aceste consecinte sunt inadmisi bile dupa parerea
acelor care considera Imparteala ea inexistentl.
Cas. S-a 1-a Ruh. 1912, p. 259 si Dreptul din 1912, No. 48, p. 377 (en
beery. noastrit).
3) Vezi eupret p. 217.

www.dacoromanica.ro

236 COD. CIV.CARTEA III.TIT. L CAPIT. VI.ART. 798, 799

Reducerea imprtelei ascendenjilor pentru micOnce imparorarea rezervei (art. 798, 799 C. civil).
teal/ a ascendentilor, poate fi atacata de descendentul

caruia i s'a atins rezerva.

Care este Insa, natura acestei actiuni. In Franta destiunea este controversata. La noi Insa, unde art. 798 C.
civil nu vorbeqte de leziuni, ei numai de atingerea rezervei,
nu mai Incape Indoiala ca, este vorba, In specie, de o
actiune In reductiune, solutie admisit de doctrina chiar In
Franta.
Din Imprejurarea c este vorba in specie de o actinne
In reductiune, rezulta urmatoarele consecinte:

1 Imparteala, 'Inane valida 0 descendentul a citrui

rezerva a fost atinsa, n'are drept decat la complimentul
rezervei sale t).

20 Aceasta actiune, neavand de scop anularea Impartelei, va fi Indreptata numai contra descendentului avantajat peste partea disponibila? fara a se pune pe ceilalti
descendenti In cauza.

30 Ea nu poate da loe la aplicarea art. 792 C. civil,

dupa care acela contra caruia se exereita o eerere In anulare-

poate opri desfiintarea Impartelei, dand reelamantului supli-

mentul din partea sa de succesiune In bani sau In natura.

40 Actiunea in reductiune se prescrie prin 30 de ani
(art. 1890) dela moartea testatorului sau daruitorului, iar
nu prin 10 ani, art. 1900 nefiind aplicabil In specie,
Intrucat nu este vorba aci de anularea unei conventii.
Deseendentul care ataca ImpArteala facuta deascendent pentru atingerea rezervei, este obligat, la cererea
paratului, sa anticipeze cheltuelele preteluirei bunurilor
Impartite, spre a se putea constata intrueit el a fost vatamat In rezerva sa (art. 799 C. civil), f6ra a putea Thal
fi obligat a depune bani la casa de consemnatii, pentruca
tribunalele, niei Inteun caz, nu pot agrava obligatiileimpuse de lege. Aceasta avansare a cheltuelilor are descop Inlaturarea proceselor vexatorii.
Daca actiunea descendentului nu este Intemeiata, toate-

cheltuelile vor fi In sarcina lui (art. 799 C. civil

qi

art.

1) Vezi torn. JII, partes II, p. 800, text si nota 2. Cpr. Tribnn. Teleorman,.
Or. judiciar din 1916, No. 17 (en observ. noastrli).

www.dacoromanica.ro

DESPEE PETITIA DE EREDITATE

237

140 Pr. civ.), fIrk, ea judecktorii sk poatil compensa cheltuelile Intre pkrti.
Daca actiunea deseendentului este Intemeiatii, banii
avansati de el vor fi restituiti si se va aplica dreptul
comun, compensarea cheltuelilor fiind de astIdatit admisibila.
ACTIUNEA IN PETITIE DE EREDITATE1).

450. Petitia de ereditate (Erbschaftsklage), de care

legea riu vorbeste deckt Intreackt In art. 122 C. civil
(acriunea prin care se cere o mogenire), poate fi definitA, :
o actiune reall (hereditatis petitio sau vindicatio), prin
care persoana ce se pretinde chematA la o succesiune, cere
dela cel ce are posesiunea acestei succesiuni (mostenitor
aparent) restituirea In totul sau In parte a lucrurilor care
O compun.

Obiectul principal al acestei actiuni este deci revendicarea succesiunei In totul sau In parte.
450 bis. Nu trebue :A confundkm petitia de ereditate
eu actiunea In revendicare, eitci exista, petitie de ereditate
de ckteori pirItul se pretinde mostenitor, contestAnd titlul
reclamantului, si actiunea In revendicare de elteori el pretinde cii, a dobandit luerul prin donatiune, sehimb, cumplrare, etc. dela defunct sau dela alt cineva 2). Apoi aceste
actiuni se mai deosebesc In privinta probei si a prescriptiei.

450 ter. De asemenea, nu trebue

sg,

confundkm

petitia de ereditate, cu aetiunea, In ImpArteall, elci cea

dintli are loe atunci d'id detentorul succesiunei contestk

reelamantului calitatea sa de mostenitor, pe cfind cea de
a dona are loe atunci cand atit calitatea de mostenitor
eta si indiviziunea sunt recunoscute. Apoi, actiunea In
Impgrtealit este impreseriptibill cAt timp sine indiviziunea3),

pe elnd actiunea In petitie de ereditate se prescrie prin

30 de ani, conform dreptului comun (art. 1890 C. civil 4).
Vezi Zacharim, Handbuch deo fr. Civilrechts, IV, 626, p. 105 nrm.
(ed. Crome). Paeifici-Mazzoni, lotituzioni di diritto civile italiano, VI, 220 nrm.

P. 367 nrm. (ed. a 3-a), etc.

Vezi tom. III, parte& II, p. 65, nota 2 ll'i p. 896.
Vezi supra, p. 129.
Vezi tom. III, parte& II, p. 458, nota 2, p. 896 gi 903. Vezi tli infra,
p. 240.

www.dacoromanica.ro

238 COD. CIV

CARTEA 111.Trr. I.

PET. DE ERED.

In fine, actiunea In ImpArteall este indivizibilg I),

presupune participarea tutaror coproprietarilor;
pe dad actiunea In petitie de ereditate este divizibill.
451. Petitla de ereditate apartine oricitrui motenitor
universal sau cu titlu universal, sezinar sau nesezinar 2),
prin urmare, nu numai motenitorilor propriu ziqi, dar tfi
legatarilor universali sau cu titlu universal; moqtenitorilor
neregulati qi anomali; dobinditorilor sau cesionarilor unor
drepturi succesorale, deci qi aceluia care a moqtenit pe
un alt motenitor.
Aceastl actiune mai apartine curatorului unei succesiuni vacante (art. 726 C. civil); donatarilor cu titlu universal, instituiti motenitori prin contractul de cAsatorie
(institutie contractual* creditorilor In numele debitorului
pentruc

lor (art. 974), etc.

Streinii nu pot exercita aceastl actiune deal In privinta bunurilor urbane, nu Ins, qi In privinta celor rurale
dupg, art. 7 5 Constit. dela 1866, mod. la 1879, azi
art. 18 Const. 1923, dupg. care streinii au drept la valoarea aeestor imobile.
Petitia de ereditate se exercia contra oricArei persoane

care, flit drept, detine totul sau parte din succesiune:

Regulariter definiendum est, eum demon teneri petitione

hereditatis, qui vel jus pro herede, vel possessore possidet, vel

rem hereditariam, licet minimam". (Trebue pus ea regul generala,

a petitia de ereditate nu poate fi exereitat deck contra acelui

care posed, sau ea motenitor sau ea detentor, toat suceesiunea,

sau un lucru al ei, ori cAt de nensemnat ar fi). (L. 9 qi 10, Pr.,
Dig., De hereditatis petitione, 5. 3).

Ea poate fi exercitatl i In contra unui cumpIrAtor

al drepturilor suceesorale :
,,Et putat Gaius Cassius dandam utilem actionem contra sum

qui hereditatem emerit". (L. 13 4, Dig., tit. cit).

Cat pentru cumptirltoral unor lucruri partieulare ale

succesiunei, care nu pretinde a fi moqtenitor, el nu poate
fi urmIrit declt prin actiunea In revendicare.
Vezi supra, p. 136.

In privint& moltenitorilor nesezinari, &dealt altii decit descendentii

vi aseendentii, jurisprudent& decide cii, ei pot exeroita petitia de ereditate Inainte

chiar de a fi fost pulp In posesinne de justitie, conform art. 653 C. civil. Vezi
supra, p. 26.

www.dacoromanica.ro

DESPEE PETITIA DE EREDITATE

239

Petitia de ereditate este de competinta tribun.

civil sau judec/torului de ocol in privinta succesiunilor a
citror valoare nu Intrece suma de 3000 de lei (art. 34 L.
judecgt. de ocoale din 1907 ').
Dacg, succesiunea se reclaml In baza unui testament,
sau In contra unui testament, a ctiunea va fi Indreptat/ la
tribunalul sau judeeltorul de col al locului unde s'a deschis succesiunea (art. 63 1 Pr. civ.).
In caz cand succesiunea, se reclaim/ dela o persoang
care o detine cu titlu de mostenitor (pro herede)sau In calitate de simplu detentor (pro possessore), cbestiunea este
controversat/ 2).
Reelamantul

In petitie de ereditate trebue

mai Thai A, nu fi perdut facultatea de a accepta succesiunea (art. 700 C. civil) si apoi sg stabilease/ c actiunea

sa este intemeiatg.
Dovada e/ actiunea este Intemeiatl cuprinde : 1 stabilirea mortei lui de cujus (art. 651 C. civil); 2 dovedirea titlului In baza egruia reclamantul este chemat la
succesiune ; 30 si In fine, inrudirea In gradul succesibil cu
defunctul, de cateori este vorba de o suceesiune ab intestat.

Inrudirea se va stabili, In regull general, prin aetele

st/rei civile; iar In caz de neexistent sau pierderea lor,
conform art. 33 din codul civil, stabilindu-se, In gust din
urmg, caz, mai lntai neexistenta sau pierderea total/ ori
partial/ a acielor starei
De citeori este vorba de a se stabili nasteri sau
sltorii sAvarsite In timpuri depArtate, Inrudirea va putea
fi doveditl nu nuruai prin actele stArei civile, dar si prin alte
probe, precum: titluri de familie, martori, prezumtii, etc.2).
1) Judecitorul de ocol este competent de a juleca, In aceasti privinn,
chestiunile relative la starea civili, In limitele competentei sale. Cas. rom.
Cr. judiciar din 1912, No. 27, p. ale; Bult. 1913, P.
Bult. 1911, p. 1605
292 i 1771; Cr. judzeiar din 1914, No. 13, p. 100, etc.
8) Vezi tom. III, partea II, p. 899, 900.
8) S'a deeis tnsi el, pentra dovedirea flhiaiunei, atunci ;And se reclami
o suecesiune, proba testimoniali nu devine admisibill decitt dupi ce instanvele judeeltoreati constan i aran motivele pentru tare reclamantul a goat In
procura o dovadi scrin despre tnrudirea sa cu defunctul.
imposibilitate
Cas. S-a 1-a, Bult. 1914. p. 1381 qi Dreptul din 1912, No. 13, p. 100 eto.
Vezi Inn Cas. S-a 1-a (Bult. 1909, p. 549) care pune In principiu ci, sub codnI
actual, acel care reclami o succesiune, poste si dovedeasci inrudirea sa en deiunetul prin martori, In specie flind chestiuni numai pur materiale, iar nu
chestiuni propriu zise de filiatiune.

www.dacoromanica.ro

240 COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. I.

PET. DE ERED1T.

Copilul natural, spre a-qi dovedi maternitatea, va avea

nevoe de un inceput de probg, serial (art. 308 C.

insg,

civil i).

Actiunea in peiitie de ereditate va fi respins

de cateori paritul va dovedi cl titlul slu este mai bun de
cat acel al reelamantului.
Aetiunea va fi de asemenea respinsl de cateori reclamantul va dovedi numai inrudirea sa cu defunctul, flrl a
stabili el este rudg, In gradul cel mai apropiat. Chestiunea
este Insl i de astldatg, controversatl.
Actiunea In petitie de ereditate poate fi exercitatl 30 de ani conform dreptului comun, intrucat niciun
text de lege nu admite un termen mai scurt 1).
Titlui pro herede. Titlul pro herede, unit cu
buna credintg, fiind dupit, jurisprudenta noasta un titlu
just, care poate sg, conducl pe moqtenitor la proprietate
prin uzucapiunea de 10-20 de ani 3), ar urma de aci cg, cel

care a posedat succesiunea timp de 10 sau 20 de ani cu

titlu de moqtenitor, sl poatg, respinge actiunea reclamantului invocand uzucapiunea. Curtea de casatie a decis insl
cl uzucapiunea Intemeiatg, pe un titlu just, care rezultg,
din ealitatea de moOenitor, nu poate fi opus unui moqtenitor mai apropiat In grad, ci numai unui tertiu care
n'are calitatea de moqtenitor, fiindcl moSenitorul cel mai
depIrtat In grad, care posedg, succesiunea, nu mai are
titlu, de cate ori un alt motenitor dovedete el este chemat la suecesiunea defunctului, iar nu acel care a stlpinit-o

timp de 10 sail 20 de ani 4).

I) Cas. S-a 1-a, Balt. 1912, p. 1127 si Cr. judiciar din 1912, No. 62,

p. 724.

2) Vezi aupra, p. 238. DupI art. 600 din C. civil elvetian dela 1907,
actinnea in petitie de ereditate se prescrie contra posesorului, d bung credintl
printr'un an din zius &Ind reclamantul a avut cunostintl de dreptul ein preferabil o de posesianea pirltului ; In once alt caz prin 10 ani, din ziva mortei
san deschiderei testamentului. Ea se prescrie prin 30 de ani contra posesorului
de rea eredintiL. Dupfi, art. 1951 din coda! Calimach (1487 C. Austriac
modiflcat), dreptul de a ()ere succesiunea din testament eau MA testament, se
presorie prin 40 de ani.
41) Vezi aupra, p. 6, precum si tom. IV al acestei lucrliri, No. 553 bis
si 578.

4) Cas. S-a 1-a, Bult. 1909, P. 1283; Bult. 1910, p. 1343; Bult. 1912,
p. 1124; Dreptul din 1912, No. 64; Or. judiciar din acelasi an, No. 60, Cpr.
C. Iasi, Iurtilia din 1916, No. 7, p. 189, etc.

www.dacoromanica.ro

DESPEE PETITIA DE EREDITATE

241

Chestiunea de a se sti daca In specie, prescriptia este

liberatorie sau achizitiva este controversata ').
Prescriptia de 30 de ani se aplica la once sueeesiune, fie imobiliara sau mobiliara. Art. 1909 C. civil

nu este dei aplicabil in specie, pentruca acest text nu se

aplica universalitatilor juridice de mobile, ci numai mobilelor determinate In mod individual 2) tsi 2 pentruca el
nu este opozabil decit actiunei In revendicare, nu insa i
acelei in petitia, de ereditate.

Termenul prescriptiei de 30 de ani Incepe a curge

contra adevaratului mostenitor din ziva And dreptul sau
a fost vatamat si s'a nascut o actiune pentru el, adeel din
ziva de dad moqtenitorul aparent s'a pus In posesiunea
succesiunei, iar nu din ziva deschiderei ei, pentruca o
actiune nu se naste cleat data cu violarea dreptului celui
interesat.

Scopul ce unnareste reclamantul prin petitia

de ereditate este de a face sa se recunoasca calitatea sa de
mostenitor si de a dobandi restituirea lucrurilor ce compun
suceesiunea, cu toate accesdriile ei.
Obligatiile i drepturile mastenitorului aparent
+Merl dupa cum el a fost (le bung, sau de rea credinta.

Posesorul e de bung credinta atunci and din cauza

unei erori de drept sau de fapt, el se crede proprietar
legitim al iiuccesiunei ; de exemplu: el se pune In posesiune in baza unui testament a carui revocare n'o cunoaste etc.

Posesorul este din contra, de rea credinta (praerlo),

de a teori a luat In posesiune o succesiune pe care sta ca
nu i se envine.
Astfel este de rea credinta acela care se pune in posesiunea succesiunei, avand cunostintaca exista o Rita ruda

mai apropiata in grad dect el, caruia se cuvine succesiunea, chiar daca aceasta ruda ramine In inactiune.
Mostenitorii nesezinari nu sunt inlet de rea credinta
prin aceasta c s'au pus de fapt In posesiune, grit a o
eere dela justitie (art. 653 C. civil), desi chestiunea este

eontroversata, pentruca buna sau reaua credinta este o

ehestie de fapt, care n'are nici un raport cu sezina. Tribu1)

Vezi tom. III, partea II, p. 802 si 904, tom. XI, p. 353, etc.
Vezi si tom. IV al acestei luerIri, No. 603.

72784.

16

www.dacoromanica.ro

242 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. I. - PET. DE ERED.

nalele vor decide deci In fapt, dacg, motenitorul a fost

sau nu de bunk credintl, independent de punerea sa In

posesiune.

Buna credintit a motenitorului aparent Inceteaz1 din

ziva introducerei actiunei In petitie de ereditate:
Post petitam h,ereditatem, et ipse praedo est". (In arma ce-

rerei n judecati el devine posesor de rea credin0). (L. 31 3,

in fine De hereditatis petitione, 6. 3).

Buna credintA a posesorului succesiunei poate sit Inceteze i independent de aceastg, actiune, totul Inc odatit
fiind o chestie de fapt, nesupusg, controlului Casatiei.
Consecinteie efectele admiterei actiunei In
petitie de ereditate.Moqtenitorul aparent In contra cAruia
petitia de ereditate a fost admisl trebue sit restitue adevitratului moqtenitor toate luerurile ce compun succesiunea
Cu toate accesoriile lor.
Accessorium sequitur prineipale".

Aceste lueruri vor fi restituite In naturl dael mor

tenitorul aparent le mai posedl Incit, avgnd Insg, dreptul
de a fi despAgubit cu cheltuelile necesare qi utile fleute
pentru conservarea acestor lucruri.
Intre cheltuelile uecesare trebue sl cuprindem i plata
datoriilor fitcute de cAtre posesor.
Ot peutru cheltuelile voluptuoare sau de simplg, pigcere, posesorul de bunit credintA va avea drept la despl-

gubire, ea unul ce era In drept al le facI, fiindel se credea,

proprietar, pe cand posesorul de rea credintl va putea nuulai sit ridice ceace se poate ridica WA, determinarea lucrului.
Quae sine detrimento ipsius rei tolli possunt". (El va puteit
ridiee Incrurile care pot fi luate fAr deteriorarea lacralui).
(L. 39 1, in tine, Dig., De hereditates petitione).

In privinta stricAciunilor aduse lucrului posedat,

de cittre moltenitorul aparent, trebue s distingem iargqi

dael, el a fost de bunA sau de rea credinta.

Posesorul de bung credintl nu va rgspunde decAt de
striettciunile ce i-au adus un folos oarecare, i numai In
marginile acestui folos (art. 117, 996 2 i 1343 C.
civil); pe cind posesorul de rea credintA va plAti toate
www.dacoromanica.ro

DESPRE PETITIA DE EREDITATE

243

klaunele cauzate prin faptul, culpa sau ncglijenta sa (art.

998, 999 C. civil).
Posesorul de rea credintit va ritspunde chiar de stricAciunile cauzate prin caz fortuit daca nu va stabili di,
aeeste stricAciuni ar fi avut loe chiar daeg suceesiunea ar
fi fost In posesiunea adevitratului mostenitor, pentrucit
posesorul de rea credintI se considerl ca un debitor pus
In Intarziere (art. 995, 1156 2 f).
462. Ce trebue 81 restitue mostenitorul aparent In
caz cand el a instrlinat lucrurile ce compuneaU succesiunea? Doctrina si jurisprudenta disting iargsi daca el a fost
de bung sau de rea credintl 2).
In privinta restituirei fructelor, posesorul de rea eredi*, trebue s6, restitue nu numai fructele percepute, dar
si cele pe care el a neglijat de a le pereepe. (Art. 998, 999
C. civil):
Sed et fructue non solum quos perceperunt, sed et quos percepere debuerunt, eos prcestaturos"

(L. 25 4, Dig., De hereditates petitione, 5. 3 0 L. 1 1,

cod. eod. tit., 3. 31).

463 AceastI restituire nu va avea Insl loe, decat

sub Indatorirea din partea mostenitorului adevArat de a
restitui cheltuelile ce acesta a facut pentru producerea si
culegerea fructelor :
Fructus non intelliguntur, nisi deductis impensis quae .quaerendorum, cogendorum, conservandorumgue eorum gratia ftunt".

(Nu se fntelege prin fructe deck ceeace provine dintrinn lucru,

deck deducandu-se cheltuelile pentru producerea, culegerea 0 con-

servarea lor). (L. 36 5, dig., ab. initio, Dig., tit. cit.3).

Citt pentru posesorul de bung credintA, el doblndeste

proprietatea fructelor naturale si civile4), pan la Introducerea
aetiunei in petitie de ereditate (art. 123, 485, 486 C. civil).
464. Mostenitorml adevArat poste sii, uneascg, posesiu-

Ilea sa cu aceea a mostenitorului &parent, din punctul de

Cpr. L 40. Pr., Dig., De hereditatie petitione, 5, 3.
Ve.zi tom. III, partea II, p. 911 urm.
Vezi Eli alte legi romane, care reproduc seam principiu, citate in tom.

I al lucrlirei de fa, p. 453.

9 Fructele naturale se dobindeso prin pereeperea lor, lar mile civile se

Cu zi, Sn proportie cii timpul pososiunei sale. (art. 525 C. civil).

dobindeso zi

www.dacoromanica.ro

244

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT I

vedere al preseriptiei i al exereitiului aetiunilor posesorii,.

motenitorul aparent putand fi considerat ca autorul adevAratului moltenitor (art. 1860 C. civil 1), solutie formal
admisg prin art. 944 din codul german.
Validitatea sau nevaliditatea actelor Mutede moqtenitorul aparent.
Care este, In privinta tertiilor,.
soarta actelor fgcute de motenitorul sparent. In timpul
posesiunei sale.

465 bis. In cat privekite actele conservatorii i de

administratie, ele se considerg, In genere, ca valide, pentru
el asemenea aete pot sl emane dela cei care n'au calitatea
de motenitori El.i care au renuntat la succesiune (art. 690,.
707 C. civil), qi chiar dela cei care n'au avut nici un drept
asupra succesiunei 2). Chestiunea este Insg controversatg 3).
465 ter. Tot validg se considerg i plata &cud', de
bung credintg, de catre un debitor al succesiunei, In manile
motenitorului aparent, chiar egnd acest din urmg ar fi fost
de rea credinAg (analogie din art. 1097 C. civil).
De asemenea, hotgririle pronuntate In favoarea,
sau In contra .moqtenitorului aparent vor fi opozabile adevgratului proprietar, dug, aeest motenitor a pledat de bung
credintg, flrg ea sl existe o intelegere frauduloasg Intre el si
pretinsul slu adversar. Chestiunea este Insg controveratit 4).
Tot In baza aceRtor principii, jurisprudenta valideazg tranzaetiunile intervenite Intre niotenitorul aparent
tertii, pentrucl tranzaetiunile au Intre pgrtile eontractante autoritatea lucrului judecat (art. 1711 C. civil). Chestiunea este Insl eontroversatg 5).
Cgt pentru ehestiunea de a se ti dacg instrgiFli

ngrile fleute de motenitorul aparent sunt sau nu valide

fa tg de adevgratul proprietar, ea este mult mai grea.
468 bis. Mai Intli, toti autorii Bunt de aeord spre
a decide cg, Instrginarea mbbilelor corporale este validg,
dacg cumpgrgtorul a fost de bung credintg, pentrucg atunci
Vezi tom. III, partes II, p. 916 si tom. XI, p. 132, 133.
Cpr. art. 110 si 111 C. civil.
5) Vezi tom. III, parten II, p. 917 si tom. VI, p. 473, test si nota 3.
Vezi tom. Ill, panes II, p. 917, 918; tom. VI, p. 473, 474 si tom. VII,.
p. 554, text si nota 3. Cpr. C. Iasi, Dreptul din 1906, No. 77, p. 612, 613; Trib.
Ilfov, Dreptul din 1910, No. 23, p. 186, etc.
Vezi tom. III mentionat, p. 918; tom. VI, p. 474, nota 1; tom. X, p4"
201, text si nota 1, etc.

www.dacoromanica.ro

DISPOZITIILE C TITLII GRATUIT

945

el a devenit proprietarul luerului cumpArat, prin prescriptia

instantanee (art. 1909 O. civil 1).
Aceiasi solutie este aplicabilg si In privinta titlurilor la
purtgtor, art. 1909 C. civil fiind aplicabil i aeestor titluri
468 ter. Apoi, se admite, de asemenea, el mosteni-

torn] aparent, chiar de bung credintg, nu poate dispune

Cu titlu gratuit de averea succesoralg, si eg adevgratul
proprietar va putea totdeauna s revendice lucrul dgruit
sau legat, dela donatari sau legatari, dael aetiunea In
revendicare nu este prescrisg 3).
Qui certat do damp vitando, anteponendus est ei qui certat
de lucro captando". (Acel care tirrn5re4te Inliiturarea unei daune
trece inaintea acelui care viea sA dobfindeascii, -un catig).

Dar din toate chestiunile, cea mai grea i cea

mai controversatg, din toate este aceea de a se sti dacii
adevgratul proprietar trebue, sau nu, al respecte Instrging,rile imobiliare consimtite eu titlu oneros de cAtre mostenitorul aparent. AceastA chestiune a fost examinatA In tom.

I al acestei lucrgri, p. 199 urm. No. 254, unde am vAzut,

eu toatA controversa ce existg asupra acestui punet, cA,
mostenitorul aparent, fiind proprietar sub eonditie rezolu-

torie, n'a putut transmite mai multe drepturi deal are

In patrimoniul sgu, adecA un drept supus desfiintgrei :
Nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipse habet"

Resoluto jure dantis. resolvitur jus accipientis 4).

Ou toate aeestea teoria coritrara triumfg, i echitatea

este de astgdatg pusg mai presus deck MAO legea.

TITLL1
DONATIUNILE iNTRE VII

I TESTAMENTE.

Dupg ee legiuitorul s'a ocupat In titlul precedent de modul de a dobAndi proprietatea prin efectul legei,
I) Vezi tom. III mentionat, p. 918; tom. VI, p. 474; Trib. Prahova, Cr.
judieiar dill 1905, No. 26 (ou beery. noastr5).
Cae. S-a III-a, Bult. 1912, p. 1047 qi Drepiul din 1912, No. 59. Vez}
tom. III mentionat, p. 919 qi tom. XI, p. 356, 357, 00. Movtenitorul nu poste
tnsii. sit 'Audit sau sii, eedeze o orean, pentruell art, 1909 C. civil nu se aplica
la mobilele ineorporale.Vezi tom. III, partea II, p. 912, nota 1; tom. IV, partea.

I-a p. 505, nota 2; tom. X, p. 240; tom. XI, p. 357, nota 1, etc.
Vezi tom. III mentionat, p. 919; tom. VI, p. 474, etc.
4) Vezi tom. I al lueritrei, de fa, p.200 ttrm.; i tom. III au aceleaqi Ineritri, No. 233, in fine, tom. IV, No. 144 bia.

www.dacoromanica.ro

246 COD. CIV.CARTEA III.TIT. II CAPIT. I.ART. 800

el trece apoi la modurile de a o dobandi cu titlu gratuit,

prin vointa expresa a proprietarului (lonatiune si testament).
Legea bulgara din 1890 se ocupa despre donatiuni

In aceeasi parte In care se (mpg de succesiuni, Irma In

parti deosebite, lar codal Calimach, urmand Impartirea
codului austriac, le-a pus intre obligatii. Tot In urma
oblicratiilor le pune si codul german (art. 516 urm. 1).
t'470 bis. Natura dreptului de a dispune Cu titlu gratuit.

Proprietatea fiind de drept natural, facultatea de a dispune

de bunurile sale prin donatiune tntre vii si testamente, este
si ea tot de drept natural, ea o consecinta, fireasea a dreptului de proprietate; si legea nu intervine pentru a conferi
un drept, care nu emana dela ea, ei numai pentru a organiza si a regula exereitiul lui. Aceasta solutie este incontestabill eel putin In privinta donatiunilor Intre vii si ea a
fost recunoscuta. Inca din timpurile cele mai departate:
,Nihil enim tam conveniens est naturali cequitati, quam voluntatem domini volentes rem suam in alium transferre, ratum
haberi". (Nimic, in adevAr, nu este mai natural si mai echitabil,
decilt de a confirma vointa proprietarului, care Intelege a transmite

lucrul su altuia). (L. 9 3, Dig., De adquirendo rerum, dominio

41. 1 si Iustit., De divisione rerum et qualitate, 40, ab initio).

Modurile de a dispune cu titlu gratuit (art.

sa dispue de avutul sau In doug.

Omul poate

800).

1 cu titlu oneros, atunci cand persoana in folosul careia o dispozitie este facuta, se obliga a da sau a
face ceva In schimb (art. 945 C. civil); de exemplu :
vanzarea, schinabul, etc.; 20 ca titlu gratuit, atunci and
aeela care face o dispozitie nu impune celeilalte parti
nicio sarcina (art. 946 C. civil).
Legea actuala nu reeunoaste decal doul moduri de
dispozitie en titlu gratuit, si anume: donatiunea futre vii
moduri :

si testamentul.
Donatiunile mortis causa (Cu pricin de moarte).
si in vechia legislatie a Moldovei 2), se mai

La Romani

I) Vezi li codul elvetisn din 1907, tit. final, art. 59 urm. In privinta

locului ce se cuvine donatiunilor, Yezi Unger, System des bsterreichischen aligemeinen Privatrechts, II, p. 200 urm., ad notam; Arndts, Lehrbuch der Pandekten. 80, p. 109, nota 5, (ed. a 6-a).
2) Vezi art. 1290 C. Calimach (956 C. Austrian) ili oodul Andr. Donici

(capit. 24,

2).

Vezi asupra codului austriac, Unger, Das 68terreichi8cke

Erbruht, 77, p. 322 (die Folge Ails Schenkungen auf den Todesfall).

www.dacoromanica.ro

DEFINITIA DONATIUNEI.

247

ART. 801

putea dispune eu titlul gratuit prin donatiune eu prieinit

de moarte.

La Romani, donatiunea mortis causa era, pe de

parte, revocabill, ea qi testamentul, revocabilitatea nefiind
Insa de esenta ei; iar pe de alta parte, ea se forma printeun
sa Be acceptata de donatar In timpul
darnitoruluii). De a,ceea un autor zice c aceasta

contract, trebuind
vietei

donatiune aveh, un caracter mixt 2).

Ea se apropie Insl mai mult de testament deck de

donatiune, de aceea, Justinian, printeo constitutie a i asimilat-o aproape legatului.
Hae mortis causa donationes ad exemplum legatorum redactae Bunt per mania... a nobis constitutum est, ut per omnia fer legatis connumeretur". (Aceste donatiuni Cu pricin, de moarte au

fost ca totul asimilate legatelor ; de aceea aro decis ca ele s fie

aproape In totul asimilate legatelor). (lnstit., De donationibus,
7, 1 ; in medio8).

Asimilarea nu era MA, complecta,

pe eAnd
legatul nu conferea pentru moment niciun drept legatarului

era pentru el, ca

astilzi,

o simpla

citei,

expectatiNa 4),

donatiunea monis causa atrAgea de %data strAmUtarea re-

vocabill a lucrului dfiruit, lnsa revocarea nu putea

aiba loe deck In timpul vietei dgruitorului
Donatiunile mortis causa, admise In dreptul anterior
al Moldovei, admise i astAzi In Englitera, In codul austriae

(art. 956), In codul speniol dela. 1889 (art. 620), In cel

german (art. 2301), etc. nu mai exista in dreptul actual,
dupit cum a spus-o anume tribunul Jaubert in raportul
su catre Tribunat. Cu toate acestea, chestiunea este controversata 6).
473. Definitia donatiunei (art. 801 C. civil).

Art.
801 din codul civil defineste donatiunea In mod neexact
In eat privelte codul Caragea, Curtea de Casatie a decis eX aeeastl legislatie nu reeunosite donatiunile Cu priCifl de moarte, ei numai testamentele
Bult. S-a civ., anul 1867, p. 120.
Cpr. textul sus citat din oodul Calimaeh.
Savigny, System des heutigen r6mi8chen Rechts IV, . 170, p. 243.
Vezi L. 4, Cod, De donationibus causa murtes, 8. 57.
Vezi tom. IV, partea 1-a, p. 7 i infra, p. 250,
Vezi infra, No. 560.
5) Vezi tom. IV mentionat, p. 7 urm. qi p. 20, nota 2; p. 24, etc.

www.dacoromanica.ro

'448

COD. CIV.

CARETA III,

TIT. II.

C.A.PIT. I

necomplect. Donatiunea poate fi definita: un contract 9,

solemn priri care o persoana dti, actualmente In mod gratuit si irevocabil, de bung voie qi nesilit de nimene 2), un
lucru s iu un drept, unei alte persoane, care-1 accepta.
Donar i videtur, quod nullo jure cogente conceditur".(ge numeste donatiune ceeace eman dela liberalitatea druitorului, fr
nici o constrngere). (L. 82, Dig., De div. regulis juris antiqui,
50. 17 3).

Donatio dicta eat a done., quasi dono datum". (Cuvntul

donatiune vine dela cavil:ant dar, ea si cum s'ar zice lsat in
dar). (L. 35 1, Dig., De monis causa donationibus, 39. 6).

Contractul poate fi unilateral sau bilqteral. El este

unilateral atunci cand daruitorul nu impune nicio sarcina
donatarului (art. 944); el este bilateral sa.0 sinalagrnatic,
atunci cand se impune o sareing acestui din urma (art.
943 C. civil).

Traditia lucrului &unit nu este necesara decat In

privinta donatiunilor manuale, clei proprietatea stramutandu-se astazi prin simplul efect al consimtimantului,
independent de once traditie (art. 971, 1295 0. civil),
acest prineipiu se aplica si donatiunilor
Regula care voeqte ea donatiunea sa fie actuala i, In
principlu irevocabila, nu impiediel supunerea ei unor conditli eazuale sau mixte, suspensive sau rezolutorii, dad,
aeeste conditii nu aunt contrare ordinei publico qi bunelor
moravuri (art. 1008 C. civil), legea oprind numai condipotestative, care sr face sa. &tame donatiunea de
vointa viitoare a daruitorului (art. 822 0. civil). In acest
sens, unele cutume franceze ziceau alta-data:
Zicem: un contract, iar nu un act, dup/ cum impropriu se exprimN.
atilt art. 807 din codul civil, cAt i art. 1050 din codul italian, pentrucit ea nu
devine perfect/ deeit prin coneursul eonsimtimintului ambelor pIrti (art. 942,
946). Art. 306 din loges bulgar/ dela 1890 asupra succesinnilor indreapt/
textul italian, zicAnd : Donatiunea este un contract, prin care donatorul cedeazi,
-odati Eti irevoca,bil obieetnl dat in favoarea donataralui, care-I primevte.
Dal'i donatiunea este un contract, se poate ins/ ziee el, ea este un act de
liberalitate: Die Schenkung ist ein Liberalitatsact". Unger, System des 68terreichischen aligencinen Privatrechts, II, g 195, p. 190.
REM nicio sill de bund vos i Ara platd", zice art. 1528 din codul
Calimach.

1) Acelali lueru se mai apune (Asa In L. 29, Pr., Dig., De donationi bus,

.39. 5.

4) Vezi infra, No. 544.

www.dacoromanica.ro

DEFINITIA TESTAMENTITLUI.

ART. 802

249

Donner et retenir ne vaut" 1).

Donatiunea poate fi expusg, kii unui termen, iar acest

termen ponte fi moartea dlruitorului.
Donatiunea fiind o liberalitate, gratuitatea este de
esenta ei. Se poate, cu toate acestea, impune donatarului,
oarecare

sarcini, bine Inteles licite. precum ar fi de

exem plu, plata unor datorii ale druitorului (art. 823 C.

civil), etc. dad aceste sarcini n'ar fi mai mari decit valoarea lucrului dgruit 2).
Dad sareinele impuse donatarului ar Intrece valoarea

lucrului dgruit, atunci n'ar mai fi vorba de o liberalitate,

ci de un contract cu titlu oneros (art. 947 C. civil).
Donatiunea mai poate fi rgsplltitoare sau remuneratorie (art. 810 C. civil).
Donatiunea este

califica% de dispozitie Intre vii

(inter vivos), pentru a se aritta cg ce trebue sl emane

dela o persoana In viat, qi al fie fAcut5, in favoarea unei

persoane care este eel putin zAmislitti, dad, nu nilscuta In
momentul facerei darului.
Aliae autem donationes sunt, gum sine ulla mortis cogita
tione fiunt, quas inter vivos appellamus, qucc non omnino comparantur legatis; guco si fuerint perfectx, temere rerocari non pos-

sunt. (Sant 0 alte donatiuni, care se fac fr nicio idee de

moarte; ele se numesc donatiuni intre vii 0 n'au niciun raport

Cu legatele. Odat ra' cute, ele nu mai pot fi revocate in mod

arbitrar). (Instit. De donationibus, II, 7, 2, ab initio).

474. Definitia testamentului (art. 802 (J. civil).

Testamentul este un act solemn (art. 886 C. civil) qi cu
titlu gratuit, prin care o persoang (tentatorul) dispune In
favoarea unei al% persoane (legatarul), pentru timpul dnd

nu va mai fi In viatl, de tot sau parte din avutul su

(art. 802. 887).

Testamentum est voluntatis nostrce justa sententia de eo,

quod quis post mortem suam fieri velit". (Testamentul este expre-

sia legititn a vointei noastre in privinta cebe ce voim MI se

Loyhel, op. cit., II, P. 92, No. 659. Vezi gi infra, No. 556, 605, 636,
646, etc.

Cpr. art. 1260, 1268 C. Calimach ; art. 273 lit. g. C. civil elvetian din
1907 (tit. final, despre donatinne), etc. Vezi asupra donaiiunilor oneroase eau
InsrtreinXtoare, infra, No. 538, iar tn privinta revocitrei donatiunilor pentru
netndeplinirea sarcinilor impuse ditruitorului, No. 567.

www.dacoromanica.ro

250

COI). CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. I

observe dupg. moartea noastA). (L. 1, Dig., Qui testamenta facere

possunt, 28. 1).

Acest act este prin esents, sa revoca bil,

revoearea

este atat de esentiala testamentului, !neat testatorul nu

poate sa renunte la fatultates ce are de a-0 revoca dispozitia sa, pentruca aceasta ar constitui un pact succesoral
oprit de lege (art. 702, 965 2, 1226 C. civil I).
Ambulatoria est voluntas defuncti, usque ad vitcc supremum

exitum". (Vointa omului este sehimbtoare pitra In momentul

and Ili dg. sufletul). (L. 4, in fine, Dig., De adimendis rel trans/ erandis leyatis, 34. 4 2).

Din Imprejurarea ca testainentul este un act eminamente revocabil rezulta, cg, el nu constitue pentru legatar
un drept ca4tigat, In timpul vietei testatorului, ci numai
o speranta, o exp3qtativa care la once moment poate sa
dispara 8).

Testamentul este un act solemn in acest sens ca nu

poate sit existe fan% un act scris i fara lndeplinirea for-

melor prescrise de lege; de unde rezulta ca testamentele

verbale admise altadata,

admise qi astazi In unele legiuiri

straine 4). nu mai aunt cu putinta In dreptul actual.

Testatorul poate necontestat s recurga la luminele
unui om special spre a-si redacta dispozitia de ultima
vointa, ns aceasia dispozitie trebue sa fie opera voiMei
sale libere, proprie qi personall. De aceea, se qi decide cu
drept cuvant, ca testamental nu poate fi &cut prin mijlocirea unui mandatar.
Nam satis constanter veteres de creverunt, testamentorum jura

ipsa per se firma ease debent, non ex ulieno arbitrio pendere".

(CS.ei eei veeki au sustinut tn totdeauna eu arie c testamentele
trebue SA fie valide prin ele fnile gi nu pot A. atirne de vointa
altuia). (L. 32, Pr., in fine, Dig., De heredibus instituendis, 28. 5).

Un alt fragment din Digeste zic, deasemenea

In alienam voluntatem canferri legatum non Toted". (Le') Vezi infra, No. 735.
Vezi tom, I al luerlrei de fatKp. 95.
Vezi supra, p. 247.
Vezi legile strgine eitate In tom. IV, partea I, p. 21, nota 2.

5) V( Zi tOM. IV inentionat. p. 21. Cpr. Zachar;te, Handbuch des fr. Civil-

Teats, IV, 657, p. 223 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

DEFINITIA TESTAMENTIMUI.

ART. 802, 887

251

gatul nu poate fi hint la vointa unni tertiu). (L. 52, in fine,

Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1).

474 bis. Art. 802 qi 887 din codul civil au grija

de a prevede e testatorul poate s nu dispue deedt de a
parte din bunurile sale, spre a abroga regula roman&
care cerea, pentru existenta testamentului, o institutie de
motenitori, adecl o dispozitie asupra universalitiltei patrimoniului lg.sat de testator. In adevIr, la Romani succesiunea ab intestat n'avea loe, afarl de oarecare exceptii
admise In favoarea militarilor fi a locuitorilor dela tail.
(pagani), cleat In lipsa celei testamentare:
Nemo pro parte testatus; pro parte intestatus decere potest".
(Nimeni nu poate mnri parte testat parte netestat).
Jus nostrum non potitur eumdem in paganis, et testato et
intestato decesisse, earum que rerum naturaliter inter se pugna est
testatus et intestatus". (Dup, dreptul nostru, nu permite nimrni
afar de militari, de a dispune de o parte din bunurile sale prin

testament, si de a lsa cealaltit parte ab intestat; cci exist o

opozitie manifesta Intre aceste dou. lncruri). (L. 7, Dig , De div.

regulis juris antiqui, 50. 17).
Neque enim idem ex parte testatus et ex parte intestatus
decedere potest, nisi sit miles, cujus sola voluntas in testando spectatur". (Nimeni, in adevr, nu poate s moar, parte testat i parte
netestat, afar de militari, a chror testament se reguleaz, exclusiv prin vointa defunctului). (Instit., De heredibus instituendia; 21,
14, 5, in fine).
Miles enim pro parte testatvs potest decedere, pro parte intestatus". (Un militar poate s, moar parte testat parte netestat).
(L. 6, in fine, Dig., De testamento militis, 9. 11).

Aceleagi regule ne mai fiind admise In dreptul actual, o

persoang poate a lase astgzi i legatari i motenitori ab
intestat, ceeace era permis i prin art. 709 qi 711 din

codul Calimach (554, 556 C. austriac 2).

Testamentul de astAzi nu este decAt codiciliul de altadata, introdus sub Impdratul August de atre Lucius Lentulus 3); cAci pe lAngA cl codicilul era un act mai putin
solemn cleat testamentul, apoi el nu putea sl cuprindii o
Vezi asupra acestor regule din dreptul roman, tom. III, partea II, p.
40, nota 1; tom. IV, parts& I-a, p. 24; tom. IV, panes II, p. 187, text i nota
3. Vezi i infra No. 681. Cpr. Windscheid, Lehrbucla des Pandekienrechts, III,
537, p. 204, nota 2 (ed. Kipp din 1901).
Cpr. art. 2088 C. german. Vezi i infra., No. 681.
Instit., Pr. De codieillis, II, 25.

www.dacoromanica.ro

252

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. I

institutie sau randuire de moqtenitori 2). Deei, fiindea In

dreptul actual, testamentul n'arenevoe sa euprinda o atare
instituire, el se confunda neaparat eu eodieilul de altadata 2).
475. Gapacitatea de a dispune prin donatiune sau
Capacitatea este aptitudinea de a face un
testament.
act juridic. Ca,pacitatea este regula genera!, iar ineapacitatea o exeeptie. Aceasta rezulta din art. 949 C. civil 3).
Toti, In deobqte chti au voe A. siivirqeasc, tocmeli, pot,
dupg. regull, al fae qi daruri", zice art. 1266 din codul Calimach.

Sunt tied capabili de a dispune i de a primi ca titlu

gratuit toti acei care nu taunt opriti de lege.
()ranee testamentum facere poseent, qui non prohibentur". (Toti

acei care nu sunt opriti de lege pot Ali fac& tescamdutul) (art.
856 C. civil 4).

475 bis. La Romani Ili In vechiul drept franeez,

strainii eran inea,pabili de a testa. Astiizi, dreptul de a
testa ne mai fiind an privilegiu al eetatenilor, toti strainii
pot testa in tara noastra, pentru ea, dreptul de a testa este un
drept civil, tli strainii se bueura la noi de toate drepturile civile ea qi Romnii (art. 11 Const. veche, azi art. 9,Const. 1923

&ti art. 11 C. civil, azi abrogat prin art. 54 al L. din 1924).

Acel care pretinde ea este incapabil de a dispune sau

de a primi cu titlu gratuit, trebue sa, dovedeasca ineapacitatea, qi dovada nu se poate face decat invocand un anume
text de lege.
Legile care prevad ineapaeitati fiind dispozitii excep-tionale, sunt de strieta interpretare tili, ea atare, nu pot fi
Intinse dela un CAZ la altul :
xceptiones sunt etrictiseinme interpretationee" 5).

Incapacitatile sunt absolute tli relative. Din alt punet

de vedere, ineapaeitatile stint de fapt (fireksti sau fiziei) kii
de drept (eivile, juridice sa,u morale 9.
Cpr. L. 20, Dig., De jure codicillorum, 29. 7; art. 708 C. Calimaeh

(553 C. austriae), etc.

Vezi infra, No. 648.
5) Cpr. art. 902 din Codul fr., eliminat de legiuitorul nostru.
1) Vezi infra, No. 647.
5) Vezi supra, p. 232 qi infra, No. 342, 667, etc.
I) Vezi tom. IV, parten I-a, p. 27.

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATEA NATURAL:Et DE A DISPUNE

253

INCAPACITATEA ABSOLUTA DE A DISPUNE

Unele persoane aunt incapabile de a dispune

4t,tat prin donatiune at kli prin testament ; altele Bunt capabile de a testa Ili incapabile de a dlrui; altele, in fine,
sunt canabile de a dgrui qi incapabile de a testa.
Persoanele absolut incapabile de a dispune atit

Sunt absolut ineapabili de a dispune atat prin donatiune cat qi prin testament: 1 cei care nu se bucurl de intregimea mintei lor ;
20 cei interziqi; minorii de 16 ani, afarg, de cazurile exceptionale nreviaute de art. 806 kii 1231 0. civil.

'prin donatiune cit i prin testament.

10 Persoanele care nu se bucura de intregimea mintei lor (incapacitate naturalA sau de fapt).
Art. 901 din codul fr. dispune eg, pentru ea o persoang,

sg, poatg, face o donatiune Ban un testament trebue sg, fie

cu mintea intreagg :
In eo qui, testatur, ejus temporis, quo testamentum facit, integritas mentis, non corporis sanitas exigencia est" . (Se cere ea
testatorul A, fie en mintea IntreagX atunci cind fqi face testamental ; nu se cere insl ca el si OA Antatea, trupului). (L. 2,
Dig., Qui testamento facere possunt, 28. /).
Nam si vere testator furiosus sit, vullum testamentum est".
(Instit., De inofficioso, testamento, II, 18, Pr., in fine).
Ihrodestinus respondit, mente captum donarenon posse" . (Mo-

destia a rgspuns e un nebun nu poate face o donatiune valabili).

(L. 23 1, Dig., De donationibus, 29. 5 ').
Cel ce face diatg., trebue s aibit mintea IntreagX, de aceea nebunii

qi cei smintiti la minte nu pot Ali fach diatii , ziee eodul Caragea (art. 28, partea IV, capit. 3).

Art. 901 din codul francez a fost eliminat de legiuitorul nostru ea inutil, probabil dupI observatiile lui Marcad

(III, 485). Ou toate acestea, prineipiul admis de acest text

este admisibil fli la noi, pentrucg, consimtimantul fiind o
conditie esentialii a oricgrui act juridic in genere (art. 948
C. civil), smintitul nu poate consimti, pentruc el n'are vointl :
Dementis nulla est voluntas" 2).
t) Cpr. art. 723, 724 C. Calimaeh (565, 566 C. austriac); C. Andr. Donici,
3 fli 9, capit. 35; C. Caragea, art. 2, partea I-a, capit. 4 iii art. 28, partea
IV, capit. 3.
2) Vezi tom. I al acestei 1110116, p. 74, 396, 402, ate. Cpr. L. 15, Cod,
De geetamentis, 6, 23. Vezi sl alta legi romane eitate In tom. IV, parten I-a, p.
34, nota 1, etc.

www.dacoromanica.ro

254

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. II

Pentru ea o donatiune sau un testament sit fie valide,

se cere deci tti la noi ca dispunItorul al fie cu mintea Intreagit i nealteratl. Corpul poate fi cit de bolnav, daett
mintea este slniitoasii, actul va fi valid.
Dacl dispungtorul s'a bucurat sau nu de lntregimea
mintei sale In momentul facerei actului, aceasta este &
chestie de fapt de domeniul suveran qi exclusiv al instantelor de fond.
478 bis. Imprejurarea cA autorul unei dispozitii cu
titlu gratuit s'ar fi sinucis Indata dupl facerea actului nu
este ea singurg Indestulittoare pentru a aduce anularea acestei dispozitii, rAmAnAnd ea judecgtorii sit aprecieze In

fapt dacg, In momentul facerei dispozitiei, dispunItorul s'a

bucurat sau nu de Intregimea mintei sale. Aceastit solutie
este foarte juridiel, cAci se poate IntAmpla uneori ca sinuciderea sit fie conceputg qi executatl ea mintea' rece qi cu
o mare luciditate de spirit 1).
Sinuciderea este InsI ca toate acestea condemnatl de
morall 0 de religie; de aceea, eanoanele bisericeqti refuzit
sinucigaqului slujba bisericeascA, care este o consolatie pentru familia celui dispArut, pentruat el a murit pleAtuind:
L'homme quise met h mort, confisque envers son seigneur',
zice Loysel 2)

Art. 116, 3 din codul Calimach face sl figureze Intre barbatii nevrednici de jIlire uciga0i de sineqi. care erau
In intregimea mintei lor.
478 ter. Actele fAcute de un smintit intr'un interval
lucid Bunt InsA valide, dad, el nu era interzis, pentrucl
tiinta medicalit dovedete cl, In aceste momente, smintitul
se bucurg de toatI ratiunea sa :
Furiosi autem si per id tempus feeerint testamentum quo
furor eorum intermissus est, jure testatus esse videntur". (In privinta smintitilor, testamentul fli,cut de ei Intr'un interval lucid se
considera ea valid). (Instit., Quibus non est permissum facere testamentum, II, 12, 1, in medio 8).
J. J. Rousseau &onside* din contra, sinueiderea ea o fapth comisX Intr'un moment de nebunie (Nouvelle Efloiee, partea III, scrisoarea 22).
Loysel, op. cit., II, p. 211, No. 837.
Vezi si L. 9, Cod, Qui teetamentum facere poseunt, vel. non, 8. 22.

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATEA ABSOLUTA DE A DISPUNE

235

De aeeea se qi decide, de unii, dei chestiunea este

foarte controversata, ca smintitul se poate casatori Intr'un
interval lucid 1).

Daca se va stabili Insa prin once soiu de dovezi ca

-dispunatorul nu se bucura de Intregimea mintei sale In
momentul faeerei actului, sau putin timp Inainte, ori dupa
confeetionarea lui, actul va fi anulat.

479. Infirmitatile fizice i bltranetile cele mai adanci,

care n'au alterat facultatile inteleetuale ale omului, nu Bunt

prin ele inqile o cauza de anulare a dispozitiei, daca dispunatorul a fost in stare de a-i manifesta vointa 2).
479 bis. Betia, mai ales atunci cand este desavarita,
qi care era anume prevazuta ea o cauza de anulare prin
art. 724 din codul Calimach (566 C. austriae), poate qi
astAzi fi o cauza de anulare a testamentului pentruca orne!
-en desavarire beat nuli da seama de ceeace zice i de
ceea ce fa ce 3).

479 ter. Ura qi mania, impinse pana la violenta,

dadeau loe altadata la o actiune in anulare, numitg ab
irato, prin care rudele desmotenite sau omise in testament
puteau 0, a tace

doboare aceasta dispozitie, de cateori

-ea era rezultatul maniei sau a urei dispunatorului contra

motenitorilor sai. Mania este, In adevar o seurta dementa,
dup5, expresia lui Horatiu :
Ira furor brevis est".
Cu toata parerea contrara a lui Merlin, aceasta aetiune,
deosebita de insanitatea de spirit, nu mai exista In dreptul
actual; lnsa ura Ili mania Impinse la exees pot, ca once
pasiune omeneasel, sa altereze faeultatile dispunatorului qi,
In asemenea caz, nu mai ramane indoiall el judecatorii, suverani apreciatori ai faptelor, vor puteit sa anuleze dispozitia.
Vezi torn. L al Coment.noastre,p. 551; tom. III, partea I-a, p. 66, text
ili nota 2; tom. III, partea II, p. 31, nota 2; tom. VII, p. 2, nota 2; tom. VIII,
partea I-a, nota 2 dela p. 86, 87. Vezi li tom. I al lucr5rei de 645, p. 405 text
ii nota 5. Contra: Planiol, I, 710 li 2079.
In cit privelte capaeitatea orbilor gi a surdo-mutilor, vezi tom. IV,
partea I-a, nota I dela p. 34, 35.
Dup5 pravilele lui Vasilo Lupu li a lui Matsi Basarab (glava 358),
In materie penall., baps era o circumstantl ulurAtoare. Vezi tom. I al Content. noastre, Introducere, p. 13 iti tom. IV, partea I-a, p 36, nota 4. Cpr. art.
48 C. pen. Italian. Vezi Garraud, Tr. th, et pratique du droit pnai fr., I, p.
M2 urm. (ed. a 2-a).

www.dacoromanica.ro

256

COD. CIV.

CARTEA. 111.

TIT. II.

CA PIT.

0 cauzit de tulburare Ili mai mare a vointei testatorului este violenta, fie fiziel sau moral, care s'ar
exercita asupra daruitorului sau testatorului, fie de do-

natar sau legatar, fie chiar de un tertiu (art. 955 0. civil).

Testatorul trebne s'. fie slobod de eild 1}i de viclem", zice.
art. 723 din codul Calimach (565 C. anstriac).

Once liberalitate Intre vii sau testamentara trebue, In

sa. fie opera unei vointi libere i luminate.
Ca si dolul, violenta nu se presupune, ci trebue
fie dovedita de cel care o invoaca, prin once mijloace.
480 bis. Dolul. Dolul sau frauda este, de asemenea,
adevar,

o cauza de anulare a dispozitiilor cu titlu gratuit atunci

ettnd se stabileste In fapt cA mijloacele viclene Intrebuintate

fie de donatar sau Jegatar, fie chiar de un tertiu i), sunt

de aqa natura Inelt fara ele dispozitia n'ar fi avut loc.
Dolul sau frauda joaca un mare rol In analele judecatoreti sub nume de sugestiune i captafiune.
Exista sugestiune
Sugestiunea i captatiunea.
de eitteori eineva parvine prin once mijloace ca o persoana
sit adopte o idee, sa ja o rezolutie pe care, de altfel, n'ar
fi mat-o dela sine.
De asemenea, exista captatiune de iclLori prin demonstratii de amicitie, adevarate sau fable, prin diferitemijloace de insinuare, prin Indemnari, maguliri sau alte
chipuri, cineva parvine a captiva bunavointa altuia qi a
dobandi dela el liberalitati, pe care altfel nu le-ar fi dobAndit.

Sugestiunea qi captatiunea nu constitue astazi prin ele

insutti o cauza de anulare a dispozitiilor cu titlu gratuit.

Pentru ea ele sit fie o cauza de anulare trebue s consiste

In uneltiri viclene sau alte machinatiuni, care Impiedica
consimtimintul dispunatorului de a fi liber 2).
Art. 960 C. civil nu este deci aplicaba in specie, pentrucA ori de unde
dolul ar veni, el impiedicA vointa dIruitorului sau testatorului de a fi
Cas. S-a I-a; Dreptui din 1915, 'No. 37, p. 291 vi furispr. roan. din 1915, No.
21, p. 222, No. de ordine 305; Trib. Valence, Cr. judiciar din 1913, No. 67,
L. 736. Vezi i alte antoritAti citate n tom.. IV; parten I-a, p. 43, nota 2. Mai
vezi tom. III al acestei luertiri, No. 23 bis.
Cpr. Trib. Teenei, Dreptul din 11320, No. 24, p. 283, 284 (en Observ.
noastrA) Astfel, s'a deeis, eu drept envInt, c. faptul legatar. de a ida testatorulni In timpul boalei sale, ingrijire particular., in scopul de
atrage bnna lui
vointl, nu este sufleient pentru ea testamentul s Se anulat. Trib. Bruxelles, Cr.
jud. din 1915, No. 62, p. 510. Vezi qi tom. IV, parten I-a, p. 45 text i nota 3..

www.dacoromanica.ro

ANULAREA DISP. CU TITLU GRATUIT PENTRU. EROARE 257

Manoperile ilicite intrebuinWe in captaOune pot fi

stabilite prin toate mijkacele de probg admise de lege

martori, prezumptii I) si apartine judecgtorilor de a aprecia
valoarea acestor probe pentru stabilirea mijloacelor doloase 2).
sit

Acel care atacg un testament pentru captatiune trebue

articuleze In mod preeiz si el dovedeaseg, prin ()rice

faptele care constituesc manoferele dolosive, exereitate asupra

vointei testatorului, cu scopul de a-i smulge consimtimantul, argtand si dovedind persoanele care au intrebuintat
asemenea uneltiri 3).
481 bis. Concubinajul.
In vechiul drept francez,

coneubinajul era a dovadg irefragabilit a captatiunei, did

darurile si legatele dintre coneubini eran oprite (art. 132
al ordonantei din 1629 ts.i edietul lui Carol Quint din 1540).
Regula vechiului drept franeez era formulatg In urmgtoarea regulg, :
Don de concubin a concnbin ne vant".
Donation en mariage, ni concubinage, ne vaut, zicea Loyse14).
Aceastg soluOe nu mai este admisg, In dreptul actual, si

pgrerea contrail susVnutg, de Deivincourt, a -rgmas izolatit 2).

Cu toate aeestea, coneubinajul, pe care unele legiuiri

strgine Il pedepsese ea un deliet sui generis, poate da si

astitzi loe la anularea liberalitgtei, de cgteori este rezultatul
dolului Ili al fraudei ; cgei, In asemenea ca; consimtimantul
dispungtorului n'a fost dat In depling libertate2).

481 ter. Eroarea. Un alt viciu al consimtimgatului este eroarea. Pentru ea eroarea el poatg aduce anti,
larea unei dispozitii Cu titlu gratuit, trebue ea fag fie substantialg. Eroarea poate sg fie relativg la identitatea persoanei
donatarului sau legatarului 7); la calitatea acestei persoane ;
I) Cpr. Trib. Teeuci, sentin0 citatA in nota precedent&
2) Cas. S-a 1-a Dreptul din 1915, No. 37, p. 291 si Jurieprud. rota.
anul 1915, No. 21, p. 222, No. de ordine 305.
2) Trib. Tecuci, Dreptul, loco cit. iti Tribuna juridica din 1920; No. 12,
13, p. 52.
.
`) Loysel, op. cit., I, p. 161, No 127.
5) Vezi tom. IV, partea 1-a, p. 46, 47 si p. 753, nota 2.
2) Vezi Cas S-a I-a, decizia eitatX, p. 500, nota 1, care reproduce In
totul argumentaren noastrit din torn. IV, parten I-a:p. 47.
2) Due& din intilmplare, s'a gresit numele de botes san de familie al
legatarului, ori deserierea obieetului legat, dispozitis. nu este milli, atunei And
nu exista nicsi o incertitudine asupra persoanei gratificare. (Art.733 C. Calimach, 571 C. austriae). Vezi tom. IV, parten 1-a, p. 49 si 105, nota 2, in fine.
72781. D. Alexandresco. Principille Dreg to/a; Civil RomAn. Vol. 11.

www.dacoromanica.ro

17

258

COD. CIV.

CARTEL III.

TIT. II.

CAPIT.

la lnsusi luerul ditruit sau legat; qi, In fine, la eauza determinatit a donatiunei sau legatului. In toate aeeste cazuri
liberalitatea va fi anulatl, pentruel vointa dispunAtorului
n'a fost liber exprimata.
Eroarea de drept, de cateori este cauza determinantl a
dispozitiei, o infecteazA de acelasi viciu radical, ea si eroarea

de fapt, pentruel in ambele cazuri, vointa exprimaA, de

dispun5tor nu este dreaptg, si sAnAtoasa i).
20 Interziii

(incapacitate de drept).

Inter-

zisul este incapabil de a dispune In tot timpul interdictiei,

atat prin donatiune eat si prin testament, dupit cum dispune anume codul italian (art. 763 si 1052). Prin urmare,
once liberalitate &cut/ de un interzis, In urma publicgrei
hotgrirei de interdictie, trebue al fie anulatA, chiar dac., a
fost fleuti Intr'un interval lucid.
CAI pentru donatiunea i testamentul Acute Inainte
de publicarea interdictiei, ele aunt valide, dacii, dispungtorul
se bucurit de intregimea facultItilor sale inteleetuale pentruc publiearea interdictiei n'are efect retroaetiv.
Aceeasi solutie este aplicabill In privinta persoanelor
internate Intr'un stabiliment de alienati, conform legei din

1894, Arg a fi fost interzise.

Cat pentru art. 449 C. civil, stim crt, en toatil, controversa ce exista asupra aeestui punet, el nu este aplicabil
la donatiuni sau testamente, pentruel aeest text nu se aplica
deal la actele ordinare ale vietei civ1e, si este strgin de
materia dispozitiilor eu titlu gratuit, care vor putea fi atacate
conform dreptului comun, de elteori autorul lor a fost lipsit
de ratiune 2).
Alti incapa3 Minorii mai mici de 16 ani.
citate de drept (art. 806 si 1231 C. civil).
Minorul, fie
chlar emancipat, este incapabil de a dispune de bunurile

sale pAng, la Implinirea virstei de 16 ani 3). Odatg Insg,

aceasta, varstl indeplinitA, el poate dispune prin testament
numai pentru_ jumAtate din bunurile de care dupg lege
poate dispune ma jorul (art. 807 C. civil), In favoarea oriVezi tom. IV, partea T-a, p. 49. Vezi i tom. XI, p. 242 un.
Vezi tom. I, al acestei luertIri, p. 449. Vezi C. Craiova, Trib. juridicti din
1920, No. 2, p. 161 nrm., No. 41, 42, p. 161 un. tti un. gen. 1924 (aid decizie).
2) Minoru]. este In adevlir, ineapabil de toste actele vietei eivile. S'a decis
%el& cl el poste contracta obligatii natnrale. C. apel Venetia, Dreptui din 1913,
No. 26, p. 206 (cu obsery. noastr1)..

www.dacoromanica.ro

COD. CIV. CART. III.

TIT. II.

CAP. II.

ART. 807

259

carel persoane afar, de tutorul su (art. 809 C. civil). El

rmlne Ins6, In principia, incapabil de a dispune prin donatiune, donatiunea flind un set mai grav dada testamentul.
Prin exceptie InsA, minorul capabil de a se cAsittori,
poate, eu asistenta celor In drept pentru validitatea clisli-

toriel, s, dea viitorului sot total sau parte din averea sa.
Aceasta nu este dealt aplicarea unei maxime cunoseute :
Habilis ad nuptias, habilis ad pacta nuptialiad 1)

Chestiunea de a se sti dael minora' poate, in timpul

edsatoriei, al facl sotului sito o donatiune (art. 937 urm.
C. civil) este controversat, Insii negativa este, In genere,
admisl ca drept cuvnt 2).
Persoanele capabile de a testa 41 incapabile

Persoanele incapabile de a dirui si capabile

de a testa, sunt urmAtoarele : 1 minorii cara au implinit
virsta de 16 ani (art. 807 C. civil) ; 2 majorii pusi sub
de a d'Ami.

consiliu judiciar (art. 445, 458 urm. C. civil); 3 femeile

mxitate (art. 199, 208 C. civil); 4 falitii (art. 720 C.
com.); acei aflati in stare de interdictie legal& (art. 13 si
16 C. penal).
1 Minorii care au Implinit virsta de 16 ani
(art. 807 C. civil).
La Romani, vfirsta la care omul putas
s, testeze era pubertatea (14 ani pentru b6rbati si 12 ani
pentru femei 3), solutie admisI atat prin codal lui Andr.
Donici (capit. 35, 10) cAt si prin codal austriae :
Unmfindige sind zu testiren unfhig". (Inpuberii sunt incapabili de a testa), zice art. 569, ab initio din acest cod.

Dup5, art. 727 din codal Calimach, brbatii eran incapabil de a testa ln, la 20 de ani, iar femeile pan* la
18 ani.
Codal Caragea prevede pentru bArbati si femei, fliii nicio

deosebire, varsta de 20 de ani (art. 27, partea IV, capit. 3).

Cpr. L. 28, Cod, De jure dotiutn, 5. 12. Vezi torn. 'VIII, partes I-a, p.

70 urm. (ed. a 2-a). Vezi infra, No. 527 fli 637 precum si tom. IV al acestei luerliri
No. 19.

Vezi tom. IV, partes I, p. 56, 57 li tom. VIII, partes I-a, p. 78, ad
notant, precam qi tom. IV al acestei luerg,ri, No. 19, in fine. Mai yezi infra,
No. 527 si 637.
Vezi Gaius, Instit., II, 112, 113; Instit. Justinian, Quibue non eat pertnieeunt facere teetamentunt, II, 12, , 1; L. 5, Dig., Qui tectantento facere non
poseunt, 28. 1, etc.

www.dacoromanica.ro

260

MINORU CARL AU iMPL/NIT 16 ANI.

ART. 807

Codul actual, depIrtandu-se atit dela principiile romlnecfttqi dela dreptul nostril anterior, recunoaqte, ea qi art. 2229

din eodul german, dreptul de a testa minorului care a

1mplinit 16 ani, farit a se distinge daca el este sub tutela,
sub puterea pgrinteasel, sau chiar emancipat. i Inca,
In asemenea caz, partea de care minorul poate sa dispue,
chia,r in favoarea sotului alai, este marginita, de lege la
jumItatea bunurilor de care el ar fi putut dispune daca
ar fi fost major (art. 807 C. civil 1).
485 bis. Art. 807, ea qi art. 806 din codal civil edietand
o regula de capacitate a minorilor, de aici rezulta ca,
aceasta regula, se aplica minorilor romani, chiar and ei
s'ar afla In strainatate (art. 2 C. civil). Apoi, spre a se
putea aprecia capa,eitatea personall a minorului, nu se va
avea in vedere mornentul mortei sale, ei momentul facerei testamentului. Numai spre a se putea determina partea
de care minorul a putut al dispue conform art. 807 C.
civil, se va avea in vedere legea In vigoare In momentul
thortei sale, aeeasta pixte determinandu-se dupa, calitatea
numlrul motenitorilor rImai la acea epoca.
Dac minorul a dispus peste ceeace-i permite art. 807,
testamentul nu este nul, ei reduetibil (art. 847 urm. C.
civil). El ar fi nul numai atunci cand minorul ar fi testat
tnainte de a Implini varsta de 16 ani.
486. 2 Persoanele puse sub consiliu judiciar (art. 445,
Persoanele puse sub consiliu judiciar nepu458 C. civil).
and sl-qi instrgineze averea imobiliara sau mobiliarit 2) fall,

asistenta eonsilierului, nu pot sI Instriiineze aceasta, avere

prin acte ca titlu oneros (v1nzare, sehimb, tranzactie, etc.).

sau eu titlu gratuit (donatiune):

Donare est perdere".

Donatiunea nu va fi valida, deca,t daca va fi facutit

cu asistenta consiliului, ea putind lnsa fi anulata de
caleori s'ar constata ca, autord ei nu se bucura in momentul faeerei ei de facultItile sale intelectuale.
DupI art. 763, din codal italian si art. 48 din legea bulgarg &supra
nicio restrictie

suocesiunilor dela 1890, minoral este capabil de a test i

la 18 ani

In privinla averei mobiliare, chestiunea este tns. controversaa. Vezi

tom. III, partea I, p. 100 text o nota 1.

www.dacoromanica.ro

COI). CIV.CARTEA 1I1.T1T. II.CAPIT. II.ART. 445, 458

261

Cei pui sub consiliu judiciar au insI, necontestat,

eapacitatea de a testa, pentruca cuvantul a Instraina, care
se vede In art. 445 i 458 C. civil, nu se poate referi la
testament, care na este o Instrainare actuall (art. 802 C.
civil).. Testamentul va fi trial anulat daca autorul lui nuavea uzul ratiunei in momentul facerei sale.

Femeile miritate (art. 199, 208 C. civil).

Femeea maritata, avnd chiar paraferna, nu poate sa dispue
(le averea ei, prin donatinne, fr autorizarea barbatului,

sau a justitiei (art. 199 C. civil).

Aceasta regal& se aplica tuturor donatiunilor In genere,
-donatiunilor manuale i celor deghizate, institutiilor contrac-

tuale, gi chiar liberalitatilor facute de femee din propriile

sale economii.

Ea nu poate, fara autorizare sa fael decat darurile

sau prezenturile care se obiqnuesc la sarbatori, la zile onomastice (art. 759 (1. civil), et..
Autorizarea barbatulni poate fi expresa sau tacitl,
Actul scris care cuprinde autorizarea barbatului upare nevoe
de a fi constatat In forma autentica, ea Insai0 donatiunen.
Chestiunea este Irma controversata.

Autorizarea barbatului poate fi data Inainte sau prin

du pa unii, ehiar In urma
Insui eontractul de donatiune
slvarlirei donatiunei, aceasta echivarand Cu o confirmare a
barbatului 9.
Nulitatea care rezulta din lipsa autorizarei barbatului
sau a justitiei, fiind relativa, nu poate fi invocata decal; de
barbat, de femee i de motenitorii 'or (art. 207, 952
C. civil).
Actiunea In anulare pentru lipsa de autorizare se pre-

aerie prin zece aui din ziva mortei barbatului sau transcrierei sentintei de divort (art. 1900 C. civil).
4 Falitii (art. 724 C. com.).
Toate donatiunile, fie directe sau indirecte facute de falit In urma Incetarei platilor sale gi chiar cu qase luni Inainte (perioada
1) Daelt bArbatul a conflrmat actul In una desfaeerei c8Itoriei, aceastS
confirmare inchide numai actiunea lui i aeeea a mostenitorilor Ai, nu fitsN,
pe aceea a femeei qi a moltenitorilor ei, pentru&i. birbatul ne mai avfind atunci
oalitatea de sot, consimtimintul dat de el, nu mai constitue o autorizare
Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 798; tout. IV, partea I-a, p.68, 69; tom. VII,
p. 31, etc.

www.dacoromanica.ro

262

FEMEILE WIRITATE.

ART. 199, 208

suspecta) sunt nule de drept fall Cu masa creditorilor, independent de once frauda, frauda fiind In specie presupusg,
(art. 724 C. com.). Ignoranta In care s'ar gasi donatarul
nu-I apara de aplicarea acestei nulitati. Judecatorul sindie
va putea, de asemenea, sa, anuleze prin actiunea pauliana
(art. 975 C. civil) liberalitatile facute Inainte de perioada
suspectg.
Les donations faites par le Gailli sont un vritable Carein
fait aux cranciers ; il fant payer ce qu'on doit avant de donner ;
gtre juste avant d'Atre gnreux", ziee un autor 1).

Incat privete donatiunea unui imobil, acceptata de

donatar Inainte de perioada suspecta, Insa transerisa Inlauntrul aeelei perioade, ea este valida, pentruca intre parti,
donatiunea este perfecta independent de once transcriere.
Art. 724 C. com, nu se aplicg. Ins la testamente, fiindca

el nu aduce nicio jignire masei credale, de oarece legatarii

nu pot fi platiti deeat In urma creditorilor:
Nemo liberalis, nisi liberatus"2).

489. 50 Interzigii legalmente (art. 13, 16 C. penal).

Cei condemnati la munes, silnica qi la recluziune stunt_ In
stare de interdictie, legalli. In timpul pedepsei lor ei au un
curator (In eodul fr. un tutor) care le administreaza
averea (art. 13 2 C. penal).
Interzisul legal plstreaza Insti, bucurarea qi ehiar exercitarea drepturilor personale. Astfel, el poate al vanda, A,
cumpere, sa contracteze, etc., MEd numai prin mijlocul curatorului situ.
El poate sa testeze in timpul pedepsei sale, legea neo-

prindu-I decat de a dispune de averea sa prin donatiune

(art. 13 C. penal 8) qi de a o administra, pentru ea nu cumva

prin asemenea mijloace, Ali poata procura bani spre a-qi

putea Inlesni evadarea.
Actele fg,cute de un interzis legalmente fiind lovite de
o nulitate absoluta, aceasta nulitate poate fi invocata nu
2) Boulay-Paty, Fail/its et banqueroutes, 197.
Vezi supra, P. 117, 204, infra, No. 694, etc.
In vechile noastre legiuiri (cap. 35 9 C. Andr. Donici si art. 728 C
Calirnach), oeI osandit pentru vreo vinovittie n'avea voe sii-si feet testamentul.
El nu-si redobindea capacitatea sa decit prin ertarea vinovlitiei, care-I reintegrit
In dreliturile sale politicesti (civile).

www.dacoromanica.ro

COD. CIV.CARTEA 111.TIT. 11.CAP. II.ART. 13, 16 C. PEN. 263

numai la interzis, ci qi de once altA persoanA interesatl;

pe cand nulitatea actelor fAcute de interzisul judiciar fiind
pur relativA, nu poate. din contra, fi invocatA declt numai
de interzis (art. 952 C. civil 8).
Motivul acesterdeosebiri este el, pe cand interdictia

este o pedeaps1 accesorie, cea judiciarl este, din contra, o

mAsurl de protectie care are de scop apArarea unui incapabil. Or a permite tuturor celor interesati de a invoca
nulitatea, ar Insemna a Intoarce In contra incapabilului proteetia InfiintatA In favoarea lui.
490. Alte incapacitti de a dispune existente aiddati i inexistente in dreptul actual. In dreptul nostru
anterior mai existau i alte incapacitAti relative la dreptul
de a testa. Aceste incapacit/ti, Imprumutate deis dreptul
bizantin, deis Novelele lui Justinian qi dela Bazilicale, aunt
privitoare la arhiereii i la ceilalti ellugAri (art. 761 C.
Calimach 2).

Codul lui Andr. Donici mai prevede cA testamentul

celor ce se lepAdau de sf. botez nu avea nicio tdrie (capit.
35 9 8).
In fine, In code Calimach mai gitsim o incapacitate
relativl la donatiuni, ImprumutatA dela Nov. VII a ImpAratalui Profirogenit din anul 947 al erei cretine.
Dararile ce se fae de care cei farad qi neputernici, ori
en ce fel de chip, celor bogati i puternici, nefiind rudenii, aunt
eu totul oprite", zice art. 1263 din codul Calimach.

Aceastl dispozitie figureazA qi In soborniceseul hrisov

dela 1785 4).
In legAturA eu aceastA chestiune vom cita art. 1938 din
codul Calimach, Imprumutat tot dela dreptul bizantin, dupl

eare cei puternici nu putean preserie contra celor neputernici 5).

Vezi tom. III, partea I-a, p. 62 ti tom. IV, partea I-a, P. 74 (ed. a 2-a).
Vez i ti torn. I al seestei luerilri, p. 405, 556.
Vezi tom. IV, partea I-a, p. 75 arm.
Cpr. L. 3, ab initio, Cod, De apoatatie, 1. 7. Vezi tom. IV, partea I-a,
p. 77 fti 80, 9.

Vezi tom. IV, partes I-a, p. 77; tom. VI, p. 8, ad notam. Vezi ti art.

12, capit. 24 din cod al Andr. Donici.

Vezi tom. IV, mentionat, p. 77 arm. ; tom. VI, p. 7, nota 4; torn. 2CI,
p. 15, text ti nova 5; p. 76, text ti nota 5. Vezi ti tom. IV al aceslei
No. 548.

www.dacoromanica.ro

264

ALTE INCAPACITITI INEXISTENTE iN DR. ACTUAL

Le vassal ne prescrit contre son seigneur, ni le seigneur

contra son vassal", zice Loysel 1).

ye langl

Incapacititi din dreptul roman.

incapacitltile de mai sus, Romanii tnai aveau i altele. Astfel,

nu puteau testa minorii afIltori sub puterea pArinteascl;

robil, cel care se lndoiau de starea lor (de statu suo dubitantes vel errantes) : cei azuti In mlinile inarnicului In
timp de rlzboiu (qui apud hostes sant); ostaticii (obsides),
cat tiny nu li se permitea de a testa; risipitorii In titnpul
interdictiei lor, ereticii (manichaeis); cei condemnati pentru
difamatie (ob carmen famosum); postatii, etc.
Persoanele capabile de a dirui i
incapabile
Persoanele cade a testa (art. 806 i 1231 C. civil).
pabile de a dArui i incapabile de a testa stunt minorii

care n'au Implinit Incl vArsta de 16 ani. tim, In adev/r,

acesti minori, dei incapabili de a testa, totu0 pot prin
contractul lor matrimonial, sl dea viitorului lor so t taut

sau partea din avutul lor, cu asistenta persoanelor al

elror consimtimlnt este neeesar la validitatea claitoriei

(art. 806, 1231), pe clad autorizarea acestor persoane nu
poate slpi oblige a face un testament.
INCAPACITATEA DE A PRIMI PRIN DONATIUNE
SAU TESTAMENT

Capacitatea Eind o regull generall, iar incapaeitatea o exceptie (art. 856 C. civil), ori cine este capabil
de a primi o liberalitate, afarI de persoanele pe care legea

le declar incapabile, i dupl cum omul nu poate sl renunte la facultatea de a dispune, tot astfel, el nu poate sl
renunte la aceea de a primi.
In consecintl, s'a deeis, Cu drept euvAnt, eI acel care,
serveqte de redactor sau seriitor al unui act, nu este incapabil de a primi liberalitati prin acel act ; de unde rezultl
el legatarut universal, poate servi ea seriitor qi redactor
al testamentului, f.r ca testamentul sl poatl fi anulat
din aceastd cauzg. Cel mult, aceste motive ar putea fi invocate ea mijloace de captatiune, lar nu ea vicii de form5,2).
l) Loyeel, op. cit., JI, p. 130, No. 734.

2) Trib. Tecuei, Dreptul din 1920, No. 24, p. 283 (cn beery. noastrI)

Tribuna juridia, din 1920, No. 12 o 13, P. 52.

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATEA ABSOLUTA DE A PRIM'.

ART. 811, 817

265

Incapaciatile de a primi aunt de doua feluri

unele stint absolute qi se opun ea o persoara sA. primeascl

dela, orieine (art. 808, 811 C. civil), jar altele stint velative Ili se opun ea eineva s primeasel liberalitAti numai
dela unele persoane anume determinate.
I. INCAPACITATILE ABSOLUTE DE A PRIMI

Incapacitltile absolute lovese : 1 persoanele care

n'au o existen. fiziea, (art. 808 C. civil) ; 2 persoanele

eare n'au o existen tl eivill (art. 811, 817 C. civil);
3 strlinii, Ins. numai In privinta imobilelor rurale (art.
18 Constit. 1923); qi In fine, persoanele neeerte.

att pentru cllugg.ri, ei nu sunt opriti de a dobindi

avere en titlul gratuit, In urma intrIrei lor In tagma monachal5.

10 Persoanele care n'au o existenti fizici

Cea dintai eonditie pentru a putea
(art. 808 0. civil).
primi o liberalitate este de a avea
:
Esse enim debet cui datur". (Acela cKruia se face o liberalitate trebue s existe). (L. 14, in medio, Dig., De jure codicillo-rum, 29. 7).

N u este Insl nevoe ea donatarul sau legatarul Ed fie ngs-

eut In momentul facerei darului sau mortei testatorului,

cci printr'o favoare exceptionall 1 printr'o fictiune admisa In toate legislatiile, eopilul coneeput sau
(pi in utero est), se considera ea existent, de cateori este
vorba de interesele lui :
lnfans conceptus pro nato habetur, quotiens de ejus commo(lis agitur" 1).

Copilul zg.mislit se consider deci ea existent,

1) Vezi aupret, 32 qi tom. I al acestei luergri, p. 134, 135. Cpr. art. 34
986 C. Calimaeh (22 C. anstriac); art. 1923, 2101 C. german, etc. Cu toate
acestea, se poate gratifica in Germania, prin legate, o persoang neconeeputli in
momentul mortei testatorului (art. 2162, 2163, 2178). Vtzi Roguin, Tr. de droit
compar (Socceseions), IIT, 1552.

La noi, testatorul n'ar putea gratifica un copil neconceput In momentn1 mortei aa/e, decal instituind un legatar Cu sarcina de a da o sum X oarecare copilului ce se ya mate din cutare persoanl. Aceasta nu este in adevir, o
liberalitate Mena in folosul unei persoane inexistente, ci un mod conditional al
liberalitItei, Mena in folosul unei persoane capabile. Vezi tom. IV, partea I-a,
p. 81, nota 2.

www.dacoromanica.ro

266

con. CIV

CARTEA VII

TIT. II.

CAPIT.

dael se nallte viu, fie chiar neviabil 1) Ili chiar daca el ar

fi murit iwediat dup5, naltere, quamvis natus illico decesserit
(L. 2, cod, De postkumis heredibus instituendis, 6. 29).
CAt pentru copilul niiscut mort, el este inexistent (art.
654 C. civil 2).
,Qui mortuis nascuntur, neque nati, neque procreati videntur".

(Acei nascuti morti nu se considerl nici ca n5.scati nici ca procreati). (L. 129, Dig., De verborum significatione, 50. 16 S).

Pentru a fi capabil de a primi prin donatiune

trebue a fi, daca nu niiscut, eel putin conceput In momentul
donatiunei ; adea, dupl unii, in momentul autentifiegrei
actului, iar dup. altii, In momentul acceptIrei donatiunei..

Pentru a fi capabil de a primi prin testament, trebue

a fi nIscut, sau cel putin conceput In momentul mortei
testatorului, i aceasta fdal, a se distinge dad, legatul este
pur i simplu, cu termen sau conditional.
Dad, legatul este conditional, legatarul va trebui,
A, mai fie capabil i In momentul Indeplinirei conditiei,
fiindeti, transmiterea lucrului legat nu se Indeplinete cleat
la acea epocii (art. 925 C. civil). Chestiunea este Ins, controversa tg, 4).
2 Persoanele cari n'au o existenti civill.

(art. 811, 817 C. civil). Se poate dispune cu titlu gratuit nu numai In folosul persoanelor ftice, dar qi In folosul persoanelor morale, civile sau juridice ; mns pentru
ea asemenea liberalitate sit fie valid, se cer urmItoarele
conditii :

1 Persoana moral l gratificatl, fie nationald, fie stril,ing, trebue s aib o existentIlegal, adecd, sI fie recunoscutg prin lege in momentul facerei dematiunei sau mole}
testatorului, cAci altfel ea va fi incapabill ea i un copil
neconceput 5).

20 Persoanele morale legalmente recunoseute, trebueI) Vezi tom. I al acestei lucrliri, p. 137, No. 164.
Vezi supra, p. 32.
Vezi tom. I, al acestei luerXri, p. 137.
Vezi infra, p. 556, No 520 bis.
Liberaliatile Mcrae In frauds legei unor persoane morale nereounoscuto
de lege sau neautorizate, nu stint numai anulabile, ei inexistente (art. 966, 968.
C. civil), ca vi 1ibera1it4i1e Monte unor persoane chiar recunoscute sau autorizate, prin persoane interpuse sau lacunae sub forma unui contract au titlu oneros
(art. 812 C. civil). Vezi tom. IV, partea I-a, p. 92.

www.dacoromanica.ro

PE ILSOANELE 310RALE

ART. 8117 817

267

sit fie autorizate a primi likteralitatea (art. 811, 817 C. civil),

aceasta autorizare avand de scop, pe de o parte, neacurnu,

larea In mana lor a unei prea marl cantitiiti de bunuri de

mana moartg, lar pe de alta parte, Impiedicarea liberalitittilor excesive care ar despoia familiile dispunatorilor.
Autorizarea necesarit persoanelor morale spre a primi
o liberalitate se dl de guvern, iar liberalitatea se primeqte
de administratorii aeelor persoane, In urma unui decret
regal 9, care Incuviinteaz1 donatiunea sau legatul, aceastl
autorizare utnd chiar s rezulte din once act al gayernului care ar cuprinde-o In mod implicit 2).
Faeultatea, pe care o are guveraul de a autoriza sau
nu primirea liberalitatilor facute persoanelor morale, eonstftuind un act de tutela administrativa, nu poate fi cenzurat, de vre-o insta,nta judecItoreasca, prin urmare, niei de
Curtea de casatie3).
De cateori o liberalitate imobiliarl este facuta
unei persoane morale, printr'o donatiune Intre vii, administratorii aeelei persoane aunt obligati a transcrie donatiunea, spre a fi opozabill tertiilor. Ei sunt responsabili nu
numai pentru lipsa de aceeptare, dar gi pentru lipsa de
transcriere la timp, caci ea toata Uteerea legei, art. 820 C.
civil se aplicl i persoanelor morale 4).
Dreptul de fondatiune pioas al particularilor
(Stiftungen).
Nu trebue sa confunditm ipoteza In care
cineva ar gratifica o persoang morala inexistenta, acea In
care un testator ar lasa total sau parte din averea sa pentru

erearea unui elezamant public, precum ar fi o qcoall, un

azil, o bibliotecl, un spital, etc.; clei o asemenea liberalitate

ar fi validl, eu toate c aez/mantul Infiintat n'ar fi avut

flint& la moartea testatorului, rIminand Thal ea personaI) Vezi infra p. 587, No. 528.
Chestiunea de a se sti dad societittile comerciale pe care loges le proelam persoane morale, &fail, de asociatiile In participare (art. 78 ultIm si
253 (J. com.) pot eau nu sA primeascliflberaliti si daelt ele sunt supuse dispozitiunilor art. 811 si 817 C. civil, este controversatl. Vezi pentru negativa, Trib.
Laon,-Cr. judiciar din 1915, No. 55, p. 454 (eu obser v. noastr), iar pentru afirmativa Cesare Vivante, Trattato di diritto commercials, II, 301, etc. Vezi tom. IV,

partes I-a, p. 87, nota 2. Facilitates co are gtivernul de a da san nu persoanelor morale autorizarea de a primi o liberalitate nu poste fi censurati de C.
de eas. Cas. rom. Dr. 1920, Pand, rosa. III p. 84 si Cr. Just. 1920, No. 30 si 31.

Cas. S-a iir, Dreptul din 1920, No. 27, p. 320 qi No. 30, p. 354.
Vezi tom. IV, partea I-a, p. 91 qi p. 355. Vezi si infra, No. 552, p. 639.

www.dacoromanica.ro

268

COD. CIV.

CARTEA Ili.

TIT. II. --k- CAPIT. Il

litatea lui sA, fie recunoscutit printfo lege posterioarg. Fiecare particular are deci dreptul de fondatiune, adecl de a
Intemeia un aksezlmant de utilitate publicit pentru venicie,
In baza unui vechiu obiceiu al pAmAntului, riimas inc
din dreptul roman, solutia admisA, In genere, nu numai la
noi 1), dar Inc/ In Franta, In Italia 2), in Austria 3), in
Germania (art. 80 urm. C. civil), etc.
Modul cel mai des intrebuintat astAzi qi eel
mai sigur in acelaq timp de a infiinta o fondatiune, admis

de jurisprudenta, este de a institui legatara universall pe

o persoang morall legalmente recunoscuta4), sau pe o persoanit fizia, capabill, cu sareina de a consacra averea legatl la Infiintarea a.zAnifintului de binefacere 3).
30 Incapacitatea strainilor de a dobandi imobile

rurale (art. 18 Const. 1943, fost art. 7 5 Constit. vecbe).

Dreptul de a dobandi imobile rurale, fiind astAzi necontestat un drept politic, strlinii n'au capacitatea de a dolAndi
prin donatiune kii testament, ca- qi prin once alt mod de

achizitie, decttt imobile urbane, drepturile anterior dobandite fiind Mal respectate (art. 18 Const. 1923, fost art. 7,
5 Constit. veche).
In consecintg, str/inii n'ar putea dobindi astAzi
niciun drept de folosinA a piimlriturilor -rurale, precum ar
fi, de exemplu, o proprietate cu bezman sau cu dijmg. Ei
n'ar putea dobandi nici uzufructul unui imobil rural, uzufructul firad o ciezmembrare a proprietgtei ).
505 bis. Mai mult Meg, credeam inainte, cu toatii jurisprudenta care era fixatl In mod invariabil In sens contrar, c strginii n'aveau drept nici la valoarea imobilelor ce
nu pot stlipflni in naturii, pentrucii, dreptul la valoarea sau
pretul unui bun, presupune un drept asupra insuqi acestui
bun, drept pe care strAinul nu-1 are 7). Azi insA, dupii, art.
Vezi tom. IV, partea I-a, p. 93 nrm. Vezi Insil Cas. rom. S-a I-a,.
Dreptul din 1909, No. 27, p. 211. Aceastit decizie anuleaa. teatamentul defunctulni Ballots, dupii ce tot Curtea de casatie I-a validat de mai multe ori.
Pacifici-Mazzoni, letituzioni di diritto civile italiano, VI, 75, p. 124
nrmitt.

2) Unger, Syetcm (lea Oesterreichiechen allgomeinen Privatrechte, I, 441*

p. 347 nrm. Vezi art. 648 din codul Austria.

Cpr. art. 525 nrm 2192 urns. C. german.
9 Vezi tom. IV, partea I-a, p. 96 nrm.
Vezi tom. I al acestei lucrAri, p. 475, No. 644.
1) Vezi auprci, p. 33, No. 64.

www.dacoromanica.ro

PEESOANELE NECERTE.

INCA PACITA TEA LOB

269

18 al Const. din 1923, vor avea drept numai la valoarea

acestor imobile.

506. 40

Persoanele necerte.

Persoane/e necerte nu

pot fi gratifieate nici prin donatiuni, niel prin testament,

pentrucl nu se tie cine sunt, i liberalitatile flcute unor
asemenea persoane sunt inexistente 1).
Incertae personae legatum inutiliter relinquitur'. (Un legat
este lsat in mod inutil unei persoane necerte). (Gains, Instit.,
238).

506 bis. Ce se tntelege ins/ prin persoane necerte ?

La Romani, persoana necertl era aceea a citrui individualitate testatorul nu putea s i-o inchipuiascl decftt inteun
mod imperfect, f/r5, a avea despre ea o idee precizit:
incerta autem persona videtur, pan?, per incertam opinionem
animo suo testator aubjicit". (Se considerg ca persoang necertg.

aceea despre care testatorul n'are in spiritul sgn decta o idee

vagg2 (Gaius, loco cit. qi Instit. Justinian, De leguas, II, 20, 25 2)

Astfel, se conSiderau ea legate flcute unor persoane

necerte, urmiitoarele: las atta aceluia care va da copila
lui fiului meu In Nis/torie" :
Qui cum que filio meo in matrimonium filiam sua collocaveritu

(Gaius loco cit. qi Instit. Justinian, loco cit.).

Sau : dau atAta acelui care va veni eel intli la Inmormantarea mea", etc.
Qui primus ad funus meum venerit". (Gains, loco cit.).

Se admitea Insg, cu drept cuvftnt, validitatea legatului

fAcut unei persoane necerte, sub certa demonstratione, adecit
unei persoane necerte apartinfind unei categorii de persoane
certe i cunoscute.
Astfel, era valid urmitforul 1( ga t Las atita aceluia, din
cognatii mei, actualmente in vial, care va lua pe fiiea mea
de sotie, sau care va veni cel IntA,i la inmormAntarea mea".
Su6 certa yero demonstratione incertae personae recte legatur,
velut : ex cognatis meis, qui nunc sunt, qui primus ad Anua
Cpr. art. 750 C. spaniol, 830 C. italian. Vezi tom. IV, partea I-a, p.
105 urm.; tom. IV, partes II, p. 159, 160, etc.
Cpr. art, 830 C. italian.

www.dacoromanica.ro

270

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CA PIT. JE

meum venerit, ei X millia heres meus dato". (Gaius, II, 238, in

fine si Instit. Justinian, loco cit., 25, in fine).

506 ter. Astitzi, trebue al Intelegem prin persoane

necerte toate acele a clror individualitate nu este nici actualmente determinatit nici susceptibill de a fi determinatI
printiun eveniment arltat In testament, ex propriis verbis
testamenti et non aliande... non extrinsecus.
Astfel,

ar fi valide urmItoarele legate: Las atlta

aceluia care va lua pe fiica sau nepoata mea de sotie" ; sau,

,,las MAU plrintelui al clrui fiu va lua pe fiica su pe

nepoata mea de sotie, etc." ; pentrucl, in aceste cazuri legatarul va fi determinat prin contractarea asittoriei, fapt
prevlzut In testament.
Tot astfel, ar fi valid legatul flcut de un aviator aceluia
care, la caz de accident mortal, va duce corpul lui familiei
sale, etc.

Dar dacl asemene legate aunt valide, ar fi null dispozitia fleutl In folosul unei persoane, pentru ea acea persoanl sl dispue de legat conform vointei qi dorintei testatorului pe care ea o cunoate (fideicomis tacit), fiindcit,
In specie, adevIratul legatar nu este arltat In testament t).
Tot ca nul, din cauza nedeterminlrei persoanei, a fost
considerat urmltorul legat : Las atlta rudelor mele cele
mai nevoime, pe care le-a fi uitat sau trecut Cu vederea .
Legatele &cute In folosul slracilor unei comuni (art.
811 C. civil), sau In folosul sitracilor In genere 2), sau legatele flcute pentru binefacere, nu Bunt nulb sub cuvant
cit prin ele s'ar gratifica niqte persoan6 neeerte, cici asemenea legate vor fi primite de eomunl, care, dupit legea comunall, are Indatorirea de a Ingriji de sIraci e de neputincioqi.

Art. 842 din codal Calimach admite aceastit solutie

In privinta legatelor litsate pe numele lui Christos sau a

unui Obit:

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 109, 110.

Dacii legatul a fost flout pur otio simplu saracilor, fr1 nicio alai, explicape, se presupune ell, tegtatorul a avut in vedare skacii comunei In care el
domicilia eau Ili avea regedinta de fapt. Cpr. art. 749 C. spaniol, art. 2072 C. german, etc. Legatul lent siiraeilor in genere, fArli nicio altii arItare, nu constitue o
dispozitie fleutil, in tavoarea unor persoane necerte, zice tribunalul din Aurillac
(127 Aprilie 888). Tribunalele cerceteaA, In asemenea caz, care a fost intentia
testatorului, spre a asigura executatea vointei sale (Prance judiciaire din 1888,
p. 307).

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATILE MINORITLU/ FAT.X. DE TUTOR UL SIU

271

cineva legaturi pe numele lui Christos, fl va lua

biserica locului uncle testatorul fi are loeuinta", zice acest text 1).

De asemenea, legatul facut in folosul instructiunei

publice nu va fi nul, ci va fi primit de Ministerul instructiunei publice, In urma unei autorizkri data prin decret
regal (art. 811, 812 C. civil).
Fondurile destinate invatamintului public provenind
din liberalitati, se privigheaza, se administreaza qi se controleaza astazi de catre Casa qcoalelor.
INCAPACITATILE RELATIVE DE A PRIMI

Ineapacitatile care se opun ca cineva sa priweasel liberalitati dela persoane an ume determinate, sunt relative :

1 la tutori In raport cu minorii (art. 809); 2 la

medieii, ofiterii de Oxalate, farmacitii i miniqtrii cultelor,

In raportnrile lor ca bolnavul ce ei au ingrijit sau asistat

la ultima sa boa] l (art. 810); 3 i, In fine, la ofiterii
bastimentelor pentru tare testamentul a fost facut, In timpul
unei eklAtorii pe mare (art. 883 C. civil).
1 Incapacitatea minorului fati de tutorul

(art. 809). Minoru!, care a Implinit vitrsta de 16 ani,

nu poate, In prineipiu, sa dispue prin testament in favoarea tutorului su (art. 809 C. civil), eu toate a el poat,e,
Inteo limita oare care, sk testeze in favoarea altor persoane
(art. 807 0. civil). Motvele acestei dispozitii sunt ea tutorul
sit nu uzeze de inrkurirea ce are asupra minorului, pentru
a-1 sili a-i face liberalitati, pe care testatorul nu le-ar putea revoca tot din cauza acestei Inrkuri.
Prezumptia legal de sugestiune, statornieita de art.
809 C. civil nu poate fi dArkmata prin proba contrail,.
Sanctiunea acestei dispozitii este anularea testamentului fkeut In dispretul qi In contra legei.
Aceasta dispozitie, care ne vine din vechiul drept
1) In Roma pltgin4, se fAceau legate Zeilor, i asemenea legate foloseau
templelor divinitgtilor. Mai drzin, dupX ce, ehristiani emul a rItaturnat Cu mina
sa puterniel divinit/tile de lemn, de piatrii. san de bronz ale plginismului, lean
Tlzut legate mistiee acute lni D-zen, lui Christos, Maicei Dommani, Sfiniilor,
Apostolilor, etc. Acest misticism nu mai este din timpurile noastre, i asemenea legate nu se mai

www.dacoromanica.ro

272

COD. CIV. - CARTEA Ill. - TIT. II. - CAPIT.

francez, infiinteaza, o indoita incapacitate, pe de o parte,

incapacitatea contra minorului de a dispune In folosul tutorului, iar pe de alta, incapacitatea pasiva a tutorului de

a primi dela pupilul sau; de unde rezulta c dispozitia

facuta de un minor catre tutorul sau, In timpul incapaci-

tatei sale, ramane null chiar daca aceastai incapacitate relativa ar fi Ineetat in momentul mortei tutorului.
Incapacitatea statornicita de art. 809 se aplica In clod,
cazan, si anume: 1 ea se opune ea minorul, s dispung
prin testament In folosul tutorului situ ; 20 ea se opune
ea minorul, in urma ajungerei sale la majoritate sa poata,
dispune atat prin donatiuni cat i prin testament, In favoarea fostului sau tutor, cat timp socotelile definitive ale
tutelei n'au fost date si primite.
Minorul devenit major, poate deci s dispue, atat prin
donatiuni, cat i prin testament, In favoarea fostului sau
tutor, Insa el nu poate sa faca asemenea dispozitii, decat
In 'Irma predarei sau primirei soeotelilor definitive, fie prin
justitie, fie prin 'mina Intelegere.
Minorul devenit major poate s ttesteze In favoarea
fostului sau tutor, chiar In ziva primirei socotelilor, In
urma darei chitantei desearcatoare, Insa el nu poate s dispue prin donatiune, decat In urma expirarei unei luni dela
primirea soeotelilor (art. 419 C. civil).
Incapacitatea statornicita de art. 809 C. civil se aplica
fa toti tutorii In genere: legali, testamentari sau dativi; la
cotutori (art. 347, 348 C. civil) si dupg, unii chiar tu to-

tilor de fapt (pro tutor (art. 347 C. civil). Chestiunea

este 'MA controversata.

Ea nu se aplica Insa tutorilor ad hoc, nici membrilor consiliului
familie, niei curatorului minorului emaneipat,
Iici consiliului judiciar, nici consiliului Ingrijitor randuit

mamei de catre tata, conform art. 345 codul civil.

Ea nu se aplica, de asemenea, curatorului celui interzis legalmente (art. 13, 16 e. penal), nici tutorului celui interzis judecatoreste, ci numai tutorului legal, testamentar i dativ randuit minorului.
Art. 809 C. civil, nevorbind de cat de tutor, nu se.
aplica tatalui administrator legal In timpul casatoriei;
institutorilor, pedagogilor

i profesorilor minorilor; niel

www.dacoromanica.ro

INCAP. MEDIC, FA RMACIST., ETC.

ART. 810

273

stapanilor sau patronilor fa ta de servitori, calfe si subordonatii lor, nici mandatarilor sau gerantilor de afaceri ai
minorului, nici copiilor, sotiei, i mostenitorilor tutorului,
etc. In adevar, in specie fiind vorba de o incapacitate, si
de o exceptie, aceasta incapacitate este de cea mai strictit
interpretare.
Aeea'sta incapacitate sufera o exceptie importanta,

clei ea nu-si mai are fiinta atunei cand tutela este administratit de un ascendent al minorului, fie chiar mama naturala sau un aseendent al ei.
Legiuitorul a ere/at c. afeetiunea ce aseendentii au
pentru dsseendentii lor este o garantie c ei nu vor abuza
de autoritatea lor spre a smulge o liberalitate dela minori.
509. Incapacitatea medicilor, farmacipilor, miniArt. 810 din
strilor cultului, etc. (art. 810 0. civil).
coda] civil pune pe bolnavi la adapostul inrtturirei ce, fara
indoiall, exereita, asupra spiritului i vointei lor, acei che-

mati a le da ajutorul artei si al religiunei. In consecin(a

acest text dispune ea medicii eau chirurgii, ofiterii de sanatate si farmacistii, care au tratat pe o persoana in boala
din care acea persoana a murit, nu se pot folosi de liberalitatile ce ea a facut In folosul lor, In cursu1 acestei
boli, aplicand aeeeasi regula si la preoti.
Aceasta proibitie Intemeindu-se pe o prezumtie de
sagestiune qi de ciptatiune jure et de jure persoanele oprite
de a primi liberalitati dela bolnav nu pot dovedi ca aceste
liberalitati sunt opera unei vointi libere 1).
Art. 810 din codal civil, ca si art. 809 din acelas
cod, ediateaza o Indoita incapacitate, si anume: pe de o
parte, ines.pacitatea bolnavului de a dispune, iar pe de
alta, ineapacitatea mediculai, farmacistului, etc. de a primi.
Incapacitatea statornicita de acest text se aplica mai intai tuturor acelor care exereita, medicina in mod legal, cat
celor care o exercitit In mod ilegal, si chiar moaselor,
de eiteori cauta pe lehuza fara ajutorul medicului.
Cat pentra infirmierii, care se marginese numai a ingrii pe bolnavi, ei nu intl.& in categoria medicilor, chirurgilor, etc.
1) Cae. S-a I-a, Cr. judiciar din 1919, -No. 6, p. 57 ti furispr. romind din
1919, No. 21, 22, p. 724. Trib. Turirlicii din 1919, No. 4 2-44, p. 189.
72784

18

www.dacoromanica.ro

274 COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. H.

CAPIT. II.

ART. 810

Incapacitatea de mai sus se aplica In al doilea loefarmacitilor, care nu s'au marginit a elibera medicamentele
prescrise de .medic, dar care au tratat ei Inqiqi pe bolnav
de boala de care a murit.
In fine, incapacitatea prevazuta de art. 810 C. civil,
se aplica preotilor sau mai bine zis tuturor miniqtrilor cultului, fie chiar ebraie, protestant san muzulman, daca acetia au Ingrijit q't asistat pe bolnav, dandu-i sprijinul spiritual dupit regulele i dogmele credintei lor, in boala de

care el a murit.
Din cuprinsul art. 810 rezulta, In adevar, el liberalitatile &elite preotilor sunt oprite numai atunei cand Ingrijirile sufletqti din ultima boalit au fost de aqa natura
incat au constituit un abuz de influenta asupra, vointei

slabite a bolnavului ; aqa ca simplul fapt al spovaduirei, al

partasirei bolnavului sau al cetirei molivtelor pentru darea sufletului, nu poate constitui incapacitatea statornicita

la art. 810 C. civil. 1).

paraelisierii i eeilalti slujitori ai bisericei nu

sunt insa loviti de nicio incapacitate, pentru c. textul nu

vorbeqte de ei i pentruca incapacitatile sunt de stricta interpretare.
Calitatea de medic, farmaeist, ministru al cultului,

etc. nu este prin ea Insaqi o cauza de incapacitate. Pentru ca aceste persoane sa fie incapabile de a primi liberalitati dela boinas,' se cer, In adevar, urmatoarele eonditii:
1 Liberalitatea trebue s fi fost facuta In cursul sau
In timpul boalei de care bolnavul a murit; 20 moartea trebue FA fi fost cauzata prin aceasta boa% ; de unde rezulta

ca daca dispunittorul a murit de boala in care a fost tratat, liberalita tea este nula, ea fiind valida daca bolnavul
s'a Insanatoit 2); 30 donatarul sau legatarul trebue sa fi
C. Buouregti si Cas. S-a I-a Dreptul din 1916, No. 7, p. 54 si Juriapr.
romnd, din 1919, No. 21, 22, p. 724, precum si Tribuna juridicg din 1919,
No. 42-44, p. 189 (eu observ. noastri). Autoritlitile Rata In tom. IV, partes
I-a, p. 130, nota 3. Decizia mentionatg a Curtei din Bucarest: adaogg cg, In
tara noastrg, influenta sufleteasa a preotilor asupra enorissilor este aproape
nulg, asa ex dispozitia art. 810 din eodul civil In privinta acestora ar fi putnt
foarte bine sg, lipseasel. In adevgr, acest text are mai en eeam In vedare pe je-.
suitii (de care ne-a ferit D-zeu) cara, la catolici, se introduce In sinul familiilor
caut s. speculeze sentimentele religioase mai ales a calor slabi
Autorii eritieg, en drept cuvant, legas mai ales In privinta donatiunei,
eare este rnentinutg, en bate a este presupusg a fi fost fcutg sub influenta.
nnei presiuni san captatiuni nelicite. Vezi Com. noastre, tom. IV, partem I, p. 134..

www.dacoromanica.ro

INCAPACIT &TEA MEDICILOR, ETC.

ART. 810.

275

tratat pe bolnav, adeel 81-1 fi ingrijit In mod continuu 1).

In privinta medicilor, farmacitilor, etc., tratamentul consista, In Ingrijiri medicale date In mod regulat ti obiqunit. In privinta minitrilor cultului, pentru ea art. 810
sa fie aplicabil, trebue s existe din partea lor un tratament aqa zis moral qi sufletese, care consista In Ingrijirile
spirituale date bolnavului.

Sanctiunea proibitiei prevazutit de art. 810 a civil,

este anularea liberalit.tei chiar dad, ea ar fi fast aseunsa
sub forma unui contract en titlu oneros. Liberalitatea nu
este Insa, inexistenta, ei numai anulabil, iar nulitatea
fiind relativa, nu poate fi invocata. decal de moltenitorii
dispunatorului sau de legatarii lui.
Art. 810 vorbind numai de medici, farmaei&ti, preoti,
etc., incapacitatea statornieitil, de aeest text nu poate fi

lilting, ea altIclatl, la stapani, patroni, servitori, intendenti, avoeati, etc. Art. 810 din codul civil stabilind, In adevar, o ineapaeitate, qtim ea incapacitatile Bunt de drept strict.
509 bis. Art. 810, dupa, ce statorniceqte incapacitalea

de cre am vorbit mai sus aduce oare care exceptii dela

aceastA regulg.

a) Prima exceptie. Astfel medieii, farmacitii, preotii,

ete., care su eurarisit sau asistat pe un bolnav In cursul

ultimei sale boli, pot sa primeasca dela acest bolna,v, dona-

tiuni remuneratorii sau rasplItitoare, facute cu titlu particular, pentru c ar fi fost nedrept de a se Impiedica rasplittirea serviciilor prestate de acei care ar fi eurarisit sau
asistat pe un bolnav In ultimele sale momente.
Aceste dispozitii trebue sa fie beg, proportionate cu
starea dispunalorului i lnsemnatatea serviciilor prestate:
de unde rezultii eit, la caz de o dispozitie prea mare, ea va fi
red usa dupa aprecierea judecatorului de fond in masura determinata de lege, WA ea ei sa poata anula Intreaga dispozitie.

Cat pentru dispoztia facuta de bolnav eu titlu nniversal, judeeatorii o vor anula pentruea legea nu admite
In specie decal o dispozitie cu titlu particular.
1).Astfel, medianl ettemat numai la un consult, sau care a dat nunvei oare
care sfaturi, s'an care s'a mitrginit a da bolnavului medicamentele preserise de
nn este lovit de nicio incapacitate. Vezi tom. IV, partea I-a, p. 133, ad
notam.

www.dacoromanica.ro

276

COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II.

CAPIT.

Prin exeeptie i pentru respeetul

datorit Jeglturilor de sfinge i de familie, legea mai permiteb) A doua excepfie.

medicilor, farmaciqtilor, preotilor, etc. care sunt rude cu.

dispunitorul pang, la al patrulea grad ineluziv (aded veri
primari), sl primeasel dela el o dispozitie universall sau
cu titlu universal, qi a fortiori, o dispozitie cu titlu particular, afarA de cazul and defunctul ar avea descendenti
sau ascendenti; i nc i In asemenea caz, dispozitia ar
fi valid, dad, medicul farmaeist, prEotul, etc., gratificat

ar fi el

insuqi moqtenitor in

linie dreaptI cu dispunl-

torul.

e) A treia excepfie. Doctrina este aproape unanimit

spre a decide el ineapacitatea statornieitl de art. 810 C.
civil nu se apliel blrbatului medic, farmacist sau preot.
care ar fi curarisit ori asistat pe sotia, sa In cursul boalei
de care aceastA din urmI a rnurit, pentruel barbatul nu
face, In asemenea caz, deat sl-qi indeplineasa o datorieimpusl de lege (art. 194 C. civil).
Art. 810 din eodul civil statornicind ea principiu general, incapacitatea rnedieilor, farmacitilor, preotilor, etc.,
nu admite deck doul exceptii deja neeastrt rfgulg, din care
sotul nu face parte. Prin urmare, strict vorbind, trebue sl

aplidan art. 810 C. civil In toatl rigoarea lui IdTbatului medic, farmacist sau preot, care ar fi curprisit sau
asistat pe sot;a sa in ultima ei boalI.
i

Exceptiile fiind de strictl interpretare, se decide, cu

drept euvfint, Cu bolnavul n-ar putea sl dispue in favoarea

medicului care 1-a curarisit, sau preotului care I-a asistat in
ultima sa boall, in afarl de exceptiile admise de lege, chiar
dac aceste persoane ar fi amicii lui intimi.

510 30 incapacitatea ofiterilor de bastiment (art.

883 C. civil).

Pentru motive analoge celor care au edictat

incapaciattile statornieite de art. 809 qi 810 C. civil, art.
883 din acelaqi cod, imprumutat dela art. 3 al ordonant.ei
asupra marinei din' August 1681, dispune c testamentui
&cut pe mare, nu poate s cuprindit, din partea unui ellItor nicio dispozitie In favoarea ofiterilor bastimeutului,
chiar dad, ei 'n'ar fi luat parte la confectionarea acestui

www.dacoromanica.ro

INCAPAC1TATRA OFITEBILOR DE BASTIM.

ART. 908

277

testament 2); qi aeeasta dispozitie se aplica tuturor testamentelor facute pe mare, ehiar i eelor olografe 2).
Legea stabilete i de astadan o prezumptie de captatiune In contra ofiterilor vasului ealatorind pe mare, nu
insa, pe :un auviu, precum ar fi Dunarea sau altul, din
cauza autoritatei i Inraurirei ce acetia exerein a supra calatorilor i Intregului personal al vasului
Les -offieiers qui commandent un navire sont maftres L leur
bord, aprs Dieu, zice o veche formu1.

Testamentele &cute In contra acestei dispozitii nu aunt

nule In totul, ei numai In privinta dispozitiilor care gratifica pe ofiterii vasului ; cci, In regula generall, ineapacitatea unui legatar viciaza numai legatul sfiu, iar nu Ili
celelalte dispozitii aie. testatorului.

Pentru motive analoge celor care au determinat exceptiile prevazute de art. 809 i 810, In privinta rudelor,
ofiterul bastimentului devine capabil daea, este ruda eu
testatoruF, se Intelege pan la al 12-lea grad incluziv (art.
676 C. civil 3); fiindea, legea nu marginete de astadata exceptia, ea ';11 art. 809 qi 810,
oszeeare.

la o Ellie sau la un grad

Aceasta exceptie nu se Intinde ns la alianta sau casarea, de care legea nu vorbete 4).
DESPRE ART. 908 DIN CODUL FR.

(Incapacitate relativa la copii naturali, inexistenta

In dreptul nostru).

511. Art. 908 din codul francez, rnodificat In parte,

Ina. In mod insuficient, prin legea din 25 Martie 1896,
dispune c copiii naturali nu pot sa, primeasel nimie prim
donatiimi eau testamente peste eeeace li-se da la titlul
1) Art. 883 C. civil nu se aplicli, insit la donatiuni, despre care el nu

vorbelte.

Noul art. 995 din codul fr., modificat prin legea dela 8 Iunie 189g

este expres In aceast5 privintit.

a) Acest articol din codul civil a fost modifiest de art. 4 din legea asupra
impozitului progresiv pe succesiuni din 28 Ellie 1921, care reduce dreptul de

moritenire ab intestat pn la gradril al 1V-lea inclusiv.

9 Contr: Art. 995 C. fr, modilleat prin legea din 8 Iunie 1893.

www.dacoromanica.ro

278 COD. CIV. CARTEA Ir. TIT. II. CAPIT. II. ART. 812

suceesiunei, copiii adulterini si incestuosi avand drept numai

la alimente.

Art. 908 din codal francez, care constitue o nedreptate striggtoare, a dispgrut din mai toate legislatiile strline
posterioare compilatiei napoleoniene.

El a dispgrut din fericire (mare minune) si din codul

nostru ; de unde rezult1 cg, la noi, atal mama eitt si
pot 86, dispue prin daruri Intre vii si testament In fulosul
copiilor lor naturali, fie chiar adulte,rini sau incestuoqi,
bine inteles In limitele pgrtei disponibile-2). Pitrintii nu
mai au deci interes, ea In rranta, s nu-si recunoaseii
copiilor lor, pentru ca astfel s.-i poatl avantaja ea pe
once strAin 2).
Sanctiunea incapacitAtilor statornicite de lego

In privinta dreptului de a dispune i de a primi (art. 812

O. civ.). Art. 812 din codal civil cuprinde sanctiunea dispozitiilor de mai sus. El declarii, nule si neavenite nu
numai dispozitiile dicte acute In favoarea unui ineapabil
(si trebaie s. adaoggrn si emanate dela un ineapabil), dar
si cele indirecte care ar fi ascunse sub forma, unui contract
eu titlu oneros (vAnzare, sehimb, tranzactie, etc.), sau care
ar fi acute sub nu.n-le unor persoane interpuse.
Willi

Donatiunile deghizate sau ascunse sub forma

Liberalitatea este deghicontract cu titlu oneros.

zata sau ascunsi sub forma unui contract eu titlu oneros

de cateori una din pArti declarl a a primit un echivalent
lAnese, pe eind, In realitate, n'a primit nimie3).
Jurisprudenta si o parte din doetring. declarl asemenea

liberaliti valide, de clte ori pri1e sunt capabile de a

primi si de a dispune cu titlu gratuit si de ate ori ele n'au

de soap fraudarea unei legi, precum ar fi de exemplu, In
caza! art. 940 C. civil.
Tonatiunile deghizate stint InsI nule de cate ori sunt
acute In favoarea unui incapabil sau emana dela un incapabil, judecAtorii fondului apreciind In fapt dacl actul
constitue sau nu o liberalitate deghizat.
In specie fiind vorba de o fraudg la lege, iar tertii
I) Vezi nuprei, p. 227. nota 3.

2) Cpr. Planiol, III, 2945.

3
Vezi infra, No. 535, p 607 nrm.

www.dacoromanica.ro

PERSOANE INTERPUSE.

ART. 812

279

fiind In imposibilitate de
procura o dovaclit scrisl despre
aceastl fraudit (art. 1198 C. civil), vor putea dovedi simulatia prin once mijloace: martori i cbiar prezumptii luate
In afarl de act, fArg, niciun Inceput de probl scris

514. Liberalititile flute prin

(interpunere de fapt).

persoane interpuse
Dispozitiile proibitive ale legei pot

fi frau date nu numai prin ascunderea liberalitAtei sub forma

i aparenta unui contract cu titlu oneros, dar i printeun

fideicomis tacit 1), adicl prin interpunerea unei persoane
capabile, Insiircinatl de a remite liberalitatea unui incapabil (art. 812 C. civil).
Legea mai face odat5, aplicarea acestui principiu In
art. 940, 941 C. civil, In privinta sotilor care si-ar dIrui
indirect mai mult decat permite legea prin art. 939 C. civil.
Pen tru ca s. existe o interpt nere de persoane frauduloasl, trebue ca liberalitatea BA fi fost facut. numai In
aparen tl unei persoane capabile, In scopul ea aceast persoang s'o transmitl unui incapabil.
In tacitis fideicommissis fraus legis fieri videtur, quotiens.
quis neque testamento, neque codicilis rogaretur, sed domestica
cautione, vel chirografo obligaret se ad praestandum fidei commissum ei qui capere non potest". (Fideicornisele tacite sant considerate ea fleute In frauda legei, and nn stint acute prin
testament san codicil, ei printeo simplA flgaduintA sau un inscris
sub semnAtniti privatA, prin care eineva se obliga a restitui aeest
fideicomis pe care legea o declarA incapabila de a priml). (L. 103Dig., De legatis, XXX, I).
Precionis loco intelligendus est id qui tacitam fidem interposuerit, vt non capienti restituerit hereditatem". (Trebue sA fie
considerat ea posesor de rea credinta acela cArnia s'a deferit o
succesinne pe cuvintul ce a dat testatornlui ca o va remite unni
ineapabil). (L. 46, Dig., De hereditatis petitione, 5, 3 2).

Interpunerea de persoane fiind o frauda la lege, In

principiu, nu se presupune, ci trebue sti fie doveditl de ace!
care cere anularea dispozitiei (art. 1169 C. civil), aceastii
dovadl fiind uneori foarte anevoioasd, de aceea Quintelian zicea
Natura ease difficilg tacitum fideicommissum probare".
I) Vezi tom. IV, partea I, p. 151 qi 311, preeum qi infra, No. 635 bis.
2) Mai vezi L. 18, Pr. ab initio, Dig., De hie, quae ut indiquis auferunfur, 24. 9.

www.dacoromanica.ro

280

COD. C1V.

CARTEA 1H.

'1'1T.

II.

CA PIT.

Aceasta dovad5 se poate face prin once mijloace :

martorii, prezumptii grave 0 concordante, i chiar prin
i nterogatoru I i juranrantul decizor al beneficiarului aparent f).

Judecatorii fondului apreciaza, In mod suveran faptele

care constituesc interpunerea de persoane, precum i daca
legatarularatat In testament este sau nu o persoana interpusa.
515. Interpunerea de persoane care rezult din pre(art. 812).
Devi, In principiu, frauda
nu se presupune, totu0 prin exceptie qi numai In unele cazuri
strict Ei limitativ determinate de lege, frauda este prezumatit
zump/ii legale

unele persoane Bunt presupuse interpuse din cauza raporturilor de intimitate, de supunere 0 de atarnare ce exista
intre ele ti persoana incapabilO.

Persoanele pe care art. 812 2 le declara interpuse,

sunt : 1 tat& f i mama, fie ch,iar naturali, copiii ci ceilalti

descenclenti, precum
sotul persoanei incapabile.

Din im prejurarea el numai tatal 0 mama incapabilului

sunt presupuse persoanei interpuse, rezulta c aceasta prezumptie nu poate fi trains-a la ceilalti ascendenti : buni,
strabuni, etc.
20 A doua categorie de persoane presupuse interpuse
sunt eopiii ti ceilalti deseendenti ai ineapabilului, adeca : copiii

legitimi, legitimati, adoptati i chiar naturali reeunoscuti,

fie chiar adulterini i incestuoqi. Nu poate MO, fi considerat

ca interpus copilul naseut din a doua casatorie, fa ta cu

sotul ramas in viala, art. 812 neputand fi eomplectat prin
art. 9113).
30 In fine, art. 812 considera ea persoana interpusg,
sotul legitim al incapabilului.
Aeeasta presumptie nu se Intinde Ina la coneubinul.
sau concubina incapabilului, niei la logodnieul lui, nici la
euserii incapabilului (socrul i soacra lui), nici la colateralii
lui (frati, surori, etc.), pentru ca dispozitiile restrictive
aunt odioase 3).
I) Cpr. L. 3 3, Dig., De jure fiaci, 49. 14.
Vezi tom. IV, partes I-a, p. 156, nota 2. Art. 941. din Codul

declarX, in adevlir, persoane interpuse: copiii ce 8(4111 donatar are din alai
precum qi rudele sotului donatar la a citror succesiune acesta este chemat In momentul donatiunei.

Deli aeeste persoane nu aunt presupuse interpuse, totoqi se va putea

dovedi, In fapt, efi ele nu stms adevliratii beneficiari ai Iiberalith.ei i c, in
realitate, liberalitatea este Mena unui ineapabil.

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATEA LA CARE SE APLICA. ART. 812

281

Odia restriqenda, non amplianda". (Legue riguroase trebne

el fie restrtose, far nu intinse 1).

515 bis. PrezumMia statornicita de lege fiind. juris

et de jure, nu poate fi doborill prin dovada contrail,. Persoana presupusl, interpusO ar putea MIA al recurgl la interoga,torul adversarului qi sl-i defer jurlmlntul pentru
ea acesta el, declare dad n'are eunoetina el liberalitatea

este, In tealitate, flieutl persoanei presupusl interpuel, iar

nu ineapabilului.
516. Incapacititile la care se aplici art. 812 C. civil.

Art. 812 este el aplicabil tuturor incapacitOlor, salt eelor

absolute elt ei e,elor relative, sau nurnai la unele din ele ?
0 distinctie se impune: Partea %Ai a acestui text, dupl,
care dispoz4iile focute unui incapabil sunt nule, chiar dad
ar fi ascunse sub forma unui contract en titlu oneros, sau
dad ar fi flcute In nu-mele unor persoane interpuse, se
apliel la toate ineapaeitMile de a primi, atlt la cele absolute cat i la cele relative, pentrud, aceastO dispozitie are
un earacter general 2).
Olt pentru partea doua a art. 812, dupl, care unele
persoane sunt presupuse a fi interpuse, doctrine este aproape

unaniml pentru a'n'o aplica cleat incapaciatilor relative

previtzute de art. 809 qi 810 C. civil 3).
Trebue 1nel sl observOm el ehiar In ipotezele predzute de art. 809 qi 810 C. civil, prezumptia legall de
interpunere de persoane inceteazit In cazurile In care incapacitatea ar lneeta de ali avea fiinl.
In fine, aceastI prezumMie mai lneeteazit de a fi
aplicatl de cateori liberalitatea este fOcutO In urma mortei

incapabilului, pentrucl atunci el ne rnai existand, nu s'ar

mai putea folosi de liberalitatea fAcutit, tatAlui, mamei,
fiului sau sotului slu.
Vezi tom. I al acesteti lucrIri, p. 43 si infra, No. 645.
Astfel, bolnavnl nu poste sit dispue prin persoane interpuse sau printeo
donatiune fient6 sub forma nnui contract en flan oneros, In favoarea medicului
san farmaaistului care 1-a Ingrijit san In favcarea preotulni care 1-a asistat
sutleteste In ultima sa boalli, (art. 810 C. civil).
2) Astfel, prezumptia art. 812 2 nu se aplicit incapacitMilor absolute de
a primi, nici ehiar ineapacitiltei relative statornleitli de art. 863 C. civil, niel

tutorilor san altor administratori previtzuii de art. 1308 C. civil, pentr.eg, In

acest din urmit caz, nu este vorba de o liberalitate, ci de e,ontrade ordinare.

www.dacoromanica.ro

282

COD. CIV.

CARTEA III:

TIT. II.

CAPIT. II

Sublata causa, tollitur effectusa . (Prin disparitia cauzei,

dispare i efectul).

517. Actiunea in nulitate pentru tata la lege.

Liberalitatile f/eute unui incapabil, fie prin persoane interpuse, fie printr'o donatiune aseuns/ sub forma unui

contract cu titlu oneros, sunt nule (art. 812 C. civil). Dad,

incapa,citatea este de ordine public/, precum este aceea
a strainilor de a dobandi imobile rurale (art. 18 Constit.
1923), ei avand drept numai la valoarea lor, liberalitatea
este inexistentd, pe eand in celelalte cazuri ea este numai

anulabila.

In ambele cazuri este nevoe de o actiune, insl in

cazul Mal tribunalele nu vor anula liberalitatea, ci vor
reeunoaste nurnai inexistenta ei. In asemenea caz nulitatea
1111
poate fi confirmat/ i nici prescriptia nu poate s'o

validen:
Quod nullum est confirman i nequit". (Neantul nu poate fi
confirmat) (Argum. din art 1168 C. civil I).
517 bis. Anularea unei dispozitii pentru cauzl de

incapacitate poate fi propus/ de once parte interesatit,

chiar de insusi daruitorul in caznl art. 809 C. civil, prin

urmare si de creditorii lui (art. 974 C. civil).
Anularea liberalitItei Cace s, reintre bunurile in patrimoniul dispun/torului, ca si cum ele n'ar fi esit niciodat/
din acest patrimoniu.

Dael liberalitatea a fost &cut/ printeo persoang inaceastit persoan/ va restitui tot ce a primit impreunii ea fructele bunurilor primite, nulitatea avAnd loe
atAt In privinta incapabilului cat si a persoanei interpuse.
Persoana interpusl ar putea iris/ s, caltige fructele
de cateori interpunerea ar rezulta, din prezumptia legal/
(art. 812), dacl ea a fost de bun credintA.
517 ter. Actiunea in anulare a unei donatiuni sau
unui legat flcut unui incapabil se stange prin 30 de ani
din 7iva cand donatiunea a devenit perfect/ sau din ziva
mortei testatorului (art. 1890 C. civil).
In clzul unei donatiuni flcut/ de o femee mAritatl
1) Vezi infra, No. 522, No. 565, etc.

www.dacoromanica.ro

CAPACIT. DE A DISPITE I A PRIMI

283

neautorizata, sau In caz de anularea donatiunei pentru vio-

lenta ori dol, se va aplica art. 1900 din codul civil.

Actiunea In anulare se mai stange prin renuntarea
celor In drept, sau prin executarea voluntara a liberalitatei
din partea mostenitorilor In lima mortei dispunatorului.
Momentul cind trebue si existe capacitatea de
a dispune i de a primi.
Pentru a se putea determina

momentul cand trebue s existe capaeitatea de a dispune

si de a primi prin acte cu titlu gratuit, trebue a se distinge
Intro donatiuni si testamente.
10 --Capacitatea de a dispune i de a primi prin

Donatiunea fiind un contract, daruitorul trebue

sit fie capabil de a transmite proprietatea, iar donatarul
donatiune.

capabil de a o primi In momentul cand partile 1i manifesta vointa de a da si de a primi.

Daca vointa daruitorului de a da si aceea a donatarului de a primi se manifesta prin unul i acelasi aet, ambele parti trebue sa fie capabile In momentul cat d ele
declara vointa lor Inaintea tribunalului. In acest moment,
daruitorul trebue s aibit capacitatea de drept, adeel sit nu
fie supus niei une capacitgti juridice de a dispune, si capacitatea de fapt, adecit sa fie Cu mintea Intreagg.
Cat pentru donatar, este suficient ca, In acest moment,
el sa aiba capacitatea de drept, chiar daca n'ar avea capacitatea de fapt.
De cateori acceptarea donatarului se face printr'un act
posterior ofertei de a dorui (art. 814 2), dgruitorul va
trebui s aiba capacitatea de fapt i cea de drept, nu numai In momentul ofertei, dar si In momentul acceptgrei,
pentruca numai atunci contraetul devine perfect. El trebue
al mai aibit aceasta capacitate si In momentul notificgrei
acceptarei, fAr ca sa fie nevoe ea capacitatea dgruitorului

al fi existat In tot timpul intermediar Intre policitatie

notifi earea acceptgrei.
Media tempora non nocent". (Schimbgrile aduse In timpul
intermediar nu stria). (L. 6 2, in medio, Dig., De heredibus
nstituendis, 28. 5 i).
In cat priveste donatarul, el trebue sit fie In dreptul
I) Vezi infra, p. 284.

www.dacoromanica.ro

284

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. II

daruitorul, capabil de drept atat In momentul

nostru, ea
acceptitrei cat qi al notificarei acestei acceptari.
In fine, se decide In genere, ea donatarul trebue Bit
.conserve capacitatea de drept de a primi, In timpul intermediar, adeeit dela prezentarea actului tribunalului i ODA
In momentul acceptarei i chiar notificarei acestei acceptari,
pentrueit oferta de a ditrui, care este un element esential
al contractului, n'ar mai exista, dacit donatarul ar fi devenit ineapabil de a pIimi aceasta ofertit.
520. 2 Capacitatea de a dispune i de a primi prin
Testatorul trebue sit fie capabil qi de drept
testament.
qi de fapt: lo In momentul facerei testamentului, pentruelt
atunci se manifesta vointa sa 1).
2 Testatorul trebue sit fie eapabil de drept, nu inset
fi de fapt In momentul mortei sale, pentrua, acesta este
momentul cand testamentul ti produce efeetele sale (art.
802 C. civil).
Smintirea poate, In adevar, s. lmpiedice exercitiul
dreptului, nu distruge Irisa dreptul In sine, nici efectele
acestui drept exereitat Inainte In mod regulat:
Nam neque testamenta recte facta, neque ullum alium negotium recte gestum, postea furor interveniens perirnit". (Clei smintirea

intervenit mai in urnA nu distruge nici testamentul, nici alte

-fide juridice regulat fdeute). Instit., Quibus non est permissum

facere testamentum, II, 12, 1, in fine 2).

Cat pentru timpul intermediar, euprins lntre momentul

faeerei testamentului i ate' al mortei, testatorul n'are nevoe (41 pastreze In acest interval de timp, atat capacita tea
de fa pt cat i cea de drept, conform maximei :
oSolemus dicere, media tempora non nocere 3).

520 bis. Trecem acum la capaeitatea legatarilor. La

Romani, legatarul trebuia sa fie capabil nu numai la moartea
testatorul u i, dar

In momentul faeerei testamentului, conform

') Cpr. art. 730 C. Calimach (576 C. austriac).

2) Cpr. art. 729 C. Calimach (575 (J. austriac).
2) Ver,i supra., p. 283. La Romani, incapacitatea legaIN, a testatornlni
survenitX In timpul intermediar, Plum, din contra, ca testamentul sa fie nnl
firritum); Insit dreptal pretorian Indulcise aceasa rigoare, clanci oelai institnit
posesinnea secundas tabulas. Vezi tom. IV, partes, I, p. 171.

www.dacoromanica.ro

EFECT. COND. IMOR., ILICITE, ETC.

ART. 1008

285

regulei Catoniene 2), datoritg, lui Porcius Cato Censorius, sau

finlui aeestuia (acest punet este Indoelnie 2).

Aceastit solutie nu mai este admisibilit astazi, pentru

a legatarul. nu primelte 'linde in momentul faeerei testamentului 3) qi pentrucg regula Catoniang este abrogatl. In
.dreptul actual, legatarul n'are deei nevoe de a fi eapabil
In momentul faeerei testamentului, ei numai In momentul
mortei testatorului 4); qi ine5, i atunci nu poate 81 fie vorba
-deelt de ca,pacitatea de drept, iar nu de eea de fapt, care
va fi suplinita prin reprezentantul slu legal.
A f rtiori, deci, legatarul n'are nevoe de a fi capabil
In timpul intermediar filtre faeerea tastamentului i ami
al mortei testatorului.
Regula dup care este sufieient ea legatarul s aibl,
capacitatea de a primi In mmnentul mortei testatorului, s'ar
aplica dupl, unii, i legatelor conditionale, insa chestiunea
este controvelisatl
EFECTUL CONDITI1LOR IMPOSIBILE, IMORALE SAU
ILICITE ASUPRA DONATIUNILOR SI TESTAMENTELOR
(art. 900 C. fr. eliminat de legiuitorul nostru).

521. In termeni. generali, conditia este un eveniment

Tiitor i neeert de eare pgrtile fae s. adrne un drept.
Eine Bedingung heisst eine Ereignung, wovon ein Recht ab-

gemacht wird' (art. 696, ab initio, C. austriae).

In materie de donatiuni qi testamente, se mai intelege

prin conditii, sareinele (modus) impuse donatarului sau lega-

tarului (art. 823, 829, 830 C. civil).

In legatis guidem et fideicommissis etiam modus adscriptus
Vezi L. 1, Pr., Dig., De regula Catoniand, 34. 7; L. 29 vi 210, Dig.
De div. regulis juris antigui, 50. 17. Cpr. art. 729, 730 C. Calimach (575, 576
C. sud-risas). Vezi tom I, al acestei luorlri, p. 74, ter, toa vi nota 1. Mai vezi
=tom. IV, partes I-a, p. 85, nota 1 vi p. 171, nota 4, precum vi legile i autoritlyle casto acolo.
Vezi Windecheid, Behrbuch des Pandektenrechts, III, 638, p. 585
nota 3 (ed. Kipp din 1901).
Vezi art. 802, 808 g 2 vi 928 C. civil.
Zahariae, Handbuch des fr. Civilrechtn. IV, 660, p. 245, text vi nota 7
(ed. Crome); Colin et Capitant, III, p. 651, 652; Planiol, III, 2979, etc.
Vezi suprd, No. 499. Mai vezi tom. IV, partes I-a, p. 85, nota 1 vi
p. 172.

www.dacoromanica.ro

286

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. II

pro conditione observatur" (L. 1, ab initio, Cod, De his Taw sub

modo legata, etc., 6, 45).

Nu InsA despre aceste sarcini este vorba In specie, ci

despre conditie In sensul juridic al euvintului.
Donatiunile i testamentele putand, In adevitr, sit fie
fAcute atat pur i simplu, cAt qi sub un termen sau sub
o conditie oarecare, ce se va IntAmpla atunei dad conditia
impusl de dAruitor sau testator, ar fi imposibilit, ilicitl sau
contrarl bunelor moravuri ?

In privinta conventiilor, prin urmare i a donatiunilor 1), avem un text positiv, i anume, art. 1008 din
codul civil, care declarit cit asemenea conditie este null i
desfiinteazA conventia ce admit de ea 2).
Tocmala improtiva pravilelor si a n'gravurilor celor bune
nu se toemeste", zice codul Caragea (art. 4, partea III, capit. I).
Acest text este Insit el aplicabil la testamente ? Codul
nostru pAstreazA tAcerea asupra acestui punct, multumindu-se

a elimina art. 900 din codul francez, dupit care orice

conditie imposibilA, contrarit legilor sau bunelor moravuri,
fAcAnd parte dintr'o donariune_sau dintr'un testament, nu
anuleazit libertatea ci se considerl ea nescriet 8) pro non

scripta habetur, dupl cum se exprimA, Justinian In institutele sale (De heredibus instituendis, II, 14, 10 4).
AceastA din urmA solutie n'a fost InsA admisa, conform
teoriei Sabinienilor, In contra acelei sustinutit de Proeuleieni

decat dupl multe discutii, post multas controversias, eAci

iattt cum se exprimit Ulpian In aceastA, privintA :
Obtinuit, impossibilre conditiones testamento adscriptas pro
nullo habendas". (S'a decis, In fine, el conditiile imposibile aduse
Art. 1008 se aplicI, In adeviir, vi donatiunilor, donatiunea fiind an
contract. Vezi tom. IV, partea I-a, p: 176 text vi nota I, tom. VI, p. 111; tom.
VIII, partes I-a, p. 34 vi 526, nota 3eConform : art. 1065 C. italian vi art.320
din legea bulgarX dela 1890, asupra succesiunilor, etc.

In privinta dreptului roman, vezi tom. IV, partes I-a, nota 3 dela

p. 175, 176.

Aceeavi solutie este admisX atit prin art. 849 din cudul italian viit vi
prin art. 130 din legea bulgari asupra succesiunilor din 1890. Codul italian
este Ins? criticat in aceastii, privintil, de will autori. Vezi Laurent, Droit civil
international, VI, 277, p. 473. Vezi vi tom. IV, partes I-a al coment. noastre,
p. 179, ad notam.

Mai vezi Gains, Instit., III, % 98; L. L. 1 vi 14, Dig., corulitionibus

institutionum, 28. 7, etc. Vezi In privinta dreptului roman, Bufnoir, Thorie de
la condition p. 32 urm. (Paris, 1866). '

www.dacoromanica.ro

EFEC. COND. DIOR., ILICITE, ETC.

ART. 1008

287

inteo dispozitie testamentar sunt considerate ea nescrise) (L. 3:

Dig. De conditionib us et demonstrationibus, 35. 1 ').

Un alt fragment din Digesta zice, de asemenea, c6 se

considerit ca inutith conventia care cuprinde conditii impo-

sibile de a fi Indeplinite sau care nu pot sit existe:

, Ea quae dari impossibilia sunt, vel quae in rerum natura

non aunt, pro non adjectis habentur" . (L. 135, Dig., De div. regulis
jume antiqui, 50. 17).

Codul france i eel italian (art. 849) au admis

aceastl din um& solatie, ea qi codal Calimach, care trecase tli In vechiul drept francez, dupit cum ne atesta Pothier,
eu
.. toate e dup. mIrturisirea lai Oujacius, mid din Sabi-

men], ea nu poate fi sprijinitit prin motive serioAse, dup

cum o recnnoalte Insui Gaius In Institutele sale:

Et sane vix idonea diversitatis ratio reddi potest". (Este

greu de a justifica aceasa deosebire intr'un mod satisfcgtor).
(lnstit. Coment. II, 98, in fine).

In adevIr, dispozitia art. 900 din codal franeez, derogatorie dela dreptul comun, criticatg, Inteun glss de autori2), ca Marcad es In frunte, care se tie c a fost avut
In vedere de legiuitorul nostru, nu poate fi justificat nici in
privinta donatiunilor, nici In privinta testamentelor, astazi
ne mai fiind o dezonoare de a muri fail, testament, dup
cum era altg datl la Romani. De aceea art. 900 din codul
fr. a qi fost eliminat de legiaitorul nostru. Testamentele
flcute sub o conditie imposibi, imorala sau iiicita trebue
deci sit fie anulate, ea qi donatiunile, iar averea legatit sub
astfel. de conditii sa se Intoarca la moqtenitorii ab intestat,
cu atat mai mult ca ct succesiunea ab intestat este astazi
regula dreptului comun, care se bucura de favoarea legei,
iar nu testamentul care este o exceptie. Apoi, In favoarea
acestui sistem, singurul juridic, se mai poate Wage argument Ili din art. 5 O. civil, care, spre deosebire de textul
corespunzitor fr., adaogA el nu se poate deroga la legile
care intereseazA, ordinea public nu numai prin conventiuni,

dar fi prin dispozitii particulare".

712 din
Conform: art. 881 i 900 C. Calimaeh. Vezi tns4 art. 698
codal austriae cate a fost modifieate de legiuitorul Calimach.
Vezi Valabregue, _Revue pratique de droit franais, tom. 55, anul 1884,
P. 410.

www.dacoromanica.ro

288

COD. CI V.

CARITA 111.

TIT. II.

CAPIT. II

Prin urmare, atht donatiunile cAt i testamentele, acute sub o cond4ie imposibila, imorala sau licit, vor fi
nule, conform prineipiului general Inscris In art. 1008 C.
civili dupil, cum dispun anume art. 2171 din codul german i art. 482 al codului elvetian din 1907. In acest Bens
s au pronuntat multe din instantele noastre judecatoreti
se pronunta gi putina doctrina ce o avem 1). Numai Curtea
de casatie persista In a valida testamentele fiieute sub o
conditie imorall sau ilicitg, aplicand, In aceasta privint&
un text exceptional ea art. 900 fr., pe care legiuitorul l-a
dat afarl, urmand qi de astadata pgrerea Jul Marcad.
Curtea de easatie nu anuleazA Ins& testamentele, de
cAteori conditia Melt& sau imorall a fost cauza impulsitit
qi determinant& a liberalitittei, ceeace se apreciazil, In xnod
suveran de instantele de fond 2).
521 bis. Acestea odatit expuse vom da cateva exemple
de conditii incite i imorale.
Astfel, se considera ea ilicite toate conditiile care ar
impune o eonstrangere libertatei individuale (art. 13 constit.),
restringAnd sau desfiintgind drepturile ce apartin
Conditia de a Imbriltiqa sau de a nu Imbratia o carierit sau
o profesiune, ar fi valid& dupa unii, i ilicita dupa altii3).

Nu mai Incape tnsa Indoial c eonditial de a nu ImbrAtia nicio profesiune sau de a Imbratia o profesiune
ruqinoasa, precum ar fi, de exemplu, aceea de a tine o casa
de tolerant& etc., ar fi Mehl.
Libertatea de contiint& fiind absoluta i garantatl prin
eonstitutie (art. 23), trebue s& decidem el rice conditie
contrara acestei libertati este ilicita 4).
Tot ea ilicite vor fi considerate qi conditiile care ar
lnsdreina pe donatar sau legatar de a conserva gi de a re2) Vezi, Intre altele, Trib. BrNila, Cr. Judiciar din 1901, No. 73 (eu observais noastrN), precum i autoritatile citate In tom. IV, partea I-a, p. 181,
nota 2 ai p. 182, nota 2. Mai vezi &supra acestei chestiuni, tom. I, partea I, p. 299, (ed.

a III-al; tom. III, partea II, p. 465, ad notain; tom. IV, partea I-a, p. 177 um.;
tom. VIII, partea I-a, p. 34, etc.
Vezi tom. IV, partes I-a, p. 183, text
nota 3. Cpr Colin et Capitant,
III, P. 640.

Vezi tom. IV suscitat, P. 189.

In privints conditiei impus donatarului sau legatarului de a se face
ori de a nu se race preot ori c1ugr, ea este controversatii. Vezi tom. IV, mentionat, P. 190, 191.

www.dacoromanica.ro

EFECTUL COND1T. 1110R., ILICITE, ETC.

ART. 1008

289

mite averea, dAruitA situ legat, unei a treia persoane, ceeace

ar constitui o substitutie fideie.omisarg (art. 803 C. civil);
acele prin care s'ar impune donataralui sau legatarului obligatia de a nu exercita drepturile sale eivile sau politice ;

de a vota Inteun sens anume determinat, sau de a nu fi

funcionar public; conditiile care ar deroga dela puterea
pArinteascl sau marital, dela tutelA, dela ordinea succesiunilor qi, In fine, dela toate legile care intereseazg, ordi-

nea publicg, qi bunele moravuri t).

Tot ca ilicite se considerA conditiile prin care donatarul

sau legatarul ar fi oprit de a InstrAina sau de a ipoteca

averea datit ori legatl, Inteun mod absolut i fArA nicio

restrictie i, dupit pgrerea noastrA ehiar dacit clanza de neinstrAinare ar fi relativA sau vremelnicl, i ar fi stabilitA In

interesul donatarului sau legatarului 2) ; pentruel In ambele cazuri bunurile aunt scoase din comert, cel putin pentru
un timp determinat, ceeace este eontrar interesului obqtese 3).
521 ter. Se IntAmplA uneori ca dispunAtorul fIcAnd
un legat unui moqtenitor sau unei persoane strAine, srt impue
legatarului eonditia de a nu ataca testamentul, adlogAnd

el legatarul va fi lipsit de beneficiul legatului, daeg, nu

va respecta aeeastA conditie. Se Intelege cA asemenea claw&
va fi validg dael dispoziii1e cuprinse In testament Bunt
licite qi nu atacii rezerva moqtenitorilor neapgrati4).
Pentru ea clauza penalg, Inscrisg, Intr'un testament BA

fie validA, mai cere, pe lAngl cele de mai sus, ea testamen tul sA, nu fie anulabil pentru vicii de formA, formele testa-

mentelor fiind prescrise de lege sub pedeaps/ de nulitate:

Testamenti factio neo privati sed publici juris est". (Dreptul

de a testa apartine dreptului public, iar u dreptului privat). (L.

3, Dig , Qui testamente facere possunt 28. 1).

In cast privelte chestinnea de a se tIti ce se Sntelege prin ordine

vezi tom. I al Coment. noastre, p. 224 urm. ; tom. IV, partea I-a, p. 187, nota

tom. V, p 134, nota 2; tom. VIII, partea I-a, p. 17, nota 1, etc. Vezi qi tom. I

al lucrXrei de fatg., p. 130, No. 185. Cpr. Trih. Ilfov, Dreptui din 1914, No. 32, p. 251.

Cpr. Colin et Capitant, III, p. 641; Planiol, III, 3042.

Vezi tom. III, partea I-a p. 235 turn. qi tom. IV, partea I-a, p. 193
urm.; tom.. IV, partea II, p. 552, nota 3; tom. VIII, partea II, p. 181, 182 (ed.
a 2-a, etc. Vezi qi tom. I al acestei lnergri, p. 563, No. 407.
Vezi tom. III, partea II, p. 855, text i nota 3; p. 882 i 890, nota 2;
tom. IV, partea I, p. 196 urm.; tom. IV, partea II, p. 137 i 581; tom. VI, p.
257, text qi nota 3; tom. X, p. 218, nota 3, etc. Vezi i infra, No. 672 i No.
767 bis. Vezi tti tom. III al acestei lucrliri, No. 194.
12784.

D. Alexandresoo.

Principiile Dreptului Civil Ronuln. Vol. II

www.dacoromanica.ro

19

290

COD. C1V.

CAWIEA III.

TIT. JI.

CAPIT. H

521 quater. Conditia de a se cgsgtori, impusg donatarului sau legatarului, chiar cu o anume persoang determina* dei In aceastg din urnal privintg chestiunea este
controversatg, este generalmente recunoseutg ea ilicitg, dad,
nu este nici o Impiedicare la celebrarea ei din partea celui
gratifica t.

Le mariage est un chose sainte ; les conditions qui y invitent ne doivent pas Atre rejetes", zice Turgole1).

Conditia absolutg, de a nu se cgsgtori era consideratg

ea ilieitg la Romani i In dreptul nostru anterior 3). Astgzi
chestiunea este controversatg 3).

Tot ea ilieitg trebue sg fie consideratg i conditia de

a nu se egsgtori impusg donatarului sau legatarului decht
cu consimtAmAaltul unui tertiu, arbitrii Tiii, afarI poate

de eazul cand aeest tertiu ar fi tata sau mama persoanei

gratificate. Este, In adevgr, de esenta cgsgtoriei ea ea s fie
rezultatul liberei vointe a pgrtilor:
,Ne quod omnin nuptiis impedimentum
eratur". (Spiritul legei este de a nn admite nicio conditie care ar putea s'a' aduci
cea mai mica impiedicare la dis'torie). (L. 72 4, Dig., in medio,
De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1).

Conditia de a nu se cgsgtori impusg unui vgduv sau

unei vgduve, a dat loe la dificultgti.
Juriseonsultii romani declarase mai Intai asemenea
eonditie ilicitg, afarg de oarecare exeeptii introduse In favoarea copiilor.

Sub impgratul August, vgduvia ne mai fiind Insg

consideratg ea demng de favoare, legea Tulia Miscella, permite femeilor vgduve de a se cgsgtori In anul Incetgrei din
viatg a bgrbatilor lor, jurind 1ns eg aceastg egsgtorie n'are

de scop deelt naterea de prunci. Justinian abroagg Insg

acest jurgmint 4).
Mai tftrziu Insg, sub Inraurirea christianismului, acela
Conditia de a se clisatori impusa unui calugar ar fi insai1icit, pentruca
canoanele bisericegti II impiedica de a se Insura.
3) Cpr. L. L. 22 i 79 4; L. 72 5, Dig., De conditionibus et demonstrationibue, 35. 1; art. 887 C. Calimach. Cpr. art. 850 1 C. italian, etc.
Vezi tom. IV, partea I-a, p. 199. Art. 850 din codul italian tti art. 131
din legea bulgara &supra suocesiunilor dala 1890, considera conditia de a nu
se casatori ca
L. 2, Cod, De inclieta viduitate et lege Iulia Miseella tollenda, 6. 40.

www.dacoromanica.ro

FORMA DONATIUNILOR.

ART. 813

291

lmpitrat declara, ilicita conditia de vaduvie, prin Nov. 22,

capit. 43 fli 44, solutie care trecuse atat In dreptul vechiu
francez cit qi In codal Calimach :
,,Insiireinindu-se vIduvoiul sau vricluva ea ea nu se InsoteaseX,

atunci are put ere aceastei condifie" , zice art. 700, in medio din
aced cod I).

AstAzi, chestiunea este controversata. Se decide IDA, In

genere, ca asemenea conditie 'este valida rnai Cu seamit

atunci cfind este dictata de o eauza onesta qi respectaba,

precum ar fi, de exemplu, interesul copiilor nascuti din
casatorie, sau acel al sotului caruia conditia de vaduvie
este impusa, spre a-1 1mpiedica, a fi obiectul lacomiei acelor
care se casatorese de specula 2).

Nu admitem acest mod de a vedea, pentruca conditia

de vaduvie impusa donatarului sau legatarului:
Est contra jus publicum et jus libertatis" 3).

Atat art. 850 ultim din codul italian At Fli art.

131 ultim din legea bulgara asupra succesiunilor, dela,
1890, recunosc insa validitatea aceslei conditii.

In once caz sotul ramas In viata este liber de a se

casatori, renunp,nd la liberalitatea facuta. In favoarea lui
de catre celalalt sot 4).
FORMA DONATIUNILOR INTRE VII.

522. In regula generala, contractele aunt nesolemne

i se fortneaza prin singurul efect al consirnimantului Ortilor (art. 971 i 1295 C. civil), actul scris nefiind cerut,
1) Codul Calimach nu face nicio deosebire intre viiduvul sau vgduva

care are a'au n'are copii, pe dad art. 700 eorespunzlitor din codul austriac
dispone eX vgAuvul sa.0 viiduva care are unnl sau mai mul,i colii (wenn Erie En

oder mehrere Kinder hat), aunt singuri obligai a se supune conditiei de a nu

se cliditori. Vezi Stubenrauch, Commentar zum oaterreihischen allgemeinen &Th.gerlichea Gesetzbuch, I, p. 892 urm. (Wien., 1902).
21 Ve2i tOm. IV, partea I-a, p. 202, text vi nota 1 vi tom. VIII, partea I-a

p. 16, text vi nota 3 (ed. a 2-a). Mai vezi vi tom. V, P. 137, nota 2 Cpr. Cas.
fr. Sirey, 1914, 1, 460. D. P. 1915. 1, 28. Vezi Colin et Capitant, III, P. 641.
Vezi trib. Brgila, Cr. judiciar din 1901,. No. 73 (en observ. noastri)
(sentina fearte bine motivatK, infirmatli insli, de C. din Galati. Vezi Dreptui
din 1902, No. 69 vi Cr. judiciar din 1903, No. 25 (tot eu observatia nonstrii),
Planiol, III, 79'i, in fine. Aceit autor, en ()oasis interpretitrei art. 900
din codul fr. (III, 3027), se referli la pgrerea noasta.

www.dacoromanica.ro

292

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. III

pentru aceste contracte ea un element constitutiv al lor

(ad solemnitatem), ci numai eu un mijloc de proba (ad
probationem).
Prin exceptie insa, unele contracte aunt solemne, silica
supuse In privinta existentei lor, unor forme anume sta-

tornicite de lege, fara, de care ele nu pot ave. Hin. Pentru

aeeste contracte, aetul serie, investit cu anumite formalitati
nu mai este cerut ea un si,mplu mijloc de proba (ad probationem), precum este cerut in privinta contractelor conffensuale, ci ea un element constitutiv al contractului (ad
solemnitatem).

Contraetele sau actele solemne in legislatia actuall

sunt : casatoria, adoptiunea, conventiile matrimoniale, insti-

tutia contractuala (art. 933 C. civil), ipoteca 1), subrogatia

conventionall eonstituita de debitor (art. 1107 2 C. civil),
soeietatea in comandita pe actiuni i soeietatea anonima
(art. 88 C. civil), donatiunea, testamentul (art. 886 C. civil),
revoearea expresa a testamentului (art. 920 C. civil) qi
compromisul (art. 341 Pr. civ.3), etc.
Donatiunea este deei un contract solemn, pentru care
se cer anume formalita,ti i a caror lips/ atrage nulitatea
donatiunea unui imobil nu este
ei ; de unde rezulta c
valabil 3).

Jar= dat esse rei"4).

Aeeasta rezultit nu numai din art. 813 C. civil (nulitate virtual. 5), dar qi din art. 1168 din acelasi cod,
dupa care donatiunea, null In privinta formelor, trebue sa
1) La Romani, ipoteca nu era, din contra, un contract solemn. Vezi tom.
I al acestei luerNri, p. 68, nota 2, preeum Ili tom. IV al aceleiasi luerliri, No.
486 i 514.

Vezi tom. I al acestei luerXri, p. 68 si tom. II al aceleiasi lucriri

No. 736.

Cas. S-a I-a, No. 102, din 4 Iunie 1919. Trib. juridied din 1920, No.
1 si 2, p. 1 urm. AceastI decizie pune, insg In principin, c pseudo-donataral
(detentor precar) are dreptul s cear4 a I se restitui de adevg,ratul proprietar
al imobilului, toate ImbungtXtirile prevkute de art. 494 C. civil, care s'ar
aplica la situatinnea constrnetii/or gi locarilor acute de once detentor en
titlu preear, nimio neopunndu-se ea dispozitiile acestui text s se aplica si la
alti posesori care nu sunt tertii. Mai vezi in acelas Bens, Cas. I, No. 102, din 4
Iunio 1919. Trib. juridica din 1920, No. 20, 21, p. 82 (cm beery. noastrii, In
gens contrar). Vezi tom. I al acestei lueritri, p. 464.
Vezi tom. I al aeestei luerXri, p. 68 si infra, No. 852.
3) Art. 1056 din codul italian dispune anume c orice donatiune se face
prin act, public, sub pedeapsa de nulitate.

www.dacoromanica.ro

FORMA DONA TITINILOR iNTRE vil

-fie

293

refacuta, Cu formele legale. Vieiile unei donatiuni nu

pot fi reparate printiun act confirmativ, nici de dlruitor,

nici de donatar, dei legea vorbete numai de cel
findeit neantul nu poate confirma nici In mod expres, nici
In mod tacit (art. 1900 C. .civil).
Quod nullum est confirman i neguit" 1).

Este vorba, bine Inteles, In specie, numai de un viciu

de formit, caci daca ar fi vorba de incapacitatea dgruitorului sau de un alt vieiu, strain de formele donatiunei, ea
ar putea fi eonfirmata de dgruitor2).
Din imprejurarea c donatiunea este, In specie, inexistentli resulta ea inexistenta ei poate fi propusa de toate
contractante, deei i de Insuqi druitorul, fgrA ca
-actiunea lui sa poat4 fi declaratl prescrisl. Daca dAruito.-

rul a executat contractul inexistent, el va putea timp de

30 de ani sa cearl inapoi tot ce donatarul a primit In

virtutea, acestui contraet.

In fine, o donatiune neinvestitii cu formele legalenu

poate servi ca just titlu spre a conduce la uzucapiune de
10-20 de ani 3).
Sunt Insl autori care sustin c nulitatea donatiunei
las1 sl subsiste o obligatie naturall, care -se transforml
obligatie civil prin confirmarea motenitorilor (art.
1167 3 C. civil), solutie adinis i in privinta testamen-telor neregulate 1 chiar verbale4).

Aceasta solutie este insl inadmisibilI, pentrua transformares unei obligatii naturale Inteo obligatie eivill prin
-confirmare este contrarl regulei:
Confirmatio nihil dat novi"

Donatiunea fiind un act solemn, trebue deci sl fie

fleutg, prin act autentic. PArtile se vor presenta inaintea
tribunalului, fie In persoang, fie prin mandatari investiti
Cu o procurg autentic, pentrucg mandatul formnd un
1) Vezi supra, p. 287 vi infra, No. 565.
2) Vezi tom. IV, partes I-a, P. 209, nota 1 vi tom. VII, p. 48.
2) Vezi tom. XI, p. 248, nota 4 vi p. 256, text vi nota 3.
Vezi tom. IV, partea I-a, p. 208, ad notam i tom.14,:partea_IT, p. 458.
5) Cpr. Planiol, 111, 25, 32.

www.dacoromanica.ro

291

COD. C1V.

CARTEA III.

TI r. jr.

CAPIT.

tot indivizibil cu actul pentru care este dat, trebue A, fie

supus aceloratli conditii la care este supus Insui actul, solutie aplicaba tuturor contractelor solemne In genere 1).
(Cpr. art. 1781, 1788 C. civil).
Formele autentifielrei sunt cele prevIzute de legea
pentru autentificarea actelor in genere, cetirea din cuvnt
In cuvttnt prescrisI, sub pedeaps5, de nulitate, de art. 961
e. civil, In privinta testamentelor, nu se aplicg insit donatiunilor, niel celorlalte acte autentice In genere 3).
522 bis. Formalitatea autenticitItei a fost introdusg

pentru prima oarl in Franta, de ciitre cancelarul D'Ag-

nesseau, prin ordonanta asupra donatiunilor din anul 1731.

Motivele legei aunt, in aceast privintg, urmfitoarele : Mai

fried, actul autentic asigurit odatd, qi mai mult neatIrnarea

voinei dlruitorului, care, intrucatva, este garantat in contra
captatiunei la care este expus din partea celor interesati.
Apoi, aceast solemnitate are de scop asigurarea irevocabilitItei darului, ciici nu trebuie Ed fie In puterea uneia sau
celeilalte din pArti de a desfiinta donatiunea prin desfiinarea actului care constatl dovada lui, ceeace ar fi fost lesne
dael nu s'ar fi preseris in specie existenta unui act autentic.
522 ter. Cu toate acestea Bunt legislatii stritine, precum este acea englezI, acea sarbeasel, etc. In care donatiunea nu este un contract solemn 3).
Aceiaqi solutie era admisI qi la Romani, unde Justinian
consaerl atAt In Institute cat qi In Cod facultatea de a dgrui

cu sau flrg un act seria:

,Perficiuntur autem (donationes), cum donator suam voluntatem scriptis aut sine scriptis manifestaverit". (Donatiunile mint
1) Vezi tom. I al coment. noastre, p. 207, nota 2; tom. IV, partea I-a,
p. 211, nota 1 tti p. 227, nota 3; tom. VI, p. 611, text vi nota 1; tom. VII,
p. 128, text
nota 5; tom. VIII, partea I-a, p. 59, text i notele 1 vi 2; tom.
IX, ed. II, p. 565, 566, text qi nota 1; tom. X, p. 590, text rti nota 5; tom. XI,
p. 257, nota 1, etc. Vezi i infra, p. 596. lepr. C. Craiova (in privinta conventiilor matrimoniale), Pagini juridice din 1912, No. 22 (cu observ. noastra);
Cas. S. 1-a, Turisprud. rowing din 1914, No. 10, P. 146. Mai vezi tom. I, al.
acestei lucrari No. 37 ter, p. 69 i No. 234, p. 291; tom. III, No. 262; tom.
IV, No. 18, No. 357 Eli 486, etc.
Vezi tom. IV, partea I-a, p. 213 i tom. IV, partea Ir, p. 86, nota 2, etc.
Vezi tom. IV, parten I-a, p. 14, nota 3. Cpr. Bufnoir, Proprit et
contrat, p. 485 urm. Art. 311 din legea bulgara asupra succesionilor, din 1890,
dispone, In aceasta privinta ca. once donatiune de bunuri imobiliare trebue
se fault prin act notariat, sub pedeapsa de nulitate, numai donatiunile de bunuri
mobiliare putind fi acute prin predarea directa a lucrurilor.

www.dacoromanica.ro

DONATILINI MOBIL' AR R.

ART. 827

295

perfecte indatit ce dXruitorul qi-a manifestat vointa printr'un act

scris san art,. aseinenea act). (Instit., De donationibus, II, 7, 2,
ab initio l).

522 quater. In clt priveste dreptul nostru anterior

(codul Calimach, Regul. organic 2), codul Caragea, etc.),

vezi pm. IV, partea I-a, p. 216-219.

S'a decis c, In lipsa unei dispozitii exprese in codul

Caragea, care A cear, un act scris pentru existenta darului,
dovada, lui se putea face si prin martori 3).
523. Formele speciale la care sunt supuse donatiunile mobiliare (art. 827).
Toate donatiunile mobiliare,
pentru care se Ineheie un act autentie, Bunt supuse forma-

statornicite de art. 827, C. civil, adiel a statului

estimativ, de care vorbeste acest text, al egrui seop este de
a mentine principiul irevoeabilitg,tei darurilor, 1m piediAnd
pe aruitor de a retine unele lucran i cuprinse In donatiune

si de a o revoca astfel In mod partial.

Aceastl dispozitie nu se apliA Ins donatiunilor manuale, nici celor deghizate sau aseunse sub forma unui
contract cu titlu oneros, nici institutiilor coutraetuale (art.
9334).

Ea se aplid, InA nu numai mobilelor corporale, dar

si celor incorporale, precum i tuturor donatiunilor acestor
mobile, fie remuneratorii, oneroase, conditionale, Cu termen
sau pure si simple.
Actul sau statul estimativ, dupg cum 11 numeste art.
772 C. civil, care poate fi fIcut printr'un act sub semniiturN
privatI, trebue A coprindit descrierea individual i preteVezi Ili L. 34, Cod, De donationibus, 8, 54.
Regul. organic al Moldovei (anexa lit. T, punctul 5) pinata. in principie c. daniile i darurile in viati trebuind sX fie adeverite sau de eltre juded,toriile tinutale, san de cittre divanurile tltrei de sus gi ale prei de jos, dupit
vointa gi inlesnirea fetelor alcItnitoare, i acest text nefileAnd nicio distinctie
intre donatiunile mobiliare gi cele insobiliare, s'a decis, uneori c, In urma acestui Regulament, donatiunile au devenit in Moldova acte solemne, bine inteles,
afarg de cele manuale, care eran permise, Cpr. Cas. S-a I-a, Bult. 1900, No. 271.
Vezi i Bult. S-a I, 1880, p. 243. S'a decis twit ca forma1it4ile statornicite de

Regul. organic nu privesc pe pXrti, ci numai pe tertii. Butt. S-a civil, anul 1868,
p. 133. In consecin, s'a decis cg, sub imperiul codului Calimach, intro plirti
moltenitorii lor, darul putea fi dovedit prin once mijloace do prob31,, deoarece
art. 1616 din acest cod a fost inlocuit prin art. 6 lit. T, din Regul. organie
care infiinteazX oarecare forme numai In privinta tertiilor. C. Iagi, Dreptul din
1891, No. 61, p. 485 urm. (en beery. noastr).
2) Ca.s. S-a I-a, Bult. 1913, p. 1750. Bull. 1908, p. 822.
Vezi infra, No. 625, in fine.

www.dacoromanica.ro

296

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. III

luirea fiecitrui lucru &nit, i sl fie semnat de dlruitor i

de donatar, sau de acel care acceptg pentru acest din urml.
523 bis. Lipsa actului estimativ nu atrage inexistenta
donatiunei, dupl cum pe nedrept sustin unii, ci numai anularea ei; de unde rezultl el aceastl anulare nu mai poate fi
cerutit dac au trecut 30 de ani dela slvarirea donatiunei.
523 ter. Actul estimativ poate fi Inlocuit prin acte
eehivalente, de exemplu, printr'un inventar care ar stabili
consistenta i valoarea lucrurilor dlruite. Din lmprejurarea
el actul estimativ nu este preseris ad nsolemnitatem rezula
cl ditruitorul care ar fi &cut traditia mobilelor n'edeserise

nepreteluite, nu le va putea cere Inapoi dela donatar,

pentrucl, In asemenea caz, donatiunea fiind numai anulabilI, anularea care rezultit din lipsa ctului estimativ a,
putut fi confirmatit prin executarea voluntarii a donatiunei

In specie, traditia lucrurilor &mite se considerl ca G

confirmare tacitl In sensul art, 1167 C. civil.
523 quater. Doctrina qi jurisprudenta admit el creditorii dlruitorului chiar posteriori donatiunei, pot sl propue
anularea donatiunei pentru lipsa actului estimativ, ceeace

implicit el i lnsui dlruitorul are acest drept.

Aeest drept nu apartine Insl nici dlruitorului,

ereditorilor sli, atunci clnd eel dintli a predat de bun.

voe donatarului lucrurile ditruite; cici In asemenea caz,
dlruitorul ne mai putnd sl le revendiee dela donatar, se
Intelege cI nici creditorii lui nu pot sit aib/ acest drept,
524. Acceptarea donatiunei (art. 814 1 Eli 2
C. civil).

Donatiunea fiind un contract, nu se perfecteazit

cleat prin acceptarea ei, i lipsa acceptlrei poate fi opusl

chiar dacl donatarul a fost pus In posesiunea lucrurilor

&mite Eli a perceput fructele lor.
Acceptarea se poate face. atat de Insu0 donatarul eat
de un mandatar al slu, fie legal sau conventional. Mandatarul conventional va trebui Ins sl fie lnvestit cu o procurI autentic11).
Plug In momentul acceptitrei sau notificiirei ei, dacit
acceptarea s'a fleut prin act separat, d/xuitorul este In drept
retragI oferta sau policitatia sa.
Vezi supra, p. 293, text rnota 3.

www.dacoromanica.ro

ACCEPTAREA DONATIUNEI.

ART. 814

297

Donatiunea nu obliga deci pe daruitor i nu-i produce efectele sale decat din ziva In care a fost acceptata
(art. 814 C. civil).
Chestiunea de a se ti daca donatiunea trebuia sit fie
acceptata la Romani este controversata. Cei mai multi admit necesitatea acceptarei, cu toata parerea contrail, a lui
Savigny1), pentruca nimene nu poate al impue o favoare
-euiva :

Non potest liberalitas nolenti adquir". (0 liberalitate nu

poate fi dobAndita de cineva contra vointei sale). (L. 19 2, Dig.,

De donationibus, 39. 5).

Un alt fragment din Digeste zice, de asemenea:

Invito beneficium non datur". (Nimene nu este obligat a

.accepta o binefacere In contra vointei sale). (L. 69, Dig., De div.

-regulis juris antiqui, 50. 17 2).

Solemnitatea acceptarei era Snag, neeunoscutit la Romani 3).

524 bis. In dreptul actual, totul fiind solemn In ma-terie de donatiuni, nu numai oferta de a darui, dar I acceptarea trebue s se faca In forma autentica.
In dreptul nostru, acceptarea n'are Insa nevoe de a fi
expresa, ea putand fi i tacita.
In privinta donatiunilor manuale, acceptarea va consista in primirea lucrului &nit.
Daca acceptarea n'a avut loc prin 1nsui actul de domatiune, ea se poate face 1 printr'un act posterior, NO
numai inaimtea morfei delruitorului sau pierderei capacitatei sale, concursul conslintimantului neproducandu-se decat
In momentul acceptarei (art. 942 C, civil 4).

Mo4tenitorii donatarului n'ar putea deei s primeasca

.donatiunea In urna mortei acestui din urma, caci ei reprezentInd pe defunct numai In privinta drepturilor ce acesta
avea in patrimonitl lui, In specie, el nu avea qi deci n'a
System des heutigen rdmischen Beats, IV, 160, p.145 nrm.

Contra:

Dernbnrg, Pandekten, II, 106, text ei nota 4; ITnger, System des oesterrei-ehischen allgemeinen Privatrechts, II, 95, p. 196, nota 26, ate.
Vezi tom. I al acestei luer/ri p. 55 kti p. 125 ter.
2) Vezi tom. IV, partea II, p. 229, nota 1. Tot acolo se arat i dreptul
aloetra anterior in aeeastii
4) Vezi tom. IV, partea I, p. 231 i p. 270; tom. VIII, partea I-a, p. 142,
iota 4 (ed. a 2-a). Vezi ei infrci, No. 534, p. 306.

www.dacoromanica.ro

298

COD. CM

CARTEA III.

TIT. Il.

CAPIT. III.

putut transmite niel un drept, de oarece nu acceptase Incg

donatiunea.

524 ter. Din Imprejurare cg o donatiune neacceptat&

nu face parte din patrimoniul donatarului, mai rezultg cg,

creditorii lui nu pot s'o accepte niel in baza art. 974 C.

civil 9, nici In baza art. 975 C. civil, pentrucg actiunea
pauliang las a se presupune cl debitorul
micorat
patrimoniul printr'un act fraudulos gi, In specie, donatarut
a pierdut numai ocazia de a se Inavuti, ceeace el este In
drept sg, facg fgrg a dauna pe creditorii si 2).
Non fraudantur creditores, dim quid non adquiritur a debitore, sed citm quid de bonis diminuitur". (Creditorii nu se pot
plngecit au fost Inselati de debitorul lor, de citeori acest din
urmg. pierde ocazia de a-si mgri patrimoniul, ci numai atunci
cnd el InstrXineaz. sau ascunde bunurile sale In dauna lor). (L.
134, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 173).
525. Acceptarea donatiunei fcut unui minor sau
Donatiunea flunui interzis (art. 407, 815 C. civil).
cutg umui minor emancipat se accepteazA de Inauqi minorul,

Cu asistenta curatorului su (art. 425 ki 815 2). sau de

pgrinti ori ceilalti ascendenti ai sgi (art. 815 3 C. civil).
Dacg, tatgl curator ar fi In acelaqi timp qi dgruitor, acceptarea se va face de minor, asistat de un curator ad hoc.
Donatiunea flcutg, unui minor neemancipat, care se
afig sub tutelg, sau unui interzis, se va accepta de tutor
Cu asistenta consiliului de familie (art. 407, 815 2 C. civil).

Donatiunea flcutg unui minor, fie emancipat sau neemancipat, mai poa(e fi acceptatg de pgrintii sgi (tatitl sau
mama). Mama n'are, in asemenea caz, nevoe de autorizarea
bArbatului, pentrucg, ea intervine In specie ca un reprezentant legal al minorului.
Mama este in drept a primi, fitri nicio autorizare,
donatiunea fitcutg. copilului sgu, chiar and tatgl ar fi In

viatg qi n'ar voi s'o primeascg.

Vezi tom. IV, partea I-s, p. 186; torn. V, p. 205

infra, No. 680 bis, preeum

si

si

p. 224. Mai vezi

tom. III al aeestei lueriiri, No. 56. Chestiunea este

InsA, controversatI.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 232; tom. IV, partea II, p. 186; tom. V,
p. 205 si p. 224. Vezi si tom. Ill al aeestei luerriri, No. 56 i infra., No. 680.
Chestiunea este insit eontroversa.X.

(alias 9).

Vezi si

L. 6, Pr., in fine, Dig., Quae in fraudem ereditorum, 42. 8.

www.dacoromanica.ro

ACCEPTAREA DONATIUNEI.

ART. 407, 815

299

Mama naturall este i ea In drept a primi donatiunea

facial copilului ei firesc neemancipat.
Mai mult Inca, acest drept '11 au qi aficendentii depe mama,

pentruel recunoaqterea ei face pe copil sa intre In familia sa,

ea qi cum ar fi legitim (art. 652 2, 677, 678 C. civil).

,Nul n'est Ward de par sa mre" 1).
Dreptul de a primi donatiunea facuta unui copil minor

Il mai au, dupa art. 815 C. civil, pe langa parinti, i ceilalti ascendenti ai copilului, far/ deosebire de sex qi de
chiar cand ei n'ar fi tutori, qi parintii, care s'ar ifla
In viata ar refuza donatiunea.
Aceeptarea parintilor qi a celorlalti ascendenti nu este
supusa la nicio formalitate ; numai tutorul, care n'ar fi ascendent are nevoe de autorizarea consiliului de familie (art.

407 0. civil).
Aseendentii n'au nevoe de autorizarea acestui consiliu,

chiar cand ar fi tutori, pentrucit tutela nu le poate ridica

dreptul ce le confera titlul lor de ascendenti.
Daca tutorul sau ascendentul este Insukti daruitor, accep-

tarea se va face de un alt ascendent sau de un tutor ad-hoc:

,Nento in re sua auctor esse potest" 2).

Donatiunea fleuta unui copil zamislit se va primi de

tatal ori mama lui, sau de un alt ascendent 3), sub conditie Insa ea copilul sa se nasea viu (art. 654, 808 C. civil).
Cat pentru copiii gasiti, carora nu li s'ar putea randui
un tutor, ei vor putea fi reprezentati de primarul comunei

(analogie din art. 311 C. civil, modificat prin L. din 15

Martie 1906).

Acei pulli sub consiliul judiciar au capaeitatea de a

primi singuri donatiunile facute In favoarea lor, fara
asistenta consiliului, i de a cere trahserierea donatiunilor
i mobil i are.

Asistenta consiliului va fi necesarit la acceptare numai

atunei cand donatiunea ar fi supusa unor oarecare sarcini
(sub modo).
Vezi supra, No. 118 i tom. I al acestqi luerXri, p. 401, etc.
Vezi supra, No. 440 Eli tom. I al acestei lucrIri, p. 261, 301, etc.
Cpr. art. 1059 4 C. italian i art. 314 2 L. bulgarA asupra succeeiunilor din 1890, etc.

www.dacoromanica.ro

300

COD. C1V.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. III

526. Acceptarea donatiunei ficut unei femeei

mritate (art. 199, 201 C. civil).
Art. 934 din codul
fr. dispune c femeea mitritatit nu poate sit accepte
donatiune, fara autorizarea barhatului sau a justitiei. Acest
text a fost tag cu drept euvant, eliminat atat din codul nostru
cat qi din cel italian, pentruca, el este de prisos fa ta de
art. 199 qi 201, care prevad ca femeea mAritatA sub once
regim, fie chiar separata de bunuri, nu poate sa dobindeasca avere cu titlu oneros sau gratuit, far& consimtimantul barbatului sau autorizarea justitiei
A fortiori, deci, femeea maritata neautorizata nu poatedispune de averea sa prin donatiuni Intre vii 2).
Autorizares barbatului n'are tug nevoe de a fi autentica,.
fiind suficient ea ea sa fie scrisA 3).
Autorizarea poate fi i tacita de cateori barbatul la-

parte la act (art. 199 C. civil).

Barbatul poate s. primeasca o donatiune In numelefemeei, Insa pentru aceasta are nevoe de o procura autentica,

fie chiar general.

De cate ori o femee maritata va primi o donatiune
MA a fi autortzata conform legei, aceeptarea va fi nula,.
nulitatea fiind lima relativa, dei chestiunea este foartecontroversata 4).

527. Acceptarea donatiunei find unui surdo-mut

(art. 816 C. civil5).Surdo-mutul care poste said comunice vointa i ideile sale prin scris, poate s primeasca
donatiunea el Insukti, sau printeun mandatar Investit cu
o procura autentica, dacit este major qi capabil 6).
Daca surdo-mutul nu poate
comunice ideile saleprin scris, acceptarea donatiunei se va face tot de el, Tug
cu asistenta unui curator ad-hoc, randuit de consiliul deiar nu de tribunal, dupa cum impropriu se exprima
art. 816 din codul civil.
Vezi tom. TV, partea I-a, p. 237 qi tom. VIII, partea I-a, p. 622,..
nota 4 1ed. a 2-a).
Vezi tom. IV mentionat, p. 66 tri 237.
Vezi tom. IV mentionat, p. 237 i tom. VIII, partea I-a, p. 630 ad no/am..
Vezi infrci, p. 303.
Vezi &supra conditiei juridice a surdo-mutilor, studiul ce am publicat
In Dreptul din 1907, No. 56, precum 10 T. G. TAngsescu, Cr. judieiar din 1914..
No. 59 i 60.
5) Art. 936 1 din codul fr. este expres in acessa privintX

www.dacoromanica.ro

ACCEPT. DON. FRIIT.X. IINIII SURDO-MITT.

ART. 816. 301

Acceptarea facindu-se, dupa textul nostru, de Insuqi

surdo-mutul, rolul curatorului nu este cleat aeel al
unui interpret ; pe and, In codul francez, acceptarea se

face de instqi curatorul, ceeaee este mult mai logic.

Acest curator neavand la noi nici facultatea, nici
obligatia, de a aceepta donatiunea In numele surdo-mutului,
nu va fi responsabil nici pentru lipsa de acceptare, nici
pentru lipsa de transeriere a donatiunei, ci numai atunci
and ar refuza fth euvant asistenta sa 1).
La noi, unde acceptarea donatiunei n'are nevoe de a
fi expresa, surdo-mutul, care ar fi In stare Bali manifeste
vointa prin semne, ar putea s primeasca el Insufli donatiunea fara asistenta curatorului, semnand actul de donatiune

prin punere de deget (art. 16 L. p. autentifie. actelor).

In once caz, exceptia statornicita de art. 816 C. civil
fiind, ea toate exceptiile, de stricta interpretare, nu poate
fi hating prin analogie la alte cazuri ; de unde rezultac.
surdo-mutul major qi neinterzis, ajar and n'ar ti a serie,
are capacitate de a consimti la celelalte contracte solemne,
sernnand actul cu punerea de deget 2).
Astfel, surdo-mutul ar putea, sa fad, o donatiune, un
testament autentie, etc. qi cbiar un testament olograf,
tie a serie.
El are, de asemenea, capacitate de a primi singur o plat.

manifesta vointa prin

Surdo-mutul, capabil de
semne poate s adopteze i sa se dea In adoptiune, sa se
casatoreasca qi, prin urmare, s. faca qi o conventie matrimonial.
Habilis ad nuptias, habilis ad pacta nuptialia, sau ad
matrimonii consequentias" 8).

Aqa dar, In rezumat, surdo-mutii sunt capabili de

toate actele vietei civile, afara de exceptia prevazuta de
art. 816 C. civil, de cate ori ei au uzul ratiunei qi pot Bali
manifeste vointa.
528. Acceptarea donaliunei fcut unel persoane
morale. Donatiunile, ca i legatele &cute Unei persoane
I) Vezi infra, No. 552.
2) Vezi tom. I, p. 71, nota 1; tom. IV, partea I-a, p. 241; tom. VI, nota
1, in fine dela p. 454, 455; tom. VIII, partea I-a, p. 88, 89 (ed. 2-a), etc.
13) Vezi supra, No. 483 qi infrci, No. 637, etc.

www.dacoromanica.ro

302

COD. CIV.

CARTEA. III.

TIT. Il.

CAPIT. DI

morale recunoseuta prin lege, se primesc de administratorii

acelor persoane, in urma unui deeret regal care Invoeste

acceptarea liberalitittei (art. 811, 817 C. civil 1).

EFECTELE ACCEPTAREI.

Trebue sa distingem, In aceasta privinta :

1 efectele acceptarei regulate, si 2 efectele acceptarei
ne reg ul ate.

529 bis. 1 Efectele acceptirei regulate. Acceptarea

facuta In formele legate leagg, pe daruitor si pe donatar,

%And ea donatiunea sa fie perfecta si irevocabila (art.
407 C. civil).

Prin urmare, persoanele incapabile nu pot sa atace,

niei chiar pentru leziune, actele facute de reprezentantul
lor legal In marginele legei si ale atributiei lor, ele fiind
destul de aparate prin Indeplinirea formelor edicta,te de lege.
De cate ori Insa, cu toata observarea formelor legale,
incapabilii au suferit o &ling, ei au o actiune in despagubire contra reprezentantilor lor legali (art. 390, 1548
C. civil).

529 ter. 2 Efectele acceptirei neregulate.Nuli-

tatea acceptarei atrage nulitatea donatiunei si de cate ori

nulitatea este absoluta, ea poate fi propusa de toate partite interesate, deci si de Insusi daruitorul sau de reprezentantii lui. Trebue sa consideram ea absoluta once nulitate care rezulta din neindeplinirea formelor solemne ale

donatiunei, sau din lipsa de calitate ori a unui mandat

autentic din partea celor care au acceptat donatiunea si,
in fine, din lipsl, autorizarei guvernului a liberalitatei facuta unei persoane morale (art. 811, 817 C. civil), pentru
c incapacitatea persoanelor morale a fost statornicita mai
mult intr'un interes public dealt In interesul aeestor persoane.
Cazurile and acceptarea donatiunei %cal
unui incapabil este null. Am vazut. la No. precedent cazurile In care aceeptarea donatiunei facuta unei persoane capabile este lovita de o nulitate a bsolut.
11 Vezi aupra, No. 500. Cpr. art. 1060 C. ita.lian gi art. 315 din legea bulgarI asupra suecesiunilor, dela 1890.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE ACCEPTIREI REGULATE.

303

In ell priveqte donatiunea gent/ unui incapabil, acceptarea poate fi null In urmittoarele doul cazuri : 1 and
reprezentantul legal al incapabilului n'a observat formele
prescrise de lege; de exemplu : un tutor a primit donatiunea
flcutl minorului sau interzisului flrl autorizarea consiliului
de familie (art. 407 C. civil) ; si 2 and acceptarea a fost
flcutl de Insusi incapabilul flrl, lndeplinirea formelor legale ; de exemplu : o femee mitritatl a primit o donatiune
WI autorizarea prescrisl de lege (art. 199, 201 C. civil);
un minor emancipat sau un surdo-mut a primit o donatiune flrl asistenta curatorului (art. 815, 816). etc.
530 bis. Chestiunea este Insl de a se sti dacii aceastl
nulitate este absolutit sau numai relativit ? Desi chestiunea
este foarte controversatl, controversa existind tti In vechiul
drept francez credem e nulitatea este relative. Este, In
adevir, de principiu el contractele Incheiate Intre un incapabil
qi o persoanl capabill leagit pe persoana capabill, At% a lega

pe eft, incapabill, In acest sens cl rlmlne la alegerea incapabilului de a mentine contractul sau de a cere anularea
lui. Apoi, teoria nulitltei absolute se IntemeiazI mai cu
seam/ pe art. 934 si 938 din codul francez, care au fost
eliminate de legiuitorul nostru. Prin urmare, de Ate ori
tutorul a primit, In numele minorului sau interzisului, o
donatiune flr autorizarea consiliului de familie, sau de
clteori o femee mAritatl a primit o donatiune flrl autorizarea legal, nulitatea acceptlrei este pur relativl ; de unde
rezultl cl aceastl nulitate poate fi propusl numai de in-

ca pabil, iar nici intr'un caz de dlruitor sau de reprezentantii lui.

Aceastl nulitate fiind relativI, se preserie prin 10 ani

din ziva mortei dlruitorului (art. 1900 C. civil), solutie

admisibill si in privinta donatiunilor deghizate 1).
530 ter. Asupra chestiunei de a se Ilti dacl nulitatea care rezultl din neobservarea art. 1231 este relativl
siu absolutl, vezi tom. I al acestei lucritri, p. 373, nota 1,
precum qi tom. IV, No. 20 si observ. ce am publicat In

Cr. iudiciar din 19154 No. 18, etc.

1) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 245 nrm. Mai vezi tom. I al Com. noastre,

(ed. II), p. 788, text si nota 5; tom. II, p. 746, nota 4; tom. V, p. 34, preeum
li tom. J. al aeeetei luorliri, p. 373. Cpr. Colin et Capitant, III, p. 138.

www.dacoromanica.ro

COD. CIV. - CARTEA IJI. - TIT. 11. - CAPIT. III

304

Consecintile

lipsei

de acceptare (art. 820

C. civil). Minorii si interziii, carora li s'a facut o donatiune, nu pot cere lucrurile daruite, daca aceasta donatiune n'a fost acceptata In numele lor, de tutorul lor
(art. 815 C. civil), cad neexistand acceptare, nu exista nici
donatiune (art. 814 C. civil). Minorii i interzisii au Insa
recurs contra tutorilor care neglijand de a accepta dona-

tiunea, le-a adus o dauna In averea lor (art. 390 si 998

C. civil).
Art. 820 din Oodul civil, fiind aplicarea unui prineipiu
general-, trebue s deeidem ca aceeasi raspundere incumba

tuturor acelor care sunt Insarcinati de a primi donatiunea

in numele incapabililor ca i celor Insareinati numai de a-i
asista.

Tutorul, care a fiteut o donatiune minorului sau in-

terzisului i ascendentul care a facut o donatiune descen-

dentului sau, nu sunt responsabili In baza art. 820 C. civil

pentru lipsa de aceeptare, caci ei avand interese parse eu
acele ale donatarului, nu ,puteau accepta donatiunea. Ei nu
vor fi responsabili deck Intr'un singur caz, i anume:

atunci And ar fi participat la o acceptare, care ar putea

fi declarata nula, pentru ea in asemenea caz, ei manifestInd

intentia de a mentine donatiunea, erau datori a veghea ca
ea sa fi acceptata In mod regulat.
Notificarea acceptsdrei (art.

814 partea final).

Daca acceptarea donatiunei n'a fost facuta prin Insusi aetul

de donatiune, ci printr'un act posterior, inainte bad de
moartea daruitorului sau pierderii cupaciteifei sale, donatiunea nu-si va produce efectele sale decal din ziva In care
se va fi comunieat daruitorului actul de acceptare, prin
portarei, eaci eoncursul consimtamantului si, prin urrnare,

contractul n'are loe decat atunci and acceptarea parvine

la cunostinta mini care a faeut oferta de a darui.
Din Imprejura,rea el donatiunea nu este perfectI, in
privinia ambelor parti, decat din momentul notificArei
acceptarei, rezulta c daca donatarul ar deveni incapabil
sau ar muri dupii acceptare insa lnainte de notificare, notificarea acceptarei n'ar mai putea aves loe si donatiunea
nu va mai aves fiinta.
De asemenea, creditorii donatorului
www.dacoromanica.ro

creditorii mote-

DESPRE DONATIUNILE INDIRECTE

305

nitorilor si n'ar putea sg, notifico daruitorului acceptarea

clonatarului defunct. Chestiunea este Insa controversata In
Franta.
Tot astfel, daruitorul rilmane liber de a revoca donaIiunea cat thnp notificarea aceeptArei n'a avut loe, iar notifiearea nu s'ar putea face mcgtenitorilor sai, In caz cand
el ar fi murit Inaintea primirei ei pentruca nu existit donaOune cat timp acceptarea n'a fost notificatd.
Tot pentru aceleai motive, notificarea nu va pu tea fi
faena dgruitorului, care ar fi devenit incapabil, fie de fapt,
fie de drept, In urma a cceptgrei.
EXCEPTIILE ADMISE DE LEGE DELA PRINCIPWL
SOLEMNITTEI DONATIUNILOR

533. Art. 813 C. civil dispune ct toate donatiunile

se fae prin act autentic.
Prin exceptie Irisa forMele solemne nu mai sunt necesare In urmatoarele eazuri, In cari exista donatiune indirecta.
1 Citad ereditorul renunta la creanta sa, restituind

clehitorului titlul creantei (art. 1138 C. civil);

2 Cand cineva serveoe pretul unei rente viagere ce
el constitue cu titlu gratuit In folosul unui tertiu (art. 1642) ;
30 Cand cineva lasa anume sa se Implineascg, prescriptia

care curgea In contra lui ;

40 M'id cineva renunta la beneficiul unei prescriptii
eaqtigate (art. 1839);
5 (Jand eineva renunta la uzufruct sau la o succesiune i renuntarea sa foloseqte nudului proprietar sau rno-

tenitorilor sai, ori tree la gradul urmator (art. 697 C. civ.9 ;

6 Cand se face o donatiune printr'un contract de
asigurare pe viata ;
70 Cand se face o donatiune remuneratorie sau rgsplgtitoare Cu caracterul unei datio in solutum, sau In exe,cutarea unei obligatii naturale;

8 Cand se face o donatiune sotilor sau unuia din

1) Este vorba, bine Inteles In specie, de o simpla renuntare, caci daca
un moltenitor ar renunta la succesiune In folosul altui moltenitor, aceasta n'ar
mai constitui o donatiune indirecta, oi o adevarata donatiune, supla. ca atare,
formelor solemne ale donatiunilor (art. 697 gi 817 C. civil).
72701

www.dacoromanica.ro

306

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. III.

CAPIT.

ei prin contractul de easgtorie (art. 932 C. civil). Aceste

donatiuni sunt insA, In realitate, investite cu formele
lemnitAtei, pentrucg ele fac parte din conventiile matrimoniale, care stint contractele solemne (art. 1228 O. civ. 708
urm. Pr. cis%) ;

90 In fine, cAnd se face o donatiune manual l sau o

donatiune deghizatg, sau ascung sub forma unui contract
Cu titlu oneros.
534. Donatiunile manuals.

Donatiunile manuale (de

manu ad manum) sunt admise de doetring, i de jurisprudentA, atAt In Franta cat qi la noi, pentru lucrurile mobile
precum bani, juvaere i altelei), qi pentru once sum, iar
nu numai pentru o suml minimg, dupg, cum pe nedrept se
decide de unii2).
Jurisprudenta le seuteqte 'MA pe nedrept dupg, pgrerea
noastrA, de taxele de Inregistrare').
Donatiunile mobilelor, corporale nu aunt supuse nici unei
formalitati de cateori exista traditie
zice Pothier.

Tribunul Jaubert a zis, deasemenea :

Donatiunile manuale nu aunt supuse la nicio forma si nu
sunt carmuite de alta regar deck de traditie, afara de reducerea
raportul lor n cazurile respective".

Mai mult Inc, ilustrul cancelar Daguesseau, autorul

ordonantei din 1721, zicea cl darul manual n'are nevoe
de nicio lege, iar jurisprudenta repet1 dap/ el eg, darul
manual apartine mai mult dreptului natural decat dreptului civil, qi cg, el se impune din ce In ce in fiecare zi, ea
o neeesitate In relatiile ordinare ale vietei."
Curtea de casatie a decis, in Sectii-Unite, In unire cu
concluziile noastre, cg, intre eonditiile ce se cer pentru validitatea unui dar manual este Eli aceea ea traditia luerului
dgruit di fie fAcutg, inaintea mortei ddruitorului; aqa cA
nu poate sA existe dar manual de elteori instantele de fond
constatA cg, traditia lucrului clgruit nu s'a fAcut donataVezi infra, p. 308.
Vezi tom. IV, partes I-a, nota 3 dela p. 257, 258. Vezi &supra, donatiunilor manual% Bufnoir, Proprit et contrat, p. 493 urm,
Cas. Seetii-Unite, Bul. 1912, p. 2066 t2.1 tom. IV, mentionat, p. 258,
flota in.

www.dacoromanica.ro

DONA TIIINILE MA NUALE

307

rului de catre daruitor in timpul viefei acestuia i In momentul cand el era capabil de a consimti a). Cu drept euvint s'a zis, deci, ca darul manual este un contract real
In sensul rignros ce aceasta expresie avea la Romani (re
perfieitur 2).
.Donatiunea manualg se indeplineste prin remiterea

pe care dgruitorul o face donatarului", zice art. 273 lit. d (titlul

final) din codul civil elvetian dela 1907 3).

Darul manual fiind o adevarata donatiune i once donatiune fiind un contract, cere, pe de o parte, acordul voinOlor In vederea de a face i de a primi o liberalitate, iar

pe de alta parte, traditia mala a lucrului dama, eare nu

se considera In specie numai ea o executare a contractului,

ci ea un element constitutiv si o cauza eficienta a donatiunei. Traditia este deci aeeea care, In specie, d valoare
efecte concursului de vointe. Ea creesza deci darul manual qi transmite donatarului proprietatea luerului dama 4)

Traditia necesara, pentru ca darul manual al existe,

trebue s. se Indeplineasea Intr'un mod extern qi vizibil
sit procure donatarului posesiunea reall fi efectiva a lucrului daruit, caci numai astfel el va putea s invoaee
erga omnes art. 972 qi 1909 C. civil. Daca traditie este

san nu real., ~asta este o chestie de fapt de suverana

atributie a instantelor de fond.
Art. 1316 din codal civil, vorbind de predarea care
se Indeplineste prin simplul efect al consimtimantului, se
Vezi tom. IV, partes I-a, p. 260, ad notam. Mai vezi a,cest tom. No. 272

vi 317, tom. VIII, p. 142, nota 4. Vezi vi supra, p. 297.

Vezi supra, p. 8.
S) Vezi Li art. 1724 din eodul civil neerlandez. Cpr. art. 943 0. austriae,
1269 C. Calimaeh. Vezi asupra textului mentionat din codul austriac, Savigny,
System des heutigen roemieehen Reekte, IV, 176, p. 195 (ed. germ. din 1841);
Stubenrauch, Commentar zum oesterreichischen allgemeinen bargerliohen Geeetz-

buche, II, p. 133 urm. (ed. a 8-a), etc. Vezi art. 1269 C. Calimach reprodus
infra. p. 619 bis, No. 541 bis, in fine.
4) Deci, daca un lueru mobil a fost (Urna la mai multe persoane succesive, aceea pusa in posesiunea lucrului va fi preferata vi va S proprietarul lui

(art. 972).
De asemenea, daca, claruitorul a murit inainte de a face traclitia lucrului, .
mottenitorii lui sunt in drept a nu preda luerul fagiiduit, sau . a-1 revendica

deis. donatar, In caz can& acest din unta s'ar fi pus pe nedrept in poiesiunea
lui, ara ea el, sa, &iba drept la vreo despligubire.
DIO art. 1269 din eodul Calimach (943 C. austriae), fagaduinta scrisi
de a darni era, din contra, obligatoria pentru daruitor, deci, i pentru moqtenitorii lui. Vezi tom. IV, partes. I-a, P. 216, 217 vi p. 205, nota 1.

www.dacoromanica.ro

308

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. III

refera la constitutul posesor') i la eeeace altadata se numia traditia brevi manu.

Traditia Indeplinita pe calea de constitut posesor nu
produce existenta darului manual, pentruca pretinsul donatar n'are posesiune reala i efectivit a lucrului 4:111.114;
pe eand traditia brevi manu, care are loe atunei eind un
creditor amanetar san un depozitar al unui lucru mobil
ar deveni donatarul acestui lucru, Indeplinete, din contra,
darul manual, pentruca, In asemenea caz, creditorul gagist
sau depozitarul are posesiunea reala, a lucrului daruit, i
spre a se realiza un dar manual, este suficient ca la
aceasta posesiune sa se adaoge, din partea proprietarului,
intentia de a darui la care al consimta i donatarul 2).
Traditia mall i efectiva a lucrului daruit scuteitte
darul manual de formele statornicite de lege pentru celelalte donatiuni, i redactarea unui act scris, departe de a
asigura eficacitatea darului, ar putea din contra, uneori,

sa,-I compromita, caci traditia er putea, fata cu un act

scris redactat odata sau Inainte de efectuarea .ei, sa fie
considerata ea executarea unei donatiuni inexistente, din
cauza ca ar fi fost facuta printr'un act sub semnatura
privatg.
Un dar manual nu este acela care se face prin act scris"

zice un autor 3).

Tat/ deci lnc5, un caz, In care se poate zice:

Melius est non habere titulum, quam habere vitiosum". (Este-

mai bine a nu avea -titlu, decit a avea un titlu viciat 4).

Traditia fiind neaparata pentru perfectarea darului

manual, i ea nefiind cu putinta decat In privinta mobileExista constant posesor atunei cAnd vinsgtorul san diirnitorul continni4

in baza unei conventii, a Odra lucrul yindut san diirnit, en titlu precar, adecit
In ealitate de ehirias, depositar, ImprumutXtor, etc. posesiunea lnerului viindut
san dgruit. In asemenea caz, yinzAtorn1 sau dlruitorul posedli luern1 pentrn
eumpgrXtor sau donatar, dela care el este presupus a fi primit luerul, clupil, ea
i 1-a predat. Constitutul posesor, de care legea aetuallt nu yorbeste, era aname
prev5aut prin art. 573 C. Calimaeh (428 C. austriac). Vezi tom.--IV, partea I-a
p. 265, nota 3; tom. V, p. 164, text si nota 2; torn. VIII, partva II, p. 218,
nota 1 e p. 220 (ed. a II-a, ate.).
Vezi tom. IV, partea I-a, p. 266, ad notoAn.
2) Troplong, Don. et testaments, II, 1234.
4/ Vezi tom. I al acestei lnerliri, p. 611, No. 785 si tom. IV al aceleiasi
luerliri, No. 571.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNILE MANUALE

309

lor corporale, de aici rezulta cit numai aceste mobile, precum banii, productele, juvaerele, etc., pot face obiectele unui
dar manual f).
Astfel, imobilele 0 nlobilele incorporale (ereantele) nu

pot fi daruite de manu ad manum. Pentru aceste din urma.

se cere un act de cesiune (art. 1391 urm. C. civil).
N u pot, d asem enea, face obieetul unui dar manual
titlurile nominative, nici drepturile personale qi cele reale,
aplicabile unui lucru care nu poate fi transmis dela maul la
maul 2).
Cat pentru creantele constatate printr'un titlu la pur-

tator, ele pot face obiectul unui dar manual, chiar daca
daruitorul qi-a rezervat venitul sau uzufructul lor, pentruca
In specie, creanta este incorporata titlului i apartine purtatorului.
Dar daca aceste titluri pot face obiectul unui dar manual, creantele negoeiabile, precum : cambiile, politele, tratele, biletele la ordine sau la domiciliu, etc. nu pot fi transmise dela maul la mama numai prin traditie, proprietatea
lor stramutandu-se prin gir (art. 277 C. com.).
Proprietatea unui manuscris, ea li aceea a unei carti
imprimate poate Insa face obiectul unei donatiuni manualecu toate ca, dui)/ parerea generala, darul manuserisului nu
atrage transmiterea proprietatei literare, adeca a dreptului
de a-1 da publicitatei 3).
534 bis. Darurile manuale nu deroaga dela regulele
de fond ale donatiunilor, ci numai dela regulele de forma.
Ele sunt deei supuse raportului qi actiunei In reductiune.

Ele nu pot avea loe decat Intre persoane capabile de a

dispune rli de a primi; de unde rezulta, ca persoanele morale n'au capacitatea de a primi un dar manual farg, a fi
autorizate de puterea executivit (art. 811, 817 C. civil 4).
Darurile manuale pot avea loe qi Intre soti, ele fiind
Insa revocabile (art. 937 0. civil).
Vasele eau coriibille, desi sunt lucruri mobileI) Vezi ouprti, p. 306.
(art. 490 C. com.), totusi nu pot 8 ditruite dele ming, la miinli, penrtuog nu pot
8 instrAinate decit printeun act serie (art. 493 C. com.). Vezi tom. IV, partea.
I-a, p. 272, nota 2; tom. VIII, partes II, p. 22; tom. XI, p. 359, etc.
2) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 273, ad not am.
8) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 275, text si nota 2; tom. XI, p. 361, etc') Vezi tom. 1V, mentionst, p. 89, 90 si 276.

www.dacoromanica.ro

310

COD. CIV.

CA.RTEA III.

TIT. II.

CAPIT. IH

Darurile manuale aunt In principiu irevocabile, ca

once donatiune in genere (art. 801 C. civil).
Dararile manuale pot fi &cute sub o conditie sau o
sarcina oarecare, precum ar fi aceea de a servi o renta
daruitorului sau unui tertiu, etc.
Acel care invoaca darul manual trebue sa-1 dovedeasca
(art. 1169 C. eivi1).
Actori incumbit onus probandi". (Sarcina probei incumbit
reclamantului), sau Ei incumbit probatio qui Liege, non qui
negas". (Cel care afirma trebue s, dovedeasca, nu cel care algaduevte). (L. 2, Dig., De probationibus, 22.3 1).

Jalnitorul dator este a arata toate dovezile lucralui cervut

en toate starile fmprejur, vi toate dreptatile cererei sale, iar nu
paritule, zice codul lui Andr. Donici ( 3, capit. 3 2).

Dovedirea darului manual este carmuita de legea lo-

cului unde el a fost fame). Aceasta nu este dealt aplicarea principiului cit, mijloacele de proba. ale obligatiilor
sunt carmuite de legea tarei In care s'a Incheiat contractul4).

Deci, daca darul manual a fost ficut in Englitera,

In America, In Spania (art. 1244 C. civil spaniol din 1889),
In Portugalia, In (lermania qi In alte OH unde proba

testimoniala este admisa fara nicio restrictie, el va putea

In toate cazurile, fi dovedit prin martori; pe cand daca el
a foist flea In Franta, In Romlnia, etc., el nu va putea
fi dovedit peste 150 de lei, sa, fie dovedit prin martori i
prezumptii, decal atunci cand ar exista un Inc,eput de proba.

scrisa 5) sau cand ar fi rezultatul unei fraude.

Acel care invoaca existenta unui dar manual va putea
in once caz, si-1 dovedeasca prin marturisirea qi juramintul adversarului sau, marturisirea fiind, dupit parerea
general, indivizibila, conform principiului Inscris In art.
1206 2 C. civil 6).
Vezi torn. I al acestei lucrXri, p. 510, No. 699.
yezi ei C. Caragea, parten VI, capit. 2, 1. Mai vezi tom. VII, nota 4
dela p. 106, 107.
Cas. fr., .T. Clunet, anul 1906, p..412 li Cr. judiciar din 1906, No. 33,
p. 268 (cu observ. noastri).
Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 177, text qi nota 1; tom. IV, partes
1-a, p. 288; tom. VII, p. 242, text li nota 5, etc.
6) Chestiunea este tna, controversatl. Vezi torn. IV, parten I-a, p. 286 urm.
3) Chestiunea este ins11, rfi de astidatli controversatIt. Vezi tom. IV, parten
I-a, p. 290 urm. In once caz, principiul indivizibiliatei mArturisirei suferi mai
ntulte restrictii, asupra clrora vezi tom. IV rnentionat, p. 293.

www.dacoromanica.ro

DONATIONILE DEGHIZATE

311

Situatia care se prezinta de cele mai multe ori In practica este aceea In care pretinsul donatar se gasete In posesiunea mobilelor litigioase iisustine ca, aceste mobile i-au
fost daruite, pe cand reclamantul tagaduete existenta darului manual. In asemenea caz se decide, In genere, ca detentorul mobilelor litigioase n'are nicio proba de facut, posesiunea lui constituind un titlu de proprietate (art. 1909
C. civil 1), daca aceasta posesiune este continua, neintrernpta publica i sub nume de proprietar (animo domini)

(art. 1847 C. civil); de unde rezulta cl art. 1909 C. civil

nu se va mai aplica de cateori reclamantul va stabili
posesiunea pretinsului donatar este precara, delictuoasa, necerta, obscura sau echivoca, 2).
Aceasta dovada se va putea face prin martori i prezumptii.
Faptele principale, care se invoacti, In genere, spre a

se stabili caracterul echivoc al posesiunei pretinsului donatar, sunt: comunitate de locuinta filtre pretinsul daruitor
pretinsul donatar; oarecare acte emanate dela pretinsul
daruitor, acum defunct; Incasarea cupoanelor, titlurilor pretinse daruite, pana In momentul mortei sale, de catre defunct ; atitudinea pretinsului donatar In urma mortei pretinsului daruitor, etc.3).
535. Donatiunile deghizate 4) sau ascunse sub forma
unui contract cu titlu oneros.
Nu trebue
confund6m

donatiunile indirecte de care am vorbit supra, p. 594, care

sunt i ele scutite de formele solemne, en donatiunile
deghizate, c6ci dacg ti-am vAndut cu 20.000 lei un imobil
care valoreazg 300.000 lei, cu intentia de a te gratifica
Cu 380.000 lei, existg In special donatiune indirectl; pe

cand aael in contractul de mai sus ti-am dat chitantl de

primirea pretului in.treg, pe care nu 1-am primit exista o
donatiune deghizatg. Aici aparenta anuntl o vgnzare, pe
cAnd, in realitate, operatia constitue o donatiune. Liberalitatea nu este deci in realitate ceeace pare a fi, pe cAnd In
nota 3 qi p. 286 trrm.; tom.
Vezi tom. IV, 'n'atea I-a, p. 279, text
XI, p. 352, etc.
Vezi tom. IV mentionat, p. 280 urm. i tom. XI, p. 352 nrm.
Vezi &supra tuturor imprejurliri, tom. IV, partea 1-a, p. 282 urm.
Despre clonatiuni deghizate vorbeqte art. 940 2 C. civil, declartindu-le
nulo &tuna ctind ascund o frauclA la lege. Vezi infra, No. 644.

www.dacoromanica.ro

312

COD. C1V.

CARTEA III.

TI I'. 11.

CAPIT. 111

donatiunea, indirecta, din contra, aparenta este conforma

eu realitatea 9.
Donatiunile deghizate sunt si ele scutite de formele
solemne ale donatiunilor.

Donatiunea este deghizata atunci cand ea se ascunde

sub forma si aparenta unui contract cu titln oneros sau

unui alt contract, de exemplu: o vanzare, o locatiune, o
societate, un imprumut, o conventie matrimonia16, etc. 2).
Este stiut ca atat jurisprudenta cal si o mare parte din
doctrina sunt aproape unanime pentru a recunoaste val.ditatea "donatitmilor deghizate, daca contracta' care serveste
a ascunde liberalitatea a fost redactat conform prescriptiilor

legei; daca el a fost facut Intre persoane capabile, Sara

frauda s'i fara prejudiciul tertiilor; daca liberalitatea are
de obiect numai partea disponibila si daca ea a- fost acceptata de donatar 3).
Jurisprudenta romana a intrat si ea pe aceasta cale 4).
Este adevarat el, Qurtea din Iasi a protestat In termeni
energici contra acestei teorii, caro permite de a se calca
legea si de a se Inlatura prescriptiile ei printr'o minciuna
Ins6 aceasta decizie foarte juridica si foarte bine motivata
a fost casata 5). 0 parte insemnata din doctrina apara cu
drept cuvant aceasta din urma solutie 6).
In zadar Irisa, aceasta doctrina si cateva Curti se incearca, din timp In timp a protesta; caci o temie stranie
.11. contrara legei triumfa, asa ca jurisconsultul se gaseste
clezarmat si unii din ei renunta chiar li dezespera de a
rasturna o jurisprudenta atat de constanta.
Vezi Lleantinerie, Prcio de droit civil, III, 941, p. 615 (ed. 9-a).
Vezi tom. IV, partes I-a, nota 3 dele. p. 295, 296 iii supra, p. 544.
Vezi argumentele ce se invoad in sprijinul acestei teorii, pe care am

.combXtut-o din rlispnteri, in tom. IV, partea 1-a, p. 298 urm.

Vezi decigiile eitate In tom. IV mentionat, p. 298, nota 1, la care
trebue sA. aditogitm Cas. S-a I, Bult. 1913, p. 134 li. Dreptul din 1913, No. 59

p. 433 urm. (ou observ. noastri1); Judeat. ocol. Zkreni, Pagini juridici din
1915, No. 147, p. 1169; Trib. Teleorman, Cr. judiciar din 1916, No. 17, p.

140, cu observ. noastrl,), etc. Mai vezi C. Buoureqti, Cr. judiciar din 1916, No.
1, p. 7, Trib.Gorj, Cr. judiciar din 1920, No. 55, 56, p. 446 (notele d-lui A. Ceriban). Vezi qi tom. VIII, partes. II, p. 40 (ed. 2-a). precum ti tom. IV, al acestei
lucrliri. No. 137, in fine.
Vezi tom. IV mentionat, p. 29.8, nota 1. Mai vezi fa sensul nevalidiilitei donatiunilor deghizate, Trib. Gorj, Dreptul din 1891, No. 57.
Vezi tom. IV mentionat, p. 301, nota 3. Cpr. Bufnoir, Propri6t et
.contrat, p. 506 urm.

www.dacoromanica.ro

DONAT1UNILE DEGH1ZATE

313

Validitatea dongiunilor deghizate este consacrat5 printr'a

jurispruden0 atilt de constant5., In ciit este poate temerar de a
protesta contra ei', zice Baudry-Lacantinerie (III, 941).
Demolombe, (XX, 99) ziee, de asemenea, a a sosit

prea tarziu pentru a se Incerca de a zgudui o jurispru(lento, atftt de statornica.

Cu toate acestea, un alt autor, Duvergier, "ki exprimase Inca dela 1813 convingerea eit aceasta jurisprudent/
va fi In curand parasita.
De atunci au trecut peste 70 de ani i multi vor trece
Inca, fara, ea A se faca un reviriment In jurisprudent/.
Toti suntem de acord a recunoaqte ea, statornicia j-urisprudentei este un bine; Insa, cu toate aceste, uneori o schimbare se impune, caci judecatorii sunt 11.1 ei oameni i, ea
atare supui gres,elilor.

Jurisprudenta qi. doctrina nu trebue sa fie doll/ surori

rivale, aa cum a-u fost In prima jumtate a secolului al
19-lea, zice profesorul Esmein, ci trebue sa mearga mftna
In man/. spre ali Indeplini greaua lor misiune de a interpreta legea.
Or, In cazul de fata, marea majoritate a doctrinei protesteaza contra validitatei donatiunilor deghizate, protestare
de care jurisprudenta nu vrea sa awl/. Aceasta este o gre-.
vall de 3aeertat. Este, In adevar, de regretat, cif, jurispru-

denta a ajuna atat la noi cat li In alte tali, a se substitui

legei, aceasta nefiind misiunea ei. Tribunalele .3 mai ales
Curten de casa tie trebue sa tinda, In adevar, a stabili o
uniformitate In jurisprudenta; scopul acestor jurisprudenti

nu este bag de a Indrepta legea, ci de a o mentine ap

cum a faurit-o legiuitorul, i de a face ca A, fie de toti
respectata!

535 bis. Ori cum ar fi, validitatea donatiunilor deghizate Rind recunoscuta, ele sunt seutite de formule solemne,

fiind supuse numai conditiilor cerute pentru existpta actului

sub care au fost ascunse. Astfel, daca liberalitatea se as-

cunde sub aparenta unei vanzari, va trebui neaparat A

existe, un obiect, un pret i consimtamantul partilor
Donatiunea deghizata fiind un contract, trebue sa Intruneasca, urmatoarele conditii :

10

partile trebue A fie

capabile de a dispune i de a primi; 2 donatiunea trebue

www.dacoromanica.ro

314:

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. IL

CAPIT. 11I

sa aiba o cauza licita; 30 In fine, trebue A' existe acord

de vointe, adica intentia de a darui i aceea de a primi.
Daca exista sau nu intentie de a darui, aceasta este
o chestie de fapt, care Marna de natura contractului i de
Imprejurarile cauzei.
Ca i consimtimantul donatarului, intentia daruitorului

de a darui n'are nevoe de a fi manifestata In mod expres

i In termeni solemni ; ea trebue insa sa rezulte Intr'un
mod ciar i neIndoelnic din actul fiicut de parti, pentruca

intentia de a se despoia de lucrul su nu se presupune

niciodatA.

Nemo res- suas jactare praesumitur.

La caz de Indoial, dispozitia va fi interpretata contra

don a tarului .

535 ter. Donatiunile deghizate sunt supuse tuturor

regulelor de fond la care sunt supuse toate donatiunile In
genere. Astfel, regulele relative, la capacitatea de a dispune
i de a primi, la indisponibilitatea bunurilor, la cazurile de
revocare, etc. se aplica i donatiunilor deghizate.
Aceste donatiuni sunt supuse raportului de cateori au
fost facute unui descendent fail, dispensa de raport.
Ele- sunt, de asemenea, supuse actiunei In reductiune,
de cateori ataca rezerva motenitorilor neaparati, etc.
De cate ori simulatia nu constitue prin ea MA* o

cauza de nulitate, once persoana interesata este In drept a

stabili adevaratul caracter al donatiunei deghizate, pentru
ca A se poat/ aplica acestei dispozitii regulele de anulare,
de revocare, de reductiune, etc., aplicabile tuturor liberalitAtilor In genere.
Partile contractante vor putea dovedi simulatia, stabilind
cA contractul ascunde o liberalitate, conform dreptului comun, acleca prin martori i presumptii In cazurile statorni-

cite de art. 1191 C. civil, numai frauda la legile de ordine

publica permitand partilor de a administra proba testimonial atunci and ele ataca actul pentru simulatie ').
In cat privete Insa pe tertii, ei fiind In imposibilitate de a-i procura o dovadA scrisA despre simulatia pAr1) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 154 tisi 311. tom. VIII, partea I-a, p. 65,
text tti nota 4 qi p. 103. Vezi li. tom. I al acestei lucari, p. 71.

www.dacoromanica.ro

DONA TIUNILE RE M ITNERA TORII SAIJ RISPLITITOA RE 315

tilor care ascunde o liberalitate, vor putea In toate cazurile

A, administreze proba testimonian i a prezumptiilor ').
Moqtenitorii daruitorului se considera ea tertii, pentruca

In specie, ei atacand o dispozitie a autorului lor care le

este defavorabila, nu luereaza. In calitate de reprezentanti
ai lui de cujus, ci In virtutea unui drept propriu pe care
11 tin dela lege2).

Actiunea prin care se tinde a se dovedi ea contractul

menos ascunde o liberalitate se prescrie prin 30 de ani
(art. 1890 C. civil), iar nu prin 10 ani (art. 1900 C. civ.),
intrucat, In specie, este vorba de o simulatie 1.
LIBERALITATILE CARE NU CONSTITUESC
O DONATIUNE. ALTE EXCEPTII DELA PRINCIPIUL
SOLEMNITATEI DONATIUNILOR

Pe lana liberalitatile de care ne-am ocupat pana

acuna, mai sunt 0 altele care nu constituesc adevarate donatiuni tli care, ca atare, nu sunt supuse formelor solemne.
Acestea sunt : 1 unele donatiuni remuneratorii ; 20 donatiunile oneroase; 30 donatiunile mutuale ; 40 pactele de
familie ; 50 i liberalitatile &ente pentru plata unei obligatii
naturale, etc.
1 Donatiunile remuneratorilDonatiunile remuneratorii sau rasplatitoare (art. 810, 836) sunt cele eari
au de obiect rasplatirea serviciilor ce daruitorul a primit
dela donatar4).

De catemi servieiile prestate de donatar pot fi apreciate In bani i pot da loe la o actiune In justitie, insa
valoarea acestor servicii este egala sau aproape egall eu
valoarea lucrurilor daruite, pretinsa donatiune neconstituind
o liberalitate, ci o datio in solutum, adeca un act cu
titlu oneros, nu este supusa regulelor dela donatiuni5).
Vezi eupra, p. 278, precum li tom. IV, partes I-a p. 151 iti 311; tom.
VIII, partea J-a, p. 103, etc. Vezi ei tom. I al luer, de fa, p. 71.
Vez i toro. IV, partea I-a, p.
tom. VIII. partes I-a, nota 5 dela p.

103, 104, etc.

8) Vezi tom. IV mer4ionat, p.

VII, p. 83, eta.

tom. V, p. 283, text si nota 1; tom.

Cpr. art. 1259 C. Calimaeh.

Cit pentru cazul oind serviciile prestate pot fi apreciate In bani iti
liberalitatea futre suma ce donatarul ar putea ceros pentru rtisplata serviciilor
sale, ohestiunea este controversatI. Vezi tom. IV, partes I-a, p. 31P, 314.

www.dacoromanica.ro

316

COD. C1V.

CARTEA III.

TIT. II.

CA PIT.

III

Labeo scribit, extra causam donationum e8e talium officiorum

mercedes". (Labeon decide c resplatirile de servicii nu sunt dona-tiuni propriu zise). (L. 19 1, ab initio Dig., De donationibus, 39. 5).

2 Donatiunile oneroase. Donatiunea oneroasa

sau insarcin.atoare este cea faclita sub oarecare sarcini, bine
inteles licite (sub mono), pe care daruitorul le impune in

mod expres donatarului (art. 823 C. eiv. i).

Vom decide i de astadata, ea de eateori sarcinele
impuse de daruitor pot fi. apreciate in bani i sunt egale
sau aproape egale cu valoarea luerului daruit, de atateaori
dispozitia nu mai este o liberalitate, ci un contract comutativ cu titlu oneros (art. 947 C. civ.), care nu va fi supus
formelor donatiunilor, ci va fi carmuit, in privinta donatarului, de principiile relativo la actele cu titlu oneros.

Sed et hae stipulationes quae ob causam fiunt, non habent

-donationem". (Stipulatiile care au o emu& nu se considera ea

dona.tiuni). (L. 19 5, Dig., eod. tit ).

Daca sarcina impusa donatarului este mai mica cleat

lucrul dAruit, actul va avea un caracter mixt, fiind considerat ea donatiune i ca vanzare in proportia sarcinilor
impuse (art. 828 C. civil).
Actul neputnd, in asemenea caz, sa fie schimbat, va
trebui sa, fie redaetat eu toate solemnitatile prescrise pentru
donaIinni In genere (art. 813 C. civil).
3 Donatiunile mutuale sau reciproci.

Donatiu-

nea mutuala sau reciproca este aceea pe care doua sau mai
multe persoane qi-o fac, in genere, prin unul qi acela act
chiar prin aete deosebite.
Ea este un act en titlu gratuit, fiincl revocabila pentru
survenire de copii (art. 836 C. civil).

Prin urmare, i se vor aplica atat In privinta formelor eftt 0. a fondului regulele dela donatiuni.
Se poate intampla ca luerurile daruite In mod mutual
sau reciproc

sa

aiba aceeai valoare. In asemenea caz, partile

au putut sa considere actul ea schimb san ca donatiune;

chestie de intentie. Daca el l-a considerat ea donatiune, se
vor aplica regulele dela donatiune; daca el I-a considerat
ea schimb, se vor aplic9, principiile dela actele cu titlu oneros.
1) Cpr. art. 1260 C. Celli-each, art. 625 urm. C. german; art. 273 lit. g,
(titlul final) C. elvetian din 1907, etc.

www.dacoromanica.ro

PLATA UNEI OBLIGATII NATURALE

Pactele

sau

aranjamentele de

317

familie.

Contractele sau pactele fitcute intre membri aceleiasi familii

In scopul de a regula drepturile lor reciproce, n'ar avea

nevoe de a fi investite, dup6 unii, ca formele solemne, chiar

clacI ar avea caracterul unei donatiuni1). AdevIrul este

insA ce pgrtile vor trebui s6 recurg1 la formele solemne
de cAte ori actul va avea caracterul unei donatiuni. De
aceea, Orerea ilustrului profesor dela Heidelberg a fost
p6r/sit6 de adnotatorul slu, Crome 2).
50 Liberalititile Mute pentru plata unei obligatii naturale. tiind c obligatiile sunt civile sau naturale.
Obligatia este civill atunci cAnd este sanctionatI printeo
actiune; pe cAnd obligatia naturalg este aceea care nu CIA

loe la o actiune, ins/ care poate fi executat6 de debitor,

fArl ca el A, mai poat6 cere inapoi ceeace a prestat de
bun6voe art. 1092 2 si 1638 C. civ.3).
Legea near6Und obligatiile naturale, se decide, in genere,

c chestiunea de a se sti dacI existI san nu obligatie natu-

ral, este 16satl la suverana apreciere a instantelor de fond 4).

Ca exemplu de obligatii naturale, putem cita : aceea

care rezult6 din joc sau prinsoare (art. 1638 C. civil);

obligatia de a-si inzestra copiii art. 186, etc.
Acel care achit/ o obligatie natural6 nu face o liberalitate ; nu poate deci fi vorba in specie de a aplica regulele de forml sau de fond dela donatiuni, dei chestiunea
este controversatI.
541 bis. Se decide ins6, in genere, cu toate cl chestiunea

este controversatI, c dei inzestrarea constitue un act cu

titlu gratuit, supus formelor solemne ale donatiunilor,
cftnd este fAcut6 de p6rinti i dei in lipsa acestor forme,
inzestratul n'are nicio actinne in contra inzestrAtorului
Wenn sieauch ilarem lnhalte nach ala Sclu3nkungen zu betrachten aein
solltena. Zahariae, Harulbuch dea fr. Civarechts, IV, 659, p. 211 (ed. Ansohutz)
ji Mass-Verg, UI, 428, p. 74, 70.

3) Vezi opera citatl In nota precedentI, IV, 666, p. 259, text gi nota

17 (ed. Crome).

3) Nu trebue s corespundgm obligatiile naturale cu datoriile morale

sau de constiintg, In execularea ciirora legea nu intervine. Cpr. C. Apel Venetia,
Dreptul din 1913, No. 26, p. 206 (cu observ. noastrI).
Vezi toin. IV, patios. I-a, p. 320, 321; tom. VI, p. 9. Case. S-a I-a, Bul.
1909, p.31 giDroptul din 190, No. 9. 16, p. 125. Vezi i tom. II al acestei
No. 133.

www.dacoromanica.ro

318

('op.

Cl v. CARTEA Ill.

TIT. 11.

CAPIT. III

totui atunci cand, chiar far formele legale, inzestrarea

a fost executata de bun/ voe, parintele nu mai poate cere

Inapoi bunmile constituite dota de cate ori el le-a predat
In posesiunea 1nzestratului (art. 1092 2 C. civil t).
Curtea din Bucureti a mers i mai departe, punand
In principiu ca obligatia luata de un parinte de a-i Inzestra copiii este valida, chiar daca a fost cuprinsa intr'un
act sub semnatura privata, de oarece obligatia de Inzestrare este o obligatie natural, care poate forma cauza unei
obligatii civile2).
Am considerat 'MA, aceste_ solutii in totdeauna ca
inadmisibile, pentruca donatiunile cari n'au fost investite cu
formele solemne nu pot da natere unei obligatii3).
De aceea se i decide, cu drept cuvant, ca fAgaduinta de

a darui, constatata printeun act sub semnatura privata este

nula i lipsita de once efect4), contrar art. 1269 din codul
Calimach, (943 C. austriac), care are urmatoarea cuprindere.
Nimene nu are drit s.
jalbA pentru dilruirea care
i s'au fgAduit numai, iar nu i s'au trdat ; dritul acesta trebue
sa se intemeieze pe o scrisoare de deiruire".

Tot astfel se exprima i art. 273 lit. e (titlul final)

din codul elvetian dela 1907:
Fsggduinta de a dirui nu este validg, decit clack' a fost
Melia prin act scris", zice acest text.
Dupa, acela text, numai fagaduinta de a darui un

imobil sau un drept real imobiliar trebue sa fie facuta prin

act autentic.
542. Donatiunile Scut de Romani In striinitate i
de strain' in Ronfinia. Roman-al care va voi sa faca o donatiune In strainatate, o va face inaintea functionarului
competent strain (notar), conform regulei :
Locus regit actum" (art. 2 ultim C. civil).
I) Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 697, nota 3; tom. III, pallet:. II, p.
590, nota 5 ii p. 823, nota 2; tom. IV, partea I-a, p. 321, text li nota 3; torn.
Vi, p. 10, nota 2; tom. VIII partea I-a, p. 186, nota 1; Cas. S-a I-a Bul.
1909, p. 31 li Dreptul din 1909, No. 16, p. 125; Trib. Tutova, Dreptul din 1910,
No. 41 (eu observ. noastrX), etc.

Vezi tom. IV, partea Ira, p. 322, 323; tom. VIII, partea I-a, p. 100,
nota 2 ei p. 185, 186, etc.
Vezi tom. IV mentionat, loci supra cit.
Cpr. Planiol, III, 2540.

www.dacoromanica.ro

EPECTUL DONATIUNILOR iNTRE ',Inv

319

El o va mai putea face 0 inaintea -agentilor romani

din strainatate, conform legilor romane (art. 23 L. din 13
Februar 1894 a art. 34 L. p. autentificarea actelor).
Dreptul de a autentifica o donatiune 0 once act autentic In genere 11 au, prin delegatie, nu numai agentii

romani, dar 0 secretarii, ataatii 0 cancelarii agentiilor

noastre, (art. 24 L. mentionata din 13 Februarie 1894) 0

chiar con sulii notri onorifici 9.

Daca Romanul vrea A, faca o donatiune Intr'o tara

In care acest contract nu este solemn, precum de exemplu,

In Englitera, In Serbia, etc., el o va face in forma autentica, inaintea notarului (argument din art. 1773, 1789 C.
civil), formele autenticitatei fiind acele ale legei Ord. In
care se face actul, tot conform regulei de mai sus :
Locus regit =turn'

2).

Cat pentru donatiunile ce strainii ar voi sa, faca' In

Romania, ele vor putea fi facute conform legilor romane,
tot conform regulei de mai sus, daca ei nu prefera sa recurga la agentii lor diplomatici, care vor instrumenta con'form legei lor nationale, presupunand, bine Inteles, ca, agentii

straini au aceasta compete* dupa legea tarei lor.

Ramane Insa, bine Inteles, ca donatiunea facuta de un
Englez sau de un Sarb In Romania, printr'un act sub sem-

natura privata, va fi valida In Englitera sau In Serbia,

dei asemenea donatiune este nula dupa legea tarii noastre.

EFECTUL DONATIUNILOR INTRE VII

Efectele donatiunilor stint relative la partile contractante 0 la tertii.

Efectele donatiunilor intre 00. Transmiterea proprietitel.
Efectul principal al donatiunilor este
de a transmite donatarului proprietatea lucrului daruit, fara

ca sa fie nevoe de traditie (art. 971 qi 1295 C. civil 3),

ea serviud numai la executarea contractului.

Vezi tom. I, p. 189 qi t)m. IV, partea I-a, p. 325.

Vezi tom. 1, p. 207 urm.; tom. IV, partea I-a, p. 326; tom. VIII, partea
I-a, p. 101, 102, text qi nota 1 (ed. a 2-a). Vezi ti tom. IV al acestei lucritri,
No. 487.

Vezi supra, p. 448.

Traditia nu este numai deck in privirea donaiiunilor manuale. Vezi supra, p. 306 urm.

www.dacoromanica.ro

320

Con. ci v.

CARTEA III.

TIT. III.

CAPIT. III

Pentru ca srt existe donatiune simplul consimtimant

al partilor nu ajunge Insa, caci donatiunea fiind un contract solemn, solemnitatea este prescrisa pentru Insai existenta ei
Forma dat esse rei" .

Pentru ca o donatiune sa poata transmite proprietatea.

piin simplul efect al consimtimAntului se cere, conform
principiilor generale, ca ea sa aiba de obiect un corp cert
i. determinat, caci daca luerul claruit nu este determinat
decM in specie, in genere (art. 964), proprietatea nu va fi
stramutata dela daruitor la donatar, decAt prin traditie sau
printr'o noua conventie, care va determina luerul daruit i-1
va specializa 9.
Donatiunea fiind un contract translativ de proprietate,
autorii francezi aplica in specie art. 1599 din codul fr.

(eliminat la noi), dupa care vAnzarea lucrului altuia este

nula; aa ca, In Franta donatiunea lucrului altuia este i

ea nula. Aceeaqi solutie este admisibill q'i la noi, unde tim,

cu toata controversa ce exista asupra acestui pullet, ca vAnzarea lucrului altuia este tot nula pentru lipsa de cauza

(art. 966 C. civil 2).

Ramane Insa bine Inteles cal daca datuitorul a dat
cu necredinta donatarului un lueru strain de care acest din
urma a fost evins, el va avea recurs In contra claruitorului.
Obligatiile druitorului.
Obligatiile daruitorului sunt relative la garantarea donatarului pentru evictiune (art. 828).
Garantarea pentru evictiune (art. 828 C. civil 9.
Daruitorul nu este, In principiu, obligat a garanta pe donatar de evictiune (art. 828 1), pentruca acest din urma
primind o binefacere, nu poate s'o intoarca In contra bine-

facatorului su, spre a-i cere mai mult decat acest din
urrna a Inteles i a voit

sa-i (lea.

I) Vezi supra, p. 11 vi tom. III al acestei lucrari, No. 31. Mai vezi
tom. III, partea II, p. 8; tom. V, p. 17, nota 2, p. 126 vi 167; tom. VIII, partea
II, p. 14, 15.
2) Vezi trimiterile Monte supra, p. 158, nota 3. Mai vezi tom. IIi al lucrArei de fa, No. 30.
8 ) Art. 828 C. civil nu exista In codul fr. El este imprumutat dela art.
1077 din codul italian.

www.dacoromanica.ro

GARANTIA PENTRU EVICTIIINE.

ART.

828

321

Einen geschenkten Gaul Sieht man nicht in' s Maul, zice un

vechiu proverb german I). (Calului de dar nu se cautA fn gura)

Dkuitorul nu rgspunde deci de o simpa greqa,11, ci

numai de culpa lata i de dol 2).
Aceleagi principii eran admise i la Romani, unde daca
se (Mea un lucru strgin, donatarul nu avea, la caz de evictiune, nicio actiune in contra dAruitorului, ci numai actiunea
de dolo de catemi dgruitorul era de rea credint63).

Pe langl culpa lata i dol, dkuitorul mai rAspunde

de faptele sale personale (art. 828 ultim C. civil 4), aplicandu-se, in spe,cie, prin analogie, art. 1337 urm. C. civil.
Prin exceptie, dkuitorul mai rAspunde de evictiune de cA te-

mi s'a obligat in termeni expreqi a garanta pe donatar (art.

828 2) i atunci cand este vorba de o donatiune oneroaa,, garantia fiind obligatorie numai pang, la suma sarcinilor, cici numai pinI la aceastg sumg, donatiunea are
caracterul unui contract en titlu oneros (art. 947 C. civil).
Osebit de aeeste cazmi anume prevkute de art. 828
C. civil, dkuitorul mai rAspunde de evictiune c,tre donatar :
1 cAnd donatiunea este fcut6 eu titlu de dotI in favoa rea

egskoriei (art. 1240 C. civil), ea avAnd, in asemenea caz,

caracterul unei conventii cu titlu oneros 5); 2 cand dona-

tarul a pntit, nrg a fi obligat, o datorie personan a dl-

rultorului, care greva bunurile dkuite, in care caz el este

subrogat in drepturile creditorului (art. 1108 3); 30 i
In fine, atunei cand este vorba de o donatiune remuneratorie, de cateori donatiunea are de scop rsplkirea unor
servicii apreciabile in bani, i de catemi valoarea acestor
servicii este egan sau aproape egan cu valoarea lucrului
dkuit; clei, In asemenea caz, pretinsa donatiune este un
contract comutativ cu titlu oneros (art. 947 C. civil).

In toate aceste cazuri, donatarul poate sIli exercite

Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 271, No. 21. Acest proverb se aplici
mai ales atunei ciad s'a dat cuiva un animal atine de un vicin redibitoriu, cid
donatiunea nu este vinzarea, si acel care face un dar di ceeace are.
Cpr. art. 521, 524 1 C. german.
8) Vezi L. 18 3, Dig., De donationibus, 39. 5, precum si L. 2, Cod, De
evictionibus, 8. 45. Cpr. art. 1271 C. Calimach.
Cpr. art. 1339 C. civil.
Vezi tom. IV, partes I-a, p. 334 si tom. VIII, partes I-a, p 244 urm.

72784.-41 Alexandresco. Principiile dreptnlui civil romin Vol II.

www.dacoromanica.ro

21

322

II.CAPIT. III. PI., DATOR.

COD. CIV. CARTEA

recursul su atat In contra daruitorului cat In contra

moqtenitorilor
547. Obligatiile donatarului.

Obligatile donatrului
sunt -relative la plat& datoriilor daruitorului.
Daca donatarul s'a obligat fie in mod expres, fie in
mod tacit, a plati datoriile daruitorului pima, la eoncurenta
une sume anume determinate, el este tinut ai Indeplini
obligatia sa ca bimurile sale personale, cbiar peste valoarea
lucrurilor daruite, pentruca obligatia sa rezultAnd, In asemenea caz, din convente, once debitor este dator
Indeplini obligatile sale.
Daca donatarul s'a obligat a plati toate
prezente ale daruitorului, el nu trebue s plateasca de cat
acele care au data certa In ziva donatiunei (art. 823 C. civil).

De cate ori Ins

donatarul nu s'a obligat a plati

datoriile daruitorului trebue s distingem cazul cand dona-

tiunea are de obiect o suma fix/ de bani sau unul ori

mai multe lucruri determinate In individualitatea lor i

acela al unei donatiuni universal sau cu titlu universal
aclec a care ar cuprinde toate bunurile *ezente ale daruitorului sau n-umai o parte din ele.
In cazul intaiu, fiind vorba de o donatiune eu titlu
particular, donatarul nu ponte fi obligat la plata datmiilor daruitorului, precum nici lecmtarul singular nu este obligat la

plata datoriilor testatorurui (art. 775 i 909 C. civil ').

Aes alienum universi patrimonii, non certarum rerum onus

est` (Datoriile sunt o sareinfi a intregului patrimoniu, lar nu a

unor lueruri partieulare 2).

Danatarul n'ar putea, In asemenea caz, sa fie obligat deck ipotecar, daca imobilul daruit ar fi grevat de o
ipotecl, ramanandu-i
sau motenitmilor

!Lisa

recurs in contra d6ruitorului

In eazul al doilea, adee6 a unei donatiuni universale

sau eu titlu universal, donatarul universal, sau eu titlu
universal va plati datoriile daruitorului ultra vires emolumenti,

pentruca, aceti donatari sunt considerati ca nilte succesori

universali sau en titlu universal, 9i qtiut este e In dreptul
I) Vezi tom. IV, partea Fa, p. 337; tom. IV, partea II, p.215 vi p. 293 etc.
2) Vezi supra p. 6; p., 185 vi infra, No. 699, preeum vi tom. I, M aeastei
World, P. 509. No. 498, etc.

www.dacoromanica.ro

323

EFECTELE DON.M0131LE CONFOR. SI iNCORP

nostru, toti motenitorii platesc datoriile ultra vires hereditarias, de cate ori ei n'au recurs la beneficiul de inventar
(art. 897 C. civil 2).

La Romani insa, donatarul nu era nici

in.

acest

caz obligat la plata datoriilor.

Aeris alieni, guod ex hereditaria causa venit, non ejus gui

donationis titulo possidet, sed totius juris successoris onus est".

(Datoriile ereditare na sunt fa sarcina acelui care a primit ceva

(lela defunct en titlu de dar, ci in sarcina tuturor mostenitorilor)
Cod, de donationibus, (L. 15, ab initio, 8, 54).

548. Efectele donatiunilor In privinta tertiilor.

Spre a vedea cum donatarul devine proprietar fa ta de
tertii, trebue s distingem cazul cancl donatiunea are de
obieet mobile corporale i drepturi mobiliaxe (creante), de
acela cand ea are de obiect bunuri mobiliare.
549.1 Donatiuni de mobilecorporale sau incorporale.

In privinta mobilelor corporale, proprietatea lor se trans-

mite, In privinta tertiilor, ca i intre parti, prin singwal

efect al perfectarei contractului, traditia fiind necesara

numai pentru perfectarea donatiunei numai in privinta

darurilor manuale 2).

Deci, daca un lucru mobil a fost dama succesiv la

dona persoane, fara ca niciuna sa nu fi dobandit posesiunea lui, cel intai dona tar va fi propietaria lucrului

dama. Daca daruitorul a tradat lucrul unui din donatari

cel pus in posesiunea lui va fi preferat, chiar atunci cand
titlul san ar fi posterior in data, destul este ea posesiunea
lui sa fie de bunit credinta (art. 972 C. civil).
In privinta creantelor, donatayul nu devine proprietar
fatit de tertii deca't prin notificarea donatiunei debitorului
sau re,cunoalterea donatarului de creditor, filena de debitor
printeun act autentic (art. 1393 C. civil).
Aceasta regula sufera exceptie In privinta creantelor
constate prin titluri la purtator cari, in cat se atinge
transmiterea proprietatei fata de tertii, sunt supuse principiilor aplicabile mobilelor corporale.
Ea sufera, de asemenea exceptie in privinta efecttlor
Vezi tom. IV, partes I-a, p. 337 nrm.; tom. VIII, yates
nota 1. Vezi gi tom. I al acestei 1ucrri, p. 507 nota 3.
2) Vezi Pupra, p. 306 urm. gi p. 319, nota 3.

www.dacoromanica.ro

pe 403,

324 COD. CIV.CARTEA I11.TIT. II.CAPIT. III. AET. 818

negociabile, care se transmit er ga omnes prin gir (art.

277 urm. C. com.).
550. 20 Donatiuni de bunuri imobiliare. Transcrierea
Toate donatiunile imobiliare
sunt supuse transcrierei, fie ele pure i simple, conditionale
donatiunei (art. 818 C. civil).

sau eu termen, fArg, a se distinge dad, sunt rgsplAtitoare,

oneroase, mutuale sau reciproci t) etc., dad, sunt flcute prin
contractul de dAtorie (art. 932) sau in timpul d,gtoriei 2).
Art. 834 1 supune publiciatei gi cererile de revocare
pentru ingratitudine relalive la imobile. Aceste cereri se
Inscriu pe marginea registrului in care s'a transcris donatiunea ; i once InstrAing,ri, ipoteci sau alte sarcini reale
consimtite de donatar asupra imobilului dg,ruit, In urma
aeestei inscriptii, sunt lipsite de efecte In privinta dlruitorului qi a tertiilor achizitori ai imobilului 3).
Transerierea este copia literal. inteun registru special
consulte.
gi public pe care fiecare poate
Ea are de,ci de scop prevenirea tertiilor In contra fraudelor d6ruitorului.
Origina acestei publicitAi dateazg Inca dela Romani,
rinde, sub Justinian, donatiunile superioare sumei de 5000
solizi (aproape 7500 lei), fie ele mobiliare sau imobiliare,

erau supuse insinuatiei, aded, trebniau s6, fie trecute In

registre publice4).

Formalitatea transcrierei a fost introdusg, In Franta

prin legea din 17 brumariu al anului VII.
Aceast6 publicitate, era neapIrata, pentru a InlItura fraudele, necunoscutg In dreptul anterior, a fost introdusg, In Mol-

dova de abia la

1832,

prin Regul. organic (anexa lit. T.).

In Muntenia, transcrierea donatiunilor imobiliare a fosf

introdus6 printr'o circularl a Minist. justitiei din 2 Ianuar

1848.

Codul actual a generalizat principiul transcrierei, apliNu aunt tna supuse transerierei donatiunile aviind de obieet imobile
prin destinatie. Vezi tom. IV, parten I-a, p. 346.
In privinta institntiilor contractuale (art. 933 C. civil), chestiunea este
ontroversaa. Vezi tom. IV, parten I-a, p. 690 urm.
Vezi tom. IV, parten I-a, p. 342 ti p. 470, 471. Vezi ti infra
No 575.
4) Vezi Instit., de donationibus, 2, 7 2, in medio, precum ti L. 36 3,
Cod. de donationibus, 8. 54.

www.dacoromanica.ro

DON. 'MOBIL.

ART. 818

325

candu-1 la toate actele translative de drepturi reale imobiliare,

cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, omitand de a aplica

aceleai principii i In privinta actelor declarative-de drepturi.
pre,cum este Imp6rteala, ceeace necontestat constitue o lacung,
regreta,bi12).

Aa dar, toate actele prin care se dlruesc imobile ce

sunt In comert sau uzufructul asupra acestor imobile (art.
1750 C. civil), nu sunt opozabile tertiilor deal in. urma transcrierei lor.
.
Nu sunt Ins5, supuse transcrierei institutiile contractuale,
cel putin in timpul vietei dispuntorului 2), nici donatiunile
mobiliare nu sunt, din contra, supuse acestei formaliati. Sunt

insl supuse transcrierei donatiunea dreptului de a revendica

un imobil sau de a cere anularea unei instrging,ri imobiliare,
aceastl donatiune implicand transmiterea unui drept de proprietate imobi1iar6, de areas obiectul ei este Insui luerul,

adec, un imobil, iar actiunea nu este cleat mijloeul de a

realiza dreptul.
Is qui actionem habet ad rem recuperandam, ipsam rem haZere videtur". (Acel care are o actiune spre a cere un lucra ce-i
-este datorit, se consider& a avea acest lucru In posesinnea ea).
(L. 15, Dig., De div. regulis juries antiqui, 50. 17).

Mai este supus, transcrierei i cesiunea eu titlu gratuit

.s, actiunei care ar avea de obieet exereitarea pactului de

Ascumplrare relativ la un imobil.
Transcrierea se aplicl i Impgrtelelor imobiliare acute
,de ascendenti prin acte entre vii, cki art. 795 din C. civil
supune ace,ste Imprteli formelor, conditiilor i regulelor
prescrise pentru donatiunile Intro vii.
Donatiunea unor drepturi succe,sorale este i ea supusit,
-transcrierei,
ipotec6.

de cateori cuprinde bunuri susceptibile de

Actul de donatiune se transcrie intr'un registru special

tribun. judetului uncle este situat imobilul clgruit (art.
818 C. civil, 722 Pr. eiv.).
Dad, bunurile sunt situate In diferite districte, transcrierea se va opera la tribunalele respective.
VeZi aupra, p. 412, No. 411.

Vezi infra, No. 625.

www.dacoromanica.ro

326

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. III

In priiinta donatiunilor deghizate, se va tra,nscrie numai actul cu titlu oneros care ascunde liberalitatea (art.
1295 2, C. civil).
Toate actele constitutive ale donatiunei Rrmand a fi
transcrise, de aici rezult c trebue 81 se transcrie nu numai actul autentic care cuprinde oferta de a dlrui (art. 813),
dar i acceptarea precum i notificarea acceptgrei, cand ele

au avut loe prin act separat (art. 814 C. civil).

Legea nefixand termenul In care urmeazg a se face
transcrierea, ea poate 86 aibl loe oricand, aliar in urma
mortei dgruitorului sau donatarului, rknanand ca donatarul
sufere consecintele intarzierei.
Eine Prist fiir die Transkription hat der C. civil nicht bestimmt. Die Transkription kann auch eral (nach) dem Tode des Geschenkgebers geschehen , zice Zachariae. (Codul civil n'a fixat nicinn

termea pentrn transcriere. Ea poate deci s. aib. loe i in unna.

mortei druitornlui ').

551. Persoanele care pot cere transcrierea, fari a

Persoana cea mai intere,saa a cere

fi suite la aceasta.
transcrierea este mai intAiu donatarul, cAruia ea folosestelpsius donatarii interest festinare transcriptionem". (Este de in-

teresal Insuqi al donatarnlui de a &rbi Indeplinirea transcrierei).

Transcrierea mai poate fi cerutrt de succesorii universali, de acei cu titlu particular, precum si de creditorii donatarului (art. 974 C. civil), pentruc6 toti acestia sunt interesati la conservarea drepturilor autorului lor.
Autorizarea datI femeei mIritate de a primi o donatiune, Ii conferl dreptul de a cere transcrierea ei, fArA alVtautori zara.

I36rbatu1 nu numai el este in drept a cere trauscrierea

donatiunei fleutl sotiei sale, dar are chiar obligatia de a
o cere, sub regimul dotal, de cateori el are administratia
averei dAruite (art. 1242 C. civil 2).
Acelasi drept i aceeasi obligatie o au: tutorul (art.
815, 820), ascendentii minorului donatar (art. 815), si chiar
I) Handbuch des fr. Civilrecht8, IV, 704, P. 332, nota 9 (ed. Ansobritz),_
7147 p. 411, nota 9 (9.1. Crome).
2) Vezi infra, p. 327, preenm qi to:n. IV, partes 1-a, p. 238, 349 i p. 354.

www.dacoromanica.ro

PERSON. OBLIG. A CERE TRANSCRIEREA.

ART. 820

327

tatal administratorul legal al bunurilor daruite copiilor

minori, in timpul casiitoriei (art. 313 C. civil 1).
Transcrierea mai poate fi ceruta i de daruitor.
Transcrierea se poate face prin mandatar. Mandatul
.conferit pentru acceptarea donatiunei cuprinde dreptul de a
o transcrie, dupa cum 11 cuprinde i mandatul care are de
obiect administrarea averei donatarului sau daruitorului (art.
1536).
Persoanele obligate a cere transcrierea donaliunei (art. 820 C. civil).
De* legea noastra nu ne arata
persoanele obligate a cere transcrierea donatiunei 2), totui

din art. 820 rezult c aceasta obligatie o au atat tutorii

minorilor i interziilor donatari, cat i brbaii, cel putin
atunci cand au administratia bunurilor claruite, adeca sub
regimul dotal (art. 1242 C. civil 3).
Aceeai obligatie o mai au i administratorii persoanelor morale 4) intr'un cuvant toti acei cari au obligatia de
a aceepta donatiunea, au i pe aceea de a o transcrie, pentru
ea transcriptia nu este decat un complement al acceptarei.
Mai mult inca, toti acei care, dupa art. 815 C. civil,

au numai facultatea de a primi donatiunea fAeutit unui

incapabil, contracteaza, prin exercitiul acestei facultati, obli-

gatia de a cere transcrierea donatiunei, sub pedeapsa de a

fi d.eclarati responsabili pentru lipsa acestei transcrieri.
Curatorul minorului emancipat sau surdo-mutului, in
cazul art. 816 C. civil, n'are lusa obligatia de a cere transcrierea donatiunei, fiindca acest curator asista numai pe
minor sau pe surdo-mut 5).
Aceeai solutie este admisibil In privinta consiliului
judiciar (art. 445, 458 C. civil).
Persoanele care pot opune donatorului sau reTranprezentantilor sai lipsa de transcriere (art. 819).
') Ct pentru curatorul minortilui emancipat, el n'are niel facultatea, nioi
obligatia de a cera transerierea donatiunei, acest drept apartinind insuli minorului. Vezi tom. IV, partes I-a, p. 350 i 35t
3) Art. 8'20 mentionat se multumelte, In adevXr, de a conferi o aetiune
In dauna minorilor, interziftilor i fameilor m:tritate, contra tutorilor
pentru lips de transcriere.
Transcrierea este insI numai facultativil, iar nu obligatoria din partes
bitrbatulni, de citeori femeea O-a rezervat administratia bunurilor, ea neaind,
In asemenea caz, niciun recurs in contra lui. Vfzi tom. IV, partes I-a, p. 355.
Vezi supra, No. 501, p. 267.
3) Vezi _supra, p. 298 ei 300.

www.dacoromanica.ro

328

COD. C1V. CARTEA Ill.

TIT. II.

CAPIT. IIP

senptia nu este o formalitate substantiall a donOunei, eaci

qtim ca, Intre parti, ea este perfecta prin simplul efect al
consimtimantului, manifestat In forma solemna (art. 813
urm. C. civil). Transeriptia nu este deci privitoare decat la
interesul tertiilor caror donatiunile imobiliare nu sunt opozabile pana la Indeplinirea acestei formalitati.
Din cele mai sus expuse rezulta ca toti acei care au
interes a drama liberalitatea, pot opune lipsa transcrierei.
Aceitia nu pot fi decat acei care, lntre donatiune q'iL transcriere, au dobandit, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit
proprietatea imobilului daruit, sau macar 11D drept real
asupra acestui imobil, de exemplu : o ipoteca, un uzufruct,
o servitute, etc.

Creditorii care au o inscriptie ipotecara, asupra imobilului daruit pot opune qi ei donatarului lipsa transerierei_
Creditoni chi rografari ai daruitorului nu sunt Insit In
drept a opune lipsa transerierei donaOunei, dei au interea
la aceasta, pentru et nu au niciun drept asupra imobilului

(argum. din art. 723 Pi'. civ.). Creditorii chirografari pot

fug sa urmgreasea imobilul daruit cat timp donaOunea n'a,
fost transerisa, .1 daca ei au apucat a transcrie comandamentul prealabil, transerierea donatiunei care s'ar face mai
In urma n'ar Impiedica aceasta urmarire (art. 511 Pr. civ.).
In fine, mai pot invoca, lipsa transcrierei : succesori.
cu titlu particular ai daruitorului, preeum ar fi, de exemplu : un alt donatar RI aceluiaqi imobil, care ar fi transerismai Inainte donatiunea sa.
Donatarul posterior nu se va putea Insa folosi de anterioritatea transcrieref sale, de cateori donatiunea sa va fi

rezultatul fraudei concertata cu daruitorul In contra primului donatar, pentraca frauda conrupe totul (art. 723 ..
-ultim Pi'. civ.).
.Fraus omnia corrumpit").

Simpla cunoqtinta ce donatarul posterior ar fi avut

de,spre donatiunea anterioara, nu se consider/ Insa ca frauda

(art. 723 1, in fine, Pr, civ.).

554. Persoanele care nu pot opune lipSa transcr ere

11 Vezi infra, No. 750 gi tom. I al angei luediri, P. 117.

www.dacoromanica.ro

PERS. CARI NU POT OPUNE LIPSA TRANSCR. ART. 819

329

(art. 819 C. civil, partea fina].). -- Din partea final l a

art. 819 C. civil rezulta cii, persoanele care nu pot opune

lipsa transcrierei sunt : 1 daruitorul i motenitmii si universali, pentruca, In calitatea lor de reprezentanti ai da-

ruitorului, ei nu pot sa aiba mai mulle drepturi de cat

autorul lor ; 20 donatarul i reprezentantii sai, pentruca
formalitatea transcrierei n'a fost infiintata in interesul douatarului, ci In interesul tertiilor, ea o garantie a transmiterei proprietatei imobiliare i a ereditulu public; 30 persoanele obligate a face trauserierea, &lid,: administra-torii persoanelor morale, tutorul i barbatul, de cate ori e
are administratia bunurilor daruite sotiei sale (art. 12421
C. civil 9. Motivul pentru care aceste persoane nu pot invoca lipsa transerierei, sunt urmatoarele : a) ele s'au gait
culpabile de dol sau, eel putin, de o negligenta grava, prin
faptul ea, nu s'au eonformat obligatiei ce le impunea legea,
qi tiut este ca :
Nemo ex delicto suo meliorem suam conditionem facere
potest". (Nimene nu poate prin delictul sit sit fad. conditia mai
bunL 2).

b) Apoi, aceste persoane fiind responsabile catre domatarii ineapabili do lipsa transcrierei (art. 820 C. civil),
nu pot A fie toemai ele aeele care sa cauzeze dauna pe

.care mai In urma ar fi suite a o repara :

Quern de evictione tenet actio, eumclem agentem repellit exceptio". (Cine trebue A garanteze, nu poate A eving5, 2).

zise In privinta persoanelor obligate de lege a

face transerierea se apliel i persoanelor care s'au obligat
Ja transcriere prin conventie. Astfel, persoana care a primit
mandat de a transcrie donatiunea i reprezentantii si universali nu pot opune lipsa de transeriere In caz de a dobandi un drept asupra aeeluiai imobil.
Ascendentii minorului care uzand de facultatea ce le
,d1 art. 815 C. civil, au prima o donatiune imobiliara faCele

Reprezentantii aeestor persoane nu pot niei ei sit opue lipsa transerierei

pentruel reprezentantii nu pot sl aibX mai multe drepturi cleat Insuvi au-torul lor.

Vezi tom. IV al aeestei luerlri, No. 407.

8) Vezi 8upra, 109, 188, 214, 221, 223, preemn ei tom. I al aeestei lucriri, p. 450, text tli nota 2, tom. IV al aeeleimi lueritri, No. 178, etc.

www.dacoromanica.ro

330

F1NELE DE NEPRIMIRE OP0ZAB1LE CEREREI TRANSCR.

cuta minorului, contractitnd prin exercitiul acestei

de a cere transcrierea acestei donatiuni facultaobligaia
n'arputea, de asemenea, sa invoace lipsa acestei formalitati,
pentruca ei s'au obligat in mod implicit a cere transcrierea,
donatiunei acceptata pe ei; i aceeasi solutie este adlnisibila In privinta mostenitorilor lor universali (art, 819 partea.
finala).
555. Finele de neprimire opozabile persoanelor care
pot si opue lipsa transcrierei.
Achizitorul unui imobil

care a transcris titlul su, nu mai poate invoca lipsa tran'scrierei unei donatiuni anterioare a aceluiai imobil, atunci
cand el a renuntat la aceasta, sau and a intrebuintat manopere frauduloase Impreuna cu daruitorul, spre a nimici
efectele prme donatiuni. Simpla cunotinta a donatiunei
anterioare nu poate ins/ fi considerata ca o frauda din
partea eelui de al doilea achizitor al imobilului ditruit (art..

723 Pr. civ.).

555 bis. Dar daca persoanele care pot opune lipsa
transcrierei nu sunt decazute din dreptul lor prin simpla,
cunotinta ce au avut despre donatiune prin alte mijloacedeat prin transcriere, chestiunea este de a se sti daca ele
pot fi decazute din acest drept prin efectul prescriptiei ?
Cu alte cuvinte, donatarul care n'a transcris donatiunea,
poate el, prin efectul prescriptiei, sa dobAndeasa, fatit de
tertii proprietatea pe care titlul sau nu i-a transmis-o deat
fata de autorul sau i motenitorii universali sau cu titlu
universal a acestui din lima, i dadi aceasta este cu putinta, de and incepe a curge prescriptia ?
Aceasta chestiune este foarte controversata, i controversa dateaza Inca din vechiul drept francez 2); 1nsa parerea-

cea mai juridic/ este, de buna seama, aceea care pane in

princiriu ca trebue sa se aplice, in specie, donatarului presciiptia de 30 de ani, i. a, aceasta prescriptie curge din
ziva de and el a inceput a poseda imobilul daruit2).

11 Vezi supra, p. 324.

Vezi Mourlon, Transcription, IT, 507 urm., p. 140 urm.; Pand. fr., Vo.
Don. et tcstamenta, 5114 urm.

Vezi Pand. fr., Vo cit., 5123.

www.dacoromanica.ro

331

IEtEV. DONA. iNTRE VII

556. Irevocabilitatea donatiunilor intre vii. Caraci acest

principiu este atat de esential donatiunilor, Ineat daruitorul
n'ar putea s stipuleze revocabilitatea darului dupa bunul
sau plac 1).
-terul principal al donatiunei este irevocabilitatea,

Irevocabilitatea este sufletul donatiunilor", zicea Richard.

,&c proprie donatio appellatur, CA771 dat aliquis ea mente ut

stating velit accipientis fieri, nec ullo casu ad se reverti" (Se numeqte

donatiune aceea prin care cineva voete ca lucrul s'A treacl de

indati la donatar nici intr'un caz a nu se mai intoarcit la
druitor". L. 1, Pr., ab initio, Dig., De donationibus, 39. 5).
Darurile dupi rt gn1 nu se restoarne, zice art. 1272 din
.codul Calimach (946 C. anstriac2).

Dupit ce se va da darul, nu se va mai cere

Inampoi", zice

.Codul Caragea (art. 6, partea IV, capit. 1).

In vechiul drept francez, principiul irevocabilitatei

natiunilor era formulat in urmatoarea maxima :
,Donner et retenir ne vaut" 3).

Legiuitorul a permis donatiunile pentruca nu putea

impiedice pe proprietar de a dispune de lucrul san (art.

480 C. civil), irisa in acelai timp el le-a declarat
precum ne atesta Pothier, spre a pune o piedica
eare sa faca e,xercitiul acestui drept cht se poate de greu.
557b Aplicarea principiului irevocabilititei donatiunilor conditie potestativi din partea daruitorului (art. 822
Art. 822 din codul civil cuprinde prima apliC. civil).
care a principiului irevocabilitatei donatiunilor qi a vechei

regule Donner et retenir ne vaut". El proclama, in adevar,

-anulabilitatea donatiunei Malta sub o conditie potest ativa
din partea clitruitorului. Dupa parerea generall i cea mai

juridica in acelaqi timp, conforma cu vechea traditie de

unde ne vine regula Donner et retenir ne vaut", se refera
nu numai la conditia pur potestativa,. ade,ca a carel executare atarna ex mero arbitrio (art. 1010 C. civil), dar
Vezi tom. IV, partes I-a, p. 368. In dreptul m'animan, donatiunes

.eate, din contra, revoeabilit dupit vointa druitoru1ui. Vezi tom. IV mentionst,
p. 15, ad notain.
Cpr. art. 530 C. german.
Vezi supra, p. 248 i infrit, No. 836, 646, etc.

www.dacoromanica.ro

332

COD. CIV.CART. I11.TIT. II.CAPIT. III .ART. 822

a conditia simplu potestativa, adeca care, in acel.aq

i de un fapt pe care- daruitorul ar putea
sau sa-1 faca sa se indeplineascl (art. 1006 (J. civil).
Prin urmare, conditia simplu potestativa, permisa In contractele cu titlu oneros, este interzisa In donatiuni
Aa dar, toate donatiunile, afarit de cele Acute viitorilor soti prin contractul de casatorie san intre soti ID timput
casatoriei (art. 826, 932 urm 936 urm. C. civil 2), chiari cele indirecte 1 deghizate, etc. sunt anulabile, daca au
fost Acute sub o conditie potestativa, fie suspensiva, fie rezolutorie, pentruca once clauza care lasa daruitorului facultatea de a nimici efectul donatiunei este contrara principiului irevocabilitatei. Astfel, vor fi anulabile urmatoarele
donatiuni: Ii dau atta daca ma voiu duce sau nu ma voiu,
duce la Bucureqti; daca mg, voiu casatori sau nu ma voiu,
casatori; daca voiu Imbratiqa cariera de avocat san de medie, etc.
Dar daca conditia potestativa anuleaza donatiunea, ea.
poate, din contra, fi facuta sub o conditie cazuall, mixta
etc., fie aceste conditii suspensive sau rezolutorii, conform
principiilor generale, legea prevazAnd ea tnsasi o conditie
rezolutorie In art. 825 C. civil.
Donatiunea poate fi facuta nu numai sub o conditie
suspensiva sau rezolutorie, dar i cu un termen oarecare,

atrn

pentruca termenal nu suspenda formarea obligatiei, pi amanft,

numai executarea ei (art. 1022). Termenul donatiunei poateA, fie rnortea daruitorului 4).
558. Donatiunile fa'cute cu sarcina pentru -donatar
de a Ali datoriile druitorului (art. 823 C.
Art..

823 C. civil cuprinde o a doua aplicare a principiului irevocabilitatei don ati unilor.

Daruitorul poate s maple donatarului once sarcini ar

crede de arviinta, IntrucAt, bine inteles, n'ar fi contrare leCpr. Colin et Capitant, 11f, n. 780: Planiol, Ill, 2605 i alti autorit
eitati in tom. IV, nartea I-a, p. 273, nota 1.
Vezi infra, No. 636 qi 646.
2) Conditia mixta este aces care atiirntt nu numai de singers voint5. a.
dispungtorului, dar In acelaq timp de acea8t5 voint5 qi de aceea a unui tertin
(art 1007 C. civil). Cpr. Colin et Capitant, loco supra, cit. Astfel ar fi, de exemplu,

conditia de a se asittori en o persoanit anume determinati. Vezi tom. IV, meniionat, 374, nota 2 qi p. 378.
4) Vezi tom IV, pallet. I, p. 17, nota 2; p. 377, p. 394, etc.

www.dacoromanica.ro

PLATA DAT0R1ILOR DIRITITORITLIII.

ART. 823

333

gilor de ordine publicl sau bunelor moravuri (are. 966,

968 C. civil; In care caz, donatiunea se zice oneroas1 sau
Ins6reinAtoare 1) ; Insl el nu trebue Ali rezerve dreptul de

a lua darul Inapoi, pentrucl aceasta ar fi contrar principiului irevocabiliatei. De aceea, art. 823, care nu este decat
o aplicare a acestui principiu, dispune eq. donatiunea este
null, In sens de anulabilI, ca i In cazul art. 822, de cilteori

s'a impus donatarului obligatia de a plgti datorii sau sarcini care nu existau In momentul donatiunei qi care nu
erau arltate In actul de danie 2).
D6ruitorul poate Ing, s6 impue donatarului, fie In mod
expres, fie In mod tacit sau implicit, plata datoriilor prezente, adec6 care existau In momentul donatiunei. In asemenea caz, donatarul va plAti numai datoriile avand o datI
certg, anterioarl donatiunei (art. 1182 C. civil), chiar dacI
valoarea lor ar fi mai mare decat valoarea bunurilor d6ruite.
cIci altfel el ar fi la discretia dIruitorului, care ar putea
s6 antidateze datoriile contractate In urma donatiunei.
Donatarul nu poate nici Inteun caz, s6 se libereze de
executarea sareinilor impuse prin donatiune prin pIr6sirea
tli lep6darea bunurilor d6ruite. Chestiunea este Insl controversat13).

atruitorul ar putea sl impue donatarului, chiar plata

unor datorii viitoare, dad, ele sunt determinate prin actul
de donatiune; pentruc6, In asemenea caz, nimic nu mai
atarn/ de vointa dgruitorului.
Mruitorul poate, de asemenea, s6 oblige pe donatar
la cheltuelile sale de Inmormftntare, pentrucl dei aceste
cheltueli nu sunt determinate In momentul facerei donatiunei,
totusi determinarea lor nu atArn de vointa dgruitorului.

Tot astfel, dgruitorul ar putea Ed oblige pe donatar la

plata datoriei alimentare ce el ar datori membrilor familiei
sale In lips6 (art. 187 C. civil). Aceasta este o sareing,
care iarAi nu atarng de vointa d6ruitorului.
Vezi eupra, p. 316, No. 538.
Aceasta se aplica insa numai liberalitatilor obilnuite, cad donatiunile
Mute viitorilor soti prin contractul de casatorie, sau sotilor In timpul casatoriei,
aunt valide &liar daca ar impune donatarului obligati& de a plati datoriile
nedeterminate (art. 826 C. civil). Vezi infres, No. 646.
Vezi tom. IV, partea I-a p. 430 li infra, No. 567.

www.dacoromanica.ro

334

COD. CIV. CART. 111.TIT. II.CAPIT. 111.ART. 826

559. Donatiunile flute sub rezerva de a dispune de

lucrul [WEIR (art. 826 C. civil).
Aceasta este ultima aplicare a principiului irevocabilitAtei donatiunilor. De cAteori

dlruitorul i-a rezervat dreptul de a dispune de luerul (11ruit, donatiunea este anulabilit, pentrucit el d6 cu o maul
i retine cu alta.
C'est donner et retenir gnaw' le donateur s'est rserv la puissance de disposer de la chose par lui donne", zice art. 274 din
eutuma Parisului.

Aeest principiu nu se apliel lug donatiunilor flcute

viltoiilor soti prin contractul de elsAtorie (art. 932 urm.),
nici celor -acute Intro soti, In timpnl e6s6toriei (art. 936
urm.), old aceste donatiuni sunt valide chiar dacA dgruitorul vi-a rezervat dreptul de a dispune mai tArziu de lucrurile clAruite (art. 826 C. civil 9.
Daeg d6ruitortil i-a rezervat dreptul de a dispune numai de o parte din luerurile d6ruite, donatiunea este anulabilA, hag nu In Intregimea ei, ci numai In privinta lucrurilor pentru care ditruitorul i-a rezervat dreptul de a
dispune. Astfel, dacl ti-am dat casa mea cu mobilele din
ea, rezervAndu-mi dreptul de a dispune numai de mobile,
donatiunea va fi anulabilit numai In privinta mobilelor i
validl in privinta easel. Aceasta nu este deal aplicarea
maximei cunoscute.
Utile per inutile non vitiatur". (Ceeace util nu este viciat prin
ceeace este inutil). (L. 1 5, in fine, De verborum obligationibus,
45. 1). 2)

Pentru ea rezerva stipulatl de dlruitor sI poatI anula

donatiunea In privinta luerului rezervat, dreptul de a dispune trebue sit game numai de vointa ditruitorului, iar
nu i de o imprejurare care n'ar sta In putinta lui de a o
realiza. Astfel, dacI ti-ani dat casa mea cu mobilele din
ea, i cu rezerva dreptului de a dispune de mobile la caz
aind sora mea se va ,nitrito, donatiunea nu va putea fi
anulatit In privinta mobilelor, dealt dae6 conditia se va
indeplini, i aceasta ajar dad, n'a exercita cl reptul ce-mi
am rezervat. Deci, dacA, sora mea nu se va mgrita, ceeace
1) Vezi infrd 837 No. 60 bis.
Vezi infra p. 837.

www.dacoromanica.ro

DONATIUN1 DE BUNURI V11TOARE. - ART. 821

335

nu atrna de vointa mea, nu voiu avea, dreptul de a dispune de mobile, i donatiunea va fi valida atAt in privinta
casei ct i a mobilelor; caci o donatiune nu este anulabila deck atunci cand a fost facuta sub o conditie potestativa din partea daruitorului (art. 822 C. civil), ceeace
In spe,cie nu este.

Art. 824 presupune c, daruitorul n'a fcut el insui

uz de dreptul ce i-a rezervat; de aceea textul suseitat
dispune c bunurile asupra carora el i-a rezervat dreptul
de proprietate trec la motenitorii sai, ab intesta t. Nimic
n'ar Impiedica 1110, pe daruitor de a propune el insuili anu-

larea donatiunei pentru bunurile rezervate, refuzand predarea lor sau cerandu-le inapoi, daca el le-a predat donatarului. Daca el a dispus de aceste bunuri in timpul vietei
sale, instrainarea este valid, fiind ca el era proprietarul lor.
560. Donatiunea de bunuri viitoar e (art. 821 C.
civil).
Art. 943 din codul franca, urmAnd in aceasta
privinta ordonanta din 1731 (art. 15), declara aceste donatiuni nule, ceeace este logic, pentruca inteo donatiune de
bunuri viitoare at,rna de vointa daruitorului de a nimici
darul, ceeace este contrar regulei : Donner et retenir ne
vaut". Va s, zicg, in codul francez, ca i in cel Rallan
(art. 1064), nulitatea donatiunilor de bunmi viitoare nu
este decat o consecinta a irevocabilitatei donatiunilor (art.
801 C. civil), consecinta atAt de fireasca, inclt ea ar exista,
chiar in lipsa unui text expres de lege, in baza principiilor

generale (art. 822, 948 3, 962, 964, 965 C. civil).

Legiuitorul nostru, dupa ce afirma principiul irevocabilitatei donatiunilor (art. 801 C. civil), adaognd c,
donatiunea este anulabill de cateori atarna de vointa daruitorului de a-i nimici sau micgora efectele (art. 822), de
data paraseqte ateste principii, declarnd donatiunea de
bunuri viitoare numai revocabild, i aceasta fr a distinge

daca ea cuprinde o universalitate de bunuri, o parte din

aceasta universalitate sau un lucru determinat. Mai mult
fila, el uit, de a pune in armonie acensa schimbare cu
celelalte dispozitii ale codului; caci art. 826 declarnd
art. 821 nu se aplica donatiunilor facute viitorilor soti
prin contractul de casatorie, nici celor Riente intre soti in
timpul casatoriei, ar avea aerul de a spune c asemenea
www.dacoromanica.ro

336

COD. CIV.

CARTEA. ILL

TIT. III.

CAPIT. III

donatiuni de bunmi viitoare sunt irevocabile, ceeace este

contrar art. 933 Ili 937 care, dupg legea noastrg, nu constituesc o exceptie, ca In codul francez, ci aplicarea dreptului

comun, adea, a art. 821 C. civil, dupg care donatiunile de

bunuri viitoare sunt permise, Insg Bunt revocabile dupg vointa

dgruitorului sau a moqtenitorilor sgi, arg argtarea vremotiv.

unui

Am sustinut altg datg c donatiunile de bunmi viitoare sunt, In legislatia noastrg, adevgrate donatiuni mortis
causa 1), dupg cum, erau considerate In vechiul drept francez, In provinciile de drept scris ; mai tarziu am recuno-

scut Insuqi c, ne-am Inqelat; cci atIt donatiunea cu pricing de moarte ct i testamentul pot fi revocate numai in
timpul viepi ddruitorului sau testatorului; pe and dreptul
de a cee revocarea donatiunilor de bunuri viitoare nu se
80,3:Igo prin moartea dgruitorului, ci trece la motenitorii
sgi, care-I pot exercita timp de 30 de ani.
560 bis. Ce trebue sg, Intelegem aci prin bunuri viitoare, Prin bunuri viitoare se Intelege, in genere, lucrurile
corporale care n'au Inca fiintg, iar prin bunuri prezente,
cele care existg, quae in natura rerum sunt.
in acest sens, recolta ce va produce o vie, o livadg,
etc., este un lucru viitor, care poate Insg face obie,ctul unei
obligatii (art. 965 C. civil).
Prin bunuri viitoare (res sperata), se mai Intelege
vgnatul, ce cineva s'ar obliga a da Inainte de a-1 ucide 2), etc.

In materia traditionalg a donatiunilor, prin bunuri

viitoare se Intelege Ins/ acele care nu apartin Ina dgruitorului In momentul donatiunei qi care nu vor putea sg
intre In patrimoniul lui de at printr'un act al vointei sale.
Astfel Bunt, de exemplu, bunurile ce el fi propune de a
dobandi san ce, eventual, este chemat a culege dintr'o motenire viitoare; bunurile ce el va avea la moartea sa (art.
933 C. civil), etc.
In codul fr., bunurile viitoare nu pot face obiectul
unei donatiuni decat prin contractul de cgsgtorie, Intre viitorii soti, i Intro soti In timpul cgsgtoriei; pe and In codul
Vezi &supra aeestor donatinni slzprd, p. 246, 247.
2) Vezi Unger, System dee oeeterreiohisehen allgemeinen Privatreehte,

45. 361.

www.dacoromanica.ro

CLABZELE COMPATIBILE C17 IBEVOCABILITATEA

337

nostru, art. 821 permite In toate cazurile aceste donatiuni,

gdeclarndu-le' Insg, revocabile dupl simpla voint6 a dlruitorului.
DcI s'a Zeut o donatiune cumulativl de bunuri pre-

zente qi viitoare, ea In cazul art. 934, donatiunea de bumini prezente va fi irevocabilA, iar cea de bun-Lai viitoare
va fi revocabilI, c6ci nu vedem ratiunea pentru care o
Zonatiune de bunuri prezente ar fi revocabilI numai
pentrud, ar fi fost fleutg, printeun act care ar cuprinde
In acelaqi timp fli o donatiune de bunuri viitoare. Din
.contra, este de principiu eg, ceeace este util nu este vitiat
prin ceeace este inutil.
Utile per inutile non vitiatur" ').

Iatg, cum se expriml, In aceastI privintl, L. 1 5,

in fine, Dig., De verborum obligationibus, 45. 1, din care
.este extras l maxima de mai sus :

Nam si tot aunt stipulationes, quot corpora, duae aunt

-quodammodo stipulationes, una utilis, alia inutilis: new vitiatur
ntilis per hane inatilem". (Old dad exist, atitea stipulatii cat
vi corpuri, exist in specii &ma stipnlatii, una utira' ai cealalta

inutila fi ceeace este ktil nu poate fi viciat prim ceeace este iautile

CLAUSELE COMPATIBILE CU CARACTERUL DE

IREVOCABIL1TATE AL DONATIONILOR INTRE VII

Legiutorul fr. prevede doll/ clauze care pot

figura Intr'o donatiun Ada a aduce vreo atingere principiului irevocabilitItei darurilor, qi anume: 1 rezerva In
folosul d6ruitoru1ui sau unui tertiu a uzufructului luerurilor &Amite (art. 949 ,950 C. fr.); qi 2 stipularea dreptului de reIntoarcere a bunurilor dAruite, In folosul dlruito-

rului. Legea noastrl nu prevede cleat aceast6 din urmg

clauz6 (art. 825 C. civil), eliminand art. 949 0 950 din

codal francez.

Toate
1 Donatiunile Cu rezerva uzufructului.
luerurile care sunt In comer t pot face obiectul unei dona-tiuni sau unui legat 2).
I) Vezi supra, p. 334.
2) Cpr. art. 795 qi 1264 C. Calimaeh. Veal tom. IV, partea I-a, p. 398 li
tpartea II, p. 246.
22

72784

www.dacoromanica.ro

338

COD. CIVILCARTEA 1UTIT. II CAPIT. III

Se poate dlrui nu numai proprietatea plinl, dar

nuda proprietate singurA sau numai uzufructul, citci atat rezer-

va uzufructului eta i dispunerea numai a acestui drept nu

sunt contrare principiului irevocabilitgei donatiunilor. Art.
949 din codul francez o spune anume, fug, acest text a fost
eliminat de legiuitorul nostru, Marcad observand, ell drept

cuvant, dt acest text este inutil f).

Dacit dIruitorul i-a rezervat uzufructul, acesta se va
stinge la moartea lui, spre a se uni cu nuda proprietate
(art. 557 C. civil). Regulele dela uzufruct sunt aplicabile
In specie, Cu aceastl deosebire cA, clgruitorui este scutit des, da cautiunea prevAzuM de art. 541 C. civil. Jurisprudenta
decide chiar di dAruitorul poate s6-i rezerve asupra bunu-

rilor dlruite dreptmi mai Intinse deck acele ale uzufructuarului, precum ar fi, de exemplu : acel de a face contracte
de Incbiriere opozabile donatarului pen tut toatI durata uzufructului ; acel de a aduce diferite modific6ri, schimbIri i
prefaceri lucrului supus uzufructului, fitrA ca donatarul A,
poatg, avea vreo pretentie in aceastg privint6. Aceasa solutie este juriclicA, pentrucI asemenea rezerve nu aduce nici
o atinmere irevocabilitatei dreptului conferit donatarului 2)
563. 2 Rentoarcerea conventional a bunurilor di-

ruite (art. 825 C. civil).

0 alta

elauzg, compatibilA cu

principiul irevocabilit6tei donatiunilor este conventia prim

care se atipuleaz1 inteo donatiune, nici odatl fug intr'un

testament, cl bunurile dlruite se vor retntoarce la dhruitor,
In caz cand el ar supravietui fie donatarului singur, fie
donatarului i descendentilor si (art. 825 C. civil).
Se numest drept de reintoarcere sau reversiune, dreptul
ce poate sit% ailaA un dAruitor, care supravietueste donatarului s5.u,

de a-si lu fnapoi lucrurile &Amite" zice Domat.

Quod dedit, iterun ad man revertatur". (Ceeace cine-va a dat
cuiva sit se retntoarca iargsi la d'ruitor). (L. 12, ab initio, Cod,.
Commania utriusque judicii, 3. 38).
AceastA clauzg nefiind

incompatibill cu principial

irevocabilitgtei donatiunilor, era admisg i la Romani 3)

ReIntoarcerea bunurilor dAruite, pe care legea timbrului
t) Marcad, III, 688. Vez i li Planiol, 11 1, 2614.
Cpr. CoJin et Capitant, III, p. 783.
L. 2, Cod, De donationibuequae sub modo, ete, 8. 55.

www.dacoromanica.ro

RENTOARCE E EA CON V ENTIONAL 1.ART. 825

339

(art. 50), o considera ea o nona donatiune, supunand-o

taxelor de inregistrare, se numelte convenOonal6, prin opozitie la reintoareerea legalti (retour legal), pe care art. 747
din eodul fr. (eliminat din codal nostru qi din cel italian)
o admite in folosul ascendentului care a facut o donatiune
descendentului san. Aascendentul ki reih, in Franta, luerurile dAruite de el descendentului san, daca se mai gasese
In natura in succesiunea descendentului donatar, departAnd
dela aceste lucrad pe ceilalti motenitori ai deseendentului,

In caz elnd acest descendent moare ara copii legitimi,

legitimati sau adoptati 1).

Legiuitorul nostru a desfiintat acest drept al ascendentului daruitor, permittInd numai reintoarcerea conventionala
sti reintoarcerea succesorala in folosul adoptatorului i a deseendentilor sai (art. 316, 317 C. civil).
De cateori- clauza de mai sus, stipulata de parti, se indeplinete, donatiunea este revocata qi bunurile se reintore
la daruitor prin indeplinirea conditiei rezolutorei exprese (art.
1019 C. civil).
Dreptul de reintoarcere se deschide prin moartea donatarului singur, san a donatarului qi a descendentilor sai,
intamplata inaintea mortei daruitorului.
Absenta declarata a donatarului i, dupa imprejurari,
a descendentilor sai, face de asemenea, ea dreptul de retntoarcere sa se deschida cel putin in mod provizor (argum.

din art. 109 C. civil).

Intoarcerea bunurilor daruite dela donatar la daruitori, fiind efe,ctul conditiei rezolutorii exprese stipulata in contraetul de donatiune, se face de drept (art. 1019 C. civil); aqa

ea daca donatarul refuza de a restitui bunurile limite, daruitorul se va adresa la justitie, nu pentru a cere revoearea
donatiunei qi reintoarcerea acestor bunuri, duph' cum pe
nedrept sustine Toullier, chi el au intrat de drept in patrimoniul lui prin indeplinirea conclitiei rezolutorii, ci pentru
I) Vezi asupra acestei institutii, inexistentl in dreptul nostru actual vi
anterior, in cel italian, german, elvetian, etc., existentI insit In dreptul roman
Ulpiani .Regul., tit 6, De dotibua, 4; L. 6, Pr., Dig., De jure dotium, 23, 3
L. 2, Cod, De bou:je quaa liberia in poteatate patria conatitutis, etc., 6, 61;
Nov. 25 a imphratului Leon etc.) existentli de asemenea, in vechlul drept franeez (art. 313 din entuma Parisului, 315 din entuma Orleanului, etc.), tom. III
partes II al Coment. noastre, p. 165 urm. ti tom. IV, parte' I-a p. 400 nota 1.

www.dacoromanica.ro

340

COD. CIVIL. CARTEA 111.TIT, II.CAP. 111.ART. 825

a le revendica fie dela donatar, fie dela tertii care le-ar

fi dobAndit dela acest din urma.
Actiunea In revendicare a daruitorului pbate fi exercitat4 timp de 30 de ani (art, 1890), tertii achizitori putncl
opue daruitorului aceastg, prescriptie.

Prescriptia va Incepe a curge din ziva dad tertii detentori au intrat In posesione, iar nu din ziva deschiderei
dreptului de reintoarcere.
Acest drept se poate stinge In timpul vietqi daruitorului prin renuntarea sa expresa sau tacita 1), Inainte de Indeplinirea conditiei rezolutori, caci dreptul la reintoarcerea
bunmilor daruite fiind In patrimoniul daruitorului, el poatefi cedat altuia, deci q't donatarului. Nu se va aplica deci,
In specie, maxima :
Quad pis si velit habere non potest, ei renuntiare non potest".

Nu se poate renunta la ceace cineva vrea sti dolAndeascg si nu

poate dobfindi).

Aceasta maxima nu se aplica, In adevar drepturilor

eonditionale care rezulta dintr'o conventie, ci numai eventualitatilor legale, precum sunt, de exemplu, speranta ce ar rezulta dintr'o succesiune sau o prescriptie neIndeplinitg, etc. 2).

Dreptul de reintoarcere se mai stinge pria moartea

daruitorului IntAmplata Inaintea mortei donatarului sau
descendentilor sM, sau prin absenta daruitorului declarata
Inaintea mortei donatarului sau descendentilor sti, sau prin
absenta daruitorului declarata Inaintea mortei tdonatarului
sau descendentilor sai. In eel din urma caz stingerea, esteInsa provizorie.

ReIntoarcerea conventionala fiind rezultatul Indeplinirei conditiei rezolutorii exprese, trebue sa fie stipulata In

mod expres, fara a se cere bag niciun termen sacramental.

Aceasta clauza este de stricta interpretare, caci altfel conditia rezolutorii expresa ar deveni o conditie rezolutorie tacita, ceace este inadmisibil. La caz de Indoiala ea va fi
deci interpretata In contra daruitorului, pentru ca reintoarcerea bunurilor In patrimoniul acestui din urma esa
Dad ditruitorul a zenunt at san nu la dreptul su, aceasta este
chestie de fapt de suverana apreciere a instantelor de fond.
2) Aubry et Rau, VII, 700, p. 373, nota 36 (ed. a 4).

www.dacoromanica.ro

o-

R EINTOARC ERE A. CONVENTIO NALLART. 825

341

din dreptul comun i nimice0e efe,ctul contractului, putnd

Aduel pagube tertiilor.
Dreptul de reintoarcere poate fi stipulat In doul.
10 cazuri0 anume : atunci dad donatarul ar muri Inaintea
darultorului, In care caz moartea donatarului IntAmplat.
Inaintea acelei a daruitorului, va aduce revocarea donatiunei
reintoarcerea bunurilor la daruitor, fie cei donatarul a
ldsat sau n'a 16sat descendent?", ; i 2 pentru cazul cnd
donatarul i descendeniii sal ar fi murit Inaintea darui-

torului, In care caz existenta unui singur descendent din

partea donatarului ar Impiedica Imdeplinirea conditiei rezolutorli ti reIntoarcerea bunurilor la daruitor.

Baca contractul de donatiune prevede c reintoarcerea

bunurilor la daruitor va avea Roc atunci and donatarul

ar muri Inaintea daruitorului fard a llisa copii, existenta
copiilor la moartea donatarului ar impiedica rentoarcerea.
bun-urilor, chiar daca ace0i copii ar muri frd, postaitate
naintea daruitorului ; de oarece conditia rezolutoi:ie ca do-

natarul s. moara flra copii nu

s'a, Indeplinit. Exis-

tenta copiilor lasati de don atar la moartea lui va stinge

dreptul de reIntoarcere, chiar daca ace.0i copil ar fi renuntat la succesiunea donatarului. Chestiunea este Insa In
ambele cazuri controversata
Liberorum appellatione nepotes et praenepotes, caeteri que
exhis descendent, continentur. (Sub denumirea de copii se cuprind.

nepotii i strnepotii, precum i toti deseendentii lor)

ab initio, dig., De verborum significatione, 50. 16). 2).

L. 220,

Cuvantn1 copii este deci sinonim de cel de descendenti,

&fail., bine inteles, de cazul cand o restrictie oarecarear rezulta din vointa daruitorului.

Dreptul de reintoarcere nu poate fi stipulat cleat In

folosul daruitorului, nu Insa In folosul mo0enitorilor si sau.
In acel al unui
1) Vezi tom. IV, partea T-a, p. 406, text el notele 3 el 4.
Cpr. art. 62 826 i 966 C. Calimach (681, 763 C. muftis* 6, eapit36 C. Andr. Doniei etc. Vezi tom. IV mentionat p. 113, text nota 4 i p.

407, nota 2; tom. VIII, partea I-a p. 879, text ei nota 2. Mai vezi tom. IT

al aeeetei lnerari, No. 79.

Copiii legitimati ai donatarnlni, chiar adulterini i ineeetnoei au aceleek
dreptnri ea i eopiii legitimi (art. 306 C. civil). Quid In privinta eopiilor. adoptati gi aeei natnrali NO de mama? Vezi tom. IV mentionat, p. 407, nota 2-

www.dacoromanica.ro

342

COD. CIVIL.CARTEA 11I.TIT. II.CAP. IIIART. 825.

Stipularea reintoarcerei bunurilor la o WM, persoana

deck daruitorul este insa, prin esceptie permisa in privinta
donatiunilor care se fac viitorilor soti prin contractul de
casatorie (art. 932 urm. C. civil) 0 In privinta donatiunilor facute Intre soti, fie prin contractul de casatorie, fie In
timpul casittoriei (art. 936 urm. C. civil). Aceasta rezulta,
la noi din art. 826 care, spre deosebire de codul francez,
dispune ca, art. 825 din codal civil nu se aplica donatiunilor prevazute In capit. VI Eli VII (legea zice din eroare In

capit. VIII si IV) a tillului de fata 9.

564. efectele dreptului de reintoarcere conventional

(art. 952 din codal fr. eliminat de legiuitorul nostru).

In
lipsa de text, trebue A, aplican, in privinta efectelor droptului de reintoarcere, principiile generale. Prin urmare,

Oa, la indeplinirea conditiai rezolutorie, care greveaza

contractul de donatiune, donatarul fiind, pendente con-

ditione, proprietarul, poate A. Instraineze lucrul daruitt sa-1

ipoteceze, etc. Cumparatorul sau cralitorul ipotecar nu va
dobandi insa deck un drept supus rezolutiunei, aqa cum
11 are 0 donatarul, fiut fiind ca :
Nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipsehabeta .

(Nimene nu poate transmite niai multe drepturi deck are el

insusi ?).

In urma indeplinirei conditiei rezolutorli se vor aplica

art. 1015 0 1019 C. civil, adeca donatiunea va fi revocata
ell efect retroactiv, iar imobilele daruite se vor intoarce la
daruitor libere de once sarcini, dupa cum dispune an-ume,
art. 952 din codul francez :
_

Resoluto jure dantis, resolvitur jus acc;pientis" (art. 1770

C. civil 3)

In baza aeestui principiu va cadea gi ipoteca legal

a femeei donatarului, intriicat legiuitorul nostru n'a admis
exceptia pe care o admite, In aceasta privinta, art. 952
din codul francez, care, In dreptul nostru a fost eliminat 4).
I) Vezi infra, No 646.
2)- Vezi anpr, p. 18 qi 222, proem si tom. I al luerltrei de fatA, p.200,
495, 497, p. 584, etc. Mai vezi tom. IV al 'acestei luer5ri, No. 204.
Vezi tom. I al Ineritrei de fa tX p. 200, 437, 495, 497, 528, 593. Vezi
li infra, No 567, p. 346 etc.
Vezi tom. IV, partes T-a, p. 414, 415.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE DREPTITLIII DE REINTOARCERE.

ART. 825

343

Dad, este vorba de mobile corporale, care-, la . moartea

donatarului, s'ar gag in posesiunea lui, daruitorul va putea
sa le la inapoi in natura, in starea In care se gasese, nestricate

Ins/ prin culpa san faptul celui dintai, cad el nu raspunde

decat la deteriorarile pricinuite prin culpa sau faptul sau.
Daca donatarul a instrainat mobilele corporale ce faceau
obiectul donatiunei, daruitorul nu le mai poate revendica dela
tertii de buna credinta, care le-au dobandit prin prescriptia
instantanee (art. 1909 C. civil), motenitorii donatarului
fiind obligati a restitui, In asemenea caz, valoarea mobilelor

daruite; eaci dreptul daruitorului s'a prefacut, In privinta

acestor mobile, intr'o creanta, adeca Inteo actiune personall
contra motenitorilor donatarului.
Daca donatiunea are de obiect o .suma de bani, s'au
lucruri ce se consuma prin intrebuintare, dreptul daruitorului
este din capul locului o creanta conditionala In contra
donatarului,
acest drept se va descbide la indeplinirea
conditiei rezolutorii.
Donatarul nu va restitu insa fructele percepute de el,

ci numai luerurile san capitalul primit (argument din art.

762, 834, 838, etc. C. civil).
Cat pentru motenitorii donatarului, ei nu vor restitui
fructele percepute de autorul lor, ci numai cele percepute
de ei In urrna ndeplinirei conditiei, rezolutorii.
Din im.prejurarea cit donatarul este in drept a percepe fruc-

tele pana la indeplinirea conditiei, rezulta ca, el are dreptul

de a face aete de administratie, administratia nefiind decat
o consecinta a folosintei. Prin armare, contractele de inchiriere

arendare, gcute de buna credinta de catre donatar, in cursul

folosintei sale in limitele unor acte de administratie, adeca
eel mult pe cinci ani (art. 427, 1268, 1419 C. civil), sunt
de,ci valide, ramanand ca sa fie revocate prin actiunea
pauliana, daca au fost facute In frauda i In dauna dreptuillor
dgruitorului (art. 975) t).

Vezi

i art. 1380, 32, Vezi, infra, No 568 (?) p. 067.

www.dacoromanica.ro

344

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAPIT. VI.

.ART 1.900.

ACTIUNEA IN ANULARE A DONATIUNEI

(Aplicarea art. 1900 C. civil).

Art. 1900 din codul civil dispune cg, actiunea

pentru anularea unei conventii se prescrie prin 10 ani.
Aceastl dispozitie derogatorie dela dreptul comun (art. 1890)
se aplica donatiunei, pentrucg don atiunea este o conventie.
Prescriptia statornicitg, de art. 1900 C. civil fiind ins6

13 confirmare tacitg, nu se aplicl donatiunei de cateori ea

este null In privinta formelor (art.. 1168 C. civil), pentrucl numai actele anulabile Pot fi confirmate, nu insI qi
cele inexistente.
Se poate da ria'nXtate unuig.bolnav, nu ins5. unui mort" zice
'un autor 1).
Quod nullum est confirmari nequit 2).

Acusa prescriptie nu va fi aplicabilI, In specie, de

elt atunci cand donatiunea va fi anulabill pentru un viciu
de exemplu, pentru neregularitatea acceptlrei.
oarecare'
565 bis. Printeo stranie anomalie Insg., pe care unii
autori se incearcl in zadar a o justifica, art. 1167 3 permite motenitorilor dg,ruitorului de a confirma atat donatiunea inexistent/ cat qi cea anulabill,, fie In mod expres, fie
In mod tacit, de unde rezultl cl art. 1900 C. civil, inaplicabil dIruitorului, se aplic.g, moqtenitorilor lui. Donatiunea
inexistentl In timpul vietei dlruitorului, se considerg, ca

.existen tl In urma mortei sale, ceeace este contra tuturor

regulelor logicei 2).
CAZURILE IN CARE DONATIUNEA POATE FI REVOCATA

Cu toate el donatiunile sunt In principia irevoeabile, totuqi ele pot fi revocate, dupl cererea dgruitorului fli a reprezentantilor Al. In trei cazuri, qi anume : 10 pentru neIndeplinirea sarcinilor sau obligatiunilor impuse

.donatarului (art. 829, 830, 832 C. civil); 2 pentru ingra-titudinea donatarului (art. 829, 831, 833 C. civil); 3 &ti
Beudant, Contrata a obligationa, 294, P. 184.
Vezi aupret, p. 282, 298 qi infra, No. 582, etc.
8) Vezi tom. IV, partes I-a p.207, ad nota= li p. 417; tom. VII, p. 49 urm.
tom. XI, p, 271, etc.

www.dacoromanica.ro

EEVOCAEEA. PENTRU NEINDEPL. DE SARCINI.

ART. 8301 832 345.

In fine, pentru suvenire de copii daruitorului, in urma facerei donatiunei (art. 829, 836 urm. C. civil).
Donatiunea se mai revoaca prin indeplinirea conditiei
rezolutorii, de cate ori a fost supusa unei asemenea conditii.
In fine, donati9nea de bunuri viitoare este revocabilg,

dupg, bunul plac al daruitorului, %A, pe calea de actiune

principall (art. 821 C. civil),
567. Revocarea donatiunei pentru neindeplinirea sarcinilor sau obligatiilor impuso donatarusui (art. 830, 832

C. civil).
In dreptul actual, neindeplinirea sarcinilor sau
obligatiilor impuse donatarului, fie In folosul daruitorului,
fie In folosul unui tertiu i) nu mai este privita ca unr,act de

ingratitudine, dupa cum era alta data atat la Romani cat

i in vechiul drept francez; cad revocarea are loe, In specie, ea in toate eontractele sinalagmatice, In baza conditiei rezolutorie tacite, care In aceste contracte este totdeauna

subinteleasa (art. 1020, 1021 C. civil). In adevar, de cateori se impune donatarului o sarcing, contraetul Ii schimba
natura, devenind bilateral din unilateral ce era.
Art. 830 din codul civil nefiind decat o aplicare a
art. 1020 gi. 1021 din aeelai coda trebue s. aplicam revocarei donatiunilor, pentru neexeeutare de sarcini, principiile care carmuesc conditia rezolutorie tacita, De aceea, art.
832 din codul. civil dispune c. revocarea nu se indeplineqte

niciodata de drept, ci numai prin justitie (art. 1021 C. civil), i aceleaqi principii se aplica qi. legatelor (art. 930 C..
civil). Judecatorii vor aprecia daca sareina impusa dona1) De exemplu: tti dan mosia mea en sarcina de a plIti mamei mele o
rentl viagerl de 12000 lei pe an. Aceasta este o stipulatie pentru alSii perfect
validlt In legislatia noastrit, en toat eliminarea din codul nostru a art. 1119-1122fr. Vezi tom IV, partea I-a, p.421, nota 2; tom V, p. 97 nrm.; tom. VIII, partea
II, p. 107, nota 1 (ed. a 2-a); tom. X, p. 102, 103, si deciizile citate acolo,
adde C. Iasi, Dreptul din 1914, No. 30 si Tuetifia din 1916. No, 6, p. 163
urm. (altIL deeizie, cn beery. noastrIt). Vezi i Cae. S-a II-a, Dreptul din 1916,
No. 24, p. 186. De cite-ori stipulatia gm% pentrn altul constitue o liberalitate,
ea este- scutitl de formeIe solemne. Cas. S-a I-a, Bnit. 1904, p. 1227. C. Iasi
Dreptul din 1914, No. 30; Bandry et Barde, Obliq., I, 167; Aubry et Ran,
343 ter, p. 527 (ed. a 5-a), eta. Vezi tom. IV, partes I-a, p. 300; tom.
p. 102, nota 1; tom. VIII, partea II, p. 108, ad notam, etc. Mai vezi asupra
stipulatiilor pentru alSii, tom. III al lncrArei de fa, No. 27, p. 51 si p 622
text si nota 1; tom. IV al acestei lucritri No. 436. St. Scriban, Dreptul din
1916, No. 45, p. 359, 360.

www.dacoromanica.ro

346

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. III

tarului sau legatarului are destull Insemngta,tea spre a aduce

revocarea donatiunei sau tratamentului i).
Executarea sareinilor impuse donatarului sau legatarului 2), fiind o conditie a liberalitItei, neindeplinirea acestei
conditii va pune luerurile In starea de mai 'nainte (art.

1019 C. civil), revocarea avand loe nu numai pentru viitor, dar li pentru trecut (ex tunc). Donatarul neavand,
In adeviir decgt un drept supus revocgrei, n'a putut transmite altora mai multe drepturi de cat avea el Insurli 3),
de undo fli regula :
Resoluto jure clantis, resoloitur jus accipieutis" 4).

Prin urmare, instrgingrile imobilului dgruit, precum

s,i sarcinile reale (ipotezi, uzufruct, servituti, etc.), constituite
asupra lui de cgtre donatar sunt de,sfiintate, iar imobilul se
intoarce la dgruitor fiber de once sarcini, mentinAnduli

numai actele de administratie acute la donatar, dei, dupit

rigoarea principiilor, qi aceste acte ar trebui sg cadg 5).
In urma, revocgrei douatiunei, donatarul va restitui
nu numai lucrul dgruit, dar qi fructele pereepute atAt
inainte cA,t qi In urma cererei de revocare, pentrucg el nu
se poate folosi de un contract pe care n'a voit sa-1 execute.
Chestiunea este Insit controversatg 6).
Dilruitorul va trebui insg sit despitgubeaseg pe donatar

de eheltuielile neeesare fleute pentru eonservarea lucrului

dgruit, pre,cum qi de plus-valuta adusg lucrului prin aceste
cheltuieli ;

iar dgruitorul va fi despggubit -de degratliirile

cauzate lucrului prin faptul sau culpa donatarului.

Revocarea donatiunei pentru neindeplinire de sareini
Cae. S-a 1-a-, Dreptul din 1914, No. 52, p. 409. Vezi tom. IV. partes
II, p. 445, text ig nota 5.
Deli legos actual n'o spune, dupI cum o spune art. 897 si 898 din
codal Calimach (709, 710 C. austriac), totuli este necontestat a se poate im
pane o sarcinii iti legatarului tili a nelndeplinirea acestei sarcini poste &due
revocares legatului, tot in baza art. 1020, 1021 C. civil, fltr.1 ca avast drept
al poatit fi ridieat de testator printr'o clauzl. a testamentalui, jadeclitorii
putind in orce caz 81 acorde un termen de gratie legatarului pentru executarea
sarcinei impuse. Cas. S-a I-a, Jurisprudenta remand din 1915, No. 44. P. 530
No de ordine 549. Vezi tom. IV, partes II, p. 319 li. p. 444. Mai vezi infra,
No. 713 qi 746.
Vezi supra, p. 669.
a) Vezi supra, p. 671.
Vezi supra, p. 671.
u)

tom. IV, partes I-a, 424, text Ili nota 3.

www.dacoromanica.ro

REVOC. PENTRU NEiNDEPL. DE SARCNI. ART. 830, 832 347

a dat

loe la dificultlti In privinta donatiunilor mutuale

sau reciproci')
CAt pentru donatiunile indirecte i cele deghizate, ele
sunt supuse tuturor cauzelor de revocare.
Aceeai solutie este admis/ In privinta donatiunilor
manuale 0 celor remuneratorii sau rIsplAtitoare, pentru
ceeace intrece valoarea serviciilor prestate, 0 chiar In privinta douatiunilor fleute prin contractul de clsltorie.
Donatiimile fleute in favoarea clsittoriei, fie aceste
donatiuni flcute prin contractul de clsltorie, fie prin acte
separa te, prin exceptie, nu sunt insl, revocabile pentru ingratitudine (art. 835 C. civil) 2).
Revocarea pentru neexe,cutare de sarcini nu are loe
de drept, ci numai prin justitie (art. 1021 C. civil), afarl
de cazul unei stipulatii contrare.
Art. 1021 C. civil fiind aplicabil In specie, judeeltorii
pot acorda donatarului un termen de gratie pentru a-i
indeplini sareinile impuse Fin actul de donatiune 4).
Tot din art. 1021 C. civil mai rezultA, dei chestiunea
este controversatl, el dlruitorul poate cere nu numai revo-

carea donatiunei cu daune-interese, dar 0 executarea sareini-

lor impuse, dupg cum dispune anume art. 525 din codal
german, pentrud, impunerea unei sarcini dlruitorului avand
de efect prefacerea donatiunei dintr'un contract unilateral
intr'un contract bilateral, art. 1021 C. civil devine In total
aplicabil i. cazului de fail, solutie care era admisI 0 la
Romani 4).

Donatarul poate fi obligat la executarea sarcinilor qi

din partea tertiilor In folosul clrora s'ar fi stipulat o prestatie

apreciaba In bani.
Din cele mai sus expuse rezultI el donatarul nu poate
9 Vezi tom. IV, partea I-a p. 426.
2) Vezi infra, la No. 569 quinquies.
9 Cas. S-a I-a, Turispr. rom. anul 3915, No. 34, p. 530, No. de ordine 549.
Asemenea termen nu poste halt fi acordat donatarului atunci cind pIrtile au
stipulat in donatinne un pact comisor expres, care strap de drept revocarea
donatiunei, ar . niei o somatic, san cerere in judecatX. Judecittorii se vor mIrgini a constata A revocares a avut loe de drept prin neexecutarea sareinilor.
Vezi torn. partea I-a p. 428.
9 L. 9. De donationibus 8.54; L. 3, Cod, De contrahenda emptione,
4-38) etc,

www.dacoromanica.ro

248

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP1T.

niei inteun caz A, se libereze de exe,cutarea sarcinilor, prin.

parasirea i lepadarea bunurilor daruite 9, fie donat. purl

simpla, oneroasa sau insareinatoare.
Donatarul fiind personal obligat a executa sareinile impuse, piergerea lucrului (lama intamplata prin caz fortait In
urma donatiunei, nu-1 seutete de aceasta obligatie, el fiind
obligat a exe,cuta sareinile cu propria lui avere, del el fiind

proprietarul lucrului daruit, paguba acestui lucru 11 privete pe el :

Res perit domino", mu:
Casum sentit dominus" 2).
Revoearea poate fi ceruta, de insui daruitorul, de
motenitorii i chiar creditorii sai, in baza art 974 C. civil.

Creditorii motenitorilor au i ei acest drept, dad, debitorul n'a renuntat la actiunea ce-i apartinea. In caz de o
asemenea renuntare, creditorii pot s'o darame prin actiunea
pauliana (art. 975 C. civil).
Aetiunea in revocare se exercita contra donatarului
sau motenitorilor sai, iar nu in contra tertiilor detentori ai

bunurilor &mite, ei putand insa sa fie pui in cauzii, in

actiunea de revocare 3).
Daruitorul sau motenitorii lui pot Ins

s revendice
dela tertii detentori luerurile daruite, daca nu este vorba

de mobile, care ar fi devenit proprietatea lor prin prescriptia instantanee (art 1909 C. civil), dupa ce s'a judeeat
ca donatarul sau motenitorii lui i a dobandit revoearea
donatiunei4)

Actiunea In revocare este divizibill de elteori insai

-sarcina este i ea
Contra donatarului i motenitorilor si actiunea in

revocare poate fi exereitata timp de 30 de ani dela naterea ei (art. 1890 C. civil), solutie admisa i in vechiul
drept francez, dup6 cum ne atestI Dumoulin, Furgole,

Richard, etc Cu toate aeestea, unii, preeum Maread (III,

710), aplica in specie art. 1900 din codul civil, ceeace este

inadmisibil, pentrud, nu este vorba ad de o aetiune In

anulare, ci de o actiune In revocare.
I) Vezi supr., p. 333.
2) Vezi supra, p. 181, 213, preoum qi infra, No. 618, in fine, No. 702, etc.
8) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 423.
4) Vezi tom. IV, partea I-a, P. 423.

www.dacoromanica.ro

REVOC. DONATIUNII PENTRU INGRAT1TITDINE

349

567 bis. Cererea in revocare a unei donatiuni

unui testament nu este, dupa parerea generala, supusa
punerei in intarziere din partea daruitorului sau motenitorilor testatorului, pentruca legea nu prevede asemenea
formalitatei i once fine de ,neprimire a unei actiuni cere un
anume text de lege 1).1
In orice caz, punerea in intarziere este inutill de
catemi sarcina consista in non faciendo, cad nu se poate
obliga pe daruitor, a face donatarului In fiecare moment al
milei somatie de a nu 'contraveni obligatiei ce el i-a luat
prin contract.
568. Revocarea donatiunei pentru ingratitudinea
donatarului (art. 831 urm. C. civil).
La Romani,
revocarea donatiunei pentru ingratitudinea donatarulni n'a
fost admisa, ca principiu general, decAt sub Justinian,

ea nefiind admisa inainte decat in privinta donatiunilor

-dintre ascendenti i descendenti, Justinian generalizand a-eeasta dispozitie in anul 530, declara prin legea aqa zis a Ge-

9zeraliter, toate donatiunile revocabile pentru cauza de ingratitudine 2). Cazurile de ingratitndine sunt, pnin aceastA
lege, marginite la patru, i intre ele nu figunaza refuzul
-de a da alimente. Justinian considera insa, prin aceasta

sareinilor impuse de daruitor ca un

act de ingratitudine ; pe elnd art. 1275 i 1288 din codul
Calimach deosebesc, din contra, aceste cauze de revoaare,
-care eran deosebite i sub codul Caragea (art. 6, partea
IV, capit. I) i sunt deosebite qi In dreptul actual.
Aceasta cauza de revocare nu se mai intemeiaza pe
o conditie rezolutorie tacita, ca revocarea pentru neindeplinirea de sarcini, ci este o pedeapsa pe care legea o pronunta contra donatarului ingrat, pedeapsa care se datorete
legei, iar nu intentiei presupuse a partilor eontractante. Donatarul este pedepsit, pentru ca a lipsit catre binefacatorul
sau de re,cunoqtinta, aceasta datorie moral, pe care Cicerone o numia mama tuturor virtutilor.
lege, neindeplinirea

,,Haeo est virtue non solum maxima, sed etiam mater ornziee, Cu drept envint, acel mare engetItor al an-

iiium
tichitlitei

8).

Vezi tom. IV, partea J-a, p. 434 gi tom. IV, parta P, p 448.

2) L. 10, Cod, De revocandie donationibue, 8, 56.

Cioerone, Pro Plando, 33.

www.dacoromanica.ro

350

COD. CIV.

CARTEA 111.

TIT. II.

CAP1T. II1

Revoearea pentru ingratitudine fiind o pedeapsa, toate

dispozitiile relative la aceasta materie sunt de strieta interpretare::
Poenalia non sunt extenda"1).

568 bis. Faptele care atrag revocarea donatiunei

pentru ingratitudinea donatarului au o mare analogie Cu
cele care pot sa atraga excluderea dela succesiune pentru
nedemnitate (art. 655 C. civil); 'rasa, nu trebue s enfundam aceste doua materii, eaci legea este mai aspra fa il de
donatar decAt fa ta de motenitorul ab intestat.
569. Faptele care constituesc ingratitudinea donatarului (art. 831 C. civil)
Faptele care atrag revocarea
donatiunei pentru ingratitudine sunt determinate de lege In
mod limitativ. Ele sunt In numar de trei, i anume : 1 atentatul din partea donatarului la viata daruitorului, 2 delictele, eruzimile sau injuriile grave ce daruitorul a suferit dela
donatar ; i Infine, 30 refuzul de alimente din partea donatarului, de elteori daruitorul este in lips& Faptele de ingratitudine imputabile donatarului, pot fi stabilite prin once
probe, pre,cum : martori, prezumtii, etc., pentruca daruitorul
n'a putut sa-0 procure, contra donatarului, probe serse despre
existenta Ion (art. 1198 C. civil).
Legea 10, Cod, De revocandis donationibus, 8, 56,
re,comanda juclecatorilor de a nu se opri deat la o dovada
clara i concludenta :
Si fuerint in judicium dilucidis argumentis cognitionaliter
approbatae"

569 bis. 1- Prima cauza de ingratitudin.e, i. ces.

mai grava din toate este, dupa cum se exprima art. 1276
din codul Calimach (948 C. austriae), vrapntifirea viefei
daruitorului, sau dupa cum se exprima codul actual, atentatul de catre donatar la viata daruitorului
Si vitae periculum aliquod ei intulerit" (L. 10, Cod, De revocandis donationibus, 8 56).

Legea nu cere de astadata, precum cere In art. 655

C. civil, ea s existe o condemnare In contra donatarului,
flind suficient ea el s fi manifestat vointa de a cauza
Vezi tom. 1 al aceetei lumdri, p. 20, 243, 329, ete preeum vi supra,
p. 110, in fine, etc.

www.dacoromanica.ro

FAPTELE CA.RI CONSTITUESC INGRAT1TUDINEA

351

moartea daruitorului, chiar daca acesta n'ar fi fost nici

macar ranit; de unde rezulta ca revocarea va fi. pronun-tata, chiar daca condemnarea donatarrdui ar fi devenit
imposibila, de exemplu : prin prescrierea actiunei publice,
prili moartea donatarului Intamplata Inainte de dobiindirea
unei botarari condemnatorie contra lui, etc.
Intentia criminala a donatarului de a atenta la viata
daruitorului, chiar manifestata printeun Inceput de executare, nu se considera, In genere, ca un act de ingratitudine,
daca aceasta tentativa n'ar fi avut nicio urmare din cauza
it Insas,i vointei donatarului, care s'ar fi oprit la timp.
Il n'est jamais sage de fermer la voix au repentir" zice
un autor 9.
Cuvantul atentat implica In sine vointa criminala de a
ucide (animus occidendr); de ande rezulta ea revocarea nu
va fi admisa daca donatarul ar fi cauzat moartea daruitorului
din imprudenta (art. 248 C. penal), sau In duel ; Intr'un

acces de nebunie (art. 57 C. penal), pri aflandu-se In stare

de legitima aparare (art. 58, 256 urm. C. penal), etc.
Cat pentru crimele pe care legea le declara scuzabile

(art. 250 urm. C. Pen.), ele cad sub scutul art. 831 C.
civil i, ca atare, pot aduce revocarea donatiunei 2).

Faptul ca donatarul ar fi fost minor (doli cap* In

momentul atentatului, n'ar putea

sa-i serveasca de scuza,

dad, s'ar constata ca el a lucrat ca pricepere.

In delictis neminern aetas excusat" (In delicte, virsta nu
scuzeazit pe nimeni) 3).

569 ter. 2 Al doilea caz de ingratitudine, prevazut

de art. 831 C. civil, este acela In care donatarul s'a facut
culpabil catre daruitor, de delicte, cruzinti sau injurii
grave 4).
Am combIltut hull, aceastii plireres lui Demolombe. Vezi tom. IV,
partes I-a, p. 442, nota 1.
Ce trebue sii decidem in. caz and bkbatul si-ar fi neis femeea, eau
&macs si-sr fi title; blirbatul surprins in flagra,nt delict de adulter (art. 253
C. penal. Vezi tom. IV, partes I-a, p. 443.
Cpr. art. 1162 C. civil.
a)Cuvintele: excese, cruzimi ia: instate grave mai figuresA si In art. 212
C. civil, os motive de divort si au acelasi sans. Vezi tom. I al scestei lucrliri,
P. 270. No 372 nrm.

www.dacoromanica.ro

352

COD. CIV,

CARTEA ur.

CAPIT.

Aeeastl cauzl de ingratitudine cuprinde actele contrare sigurantei proprietAtei i onoarei dgruitorului, care va-

tanza pe acest din itrma la trup, la cinste sau la avere,

dupg, cum se exprimA art. 1276 din codul Calima a (948C, austriac).
Prin dericte trebue s inOlegem aci nu numai crimeleqi delictele in contra persoanei, dar in contra averei
ruitorului :
,,...Sive in personam, sive in res donatoris" (L. 10, Cod, De
revocandis donationibus. 8,56).

Calificativul gray, care se gIsegte la finele art. 831 se

refer/ la injurii; filet totuqi nu mai putin adevgrat este di.
judecgtorii nu vor admite revocarea, de,cat atunci efind delictele, ca i injuriile vor prezenta o gravitate oarecare :
Ita ut injurias atroces in cum effundat, vel manus impias in..
ferat, vel jacturae molem ex insidiis suis ingerat, quae non levem.
sensum substantiae donatorie imponat, vel vitae periculum aliquod
intulerit" .

Poruncim in genere, ea toate donatiunile sit fie valide si irevocabile, afarg de cazul -eind donatarul, i'ar fi fAcut culpabil de
ingratitudine i de injurii grave dare dfiruitor ; precum ar fi faptul
de -a fi ridicat o min& impie In contra lui, acele de a-i fi cauzat Cu r4utate pagube mari, san, la fine, de a fi pus'Y-jata sa In
primejdie). (L. 10, ab initio, Cod, tit. cit.). 4/1

Astfel, nu mai incape indoial6 c dnatiunea nu va

putea fi revoeat6 pentruel donatarul ar fi vnat flail, permise pe moqia d6ruitorului, dei acest drept este prevIzut
pedepsit de lege (art. 6 L. asupra poliiei vftnatului din
28 Marti 1906).
Pentru ca delictul ad, poatA da loe la revocarea donatiu-

nei, el trebue sl fie comis de insui donatarul, sau de

altul din ordinul slu, personal in contra aruitorului sau

a averei sale, sau In contra persoanei ori averei sotului
dAruitorului, sau contra rudelor sale de aproape1).

Aceastl solutie, aplicabil i injuriilor grave, era admisg,

i la Romani :
aPatitur autem quia injuriam non solum per semet ipsum,
sed etiam per liberos suos,... item per uxorem suam: id enim magis
Cpr. art 957 C. civil, relativ la violen.

www.dacoromanica.ro

DELICTE, CRUZIMI, INJURII GRAVE.

ART. 831.

353

praevaluit. (Se primeste o injurie nu numai cAnd ea este adresatA

direct unei persoane, dar incA copiilor si sotiei sale, aceasta fiind

opinia care a prevalat). (Instit. IV, 4. De injuriis, 2,, ab initio).

Prin cruzimi (saevitia), legea intelege actele grave de

asprime, de vexatiune sau de rautate, chiar daca n'ar fi
pedepsite de lege, indreptate in contra daruitorului.
Mai constituesc o cauza de revocare a donatiunei: injuriile sau insultele grave (injuriae atroces), adresate druiterului sau rudelor sale de aproape.
Injuriile consist in cuvinte, scripte sau fapte ofenstoare, prin care se atenteaz la onoarea si demnitatea unei

persoane, prin care se vatma pe druitor la cinste (art.

1276 C. Calimach), fra a se distinge daca aceste injigii au

fost rostite de donatar in public sau in secret, precurn si

daca rezulta din acte scrise, cuvinte sau fapte, precum ar fi
de exemplu, relatiile culpabile ce donatarul ar fi avut cu
sotia daruitorului, etc.

569 quater.

CAt pentru injuriile grave aduse de donatar memoriei druitorului, savarsit din Tiata, se decide, ill.
genere, desi chestiunea este controversat, ea ele nu confera
mostenitorilor acestui din urma dreptul de a cere revocarea
donatiunei, pentruca art. 931 C. civil, care admite solutia
contrara, se aplica numai legatelor, nu insa si donatiunilor
(argum. din art. 933 2) 1).
569 quinqules. 30 In fine ultimul caz de ingratitudine prevazut de art. 831 C. civil este reftizul fail cuvfint
al donatarului de a alimenta, la caz de nevoe, pe binefacatorul su:
(Necare vicigur, non tantum is qui partum perfocat, sed et
is qui abjicit et qui alimonia denegat. (PArintele se considerA cA,
ucide pe copilul sAu nu numai Inalusfindu-1, dar incA pArAsindu-1
in urma nasterei si refuzAndu-i alimente). (L. 4, Dig., De agnoscendis et alendis liberis, 25. 3).

Justinian nu prevazuse refuzul de a alimenta pe donator intre cauzele de revOdare ale donatiuniIor, probabil din
1) Vezi tom. IV. partea I, p. 450, text ei nota 2; tom...IV. partea II.
p. 452, ved 1 infra. No 748.

D. Alexandresco. PrincIpiile Dveptului Civil Itomin. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

23

354 COD. CM

CARTEA III:

TIT. II. CAP. III. ART. 831 si 835.

cauza beneficiului competeptia sau deductionis, de care se

bucura daruitorul.

Acest beneficiu consista in dreptul ce avea (jaruitorul

de a oprI, la predarea lucrurilor daruite, ceeace-i trebuia

pentru hrana lui.
In cat privekte insa codul Calimach, art. 1273 i 1274
(947 C. austriac) impun donatarului obligatia de a alimenta
pe daruitor, far/ a declara insa donatiunea revocabila din
cauza neindeplinirei acestei obligatii 1).

570. B) Donatiunile supuse revocArei pentru ingraTote donatiunile sunt revotitudine (art. 835 C. civil).
cabile pentru ingratitudine, putin importa persoanele dela
care emana. formele su modalitatile sub care au fost facute,
afara, bine inteles, de cele exceptate prin art. 835 C. civil;
caci textul de mai sus exceptand dela aceasta regula numai
donaliunile [acule In, favoarea cseitoriei, asemenea exceptie confirm/ tocmai regula generala:
cExceptio firmat vim legis in casibus non exceptis. (Exceptia
confirma puterea legei In cazurile neexceptate de ea) 2).

Astfel,

in baza art. 831 C.

civil, toate donatiunile,

chiar i cele manuale, sunt revocabile pentru ingratitudine,

fie rernuneratorii, oneroase, mutuale, directe sau indirecte, i
chiar ascunse sub forma unui contract cu titlu oneros.

Se admite insa, dupa Pothier, ca revocarea pentru ingratitudine nu se aplica prezenturilor obimuite ce se dau
dela mana la mang, din cauza micei lor insemnatati.
Donatiunile facute de tertii (rude sau strain, fie prin
contractul de casatorie, fie printr'un alt act, In favoarea
cseitoriei,

adeca sub conditia cI o casatorid va wig loe

intre doua persoane determinate, nu sunt 'in.sa revocahile

pentru ingratitudine, prin exceptie i. din cauza caracterului
lor particular (art. 835 C. civil) 3).

Revocarea pentru ingratitudine avand, in adevar, un

caracter penal, pedeapsa nu trebue EA' atinga deck pe cel
epr. art. 528, 529 C. german.
Vezi tom. I al acestei lucrliri, p, 43 si infra, No. 684 bis.
Vezi suprei, p. 346, 347; tom. IV, partea I-a, p. 453 urm. si tom. VIII,
partea I-a, p. 183.

www.dacoromanica.ro

ACT. IN REVOCARE PENTRIJ INGRATITUDINE.- ART. 832. 355

culpabil e, in specie, ea ar atinge nu numai pe sotul donatar

ingrat, dar e pe celalalt sot, precum 0 pe copiii nscuti din
acea castorie, in favoarea ardra donatiunea a fost fcuta,
carora nu li se poate imputa nici o culpa.
Cat pentru celelalte cazuri de revocare, ele sunt aplicabile e donatiunilor fcute in favoarea casatoriei (argum.
din art. 836 C. civil).
Art. 835 C. civil nu se aplica, de asemenea, donatiunilor ce viitorii soti 0-ar face 'hare ei fie prin contractul de
casatorie, fie printeun act separat, aceste donatiuni fiind
supuse regulei generale a revocabilittei, iar nu exceptiei statornicite de art. 835 C. civil; caci motivele care au fcut
s se edicteze aceast exceptie lipsesc in specie; de oarece
revocarea nu aduce nicio dauna, copiilor, fiindca ei vor gasi
In patrimoniul sotului inocent i druitor, bunurile pe care,
de aide', le-ar fi gasit in patrimoniul sotului ingrat 1). Cu
toate acestea, chestiunea este foarte discutat in Franta.

571. C) Acfiunea in revocare pentru ingratitudine

(art. 832 C. civil). -- In codul german, revocarea pentru
ingratitudine se indepline0e printeo simpla declaratie facuta,
donatarului: durch, Erh,leirung gegeniiber dem, Besch,enkten
(art. 531 1). In urma acestei revocari, se poate cere

restituirea darului conform dispozitiilor relative la inayutire

fara cauza.

Nu tot astfel este bag In dreptul nostru, in cel frane,ez

0 in cel italian 2), unde revocarea pentru ingratitudine, ca
pentru neindeplinire de sarcini (art. 832), nu se ine
deplinete ipso jure, precum se indeplineste aceea pentru
survenire de copii (art. 836 C. civil), ci trebue sa fie cerut
dela justitie, care apreciaz gravitatea faptelor imputate
natarului.
Revocarea pentru ingratitudine este pe de o parte facul-

tativa din partea d'ruitorului, iar pe de alta judiciara.

Motivul principal care a fticut pe legiuitor s admit

aceast solutie este c asemenea revocare fiind o reparare
cpr. Planiol, III, 3200; Colin et Capitant, III, p. 803; Cas. belg,
Sirey, 1913, 4. 15, etc.
Conform: Art. 329 din legea bulgarii, asupra succesiunilor dela 1890

(cartea II).

www.dacoromanica.ro

356 COD. CIV. CARTEA 111. TIT. II. CAP. 111.ART. 8331.

infiintata numai in folosul druitorului ofensat, el trebue s,'

aiba facultatea de a ierta pe donatar prin renunta rea sa la

si el ar fi fost lipsit de acest drept, daca revocarea ar fi avut loe ipso jure.
572. D) Termenul actiunei in revocare pentru ingratitudine (art. 833 1). -- Codul actual a curmat discutiile din cireptul vechiu francez asupra timpului at trebui
sa tie actiunea in revocare pentru ingratitudine, dispunand
a aceast actiune se stnge in toate cazurile, prin trecerea
unui an din ziva de and donatarul a comis faptul ofenstor,
sau din ziva de and acest fapt a ajuns la cunostinta daruitorului (art. 833 1) 2).
Aceasta regul se aplica si dispozitiilor testamentare
(art. 930 C. civil). Deci, daruitorul su mostenitorul care au
lsat s treacii un an dela termenele mai sus indicate, fail,
a exercit actiunea in revocare sunt presupusi a au iertat
revocare 1),

pe donatar sau legatar 3).

Acest termen nefiind, conform parerei generale, o adevarata prescriptie, art. 1876, dupg care prescriptia nu curge
In genere, contra minorilor si interzisilor, si art. 1881, dupa
care prescriptia nu curge intre soti in. timpul casatorieil, nu

sunt aplicabile in specie; de unde rezulta ca acest termen

curge intre soti, dup cum el curge in contra minorilor si
interzisilor, tutorii lor fiind obligati de a exercit actianea
In termenul prevazut de lege, sub pedeapsa de a fi responsabili de negligenta lor (art. 390 C. civil).

gars Jahr ist keine Verjahrungszeit sondern eine Frigt

(annus utilis)', zice Zahariae. (Acest an nu este o prescriptie, ci
un termen, anul util) 4).
i) Cpr. art. 532 C. german ; art. 949 C. austriac (1278 C. (Jalimach), etc.

Termenul de un an este admis de codul german (art. 532), de codul

elvetian dela 190e (art. 373 lit, o, titlul final), de codal italian (art. 1082), de
legea bulgari asupra succesiunilor dela 1890 (art. 330), etc.
Dkruitoxul si mostenitorul ar patea Insii s'g stabileascl prin once
mijloace &A dei actele de ingratitudine ar fi putut sl parvie la cunostinta lui,
totusi, de fapt, el nu le-a cunoscut, did pierderea dreptului de a cere revocarea
darului sau te,stamentului Intemeindu-se pe o prezumptie de iertare din partea
lor, totusi, rational vorbind, ei n'au putut sit ierte un fapt despre care n'au
avut cuno0inti.
Handbuch des fr. Chilrechts, IV, 718, p. 426, nota 16 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

VERMENIII. ACT. IN' REVOCARE P. INORATITITD.

ART. 833 1 si 2. 357

Tot pentru motivele de mai sus se decide ca, termenul

de un an, prevAzut de art. 833 1, constitue o (let:Mere
la care nu se aplica regulele ordinare ale prescriptiei i, in
%Decial, regula romana, dupA care nulitAtile pot in totdeauna
fi opuse pe cale de exceptie, ele fiind imprescriptibile.
Quae temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad excipi endum (Mijloacele, care Bunt vremelnice spre a conferl o ac.

-tune, Bunt perpetue spre a conferl o exceptie)

Termenul de un an statornicit de art. 833 1, nu va

fi, de asemenea, suspendat nici prin imposibilitatea fizicA in
'care s'ar gasi darnitorul de a exercit, actiunea, de cAteori,

de exemplu, el a devenit nebun dupA ce a luat cuno0intA

de faptele care constituesc ingratitudinea, cu toate ea nu era
interzis, caci dreptul actual n'a consacrat nicairi maxima:
g Contra non valentem agere non currit praescriptio 2), sau:
ellgere non ralenti non currit praescriptio 3).

A fortiori, deci, termenul de un an nu va putea fi

suspendat prin dementa sau interdictia donatarului, intervenitA in urma eomiterei faptelor care constituesc ingratitudinea.

573. E) Persoanele care pot cere revocarea donaliunei pentru ingratitudine tart. 833 2).

La Romani,
actiunea In revocare pentru ingratitudine nu putea fi exer.citat cleat de d'ruitor contra donatarului:
(Actionem ita personalem esse volumus, ut vindicationis tantum
.habeat effectum, nec in keredem deiur, nec tribuatuf heredi (Voim
ca acOunea s fie persona% qi Eig nu poatil nici intr'un mod trece
la moqtenitori). (L. 7, in medio, Cod., De revocandis donationibus, 8. 56)
') Vezi asupra acestei maxime. infrec, No. 748, in fine, 0 tom. III al
acestei lucriri, No. 336. precum si tom. IV, No. 639 si 614. Asupra chestiunei
'de a se $ti daca aceastlimaxima, extras il din legea 5 6, Dig., De doli nutli
et metus exceptione, 44. 4, mai este sau nu admisibilli in dreptul actual (chestie
.controversat11); vezi tom. VII, p. 84 urm., precum si tom. XI, nota 4 dela
v. 47, 48; p. 226, p, 515, etc.
Chestiunea de a se sti dac, aceastil maxim, extras li de Bartolus din
L. 1 2, Cod., De annali exceptione tollemia, 7. 40, admisil In vechiul drept
francez si In codul Calimach (ve.zi tom. Xl, p. 20. text si nota 3), mai este
eau nu admisil in dreptul actual, este controversaiii. Vezi tom. III, partea I-a,
p. 860; tom. XI, p. 48, 49; p. 172 urm., p. 607, p 523, etc.
Vezi asupra acestei maxime, tom. IV al acestei lucrari, No. 659.

www.dacoromanica.ro

358 COD. CIV. - CARTEA III. -TIT.

CAP. III.- ART. 833 2.

Actiunea odat inceputA de druitor putea insA fi continuatA atAt irt contra mostenitorilor donatarului, cAt
cAtre mostenitorii dAruitorului, conform maximei:
Omnes actiones quae morte aut tempore pereunt, semel inclusoe judicio, salvae permanent (L. 139, Dig., De dir.. re gulisjuris antiqui, 50. 17) 1).
.

Codul Calimach modificase In aceastA privintA dreptul

roman, cad art. 1278 din acest cod (949 C. austriac) prevede c daca vtmatul druitor hu va fi iertat Cu dovadl
pe nemultAmitorul primitor al darului, se dd drept ate
noftenitorilor ddruitorului sd porneasa jalbd, fi asupra
moftenitorului aceluia pentru vsturnarea darului.
Art. 933 2 din codul actual, dupA ce primeste principiul roman al personalitAtei actiunei dAruitorului, admite
douA exceptii care nimicesc aproape In totul regula generailL
In adevr, acest text dispune c actiunea in revocare poatefi continuatA de mostenitorii universali (regulati, neregulatir
legatari universali sau cu titlu Universal):
10 A,tunci cAnd ea a fost exercitatA de druitor si el

a murit pendate lile;

2 Actiunea poate fi exercitatA de mostenitori atuncf
cAnd druitorul a murit in termenul util, fArA a o fi exereitat..
Prima exceptie este logicA", ea nefiind decAt aplicarea
maximei mai sus citate: Ontnes actionet quae morte v er
temp ore pereunt..., etc..
A doua exceptie nu se proa justificA ins, ccci actiunea
druitorului' Ifiind personae inherens, ar fi trebuit, dupA

rigoarea principiilor, sA se stAngA prin moartea lui. Legea

presupunAnd cl druitorul ar fi exercitat el insusi actiunea,
dacA ar fi trit pAnA la expirarea termenului conferit pentru
aceasta.

Legg conferind acest drept, prin exceptie, mostenitorilor, i exceptiile fiind de drept strict, actiunea in revocare

nu apartine nict inteun caz creditorilor druitorului, care,

clupl unii, n'ar putea nici s contine actiunea inceputA de
autorul lor.
') Vezi tom. I al acestei lucriiri, No. 276, p. 213 si No. 424. Mai vezP
tom. IV al aceleia.si lucritri, No 91.

www.dacoromanica.ro

PERS. CONTRA CIRORA REVOC. POATE Fr CERIITI. - ART. 833 2

0 834 1. 359

Tot pentru acelea0 motive, actiunea in. revocare nu va

putea fi exercitata niel de creditorii moOenitorilor druitorului.

Se decide trig, in genere, cg, druitorul poate s cedeze

actiunea sa unui tertiu, dupa ce ea a fost deschis, cei prin
cesiune el o exercita,
Cat pentru actiunea in revocare pentru neindeplinire de
ca ea poate fi exercitat atat de creditorii daruitorului cat 0 de cei ai mWenitorilor lui 1).

Fl Persoanele in contra cArora se poate cere

revocarea donatiunei pentru ingratitudine (art. 833 2).
Actiunea in revocare pentru ingratitudine nu poate fi exercitat, deck in contra donatarului, iar niciodata in contra
mWenitorilor lui, pentruc ea avand un caracter penal, once
pedeaps nu poate fi pronuntat deck in contra celui culpabil 2).

Cu toate acestea, dupa art.- 1278 din codul Calimach

(949 C. austriac), revocarea darului putea fi cerut, 0 in
contra mostenitorilor donatarului.

Dar dacd actiunea in revocare nu poate fi inceput in

contra mo$tenitorilor donatarului, ea poate, dup, pai.erea ge-

nerala, sa fie continuat tontra lor, data druitorul, care 9

exercitase, a murit pendente lite.
Data donatarul a murit in urma pronuntrei hotarirei
dela prima instant, care ar fi admis revocarea, moOenitorii
lui vor putel necontestat s'o atace cu apel.
G) Efectele revocgrei donatiunei pentru ingratitudine.
Aceste efecte pot fi relative la tertii 0 la partile contractante.

10 Efectele revockei relative la ter(ii (art. 834

Revocara donatiunei pentru ingratitudine
ny produce niciun efect in privinta tertiilor, care au eontractat cu donatarul recunoscult ingrat, pentruca aceasta revocare este o pedeaps tare nu trebue 0 nu poate s atingd
deck pe cel vinovat i, in specie, singurul vinovat este

C. civil).

numai donatarul.

Afoi, tertii tare au dobandit un drept real asupra imoI) Vezi supra. p. 348.
2) Vezi agupra principiului personalitlitei culpei 'supra, p. 41.

www.dacoromanica.ro

360 COD. OIV.- CARTEA III.- TIT. II.- CAP. /II. - ART. 834 I.

bilului n'au putut s prevad revocarea, dupa cum ei an

putut s'o prevad in cazul unei donatiuni fcut sub modo.
In fine, in specie, lipsind conditia tezolutorie tacif.4, care
este subinteleas de p'rti de cteori revocarca are -loe pentra

neindeplinire de sarcini, revocarea pentru ingratitudine nu,

pune luerurile in starea de mai 'nainte, ci las, din contra,
pe donatar s rme proprietar pan in momentul revoettrei:
de unde rezult d. O actele fcute de el trebue s'a' fie respectate, ca unele ce eman dela un adevrat proprietar (art.

834 1 C. civil.
Nu se va mai aplich deci in specie regula:
(Resoluto jure dantis, resolvitur ju.9 aecipientis 1).

' In adevr, revocarea pentru, ingratitudine se face numai

pentru viitor (ex nunc), nu ins i pentru trecut (ex tune),

aa eum se intmpl in caz de revocare pentru neindeplinire
de sarcini (art. 830), i pentru survenire de copii druitorului (art. 836 urm. C. civil); cAci daca donatiunea ar fi
revocar in praeteritum, tertii ar fi pe nedrept pedepsiti
pentru o fapta ce nu le poate fi imputat.
Aceea4i solutie era admis i la Romani 2).
Instrinrile i sareinile reale eonstituite de donatar
asupra imobilului druit sunt deci valide i opozabile drui-

torului, dad, au fost fcute inainte de a fi parvenit cererea

de revocare la cuno0inta tertiilor, prin inscrierea in extract
a aeestei cereri pe marginea registrului in care donatiunea a
trebuit sa fie transcris, conform art. 818 C. civil.
Cat pentru instrinarile totale sau partiale consimtite
de donatar in urma inscrierei cererei de revocare pe marginea registrului de transcriptiuni, ele sunt nule prin efectul
revocArei, i tertii achizitori nu le vor mai puta, opune d,ruitorului, cai ei fiind vestiti despre cererea in revocare, au
comis O imprudent contractind cu donatarul.
Prin urmare, este drept ea ei s sufere consecintele
negligentei lor 3).

Inscrierea cererei de revocare pe marginea registruful

Veyi supra, p. 342, 346 Ili infr, p. 371, etc.
L. 7, in medio, Cod., De revoeandis donationibus, 8. 56.
Vezi supra, p. 324.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE REVOCIREI INTREPARTI. - ART. 834 2.

361

de transcriptii, nefiind Cu putint decat atunci calad donatiunea imobiliara a fost transcris, se naste intrebarea: ce se

va intAmpla attmci cand transcrierea ei n'a avut loe? Chestiunea este controversata 1).

In once caz donatiunile de bunuri mobiliare nefiind

supuse transcrierei, in privinta acestor bunuri revocarea isi
va produce efectele sale din ziva cererei in judecatg, conform
dreptului coman, ramfinand ca achizitorii de bunuri corporale
s'a invoace prescriptia instantanee, daca sunt de bina credinta

(art. 1909 C. civil).

Drepturile daruitorului putnd deei fi compromise in
privinta mobilelor d'ruite de el, prin actele de dispozitie ce
donatarul ar pute.' sA consimte in urma cererei de revocare,
insa inaintea pronuntarei botkirei, se confer daruitorului
facultatea de a lug masuri conservatorii spre
apr drepturile sale, el fiind in urma introducerei in revocare un proprietar conditional (art. 1016 C. civil).
577. 2 Efectele revocarei filtre Orille contraeUnte (art. 834 2). In vechiul drept francez, autorii
erau impArtiti asupra efectelor ce trebue sa produca intre
parti revocarea donatiunei pentru ingratitudine 2).

Art. 834 2 din codul actual a curmat discutiile de

altdat, dispunnd cut donatarul trebue sa restitue valoarea

lucrurilor instrinate de el prin acte ca titlu gratuit sau

oneros, iar nu preful cu care el a instrainat aceste bunuri.
Aceaata valoare va fi aceea ce, dupa spusa expertilor,
obiectele instrainate aveau in momentul cererei de revocare,
de cAnd cererea de revocare incepe a-si produce efectele sale.
Donatarul, in contra cruia s'a admis cererea de revoeare va mai restitul i veniturile sau fructele produse de
lucrul daruit din ziva cererei in revocare, pentruca din acea
zi inceteaza i dreptul su de proprietate, el dobndind ODA
In acea zi atat fructele percepute cat si cele ce a neglijat
de a percepe, si pe care el trebue sa le eeara dela daruitor.
tarul

Dupa rigoarea principiilor ar fi trebuit irisa ca donasut restituiasca toate fructele, chiar si cele percepute
Vezi tom. IV, parte& I, p. 471.
Cpr. art. 1277 C. Calimaeh (949 C. austriae).

www.dacoromanica.ro

362 COD. CM - CARTEA nr. TIT. II. - CAP. III. - ART. 834 2 i 836-

pang in ziva cererei de revocare, ca O. rao0eniloru1 nedemn

(art. 657 C. civil), pentruca este nedrept ca un donatar ingrat
s se foloseasc de liberalitatea de care s'a arAtat nedemn.
Legea presupune c, donatarul a instrinat lucrurile claruite. Deci, dae, ele n'au fost instrinate, .donatarul le va
restitui in natur, in starea in care se gsesc atunci cand el
inceteazI, de a fi proprietar, adee in momentul cererei de
revocare, ramanfind numai s se rfuiasel intre ddruitor i
donatar pierderile, degradrile sau imbunttirile aduse lucrului druit.
Echitatea cere, in adevr, ca druitorul s plteasa, pe
deoparte, ralrirea valorei lucrului dobandit prin lucrrile
acute de donatar, iar pe de alta, s fie despgubit de degra(ladle i deteriorrile aduse lucrului prin faptul donatarului;
elci druitorul nu trebue niel s se inavuteascA in detrimentul donatarului nici s, sufere o pagubI din culpa lui.
Druitorul va trebul ins s respecte contractele de
inchiriere sau de arendare incheiate chiar pe un period mai

lung de cinci ani, in care caz aceste contracte nu se mai

consider ca acte de administratie, ci ca acte de dispozitie,
pentruc donatarul fiind proprietar pana in ziva revochei,
actele de dispozitie emanate dela el stint opozabile druitorului, rmanfind ca acest din urm s, fie despgubit de donatar, de dteori el ar suferl o pagula din cauza termenului
prea lung al contractului de inchiriere sau arendare.
578. Revocarea donatiunei pentru survenire de copii

dAruitorului, in urtna donatiunei (art. 836 urm. C. civil).

Ultima cauzl de revocare a donatiunilor este survenirea de
copii druitorului, in urma donatiunei. In adevr, donatiunea
f'cut de o persoan care, in momentul facerei ei, nu ava copii
legitimi sau legitimati, este revocatd de drept, clack' druitorul
dobAndqte in urma donatiunei un copil, fie chiar postura.
Aceast cauz de revocare, necunoscut in dreptul nostru
anterior, in unele legiuni strine precum: codal german, codul

elvetian din 1907, codul austriac (art. 951, 954, corespunzAtori cu art. 1283, 1287 C. Calimach) 1) etc. 4i are origina
9 Codul spaniol (art. 644 urm.), codui portughez (art. 1483 nrm.) codul
italian (art. 1083 nrm.) igi legea bulgarii, asupra succesiunilor din 1890 (art.1333
urm,), etc., admit, din contra, aceasti cauzii de revocare,

www.dacoromanica.ro

REVOC. DONAT. P. SITRV. DE COPII DXRITITOR.- ART. 836, 837. 363

sa in legea roman/ asa zis/ si unquam, pentru c ineepe

prin aceste cuvinte, care nu declara revocabil pentru survenire da copii decat donatiunea Muth' de un patron liberttilui sAu 1).

Cateva cutume i ordonanta din 1731 (art. 39 urm.)

au generalizat ins/ principiul legei romane, aplicandu-1 la
toate dunatiunile in genere in interesul copiilor; cci dispozitia legei nu se poate explic decal prin interesul copiilor
d/ruitorului, pe care ea a vroit sa-i apere.
Aceasta dispozitie este ins/ departe de a-si atinge scopul,

dici des donatiunea se revoacd in interesul copiilor, totusi

buntline &mite nu devin proprietatea. loe, ci se intorc la
daruitor care este liber de a dispune de ele in forosul unei
alte persoane, de asta-dat/ in mod irevocabil. Malt mai logic
era deci proectul primitiv al codului, dup' care donatiunea
era irevocabila, conform principiilor generate (art. 801), rAma-

nand ea copii care s'ar naste In urma donatiunei, s/ cear/

reducerea ei, de cate ori asemenea donatiuni le-ar atinge
rezerva 2). Acest sistem era admis in codal Calimach si este
si astAzi in codul austriac.

579.

Conditiile la care este supusa revocarea dona-

tiunei pentru survenire de copii (art. 836, 837 C. civil).

Doug, conditii sunt necesare pentru ea donatiunea s/ fie revo-

cat/ pentru survenire de copii: 1 DIruitorul nu trebue

ib nici copii, nici alti descendenti existenti in momentul
facerei donatiunei 3), adeel a autentificrei actului; 20 in urma

donatiunei el trebue s dobandeascrt un copil legitim sau

legitimat, fie chiar adulterin san incestuos (art. 306 C. civil),
nu ins/ adoptat. De cateori aceastii, indoit/ conditie se indeplineste, toate donatiunile, afar/ de prezenturile obisnuite
cele exceptate prin art. 836, sunt revocate de drept.
Este de observat c, in dreptul nostru, legitimarea unui
1) L. 8, Cod. De revocandis dona tionibus 8.56. Mai vezi L. 6. Cod., De
institutionibus et substitutionibus, 6.25; L. 40 3, Dig., De pactis, 2.14, etc.
Cpr. Planiol, I, 2659. Vezi infr. p: 728.
Legea necerfind ca diiruitorul s nu fi avut niciodatil copil, ci numai
ea s n'aibii copii existenti In momentul donatiunei, de aici rezula a donstiunea fficutg. de un dAruitor care a avut copii, Insii pe care nu-i mai are In
momentul siivfirsirei darului, este revocatrt de drept prin nastere unui alt copil
In urma donatiunei.

www.dacoromanica.ro

364 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT.

CAP. III.- ART. 836, 837.

copil natural va aduce revocarea donatiunef, chiar daca aced

copil era nseut fnainte de donaliune. Aceasta rezulta din

imprejurarea ca legiuitorul nostru a eliminat din art. 960 fr..
cuvintele: <si r enfant naturel est n depuis la donation)),
cuvinte care au fost adaose proiectului primitiv clupa cererea
tribunatului 1).
De legea vorbete de eopii la inmultit, totusi existenta
unui singur copil sad descendent, ori care ar fi sexul lui, in
momentul facerei donatiunei, fie acest eopil legitim, legitimat
sau nascut dintr'o casatorie putativa chiar anulata,', face ca
darul sa fie irevocabil, conform principiului general, caci nu
se poate zice de cel ce are un copil ca n'are copii.
Non est sine liberis, cui vel unus filius, unave filia est ,h(Pc enim enunciatio: habet liberos, non kabet liberes, semper plurativo numero pro fetur, sicut et pugillares et eodieilli. (Nu se poate
zice a cel care are un fiu sau o fia n'are copii, cu toate ca prin aceste,
cnvinte, are copii, n'are copii, se Intelege pluralul, cci aceste cu-

vinte se Intrebuinteazii, 1;i In privinta acelni care n'are deat un

copil, ca si i cazul and se vorbeste de tablete de cearg, pe care
se scriu fAgAduin0
50.16).

codicilii). (L. 148, Dig., De verb. significatione,

Pentru a impiedidt revocarea, copilul trebue sa.' fie nascut

(viu), iar nu numai eoneeput in momentul facerei darului

(art. 837 C. civil). De cAteori -exista un copil conceput in
momentul facerei dardui, daruitorul se considera deci ca
neaand copii caci nu se poate aplica in specie maxima:
gInfans conceptus pro nato habetur quotiens de ejns eommodis

agitur,

pentruca aplicarea ei ar fi contrail interesului copilului 3).

Apoi, legea presupune ca pa'rintele a carui eopil nu este nascut

n'a putut inca A aprecieze toata puterea afectiunei parintti:

Major solet esse affectio erga filios qui jam sunt in rerum
natura, quam in nascituros, set nos docet experientiar optima rerum
magistra, zice un vechiu autor (Tiraqueau). (Mai mare este afec3) Vezi tom. IV, panes I, p. 480, nota 4 0 p. 486, No 2. Vezi i tom...
I at acestei lucrliri. p. 300, No. 432, in fine.
Vezi asupra acestei maxime suprit, p. 32, 265, precum si tom. I al
acestei lucriiri, p. 134, 135, 244, 313, etc.
3) Colin et Capitant, III, p.. 806; Planiol, III, 2664, etc..

www.dacoromanica.ro

REV. DON. P. SURV. DE COPII DRIIITORIJLIII.

ART. 836, 837. 365

Ounea catre fii ngsculi, de ad catre cei care au a se naste, dupa

cum ne :nvata experienta, cea mai bung a noastrii alauz).

Tatal care are un copil natural, chiar recanoseut, se

considera ea nu are copii, pentruca nicio legatura nu exista
intre el si copii sh'i, dupa cum spune afame art. 1589 din
codul german 1).

Vtim insa ca, in legislatia noastra, toti copii mamei se

considera ea legitimi, ei intrnd cu desavArsire In familia sa,
(art. 652, 677, 678 C. civil) si. aceasta In baza principiului
cunoscut.

Kein Mutter triigt einen Bastart (Nul n'est batard de par

sa m6re) 2).

De aici rezulta ea mama, care ar ave a un copa natural

recunoseut n'ar fi considerata ca neav'nd copii .si, prin urmare

existenta unui asernenea copil ar impiedica revocarea dona-

tiuni de a aya loc 3).

Copilul adoptat ce daruitorul ar avea in momentul facerei donatiunei, neintrnd in familia adoptatorului, nu se
considera ea un copil legitim sau legitimat. Alta este in adevar
iubirea ce un parinte are pentru copilul s'au adevarat, si alta

pentra un copil infiet.

Copilul absent al daruitorului se consider ea existent
In timpul perioadei punerei in posesiune provizoria (art. 106
urm.), si ea inexistent in timpul periodei punerei in posesiune
definitiva (art. 114 urm. C. civil).
A doua conditie ceruta pentru ea donatiunea sil fie
revocatit, este ca daruitorul sa dobandeasca in urzna fae,erei
ei un copil legitim sau legitimat, nu insa adoptat.
Nasterea sau recunoasterea unui copil natural n'ar revoca

deci ni i inteurt caz donatiunea, ciliar in privinta mamei

daruitoare, pentruca alfel ea ar aya interes a-si era, o posteritate nelegitima, spre a putea redblAndi bunurile evite din
patrimoniul ei, ceeace ar fi hnoral.
MI pentru chestiune'a de a se sti daca copilul riseut
dintr'o casatorie putativa produce revocarea donatiunei, ea este
11 Vezi supra, p. 60.

Vezi supra, p. 60, 299 si tom. I al acestei lucriiri, p. 300. etc.

Vezi tom. IV, partea I, p. 483.

www.dacoromanica.ro

366 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II.- CAP. III. - ART. 836.

controversat, in caz and druitorul este acela care, cu rea

credinta, a contractat o casatorie ce mai in urma a fost
anulata 1).

Dupa art. 836 C. civil, donatiunea este revocata chiar

prin survenirea unui copil ori nepot postum, adeca nascut
in urma mortei daruitorului; cad revocarea avand efect retroactiv pang in ziva facerei donatiunei, and daruitorul er
in viata, el se foloseste de ansa, transmitnd bunurile daruite
copilului sau nepotului care s'a nascut in urnm rnortei sale.
Donatarul n'ar putek spre a impiedicl revocarea, sa
conteste legitimitatea copilului sau nepotului survenit in urma
donatiunei, pentruca aceast actiune nu apartine deck tatalui
mostenitorilor

El ar putd, insa sa dovedeasca c daruitorul a recurs

la manoperile prevazute si pedepsite de art. 275 C. penal,
pentru a face sa se creada cA femeea sa a nscut, in urma
facerei donatiunei, un copil pe care nu 1-ar fi nascut tu realitate i, in asemenea caz, proba testimoniala va fi admisibild
de cateori vor exist fapte constante i precize, care sa faca
suspect actul de nastere al copilului i posesiunea sa de stat
echivoca.

580. Donatiunile revocabile pentru survenire de copii

(art. 836 C. civil).
Toate donatiunile intre vii, ori Care
ar fi formele sub care au fost facute, afara de cele exceptate
prin art. 836, sunt revocabile pentru survenire de copii.
Astfel, sunt revocabile pentru aceasta cauz: donatiunile
ordinare; donatiunile oneroase sau insarcinatoare; donatiunile
remuneratorii; donatiunile mutu ale sau reciproci; cele manuale,
gal% de prezenturi obisnuite (art. 759 C. civil); donatiunile
indirecte i deghizate; remiterile de datorii fcute debitorului
animo donandi (art. 1138); renuntarile la succesiune, la legate
sau alte drepturi, cu intentia de a face o liberalitate; rentele
viagere infiintate cu titlu gratuit, sub forma unei donatiuni
(art. 1640 C. civil) 2); donatiunile de bunuri prezente sau
viitoare facute de terliile persoane sotilor, in favoarea casaVezi tom. I al Coment. noastre, p. 672. text si nota 4 e tom. IV,

parten I. 486, nota 1.

nota 1.

Vezi tom. IV, patea I, p. 491, text si nota 2 si partea II. p. 211,

www.dacoromanica.ro

DONAT. REVOC. P. NAVERE DE COPII. - ART. 836 si COWSEC.

REVOCiREE DE DREPT.

367

toriei; institutiile contractuale, (art. 933 C. civil; impArtelele

fAcute de aseendentg sub forma u.nei donatiuni, nu insg cele
facute sub forma unui testament; cAci testamentele nu sunt
supuse acestei revocan, nici chiar pentru cauzg de eroare,

and, de exemplu, testatorul s'ar fi sAvAret din viatg fArg

a :ti ca femeea lui a nAscut un copil sau a rAmas ingreunatg 1).

In fine, spre deosebire de codul francez, mai sunt supuse

acestei revocAri donatiunile ce viitorii soti 0-ar face intre ei,
fie prin contractul de cgsgtorie, fie printr'un aot separat

fnainte fnsei de a se ceistori 2).

Donatiunile care, prin exceptie nu sunt revocabile pentru natere de ,copii (art. 836 C. civil).
Prin
exceptie, nu sunt revocabile pentru na0ere de copii in urma
donatiunei: prezenturile obimuite, care sunt scutite de raport

(art. 759 C. civil) 0 care nu sunt revocabile nici pentru

ingratitudine; donatiunile %cute intre soti in timpul cAsgtoriei (art. 937 3 C. civil): 0, in fine, donatiunile fcute
sotilor de dare ascendenlii lor, in favoarea cAsgtoriei 3).
Este insg de observaf cg aceasta nu este o adevrat
exceptie, cA,ci ascendentul care face o donatiune descendentului sAu ce se cgsgtorete, are un copil actualmente existent,

0 cAnd el are un copil, aceasta donatiune nu este revocatg

prin nasterea altui copil. Suntem deci in regula generalA,
iar nu in exceptie. Ca atare, aceastg dispo7itie este inutill 4).
Modul cum se indeplinote revocarea pentru
survenire de copii in urma donatiunei (art. 836, 839 C. civil).
Revocarea donatiunilor pentru neindeplinire de sarcini 0 ingratitudine nu se indeplineste niciodatg de drept, ,ci trebue
totdeauna sg fie pronuntatg de justitie (art. 832 C. civil).

In at prive0e insg revocarea pentru na0ere de copii

In urma donatiunei, revocarea are loc de drept (art, 836),
0 Vezi tom. IV, partea I, p. 491 si parten II. p. 441, text si. nota 1.
C. Rennes, Dreptul din 1916, No. 49, p. 390 (en observ. noastrii).
Vezi tom. IV, parten I, p. 492 i}i 727. Vezi si infrd, No. 637. C. Bucuresti, Dreptul din 1915, No. 53, p. 418, care reproduce nu numai prerea
dar si argumentaren noastrii.
Cpr. Cas. S. I; Bult. 1901, p. 1460.
Cpr. Colin et Capitant, III, p. 806.

www.dacoromanica.ro

368 COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II. CA P. III.

ART336 i 839.

fr stirea si vointa druitorului si fr interventia justitiei;

&lei indatg ce in urma donatiunei s'a ngscut un civil, do-

natarul nu mai are nici un titlu spre a retine lucrul &knit.

Prin urmare, eonditia rezolutorie se indeplineste, in specie,
prin vointa legei, iar nu prin vointa pgrtilor.
De aceea, art. 839 din codul civil dispune c, daruitorul nu poate nici el mai 'nainte, nici in urma indeplinirei
revocarei, s renunte la aceast revocare, fie printr'o clauzil
donatiunei, fie printr'o conventie anterioar sau posterioar,
pentrucg aceast, renuntare ar constitul o nouA liberalitate,
A

revocabil ca si donatiunea anterioar.

aruitorul ar putea insg, prin contractul de cAsgtorie,

sil renunte la revocarea donatiunei, atunci c'ancl el s'ar 61sAtori en persoana cgreia donatiunea ar fi fost fgcutg, fAra
insg ca asemenea renuntare sg, poatg avea loe in urma celebrrei cgstoriei 1).
Din imprejurarea et revocarea donatiunei se indeplineste
de drept, flea vointa prtilor, rezultg urmgtoarele consecinti:

1 revocarea pentru survenire de copii poate fi opusg de

toate pgrtile interesate, adecg de druitor si creditorii si,
de mostenitorii sili, in urma mortei sale, si chiar de teriiile
persoane, lucrAnd In numele lor propriu, dac ei ar avea
vreun interes la aceasta; 2 lucrurile dgruite vor putea fi
revendicate dela donatar si chiar dela tertii detentori, treizeci

de ani dela nasterea copilului (art. 840 C. civil); 3 donatiunea fiind desfiintatg de drept prin nasterea copilului, nu
poate fi confirmat prin niciun eveniment posterior, nici prin
moartea copilulni, nici prin aceea a druitorului, nici prin
executarea voluntarg a donatiunei (art. 838, 839 C. civil),
pentrucg neantul nu poate fi confirmat.
e Quod nullum est con firnzari nequit 2).

582 bis. In fine, trebue s observAm cg,

in caz de

pronuntarea divortului pentru cauzA determinatg, donatiunisle

facute intro soti, fie prin contractul de cgsatorie, fie dup
sgvsrsirea ei,

sunt revoeate de drept

si

') Vezi tom. IV, partea I. p. 497.

2) Vezi sup?* p. 282, p. 344, etc.

www.dacoromanica.ro

in virtutea legei,

CONSEC. REVOCXREI DE DREPT.

ART. 838 ikit EFECTELE
REVOC. iNTRE P.SRTILE CONTRACTANTE.

369

(liar in contra vointei sotilor 1), prin singurul efect al transcrierei sentintei de divort (art. 280 C. civil 2).
Consecintele revocArei de drept ale donatiunei
(art. 838 , 1 C. civil).
Proprietatea lumrilor &mite
fiind revocat de drept prin survenirea unui copil legitim
sau legitimat daruitorului, in urma donatiunei, donatarul va
restitu lucrurile primite, iar daca nu le-a primit, el nu le
va puta cere dela darditor.
Donatarul care ar fi fost pus in posesiunea lucrurilor
dilruite in urma revocrei donatiunai, n'ar putea sa pretinda
ca aceasta executare voluntara ar constitul o confirmare a
donatiunei, caci donatiunea fiind revocata, nu mai exista,
ceeace nu exista nu poate fi confirmat 3).
Revocarea ()data indeplinita, moartea copilului, care a
produs-o, nu poate sa," faca,' ca donatiunea revocata sa reinvie'4).

Efectele revocarei intre pArtile contractante.

Revocarea pentru survenire de ,copii daruitorului, in urma

donatiunei, indeplinindu-se in baza unei conditii rezolutorii
legale, indeplinirea acestei conditii punAnd lucrurile in starea

de mai 'nainte, donatarul va restitui tot ce a primit dela

dilruitor.

Contra tertiilor detentori druitorul nu va ave cleat o

actiune reala in revendicare, care apartine oricrui rroprietar;
contra donatarului insa el va ave t1 actiunea persona% care

izvorkte din contract 0 din desfiintarea lui.

Revocarea, de este facuta in interesul copilului survenit
In urma donatiunei; nu da, niciun drept acestui copil, chiar
daca daruitorul ar pstr, lucrurile &mite i n'ar dispune

din nou de ele, ceeace el este in drept sa faca;

copilul

nu se va putea folosl in mod indirect de aceste bunuri, cleat

atunci cand el va supravetul parintelui sAu daruitor 0 va

4) Cpr. art. 351 i 1584 C. germau,

I, p. 456.

Vezi tom. II, ed. III, al Coment. noastre, p. 173 i tom. IV, partea

Vezi supra. p. 368.

Cpr. art. 964 C. fr., eliminat de legiuitord nostru ca inutil. Vezi
art. 1090 2, C. italian i art. 337 din legea bulgarii asupra succesiunilor,
din 1890.
D. Alexandresco. Principiilc Dreptului Civil Bonilla. Vol. U.

www.dacoromanica.ro

24

370 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. III. - ART. 838 2.

ggs bunurile druite in patrimonial lui 1). De aceea, am si

artat suprec, P. 363, el lega nu-si atinge scopul ce si-a

propus prin aceasta revocare.

Restituirea fructelor (art. 838 2 C. civil).

Revocarea donatiunei avnd efect retroactiv, ar fi fost just
ca donatarul s restituiasdt toate fructele, chiar e cele percepute inainte de revocare; pentruca, in arma acestei revocri, el se consider ca si cum n'ar fi` fost niciodat proprietar. Pentru motive de echitate, si in bgza intentiei presupuse a druitorului, care a inteles s gratifice pe donatar,
s'a admis irisa cg, acesta dobandeste proprietatea fructelor,
de once natal% ar fi, pn in ziva notificarei nasterei sau
legitimrei copilului, care a produs revocarea, notificare care
poate fi fcuz printr'un act extrajudiciar sau altfel, intrucat
legea nu ne arat formele acestei notificdri.
Din cele mai sus expuse rezult ea druitorul n'ar puta,
cere fructele pentru timpul anterior notificarei, sub cuvnt c
donatarul ar fi avut cunostintli de nasterea sau legitimarea
copilului.

Daeg, donatarul nu se gseste in posesiunea lucrurilor

druite, el va puta, cere fructele dela dlruitor.
Din faptul ca legea conferl donatarului proprietatea fructelor, rezult di el are dreptul de a face acte de administratie,

administratia nefiind deat o consecint a folosintei; Prin

urmare, actele de administratie, precum contractele de inchi-

riere si arendare, incheiate pe un period cel mult de cinci

ani, precum si actele emanate dela donatar, chiar in urma
revocArei, ins inainte de notificare, vor fi respectate de
druitor.

Efectele revocdrei in privinta tertiilor (art. 963

C. fr., eliminat de legiuitorul nostru).
Revocarea donatiunei pentru survenire de copii avnd efect retroactiv, si
donatarul fiind presupus eh' n'a fost niciodat proprietar
asupra lucrurilor druite, once act de dispozitie fgcut de el,
1) Vezi tom. IV, partes I, p. 479, p. 494 0 498. Cpr. Planiol, III, 2659:

www.dacoromanica.ro

EFECTELE REVOCXRE Ix PRIVINTA TERTIILOR.

371

Cu titlu oneros sau Cu titlu gratuit, se consider/ ea facut

non domino i, ca atare, este nul In baza regulei cunoscute:
Resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, 1).

Bunurile se vor intoarce deci la druitor libere de orie

sarcini. Art. 936 din codul fr. este expres in aceast, privint, i des acest text a fost eliminat de legiuitorul nostru,
totusi solutia este acceas din cauza efeetului retroactiv al
revocArei in baza c/ruia druitorul n'a incetat de a fi proprietarul bunurilor druite.
Dgruitorul sau mostenitdrii lui au deci actiune in revEndicare contra tertiilor detentori ai bunurilor druite i aceasta
actiune se va, prescrie prin a0 de ani dela nasterea sau le..
gitimarea copilului (art. 840 C. civil).

In privinta fructelor percepute de tertii se va aplica

aceeasi dispozitie ca i donatarului,

adec.4,

art. 838 2, si

aceasta tot in baza intentiei presupuse a druitorului; cAci

(Jac/ tertii ar fi avut obligatia de a restitui fructele pan/ in
ziva notificArei, ei ar fi avut de sigur recurs in contra donatarului, pentru care donatiunea, in loe de ar fi o cauz', de
binefacere ar fi fost o cauz/ de ruin/:
Din imprejurarea c tertii dobandesc proprietatea fructelor de once natur/ pan/ la notificare, intocmai ca i donatarul, rezult. c i ei, iar nu numai donatarul, sunt in drept
a lace acte de administratie, precum: contracte de inchiriere,
arendare (art. 427, 534, 1268 1419 C. civil) si altele, pe
care d/ruitorul le va respecta, afar/ de cazul cand ele ar fi
frauduloase, in care caz ele vor putea fi revocate prin actiunea pauliang. (art. 975 C. civil).
587. Prescrierea actiunei prin care dAruitorul cere
restituirea lucrurilor &mite, fie dela donatar, fie dela tertii
detentori (art. 840 C. civil).
Revocarea pentru survenire
de copii in urma donatiunei, avand de efect reintoarcerea
bunurilor daruite libere de once sarcini reale, dgruitorul poate,
1) Vezi supr4, p. 312, 346, 360, etc, Vezi insti art. 1088 din codul italien (art. 331 L. bulgaril. asupra succesiunilor din 1890). dupa care atilt revocarea pentru ingratitudine ct i cea pentru nastere de copii, nu aduce niciun
prejudicin tertillor care ar fi dotandit drepturi asupra imobilului druit tnainte
de transcrierea cererei de revocare. Acest sistem, care ocroteste drepturile tertiilor, este eu mult preferabil.

www.dacoromanica.ro

372 COD. CIV.- CARTEA 111.- TIT. II. - CAP: III. - ART. 8,.gg

In urma revocarei, sa ceara restituirea lucrurilor clruite atilt

dela donatar cat si de la tertii care le-au dobandit dela el.
Actiunea pe care el o are .in contra tertiilor este o adevrat'

actiune in revendicare, iar in contra donatarului o actiune

personal izvorint din rezolvirea contractului. Ambele aceste
actiuui se prescriu prin 30 de ani, conform dreptului comun
(art. 840 C. civil), din ziva nasterei sau lgitimgrei copilului
care a produs revocarea, si aceasta chiar daca in urinh' s'ar
mai fi nascnt i alti copii.

Brin urmare acg donatarul a posedat neintrerupt

bilul dgruit 30 de ani dela nasterea sau legitimarea copilului

care a produs revocarea, el a devenit proprietarul acestui

imobil prin uzucapiunea cea lung 1)..

Donatarul sau mostenitorii sgi nu pot bask' sa opue

uzucapiunea de 10 sau 20 de ani (art. lt395 urm. C. civil)
pentrucrt daruitorul nu exercit contra donatarului o actiune
in revendicare, ci o actiune -personall izvorita din rezilierea
contractului. Apoi, in urma revocarei, donatarul ne mai avand

nici un titlu, titlul sau fiind desfiintat, conditia esentiala a

uzucapiunei scurte Ii lipseste cu desavarsire.
Actiunea in revendicare ce daruitorul are contra tertlilor

se prescriu tot prin 30 de ani.

Ca si donatarul, tertii nu pot s opue uzucapiunea de
10 sau 20 de ani, tot din cauza lipsei de titlu.
In caz c'nd donatiunea revocata ar fi avut de obiect
mobile corporale, tertii achizitori de buna redinta vor putea
opune druitorului prescriptia-instantanee (art. 1909 C. civil)..
PARTEA DISPONIBILA A BUNURILOR $1 REZERVEI.

588. Consideratii generale asupra rezervei.

Art.

480 din codul civil, defineste proprietatea: dreptul de a dispune de bunul su in mod exclusiv i absolut, Ins n limitele determinate de lege. Or, tocmai legea a mrginit, in
unele cazuri, dreptul de a dispune cu titlu gratuit, deosebind
eazul cnd proprietarul nu las la moartea lui descendenti
1) Fiind vorba, in specie, de o adevAratii prescriptie se vor aplica regulele.
relative la intreruperea i suspendarea ei. Textul fr. o spune anume, lns amasta
erit de prisos.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI GENERALE ASUPRA REZERVEI.

373

sau ascendenti (tatg i mind sau numai unul din ei), de

cazul cand el lag asemenea rude in viatg. In cazul intgi

proprietarul poatp dispune prin acte Cu titlu gratuit de toatg

averea sa, iar in cazul al doilea, el nu poate dispune decgt
de o parte din ea.
Partea de care el poate s dispue prin donatiune sau
testament, se numeste partea disponibild, lar partea de care

el nu poate sg dispue se numeste legitima sau rezerva

(Pflichtth,eil).

Rezerva sau legitima poate deci -fi definitg: o parte din

succesiunea ab intestat, garantatg de lege in folosul unor

mostenitori numiti rezervatari (altg datg, neapgrati), in contra
liberalitgtilor defunctului.
(Rezerva, zice foarte bine o decizie veche din 1876 a Curtei
din Bucuresti, este o unitate ereditark care este 1'11E10 succesiunea
ab intestat, mai putin .partea bunurilor disponibile.

Din imprejurarea c rezerva este o parte din succesiunea

ab intestat (pars h,ereditatis), rezultg mai multe consecinti:
1 Pentru a puteg cere rezerva, trebue a fi mostenitor,
caci pentru a fi mostenitor rezervatar, trebue mai inainte de
toate a fi mostenitor :
Prius est esse, gua2n esse tale'.
g Apud nos non habet legitimam nisi, qui heres est zica, Dumoulin.

2 Mostenitorul care renuntg la succesiune nu poate

reclamg rezerva printr'o actiune, nici a o retine printr'o exceptiune;

30 Mostenitorul rezervatar, care renuntg la succesiune,

fiind strgin de aceastg suecesiune, n'are, in genere, dreptul
sub titlu de donatar sau legator, deck la partea
nu insa si la rezervg 1).

4 Rezerva fiind o parte din succesiunea ab intestat,

de aici rezultg, cg, de ateori succesiunea unui stain se compune numai din imobile situate in Rorngnia, devolutia acestor
bunuri, prin urmare, i rezerva i partea disponibilg se deterlegea, romAng, conform art. 2 C. civil.
mint
9 Vezi tom. III, partea II, p. 564 urm. tom. IV, partea I, p. 510 0
p. 641. V& i supret, p. 153.

www.dacoromanica.ro

374

COD.

VARTEA III. - TIT. II. - CAP. IV. - REZERVA.

5 Rezerva fiind o parte din succesiune, iar nu o simpl

creant apartinnd fiec'rui copil in succesiunea printelui su,

dup cum er legitima altdata, de ateori copilul, aruia ea

este clatorit, renuntr{ la ea, aceast renuntare sporeste partea
celorlalti copii sau, in lipsa lor, partea mostenitorilor, deci

clasa urmtoare (art. 697 C. civil); pe and legitima renunttorului spora altdat partea donatarului sau legatarului
universal, etc.
La Romani, timp de mai multe secole, notiunea rezervei

a fost necunoseut, aci printele de familie putea s dispue

de toat averea sa in favoarea strinilor fdr a lsa nimic
copiilor
ePaterf2milias, uti legassit super pecunia tutelave sum rei,
ita jus esto. (Ceeace pArintele de familie a dispus prin testament
asupra bunurilor sau tutelei copiilor si, sA fie ca o lege) (L. celor
12 table, tabla V 3) 1).

Aceast omnipotent a printelui de familie a fost tusk'

mrginit la inceputul imperiului prin introducerea querelei
inofficiosi testaments, querelei inofficiosi donationis i querelei inofficiosce dotis 2), care pentru prima oar face s apar
notiunea rezervei.

Ctirnea legitimei, cuvenit fiearui copil, o fixase mai

intl la o pdtrime, probabil dui:a analogia cuartei falcidie.
cEtenim in sigulis hceredibus ratio legis Falridice ponenda
est. (Aplicarea legei Falcidia trebue sa se facI In deosebi pentru
fieeare mostenitor). (Instit., De lege Falci dia, II, 22, 1, in fine 3).

Justinian recunosand a legitima copiilor 'este prea

a suit-o la jumdtate sau la a treia parte din suecesiune,

dupg cum numrul lor era mai mare sau mai mic de patru
(Nov. 18, capit. 1), solutie care trecuse at'at in codul lui
Andr. bonici (capit. 35 7) at si in codul Calimach (art.
968) 4)
Vezi ei Nov. 22, capit. 2. Cpr. supra, p. 19, No. 36.
Cpr. Dernburg, Panclekten, ILE, 166, p. 303 urm. (ed. a
Vezi i L. 8
Dig., De inofficioso testamento, 6, 2, unde vorbeete
de quarks debito portioris. Cpr. pravila lui Matei Basarab, glava 282, pentru
falchidion, precum i Andr. Donici (capit, 35, 7), care numeste falchidion
partea legitimg. a fiilor. Cpr. Domat, Lois civiles &pas leur ordre naturel, VI,
p. 331 urm. (ed. Carr).
In cfit priveste vechiul drept francez i dreptul revolutionar, vezi Colin

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIIJNI GENERALE ASIJPRA REZERVEI.

375

Obligatia de a pasta, din averea sa o parte neatins'

pentru mostenitorii rezervatari este sanctiunea unei datorii
naturale sau de pietate (officium pietatis), care exista intre
ascendenti i descendenti, datorie din care izvoraste i obligatia
alimentar (art. 185 urm. C. civil). Ar fi fost, in adevar, nedrept i inuman ca un ascendent sa poata dispune cu titlu
gratuit de toata. averea, sa, fra a rasa nimie descendentiloy

sau ea un copil s aib facultatea de a rasa pe printii

si peritori de foame. lath' pentru ce legiuitorul a voit ca,
inainte de a face liberalitati l straini, ascendentii i deseendentii s fi obligati a lasa o parte din averea lor neatinsa,
indeplinindu-0 astfel o datorie ce le impune natura:
cEt natura primo curat competenter, sir ad extraneas largi-

tates accidere (PArintii nu vor putea face liberaliati, decAt &VA

ce ei vOr satisface ceeace datoresc naturei). (Nov. 18, cap.

in fine).

1,

Aceste consideratii de o Malta' ordine sociala sunt suficiente pentru a. justificA institutia rezervei, pe care toate
afara de acea anglo-saxona, o consacra fr ovaire 1).
Este adevarat ca unii publicisti s'au ineercat a combate
institutia rezervai si a cere abrogarea ei, in numele dreptului
de proprietate si a libertatei care trebue sa apartie parintelui
de familie. Lupta lor, care tindea a ne duee cu cateva secole
adeca la legea celor 12 table, a ramas insa zadarnica,
pentruca dreptul individului trebue sti cedeze inaintea interesului obstesc.

In acest sens, un edict al lui Francisc al II-lea, Inca

et Capitant, III, p. 691, 693 urm. Art. 765 din codul austriac atribue fiedirui
copil, cu titlu de parte legitim (als Pflichttheil) jumlitate (din Hdlfte), din

ceeace i s'ar fi cuvenit dupil ordinea succesiunei legitime.

In Grecia. neexistlind un cod civil, care s cuprindil dispozitii cu privire
la diferitele institutii juridice, raporturile de drept civil i, In special, in ceeace
priveste dreptul succesoraL vocatiunea la succesiune a diferitelor clase de mots-

tenitmi. calitatea lor i cotitatea disponibil, se aplicli novelele lui Justinian,

constitutia imperialg a lui Leon e manualul lui Harmenopol. Din combinarea
acPstor teste rezultI ci atuncii and la moartea sa, testitorul mai mai mult de
trei copii, partea legitimil a mostenitorului este jumiitatea din averea sa, iar
cotitatea disponibilli este cealaltli jumiltate, vliduva aviind In acest caz, o parte
virili In uzufruct. Trib. Ilfov, Dreptul din 1916, No. 39, p. 309, 310.
') Vezi tom. IV. partea 1, p. 618, nota 1. Rezerva testamentarli este
admisri e In imperiul otoman, unde toate bunurile sunt disponibile numai prin
daruri Intre vii. Vezi tom. IV mentionat loco suprd cit.

www.dacoromanica.ro

376 COD. CIV.--CARTEA III.

TIT. II. CAP. IV. ART. 841, 842.

din 1560, opera cancelarului de L'Hospital, supranumit

< l'edite des secondes noces, zicea foarte bine, crt:

eAlicqorarea familiilor bune aduce, ca consecinIg neaparatit,
micrrarea puterilor Statului 1).

Reforma propusa este deci departe de a fi folositoare

si de a, aduce roadele asteptate; iar cea mal .buna dovada
ide aceasta este legislatia anglo-saxonA, ande libertatea absoluta de a testa a introdus ura i discordia in familii, in
i egalitatei ce trebue sa domneasca in
Anul lor, prin excluderea fetelor dela succesiune in folosul
copiilor de sex masculin, i prin mentinerea dreptului de

local pacei, armoniei

primogeniturA.

Aceasta dovedeste un adevrtr incontestabil, i anume,

libertatea omului nu poate fi absoluta, cad el are nu numai

drepturi, dar si datorii de indeplinit Or, tocmai rezerva este
o datorie a naturei, dupa cum foarte bine o spune Justinian
In Nov. 18, capit 1. Aceasta institutie se justifica deci in

deajuns. Ea isi are temeiul sau juridic in insasi existenta

familiei, fiind una din conditiile sale esentiale 2).

589. Persoanele care au drept la rezera

Per-

soanele care astazi au drept la o rezervA, sunt descendentii

(art. 841, 842 C. civil) i dintre ascendenti numai tatial
mama (art. 843).
In lipsa de descendenti i de ascendenti, dreptul roman
dreptul nostru anterior conferea fratilor dreptul de a atach
testamentul fratelui lor, atunci cand defunctul lasa se averea
sa unei persoane infame... turpibus personis scriptis heredibus (Instit., De innofficioso testamento, II, 18 1, in
medio) 3), la o fata netrebnicei i defeiimat (C. Andr. Do-

nici, capit. 36 6, in fine), sau la o persoana necinstitd

(art. 989 C. Calimach).
') Vezi in privinta istoricului acestui edict celebru. Imprumutat dela

L. 6. Cod., De secundis nuptiis, 5, 9, tom. IV, partea I, p. 518. nota 1

1399, 1400.
Planiol
Vezi In privinta criticelor nejustificate aduse rezervei, tom. IV, partea I,
p. 518 urm. Cpr. Colin et Capitant, III, p. (i96 urm.
3) Mai vezi L. 27, Cod., De itmofficioso testamento, 3. 28; Nov. 18,
capit. 4; Nov. 115, capit. 3, etc. In vechiul drept fr., fratii nu aveau drept la
dupii cum ne atestil Domati (Lois civiles dans leur ordre naturele,
VI, 337, No, 8).

www.dacoromanica.ro

REZERVA DESCENDENTILOR.

ART. 841, 842.

377

In dreptul actual, fratii n'au drepn la *io rezervd, .

pentrucd nu poate sd fie vorba de o datorie de pietate intre
frati 1). Ei nu au drept nici la alimente 2),
Femeea stacd, care vine la succesiunea brbatului in
baza art. 684 C. civil, nu este, deasemenea, rezervatar, des
ea are asupra averei brbatului ei un drept, de succesiune,
iar nu un drept de creant 3).
Aceast, solutie este nedreapt, si mult mai logice si
mai echitabile sunt legile strine, care conferd o rezerv sotului supravietuitor. Acestea stint: codul italian (art. 812 urm.;

codul spaniol din 1889 (art. 807, 39; codul german (art.
2303 2); codul elvetian din 1907 (art. 170, 471, 49 ;
legea bulgar asupra succesiunilor din 1890 (art. 97 urm.
modificate prin legea din 7 Februarie 1906)1 etc. 4).

590. Rezerva descendentilor (art. 841, 842 C. civil).

Toti copiii, San mai bine zis, toti, descendenlii legitinii in
infinit au drept la rezerv, pentrucd, dui:a cum zice codul
lui Andr. Donici (capit. 36 6):
4Toti nepoOi ce sunt dintr'un singar fin sau fiicg, se socotesc un truly).

In randul. copiilor legitimi trebue sa punem pe cei legitimati, chiar adulterini si incestuosi (art. 306) si pe wit
adoptati, in privinta succesiunei adopt,lorului (art. 315 C..
civil); pe coi ndscuti dintr'o cdsdtorie putativ (art. 183, 184
C. civil), si chiar pe cei naturali fat, de mama lor si ascendentii depe mama, solutie admis dup unele entume si in
vechiul drept francez 5).

Tot astfel, nepotii au o rezerv in succesiunea bunului

lor, pe care 11 mostenesc dupd art. 669 C. civil (art. 842) 6).
(Jontret: Art. 471 din codul civil elvetian dela 1907.
Contra: Art. 141 (J. italian.

5) Vezi tom. III, partea I. p. 209, text si nota 1; tom. IV, partea I,
p. 623; tom. VIII, partea I, p. 699, ad notam, etc. Vezi si supra, p, 68.
Art. 796 din codul austriae (nereprodus in codul Calimach). dispune
din contra, cii sotul n'are niciun drept la o parte legitimit (hat zwar kein Reel&

auf einem Pflichttheil. Vezi insil In privin(a vaduve,i, art. 1243 din acelasi cod.
FAA de tatlil natural, nu poate sii. fie verba de nicio rezbrvii, fiiudcli,
copiii naturali nu mostenese nici Intr'un caz pe tatill lor. Vezi supra, p. 60,
61, No. 199.

5) Daci acesti nepoti vin la suecesiunea bunului san bunei prin reprezentarea unui fin flivrtrsit din viati (teal lor) (art. 664 urm. C. civil), rezerva,..

www.dacoromanica.ro

378 COD. CIV. - CARTEA III. - ITT.

CAP. IV. - ART. 841, 842.

591. In sistemul codului actual partea disponibil este,

In genere, at partea unui copil. Daca exist/ numai un singur
copil la moartea parintelui, averea acestufa se imparte in
dou: jumatate este rezerva, iar cealalta juratate este partea
disponibila, de care el poate s dispue prin donatiuni sau
testament, fie in folosul undi strain, fie in folosul unui mostenitor, fie ehiar rezervatar (art. 846), puldnd s'o arunce

'en mare, dupa cum se exprima pravila lui Matei Basarab (glava 282).

Dad, exista doi descendenti, fieeare din ei are ca re7zerva a treia parte din averea ascendentului su, iar cealalta
treime este partea disponibila.
Dac exist trei descendenti, fieeare din ei are ca rezerv
in averea ascendentului, o patrhne, iar celalta patrime este
partea

In fine, daca ascendentul a lsat la moartea sa patru

sau mai multi descendenti (fii, nepoti, stranepoti, etc.), partea

disponibill este invariabil fixat la o parirne, iar rezerva la

trei patrimi. Aceasta rezerva rmne neatinsa in averea
ascendentului, iar deseendentii o mostenesc ab intestat in
indiviziune (art. 669 C. civil) 1).

591 bis. Sanctiunea acestei dispozitii este reducerea

donatiunilor i testamentelor care ar intrece partea
(art. 817 urm. C. civil) Asa dar, numrul descendentilor
pe care aseendentul i va IAA la moartea sa, este baza care
va determina cittimea rezervei si a partei disponibile. Care
sunt insa copiii ce trebue numrati si ce nu trebue numarati ?.
Mai intli ale evident ea descendentii necapabili de a
mosteni nu numrtr, pentruca nu sunt mostenitori.
Tot astfel, nu numara nici copilul declarat sau numai
presupus absent. Daca presupunem ea nn strain impamntenit
are un copil romn (adeca nscut in urma impamfintenirei)
altul strain (nscut inainte), acest din urma nu va numar,
iar cel dintai va numar.
lor este aceea pe care ar fi avut-o tatal lor dacii ar fi Wit, ffindcri. in asemenea caz, descendentii succed per rnodum unnius, si nu pot avek cu totii la
un loe, (lee& partes ce ar fi avut autorul re care ei 11 reprezinta. Vezi sup,* p. 52.
1) In cat priveste fixarea rezervei i legitimei in dreptul nostru anterior,

vezi tom. IV, partea I, 529, nota 1.

www.dacoromanica.ro

REZERVA ASCENDENTILOR.

ART. 843.

379

Tot astfel, trebue sg, decidem, de chestiunea este controversatd, c copii capabili, care au renuntat la succesiune
.au care s'au fgcut nedemni de ea nu numard pentru calcularea

rezervei, asemenea mostenitori fiind presupui c n'au fost

niciodat mostenitori (art. 696 C. civil) 1).

591. Rezerva ascendentilor (art. 843 C.

civil).

Tart] si mama legitimi, sau care au legitimat pe copilul lor

natural (drt. 306 C. civil), au i ei dreptul la o rezervg, in
averea acestor copii 2).

Pgrintii mostenesc aceastg rezervd intocmai ca si descendentii, aded, ca o succesiune ab intestat.

Pentru ea parintii s aib insd o rezervd in averea

copiilor, acestia trebue s n'aibd deseendenti (art. 843 C.

civil), fiindd ei dad ar ava, descendenti legitimi, legitimati

sau adoptati, acesti descendenti ar exclude pe ascendenti (art.
670 C. civil) si in asemenea caz, printii nefiind mostenitori
nu pot avd, nicio rezervd.
Pentru ce acesti descendenti s,' f acg, obstacol la rezerva
pg,..intilor, nu este suficient ca ei sd existe numai, ci trebue
sg, fie mostenitori, aded sg, nu fie renunttori, nici nedemni
(art. 696 C. civil).
Este de observat crt art. 843 C. civil nu confer' re-

zerva dedt tatlui i mamei legitimi, precum f;31 mamei naturale (art. 678 C. civil), nu mns i celorlalti ascendenti (buni,
strdbuni, etc.), dupg, cum o conferd atg,t textul corespunzdtor
francez (915), cat si eel italian (art. 867) 3). Ace,Oi ascen3) Art. -767 din codal austriac este expres in aceast privint (art. 976
C. Calimach modificat). Vezi Ina. art. 2310 C. german.
Taal natural nu are Mal niei o rezervii In averea copilului sin firese
recunoscut. pentru c el nu-1 moeteneste niciodat, dupli cum rezerva nu se
cuvine nici paristilor adoptivi, ,pentru c nici ei nu moetenesc pe acesti copii
(art. 315 C. civil).
Cat pentru mama natura], este hag netligaduit a ea are drept la rezetv
in averea copiilor sai fireete recunoscuti, deck aceeti copii n'au lasat descendepti
legitimi, legitimati sau adoptati (art. 843 C. civil), pentruca ea moeteneste in
asemenea caz, pe copiii sal naturali, ca si pa cei legitimi (art. 678 C. civil) Vezi

tom. IV, partea I, p. 634, nota 1.

Conform: Art. 92 L. bulgar, asupra succesiunilur din 1890. Dup

art. 62 e't 966 din codul Calimach (42 si 762 C. austriac), codul lui Andr. Donici
(capit. 36, 6) i codal Caragee (art. 31 urm.. partea IV, capit. 3), bunii
strabunii aveau drept la rezerva', fiindca prin pdrinlii se tntelegeau toate rudele
de sus, solutie admidi ei la Romani. Patris nomine avus quo que demonstrari
inteligitur , (Sub numele de tata se Intelege i bunul). (L. L. 51 ei 201, in fine,
dig., De verb. signifieatione, 60. 16. Vezi tom. IV, partea I, nota 5 dela p. 535,
536 ei p. 779, nota 1. Cpr. Dernburg, Panclekten, III, 149, p, 292.

www.dacoromanica.ro

380

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. IV.ART. 843,

deuti nu vor aval drept clec& la alimente, cand vor fi in

lipsa (art. 187 C. civil).
Prin urmare, numai tatal si mama sunt rezervatari in
legislatia noastra. Daca arnbii printi vin la succesiune, ei
au dreptul la rezerva in mod colectiv si o iau in indiviziune.
Deci, daca, defunctul n'a lasat, la moartea lui, nici descendenti, nici tata' sau mam legitima, nici mam naturald,

el va putea dispune, prin donatiune sau testament, de intreaga sa avere, si celelalte rude ale lui, oricare ar fi, n'ar
putea ataca liberalitatile sale.
Descendentul care, la moartea sa, lasa in viata pe tata'
si pe mama sa, sau numai pe unul din ei, nu poate dispune
prin donatiune sau testament decat de jumatate din averea
sa. O jumtate din aceast avere este partea disponibila, iar
eealalta jumatate este rezerva ascendentilor (art. 843 C. civil)1).

Dispozitia art. 843 este lesne de aplicat in ipoteza art.

670 C. civil, adeca atunci cand defunctul n'a lasat deseendenti, niel frati sau surori, nici descendenti dinteacestia.
Textul legei nu prezint de asemenea dificultti in ipoteza art. 671, adecg, atunci cand ambii parinti se gsesc in
viata si vin la succesiunea copilului lor, impreuna cu fratii
sau surorile lui, ori cu descendentii acestora.
Art. 843 da irisa, loe la dificultati si chiar la o anomalie in ipoteza art. 671 si 673, adec atunci numai cand
unul din parinti vine la succesiune, in concurenta cu fratii
.si surorile defunctului sau descendentii lor; caci, in aceasta
ipotezii, fratii sau surorile ori descendentii lor luand trei patrimi din avere, iar parintele numai o patrime (art. 671,
673 C. civil), rezerva acestuia fiind de jumatate (art. 843),
este mai mare decat partea lui de succesiune 2).

592.

Condifiile cerute pentruca descendentii i aseenRezerva nefiind dect succesiunea ab intestat micsorata cu liberalitatile defunctului 3),
trebue neaparat ca descendentii si ascendentii sa fie moste-

(lentii s'a' ailA drept la rezera

nitori spre a fi in drept a o reclama.

In eit prive* rezerva aseendentilor In eodul Calimach, vezi tom. IV,

partea I, p. 08, nota 1.

Vezi tom. IV, mentionat, p. 539, 540.

9 Vezi supra, p. 373.

www.dacoromanica.ro

CONDITIILE CERUTE PENTRU EX/STENTA REZERVEI.

381

Rezerva poate fi cerut prin cloud moduri: 1 prin

actiunea in reductiune; si 2 pe cale de exceptie, atunci and
descendentul sau printele, chlre care s'a fcut liberalitatea

o retine din bunurile ce le are in mana sa.

In primul caz, descendentul sau printele care renunt
la succesiune, nu poate cere rezerva prin actiunea in reductiune, aci mostenitorul renuntkor ne mai fiind mostenitor
(art. 696 C. civil), nu raai este nici rezervatar.
Cat pentru a doua ipotezh', adecd aceea a retinerei rezervei pe cale de exceptie, ea este mult mai grea.
Chestiunea este, in adevar, de a se stl daa mostenitora care renunt la succesiune, fiind donatar sau legatar,
poate sau nu, pe lang, partea disponibil, s retie si rezerva?
Asupra acestei faimoase si celebre chestiuni a cumulrei rezervei Cu partea disponibil, care a dat loe ,la atatea discutii

si pe care am atins-o supra, p. 153, nu exist mai putin

& trei sisteme, pe care le-am expus pe larg in tom. IV,
partea I, p. 541 urm. 1). Sistemul care ni se pare cel mai
juridic este acela care plane in principiu a descendentul do-

natar sau legatar, fara dispensa; de raport, nu poate

s,

retie sau sil reclame deck partea disponibil, el neputand s

retie, nici sa primeasca nimic cu titlu de rezerv, pentruch
rezerva nefiind deck o parte din succesiunea ab intestat, si
descendentul care renunt la succesiune, fiind presupus a
n'a fost niciodat mostenitor (art. 696 C. civil), nu poate
nici sa reclame, niel s, retie vreo parte din aceast succe-

siune. Acest sistem este formal admis prin art. 1003 din
codul italian si art. 253 din legea bulgar asupra succesiunilor, din 1890.
Descendentul donatar sau legatar nu va putea s cumuleze partea disponibila cu rezerva, deck atunci and partea
disponibil i-a fost dat sau legat cu dispensa, de raport
i and el a acceptat succesinnea, cumulul rezultand atunci
din vointa defunctului 2).

Judeatorii fondului apreciaza si decid in mod suveran

Vezi isupra chestiunei, Colin et Capitant, III, p. 703.

Vezi infra, No. 00 Mai vezi torn. IV, partea I. p. 643, nota 3 ili
tp. 584, text si nota 2.

www.dacoromanica.ro

382

COD. CIV.- CARTEA III. - TIT. II. - OAP. W. - ART. 849.

dad, intentia ddruitorului sau testatorului a fost ca mo0enitorul rezervatar sa, poata cumula rezerva cu partea disponibila 1).

Formarea masei asupra dreia urmeaz6 a se

calcul partea disponibilA i rezerva (art. 849 C. civil).
Operatia prin care se reconstitue intregul patrimoniu al defunctului si se formeaza masa asupra careia se calculeaza
partea disponibila i rezerva, este relativa la cipci puncte:
1 la bunurile existente in succesiune in momentul mortei
daruitorului sau testatorului; 20 la preteluirea acestor bunuri;
3 la bunurile de care el a dispus prin donatiuni intre vii;
50 kii in fine, la deducerea datoriilor defunctului din averea

sa mall

Bunn* existente in succesiune la moartea

dAruitorului sau testatorului.
Toate bunurile, mobile sau
imobile, corporale sau incorporale, etc., care au o valaare
reala apreciabil In bani 0 se gsesc in patrimoiul dispunatorului in momentul mortei sale, ehiar cele de care el ar fi
dispus printe9 institutie contractual, printr'un testament sau
printr'o imparteal' de ascendenti avnd aceasta din urma
forma, etc., se aduna la un loe 0 formeaza masa sau activul
ereditar asupra caruia are sa se calculeze partea disponibila
0 rezerva.
Bunurile d'ruite descendentilor prin acte intre vii, fra
dispensa de raport, se considera de asemenea ea avere existenta la moartea druitorului, daca descendentii donatari
primesc succesiunea; caci, in asemenea caz, ei trebue sa raporteze la masa sucesorale bunurile. primite, care se vor
intoarce libere de orice sarcini infiintlte de donatari.
Creantele insolvabile nu vor figur, in masa, deck, pentru
dividendul ce poate fi incasat 2).
c Ca/us debitor solvendo non est, tantum habet in bonis, quantum exigere potest . (DacA un testator are un debitor insolvabil,

nu se socotete in bunurile succesiunei cleat ceeace se va Incas&

din creantil) (L. 63 1, Dig., Ad legem Faleidiam, 35. 2).
2) Vezi tom. IV, partea I, p. 543, nota 3, in fine.
2) Cpr. Cas. fr. Sirey, 1913. 1. 353; D. P. 1914, 1. 219.

www.dacoromanica.ro

CALCULIILRTEI DI8P0N. sI A REZERVEL

ART. 849.

383

Creanta insolvabil va figura ins in mash' in doua

cazuri i anume: 1 atunci dud debitorul ei va fi insusi
mostenitorul rezervatar, pentrud atunci nu poate fi considerat
ca insolvabil; 20 atunci dud creanta a fost legat debitorului,
el fiind .presupus, in asemenea caz, solvabil, de oarce el este
presupus a se plti ca insusi prin efectul compensatiei:
Sed cum debitori liberatio relinquitur ipse sibi solvendo
videtur ; ipse et quod ad se attinet, dives est . (De cate ori testa-

torul a legat tnsusi debitorului su liberarea datoriei, acest debitor poate; totdeauna sa zich ea este solvabil, neavand nimic
de platit fata de el insusi, el este deci bogat). (L. 82, in medio,
Dig., tit. cit.).

In ceeace priveste creantele indoelnice, ele se vor vinde

pretul va figura in mas.
In activul ereditar vor figura nu numai creantele ce
defunctul ar avea in contra tertiilor, dar si. in contra insusi
mostenitorului rezervatar, chiar dad el ar primi susccesiunea
fr beneficiu de inventar, dup cum vor figura in pasivul
succesiunei si creantele ce mostenitorul ar avea contra def unctului

1).

Tot ce are o valoare reald apreciabil in bani formand

masa asupra druia se calculeaz partea disponibil i rezerva,
aceast mad- va trebul s cuprind: proprietatea, marfa
clientela unui fond de comer tf concesiunea dreptului de a
avea o farmacie, proprietatea operelor literare, artistice,
brevetele de inventie conservate conform
legei in vigoare; capitalul ce o societate de asigurare -s'ar fi
obligat a plti succesiunei defunctului, pentru primele pltite
industriale

de el; partea indivizg ce defunctul ar fi avut in piste lucruri

comune intre el i mostenitorul rezervatar sau un tertiu, etc.

Nu vor figura tug in activul creditar; drepturile viagere care se stng odat cu moartea titularului, precum :
uzufruct si renta viager constituite asupra capului dispuntorului; bunurile care, de fapt, s'ar gas1 in patrimoniO de-

functului, ing care ar fi' incetat de a fi proprietatea lui

bunurile date defunctului cu stipularea dreptului de reintoarcere

care druitor, in caz de a muri donatarul inainte (art. 825

1)

Vezi infret, No. 598.

www.dacoromanica.ro

384' COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II. - CAP. IV.- ART. 849.

C. civil); drepturile ce legea pensiunilor din 1925, confer

prin art. 18 urm. copiilor asupra pensiunei pe care o ave
fatal lor in calitate de functionar public, pentrua copiii nu
gsesc dreptul in succesiunea tatAlui lor, ci-1 dobndesc dela
lege, etc.

595. 2 Preteluirea bunurilor ce dispunAtorut a

Mot in momentul mortei sale.
Masa bunurilor existente
In momentul mortRi dispunAtorului odan astfel format, trebue

sa se procead la preteluirea acestor bunuri, de0 art. 849

nu prevede cleat preteluirea bunurilor- &mite 1-), 0.6 altfel
nu s'ar pute afl valoarea intregei averi 0 calculul prescris
de leae ar fi cu neputint 2).
1.ceast preteluirq se va face duprt valoarea ce bunurileexistente in succesiune aveau in momentul deschiderei 0

pentrua aceasta este momentul and se deschide dreptul mokitenitorilor rezervatari.

In quantitate patrimonii exquirenda visum est, monis tempts
spectariv. (Pentru a fixa puterile unei succesiuni, se decide cii trebue

s ne regAsim ta timpul mortei tentatorului). (L. 73, Pr. ab initlo,

Dig., Ad legem I akidiani, 35. 2) 9.

Preteluirea se va face dup valoarea real' ce lucrurile au

pentru toat lumea 4), lar nu dupg pretul afectiunei, niel dup
utilitatea particular, ce moteititorul, donatarul sau legatarul

ar puta trage din lucru.

.Pretia rerum non ex affe,ctu nec utilitate singulorum, sed'
communiter fungunturv. (Valoarea lucrurilor se socoteste dui:IA pretul

lor comun, lar nu dup," afectiunea si ideea particularit ce mewl,

ti face despre ele). (L. 63, Pr., Dig., lit. cit.).

Nu .se va avek de 'asemenea, In vedere venitul care ar

figurft in rolul de contributii, nici pretul mai mare sau mai
mic ce moOenitorul ar fi putut dobndi dela un cumprtor
temerar;- neque ex stultitia emptoris 5).
Vezi Colin et Capitant, III, p. 720.
Cpr. art. 999 lit. b. C. Calimach.
Vezi si L. L. 6 FA 30, Clod, De inofficioso testamento, 3.28. Cpr. art.
970 C. Calimach.Vezi tusk In privintu donatiunilor, art. 1283 din acelaqi cod
(951 C. austriac).

41 Cpr., L. L. 42 si 62 1, Dig., Ad legem Faleidiam, 35. 2.

9 L. 3, Pr., in medio, Ad iegem Falcidiam, 35. 2.

www.dacoromanica.ro

CALCULIIL P.X.RTEI DISPQNIBILE I A REZERVEL

ART. 849. 385

Preteluirea nefiind supus lliciunei forme speciale, poate

fi fcut i prin buna intelegere a prtil9r, destul este ca

-ea sO fie f'cut, in prezenta partilor, de unde rezult c preteluirea fAcut, de insuei testatorul n'ar fL obligatoria
Quarta gum per legem Fakidiam retinetur, astimatione, guarra
testator fecit, nan magis minus potest, guam- auferri. (Spre a face
prqeluirea bunurilor in scopul de a fixa quarta ce revine- mostenitorului, se are in Vedere valoarea realg a bunurilor, iar n11 preteluirea fAcutg de testator. A ceastA preteluire nu poate nici s micsoreze partes rezervatA mostenitorului, nici s6,-i o ridice in totul).
(L. 15 8, Dig., tif: cit.) 1).

In regula generara*, toate bunurile lOsate de defunct sunt

supuse preteluirei 2). Numai banii ce se &ese in 'numerar

nu sunt supuei acestei formalitti. Rentele i celelalte valori
cotate la burs, vor fi preteluite dupl cursul ce aveau in momentul mortei dAruitorului sau testatorului.

596. 30 Bunurile de care defunctul a dispus prin

donatiuni futre vii (calcul fictiv).
Masa bunurilor existente odat, format, in urma deducerei datoriilor, e a sarcinilor impuse donatarilor, se adaog prin ealcul fictiv, bunurile
de care defunctul a dispus prin donatiuni intre vii,- fr a
-se tine seama de veniturile i fructele acestor bunuri 3).
Astfel 'se reconstitueete patrimoniul defunctului, aea cum s'ar

fi gsit in ziva rnortei eale, daca el. n'ar fi lcut nicio liberalitate, i asupra acestui patrimoniu se socoteete partea
rezerva.

Toate bunurile druite de defunct trebue s reintre fn

mod fictiv in succesiune, chiar atunci cand defunctul n'ar fi
lsat la moartea_ lui nicio avere, afar de cazul bine tnteles
cAnd -dispuntorul ar fi interzis donatarilor sau legatarilor
raportul fictiv, zicand de exemplu, c liberalitatea va fi so-

coda exclusiv numai asupra bunurilor ce el va lag la

moartea sa, pentrual chestiunea de, a se ele cum trebue
1.1 Cpr. art. 999 C. Calimach.

Cpr. art. 999 lit. b. O. Calimach.

Vezi tom. IV, partea I, p. 569. Vezi insi in privinta fructelor prinse

de fidilcini si celor percepute in urma mortei dilruitorului, tom. IV, men-tionat, p. 570.
D. Ataxandresco. Principille Dreptului Civil Romftn. Vol. IL

www.dacoromanica.ro

25

386

COD. CIV. CARTEA M.

TIT. II. CAP. IV. ART. 849.

se calculeze partea disponibir este, la urma, urmei, o chestie

de intentie.

Art. 849 din codul civil fiind conceput in termeni generali, calculul fictiv de care vorbe0e acest text se aplica
nu numai donatiunilor solemne, dar tuturor liberalitatilor in
genere, prin urmare : donatiunilor manuale, celor directe ea
celor indirecte, donatiunilor deghizate, etc.; acelor facute
atat strainilor cat i unui inqtenitor, chiar cu dispensh de
raport, care ar accepta succesiunea sau care ar lepada-o, fie
aceste donatiuni %cute din capital sau din venituri. Ele se
aplica donatiunilor ordinare, ca i eelor reciproci, remuneratorii, oneroase, etc., ramanand ca sa se deduca valoarea
serviciilor prestate sau sarcinilor exeeutate. El se aplica,
dupa cum tim, rg impartelelor facute de aseendenti prin
acte intre vii. Chestiunea, este insa controversatd 1).

Nu intr insa in aeest calcul fictiv sdraele date de

pomana, preeum i cele prevazute de art. 759 C. civil, adecl:
cheltuelile de nutriment, intretiner, educatiune, cheltuelile
ordinare pentru imbracamintea copiilor i alte obiecte tre-

buitoare la intrarea lor in armatl; eheltuelile de nunta e

prezenturile obipuite.
Cat pentru instrainarile ca titla oneros, nu mai incape
indoiala ca ele nu intra in masa asupra -careia se calculeaza
partea disponibill O. rezerva, pentruca, aceste instrainaii aduand un echivalent in patrimonial defunctului, modifica' numai
compunerea acestui patrimoniu, in loe de- a-1 micpra, dupa
cum il miepreaza liberalitatile fcute de el.

Inzestrarile facute de defunct sunt insa, dupa parerea

noastra, supuse raportului fictiv, dupa cum sunt supuse kii
raportului real (art. 758, 761, 1282, 1914 C. civil), pentruca

de0, dupa expresia lui Lilian, barbatul, in acest contract

joaca rolul unui cumparator sau unui creditor :
(Quodam modo creditor aut emptor intelligitur qui dotem
petit. (L. 19, Dig., De obligationibus et actionibus, 44. 7) 2).

totui dota este, in privinta constituitorului ei o liberalitate,

Vezi supves, p. 223 urm.

Vczi tom. IV, partea I, IN 566.0 615; tom. VIII, partea I, p. 243

0 255, etc.

www.dacoromanica.ro

CALCITLITL PXRTEI DISPONIBILE SI A REZERVEL

ART. 849. 387

de oarece printii nu mai sunt astzi obligati, ca altadata

a-si inzestra copii 1).

.596 bis. In cat priveste bunurile dobandite de copii

In baza art. 285 C. civil, in cazul de divort al parintilor
lor, ele nu sunt, de asemenea, supuse niel raportului real,
niel raportului fictiv statornicit de art. 849 C. civil, pentruca

ei nu dobandesc aceste bunuri in baza unei liberalitti, ci

In baza legei, care voeste sa opreascA, pe cat se poate, desparteniile 2).

596 ter. Curtea din Iasi a decis ct calcularea pArtei

succesorale cuvenit -Nrduvei grace, conform art. 684 C. civil,

are a se face tot conform art. 849, adeca: adaogandu-se la

a verea gsita in Eint la moartea barbatului i valoarea lucrurilor de care el a dispus cu titlu gratuit in favoarea mostenitorilor si, solutie formal admis prin noua lege francea,

din 10 Martie 1891. Aceast solutie este insa, in dreptul

nostru, inadmisihil, pentruca art. 849 C. civil cuprinzand o
exceptie se aplica numai cand este vorba de calcularea partei
disponibile intr'o succesiune cuvenita mostenitorilor rezervatari, i tim c femeea n'are nicio rezerva in averea barbatului ei 3).

597. 40 Preteluirea. bunurilor (Willie prin acte

intre vii.
Dupa ce s'au determinat bunurile de care defunctul a dispus prin acte intro vii, trebue sl se proceada
la preteluirea lor spre a se cunoaste valoarea totall a masei
din care partea disponibil i rezerva iu sunt decat o
fractiune.

Aceast, preteluire se va face, ca i pentru bunurile

lsate de dispuntor in succesiune, dup valoarea ce aveau
fn moraentul morfei sale, pentruca atunci numai se datoreste
rezerva mostenitorilor neaparati.
Vezi tom. IV, partea I, p. 666; tom. VIII, partea I, p. 184, etc.
Vezi tom. II, ed. III, p. 204; tom. IV, partea I, p. 667. etc.
Lucrurile &Amite care au perit Inaintea mortei draultorului prin caz
fortuit i Sri culpa donatarului nu intrli, de asemenea, In masa bunurilor
&supra creia trebue s se calculeze partea disponibil, duprt cum dispune anume
art. 970 1 din coVul neerlandez, care face o aplicare a principiilor generale.
Vezi tom. IV, parte,a I, p. 668, text i nota 2.
2) Vezi swpret, p. 68, nota 4, in fine. Vezi critica deciziei Curtei din
fcutrt de noi In Dreptul din 1893, No. 12, p. 91 urm.

www.dacoromanica.ro

388

COD. CIV. - CARTEA in. TIT. II. -CAP. IV.- ART. 849.

Pentru a se fixa valoarea acestor bunuri 48e va lua de

bug, starea in care ele se &eau in momentul facerei donati'unei, ceeace insemneaza a nu se va tine nicio socoteal de
imbunatatirile sau deteriorarile aduse lucrului druit prin
faptul donatarului, ci numai de acele care ar rezult, din

natura lucrurilor sau dintr'un caz fortuit. Legea a voit, cu

alte cuvinte, ca bunurile daruite sa fie preteluite dupa valoarea ce ele ar fi avut daca rmaneau in patrimoniul defunctului, flea' a se tine in seamil prefacerile aduse prin
faptul donatarului, solutie nu se poate mai dreapth i mai
echitabila.

Daca imobilul &raft a perit prin caz fortuit, raportul

fictiv neavand loe, nu se va mai face nicio preteluire.
Daca acest imobil s'a vandut de creditorii donatarului,
ceeace se va adaog, prin calcul la bunurile existente in succesiune, nu va fi pretul adjudecarei, ci valoarea imobilului
din momentul deschiderei succesiunei.
Mobilele vor fi preteluite In acela0 mod ca i imobilele; de unde rezulta ca moOenitorul supus reductiunei,
spre deosebire de moOenitorul supus raportului real, se va
folosi de imbunatatiri sau va suferl deteriorarile ce vor marl
sau miepr, valoarea mobilelor in intervalul dela facerea donatiunei i pang, la moartea daruitorului.
A ceasta solutie se aplicA nu numai mo-bilelor corporale,
dar 0, celor incorporale, precum creantele, rentele, actiunile
societatilor comerciale sau industriale, etc. Din lucrurile mobile se excepteaza ins, cele fungibile i eonsumptibile (art.
526 C. civil), care vor fi preteluite dupa valoarea ce ele aveau

f,n momentul facerei donaliunei, pentruca daca ele n'ar fi

fost daruite, dispunatoruI le-ar fi intrebunintat sau vandut,
aa ca valoarea ce s'ar fi gasit in succesiune este aceea pe
care aceste lucruri ar fi avut-o inteun timp apropiat de
donatiune.

598. Deducerea datoriilor defunctului din averea

sa real.
Partea disponibila i rezerva se calculeaza asupra
activului net al succesiunei, din curata avere a defunctului,
dupa cum se exprima art. 968 0 969 din codul Calimach;
iar art. 970 din acelati cod, care n'are corespondent in codal

www.dacoromanica.ro

CALCULI:FL PXRTEI DISPONIBILE V A REZERVEI.- ART. 849. 389

austriac 1), adaoga c gcuratd, avere se numete aceea care

ramne dupa, scaderea_ datoriilor, a cheltuelilor de inmormAntare i trebuincioaselor pomeniri facute dup.& starea mor-tului >.

Be va procede deci la deducerea pasivului. Aceasta se

-va face deducAndu-se

datoriile defunctului nu din masa

dupa cum aceasta ar parea sa rezulte din termenii art.

949, ci din acea formata din bunurile existente in succesiune
in momentul mortei dispunatorului; caci creditorii succesiunei

nu pot ave. drept gaj de cit bunurile ce apartin defunctului

In momentul mortei sale, nu insa i acele care au ekiit din
patrimoniul lui in timpul vietei sale.
Legea voeek ca inainte de a se calcul partea disponibila i rezerva, sa se scada datoriile defunctului, pentruca
nu se considera ca avere deck ceeace ramane In urma platei
acestor datorii
Bona non intelliguntur,

deducto are alieno 2).

Prin datorii se intelege toate obligatile civile, nu insa

cele naturale (art. 1092 2) existente in contra defunctului,

ori care ar fi natura lor. Astfel sunt, de exemplu, contributiile datorite fiscului, salariile servitorilor, plata 8lugilor
a argatilor dupa cum se exprima pravila lui Matei Basarab
(glava 282); datoriile ipotecare sau chirografare ale defunc-tului, contractate chiar catre mqtenitorii care ar fi acceptat
auccesiunea pur i simplu i dupa parere% generala, chiar
succesiunei, adeca obligatiile care au luat na0ere
urma mortei lui de cujus, quo ab h,erede coperunt, precum
sunt: cheltuelile de inmormantare (funeris impensa), cele*
Vezi ths art. 785 din codul austriae care dispune
edatoriile
431te sarcini care apasi asupra succesiunei, din timpul vietei defunctului (bei
.Lebenzeiten des Erblassers), trebue sk fie deduse din =la..
Chestiunea de a se !ti (lea cheltuelile de inmormintare (die Begrabnisskosten) se consider ca o datorie a succesiunei, conform principiilor romane
(L. 8 9, Dig., De- inofficioso testamento, 5. 2), este controversati In Austria.
(Vezi tom. IV, partea I, p. 577. nota 2). MOrturisim cri nu pricepem rostul
acestei controverse, fatii de art. 649 din codul austTiac (704 C. Calimach), dupii
care cheltuelile de Inmormantare potrivite cu uzurile locului i starea defunetului, fac parte din sarcinile inerente succesiunei. Cpr. Unger, Das sterreichische Erbrecht sgstematisch darqestellt, 81, p. 342.
Vezi supra, p. 117, 118, 185, 204, .233 si infra, p. 397, precum
tom. I, al acestei lucriiri, p. 159, etc.

www.dacoromanica.ro

390

COD. CW.

CARTEA III.

TIT. II. CAE. IV. ART. 849.

fcute cu ocazia punerei pecetilor, inventarului, preteluirei

averei, etc.

In cheltuelile de inmormantare intr; pomenirile ce se:

obisnuesc a se face dup starea defunctului (art. 970
Calimach), pomenirile pentru odihna sufletului lui (glava,
282 pray. Matei Basarab); doliul vaduvei (art. 1279 C..
civil); cheltuelile necesare pentru ridicarea unui monument,
in memoria defunctului, etc.
Toate aceste cheltueli vor fi in raport Cu starea i pozitia social, a defunctului:
Sumptus funeris arbitrantur pro facultatibzts, vel dignitatedefuncti (Cheltuelile de inmormantare se fac in proportie Cu averea
starea defunctului). (L. 12 5, Dig., De relz giosis et sumptibus.
funerum, 11.7)

Dup, cum creantele co defunctul ave a contra unui

mostenitor se pun in socoteala activului succesiunei, tot astfel

se vor scdea din masa datoriile ce defunctul ar ave a att.&

mostenitorii si, frtr a se tine vreo socoteal, de confuziunea
ce rezult din acceptarea pur i simpl a mostenitorului,
caci aceast confuziune nu atinge datoria, ci inapiedica numai
urmrirea ei 1).

lmputarea liberalittilor.Masa odatl formal

preteluirea bunurilor facute, est usor de a se determina
partea disponibill. i rezerva.
Pentru a se sti ins dac liberalitatea defunctului intrece
sau nu partea disponibila i, in consecint, dac, este reductibila, trebue s, stim care liberalitti se imput asupra prtei
disponibile, si care sunt imputabile asupra rezervei.

LiberalitAtile imputabile asupra Ortei dispoSunt imputabile asupra prtei disponibile:

10 Toate donatiunile sau legatele, directe sau indirecteinvestite sau nu cu formele solemne, facute unor persoane
strine, sau chiar unor mostenitori ntrezervatari, pentruc
donatarii si legatarii neavand, in specie, dreptul la rezervk
nu poate s fie vorba de a se imputa asemenea liberalitrtti
asupra rezervei;
nibile.

1) Vezi suprec, p. 383.

www.dacoromanica.ro

CAZIIL EXCEPTIONAL PREVXZOT DE ART. 845.

391

2 Toate liberalittile acute prin donatiune sau testament unor mostenitori nerezervatari, care au renuntat la
succesiune, pentrucg mostenitorul renuntator se presupune c,
n'a fost niciodatrt mostenitor;

30 Toate liberalititi1e fgcute unei persoane, care ar fi

Tenit la succesiunea dispungtorului in momentul facerei donatiunei, dar care s'a svarsit, din viat inaintea deschiderei
succesiunei, frg a lsa reprezentanti;

4 Toate liberalittile facute eu dispensd de rdport

-unui mostenitor rezervatar care a primit succesiunea ; cAci
prin aceast dispensg defunctul a argtat vointa sa ca liberalitatea facutg, de el s, nu fie imputat asupra pArtei ere-ditare a mostenitorului. Se poate deci cumul calitatea de
mostenitor rezervatar cu aceea de legatar, dacg aceasta a fost
intentia defunctului 1).
5 In fine, legea mai declarg imputabile asupra pgrtei
disponibile liberalittile prevgzute de art. 845 C. civil.

601. Cazul exceptional prevAzut de art. 845

C.

Art. 845 din codul civil a cgrui origing se gseste

In art. 26 al legei din 17 Nivse anul II, asimileazg donacivil.

tiunilor oarecare instrgingri acute de defunct cu titlu oneros.

Prima specie de instrginare prevgzuta de acest text este :
10 instrainarea unor bunuri mobile sau imobile, acutg de un
printe eopilului sgu sau de un copil pgrintelui sgu, cu.sar-cina unei rente viagere. De exemplu; vAnd unui copil sau
unui Depot al men cutare imobil, stipulgnd ca el, s-mi plg-

teascg, in tot timpul vietei mele, drept pret, o rentg viagerg de 120000 lei anual 2).
A. doua specie de instrinare prevgzutg de acest text
este; 2 instrginare cu rezerva uzufructului din partea vanzgtorului. De exemplu: vand unut copil sau unui nepot al
meu mosia mea cutare cu pret de aata, rezervandu-mi uzuVezi supret, p. 381.

Art 918 din codul fr. Eg 811 din codul italian, mai vorbesc de o Infonds perdus), cuvinte pe care legiuitorul nostru
-strinare cu fond pierdut
le-a eliminat, en drept euvint. pentrue instrinarea cu sarcina unei rente via-

gere nu este deal o specie sau o forma a instrinrei cu fond sau capital
perdut. Cpr. Planiol III, 3089, Colin et Capitant, III, p. 718, etc.

www.dacoromanica.ro

392

oft.. CIT.- CARTEA III. - TIT. II. - CAP. IV. - ART. 845.

fructul acestei mosii. Cu alte cuvinte, ceeace am vandut

specie este nuda proprietate.
Daca aceste instrainri ca titlu oneros au foet facutecatre persoane straine sau catre un mostenitor nerezervatar,
legea le considera ca serioase si sincere, cat timp cel ia
drept n'a stabilit simulatia lor
De cateori tns aceste instrainari au fost facute unui
mostenitor rezervatar, legekle presupune nesincere i c ascund
o liberalitate, Cu. toate ct au aparenta unui contract cu
oneros, scutindu-le, ca atare, de raport i declarandu-le finputabile asupra partei disponibile, fara ca pretinsul cumparator sa poata dovedi ca contractul este, in realitate, ceeaceare aparenta de a fi, adeca un contract cu fitlu oneros (art.
1202 C. civil).
4Also, es ist eine praesumptio juris PI de jure, tale pi alienationem fuisse donationent, zice Zahariae 2).

Des frauda, in _principiu nu se presupune:

4F raus nunquany praesumitur,

totusi ea este presupusa in specie, pentruca :

tinter proximos fraus facile praesumitur. (Intre rude de
aproape frauda se presupuue ca usurinVa').

Pentruca asemenea prezumptie sa fie aplicabila, se cere

trig ca instrainarea SA fi fost facuta direct intre tata i fiu,
iar nu prin persoane- interpuse, fiindcl, prezumptia statornicita de art. 813 C. civil nu esfe aplicabila in specie.
Scopul acestei dispozitii exceptionale este de a impiedica-

pe de cujus de a avant* pe unii din mostenitorii ski rezervatari in dauna celorlati, facand liberalitati simulate care

ar atinge rezerva. Apoi, o alta cauz care a contribuit la

. edictarea art. 845 este dificultatea de a socotl valoarea rentei

viagere si a uzufructului, din cauza c aceste drepturi fiind

viagere, preteluirea lor are in totdeauna un caracter necert
Exceptia enprinsit in art. 918 nu poate, in adevr. BA fie interpretatti
la seas extensiv. /cDie in art. 918 (845) enthaltene Ausnahme ist nicht ausue
dehneit. Zahariae, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 640, p. 174, nota 16.
{ed. Crome)-..

2) Zahariae, op, cit., IV, 685, p. 265, nota 12 (ed. Ansehiitz). Vezi
7441, p. 618, nota 16 (ed. Crome)

www.dacoromanica.ro

EFECTELE PREZIDITIEI STATORMCITE DE ART. 845.

393

aleator, pentruca valoarea lor atarna, de existenta mai

lung sau mar scurta a persoanei in folosul carora au fost

constituite.
Penfruca prezumptia exceptionala i exorbitanta stator-

nicita de art. 845 C. civil sa-vi primeasca aplicarea, se cer

doua conditii i nume:
A) Trebue sa fie vorba de o instrainare cu titlu oneros
Ban cu titlu gratuit, care s,' impue cumprtorului sau dona-

tarului sarcina unei rente viagere, ce urmeaza a fi platita

fie autorului instrinarei, fie unui tertiti ales de parti, caci
'ego, nu distinge, i frauda pe care voeste s'o inlture ar fi
tocrnai ca putinta, prin faptul ca s'ar alege anume ca rentier
o persoana batrana i bolnavicioasa.
Pentruca prezumptiO de gratuitate statornicita de art.
845 C. civil sa existe,
cere, In al cloilea loe, ca cum*
ttorul lucrului instrinat, fie acest lucru mobil sau imobil,
s fie, in moment'ul instrinarei, mostenitor prezumptiv in
linie dreapta ascendenta san descendenta (textul zice succesibil), adec- moOenitor rezervatar al proprietarului care instraineaza.

In lipsa ambelor acestor conditii sau a uneia din ele,

instrainarea va fi considerat, pfina la dovada contrara, ca
facuta cu titlu oneros, asa cum se arata.
Daca, din contra, aceste doua conditii sunt indeplinite,
instrinarea este presupusa a fi cu titlu gratuit, i aceasta

prezumptie fiind juris et de jure, nu poate fi combatuta

prin proba contrail (art. 1202 C. civil).
602. Efectele prezumptiei statornicite de art. 845
C. civil.

De cateori se aplica acest text, instrainarea cu

titlu oneros In aparenta se considera, dupa cele mai sus

expuse, ca o donatiune scutita de raport, Ended legea o declara imputabila asupra partei disponibile 1). Ca atare, numai
masa succeceeace intrece partea disponibila se readuce
sorala, daca mostenitorii rezervatari o cer (art. 848 C. civil).
Ceeace se imputa asupra partei disponibile na este valoarea nudei proyrietati, ci valoarea in depling proprietate a bunurilor instrilinate, dupa cum o
fpune anume textul corespunzator francez, pentruea prezumptia de liberalitate
existii, la privinta intregei valori a banurilor instrainate. Aceastrt valoare se va
determinh printr'o expertiz, avandu-se In vedere momentul mortei autorului
instrainarei, lar nu momentul and a fost flicuta Instraiaarea.

www.dacoromanica.ro

394 COD. CIV.- CARTEA M.-TIT. II. - CAP. IV. -ART. 845.

Pentruca donariunea sa poatg fi imputatg- asupra prrei

disponibile se cere insa, ea defunctul A nu fi dispus de

aceasta parte prin liberalitari anterioare instrainarii, cad daca
toata partea disponibila a fost epuiza,t, prin liberalitari ante-

rioare, scutirea de raport, care rezultg din art. 945 nu mai

produce niciun efect si instrainarea se considera ca o donariune supus,' in intregimea ei reducriunei, pentru a se compleca rezerva celorlalri mostenitori.

603. Mijloacele

ce pgrtile

pot s6 intrebuinteze

pentru a se sustrage dela prezumptia de liberalitate statornicit de art. 845.

Legiuitorul inrelegand c prezumpria
de liberalitate statornicit, de art. 845 C. civil, ar puteg sa
aducl inconveniente serioase atunci and instrinarea Cu sarcina unei rente viagere sau Cu rezerva unui uzufruct, fcuta
&are un mostenitor rezervatar, ar fi lipsitg de frauda, a
permis pgrrilor de bung credinrg sg se sustragg dela aceastg
prezumprie exceprional. De aceea, partea finala a art. 845
declara el imputarea si reducerea (legea zice in termeni improprii raportul) nu pot fi cerute de mostenitorii cara .au
recunoscut in mod expres sau tacit, fie in actul de instrainare, fie prin alt act separat anterior sau posterior instraingrei, ca, operaria este in realitate o vanzare, iar nu o liberalitate. Prezumpria de fraudg incetand in privinra mostenitorilor care au recunoscut natura actului, nu mai pot, la
moartea vgnzatorului sg faca ca bunurile vandute- sa reintre
in masa pentru calcularea rezervei lor. Aceasta este un pact
succesoral permis prin exceprie, fiindcg, dupg cum zice Zahariae, recunoasterea dat inainte de moartea lui de =fug
implieg o renunrare la succesiunea lui.
cDie vor dem Tode des Erblassers stattgefundene Anerkennung in volvirt einen Erbverzieht, 1).

Dacg tori mostenitorii n'au recunoscut natura actului,

prezumpria de liberalitate statornicita de lege subzistg pentru
acei care au ramas straini de aceast. recunoastere (art. 969
C. civil), asa ca legea nu-si atinge scopul ce si-a propus.
1) Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 695, p. 325 (ed. Crome). Vezi
swprci, p. 96, No. 192.

www.dacoromanica.ro

PREZITMPTIA STATORNICITX DE ART. 846 till ACTIDNEA

IN REDUCTIUNE.

395

603 bis. Liberalitgile imputabile asupra rezervei.

Am aratat care sunt liberalitatii imputabile asupra prtei
disponibile. Cele imputabile asupra rezervei sunt urmatoarele:
1 Toate dispozitiile directe sau inclirecte, chiar ascunse

-sub forma unui contract cu titlu oneros, fcute unui mostenitor rezervatar, feir dispensei de raport, atunci cnd el
primeste succesiunea, pentruca asemenea liberalitti se considera ca un avans facut mostenitorului asupra 01-M cuvenite lui din succesiunea ab intestat a defunctului (avancement
d'h,oirie).
Donatarii sau legatarii straini sunt deci in (kept a cere
ca rezervatarii, donatarii sau legatarii, care au primit succesiunea s impute asupra rezervei lor toate avansurile primite
dela defunct asupra prtei lor de succesiune.
2 1\lai sunt imputabile asupta rezervei toate bunurile

druite ea o anticipare asupra succesiunei, atunci arid succe,sibilul donatar se savarseste din viata inainte daruitorului,
lsand un copil care vine la succesiunea acestui din urina
prin reprezentarea, tatalui sau 1).

ACTIUNEA IN REDUCTIUNE.

604. Natura aefiunei in reductiune (art. 847, 1641

Actiunea in reductiune este sanctiunea directa
a divozitiilor legislative privitoare la rezerv. De cateori,

C. civil).

deci, liberalitatile fcute prin donatiune sau testament, chiar

sub forma unei rente viagere sau sub aparenta unui contract
cu titlu oneros, Tor intrece partea clisponibill, persoanele in
drept, pot cere dela justitie reducerea acestor liberalitati,

fiind libere de a renunta la reductiune, insa, bine inteles,

numai in urma deschiderei succesiunei, cad altfel renuntarea
lor ar constitui un -pact succesoral oprit de lege.
,A.ctiunea in reductiune fiind divizibila, ca once actiune
ereditara, fiecare mostenitor rezervatar n'o poate exercit cleat
In marginea si pentru garantarea rezervei sale calculata in
raport Cu numarut tuturor mostenitorilor rezervatari, stabilirea
1) Cas. S. I, Bulet. 1913, p. 1379 si Dreptul din 1913, ITn. 63, p. 600.

www.dacoromanica.ro

396 C. CIV.-CARTEA III.-TIT. 1_1.- CAP. IV.-ART. 847,84801641.

drepturilor succesorale i calcularea legitimei dupa numarui

moOenitorilor care au acceptat succesiunea fiind o constatare

de fapt care scapa de sub controlul Curtei de Casatie.

Aceasta, actiune este, in dreptul nostril, o actiune personala. Aceasta rezult din art. 855, modificat dela codul

francez, dupa care rezervatarii nu sunt in drept a urmari

bunurile &Amite, in mina tertiilor detentori.
Dreptul de reductiune nu izvorgte din contract, ci din
lege, 0 rezervatarii Il exdrcita, in contra vointei daruitorului,

care n'a putut transmite donatarului un drept irevocabil,

pentruca el a dispus de ceeaee legea nu-i permite.
Actiunea in reductiune nu este o actiune in anulare a.
donatiunei, caci defunetul fiind proprietar i capabil, nu exista
In specie nicio cauza, de anulare. Motenitorii a caror rezerva
a fost atinsa, nu vor cere deci anularea dispoziiei, ci numai
reducerea sau micprarea ei in limitele 040 disponibile.
Rezerva nefiind deal succesiu,nea ab intestat micprata.
cu partea disponibil,, mo$tenitorul n'o p9ate cere pe calea

actiunei in reductiune, cat timp succesiunea nu este Inca

deschisa.
4.11Tulla est viventis hereditas.

Din cele mai sus expuse rezult c copiii n'ar putea

sa oblige pe parintii lor, care ar fi risipitori sau raj admi-.
nistratori, sa le asigure in timpul vietei rezerva lor, dici nu
poate fi vorba de rezerva, cat timp succesiunea nu este Inca
deschisa.

Copii sunt in imposibilite de a. lua cbiar masuri conservatorii, pentruca nu se poate lua nicio rasura pentru
conservarea urmi drept care nu exista Inca.

605. Persoanele care pot s" exercite actiunea In

reductiune (art., 848).

Numai mottenitorii rezervatari,

erezii ori reprezentantii lor pot exercita actiunea in reductiune, adeca descendentii 0 din ascendenti, numai tata i
mama (art 843), Aceste persoane nu pot cere reducerea liberalitatilor excesive cleat sub conditia de a primi succesiunea,
Vezi supra, p. 21.

www.dacoromanica.ro

ACTITTNEA tbl" REDUCTIIINE. ARr. 847, 848, 1641.

397

fie pur i. simplu, fie sub bfneficiu de inventar, pentru el,

spre a avea drept la rezervA, trebue a fi moOenitor.
Actiunea in reductiune fiind divizibill, ea once actiune
ereditarA, fiecare moOenitor o poate exercia pentru partea sa,
$i renuntarea unor din ei nu Impiedied exercitarea ei din
partea celorlalti. Numai moOenitorul renuntAtor nu mi Toate
exereita aceast actiune.
Actiunea in reductiune nu este personal moOenitoruluii
rezervatar, cAci ea fiind un drept ereditar, trece la moste-

nitorii si, ea orice drept blnesc. De aceea, art. 848 C. civil

o conferg nu numai mo$tenitorului rezervatar, dar si mostenitorilor si, solutie care ar fi fost adevratA chiar daca
legea n'ar fi spus-o anume.
Actiunea in reductiune mai poate fi exercitat de reprezentantii moOenitorului rezervatar (les ayants-eause) adee:
de cesionarii, donatarii, legatarii .. i cralitorii tnotenitorului,
pentru--cA, aceastA actiune nu este personae inkerens, ci o
actiune bAneassA (art. 974 C. civil).
DacA rezervatarii au renuntat, in urma deschiderei suc-

cesiunei, la aetiunea in reductiune, creditorii lor pot atac

aceast renuntare, ca frauduloag (art. -699, 975 C. civil).
AceastA -actiune nu apartine 'hag donatarilor, niel lega-

tarilor defunctului, precum ea nu apartine niel insu$i def unc tului.

Ea nu apartine nici creditorilor defunctului cel putin

in privinta donatiunilor 1).
Creditorii defunctului pot insA cere in totdeauna reducerea legatelor, pentru a legatele nu se pltese deal in
urma datoriilor:
4 Nono

liberalis, niei libera tus, sau

Bona_ non intelliguntur, nici deducto ore alieno 2).

Cfit pentru dAruitor, este evident el el n'are actiunea

9 Cpr. art. 763 C. civil, dupk" care creditorii defunctului nu pot cere
nid raportul. Vezi supret, p. 157.
Pentru ca creditorii defunctului sk nu poatii reduce donatiunile sale,
trebue sau ca moOenitorul rezervatar sk fi primit succesiunea sub beneficiu de
inventar, sau ea patrimoniul defunctului sk. IL fost separat de acel al moiknitorului. Vezi tom. IV, partea I, p. 610.
2) Vezi supra, p. 389 ei trimeterile fiicute acolo.

www.dacoromanica.ro

398

COD. CIV.- CATA III. -TIT. II. - CAP. IV.'- ART. 847.

in reductiune, pentruca el despuindu-se de averea sa in raod

irevocabil (art. 801 C. civil), nu poate sa-i intoarca darul:
Donner et retenir ne wilt.

Druitorul, care s'ar gas in lips, ar putea numai sa

ceara alimente i sa provoace revocarea donatiunei, daca donatarul i-ar refuz, aceste alimente (art. 831, 30).

Liberalintile supuse reductiunei (art. 847 C.

Toate liberalitatile facute prin acte intre vii sau
testament, sunt reductibile, de cateori intrec partea disponibila. Prin urmare, actiunea in reductiune se aplica donacivil).

tiunilor scutite de raport, celor manuale cu i celor deghizate

sau ascunse sub forma unui contract cu titlu oneros, donatiunilor -de bunuri viitoare i celor dintre soti, etc. S'a decis
ca i fidejusiunea este reductibila, de cteori ea a fost stillscrisa pentru garantarea unei donatiuni.
InzestrArile, care aunt supuse raportuJui real i celui
fictiv, statornicit de art. 849 C. civil, sunt supuse i actiunei
in reductiune, spre a se restabili egalitatea dintre copii 1).
Motenitorul rezervatar, care ataca liberalitatea defunctului ca intrecand partea disponibila, sau care invoaca numai
art. 849 pentru a determina partea disponibil i rezerva,
exercitnd un drept pe care legea i-1 confer direct, nu este
reprezentantul defunctului i, deci, nu poate fi legat de mrturisirile 1. declaratiile lui, care aveau de scop tocraai fraudarea dreptului salt; de unde rezulta, ca motenitorul a ca'rui
czerva este atinsa, poate sa stabileasca prin once mijloace,
rnartorii, prezumptii grave i concordante, etc. existenta unei
donatiuni indirecte, oculte sau simulate, facuta unui strain
sau dhiar unui alt motenitor, in scopul de a-i atinge rezerva 2).
Conditiile cerute pentruca reductiunea s" poata
fi admisd (art. 847 C. civil).
Pentruca reductiunea s
poata fi admis, atat donatiunile cAt i. legatele trebue sa fie
excesive,

adeca sa intreaca partea disponibila i sa atace

rezerva motenitorilor neaparati.

Vezi tom. III, partea II, p. 694; tom. IV, partea I, p. 613 urm.;
tom. VI1I, partea I, p. 184 ei p. 239 urm. Vezi e suprez, p. 160, No. 341.
Mai vezi tom. IV al acestei lucr'ri, No. 54.
Cas. rom., I, Cr. jud. 1923, No. 15 si Pand. ram., 1923.

www.dacoromanica.ro

LIBERALITITILE SUPUSE REDUCTIUNEL - ART. 847.

399

MoOenitorul care cere reductiunea, trebue sa dovedeascA

mai intai, el bunurile existente in succesiune nu ajung a-i

complin rezerva, O apoi, ca liberalitatea fcuta de defunct
intrece partea disponibil, aceast, indoit dovada facfindu-se
conform dreptului comun.

Rezerva n'ar fi atins daca defunctul a dispus de juloMiele sale lsand in succesiune bunuri mobiliare suficiente
pentru a complect aceast rezerv.
Fie a rezerva ar fi %sala moOenitorilor, in mobile sau
In imobile, dispunatorul nu se poate atinge de ea. El trebue
s'o lase intacta 4i libera, nesupusa unui termen, unei conditii sau sarcini oaiecare, ut pura moz restituatur, dupa
expresia lui Justinian 1).
Legitima trebue a se da fara, intarziere, curata si sloboda
de cond4ii sau alte insarcinari, pentruca conditiile s'i celelalte Insarcinri se pan numai la acea parte de mostenire ce trece peste
legitima, zice art. 972 din codul Calimach (774 C. austriac).

Se decide irisa; in genere, el tatl, care ar ls totul

sau o parte numai din cotitatea disponibil, ar putea s'A greveze rezerva lor de sarcini posibile 0. licite, sarcini pe care
legataxii sunt liberi a nu le execut, renuntnd basa la partea
disponibila l'Asad, lor. Daca ei ar primi legatul, sarcinile vor
trebui ins sa fie executate, optiunea lor neaducAnd nicio
atingere rezervei. Nimic nu se opune, in adevar, ca moste-

nitorul rezervatar s poata opt futre rezerva sa libera' O.

intreag i rezerva grevata de o sarcina compensata cu un
folos din partea disponibil.

Testatorul, care ar face mqtenitorului rezervatar un

legat a c'rui valoare ar intrece rezerva, poate deci sa-i
impue o sarda, licit, declarnd c, legatul va fi redus la
rezerva sa, in caz cana legatarul ar refuz, de a indeplini
aceast sarcinil. Optiunea pe care testatorul o confer, in
asemenea caz, mqtenitorului este legald, pentruca rezerva lui
ramne intacta', el neperzfind dect ceeace trece peste aceasta
rezer va.
1) Cpr. LL. 32 ai 36 I, Cod., De inoffieioso testamento, 3. 28. Vezi
tom. IV, partea I, p. 618 tii tom. IV, partea II, p. 233. Vezi Iii infra, No. 693:

www.dacoromanica.ro

400

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II. CAP. IV, ART. 844.

Aceasta clauza se numeste elausula sau cautela Socini

(dela numele jurisconsultului Mariano Bocino junior, din
Siena, mort la 1556) 1).

Art. 844 din codul civil nu este cleat o aplicare a

principiilor de mai sus.

607 bis. Modurile cum se exercitA actiunea in reActiunea in reductiune se exercitA fie pe cale
ductiune.
principal, fie pe tale incidental exeipiendo.
In consecint, s'a decis foarte bine c judeceitorul acfiunei fiind i judeccitorul exceptiunei 2). instanta de fond
violeazg acest principiu i comite un exces de putere atunci
and, inteo actiune in revendicare intemeiat pe o donatiune,
respinge migocul de aparare tinzand la reducerea ei, pe motiv

cd o asemenea cerere in Teductiune nu poate fi facuta pe

cale incidental, ci numai pe cale principal' fat ca toti

mostenitorii daruitorului 3).

608. "Cazul prevAzut de art. 844 C. civil 9. Art.

844 din codul civil presupune c dispozitia cu titlu gratuit
a defunctului (donatiune sau testament) are de obiect un
uzufruct, un drept de uz sau de abitatie (art. 565 urm.),
care nu sunt decat niste diminutive ale uzufructului, ori o
renta: viagerl; i, in asemenea caz, se naste intrebarea: cum
s'ar putea oare stabill c rezerva este sau nu este atinsa,
pentruca atat uzufructul cat si renta viagera stangandu-se
odat cu moartea beneficiarului acestor drepturi (art. 557,
1651 C. civil), preteluirea lor au in totdeauna un caracter
nesigur i necert. Art. 844 avand tocmai de scop de a curma
discutiile care existau asupra -acestui punct in vechiul drept
francez, adopt o msura propus altdata de Lebrun, conferind mostenitorilor rezervatari un drept de optiune. Acesti
mostenitori au, in adevar, alegerea sau de a se executa dis-

pozitia fr nici o reducere, sau de a lsa donatarului ori

legatarului proprietatea deplina a partei disponibile, ori a
Vezi tom. IV, partea I, p. 620, text ai nota 2.
Pentru ca judeciltorl actiunei sit fie judeclitorul exceptiunei trebue
ca exceptia s nu fie prin natura ei deferitI altor judeclitori.
Cas. S. I. (11 Iunie 1914), Dreptul din 1914, No. 60, p. 473.
In cAt privagte conciliarea art. 844 cu art. 1641 din codul civil, vezi

tom. IV, suscitat, nota 3 dela p. 620, 621.

www.dacoromanica.ro

DESPRE CAM, PREVIZUT DE ART. 844.

401

ramasitei din aceast cotitate, daca o parte din ea se gaseste

atinsa prin liberalitatile anterioare. Cu chipul acesta, mostenitorul rezervatar este el instisi judecatorul intereselor sale.
Daca el crede ca liberalitatea defunctului ii atinge rezezva,
el n'are decat sa-si opreasca acea rezerva, iar restul s-1 lase
In deplina proprietate a donatarului sau legatarului. Aceasta
optiune, pe care o are mostenitorul rezervatar, face ca uzufructul sau renta s nu mai fie supuse reductiunei din cauza
socotelelor nesigure si problematice la care ar da loe reducerea dreptului viager, si ca ele sa fie executate, DA nici o
reducere, sau sa fie inlocuite prin partea disponibill in deplin
propriet ate.

Daca, mostenitorul rezervatar a optat pentru abandonarea

partei disponibile, exereitiul acestei optiuni avand efect re-

troactily mostenitorul are drept la fructele rezervei intregi

din ziva desehiderei succesiunei, iar nu din ziva optiunei sale.

Daca el moare inainte de a-si fi exercitat optiunea, el

o transmite mostenitorilor sal Creditorii lor nu pot in's sa
exercite aceasta optiune, in baza art. 974 C. civil, pentruca
aceasth facultate nu face parte din gajul lor.
Dispozitia art. 844 fiind exceptionall, nu poate fi intinsa la alte cazuri neprevazute de lege.
Odata optiunea faeuta, si acceptata -de donatar, mostenitorul nu mai poate reveni asupra ei. Pentru, ca dreptul de
optiune sa poata ave loe se cere ea dispozitia, care are de
obiect un uzufruct sau o rent& viager srt nu treaca peste
capitaltul, ci numai peste venitul prtei disponibile.
Chestiunea de a se sti dad, dreptul de optiune conferit

de lege, se aplica numai atund and exista o singura dispozitie de uzufruet sau rent, sau si atunci and exista, mai
multe dispozitii de asemenea natura, este controvezata 1).
Oricare ar fi pa,'rerea ce s'ar adopta asupra acestui punet,

este necontestat ca art. 844 nu se aplica decat raporturilor

dintre rezervataai eta donatarii si legatarii, nu bug, si raporturilor dintre donatari si legatari intre ei.
Legea nearatand formele in care mostnnitorul trebue
s lase donatarului sau legatarului proprietatea deplina a
1) Vezi tom. IV, ,partea I, p. 626.
D. Atexandrasco Priacipiila Droptului Civil Roman. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

26

402 c. crv. CARTEA Ia. TIT. 11. CAP. 1V. ACT. IN REDITCT.

prtei disponibile, ea se va putea face printr'un act extrajudiciar, ramfinAnd ca justitia A. intervie numai atunci and
partile nu s'ar intelege tare ele.
Tot controversata este si chestiunea de a se sti daca
mostenitorii rezervatari trebue sa lase in naturd donatarilor
sau legatarilor de drepturi viagere, bunurile ramase In succesiune, sau daca ei pot s de a o suma de bani care, sa
reprezinte valoarea acestor bunuri 1).

Art. 844 este el aplicabil In ipoteza inversa prevazuta

de acest text, adeca: atunci and defunctul a dispus cu titlu
gratuit de nuda proprietate a unei prti mai mare cleat cotitatea disponibila, despagubind pe rnostenitorul rezervatar
prin aceea a i-a %sat o parte mai mare in uzufruct? Des1
chestiunea este si de astdata controversata, cotusi credem a
dispozitia art. 844 trebue sa fie marginita numai la cazul
anume prevazut de acest text, pentruca dispozitia legei este
necontestat exceptionala si, ca atare, de stricta interpretare.

609. Finele de neprimire opozabile aetiunei in reductiune. -- 1 Mostenitorul care a renuntat la succesiune
nu mai poate fi primit a cere reducerea liberalitatilor defunctului, pentrua el nu mai este mostenitor.
2 Mostenitorul rezervatar nu poate de asemenea, s
exercite actiunea in reductiune contra donatarilor sau legatarilor, daca a primit dela un defunct un dar sau un legat
imputabil asupra rezervei sale (art. 845 C. civil).
3 Actiunea In reductiune mai este inadmisibila de
cateori mostenitorul a renuntat la ea, fie In mod expres, fie
In mod tacit, cu toate ea' ar fi prima succesiunea.
40 In fine actiunea In reductiune se stange prin pre,scriptia de 30 de ani din ziva mortei druitorului sau testatorului (art. 1890 C. civil). Donatarii sau legatarii nu pot
insa sa. opue mostenitorului uzucapiunea de 10 sau 20 de ani,
ei neavg,nd un titlu just in sensul juridic al cuvantului,

fiinda n'au dobandit lucrul a non domino, ci dela adevaratul lui proprietar.
1) Vezi tom. IV mentionat, p. 628.

www.dacoromanica.ro

ORDINEA. BEDDOW:WEI. - ART. 847 si 850 2.

403

Ordinea in care trebue sA se reducA liberali

tAtile defunctului (art. 847 C. civil).
Partea disponibil
data' determinat, toate liberalitti1e care o intrec sunt reductibile (art. 847 C. civil). Liberalitatile care vor fi reduse
cele dintai, sunt cele din urma, ele fiind acele care atac
rezerva. Trei cazuri pot sa se infatieze in practica: I. defunctul a fcut numai donatiuni; 2 el a fcut numai legate;

3 sau in fine, el a facut i don atiuni O. legate.

1 Defunctul a fAcut numai donatiuni (art,
850 2).
In 6az cand defunctul a Meat mai multe donatiuni, in diferite timpuri, ele nu sunt toate reductibile ca
legatele (art. 852), ci reductiunea va incepe dela cea din
urma donatiune, trecandu-se apoi la a doua i aa mai departe, pe rand pan la cea mai veche.
c Qui prior est tempore, potior est jure. (Cel care are un
titlu anterior are un drept preferabil) 1).
Les premiers vout devant, zicea Loysel 2).

Un proverb german zice, de asemenea:

cDie tiltesten Briefe &Then vor. (Titlurile cele mai vechi tree
1nainte).

Aceeiii idee o exprima un proverb spaniol, in urmtoarea cuprindere:

Quien premier viene, premiero tiene.

Mai sant

alte proverburi, care pot fi invocate in

sens. Tag, unul, extras din Sach,senspiegel:

eWer xu erst komt, mahl zu erst. (Cine vine cel dintiti maeinA cel dinal 3).

En moulins banaux, qui premier vient, premier engrainO,

zicea Loysel. (Grana prior subdat pristino, qui prior adstat) (Qui
premier vient au moulin, premier doit moudre).
Aceastil, maximg este extras li din L. 11, Pr. Dig., Qui potiores in
pignoro, etc., unde se zice : 4Potior est en pignore, qui prius credidit pecuniam
et accipit hypothocam. (Creditorul care cel dintii a imprumutat banii fA a
aceeptat ipotee,a, are un drept de preferintit asupra lucrului ipoteeat). Vezi
asupra acestei maxime, in privinta privilegiilor i ipotecilor, tom. X, p. 362, 527,
537, 543, 603, 658, 668, precum si tom. IV al acestei lucrliri, No. 419, 490, etc.
Loysel, op. cit., I, p. 429, No. 490.
3) Chaisemartin, op. cit., p. 246, No. 95.

www.dacoromanica.ro

404

COD. CIV.- CARTEA Ill.-TIT. II. - CAP. IV.- ART. 860 2.

Reducerea se face deci dupa ordinea datei, ca incepere

dela cea din urma, solutie admis, si la Romani 1), pentruca
ultimele donatiuni sunt -cele care intrec partea disponibila.

Regula art. 850 2 se aplica la toate donatiunile in

genere, precum donatiunilor manuale, deghizate, de bunuri
viitoare, donatiunile facute intre soti in timpul castoriei, etc.,
si ele vor fi reduse in ordinea lor chronologica cu incepere
dela Qea din urma, fara a se avea in vedere modalitatile sub
care au fost fcute, etc. 2).
Daca mai multe donatiuni au fost facute in aceeasi zi,
toate vor fi reduse prin analogie, afar de cazul cAnd donatiunile facute de dou persoane deosebite ar art, ora facerei

lor, in care caz ultima donatiune va fi cea dinti redus..

Art. 1779 C. civil, dupa care ipotecile iuscrise in registru
in aceeasi zi au acelasi rang, nu este deci aplicabil in specie.
Ordinea statwnicita de art. 850 2 va fi urmata chiar
atunci cAnd dispuntorul ar fi derogat dela aceasta regula

printr'o anume clauza inscrisa in testament sau in donatiune, pentruca principiul itevocabilitatei darurilor este un
principiu de ordine publia, dela care nu se poate derog
prin conventii particulare (art. 5 C. civil).
Principiul statornicit de art. 850 2, dupa care reducerea donatiunilor se face dupa ordinea chronologia, ca incepere de la cea mai din urmal a dat loc la dificultti, atunei
cand donatarul pierzand bunurile daruite, a devenit insolvabil
chestiunea fiind, in asemenea caz, de a se st cine trebue

sa sufere pagaba insolv4ilitatei donatarului supus reductiunei. Chestiunea este controversat, insa plrerea cea mg
juridica este, de buna seama, aceea care decide ca paguba
intreaga care rezulta din insolvabilitatea ultimului donatar
cade asupra mostenitorului lezervatar, pentruca donatarul
anterior poate sa respinga donatiunea acestui mostenitor, de

oarece liberalitatea sa nu poate fi supusl reductiunei prin

efectul unui eveniment posterior, ca una ce, din capul locului,
a fost f'cuta de defunct asupra partei sale disponibile.
1) Cpr. LL. 7 i 9, Cod., De inoffidosis dortationibles, 3. 29. Vezi
Nov. 92, eapit. 1. Pr.
Cpr. art. 1091 C. italian.

www.dacoromanica.ro

ORDINEA REDUCTIUNEI. - ART. 852, 853..

405

612. 2 Defunctul a fAcut numai legate (art. 852,

853, C. civil). Inainte de a atinge donatiunile, reductiunea
loveste mai intai legateld- (art. 850 1). Pentru ca legatul
sg, fie supus reductiunei trebue s existe ins in averea tes-

tatorului o parte din portiunea disponibila, pe care el a

intrecut-o. Deci, daca defunctul apucase a dispune prin donatiuni intre vii de intreaga parte disponibil5, legatele lasate
in urma nu vor fi reduse, ci vor _fi caduce, adeca nu vor
produce nici un efect, pentruca, testamentele avand, In privinta

drepturilor ce rezulta din ele, data mortei testatorului, chiar

cand ar avea o data anterioarg donatiunilor filtre vii,N testatorul a dispus de o avere ce nu-i mai apartinea, .si care era
a rezervatarilor; de oarece el dispusEse mai inainte de intreaga sa parte disponibila, prin daruri intre vii 1).
In caz insa cand legatele sunt reductibile, legea actuar
admite reducerea proportionall sau prin analogie (pro rata)
a tuturor legatelor in genere, fie ele universale, cu titla. universal sau singulare. Na se distinge, de a,semenea, daca legatul

are de obiect un lucru mobil sau imobil, corporal san incorporal, un corp cert si determinat in individUalitatea sau
numai in specia sa etc. 2).
Aceasta reducere proportionall a tuturor legatelor in
genere si chiar a sublegatelor de care este grevat un legat
particular, s'a parut mai conform/ intentieL probabile a defunctului, de cateori el n'a manifestat o vointa contrara (art.
853 (J. civil).
Aceasta solutie se aplioa tuturor testamentelor in genere, .oricare ar fi forma sau data lor, fie e legatele ating
partea disponibila si intrec rezerva, fie ca activul succesoral
nu ajunge la plata tuturor legatelor.
Reducerea proportionala a tuturor legatelor fiind inte-

meiata pe voluta presupusa a defunctului, nu va m'l loe

de cateori el a aratat fn termeni exprefi o vointa contrara,
dtipa cum dispune anime art. 927 din codal francez, fara a
se cere insa intrebuinta rea vreunui termen sacramental.
Testatorul poate deci sa ordone -ea unele legate ea nu
Cpr. art. 925 C. fr. eliminat la noi ea inutil.
In etit priveste reducerea legatelor in codul Calimach (art. 998, 783
(J. austriac) si in vechiul drept francez, vezi tom. IV, partea I, p. 641.

www.dacoromanica.ro

406 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II. - CAP. IV. - ART. 860 2, 770 i 86.1

fie reduse cleat in urma altora sau chiar s scutea,,c1 un

legat de reducere, dacrt rezerva mostenitorilor ar puLea fi
implinitl din reducerea celorlalte 19gate.
Legatarii ar pute, de asemenea, s deroage i ei prin
comuna lor intelegere dela reducerea proportionala a legatelor,

sub conditia, bine inteles, de a nu aduce nici o jignire rezervei mostenitorilor.

30 Defunctul a fAcut in acelasi timp si donatiuni si legate.

In caz cnd defunctul a facut in acelasi
timp si donatiuni si legate, se vor reduce mai intai legatele
apoi donatiunile, chiar dud testamentul ar fi cu mult
anterior donatiunei, pentrue testamentul nu are, in privinta
efectelor sale, decat o singurg data' i anume: aceea a mortei
testatorului (art. 802 C. civil).
Rezervatarii nu se vor atinge deci de donatiunile defunctului, decat atunci and n'au putut sg-si complecteze rezerva lor din reducerea legatelor, i aceasta pentru dou'l
motive: 1 dreptul legatarilor este totdeauna posterior acelui
al donatarilor; 20 donatiunile fiind, in principiu irevocabile

(art. 801), donatarul are un drept castigat 4a lucrul aria

inch' din. momentul perfectiirei contractului, pe care aruitortil nu i-1 poate 110 prin facerea unui testament

Donatiunile revocabile (art. 937 C. civil) si cele de

bunuri viitoare (art. 821, 933 G. civil), des1 au o mare asemgnare cu legatele, totusi se consider ca donatiuni, iar nuca legate
prin urmare, nu vor fi reduse cleat in urma
legatelor.

Modul cum se face reductiunea.

Trebue
distingem, in aceast prMnt.q, cazul dud reductiunea se

exercia contra donatarului, de acela and ea se exercit5,

contra tertiilor.

614 bls. 1 Cazul dud reductiunea se exercit" contra

donatarului (art. 770; 851 C. civil).
Sanctiunea dreptului
de rezerva fiind actiunea In reductiune, de cateori
defunctului intree partea disponiba, Iegatarii sau donatarii trebue s restituiasc acest excedent mostenitorilor
rezervatari, pentrucI defunctuul a dispus, in asemenea caz de
o avere care trebuia s r'mAe neating in patrimoniul
www.dacoromanica.ro

MODUL CUM SE FACE REDUCTIUNEA. - ART. 770, 851.

407

Legea nearatand cum se face reductiunea legatelor

dona-tiunilor, In nrincipiu, ea se va face, ea si raportul (art.

764, 765 C. civil) in natura (in re), de ateori va fi vorba

de lucruri divizibile, precum ar fi, de exemplu o mosie, o
suma de bani, etc. (art. 770 si 851), pentruca mostenitorii
avand un drept real asupra lucrului druit sau legat si rezerva fiind o parte din succesiune (pars hereditatis), ei rid
pot, in principiu, fi sili de a primi echivalentul rezervei lor
In bani, solutie care era admisa si in vechiul drept francez.
De cateori, deci, lucrul legat este un lucru cert ki determinat, el ya fi imp'rtit intxe legatari si rezervatari. Daca

Imparteala in natura este cu neputint, se ya aplich prin

analogie art. 1388 C. civil, adeca lucrul legat sau druit se
va vinde la licitatie, iar pretul se va impartl intre mostenitori i legatari. Daca licitatia nu este cu putint, precum
ar fi, de exemplu, in cazul cfind legatul ar consist inteo
servitute de vedere sau de trecere, legatarii vor pastrtl lucrurile indivizibile, flind obligati a platI rezervatarilor suma
pang la care legatul lor este supus reductiunei.
Principiul reductiunei in natura se aplicd atat imobilelor
cat i mobilelor, pentruca legea n' u face de astadata deosebirea pe care o face in materie de Taport (art. 764, 765,
772 C. civil).
Acest principiu suferd insa urmtoarele exceptii:
1 In cazul art. 851, adeca atunci cand donatiunea
excesiva supusa reductiunei, a fost facuta unui desceiaent

cu scutire de raport. In acest caz, descendentul, in loe de

a da inapoi partea care intrece cotitatea disponibil, este in
drept a scadea aceast parte din ceeace i se cuvine ca mostenitor rezervatar, daca in succesiune exista bunuri de natura celor daruite, spre a fi atribuite comostenitorilor
putand chiar s opreasc, pe l'Anga partea
partea lui din rezerva in natura'. In acest caz, reductiunea
se face prin luare mai putin, pentruca descendentul donatar
pastreaza cu titlu de tezerva partea pe care el ar trebui s'o
aduca in succesiune, land pana, la concurenta acestei _parti
cu atAt mai putin din bunurile nedisponibile ce se gasesc in
succesiune.

Reductiunea prin luare mai putin fiind o exceptie dela

www.dacoromanica.ro

408

COD. CIV.- CARTEA

TIT. II.- CAP. IV.- ART. 770, 851.

principiul general care voeite ca ea sa, se faca in natura,

aplicabill numai donatiunilor, nu poate fi aplicata legatarilor
scutiti de raport, cu toata controversa ce exista asupra
acestui punct.
2 A doua exceptie dela principiul reductiunei in natura
o gsim in art. 770 C. civil, care complecteaza art. 851 1).
De cateori donatiunea excesiva, fcuta cu dispensa de

raport, are de obiect un imobil i and in succesiune nu

exista bunuri de aeeeasi natura, care sa, intre in -loturile

comostenitorilor, trenue s distingem : dac reductiunea este

ca putinta farl deprecierea imobilului, ea se va face tot in

natura (art. 770 1) ; daca reducerea aduce o depreciere
imobilului, art. 770 C. civil face aplicarea maximei:
.1c'ars major trahit ad se minorem. (Pa,rtea cea mai mare
atrage p. cea mai mied)..

In adevar, de dteori partea imobilului supus reductiunei (excedentul) trece peste jumatatea valoarei imobilului
intreg, donatarul va aduce imobilul intreg la succesiune, ramanand ca el. s la din ma3a valoarea partei disponibile la
care are drept.
De cateori, din contra, partea imobilului supusa xeductiunei este mai mica cleat cealalta parte, donatarul poate sa
pastreze imobilul in intregime, ramanand ca el sa despagubeasca pe comostenitorii sai. luand ca atat mai putin din
succesiune, sau dandu-le in bani valoarea 0.116 care intrece
partea disponibil (art. 770 2) 2).
30 A treia exceptie rezulta din natura lucrurilor daruite.

In adevar, de cateori, donatiunea reductibil are de obiect

lucrwi fungibile sau consumptibile (art. 526 C. civil), donatarul se va libera, restituind o cantitate de lucruri de aceeasi
specie si calitate, -el fiind presupw3 a fi intrebuintat lucrurile
daruite dup destinatia lor.
40 In fine, ultima exceptie dela rrincipiul reducerei in
natura, o gasim in art. 855 C. civil, care prevede cazul cand
1) Art. 770 C. civil, care figureazil In seca II a titl. I din cartea III,
care se ocapii de report, nu este acolo la locul lui, pentrucli nest text n'are in
vedere un caz de raport, ci un caz de reductiune. Vezi tom. [II, partea 11,
p. 677; tom. JV, partea I, p. 686, ad notam, qi p. 646, etc.
Opr. C. Bucuresti, ,Dreptut din 1907, No. 46, p. 384.

www.dacoromanica.ro

MODI7L CUM SE FACE REDU('TIIINEA. - ART. 855.

409

lucrurile druite au fost irnstrin ate de donatar si care modifia principiile codului francez.

615. 2 Cazul dud reductiunea se exercit contra

tertiilor (art. 855 C. civil).
Art. 855 prevede ipoteza 'in
care bunurile druite au fost instrinate de donatar, fie cu
titlu oneros, fie ca titlu gratuit, ins rezolv aceast chestiune

cu totul altfel de cum o rezolv -art. 930 din codul francez

e art. 1096 din codul italian 1).

In adevr, textele de mai sus, autind a impaa toate

interesele, atat acel al rezervatarilor at si acel al tertiilor
achizitori, dispun ca mootenitorii pot BA revendice imobilele

druite dela tertii achizitori, lug numai atunci and donatarul, care a instr'inat lucrurile druite, este insolvabil.
Legiuitorul nostru, sacrifiand interesul rezervatarilor,
de a aror lucruri s'a dispus prin donatiunea supus reduc-

tiunei, a ocrotit numai interesul tertiilor, des acestia nu

putqau dobAndi decAt un drept supus reductiunei, asa cum
il ava, in patrimoniul su insusi donatorul. In adefa'r, art.
855 din codul civil obligA pe donatar, autorul instrinrei
s, flteasa, comostenitorilor si in bani, iar nu b,- natura
partea care intrece cotitatea disponibil, dup valoarea ce
lucrurile aveau in momentul mortei druitorului; de unde
rezult a, la .caz de insolvabilitatea donatarului, rezervatarii
vor ram'ana, pgubasi; pentruc ei nu pot -s revendice lucrul
(bruit, fie el mobil sau imobil, dela tertii achizitori. Copse-elute sistemului su, legiuitorul nostru n'a mai reprodgs art.
-929 'din codal fr., dup care imobilele revendicate de rezervatari dela tertii achizitori sunt declarate libere de ipoteci

sau alte sarcini reale infiintate de donatar, in baza principiului cunoscut, pe care codul nostru, de astadata, nu 1-a
admis.
Resoluto jure coneedentis, resolvitur jus coneessunz, 2).

Din cele mai sus expuse rezult A, de ateori imobilul

druit se gseste, la moartea druitorului, in patrimoniul
Confonn acestui din urnali text: art. 343 din legea bulgarli asupra

succesiunilor dela 1890.

Vezi supra, p. 245, 342, 346, 360, 371. FA infrcl, No. 639, etc.

www.dacoromanica.ro

410

COD. CIV.- CARTEA 111. - TIT. II. - CAP. IV. - ART. 854.

donatarului, reductiunea se va face in natura, rezervatarii

primind imobilele cu sarcinile reale: ipoteci, servituti, uzufruct, etc., constituite de donatar.

Solutia admis de art. 855 C. civil nuii prime0e tusk

dupa prerea noastra, aplicare decat in privinta instrainarilor
cu titlu oneros sau gratuit, anterioare deschiderea suecesiunei
druitorului; caci daca donataruI a instrinat lucrul daruit

in, urma morfei druitorului, rezervatarii au actiunea in

revendicare contra tertiilor achizitori, de oarece dreptul lor
la reductiune tiind deschis in momentul instrainarei, donatarul
a dispus de un lucru care apartinea rezervatarilor 1).

616., Efectele reductiunei.

Efectele reductiunei sunt
relative: 1 la folosint sau fructe; 2 la desprigubirile ce
donatarul poate sa datoreasca sau la care poate sa aib drept;
3 i in fine, la proprietatea bunurilor &mite.

61 7. 10 Efectele reductiunei in privinta folosintei

(art. 854 C. civil).
Daca conditia rezolutorie tacita, pe
care unii autori o subtnteleg in donatiunile excesive, ar fi
aplicabila in specie, ar fi trebtlit ca donatarul s restitueasea
In urma reductiunei, toate fructele percepute de el.
Art. 854 din codul civil face lug aplicarea principiului
contrar, admitand cA donatarul, fie el strain sau succesibil,
restitue atat fructele civile cat i cele naturale ale &lei ce
trece peste cotitatea disponibil, din momentul morfei druitorului; de unde rezult ca el pastreaza fructele percepute

inaintea mortei daruitorului, i aceasta in calitate de proprietar, lar nu in calitate de posesor de buna credinta; pentrucA, inainte de reductiune, donatarul er proprietar, iar nu
un simplu posesor; i cea mai buna dovad ca legea 11 consider' ea proprietar, este cal art. 855 respect instrainarile
conshntite de el.

Art. 854 se aplica tuturor donatiunilor, chiar celor

deghizate sau ascunse sub forma i aparenta unui contract
cu titlu oneros.
Este de observat el textul nostru se deosebe0e de Gel
Vezi tom. IV, partea I, p. 655, text i nota 2. Cpr. In aeelasi sens,
p. 16. oli, Cr. judiciar din 1920, No. 65, 66, p. 446 (eu nota d-lui A. Cerban
In sens centrar).

www.dacoromanica.ro

EFECTELE REDUCTIITNEL

ART., 854.

411

francez; aci pe and acest din urm cod pune o restrietie

dreptului rezervatarilor, obligndu-i a cere reducerea n timp

de un an eta moartea druitorului, sub pedeaps de a

nu dobndi fructele deat din ziva cererei in judecat, legiuitorul nostru n'a mai reprodus aceast. restrietie, care se intemeiaz." numai pe echitate 1); de unde rezulta cA, la noi, ea

si la Romani, rezervatarii au in totdeauna drept la fructe

din ziva desehiderei suceesiunei, oriand ei ar fi exercitat
actiunea in reductiune.

In aceast privint, nicio deosebire nu exist_ ded la

noi intre reductiune s'i raport; aci, dup art. 762 C. civil,
fructele lucrurilor supuse raportului sunt datorite tot din
ziva cleschiderei succesiunei, fr nieio cerere in judecatri.

618. 20 Efectele reductiunei in privinta despAgubirilor ce donatarul poate O datoreascd, sau la care poate
O aibA drept. -- Donatarul a ami donatiune a fost redus,
n'are dreptul de a fi despgubit pentru reparatiile de filtretinere (art. 545, 546 C. civil), aceste reparatii privindu-1 pe
dnsul, ca unul ce a avut folosinta luerului druit.
Donatarul va fi ins despgabit de cAtre rezervatari
pentru cheltuelile necesare s'i utile fcute de el lucrului a,ruit, egei altfeI rezervatarii s'ar inavut in detrimentul lui,
ceeace eehitatea nu permite:
Jure natura ceguum est, neminem cum alterius detrimento
et injuria fieri locupletiorem. (Echitatea natural cere el nimenea
sA nu se Inavuteascti," in detrimentul altuia). (L. 14, Dig., De condietione indebiti, 12, 6 si L. 206 Dig., De div. regulis juris antigui
50, 17 si art. 549, in fine C. Calimach) 2).

618 bis. Dup prerea generalmente admis, donatarul

supus reductiunei, are tlreptul sa retieimobilul pana la plata
despgubirei ce i se cuvine, in baza art. 771 C. civil.
18 ter. Daca imobilul supus reductiunei a fost degradat sau deteriorat prin faptul, culpa sau negligenta donatarului, mostenitorii rezervatari au drept la o despgubire
Vezi si art. 890 din codul nostru (1005 C. fr.), ande legiuitorul nostru

a mai ficut o modificare analogrt. Vezi tom. IV, partea I, p. 659, nota 2 si
tom. IV, partea II, p. 211, nota 4.
Vezi supra, p. 179 s't infra, No. 713.

www.dacoromanica.ro

412

COD. CIV.

CARTEA IJI.

TIT. II. CAP. IV.

S. II.

atat in baza art. 767 C. civil ct i In baza principiilor

generale (art. 998, 999 C. civil).
Donatarul rspunde deci de strichiunile eauzate prin
faptul, culpa sau negligenta sa, pn la concurenta valorei
ca care imobilul a sczut in momentul deschiderei succesiunei,

rAzpunzand, dup unii, chiar de micprarea valorei ce ar rezult din schimbrile ce el ar fi. adus, de bun credint, lucrului druit.
Dae,, degradarea sau deprecierea imobilui n'a provenit
din faptul donatarului, ci din intmplare, din vechime sau

fort major, el nu este responsabil, lar paguba prive0e

numai pe rezervatari, conform principiului:
Res perit domino sau
Casum sentit domines 1).

619. 30 Efectele reductiunei In privinta proprietAtei.

Defunctul care'avand moatenitori rezervatari a daruit san
legat In totul sau in parte bunurile sale, dupl ce a dispus
mai intfil de toat partea sa dJsponibil, a facut o dispozitie
ce nu puta, s faca, i moOenitorii si rezervatari sunt in
drept
cere, prin exercitiul actiunei in reductiune, ca bunurile astfel druite sau legate s reintre in mas. Reductiunea

nea:vnd ins efect retroactiv, donatarul a carui donatiune

s'a redus, a fosi proprietar pn in momentul reducerei,

dovada de aceasta este a el a putut s transmita.' altora

proprietatea lucrului druit, tertii achizitori fiind la a,d'post
de once revendicare din partea rezervatarilor. Aceasta rezult
att din eliminarea art. 929 fr. cit i din principiul inscris
In art. 855 din codal nostru, care mentine instrainrile consimtite de donatar. Apoi, aceasta mai rezult i din art. 854,
dupg care donatarul ctig fretctele prod use de lucrul druit,
pana In ziva mortei druitorului. Din toate acestea rezult

c donatiunea este desfiintat numai In viitor (ex nune),

farsa niciun efect retroactiv, solutie admis de lege i in privinta revocrei donatiunei pentru ingratitudinea donatarului
(art. 834 C. civil). Numai revocarea donatiunei pentru flandeplinire de sarcini (art. 830) ai pentru survenire de copii
Vezi supra, p. 181, 213, 348, si infra, No. 702, etc. Mai vezi tom. III
al acestei lucrIri, No. 47, p. 57.

www.dacoromanica.ro

EFErTELE REDUCT. I DONATIIINTLE DINTRE VIITORIL SOTI. 413

donatarului, in urma donatiunei (art. 836 urm.), are efect

retroactiv sJ desfiinteaza actele de dispozitie $i sarcinile reale
constituite de donatar.

Aceasta este actiunea in reductiune. In unele privinte

ea se apropie de raport, jar in altele ea se deosebe$te de
aceast operatie 11.

DONATIUNILE FACUTE VIITORILOR SOTII PRIN

CONTRACTUL DE CASATORIE DE CATRE
TERTII, RUDE SAU STRAINI.
620. Legiuitorul voe$te ca bunurile s rmAng, in familie. De aceea el a $i prescris pentru existenta donatiunilor
indepIinirea unor forme solemne (art. 813 C. civil), spre a

garanta pe druitor in contra captatiunei la care el este

expus din partea celor interesati 2).
Legea a derogat ins, uneori dela regulele generale in
privinta donatiunilor facute in vederea unei cstorii i intemeierei unei familii nou, pentruca cel mai bun mijloc de a
inlesni cstoriile, baza familiei, este de a pune cAt se poate
de putine piedici donatiunilor, fr care legtura cstoriei
adeseori nu s'ar puta forma 3).
Rmane ins bine inteles c legea nu deroagl dela unele
regule ale donatiunilor, decat in privinta celor fAcute viitorilor soti prin contractul lor de eciseitorie (art. 932), aci

dac ele au fost fAcute printr'un alt act, dreptul comun va

fi aplicabil in total.
Donatiunile fcute viitorilor soti prin contractul lor de
cAstorie, fiind Mente sub conditia suspensiva a celebrrei
cstoriei, la caz de neindeplinirea acestei concUtii, donatiunea
este caducl, ca i contractul matrimonial:
Deficiente eonditione, deficit donatio. (Nelndeplinirea conditiei aduce desfiintarea donatiunei).
1) Vezi tom. IV, partea I, p. 664 urm.
Vezi supra., p. 294.
3) In cat priveste donatiunile ante san propter nuptias in dreptul roman
In dreptul nostru anterior, vezi tom. IV, partea 1, p. 670, nota 2 si p. 726,
nota 2; tom. VIII, parte,a I. p. 156, ad notam si p. 690, text si nota 1. Cpr,
C. Galati i Cae. S. I, Dreptul din 1912, No. 27, p. 211; Bult. 1913, p. 1761
FA pr. judieiar din 1914, Nc. 19, etc.

www.dacoromanica.ro

414

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. IV. ART. 932.

Aceasta nu este dect aplicarea principiilor generale,

care carmuesc contractele conditionale (art. 1017 C. civil).
Daca cgtoria in vederea creia donatiunea a fost fcut,
este mai in urm anulat, donatiunea, impreun cu conventia
matrimonia% in care a fost fcut, va e:Idea, afar de cazul
unei cAstorii putative (art. 183, 184 C. civil), in care caz
ea ti produce efectele in privinta- sotului de huna credint 1).

Caducitatea donatiunei ii produce efectele sale si in

privinta tertiilor, chiar daca ei au fost de bun credint.
Donatiunile Mente viitorilor soti prin contractul de cstorie pot fi relative: 1 la donatiunile de bunuri prezente
(art. 932); 2 la cele de bunuri ylitoare (art. 933); 3 la
cele de bunuri prezente si viitoare (art. 934), si in fine,
4 la cele facute sub o conditie potestativ din partea druitorului (art. 822, 823 si 826 C. civil).

621. I) Donatiunile de bunuri prezente (art. 932

Art. 932 are de obiect o donatiune de bunuri
prezente, desl textul n'o spune anume, dupa cum o spune
art. 1081 din codul francez. Aceasta rezult din comparatia
textului de mai sus du art. 933, care se ocup de donatiunile -bunurilor viitoare, si ca art. 934 si 935, care se ocup
C. civil).

de donatiunile cumulative de bunuri prezente si viitoare.

Persoanele capabile de a dispune, fie rude sau strine,

pot sa druiasca averea lor in total sau in parte, ambilor

viitori soti sau numai unuia din ei. Daca' aceast donatiune
a fose facut prin contractul de csAtorie, se vor aplica regulele prescrise in capit. de fat. Daca donatiunea a fost
fcut printr'un act separat, se va aplica dreptul comun.
Spre deosebire de codal fr., nici intr'un caz nu se poate
ins dispune in favoarea copiilor ce se vor naste din, casa"toria proiectat, pentruca acesti copii nefiind inca conceputi,
n'au capacitatea de a priml. (art. 808 C. civil). Legea noastr
n'a admis, in aceasta privint, nicio exceptie 2).

Art. 932 C. civil dispune c6 donatiunile (de bunuri

Ve,zi tom, IV, partes I, p. 671, 672; torn. VIII, partes I, p. 123,

124, i 187.

Vezi tom. IV, partes, I, p. 674, text si nota 2, p. 679. nota 1; tom.
VIII, partea I, p. 9, ad notara, p. 180, ad notam, etc. Vezi si infra, p. 416.

www.dacoromanica.ro

DONATIIINILE DE BUNITRI PREZENTE.

CONTRACTUALX.

ART. 933 ka INSTITUTEA 415

ART. 933.

prezente), facute sotilor sau unuia din ei prin contractul de

casatorie, nu sunl supuse la nicio forntalitate. Ele nu sunt
insa scutite de formele solemne, pentruca trebue sa fie facute
prin contractul de casatorie, care este un contract solemn
(art. 1228 (J. 'civil, 708 Pr. civ.) 1), asa cA, in realitate,
textul de mai sus, care se ocupa numai de formele donatiunei, nu deroaga dela dreptul comun.
In ceeace priveste chestia de fond, aceste donatiuni sunt
revocabile pentru neindeplinire de sarcini din partea donatarului (art. 829, 830) si survenire de- copii, daca aruitorul
nu este ascendentul sotului donatar (art. 836), ele nefiind
insit revocabile pentru ingratitudine (art. 835).
Ele stint supuse raportului atunci cnd sotul donatar
mosteneste ab integtat pe ascendentul salt daruitor (art. 751
C. civil); ele sunt reductibile de cateori ataca rezerva motenitorilor neaparati (art. 841 urm.); ele nu pot fi facute de
persoane incapabile de a dispune unor persoane incapabile
de a priml (art. 808); ele sunt supuse transcrierei de cateori
au de obiect imobile (art. 818),si formalitatei statornicite de
art. 827, de cateori au de obiect, lucruri mobiliare. In fine,
in cazul unei donatiuni de bunuri prezente, facuta prin contractul de casatorie, -ea obligg pe druitor a garanta pe sotul
donatar de evictiune, conform art. 1240 C. civil 2), etc.
Exista insa oarecare deosebiri intre donatiunile ordinare si cele de bunuri prezente facute prin contractul de
cilatorie, asupra carora vezi tom. IV, partea I, p. 677, 678.
622. Dongiunile de bunuri viitoare sau institupile
Institutia contractuall,
contractuale (art. 933 C. civil) 3).

de care am mai vorbit supret, p. 20 si p. 160, este o dispozitie facuta prin contractul de csatorie, prin care o persoana, capabila de a face o donatiune, ruda sau string, cu
donatarul, da viitorilor so ti sau unuia din ei, totul sau parte
din bunurile sale viilo are, adeca ce 'va las la moartea sa.
Aceasta institutie, necunoscut la Romani si in dreptul
I ) Cpr. Cas. S. I, Bult. 1912, p. 1133.
Art. 828 C. civil, (Imprumutat dela art. 1077 din codul Italian) nu
este deci aplicabil In specie. Vezi tom. IV mentionat, p. 676, 677.
Vezi asupra acestei materii, Colin et Capitant, III, p. 821 nral.

www.dacoromanica.ro

416

COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II.- OAP. IV. - ART. 933.

nostru anterior, imprumutat dele vechiul drept francez, este

un pact succesoral, adecl o conventie asupra -unei succesiuni
nedeschis, exceptional permis de lege.
Institutia contractactuala exist si in dreptul nostru,
pentrue art. 933 din codul civil perrnitand druitorului de

a a, viitorilor soti, san unuia din ei, bunurile sale viitoare,

prin contractul de cstorie, prin bunuri -viitoare a inteles
cele ce el va 'Asa la moartea sa. Fiind deci necontestat c,
prin bunuri viitoare, legea intelege ad l bunurile ce druitorul
va lsa, la moartea, sa, este evident cA institutia contractual
isi. are fiint si la noi, fiindel druitorul, care dispune de

averea sa viitoare prin contractul de cstorie, dispunP de o

avere de succesiune, instituind mostenitor prin contract pe
sotul tlonatar. De aceea, jurisprudenta n'a tagAduit niciodat,'
existenta acestei institutii in dreptul nostru actual 1). Numai
amicul nostru, C. (i. Disiescu, o tgdueste, eroare involuntar,

pe care am semnalat in tom. I, partea I, al Commit. noastre

(Introducere), p. 48, ad notam.

622 Ws. 0 deosebire insemnat, exist ins intre legea

noastr si cea fiance* csaci; pe cand in codul fr. se poate
institul mostenitor, prin contractul de cAstorie, nu numai
pe soti, dar si pe copiii sotilor neconceputi in momentul
institutiei, ce se vor naste din cstorie, legea noastr nu se
ocupg de acesti copii si nu der.oaga dela dreptul comun dedt
In privinta sotilor 2).

622 ter. Ca si donatiunile de bunuri prezente, donatiunile de bunuri viitoare sau institutiile contractuale (cuvinte
i'mprunkutate dela vechiul drept francez) 3), sunt supuse raportului real si raportului fictiv statornicit de art. 849 C.
civil. Ele sunt, de asemenea supuse reductiunei, durd, cum
dispune anume art. 1090 din codul francez. Institutiile contractuale pot fi supuse acelorasi modalitti si sarcini, la care
pot fi supuse once liberalitti in genere.
Vezi decizille citate in tom. IV, partea r, p. 683, nota 1.
Vezi supr, p. 414, text soi nota 2.
Vezi Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, V, p. 29. No. 10
(ed. CAM)

www.dacoromanica.ro

INSTITUTIA CONTRACTUALL

ART. 933.

417

Caracterele institutii contractuale. Institutia

contractual este -un termen de mijloc intre donatiunea inter
vivos ki testamentul. Ea se deosebeste de danatiunea intre
vii pentru a se aprophl, de testament, intrucat are de obiect

bunulile viitoare adeca', totul sau parte din averea ce dispuntorul va ls, la moartea sa, i intrucat ea nu se deschide cleat la moartea lui, druitorul rmnnd proprietar
avnd facultatea de a ihstrina bunurile druite prin acte
cu tithi oneros (argum. a contrario din art. 933 2) 1).
Pe de alta parte, ea se deosebeste de terstament spre
a se apropi de donatiune prin caracterul su de irevocabilitate, intruct druitorul nu mai poate dispune de bunurile

sale prin acte cu titlu gratuit (art. 933 2). Ea are deci,
pe de o parte, caracterul unui testament, iar pe de alta, acel
al unei donatiuni, nefiind, in realitate, nici una nici alta. De
aceea, Furgole o numel o dispozitie amfibie, iar altii o numesc o dispozitie hermafroditd.
623 bis. Institutia contractual fiind un mod de a

dispune de averea sa cu totul exceptional, este de strict

intrerupere 2). Ea constitue, pe de o parte o derogare dela
art. 800 C. civil, iar pe de alta parte, o derogare dela art.
702 si 965 2, care opresc pactele succesorale.
Aceste consideratii au si fcut pe legiuitorul italian

pe alte legluiri strrtine, precum, de exemplu : dreptul bulgar,

codul el vetian din 1907, etc. a nu mai admite aceast, institutie. Codul german o admite ins sub numele de pact succesoral, (ErbVertrag) (art. 2274 urm.) 3).
Actele

prin care se poate face 9 institutie

contractuall Institutia contractual nu poate fi facut cleat

prin contractul de cdstorie (art. 932, 933 C. civil). 0 institutie contractual fcut printeun alt aet, ar fi inexistent.
Ea poate fi fcut prin mandatar; mandatul trebue hug
s fie autentic si special.
0 Vezi infra, p. 421.
La caz de indoialli, dispozitia nu va fi deci interpretafft ea o institutie
contractualA sau donatiune de bunuri viitoare. Vezi tom. IV, partea I, p. 684.
Vezi supra, p. 20, text si nota 2.
D. .11.6zandre8co. Principiile Dreptului Civil Itonaftn. Vol. Il.

www.dacoromanica.ro

418 cop. cry. CARTEA III.- TIT. II. -CAP. VI.- ART. 933.

624 bis.

Cu toate institutia contractualg, se apropie,

-sub unele raporturi, de testament, totusi se decide, in genere,

doua sau mai multe persoane pot face o donatiune de

bunuri viitoare in folosul -ambilor soti sau al unuia din ei
prin aeelae contract de cAsatorie. Art. 857 C. civil, care
opreste testamentul conjunctiv nu este- deci aplicabil in specie.

625. Bunurile care pot fi cuprinse lute institutie

contractual si plata dato.riilor dAruitorului.
Institutia
contractual poate s aibg. de -object toate sau parte numai
din bunurile -ce dispunatorul ya lgs, la moartea sa. In cazul
inti, institutia contractu.al este aniversalg, iar in cazul al
doilea, cu tigu universal. Ea poate fi fcutg 1 cu titlu particular sau singular, adecg sg, aibg, de obiect o- suma de bani
sau un lucru determinat.
Daca institutia contractual este universalg, sotul donatar
va plat toate datoriile dispuntorului (art. 893), pe cand el

nu le va prat deal in proportie cu ce va lta, in caz and

institutia va fi cu titlu universal (art. 896 C. civil), el ne
prtind de loc aceste datorii, de bateori ea va ava de object
un lucru anume determinat (art. 775, 909 C. civil). Cu alte
cuvinte, vom aplia institutiilor contractuale, in privinta pltei
datoriilor, regulele dela legate.

625 bis. i fiinda regulele dela legate stint aplicabile

in specie, vom decide ca sotul instituit, care trebue s plteas datoriile druitorului, le va plgti ultra vires emolumenti, de cAteori el va intr in posesiunea bunuriior farg.
inventar (art. 897 C. civil).
Sotul instituit moOenitor nu va plaI lush' legatele litsate
de clispuntor, care Milian in sarcina exclusiv a mostenitorilor,

625 ter. Chestiunea de a_ se sti dacl institutia contractual este sau nu supus', transcrierei, atunci and, are de
object imobile, este foarte confroversatg. Pgrerea generar

este a ea nu este supus acestei fortnalitgti, cel putin In

timpul vietei d'ruitorului; pentrucd, pe de o parte, ea nu
strmutg, proprietatea imobilelor druite deat ca succesiune,
lar pe de altg, parte, institutia contractual nu transmite
actualmente niciun drept sotului donatar.

www.dacoromanica.ro

INSITTUTIA CONTRACITIALX. - ART. 933.

419

Apoi, transcrierea in thnpul vietei druitoruiui este chiar

Cu neputint, eaci institutia contractuald avnd de obiect imobilele ce druitorul va ls, la moartea sa, aceste imobile sunt
necunoscute tn timpul vietei druitorului, i necunoscandu-se
situatia lor, nu se poate procede la formalitatea transcrierei.
In fine, contractul matrimonial, din care donatiunea formeaz
o clauz6 specialg, fiind transcris inteun registru special, tertii
interesati au de unde BA' se informeze despre existenta donatiunei.

Institutia contractual' va trebul lush' s fie transeris

la moartea druitorului. pentruc ea este un act intre vii,
desi nu-i produce efectele ei cleat la moartea lui i del,
In unele privinte, i se aplicg regulele dela legate.
625 quater. Dae institutia contractualg are de obiect
lucruri mobile, ea nu este supusg, formalittei actului estimativ prevrzut de art. 827 C. civil, pentruc, in momentul
facerei donatiunei, nu se poate cunoaste bunurile ce druitorul va ls la moartea sa.

626. Persoanele care pot face o institutie cnotractual.

Once persoang poate et fad, o institutie contractual, fie acea persoan straing, sau ruda eu sotii, destul este
ca ea s fie tapabil.
Itistitutia contra ctualg, apropiindu-se mai mult de donatiune decat de testament, acel care o face trebue et fie capabil de a dispune in momentul facerei iustitutiei, iar nu in
momentul mortei sale,
Minorul de 16 ani nu poate deci face o institutie contrac-

tuala, (lee el are eapacitatea de a testa, inteo limit oarecare (art. 807).
Tot astfel, e femeea mritata are nevoe de autorizare
spre a face o institutie contractual.
Femeea dotal, niel ehiar autorizat, nu poate s dispue
de imobilul dotal printr'o institutie contractual, afard de cazul
an I ar fi vorba de stabilirea sau cAptuirea unui copil al ei 1).

Ea poate ins, dacg, este autorizata, s dispue de dota

ei motiliark fiindcg, aceast dot este alienabil (art. 1249).
I) Vezi tom. IV, parten 1, p. 693 ei tom. VIII, partea I, p. 382.

www.dacoromanica.ro

420

COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. II. - CAP. VI.- ART. 933.

Intr'un cuvant, toti acei -incapabili de a dispune de

averea lor prirr aete intre vii, sunt incapabili de a face o
institutie contractuall Astfel sunt interziO judeditorWi sau
legalmente, falitii, etc. Cei pRi sub consiliu judic7ar au nevoe
de asistenta consiliului.

Persoanele in folosul drora institutia contractuard poate fi Menta.

In dreptul nostru, institutia
contractuara nu poate fi facuta, deat in folosul viitorilor Mi
sau al unuia din ei, niciodata insa in folosul copiilor ce se
vor na0e din casatorie.
-

Daca, institutia contractual' a fost facuta in ace1a0 timp

li sotilor si copiilor viitori, ea va fi valida in privinta sotilor 14 inexistenta in privinta copiilor.

Sanctiunea conditiilor cerute pentru validitatea

institutiei contractuale. -- Conform principiilor generale, institutia contractuall poate fi inexistentil sau numai anulabillt.
Ea este inexistenta atunci cAnd n'a fost facuta prid con-

tractul de casatorie li cand a fost faena altora decat viltorilor soti, de exemplu: copiilor ce urmau a se nqte din
casatoria proiectata.

Singurul caz in care institutia contractuala va fi numai

anulabila, este acala cand dispunatorul ar fi fost incppabil
de a dispune in momentul facerei ei.
In asemenea caz, actiunea in anulare poate fi exercitata,

de incapabil in termen de 10 ani dela incetarea incapacitatei sale (art. 1900 C. civil).
Ea poate fi exercitata i de moOenitorii incapabilului,
insa numai in urma mortei dispuntorului.
Unii aplica irisa moOenitorilor tot prescriptia de 10 ani,
lar altii le aplica prescriptia dreptului comun 1).

Efectele institutiei contractuale (art. 933 2

C. civil).

Singurul efect al institutiei contractuale, pe care

il. prevede legea, este ca dispuntorul nu mai poate dispune
de bunurile cuprinse in dispozitie nici prin donatiuni, nici
prin testament, nici printr'o alta institutie contractuala (art.
') Vezi tom. IV mentionat, p. 698, text Qi. nota 3.

www.dacoromanica.ro

INSTITUTIA CONTRACTUATA.

ART. 933.

421

'933 2); de unde rezultA, per a contrario, cA el poate

-dispune de ele prin acte ca titlu oneros 1).

630. Efectele instrtuljei contractuale in privinta

Ilispunatorului.
Dispuntorul pAstrhnd pana la moarte,
proprietatea bunurilor cuprinse in institutia contractual',
poate sii le instrAineze ca titlu oneros, bine inteles, de bun
credint $i fArit fraudtl, puthnd sii le greveze de sarcini reale,
nuntai instrAinarea cu titlu gratuit fiind opritA de lege (art.
933 2).

4zReconnaissance gnrale du principal britier, n'empclie

qu'on ne pgisse s'aider de son bien ; ainsi seulement qu'on avantage
un autre, au pr]udice du mari des biens qu'on avait alors, zice
.Loysel 2).

Soarta institutiei contractuale va athrnA deci foarte mult

de drtruitor, de buna sa credintA $i de inteligenta ce el va

dispune in administrarea averei sale. El puthnd s contracteze
imprumuturi, sA-$i instrAineze averea cu titlu oneros i s
fac speculatii gre$ite, sotul donatar, n'are decht un singur

mijloc de a asigurh, inteo m'Asura oare care, contra unui

asemenea perico], $i anume: acel de a cere o donatiune cumulativa de bunuri prezente qi viitoare, permisA de lege (art.
934, 935 C. civil), fdr a puteA, Ins.A oprI pe dispunAtor,
printeo clauzA a cortractului, de a dispune decht. cu consimtinthntul donatarului; cAci renuntarea din partea druitorului

la dreptul ce-i dh legea de

instrAinh averea cu titlu
ar fi un pact succesoral condemnat de lege $i de
moral (art. 702, 965 2).

,oneros,

Ditruitorul n'ar pufea nici chiar s garanteze institutia

contractuald printeo ipotec conventionalg, dreptul ce el are
de a dispune de averea sa prin acte cu titlu gratuit opunandu-se la conaituirea unei asemenea garantii. Ipoteca care
ar garanth institutia contractuall ar fi deci neavenitA, Mea
a anul insA$i institutia.
O Vezi supra, p. 417.
2) Loysel, op. cit., I, p. 302, No. 309.

www.dacoromanica.ro

422

COD.

CARTEA III. -TIT. II. - CAP. VI. - ART. 933.

Efectele institutiei contractuale in privinta sotului donatar.

Aceste efecte trelpese examinate din doua...
puncte de vedere : 1 in timpul vietei daruitorului ; 2 in
urma mortei sale.

P Efectele institutiei contractuale in timpul

vietei druitorului. In privinta naturei dreptului ce inaitutia contractuala confera instituitorului, in timpul vieteidaruitorului, exista discutie.. Dupg sistemul care ni se pare
cel mai juridic, acest drept este un drept eventual de succesiune care are multa analogie cu acel al moOenitorului
rezervatar, in timpul vietei lui de cujus, fiindea druitorul,
nu poate nimici drepturile donatarului prin acte Cu titlu
gratuit (art. 933 2).
Sotul donatar ne avand, in timpul vietei daruitorraluir
niciun drept la bunurile ce compun patrimoniul aeestui din
urma, el nu poate dispune de aceste buntri nici cu titlu
oneros, nid cu titlu gratuit, iar ereditorii si nu pot s le
urmreasea eat timp trieste dispunatorul. Donatarul nu poate

sa controleze instrinrile ca titlu oneros consimtite de druitor, el neputand, dupa prerea general, niel st provoacemsurile conservatorii necesare pentru a-si asigura exercitiul
ulterior al dreptului sail de succesiune, pentruca acest (kept
nu apartine nici m30enitorului rezervatar.
El nu poate, in timpul vietei druitorului, s renunte
cedeze altuia, asemenea acte-nepula dreptul su, sau

tfind fi facute deck in urma raortei druitorului, pentruea.

atunci sotul tionatar a dobandit in mod irevocabil titlul de
mokitenitor.

632 bis. 2 Efectele institutiei contractuale in firma:

mortei dAruitorului.
Institutia contractuala fiind o datio
successionis, se deschide prin moartea druitorului (art. 651
C. civil), si sotii instituiti prin contractul de casatorie nu se-

pot folosl cleat daca exista in acest moment (art. 654 C.

civil).

Daca numai unul din soti a fost instituit mostenitor,

moartea lui inamplata inaintea acelui a daruitorului faceca institutia sa devie revocabila.
Daca ambii soti au fost instituiti moOenitori prin conwww.dacoromanica.ro

INSTITUTIA CONTRACTUAL/. - ART. 933.

423

tractul de casatorie, i unul din ei s'a savarsit din viath'

inaintea daruitorului, partea sotului savarsit din viata nu va
spori partea elui care traeste, pentruca dreptul sporirei pre-

vazut de art. 829 C. civil, End o exceptie dela dreptul

comun, se aplica numai la succesiunea textamentara si la cea
ab intestat, nu, insl fa donatiuni i institutii contractuale 1).
institutia contractuala deschizandu-se prin moartea
ruitorului, sotul donatar devine ill acel moment proprietarul
bunurilor cuprinse in ea, avand facultatea de a primi instituiia

san de a renunt, la ea, chiar daca ar fi primit-o prin contractul de casatorie 2), fail a putek Insa s'o primeasca sau
-s'o lepede pentru o parte numai:
4iVento pro parte heres. (Nimeni nu poate fi moSenitor numai
pentru o parte) a),

FA n'ar puta tns sa renunte la institutie dupa ce a

acceptat-o in urma mortei daruitorului, nici s'o -accepte dupa
exercitat dreptul. de
ce a lepadat-o, pentrued de cateori
optiune, el nu mai poate reveni asupra lui.

632 ter. Sotul instituit mostenitor n'are sezina, chiar

dad el ar fi descendentul d'a'ruitorului, pentruc art. 653 C.
civil nu confera sezina deck descendentilor i ascendentilor,
.care primese succesiunea mn calitate de mostenitori ab intestat,

lar nu donatarilor i legatarilor. Ef va eere sled posesiunea

averei dela mostenitorii itivestiti eu sezina, iar In lipsa lor,
de la justitie.

633. Caducitatea institutiei contractuale.

codul nostru nu vorbeste de caducitatea institutiilor contractuale, eliminand art. 1088 si 1089 C. fr., totusi institutia contractuala va fi caduca in cazurile urmatoare: 1 cand casatoria
In vederea careia a fost fawn,' n'a avut loe (art. 1017 C.
2 cnd sotul sau sotii donatari renunta in mod uni-,
lateral la donatiune, fara ca renuntarea sa se fad in folosul

2) Vezi tom. IV, parea I. p. 707 i tom. IV, partea II, -p. 482, nota 2.
Leges, nearittand de astiidata formele renunrei, ea si_la legate, sotul
n'are nevoe de a Tenunta la grefa tribunalului, art. 695 din codul civil nefiind
diplicabil in specie.

Vezi supra, p. 72.

www.dacoromanica.ro

424 COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. II. - CAP. VI. - ART. 933, 934, 935-

cuiVa; i in fine, 30 d'Id lucrul determinat eare face obiectul

institutiei a perit cu totul in timpul vietei druitorului (art..

927 C. civil).
In aceste cazuzi, institutia se considera ca si cum n'ar
fi avut fiinta niciodat, bunurile ramnand in succesiunea
ab intestat a daruitorului 1.1 caducitatea folosind, in limitele
partei disponibile, donatarilor posteriori -sau legatarilor.

In lipsa de donatari sau legatari, caducitatea

foloseste mostenitorilor ab intestat

Revocara institutiet contractuale. Institutia

contractual' mai este lipsitA de efecte atunci cand este revocara.
Din cele trei cazuri de revocare prevzute de art. 829 C. civil,
doul numai se aplica' institutiei contractu ale, i anume 10 neindeplinirea sarcinilor impuse sotului sau sotilor donatari (art.
83Q_ C. civil); 2 survenirea de copii druitorului, in urma
donatiunei (art. 836 urm. C. civil).

Ct pentru ingratitudinea sotului donatar, stim ca

nu este aplicabila institutilor contractual (art.. 835 C.
contractual mai este revocabil, iar nu cadue
civil)Institutia

ea In codul francez, atunci cnd daruitorul supravietueste sotului

sau sotilor donatari (art. 933 ultim); de unde rezult, prin

argument a contrario sensu, ea altfel ea este irevocabila.
In caz deci cand druitortul supravietuind sotilor donatari, n'a revocat donatiunea, dreptul sotilor institditi trec la
mosteoitorii lor, ca un drept dobandit inca din momentul
facerei donatiunei 1).
111. Donatiunea cumulatiO de bunuri prezente
i- viitoare (art. 934, 935). -- Donatiunea comulativa sau
alternativa prevzuta de art. 934, 935 C. civil este o dispozitie prin care o persoan, ruda sau string, da' prin contractul de castorie, viitorilor soti sau numai unuia din ei,

totul sau parte din bunurile ce va ls la moartea sa si

totul sau parte din bunurile sale prezente si actuale, asa c5
sotul sau sotii donatari au, la moartea daruitorului, facultatea
de a primi bunurile ce acesta va ls atunci, sau de a opri
Cpr. Windscheid, Zur Lehre des Cod Napoleon von der Ungfiltigkeit

des Rechiggesehftes, p. 283.

www.dacoromanica.ro

DON. CIIMUL. DE 13UNIFRI PREZ. X VOTOARE.- ART. 934, 935. 425

numai bunurile prezente, platind datoriile i sareinile existente in momentul donatiunei.

Aceasta donatiune nu este eu putinta de cat sub conditia
de a se anex la actul de donatiune un stat, adeca un inventar
detaliat si exact de datoriile i sarcinile existente in momentul donatiunei 1).

In lipsa unui asemenea stat sau inventar al datoriilor

daruitorului, donatiuneh nu este nula, insa sotul donatar nu
mai are dreptul de optiune ce-i confera legea, ci el trebue
sa primeasca sau sa lepede intreaga donatiune, ea fiind, In
asemenea caz, o institutie contractual ordinar, des cuprinde

i bunuri prezente (art.. 933, 935 C. civil).

Dreptul de optiune, pe care II are sotul, donatar, trece
la mostenitorii sai, in caz de supravietuirea daruitorului, daca
acesta n'a revoeat donatiunea (art. 933
In timpul vietei druitorului, donatiunea cumulativa de
bunuri prezente i viitoare nu produce niciun efect, ea si
donatiunea ordinara de bunuri viitoare, donatarul nedobndind

niciun drept actual, asupra bunurilor cuprinse in donatiune.

Dreptul de optiune al donatarului nu se deschide cleat
la moartea daruitorului.
Daca, donatarul opteaza pentru bunurile viitoare; se vor
uplicA, regulele dela institutia contractual'.
Daca el opteaza,' pentru "bunurile prezente, optiunea sa
are efect retroactiv, i donatarul este presupug a fi fost proprietarul bunurilor druite- file/ din ziva donatiunei, adeca a
.autentifierei contractului matrimonial. Dreptul de proprietate
.al daruitorillui asupra ace8tor bunuri fiind rezolvit, toate
instrinarile, precum i sarcinile reale constituite de el, nu
vor fi opozabile donatarului, daca el a avut grija de a transcrie actul de donatiune, in privinta imobilelor care fac parte

din acest act, si pe care el le va puta, revendick daca

st instrainate de catre druitor.

Daca donatarul a lepadat donatiunea in intregimea,

,ceeace el este liber sa faca, el va fi considerat ca i cum
n'a fost niciodata mostenitor (art. 696 C. civil), el neputand
9 Inventaral datoriilor este filet de prisos, dac . druitorul bunurilor
prezente a soutit pe sotii donatari de plat.a datoriiior, ImpunAndu-le numai
Anostenitorilor

www.dacoromanica.ro

426 COD. CIV. -CARTEA III.- TIT. II.- CAP. VI.

ART. 934, 935.

sa la nimic din bumirile damita, i fiind dator a restitul pe

_ele primite, In caz eand ar fi fost pus in posesiunea lor.
Daca sotul donatar a acceptat donatiunea In Intregimea
ei (art. 935), el poate cere nu numai bunurile existente la
moartea. druitorului, dupa cum pe nedrept dispune (art.
935 2, ci i bunurile de care dgruitorul a dispus cu titlu
gratuit -In contra art. 933 2, pentruca donatiunea cumulativa fiind, in asemenea caz, o institutie contractual, art.
935 se complecteaza prin art. 933 C. civil, si din acest text,

rezult a contrario ca daruitorul n'a putut s dispue,

timpul vietei sale, cu titlu gratuit, ci -numai cu titlu onerog
(vnzare, schimb, tranzactie. etc.).

Prin -urmare, in cazul art. 935, ca si in eazuI art. 933,

donatarul care a acceptat intreaga donatiune, nu va aya,
iiiciun drept la bunurile esite din patrimoniul daruitorului,
prin acte cuT titlu oneros, ci numal la cele exigtente la- moartea

acestuia, $i la cele Instrainate cu titlu gratuit, care exista

in succesiune, de ()armare daruitorul -nu puta sa dispue de-

ele (art. 933 2).

Donatarul care a acceptat donatiunea In intregimea ei,
va pral bate datoriile si sarcinile succesinnei, atat cele anterioare cat si cele posterioare donatiunei (art. 935 C:
pe cand donatarul care a oprit bunurile prezente, va plati
numai donatinnile existente in momentul donatiunei (art.
934 C. civil).
Rmfine irisa bine inteles ca donatarul mire va accepta.

Intreaga donatiune, nu va pral toate datorlile daca el n'a

fost instituit decat pentru o parte din bunuri, ci numai a
parte din datorii, in proportie cu partea -pentru care el _a
fost instituit ; cAci este de principiu c datoriile se impart
filtre diferitii moeenitori,in proportie cu partea lor s'acceso'rala (art. 770, 1060 C. civil).

aceste datorii_ i sarcini el le va piad ultra vires-

bonorum, daca n'a avut prudenta de a accepta guecesiu,nea

sub benefieiu de inventar (art. 897 O. civil).
In fine, donatarul unor lucruri partieulare nu va plati
nicio datorie a druitorului, el iiind un 14uccesor particular

mi singular (art. 775 in fine, 909 G. civil).

Din cele mai sus expuse usor se poate deduce utilitatea.

www.dacoromanica.ro

ION. SUB COND. POTEST. DIN PARTEA DXRU1T. ART. 822-824, 826. 427

practica a donatiunei cumulative de bunuri prezente i viitoare,

care a fost imprumutata dela art. 17 al ordonantei din 1731:

1 Ea pune pe donatar la adapostul instrainarilor cu

titlu oneros consimptite de druitor; 20 ea 11 desrcineaza,
de plata datoriilor conetractate de druitor Iii urma donatiunei.
Gratie acestei combinatii, donatarul va puteA, once s'ar

intampla, sa pastreze bunurile care apartineau daruitorului

in momentul iacerei donatiunei.
IV. Donatiunile fAcute sub o conditie poteslativA ihn partea dAruitorului (art. 822, 823, 824, 826
C. civil).
Donatiunile ordinare nu pot fi fcute sub o
conditie care st atarme numai de vointa daruitorului (art.
.822 C. civil), pentrucar aceasta ar fi o calcare a principiului
irevocabilitatei donatiunilor (art. 801 C. civil), i tiut este
ca, In materie de donatiuni:
4Donner et retenir ne vaut 1).
Acest principiu fiind 'tusa restrictiv, legea nu puteA srL-1

donatiunilor ce se fac viitorilor soti prin contractul

ion de eAsgtorie, fiindca. asemenda liberalitti au de scop

Inlesnirea casateriei pe care legea a voit s'o favorizeze. De

aceea, art. 826 din codul civil, aplicabil ii donatiunilor facute
in timpul casatoriei, declara, intre altele, ca art.

-sotilor

822-824, care cuprind o aplicare a principiului irevocabi-

lite

nu se aplica donatiunilor Multe viitorilor

soti prin contraetul lor de casatorie 2).

DONATIUNILE FACUTE INTRE VIITORII SOTI

PRIN CONTRACTUL DE CASATORIE (INAINTE DE
CASATORIE). (Art. 936 C. civil).
Art. 936 din codal civil dispune c viitorii soti
faca, unul altuia,
-pot, prin contractul ion de casatorie,
inainte de casatorie, cu sau fax/ reciprocitate, once donatiune
_ar vol 3); prin urmare, atat o donatiune de bunuri prezente
Vezi supr4, p. 331 f}i infr, No. 6'6, etc.
Vezi supres, p. 332 i infr, p. 441 urm.
In cat priveFse restrictia Sena de lege,a comercia1. atunci and birbatu1 fijad comerciant In momentul celebrirei cstoriei, san devenind comer.ciant In anul urmlitor {art. 796 C. com.), vezi tom. IV, partea I, p. 724, nota 2.

www.dacoromanica.ro

428 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. U. - CAP. VI.- ART. 936.

sau viitoare, ct i o donatiune cumulativa sau alternativa:

de bunuri prezente i viitoare, precum si o donatiune supus,
unei conditii potestative din partea daruitorului (art. 822..
826 C. civil).
Vericum qi vence se va n. eza. Inaintea nuntei, acea tomeala

sa se pazeasca intocmai, zice codul Caragea (art. 2, partea IV,.

capit. 2).

Inter eos qui matrimonio coituri sunt, ante nuptias donatio

facta jure consistit, etiamsi eodem die nuptiae fuerint consecutoe,
(Donatiunea futre persoane care au s se casatoreasca, faena' inaintea casatoriei este valida dnpa principiile dreptului, chiar daca
casatoria s'ar celebra In ziva cand donatiunea a fest faena). (L. 27,.
Dig., De donationibus inter virum et uxorem, 24. 1) 1).

Legea permite viitorilor soti de a-si face t'Are ei (m'ice

liberaTiti prin contractul de castarie: 1 pentruca, inaintea
celebrarei casatoriei, ambli viitori

soti fiind trae

pozitiec

egall de eatarnare, nicio ratiune nu era de a se pune vreopiedeca sentimentelor de afectiune care-i impinge a-si face.
liberalitati reciproce; 2 pentruc aceSte
sunt de
cele mai multe ori cauza determinanta a castoriei.
Viitorii soti au capacitatea de a-si face donatiuni prin
contractul de casaturie, chiar daca sunt minori; destul esteca ei O, fie asistati de persoanele a caror consimtimant este
necesar pentru validitatea casatoriei (art. 1231 C. civil):
411-abilis ad nuptias, habilis ad pacta nuptialits 2).
Orice dar dinaintea nuntei va dama nevarsnical, se prinieSer
zice codul Caragea (art. 5, partea IV, capit. 2).

Regulele care carmuesc aceste donatiuni sunt, in principiu, cele prevazute in capit. precedent, care se ocupa de
donatiunile ce tertii pot face viitorilor soti prin contracta
de casatorie.
Astfel necelebrarea casatoriei In vederea careia donatiunea
a fost facutd, face ca ea sa fie inexistenta. (art. 1017 C..
civil).

(Cand nu se va face nunta, darurile dinaintea nuntei se intorcInapoi, zice codul Caragea (art. 6, partea IV, eapit. 2).
I) Vezi i Cod., De donationibus ante nuptiasi veZ propter nuptias, 5.. 3..
2) Vezi supra, p. 259 si 301. Mai vezi tom. IV, partes I, p.. 726 qi tom..

VIII, partes I, p. 77, 78, etc.

www.dacoromanica.ro

DON. INTRE SOTI N TIMPDL CISXTORIEL

ART. 937.

429

Spre deosebire de ceeace se intampld in codul fr., asemenea donatiuni sunt fila, revocabile pentru na0ere de copii
contorm art. 836 0. civil 1).
Tot astfel, tim ca donatiunile fnute de unul din viitorii
soti celuilalt, prin contractul de cdstorie sunt revocabile
din cauza ingratitudinei sotului donatar 2).
Donatiunile frtcute intre viitorii soti prin contractul de
cdsdtorie sunt, de asemenea, revocate de drept prin pronuntarea divortului pentru cauz6 determinatd contra sotului donatar (art. 280 C. civil) 3).

Cut pentru - donatiunile ce sotii 0-ar face in tirnpul

cdsgtoriei, ele suut totdeauna revocabile, i revocarea atArn
de simpla vointd a ddruitorului (ad nutum), frd ca el sd aibd
nevoe de a invoch vreo cruz', legald, (art. 937 C. civil) 4).
Singura cauzd de revocare, neaplicabild in specie, este
aceea pentru natere de copii (art. 836, 937 C. civil).

DONAT1UNILE FACUTE INTRE SOTI IN TIMPUL

CASATORIEI (Art. 937 C. civil).

638. In toate timpurile, donatiunile dintre soti au

fost supuse unor regule particulare, din cauza pericolului ce

ele prezintd, fiindcd pot fi smulse prin inraurirea ce unal

din ni exercitd asupra celuilalt,
La Romani, din capul locului, ele eran permise i ciliar

inlesnite prin legea Cincia, care este din anul 550 dela
fondarea Rornei. Mai tarziu ele furd irisa oprite prin uz 5),
O apoi iar4i permise prin Senatus-consult al lui Caracalla
(oratio Antonini) din anul 206 al erei crqtine, sub conditia ca sotul ddruitor sa fi murit cel dintai, Mea.' a fi divortat i revocat donatiunea.
Justinian mentine Senatus-consultul lui Caracalla sub
oarecare conditii 6).
2) Vezi supra, p. 366.
Vezi tom. IV, I, p. 485 ei p. 727.
Vezi tom. IV, p. I, mentionat p. 456, 728 ei 73.;.

Vezi tom. IV p. J. mentionat, p. 728 ei 739 al infra, p. 434.

5/ L. 1, Pr. EA L. 3, Pr., Dig. De donationibus inter virum et uxorenz, 24.1.

6) L. 25, Ood, De don. inter virum et ~ron, 5. 16 ei Nov. 162, capit. I,

De .donationibus.

www.dacoromanica.ro

430 COD. CIV. - CARTE& III. -TIT. II. - CAP. VII.- ART. 937.

Aceasta este ultima stare a legislatiei romane, care tre-

cuse in provinciile de drept scris ale Frantei, pe dud, din

contra, in provinciile- de drept obisnuelnic, donatiunile dintre
soti eran oprite, spre a asigurh pAstrarea bunurilor in familie 1).
lath' ce gAsim in aceastA privintA, in Loysel:
/Donation en mariage, ni concubinage, ne vant; raids mari
et femme n'ayant enfans, se peuvent entre--donner mutuellement,
pourvu, disent quelques coutumies, gulls soient inels, ou gaux en
saut, itge et chevance- ).

Codal Caragea interzice si el donatiunile dintre soti, in

timpul cAsAtoriei, considerAndu-le ca imprumuturi:
Once va dgrul bgrbatul In viata femeei sale, (lurid nuntg,
femeea bgrbatului sgu, se socoteste imprumutare, iar nu dar
zice acest cod (art. 5, partea TV, capit. 1).
Codul Calimacb, reproducAnd principiile dreptului roman,

permite intre soti darurile cu pricinh de moarte, pentrucA

primitorul unor asemenea daruri cAstigh proprietatea lor
numai dupl moartea dhruitorului (art. 1688), solutie admish_

si de Andr. Donici (capit. 38, 6 si 11),

(Inter virum -et uxorem monis causa receptue sunt, quia, in
hoc tempus excurrit donationis eveutus, quo vir et uxor esse desiWW1. (Donatiunile cu pricing de moarte pot fi fAcute intre bgrbat
femee, pentrucg evenirnentul donatiunei are lee atimci and cgsiitoria nu mai subzist). (L. 9 2FA L. 10, Dig., De don. inter virum
et uxorem, 24. 1).

Vechiul legiuitor al Moldovei opreste insA, In principiu,

darurile dintre soti (art. 1687), permitAndu-le numai in anumite cazuri.

Toate aceste daturi, afarA poate de vrezenturile

care se dedeau femeei la anul nou, la zilele onomastice, la
nasterea unui copil, sau spre inpodobirea ei, erau revocabile
(art. 1691-1693, 1697 C. Calimach) 3).
Osebit de aceste daruri, exceptional permise si care
Vezi, Intre altele, art. 282 din cutunia Parisului.
Loysel, op. cit., I, p. 161, 162, No. 127 ei 128.
Numai bilrbatul dIruitor avetnd dreptul de a cere revocarea darului,
de citteori el mure fril a fi cerut revocarea, donatiunea
neatacabil,.-Cas. S. I Bult. 1910, p. 1183 si Dreptut din 1910, No. 73, p. 583.

www.dacoromanica.ro

DON. DINTRE SOTI tN TIMPUL CISATORIEL - ART. 937.

431

bgrbatul sau rudele femeei obisnuiau a-i

face, a doua zi dupg nuntg, un prezent numit la Greci
Theoretrum, iar la Germani 3forgengabe (art. 1232 C. aus-

-erau revocabile,

triac) 1), care in realitate, nu era decgt pretul virginitgtei sale,

prcemium virginitatis, darul pentru einstea fecioriei (art.

1683 -C. Calimach) 2).
.Morgengezhe soll man auf die Erde legen, zice un proverb
zerman (Darul de di nineatit trebue pus pe pgmant) 3).
cVirgo, ob virgtnitatis honorem, Theoretrunv habet; vzduct
autem id non habet, sed pactum hypobolon et arrhabonem, zice
Harmenopol, De hypobolo, 4, 13, 3). (Fecioara are drept la teoretre,

pentru cinstea fecioriei sale ; vAduva n'are InA drept de at la

ipovolon 4) 0 la arvunh).

Teoretrele se cuvineau, in adevgr, numai fecioarelor7 care-si

jertfeau virginitatea, nu insg l gduvelor, a cgror noapte

de nuntg se rdsplgte, printeun alt dar, numit ck germani

Abendgabe).
(Theoretrum secundo nubentibus non datup-, zicek tot Harmenopol (IV, 13, . 3). (Fezneile care SQ cilstorese de al doilea
n'au drept la teoretre).

LI avaria, si vgduvele care se cgsgtoreau cu un bgrbut

tangr obisnueau a face acest dar bgrbatului 5).
Dupg codul Calimach (art. 151, 1683, 1686), teoretrele
nu emu revocate, ci se cuvineart femeei tu, Pling -proprietate
sau mostenitorilor ei, chiar la caz de desfacerea sau anularea
casgtoriei.

In dreptul germanio, de cgteori exist Indoialg asupra

naturei ,sau importantei darului de dimineatg, in urma mortei
Vezi Gerber, System des deutschen Privatrechts, 238, p. 664 (ed. a

14, 1882)

In unele prti, de exemplu, in Sa,xonia, acest chr &it obligator. Gerbet,

op. cit., p. 664-, nota 2.
Vezi i Codul Ipsilant (capit. pentrif trimimine, art. 3), nade se zice:
Teoretre se numesc cele ce va dh brbatul muerei a doua zi dup
Vezi

asupra teoretrelor, tomi I. p. 167; tom. IV, partea I, p. 732, 733, act =tam;
tom. VIII, partea I, p. 154, 155, 689; etc.
Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 333, No. 4S.

Vezi asupra ipovolonulni, tom. VIII, partea I, p. 152, 163. text- si

nota 1; p. 687, 688 si 689, ad notam.
5). Vezi Zpfl, Deutsche Rechtsgeschiehte, II, 89 a.

www.dacoromanica.ro

432

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II. CAP. VIL ART. 937.

brbatului, vaduva lui era crezut, in baza jurOmantului

prestat de ea cu mana pe piept.

(Tune liceat zlli mulieri jurare per p ctus suum, zice legea
Alamannorum (56. 2),

La aceasta face aluzie un proverb german, zicand:

Morgengabe mag eine Frau wohl behalten auf den Heiligen,

ohne Zeugen. (0 fernee poate foarte bine sA pastreze darul de

dimineatA, asupra sfinOlor, Mr matter) 1).

638 pis. In dreptul. actual, sotii pot, in timpul cdsgtoriei, s-si 'fang, erice donatiune, prin urmare: o donatiune

de bunuri, prezente, de bunuri viitoare, de bunuri prezente

viitoare i chiar o donatiune supusit unc conditii potestative din pArtea druitorului Cart. 826 si 937 Q. civil).
Donatiunile dintre soti fiind ins supuse regulelor generale, vor trebul sO fie fcute prin oct autentic si s* fie
acceptate de sottil donatar. Donatiunile imobiliare sunt supuse
transcrierei, iat cele mobiliare sunt supuse statului estimativ

prevAzut de art. 827 C. civil, cel putin nand au de bled

bunuri prezente. Ele sunt reductibile de cateori Intrec partea
disponibilitsi atac rezerva mostenitorilor 2).

Sotii nu pot insO s-si fad, nici prin acte intre vii,
nici prin testament o donatiune mutualO sau reciprocO prin
unul i acelasi act (art 857, 938 C. civil), pentrucd donadintre soti sunt revocabile, ca i testamentele (art.
937 C. civil).

639. Efectele donatiunilor dintre soti

i rcvocabiDonatiunile dintre soti

sunt astOzi permise, insit sunt revocabile in tot timpul vietei
daruitorului, chiar in urma mortei donatarului, fie el au de

litatea lor (art. 937 C. civil).

obiect bunurrprezente, viitoare sau bunuri prezente i viitoare,

ele nedevenind irevocabile decat prin rnoartea dlruitorului.
Acest principiu fiind general, se aplic tuturor donatiunilor in genere, celor manuale 3), celor fOcute prin persoane
interpuse sau ascunse sub forma unui confrant cu titlu oneros,
1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 338, No. 45.
Vezi tom. IV, partea 1, p. '745. text 1,0 nota 5.
Trib. Tntora, Dreptul din 1913, No. k 3, p. 181.

www.dacoromanica.ro

DON. DINTRE SOTI iN TIMPIM CXSA.TORIEI.

ART. 937.

433

asigurarilor pe viat contractate, in timpul casatoriei, de unul

din soti in folosul celuilalt, etc.
Aeeasta dispoziti se intemeiaza pe imprejurarea c asemenea donatiuni pot ckteodat fi rezultatul indurirei unuia
din soti asupra celuilalt i ca, in once caz, drititorul poate
mai ta'rziu sa,' se cliase de ceeace a %cut
Ait oratio ; Fas esse, eum quidem qui donavit, pcenitere.
(Ordonanta dispuue c sotul dAruitor poate sg-0 rei lucrurile dKruite, clack' se ctlete, de ceeace a fcut. (L. 32 2, ab initio, Dig,
De don. inter virunz et uxorenz, 24. 1.

De aceea, art 1054 din codul italian oprWe cu degvarire 1ibera1itI1e dintre soti, ei neputnd sit se avantajeze
unul pe altul, in timpul casatoriei, deefit prin testament.
Caracterul revocabilittei dintre soti este atat de esential,

In cat partile n'ar pute s renunte la dreptul lor de revoeare, nici in timpul casatoriei, nici mAi inainte prin conventia lor matrimoniall (art. 5, 1224 C. civil).
Sotii n'ar putea, de asemenea,, s renunte 1a dreptul ce
le confer legea de a se avantaja unul pe altul, nici s faca
revocarea inadmisibil', ascunzand donatiunea sub forma unui
contract cu titlu, oneros.

Dreptul de a revoca donatiunea este personal sotului

daruitor, $i nu poate fi exercitat nici de ereditorii lui (art.
974 C. civil), nici de movtenitorii lui.
Prin exceptie dela art. 199 C. civil, femeea mritat
poate s'a revoaee darul fcut brbatului, WA' nicio autorizare,
pentru ea ea sa poata,' lucra in deplin, libertate i pentru ca
determin,area vointei sale sg, fie la adpostul oriclrei inrauriri

straine, neo ex alieno penderet arbitrio.

Donatiunea devine deci irevocabil prin moartea druitorului, nu insa, prin moartea donatarului 1), cat timp traeOe
daruitorul, dupa cum dispune anume art. 1096 din codul
francez.

Aceste liberalitti nefiind revocate de drept, prin moartea

sotului donatar, dreptul lui tree,e la moOenitorii si, daca

druitrut n'a revocat donatiunea in timpul vietei sale 2).
1) Trib. Tutova, Dreptul din 1913, No. 23, yo. 181 gi alte autoritati citate

in tom. IV, partea L p. 738, nota 1.

Vezi tdm. IV, partea I. p. 712 gi 738, 739.
D. diexandresco. Principille Dreptu/ui Civil Roman. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

28

434 COD, CIV. CARTEA

TIT. II.

CAP. VII.

ART. 937.

In codul fr., solutia este cu totul alta, in ceeace priveste donatiunile de bunuri viitoare si cele cumulative de
bunuri prezente i viitoare, pentruca acolo asemenea liberalitti devin cobee prin moartea donatarului (art, 1089 C. fr.),
solutie pe care legea noastr, n'o admite.
Donatiunile .dintre soti sunt revocabile dupa bunul plac
al daruitorului (ad nutum), fara nicio eauz. legala de revocare.
Ele sunt, de asemenea revocabile pentru ingratitudine

neindeplinire de sarcini, pentruca art. 937 ultim le declara

irevocabile numai pentru survenire de copii, i aceasta pentru
motivul ca druitorul csatorindu-se, el -s'a asteptat, de bung
seama, a aya, copii.
Aceste donatiuni mai sunt revocate de drept prin pro-

nuntarea divortukui in contra sotului donatar (art. 280 C.

civil), In "re caz copiii vor gas averea damita' in patrimoniul s3otului druitor, in loe de a o gsY in acel al sotu'ui
donatar, ceeace pentrt ei este tot una 1)_
Revocarea putand s ala loe In timpul vietei
rului falsa nido cauz iegal, numai dupa bunul su plac,
aceasta revocare va putea fi atat expresa' cat.si tacita.

Revocarea expresa va ave a loc atunci cand sotul daruitor ar fi exprimat_ vointa sa neindoelnica de a revoca,
donatiunea inteun act autentie sau sub semnatur privatA;
iar revocarea tacita va rezult din fapte neechivoce i neindoelnice, precum ar
donatiunea sau legatuI posterior al
lucrului druit fcute catre o alt persoan, sau instrinarea
cu titlu oneros in urma facerei donatiunei.
(DRCK dsruitorul brtrbat sau druitoarea femee, In urmA va fi

InstrAinat lucrul dilruit, se socotet;te el au desfiintat darul prin

tacere, zice art. 1692 din codul Calimach.

Instrainarea partiar ar revoca donatiunea numai pentru

partea instrainata.
Revocarea odata indeplinita are efect retroactiv
tunc)_.
Ea atrage deci desfiintarea tuturor drepturilor dobandite -de
tertii asupra bunurilor druite:
*Resoluto jure dantis, resolvitur accipientm, 2).
1) "Vezi supra, p 429.
Vezi supra, p. 409 ti trimeterile frieute aculo.

www.dacoromanica.ro

PARTEA DISPONIBILX. NUM SOT'.

435

Persoanele care au contractat cu sotul donatar nu pot;

In adevr, sit se plAngg, fiindeg ele au trebuit sg, se astepte
la desfiintarea drepturilor lor, de oarece ele au contractat cu
o persoang, al cgrei titlu erg supus desfiintgrei, istiut este ca:
Nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipse habet 1).

Tertii de bung credintg vor pute, tns sg, opue, in priTinta mobilelor corporale, prescriptia instantanee statornicit,'

de art. 1909 C. civil.

Revocarea donatiunei nefiind deat indeplinirea unei
conditii rezolutorii (art. 1019) si Incleplinirea acestei conditii

producandu-si efecte Ina, din ziva facerei donatiunei (art.

1015), ea se socoteste ca si cum n'ar fi avut fiint, asa cg
,sotul donatar va restitui lucrul dgruit Ampreund cu toate
fructele sale, afara de cele percepute inainte de revoeire.
Partea disponibilA dintre soti.
Spre a determn partea disponibilg dintre soti, trebue s distingem
trei cazuri deosebite, i anume: 1 cazul cfind sotul dgruitor
n'a lgst niciun descgndent; 2 cazul cnd el n'a lsat des-cendenti dintr'o cgsgtorie anterioarg, ei -numai- din cgsgtoria
actualg; 3 i, in fine, cazul (And el a lgsat copii numai din
-cgsgtoria anterioarg, singuea ipotezg in care art. 939 face, la
noi o derogare dela, dreptuI coniun.

1 Cazul cand sotul dAruitor n'a lasat niciun

.descendent.
Dug, sotul dkuitor n'a lgsat la moartea, sa
.mostenitori rezervatari, adec: nici descendenti (art. 841, 942),

nici ascendenti din gradul tntgi (tat sau maing,) (art. 843),

el a putut sg dispue prin acte cu titlu gratuit in. favoarea

sotului sgu, atgt prin contractul de cgsgtorie, ct si In timpul
cgsgtoriei, de toar averea sa, dup cum el a putut s dispue
In Mosul orickei persbane 2).
Dacg el a lgsat, la moartea sa, pe tatl sau mama sa
in viatg, sau pe amandoi printii, el a putut sg dispue numai
de jumgtat2 din averea sa, ceaIalt" jumatate fiind rezerva
_ascendentilor (art. 843 C. civil).
Vezi supra, p. 18, 221, 342; tom. I al acestei lucrrtri, p. 200, 437,
460, 495; tom. IV, No. 204, etc.
-Cpr. art. 916 C. fr. (text -eliminat la noi ca de prisas).

www.dacoromanica.ro

436

COD. CIV.- CARTEA

- TIT. II.- CAP. VII. -ART. 939.

2 Cazul and sotul daruitor n'a lasat descendenti dinteo casatorie anterioara, ci numai din cash"toria actuar.
In codul fr. acest caz este prevzut de
2 al art. 1904, pe care legea francezA din 14 Februar 1900
nu 1-a atins. Acest texi dAnd ins loe la mai multe dificultti, a fost, cu drept cuvnt, eliminat de legiuitorul nostru..
Prin urmare, sotul rimas in viatil, va fi considerat ca
un strin i sotul sail a putut s-i lase prin donatiune sau

testament, juw'tate, a treia sau a patra parte din averea

curat ce el a avut la moartea lui, dup numrul copiilor
rmasi.

3 Cazul dilld sotul daruitor a lasat descendenti dinteo casatorie anterioara (art. 939 C. civil).
Clatoriile de al doilea au fost in totdeauna ru -vzute, din
cauza adeseori sunt obijduitoare pentru copiii nscuti din
insofrea anterioar. De aceea, dreptul roman organizase pe depse bnesti contra sotilbr care se cstoreau de al doilea ;
pcena contra binubos (Nov, II, cap. 2, 1).
Pentru a apr interesele eopiilor nscuti dinteo cstorie anterioar contra liberalittilor excesive ce printii ar
fi putut consimti in detrimental lor, in folosal noului sot,
dou constitutii celebre au fost edictate la Romani:
Una din ele opre, pe vduva, care se eastorea de al
doilea, avnd copii dintr'o cstorie anterioar, de a dispune
de bunurile ce-i lsase primal ei brbat, dispozitie care, mai
In urm, a fast intins atilt la Romani, eft i in vechiul
drept franeez, si la brbatul vhduv 1), pentruc, dupd cum
foarte bine zice un autor (Ferribre):
(Les hommes sont eapables de la m6me faibless que lea
femmes.

A doua din aceste constitutii (legea asa zis Hcec edictali)

decide c brbatul sau femeea, care ave, copii dinteo csturie precedent nu poate s dea noului ei sot (novercae
vel vitrico), decat partea ce se cavine unui copil ce luase
mai putin 2).
L. 3, Cod., De secundis nuptiis, 5. 9 Vezi i L. 5, Cod., eod. tu.
L. 6, Pr, i. L. 9, Pr., Cod., tit, cit.

www.dacoromanica.ro

PARTEA DISPONIBILX NTRE SOTI.- ART. 939.

437

Aceste douti, regule erau aplicate in vechiul drept francez,_

in provinciile de drept scris; pe cand nimic din toate acestea

nu exista in provinciile de drept obisnuelnic. Edictul lui

Francisc al II-lea, supranumit edil des secondes noces, din
1560, a intins insa dispozitille de mai sus si la aceste pro-

vincii. Acest edict celebru, este deci origina art. 939 din
codul civil.

Dup. acest text, brbatul sau femeea, care avand unul

sau mai multi eopii, dintr'o alta insotire, legitimi sau legitimati (art. 306 C. civil), ori nascuti dintr'o casatorte putativa,

nu ins- copii adoptati 1), s'a casatorit din nou, nu va puta,

face celuilalt sot o liberalitate prin donatiune sau testament,
decat pentru o parte egala cu partea legitima a copilului ce
a luat mai putin adeca neavantajat prin vre o liberalitate,

L'r ea nici inteun caz, liberalrtatea Menta noului sol s

poata trece o patrime din bunurile druitorului, cu toate
copilul care a luat mai putin, ar avea mai mult decat o
ptiime.

Daca -sotul castorit de al doilea a fcut acestui de al

doilea sot o liberalitate care intrece partea disponibila stator-

nicit de art. 939 C. civil, liberalitatea nu este nula, ti

reductibila (art. 817), reductiuner fcandu-se conform dreptului comun (art. 850)2).
Restrictia adusa de art. 939 prtei disponibile in folosul
copiilor nascuti dinteo casatorie anterioar, nu se aplica liberalitatilor fcute intre concubini 3), darurile dintre concubini
ne mai fiind astazi oprite dup cum eran altdata, in veehiul
drept francez 4).

In cat priveste celelalte diicutii la care art. 939 din

codul civil a dat loe, vezi tom. IV, partea I, p. 754-764,
iar in cat priveste concursul intre partea disponibila prevzuta
9 Chestiunea este insli controversaa in privinta copiilor adoptati. Vezi,
tom. IV, partea I, p. 752, nota 2.
Cid pentru copii naturali recunoscuti, ei avfind, in dreptul nostru, fatil
de mama lor, aceleasi drepturi ea si copiii legitimi (art. 652, 677, 678 C. civil).
se bueurit de rezerva exceptionalii statornicit de art. 939 C. civil, de eateori

mama lor se va casiitori. Vezi tom. II, p. 407, tom. IV, partes I, p. 753, adnotam. Vezi si tom. I, al lucriirei de fatrt, p. 301.
Vezi tom. IV, partes I, p. 745 si 760.
Vezi tom, IV mentionat, p. 753, nota 2,
Vezi supret, p. 257.

www.dacoromanica.ro

438 COD. C1V.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. VII.-- ART. 939-941.

-de art. 841 urm. $i cea prevazutit de art. 939, precum i reducerea Iiberalith4ilor excesive, vezi acela$i tom. p. 764-766.

644. Sanctiunea art. 939 C. civil (art. 940, 941).

Once dispozitie proibitiva trebue sa aiba o sanctiune. De
aceea, art. 939 dispune ca sotii nu pot sa-0. claruiase, $i se
intelege nici sa-$i lase prin testament, mai mult cleat s'a

aratat mai sus, nici in mod indirect, niel prin donatiuni deghizate, nici prin, persoane interpuse.
Liberalitatea este direetd de eAteori, este facuta cu

vestirea formelor legale. Ea este indireca, and este feuta

fara formele legale, insa printeun act fi i fara frauda.
De exemplu: doi soti fiind colegatarii aceluia$i lucru, unul
din ei renunta la legat in folosul exclusiv al celuilalt. Donatiunea deghizat, este aceea care se ascunde sub forma unui
contract cu titlu oneros (vanzare, schimb, etc.).
LiberalitatiIe deghizate sunt deci niste liheralitati indi-

reete, pe and once liberalitate indirecta nu este numai de

eat o liberalitate deghizata 1).
Ct -pentru liberalitalea Malta printea persoana inter-

pug (art. 812-, 940 2), ea se adreseaza unui intermediar

-care, in calitate donatar aparent este insarcinat printeo conventie secreta. (fideicomis tacit) a remite lucrul daruit aceluia
pe care dispunatoruL a voit sa-1 gratifice.
Art. 940 0. civil vorbeste atat de donatiunlle indirecte,

i de cele deghizate, $i acute prin persoane interpuse.

Chestiunea este trig de a se .ti daca toate aceste donatiuni
sunt anulabile de cateori -ele au de scop de a frauda dispozitia art. 939 din codul civil. Chestiunea este controversata,
mns atat doctrina ct i jurisprudenta disting donatiunile
indirecte de cele deghizate $i facute prin persoane interpuse.
-Cat

Liberalitatile indirecte fiind fcute pe fata i fara nicio frand,

nu sunt nule, ci numai reductibile, ca i liberalitAtile directe,
de cAteori intre partea disponibil, reducerea neputand fi
ceruta decat de mostenitorii rezervatari.
1) k3tjrn c jurisprudenta si o parte din docking recunoaste validitatea
donatinnilor deghizate, atunci and ele nu ascund nicio f rauda i sunt Saute
intre persoane capabile de a dispune Si de a primi, solutie pe care am combritut-n (Vezi supra, p. 279 e 311 urm.). Art. 940 2 declarg, ce e drept, donetiunile deghizate nule, Ins In acest caz ele-constituese o fraud la lege, adec
la art. 909 C. civil, care statorniceste partea disponibil Intre soti.

www.dacoromanica.ro

SANCTIUNEA ART. 939. ART. 940.

439

Cat pentru donatiunile dechizate e cele f'cute prin.

persoane interpuse, ele sunt anulabile in toate cazurile, fie
cl intrec sau nu partea disponibil, fie ca au fost fcuteprin contractul de cstorie sau in timpul cstoriei, filra a
se cerceth scopul care a impins pe so ti a recurge la simulatie (argum, din art. 940 2) 1).
Ratiunea pentru care legea, prin art. 940 declara nuledonatiunile ce sotii Ii fac in timpul astoriei, in mod deghizat sau prin persoane interpuse, este ca printio sanctiane
severa s impedice facerea unor acte, in tare frauda este, in
genere, greu de stabilit,) cum si pentru a garantA, drepturile
succesorilor donatoruldi 2).

Donatiunile deghizate si cele acute prin persoane interpuse fiind anulabile, iar nu numai reductibile, nulitatea poatefi propus nu numai de postenitorii -rezervatari, .dar de toate
prtile interesate, precura mostenitorii nerezervatari, druitorul,
creditorii si, anteriori sau posteriori donatiunei, etc.; caci,
In specie.; End vorba de o nulitate de ordine publia edietat,
in scopul de a se opr donatiunile, frauduloase, actiunea trebue
s'a apartie oricrei prti interesate 3).
$i in spet, fiind vorba de o nulitate a imui act pentru
frauda la lege, dovada c add, atac-at cuprinde o donatiune
deghizat, fcut prin persoane interpuse, poate fi acui prin
once tnijloace de probii prevgzute de lege, deci, i prin simple
prezumptii sau martori, i aceasta chiar atunci and nulitatea
s'ar exercit, de una tlin phrtile contractante4).
Liberalitatea odat anulat, nnlitatea isi produce efectele

sale nu numai intre prtile contraetante, dar s't in contra

tertiilor, care au dobAndit drepturi de la sotul, donatar, ce nu
Vezi tom. IV, partea r, p.-469, nota 1 si 4 la autoritile citate acolo,
a se eau& (Cas. S. T Jurisprud. rom. din 1915 No, 38, p. 594, No. de ordine
625 si Cr. judiciur din 1916, No. 1, p., 3 (cu observ. noastrrt). i Drephd din
1916, No. 6. p. 43. Vezi i tom. yin', partea II, p. 134, nota 4 (ed. a 2).
ContrE: C. Bucnresti, Or. judiciar. loco cit., p. 7 Fdecizie
Ufa. I, 24 Sept..1919, Jurisprud vim. din 1919, No. 31 si 32, p. 815,
No. de ordine 748.
2)' Cas. S. I, decizie., suprec cit., Cr. judiciar 1919 Ni. 1; Dreplail din
1916, No. 6, p. 43, precum i alte autoritAti citate in tom. IV rnentionat, p.772,
nota 1; Minei Dreptul din 1914, No. 29. Contrii:
citate in tom. IV,
p. 771, nota 2. intre care figureaa mai multe decizii ale Cae. noastre.
Cas. I, 24 Sept. 1919, Jurisprud. rom. din 1919, No. 31 si 32, p.815
No. de ordine 748.

www.dacoromanica.ro

440

COD. CIV. - CARTEA Ill.-- TIT. II.- CAP. VIL - ART. 941.

er proprietar. $1i Ended, in specie, simulatia dintre soti

constitue o fraudd la o lege care intereseazd ordinea publicd,

dovada ei va putea fi fAcutd de cel care o invoacd, prin

once mijloace: martori, prezumptii, etc.
Aetiunea pdrtilor interesate se prescrie, conform drep-

tului comun, prin _30 de ani din ziva mortei ddruitoralui

{art. 1890 C. civil).
645. LiberalitAtile fAcute prin persoane interpuse.
Persoanele presupuse interpuse (art. 941 C. civil).
In
caz &And unul din soti a fcut celuilalf o liberalitate prin
persoane interpuse intrecand partea tdisponibil statornicit
de lege, ce i care invoacd asemenea fraudd trebue s'o dove-

prin once mijloace de prob. Fiind ins a uneori

ar fi greu de a se stabill ca liberalitatea adresatd.unei anudeascrt

mite persoane este fdcut in favoarea sotului, legea stabile$te

de astrtdat, a i infr'un caz analog (art. 812 2), o prezumptie legalrt de interpunere de persoane, care nu poate fi
drtrmatd prin proba contrard, afard de mrturisire $i jurd-

mnt (art. 1202 C. civil).

Persoanele pe care art. 841 le considerd in wall de
fatd interpuse, stint:
.1 Copiii 1) legitim" i sau legitimati, ce sotal donatar are
iflint, o altd eei sdtorie, iar nu din cdsdtoria sa cu druitorul,
pentrucd, liberalitatea nu este, in s.pecie, inspirat de dragostea prtrinteascd, copilul donatar nefiind al ddruitorului, ci

prin afectiunea ce acest din urm are ctre sotul su, pe

care legea il considerd in specie ca adevdratul donatar.
Ascendentii sotului donatar sau legatar nu sunt, de asemenea, cuprimi in pretumptia statornicita de art. 941 C. civil,
ei nefiind considerati ca persoane interpuse decat afunci cand
sotul donatar sau legatar ar fi mo$tenitorul lor prezumptiv
In motnentul facerei liberalittitei (art. 941, in fine).
2 A doua categorie de persoane considerate ca interpuse fatd cu sotul druitorului, cuprinde persoanele al cdror
mo$tenitor prezumptiv sotul ddruitorul ar fi, in momentul
facerei liberalitAtei, sau rudele la,-a cdror succesiune sotul
I) Prin eopii se Intelege ad, lato sensu, nu numai eopiii din gradul

/Mai, dar si nepotii sotului donatar.

www.dacoromanica.ro

SENSUL A RT. 826 DIN CODITL civil..

donate'. ar fi fost chemat,

clack'

441

ar fi Inurit in momentul

donatiunei.

Astfel, daca a fi facut o donatiune bunului sotiei mele

pe and in- momentul aeestei liberalitati tea ei era inca in

viat, bunul donatar n'ar putea, fi socotit ea persoana interpusa, pentruca, in momen tul facerei aeestei donatiuni, sotia
mea nu era inca motenitoarea prezumptiva \a. bunului, ci
tatal ei care, in acel moment, era inca in viata.
Dar daca nu exista, in specie, o prezumptie legala de
interpunere de persoana, poate s fie o interpunere de fapt,
care se va apreci de judecatorii fondului si care va pute,
fi dovedita conform dreptului eomun.
Acestea fiind singurele cazuri in care interpunerea de
persoane este presupusA, nu este permis judecatorului de a
intinde aceste prezumptii la alte persoane deck, acele anume
permise de lege:
4 Odia restringenda, non amplienda. (Legile riguroase trebue
sA fie restrAnse iar nu ,Iittinse) 1).

Prezumptia legala de interpunere de persoane in cele

doul cazuri statornicite de art. 94,1 C. civil, se aplica, dupa
parerea generala, nu numai liberalitatilor f'cute in timpul
casatoriei, dar si celor facute pin contractul de casatorie.

Art. 940, "941 C. civil pot fi invocate nu numai de

mostenitorii rezervatari, dar de toate partile interesate, mostenitorii nerezerVatari, daruitorul, etc.
Prezumptia statornicita de art. 941 este absoluta, ea si
cea prevazuta, de art. 812 2.
Ca atare ea nu poate fi comb'tuta prin proba contrara,
alai% de marturisire si juramnt (art. 1202).
646. Neaplicarea principiului irevocabiliatei, dona-

tiunilor fcute viitorilor soti prin contractul de csAtorie

si celor Made intre sop in timpul cAsAtoriei (art. 826
Donatiunile sunt, in principiu, irevocabile si
C. civil).
aceasta irevocabilitate este sufletul lor, dupa expresia luis
Ricard 3).
I Donner et retenir ne vaut 2).
1.) Vezi supra, p. 281 0 tom. I al luerei de fa, p. 43 urm.
2) Vezi supra, p. 331.
2) Vezi supra, p. 427, No. 636.

www.dacoromanica.ro

442 CM. C1V.

CARTEA III.

TIT. II. CAP. VII.

ART. 826.

Este deci -un principia fundamental in materie de donattuni,

pe care vechiul drept francez 1-a Imprumutat dela dreptul
germanic 1).

Cu toate acestea, prin exceptie vi din eauza egsgoriei,

pe care legea a voit s'o inlesneasca, vedija maxima donner

et retenir ne -vaut nu -se mai aplica donatiunilor acate

viitorilor sott prin .contractul de easgtorie 2). Regula de mai
sus trebue deci formulat, in termenii urmatori:
cDonner et retenir hors rn ariage no vaut

CAt pentru donatiunile ce sotii i fac in timpul casatonel, ele putand fi revocate de daruitor numai dupg, banal
sau pIae, fara nicio cauza legal/ (ayt. 937), legea nu mai
ave a nicio ratiune de a oprl clauzele care ar tinde la revocarea lor indirecta.

Prin aplicarea acestui principiu, -art. 826 C. civil declara ea art. 822-824 nu se aplica donatiunilor Mente de
tertii viitorilor soti prin contractul lor de casatorie, nici
eelor facute intre soti In timpul castoriei:
4 Kein Zwei fel ,

dabs der art . .947 aueh auf die donationes

iPter conjuges anwendbar st, zice Zahariae. (Nu mai ramftne

nicio Indoiald cA, art. 947 (al nostrit 826) se aplica si donatiunilor
dintre soti 3).

Tot astfel, asemenea donatiuni sunt valide chiar daca

ele ar impune sotului donatar, obligatia expresa sau tacita
de a plati datorii -viitoare i nedeterminate (art. 823, 826),
sau daca daruitorul si-ar rezervA drep-tul de a dispune mai
drziu de luerurile &imite (art. 824, 826 C. civil), etc. 4).
In, fine, art. 826 statornieind ca art. 825 nu se aplica
donatiuniFor facate intre viitorii soti prin contractul de ea-satorie, nici celor facute intre soti, In timpul casatoriei, de
Jci rezulta ca, in aceste dona tiuni, spre deosebire de eeeace
se intampla tn codal francez, stipulatia reintoareerei, bunurilor unei alte persoane decAt daruitorul este, pria exceptie
permisa 5).
Vezie tom. IV, n'atea I. p. 370 qi p. 781. Cpr. Arntz, II, 1842.
Vezi supra, pr 32, 427, etc.
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 6-654, p. 216-,- nota 2 -ted. Crome).
4) Vezi supra, p. 333, nota 2 ai p. 652.
4) Vezi supra, p. 341.

www.dacoromanica.ro

COD. CIV. - CARTEA III. - TIM. II.- CAP. V.

443

TESTAMENTELE
Considera0i generale.

647. Dreptul de a testa nu se mai considera astazi,

asa cum *unii 11 considerau alta data, ca un privilegiu special

conferit de dreptul civil, e care era mai mult sau mai putift
restrans dup moravurile fiecarui popor, ci ca un drept natural,

dupa care omul poate s dispue de bunurile sale prin acte

de ultima vointa, asa cum. el poate dispune de ele prin acte
intre vii.
Cu toate acestea, dreptul de a testa a fost uneori contestat, insa pe nedrept. I,ata numai cateva cuvinte dintr'un
discurs al lui Robespierre, pronuntat inaintea aflunrei constituante (sedinta din 5 Aprilie 1791):
4L'homme peut-il disposer de cette terre qu'il a cultive,
lorsqu'il est lui-meme rduit en poussire?... Non, la proprit de
l'homme, aprs sa mort doit retourner au domaine public de la
socit; ce n'est que pour l'intert public qu'elle transrnet ces biens
A, la postrit du premier propri6taire; or, l'intrt public est celui
de Pegalit. Il faut done que, dans tous les cas, Fgalite soit (Stabile clans les succesions, etc. 1).

Origina testamentului se pierde in Intunecimea timpurilor, si dreptul omului de a dispune de averea sa prin acte
de ultima vointa Il gasim in legislatiile cele mai vechi, afara
de aceea a Egyptienilor, a lui Moise si a Germanilor:
Heredes tamen successoresque cuique liberi et nullum testamentum, zice Tacit 2).

Testamental a existat la Sparta, dupa cum. ne atesta

Plutarc in viata lui Agesilas ( 7), i Solon 1'1 introduce . .i
In dreptul atenian,
Dar nicaeri testamental n'a fost mai in floare cleat la
Romani, unde era o dezonoare de a marl fat% testament.
Dreptul de a test a fost proclamat in mod solemn printenn
text celebru al celor 12 table, pe care 1-am reprodus supra,
p. 19 si p. 374.
Vermorel, Oeuvres de Robespierre, p. 183 (sur le droit de tester).

Vezi tom. IV, partea II, p. 15, text ai nota I.

www.dacoromanica.ro

444

COD. CIV. CATEA 111. TIT. II.

CAP. V.

Testamentul era deci ca o lege:

Dicat testator et erit ex voluntas ejus (Nov. 22, capit. 2).

De aceea, un vechiu autor, Mantica, compara testatorul

Cu un rege care porunce*.
Din tot ce se poate mai plAin refuza oamenilor, zice o lege
din codul lui Justinian, este facultatea unui muribund de a Ewa, o
ultimil vointil, el care In ,curand nu va mai avea, nici una:
Ni hit enim est, quod magis hominibus debeatur, quanz ut
supremm voluntatis, postquam jam aliud velle non possurat, liber
sit stylus, et licitunz quod iterum non ralit Grbitrium 1).

Forma testamentului a variat insg, si mai multe moduri

de a testa au fost succesiv admise de dreptul vechiu, de

dreptul pretorian i de constitutiille irnpArAte0i 2).
648. Testamentul este un act eminamente revocabil
i solemn,

in acest sens c5, nu poate sA existe rr un act

scrig O. far% indeplinirea forrnelor legale 3)

eTestamentum est mentis nostrm justa contestatio, id est solenz-

niter factum, ut post mortem nostram valeat. (Testamentul este

rezultatul reflexiilor noastre mintale, redactat Inscris, in formele
prescrise, enuntftncl ceeace trebue sl se filch' duph" moartea noastra).

(rapiani Regule, tit. 20, De testamentis, 1).

Testamentele nuncupative sau verbale, admise alt data

la Romani i in dreptul nostru anterior (art. 738, 745 urm.
C. Calimach) permise i astdzi in unele legiuiri strdine, de
exemplu in codul austriac (art. 577, 584 urm.), in codal

german (art. 2250 urm.), in codul elvetian din 1907 (art.

506, 508) etc. nu mai au deci nicio valoare 4).
La Romani, testamentul trebui neapdrat sa cuprind6
o institutie sau randnire de ruNtenitori:
cHeredis institutio est caput et fundazentum totius testamenti . (Institutia de moqtenitor este principiul qi baza intregului
L. I, in fine, Cod. De saerosantis eeclesiis, 1. 2.
Vezi, In privinta diferitelor forme de testamente care s'au succedat la
Romani, tom. IV, partea II, p. 16 urn].
Art. 802 C. civil, care define.vte testamental, a fost explicat supra,
p. 429 urm.
Codal Caragea nu admitdi tug testamentele verbale. Vezi tom. IV,
partea II, p. 209 21.

www.dacoromanica.ro

CAPACITATEA DE A DISPUNE DE TESTAMENT. ART. 856.

testament). (Gaius,

20 34, ab initio).

445

29; Instit. Justinian, De legatis, II,

Aceasta institutie, care nu se mai cere astazi, trebuia

sa fie facuta, in dreptul veehiu roman, in termeni solemni
sacramentali. Mai tarziu ins', s'a permis intrebuintarea
oricalui termen, pentruca era nedrept de a se anula ultima
vointa a defunctului pentru lipsa unei simple formalit'ti:
Quonianz indignum est ob inanem observationem irritas fieri

.tabulas et judicia mortuorum. (L. 15, ab initio, cod. De testamentis, etc. 6. 23).

Codieilul, introdus sub imparatul August de catre Lucins

Lentulus 1), fiind un act mai putin solemn cleat testamentul,
nu putea s cuprind o randuire de mostenitor, ci numai
legate sau dispozitii analogi, precum randtiirea de tutori,
etc. 2). In dreptul actual, testanaentul ne mai avand nevoe
BA' cuprind o randuire de mostenitor, el se confunda cu codieilul de alta data 3).
De aceea, Loysel, referindu-se la provinciile de drept
obisnuelnic zicea
Entre testament et codile n'y a pas de diffrence 4)

Astzi, prin codicil, se intelege o declaratie de ultima

-voint, posterioara testamentului, prin care se schimba, se
adaoga sau se suprima ceva din actul primitiv, confirmandu-1
pentra partea neschirobata.
CAnd cineva, dupA, diata, i va aduce aminte i ce altele,
zice Andr.
0 le va trece in deosebit izvod, se numeste
Donici (cap. 35, 2).

649. Capacitatea necesar spre a pute dispune

prin testament (art. 856 C. civil).
Art. 856 din C. civil,
reproducand art. 762 din codul italian, prevede ca, oricine
este capabil de a dispune prin testament, daca, nu este oprit
de lege. Cu alte cuvinte, capacitatea este regula generala, iar
incapacitatea o exceptie.
Instit., De codicillis II, 25, Pr., ab initio.
Cpr. art. 708 C. Calimach (553 C. austriac).
Tezi supret, p. 251.
Loysel, op. cit., I. 13 296, No. 300.

www.dacoromanica.ro

446 COD. CIV.- CARTEA

T1T. II.- CAP: V.- ART. 857, 938.

Aceeasi solutie este adnaisibil', si in privinta donatiunilor, ca una ce rezult din principiile generale. (Cpr. art..
948, C. civil) i)
Duph' codul Caragea (art. 27, partea IV, cap. 3), nu se
putea testa inainte de iniplinirea varstei de 20 de ani, iar
dupg codul lui Andr. Donici, inainte de implinirea varstei
de 14 si 12 ani (cap. 35, 6 si 10).
Astzi minorul de 16 ani, adec care a mplinit winter
de 16 ani, poate dispune prin testament, ins numai pentru

jumritate din bunurile de care, dup 1Pge, poate dispune majorul (art. 807 C. civil) 2).
Prin testament se poate face astzi legate universale, ctx

titlu universal

si

particulare sau singulare (art. 887 urm.),

Testamentele cuprind cateodat, i dispozitii referitoare

la inmormantarea testatorului. Se intelege c aceste dispozitii
vor fi executate dac sunt rationale:
tIneptas voluntates defunetorum circa sepulturam (veluti
vestes aut alia supervaeua ut in funus impendantur) non valerer
Papinianus seribit. (Vointele ridicule ale testatorilor, privitoare la
Inmormantilrile lor, precum, de exemplu, daa ei voesc sg, fie Ingropati ea haine scumpe sau pretind sg, faa, Cu aceasta ocazier
alte cheltueli inutile, nu merit nicio btigare In seamil, dupg Papinian). (L. 113 5, Dig., XXX, De legatis, iii).

650. Proibitia testamentelor mutuale sau conjunctive

Testamentul mutual sau con(art. 857, 938 C. civil).
junctiv era cunoscut ja Romani, unde impratul Varenti-

nian III 1-a introdus in anul 446, spre a permite sotilor

de a se institui mostenitori prin unul i acelasi act, solutie

pe care o admite si Andr. Donici (cap. 36, 9):
clirbatul iIerneea pot sg-toi facK Intre ei diat unul &Are
altul, sau amtindoi intr'o diatei, InsA aceastA voint a lor trebue s."
fie de fatA infra toate formele cerute dupg pravilit.

Codul Calimach Caragea neoprind testamentul mutual

sau conjunctiv, s'a decis ea un asemenea testament, fAcut

sub legea veche, ar fi valid astzi, chiar clacg, testatorul ar

fi rnurit sub legea actual, pentruca in specie ar fi vorba

1) Vezi supra, p. 262 urm.
Vezi supra, p. 258 Eli 269.

www.dacoromanica.ro

PROIBITIA TESTAMENTELOR CONJUNCTIVE. - ART. 857.,

447

de o chestie de forma vi stiut este a formele sunt carmuite

de legea sub care actul a fokst fcut, conform regulei:
Tempus regit aclamo 1).

Sotii casatoriti sub legea voche n'ar puteh bis& sa-vi

faca astazi un testament mutual sau conjunctiv 2).
In eat privevte vechiul drept francez, ordonanta din 1735
opreh testamentele vi doDatiunile confunctive, permitindu-le

In mod exceptional: 1 and parintii ivi imparteau averea

futre copiii lor; si 2 chnd se faca o donaOune mutuall
monas causa.

Codul actual, a oprit din contra, {Ira nicio exceptie,

testatnentele i donatiunile mutuale sau conjunctiVe (art. 857,

938 C. civil).
Cu alte cuvinte, unur i acelavi testament san una vi
aceeavi donatiune nu poate sl cuprind etpresiunea vointei
mai multor testatori sau daruitorl:
tEine _Testamentsurbinde, 'n'elche die letzten Willenserkld-

rungen zweiter oder mehrerer ,Personen enthlt ist ihrem ganzen

Inhalt nach niehtig7 zice Zahariae. (Un t-estament care cuprinde
declaratiile de ultima vointa a dona. sau mai multe persoane, este
nul In toata cuprinderea

Ceeace legea aprevte nu este irisa Intrunirea materiea

el intrunirea juridica a dona sau mai multe testamente; de
unde rezulth ea don testamente nu sunt conjunctive i, deCi
nici oprite, daca. ele -au fost vcrise pe aceeavi coalla,' de hrtie,

unul pe o fatl vi al doilea pe cealalta fat, pentrucl aceste

testamente, dei sunt serse pe aceeavi epall de hartie, totuvi
sunt independente unul de altul. In asemenea caz, revocares
unui testament nu va atrage revaarea celuilalt, pentruc, in
speta, exista dpua acte independente unul de altul.
Din cauza generanatei sale, regula art. 857 se aplica
la toate testamentele in genere: olografe, mistice vi autentice.
Vezi tom. I, p._ 101, test sI nota 2; tom. IV, pelea II, p. 8, nota 3
torn,. VIII, partea I, p. 129, ad notan; etc.
Vezi tom. IV, partea II, p, 9, ad notara; tom. VIII, partea 1, 128.
nota 3, etc.
8) Handbuch des fr. Oivilrechts, IV, 672, P. 269 (ed. Crome). Cpr
Cas. ir., Or. judiciar din 1913, No. 72, p. 774 (en obs. noastril).

www.dacoromanica.ro

448 COD. CIV. CARTEA 111. T1T. II.

CAP. V.

ART. 857, 858.

Des chestiunea este contretTersat, totusi se decide, in

genere, cl Romanii nu se pot sustrage dela proibitia legei
niel chiar tuteo tara strin, unde testamentul conjunctiv ar
fi permis, precum este, de exemplu, Brasilia, dup cum dispune anume art. 733 din codul spaniol dela 1889 1).
Aceeasi solutie este admisibila si in privinta donatiunilor conj u nctive.

Legea care carmuqte forma testamentului cu

privire la timpul d'id el este fAcut.
Forma aclelor fiind.
armuit de legea &ad au fost acute, se intelege eh' testamentul va trebui s." fie redactat conform legei sub care a
fost fAcut, "pentruc legea nou nu poate s aib efect retroactiv (art. 1 C. civil).
(Tempus regit actum 2).

Din cele mai su expuse rezultd c testamentul prin

punere de deget fcut sub codul Calimachs sau Caragea, ar
fi valide astzi, chiar daca testatorul ar fi murit sub legea

noti, sub conditia ins de a aya, data cera, aci altfel

testamentele ar pute, fi antidatate cu cea mai mare usurint.
Testamentele verbale, fAcute conform legilor vechi in
prezent de martori, n'ar :pute, l'upa fi stabilite in justifie
prin depunerea sub jur'mAnt a acestor martori conform art.
745 si 749 din codul Calimah (584, 586 C. austriac).
Testamentcle verbale fcute altdat, inaintea judecAto-

rilor, ar fi ins', valide astzi si ar aya, puterea imui act

autentic, dad, judecatorii n'au servit numai ca martori, ci au
luat act inscris de ultima voint a testatorului, conform art.
748 urm. din codul Calimach (588 urrn. C. austriac) 3).

Modurile de a testi admise de legea actuall

(art. 858 C. civil).
Formele testamentelor fiind fixate de
lege in mod limitativ, si testamentul fiind un act solemn,
nu se mai poate testa astzi dect in forma o,lograf, autenI) Vezi tom. I, p. 2(12; tom. IV, partea II, p. 11, text Qi. ,nota 2;
tom. VIII, partea I, p. 129, ad notara, etc.
2) Vezi supra, p. 447.
2) Vezi tom. I, p. 105 ri p. 199, nota 2; torn. IV, partea Ir, p. 14;
p. 22, text kri nota 4, etc.

www.dacoromanica.ro

DISTRUGEREA SAII PIERDEREA TESTAMENTIII.M.

449

tica i mixta (art. 858), caci pazirea acestor forme este prescrisa sub pedeapsa, de nulitate (art. 886 C. civil).
Testamentele verbale, permise altadata, stint deci astazi
lipsite de once efecte.

Mai mult Inca, testamentul verbal facut intr'o tara in

care acest testament este permis, precum este: Austria, Germania, Elvetia, Imperiul otoman, Brasilia, etc., n'are nicio
valoare in Romania. In zadar s'ar invoc regula elocus regit
action , e'ci aceasta regula este subordonata solemnitatei,
de cateori este vorba, ca in specie, de un act solemn. Dupa
cum aceasta regula nu -poate fi invocata in privinta donatiunilor, conventiilor matrimoniale, ipotecilor, etc., tot astfel ea

nu poate fi invocata nici in privinta testamentelor e al

tuturor actelor solemne in genere. Chestiunea este insa controversat.

Tot pentru aceleaOL motive vom considera ca neavenit

testamentul verbal facat de un strain in Romania, conform
legei sale personale. Asemenea testament va putea fi Cont.
siderat ca valid de judecatorii straini, iar nu de judecatorii
romani, pentruca dupa legea noastra, testamentul este un act
solemn.
Forma dat esse reix

1).

Cu toate acestea, chestiunea este. controversata i Curtea

din BucurWi a validat testamentul verbal facut de un supus
otoman in tara noastra, sub cuvant c regula elocus
actum ar fi facultativa, iar nu obligatorie 2).

653. Cazul

child

testamentul a fost distrus

sau

Se poate intampl ca un testament till fie nimicit

prin dol sau printr'o cauza de forth' majora; un foc, o inundatie, etc. In asemenea caz, legatarul va putes dovedease
existenta total sau partied a testamentului; cad el nu cere,
in spetal sa dovedeasca ea legatul i s'a Meat in mod verbal,
ci ca a existat un testament, pe care nu-1 poate insa infati0.
din cauze independete de vointa sa.
pierdut.

Vezi supret, 292 si tom. I al aeestei lueriiri, p. 68.

2) Vezi Dreptui din 1913, No. 64, p. 507 (eu observ. noastri1). Vezi si
tom. IV, partea II, p. 26, text si nota 4.
D. Alexandresco. Principiile Dreptului Civil Romttn. Vol, II.

www.dacoromanica.ro

29

450

COD. CIV.

CARTEA [JI. TIT. II.

CAP. V.

S. I.

Existenta testamentului poate in asemenea caz, sa, fie

stabilita prin ()rice dovezi; martori, prezumptii, etc., basa legatarul va trebul s dovedeasca in mod prealabil cazul de forta

majora care a nimicit titlul su, pentru ca instanta de fond

sa poat,' aprecia seriozitatea probei propuse 1).

Dupa ce se va stabill cazul de forta majora care a

nimicit testamentul, martorii vor trebul sa afirme nu numai
ca au vazut testamentul, dar ea cunosc continutul lui si ca
el nu ave, niciun viciu de forma.
'Non modo se vidisse ac legisse quod dicitur amissum, sed
scire quid in eo contineatur, atque nulla in parte esse vitiosumv.
cDreilei ist ;tu beweisen : 10 Testamentum extitisse; 20 fuisse
solemne; 30 periisse, zice Zaharice. (Trei lucruri trebue sa se dove-

deasca: 10 ca testamentul a existat; 20 ca el era investit cu formele cerute de lege; 30 ea el a perit) 2).

In fine, legatarul va mai trebui s dovedeasea imprejurarile din care rezulta c testatorul a avut pana la moartea
sa intentia de a mentine testamentul ce acuse.
Nu este irisa nevoe sa se dovedeasca, c lestamentul era

investit eu formele legale, atunci chnd el a disparut prin

culpa partei adverse, regularita tea sa fiind in asemenea caz
presupusa; pentruea, dupa toate probabilitatile, el n'ar fi facut
sa dispara un testament care er neregulat 3).
Dovada existentei testamentului nu va mai puta fi insa
stabilit de cateori pierderea sau distrugerea lui nu se datoreste fortei majore, ci numai negligentei, imprudentei san
nedibaciei legatarului; pentruel, in asemenea caz el este in

culpa si nu mai suntem in exceptia admisa de art. 1198

C. civil 4).

Mai mult inca, eererea legatarului de a se stabill existenta testamentului poate fi respinsa, chiar atunci eand el
ar fi fost nimicit printr'un caz de forta majora, daca aceasta
s'a intamplat in timpul vietei testatorului si el ar fi trait
mai mult timp dupg aceasta imprejurare M'A a fi feut un
alt testament, caei aeeasta ar dovedi ea el a inteles a-1 revoch.
1) Cas, S. I, Bult. 1912, p. 2124 i Cr. judiciar din 1913, No. 15, P. 166.
Hanclbuch des fr. Oivilrechts IV, 657, p. 224, nota 2 (ed Crome).
Zachariae, loco supra eit.
Vezi tom. IV, partes. II, p. 32; tom. VII, p. 292; tom. VIII, partea I,
p. 655, nuta 4, etc.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTITL OLOGRAF. - ART. 859.

451

FORMELE TESTAMENTELOR.
Dreptul actual recunoaste trei forme de testamente, si anume: tEstamenlul olograf; testamentul autentic
si testamentul mistic. Din aceste trei forme, stabilite de lege

sub pedeapsa de nulite (art. 886), nu se poate esi.

I. Testamentul olograf (art. 859 C. civil).
Testamentul olograf este acel serie in intregimea lui, datat
si subsemnat cu insusi mana testatorului (art. 859), ca,ci
testamentul trebue sa fie opera exclusiva si personala a testatorului.

Testamentul nu poate deci fi facut prin mijlocirea unui

intermediar sau mandatar, dupa cum dispune anume art. 670
din codul spaniol si art. 1740 din codul portughez :
Die ,Errichtung eines Testaments durch einen Mandatar ist
unzultissig, zice Zaharice, (Facerea unui testament printr'un mandatar este inadmisibil) zice aeelq autor 1).

Niel subscrierea testamentului nu se poate face prin

mijlocul unui raandatar.
Durch andere Personen. (einen Mandatar) kann man nicht
unterzeichnen lassen. Dies ist /mine Unterscrrift 2).

Testamentul olograf a fost introdus la Rotnani la anul

466 al erei crestine de imparatul Valentinian al 111-lea

Oestamentum per holograpliam (seripturam), Mg acesttesta-

ment nu este admis in legilatia lui Justinian:

Das fand aber in justinianischen Rechte /mine Ausnahme,
ziee Derburg (Pandekten), Ill, 69, in fine, p. 131, ed. a 7).

Testamentul olograf exist, la noi, alta data, atat in codul

Calimach (art. 739), cat si In codul Caragea:
cIar de va fi scris, diat de tot eu !Ana celui ce a facut-o,
atunci itli. fr de martori s, aibb.' tarie, Intocmai ca cea mrturisit,

zice acest din urnal cod (art. 26, final, partea IV, capit. 3).

2) Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 657, p. 223, nota 1 (ed. Crome).
2) Zacharite, op. cit,, IV, 676. p. 278 nota 7 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

452

COD. CIV.- CARTEA

TIT. II.- CAP. V.-S. I.

Testamentul olograf prezinta mai multe foloase, insh' are

i inconveniente i, intre altele, acele ale tuturor actelor sub

semnatura privata, el putand fi, fa4ificat i sustras de cei

interesati, dad testatorul nu le-a depus inteun loe sigur,

sau nu l'a facut in mai multe exemplare.
Pentru ca acest testament sa, aib trie, trei conditii
sunt neaparate:
El trebue sa fie scris in intregimea lui, datat i subsem,nat ca insu0 mana testatorului 1).
Dad, una numai din aceste trei conditii lipse0e, testamental n'are fiinta (art. 886 C. civil).
gFehlt die eine oder andere dieser Frmlichkeiten, so ist das
Testament seinem ganzen Inhalt naeh niehtig, zice Zacharim. (Dacil

lipseste una sau alta din aceste formaIithi, testamentul este nul
in intregimea lui 2).

656. 10 Scrierea testamentului olograf.

Prima
conditie -ceruta pentru existenta acestui testament este ea el
sa, fie scris, n intregimea lui de insui mana testatorului.
Un singur cuvant scris de o mana strain pe marginea sau
In corpul actului, ar vicia deci intregul testament, dacei acest
cuvnt face parte din act ri a fost acceptat de testator ;

cad altfel ar sta in mana tertiilor de a desfiinta un testament legalmente facut, prin singara adaogire a unui cuvant
In el 3).

Testamentul olograf n'are numai cleat nevoe de a fi

scris pe hartie, el poate fi scris pe carton, pe pergament, pe
piatra, pe sticla, pe perete, pe lemn, pe o carta de joc, in
dosul unei fotografii, etc.
'Nihil enim interest, testamentum im tabulis, an in chartis
inembranisve, vel in alia materia fiat. (Este indiferent dad, tesLa Romani, testamentul erh olograf, daca erh seria in tntregimea lui
de mana testatorului, cu toate c nu era semnat de el. (L. 28 1, Dig , De testamentis, 6, 23). Arndts, Lehrbuch der Pandekten, 485, p. 769 (ed. a 6-a).
(So ist Unterschrift nicht mehr erforderlich, zice acest din urm autor. Tes-

tamentul nu aveh nevoe de a fi datat nici in codul Caragea. Vezi tom. IV,
partea II, p. 23 nota 2 FA p. 66, nota 1. Conform: art. 970 C. olandez.

Contr: Art. 739 C. Calimach (578 C. austriac).

llandbu,ch des fr. Civilrechts, IV. 678, p. 280 (ed. Crome).
Cestiunea de a se at1 daca cuvintele adaose de un tertiu, fac sau nu

parte din testament, sau au fost serse cu sau fat

tirea testatorului, este

o chestie de fapt de suverana apreciere a instantelor de fond.

www.dacoromanica.ro

SCRIEREA TESTAMENTITLITI OLOGRAF.

ART. 859.

453

itamentul a fost seria pe table, pe hitrtie, pe pergament sau pe once

RUA materie). (Instit., De testamentis ordinzndis, II, 10, 12; L. 1,
Pr. si L. 4, Dig., De bonorum possessionibus, etc., 37, 11; L. 15,
in fine, Cod, De testamentis, 6. 23), etc.

Testamentul ologyaf poate fi fcut sub forma unei scrisori sau crti postale (per epistolam), ceeace erg, permis
La Romani, destul fiind ca scrisoarea s fie scrisg, datatO si
subsemnat de testator, data postei neputand inlocul pe aceea
a testatorului 1).
Este adevgrat cg, ordonanta din 1735 oprise testamentul

per epistolamr, insg aceast'l dispozitie n'a trecut in codul

actual.
Das Verbot, welches die Ordonn. von J. 1735 (art. 3) in dieser
Beziehung entheilt, ist in den a civil nicht aufgenommen worden,
zice ZachariEe. (Oprirea fAcuti in aceast privintA prin ordonante
din Ianuar 1735, art. a nu-si primeste aplicare in codul civil) 2).

Testamentul poate fi scris pe mai multe coli de hartie,

legate intre ele, sau chiar pe mai multe foi volante din care
cea din urm s fie datatO i semnata de testator 3). Unii
autori sftuese insg, pe testator a dat e subsemnA fiecare fil

a parte. In once caz, testatorul nu este obligat a-si redactl

testamentul fr intrerupere, uno contextu uno eodem que
tempore, in acee* zi si sub aceeasi dat14).
Testamentul olograf poate fi scris nu numai Cu cernealg,
ci ca once materie, de exemplu: Cu plumbul 3), Cu crid, ca

un arbune, cu sOnge, ca un diamant, cu varful unui cutit

sau alt instrument, etc.
Testamentul olograf poate fi scris in orice limbg, fie chiar

o limba moart 6); Cu litere chirilice,. in cifre sau ca semne

scurtate (stenografie, tachigrafie, etc). i data poate fi scris

In cifre, ca toate cl este mai prudent de a o scrie in litere,

pentrucg, alterarea ei este- atunci mai anevoioasg-7).
Tribn. Muret, Dreptul din 1915, No. 44, p. 352 (cu observ. noastrii).

'Vezi i infra, p. 464, nota 1..

Handbuch des fi.. Civil rechts, IV, 678, p. 282, nota 8 (ed. Crome).
Cpr. Trib. Romen, Or. judiciar din 1914, No. 74, p. 791.
C. Bruxelles, Or. judiciar din 1913, No. 73, p. 783.
C. Bruxelles, Cr. iudiciar din 1913, No. 73, p. 783 (cu observ. noastiii).
la Romani, testamentul se putek face In limba greacii. : Etiam greed
omninbus liceat testan. L. 21 4, Cod. De testamentis, 6. 23.
Vezi infra, p. 454 urm.

www.dacoromanica.ro

454

COD. CIV. CARTEA

TIT. II. CAP. V.

S. I

657. 20 Datarea testamentului olograf. A doua

conditie cerut pentru existenta testamentului .olograf este
datarea lui ca inssi mana, testatorului, adecrt arAtarea zilei,
lunei i anului cand a fost fcut 1).
Data testamentului consistA in mentiunea locului, anului

lunei i zilei in care el a fost fitcut, zice art. 505 din codul elve-

Van dela 1907 2).

4Testamentul MI de martori are puterea sa, dud este scriaai isalit de ins0 mana testatorului, cu insemnarea anului, a zilei
si a locului in care qi unde s'au scris, zice art. 739 din codul
Calimach 3).

Data, cerutA pentru toste actele in genere, este foarte

necesar; cci, dup5, cum zice Ricard.
Data este aceea care serve0e de lumini 0 de busol pentru
a descoperi viciile unui testament.

Daeal sunt mai multe testamente Cu dispozitii contrare

incompatibile, data este aceea care va stabili care testament este revocat si care ramane in picioare (art. 920 urm.);
In testamentis novissimce scripturce prcevalent. (In testa
mente, dispozitiile din urm au preadere).

Data poate fi scris in cifre, mnsl este preferabil de a

o serie in litere, fiind atunci mai greu de altera,t, dup cum

observ Pothier 4). De aceea, art. 29 C. civil cere ca data

actelor strtrei civile s fie scris
litere, iar nu in cifie..
Daa testamental a fost filcut sub forma unei scrisori sau a unei arti
postale data postei nu poate inlocui pe acea a testatorului data scris cu insrtsi
mfina testatorului flind o conditie esentialli a testamentului olograf. Vezi suprd,
p. 453.
Mai vezi art. 775 2 C. italian; art. 60 C. /Agar asupru succesiuuilar
din 1890, etc. In cfit priveste data actelor i contractelor comerciide, vezi art.57 C. com.
Legca actual nu cere artitarea locului unde testamental a fost Meat,
dupli cum cere art. 505 din codal elvetian si art. 2231 din codul german, Este
de observat c acest din urnai text nu cere ariaarea lunei facerei testamentului
rat% care data uu este complectii.
Apoi, mai este de observat a art. 739 din codul Calimach obligrt pe
testator a-si datit testamental. dcsi-In mod incomplect, pe and textul cores--

punifitor din codul austriac (578) dispane a: mentionarea zilei, anului fi a

locului (luna lips*e e tn acest text), nude i cfind testamental a fost
nu este indispensabilk frig este bine s figureze In testament, spre a se Safi-,

turit contestatiile (zur Vermeidung der Streitigkeiten nothwandig).

Vezi supra, p. 453.

www.dacoromanica.ro

DATAREA TESTAMENTIILITI OLO GRAF.

ART. 859.

455

Nu este, de asemenea,, nevoe ca data sa fie scrisa asa

cum se gaseste in calendar, ea putand fi inlocuita prin termeni echipolenti, de exempla: prin enuntarea unui eveniment
de familie, a unui aniversar istoric, a unei serbatori religioase
sau nationale, etc.

Data poate fi pusa la inceputul sau la finele testamentului. Ea poate fi push' si in corpul sau la mijlocul actului, ins atunci judee,atorii vor aprecia daca ea se refera
numai la dispozitiile care o preced, sau i la cele care o
urmeaza 1).

Incertitudinea datei viciaza testamental, ca i absenta

totala de data.
eId,em est non esse et non apparere. (A nu fi si a nu apare
este unul i aeelas lueru).

Data nu este insa necerta atunci and judecatorii o pot

preciza prin mentiuni imprumutate dela contextul i starea
materiala a ins* testamentului 2): ex visceribus testamenti,
ex ipso testamento, non aliunde.
Eroarea sau omisiunea este un caz de nulitate a datei,
atunci cand ea face ca data sa fie necerta. Astfel, s'a anulat
un testament datat In modal urmator: facet astzi, in ziva
de 5 Mai, anul o mie opt.
Se poate intampla ca testamental sa fie antidatat sau
postdatat.

Daca testatorul, cu ftiintei f i vointa si-a antidatat sau

postdatat testamental, el este nul, data falsificata anume de
testator echivaland ca lipsa ei totala. Cel putin) in acest sens
se pronunta doctrina i jurisprudenta francez, in contra
jurisprudentei belgiene, pe care bag Laurent o critica 3).
Daca falsitatea datei se datoreste numai unei erori involuntare, iar nu faptului intentional al testatorului, judecatorii
pot s'o rectifice, tug numai Cu elementele care rezulta din
-testament, ex propriis verbis testamenti, non aliunde.
Cpr. Trib. Gorj, Trib. juridicd din 1920, No, 3 si 4, p. 9 (cu observ.
noastrii). In at priveste cazurile and testamentul ar aveit mai multe date Ban
o datit alternativii, ori o datii inarcatii en Qtersiituri, vezi tom. IV, partea II,
p. 60 urm.
Cpr. Trib. Anvers, Cr. judiciar din 1913, No. 73, p. 783.
2) Vezi tom. IV, partea II, p. 66, 67, text si nota 2.

www.dacoromanica.ro

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. n. CAP. V.

S. I.

658. 30 Subscrierea testamentului olograf.

A treia

si ultima conditie necesar existentei testamentului este sub-

scrierea lui cu insusi mana testatorului, dup cum se exprim

art. 739 din codul Calimach (Lawcpscpos, zice textul grecesc).
Semn'tura, necesarl tuturor actelor ,sub semnatura privatA 1), hl are insemnatate mai ales in privinta testamentului,

ea dovedind c actul emana de la el

si

are un caracter

definitiv.

'Le testament olographe doit ktre sign peine de nullit,

zica, Ricard.

SemnItura consista in genere in numele de familie

de botez, astfel cum testatorul este inscris in actele strei
-civile (art. 43 C. civil), sau 'hateo porecl o initial, etc., dacrt

testatorul ar mai fi semnat astfel alte acte ale vietei sale.

civile, destul este ea identitatea lui ,s nu fie indoelnicA 2):
'Nomina enim significandorum hominum gratia reperta sunt ;
qui si alio quolibet modo intelligantur, nihil interest. (In adeviir,
numele servind a distinge pe indivizi, putin importa dacA ei sunt
distini Inteun mod sau In altul). Instit De legatis, II, 20, 29,
in fine).

Episcopii obisnuesc a semnft cu o initiall sau Cu un

nume precedat de o cruce i artarea demnittei Ion Astfel
a testat vestitul orator i episcop din Clermont. Massillon,
testamentul su a fost validat 9,
Femeea mritat isi va semn testamentul ei, fie cu
numele brbatului, fie cu numele ei de familie. Numai femeea desprtit va semna cu numele ei de familie, fiindc
divortul o face s piar& numele brbatului (art. 7 L. asupra
numelui din 18 Martie 1895). 4).
I) Cpr. art. 1177 C. Calimach (884 C. austriac). Vezi tom. VII, p. 170,.

171, 188 e tom. VIII, partea II, p. 23, nota 1, ab initio. Vezi si tom. III

acestei lucrad, No. 349. S'a deeis, ca drept euvfint, c semattura fiind de esenta
actului, ea una ce individualizeaza persoana dela care emana, un apel este nul
de chteori se constata a semnitura de pe petitia de apel nu este acea a apelantului, Cas. S. III. Bult. 1911, p. 1552.
Parafa nu este un element indispensabil al semnaturei testamentului
olugraf) C. Bruxelles, (Jr. judiciar 1913, No. 73, p. 783.
Vezi Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts IV, 676, p. 277, nota 3
(ed. Crome).

Dupil art. 1577 din codul german, femeea despilrtia, pastrcazil din
contra, in principiu, numele brbatului, famAnilnd ea el
interzia purtarea

www.dacoromanica.ro

SUBSCRIEREA TESTAMENTITLITI 6LOGRAF. - ART. 859.

SemnAtura ar fi validA chiar daca ar lipsi parafa obis-

sau dad ar lipsi din ea una sau mai multe,

litere,

destul fiind el ea BA poata fi cetitA i sA emane dela testator :

(Ein Testament ist nicht schon desswegen ungaltig, weil in
der Namensunterschrift des Erblassers, einige Buchstaben fehlen,

zice Zacharite. (Un testament nu este nul pentrua din sematura

-testatorului ar Bpi cateva litere) 1).

Punerea de deget sau aplicarea unei peceti, validl in

privinta testamentului autentic (art. 16 L. p. autentificarea
actelor) 2), n'ar avea nicio valoare inteun testament olograf,
aceasta nefiind o semnAturA.

SemnAtura proprie a testatorului trebue s figureze pe

insusi testamentul, iar nu numai pe plicul in care ar fi inchis; eAci in asemenea caz, testamentul ar fi nul, desi chestiunea este controversatA.
Aceasta solutie este admisibila si in privinla datei, care
n'ar figura in testament, ci numai pe plicul in care el este inchis.
SemnAtura trebue, in regulA generalA, sa figureze la finele
testamentului, dupA cum dispun anume art. 775 pltim din
codal italian si art. 60 din legea bulgarA asupra succesiunilor,

dela 1890. Textul nostru nu prevede aceasta, insa spune

testamentul trebue sA fie subsentnat, ceeace insemneazI
emnAtura trebue sA ineheier-uctul.

Fiind insA cA legea nu cere ea semnatura BA fie deosebit de act, se admite cA ea poate BA fad. un singur trup
cu fraza final, dach cele ce o urmeazA nu sunt esentiale
validitatei testamentului, niel nu cuprind vreo dispozitie da
bunuri.

Testamentul ar fi insA nul dacA testatorul ar fi zis:

-csubsemnatul cutare, dispun,... etc., farl ea semnAtura BA

ligureze in josul testamentului.

Tot nul ar fi si testamentul care ar fi semnat numai

pe margine, in loe de a fi semnat in josul actului (chestie
controversatA).
numelui su, dac'l ea a fost recunoscutX singurliculpabilL Cpr. el art. 94 din
legea ungaril asupra cstoiei, dela 18 Decembrie 1894.
Handbuch des fr. avarechts IV, 666, p. 223, nota 1 (ed. Anschdtz).
la 26 Iulie 1921 s'a modifecat art. 16 si 18 din L. aut. actelor pentra
nestiutorii de carte care imprim degetul alaturi de semnItura lor, iar judeeltorul
faci constatare de aceasta el, neputinta de a semuh.

www.dacoromanica.ro

458

bOD. CIV.- CARTEA III. -TIT. II.- CAP. V. S. I.-

Se decide, in adevr, in materie de obligatii, a un act

--sub semntura privat nu este valid, dad prtile 1-au semnat
numai pe margine, un asemenea act neputnd servl nici ca
nn inceput de proba scris 1).

659. Puterea probatorie a testamentului olograf.

Testamentul olograf devi este, ea' toate testamentele, un act

solemn, totui el fiind un act sub semniiturg privata, nu face

nici o dovad prin el insuO, i att scrierea cAt i semntura.
lui pot fi tgaduite de mNtenitorii ab intestat, conform art.
1177 C. civil, in care caz se va procede, conform dreptului
comun (art. 162 Pr. civ.), la o verificare de scripte, mo0enitorul instituit san legatarul Bind obligat a dove& sinceritatea testamentului
Judecgtorii fondului, suverani apreciatori ai faptelor, pot
s procead ei in00 la verificarea scrierei i semnturei
testamentului, ei putnd s scoat elementele convingerei lor
din toate faptele i documentele cauzei.
Principiul dupl care dovedirea sinceritlei testamenturui
cade in arcina legatarului sau mooenitorului instituit sufer
exceptie de citeori mNtenitorul ab intestat, cruia se opune
testamentul, 1-a recunoscut de bun, fie in mod expres, fie In
mod tacit, de oarece actul sub sbmnAtura privat recunoscut
de acela druia el este opus, ar4 aceeaki putere probatorie
ca i actul autentic (art. 1176 C. civil).
Dad testamentul olograf a fost recunoscut, fie de bun
voe, fie judedtore0e, el face, dup prcrea general, prob
deplin despre data sa, art. 1182 din codul civil nefiind aplicabil in specie, data testamentului putAnd Ins, in toate cazurile,

fi combAtuta prin once mijloace de probe, iar nu numai prin

inscrierea in fah, dup cum pe nedrept sustin unii 3).
Rmne insh' bine inteles ca dovedirea fahittei datei
unui testament olograf incumb moOenitorului care-1 atac,
mai ales atunci cand el a recunoscut c at& scrierea cat t?,i.
senurtura lui eman, dela testator.
Vezi tom. IV, partea II, p. 62, 53. Vezi tom. I al .acestei
p. 69, nota 1 si tom. III al aceleiasi lucrliri, No, 349.
Veil tom. IV, partea II, P. 68, text si nota l, unde se va vedebrc
chestiunea este controversaa.

Vezi tom. III al acestei lnerriri, N. 360.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTIIL AtITENTIC.

ART. 860-863.

459

660. II. Testamental autentic (art. 860-863 C. civil

i art. 33 L. p. autentificarea actelor). Testamentul autentic este acel facut ca solemnitatile prescrise de lege, de
catre functionarul public competOnt (art. 860, 1171 C. civil).

Autoritatea competent6 de a autentifica un testament

In vechiul Regat este astazi numai tribunalul civil, fie In
complect (art. 860), sau un judecator al acelui , tribunal,
asistat de grefier (art. 11 i 33 i 3 L. p. autentific. actelor)
sau de ajutorul sau 1), judecatoriile de ocoale rurale neputand
autentifica decat testamentele locuitorilor dela tara 2).

Limba in care judecatorii sunt chemati a autentifica,

an testament sau once alt act in genere, este acea oficial.,
adeca limba romana 3).
Competinta tribunalelor sau judecatoriilor tinui ale, dupa
cum se zicea altadata, o gasim i in legile noastre anterioare,

In codul Oalimach (art. 749, 750) si in codul Caragea (art.

26, partea IV, cap, 3), etc.
Asa dar, in vechiul Regat, numai tribunalele de judet
judecatoriile de ocoale, in mod exceptional, au competinta
de a autentifica testamentele 4).
Spre acest sfarsit testatorul se va infatisa fn persoanei
la tribunal, cu testamentul sau scris pe timbrul legal 5), fie

de el, fie de altul, in dublu exemplar 6). Until din aceste

Cpr. Trib. Tecuci, Trib. juridicd din 1920, No. 12, 13, p. 52.
Vezi tom. IV, parten II, 13. 76, 77 ei tom. VIII, parten I p. 96,
nota 2 (ed. a 2-a). In Bulgaria actele autentice se instrumenteazii de judeciitoriile de ocoale, in toate localitatile unde nu functioneaza notan.
Vezi ins art. 2244 din codul german, dupri care se ponte autentifica
un testament bite() limbii. straina cu ajutorul unui interpret jurat, de cateori
testatorul declarll c nu otie limbs germana. Procesul-verbal de autentificare se
incheie insii in limba german (tut, 2240).
Curtea din Galati a validat un testament autentificat de un judecritor

roman pe bordul unui vas strain, ancorat inteun port roman, fail asistenta

gonsulului respectiv strain. Vezi tom. IV, partea II, p. 78, nota 2.
In Transilvania, in Basarabia i in Bucovina toate actele autentice se
-fac de notan, iar in vechiul regat sunt redactate de un avocet sau apartor,
conf. art. 37 al L. din 21 Febr. 1923, p. organ. si unif. corpului de avocati.
5) Testamentele olografe ei cele mistice eran scutite de timbru (art. 43
33 L. timbrului), azi. conf art. 11 din noua lege a timbrului etc. din 28 Aprilie
1927 (M. Of. No. 92), numai cele autentice Bunt supuse la timbru de 20 lei.

5) Art.16 diu legea pentru autentificarea actelor, modif. in urma. la 26 Tulle

1921, cere prezenta scriitorului actului la autentificare, numai In cazurile cand

persoanele care au cerut autentificaren nu etin carte. Prin urmare, daca instanta
de fond constath cli testatorul avea etiintli, de c,arte, cu drept cuvant decide el nu
mai era nevoe de prezenta unui asemenea scriitor la mitentificarea testamentului.
Cas. S. I (24 Februar 1914), Jurisprud. remand din 1914, No. 17, p. 270. Vezi
Cas. S. I (26' Ianuar 1916), Dreptut din 1916, No. 30, p. 233, 234, etc.

www.dacoromanica.ro

460

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II. --CAP. V.S. I.

exemplare se prezinta nesubscris si se subscrie in prezenta

judecatorului care instrumenteaza. Acest judecator se asigura
mai intai de identitatea testatorului, daca nu-1 cunoaste per-sonal

i apoi, inainte de a face adeverirea ceteste el fnsuri-

iestamentul din euvnt n euvnt, fn auzul fn prezenla

testatorului, intrebindu-1 daca cele cuprinse in el sunt Cu
consimtimantul si din libera sa vointa, precum i dad, unul
din exemplare este semnat de el; pune pe testator de subserie celalalt exemplar, in prezenta sa, ja act de declarada
lui, i constata toate acestea inteun proces-verbal, pe care-1
transcrie in josul actului, pe ambele exemplare,
subscrieatat el cat si grefierul sau ajutorul de grefa.
Daca testatorul nu poate ven1 la tribunal din cauza de
boa% constatata printr'un certificat medical sau altfel, cetirea
testamentului se va face la locuinta testatorului, de catre un
judecator al tribunalului, care va fi delegat, in acest scop,
prin rezolutia prezidentului, sau a judecatorului ce-i tine
locul, prezidentul sau judecatorul ce-1 inlocueste, putandu-se
deleg ei insusi cu ac,easta, lucrare. Delegatia prezidentiala
n'are nevoe de a fi contrasemnata de grefier.
Judecatorul delegat va constata in procesul-verbal cazul
de boala i locul unde a instrumentat, fiind asistat de grefier sau de ajutorul sail, care, de astadata, va contrasemna
procesul-verbal de autentificare, sub pedeapsa de nulitate a
actului incheiat.

In toate cazurile and se deleaga un judecAtor spre a

merge la locuinta testatorului, acest judecator autentifica el
insusi testamentul, art. 862 din codul civil fiind abrogat
prin art. 33 3 al legei autentificarei actelor
Cu toate ea tribunalele nu lucreaza duminicile i sax-

batorile, totusi credem ca testamentul n'ar fi nul daca, la

caz de urgenta si in caz de pericol de moarte, ar fi fost
autentificat la domiciliul unui bolnav inteo zi de sarbatoare.
Procesul-verbal de autentificare poate fi incheiat nu
numai la domiciliul partei unde judecatorul a instrumentat,
1)

Vezi infrcl p. 466.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTIIL AIITENTIC. ART. 860-863.

461

dar vi la tribunal 1); destul evte ca acest proces-verbal s

fi fost incheiat in timpul vietei testatorului,
Toate cele ce preced vor fi observate sub pedeaps de
nulitate a procesului-verbal de autentificare (art. 33 L. p.
autenti f.. aetelor din 1886, ca mod. dela 1887 1904 vi 1921).

Tot sub pedeapsa de nulitate a testamentului se va

face mentiune in procesul-verbal de autentificare despre cetirea
testamentului din cuvnt in cuvnt vi despre declaratiile facute
de testator. Testamentul care, in adeverirea facut pe ambele
exemplare, n'ar cuprinde indeplinirea acestor formalitti, -sau

a uneia mcar din ele, ar fi nul din aceasta cauza (art, 862,
863 C. civil), Ciliar daca s'ar dvedi c formalittile despre
care nu se fac mentiune, ar fi fost indeplinite.
Rmttne fusa bineinteles ea acest testament va fi valid
ca testament olograf, dacintrunevte con.ditiile de forma cerute
de ac,est din urma testament (art. 22 L. p. autentif. actelor 2),

Termenii art. 862 C. civil nefiind ins sacramentali,

pot fi insa inlocuiti prin echipolente sau prin alte cuvinte
sinonime, destul este ca expresiile intrebuintate de judecator
s arte in mod neindoelnic ea to ate formalittile prescrise
de lege au fost indeplinite.
Chestiunea de a se vti daca omisiunea cutrui sau cutrui cuvnt atrage sau nu atrage nulitatea testamentului, nu

este o chestie de fapt, ci o chestie de drept, o chestie de

interpretare a legei, care, prin urmare, cade sub controlul
Curtei de casatie.
Testamentul autentic trebue ca once act in genere, s,
fie semnat de testator.
Testamentul autentic poate fi semnat vi de ctitre o persoana oarba 3)
Cas. S. I, Bult. 1900, p. 790 (decizie pronuntatii In unire cu concluziile noastre ca procuror general). Cpr. si Cas. S. I., Turisprucl. romana din
1914, No. 17. p.. 269, No. de ordine 280.
Vezi tom. IV, partea IT, p. 136, nota rAceine solutie este generalmente admisti ei in privinta testamentului mistic. Vezi infra, p. 467.
In a. priveete testamentul olograf al orbilor, vezi tom. IV, partea
II-a p. 34,_ p. 112, nota 1, iar in cit privaste, testamentul lor mistic, vezi
acelae tom, p. 100, p. 111, 112, etc.

www.dacoromanica.ro

462

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II. CAP. V.S. I.

Dac testatorul ar deelar inaintea judecatorului eh' mi

stie s iscaleasea :
Quod si littercts testator ignoret . (L. 21, Pr., Cod. De testamentis, etc., 6, 23).

sau ea el nu poate sa isealeasea:

Vel subseribere nequeat (L. 21 Cod., tit. cit.).

se va face mentiune in proeesul-verbal de autentificare despre

deelaratiile lui i despre cauza care ha impiedicat de a sub-

semna (art. 863 C. civil si art. 16 L. p. autentif. actelor).

Legea nu se multumeste cu simpla artare ce ar face
judeeatorul c testatorul nu stie sau nu poate sa subsemneze
testamentul, ei voeste ea insasi testatorul sa faca aceste
pentru ca s se stie ea daca testamentul nu este
semnat de el, aceasta nu insemneaza c', nu ha aprobat, ei
, a fost in imposibilitate de a-si manifesta vointa prin
semnatura sa.

Din cele mai sus expuse rezulta ca lestamentul ar fi

nul pentru lipsa de forme, daca testatorul n'ar fi facut declaratiile preserise de lege, si dae" judecatorul ar fi afirmat
el insusi, dupa aprecierea sa, sau dupa spusa unui tertiu, ca
testatorul nu stie a iscali, s'au n'a putut sa-si iscaleasea
testamentul din cutare s'au cutare imprejurare.
Testamentul ar fi, de asemenea, nul, dad, testatorul ar
fi facut o deelaratie mincinoasa ca nu stie sau nu poate
pentruca aceasta, ar fi un refuz indirect de a
refuz care s'ar putea explick ca un mijloc indirect din
partea lui, de a Kara, de struintele acelora care 1-ar fi
impins a-si face testamentul.

In fine, testamentul ar fi tot nul daca testatorul ar fi

declarat c el este semnat de ansul si s'ar constat, in urma
ca, el este setunat de altul.
Declaratia testatorului c,a el nu Sae a iscall poate, ca
celelalte formalitati sa fie inloctita prin echipolente. Astfel,

testamentul n'ar fi nul, dach,- testatorul, in loe de a fi zis

ea nu stie a iseli, ar fi zis ca nu stie a subsemnk e, este
neinvatat sau ignorant (illiteratus), c' nu stie carte, etc.
Prin urmare, declaratia testatorului ea el nu stie a serie,

www.dacoromanica.ro

PIITEREA PROBATORIE A TESTAMENTIMIII AUTENTIC.

463

sau citi nu stie carte, etc. ecbivalea,za cu declaratia a el nu

stie a iscali s'au a subsema

Coda] Calimach fAcea deosebire intre persoanele care nu

stieau a serie (art. 742) i cele care nu stieau a eeti (art.

743), Cu toate c. cuvintele a acre si a ceti care se vgd
atat in codul grecesc al codului Calimach, cat si in textele
corespunz4toare din codul austria,c (art. 580, 581), au fost
traduse in textul romAnesc prin ema i aceiasi expresie,
anume: dacA testatorul u tie carte 1).

661. Puterea probatorie a testamentului autentic

(art. 1171 urm. C. civil). -- Testarnentul autentic fiind fdeut
ca solemniatile cerute de lege, de catre un functionar public,
care are dreptul de a administr in asemenea materie, are
credinta tuturor actelor autentice, in genere. El se va crede
deci panA la inscrierea in fals numai despre faptele pe care
judecAtorul le atestA c s'au indeplinit inaintea lui. . . .
quor_um notitiam et seientianz habet propriis sensibus visus
et auditus, dapa expresia lui Dumoulin, i despre care el a
facut mentiune la procesul-verbal de autentificare.
Astfel sunt, de exempla : mentiunile flake de judecgtor
c testamentul a fost citit de el din cuvant in cuvant, in
prezenta i auzul testatorului ; c, transportandu-se la domiciliul lui 1-a glsit bolnav; c testatorul a semnat unul din
exempfarele testamentului in prezenta sa; c'd la interpelarea
Mead, testatorul a declarat c testamental este al &la, iscalit

de el si fAcut din libera sa voint.1; a el a declarat a nu

stie sau nu poate- s'a," semneze, etc.

Toate aceste mentiuni sunt crezute erga omnes, pand

la inscrierea in fals, dupa cum &spline anume art. 1317 1
din codul italian, pentraca judecatoral le atestA prin el insusi,
ex propriis sensibus 2).
Testamental .face, de asemenea, tredintl pang, la inscrierea

In fals despre data sa, pentrucg,' judecaorul are misiunea de

Vezi tom. IV, partea II, p. 24, nota 2 si p. 93, nota 1, in fin. Cpr.
asupra textelor mentionate din codul Austriac, Unger, Das sterreichische

Erbrecht systematisch dargestellt, 10, p. 46.

Vezi tom. I al acestei iucrilri, p. 72 urm. si tom. IIINo, 346; tom. IV
al acelelasi lucriiri, No. '25, etc.

www.dacoromanica.ro

464

COD. CIV. -CARTEA III. -TIT. II. -CAP. V. -S. I.

a conferl data certg tuturor actelor primite de el (art. 1182

C. civil).

Cat pentru veracitatea cleclaratiilor f'cute de testator

ele nu vor fi, din contra, crezute decgt pang la dovada contrail, fiindcg testatorul a putut s faca o declaratie mincinoasa 1). Art. 1173 din codul civil se exprimg deci in termeni

prea generali cand zice a eactul autentic face depling credintg, in privinta oricarei persoane despre di spoziliile ri
convenfiile ce constatei 2).

662. III. Testamentul mistic sau secret (art. 864

C. civil).

Testamentul mistic, tainuit sau secret -(art. 741

C. Calimach) este acela pe care testatorul, care stie a ced

si a serie, d iscdlege, fie ca 1-a seria el insusi, fie ca. 1-a
seria altul, si-1 prezinta tribunalului spre constatarea iclentitgtei sale.
Spre deosebire de codul francez (art. 977 eliminat de
legiuitorul nostru), la noi, testamentul mistic trebue neaparat

sg fie iscalit -sau semnat de testator (art. 864 C. civil), solutie admisg prin art. 782 din coduI italian-si prin art. 66
din legea bulgarg asupra succesiunilor, dela 1890.
In dreptul nostru, numai testamentul autentic poate deci

fi nesemnat sau semnat prin punere de deget ori a unei

peceti.

Testamentul mistic sau secret era admis atAt la Romani 3),

eat si in dreptul anferior 4).

Dacli judeclitorul a constatat fapte ce el nu are calitatea de a constata,,
precum ar fi, de exemplu : faptul di testatorul aveh mintea Intreagi sau erh
minor In momentul autentifidirei testarnentului, aceste fapte vor puteh de ase-

menea, fi diirimate -prin once probe de clitre acei interesati. Vezi tom. IV,
partea II, p. 96; tom. VII, p. 159, 160, etc. Vezi ei tom. LII al acestei lucrliri,

No. 346.

Vezi asupra acestei chestiuni, tom. II, partea I, p. 33, nota 2, in fine

i p. 309, nota 4; tom. IV, partea II, p. 94 urm.; tom. VII, p. 154 urm.;
tom. VIII, partea 1, p. 103, etc. Cpr. JudecIt. ocol. Zareni, Pagini juridice
din 1916, No. 147, p. 1169, etc.
La Romani, se /ntelegeh prin testamentul mistieum eau implieitum,
acel care se refereh la un alt act de ultimii vointli, de care vorbeete art. 744
din codul Calimach (582 C. austriac). Opr. Unger, Das sterreichische Erbreekt
systematiseh dargestellt, 13, p. 56. Vezi si Dernburg. Pandekten, III, 77,
p. 147 (ed. a 7).
Vezi C. Andr. Donici. capit. 35, 12; art. 741 C. Calimach; art. 26,
partea IV, capit. III, O. Caragea, etc.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTIIL MISTIC (SECRET).

ART. F64, 867.

465

Acest testament nu numai ca nu prezinta foloase, dar

Ind este periculos, pentruca adevaratul testement poate fi
sustras i inlocuit prin altul fals. De *aceea, unele legiuhi

strine n'au admis acest mod de a testa. Astfel sunt de

exemplu, codul elvetian din 1907, godul german, etc.
Das mystische testament des franzsischen Reehts ist dem
B. G. B. unbekannt. (Testamentul mistic, admis de codul francez,
este necunoscut In codul civil german) 1).

662 bis. Prima formalitate a testamentului mistic consist In scrierea i subscrierea lui. Testatorul 1.1 serie el insusi
sau pane pe altul de-1 scrie pi-1 iscdlefte, fgt.& a ave, nevoe
de a-1 data, testamentul considerandu-se ca facut in ziva in
care s'a instrumentat actul de superscriere:
Das datum braucht nicht hinzugefiigl zu werden, zice Zaharife (Nu este necesar de a, i se pune o data) 2).

Testamentul mistic ar putea. chiar Ba, fi e tiprit, tiparul

nefiind decat o seriere mai perfectionata.
Mai mult Inca, unii admit c orbii ar putea testa in
forma mistica, daca', testamentul ar fi fost tiparit cu liter
In relief, pe care ei le-ar putea ceti prin pipaire. Chestiunea
este insa, controversata 3).

A dona formalitate consista In strangerea, pecetluirea

testamentului i prezentarea lui judecatorului care instrumenteaza.
Odat testamentul scris, *fie de o persona, strina, fie
de insusi testatord 0, in once caz, isalit de acest din urmd
(art. 864 C. Civil), hartia pe care el este scris sou care
servesre de plic, de va fi, se strange si se sigileaza sau se
pecetlueste 4) fie de testator, fie de o alta persoan, cu ceara
tare, cu buline, etc., cu una sau mai multe peceti, asa
2) Er. Barre, Biirgerliches Gesetzbuch und Cod civil, 171, p. 127. Cpr.
fo. Dernburg, Pandekten, III, 77, p. 147.
2) Handbuch des fr. Civilrechts, .IV, 681, p. 293, nota 4. Art. 706 din
itodul spaniol cere, din contra, ca testamentul mistic si fie datat, arlittindu-se
locul unde el a fost %cut.
Vezi infra, p. 469.
4) Codul Caragea cereit, de asemenea, ea testamentul mistic s fie strium
sau pecetluit (art. 26, partea IV, capit. 3. La Romani, testamentul mistic trebuik
fie sigilat (signatum) de paartori. L. 12 i 21, Cod, De testamentis. etc. 6, 23.
D. ..41sxancire800 Principille Dreptului, Civil Romiln. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

30

466

COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. -S. I.

testamentul s nu poat fi deschis fr ruperea pecetei sau

a sigiliului.
Testamentul data strns

i pecetluit s'au sigilat, testatorul, in persoand, Il inft*aza la tribunal, inaintea judecatorului care instrumenteazI, sau 11 strnge
pecet1ue0e

inaintea acestui judeetor, declarnd cgt cuprinsul hrtiei

infAtipte este testainentul su, scris i isclit de el, sau

scris de altul i isclit de el, f'r a fi tug dator s arte

numele acelui care l-a scris, i frg a fi dator s" declare, ea
la testamentul autentic, c el este fAcut din libera sa vointg.

Dad, se va constata e declaratia testatorului a fost

mincinoas, precum ar fi, de exemplu, in cazul dund testamentul fiind scris de altul, testatorul ar fi declarat ea este
seris de el, testamentul va fi nul.
Declaratiile testatorului se fae, in genere, in pretoriul

tribunalului. Dael el nu poate Ms veni la tribunal din o

cauzg de boal constatat, se deleag5, un judecAtor spre a
merge la locuinta sa, i in asemenea caz, prezentarea testamentului, pecetluirea lui i declaratia prescris de lege se
fac inaintea judectorului delegat; de unde rezult ca, in caz
de mergerea unui judecator la locuinta testatorului, acest
din urma nu poate prezenta testamentul strns i pecetluit,
ci trebue
strcing ri, scO pecetluiasa fnaintea judeccZtorului, legea fiind formal in aceast privint (art. 864
5) 1).
In caz de delegarea unui judeetor spra a merge la domiciliul testatorului,

acest judecir, intocme0e el insu0

actul de superscriere, i tribunalul nu mai face nici-o lucrare.

Art. 867 C. civil este deci abrogat pin art. 33 3 al legei

autentificArei actelor 2)

Judectorul care instrumenteaz, fie in pretoriul tribunalului, fie la locuinta testatorului, intiocme0e actul de superscriere pe hartia pe care este scris testamentul, s'au care-i
servete de _plie.
Vezi tom. IV, partea II p. 103-105, Contra: C. Bucureeti i Cas. S.
I. (inaintea door instante am pledat noi Ineine), Dreptul din 1910, No. 17,
p. 136 (cu observ. noastra In Bens contrar); Bulet. Cas. 1910, p. 1714 ei Dreptui
din 1911, No. 6, p. 43.
2) Vezi supra p. 460.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTUL MISTIC (SECRET). - ART. 864.

467

Starea de boala, indentitatea testatorului, precum i locuinta unde judecatorn1 a instrumentat, pot ins fi constatate
printeun osebit proces-verbal, fard a atrage nulitatea actului
de superscriere 1)

Actul de superscriere, intocmit de judecator, fie dup

inchiderea si sigilarea 1estamentului, fie inainte, consista
inteun proces verbal, care cuprinde urmatoarele: 1 prezentarea testamentului de catre testator la tribunal sau la domiciliul lui; 20 descrierea starei in care se gsestd testamentul,
precum i mentiunea daca 61 a fost prezentat inchis

pecetluit, sau daca el a fost sigilat inaintea judecatorului

si in fine 30 declaratia testatorului c cuprinsul bartiei prezentate este testamentul su, scris i iscalit de el, sau scris
de altul, fie in totul sau in parte si, in once caz, isecilit de
el. Actul de superscriere n'are ins nevoe de a face mentiune
testamentul, scris de altul a fost citit de testator. Aceasta
mentiune nu are nevoie de a fi facuta nici in cuprinsul
testamentului.

Actul de superscriere poate, fi scris de insusi judecatorul, sau de grefier ori de un tertiu sub dictarea judecatorului care instrumenteaza.
In urma redactarei acestui act, el se isc'leste de judecator,
de grefier si de testator, clack' acesta nu se gseste in imposibilitate de a subsemna 3) aceste semnaturi fiind o formalitate

substan.tiall a caror lipsa atrage nulitatea actului de superscriere (Art. 33 L. p. autentif actelor), raranand bine inteles
ca testamentul nul, ca mistic, s fie valid ca, testament olograf

daca intruneste conditiile de forma cerute pentru existenta

acestui din urma testament 4) dupa cum dispun anume art.
1) Trib. Neamt, Dreptul din 1915, No. 19, p. 151; Cas. S. I., Bult. 1912
p. 1870 si Cr. judiciar din 1913, No. 17, p. 199, etc.
Legea noastri nu cere, precum cere art. 783 din codul italian si art.
67 din legea bulgari asupra succesiunilor dela 1890, ca judecitorul si arate
in actul de superscriere numirul i marca peceOilor, insti indeplinirea acestei
ar fi o misurii prudenti pe care autorii o recomandli.
9 Dach testatorul, dintr'o cauzli posterioari subsemnirii testamentului.
va deciarit c nu poate subsemni actul de superscriere, aceasili deelaratie pe
care judeclitoral trebnie s'o constate ca auzitii din gura testatorului, va fi
trecutli in actul de superscriere.
4) Unger, Das stesreichische Erbrecht, 10, p. 50, nota 12 si a1i autori
citati in tom. IV, partea II, p. 107, nota 1. Vezi i supra, p. 902, precum
infrec No. 742, infine.

www.dacoromanica.ro

468

COD. CIV. CARTEA

TIT. II.

CAP. V.

S. I.

804 din codul italian, art. 89 din legea bulgara dela 1890,
asupra succesiunilor, din codul spaniol dela 1889, etc.
Tot astfel 0 la Romani, testamentul nul dupI dreptul
civil, putea s1-0 produca efectele sale dupa dreptul preto-

rian, daert se observase formele cerute de acest din urmI

drept1)

662 ter. Intreaga operarie, fie judecAtorul care trebue

s'o indeplineasa intr'un testament mistic, -0 care Incepe dela
infriprea testamentului, nu va putea fi intreruptA prin nici
o alt operarie; ceeace insemneaz1 c judecgtorul care instru-

menten, nu va putea s suspende operaria sa spre a se

ocupa de alte afaceri.
Intreaga operarie a judectorului se va face deci,

fArti,

intrerupere2).
Uno contextu, uno eodem que temporez-. (Instit be testamentis

ordinandis, 11, 10, 3, in medio).

Uno eodem que die, ... nulloque actu extraneo intervenientez
(21, Pr., in medio, Cod., De testamentis, etc., 6. 23).
Una_ contextu actus testan i oportet : est autem uno contextu,

nullum actum alienum testamento intermiscere ; quod si aliquid

pertinens ad testamentum faciat, testamentum non vitiatur. (Testamentul trebue sa fie fAcut cu o unitate de context; ceeace Insemsemneazg cA In ace1a0 timp, s6 nu se amestece un act strAin de

testament; dar dacI In acela0 timp s'a fAcut ceva relativ la acest
testament, el va fi valid). _(L. 21 3, Dig., Qui testamenta facere
possunt, 28. 1) 3).

Operaria inceputl de judecAtor ar putea insa fi suspen-

data pentru un timp scurt, spre a permite testatorului

chiar judecittorului, care ar fi bolnav de a se odihni, de a
lua un medicament 0 chiar de a satisface o trebuinrA a
naturei..., si quid autem necessarium evenerit (L. 28, Pr.,
Cod., De testamentis, etc., 6. 23).

AceastA unitate de context nu se cere pentru testaGaius, lnstit., II, 119 foi 147. Vezi tom IV, partea II p. 18, nota 1
si nota lin fine dela p. 107, 108.

Unitatea de context ceruti de art. 864 ultim, se aplica numai la

lucrarea pe care o Incheie judecatorul cu ocazia redactiirii actului de superscriere, nu Insi si la scrierea interni a testamentului. Trib. Langres, Cr. judiciar

'din 1913, No., 70, p. 759.

Vezi Arndts, Le,hrbuch den Pandekten, 485, p. 739, nota I.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTUL ILISTIC. - ART. 865, 866.

469

mentul autentic, pentruca nu cumva, in timpul intreruperei

operatiei inceputg, de judecgtor, adevgratul testament sg fie.
sustras kti Inlocuit prin altul.

Persoanele care pot lace un testament mistic

(art. 865 C. civil).
Nu pot testa in forma misticg decht
acei care qtiu a ceti qi a serie. A ceti, pentruca testatorul
sg se poatg asigurh prin el insui a testamentul scris de
altul, cuprinde dispozitiile ultimei sale vointe. A serie, pentrucg, testamentul mistic poate fi scris de insusi testatorul
O, in once caz, trebue sg fie iseglit de el (art. 864 C. civil).
Acei cu desgvhivire orbi, sunt deci in imposibilitate de
a testa in forma misticg, 6 aceasta, dupg unii, chiar dae
testamentul ar fi astfel scris inca sg-1 poatg, ceti prin
pipg'ire 1).

Acel care ataca testarncntul mistic, sub cuvant c'd testa-

torul nu tie a ceti 6 a serie, trebue, ca once reclamant

sg-i dovedeascg afirmatia sa (art. 1169 C. civil).

Formele testamentului mistic, atunci cand

testatorul nu poate O' vorbeascA (art. 866 C. civil). -Forma testamentului mistic implica cl testatorul trebue sa
poatg vorbi, din cauza declaratiei ce trebue sg, facg judecgtorului. Legea nevoind fusa sg opreascg de a testa in forma
mstica pe toti acei care se &ese in imposibilitate de a
puta, vorbi, prescrie pentru aceste persoane anumite forme
(art. 866 C. civil).
Persoanele cu desgvarire mute, quae loqui nihil possunt,
non quae tarcl6 loquuntur. (Instit., Quibus non est permissum

facere testamentum, 3), nu pot testa in forma autentica',

ci numai in forma lograra.' i cea misticg, dad, tiu basa a
ceti e a serie.
Mutul care voe0e s'a' testeze in forma misticg, se va
prezenta inaintea judecgtorului in pretoriul tribunalului, cu
testamentul scris de el sau de altul i, in once caz, iscglit
de el, kd va serie el insui inaintea judecgtorului insgrcinat
9 Vezi supra, p. 465. Orbii ar puta lusa testa in forma olografa,
daca ar sti a serie, si In once caz, in forma autentica. In cit priveste testamentul orbilor la Romani si in codul- Calimach, vezi tom. IV, partea II.
p. 112, nota 1.

www.dacoromanica.ro

470

COD. CIV.- CARTEA UI. - TIT. II.- CAP. V.- S. I.

ca instrumentarea actului, declaratia ca testamentul este al

sau, scris i iscalit de el insusi, sau scris de altul
de el. Aceasta declaratie, care inlocueste pe cea verbala, se
serie de testator in actul de superscriere, pe plicul in care se
gseste inchis testamentul, fkri sa fie nevoe ca el sa semneze
aceasta declaratie; iar judecatorul atest in actul de superscriere ca declaratia s'a scris inaintea lui de insusi testatorul ; altfel testamentul ar fi nul (art. 886 C. civil).
Dupa art. 979 din codul fr., testamentul mistic al
mutului trebue s, fie seris, datat i semnat de testator,
dispozitie care fiind criticata de autori, n'a mai fost reprodug de legiuitorul nostru. La noi, testamentul mutului poate
deci fi scris de o mina strina, si el n'are nevoe de a fi

datat, fiind considerat ca facut in ziva in care s'a fdcut

actul de superscriere 1). Tot ce se cere numai este ca el sa
fie iscalit de testator (art. 864 C. civil); de uncle rezulta
mutul care nu stie a serie, nu poate testa niel inteo forma.
De asemenea surzii, care nu stiu a ceti si a serie, sunt
incapabili de a testa in once forma. Pentruca un surd sa
poata testa, el trebue sa stie a serie, putand atunci recurge
la forma olografa. Forma autentica le este insa cu neputinta,
dac' surditatea este complect, pentruca nu pot sa auda cetirea testamentului din cuvant in cuvant, pe care legea o
prescrie sub pedeapsa de nulitate (art. 861, 862 C. civil 2).
665. Puterea probatorie a testamentului mistic.
In cat priveste actul de superscriere intocmit de judecator,

el fiind un act autentic incheiat de un functionar public

competent, cu solemnitatile prescrise de lege (art. 1171 urm.

C. civil), nu mai ramane indoiall c el face credinta pang

la inscrierea in fals despre cele constatate de judecator propriis sensibus 3).
Cat pentru chestiunea de a se sti dacg, testamentul cuprins in plicul pe care este scris actul de superscriere, par0 Vezi supra, p. 465.

Dupli art. 697 din codul spaniol dela 1889, surdul poate test in
forma autentieL cetind el Insusi testamentul, eau dacli nu stie ori nu poste a
cetease, arlitand douil persoane care si-1 ceteasdi In numele lui, 1naintea notarului si a martorilor.
Cpr. Trib. Besanon, Cr. judiciar din 1913, No. 70, p. 758 (cu observ.
noastt A),

www.dacoromanica.ro

EXEC. TEST. OLOGRAF SAC. MISTIC. - ART. 892 C.CIV. .1 664 PR. CIV. 471

ticipa la autenticitatea acestui act este controversata. Dupa

prerea generala, i cea mai juridica, in acelavi timp, testamentul mistic este un act sub semnatura privata, carula actul
comunica autentieitatea sa, pentruca nu
de superscriere
formeaza un singur trup Cu acest act. Prin urmare, mo0enitorul care tagadueste sinceritatea semnaturei testamentului
mistic, n'are nevoe de a recurge la procedura inserierei in fals.

Solutia contrara este admisa in eodul italian (art. 776)

0 in legea bulgara asupra succesiunilor dela 1890 (art. 61).
gTestamentul prin act notariat este public sau secret, zice
aceste texte.

666. Insurile ce trebue sa se ia inainte de a se

executi un testament olograf sau mistic (art. 892 C. civil,
664 Pr. civ.).
Testamentul olograf i mistic fiind acte
private 0 secrete, legea presexie oarecare forme menite a
constata starea in care ele se gasesc; dispozitie care nu se
aplica testamentelor autentice, starea acestor din urma fiind
constatata de judecatorul care le-a autentificat, e apoi al
doilea original se gase0e in arhiva tribunalului.
Spre acest sfar0t, pe'rsoana care detine un testament
olograf san mistic sau judecatorul care gsete un asemenea
aet tare hartiile defunctului, cu ocazia punerei sau Hdicarei
pecetilor, trebue sa-1 remit prezidentului tribunalulni civil
al locului unde s'a deschis succesiunea. Acest magistrat primind testamentul, ordona chemarea inaintea sa a persoanelor

ce au figurat ea parti interesate la punerea pecetilor, Il va

deschide, constatand starea sa materiala 0 va ordona depunerea sa la gref', spre a putea fi vazut i examinat de catre
cei interesati:
g Ut si quando exemplum ejus intereiderit, sit nnde peti possit.

(Pentru ca BA se poatA recurge la el de cateori va fi necesar).

(Pauli Sententiae, De vieesima, IV, 6, 1, in fine) .

Toate acestea se constata printeun proces-verbal, in

care se va art i persoana .ce a depus testamentul, dupa
cum dispune anume art. 1007 din codul francez 1).
Procedura prescrisa de art. 892 C. civil se aplica tuturor
0 In at priveate dreptul roman, vezi tom. IV, partea II, p.118, nota 4

www.dacoromanica.ro

472

COD. CIV.- CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. -

testamentelor olografe i mistice, oricare ar fi legatele lsate

de defunct: particulare, universale sau cu titlu universaL
Art. 689 din codul spaniol dela 1889 prescrie ca testa-

mentul s fie investit en formula executorie in termen de

cinci ani dela data ruortei, lipsa acestei formalitti atrgand
nulitatea lui, dispozitie pe care n'am gsit-o in alte legislatii.

TESTAMENTELE PRIVILEGIATE.
Testamentele privilegiate sunt acele care pot fi
fcute la oarecare imprejurri Bpeciale i exceptionale.

Regalele speciale pe care legea le dicteaza in aceast

privint, fiind exceptionale, sunt de strict interpretare FA ca
orice exceptii, nu pot fi aplicate cleat la cazurile anume
determinate de lege.
(Exceptiones sunt strictissimae interpretationis 1).

Aceste regule Bunt relative la testamentele militarilor

(art. 868-871); la tstamentele facute inteun loc scos din
comunicatie, din cauza ciumei sau altor boli molipsitoare
(Art. 872, 873) ; i in fine, la testamentele &cute pe mare
in cursul unei cAltorif (art. 874-883).
10 Testamentele militarilor (art. 868-871 C.
Testamentele militarilor erau privilegiate 0 la Romani,
civil).
ei putnd s testeze prin once manifestatie a vointei lor,
chiar in mod verbaL Testamentul verbal (nuncupativ) nu
putea ins s fie fdeut cleat fat da martori, spre a *se
avea o dovad de ultim, voint, a testatorului 2).

Aceste regule erau admise aitA dat 0 in Franta in

provinciile unde se aplica obiceiul pamantului, militarii nu

puteau testa in forma nuncupativ, ceeace a fost admis

prin ordonanta din 1735 (art. 27).
Astzi in timp de rzboiu 0 de tulburlii (art. 870)
militarii i asimilatii lor, prebum: medicii, hirurgii, functionarii, intendentii, preotii de regiment etc., pot testa in forita
1) Vezi supra, j). 161, No. 342, in fine i infra, No. 678, etc.
Inetit., De militari testamento, II, 11, 1.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTUL MIL1TARILOR. - ART. 868-871.

autentie

47

i, dup. unii, chiar in forma mistick in prezenta

unui sef de batalion san de excadron, sau in prezenta oricarui

alt ofiter superior asistat de doi martori; sau in prezenta a

a doi comisan i de rgzboiu, ori a unui singur comisar asistat
de doi martori; din care unul trebuie sg, subscrie in testa-.
ment (art. 884 C. civil). Acesti ofiteri primesc testamentul
si-i dau cuvenita autenticitate.
Militarii i asimilatii 'or mai pot testa., ins numai
dacg sunt bolnavi sau rg,niti, in prezenta capului ofiterilor
de sgngtate, asistat de comandantul militar, insarcinat
politia ospiciului sau ambulantei, ori care ar fi gradul
armat al acestor doi ofiteri (art. 969 C. civil).
Cauza care a fcut pe legiuitor s scuteasca pe militari
si pe asimilatii lor de formele obisnuite ale autenticitgitei,
fiind imposibilitatea in care ei se ggsesc de a recurge la
autorittile ordinare, art. 870 nu le conferg. beneficiul testamentelor militare; decat atunci cfind sunt inteo expeditie
militark sau in cuartier ori in garnizoana afar din teritoriul
romn, sau priionieri la inamici i, in acest din urm caz,

fie chiar in tara.

Militarii care se gsesc in cuartier sau in garnizoan in
luntru trii nu s'ar putea folos de aceast exceptie, cleat
dad, s'ar gsl tote cetate asediat, s'au in alte locuri ale
aror porti or fi inchise i comunicatille or fi intrerupte
din cauzs rzboiului, in care caz vor putea testa in formele
exceptionale prevazute de art. 868 urm. C. civil, chiar dac
In locul unde ar fi inchisi s'ar aflO un tribunal (art. 870).
Aceste dispozitii se aplieg, i militarilor care ar luptO,
pe teritoriul romfinesc, in caz de o invazie stilling,
Testamentul militar, fgcut in formele mai sus argtate
ti pierde valoarea sau dupg, expirarea termenului de 6 luni
dala intoarcerea testatorului inteun loe unde are facultatea
de a testa in formele ordinare (art. 871 C. civil).

669. 20 Testamentele Made in timp de ciumA sau de

alt boalA molipsitoare (art. 872, 873 C. civil).

Legea
mai scuteste de formalitgtile obisnuite testamentale fcute

inteun loc scos din comunicatie, din cauza ciumei sau altei
boli contagioase, precum ar fi holera etc. Asa dar, de cAteori

www.dacoromanica.ro

474 C. CIV.CARTEA m.TIT. II.CAP. V.S. II.ART. 874-882 gi 884.

comunicatiile sunt intrerupte prin efectul unei boE molipsitoare, toate persoanele care se gsesc astfel izolate In locul
infectat, chiar 0 cele care nu sunt atinse de boala, pot testa
In forma autentica si, dup unii, chiar In forma mistic,
inaintea unui merubru al consiliului comunal asistat de dei
martori (art. 872 C. civil) 1).
Acest testament, ca si cel militar este nul dupa trecerea de 6 luni dela restabilirea comunicatiilor cu local ande
se gseste testatorul, sau dupa 6 luni dela trecerea sa intFun
loe unde comunicatiile nu sunt intrerupte, solutie admisa si
prin art. 757 din codul Calimach (529 C. austriac).
3 Testamentul maritim (art. 874-882 C. civil).
Dreptul roman nu cuprinde nici o dispozitie speciala in
privinta testamentelor calatorilor afltori pe mare, care nu
erau militari, ci permite numai capitanilor de corbii 0 tuturor
pilotilor de a testa in forma privilegiata permis militarilor 2).
Cat pentru codul Calimach, el pune pe aceasta treapta
testamentele facute fn corabiile ce ceileitorese, cu cele facute
in vremea ciumei si altor boli lipicioase (art. 755 urm., 597
urm. C. austriac).
Codul actual se ocupa pe larg de testamentul maritim,
reproducand, ca oarecari schimbari, unele dispozitii ale ordo-

nantei lui Ludovic al XIV-lea asupra marinei din August

1681. Textele de mai sus n'au dat loe 'Ana acusi la nici o
aplicare practica. De aceea, ne marginim a trimete la Tratatul nostru ce-1 mare (tom. IV, partea II, p. 130 urm).
Dispozitii comune tuturor testamentelor privilegiate. (Art. 884 C. civil). Mate restamentele privilegiate trebue sa fie subsemnate de testator i de functionarii
cari au instrumentat.

Daca testatorul declara a nu

tie

sau nu poate sa

subscrie, se va face mentiune despre declaratia sa i despre

cauza care 1-a impiedicat de a subsemna.
Textul fr. mai permite In asemenea caz, facerea testamentului Inaintea
judeclitorului de ocol, dispozitie care nu s'a mai reprodus de legiuitorul nostru,
probabil din cauiti a,' la redactarea codalui civil, judeclitoriile de ocol nu existau
Incli, clici ele n'au fost Infiintate cleat prin legea organ. judeclitore.gti din 9
Tillie 1865.

L. 1 1, ab initio, Dig., De bonorum possessione, etc. 37 13.

www.dacoromanica.ro

SANCTIVNEA REGULELOR PRIVITOARE LA TESTAMENT.- ART. 686. 475

In cazurile in care se cere asistenta a doi martori (art.

868, 872, 874), testamental va trebui sa fie subscris cel
putin de unul din ei, facandu-se mentiune despre cauza care
a Impiedicat pe celalalt de a subsemna.
Aceste fiind singurile formalitati pe care legea le prescrie in privinta testamentelor privilegiate, de aci rezulta ca
lipsa datei nu este o cauza de nulitate, nici cetirea testamentului din cuvant in cuvant, niel celelalte formalitati cerute
pentru testamentul ordinar.

Dei legea s'a referit, in privinta testamentelor privilegiate, la testementul autentic, totuO se admite, in genere,
deO chestiunea este controversata, a, se poate face i un
testament mistic Inaintea functionarilor exceptional prevzuti

de art. 868 urm.

Cat pentru testamentul olograf legea nesimplificAnd formele lui, toti acei cari pot testa in forma ptivilegiat, sunt

liberi de a testa in forma olografa, conformandu-se art. 859

C. civil.

672. Sanctiunea regulelor privitoare la forma testamentelor (art. 886 C. civil). - - Toate formalitatile pe cari
legea le prescrie, atat pentru testamentele ordinare cat $i
pentru cele privilegiate, trebuesc observate sub pedeaps de
nulitate a intregulni testament (art. 886), solutie admisa
prin art. 759 din codul Calimach (601 C. austriac).
Nulitatea trebuie insa A.' fie propusa de partile interesate
ea neputand fi pronuntata, din oficiu.
Testamentul caruia ii 1ipse0e unele din conditiile sale
esentiale, nu poate servi nici ca inceput de proba scrisa,
testatorul n'ar putea, in principiu, sA opreasca atacarea lui
printr'o clauza a testamentului.
Se decide ins, Cu drept cuvant, cA decate ori ordinea
publica nu este la mijioc, testatorul poate sA impue legatarului obligatia de a nu ataca testamentul, adaogand ca sanetiune a acestei obligatii o clauza penala care ar consista In
perderea legatului 1).

Cu toate cA testamentul caruia Ii lipseOe una din con1)

Vezi supra, p. 289 urm.

No. 767 bis.

www.dacoromanica.ro

476 C. CIV.- CARTEA III.-TIT. II.- CAP. V.-8. H.ART. 1167, 1168.

ditiile sale substantiale este inexistent sau fr fiint legar,

totusi autorii, lipsiti de logica cea mai elementara, admit cO,
In specie, exist o actiune in nulitate, c aceast actiune
este prescriptibill conform dreptului comun, din ziva mortei
testatorului. (art. 1890 (J, civil) 1) si c testamentul nul, in
privinta formelor, poate fi_ confirmat, etc.
In codal Calimach (art. 1951) dreptul de a rasturna
testamentul se prescria, dup obiceiul pmantului prin 40

de ani, in codal austriac prin trei ani (art. 1487) 2).

673. Confirmarea testamentului nul in privinta formelor (art. 1167, 1168 C. civil).
Testamentul nui in privinta formelor nu poate fi confirmat nici in mod expres, nici
In mod tacit, e/ci ceeace art. 1168 zice in privinta donatiunei
este aplicabil i testamentului. Nul fn privinfa formelor el
trebue set se refacct cu formele legiuite.

Aceeasi solutie ar trebul s fie admis i in privinta

confimrei din partea mostenitorului testatorului, caci nu
se poate pricepe ca un act care n'are fiint, in timpul vietii
testatorului, sa poata dobandl o existent legal in arma
mortei sale. Art. 1167 ultim din codul civil admite, ce e
drept, solutia contrar in privinta donatiunei ; ins acest

text fiind o exceptie si o adevrat anomalie, nit poate fi

aplicat la testamente 3) dup cum el mx poate fi aplicat nici
la donatiunile cu pricin, de moarte, admitand cA aceast donatiune ar exista si in dreptul actual, ceeace, dup p'rerea
noastr, este inadmisibil4).
Cu toate acestea, atat doctrina cat i jurisprudenta
art. 1167 i la testamente 5). Singura restrictie pe care o

admite Curtea de casatie este a nu se poate confirm o

dispozitie contrara ordinei publice sau interesului obstesc 6).
Confirmarea mostenitorilor, poate dupO doctria, fi exIn once caz, art. 1900 0. civil este inaplicabil in specie, prescriptia de
10 ani fiind o confirmare tecla Vezi tom. IV, partea 1I, p. 188, 139.
Vezi tom. IV, parten I, p. 632, nota 4 ei tom. IV, parten II, p. 139.
Vezi tom. IV, partea I, p. 208, ad notam, in fine; tom. IV, parten II,
p. 110; tom. VII, p. 51, text ei nota 3, tom. XI, p. 258, etc. Vezi si tom. III
al acestei lucrAri, No. 827 bis.
Vezi suprci, p. 217.

Vezi tom. IV, parten II, p. 140; tom. VII, p. 51.

Vezi tom. IV mentionat, p. 141; tom VII, p. 52, etc.

www.dacoromanica.ro

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR.- ART. 977 IIRM.

477

presa (art. 1190 C. civil) san tacita (Art. 1167, 1190 C.

civil) 1).

674.

Interpretarea testamentelor 2).

De cateori testatorul nu i-a exprimat vointa inteun mod ciar si precis,

judecatorii vor recurge la regulele de interpretare admisibile

de lege in privinta conventiilor (art,. 977 urm. C. civil), eautand a descoperi adevarata intentie a testatorului, cad aceasta
vointa ocupl primal rang in conditiile de el impuse:
(In conditionibus primum locum voluntas defuncti obtinets.
(L. 19, Pr. Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1) 3).

Un alt fragment din acela titlu al Digestelor zice, de

a semenea:
e In con-ditionibus testamentorum voluntatem potius quanz
verba spectar placuit. (In conditiile testamentelor se are mai mult
In vedere vointa testatorului cleat cavintele intrebuintate). (L. 101,
in medio, Dig. tit cit.).

Spre a cunoaste vointa testatorului, trebue a se cunoaste

spiritul general al testamenttlui, ceeace nu- se poate afla cleat
prin combinarea diferitelor sale clauze:
4 Una pars teslamenti per aliam declaratur . (Ex L. 30,
ultim, Dig., De legatis, 1).

Dad, textul testamentului este insuficient spre a se deter-

mina adevarata vointa a testatorului, judecatorii pot sa, se

refere nu numai la dispozitiile testamentare, dar si la faptele
si documentele externe proprii a o explica, insa aceasta numai

In mod accesor.
Daca unele dispozitii ale testamentului sunt neinteligibile

sau Jipsite de sens, ele vor fi considerate, ca nescrise, far,

a awl vre-o inraurire asupra celorlalte dispozitii care ar fi
inteligibile 4).

Judecatorii interpretand un testament, ea si un contract,

') Vezi tom. IV, partea II, p. 142 urm.
In eat priveqte interpretarea substitutiilor fideicomiaare. Vezi infra,
No. 766.

Vezi infra No. 712 ter.

L. 2, Dig. De his quae pro non seriptis habentur, 34, 8; L. 73 3
88, Dig., De div. regulis furls antiqui, 60, 17, etc.

www.dacoromanica.ro

to

478

COD. CIV. - CARTEA XIX. - TIT. II. -CAP. V.-S. II.

nu trebue ns s presupue cu usurintg schimbarea de vointg,

dela un lucru la altul:
Non facile debet admitti voluntatis divisio. Ex L. 18 27
Dig., De his quae ut indignis auferuntur, 34, 9).

I)ac

dispoziii1e testamentului sunt

dare si

precise,

judecgtorul le va admite tale quale, i interpretarea nu va

mai avea loe, did a interpreta vointa testatorului de cate ori
ea nu lasg, loe la indoialg ar insemna a reface testarnentul,
iar nu a-1 interpreta:
Cum in verbis nulla est ambiguitas, non debet admitti voluntatis quaestio. (De cate ori termenii unui testament nu prezinta
nici-o Indoiala, nu se poate ridica nici-o chestiune asupra vointei
testatorului) (L. 25 I, Dig., XXXII, nc legatis, 111) 1).
Si manifestissimus est sensus testatoris, verborunz interpretatio nunquam tantunz valeat, ut nzelior sensu existair (Daca vointa
testatorului este exprimat In mod ciar, nu se poate da o alta
interpretare, care ar fi contrara, vointei pe care el a manifestat-o
In mod nelndoelnic). (L. 3 in fine, Cod, De liberis praeteritis vel
exheredatis. 6. 28.

Un autor zice, foarte bine, in aceast

Cum verba sunt clara, standum est dispositioni importatae
per verba nee alia est admittenda voluntatis quaestio, nec conjecturis
agendum; tam in, ultimis voluntatibus, quam etiam in contractibus,
nee dici potest aliam fuisse testatoris intentionem. (Peregrinus,
De fideicommissis, art. 11, No. 2 si 3).

De eate ori judecgtorii vor fi siliti a interpreta vointa

testatorului, dispozitiile sale vor fi interpretate, ca i conventiile, dupg, intentia sa probabil, iar nu dupg, sensul literal
al cuvintelor intrebuintate (art. 977 C. civil).
In eonditionibus testamentorum voluntatem potius quanz
verba consideran i oportet. (In conditiile adaose unei dispozitii testamentare, trebue a se Ewa. In vedere mai mult vointa testatorului,
cleat cuvintele 1ntrebuintate). (L. 101, in medio, Dig., De conditionibus et demons-trationibus, 85. 1) 2).

0 lege din codal lui Justinian zice, de asemenea:

(Sewer vestigia voluntatis sequimur tertatorunz. (Urmrim
Vezi tom. III al acestei lueritri, No. 72.
Vezi

i L. 69 1, Dig., Dig. XXXII. De leptis, III.

www.dacoromanica.ro

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. - ART. 977 1:1RM.

479

in totdeauna urmele vointei testatorilor). (L. 5, Pr., in medio, Cod,

De necessariis sends hered&bus instituendis, etc., 6. 27) 1).
In testamente mai pe larg se tfticueste vointa testatorului
zice art. 733 din codul Calimach.

Dispozitiilor indoelnice li se va da mai cu seamb, sensul ce, dupa, toate probabi1itti1e, testatorul a voit 0, le da,
avandu-se in vedere obiceiurile, cresterea, cultura, educatia,
conditia sa social', etc.
Aceastl regul va trebui mns sa fie aplicat cu prudent,
pentrua in genere, cuvintele se intrebuinteazd in sensul lor
obisnuit:
Non aliter a significatione verborum recedi oportet, quant
don manifestum est, aliud sensisse testatorem. (Nu trebue niciodatg s ne depgrtam dela semnele proprii ale cuvintelor, afarX de
cazul and ar fi evident eft, acest scris nu este conform vointei
testatorului). (L. 69, Dig. XXXII De legatis, III).
4Nu ne putem depftrta, de Intelegerea cuvintelor, dead numai
fiind prea vederat c testatorul a eugetat cu deosebire de cele serse;
lar cele ingftimate trebue a se tfticui cu plgcare spre bungtate zice
art. 736 din eodul Calimach.

Judeatorii ar putea uneori sil. suplineasa lipsurile

testamentare prin ashogarea unei silabe sau chiar
a unui cuvant omis de testator, mai ales atunci and sensul
general al testamentului ar rezulta din celelalte clauze ale sale.
Verbum volo, licet desit, tamen quia additum perfectum
sensum facit, pro adjecto habendum est. (De cateori, in actele de
ultimA voila-0," se poate complecta, sensul une' fraze necornplecte
prin cuvftntul voesc, acest euvant se considerA ea scris). (L. 10,
Cod., De fideicommissis, 6. 42).
cliem divus Pius rescripsit, ilia uxor mea esto, institutionem
valere, hect deesset heres. (Impratu1 Antonia a decis validltatea
acestei instituiri: cei femeea s fie, fftrft a adftog cuvftntul: moslenitoare). (L. 1 6, Dig., De heredibus instituendi, 28. 5) 2).

Dar, daa' dreptul ce are judeatorul de a interpreta

vointa testatorului Ii permite de a rectifica, intrucatva micile
erori materiale cuprinse inteun testament, sub conditia, bine

inteles de a nu denatura sensul lui adevArat, el n'ar putea

Cpr. Domat, op cit VI, p. 135, No. 5 0 p. 157. No. 1.
Cpr. Domat, op. cit., VI, p. 143, No. 11.

www.dacoromanica.ro

80

COD. CIV.

CARTEA M.

TIT. II.

CAP. V. S. III.

sA complecteze testamentul, adAogAnd in el suma sau lucrul

legat, ori numele legatarului, cAci aceasta n'ar mai fi o interpretare, ci o noug dispozitie fAcutA in locul testatorului 1).
Daca din termenii testamentului rezultA indoiall asupra,

fnsetri existenfei legatului, legatul va fi mentinut, eel putin

dupA unii, In baza art 978 C. civil:
4 Quotiens in actionibus aut in exceptionibus ambigua oratio
est, commodissimum est,id aecipi, quo res de qua agitur, potius ut
valeat, quam ut pereat. (De cAte ori exista indoiala in actiuni sau
exceptiuni, lucrurile trebuesc interpretate in asa mod, incAt conventia
partilor sa fie mai degraba valida, decAt nula). (L. 12, Dig., De rebus
dubiis, 34. 5) 2).

0 alt5 lege din Digeste zice, de asemenea, cA in testamente, vointa testatorului se interprea inteun mod favorabil:
In testamentis, plenius voluntates testantium interpretantury.
(L. 12, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17).
In contractibcis plena, in testamentis plenior est interpretatio
adhibenda,, zice o maxima extras a din legea de mai sus.
In cele ingaimate, intelegerea cuvintelor trebue a se tAlcul
spre bunatate, zice art. 736 din codul Calimach 3).

DacA, din contra, nu existA nicio indoiall asupra existentei legatului, ci numai asupra fntinderei lui, j udecAtorii
se vor pronuntA in favoarea mostenitorului debitor al legatului, si in contra legatarului (art. 983 C. civil).
In dubio pareendum est hceredi, pro herede respondendum 4).

O altA maximl zice, de asemenea :

In dubio semper testator intelligitur velle gravare hceredem

ni ea quod minus est.

In fine, un fragment din Digeste zice:

Semper in obscuris, quod minimum est sequimur. (In lucrurile intunecoase, se adopta solutia cea mai blAnda). (L. 9, Dig.,
De div. regulis juris antiqui, 50. 17) 5).
') Vezi infra, No. 676, in fine.
Cpr. art. 2084 C. german. Vezi si tom. III al acestei lucran, No. 78.
Vezi infra, No. 710 quater.
Vezi tom. III al acestei lucrliri No. 78.
Vezi infra, No. 694, precum Qi tOM. III al acestei lucriri, No. 78.

www.dacoromanica.ro

INSTITIITIA DE MOMNITORI

I LEGATELE.

481

0 alta regula de interpretare aplicabila testamentelor,

este aceea prevazuta de art 979 C. civil, dupd care termemii susceptibili de doul intelesuri se interpreta in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura actului.
De exemplu, in caz de indoiala daca o clauza testamentara cuprinde o substitutie fideicomisara (art. 803 C. civil)
sau numai legate alternative, clauza va fi interpretata ti acest

din trina sens.

In fine? toate dispozitiile facute in folosul aceleiasi persoane, care n'ar fi independente unele de altele, ci ar avea
intre ele o legatura oarecare, vor fi, la caz de indoiala, interpretate unele prin altele, dandu-se fiecareia din ele batelesul ce rezulta din actul intreg (art. 982 C. civil).
Clari et aperti juris est, in fideicommissis posteriores voluntates esse firmiores. (Este cert si manifest In drept ca, In privinta
fideicomisilor, vointa posterioar a defunctului trebue A' fie preferatit celei anterioare). (L. 19, Cod., De fideicomnzissis, (3. 42).

Cu atat mai mult deci, clauza posterioara va revoca pe

cea anterioara, de cateori clauzele contradictorii au fost cuprinse in acte deosebite 1).
674 bis. Dee judecatorii fondului interpreta in mod
suveran vointa testatorului 2), totusi Curtea de casatie isi
rezerva dreptul de a verifica daca aceasta interpretare n'a
alterat efectele legale ale testamentului si n'a modificat sensul
dispozitiilor defunctului 3).

INSTITUTIA DE MOSTENITOR SI LEGATELE

!1st GENERE.

675. $tina ca la Romani, testamentul nu era valid

daca nu cuprindea o randuire de mostenitori, adeca. dispozitia universalitatei active si pasive a patrimoniului, in foL. 3, Cod., De eodieillis, 6. 36.
Dupli codul civil austriac, interpretarea clauzelor unui testament de
cutre instantele de fond, intrii, din contra, in controlul Curtei de casatie. Cas.

rom., S. I, Cr. jucliciar din 1920, No. 30, 31, p. 955 (rezumate), precum
Jurispr. rem. din 1920, No, 6, p. 70, No. de ordine 91.
Vezi tom. IV, partea II, p. 175, text si nota 3, precum si p. 190.
Vezi i infret, p. 492. Cpr. Planiol, III, 2749; Colin et Capitant, III, p. 811, etc.
D. Alexandresco. Principlile Dreptului Civil Rom!In. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

31

482

COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. --S. III.

losul unei persoane, care trebuia s continue personalitatea

juridica a defunetului 1).
Aceast solutie er admis i in Franta, ins numai in

provinciile de drept scris, nu ins 0 in provinciile de drept

obinuelnic, unde Loysel zica :
Institution d'hritier n'a point de lieu 2),

i unde omul nu putel s aleagl un motenitor, fiindc,

spiritul vechilor cutume, numai D-zeu, adeca legatura de
shnge, puteh s creeze un moOenitor, omul neputand s
fac &cat legatari, principiu pe care 11 proclam i dreptul
germanic :

clTur Gott, nicht, der Mensch macht die Erben. (Omul nu

poate s faa motenitori, ci numai D-zeu) 3).

Cat pentru dreptul actual, el n'a admis rnduirea de

motenitor astfel cum existh la Romani, cu toate c vointa
omului poate s fac astzi un moOenitor, ea 0 legea.
.Testatorul se poate servi de once expresii, i chiar de
expresiunea cinstituirea de moOenitor, pentru a lsh unei
persoane universalitatea sau o parte determinat din bunurile
sale disponibile. El ar puta s califice un legat donatiune
Cu pricind de moarte, cci legiuitorul n'are in vedere termenii
de care s'a servit testatorul, ci natura dispozitiei sale. Legatul
calificat donatiune monis causa va fi deci valid, dacA n'are
caracterile acestei
El poate s intrebuinteze euvintele: dau, las sau legh,ez

averea mea..., etc. S'a intmplat chiar ca testatorul sA vorbeasc la a treia persoan, i Curtea de casatie a validat
asemenea testament facut sub codul Caragea
Testamentul fiind un act de ultim vointd, trebue srt
fie expresiunea unei singure vointr. Nu poate deci aveh caracterul unui testament, clauza cuprins trite conventie, clauza

impus de o parte 0 acceptata de cealalt, etc. Pentru ea

actul s constituiasc un legat, trebue s cuprind o dispoActul care nu cuprindeh o rinduire de mostenitori, ci numai legate, se
numilt codicil (art. 708 C. Calimach. 553 C. austriac). Vezi supr, p. 252 qi 445.

Loysel, up. ca., I, p. 298, No. 304.

Vezi suprci. p. 19. No. 35.
41 Vezi tom. TV. partea II, p. 36 i 148.

www.dacoromanica.ro

CONDITIILE CERVTE PENTRII EXISTENTA IINUI LEGAT.

483

zitie mala a vointei libere a testatorului, si A' nu fie numai

un simplu proiect, sau s faca numai o invitare ori o rugminte, sau sO dea numai un sfat. Judecatorii sunt, in aceast
privint, suverani apreciatori, si aceast apreci ere scap de
alb controlul Casatiei.
Asfel, judecktorii fondului ar putel s' decid in mod
suveran c, expresiunile intrebuintate de te,statar: < doresc san

recomand etc. ca s se fac cutare lucru nu constitue o

dispozitie imperativ din care s, rezulte un drept pentrn
tertiile persoane.

Lucrurile ar fi cu totul altfel, deck, in loe de a se

exprima astfel, testatorul ar fi zis : voesc sau poruncesc ca
s se faca cutare lucru... etc.
675 bis. Conditiile cerute pentru existenta unui
legat.
Cuvantul legal vine dela lez, fiindca este &cut in
termeni imperativi:
cLegatum est, quod legis modo, id est, imperative, tetamento
relinquitur ; nam ea quae precativo modo relinquuntur, fideicommissa vocantur. (Legatul este ceeace se alege sau se lag. In mod
imperativ prin testament; caci ceeace lasa ca rugaminte de a se
da cuiva, este un fideicomis). (Ulpiani Regul., De legatis, 24, 1),

Legatul hind o specie de donatiune, nu poate avea

fiint fait sh' existe un act scris in forma de testament, un
legatar si un lucru care s,' facA obiectul legatului. Once
testament, spre a fi valid, trebue deci s cuprind arAtarea
legatului si aceea a lucrului legat.
gLegatum, nisi certae Tel sit, et ad certam personam deferatur,

nullius est momenti. (Legatul unid lucru necert 0 unei persoane

nedeterminate, nu valoreaga. nici Inteun timp). (Pauli Senten., De
legatis, 3, 7, 13).
'Wadi exista eroare asupra persoanei mo,tenitorului sau asupra

insu0 lucrului legat, Insa-0 substanta vointei este viciata 0 dispozitia este nula, zice Furgole.
Daca testatorul s'a Im5e1at, fie asupra persoanei legatarului,
fie asupra lucrului pe care voia sa-1 lese altuia, dispozitia sa este
neputernica, zice art. 'ial din codul Calimach (570 C. austriac) 1).
i) Vezi si art. 732 din acela cod.

www.dacoromanica.ro

484

COD. CIV. - CARTEA III. -TIT. II. - CAP. V. - S. III.

676. 10 Existe* unui act scris.

Prima conditie
cpruta pentru existenta legatului este existenta: unui act scris
avand formele unui testament. Legatul verbal nu da' navtere

nici la o obligatie naturala, care st poata servi de cauza

unei obligatii civile, aplicarea teoriei obligatiilor naturale

testamentelor verbale. filiad cu desavAr$ire inadmisibila, de$i

solutia contrara er admisa de art. 1888 din codul Calimach
(1432 C. austriae) $i este admisa $i astazi de jurisprudenta
franceza 1).

Dar daca' testamentele verbale sunt astazi, contrar dreptului nostru anterior, lipsite de once valoare juridica, mo$tenitorii pot fi legati prin vointa defunctului, exprimata in mod
verbal, daca s'a obligat personal fata de legatar. In asemenea
caz, ceeace va trebui sa se dovedeasca nu este vointa testatorului, ci obligatia personald, contractata de mo$tenitor.
676. Arfitarea legatarului. A doua conditie necesara pentru existenta legatului este ca testatorul sg. fi artat
cu preciziune i in mod neechivoc persoana legatarului.
clleres.institui, nisi est certe demonstretur, nemo potestz. (Nu

se poate institui un motenitor fgr a-1 fi ariitat cu certitudine).

(L. 9 9, Dig., De heredibus instuendis, 28. 5).

De cele mai multe ori, testamentul va arda numele de

botez $i de familie al legatarului:
eNominatim alicui legatur, ita Lucio Titio... (Un legat se
face cuiva, ark.Andu-se numele legatarului, de exemplu: las lui
Lucius Titius). (L. 34, Pr. Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1).

Legatarul poate fusa' fi determinat prin porecla, figura,

profesiunea sau functiunea sa, prin raporturile sale de inrudire,
cu testatorul, sau prin alte imprejurari, pe care judecatorii
le apreciaza in mod suveran 2).
Eroarea comisa de testator asupra numelui, profesiunei
sau altor calitati accesorii ale legatarului, etc., nu atrage nulitatea

testamentului, daca exista destule demente spre a se puta,

determina persoana gratificata.
(Jpr. Cas. fr. D. P. 1905, 1, 47; Sirey, 1905. 1. 128. Vezi tom. IV.
partea II, p. 27 e 152; tom. VI, p. 14, 15, etc.
Cpr. Art. 772 2 C. spaniol din 1889.

www.dacoromanica.ro

CONDITIILE PERTJTE PENTRII EXISTENTA 17NUT LEGAT.

485

Eroarea ksupra numelui propus al legatarului sau asupra nurnelui lucrului legat, nu viciazg dispozitia, daca persoana sau luerul
sunt cunoscute, zice Furgole 1)

Daca, mal multe persoane avand ace1ea0 nume reclama

legatul, el se va da aceluia pe care, dupa imprejurari, testatorul a inteles a-1 gratifica.
Sed si controversia sit de nomine inter plures, qui probaverit
.sensisse de se dofuncium, ille admittetur. (Daca un testator numind

un legatar, legatul se cere de mai multi care au acelasi nume,

..acela va fi admis a lug legatul care va dovedi ca la el s'a referit
testatorul). (L. 33, 1, Dig., De conditionibus et demonstrationibus,
35. 1).

Daca judecatorii n'ar avea nici un indiciu pentru a

-decide care este persoana gratificata, dispozitia fiind intunecoas, va fi considerata ca neavenita dupa cum dispune anume
Art. 773 a din codul spaniol (ninguno seret heredero,
nimeni nu va fi mo5tenitor).
Se poate face un legat saracilor in genere 2), unui ora,
sau unei comuni, unui spital, etc., precum O pentru interneierea raai multor paturi, in care bolnavii sa fie primiti kli
ingrijiti.
Se poate, de asemenea, face legate pentru crearea unei

.sau tnai multor burse, spre trimiterea de studenti in strainatate, in folosul instructiunei publice, etc.3).

Se poate face un legat rudelor sau slugelor sale (art.

792 C. Calimach), fara a se una anume ce rude sau slugi
-testatorul a inteles a gratifica. In asemenea caz, prin rude
se intelege rudele cele mai apropiate, ear prin slugi, acele
care erau in serviciul testatorului la moartea sa,
Se poate 15,sa un legat copiilor sai sau copiilor altuia i.
In asemenea caz, judecatorii vor aprecia daca, testatorul a

Inteles prin copii i pe nepotii sal.

Cuvantul copii intrebuintat de o mama naturall, se
refera, de bull seama la noi, in lipsa unei intentiuni con') Cpr. Art. 733, 734 C. Calimach (671, 672 C. Austriac). Vezi tom. IV,

partea 1, p. 49 FA 105, nota 2, in fine; tom IV, partea II, p. 165, text si

mota 1, etc.
Vezi supra, p. 270, nota 2, precum si tom. IV? partea I, p. 111. Mai
-wezi tom. IV, partea II., p. 156.
Vezi supra, p. 270 Fii 271.

www.dacoromanica.ro

486

COD. CIIT.- CARTEA [II.- TIT. II.- CAP. V.- S. III.

trare, si la copii si naturali recunoscuti, pentnica toti copii,

mamei sunt legitimi (art. 652, 677, 678 C. civil).
Nut n' est beitard de par sa mre 1).

S"ar putea intmpla, si s'a intmplat chiar ca cineva sA

fac o dispozitie pentru sufletul sAiu sau in favoarea sufle-

tului su, per ranima o a. favore dell'anima (art. 831 C.

italian). In asemenea caz, testatorul s'a gndit de bun seam
la liturghii, pomeniri i alte griji sufletesti 2),

$tim trig

c,

este nul once dispozitie fcut unei

persoane neeerte, pentrucA nu se poate face o liberalitate

fr a se art cui ea se adreseaz63).

Din imprejurarea c legatarul trebue s, fie determinat
prin testamentul defunctului, rezult c acesta n'ar pute s
incredinteze mostenitorului sau unei tertii persoane dreptul
de a alege legatarul6), nici chiar dintr'un numar de persoane
anume artate de testator (sub certa demonstratione)4).
677. 30 Determinarea lucrului legat. A treia
ultima conditie cerut, pentru existenta legatului este determinarea lucrului legat. Testamentul este deci nul dacl nu se
arat in el lucrul legat. Astfel ar fi nul legatul conceput in
termenii urmatori : Las lui X suma de... Judecatorii n'ar
putea in asemenea caz, s completeze testamentut, fcnd s
figureze in el suma sau lucrul legat, pentrue atunci ei ar
face testamentul defunctului 5),

lat ing un legat care ar fi vaiid, cu toate c suma

n'ar fi artat in testament. Las suma de... comunei Iasi
pentru zidirea unui abator. In acest caz, suma legat va fi
aceea pe care expertii o vor declara-o necesard pentru zidirea
abatorulri, etc.
Tot valid ar fi i legatul fcut in urmtoarea cuprindere
Vezi supra, p. 60, 299, 365, etc.
301 etc.

si tom. I al acestei 1ucrri p.

Cpr. Art. 747 C. spaniol din 1889.

Vezi supra, p. 270 urm.

vezi infra, No. 703. Cpr. Art. 672 2 C. Spaniol. Vezi inaft art-

2193 C. german.

6) Vezi tom. IV, partea II, p. 160 si 284, 285. Contra; L. 8 1, Dig.,

De rebus dubiis, 39. 5.

www.dacoromanica.ro

CONDITIILE CERIITE PENT RIT EXISTENTA TJNITI LEGAT.

487

Las lui X imobilele ce-mi vor fi atribuite prin rezultatul

cutrei imprteli.

Artarea gresit a lucrului legat sau a numelui lui nu

viciaza tug dispozitia, de cate ori. lucrul legat poate fi
determinat independent de aceast gresal:
Error autem nominum in scripturas factus, si modo de mancipiis. rel possessionibus legatis non ambigitur, jus legati dati non
minuit . (Eroarea numelui facuta In testament, nu micqoreaza Intru
nimic legatul lasat, daca nu exista nici-o Indoiala asupra salariilor

sau fondurilor care -fac obiectul acestui legat). (L. 7 1, Cod.

De legatis, 6. 37) 1).

Dad( testatorul s'a inselat ins asupra fiintei lucrului

legat, sau asupra ins-si persoanei legatarului, eroarea fiind
_substantial, infiinfat dupg expresia codului Calimach (art.
731, 732), aduce nulitatea legatarului 2).
Art. 798 din codul Calimach (656, in fine C. austriac)
-permite testatorului de a ls, alegerea lucrului legat la buna
plcere a legatarului, in _care caz legatarul este in drept a
alege lucrul cel mai bun din Iucrurile de acelas fel 3), solutie
admisibila si in dreptul actual 4).
Acceptarea i lepAdarea legatelor. Legea neniceri
de acceptarea si lepdarea legatelor, vom
vorbind
.aplica in specie regulele dela succesiunile ab intestat, ins
numai acele care cuprind aplicarea dreptului comun, iar nu
si dispozitiile exceptionalw care trebuesc strict mrginite li
.cazurile anume prevazute :
cExceptiones sunt strictissimoe interpretationts 5).
10 Acceptarea legatelor.
Nimeni nefiind obligat
.a priml o succesiune in contra vointei sale (art. 686 C. civil
4i 1022. C. Calimach), acest principiu se aplic si la legate.

elTemo invitus heres, 6).

Legatarul universal sau Cu titlu universal, care va primi

Cpr. art. 733 C. Calimach (571 C. austriac).
L. 4, Dig., XXXI, De legatis, I.
5) Conform: Art. 873 (J. italibn gri art. 144 din L. bulgaril asupra suc-cesiunilor, dela 1890.
Vezi tom. IV. partea II, p. 163 e 284. Vezi s't infra, No. 677.
Vezi supraet, No. 342. in fine, No. 668, etc.

9 Vezi supra, p. 24 si tom. I al acestei lucrki p. 320.

www.dacoromanica.ro

488

COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V.- S. HL

a intra in posesiune bunurilor legate f'ra 'inventar, va plati

datoriile defunctului ultra vires emolunenti (art. 897 C. civil).
Acceptarea legatului poate sa fie

att expresd at 0

tacita conform. art. 689 C. civil.

Art. 689, dupa care acceptarea succesiunei este expresa
atunci and motenitorul 1i insuege titlul sau ealitatea de
Ino0enitor Intr'un act autentic sau sub semnatura privata,
fiind o derogare dela principiile generale, nu este aplicabil
legatelor.

Aeceptarea suceesiunei Wand. dull art. 689 C. civil,

fi 0 tacita i aceastil acceptare rezultnd din acte care lasa
a se presupune neaparat intentiunea de a fi mo0enitor, se
aplica la legate, de oarece aceast dispozitie este aplicarea,
principiilor generale relative fa consimtmAntul tacit.

Prin urmare, faptul din partea legatarului de a cere

predarea, legatului dela moOenitori, precum 0 a eel de a face
acte definitive de proprietar (art. 691), atrag aceeptarea tacit&
a legatului.

Actele eonservatorii 0 de administratie provizorie pu

atrag "ins, neaparat aceasta acceptare.

Dar daca art. 689 este aplicabil legatarilor, se decide.

1ns, a art. 703 C. civil nu se aplica legatarilor particulari,
ci numai celor universali i cu titlu universal..
Acceptarea ca i lepadarea legatului nu poate
loe cleat In urma mortei testatorului, pentruca numai atunci
se deschide dreptul legatarului (art. 802 C. civil).
Legatarul poate astazi sa primeasea numai o parte din
legat

i sa lepede pe cealalta, de cateori legatuI n'are de

obiect un lucru indivizibil, i daca intentia testatorului n'a

fost alta, pe and dreptul roman 0 eodul Calimach (art. 789)
admiteau principiul contrar:
eLegatarius pro parte adquirere, pro parte repudiare legatum
non potest. (Legatarul nu poate s primease o parte din legat
lepede pe cealaltii). (L. 38, Pr., Dig., XXX, De legatis, 1),
eNeminem ejusdem rei legato partem velle, partem nolle verius est. (Nu este probabil ea eineva sil poat primi un legat
pentru o parte si
refuze pentru eealaltg). (L. 4, Dig., De legatis, II).

Aceasta solutie este, a fortiori admisibila, de ateori

www.dacoromanica.ro

DESPRE LEP..X.DAREA LEGATELOR.

489

testatorul a facut prin acelasi act mai multe legate deosebite

aceleasi persoane:
Sed duobus legatzs relictis, unum quidem repudiare, alternunz
vero amplecti posse, respondeturY . (De cateori se face doug, legate
deosebite prin acelasi 'testament, unul poate fi primit i celalalt

lepadat). (L. 5, Dig., XXXI, De legatis II).

Dac legatarul a mnrit in urrna deschiderei dreptului la

legat, WA' a se fi pronuntat, mostenitorii s.i vor putel sA

-primeasca sau s e.pede legatul, fieeare pentru partea sa,
.chiar daca ar fi vorba de un legat universal :
(Heredes legatarii possunt pro parte adquirere, pro parte repudiare legatum (Mostenitorii legatarului pot SA, primeascil o parte
din legat i cealalt parte s'o Iepede ). (L. 38, Pr., Dig., De le.gatis, XXX, I).

Acceptarea legatului produce acelasi efect ca i acceptarea succesiunei ab intestat; de unde rezult c acel care a
acceptat legatul nu mai poate, in principiu sA renunte la el:
Semel heres, sewer heresy .

Legatarul nu va pute sa revie asupra acceptarei sale

Ject atunci dud ea ar fi fost viciat printr'o eroare sub.stantial, prin violenta sau dol, sau cnd ar fi fost fgcuta de
un incapabil, in care caz el va pute s renunte dupg, ce a
Anulat aceestarea sa anterioar.

680. 2 Lepgdarea sau repudiarea legatelor.

Le-

:gatarul poate s renunte la legat. Renuntarea fiind o instrimare, nu poate sa emane cleat dela o persoana capabila.
Renuntarea poate Ei expresa sau tacit.): nu numai in
privinta legatelor particulare, dar si in privinta legatelor uniTersale sau cu titlu universal, cci art. 695 din codul civil

care face din renuntarea la succesiunea ab intestat un act

,solemn, fiind o derogare dela dreptul comun, nu se aplicA la
legate, desi chestiunea este controversata in privinta legatelor
luniversa,le i Cu titlu universal.
()data' admis principiul ea' renuntarea poate fi atat expresI eta i tacitg, ea si acceptarea, trebue
aplicm principiile dela aceeptare; ceeace insemneaza' ca legatarul care a
xenuntat la dreptul su, nu mai poate in urmA s primeasca

www.dacoromanica.ro

490 C. CIV. CARTEA

TIT. II. CAP. V. g. in. ART. 887.

legatul, afara de cazul cand renuntarea sa ar fi .fost anulat5

pentru cauza de incapacitate, sau pentru eroare, dol ori violenta (art. 953 urm.).

Legatarul nu poate, in urma renuntareP sale, s primeasea, legatul nici chiar atunci cand el n'ar fi fost primit
de nimene, art. 701 dela succesiunea b intestat nefiind aplicabil in specie, pentruc, aceast dispozitie fiind exceptional,

nu poate fi aplicata la legate.

Art. 699 din codul civil fiind irisa aplicarea unui principiu general in mat,erie de actiune pauliana, se aplica si lasuccesiunea testamentara; de ulule rezult c creditorii legatarulai vor putea sa atace renuntarea legatarului ca frauduloas i sa accepte legatul in numele debitorului lor 1).
680 blsb Creditorii donatarului n'au irisa dreptul de a
primi donatiunea nici in baza art. 974, nici in baza art. 975C. civil; pentruc, pe deoparte, dreptul de a priml o donatiune este un drept exclusiv personal donatarului, iar pe de
alta parte, pentruc, actiunea pauliana lasa a se presupune
ca debitorul si-a micsorat patrimoniul su prin acte frauduloase si, in specie, donatarul pierde numai ocazia de a se

inavutl, ceeace el este in drept s faca, fara a claunA pe

creditorii sai 2).

681. ImOrtirea legatelor (art. 887 C. civil). Legatele sunt astzi : universale, cu thlu universal si singulare
sau particulare.
Cand testatorul dispune de toat averea sa, legatul este
universal; cand el dispune numai de o fractiune din averea
sa, legatul este cu titlu ufiiversal. In fine legatul este particular sau singular cand testatorul dispune numai de unul
sau mai multe obiecte determinate, ori de o suma de bani..
Testatorul putand sa dispue atat dupa art. 802 cat si
dupa art. 887, numai de o parte din bunurile sale, de aici
rezult, ea instituirea de mostenisor nu mai este necesara
astazi, i ea aceeasi- persoana poate s lese i legatari
mostenitori ab intestat, ceeace era admis i prin art. 709,
1) Vezi tom. III al acestei
Vezi tom. IV, partea I, p. 231, 232 si tom. IV, partea II, p. 186.
Vezi i upr, p. 298, No. 524 ter.

www.dacoromanica.ro

DESPRE LEGATUL UNIVERSAL. - ART. 888.

491

711 din codul Calimach (554, 556 C, austriae). Dreptul

actual a abrogat deci regula romana, dupa care nimene, afar%

de militari, nu putea sa moara parte testat si parte netestat:

cAre.mo, nisi miles, pro parte testatus, pro parte intestatus
deeedere potest. (Nimene, afaril de militari, nu poate sA moara
parte testat i parte netestat) 1).

682. I. Legatul universal (notiunea si caracterele

acestui legat) (art. 888 C. civil).
Legatul universal este
klispozitia testamentod prin care testatorul lash' eventual la
una sau la mai multe persoane universalitatea bunurilor ce
el va avea la moartea lui. Cuvantul eventual trebue adaos
la definitia legei, pentruca Ceeace trebue sa se aiba in vedere
inteun legat universal, nu, este rezultatul ce va produce legatul, ci vocatiunea legatarului la universalitatea bunurilor
klefunctului. Col ce are vocatiunea la intregul patrimoniu al
defunctului este deci legatar universal, chiar daca n'ar exist,
pentru el niciun emolument, din cauza sarcinilor impuse le-

gatarului, chiar daca testatorul n'ar fi calificat de universal

legatul ce i-a lasat 2).
Este deci valida dispozitia prin care un testa tor ar lag
universalitatea bunurilor sale unui sau mai multor legatari
,cu sarcina de a infiinta un asezImant public, precum: un
ipital, un azil, o scoala, o biblioteca publica, etc. 3).
Doctrina si jurispudenta considerk ca drept cuvant, ca
legate universale: legatul tuturor mobilelor si al imobilelor;
legatul tuturor bunurilor disponibile; legatul nuclei proprietati

a tuturor buntirilor, pentruca uzufructul flind un drept vreraeInic (art. 557 C. civil), la moartea uzufructuarului legatarul va avea proprietatea deplina a averei intregi 4).
Legatarul prisosului bunurilor prezinta, de asemenea,
caracterul de universal, de cateori testatorul incepe prin a
face uneia sau mai multor persoane legate particulare, ca
intentia de a exclude succesiunea ab. intestat; caci, in aseraenea ca, legatarul prisosului bunurilor nu este redus la o
Vezi eupret, p. 251. No. 474 bis.

Vezi tom. IV, partea II, p. 192 urm. Cpr. C. Bucureti, Dreptul din
1011, No. 16, p. 117.
Vezi tom. IV, parten II, p. 193.
Cpr. Planiol, TII, 3753; Colin et Capitant, III, p. 877, etc.

www.dacoromanica.ro

492

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II. CAP. V.

S. IV.

simpla codtate de bunuri, ci are vocatiunea la toate bunurile

lasate de defunct 1).
Cat pentru legatul uzufructului averei intregi (art. 550
C. civil), el este un legat particularl, Rinda, nu da drept la
toate bunurile testatarului, ci numai la folosinta viagera a
acestor bunuri 2).

La caz de indoiald, judecatorii vor determina daca persoana instituita ar cere sau nu vocgiune la universalitatea
bunurilor defunctului. In caz cnd legatacul va avea cel putin
eventual aceasta vocatiune, el va fi un legatar universal, iar

la caz contrar, un legatar cu titlu universal sau cu titlu

particular.

Dei instantele de fond apreciaza in mod suveran intentia

testatorului, totwi, chestiunea de a se ti care _este adevratul
caracter al unei dispozitli testamentare, din punctul de vedereal textelor care definesc diversele specii de legate, este o
chestie de drept care cade sub controlul Curtei de casatie 3).
Legatarul universal nu -trebue confundat cu exellutorul.
testamental. (art. 910), care n'are nici-o vocatiune ereditara.

O este un simplu mandatar al testatorului cu un mandat

de o natura special" 4) Mandatul conferit executorului testa-

mentar nu este irisa incompatibil cu calitatea de legatar

universal 9.

Efectele lagatului universal.

Efectele legatuld
universal sunt relative: 1 la punerea in posesiune a bunurilor
legate; 20 la dobAndirea fructelor bunurilor legate; 30 si in
fine, la plata datoriilor.

10 Punerea in posesiune a bunurilor legate

(art. 889, 891 C. civil). Legatarii neavnd sezina trebue
sa ceara posesiunea dela raWenitorii rezervatari, de cAteori
aceOia exista (art. 889, 895, 899 C. civil), i danza prin

care testatorul ar fi scutit pe legatar de aceasta punere in

posesie, ar fi nula O neavenita.
C. BueurerAi, loco cit., p. 118, Cpr. Planio/, III, 2753.
Vezi tom. IV, partea II, p. 191, nota 1, p. 223 il't -p. 243 urm. Vezi
ili infra, p. 607.
Vezi supra p. 481.
Vezi infra. No. 722.
4) Vezi infra., No. 723.

www.dacoromanica.ro

PUNEREA IN POS. A BIINITRILOR LEGATE.- ART. 889, 891.

493

Ei vor trebul sd ceard posesiunea dela moOenitorii

chemati la succesiune chiar dad ar exista un executor
testamentar cdruia testatorul ar fi conferit sezina mobilelor
(art. 911 C. civil).
In vechiul drept francez, legatarii trebuiau s ceard
posesiune mobilelor dela executorul testqmentar. lath', in
adevdr, cum se exprim, in a ceastd privintd, Loysel:
(Les lgataires doivent 6tre saisis par l'hritier ou par les
excuteurs testanzentaires, quand les legs sont mobiliaires, et s'en
peuvent aussi les excuteurs payer par leurs mains1).

Cererea de punere in posesiune nu poate fi facutd cleat

la deschiderea dreptului legatarului. Dacd legatul este supus
unei conditii suspensive sau unui termen, aceastd cerere nu
se va pad, face decat in urma ndeilinirei conditiei sau
sosirei termenului. In cat prive0e persoanele morale, cererea

de punerea in posesiune, nu poate fi fcutd. &cat in urma

autorizrei dobanditd dela guvern pentru acceptarea legatului
(art. 811, 817).

Punerea in posesiune poate fi nu numai judiciard, dar

0 de bund voe, ea putAnd srt fie in acest din urmd caz atat
expresd cat i tacitd; adicd s rezulte dintr'o declaratie formal sau din executarea legatului.
Dac moOenitorii refuzd de a da posesiunea de bun/
voe, legatarii o vor cere printr'o actiune judecdtoreasca introdusd tnaintea tribunalului deschiderei succesiunei (art. 63

Pr. civ.2), care se va prescrie prin 30 de ani dela moartea

testatorului (art. 1890).

Din imprejurarea c legatarii n'au sezina bunurilor

legate, rezult mai multe cousecinti:

1 Ei nu pot s se pue in posesiune din autoritatea

lor proprie chiar, dad, testatorul ar fi promis aceasta printr'o
clauzd a testamentului.
cEtenirn aequissimum praetori visum est, unumquemque non
sibi ipsum jus dicere occupatis legatis, sed ab herede petere. (Pre-

toral a gAsit foarte just ca O. nu fie permis unui particular de

1) Loysel, op. oit., L p. 311, No. 312.

Aceastil competin% apartine la noi i judeatoriilor de ocoale Oat la
3000 lei inclusiv (art. 34 L. judeciit. de ocoale din 19071.

www.dacoromanica.ro

494

CD. CIV.

CARTEA IIL

TIT. IL

CAP. V. 8. IV.

face el InsuFA dreptate, land legatul din propria sa autoritate,

si el a voit ea legatarul s cear predarea dela moqtenitor). (L. 1
2, in medio, Dig., Quod legatorum, 43. 3.)

2 Dreptul legatarului la fructele sau dobanzile lucrului

legat este subordonat cererei de punere in poses'une (art. 890,
889 C. civil) ;

3 Legatarii nu pot, pana la punerea lor in posesiune

s introduc contra tertiilor
actiune relativa la bunu0
rile legate
dup' unii, nici chiar o actiune posesorie, ,solutie
aplicabila i moSenitorilor de sange nesezinari.
El nu poate, deasemenea, pang la punerea tn posesiune,
s' fie urmarit de creditori succesiunei. Inainte de punerea
sa in posesiune, legatarul i chiar creditorii lui ar putea
Insa, s it masuri conservatorii (art. 1016 C. civil).
El nu poate, de asemenea, inainte de punerea sa in
posesiune, sa transmita altora proprietatea bunurilor legate,
prin vanzare, donatiune, succesiune etc., el fiind proprietarul

legatului a die monis testatoris (art. 644, 899 C. civil).

684 bis. In dreptul nostru, legatarul universal neavand

nici-o data sezina, trebue in lips' de rezervatari s ceara
posesiunea dela justitie (art. 891 C. civil 1).
Trimeterea in posesiune se face pe cale gratioas' fleavand autoritatea lucrului judecat i neinchizand moOenitorilor
dreptul de a ataca testamentul.
Aceste incheieri ale tribunalului nu sunt, de asemenea,
supuse nici opozitiei, nici apelului, fiindca in cazut de fata
nu exista .litigiu, ci numai o cerere unilaterala 2).
Art. 642 Pr. civ. nu confer% un recurs in contra incheierelor date de tribunale in camera de consiliu, decat
contra hotaririlor pronuntate asupra deliberrilor consiliului
de familie, i aceast exceptie confirma toemai regula genera%
Exceptio firnzat regulanz in casibus non exceptis dup
expresia lui Bacon 3).

Dar daca, in principiu, nu exista nici opozitie, niel ape/

Cpr. insii art. 895 C. civil, din care se va vedek c legiuitorul nostru
a uitat aceast modificare importantil, adusii codului francez. Vezi
p. 978.

Vezi tom. IV, partea II, p. 206, 207.

9 Vezi supra, p. 354 si tom. I al acestei lucrri, p. 42.

www.dacoromanica.ro

DORINDIREA FRUCTELOR REINURILOR LEGATE. - ART. 890. 495-

In contra incheierilor pronuntate de tribunale pe calea gratioasg, in camera de consiliu, dreptul comun 1$i va primi
aplicarea de ateori tribunalul a dat o hotgrire contencioasg,
In contradictor asupra doug sau mai multe pretentii opuse
care toate aveau de obiect punerea in posesiune a aceleia$i
averi succesorale.

Dad, succesiunea s'a deschis in strgingtate $i legatarul

a dobandit punerna in posesiune dela judeatorii strgini,

aceast, incheiere nu se va puta, execut, in RomAnia cleat
dupg ce va fi declaratg executorie de dare judeatori romani,
conform. art. 374 Pr. civ. 1).
685. 2 DolAndirea fructelor bunurilor legate (art.
890 C. civil).
Legatarul fiind proprietarul lucrului legat
din ziva mortei testatorului (art. 644, 899 C. civil), ar fi
trebuit sg aibg din acea zi drept la fructe, fiinda dupg art.
483 C. civil, fructele se cuvin proprietarului.
Cu toate acestea, legatarul universal, ca $i ceilalti legatari (art. 898, 899 2), n'are di ept la fructe cleat din ziva
in care a cerut punerea in posesiune, sau din ziva and mo$tenitorii au consimtit a-i da legatul de bung voe. Pan in acest
moment, fructele se cuvin mo$tenitorului.
Prin exceptie, legatarul dobnde$te insg, fructele lucrului
legat din ziu mortei testatorului, independent de once punere
In posesiune, in doug cazuri, FA anume: 1 and testatorul a
dispus el insu$i, printr'o clauzg a testamentului, cg, legatarul

va ava fructele din momentul mortei sale; 2 and s'a legat

drept alimente o rentg viagerg sau o pensiune (art. 900
C. civil).

Acestea sunt singurile deroggri ce s'au facut dela principiul de mai sus, aci legea noastrg n'a mai reprodus,exceptia
pe care o face art. 1005 din codul francez, dupg care legatarul universal are drept la fructe din zina mortei testatorului,
de cateori el a faut cererea de punere in posesiune in termen
de un an .dela data mortei testatorului.
Prin urmare, afarg de exceptia prevgzutg de art. 900,
legatarul universal nu va avea drept la fructe cleat conform
1) Vezi asupra art. 374 Pr. civ. tom. IV, partea II, nota 2 dela p. 207
208 si tom. VII, p. 459 urm. Mai vezi si tom. III al acestei luerilri, No. 410.

www.dacoromanica.ro

4 9 6

C. CIV. CARTEA M. TIT. II. CAP. V. S. IV. ART. 893, 897.

art. 890 C. civil, el dobndind aceste fructe conform regulelor dela uzufruct; ceeare insemneazA c fruetele naturale
vor fi dobndite prin deslipfrea lor de lucrul care le-a produs
(art. 524), iar cele civile vor fi dobandite zi cu zi (art. 525
C. civil).

686. Plata datoriilor -(art. 893, 897 C. civil.

Datoriile fiind o sarcin a universalittei bunurilor (totius
patrinionii), se intelege c plata lor nu incumb cleat legatarilor universali $i cu titlu universal (art.

civil), nu ins

893, 896 C.

legatarilor particulari sau singulari (art.

775, 909.

Ace$ti legatari pltesc datoriile testatorului, pentrucl ei

sunt adevrati mo$tenitori.
4Lgataires universels sont tenus pour hritirs, zicaLoysell).

Hi qui in universum jus succedunt, heridis loco habentur.

(Cei cari succed unui defunct cu titlu universal, se consider ea
mostenitori). (L. 128 1, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17).

Legatarul universal ca $i cel cu titlu universal plte$te

datoriile $.1 sarcinile succesiunei fn propo,frie cu partea sa;
ceeace InsemneazA c dad.' el va lu jiimtate din succesiune,

va plti jumtate din datorii, dac va lua a treia parte va

plti numai a treia parte, $i a$a mai departe.
Itmlne ins bine inteles, c testatorul poate s impue
mo$tenitorilor, obligatia de a plti, o parte mai mare din
datorii, sub conclitia ins& de a respect rezera lor, dad, ei
sunt mo$tenitori rezervaLari 2).

Dad, sunt mai multi legatari universali sau cu titlu

universal, fie care va contribul in proportie cu partea sa.
Ace$ti legatari vor plti datoriile $i sarcinile succesiunei
precum cheltuelile de inmormntare, de inventar etc., in

proportie cu partea lor, ultra vires entoluntenti, daca n'au

primit legatul sub beneficiu de inventar.
Aceast solutie, admis de unii in Franta 2), este admis la noi in termeni expre$i prin art. 897 C.. civil, cu
Loysel, op. cit., I, p. 311, No. 313.
Vezi infra, p. 502.
Cpr. Planiol III, 27f6; Colin et Capitant. III, p. 578; Cae. fr. Sirey,
1906. 1. 13.

www.dacoromanica.ro

PLATA DATORI1LOR.

ART. 893. 897.

497

toate el legatarul n'are sezina, ceeace dovedeOe ca plata

.datbriilor nu este un efect al sezinei, ci o consecintg a transmiterei universalittilor bunurilor. De aceea legiuitorul nostru
-a i eliminat din art. 653 C. civil cuvintele din textul corespunzAtor fr. (1724) relative la plata datoriilor 1).
In caz and datoria contractat de defunct este asigurat
Trintr'o ipotec, legatarul universal (art. 893) 0 eel cu titlu
universal (art 896), care a luat imobilul ipotecat, nu va mai
plgtl aceastg datorie in proportie cu partea sa de succesiune,
ci o va 'Arai in Intregimea ei, ca detentor al imobilului
(art. 1792), propter rem detentam, pentrucg ipoteca este
indivizibilg. (art. 1746 Cod civil). 'El va trebui deci sau
plteascl datoria intreaga, capital 0 procente, sau s delese
Ut v el totum debitum reddat, vel eo quod detinet tele'.
va di el este . inut a plti toatA datoria, sau s abandoneze po-

sesiunea creditorilor). (L. 2, in fine, Cod, Si unus ex pluribus

her dibus, etc., 8. 32).

InnAnd Ins bineinteles cg, in asemenea caz, legatarul

care, din cauza ipotecei, a fost silit sg, plteascg din datoria
comung peste partea sa contributorie, are recurs contra celorlalti comoWnitori sau colegatari Acest drept i se conferg
.ariume prin art. 778 C. civil, care prin succesori cu titlu
universal intelege atat pe legatarii universali clt O. pe cei
titlu universal.
eDatoriile mortului cele cu amanet trebue O. le plIteascX
numai acel rnoSenitor care le-a luat In partea sa, i dezamanetAndu-le,

poate sa se rafuiasca ca moqtenitorii lui, zice cartea 1068 din

cod ul Calimach.

Dad( defunctul a lgsat un legat universal sau cu titlu

universal in uzufruct numai, uzufructuarul universal sau
.cu titlu universal, folosindu-se de venitul averei Intregi, prin
derogare dela dreptul comun i pentru motive de achitate,
va contribul impreun cu vechiul proprietar la plata datoriilor,

.aa el proprietarul va plAti capitalul, iar uzufructuarul va

plt dobnda datoriilor 2).
Vezi supra p. 28. No. 52.

Vezi tom. III, partea 1, p. 526 e tom. IV, partea II, p. 218. Vezi

ai tom. I al acestai luerliri, p. 507, No. 698.

D. Alexandresco. Principlile Dreptului Civil Boman. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

32

498 c. CIV.

CARTEA III. TIT. II. CAP. V.S. IV.ART. 891 1.

687. II. Legatul cu titlu universal (notiunea si caracterele acestui legat) (art. 894 1).
Legatul cu titlu,
universal sau al unei fractiuni de moOenire este acela pecare Romanii il numeau legatum partitionis.
g Quae species legati partitw vocabatur, quia eum herede lega-

tarius partiebatur hereditatem. (Aceasti1 specie de legat (a unei

pAr0 din bunuri) se numeste partitio, pentrucI legatarul Imparte
succesiunea cu mostenitorul). (Instit., De fideicommissariis hereditatibus, II, 23, 5, in medio).

Legatul cu titlu universal sau al unei fractiuni de moste-

nire este deci acela care are de obiect o parte din toate bunurile testatorului (o fractiune din succesiunea sa) sau o parte
din cotitatea disponibil, sau toate imobilele, sau toate mobilele sale, sau o fractiune numai din imobile ori din mobile.
.Ma dar, dup cum legatul universal are de obiect con-

ferirea unui drept eventual asupra universalittei bunurilor

defunctului, tot astfel 0 legatul ca titlu universal consista

inteun drept eventual asupra unei fractiuni a acestei universalitAti :

Sunt deci legate cu titlu universal: legatul unei fractiuni a pdrtei disponibile; legatul unei fractiuni a Intregului.
patrimoniu al defunctului; legatul tuturor imobilelor defunctului, fie in proprietate plind, fie in nuad proprietate; legatul
tuturor mobilelor sale; legatul unei fractiuni din toate imobilele, iar nu numai a unei categorii de imobile; legatul unei'
fractiuni din toate mobale defunctului, de0 art. 894 a uitat,
de a prevedea acest din urmd legat, pe care textul francez
Il prevede anume.

Unii considera tot ca un legat cu titlu universal legatur

uzufructului averei intregi a testatorului, insd, aceastd soluties

este inadmisibild mai ales in dreptul nostru, unde art. 550

din codul civil a fost modificat dup prerea lui Marcada 1).
Enumerarea cuprins in art. 894 este limitativd, iar nu
enunciativd. Aceasta rezultd din ultim al textului care
dispune ca once all legat este singular.
1) Vezi supra, TS. 431 urm. ig infra, p., 507, precum i tom. IV, partea II,.
p. 223 f0 243 urm.

www.dacoromanica.ro

PUNEREA fN POSESIE A RUNURILOR LEGATE.

ART. 895. 499

Efectele legatului cu titlu universal.

Efectele acestui legat, ca si ale celui universal, sunt relative: la
punerea in posesiune a bunurilor legate; la dobndirea fructelor bunurilor legate: si in fine, la plata datoriilor.

1 Punerea in posesiune a bunurilor legate

(art. 895 C. civil).
Legatarul Cu titlu universal, ea si cel
universal, neavnd niciodata sezina, trebue s'o eeara dela cei
care o au sau care au dobandit-o dela justitie.
Daca el vine in concurenta Cu mostenitorii rezervatari,
-el va cere posesiunea dela acestia, ori cati ar fi, pentruca ei
au Cu totii sezina (art. 653 C. civil).

NIA,' la punerea sa in posesiune, el nu va putd, nici

-ea urmareasca pe detentorii legatului, niel sa fie urmriti de
-creditoiii succesiunei, ei avnd numai dreptul de a procede
la acte conservatorii 1)
Daca el vine in concurent, cu mostenitorii rezervatari
pe deoparte, i Cu mostenitorii nerezervatari pe alta, el nu
va puta eere posesiunea cleat dela rezervatari, care singuri
.au sezina, punand insa in eauza si pe colaterali.
Daca el vine in concurenta numai ca mostenitorii neregulati, el va cere posesiunea dela acesti mostenitori, ins/

numai dup ce si ei o vor fi dobandit-o dela justitie (art.

653 2).
In caz and niciun mostenitor neregulat nu s'ar pune
In posesiunea succesiunei, legatarul va face s se declare
succesiunea vaeanta, lndreptnd cererea sa de punere in posesiune contra curatorulu acestei succesiuni
Art. 895 luAndu-se orbeste dupa textul francez, dispune
ca, in lipsa de rezervatari, legatarul ca titlu universal va
cere posesiunea dela legatarii universali, uitnd ch., in dreptul
nostru, acesti din urma leg-atari n'au niciodata sezina. Pentruea

textul de mai sus s poat fi aplicat, trebue sil presupunem

c legatarul universal a dobandit si el punerea in posesiune.
caci altfel nu _pate sil de ceeace nu are:
eNernrj dat quod non lutbet.

Dacil legatarul Cu titlu universal se gaseste in concu1) Vezi supra, p. 493.

www.dacoromanica.ro

500 COD. CIV.- CARTEA III- TIT. II.- CAP. V.- S. V.-ART. 898.

renta, pe deoparte, Cu un legatar universal, iar pe de alta, Cu

mostenitori rezervatari, el nu va puta, cere posesiunea dela,

legatarul universal, cat timp acest din urma n'a fost si el

pus in posesiune de catre naostenitori, ci va cere posesiunea
dela mostenitorii rezervatari, ca unii ce au sezina, punnd
tasa in cauza si. pe legatarul universal, care, fiind obligat la
plata legatelor, poate sa alba interes a-i contesta titlul sau.
Odata insa ce legatarul universal a dobandit dela rezervatari
posesiunea legatului sau, numai dela el se va cere posesiunea
legatului, Cu titlu universal, pentruca el fiind detentorul intregei parti disponibile, este singur obligat la plata legatului
Cu titlu universal si, deci, si la predarea posesiunei acestui legat

In fine, legea prevazand ipoteza in care testatorul n'a

lasat nici mostenitori rezervatari, nici legatari universali, ci
numai mostenitori nerezervatari, obliga pe legatarul cu titlu
universal a cere posesiunea dela acestia, dupa ce, bine inteles,.

ei o vor cere i doband dela justitie (art. 653).

In once caz, legatarul Cu titlu universal, ca i cel cu
titlu particular sau singular (art.: 899), nu va eere niciodat
posesiunea dela justitie, ci numai dela _mostenitori (art. 895(J. civil).

.Legatarul cu titlu universal n'ar putea cere posesiunea

legatului sau nici dela executorul testamentar, caruia testatoru). i-ar fi conferit sezina mobilelor (art. 911 C.
pentruca sezina executorului testamentar nu este o adev'rata
sezin, ci mal- mult o detinere cu titlu de sechestru 1).
Cheltuelile facute cu ocazia punerei in posesiune a legatarului, sunt in sarcina succesiunei, cu conditia lusa de a
nu se atinge rezerva mostenitorilor (art. 901 C. civg), solutieadmisa in privinta tuturor legatelor in genere.

690. 2 Dobndirea fructeror bunurilor legate (art..

898 C. civil).
In codul fr. nu exista nicio disnozitie in
privinta dobandirei fructelor de etre legatarul cu titlu universal, ceeace face ca acolo chestiunea este controversata..
Art. 898 din codal nostru, imprumutat dela 864 din codul

italian, curma once discutie, punand pe legatarul cu titla

I) Vezi tom. IV, partea I, p. 198, 227 ei 362. Vezi i infr 4, No. 724..

www.dacoromanica.ro

PLATA DATORIILOR, ART. 896

CONTR. LA DATORLI, ART. 775.

501

universal pe aceeas treapta Cu legatarul univ'ersal, asa a art..

998 este explicat prin anticipatie prin cele spuse sub art. 890.

691.

Plata datoriilor (art. 896 C. civil).

Legatarul cu titlu universal, lund o parte din universalitatea
bunurilor defunctului, trebue sa plateasca datoriile i sarcinile succesiunei, ca i legatarul universal, in proportie
parte& sa, si ipotecar pentru tot, daca a primit un imobil al
30

defunctului, grevat de ipoteci, ramAnandu-i in acest din urma

caz, recurs contra celorlalti comostenitori sau colegatari (art.

778, 779, 902 C. civil).

Ct pentru legatarul in uzufruct al unei tirni oarecare
din universalitatea bunurilor defunctului, el nu contribue,
impreun cu preprietarul, la plata datoriilor, dect pentru
dobanzile acelor datorii (art. 552 C. civil).
Legatarul ca titlu universal, ca i cel universal, va plti
insa partea sa corespunzatoare din datoriile i sarcinile succesiunei, ultra vires emolumenti, daca a acceptat legatul pur
simplu, fara beneficiu de inventar (art. 897 C. civil).
692. Contribuirea la datorii (Raporturile legatarilor
i motenitorilor futre ei) (art. 775 C. civil). Plata datoriilor este privitoare la raporturile dintre mostenitori cu
creditorii succesiunei, pe &id eontribuirea la datotii determina relatiile 'mostenitorilor intre ei.
Legatarii universali sau. cu titlu universal contribuese
ca mostenitorii la plata datoriilor si a, sarcinilor succesiutei

in proportia in care ei platesc aceste datorii. Prin urmare,

partea lor contributorie este egala cu partea lor obligatorie_
Astfel, legatarul Cu titlu universal, care are vocatiunepentru jumtate din avere, plateste jumatate din datorii, iar
mostenitorii platesc cealalta jumatate.

Daca defunctul n'a lasat niciun mostenitor rezervatar,

ci mai multi legatari cu titlu universal, fiecare va contribul
iara0 dupa analogia prtei sale.
Daca defunctul a lasat numai un mostenitor legatar
universal, el va piad toate datoriile, pentrucl la toata averea.
Testatorul rgmane ins liber de a schimba modul de

www.dacoromanica.ro

502 COD. CPT.- CARTEA III.-TIT. II.- CAP. V.-S. V.-ART. 902 1.

contribuire la datorii, sub conditie, bine inteles, de a nu se

atinge rezerva mostenitorilor (art. 847 C. civil) 1).

693. Plata legatelor particulare (art. 902 1).

Testatorul fiind liber Ze a dispune de bunurile sale asa cum
Intelege, poate pune plata legatelor in sarciva celor ce va
crede de euviinta, fie ei mostenitori legitimi, regulati sau
neregulati, legatari universali, cu titlu universal sau cu titlu
particular. Dispozitiile sale sunt pentru toti obligatorli, fara
ca ele sa' poata insa aduce vreo atingere rezervei mostenitorilor, pe care ei trebue s'o primeasca intacta, euratet pi slobock de condiVii fi de alee fnsa'reinri, dupa, cum se exprima art. 972 din eodul Calimach (art. 774 C. austriac) 2).
cCu legaturi se insareineaza toti dimpreuna mostenitorii, daca
testat4u1 i-au tnsemnat anume, lar de au zis numai simplu: sa dea
rnostenitorii mei, atunei vor da dupa analogia partei lor; iar
nirea legatelar ponte testatorul s'o ineredinfrxe nun* unuic din
mostenitori sau si din legatarv, zice art. 788 din codul Calimah
(649 C. austriac).

Art. 790 din acelasi eod, dispune, de asemenea, ca:,

Daca testatorul lasand legatum cuiva, i-au poruncit ca sit
del altuia o suma hotarita sau un lucru 'hotrit, atunci se lndatoxeste legatarul san s implineasca desavarsit porunca aceluia, sau
-sa se lepede de legatum.

Dach' testamentul nu euprinde -nicio dispozitie cu privire

la plata legatelor, se va aplic art. 902 1, care considera

legateIe particulare lasate de defunct ca datorii i sarcini ale
,succesiunei si care, ca atare, le impune mostenitorilor ab
intestat, legatarilor universali i celor cu titlu universal (nu
Insa i celoi cu titlu particular) care, in lipsa unei anume
-stipulatii din partea defunctului, nu platesc nieL datoriile
niel legatele. Indata ce persoanele de mai sus au primit suc,cesiunea, ele sunt obligate a achit legatele, fiecare in proportie ca ceeace primeste, nu din succesitine, dupa cum gresit

se exprima art. 902 1, ci din partea disponibil'a; ceeace

insemneaza

ea,

legatarul are o aetiune personala ex testamento,

1) Vezi supr4, p, 496.

Vezi supr4, p. 399.

www.dacoromanica.ro

PLATA LEGATELOR PARTIULARE.

503

pentra dobandirea legatului, in contra celui obligat a-1 achita,

Aceasta 1as. ns a se presupune el legatul a fost determinat

numai in specia sa (legatum generis) (art. 908 C.

cgei dacg el are de obiect un corp cert i determinat in individualitatea sa, (art. 903), legatarul n'are numai un drept
de creant contra celui obligat a plrtl legatul, ei o actiune
real in revendicare

Din imprejurarea c.
mo0enitorii eat i legatarii
universali sau cu titlu universal plgtesc legatele particularer

Intocmi ca

datoriile succesiunei (art. 777 C. civil), in

proportie cu ceeace primesc din partea disponibilg, rezult
i

cei solvabili nu rAspund de insolvabilitatea celorlalti i cg,

paguba in asemenea caz, privete pe legatar, conform principiului cunoscut:
Nec pro his, gui solvendo non sunt, onerari coheredes oportet,.
(Comostenitorii nu trebue s'd fie Ingrcinati cu plata legatelor pentru
cei care sunt insolvabili). (L. 33, Pr., in fine, Dig., XXXII,, De legatis, II) 2).

MoOenitorii i legatarii vor plt legatele particulareultra vires emolumenti, dacg, n'au primit succesiunea sub.
beneficiu de inventar, art. 897 C. civil, care admite aceast,
regul, fiind aplicabil 0 la legate 3).

Si vero non fecerit inventariunz secundum hane figuram,

sicut pradiximus, non retinebit Palcidiam, sed conzplebit legatarioset fideiconzinissarios, licet purce substantice morientis transcendat

mensuram legatorum dallo'. (De cateori mostenitorul n'a fkut inventar In forma de mai sus, el nu va We sA retie cuarta Falcidiar
ci va plAtl pe legatari i fideicomisari, cu toate c totalitatea legatelor Intrece valoarea succesiunei defunctului). (Nov. 1, cap. 2, 2,_
ab initio).

Legatarul universal, care va lua intreaga parte dispova plt1 deci toate legatele.

Dad, exist mai multi legatari universali,. obligatia de

a OM legatele particulare apasg, asupra fiecgruia din ei, toti
a vgnd acela0 titlu, afarg, de cazul cand testatorul ar fi inVezi tom. IV, partea II, p. 235 EA p. 333., precum i nfra., No. 718

Vezi tom. IV, partea II, p. 235.

Vezi supr, p. 186, No. 380.

www.dacoromanica.ro

COD. CIV. CAII.TEA III. TIT. II.

504

CAP. V.S. V.

sreinat numai pe unul din ei cu plata legatelor particulare,

-ceeace $tim ea el poate face.
Dac, pe lng legatarii universali, ar exist $i legatari
cu titlu universal, ace$tia vor contribul cu cei dintai la plata

legatelor particulare, in proportie cu ce vor la din partea

disponibil (art. 775, 896 C. civil).
Legatarii tuturor mobilelor vor Old legatele particulare
de mobile, iar legatarii tuturor imobilelor vor plti legatele
de imobile.

Legatarul unui uzufruct universal sau cu titlu universal,

contribue $i el, impreun cu proprietarul, nu numai la plata

datoriilor defunctului, dar $i la plata legatelor particulare

luate de el, care snnt o sarcin a prtei disponibile. Prin
urmare, proprietarul va plti capitalurile legate de defunct,
iar uzufructuarul va plt dobanzile acestor capitaluri, dac
defunctul n'a dispus altfel.
Nici intr'un caz bag mo$tenitorii rezervatari, -we contribuesc la plata datoriilor (art. 774, 777 C. civil), nu sunt
-obligati la plata legatelor, pentrucl rezerva lor nu poate fi
atins printeun legat universal, rezervatarul va exercitA ac-tiunea in reductiune.

694. Modul cum se platesc legatele.

tiu:L cA raai
intli se pltesc datoriile testatorului %,i apoi legatele, fr ca
-el s poat modifia aceast reg-ul 1).
cNemo liberalis, nisi liberatusz 2).

Principiile relative la plata datoriilor apliandu-se $i la

plata legatelor, legatarul nu poate fi silit a prim' alt lueru
-cleat cel legat, cu toate ea valoarea lucrului oferit ar fi mai
-mare sau egal cu aceea a lucrului legat:
4 Cum per fideieommissum a liquid relinquitur, ipsum prcestandum quod relielum est. (De cateori se lasA ceva prin fideicomis,
trebue sA se dea ceeace a fost Igsat). (L. 11 17, Dig., XXXII, De
legatis).

Tot astfel, legatarul unei sume de bani nu poate fi

constrns a prim' altceva cleat bani, chiar dac n'ar exist&
Vezi supra, p. 117, No. 251.
Vezi supra, p. 117, No. 251; p. 204, No, 406, etc,

www.dacoromanica.ro

MODUL CUM SE PLXTESC LEGATELE.

505

bani in succesiune, ramanAnd cr.. eel insarcinat cu plata le--

gatului sali procure bani de unde va crede de cuviinta:

Hera pecuniam legatam dare compellitur, sive de suo, sive
ex venditi one rerum hereditariarum, sive uncle voluerit. (Moqteni-

tnrul este obligat a da suma de bani legat sau pltind-o dela el,
sau vnzand lucrurile succesiunei, sau land-o de unde li va place.).

(L. 12, Pr., Dig., XXXI, De legatis, H).

cI3anii ce s'au lsat legatum trebue a se plal O. de nu vor
fi bani In averea legatarului, zice art. 803 din codul Calimach.

In fine, persoana insrcinata cu plata unui legat, nu

poate s" de bani in locul lucrurilor legate, chiar daca ar
ave, motive de afectiune pentru a retine lucrul in natura 1).
Nimic n'ar impiedia insa pe testator s', lese alegerea
debitorului legatului de a-1 plati in bani sau in mobile ori
in imobile de ale succesiunei.

O asemenea alegere ar putd, fi lasata i beneficiarului

legatului particular.

La caz de indoiala, adeca atunci and nu se poate

cui testatorul a lsat alegerea: legatarului sau debitorului
legatului, ea se va cuven acestui din urma prin aplicarea
regulei In virtutea cdreia clauzele indoelnice se interpreteaz
In contra creditorului i in favoarea debitorului (art. 983
C. civil):
cSbnzper in obscuris, qua nzinimum est sequinzur. (L. 9,
Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17) 2).

De ateori lucrul legat exista i este in comert, insa

debitorul legatului nu poate sa-1 da, el va plati legatarului
valoarea lucralui legat din vremea mortei testatorului (justam

wstimationem), in locul lucrului pe care el nu poate

da (art. 906 C. civil).
Valoarea lucrului va fi, de asemenea predata, in locul

lucrului legat, atunci and nest lucru a perit prin faptul

sau culpa debitorului legatului; sau and el a perit in urma
punerei sale in intArziere, in cazul and legatarul n'ar fi
Cpr. L. 71 4. Dig., XXX, De legatis I; art. 790 ai 802 C. Calimach, etc.

Vezi supra, p. 481.

www.dacoromanica.ro

506 c. Qty. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. V.ART. 894 2.

suferit paguba lucrului, daca acest lucru i-ar fi fost predat

la timp.
e Qui in mora est, culpa non vacat. (Cine este In IntArziere
nu scapg de culpil).

sau, dupa cum se exprima o lege din Digeste:

4 Unicuique sua mora nocet. (Debitorul Gare este In Intar.ziere de a satisface pe creditorul su, ra-spunde de dauna cauzata
prin Intilrziere). (L. '173 2, ab initio, Dig., De div. regulis juris
a,ntiqui, 50. 17) 1).

Mara, de aceste cazan, debitorul legatului nu va datori

nimic, la caz de perirea lumilui fara culpa lui.
695. III. Legatul singular sau particular. (Noliunea
si caracterele acestui legat) (art. 894 2). Art. 894 2
-da o definitie negativa a legatplui singular sau particular,
ziand ea orice legat ,care n'are de obiect o uniyersalitate de
bunuri sau o fractiune dintr'o asemenea universalitate, este un

legat singular (art. 909) sau particular (art. 775,. in fine).

Jurisconsultul Florentinus define0e legatul sigular in
modul urmAtor:
eLegatum est delibatio hereditatis, qua testator ex so, quod
universu in heredis foret, alicui quid collatum velit. (Legatul este o
micsorare a succesiunei, prin care testatortil voeste sA se deft un

lucra cuiva din bunurile sale, care, fril aceasta dispozitie ar fi

apartinut In Intregimea lui mostenitorului). (L. 116, Pr., Dig., XXX,

De legatio I).

O alta lege din Digeste zice:

gL gatum est donatio testamento relicta. (Legatul este o donatiune facutil prin testament). (L. 36, Dig:, XXXI, De legatis II);
o danie prin diatI, zice Andr. Donici (capit. 38, despre
legata sau daniile cele prin diatei).
cLegat se zice darul cel cu diatI, sau Cu deosebia Insemnare,
41Aruit dupA moarte, zice codul Caragea (art. 1, partes IV, cap. 4).

Aat doctrina cal

jurisprudenta considera, ca legate

1) Vezi tom. V,. p. 193, text e nota 2; tom. Vi, p. 150, text si nota 3;
p. 355, text si nota 4; p. 492, p. 513, p. 819, etc, Cpr. art. 287 C. german;
art. 1044 2, 1074 2, 1102, 1156 2, 1479, 1601, etc. C. civil romin. Vezi
i infret, p. 512, 513. Mai vezi tom. III al acestei lucriiri, No. 47 bis; tom. ,IV ,
No. 298, etc.

www.dacoromanica.ro

LEGATUL SINGULAR St EFECTELE Un':

507

singulare sau particulare: legatul tuturor mobilelOr sau tuturor

imobilelor; legatul unei anume eategorii de bunuri, mobiliaresau imobiliare; legatul unei pirti individual determinat
dintr'un imobil; legatul unei succesiuni cuvenita testatorului

nelichidatA in timpul vietei sale; legatul ap zis de liberariune, adeea prin care creditorul iarta debitorului datoria
O

sa 1); legatul nzufructului tuturor bunurilor testatorului P) i,

a fortiori,, al unei fractiuni din aceste bunuri, etc.
Aceasta solutie, generalmente admisa in Franta, este cu
atat mai admisibil la noi, cu cat art. 550r din codul nostra

nu vorba;te ca textul corespunzator fiancez (art. 610) de

legatarul universal ri cel cu tillu universal al uzufructului,
ci de cel ce cagtiga cu titlu gratuit un uzufruct universal
sau cu titlu universal, schimbare de text care se datorete
observatiilor lui Marcad, dupa care uzufructuarul averei
intregi a testatorului este un lega tar singular sa,u particUlar.

ifectele legatului singular sau particular.

Efectele acestui legat, ea O a celorlalte, sunt relative: la punerea legatarului in posesiune; la dobandirea fructelor bunelor
legate; O, in fine, la plata datoriilor tegtatorului.

10 Punerea in posesiune a bunurilor cuprinse

In testament (art. 899 2).

Legatarul singular, ca ()rice
legatar in genere, nu poate intr cu dela sine putere in posesiunea legatului sdu, ci trebue s'o ceard, daca cei in" drept
nu i-o dau de bulla voe. In lipsa de text, el va cere aceasta
posesiune dela mWenitorii rezervatari investiti cu sezina; in
lipsa acestora, dela legatarul universal sau en titlu universal,
daca asemenea legatari exista', iar in Iipsa O a acestora, dela
ceilalti mogtenitori, fie chiar neregulati, dupg ce toti acetia
vor fi i ei pu0 in posesiune.
In lipsa de moOenitori i de legatari, succesiunea va fi
declarata vacant, iar legatarul singular -va indrept, cererea
sa contra curatorului acestei succesiuni (art. 724 C. civil).
') Cpr. Andr. Donici, cap. 38 2.
2) Vezi supret, p, 441, 493 si p. 499, precum si tom. I al acestei lucari,
p. 509, nota 1. Mai vezi tom. III, partea I, p. 522. nota 4; torn. IV,
platea II, p. 223 si 23. In cht priveste deosebirea ce exista futre un legat de
uzufruct s'i un legat de venituri, vezi tom. IV, partea II, p, 243-, nota 4.

www.dacoromanica.ro

-508 C. CIV.- CARTEA III.-TIT. II.-CAP. V.-8. VI.-ART. 899 2 si 900_

Niciodata insa legatarul singular, ca i cel cu titlu universal, nu va putea cere punerea sa in posesiune dela justitie
(art. 891, 895, 809 C. civil) 1).
Legatarul de lucruri mobile nu va putea cere posesiunea
sa nici dela executorul testamentar.
Cat pentru proprietatea luerului legat, proprietarul singular o are, ca si ceilalti legatari, din ziva mortei testatorului, de cateori este vorba de un corp cert i determinat

(art. 644 si 899 1).

Daca lucrul legat nu este determinat in ipso individuo,

ci numai In specia sa, atunci el are o actiune personal& ex
testamento pentru dobanclirea legatului, in contra celui obligat
a-1 OW (art. 902 C. civil).

698. 20 Dobfindirea fructelor bunurilor legate (art.

899 2, 900 C. civil).
Fructele naturale i civile nu se
mai cuvin astzi legatarului singular din ziva mortei testatorului, dupa cum le atribuia art. 849 din codul Calimach, ci
numai din ziva de cand el a cerut posesiunea prin judecata,
,sau de and cei in drept i-au incuviintat predarea legatului.
PaulIn acest moment, fructele apartin mostenitorului,
principiu aplicat atat legatarului universal (art. 890), cat si
celui ca titlu universal (art. 898 C. civil).
Prin exceptie, fructele se cuvin legatarului din ziva
mortei testatorului in doua cazuri i anume: 1 cam' testatorul a declarat el insusi n ternteni expre?i, in testamentul
care cuprinde legatul sau intr'un ,testament posterior, ca el
voeste a se urm altfel; 2 in caz and i s'a legat Cu titlu
-de alimente o renta viagera sau o pensiune (art. 900 C, civil);

pentruca, in asemenea caz, legatul avand de obiect intretinerea zilnica a legatarului, testatorul este presupus a fi avut
intentia ca el sa intre deindata in dreptul San, pentru a avea

cu ce tre.

Dispozitia exceptionala a art. 900 C. civil se aplica

tuturor legatelor in genere, dei acest text face parte din
sectia care se ocupa numai de legatul singular 2).
Contra, C. Galati, Dreptul din 1895, No. 47, p. 389.
Nu numai art. 900, dar ei art. 899 1, 901 s1 902 se aplici tuturor

ilegatelor in genere.

www.dacoromanica.ro

PLATA DATORIILOR.

ART. 775, 909.

509

Aceast, dispozitie fiind tusa o derogare dela dreptul

comun, trebue sa fie mrginita la cele doul cazuri limitativ
prevazute de lege, fr, a pntea fi intinsd i la altele.
Astfel, legatarul unui uzufruet n'are drept la fructe din
ziva mortei testatorului, devi exista asemnare intre legatul
unui uzufruct i acel al unei rente viagere, ci numai dela
cererea in judecat, sau dela predarea legatului de bunavoe,

conform art. 899 C. civil.

Chestiunea este fusa controversat 1).

Solutia de mai sus se aplica nu numai legatului unui

uzufruct, dar i celui al nudei proprietAti 0, a fortiori, legatului unui drept de uz sau de abitatie.
699. 30 Plata datoriilor testatorului (art. 775 in fine
si 909 C. civil). - Legatarul singular nu p1ate0e, in prindatoriile i sarcinile succesiunei, oricat de mare ar fi
valoarea legatului su, pentruca el neprimind decat un obiect
particular; / tim c datoriile nu sunt o sarcina a bunurilor
particulare, ci a universalittei bunurilor :
cAes alienum totius patrimonii non certarum rerum onus est.
(L. 15, ab initio, Cod., Pe donatianibus, 8. 54) 2).

Principiul c legatarul particular nu pltqte datoriile

testatorului sufera mai multe exceptii i anume:
1 Cand testatorul i-a impus anume plata unei sarcini
sau unei datorii, fie in mod expres, fie in mod tacit;

29 Cand in succesiune nu se mai gse0e alta avere

decat cea legata 3);

3 Cfind legatul particular ar consista inteun iruobil

grevat de o ipoteca, in care caz legatarul este obligat propter
rem detentam (art. 1790 C. civil), ramanandu-i recurs contra
moOenitorului sau legatarilor universali ori cu titlu universal

.(art. 1108 2 si 1799 C. civil;

4 Legatarul singular poate uneori s'a' fie obligat la plata
datoriilor prin ins4i natura lucrului care face obiectul legaVezi tom. IV, partea II, p. 292, text si nota 5.
Vezi supret, p. 6, 185 trm., 322 si tom. I al acestei lucrliri, p. 509, etc.
-Vezi Irisa critica legei in aceastrt privintit in tom. IV, partes. II, p. 294.
Cas. S. I, Bult. 1912, P. 768 si alte decizii citate in tom. IV, partea
,p. 295, nota 1.

www.dacoromanica.ro

510 COD. CIV. CARTEA ILLTIT. IL CAP. V. S. VI.ART. 901.

tului. Astfel, legatarul unei succesiuni cuvenita testatorului,

gau al partei lui dintr'o societate ori dintr'o universalitate
juridica de bunuri, luand lucrul aBa, cum il posed ttstatorul,
va moBten1 nu numai activul, dar i pasivul acestei universalitati de bunuri;
5 In fine, vom observa, ca, in caz de a murl, adoptatul
fara descendenti legitimi sau legitimati, lucrurile venite lui
dela adoptator prin dar sau succesiune, ce se gsesc in naturd la moartea adoptatului, adeca in patrim- oniul lui, se
intofc la adoptator sau la descendentii si, cu obligafria

a contribui la datorii. Acesta este un caz exceptional in

-care succesorii particulari contribuesc la plata datoriilor.

700. Cheltuelile relative la punerea n posesiune

(art. 901 C. civil).
Cheltuelile cererei pentru predarea sau
punerea In posesiune a legatelor sunt in sarcina succesiuneir
pentruca predarea se face in interesul comun, adec al legatarului, care primeSte legatul Bi al moBtenitorului care-I plateSte..

Legea nu permite lush' ca aceste cheltueli adaogate la

valoarea legatului s intreaca partca disponibila i si atingd
rezerva, care trebue s, parvie intacta moBtenitorilor rezervatari.

Testatorul este ins/ liber, tot sub conditia de a nil atinge

rezerva moBtenitorilor, s, pue aceste cheltueli in sarcina legatarului, pentruca el poate sa mareasc sau s micBoreze legatul,

vointa sa putandu-se manifesta atat in mod expres cat Bi in

mod tacit.
Cat pentru cheltuelile de inventar, imprteala i lichi-

darea averei, ele facandu-se inteun interes comun, sunt in

Barcina moBtenitorilor Bi a legatarilor, putin importa dac
partea disponibila este sau nu epuizat.
Taxele de mutatiune care, dupa art. 48 din legea tim-brului, erau de 2, 3, 4, 6, 9 e 12 la suta privesc pe legatar,
aceste taxe fiind in sarcina achizitorului 1). Testatorul pateins/ s le pup in sarcina moBtenitorului.
2) Azi aeeste tase sunt previlzute de art. 17 al nouiei legi a timbrului
din 1927 (M. O. No. 92/927).

www.dacoromanica.ro

LUCRITRILE CARE POT FI LEGATE.

511

Atat Ministerul de finante cat i justitia pot O. acorde

taostenitorilor legitimi sau testamentari_wiul gnu raai multe
termene in lnntrul carora ei trebue s plateasca taxele cuvenite fiscului 1). Termen ele acordate nu puteau insa fi mai mari

.de doi ani i nici inteun caz nu puteau fi prelungite nici de

Minister, nici de justitie (art. 69 L. timbrului 2).
Art. 901 din codul civil cuprinde o dispozitie generala,
aplicabila tuturor legatelor in genere, desi acest text se gg-seste in sectia care se ocupa numai de legatele singulare sau
particulare.

701. Lucrurile care pot fi legate. Toate lucrurile,

In genere, fie mobile sau imobile, prezente sau viitoare, precum
toate drepturile reale sau personale, ce sunt in comert, pot
face obiectul unui legat singular sau particular.
Daniile cele prin diata lasate pet sa fie in lucruri miscatoare
sau nemiscatoare, in folosin0 de vnituri, dobanzi, roduri, iertare
de datorii de bani, si altele, zice codul hit Andr. Donici (cap. 38 2).

De obSe se pot rasa legatum toate lucrurile supuse comer-tului, cum si driturile, manufacturi i alte lucran i care se pot prezice art. 795 din codal Calimaoh (653 C. austriac).
Ouod in rerum natura adhun non sit legan i posse. (Se poste

lega ceeace nu exista Inca, adeca, lucrurile viitoare). (L. 24, Pr.,
Dig., XXX, De legatis, 1).
Etiam ea quae futura sunt, legan i possunt, ut insula vel in
mare, vet in fluminibus enata . (Se ponte lega chiar lucrurile ce
-vor exista in viitor, precum insula ce se va forma In mare ,sau
.intr'un fluviu), (a 17, Pr., Dig., XXXII, De legatis III).

Astfel, legatul singular poate s aibg, de obieet corpuri

certe si determinate in individualitatea lor (species) en fel
(art. 796 C. Calimach), sau un corp determinat numai in
genul sau (genus), en deob?te (art. 796 C. Calimach).
Se poate, de asemenea, rega un drept de uzufruct, de
uz, de abitatie, o servitute, o creanta existenta contra unui
tertiu i chiar contra legatarului, o succesiune cuvenit testaCpr. C. Galati, Dreptul din 1895, No. 17, p. 389.
Azi art. 56 dui:A noua lege a timbrului din 1927.

www.dacoromanica.ro

512

COD. CIV.

CARTEA

TIT. II.

CAP. V.

S. VI.

torului i chiar un fapt posibil 0 licit, de exemplu: un fapt

al mWenitorului:
Non solum res possunt legan i sed etiam facta

1).

Si testator dan i quid jussisset, aut opus fieri, aut ?MMUS

dan.... (DacA testatorul a InsArcinat pe moSenitorul sail de a da
,sau de a face ceva...). (L. 49 4, ab initio, Dig. XXXI, De legatis II).

Rdmne insg bine inteles cA faptele imposibile sau ilicite

fac ca legatul sg, fie nul, fie el imposibilitatea provine din

lege, din naturg sau dela om.
Impossibilium nulla est obligatio . (Nu se ponte cineva
(L. 185, Dig., De div. regulis

obligh promitAnd un lucru

juris antiqui, 5tP. 17).

Un legat privitor la o presta0une imposibild In momentul

devolutiei succesiunei, sau care contravine unei proibitii legale
existentA In acel moment este lipsit de once efect (ist unwirksam),.
zice art. 2171 din codul german 2).

Se poate leg un fond de comert, o operI de art sau

de tiintg., un brevet de inventiune, etc.

Se poate leg un lucru intreg sau numai o parte din el

(leg atum, parlitionis) 3).
Se- poate, de -asemenea, leg partea indivizA ce cineva

are inteun lucru.

pAmAnturile c1g.e4e0i pot fi legate, ins6 numai in
folosul stenilor neimproprietAriti 4).

Pentru ca un lucru sa poat fi legat trebue ca el sa

poats fi transmis prin suecesiune. Astfel, un uzufructuar n'ar
pute leg dreptul su de uzufruct, pentruch" acest drept se

stange prin moartea sa (art. 557 C. civil).

Si usum rruetunt habeam, eumque legarerim, nisi posteet pro-

prietatem ejus nactus sim, inutile legatum est (Dach avAd un

simplu uzufruct asupra unui lucru, am legat acest uzufruct altuia,
acest legat va fi inutil, de ateori n'am dobandit Inainte de a muri
proprietatea acestui lucru). (L. 24 1, Dig., XXX, De legatis
11 Vezi infra, No. 709.

Vezi ei art. 308 din acelasi cod, la care se refer textul de mai sus.Cpr. Ulpiani Regul., De legatis, 124, 25. Vezi asupra legatului par titionis, Dernburg, Pandekten. III, 119, p. 233, nota 6 (ed. a 7-a).
Vezi tom. IV, partes II, p. 246, nota 2.

www.dacoromanica.ro

LEGATIIL IINIII CORP CERT I DETERMINAT.

ART. 903, 904. 513

Am vazut ea, numai lucrurile ce sunt in comen pot fi

legate sau daruite (art. 1264 C. Calimach), dup cum numai
aceste lucruri pot face obiectul unui (ontract (art. 963 .C. civil).

De aceea s'a i decis ca nu se poate lega, un cadavru.

Un asemenea legat a fost fcut de publicistul Vangelas, hisa
acest testament a fost ca drept -cuvnt anulat 1).

702. Legatul unui corp cert i ()eterminat (art. 903,

904 C. civil).
Lucrurile pot fi determinate numai in genul
sau in specia lor. Astfel, cAnd am zis: las lui X o m90e
sau o casa, Moral este determinat numai in gen; pe cand
atundi cnd am zis : las lui X cutare moie sau cutare casa
a mea, lucrul este determinat nu numai in gen, dar i in
specie, in ipso individuo, pentruca se $tie care mo0e san
care casa face obiectul legatului. Despre acest legat se ocupa

art. 903 din codul civil.

Prima regula care rezulta din acest text este ca lucrul
legat trebue sa fie predat legatarului Cu accesoriile sale necesare, fiindca aceasta a fost, dupa toate probabilitatile, vointa

testatorului. El n'are lusa drept la accesoriile care nu sunt

absolut necesare la intrebuintarea lucrului legat.
(Sunt tomen quaedam quae omni modo legatum sequuntur).
(Sunt lucruri care urmiiresc ca accesorii necesare lucrul legat). (L.
52 9, Dig., XXXII, De legatis, III) 2).

Care lucruri accesorii sunt necesare, i care nu sunt

necesare? Chestie de intentie i de apreciere a instantelor
de fond.
Astfel, vor fi considerate ca accesorii necesare ale unei
prin urmare, vor fi predate legatarului odata cu
mo0i

mo0a legat: mobilele pe care legea le declara imobile prin

destinatie; aniinalele afectate la cultura pa'mfintului; instrumentele de aratura, paele i gunoaele; titlurile de proprietate;
cheile unei case 3), etc.
In privinta mobilelor, vom considera, ca accesorii nece,Vezi torn. IV, partes JI, p, 248.
Cpr. art. 1326 C. civil actual.
Cfind s'a legat o casa, legatarul va avea drept la usele i ferestrele e,i,
Insli nu ea la niste lucruri accesorii, ci ea la niste lucruri care fac parte integrantii, din casii. Vezi tom. IV, partea II, p. 250, 251.
D. illexandresal. Principiile Dreptului Civil Romftn. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

33

514

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II. CAP. V. S. V.

sare: cheile, zavoarele i broasca dulapului legal; sporul ani-

malelor legate 1); privazul unui tablou; globul unei lampe;

teaca unei sabii; cutia unui juvaer
etc.
La Romani, legatul unor inele nu cuprindeA frig cutia lor :
elkm annulis. legatis dactyliotecae non cedunt. (L, 53 1,
Dig., XXX II, De legatis III).

Legatul lichidelor cuprinde, in genere, vasul care le contine daca testatorul n'a dispus altfel, etc.
cLegatul lucrurilor curgtoare se d Impreun Cu vasele loro,
zice art. 822 din codul Calimach (677, in fine, (J. austriac).

A doua regula care rezulta din art. 903 C. civil, 0 a

carei aplicare o gasim in art. 904 si 905, este d lucrul
legat trebue sa fie predat in starea in care se gase0e la
moartea testatorului :
Der legatar libernimmt die Sache in dem rechtlichen Zastande, in dem sie sick zur Zeit- des Todes des Erblassers befindet,
zice Unger 3). (Legatarul ik luerul In starea juridic In care se
gsete in momentul mortei testatorului).

Tot astfel se exprima i Windscheid :

(Der Vernztichtnissmehr erhtilt die permachte Sache so, wit,
zur Zeit des Todes des Erblassers ist 4). (Legatarul primete lucrul
legat aa cum se gsWe In momentul mortei testatorului).
eFundus legatus taus dan i debet, gualis relictus est. (Fondul
legat trebue s fie predat aa cum a fost lsat de &Tuna). (L. 116

4, ab initio, Dig., XXX, De legatis, I).

Dreptul legatarului deschizAndu-se numai la moartea

testatorului (art. 802 C. civil), lucrul legat se va pred in
starea in care se gse0e in acel moment, chiar daca testatorul 1-ar fi deteriorat in timpul vietei sale, pentruca el fiind
proprietar, poate sa-1 intrebuinteze dupa bunul sau plac, ,au
Cpr. art. 17, cap. IV, cap. 4 C. Carageai L. 21 Dig., XXX, De legatis, I, etc.

Vezi 'Unger, System des sterreichikhen allgemeinen privatreehts, I,

55, p. 455 urm.; Pacifiei-Mazzord, Instituzioni di diritto eivili italiano, VI,

343, p. 650, (ed. a 3-a), etc.

Das asterreichiselie Erbreeht systematiseh dargestellt, 67, p. 289. Cpr.
art. 801, -in fine, C. Calimach.
Lehrbuch des Pandektenrechts, III, 654, ab initio, p. 640 (ed. Kipp
din 1900).

www.dacoromanica.ro

3aRIREA IMOBILITLIII LEGAT. - ART. 904.

515

chiar sa-1 strice de tot; de uncle i consecinta c legatul

ramilne caduc daca lucrul legat a perit in timpul vietei testatorului (art. 927 C. civil).
Cate legaturi, ping a nu se da,, se stricii fireSe sau din vreo
intamplare peste putintA a se oprl (caz fortuit), sau de daruitor se
cheltuese, pagaba este a legatarului. Cate, din contra, din viclequg
sau grepla moSenitorului se stricA, pagaba este a moqtenitorului,
zice codul Caragea (art, 18 qi 19, partea IV, cap. 4).

Deci, daca testatorul, in mina facerei testamentului, a

deslipit o bucat din fondul legat, alipind-o la un alt fond
nelegat, aceasta bucata a fondului nu se mai cuvine legata-

rului, pentruca el a manifestat indeajuns intentia de, a-si

revoca In parte legatul.
Et magis est, ut quod alii destinatum est, ademptum esse
indieatur. (Este mai probabil ca. testatorul a inteles s deslipeascg

de fond partea ce el a unit unui alt fond), (L. 24 3, in fine,

Dig., XXX, De legatis, I).

Aceeasi solutie ar fi admisibil i atunci dud deslipirea

de fondul legat s'ar dator intamplrei.

Daca testatorul in loe de a deteriora lucrul legat 1-a

imbunatatit, din contra, sau 1-a infrumusetat, imbuntatirile
infrumusetarile vor folosi legatarului prin aplicarea aceluiasi principia (art. 904 C. civil).
Cat pentru schimbrile ce lucrul legat poate s dobandeasca din momentul mortei testatorului i pana in momentul
predrei legatului, se vor aplica principiile relative la datoria
unui corp cert i determinat.
Deci, dac, lucrul legat a dobanclit, in urma mortei testatorului, o valoare mai mare printr'o cauza naturala, de exemplu,
prin aluviune sau altfel, aceasta va folosi legatarului, dupa cum

el ar suferi i pagubele ce ar rezulta din micsorare de valoare datorit unui caz fortuit. Legatarul hind, in adevr,
proprietarul lucrului legat din momentul mortei testatorului
(art. 644, 802 C. civil), se va aplica maxima:
Res peril domino, sau
Casum sentit dominus 1).
1) Vezi supret, p. 181, 213, 348, 412, etc.; precum si tom. III al acestei
lucriiri, No. 47. Cpr. art. 18, partea IV cap. 4, C. Caragea, 801 C. Calimach, etc.

www.dacoromanica.ro

516

COD. CIV.

CARTEA IJI.

TIT. II.

CAP. V.

s. VI.

Daca ns lucrul a perit dupa ce mostenitorul a fost

pus in intarziere de a-1 preda, paguba Il priveste numai pe
el (art. 1074 C. civil), pentruca debitorul care nu-si indeplineste obligatia in arma punerei in intarziere, este in culpg 1).
Mostenitorul i, -in genere, once debitor al legatului,

avand obligatia de a prEda, lucrul legat, trebue 'Ana atunci

sa-1 pAstreze (art. 1074), ingrijind de el ca un bun proprietar
(art. 1080 C. civil):; de unde i consecinta ea el va trebul
s despgubeasca pe legatar pentru deteriorarile aduse lucrului

prin culpa sau negligenta sa (art. 9A, 999 C. civil), dupd

cum si vice-versa, el va ava drept la desp'gubiri pentru
cheltuelile facute spre conservarea lucrului legat.

702 bis. Ara vzut a, in calitatea sa de proprietar,

testatorul poate s desfiinteze lucrul legat, in care caz legatul
va fi caduc (art. 927 C. civil). Art. 904 prevede ipoteza

invers, adeca cazul and testatorul, care a legat un imobil,

a mArit in urna' acest imobil prin ate achizitii.
La Romani, si in dreptul nostru anterior, legatul unui
fond cuprindea i partile alaturate mai tarzin la acest fond
daca tet,tatorul le stApana inteun singur trup 2).
Art. 904 din codul actual, prasind dreptul roman, dispune, din contra, ca once imobil dobandit de testator, in
urma facerei testamentului, chiar daca ar fi alaturea i ar
forma un singar trup cu imobilul legat, isi pastreaza individualitatea sa i, deci, nu, se socoteste ca fachnd parte din
legatul primitiv, afara de cazul cAnd s'ar fi legat un loe

inchis sau imprejmuit al carui gard s'ar fi mutat in lima

de testator, lrgindu-se astfel locul primitiv, care facea obiectul legatului (art. 904 ultim).
Paragraful 1 al acestui text este o derogare dela principiul care voeste ca lucrul legat sa fie predat in starea in
care se gaseste la moartea testatorului (art. 903); pe cand
paragraful ultim al acestui text cuprinde, din contra, o aplicare a principiului general inscris in art. 903 C. civil; pentruck', la caz de marirea locului legat prin stramutarea
') Vezi supra, p. 505, 506. Mai vezi tom. III a1 acestei luerrai, No. 47
bis; tom. IV al aceleiasi lucrrtri, No. 298, etc.
2) L. 24 2, Dig., XXX, De legatis, I si L. 10, Dig., XXXI, De legatis, II; art. 834 C, Calimach; art. 13, partea IV, cap. 4, C. Caragea, etc.

www.dacoromanica.ro

MXRIREA LETCRULITI LEGAT. -

ART. 904.

517

prejmuirei, fondul legat se pre& astfel cum se gase0e la

moartea testatorului.

Art. 904 C. civil vortlind de imobile, se aplicd la once

imobile in genere: atat la fondurile rurale cat 0 la cele

urbane, la locurile sterpe (area)7 ca i la cele pe care ar

exista

Mai mult Inca, art. 904 se aplica 0 la legatele de

lucran mobile, ca toate ca judecatorii vor face foarte bine
de a examina intentia testatorului.
De cateori va fi insd vorba de legatul anei galerii de
tablouri, unei colectii de monezi, unei biblioteci, etc., achizitille
testamentului vor folosi, in genere, testato-

rului, aceasta fiind, dupa toate probabilitatile, intentia testatorului.

Acela0 principiu este aplicabil legatului urmi tamazlac

de vite, unei turme de oi, unui card de boj, de ram'tori, etc.

Paragraful 2 al art. 904, Maud iara0 aplicarea principiilor generale, dispune ea infrumusetarile i constructiile
noua, facute asupra fondului legat, fac parte dinteansul
ca atare, se cuvin legatarului.
Prin constructii nou se intelege, cu toata controversa
ce exista asupra acestui punct, atat cele adaose constructiilor
anterioare, cat 0 cele ridicate, in urma facerei testamentului
pe un loe sterp :
Omne guod incedificatur, solo cedit (ert. 489 C. civil) 1).
Si areae legatae domus. imposita si,, debebitur legatario, nisi
tentator mutavit voluntatem. (Daca testatornl care a letzat un loe

sterp, a ridicat pe acest loe o clildire, clr-direa va fi datoritg legatarului, de cateori nu se dovedeste ca el 0.-a schimbat vointa),
-(L. 44 4, Dig., XXX, De legatis, I).
Si areae legatae, post testamentum factum, cedificium impositum est, utrumgue debebitur, et solum et superficium. (Daca testa-

toral, dupg ce 0-a fgcut testamental, prin care a legat un loe sterp,
a ridicat pe acest loe o clgdire, mo0enitorul datoreste si una 0 alta,
a.decg :

atAt pgmantul at i clgdirea). (L, 39, Dig., XXXI, De

legatis, II).
De va serie, cum am zice, legat vreun loe fdrei namestie, qi
la urmg va face pe ditnsul. namestie, qi nu le va deosebl, se inteleg
Vezi tom. I al acestei lucriiri, p. 417, No. 569.

www.dacoromanica.ro

518 C. CIV. CARTEA nr. TIT. II. CAP. V. S. VI. ART. 908.

dimpreun cu locul fi namestiile si celelalte, zice codul Caragea

(art. 13 2, partea IV, cap. 4).

Se decide, de asemenea, ea fondul legat trebue s fie

predat impreun Cu servitutile active dobandite in folosul
acestui fond, aceste servituti fiind inseparabile de el.
703. Legatul unor lucran i nedeteiminate (genus)
(art. 908 C. civil).
Legatul unui lucru nedeterminat (legatum generis) este valid, sub conditia ins ca acest lucra
s poat fi determinat. Determinarea se poate face prin artarea genului, a msurei, catimei, num'rului, etc.
cai autem non apparei, quid, quale, quantum que est in stipulatione, incertam esse stipulationem dwendum est. (CAnd nu se vede:

ce lucru s'a stipulat, care este calitatea, cantitatea sa, trebue sA

zicem cil aceasta stipulatie este nedeterminatii). (L. 75, Pr., Dig
De verborum obligationibus, 45, I).

Astfel, este nul legatul unui animal, legatul de vin,

grille, sau alte producte, frA Did() alt determinare, pentrucl
debitorul legatului ar pute s se libereze predand once animal,
de exemplu : un purice, o nausea, etc., sau o cantitate de producte rick de mica, de exemplu : un grunte 1); ceeace ar
face dreptul legatarului iluzoriu :
eLegatum, nisi certae rei sit..., nullius est momenti). (Legatul
unui lucru necert... nu valoreazA In niciun timp). Pauli Senten.,.
De legatis, III, 7, 13).

Legatul unui cal, unui bou, a 100 decalitri de vin, a

100 saci de gram, etc., ar fi din contra valid, pentruc animalul legat este determinat in genul su, dup, cum este determinatil kii cantitatea sau catimea productelor legate 2).

De asemenea, tot valid ar fi $i legatul prin care s'ar

IAA cuiva productele necesare pentru consumatia sa anuald
sau a familiei sale, Iiindcl, in asemehea caz, catimea legat
poate fi determined.
Dac, la rnoartea testatorului, nu se gaseste in succeI) Cpr. L. 94, Dig., De verb. obligationibus, 45. 1. Vezi Unger, System
des sterreichischen atlgemeinen Privatrechts, I. 60, p. 406, nota 10. Vezi deacelasi autor, Das sterreiehische Erbreeht, 68, p. 301, etc. Vezi Win. III al
acestei lucrItri, No. 81.
2) Cpr. art. 16, partea IV, cap. 4 C. Caragea.

www.dacoromanica.ro

LEGATUL DE LUCRURI NEDETERMINATE.

ART. 908.

519

siunea lui lucruri de specia celor legate, mostenitorul le va

cumpara, .5i le va pred legatarului, dupa, cum dispune anume

art. 802 din codul Calimach, 1658, in, medio C. austriac).

De cateori deci testatorul a dispus de un lucra nedeterminat in individualitatea so, alegerea lucrului ce urmeaza
a fi predat legatarului, apartine mostenitorului art. 983
C. civil 1).

Testatorul ar puta, irisa sa lese alegerea in sarcina legatarului, in care caz acesta are facultatea de a alege lucrul cel

mai bUn, conform art. 798 din codal (Jalimach (656 C.

austriac 2).
Testatorul ar putea, de asemenea, sa lee alegerea lucrului

legat la buna placere a unui tertiu, ex arbitrio boni veri 3).

Ceeace irisa testatorul n'ar mai puta, face astazi este
s'O, incredinteze mostenitorului sau unui tertiu dreptul de a
alege persoana legatarului, acest din urma neputand fi determinat deFat de insusi testatorul, prin testamentul gil 4).
Daca testatorul n'a dispus nimic prin testamentul ski,
alegerea lucrului legat se va face de mostenitor si, in asemenea caz, lucrul predat va fi de calitate mijlocie (art. 1103
C. civil 5).

Testatorul este l'usa liber sa modifice dispozitia legei,

lasand debitorului legatului facultatea de a d lucrul de calitatea cea mai proasta, in care caz legatarul particular ira
priml lucrul oferit de mostenitor.
Daca testatorul a marginit el insusi lucrurile intre care
mostenitorul poate s aleaga zicand, de exemplu: las lui X...
un cal din cei ce se vor. gasi, la moartea mea, in herghelia
mea; sau ti las un vas de vin din cele ce se vor gag atunci
In via mea (genus limitatum), atunci art. 908 C. civil ne
mai fiind aplicabil, mostenitorul are dreptul de a alege calul
sau vasul de vin ce va vol, chiar cel mai prost, ara ca legatarul sa poata zice cd lucrurile oferite nu sunt de calitate
mijlocie, pentruca, in asemenea caz, mostenitorul avand alecpr. art. 1027 C. civil actual qi art. 797 C. Calimach (656 C. austriac).
Vezi supp, p. 487.
Vezi supra, p. 487.
Vezi supra, p. 486.
9 Vezi qi art. 797 C. Calimach. (656 C. austriac modificat).

www.dacoromanica.ro

520 C. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V. S. VI.-- ART. 905.

gerea, este liber de

exercia, dreptul su aa cum voe0e
i cum il povgtuete interesul.
Tot prin aplicarea acestui principiu vom decide ca lega-

tarul va avek in asemenea caz, dreptul de a alege lucrul

cel mai bun, dac, dreptul de alegere i-a fost anume conferit
prin testament.

703 bis. Nu trebue sg confundm legatul unui lucru

de gen cu legatul mai multor lucruri fcut sub alternativ.
In ambele cazuri alegerea o are debitorul (art. 1027 C. civil);

in legatul alternativ el poate insg dk conform art. 1026 C.

civil, lucrul cel mai prost, contrar art. 908 C. civil.
Atat in cazul cand legatul are de obiect doug lucruri
alternative, cat i in cazul cgnd el are de obiect numai un
lucru ce urmeazg a fi luat din mai multe lucruri de acee84i
specie, legatarul evins poate sg cearg sau al doilea lucru,
care face obiectul legatului alternativ, sau un alt lucru de
aceea0 specie; insg aceasta nu este un recurs irt garantie
propriu zis, ci mai mult o chestie de validitate a pltei (art.
1029, 1030, 1095 C. civil).

704. Legatul nnui imobil ipotecat sau supus unui

uzufruct ori altor sarcini reale (art. 905). La Romani,
motenitorul ava, obligatia de a liber lucrul legat de ipoteca sau uzufructul ce greva lucrul legat, cu oarecare distinctii

insg, care nu trecuse in dreptul nostru anterior I).

Codul actual fgand aplicarea principiului eg lucrul legat
trebue sA fie predat ap cum se ggse0e la moartea testatorului (art. 903 C. civil) i respingand distinctiile pe care
Romanii le fgceau tare cazul cand sarcina care greva lucrul
legat, era anterioarg sau posterioar facerei testamentului, a
modifieat att dreptul roman cat i dreptul nostru anterior,
hotgrind cg in toate cazurile, debitorul lucrului legat nu este
obligat a-1 degrevg de sarcinile reale ce ar apgs, asupra lui,
1) Cpr. art. 8, partea IV, cap. 4 C. Caragea; art. 836 C. Calimach, etc.
Este de observat c codul Calimach a modificat dispozitia art. 662 din codul
austriac ; did, pe efind acest din urmA cod admite solutia dreptului actual,
codul Calimach admite, din contra, solutia dreptului roman. Vezi in privinta
codului ausiriac, Unger, Des sterreichische Erbrecht, 67, p. 292, 293. nota 1;
Stubenrauch, Commentar zum sterreichischen allgemeinen bilrgherliehen Gesetxbuche, I, p. 859, text qi nota 2. etc. Cpr. art. 2.166 C. gcrman.

www.dacoromanica.ro

LEGATIIL LUCRULITI A LTUTA.

ART. 906, 907.

521

afara de cazul eand testatorul ar fi manifestat in mod expres,

o intentie contrara.
Desi art. 905 nu vorbe0e &cat de ipoteca si uzufruct,
totusi nu mai rilmane indoiala c solutia este aceeasi si in
privinta celorlalte sarcini reale. care ar' greva imobilul legat,
precum: servitutile, superficia, etc.; cad de cateori testatorul
a supus fondul legat unei sarcini reale, in urma facerei testa-

mentuld, de atateaori el a inteles a revoch in parte legatul

facut (art. 923 C. civil).
Dispozitia art. 905 C. civil fiind intemeiata pe intentia
presupusil a testatorului, nu se va mai aplicl de cateori acest
din urm. a manifestat o vointa contrara printeo clauza expresd

a testamentului, nesupusa insa niciunei forme sacramentale.

De ateori deci, testatorul a obligat in mod expres pe

.debitorul legatului a OM ipoteca sau a rascumprh uzufructul

ori servitutea, care greveaza fondul legat, el va trebui sa se

Inteleaga cu cei in drept pentru degrevarea lui.
Daca fiind vorba de un uzufruct, o servitute sau alta
sarcina reala, creditorul acestor drepturi n'ar voi sa le vanda,
sau ar cere pe ele un pret -pre& mare, debitorul legatului va
platI legatarului, dupa o justa estimatie, pretul sarcinei ce
urma a fi rascumparata 1).

705. Legatul lucrului altuia (art. 906, 907 C. civil).

Prin legatul lucrului altuia sau unui lucru strain se intelege,
In specie, legatul unui lucru determinat, care este proprietatea altuia.
Art. 1021 din codul francez, reproducand in aceast
privinta, dreptul canonic, declara in toate cazurile nut legatul
lucrului altuia 2), solutie admis" i in codul Calimach.
4Lasitnd cuiva legatum vreun lucru strAin, stiind sau nestiind,

nu are tarie acel legatum, zice art. 806 din acest cod (662 C.
austriac 3).

Cpr. L. 14 2, Dig., De legatis, III.

2) Tot nulti este dupti art. 1599 C. fr. (eliminat de legiuitorul nostru)
vfinzarea lucrului altuia. Vezi asupra acestui punct, supra, p. 158, nota 3 si
p. 320. Mai vezi asupra vnzrei lucrului altuia, tom. VIII, partea II, p. 86 urm.;
tom. III al lucritrei de fa(, No. 30; tom. IV al aceleiasi lucrrtri, No. 144, etc.
Vezi Insti C. Andr. Donici, cap. 38 3. Opr. art. 9, partea IV, cap. 4
C. Caragea, etc.

www.dacoromanica.ro

522

COD. CIV. -CARTEA III. - TIT. H.-. CAP. V. - S. VI.

La Romani, legatul lucrului altuia era, din contra, valid,

atunci cand testatorul stia c lucrul nu-i apartine 1).
Codul nostru actual a admis, cu drept cuvant, solutia
nman,', punAnd in principiu ca, legatul unui lucru determinat

strain este valid dacct testatorul a ?liut cci acel lucru nu-i
aparlinea, fiind nul numai in cazul contrar (art. 906, 907
C. civil) 2)..

Legatarul fiind reclamant, lui incumba sarcina de a

dovedI ca legatul este valid, prin urraare, ca testatorul a
stiut c a legat un lucru strain (art. 1169 C. civil), solutie
admisa in termeni expresi atat la Romani 3), cat si in codul
spaniol dela 1889 (art. 861 2).
De cateori legatarul va putea stabill prin once mijloace,
culese chiar in afara, de testament, c testatorul cu

a legat un lucru strain, de atateaori legatul va fi valid si

legatarul va avea o actiune personar pentru a obliga pe cel
insarcinat cu plata legatului, la predarea lucrului In natura,
san a valoarei ce acest lucru avea in momentul mortei testatorului.

Legatul lucrului altuia, in lipsa unei talmaciri din partea

testatorului, cuprinde deci un legat alternativ; asa ca debitorul legatului se poate libera sau prin predarea lucrului in
natura, sau prin predarea veloarei lui, solutie admis in termeni expresi atat prin art 837 C. italian, ctsi prin art. 3,.
cap. 38 din codal lui Andr. Donici.
Nimic n'ar impieclica fusa pe testator de a obligA, pe
debitorul legatului sa dobandeasca lucrul strain sprc a-1 precia

In natura legatarului particular, in care caz legatul nu va

putea fi executat daca proprietarul lucrului va refuza de
a-1 vinde.

Din cele mai sus expuse rezulta c testatorul ar puta

s lese unui legatar particular fucrul mostenitorului (renh.
heredis) sau al legatarului universal. Asemenea legat este
deci valid in dreptul nostru, dad, testatorul a stiut c lucrui
Instit., De (egatis, II, 20 4. Mai vezi a1te texte, precum i autorii
citati in tom. IV, partea II, p. 267, nota 6.
Aceeasi solutie este admisi de codul spaniol (art. 861, 862), de codul
portughez (art. 1801), etc.

Instit., De legatis, II, 20 4, in fine.

www.dacoromanica.ro

LEGATUL LUCRULUI A.LTUIA. - ART. 906, 907.

523

nu era al Oa (art. 906), el fiind nul in cazul contrar prin

aplicarea art. 907 C. civil.
Mostenitorul sau legatarul universal nu va putea insa,
in asemenea caz, sa predea legatarului particular valoarea
lucrului legat,. ci numai insusi acel lucru.
661 C.
La Romani si in codul Calimach (art.
austriac), legatul era, nul de cateori lucrul legat era proprie-tatea legatarului in momentul facerei testamentului.
Sin autem res mea 1 egetur mihi, legatum non valebit. (Daca

un testator tini lasa lucrul meu propriu, legatul nu produce niciun

efect). (L. 66 6, in fine, Dig., XXXI, De legatis, II).
Cum id quod meum est, non possit amplius fieri meum

Daca legatarul a cumparat lucrul ce i-a fost legat, el

are insa actiune contra mostenitorului peutru ca sa i se restituiasca pretul ce 1-a costat acest lucru.
Quod si rem emissem mihi legatam, usque ad pretium quod
mihi abest, competit mihi ex testamento actio. (L. 34 7, Dig.,
XXX, De legatis, I).

Aceeasi solutie este admisa prin art. 661 C. austriae,

843 C. italian, 878 C. spaniol, etc.
Asemenea dispozitie, imprumutata dela Rotnani, este
ins inutill in dreptul nostru; caci fiind vorba, in specie,
de un lucru strain, un asemenea legat ar putel fi validat
la noi, in. baza art. 906 C. civil.
Art. 906 din codul nostru declara valid legatul luerului
altuia numai atunci cand testatorul a istiut e luerul este
stretin.

Daca el a legat insa lucrul altuia, erezand ca este al

sau, quod si sitcom (nm) esse putavii 1), aut si existimabat
suam esse 2), legatul este nul, pentrua daca el ar fi stiut

ca lucrul nu este al sat, poate n'ar fi facut asemenea legat

(art. 907 C. civil). In asemenea conditii legatul lucrului altuia

Bind nul dupa art. 907 C. civil, legatarul particular n'are

inicio actiune contra celui imarcinat cu plata lui.
Dar, daca in cazul art. 907 C. civil, legatul lucrului
L. 10, in medio, Cod., De legatis, 6. 37.

L. 67 8, Dig., XXXI, De leatis, II.

www.dacoromanica.ro

524

COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. U. - CAP. V. - S. VI.

altuia este nul, legatul luerului testatorului este valid, eu

toate ca, el ar fi crezut ca acest lucru este strain; pentruca
daca el a voit sa de lucrul altuia, et fortiori el a volt sa
voiasca s, dea. lucrul su proprio. Prin urmare, vointa sa
trebue sa fie respectat:
Si quis rem suanz, quasi alienam legaverit, valet legatum,
nam plus valet, quod in veritate est, quam quod in opinione. (De
cAteori cineva legbezA lucrul su propriu, crezAnd a sA, legheazg
lucrul altuia, legatul este valid, cAci realitatea trebue sA prevaleze
asupra opiuiunei). (Instit., De legatis, II, 20 11) 1).

Legatul ar fi de asemenea, valid, daca testatorul ar fi

crezut ca lucrul legat apartinea legataxului, pentruca este suficient ca vointa testatorului s poata fi indeplinita:
Sed et si legatarii putavit, valere constat aegatun quia
exitzon voluntas defuncti potest habere. (Legatul este valid atunci
cAnd testatorul a crezut c legheazA lucrul legatarului, pentrucX
vointa defunctului are, In specie, un efect posibil). Instit, De lcgatis,

II, 20 11, in fine).

Legatul unui lucru indiviz.

Dad, testatorul
n'are asupra lucrului legat decat o parte indiviz, el poate
dispone prin testament nu numai de partea sa, dar chiar de
intregul lucru stapnit In Indiviziune, pentruca el -poate, cu
stiinta, s. de, un lucru stain (art. 906 C. civil).
La caz de indoiala asupra punctului de a se sti daca
el a inteles a dispone de lucrul intreg, sau numai de partea

sa indiviza, prezumptia este ca el n'a Inteles a d decat

partea ce i-se cuvine din lucrul comun, mai ales dae el a
zis: las lucrul meu, sau casa ori mosia mea; pentruc prin
aceasta expresie el a inteles a restrange legatul la partea lui 2).

Daca presupunem ea testatorul, care

legat cleat
partea lui indiviza, a instrainat acea parte inainte de a muri,
legatul va fi caduc prin aplicarea art. 923 C. civil.
Legatul une datorii (legatum debiti). Debitorul poate sa lese prin testament creditorului ceeace-i datoreste i, In asemenea caz, legatarul va puteft sa reclame att
Cpr. i L. 4 1, Dig., De manumissis vindicta, 40. 2.
L. 5 2, Dig., XXXI, De legatis, I; Cpr. i L. 30 4, Dig., XXXII,.

De legatis,

www.dacoromanica.ro

LEGATUL IINEI CREANTE.

CONTROVERSA.

525

legatul cat O. creanta sa, pentrucd calitatea de creditor nu

este incompatibild ca acea de legatar i pentruc. testatorul
este presupus a fi fdcut o liberalitate, intrucat n'a manifestat
o vointd contrard, solutie admisd atat, la Romani 1), cat
prin art. 810 C. Calimach (667 C. austriac):
cDae cineva flind dator ca o hotaritA sum I de bani, i-a lAsat
legatum creditorului su altA sum g deopotriv, se Indatoreste mostenitorul sa plateaseN, suma cea dinti ea o datorie, iar cea de a doua

ca un legatum; cad dintr'aceasta nu se poate socotl ea legatorul a

voit s plAteaseA datoria sa prin legatum, fiiiideii a oranduit o asemenea sumg., zice textul de mai sus din codul Calimach.

Dei art. 1023 din codul francez, care prevede aceast,

ipotez, a fost eliminat de legiuitorul nostru, totui solutia
este aceea$i O. in dreptul nostru in baza art. 978 aplicabil
si la testamente 2), dui:4 care claitzele primitoare de cloud
intelesuri, se interpret in sensul ce pot avea un efect, iar
nu in ace14i ce n'ar produce nimic:
gillagis ut valeat, quam ut pereat.

708. Legatul unei creante (legatum liberationis).

Dupd cum debitorul poate s, lese creditorului creanta sa, tot
astfel creditorul poate s, lese sau s,' ierte debitorului datoria

sa, in parte sau in totul.

cOmnibus debitoribus ea, quae debent, recte legantur,licet do-

nzini eorunz sint. (Se poate lee, In mod util tuturor debitorilor
ceeace ei datoresc, dei proprietatea sumelor datorite le apartine
lor). (L. 1, Pr., Dig., De liberatione legata, 44. 3).

Legea 3, Pr., Dig., eod. tit., zice, de asemenea:

cLiberatione.in debitori posse legan, jam certum est. (Este
cert acum ea un creditor poate sA ierte debitorului &Au liberarea
datoriei sale) 3).

Daca testatorul a iertat pretinsului debitor un lucru pe

care nu-1 datorA in realitate, legatul este inutil.
1) L. 85, Dig., XXXI, De legatis, II. Vezi asupra legatului debiti la

Romani, Dernburg. Pandekten, III, 112, 30, p. 219 urm. (ed. a

3) Vezi supra, p. 480.
3) Vezi asupra legatului liberationis In dreptul roman, Dernburg, Pande/den, III, 111, 20, p. 218 urm.

www.dacoromanica.ro

526 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II.- CAP. V. - S. 'VI. - ART. 908.

Codul Calimach cuprinde, in aceasta privinta, mai multe

regule de interpretare, care ar putek fi aplicate f i- astazi in

baza principiilor generale.

Astfel, dupa art. 809 din acest cod (666 C. austriae),

remiterea datoriei nu cuprinde deckt datoriile actuale, mi frig
0 cele contractate in urma constituirei lgatului -1). Totul
atarna ins de termenii testamentului.

In once caz nu poate si fie vorba, in specie, cleat de

datoriile existente in momentul rnortei testatorului, dupa cum

dispun anume art. 844 1 din codul italian e art. 125 1

din legea bulgara asupra succesiunilor dela 1890.

De asemenea, daca prin legat s'a iertat o ipoteca, un

amanet, o cheza0e, etc., nu se socote0e ca s'a iertat yi datoria, de cateori aceasta nu rezulta din termenii testanientului, etc. (art. 809 C. Calimach).
Prelungirea termenului de plata nu atrage iertarea datoriei (ace1a0 text), etc.

Daca s'a lasat cuiva legatul creantei ce testatorul are

In contra unui tertiu (legatum nominis) 2), moytenitorul este

obligat sa dek legatarului titlul acestei creante pentruca el

s'o poata incas. (art. 808 C. Calimach, 664 C. austriac).
Codul austriac mai prevede prin art. 668 (dispozitie
nereprodusa in codul Calimach), ea in legatele tuturor creantelor existente (aller aussenstehenden Forderungen), nu intr
efect,ele publice, nici capitalurile plasate asupra imobilelor,
nici creantele care provin dintr'un drept real. Aceasta solutie
poate ins& fi contrara intentiei testatorului, pe care judecatorii o apreciaza in mod suveran.

709. Legatul unui fapt (in faciendo aut in non faciendo). -- tin:L ca nu numai lucrurile, ce sunt in comert,
dar yi faptele, intruckt sunt posibile yi licite, pot face obiectul unui legat 3). Astfel, ay puta obligh prin testament pe
rno0enitorul naeu a OM datoriile unui tertiu, a preface sau
zidi din non casa acestui tertiu :
Danmas esto heres clomum illius reficere, vel illum cere alieno
Cpr. L. 28 1 o 2, Dig., De liberations lefiata, 34. B.

Vezi Dernburg, Pandekten, III, 112, 10, p. 217 (Forderungsvermdehtnis).

Vezi suprd, p. 511.

www.dacoromanica.ro

MODALITXTILE LEGATELOR.

527

liberare. (Motenitorul meu este condemnat a repara. casa cuta,rui,

sau a OW datoriile cutaruia). (Instit., De legatis, II, 20 21,

in fine) 1).

Aceasta ar fi o sarcing, pe care as impune-o mostenitorului sau legatarului meu universal, i anctiunea unui ase-

menea legat ar consista, pentru cazul cand debitorul lui ar

refuza. de a-1 executa, in plata de despgubiri in care se
preschimb once obligatie de a face sau de a da (art 1075
C. civil).

710. Modalittile legatelor.

Testatorul este liber
de a face o dispozitie pura i simpl, de a supune unui
termen cert sau necert, unei conditii suspensive sau rezolutorii, precum i unei sarcini
eTestatorul ponte ingrAdi oranduirea sa prin conditie, prin,
punere de termen, prin Insarcinari, situ prin alta aratare a scopului
sau ; poate preface sau i a oborl cu totul scrisul sau testament
sau codicil, zice art. 862 din codul Calimach (695. C. austriac).

Legatul care nu este supus nici unei din aceste moda-,

litti, este pur e simplu. ...ksemenea legat este exigibil la
moartea testatorului.
cliaque s purrum legatum est, ex die mortis dies ejlts cedit.
(Astfel, once legat par i simplu este datorit din momentul mortei
celui care I-a fcut). (L. 5 1, ab initio, Dig., Quando dies legatorum, etc., 36. 2).

Indat ce legatarul a trit un timp cat de scurt in

urma mortei testatorului, el a dobandit un drept asupra legatului, transmisibil mostenitorilor si (art. 899 1).
Si post diem legati cedentem legatarius decesserit, ad heredem

suum transfert legatum. (De cateori legatarul mare dupa ziva

and llegatul este datorit, el 11 transmite motenitorului sau). (L. 5,

Pr., Dig., eod. tit).

710

rspltitor sau remunerator

(art. 810 C. civil), adec s aib de scop rsplata unor servicif anterioare prestate de legatar 2).
bls. Legatul poate

0 L. 66, Dig., XXX, De legatis. I. ('pr. art. 840, C. Calimach.

Cpr. art. 908, 1269, 1690 C. Calimach.
Vezi

www.dacoromanica.ro

528

COD. CIV. - CARTEA Ill.- TIT. II.- CAP. V.- S. VI.

Legatul remunerator ar fi valid, chiar dac. s'ar dove&

ea legatarul n'a prestat niciun serviciu testatorului, afara de
cazul cand cauza ar fi determinat vointa testatorului i, Meg
care legatarul n'ar fi fost fcut.
Falsam causam legato non obesse, venus est, quia ratio

legandi legato non cohceret. (Este ma: adevrat de a se zice eg,

dac cauza artat de testator in legatul ce a fcut este fa10, legatul na este pentru aceasta mai putin valid, pentruc aceast cauz
nu este inerent legatului). (L. 72 ,,S, 6, Dig., De conditionibus et
demonstrationibus, 35. 1).
Legato falsa causa non nocet. (Cauza fals nu viciazI legata!). (Instit., De legatis, II, 20 31, ab initio 1).

FaNitatea cauzei impulsive nu anuleaza deci legatul, ci

numai falitatea cauzei finale, dupa cum vom vedea mai

la vale.
Legato falsa causa adjecla non noret. (Instit., II, 20, De
legatis, 31, ab initio).

Legatul ar fi de asemenea valid, ca toate c testaturul

n'a artat cauza lui. Aratarea cauzei nu da, deci legatului o
valoare mai mare.
71 0 ter. Legatul mai poate fi demonstrativ . i determinativ. Legatul este demonstrativ de cateori testatorul explica dispozitia sa prin imprejurari care .au de scop caracterizarea O. descrierea persoanei legatarului sau lucrului legat.
Astfel, can] am zis: i:ti las naoia mea .cutare, pe care
am moptenit-o dela taidl meu, legatul este demonstrativ,
asemenea legat ar fi valid chiar daca n'aq fi mWenit mcqia
legata dela tatl mea, acea.-it' moie fiind Cu suficient aratat prin numele ei 2). Este, in adevar, de principiu ca un
act nu poate fi anulat din cauza unei tlauze inutile:
Non solent quae abundant, vitiare scripturas. (Un act nu
poate fi nul din cauza unor clauze inutile ce figureaz in el). (L.
94, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17).

Din aceasta regula s'a extras adagiul:

Quod abundat non viciat.
I) Cpr. art. 734 C. Calimach (572 C. austriac).
2) Cpr. L. 17, Dig., De eonditionibus et dentonstrationibus, 35. 1.

www.dacoromanica.ro

MODALITXTILE LEGATELOR.

529

Legatul n'ar fi de asemenea nui, dad, testatorul ar fi

descris in mod gresit persoana legatarulai, inselandu-se, de
exempla, asupra numelui su, asupra caliatilor sale, etc.,
daca judecAtorii au elemente suficiente pentru a determina
persoana gratificatl 1),
Falsa demonstratione legatum non perimi. (0 artare falA
nu viciaz legatul). Instit., De legatio, II, 20 t 30, ah initio 2).
Falsa demonstratio legatum non vitiat. (0 artare fa10 nu
viciazg. legatul).

Un fragment din Digeste zice, de asemenea:

Falsa demonstratio neque legatario, neque fideiconzmissario
nocet, neque heredi instituto.
artare falS fcut de testator

nu vatm nici pe legatar, nici pe fideicomisar, nici pe mo0enitorul instituit). (L. 33, Pr., ab initio, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1).

Demonstratiunea se deosebeste de conditie in aceasta,

ct cea dintai aratd, in genere, o imprejurare trecuta pe arid
cea de a doua se aplica la o imprejurare viitoare:
cinter demonstrationem et conditionenz, hoc interest quod de-

monstrntio plerumque facta ostendit, conditia futuram. (Exist

aceast deosebire Intre demonstratie i conditie, a cea dinti arat,
In genere, un lucru fcnt, pe cand cea de a doua presupune un
lucru viitor, san care de acum Inainte are s se 'intfimple). (L. 34
1, Dig. De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1) 3).

710 quater.

Daca Insa legatul, in loc de a fi demonstrativ, ar fi determinativ sau limitativ, precum ar fi, de
las 10.000 de lei, ce
exempla, in cazal and. as fi zis:
am in lada mea de fier ; in asemenea caz legatul ar fi nul,
dad, in lada nu s'ar gAsi bani, pentrucA n'am inteles a-ti da
suma de 10.000 lei in genere, ci o suma limitativ ar6tata,
determinata, care n'are fiinta 4).

Chestiunea de a se stl daca legatul este demonstrativ

sau determinativ, este o chestie de fapt de suverana apreCpr. art. 734 C. Calimacb.
Vezi si L. 17, Pr., Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1.
Astfel, cand ara zis: alti las iapa mea, care va fat, legatul este conlas iapa mea, care
ditional; el este, din contra, demonstrativ &Ind am zis:

a Mats.

CprL. 5j. Dis-,., XXX, De legatis,

D. liesandresco. Principillo Dreptului Civil Romitn. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

34

530

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II.

CAP. V.S. VI.

ciere a instantelor de fond. La caz de indoial, legatul va fi

presupus mai degraba demonstrativ deck determinativ, fiindca

nu se poate presupune ea testatorul a inteles a face un legat

inutil si derizoriu (art. 978 C. civil):
Expresio in dubio censetur faca causa demonstrationis, nisi
hoc exprimatur et clare de mente appareat, zicea Dumoulin.

In cele Inamate, intelegerea cuvintelor trebue a se tAlcul

spre buntate, zige art. 736 din codal Calimach 1).

7 10 quinquies. In fine legatul mai poate fi alternativ,

adeca BA aiba de obiect mai multe lueruri din cari numai
unul urmeaza a fi platit (art. 1026 C. civil).
El poate sa aiba de obiect prestatii periodice, anuale,
lunare, etc., (legatum annuum, vel menstruum) 2).
71 0 sexies. Ne-a mai rmas de zis cateva cuvinte

asupta legatului Cu cauza 3).

Cauza nu trebue sa fie confundata cu modul. Cauza

este, In adevr, ratiunea care 'a determinat pe testator a face
legatul. Ea trebue deci s existe 'in momentul facerei lui.
Causa est ratio legandi ris praeteritum, zicea Cujacius.

Modul este, din contra, ratiunea pentru care legatul a.

fost facut, ratiune care se va indeplin In viitor :
Ratio legandi futura.

Ca= este finald vi impulsivd. Cauza finald este aceea

pe care o avem in vedere &and facem ceva si care ne determina a face un lucru. Ea este inceputul si sfrsitul actiunilor omenesti:
Fons omnium causarum, dupsa" expresia lui Mandel'.

Cauza impulsivd este aceea care ne sugereaza ideea si

vointa de a face un Jucru, insa inraurirea sa este secundar,
pentruca nu carmueste executarea actului; ea este deci impropriu numita cauzd; numele ei adevarat este motiv. DeVezi suprct, p. 480.
Cpr. art. 851, 852 0. Calimaeh (687 C. austriae).
Vezi Michaux, Tr. pratique des testaments, 1390 urm., p. 214 urm(ed. a 2-a).

www.dacoromanica.ro

LEGATELE CU TERMENE.

ART. 926.

531

aceea, falsitatea cauzei impulsive nu anuleaza liberalitatea,

fiindca nu este cauza determinanta a dispozitiei 1).
Cauza final are, din contra, o astfel de inraurire asupra
actiunilor omenesti incat ea vicieaza liberalitatea cand este
falsa, daca din imprejurari rerulta ea' fat% ea testatorul n'ar
fi fcut dispozitiunea: si probatur alias legaturus non
fuisse 2).
g Cessante causa finali apposita, dispositio testatoris inuti li s
est , zicea un vechiu autor (Menochius).

Chestiunea de a se sti daca," eauza este final au impulsiva va fi decisa dupa imprejurarile cauzei. La caz de
indoiala, cauza nu va fi considerata ca impulsiva si, deci,.
n-u va vicia legatur, prin "aplicarea art. 978 C. civil.

711. Legatul cu termen (art. 926 C. civil).

Con-

clitia suspensiva pune in suspensie dreptul legatarului pana

la implinirea ei; ceeace insemneaza ca legatarul nu va ava
drept la lucrul legat cleat la hadeplinirea ei:
'Sed si sub conditione sit legatum relictum, non prius dies
legati cedit, quam conditio fuerit impleta . -(Legatul conditional nu
1ncepe a fi datorit dead la Indeplinirea conditiei). (L. 5 2, Dig.,
0 uando dies legatorum, etc., 36. 2).

Termenul nu impiedica, din contra, legatul de a avea

fiinta la moartea testatorului, ei =Ana numai exigibilitatea
si executarea lui (art. 1022 C. civil). In cazul unui legat cu
termen este deci suficient ca legatarul sa existe in momentut
mortei testatorului, pentru ca el sa dobandeasca un drept
transmisibil mostenitorilor sai 3), pe and in cazul unui legat
.conditional, el trebue sa se gaseassca in viata atat la moartea
testatorului, cat si in momentul indeplinirei conditiei, dupa
-cum dispune anume art. 2074 din codul german si art. 890
din codul Calimach (703 C. austriac); egei attfel legatul ar
fi caduc (art. 925).
c lntercidit legatum, si ea persona decesserit cui legatum est
') Vezi suprei, y. 527.
L. 72 6, Dig., De eonditionibus et demonstrationibus, 35. 1. Mai
-vezi L. 29. Dig., De heredibus instituendis, 28. 5.
Cpr. L. 79, Pr., Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1
L. 4 1, Dig., Quando dies legatorum, 36. 2; art. 852 C. Calimach (687 C.
.austriac), etc.

www.dacoromanica.ro

532 COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. II.- CAP. V.-S. VI.- ART. 926.

sub conditione. (Legatul conditional cade, daca legatarul moare

Inaintea tinpliuirei conditiei). (L. 59, Pr., Dig., De conditionibus et
demonstrationibus, 35. 1).

Solutia de mai sus se aplica numai conditiei suspensive,

caci daca legatul ar fi fost fcut sub o conditie rezolutorie,
dreptul legatarului s'ar navte ta momentul mortei testatotuluir
vi ar fi desfiintat prin indeplinirea conditiei (art. 1019 urm.
C. civil).

In caz de indoiall asupra chestiunei de a se vtI daca

legatul este conditional sau cu termen, judecatorii fondului
vor aprecia in mod suveran intentia testatorului 1).
Termenul este eert i neeert, El este cert (dies eertus)
and se poate de mai 'nainte determina epoca la care legatul
va fi exigibil. Legatul exista la moartea testatorului vi trece
la moartea legatarului, la movtenitorii lui, insa predarea lui
nu poate fi ceruta deck la expirarea termenului :
,x Cum dies certus adscriptus est..., cerium est deben. (De
cateori legatul este facut sub un. termen cert, este evident ca,
este datorit): (L. I 1, Dig., lit. cit.,).

Termenul se presupune a fi fost stipulat in favoarea

-movtenitorului, afara de cazul and testatorul a inteles a-1
stipula in favoarea legatarului.
Cum tempus in testamento adjicitur, credendum est pro herede adjectum, nisi alia mens fuerit testatoris. (CAnd un testator
n'a fixat un termen pentru plata legatelor, este de crezut c acest
termen a fost, stipulat In favoarea mostenitorului, afara de cazul
cand testatorul a avut o intentie contrara). (L. 17, Dig., De div.
regulis juris antigui, 50, 17).

Daca testamentul a fost stipulat in favoarea movtenitorului, acesta poate sa renunte la el i s sileasea pe legatar
a primi legatul inainte de expirarea termenului 2); pe and
plata nu poate fi facut, inainte de expirarea termenului, daca
el a fost stipulat numai in interesul legatarului i acest din
urma nu consimte s, primeasca legatul inainte de expirarea
termenului 3).
i) Cas. S. I, Bult. 1912, p. 276.
L. 15, Dig.) De annuis legatis, 33. 1; L. 1 1 Dig., De conditionibus

et demonstrationibus, 35. 1, etc.

L. 15, Dig., 33, 1.

www.dacoromanica.ro

LEGATELE CII 'TERMEN.

ART. 926.

533

Daca termenul era indeplinit in momentul facerei testamentului sau mortei testatorului, dispozitia Ira fi considerata
ca pur i simpla.

Daca testatorul n'a aritat momentul de and trebue

inceapa a curge termenul, el va curge din ziva facerei testamentului sau mortei testatorului, dupa imprejurari.
gInsarcinAndu-se cineva cu o conditie fara hotarire de termen,
se va hotart de catre judecatori termenul Implinirei ei, dupa Impre-

jurri, de nu va fi hotarit annme de legi, zice art. 883 din codul

Calimach 1).

Termenul este necert (dies incertus) de c,ateori el atarna

de un eveniment care, de0 are sa se intample candva, nu

se poate trig determin mornentul and el are sa se intample.
De exemplu : las lui X 10.000 lei la moartea lui A. Aceasta
este un legat cu termen necert. In acest caz este ca 3i cum

fi zis: las 10.000 lui X, dacei el va supravielui lui A.

Prin urmare, termenul produce in specie, ca in toate testamentele in genere, efectul unei 6onditii2).
eDies incertus conditionem in testamento tacit. (0 dispozitie
testamentara facuta sub un termen necert, este conditionala) L. 75
Dig., De condition. et demonstrationibus, 85, 1 3)

Aceast maxima nu mai are insa astzi autoritatea de

altdat, i evenimentul certus an, incertus quando poate

sa constitue cand o conditie, cand un termen, dupa aprecierea

judecatorilor.

Legatul platitor la majoritatea legatarului nu este un

legat conditional, ci un legat cu termen cert, pentruca aratarea timpului cand trebuie sa se faca plata, nu privqte
insa0 dispozitia, ci numai executarea i plata legatului. Prin
urmare, moartea legatarului inainte de a fi implinit varsta
de 21 de ani, nu-1 impiedica de a transmite dreptul ce are
la legat, moOenitorilor sai, fiindca el a dobandit acest drept
In momentul morti testatorului 6).
Cpr. L. 41. 15, in fine Dig., De fideieomissariis libertatibus, 40, 5.
In cat priveste deosebirea intre termenul necert si condi(ia, vezi Sa-

vigni, System des heutigen riimisehen Reehts, III, 125, p. 204 urm. (Berlin 1840).

eCtInd este necert daca termenul ciiruia testatorul a supus dreptul

legat se va Intimpla sau nu se va intfimpla, zice art. 704 din codul austriae
(reprodus In codul Calimachl, aceast restrictie se consideril ea o conditie (so
mird diese Einsehreinkung als eine Bedingung angfsehen.

6) Cpr. Art. 705 C. Austriac (nereprodus in codul Calimach).

www.dacoromanica.ro

534 COD. CW.- CARTEA HI.- TIT. II.- CAP. V.-S. VI.-ART. 925.

Legatul nu poate, deasemenea, fi considerat ca fiind

conditional, ca toga incertitudinea evenimentului, de cateori
aceastd incertitudine nu rezulta din ins4i termenii dispozitiei,
ci din natura lucrurilor sau dirt *principiile de drept. Astfel

in caz de a se lega fructele ce va produce un fond in anul

mortii testatorului, legatarul va transmite dreptul legatului la

mostenitorii sal, cu toate ca el ar fi murit inainte de culegerea recoltei legate, pentruca el a dobandit legatul din ziva
mortei testatorului, deoarece acest din urma n'a facut decat
s indice lucrul legat, fall a supune dispozitia sa unei
conditii.
Conditiones extrinsecus non ex testamento venientes... non faciunt egata conditionalia (Conditiile neimpuse in mod expres prin
testament, care vin de aiurea... nu fac ca legatul s fie condi#onal).
{L. 99, Dif., Lit. cit.

Tot, astfel, legatul Matt unei persoane pentru timpul

and ea va murl (cum morietur) nu este conditional, ci cu
terrnen. Prin urmare, la moartea legatarului, dispozitia hi va
produce efectele sale in folosul moOenitorilor lui.

71 2. Legatul conditional (art. 925 C. civil), Testatorul poate sa supue legatele ce face unei conditii, bine inteles
posibile i licite, fie suspensiva, fie rezolutorie, fiindca el este

liber de a nu da nimic.
Once dispoziVe ca titlu universal sau particular poate fi

supusA unei conditii,, zice art. 848 din codul italian 1).

Conditia pqate fi expresa sau tacita.

Daca legatul este supus unei conditii suspensive, el nu

va exista cleat la implinirea conditiei. Daca conditia este

rezolutorie, legatul va exista de indata, fiind exigibil la
moartea testatorului el fiind insa desfiintat prin implinirea
conditiei. Legatul in asemenea caz, nu este conditional, numai
desfiintarea lui fiind supusa unei conditii.
In caz and legatul este conditional, el devine caduc
de cateori legatarul moare inaintea implinirei conditiei i, in
asemenea caz, el n'a transmis niciun drept mo*tenitorilor
1) Conform : Art. 129 L. bulgarri asupra succesiunilor, din 1890.

www.dacoromanica.ro

LEGATELE CONDITIONALE.

ART. 925.

535

sal (art. 925 C. civil) 1), pe and in cazul unui legat Cu

term,m, este suficient ca legatarul sa, fi supravetuit testatorului, pentru ca el sl dobandeasca un drept transmisibil
mostenitorilor si, cu toate cg, el ar fi murit inainte de expirarea termenului (art. 899 1, 926 C. civil) 2).

Legatul ar pute 0_ nu fie conditional, cu toate ea

testatorul ar fi intrebuintat cuvantul con ditie. Astfel, legatul
conceput in termenii urmatori: Las atOta lui A..., ci condifie

ca el sa da suma de... lui B, nu este un legat conditional, ci

un legat cu sarcina (sub modo); 0 vice-versa, legatul ar putel
fi conditional ca toate c. testatorul ar fi intrebuintat cuvantul
sarein, precum ar fi, de exemplu, urmatorul legat: las suma.

...

lui A, cu sarcina de a lu de sotie pe nepoata mea>.

Daca aceastl nepoat5. a murit inainte de a ajunge varsta
pubertAtei, sau pe and se fceau pregatirile casatoriei, conde

ditia va fi considerata ca inplinitui, faptul necelebrarei cAstoriei neputand, in specie, fi imputat legatarului 3).

712 bis. Legatul ar puteh fi fcut sub o conditie potestativ negativA (in non faeicndo) din partea legatarului,

a 'arei indeplinire nu este susceptibila de a fi verificata

decat la moartea lui, precuin ar fi, de exemplu, in cazul and

testatorul ar fi zis: las 10.000 lei lui A, daca nu se va
face medic sau avocat> . In asemenea caz conditia nu se va
implini deat la moartea legatarului. pentrucA nunaai atunci
se va putea stl daca el n'a contravenit ordinului testatorului;
de ande rezulta c numai mostenitorii legatarului se vor puta
folosi de acest legat Spre a se inlAtura acest rezultat inechitabil, un jurisconsult roman, Quintus Ilfueius Seevola, a
gasit mijlocul de a permite legatarului sa ceara executarea

legatului la moartea testatorului, sub conditiq. de a da, o

cautiune (eautio 11fueiana) 4), c va restitul lucrul legat la
caz de a nu se conformA conditiei impusa de testator.
Vezi itifra, No. 753.
Vezi supra, p. 527 10) i infra, No. 753.
Cpr. L. 23, Dig., Da conditionibus institutionum, 28. 7.
4) Cau.tiunea muciani nu trebue a fie confundata cu prezumtia muciank
datorita tot lui Quintus Ilfueius, admis sat la Romani, cat si In dreptul nostru
anterior, dupa care pentru demnitatea familie i pentru a ulna femeei
luirea sorgintei rusinoase a cfistigurilor ei. averea dobandit de ea In timpul
casatoriei se considera ea fiind dobandita din averea brbatului (ex bonis mariti),

www.dacoromanica.ro

536 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V.-- S. VI. ART. 925.

Aceasta cautiune, in lipsa de text, nu mai pote fi admisa astzi, pentruca legatul nedevenind perfect cleat gin
indeplinirea conditiei, el n'ar putea saii produca efeetele sale
pendente conditione, decal in baza unui text expres de lege,
precum este art. 855 din codul italian, care sa deroage delo
principiile generale, text care, la noi, na exista. Prin urmare,

In seta de mai sus, legatarul nu se va folosi niciodata de

legat, fiindca dreptul la acest legat nu se deschide deck, la
moartea lui, ceeace este (i anomalie, pe care testatorul nu va

putea s'o inlature decat poruncind ra*enitorului sa dea legatul, sub indatorire pentru legatar de a da cautiune. Cautiunea muciana poate deci sa existe kd astazi, ing numai
prin vointa testatorului.

712 ter. Se poate intampla ca legatu.1 sa fi fost facut sub

o conditie potestativa afirmativa, precum ar fi, de exemplu,
conditia de a se casatori sau de a imbratio cutare profesiune.
Legatarul va avea drept la legat indata ce a indeplinit
conditia. MWenitorul n'ar putea fug sa oblige pe legatar a
o indeplini inteun terraen oarecare, pentruca el o poate Indeplini in tot timpul vietei sale.
elnfinitum ternpus habeto 1)

Conditia potestativa se va considera, in genere, ca -Implinita, de cateori legatarul a fcut tot ce i-a stat prin putintil
pentru indeplinirea ei 2) afara de eazul and testatorul ar fi
manifestat o vointa contrarg.
si se cuvinek lui si mostenitorllor ski, clack ea nu doveclek sorgintea ei (mesa,
flde habuerit. In lipsit de text, aceast. prezumptie nu mai este admisli astlizi
cleat in materie comercial, in caz de faliment al biirbatului, spre a se inliitur
frauda prin coniventa dintre sotul falit si sotia sa (art. 792 C. com.). Vezi
asupra prezumptiei muciene si inadmisibilittitei ei in dreptul actual, tom. IV.
partea II, nota 2 dela p. 311, 312; tom. VII, p. 306 urrn.; tom. VIII, partea I,
p. 173 urm. e p. 530. Mai vezi si tom. III al acestei lucriri, No. 376; tom. IV
al aceleiasi lucrkri, No. 34 quater, etc. Codul german nu admite prezumptia
muciank de altdatk, hulk dispune, prin art. 1362. a lucrurile mobiliare, titlurile la purtiitor si efectele la ordin investite cu un gir alb ce se gksesc in posesiunea unuia din soti sau a amAndurora, aunt presupuse in favoarea credito-

rilor bilrbatului, si apartinek acestui din urm, pe and lucrurile destinate la

uzul personal al femeei, precum: hainele, juvaerele ei si instrumentele de lucre,

sunt, din contra, presupuse a apar(inek acestei din urmk atAt in privin(a raporturilor dintre soti at si fatii de creditori.
L. 91, Dig., De condition. et demonstrationibus 35. 1.
Cpr. art. 898 Q. Calimach (710 C. austriac).

www.dacoromanica.ro

LEGATELE CIJ SARCINX (SUB MODO).

537

In conditionibus primum locum roluntas defuncti oblinet,

(Vointa testatorului ocupa primal rang in conditiile ce el impune).
(L. 19, Pr., ab initio, Dig., De ronditionibus et demonstrationibus.
35. 11).

Daca conditia consista in facerea sau darea unui lucru

din partea mai multor persoane, ea nu se considera bideplinita deck atunei cand toti au indeplinit-o, dupa cum dispune anume art. 891 din codul Calimach.
Cotiditia va fi consideran, de asemenea, ca indeplinin de
cateori cel obligat prin indeplinirea ei, o impiedica de a se
indeplini printr'un fapt voluntar O. intentionat (aft. 1014 C.
civil 2).

Art. 162 din codul german, duo ce reproduce principiul admis prin art. 1014 din codul nostru, dispune apoi
prin 2 al aceluias text, a o eonditie fndeplinita cu rea
eredinta prin faptul aceluia earuia ea foloseste, se considerd
ca neindeplinit, ceeace nu poate fi admis la noi, pentruca
conditia considerndu-se, in specie, ca neindeplinit prin fictiune, numai legea poate sa admita asemenea fietiune3).

712

quater. Conditia impus de testator se poate in-

deplini att in timpul vietei eat 6 in urma mortei sale; insa,

In cazul intai dreptul legatarului se va descbide numai la
moartea testatorului, pentruca numai atunei testamentul poate
s produca efecte (art. 802 C. civil).
Se poate chiar face o liberalitate sub o conditie care
va trebui neaparat sa se indeplineasca inainte de moartea testatorului (conditio ad id tempus quo test ator vivat 4) ii

in asemenea caz legatul va avea, fiintl tot la moartea testatorului, daca se va stabili c eonditia s'a indeplinit pe cand
el era ilea In viatg.
713. Legatul cu sarcina (sub modo). Dupa CUM
daruitorul poate sa impue o sarcina donatarului (art. 829
urm. C. civil), tot astfel 6 testatorul poate sa impue o
I) Vezi supra p, 477, No. 674.
Cpr. L. 81 1, Dig., De condition et demonstrationibus, 35, 1.
Vezi tom. III al acestei lucgri, No. 143.
L. 91, Dig., De conditionibus et demonstrationibus 35. 1.

www.dacoromanica.ro

538

COD. CIV.- CARTEA IIL - TIT. IL- CAP. V. - S. VI.

sarcina legatarului, fie acest legatar o persoana fizica sau

moral, destul este ea sarcina sa fe posibill i licita 1).
Sarcina este deci supusa aceleiasi restrictii ca i conditia. Baca ea are de obiect un act imoral sau contrar ratiunei,

sarcina nu va fi executata
Legatul este cu sarcina atunci dud testatorul a obligat
pe legatar a face ceva sau a da ceva unui tertiu; de exemplu:
a da cuiva un lueru sau o suma, de bani; a ridica un monument in memoria testatorului ; a infiinta un asezamnt
de utilitate publica, precura: o small, o biserie, un spital,
un azil de opii sau de infirmi (lagate pioase (ad pia,s causas)
de cari vorbesc art. 793, 843, 845, etc. din codul Calimach, 3):
Tot ca o sarcin se considera si faptul ea, testatorul

ar fi impus intretinerea sa legatarului, sau 1-ar fi obligat a-i

plati o renta viagera. Este deci valida dispozitia prin care
testatorul las, totul sau parte din bunurile sale unei persoane, cu sarcina ca acea persoan sa-1 intretie cu cele
trebuitoare pang. la moartea sa. Asemenea legat, in lipsa
oricarui acord intervenit intre testator si legatar i oricarui

angajament din partea acestui din urma, nu poate fi considerat ea un contract cu titlu oneros.
Aceast sarcina poate fi impus i printr'o donatiune 4).
Oamenii din popor numesc aceasta: a se da sau a se lei sa
danie.
Daca sareina a fost impus printr'o donatiune, aceasta nu
va putea fi revocata (;lect pentru cauzele anutne prevzute
de lege. De cateori ea va fi impus, printfun testament, testamentul ar putea insa fi revocat in mod secret, si legatarul
care ar fi cheltuit cu intretinerea testatorului se va vede,
pe neasteptat, lipsit de legatul salt. Credem ca, in asemenea
caz, el va ave, o actiune in contra succesiunei spre a-i cere
sumele cheltuite cu intretinerea defunctului, i aceasta nu
ad testamento, pentruca testamentul nu mai exista, ci o ac') Cpr. art. 897 si 898 C. Calimach (709, 710 C. Austrian).
2) Savigny, System des heutigen rmischen Rechts, III, 129, p. 235.
Cpr. Savigny, op. cit., II, 88, III, p, 262; Unger, Das sterreichische
Brbrecht, 64, notele 6, 7 /0 66, nota b, p. 281, 287; Filippis, Corso di diritto
eivile italiano, XI, 618 urm., p. 445 urm., etc.

4) Vezi tom. IV, parten I-a, p. 317 si tom. IV, parten II. p. 317, 318.

www.dacoromanica.ro

LEGATELE CII SARCIN.X. (SUB MODO).

539

tiune izvorita din dol, altfel succesiunea s'ar avuti in dauna

legatarului aparent, ceeace este contrar echitAtei.
4Dup cel deobqte principiu, nu se cuvine a ctistiga sau a se
imbogAti cineva cu paguba altuia zice art. 549, in fine din codui
Calimach1).

Cateodatd, de exemplu : in art. 823, 829, 830, 832 etc.

C. civil, cuvantul conditie este luat in sens de sarcinei. Conditia trebue insa deosebit de sarcin, pentruca sarcina nu
impiedied dreptul legatarului de a se deschide prin moartea
testatorului, pe and conditia tine, din contra, legatul in
suspensie pand la indeplinirea ei; de unde rezultd *ca legatarul supus unei sarcini va putea sa ceard, executarea dispozitiei la moartea testatorului, i dacd el a murit frd, s'o
ceard, dreptul lui trece la moOenitorii si 2).
Modul se confunda frig cu conditia, de cateori sarcina
a fost impusd donatarului ca o conditie a donatiunei 3).
Prin acceptarea legatului, legatarul obligandu-se la indeplinirea sarcinei, s'a format prin aceastd acceptare o conventie
sinalagmaticd in care conditia rezolutorie este subinteleas
(art. 1020, 1021 C. civil), ap c legatul este revocabil (lac/
legatarul nu executd sarcina la care este obligat, dupd, cum
dispune anume art. 897 din codul Calimach (709 C. austriac) 4).

Legatarul, cdruia i s'a impus o sarcind, este dator

da toat silinta spre a aduce sarcina la indeplinire, insd de
nu o va putea face din cauze independente de vointa sa, el
va dobandl dreptul la legat i Rod indeplinirea sarcinei, dup

cum dispune anume art. 898 din codul Calinpch (711 C.

austriac).

Cat pentru chestiunea de a se 01 and legatul este

i cand este conditional, aceasta este o chestie de
fapt care se va interpreta i aprecia in mod suveran de
oneros

instantele de fond, dup intentia testatorului 5).

1) Vezi legile romane citate suprzi, p. 179 si 411.

Vezi tom. IV, partea I-a, nota 3 dela p. 314. 315 si tam. IV, partea
II, p. 318, 319. Cpr. Savigny System des heutigen rnzisehen Rechts, III,
128, p. 231 urm.
Vezi tom. IV, partea I, p. 315, ad notam.
Vezi suprcl, p. 346. nota 1 si infra, No. 746. Cpr. Cas. S. I, Jurisprzul.
rout. din 1915, No. 34, p. 530, No. de ordine 549.
Vezi tom. IV, partea I, p, 418, nota 1, in fine; tom. IV, partea II,
p. 319, text si nota 3.

www.dacoromanica.ro

540

COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. II. - CAP. V.- S. VI.

(Facti magis quam juris qztaestio est. (Aceasta este mai mult

o chestie de fapt deat de drept). (L. 2 7, Dig., De donationibus, 39. 5).

Sarcina p6ate fi stipulata: 10 in interesul testatorului

sau a menioriei sale, precum ar fi, de exernplu, cazul cand
el ar fi obligat pe legatar a-i ridica un monument, in care
caz mostenitorii, legatarul universal, sau executorul testamentar pot sa urmareasca indeplinirea sarcinei sau revocarea
legatului (art. 830, 832, 930 C. civil).
20 Sarcina poate fi stipulata in interesul mostenitorului
ab intestat sau testamentar, in care caz executarea sarcinei
sau revocarea legatului nu poate fi exereitata decat de acesti
mostenitori sau de reprezentantii lor.
3 Sarcina poate fi impusa intr'un interes public, de
exemplu: oblig pe mostenitorul sau pe legatarul meu a infiinta o scoal, o biseriea, un azil, un spital, etc.
4 In fine, sareina poate fi stipulata in interesul unui
tertiu, precum ar fi, de exemplu cazul and as fi obligat pe
mostenitorul meu a plati o suma de bani unei persoane determinate. In acest caz, tertiul interesat va .putea, cere executarea sarcinei, el neavAnd 'basa niciun interes a cere revoCarea legatului.

714. Reguiele comune tuturor legatelor in genere.

Regulele comune tuturor legatelor in genere sunt: 1, cele
relative la determinarea legatului si a lucrului legat; 2 la
interpretarea ilegatelor; 30 regula prevazut' de art. 886 C.
civil, care dispune, ea sanctiune, nulitatea testamentului, de
dteori nu s'au observat formele prescrise de lege; 1 regula
prevazuta de art. 892 C. civil, privitoare la depunerea testamentului olograf sau mistic la grefa tribunalului; 50 regula
preva'zut, de art. 901 C. civil, relativa la cheltuelile cererei
pentru predarea sau punerea in posesiune a legatului; 60 regula privitoare la transmiterea proprietatei legatului (art. 899
1 C. civil); 7 s't in fine, regula prevazuta de art. 902
2 C. civil, care confera legatarilor particulari o ipoteca
lega% asupra imobilelor succesiunei, in contra oricarui debitor
al legatului.

www.dacoromanica.ro

TRANSDITTEREA PROPRIET. LUORULITI LEGAT. -ART. 899 1.

541

71 5. Transmiterea propriettei lucrului legat (art.

899 1).
Proprietatea bunurilor strmutandu-se prin legate (art. 644 C. civil), legatarul universal, cu titlu universal
sau particular dobndeste, la moartea testatorului, proprietatea
bunurilor cuprinse in testament, drept transmisibil mostenitorilor si reprezentantilor si; si aceast solutie este adev,
rat in privinta tuturor legatelor in genere, pure si simple,
supuse unui termen si chiar unei conditii 1).
Dac legatul are e obiect lucruri nedeterminate (legatum generis) (art. 908 C. civil), legatarul are numai o
actiune personara ex testamento, pentru cererea legatului dela
cel obligat a-1 plti, si proprietatea nu-i va fi transmis in
asemenea caz, decat prin predarea lucrului legat.
Dac, din contra, legatul are de obiect un corp cert si
determinat in individualitatea sa, in ipso irulividuo (art. 903
C. civil), legatarul n'are numai un drept de creant contra
debitorului legatului, ea in eazul precedent, ci o actiune in
revendicare, pentruc el a dobAndit proprietatea legatului din
ziva mortei testatorului (art. 644, 899 1 C. civil).
Dreptul legatarului, oricare ar fi natura lui, drept de

creant sau drept real, facand parte din patrimoniul lui,

trece la mostenitorii si reprezentantii sl, indat ce el a supravietuit cat de putin testatorului.
Ei pot, de asemenea, s dispue de el cu titlu oneros
sau cu titlu gratuit, inairito chiar de a fi pus in posesiunea
legatul u L

716. Actiunile care apartin legatarului. In ultima

stare a dreptului roman, legatarul ave, spre a dobndi executarea legatului, troj actiuni deosebite, si anume: 1 o actiune

personan; 2 o actiune real; 3 si o actiune ipotecar.

(Liceat legatariis id persequi, 'non solum per actiones personales, sed etiam per in rem, el per hypotheeariam. (Legatarii pot
cere executarea legatului nu numai prin actiunile personale, dar si
prin actiunea real' si cea ipotecara). (Iustit. De legatis, II, 20 2,
in fine).

Aceste actiuni exista Qi. ast5zi.

1) Vezi tom. IV, partes II, p. 329. 330.

www.dacoromanica.ro

542 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V.S. VI.ART. 902 2.

717 '1 Actiunea personal (art. 902 1 C. civil)..

Art. 902 1 din codu,1 civil consacr actiunea persona1. ex
testamento, care derivg din dreptul roman, qi pe care legatarii o aveau altdat si o au si astzi contra oricarui debitor al legatului. Aceast actiune, pe care o are once legatar
In genere, este aceea care are de obiect trimeterea sa in po-

sesiune (art. 889, 891, 895, 899 2 C. civil) sau predarea

legatului dup. cuna se exprima art. 01 din acelasi cod.
Actiunea personal este divizibill de cAl eori debitorii
legatului au recurs la beneficiul de inventar (art. 897 C.
civil). Debitorii legatului neffind, in adevr, obligati in acest
caz deet lute() msura oareeare, datoria se divide si ea in
proportie co obligatia ce incumba fiecruia din ei.
Acest principiu sufera' ins exceptie in clout'. cazuri, si
anume: 1 cnd testatorul a obligat pe unul din mostenitori
sau legatari a plti cutare legat determinat; si 20 cand lucrul
legat nu este susceptibil de diviziune.
Actiunea realA (rei vindicatio).
AfarA de actiunea personala ex testamento, legatarul unui corp cert si
determinat in individualitatea sa (art. 903 C. civil), mai este
in drept a revendie,, lucrul legat printr'o actiune real, ca o
consecinta a principiului care-i conferTt proprietatea acestui
1u6ru Deg din ziva mortei testatorului (art. 644, 899 1
C. civil). Deci, daca debitorul legatului a instrinat lucrul
legat, legatarul poate s5.-1 revendice dela tertii detentori, in
caz &ad el a dolAndit predarea de fapt a legatului sau, cel
putin, o hotrire care ordont aceast predarel).

Actiunea ipotecar (art. 902 2 C. civil).

Dupl art. 853 din codul Calimach (688 C. austriac),
legatarii eran In drept sa ceara o cautiune dela mostenitori
sau dela once debitof al legatului, spre a asigur plata acestui

legat. Mostenitorii nu mai au astzi obligatia de a da cautiune, bash' prerea general este ea legatarii ca titlu particular, independent de siguranta ce pot dobndl prin cererea
separatiei de patrimonii (art. 781 si 1743 C. civil), mai au
si o ipotecl legal asupra imobilelor suceesiunei, att in
') Vezi supra, p. 502.

www.dacoromanica.ro

IPOTEGA LEGALI A LEGATARILOR. - ART. 902 2.

543

contra mostenitorilor testatorului cAt si in contra orierui alt

clebitor al legatului, ipoteca al crui scop este asigurarea

ultimei vointi a testatorului ...ut omnibus modis voluntatis

ejus satisfiat. Iat, in adevr, cum se exprim, in aceast
privint, Pomponius :
cLegataros autem in ea tantum parte, guae de bonis servari
potuit, habere pignoris causam convenit (Este drept ca legatarii sri
fie considera# ea ipoteeari asupra pArtei de bunuri a unei succesiuni,
care 'gratine in urma plAtei creditorilor acestei succesiuni). (L. 4
1, Dig., De separationibus, 42, 6 1).

Art. 902 2 este, In adevr, precis, si a-i da un alt

seng este a-1 considera ca neserios 2).
Aceast ipotec, care este supus inscriptiei (art. 1783
C. civil) i nu are rang deck din ziva inscriptiei (art. 1778
C. civil), ,exist numai in privinta legatelor care consist In
bani; cci, hi privinta legatelor de corpuri certe i determinate legatarii n'au nevoe de nici-o sigurant, ei avnd
Indemn actiunea in revendicare.
Aceast ipotec poate fi invocata de legatarii strini

ca si de cei romani, fr a se distinge dac testamentul. a

fost fcut in tara' sau In strinkate.
Ea nu loveste deck imobilele succesiunei, iar nici inteun
caz pe acele ale mostenitorilor.
Aceast ipotecA DU va avea loe decat atunci cfind tes-

tatorul n'a dispus nimic in privinta ei, cci el avand facul'Latea de a mri sau de a micsora legatul, este liber de a
dispune ca ipoteca legara* nu va avea loe, sau nu va lovi
deat un anume imobil detertninat.
Aceast, ipotecA codera legatarilor: 1. un drept de preferint (art. 1720 C. civil); un drept de urmrire sau de Emita
(art. 1746 3 i 1790 C. civil); si in fine, 3. beneficiul
indivizibilittei (art. 1746 2).
Principiul indivizibilittei conduce ins in spet la o anoVezi asupra acestei ipoteci. care se &toreste lui Justinian, L. I, in fine,
Cod. Communia de legatis, 6,43, precum i Instit.. De legatis, II, 20, 2, in fine.
Vezi argumentele ce se invoaca pentru admiterea aeestei ipoteci, tom.
IV, parteu II, p. 335, iar in cat priveste deosebirea ce exista Intre ipoteca legatarilor i separatia de patrimonii, vezi tom. III, partea II, nota 3 dela p. 721,
722. Mai vezi asupra ipotecei legale ale legatarilor, tom. VIII, partea La p.
657, nota 1. Vezi si supra p. 195, No. 395.

www.dacoromanica.ro

544

COD. CIV. - rARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S. VI.

malle, pe care am arAtat-o in tom. IV partea II, p. 338

urm., anomalie care nu poate fi decat rezultatul unei ero%ri
legislative Si, in once caz a unor tAlmAciri gresite a unui
text al lui Justinian.

720. Transcrierea legatelor.

In codul fr. Si in legea

ipotecarl belgiana din 16 Decemvrie 1851, actele de ultimA

vointl care cuprind legate de imobile nu sunt supuse transcrierei, pentrucA acolo nu se transcriu deceit actele *tire vii
tranzlative de proplietate imobiliarA sau de drepturi reale
susceptibile de ipotecA.

Iat'l cum se exprima, in aceastA privintA, un autor, care

criticA.

eIn cat privete legatele, legea le scuteqte de formalitatea

transcrierei. Regimul de publicitate organizat de lege nu cuprinde,

In adevir, toate actele tramlative de proprietate sau de drepturi

reale susceptibile de ipotea, ci numai acteleintre vii; de unde

consecinta c actele de ultimd voinf nu intra in aceastit dispozities.1).

Va sA zicA dac, legea francezA n'ar vorbi numai de

acte "'Mire vii, ci d once acte in genere, legatele imobiliare

sau de drepturi reale susceptibile de ipotec." ar fi supuse
transcrierei. Ei bine, tocmai aceasta a fAcut legiuitorul nostru;
tinand seamA de critica adusA att legei franceze cAt i celei
belgiene, cari necontestat cuprind o lacunA regretabilA, el nu

supune transcrierei numai actele intre vii, ci bate actele

de fnstrainare ale proprieteitei imobiliare fi a drepturilor
reale ce pot fi ipotecate, (art. 722, 1. Pr. civ.). Cu toate
acestea, jurisprudenta noastrA nu supune legatele imobiliare
transcrierei 2); i ceeace face, in adevAr, ea chestiunea s fie
indoelnicA este eliminarea facutA in Senat, printeun amendament, al 5 din textul art. 722 Pr. civ., care prevedea
anume transcrierea jurnalelor de punere in posesiune pe baut

de legate, cu toate c asupra acestui amendament nici Ministrul justitiei, autorul modificArei prin proiect, nici propunAtorii amendamentului n'au dat nici-o explicatie.
MouIon, Transcription, I, 3, p. 6.
Vezi deciziile citate in tom VI, paxtea II, la. 341, nota 2 0 p. 343 urm.

www.dacoromanica.ro

EXECUTORII TESTAMENTARI.

ART. 910.

545

Raportul legatelor.
Legatele sunt ele, in dreptul
nostru, supuse raportului, sau devin ele raportabile numai In
virtutea unei anume clause din partea testatorului, ea In codul italian (art. 1008) i In codul austriac (art. 790, ab initio
nereprodus in codul Calimach)? Chestiunea este controver-

satt

EXECUTORII TESTAMENTARI
Notiunea acestori mandatari (art. 910 C. civil).
Cu toate c mqtenitorii i legatarii universului sunt, In genere, ingreinati eu executarea ultimelor vointi ale testatorului,

totui, pentru mai mula sigurantt, acest din urna5, are

facultatea de a randui unul sau mai multi executori testamentari2). Dreptul de a testa atrgAnd dup sine luarea masurilor necesare pentruca ultima vointt a defunctului FA' fie
respectatt i adusl la indeplinire.
Institutia executorilor testamentari este de origin6 francezt i ea ti datorete existenta fondatiunilor pioase, cari

se obisnuiau foarte mult in urma stabilirei cretinismului.

Biserica gsise in aceast, institutie un rnijloc mai sigur de
asigura plata legatelor pioase ce credinciosii ftceau In
folosul ei. Episcopul, locului i, in lipsa-i, Mitropolitul
insrcinat cu executarea legatelor 'bate de credincioi pentru
pricini cuvioase (ad pias causas 2).
Executorul testamentar este un mandatar al testatorului,
dei lucreaz, in interesul creditorilor i al legatarilor. Mandatul lui este deci de o natur, cu totul special,
Mandatul ordinar deosebindu-se in mai multo puncte de
mandatul executorului testamentar4) de aici rezultt c regulele dela mandat nu sunt aplicabile. executorilor testamentari,

deat atunci and exist, identitate de motive e and legea

nu face nici-o derogare dela regulele mandatului.
Brin aplicarea acestor principii trebue s, decidem ct
executorul testamentar poate sa refuze misiunea ce-i este mucreVezi supr, p, 164 urm., No. 345.
Vezi tom. IV, partea II-a, p. 317, ad notam i p. 348.
2) Vezi supra, p. 353, 354.
Vezi tom. IV, partes II, p. 349.
D. Atexandresco. Principille Dreptului Civil itomAxt. Vol. U.

www.dacoromanica.ro

85

546

COD. CIV. - CARTEA III. -TIT. II. - CAP. V. - S. VII.

dintat, dup cum dispune anurne art. 2202 din codul germart
nefiind vorba in specie de un munus publicum, precum este
tutela, ci de o simpl datorie prieteneasc.
In caz de refuz din partea executorului testamentar, jus-

titia nu poate randut altul, pentruc, in dreptul actual, executorul testamentar nu poate niciodat fi dativ.
Iat cum se exprim, Zachariae in aceast, privint:
4 Wenn er den Auftrag ablehnt, so kann das Gerieht nicht
einen andern Testamentsvollxicher oder einen Erbsehaftspfleger
ernennen. (Daca executorul testamentar refuza mandatul ce i se

confera, justitia nu poate randui un alt executor nici un curator

al succesiunei

Dac executorul testamentar a acceptat mandatul, fie in

mod expres, fie in mod tacit, el nu se mai poate demite

cleat pentru cauze grave, intervenite dela primi rea mandatului (argument tras din art. 1556 C. Civil).
Mandatul fiind, in principiu, gratuit, executorul testamentar nu poate cere nici o plat pentru serviciile sale, ci
numai cheltuelile ielative la functiunea sa care Bunt in sarcina succesiunei (art, 919 C. civil).
Fiind ins c mandatul nu este prin esent, ci numai
prin natura sa gratuit (art. 1534 C. civil), testatorul poate
fixeze un onorariu, ascunzandu-1 chlar sub forma unui
legat Nremunerator, tA In asemenea baz, acceptarea legatului

atrage acceptarea mandatului de executor testamentar, dupa

cum neacceptarea mandatului ar atrage caducitatea legatului.
Tot prin aplicarea regulelor dela mandat se decide, in
genere, a executorul testamentar nu este numai deck obligat
a lucil in persoan, putand s, substituiasc pe altul in locul
lui, sub a sa privighere i rspundere (art. 1552) 2).
Codul spaniol din 1889 (art. 909) admite 111s solutia
contrail.
In fine, obligatiile generale care incumbl executorului
testamentar sunt aproape acele ale unui mandatar (art. 1539
urm. C. civil).
.

Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 725, p. 448, nota 3 (ed. Crome).
2) Chestiunea de a se stl dac mandatarul poate s substituiaseli pe altul
In locul lui, atunei cand aceast facilitate nu i-a fost anume conferia prin contract, este controversat, Judi afirmativii este singur ticimisibil, In baza art.
1542, 10 Vezio tom. IV al acestei luceri, No. 372.

www.dacoromanica.ro

EXECUTORII TESTAMENTA RI - ART. 913-915,

547

Prin derogare dela regulele mandatuiui (art. 1533 C.

civil), executorul testamentar nu poate trisa fi rnduit decit
printr'un testament valid, adecA printr'un act care intruneste
una din formele testamentare permise de lege, si care cuprinde

o dispozitie de bunuri. Nu este ins nevoe, dupg, pArerea

general, ca aceastA randuire sl fie facutl prin insusi testamentul ce urmeazI a fi executat, ea putandu-se face printr'un
testament anterior sau posterior.
cDie Ernennug eines Testamentsvollziehers muss in einem
Akte geschehen, ielcher die Form eines Testaments hat; jedoch nicht
nothwendig in dem Testaments, welches der Ernannte in Vollziehung
setzen soil. (Randuirea executorului testamentar trebue sit fie fX-

cutit printr'un act intrunind formele prescrise pentru testamente ;

nu insg prin acela9i testament pe care persoana rAnduitX are
execute) 1).

723. Persoanele care pot fi rinduite executori testamentari (art. 913-915 C. civil).
Functiunea de executor
testamentar nefiind o sarcinA publicl, strinii i once persoane incapabile de a ocupa o functiune publica, precum
femeile capabile de a se obliga, pot fi executori testamentari,
aceastA functiune nefiind incompatibill cu aceea de legatar
universal 2).

Spre a putea fi executor testamentar trebue a. fi ins

capabil de a se obliga, adecl a nu fi incapabil nici fiziceste,
nici legalmente. Aceasta este iarloi o derogare dela regulele
mandatului, dupa care un incapabil nu poate fi randuit mandatar (art. 1538). Executorul testamentar n'are insg, nevoe
de a fi capabil in momentul facerei testamentului, ci numai
in momentul mortei testatorului.
Capacitatea de a se obliga fiind singura conditie cerutA
spre a putea fi executor testamentar, oricine poate primi
acest mandat, chiar o persoanl,
eInsolvabilitatea executorului testamentar poate fi InlocuitI
prin credinVi i exactitate, zice Furgole.

Prin aplicarea art. 913 C. civil dupa care, spre a fi

Handbuch des fr. OivilrPchts, IV, 725, p. 447 (ed. Crome), 715.
p. 360, 361 (ed. Anschiitz).
Vezi suprci, p. 492.

www.dacoromanica.ro

548

COD. CIV.."- CARTEA III.- Ta. U. -CAP. V. - S. VII.

executor testamentar, trebue a ave l eapacitatea de a se obliga,

art. 915 dispune ca minorul, fie emancipat sau neemancipat

nu poate fi executor testamentar, desi minorul emancipat

poate fi mandator (art. 1538 C. civil).
Cele zise in privinta minorului se aplica interzisului
celui pus 'sub consiliu judiciar, sau internat intr'un stabiliment de alienati, conform legei din 15 Decembrie 1894.
Comunele i stabilimentele publice nu pot fi inearcinate
ca aducerea la indeplinire a unui testament, pentruca nu pot
administra o avere straing, flit a trage din aceasta administratie niciun folos. Nimene n'ar impiedeca insa pe primarul unei comune de a fi randuit executor testamentar
In asemenea caz, aceasta functiune nu se stange prin moartea
primarului randuit in aceasta functie, ci trece la primarul
eare-i va succeda 1).

Femeea nemaritata majora, avand capacitatea de a se

obliga, poate necontestat, fi executoare testamentarg.

Cat pentra femeea mritata, legea distinge intre cea

separat de bunuri i cea maritata sub un regim care confera barbatului administratia bunurilor sale (art 914 C. civil).
Femeea separata de bunuri poate fi executoarea testamenthra cu autorizarea barbatului sau a justitiei, iar in privinta femeei dotale, autorizarea bgrbatului nu poate fi inlocuita

prin acea a justitiei, pentruca in asemenea caz, uzufructul

dotei apartine barbatului (art. 1242, 1243 0: civil).
Daca femeea maritata sub regimul dotal are avere parafernal, autorizarea brbatului poate fi inlocuit prin aceea
a justitiei, pentrucg, situatia juridic a acestei femei este, in
privinta averei parafernale, aceea a unei femei separata de
bunuri.

724. Sezina ce testatorul poate sA confere executorului testamentar (art. 911, 912 C. civil).
In vechiul
drept francez, executorii testamentari avea in genere, sezina
mobilelor i, dui:a unele cutume, i sezina imobilelor testatorului. Jata ce gasim in aceasta privinta, in Loysel:
cExcuteura de testaments, inventaire pralablement fait, sont
qaisis par an et jour des biens meubles du testateur, pour FaccomVezi infra, p. 556.

www.dacoromanica.ro

SEZINA EXECUT. TESTAMENTARI

ART. 011-912.

549

plissement de son testament, payement dea legs mobiliaires, acquit

de scs dettes et forfaits ; et si les meubles ne suffisent, leur sera
permis, par la justieb,, vendre quelque immeuble 1).

Codul actual a respins sistemul sezinei legale, conferind

numai dreptul de a sla executorului testamentar sezina mobilelor sale, in otul sau in parte, dispozitie imprumutat/
dela art. 297 din cutuma Parisului, cu aceast deosebire
cA sezina nu mai este astazi

Testatorul nu va. putea deci nici inteun caz s'o de

executorilor testamentari sezina imobilelor sale, pentruca art.

911 (J civil nu vorbeste cleat de sezina mobilelor. Este

adevArat cA testatorul Rr fi putut, in lips/ de rezervatari, sA
dea executorului testamentar proprietatea imobilelor sale,
ins/ adagiul
ceine poate mai mult poate rid mai putin 2).

nu este adevArat intr'un mod absolut 3).

In cat priveste ins/ sezina mobilelor, testatorul va

pute s'o dea executorului testamentar, chiar atunci and ai
exista, mosteriitori rezervatari, pentrucl aceasta sezia nu
impiedic/ pe aceea a mostenitorilor, fiindca sezina executorului
testamental, nu este o adevratit sezin6, ci mai mult o deten-

-tiune cu titlu de sechestru4), Executorul testamentar poseand pentru mostenitorul care este proprietar 5), sezina executorului testa mentar n'aduce nici-o jignire sezinei pe care o
are mostenitorul. Dumoulin (asupra art. 297 din cutuma
Parisului) zica foarte bine in aceasta privint:
Haec saisina (executoris testamentari?) non facit quin heres
saisistus et dominus: sed operntur, quod executor potest 9pse manum ponere ut- apprehendere von autem vendere sine herede et

nsque ad concurenttant tantum. Et -etiam ,executor non est verus

possessor, et nisi procurator tantum) 6).
2) Loysel, op. cit., f, p. 313, No. 314.
2) Vezi asupra acestui adagiu, cousacrat si prin legea 21, Dig., De div.

regulis juris antigui, 50, 17; torn, I al acestei lucriiri p. 522, 523, No. 709 si
tom. IV. No. 76 bis etc.
2) Contra: art. 1064 C. olandez.
Vezi supra L. 980.
Din imprejurarea crt, executorul testamentar posedii pentru mostenitori

rezultiic prescriptia curge In favoarea lor, avfind i drepturile cure rezultii din
posesiune, precum: perceperea fructelor, etc.
Vezi Zachariae, Handbuch des fr. nivilrechts, IV, 715, p. 366, nota
13 (ed. Anschiitz).

www.dacoromanica.ro

eon. erv.-- CARTEA In.

550

TIT. IL

CAP. V. S. VIL

Testatorul n'are nevoe, pentru a da sezina executoruld

testamentar, de a intrebuinta termeni sacramentali; tot ce se.
cere numai este ea vointa BA fie neindoelnia
Sezina confer/ executorului testamentar: 1 dreptul de.
a lua in posesiune mobilele succesiunei; 2 dreptul de a vinde
acele mobile pang la suma necesara la plata legatelor (art..
916); 0 dreptul de a prin3i capitalurile i dobanzile datorite
succesiunei de tertii, si de a-i constrnge printr'o actiunela aceastA plat/ ; 4 dreptul de a intrebuuinta la plata legatelorbanii ggsiti in succesiune, san aeei procura-ti din vanzarea
naobilelor, ori din plg.tile facute de tertii, debitori ai succesiunei.

Sezina executorului testamentar nu poate ins/ sa impedice inteu nimic sezina mostenitorilor.
Testatorul nu poate d executorului testamentar sezina
sau posesiunea mobilelor pentru un timp mai lung de un an

dela moartea sa, ci numai pe un termen mai scull. Acest

termen nu poate fi prelungit, sub niciun cuvant, nici de.
testator, nici de judecatori.
gDas Gericht kann die einjtihrige Frist sowenig als der Erblasser verltingern, zice Zahariae. (Nici tribunalul, nii testatorul nu
pot sA proroage termenul de un an) 1).

Dar clac/ nici testatorul, nici judecnorii nu pot prelungi

termenul de un an, care este imprumutat dela vechile entume
franceze, totusi aceasta dispozitie nefiind de ordine public:1r
posesiunea executorului testamentar poate sA tie mai mult de
un an, dacA mostenitorii consimt in mod expres sau tacit la
prorogarea ei peste termenul legal, tertii neavand calitateade a invocA termenul fixat de lege.
In once caz, inektarea sezinei nu ,mai aduce astazi, ea
in vechiul drept francez, incetarea mandatului executorului
testamentar.

In regull genera% termenul de un an incepe a curge

din ziva mortei testatorului. De cateor ins/ executorul testamentar n'a putut fi in posesiunea mobilelor, termenul -de un
an va curge din ziva descoperirei testamentului, sau din zina.
Op. cit., IV, 726, p. 455 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

SEZINA ExECITT. TESTAMENTARI tg, ATRIBUTIIINILE LOR.

551

incetArei piedicei care face cu neputintA punerea in posesiune

a executorului testamentar.
(Nota annum hie utilem a tempere testamenti aperti, ressantis
impedimenti, zicea Dumoulin 1)1

Posesiunea mobilelor nefiind conferitA executoruIui testamentar decAt in scopul de a asigurA executarea tbstamentului, fiecare mostenitor in parte 2) poate sA,-1 scoatA din po-

sesiunea mobilelor inaintta expirArii termenului de un an

oferindu-i suma suficientA pentrn plata legatelor mobiliare,
sau justificAnd prin chitante cA a plait azeste legate; cAci
odatA legatele mobiliare plAtite, posesiunea averei de succe-.
siune, In mAinile executorului testamentar, nu mai are niel
an scop.

Atributiile executorului testamentar (art. 916,

918, 919 C. civil).
Atributiile executorului testamentar
sunt relative: 1 la mAsurile conservatorii; 20 la mAsurile de
executare; 3 si in fine la vAnzarea mobilelor si plata legafelor.

10 MAsurile conservatorii (art. 916 1 si 2).

Inainte de a expune atributiile executorului testamentari,

trebue sl punem ca principia general, desi chestlunea este
controversatA, el acesti mandatari speciali nu pot BA aibA
alte puteri cleat cele determinate de lege. Testatorul nu poate
deci, sub nici un euvAnt, sA confere executorilor testamentari
drepturi mai mari pentrucA, prin aceastA mArire a puterilor
lor, el a restrans dreptul ,mostenitorilor, eeeace nu poate sA fad.
Functiunea executorului testamentar fiind independentA
de sezinA, once executor testamentar, fie CA are sau nu are

sezina, trebue sa vegheze la executarea testamentului, land

mAsurile necesare pentru aceasta.

Astfel, de cAteori existA mostenitori minori, interzisi

sau absenti (neprezenti), executorii testamentari sunt obligati

a cere punerea pecetiilor; pe cAnd atunci cAnd nu existA,

mostenitori incapabili sau neprezenti, ei au numai faeultatea
de a provoci aceastA mAsurA, de cAte ori interesul legatarilor
cere indeplinirea ei.
Vezi Pothier, Don. testamentaires, VIII, 231, p. 289. ed. Bugnet).

Cpr. art. 1055 C. civil olandez.

www.dacoromanica.ro

coil

552

CARTEA M.- TIT. II.- CAP. V.-S. VIL

doua masara conservatorie la care executorul testamentar este obligat sit proceada in toate cazurile, este luyentarjares bunurilor succesorale In prezenta mostenitorilor prezumptivi si a celorlalti interesati prevazuta de art. 671, 674
Pr, civ., sau, in lipse-le, dui:A ce li s'au facut chemarile
A.cest inventar are de scop, intre altele, constatarea
averel succesorale si baza socotelilor ce trebue sa de executorul testamentar investit cu sezina (art. 916 ultim
O. civil).

Obligatia de a face inventar, ca i aceea de a cere punerea pecetilor, incumba tuturor executorilor testamentari
In genere.

Mai mult inca, testatorul n'ar peek cel putin

dupa

scuteasca pe executorul testamentar de obliggia de

a face inventar, caci inventarul fiind baza socotelilor, mostenitorii n'ar ave nicio siguranta contra negligentei sau relei
unii,

sa

credinte.

Tot In baza acestor principii stim c nici tutorul, nici

uzufructuarul, nici mostenitorul beneficiar, nu pot fi scutiti
de obligatia de a face inventar.
eNemo potest in testamento suo eavere, ne leges in suo testamente habeant,. (Un testator nu poate sA dispue prin testamentul
sax' ea nu voeste sa se observe legile prescrise in materie de testament). (L. 55, ab initio, Dig., XXX, De legatis, I).

Executorii testamentari pot sa proceada si la alte

suri conservatorii, precum ar fi luarea unei inscriptii ipotecare asupra imobilelor succesiunei, in interesul legatarilor;
provocarea randuirei unui curator, in caz de vacanta succesiunei, etc.

727. 2 MAsurile de executare (art. 916 3 0 4Executorul testamentar nu trebue sa se mArgineasel a face acte conservatorii, ci trebue sa se ingrijeasca
ca testamentuj sa fie adus la indeplinire, acesta fiind scopul
randuirei sale. Aceasta, obligatie incumba nu numai executorului testamqntar care are sezina, dar i celui care n'o are,
C. civil).

Jegea, nefacand nicio distinctie.

Executorul testamentar eare calitatea de a se consfitui

reprezentantul unui legatar absent, pentru a prim' legatul in
www.dacoromanica.ro

ATRIBUTILL

EXECTIT. TESTAMEN TA RI. - ART. 916.

553

numele lui, el avaud numai misiunea de a pred celor in

drept bunurile succesiunei.

El poate tug, la caz de contestatie, s intervie pentru

a sustine validitatea testamentului, de ateori va crede a
interventia sa este necesara sau cel putin utila in cauza.
El ar pute, in unele cazuri, sa exercite chiar o actiune
care ar ave de scop executarea testamentului; atunci, de
exemplu, and testatorul ar fi dispus s i-se ridice un monument, sau s se proceada la slujbi bisericeeti pentru odihna
sufletului sail, etc.
Executorul testamentar, care a dobandit sezina mobilelor,
poate s urmareasca pe debitorii succesiunei i s primeasca

atat capitalurile ct i dobanzile datorite de ei; hotarirea

pronuntata fata de el nu este insa opozabila moetenitorilor,
pe care el nu are mandat de a-i reprezent (art. 1201 C. civil).
Executorul testamentar nu poate sa exercite actiunea
pauliana (art. 975 C. civil), spre a cere anularea actelor acute de defunct in frauda creditorilor sai, pentrud el nu
reprezint pe creditori. Indata ce este insa in joc interesul
legatarilor, interventia lui nu se mai discut, pentruca el fiind
-obligat a veghe, ei a ingrijI ca testamfntul sa fie adus la
trebue s poata impieded, sustragerea frauduloasa
a activului creditor.

728.

916 3).

3 Vanzarea mobilelor i plata legatelor (art.

Executorul testamentar investit cu sezina mo-

bilelor trebue s plateasca iegatele mobiliare lasate de defunct,

supraveghind numai executarea legatelor imobiliare.

Dad legatele mobiliare au de obiect lacruri mobile in

natura, executorul testamentar le va pred legatarilor. Dad
legatele consist in bani, ele se vor plati din banii gsiti in
succestune, sau, in lips, -de bani, din vnzarea mobilelor,
care se va face prin justitie.
Dreptul de a provoc vanzarea mobilelor nu apartine
insa cleat legatarilor investiti cu sezina, pentruca numai
aceetia sunt insarcinati ca plata legatelor.
Cat pentru imobile, ele nu pot fi vandute nici de legatarul investit cu sezina.
Executorul testamentar nu va pute sa vnd imobilele

www.dacoromanica.ro

554

COD. CIV. -CARTEA III. -TIT. II.- CAP. V.- S. VII.

succesiunei nici chiat daca testatorul i-ar fi conferit west

drept, pentruca putcrile executorului testamentar fiind deterrainate de lege in plod limitativ, trebue sa fie restrfinse in
marginile prevazute de art. 916 C. civil.
El nu poate procede la plata legateIor fait participarea
mok4enitorului sau legatarului universal, car au interes a le-

contestft. In caz de opozitie din parf ea lor, plata nu se va

putea, face de executorul testamentar, deck cu autorizarea.
justitiei, cad altfel ar fi responsabil.
VAnzarea mobilelor se va face, ea qi plata legatelor, tot
ca consimtimantul celor in drept Etau cu invoirea justitiei.
Punerea in posesiune sau predarea legatelor mobiliare,
nu poate niciodata fi ceruta dela executorul testamentar, cu
toate -ca chestiunea este controversata.

729.

Plata datoriilor testatoralui.

Executorul testa-

mentar n'are nici inteun caz misiunea de a plati datoriiletestatorului, nici chiar atunci cand acesta l'ar fi insgrcinat
ea plata lor, pentruca executarea testamentului n'are nicitin
raport cu plata datoriilor, datoriile fiind o sareina a sumsiunei, lar nu a testamentului.
(Debita non sunt onus testamentorum, zice Dumoulin.

Creditorii succesiunei vor actiona deci pe motenitori

sau pe legatarii universali "ori cu titlu universal, daca asemenea legatari existA, iar nu pe executorul testamentar.
Executorul testamentar nu 'va putea fi constrns la
plata datoriilor, deca atunci cand creditorii ar fi facut o
proprire in mainire lui sau dud
moOenitorii ar cere
ea el sa faca aceasta plan..
Dad, executorul testamentar nu poate sa plateasca legatele din cauza datoriilor aefunctului, care trebuesc platite
inainte, el poate sa cheme in judecata pe motenitori, pentruca justitia sa-1 autorizeze, fata de ei, a plati datoriile.
Niciodata el nu le va putea insa sa le plateasca, sine herede,,

afara de cazul &id ar fi vorba de nite datorii urgente,.

precum ar fi, de exempla salariul datorit slugilor, cheltuelile
de ultima boala sau de inmormantare ale defunetului, cari
sunt privilegiate (art. 1729 C. civil), etc.

www.dacoromanica.ro

SOCOTEALA ExEC. TEST. (ART. 916, 919) t RESPONS. LOB.

565

Cat pentru datoriile contractate de executorul testamentar

ca ocazia executarii testamentului, se intelege ca el are calllatea de a le plati, ramanand ca ele sa fie puse apoi in
soctoteala succesiunei (art. 919 G civil).

Socoteala gestiunei executorului testamentar

(art. 916 ultim).
Ca once mandatar in genere (art. 1541
C. civil), executorul testamentar inveRtit Cu.sezina trebue
dea socoteli mostenitorilor sau legatarilor universali de gestiunea sa, i aceasta chiar daca testatorul 1-ar fi scutit de
aceasta obligatie, asemenea clauza fiind null, ca una ce mulesneste frauda $1 reaua credinta. Socoteala fiind, in adeva;
baza oricarei gestiuni straine, scutirea de a da socoteli trebue
ea fie lipsita de efecto, asemenea clauza fiind contrara ordinei publice i bunelor moravuri (art. 5 C. civil 1). Art. 2220
din codal german este expres in aceasta, privinta. Chestiunea
este ca toate acestea controversata.

Ramane ilia bine inteles ca executorul testamentar

poate fi scutit de obligatia socotelilor de catre mostenitorii
legatarii etre care el datoreste aceasta socoteala. Socoteala
.executorului testamentar se va da mostenitorilor sau legata-

rilor, fie de bung voe, fie prin justitie. De cate ori ea se Va,
da prin justitie, tribun. competent este acel al executorului
-testa mentar, conform principiului general:
'Actor sequitur forum rei (art:58 Pr. civ.).
Tribun. locului unde succesiunea a fost deschisa (art. 63
Pr. civ.), nu este competent in aceasta privinta, nefiind vorba

in specie de executarea testamentului, de oarece aceasta exe.cutare este un fapt indeplinit.

Modul de actiune al executorilor testamentari

responsabilitatea lor (art. 918 C. civil). Executorul testamentar fiind un mandatar, trebue sa fie responsabil atat
de culpa cat si de neglijenta sa (art. 1540 C. civil). Aceasta
Tesponsabilitate rezulta atat din obligatia de a da socoteall,
1) Tot In baza acestni principiu, stim c nits/ tutord na poste fi scutit
de obligatia de a da socoteli de administratia sa (art. 415 C. civil), solutie adprin art. 304 din codul italian, cAt i In codul Caragea (art. 37,
misi
partea III, cap% 21), etc. Vezi tom. I al acestei lucrilri, p. 381.

www.dacoromanica.ro

556

con. cry. CARTEA rn. - TIT. II. - CAP. V.-S. VII.

cat I din i imprejurarea ca el trebue s'a fie capabil de a se

obliga (aft. 913-915 C. civil).

ExeCutorur testamentar, chiar neinvestit cu sezina, raspunde nu numai de dol, dar si de culpa ccmisa in executarea,
niandatului sAu, aplicandu-se

total principiile (lela rnandat

(art. 1539, 1540 C. civil).

Daca testatorul a randuit mai multi executori testamentari i toti au primit insarcinarea lor, trebue sa distingem
sau testatorul a despartit functiunile lor, conferind Bedruia din ei cate o atributie speciala, ksi in asemenea caz, fiecare
trebue Ed se margineasca in limitele hotArite de testator, ne-

fiind responsabil deck de gestiunea sa; 20 sau testatorul

n'a despartit functiunile fiecArui din ei si, in asemenea caz
fiecare va putea lucra singur, fiind ca totii solidar obligati
a da seamA de mobilele ce li s'au ineredintat (art. 918).

Baca testatorul a manifestat tug intentia ca niciunul

din executorii testamentari BA nu poata lucra fara altul,
actele de gestiune nu vor putea fi facute decat in comun
Dift art. 918 C. civil, care constitue o derogare dela
art. 1543 C. civil, rezulta ca respnsabilitatea solidar nu
apasA deck asupra executorilor investiti cu sezina mobilelor,

solidaritatea ne mai avand nici un obiect decateori executorn testamentari n'au sezina.
Daca testatorul a randuit mai multi executori testaruentari, fra ca atributiile lor BA fi fost despArtite si unii din ei
au refuzat aceasta sarcina, iar altiii au primit-o, chestiunea
este controversata, insa pArerea cea mai juridica este, de buna
seamA, aceea care aplica i in specie art. 918 C. civil. 1)..
732. Incetarea functiunei executorului testamentar
Ca once mandat in genere (art. 1552'
(art. 917 C. civil).

3), sarcina executorului testamentar se stinge data ca

moartea lui si nu trece la mostenitoriii sai (art. 917).
Mostenitorii lui vor observa fug dispozitia arte 155
C. civil, and socoteall de gestiunea inceputa de autorul lor..

Legea presupune in art. 917 C. civil ca sarcina de

executor testamentar a fost conferita unei persoane determinate, caci daca testatorul s'a referit la calitatea unei persoaner
Vezi tom. IV, partea II, p. 387, 388.

www.dacoromanica.ro

INCETAREA FUNCT. EXEC. TESTAMENTARI. -ART. 917,

667

precum ar fi de exemplu, in cazul cand s'ar fi randuit executor testamentar pe primarul unei comuni, pe rectorul universit/tei, etc., functiunea executorului testamentar nu va
inceta prin moartea titularului, ci va trece la primarul sau
rectorul care vor inlocui pe titular 1).
Misiunea executorului testamentar mai inceteaz/: 1 prin

aducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare; 2 prin

renuntarea sau demiterea executorului testa mentar; 3 p*rin
revocarea sa de justitie, dup/ cererea mooenitorilor sau legatarului universal (analogie din art. 385 2 C. civil) 2), dui)/

cum dispune anume art.- 1909 din codul civil portughez

dela 1867; 40 prin interdictia, falimentul sau insolvabilitatea
executorului testamentar; 50 pri'n anularea testamentului care
trebuia adus la indeplinile; pentruc, in asemenea caz, executorul testamentar nu mai are ce execut.

In fine, dupa Zahariae, mandatul executorului testamentar, investit cu sezina, se mai stnge prin incetarea Sezinei 3), ins/ aceasta este o eroare a savantului profesor.
Tat/ cum profesorul Crome, care a revzut i remaniat
opera lui Zahariae rstoarn1 parerea acestui autor:
Mit Unrecht, behauptete Zahariae, dass das Mandat des

Testamentsexekutors, der die saisine hat, mit Beendigung der saisine

erlsehe. Das Recht und die Pflicht, iiber die Ausfiihrung der
letzwilligen Anordnungen des Testators xu wachen, ist von der
saisine unabhngig. (FrA cuvitnt Zahariae sustine c mandatul
executorului testamentar, investit en sezina, se st.Inge odat.5, cu
incetarea ei. Dreptul i datoria sa de a veghia la executarea ultimelor dispozitii ale testatorului sunt independente de sezinA) 4).

REVOCAREA 51 CADUCITATEA TESTAMENTELOR

733. Legiuitorul se ocupa in sectia de fatl: 1 despre

cauzele care pot sa faca testamentele i legatele ineficace;
20 despre cre0erea, adlogirea sau spori rea intre colegatari_
(art. 929 C. civil).
Vezi suprh, p. 648.

Cat pentru mostenitori sau legatari, el nu pot niciodatli sit revoace

executorul testamentar, de oarece el nu este mandatarul lor ci al testatorului.
Vezi tom. IV, partea JI, p. 349, 350 si p. 390.
Handbuch des fr. (Jivilrechts, IV, 716, p. 367 (ed. Anschiitz).
Op. cit., IV, 725, p. 455, nota 29 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

558

COD. CPT. CARTEA III.

TIT. II. CAP. V. S. VIII.

Cauzele care pot sa faca ca un testament sau un legat

sa fie lipsit de orice efecte, Bunt: revocarea (art. 920-923,
930, 931 C. civil) si caducitatea (art. 924-928 C. civil).
Revocarea testamentelor.
Revocarea testamentului este voluntara, sau judiciara.
Ea este voluntara, atunci cqnd rezulta din vointa testa-

torului, care poate fi exprimata at'at In mod expres cAt

tacit (art. 920, 923), ea neputnd niciodata verbala.
Revocarea este judecatoreasca de cateori este pronuntata

de justitie, In urma mortei testatorului, dup cererea celor

interesati (art. 930, 931).
Revocarea voluntarA.

Pe &And donatiunile

sunt In principiu irevocabile si nu pot fi revocate decAt

pentru anume cauze, testamentele sunt, din contra, prin
esenta lor revocabile (art. -802 C. civil) si lucrul este asa de
adevarat, neat testatorul n'ar pute,
renunte la facultatea
de a-si revoa, dispozitia sa, dupa cum dispun anume art.
737 din codul spaniol si art. 916 din codul italian 1).
(Nemo enim eam sibi potest legem dicere, ut a priore ei recedere non liceat. (Nimene nu poate
impue legea de a nu se

deptirtk de prima sa voint6). (L. 22, Pr., in medio, Dig., XXXII,

De legatis,

Un testator nu poate, in adevar, sa zica in testamentul

5Au ca el voeste ca dispozitiile sale sa, nu fie carmuite de
legi, caci oricat de sacra ar fi vointa muribunzilor, ea nu
poate sa hiba alta autoritate dedt aceea a Jegei:
Nemo palest in testamento sua cayere ne legei es in suo testamento locum habeant.. (L. 55, Dig., De legatis, XXX, 1).

Un alt fragment din acelasi titlu al Digestelor zice in

acelasi sens:
c Si quis scripserit testamento fieri contra legem aliquid, vel
contra edictum praetoris, non -valet. (L. 112 3, Dig., tit. cit.).

Acel care revoaca, o dispozitie testamentarg, lasAndu-si

averea la mostenitorii legitimi, trebue s aib aceeasi capa-

citate pe care a trebuit s'o aiba spre a o puta face 2).

9 Vezi supri, p. 301.
2) Cpr. art. 904 C. Calimach (718 C, austriac).

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA 2XPRESX A., TESTAMENTULIII.- ART. 920.

559

Revocarea poate sa fie privitoare la testamentul intreg

sau numai la oarecare dispozitii din el (art. 920 C. civil)-1).
Daca revocarea este totala sau partial, aceasta este o
chestie de fapt, care se apreciaza in mod suveran de instantele de fond.
Revocarea testatorului este expresa (expressis verbi s)

(art. 920) sau tacita (factis) (art. 921, 923 C. civil).

736. Revocarea expres" (art. 920 C. civil).

Re-

vocarea expresa este ateea care rezulta dintr'un act prin care
testatorul a aratat formal voluta sa de a revoca o dispozitie
anterioara. Aceasta -vointa nu poate fi exprimata cleat intr'un
testament posterior, /san ifiteun act autentic, lar nu numai
legalizat, dupa cum impropriu se exprima art. 920 C. civil 2).
Revocarea expresa a testamentului este deci un act solemn, ca si testamentul ce se revoaca; deoarece actul scris
nu este cerut in spet numai ad probationem, ci ad- solemnitatem, art. 1172 C. civil nefiind aplicabil in cazul de fata.
Revocarea verbala admis in codul Calimach in privinta
testamentelor verbale (art. 904), admisl si astzi In codul
austriac. (art. 717, 7193) nu mai este deci admisa in dreptul
nostru.

Daca testatorul a fost impiedicat prin dol sau violenta

de a-si revoca testamentul Eau, nu va exista revocare, insa
persoanele legate vor ava o actiune contra autorului dolului
sau Tiolentei.

Faptele cari constituesc dolul sau viorenta pot in totdeauna fi dovedite cu martori si prezumptii.
Dispozitia art. 920, care face din revocarea expresa un
act solem, este o derogare dela dreptul comun, pentruca, in
regula generala, vointa omului n'are nevoe de a fi manifes-

tati prin acte serse

4).

Aceasta derogare dela dreptul comun nu se justifica

ilia, prin nici o consiederatie serioas, pentruca data, ce legea
Cpr. art. 901 (J. Calimach.
Cas. Sectii-Unite (15 Ianuar 1916), Dreptul din 1916, No. 20, p.167 ;
Jurisprud. rom. din 1916, No. 11, p. 162, No. de ordine 145.
Vezi Unger, Das sterreisehe Erbreht systematisch dargestellt, 24,
p. 106 urm.
Vezi tom. I. al aceetei lucrliri, p. 65.

www.dacoromanica.ro

560

con. cm.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S. VIII.

a admis revocarea tacita, revocarea expresa. n'avea nevoe de

a fi solemn.
De cateori revocarea se face printr'un testament posterior nu este nevoe ca testamentul, care cuprinde revocarea,
sa fi facut in formele testamentului revocat, ei este suticient
ca al doilea testament s fie valid, solutie care era admisa

si la Romani 1); de unde rezulta ca un testament autentic

poate fi revocat printr'un testament olograf sau privilegiat
si vice versa.
Un testament anterior ar putea chiar fi revocat, dup
parerea general. printeun act investit cu una din formele
testamentare, desi acest act n'ar cuprinde nici-o dispozitie de
bunuri, nici -un legat. Chestiunea este insa controversata
Chiar un testament olograf ar putea ajar fi revoeat, scriindu-se
deasupra lui, de testator cuvntul <<anulat, daca asemenea
mentiune ar fi datata i semnata de testator.

La caz end revoearea ar fi fost facuta printr'un testament autentic sau mistie, ea ar fi valida cu toate c acest
testament n'ar intruni conditille preserise de lege pentru existenta testamentului autentic sau misti e, daca el ar intruni
conditiile de forma ale testamentului olograf (art. 859 C.
civil).

Deasemenea, testamentul posterior nul ea testament au-

tentic din cauza lipsei de forme ar putea, cel putin, dupa

unii s revoace, ca act autentic, dispozitiile unui testament
anterior 3).

Pentruca un testament posterior sa revoace pe altul

anterior, este neaprat ea eel din urma s cuprinda o revocare expresa i neechivoca, caci altfel testamentul posterior
n'ar revoca din testamentul anterior decit dispozitiile care
ar fi incompatibile sau contrare cu acele ale testamentului
posterior (art. 921).

Codul Caragea dispune, din contra, a un testament

posterior desfiinteaza In totdeauna pe cel anterior (art. 40,
lit. e, partea IV, eapit. 3) asa ca, dupa aceasta legislatie, nu
era cu putinta sa existe doua testamente, chiar daca eel din
Cpr. Dernburg, Pandekten, III, 94, ab initio, p. 178 (ed. a 7).
Vezi tom. tom IV, partea II p. 301, 402.
Vezi In acest sens, art. 1040 C. ulandez. Contrec. Art. 918 C. Italia.

www.dacoromanica.ro

RETRACTAREA REVOCIREI EXPRESE

561

urm n'ar fi cuprins nici o clauza revocatorie, i daca dispozitiile din auabele testamente nu erau incompatibile, solutie
imprumutata dela Romani:
(Posteriore quo que testamento, quod jure perfeetum est, supe-

rius rumpitur. (Un testament posterior, fAcut cu formele legale,

rupe testamentul anterior). (Jnstit., Quibus modis testamenta infir-

mantur II, 17, 2 ab initio 1).

In codal Calimach, testatorul pute, din contra, sa lase
mai multe testamente (art. 901 2).

736 bis. In cAt prive0e revocarea ce se face printr'un

act autentic, acest act trebue s intruneasca toate formele
cerute de lege pentru autentificarea actelor; de unde rezulta
ca nu se poate aplica in specie art. 1172 C. civil 0 art. 22
din legea pentru autentificarea actelor, dupa care actul nul
ca act autentic poate valora ca act sub semnatura privat,
daca este semnat de parti, pentruca actul nu e3te cerut ad
probationem,

ad solemnitatem.
cuprinda declaratia despre
schimbarea vointei testatorului, ins pentru aceasta .nu este
nevoe de niciun termen sacramental.

Actul uutentic trebue s

737, Retractarea revocArei exprese, Vointa testatorului fiind susceptibila de a fi schimbat in tot timpul vietei
sale, este firesc lucru .ca el sa poat reveni asupra revocrei
sale. Retractarea revocrei expresa poate fi fcuta in formele
In care a fost fcuta
revocarea, fiind de principiu ea
un act poate fi desfiintat prin acelea0 mijloace i modud
prin care a fost facut:
ciVihil tam naturale est, quam eo genere quidquid dissolvere,
quo eolligatum estz (Nimic nu este mai natural cleat ea o obligatie
sa poata fi desfAeutil prin modurile observate la contraetarea ei).
(L. 35, ab initio, Dig., De div. regulis juris ardiqui, 50, 17).

De cateori revocarea unei dispozitii testamentare este

ea ins0 revocat, dispozitia primitiva 10 produce efectele
Mai vezi L. L. 1, 2, 16, Dig., De injusto, rupto et irrito facto testamento, 28, 3; L. 21 3 si L. 27, Cecil De testamentis, etc., 6-23, etc. Vezi
infra, p. 563.
Cpr. art. 715 C. austriac.
D. Alexandresoo. Principille Dreptului Civil Itomftn. Vol. I.

www.dacoromanica.ro

56

562

COD. CIV.- CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V.-8. VIII.

sale, ca 0 cum ea n'ar fi fost revocatA, dupl cum dispune

anurne art. 2257 din codul german.

Daca al doilea testament, care revoacl pe cel dintai, a
fost desfiintat prin tergerea "aispozitiilor lui cu -plumbul sau
Cu condeiul, primul testament va reinvia fArA nici o declaratie

din partea testrtorului.

Pentru aceasta trebue ing ca primul testament sA nu

fi fost rupt, ars sau distrus de testator sau de altul ea tirea
0 aprobarea lui, aci testamentul distrus Cu vointa testatorului este un testament desfiintat.
738. Efectele revocArei in caz dud testamentele nu
pot fi executate din cauza incapacittei legatarului, sau

din cauzd cA a refuzat legatul, ori din alte imprejurki

(art. 922 C. civil).

Art! 922 din codul Civil, imprumutat

dela dreptul roman 1), cuprinde o regula de interpretare a

vointei testatorului aplicabilA atilt la revocarea expresA at k;i
la cea tacitA, critical insA cu drept cuv&nt, de doctrinA.

Acest text dispune a testatorul a inteles ali revoca testamentul anterior prin cel posterior, Cu toate a legatarul insti-

tuit prin. al doilea testament ar fi incapabil sau ar refuza

legatul, pentrucl vointa sa de a desfiinta primul testament
este certa, 0 pentrucA aceastA vointA nu ,poate fi alteratA
printr'un fapt care nu eman5. dela el:
Art. 922 din codul civil nefiind conceput in termeni
limitativi, se aplicA atat in cazul and legatarul prevAzut in
testamentul posterior ar fi murit inaintea testatorului 2), at

0 in cazul and acest legatar ar fi nedemn sau ingrat (art.

930, 931 C. civil) aci in aceste cazuri, ca 0 in cele anume
prevAzute de text, al doilea legat este caduc din cauze independente de vointa testatorului, 0 solutia se impune in toate
aceste cazuri prin aceleai motive:
4 Ubi eadern ratio, ibi ident jus (Acolo unde existA aceleai
motive se aplicil aceeai dispvziOe 3).
L. 34, Pr. Dig., XXX, De legatis, I qi L. 20, Dig., De adimendis

wel transferendis legatis, 34, 40 etc.

Aceast solatie este admis in termeni expresi prin art. 921 din codul

italian si Planck o admite si In codul german. Vezi tom. IV, partea II, p. 410,
nota 2.
2) Vezi tom. I al ace.stei lucrri, p. 45, 213 e 344, etc.

www.dacoromanica.ro

DESPRE REVOCAREA TACITA..

563

Art. 922 nu se aplica insa de cateori al doilea testament

ar fi nul pentru violarea art. 803, 809 si 810 C. civil.

Motivele pe care se intemeiaza art. 922 C, civil au
facut, deasemenea, pe toti autorii sa decida ca regula statornicit de acest text nu se aplica decateori mulitatea ultimului
testament provine dintr'un viciu de forma a testamentului

sau dinteun viciu de vointa a testatorului, precum ar fi

violenta sau dolul, insanitatea de spirit, etc.

In fine, nu mai ramane indoiala ca art. 922 C. civil

nu se va mai aplica in cazul cand ultimul legat, fiind supus
unei conditii suspensive sau rezolutorii, a devenit caduc prin
neindeplinirea conditiei suspensive, sau a fost rezolvit prin
indeplinirea conditiei rezolutoiii.

Revocarea tacit (factis).

Revocarea tacita'
a testamentului, a carei origina se gaseste in dreptul roman,
este aceea care rezulta dintr'o vointa pe care testatorul n'a
exprimat-o, pe care ins el a manifestat-o in mod neindoelnic, facand noui dispozitii incompatibile cu cele precedenta,

sat). Rand acte din acelea c,are arata intentia sa de a revoca dispozitiile sale anterioare.
Acestea sunt: 1 fa.cerea unui testament posterior a carui
dispozitii Bunt incompatibile cu acele ale unui testament anterior; 20 instrainarea lucrului printr'o dispozitie posterioara

testamentului; 30 e in fine, once fapte, care se apreciaza in

mod enveran de judecatorii fondului, care denota din partea
testatorului intentia de a-si revoca dispozitiile anterioare.

Cazul and testatorul a fAcut un testament

posterior incompatibil cu cel anterior (art. 921 C, civil).
La Romani, testamentul trebuind Eia cuprinda neaparat o
rnduire de mostenitor, adea dispozitia universalitatei active
si pasive a patrimoniului defunctului, o persoana nu pute
sa lese doua testamente valide, solqie admisa si in codul
Caragea 1), pentrual omul nu poate s dispue de doug ori
de universalitatea bunurilor sale.
Regula formulata de Institutele lui Justinian:
(Posteriore testamento prius rumpitur,
1) Vezi supra, p. 661. Contra: Art. 901 C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

5 6 4 C. CfV.CARTEA III.TIT. II. CAP. V.S. VIII.ART. 923.

nu este decat consecinta unei alte regule, neadmisa de codul

Calimach, dupa care nimene, afara de militad, nu puta s,
moara parte testat si parte netestat 1).

Astazi, testatorul putand s dispue numai de o parte

din bunurile sale (art. 802 C. civil), poate sd lese mai multe
testamente succesive, si toate vor fi executate, daca dispozitiile lor nu sunt incompatibile si contradietorii 2).
Daca diferitele dispozitii ale mai multor testamente nu
se impaca insa unele cu altele, legea vede in aceasta imprejurare o revocare tacita, Si testamentul posterior revoaca pe
cel anterior (art. 921) daca este valid in privinta formelor
si emana dela un testator capabil.
In testamentis novissimae scripturae praevalent 3).

Daca doul dispozitii sunt sau au incompatibile sau pot

sa mearga impreun, aceasta este o chestie de fapt, pe care
judecatorii fondului 'o VOI* aprecia in mod etuveran, frtra a.
denatura lusa termenii si clauzele testamentului.
Revocarea va avea loe fle cateori din combinarea ambelor testamente va rezult ca testatorul a avut intentia de
a revoca dispozitia anterioara. In adevar, legea nearatand ce
a inteles prin incompatibilitate sau contrarietate de dispozitii,
nu este nevoe numai decat ea incompatibilitatea sa fie materiala sau fizica, fiind suficient ca ea sa rezulte din intentia
testatorului (incompatibilitate intentionala sau momia), intentie

care se apreciaza de judecatorii fondului, fara lusa a denatura termenii si clauzele testamentului,
741. InstrAinarea lucrului legat (art. 923 C. civil).-A doua cauza de revocare tacita consista in instainarea din
.partea testatorului a lucrului legat. Aceasta instrinare sub

once titlu si sub once forma s'ar face, chiar printr'un act
sub sematura privata si chiar daca ar fi nula, produce revoearea testamentului anterior, pentruca testatorul prin insasi
fapta sa a fout ea neputinta executarea primei sale vointi 4).
1) Vezi asupra acestei regule suprez, p. 251. 491, etc.

9 Asupra cazului cAnd testatorul ar fi Ilisat doul testamente olografe,

datate In aceeasi zi, din care unul revoacri pe cerlalt, vezi tom. IV, partea II,
nota 4 dela p. 413, 414.
3) Cpr. art. 902 C. Calimach; art. 713, 714 C. austriac ; art. 2258 C.
german, etc.
1) Cpr. Cas. S. I, Bult. 1913, p. 274.

www.dacoromanica.ro

INSTRXINAREA LITCRULUT LEGAT.

565

Solutia dreptului actual este ilia, prea absoluta, pentruca

revocarea fiind o chestie de intentie, instrginarea a putut fi
fAcuta Cu intentia de a respecta legatul. Fiind deci indoiall
asupra intentiei testatorului, legea ar fi trebuit s lase cazul
la aprecierea judecatorilor. Mult mai jaridica era deci solutia
dreptului roman dup care instrainarea lucrului legat nu producea decat o prezumtie de revocare, prezumptie care putea
fi combatuta prin proba contraed, legatarul fiind in drept a
cere valoarea lucrului sau chiar insui lucrul legat, de cateori
acest lucra reintrase in patrimoniul testatorului, in caz dud
el putea s stabileasca c testatord nu avusese intentia de
revoca dispozitia' anterioara:
Si rem suam legaverit test ator, posteaque eam alienaverit,
Celsus existimat: si non adimendi animo vendidit, nihilominta
deberi, idgue divi Severus et Antoninus rescripserunt. (De cAteori

testatorul a legat un lucru, pe care mai In urtha 1-a Instritinat,.

Celsus crede c (beg, aceasth vilnzare a fost facutA, farit niel o
intentie de revocare, lucrul va fi datorit. Aceasta este si decizia
impAratilor Sever si Antonio). (Instit., De legatis, II, 20, 12, a&
initio V .

Dad, instrainarea este partia15, legatul va subzista numai

pentru parted. neinstrainata 2).

Astfel, constituirea unui drept de uzufruct, de uz, de

abitatie sau a unei servituti asupra iondului legat, etc., fiind
o instrainare partiala, nu va atrage cleat o instrinare parPala a legatplui.
Cat pentru constituirea unei ipoteci sau a unei anticbreze
asupra fondului legat, ea nu va atrage revocarea partiala -a
legatului, pentruca ipoteca i antichreza nu Bunt incompatibile ca vointa de a ddrui.
Die Bestellung eines Unterpfandes ist nicht als one Veritusserung xu betraehten, zice Zachariae. (Constituirea unei ipoteci
nu se considerA ca Instriiinare 3).
cQui post testamentum factum, proedia quae legavit pignori
Cu toatii logica ce militeazli In favoarea avestei solutii, totusi legiuirea
noastr anterioari prsind de astdat dreptul roman, admisese solutia dreptului

actual. Veal art. 15, partea IV, capit. capit. 4, 0. Caragea; art. 907, 910 C.
Calimach (724 C. austriac), etc.

Dig., XXX De legatis, I.

Cpr. L. 8,
2) Handbuch Pr.i
des fr. Givilrechts, IV, 735, p. 492, text si nota 13, in-

fine (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

566

COD. CIV.

CARTEL III. - TIT. fl - CAP. V. - S. VIII.

vel hypothecae dedit, mutasse voluntatem circa legatariorum person= non videtur, (Acel care, dupgi facerea testameutului sau,
a grevat de amanet sau ipoteca fondurile legate, nu se considera
prin aceasta c vi-a schimbat vointa In privinta legatarilor). (L. 3,
Cod., De legatis, 6. 371).

Legatul n'ar fi, deasemenea, revocat daca testatoarea

si-ar fi constituit dota lucrul legat, pentruca nu exist/ in
specie instrainar6.

Cat pentru donatiunea lucrului legat, fie chiar o insti2), ea a revocat in totdeauna legatul e le-

tutie contractual

gatarul n'a fest niciodata admis a stabill c legatarul nu

intelesese a-1 reVoca donatiunea socotindu-se n totdeauna
-ca flcuta ex erea voluntate 3).

Astazi nicio deosebire nu mai exista tare donatiunea

vi o instrainare cu titlu oneros, fiinde once instrainare.
facuta chiar legatarului, revoacl testamentul, afar' de cazul
cfind testatorul ar fi manifestat in termeni exprevi o intentie
contrara.

Donatiunea lucrului legat, facia insa legatarului, departe

de a revoca legatul, II confirma., din contra, vi-1 face irevo-cabil; de unde rezult c, daca pentru o cauza oarecare
aceasta donatiune este nula, legatul ti va produce efectele
sale la moartea testatorului.
Pentru ca instrainarea, fie cu titln oneros, fie cu titlu
gratuit, s revoace un testament anterior, trebue, pe deoparte,
A. emane dela insuvi testatorul, iar pe de alta., sa fi facut-o
-de bunk' voea lui, caci daca consimtImantul a fost smuls

prin violenta sau dat prin eroare, revocarea nu va avea

n'a existat niel instrainare

loe, fiindca in asemenea caz,

nici vointa de a revocA.

Din cele mai sus expuse rezulta c nici urmarirea silita

a lucrului legat din partea creditorilor testatordui, nici adjudecarea provizorie a unui imobil, nici exproprierea lucrului
legat pentru cauza de ztilitate publica, nici licitatia ce s'ar

face in urma cererei unui proprietar in indiviziune, nu vor

produce revocarea legatului; pentruca, in toate aceste cazurl,
Vezi i Instit., De legatis,-II, 20 12.
9 Vezi tom. IV, parteII, p. 423, ad natant i p. 442. nota 3.

L. 18 Dig., De calimendis vel transferendis legatis, 34. 4.

www.dacoromanica.ro

ALIT FAPTE CARE CONSTITUESC O REVOCARE TACITX.

567

testatorul are un _rol pasiv care nu implica vointa de a

revoca legatul.

Art. 923 C. civil nu se aplic-A, ca toata generalitatea

lu, deck la legatele de corpuri certe vi determinate in individualitatea lor, nu insa vi la cele care ar avea de object
lucruri determinate numai in specia lor, sau o suma de bani.
Deci, daca testatorul a legat, fara altA desluvire, un cal sau
o -cask instrainarea tuturor cailor sau tuturor caselor sale,
nu va produce revocarea acestui legat, cad nu -se poate zice
in dazul de fatA, s'a Instrainat obiectul legat, dupa cum
se exprima art. 923 C. civil, fiindca el n'a legat unul din
caii sau una din casele sale, ci un cal sau o casa in genere.
Din cele mai sus expuse rezultA cA art. 923 se aplica
numai la legatele singulare, nu ins/ vi la cele universale vau
ea,

Cu titlu universal, fiindca aceste din urma legate n'au de

obiect un lucru determinat in ipso undividuo, ci universalitatea bunurilor ce testatorul va lb:so, la moartea sa, sau o
fractiune din aceasta universalitate.

742. Faptele prin care testatorul a manifestat in

mod implicit intentia de

revoca testamentul.
Cauzele de revocare tacita mai sus expuse Rind enunciative, iar
nu limitative, atAt doctrina cat i jurisprudenta mai admit vi
altele.

Astfel, tare cazurile de revocare tacita, vom mentiona

distrugerea lucrului de catre nsi testatorul, sau de altul
dupa ordinul lui 1).
Astfel, dada testatorul a distrus vasul legat, legatarui

nu mai poate cere nici vasul, nici materialul din care el se

compune:
Nave autem legata dissoluta, neque materia, ne7ue navis debetur. (DacK, corabia care a fost legal este stricati, legatarul nu
poate cere nici corabia, nici materialul
(L. 88 2, Dig., XXXII,
De tegatis, II).

Sclimbkile facute de testator pentru reinoirea, repararea sau imbunatatirea lucrului legat, nu atrag insa revocarea -legatului 2).
Cpr. art. 907 C. Calimach (724 (J. austriac).

L. 24 4, Dig., XXX. De legatis, I).

www.dacoromanica.ro

568

COD. CIV. - CARTEA III. -TIT. II. -CAP. V.- 8. VIII.

Un alt mod de revocare tacita a testamentului, admis

atAt la Romani cat si in dreptul nostru anterior 1), consista
In distrugerea testamentului de catre insusi testatorul.
Testamentul olograf, mai cu seamk care se afla in mainele testatorului, poate fi distrus ca cea mai mare usurint.
Pentruca faptal ruperei sau stergerei BA cuprinda o revocare a testamentului, se cere insa ca el sa fi fost indeplinit cu vointa si intentia de a revoca dispozitiile sale; caci
revocarea n'ar ave loc de cateori testamental ar fi fost
distrus din intamplare, din imprudenta sau Debsare de
seama, ori dintr'un accident (inconsulto), sau intr'un acces
de nebunie (mente cap tus), sau dac el ar fi fost distrus
de un tertiu, fara stirea si ordinul testatorului; 6.'6 in toate
aceste cazan legatarul va putea stahili prin toate mijloacele
posibile 'existenta si cuprinsul testamentului 2).
Testamentut distrus de -un tertiu fara stirea testatorului,
este deci valid, ramftnand sa se stabileasca cuprinsul lui:
Hat ein Dritter das Testament zerstrt oder entsiegelt, so
bleibt es (vorbehaltlich des Beceeises seines Inhalts) bei Krften,
zice Zahariae. (Testamentul care a fost distrus sau despecetluit de
un tertiu rgmAne valid, de elteori se dovedeete cuprinsul lui) 3).

Legatarul care produce testamentul rupt sau sters trebue

ea dovedeasc,a ca distrugerea sau stergerea lui este acciden-

tall

si ea,

prin armare, testamental nu este revocat (art.

1169 C. civil).

Judecatorii fondului apreciaza in mod Buyer= dac

distrugerea testamentului este accidentala sau intentionata,
precura si stersturile care Bunt de natura a produce revocarea.

Daca data si semnatura testamentului nu sunt sterse, ci

numai unele din dispozitiile sale, numai aceste dispozitii vor
fi revocate:
Sine dubio caeteram partem testamenti valere, zice Ulpian.
(Restul testamentului este fgr indoial valid). (L. 2, Dig., De his
quae in testamento detentur, 28. 4).
Vezi Dernburg, Pandekten, III, 94, p. 179; Windscheid, Lchrbuch
des Pandektenrechts, III, 564. p. 286, text si nota 8; art. 903 urm., 997 3,
lit. e, C. Calimach (717 C. austriac); art. 2255 C. german ; art. 510 C. elve(ian
din 1907, etc.
Vezi supra, p. 449 urm.
Handbuch des fr. Civarecfits, IV, 735, p. 490, nota 7 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

FAPTELE CARE CONSTMJESC 0 REVOCARE TACITA.

569

Daca testamental olograf a fost scris in mai multe

exemplare i numai unul din ele a fost distrus, nu se poate
zice c testamentul este revocat.
gleind din mai multe exemplare conforme, numai unul a fost

distrus, nu se poste de aci deduce revocarea. actului de ultimit

voint (so kann matt daraus auf keinen Widerruf sehliessen), zice
art. 721, in fine, din codul austriac (nereprodus in codul Calimach) 1.)

Dovada testimoniala nu este deci admisibila spre a

stabill ca testatorul, care a distrus unul din exemplarele
testamentului, a avut intentia de a le distruge pe toate si a
murit intestat, dal% de cazul and testatorul n'ar fi putut
distruge toate exemplarele prin frauda unui tertiu care, abu-

zand de increderea lui, ar fi pastrat unul din exemplarele

testamentului, fara a-1 distruge. Aceasta frauda va pute fi
dovedita, prin once mijloace de prelA: martori, prezumptii, etc.

Principiile relative la revocarea tacita a testamentului

prin distrugerea lui, se aplica nu numai testamentelor olografe, dar si celor autentice si mistice.
ca revocat,
Testamentul autentic nu. se considera
cat timp al doilea original a ramas intact in arhiva tribunalului (art. 12 L. p. autentif. actelor). Testatorul, daca va
vol, Cu adevarat, sa-si revoace testamentul autentic, se va
prezenta inaintea tribunalului unde se pstreaza al doilea
original, si va manifesta intentia de a-1 revoca in totul sau
In parte. Judecatorul va incheia un proces-verbal constatator
al vointei testatorului, facand mentiune despre el pe marginea
testam entului revo cat.

Cat pentru testamentul mistic, ruperea plicului in care

se gasest9 inchis, ar face ca el sa nu mai fie valid ca atare J.
De cateori ruperea plicului sau a sigiliului ar provenl
trig din faptul unui tertiu, fara stirea consimtimantul
testatorului, testamentul mistic nu va fi eonsiderat ca _desfiintat, fiindca, in asemenea caz sr lipsl intentia de al revoca.
Legatarul r putea, deci, in asemenea caz, sa faca dovada acestui fapt prin martori i prezumptii, fund vorba, in
specie., de un delict civil (art. 1198 1).
Contra: L. 4, Dig., De his quae in testamento delentur, 28. 4.
2) Cpr. art. 742 C. spaniol din 1889.

www.dacoromanica.ro

570

COD,

CARTEA 171.

TIT. 11.

CAP. V.

S. VIII.

In once caz, testamentul mistic va ramanea, in asemenea

caz, ca olograf, daca ar intruni conditiile acestui din urma

testament (art. 859 C. civil) 1).
743. Revocarea prin incetarea cauzei care a motivat
legatul.
La Romani, legatul se considera ca revocat san
ca fiind caduc, de cateori cauza care-I determinase a incetat
prin insusi faptul testatorului. Astfel, legatul facut unui executor testamentar, in aceasta calitate, era revocat atunci and
testatorul randuise printr'un testament posterior un alt executor testamentar 2).

Chestiunea de a se stl dad, incetarea cauzei care a

raoti vat legatul aduce sau nu, in dreptul actual, revocarea
tacita a testamentului, este controversata, in doctring 3).

Curtea din Iasi e cea din Rennes au admis afirmativa

pentru motivul c testatorul n'a putut sa persiste intr'o vointa care nu mai are nicio explicatie, i daca el n'a recurs,
In asemenea caz, la revocarea expresa, aceasta nu poate fi
atribuit decat uitarei, negligentei sau ignorantei 4). Chestiunea
este mns indoelnica.

743 pis. In once caz, acestea sunt cazurile de revocare tacita pe care fudecatorii pot 0, le admita in dreptul
actual. Al tele nu exista.
Astfel, revocarea tacita nu s'ar mai putea deduce astazi
din inimicitia sau dusmnia, oricat de grava ar fi (capitales
gravissimaeinimicitiae 5), intervenita intre legatar -si testator, in urma facerei testamentului ; niel din imprejurarea
cA testamentul ar fi prea vechiu 6) etc.
9 Vezi sapra, p. 467,
2) L. 30 2, Dig., De aclimendis vel transferendis dearth's, 34.
Mai
vezi b. 25, Dig., tt. cit.
2) Vezi in sens afirmativ, Laurent, XIV, 292, lar
vena negativ, T.
Hue, VI, 391.
4) Voz! Dreptul din 1916, No. 49, p. 389 urm. (eu observ. noastiii)
Justitia din 1916, No. 9, 10, p. 275. Vezi i Sirey, 1905, 2. 241; D. P. 1906,
2. 257. Vez! i infra, No. 755, in fine.
6) L. 3 11; L. L. 29 qi 81 2, Dig., De adimendis ved transferendis
legatis, 34. 4.
Cpr. L. 27, Cod., De testamentis, etc., 6, 23.

www.dacoromanica.ro

REVOCARE P. SURVENIRE DE COPII (INADMISIBILITATE).

571

744. Revocarea testamentului pentru survenirea de

copii testatorului

(art. 836 urm.) (Inadmisibilitate).

La romani, nasterea unui copil netrecut in testament fAcea

ca acest testament s5, fie considerat ca revocat de drept
(ruptunt).

Dui)/ art. 986 si 997 3, lit, a din codul Calimach,

testamentul era, de asemenea, rumpt, dad. In ur ma facerei
lui se atea un copil, solutie ,admisa atat in codul austriae
(art. 778) cAt i in codul Carkea:
'Se stricii diata de tot, zice acest cod, and neavAnd cel ce
o face, copil mai dinaintea mortei sale, se va naste dupat moartea
lui copil, de care in diata nu se face pomenire, (art. 40, partea IV,
capit. 8).

O dispozitie indentica existg, si in codul Cu Andr. Donici.

Diata nu se tine in seamA, and in urma ei se va uaste

copil, mostenitor viu, intreg si la vreme (capit 35 26).

g Wenn's Kind geboren ist, ist das. Testament schon gemacht,

zice o maximA germanii (Dacii copilul este nAscut, testamentul este
gata 1).

Survenirea unui copil legitim cbiar postum, a unui copil

legitimat sau adoptat este o cauza de revocare a testamentului i in unele legiuiri streine, de exemplu: dupa art. 888
din codul italian i dup5, art 158 din legea bulgar asupra
succesiunilor dela 18902) etc.

0 lege engleza din 1837 (Wills act, art. 18), inaplicabil in Scotia, merge si mai departe, admitfind revoc,area
testamentului prin simpla cAstorie a testatorului, independent

daca' s'au ascut sau nu copii din aceast.1 asAtorie 3)

In dreptul nostru, survenirea unui copil legitim, legitimat

sau adoptat in urma facerei testamentului, nu este o cauza

de revocare a testamentului, dupg cum este o cauzA de revocare a donatiunei (art. 836 urm. C. civil), pentrued aceste
texte constituind niste dispozitii exceptionale, trebuesc strict
mArginite la donatiuni, si nu pot fi intinse la testamente.
Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 434, No. 42.
Dupiti aceste legislatii, testamentul 1i pstreaz tns puterea sa, de
eitteori eopiii sau descendenti raiscuti In urma facerei testamentuhd au murit
Inaintea testatorului(art.889 (J. italian si art. 169 din legea bulgarii mentionatii).
Vezi Court of Sessions, J. Clunet, anul 1906, p. 848 i Dreptul din
1906, No. 67, p. 535 (en observ. noastrii).

www.dacoromanica.ro

572

COD. CIV. - CARTA III.- TIT. II.

CAP. V.

S. vf.n.

Testamentul fiind, in adevr, un ,act prin esenta revoeabil (art, 802. C'
testatortil n'Are cleat pa-1 reveace
.de ateori s'a nascut un copil ta Lima faeerei lui si nu er,
nevoe ca legea s4 fi declarat testamentul revocat de 4rept.
Asemenea revocare nu poate fi admisa nici pentru cauza
ui ca
de eroare, chiar daca testatorul ar fi murit fr

femeea lui a nscut un copil sau a ramas insrcinata1).

Testamentul numai atunci ar pute fi anulat pentru
.eroare, and din insasi termenii Jul anti din natura dispozi-tiilor cuprinse in el, ar rezult ea testatorul n'a dispus printeun

act de ultima vointa, deat din cauza convingerei ce el ave

.ca nu lag niciun copil in urma lui. i inca si in asemenea.
-caz, chestiunea este controversat.

Revocarea judecAtoreascA (art. 930, 931 C.

Revocarea judecatoreasca este aceea care se pronunta de justitie, in urma mortei testatortflui, dupa cererea

civil).

mostenitorilor sau altor parti interesate. Ea este provocata prin

faptul legatarilor, pe and revocarea voluntara, fie expresa, fie
tacita, provine din faptul testatorului.
Cauzele care pot sa autorize justitia sa pronunte revo-

carea unui testament, sunt prevzute de art. 930, 931 C.

civil, si sunt in num'r- de trei: 1 neexecutarea sarcinelor
impuse de testator legatarului; 2 nedemnitatea legatarului;
in fine, 3 ingratitudinea lui.
10 Revocarea testamentului pentru neindepli-

Area sarcinelor impuse de testator (art. 830, 832, 930

Art. 830 si 930 din codul civil pune pe aceeasi
C. civil).
treapta legatele i donatiunile oneroase, subintelegand in ambele libera1iti conditia rezolutorie tacita (art. 1020, 1021
C. cil il). Este a.devarat c. legatul nu este, ca donatiunea, un

contract, insa nu mai putin adevarat este ca mostenitorul

consimtind a pred legatul cu sarcina ce-1 afecteaza, iar legatarul consimtind prin acceptarea legatului, a execut _sarcina
impus, acest concurs al consimtimAntului constitue un fel
1) Vezi O. Rennes, Dreptul din 1916, No. 49, p. 390 tcu observ. noastr)

alte autoritilti citate in tom. IV, partea II, p. 441, text i notele 1, 2.

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA P. NEiNDEPLINIREA DE SARCINI,

ART. 930,931.

573

de conventie sinalagmatica, in care conditia, rezolutorie poate

fi subinteleasa 1).
Revocarea legatelor fiind supusa regulelor dela dona,fiuni,

se va aplica in specie tot ce s'a spus in privinta

acestor din urma.

Astfel, in materie de legate, ca ig In materie de dona-

tiuni, judecatorii pot sa acorde legatarului un termen de

gratie pcntru a exeCut sarcina impusl prin testament 2).

0 alta consecinta, asupra careia exista insa discutie,

este ca judecatorii fondului sunt in drept sa decidA, fail
niciun control, 0. sa 'determine care dintre sarcinile impuse
de testator vor atrage /3i care nu vor atrage revoc,area legatului 3).

DI eptul de a cere dela justitie revocarea legatului apartine tuturor acelora cArora legatul poate sd foloseasca.
Chestiunea de a se t daca cererea de revocare a unui
testament, pentru neindeplinire de sarcini, este sau nu supus,'
punerei in intarziere a legatarnlui, este controversata, ca OL in
privinta donatiunilor 4).
Acel care are drept a cere revocafea testamentului,
poate, dupa CUM tina, sa ceara indeplinirea sarcinelor.
De cateori este vorba de stabilimente publica, se admite
insa ca aceste stabilimente nu pot fi obligate la indeplinirea
sarcinelor peste emolumentul ce ele primesc.

De cateori sarcina este impusa legatarului inteo obligatie de a face ceva, se va aplica art. 1075 C. civil, dupa,
care once obligatie de a face sau de a nu face se preschimba
In daune, la caz de neexecutare din partea debitorului. Creditorul ramane ing liber, daca nu se multume0e cu daunele
la care are- drept dupA' art. 1075 C. civil, 0, ceara executarea
obligatiei contractatA de legatar prin acceptarea legatului.
Actiunea in revocare pentru reindeplinirea de sarcini
se prescrie 'prin 30 de ani, conform dreptului comun (art.
1890 C. civil).
Vezi supra, p. 346. nota 1 si p. 539.
Cas. S. I, Jurisprud. romiind din 1915, No. 34, p. 530, No. de or-

dine 549.
a) Vezi supr, p. 346.
4) Vezi supra, p. 683,

www.dacoromanica.ro

574

COD. CIY.

CARTEA

TIT.

- CAP. V.- S. VIII.

Cat pentru efectele actiunei in revocare, vom aplica prin-

cipiile expuse la donatiuni, pentruca, In privinta neindeplinirei sarcinelor, legea asimileaza in total revocarea legatelor
ca acea a donatiunilor.

747. 20 Revocarea testamentului pentru nedemnitatea legatarului (art. 831 1 si 2 si art. 930 C. civ.).
Donatiunea intre vil se revoacal dupa art. 831 C. civil, pentru
ingratitudinea donatarului, in trei cazuri, i anume: 1 Cfind

donatarul a atentat la viata daruitorului; 20 and donatarul

s'a fault culpabil -atre daruitor, de deliete, cruzimi i injurii
grave; 30 si in fine, cAnd donatarul refuzal farg, cuvfint, alimente daruitorului.
Numai cele dintai doua cazan i de revocare se aplica la
legate. CAt pentru refuzul de a da alimente, nu poate sa fie
vorba in specie, fiindca, legatarul neprimind nimio dela tes-

tator in timpul vietei acestui din urma, nu-i datoreste in

aceasta calitate alimente i, deci, nu poate fi lipsit de legatuI

sau sub cuvAnt ca ar fi refuzat de a alimenta pe testator..

Legatele nu pot deci fi revocate cleat pentru doua pricini, i anume: dud legatarul a atentat la viata testatorului

si 2 dad el s'a facut culpabil de delicte atat in contra

averei cAt i in contra persoanei testatorului, sau de cruzimi

ori de injurii grave, -eare se apreciazi in mod suveran de

instantele de fond.
Legea a permis, in specie, mostenitorilor testatorului
a revoca legatul pentru niste fapte petrecute in timpul vietei

lui, fiindca acest din urma a put sa n'aiba cunostiinta de

ele, sau cunosandu-le, a putut sa nu gbh' timpul necesar
de a-si revoca testamentul. Testatorul fiind insa in drept sa
ierte ofensa primita dela legatar, mostenitorii lui nu vor mai
putea cere revocarea legatului de eke ori el a iertat-o fie in
mod expres, fie in mod tacit, ceeace este o chestie de fapt.
Persoanele insrcinate cu plata legatului nu pot ierta
ofensa pe care n'au suferit-o, fug pot renunta la actiune in
revocare, prin predarea legatului.
Proba iertarei incumba legatarului-si se -poate face prim
once mijloace, chiar si prin martori. Iertarea ofensei nu va.
putea insa fi dovedita in cazul art. 280 C. civil, pentruca,

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA P. NEDEMNITATEA LEGATARIILIII. ART. 930; 931, 575

In asemenea caz, revocarea s'a indeplinit de drept, fa'ra

interventia justitiei.
Actiunea in revocare apartine tuturor acelor carora revocarea poate sa le foloseasca'. _Mara de cazul special statornicit de art. 280 C. civil, revocarea se pronunta de justitie dupa cererea celor interesati.
Revocarea poate fi opusa ei pe cale de exceptie, cat
timp actiunea nu este Inca prescrisa, mai inainte de a se fi
predat legatul, ca mijloc de aparare in .contra legatarului
care cere predarea lui.
Actiunea in revocarea pentru nedemnitatea legatarului
trebue sa fie executata in termenul de un an statornicit de
art. 833 C. civil, caci art, 832 ei 834 C. civil fiind, dupa
parerea generala, aplicabile i in specie, nu este nicio ratiune
de a nu se aplica ei art. 833, care organizeaza, actiunea revocatorie ei la care implicit ne trimete -art. 930 C. civil. Cu
toate acestea, chestiunea este controversata i unii aplic in
specie, prescriptia dreptului comun (art. 1890 C, civil).

Termenul de un an nu va incepe ins a curge cleat

In ziva mortei testatorului, pentruc el fiind liber de ft-ei
revoca legatul In tot timpul vietei sale (art. 802 C. civil),
nu se poate zice ca prescriptia a putut incepe a curge
contra lui:
Actione nonclitm nata, non currit praescriptio (Preserip0a
nu poate eurge eat timp actiunea nu este Inca ngscut.4), sau :
Actiones non nata non praescribuntur (art. 1886 (I. civil 1).

Cu toate acestea, chestiunea este controversata2).

Art. 833 dela donatiuni, fiind aplicabil e la testamente,
revocarea poate fi ceruta numai contra legatarului ingrat sau
nedemn, nu frig ei in contra moetenitorilor Iui; pentruca,
In specie, este vorba de o acune 'Ana% (art. 833 2 C.
civil).

748.

30

Revocarea testamentului pentru injurii grave

aduse memoriei testatorului (art. 931 C. civil). In fine

testamentul poate fi revocat de justitie, tot dupa cererea
elor interesati, pentru o injurie grava adusa, memoriei testa') Vezi tom. XI, p. 205, precum si tom. IV al acestei lucrilri, No. 568.

2) Vezi tom. IV, partea II, p. 451, 452.

www.dacoromanica.ro

-576

COD. CIV. CARTEA III.-- TIT. II.

CAP. V. S. VIII.

torului. DupA cum vedem, este vorba in specie de un caz

de ingratitudine, iar nu de nedemnitate, pentrueA legatarul
s'a fAcut culpabil cltre binefAcatorul sOu In urma gratifiecirei sale; pe and in cele douO cazuri prevAzute de art.
831 si 930, legatarul este nedemn, iar nu ingrat, fiindat
faptele de care el s'a fAcut culpabil sunt anterioare gratificArei sale.

Acest caz special de revocare, prevAzut de art. 931 C.

civil, se aplica numai la legate, nu ing e la donatiuni, dei
chestiunea este controversatA 1).
Legea nearAtAnd faptele care ar fi de nattirA a constitui

o injurie gravA adusg memoriei testatorului, judecAtorii fondului vor apreci in mod suveran gravitatea injuriei.
Nu constituesc injurii aduse memoriei testatorului: sus-

tragerea unor lucruri de ale succesiunei comis in urma

mortei testatorului; nici faptul legatarului, instituit printeun
testament, de a desfiintA, in urma mortei testatorului, un
testament posterior; nici faptul de a nu denunta omorul
testatorului, care in materie de succesiune ab intestat, este

un caz de nedemnitate, pentrucA art. 655 urm. din codul

civil nu se apliel succesiunilor testamentare.
Ar constitul ins, col putin dupA unii, o injurie adusA
memoriei testatorului, faptul__ATOduvei, legatara bArbatului s'u,

de a se deda desfrAnArei, mai ales in anul mortei acestui

din urnib.' 2).

La Romani, vAduvele care se cAsAtoreau de al doilea

sau care aveau purtri role in, timpul vAduviei, erau notate
de infamie i perdeau liberalitAtile ce primise dela bArbatii
lor 3), solutie care trecuse atat in vechiul drept franeez, cat
si in codul Calimach.
cDacii se va mArit femeea bArbatului cel vrednic de Wire
mai Inainte de froplinirea anului AIM, nu numai c se lipseqte de
toate cft0igurile nunte0i, cum 0 de 'cele lasate ei prin testament

de chtre bgrbat, dar 0 cu alte pedepse se pedepse0e ea 0 acel

V_ezl .supr, p.. 353.

Vezi tom. IV, partea II, p. 464, text i nota 1.

L. 2, Cod., De secundis nuptiis, 5. 9.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE REVOCIREL ART. 834, 930.

577

ce o va 10, amtindoi socotindu-se necinstiti, zice art. 147 din

acest cod 1).

Actiunea in revocare, intemeiatg pe o injurie grav adus

memoriei testatorului, trebue s fie exercitat, sub pedeapsa
stangerei ei, in termen de un an din ziva comiterei injuriei
(art. 931 C. civil).
In urma expirret acestui termen, moOenitorul nu poate
nici pe cale de exceptie s, opue actiunea in revocare cererei
de predare a legatului, ce legatarul ar face in contra lui. Cu
alle cuvinte, nu se poate aplica in specie maxima:
Quae temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad excipiendum. 2).

pentruc legea mrginind exercitinl actiunei la termenul scurt

de un an, motenitorul este presupus a fi iertat ofensa 0 a

fi renuntat la actiune, indat" ce a lsat s treac acest termen,

fr a fi cerut revocarea.
749. Efectele revocArei pentru nedemnitatea sau
ingratitudinea legatarului (art. 834, 930 C. civil).
Efectele revocrei testamentului pentru nedemnitate i ingratitudinea
legatarului sunt acele ale revocArei donatiunilor pentru ingra-

titudine, fiindcl art. 930 ne trimete in mod implicit la art.

834 C. civil.
Revocarea se va indeplini deci ut ex tune, aa c intre
mWenitor sau once alt debitor al legatului i legatar, fructele nu vor fi datorite cleat din ziva cererei in judecat.
In privinta tertiilor, efectul revocarei se sue la aceia0
dat, fr a prejudeca intru nimic instrinrile, ipotecile
celelalte drepturi reale constituite de legatar, asupra dreptului

legat (art. 830, 930 C.

Vezi tom. I al Coment. noastre, ed. II, p. 800, nota 3 si p. 801,
nota 2. Mai vezi tom. IV, partea II. p. 464.
In India, un obiceiu vechiu voia ca femeea vduv sli fie arsil odatii cu
cadavrul blirbatului ei. Acest sacrificiu, numit Suety, nu erit Ina. obligator. In
legile lui Mania nu se vorbeste de el, fug se prevede cli vliduva trebue
rilmke credincioas memoriei brbatului ei. nefiindu-i mlicar permis de a pronu* numele unui alt brbat, fr a se expune la o reprobare oboe:lac-1i oi
fliril a pierde plinli numele de femee cinstitli. Vezi Esehbach, Introduction
gnrale l'tude du droit, 279, p. 696.
Vezi asupra acestei maxime, supra, p. 357 si tom. III al acestei lucrliri, No. 336. precum si tom. IV al aceleeasi lucriiri No. 642 i 614.
D. Alexandresco Principiila Dreptului Civil RomAn. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

87

578

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II.

CAP. V.

S. VIII.

$i solutia este aceeasi, fie c ar fi vorba de legate

singulare, cu titlu universal, si chiar universale, once distinctie
intre diferitele specii de legate fiind contrara art. 930 si 931
C. civil.

750. Nulitatea legatelor.

Nu trebue Ed confundm
cazurile de revocare
ale testamentelor cu
cauzele de nulitate. In adevr de cfiteori exista nulitate, tessi de caducitate

tamentul fiind lipsit de once efecte, inca din ziva in care

el a fost %cut, nu va 'produce nici un efect, mi cand ar fi
murit testatorul.
eQuod ab initio vitiosum est, non potest tractu temporis convaleseere, (Timpul nu poate BA valideze un act care este nul in
principiu) (L. 29, Dig., De div. regu lis juris antigui, 50, 17 1).

Revocarea si caducitatea presupun, din contra, un testament valid dela inceput, susceptibil de a-si produce efectele
sale, si care cade in virtutea unei cauze posterioare. Daca
aceasta cauza provine din vointa testatorului, exist revocare;
daca cauza este strainl de vointa lui, precum ar fi, de exemplu,
snoartea legatarului intamplata inaintea aceleia a testatorului,
exista caducitate2)

750 bis. Legea nu se Ocupa in mod special de nulitatea legatelor, insa din principiile generale rezult ca legatul
este nul : 10 de cateori testamentul n'a fost fcut intr'una
din formele legale (art. 886 0;- civil), 2 atunci cand testatorul este incapabil de a dispune, iar legatarul, care era
incapabil in momentul facerei testamentului n'a devenit capabil pAna in momentul mortei testatorului 3); 30 and testatorul nestiind, a legat un lucru strein, si in. fine 40 and
testamentul cuprinde o substitutie fideicomisara (art. 803
C. civil).
Vezi supra, p. 284, No. 520 i. tom. I al acestei lucriiri, p. 81,
text Eli nota 3.
Cpr. Planiol, 283C. Vezi iom. IV, partea II, nota 3 dela p. 392, 393.

2) Vezi intrci, p. 581. Un caz de incapacitate In- care legatul ar fi nul

ar fi acela, de exemplu, cand legatarul n'ar fi Ina conceput In momentul mortei

testatorului (art. 808 2 (J. civil), mu and ar fi vorba de un strIan cliruia i

s'ar fi rant o mosie dupli Constitutia veche (art. 7 5 Constit. veche sau art. 8
Constit. 1923).

Dug incapacitatea legatarului a survenit In urma facerei testamentului.

legatul n'ar mai fi nul, ci caduc (art. 928 C. civil).

www.dacoromanica.ro

CADUCITATEI LEGATELOR.

ART. 924.

579

O dispozitie nula dinteun testament, nu atrage nulitatea

ceIorlalte dispozitii, care sunt valide prin ele insi-le.
Persoanele care pot cere nulitatea legatului suut cele
chemate a se folosi de nulitatea lui. Astfel, mostenitorii legitimi pot cere anularea legatului universal care-i desmosteneste. Ei nu pot tusa cere anularea legatului ca titlu universal
sau cu titlu particular, de ateori exista' un, legatar universal;
pentruca, 'in asenaenea caz, nulitatea ar folosi acestui legatar,
iar nu mostenitorilor de sfinge desmosteniti.
Se poate intampla ca Iestatorul sa', fi instituit un legatax
universal fictiv in scopul de a impiedica pe mostenitori de
a cere nulitatea legatului facut unor persoane incapabile. In
asemenea caz, ei vor putea cere nulitatea legatului, randui(rea
unui asemenea legatar fiind o frauda la lege, stiut fiind ca
frauda fama in totdeauna excepfie:
(Fraus omnia torrumpit 1).

II. CADUCITATEA LEGATELOR.

0 dispozitie testamentara este caducci atunci

&ad fiind valida si nerevocatg, totusi rardne ara efecte

sau cade (art. 925, 928), din cauza legatarului sau din cauza

lucrului legat. Caducitatea n'are deci nici o data loe din cauza
testatorului.
Quod quis sibi testamento relicto, ita ut jure civili caperre

possit, aliqua ex causa non ceperit, caducum appelatur, veluti

cecedit ab eo.

(De cfiteori acela cilruia s'a fcut un legat ce avea dreptul

de a primi in baza dreptului civil, nu-I primeste, oricare az fi cauza
acestei neprimiri, se zice cg legatul este caduc, adea, cg-i scapA
dia raitni). (Ulpiani Regul., Tit. 17, De caducis, 1, ab initio).

Cauzele de caducitate ale legatelor sunt relative: 1 la

persoana legatarului ; 2 la Iucrul legat.
1 Cauzele de caducitate relative la persoana
legatarului.
O dispozitie testamentara poate s fie caduca
din partea legatarului : a) prin moartea legatarului intamplata
1) Vezi supr p. -328 a tom. I al luerlirei de fa, p. 117.

www.dacoromanica.ro

580

COD. CM

CARTEA

TIT. II.

CAP. V. S. VIII.

Inaintea aceleia a testatorului; b) prin incapacitatea sau refuzul legatarului de a primi legatul.

754. A) Moartea legatarului infamplat inaintea a

celei a testatorului (art. 924).
Dreptul ce rezulta dintr'un
legat nu se poate deschide decat in persoana legatarului,
iar nu in aceea a motenitorilor si, pentruca reprezentantia
nu se aplica succsiunei testamentare.
Din cele mai sus expuse rezulta c legatarul trebue sa
existe in momentul mortei testatorului, spre a putea beneficia

de legat, caci altfel legatul ar fi cadue sau lipsit de

efecte,

principiu aplicabil a-tat persoanelor fizice cat i. celor morale.

Pentru a putea dobandi un legat este deci necesar ca

legatarul sa, existe in momentul mortei testatorului, principiu aplicabil nu numai donatiunilor i testamentelor (art.
808 C. civil), dar i succesiunelor ab intestat (art. 654).
Dar daca legatarul a supravietuit cat de putin. testatorului, el dobandete legatul

transmite motenitorilor sal

(art 899), chiar daca n'ar fi acceptat legatul i nici n'ar

fi avut cuno0iinta el.
Dac legatul a fost facut sub o conditie suspensiva, nu
este suficient ca legatarul sa supravietuiasca testatorului, ci

mai trebuie ca el sa fie in viata in momentul indeplinirei

conditiei, pentruca atunci se deschide dreptul lui (art. 925 1).
Neindeplinirea conditiei face deci ea legatul sa fie caduc
sau mai bine zis inexistent.
Daca este insa vorba de o conditie rezolutorie, clreptul
la legat se deschide prin moartea testatorului, legatul
insa rezolvit prin indeplinirea conditiei (art. 1019 C. civil).

Daca este vorba de un legat Cu termen, legatarul are

un drept dobandit din momentul mortei testatorului, transmisibil mqtenitorilor sh'i (art. 926 C. civil).
Este suficient, in asemenea caz, ea legatarul sa fi fost
In viata in momentul mortei testatorului, dei termenul s'ar
implini dupg moartea acestui din urma, pentruca, dup. cura
tim, termenul nu suspenda existenta dreptului, ci araba
numai executarea lui (art. 1022 C. civil 2).
3) Vezi supra, p. 631 0 p. 634
2) Vezi supra; p. 534.

www.dacoromanica.ro

CADIJCITATEA LEGATELOR.

ART. 928, 927.

581

B. Incapacitatea legatarului sau refuzul lui de

a primi legatul (art. 928 C. civil).
Legatarul unui corp
cert 0 determinat in individualitatea sa (art. 903), devine de
(kept 0 {Ara nici un act de vointa proprietarul lucrului legat,
din momentul mortei testatorului (art. 644 0 899 1 C.
civil), ramlnAnd insa liber de a lepada legatul, daca are capacitatea de a dispune de bunurile sale, pentrucA nimenea
nu poate fi motenitor MIA voia lui :
(Nona invitus heres 1).

Deci, daca legatarul, capabiI de a dispune de bunurile

sale, a repudiat Iegatul in formele prescrise de lege, legatul
va fi caduc, dupa cum tot caduc va fi, dac legatarul care
-era capabil in momentul facerei testamentului, a devenit
incapabil in momentul mortei testatorului sau la indeplinirea
.conditiei, in cazul and legatul ar fi conditional.
Daca legatarul era incapabil in momentul facerei testamentului, legatul nu mi este caduc, ci nu12).
2 Cauzele de caducitate relative la lucrul legat
(art. 927 C. civil). Spre deosebire de codul francez, care
-considera legatul ca fiind caduc nu numai atunci and lucrul

legat a pierit in totul in timpul vietii testatorului, dar 0

atunci and el a pierit in urraa mortei sale (art. 1042 2
C. fr.) art. 927 din codul nostru proclam, cu drept cuvint,
caducitatea legatului numai atunci cand lucrul legat a pierit
In totul in timpul vietei testatorului. In asemenea caz, legatul
.este caduc din lipsa de obiect, pentrucal el nu mai poate fi
-executat, 0 aceasta fie ea lucrul a pietit din culpa sau fat%
culpa testatorului.
Chte lucran, Ong a nu se da, se stricA fireste, sau din vre-o
Intlimplare peste putintli a se opri, sau de dAruitor se cheltuesc,
paguba este a legatarului, zice codul Caragea (art. 18, partea IV,
capit 4).
e Si res legata sine facto heredis perierit, legatario decedit.
(Lucrul legat piere pentru legatar, de cateori el piere fdra
-faptul raostenitorului). Instit., De legatis, II, 20, 16 ab initio).
I) Vezi suprez p. 24.
2) Vezi supni p. 578.

www.dacoromanica.ro

582

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. H.

CAP.. V.

S. VIII

Aceasta cauzg, de caducitate nu se aplica decal legatelor

care au de obiect lucruri determinate in ipso individuo (art.

903 C. civil), ir nu lucruri determinate numai in specia

lor (art. 908 C. civil), pentruca genul nu piere:
Genus non peril EMU
C Genera non pereunt

Art. 927 C. civil nu se aplicg. numai legatelor de lucruri

corporale, ci i celor de lucruri necorporale, de cateori ele au

'fost legate in individualitatea lor. Astfel, legatul unei creante

determinate devine caduc, prin plata ei fgcuta in manile testatorului
Cele zise in privinta platei creantei se aplica i celorlalte cauze de stangere ale obligatillor, precum ar fi novatia
(art. 1128 urm. C. civil), compensatia (art. 1143 urm. C.
civil), etc.

Legatul unei creante n'ar fi insa caduc, daca n'ar avea

de obiect insu0 titlul ereantei, ci valoarea ei, eeeace se va
aprecia In mod suveran de judecatorii fondului.
Pentruca bierirea lucrului legat BA aduch" caducitatea lega-

tului, ea trebue s.

totald, cgci daca este numai partialg,

caducitatea este 0 ea partial, legatarul avand drept,la partea
din lucru 'care subzista. Astfel, pierderea unei din parti a
turmei sau cardului ce fusese legat, nu impiedica pe legatar
de a se folos de partea 11=862).

In caz de perirea total a lucrului legat, legatul este

caduc in intregimea lui, i legatarul n'are drept la accesoriile
sau ram4ite1e lucrului legat. Astfel, legatarul unui tablou
n'are drept la pervazul lui, ()deft de scump 0 de impodobit
ar fi acest pervaz, daca panza a fost distrusa in timpul vietei
testatorului.
Nam quae accessorium locum obtinent, extinguntur, cunt
principales res peremptae fuerint (CAci lucrurile care in loe
accesori se stAng odat cu lucrurile principale). (L. 2, Dig., Depeculio legato, 33. 8).

Daca lucrul legat n'a pierit In totul, ci nurnai pro parteaccesoriile i ramgsitele lui se cuvin legatarului. Astfel, daca
Cpr. Art. 724 C. ahstriac, 907 (J. Calimach.
2) L. 22, in medio, Dig., XXX,_ De legatis. I.

www.dacoromanica.ro

CADMITATEA LEGATELOR. ART. 927.

583

legatul are de obieet o cask chre a fost distrusa tnaintea

mortei testatorului, legatarul are drept la pamantul pe care
era zidit casa, el avnd drept i la materialul, care n'a fost
ridicat depe loc spre a primi o alta destinatie:
Quemadmodum insula legata si combusta esset, area possit
vindican. (Acela cAruia i s'a legat o casl poate A revendice terenul

dac casa a ara). (L. 22, in fine, Dig., tit, cit).

De cteori insa legatul va avea de obiect uzufructul

casei distruse in tinapul vietei testatorului, legatarul n'are
drept nici la pmnt, nici la material, pentruca uzufructul este
stins prin distrugerea easel (art. 557 ultim i art. 564
C. civil 1).

Schimbarile de forma accesorii, care modifica lucrul

denatura ; de exemplu: transformarea unui pamant
In vi e ori livada sau vice-versa, n'ar atrage insa caducitatea
legatului, pentruca asemenea schimbare nu opre0e lucrul
pastra natura sa juridica.
legat de
Tot astfel, legatul unui fond, pe care -nu erau cldiri in
momentul facerei testamentului subzist in urnal cladbilor

cldite pe el, afara de cazul dud s'ar stabili o vointa conrara din partea testatorului:
Si areve legatae domus imposita sit, debebitur legatario, nisi

testator mutavit voluntatenz,. (Dacl testatorul a legat un, teren,

ridicnd cldiri apoi asupra lui, cltidirea va fi datorit legatarului,
daa testatorul n'a manifestat o voin0 contrar). (L. 44 4, Dig.,
XXX, De leqatis, 12).

Mad lucrul legat a perit in tinapul vietei testatorului,

putin importa daca pierirca se datore0e unui caz fortuit,
faptului testatorului sau unui tertiu, fie chiar motenitorului
prezumptiv, caci in toate cazurile, rezultatul este acela, adeca:
caducitatea, i legatarul nu poate cere daune dula autorul

-distrugerei lucrului, acest drept apartinnd numai testatorului, a carpi proprietate a fost desfiintata.
Daca legatul a fost facut sub o conditie suspensiva (art.
925 C. civil), el va fi caduc, de0 lucrul ar fi pierit pendente
-eonditione, adecl in urma mortei testatorului i inaintea
1) L. 6 2, ab initio, Dig., Quibus modis u,sufructus vel usus amittitur, 7-4.
Vezi i alte legi citate In tom. IV, partes II. p. 472, nota 1.

www.dacoromanica.ro

584

COD. CIV. CARTEA MI.. TIT. II.

CAP. V.S. VIII.

deplinirei conditiei; insa, in asemenea caz, legatarul va ave

o actiune in daune contra moOenitorului sau tertillor prin
faptul sau culpa carora lucrul ar fi pierit (argument tras din
art. 1015 i 1018 C. civil.). Acesta este singurul caz in care
perirea lucrului legat, n urma morfei testatorului, poate
aduc caducitatea legatului 1).

Acestea sunt cazurile in care un legat poate fi declarat

caduc; altele nu exista.
Cu toate acestea, se admite in unele cazuri_exceptionale
c legatul poate sl devie caduc, prin disparitia in tirapul
vietei testatorului a motivului care 1-a inspirat, i atat Curtea
din Ia0, cat i cea din Rennes au admis aceasta solutie, care

este viu combatuta, de T. Huc, VI 391, p. 500 urm. 2).

In rczumat, legatele sunt caduce:

10 Gaud legatarul moare inaintea testatorului; 20 and
supravietuind testatorului, el moare inaintea indeplinirei conditiei, daca legatul este supus unei conditii suspensive;
30 and conditia la care era supus existenta legatului, nu

se indeplinest; 40 and legatarul refuza legatul; 5 and el

este incapabil de a-I primi in momentul mortei testatorului
sau in momentul indeplinirei conditiei suspensive; 60 r
fine, and lucrul c,ert i deternainat, care face obiectul.legatului, a perit inaintea mortei testatoriilui.

756. Bedele nulitAtei, revocArei i caducittii legatelor.

Legatul nul, revocat sau caduc, este presupus ea
n'a existat nicio data, pro non script h,abetur. Prin urmare
nulitatea, revocarea sau caducitatea lu folosete in principiu,
aceluia sau acelora care eran insarcinati cu plata lui, sau in
&Ana carora legatul ar fi fost executat, daca testatorul n'a
manifestat o vointa contraed. In adevar, este firesc lucru ca.
cei care trebue s sufere sarcinile, sa traga i foloasele
eventuale, cu atat mai mult cu at aceasta a trebuit s fie
chiar vointa testatorului, care impunand o sarcind legatarului

shu, este presupus a fi voit ea acest legatar sd se foloseasa

de legat, indata ce dintr'o cauza oarecare sarcina a incetat3).
Vezi tom. IV, partea II. p. 467, nota 3 i p. 473, 471.
) Vezi supret, p. 570.
3) Vezi tom. IV, partea H, p. 475 urm. Mai vezi supret p. 120 i p. 172.

www.dacoromanica.ro

EFECT. ANI7L., REVOC. I CADITC. LEGATELOR I EXCEPTIILE. 585

Queni sequuntur eomnzoda, eumdem sequi debent et incomaibA i sar-

moda, (Acel care are foloasele unui lucru trebue s

cinile

O consecinta a regulei de mai sus este ca acel ce trebuie sa se foloseasca de ineficacitatea acestui legat, este singur

In drept a urmri in justitie nulitatea sau caducitatea lui.

Astfel, mostenitorul exelus de catre un legatar universal, n'are
calitatea de a provoca nulitatea sau caducitatea legatului 1).

Exceptii dela principiile de mai sus.

Principiul ea mostenitorii, debitori ai legatului, se folosesc de
ineficacitatea acestor legate, in proportia in care el ar fi
trebuit sa le plleasca, Bufet% urmatoarele exceptii:

1 In cazul unei substitutii vulgare, adeca atunci dad

testatorul a dispus ca un tertiu va lua legatul in caz cand
primul legatar n'ar voi sau n'ar putea sa-1 primeasca. In
asemenea caz, persoana substituit de testator se va folosi

de legat (art. 804 C. civil);

2 A doua exceptie are loe atunci cand testatorul a
statornicit dreptul de crestere sau sporire futre colegatari
(art. 929 C. civil). In asemenea caz, ineficacitatea legatului,
facut unuia din colegatari, foloseste celorlalti colegatari in
loe de a folosi debitorului legatului.

757 bis. Codul fr. mai prevede o exceptie, pe care

legiuitorul nostru n'a admis-o, i anume: in cazul unei substitutii fideicomisare permise (art. 897, 1048-1074 C. fr.),
In cari cazuri caducitatea legatului, inamplata in persoana
legatarului instituit in primul ordin, foloseste acelora crora
el era obligat, a restitui lucrurile legate. La noi, aceasta exceptie nu exist, fiindca toate substitutille fideicomisare sunt
oprite (art. 803 C. civil 2).
Dreptul creterei, sporirei sau adAogirei intre
colegatari (art. 929 C. civil). Dreptul sporirei sau adogirei,
dupa cum Il numeste art. 718 urm. din codul Calimach
Cpr. Cas. rom. Bulet. 1910, p. 372 si Dreptul din 1910, No- 41, P. 328.

Vezi tom. IV, partes I-a, p. 82, nota 4; tom. IV, partea II, p. 480

p. 614, nota 1. Vezi i infrei, p. 692.

www.dacoromanica.ro

586

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. IL

CAP. V. S. VIII.

(560 urm. C. austriac 1), este dreptul ce are cineva de a lua

Intel) succesiune ab intestat (art. 697) sail testamental% (art.
929), o parte pentru care el are vocatiune, pe care ins n'ar

fi luat-o dacd, toti acei interesas ar fi primit ceeace li se

cuvenea.

Cujacius a observat mns el dreptul sporirei sau addogirei nu se stabileste pentru mostenitor sau legatar ut plus
habeat, ci ne minus habeat, deoarece moartea, incapacitatea
sou lephdarea unui comostenitor, ori a unui colegatar, nu
poate sa ereeze pentru comostenitori sau colegatarii sai, un
drept pe care ei nu 1-au avut din capul locului ; cdci spre

a lua totul trebue neapdrat a ave, vocatiune -pentru tot,.

gJus accrescendi non ideo introductum est ut plus legatarius-

habeat guam testator dare noluerit, sed ne minus habeat. 'zice

acest jurisconsult.

De aceea, cei rnai multi autori, in loe de a numi sporirea sau addogirea drat d'aceroissement, o numesc, eu drept

euvnt, droit de non deeroissernent (drept de nesoddere).

Din cele mai sus expuse rezultd el un mostenitor abintestat sau testamentar nu pote sd vadd partea sa sporith.
prin prtile comostenitorilor si, cleat daca el are din capul
locului vocatiune ad totum.
In privinta mostenitorilor ab intestat, eei care au acceptat
succesiunea se foloseso in totdeauna de partile celor care au
repudiat-o, pentrue% once mostenitor are vocatiune la intreaga
succesiune (art. 697 C. civil):
-Nemo pfro parte heresy 2).

In efit priveste insd pe mostenitorii testamentari, sporirea

nu va avea loe dect atunci and fiecare colegatar va fi

chemat prin acelas testament a lua cel putin eventual legatul
in intregimea lui ; de cdteori, cu alte cuvinte, va exista o
solidaritate de vocatiunt intre toti colegatarii aceluiasi lucru.
Identitatea luerului legat si existenta mai multor legaCpr. art. 1935, 2094 arm., 2158 C. german ; art. 672 C. civil elvetian
din 1907, etc.
21 Vezi suprec, p. 72, 423, etc.

www.dacoromanica.ro

DREPTIIL CRWEREI SAD' ADX0GIR21. - ART. 929.

587

tari, din care numai unii s primeasca legatul, sunt deci

conditiile neaparate i baza dreptului sporirei sau adaogirei.
Die Identitt des den Mehriren rermach ten obiekts ist Hauptveroussetzung des jus acerescendi, zice Zachariae 1). (Identitatea obiee-

tului legat 0 mai multe persoane, aceasta LA a se presupune In

mod fundamental dreptul sporirei 2).

In rezumat, pentruca dreptul sporirei sau adaogirei sa

aiba loe, se cere urmatoarele conditii: 1 legatul aceluiq

lucru trebue sa fie facut la mai multe persoane, aci daa

el a fost facut numai unui singur legatar, neluarea lui pentru
once cauze ar fi, va folosi, conform dreptului comun, celui

obligat a plati legatul, gat% de cazul and testatorul ar fi

manifestat o vointa contrail 3). 2 unul sau mai multi din
legatari trebue sa. .nu vie la succesiune, caci daca ar accepta-o,

lucrul s'ar imprti intre ei, conform regulei: coneursu partes

fiunt
Da& nici unul n'ar pritni succesiunea, legatul ar
ramane in succesiune, dupa cum dispune anume art. 858 din
codul Calimach (689 0. austriac), afara de cazul and testatorul ar fi dispus altfel printr'o- substitutie vulgara (art.
804 C. civil); 3 legatul trebue sa aiba de obiect acelqi

lucru (eadem res); 4 ig in fine, testatorul nu trebue sti fi

fractionat vjcatiunea legatarilor, hot:grand partea fiecarui din
ei, aci atunci fiecare legatar n'ar mai avea vocatiune pentru
tot Sporirea sau nescaderea va avea insa loe, cu toate

partile legatarilor ar fi fost hotarite de testator, daa acesta

ar fi inteles a regula numai modul impartirei, pentru cazul
and toti legatarii ar primi legatul. Totul este deci o chestie
de intentie, i indata ce statornicirea partilor nu impiedica,
In spiritul testatorului, vocatiunea fiecarui legatar pentru tot,
sporirea sau adaogirea va avea loe 5).
Dreptul de cre0ere, sporire sau adaogire (jus non decrescendi), are deci de baza voluta presupusa a testatorului.
(Das Anwachsungsrecht bei Vermlichtnissehen hat den glei1) Handbuch des fr. Oivitrechts, IV. 736, p. 500. nota 16 (ed. Crome).

Cpr. Instit., De legatis, II, 20 8, ab initio.

Cpr. L. unicii 4 si 8, Cod, De caducis tollendis, 6. 51. Vezi lJnger,

Das eisterreichische Erbrecht, 63, p. 274.

t. 80, Dig., XXXII, De legatis, /IL

Cpr. Unger, op. cit., 63, p. 275, nota 3.

www.dacoromanica.ro

.588

COD. CIV.- CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S. VIII.

chen Grund wie das Anwachsungsrecht bei Erbschrzften ; es berutle

auf dem Willem des Erblassers, zice Windscheid. (Dreptul de

crWere aplicat la legatari are aceeasi baz ca si dreptul de crestere relativ la succesiunea ab intestat; el se Intemeiaz pe vointa
testatorului) 1).

Din cele mai sus expuse rezult, ca testatorul legnd

un lucru la ma. multe persoane, poate s exclud dreptut
sporirei, dupl cum el poate sa-1 admit in cazurile in care
el n'ar ave, fiint dupl, lege.
cTestatorul poate s exclud sporirea, zice art. 2158 ultim
din codul german. (Der Erblasser kann die Anwachsung ausschliessen).

Dreptul sporirel fcand paTte din legat, colegatarfi in

folosul cArora el se deschide, II transmit mostenitorilor lor
odat Cu prtile luerului legat ce le apartine in puterea dreptului tor propriu.

Sporirea nu se face, in adevr, deba persoan la persoang, ci dela portiune la portiune, ca si aluviunea :
eQuoniam portio, velot alluvio, portioni accrescit. (L. 33 1,
in fine, Dig., De usufructu, etc., 7. 1).

lath' cum se exprim, in aceast privinta, Zahariae:

(Der Satz, dass portio portioni accrescil, non personae, gilt
auch im franzsischen Recht. (Maxima: portio portioni aecrescit,
non personae, exist frisk' In dreptul francez).

3porirea sau adogirea se deosebeste deci de substitutia

vulgara care, din contra, se face dela persoana la persoan
(art. 804).
Dreptul sporirei sau adogirei se aplic nu numai la
legatele de proprietate, dar si cele de uzufruct. Chestiunea

este ing controversat in caz cand toti legatarii prezentndu-se, unul din ei ar fi murit in cursul uzufructului;
Ins prerea cea mai juridiel este, de bunp,' seam* aceea
care pune in principiu cA partea uzufructuarului incetat din
viat nu va sport partea celorlalti legatari, ci di uzufructul
su se va stnge prin consolidare, trecand la nudul proprietar,
i) Windscheid, Lehrbuch des Pandektenrechts, III 644. p. 203 (ed.
Kipp din 1901).

www.dacoromanica.ro

DREPTAL CRE$TERE1 SAII ADOGIREI. - ART. 929.

589

afar de cazul cand contrarul ar rezula din vointa testatorului 1).

Tot controversat este si chestiunea de a se sil daca

colegatarul care se foloseste de dreptul sporirei trebue sau
nu s sufere sarcinile impuse de testator 2).

In at priveste fusa sarcina impus personal -unui legatar, precum ar fi, de exemplu, aceea prin care un pictor ar
fi fost insreinat a face portretul cuiva, se intelege dela sine
a ea nu va trece la ceilalti colegatari 3).
Dreptul sporirei avnd de baza vointa testatorului,

chestiunea este de a se sti cand se poate zice c intentia

testatorului a fost de a da legatarilor dreptul la totalitatea
lucrului legat?

Dreptul roman statornicise in aceast privinta niste

prezumptii care au dat loe la dificultati, admitnd c colegatarii aeeluiasi lucru puteau fi uniti (conjuncti) re et verbis,
re tantum i verbis tantum 4).
Codul francez, departndu-se dela dreptul Doman, unde
eonjunetio re tantuon, era mai energica decat eonjunctio re
et verbis, prevkand c legatul este presupus a fi facut nedespartit (conjointement) nurnai atunci and legatarii sunt
uniti re et verbis, nu tusa' i atunci and sunt uniti verbis
tantum, nici re tantum (art. 1044) 5).
Lege noastra ne mai reproduand prezumptiile admise
de codul francez, judecatorii vor decide ehestia in fapt, prin
.

interpretarea vointei testatorului 6).

SUBST ITUTIILE FIDEICOMISARE.

759. Notiuni generale si istorice. O substitutie

fideicomisara (art. 803 C. civil) este o dispozitie prin care
se da printeo donatiune intre vii sau se lasa printr'un testa') Vezi tom. IV, partes II, p. 490. 491.
3) Vezi tom. IV mentionat, p. 491, 492.
Vezi tom. IV mentionat, p. 478, nota 3 si p. 492.
Vezi L. 142, Dig., De verborum significatione, 50. 16; Instit., De
legatis, II. 20 8. Mai vezi L. 69. Dig XXXII, De legatis, III, etc.
Vezi tom. IV, partea II. p. 494.

0) Vezi tom. TV, p. II, mentionat p. 495. In etit priveste deosebirea intre
dreptul sporirei i substitutia fideicomisarifi, vezi tom. IV, p. 11, mentionat, p. 406.

www.dacoromanica.ro

590

COD. CW.

CA RTEA III.

TIT. LI.

CAP. V.

S. VIII.

ment un bun unei persoane, cu obligatia de a conserva acest

bun toata viata sa si de a-1 restitul la moartea sa, unei persoane anume determinate (art. 803 C. civil).
Din aceasta definitie iezult: a) ca substitutia fideicomisara presupune concursul a trei persoane: dispunatorul,
prim beneficiar (grevatul) si un al doilea beneficiar, substituitul sau fideicomisarul (Pappehi); b) ca o substitutie fideicomisara poate fi cuprinsa atat inteun testament cat i inteo
donatiune tare vii 1).

In dreptul actual exista doua feluri de substitutii,

anume: cea fideicomisarg, care este oprita (art. 803 C. civil),
cea vulgara, care este permisa' (art. 804 O. civil); pe dud

la Romani si in codul Calimach (art. 770 urm., 604 urm.

C. austriac), substitutiile erau vulgare, pupilare i quasipupilare sau. ezemplaris 2).
Independent de aceste substitutii, Romanii mai aveau
fideicomisul, care era un legat impus mostenitorului, nu
fug in mod imperativ ca legatul in genere, ci sub forma
de rugaminte.
Ea quae precativo modo reliquuntur, fideieommissa vocantur.

(Ceeace se IDs ca ruggminte de a se da, se numeste fideieomis).

(Ulpiani Regut., De legatis, 24 1) 3).

Fideicomisul era deci o dispozitie prin care cineva rasa

unei persoane (fiduciarius) succesiunea intreaga sau o parte

din ea, ori un lucru determinat, cu rug'minte de a trece

aceste bunuri unei alte persoane fideicom,missarius). Aceasta

restituire putea fi facuta la mai multe generatii succesive.

Justinian a marginit numarul lor la patru, asa c deabia
al patrulea detentor dobandea prima proprietate a bunurilor
cuprinse In fideicomis4).
La Romani e In codul Calimach (art. 774, 779), substitutiile nu puteau, din contra, fi 1-Acute dealt printenn act de ultimii vointA.
Vezi asupra acestor substitutii, tom. IV. partea II, p. 497, 498.
2) Vezi i definitia fideicomisului pe c,are o d tot Ulpian (op, cit., De
fideicommissis, tit. 25 1). Codul Calimach vorbeste in art. 781 (618 C. austriad) de fideicomisele de familie, care an multii asetniinate cu teeace Romanii
numeau fideicommissum familiae relicturn (vezi Unger, Das sterreichische
Erbrecht, 89, p. 382, nota 31, care aveit de obiect plistrarea averilor.In famiIiile cele marl. Aceasta este o institutie de drept germanio, pe care codul aus..
triac o numeste Familienfideikommis.
4) Nov. 159, capit. 2. Cpr. art. 784 C. Calimach, dupg care fideicomisul

de familie Inceth numai atunci cfind ultimul mostenitor nu mai avea copii
niel alti rnostenitori.

www.dacoromanica.ro

SUBSTITIITIILE

I FIDEICOMISELE.

591

Fideicomisile au fost declarate obligatorii de catre imparatul August 1), iar Justinian le-a asimilat n totul legatelor.

Ele s'au. desvoltat foarte mult dela August incoace

au fost imprumutate dela Romani de care Arabi, care le-au
transportat in Spania, unde populatiile crestine le-au adoptat
la randul lor 2).
Acei doritori de a cunoaste mai multe detalii asupra
acestei institutii vor binevol a consulta. tom. IV, partea II,
al Coment. noastre, p. 501 urm.
Acestea sunt institutiile care au dat loe la subgtitutiile
fideicomisare, pe care legiuitorul modern le-a condamnat,
ca unele ce jertfiau interesele societatei unui interes de familie
si de casta, si care prezinta inconveniente economice consi-

derabile, din cauza piedicelor ce aduc liberei circulatiei

bunurilor.

Ram ane lug bineinteleg ca numai substitutiile fidecomisare sunt nule, fie vorba de mobile sau de imobile, nu
insa i fideicomisele simple, pe care unii le numesc fiducii,
cad daca este adevarat ca once substitutie fideicomisara cuprinde un fideicomis, un fideicomis nu cuprinde numai decat
o substitutie fideicomisarg.
759 bts. In legile noastre anterioare, nu numai ale
Moldovei, dar i ale Munteniei, ca i in vechiul drept francez,
substitutiile fideicomisare eran nu numai admise, dar inca
privite cu favoare, pentruca era mijlocul cel mai sigur de a
conserva splendoarea numelui aau porecla neantului, prin
pastrarea averei in familie 3).
Principiul democratic al egalitatei tare membrii aceleiasi
familii, era necunoscut, pentruca societatea veche era aristocratica, i fiindca substitutiile eran in legatura eu dreptul
de primogenitura. Bunurile erau date sau legate fiului celui
mai mare, cu obligatia de a-1 pastra toata viata lui si de a
Instit., De fideieommissariis hereditatibus, II, 23, 1, in medio.

Vezi Leonhard, Agrar politik und Agrarreform in Spanien, p. 71

(Miinchen, 1908).

Vezi Lujo Brentano (profesor de economie politica la Miinchen), Les

consquences sodiales des fidicommis en Allemagne, studiu tradus In limba
francezrt de Jean de Pan ge, extras din Revue internationale de sociologie (Paris, 1919).

www.dacoromanica.ro

592

COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. IL - CAP. V. - S. VIII.

le remite si el, la rndul lui fiului sau cel mai mare, si asa
mai departe in infinit Din aceasta cauza, cea mai mare parte
a avutiei nationale, pamftntul, era, scos dar, din comer,
deoarece acei insarcinati de a Ostra si remite altora, nu
puteau O, instrineze bunurile druite sau legate.
Substitutiile fideicomisare statornicind cea mai revoltatoare inegalitate 'filtre copiii aceluias parinte, pe care natura
i-au Wat egali, codul nostru actual le-a desfiintat cu desavarsire, anuland atat institutia cal fi substitutia (art. 803
C. civil).

Mai mult inca, legea noastra a mers si mai departe,

neadmitnd nici o exceptie in aceasta privinta1) solutie admisa si in codul italian, si aprobata de autori.
Substitutiile fideicomisare sunt inadmisibile nu numai
din punctul de vedere al egalitatei ce trebue sa existe intre
membrii aceleeasi familii, dar si din alte consideratii. In adevar
1 ele pun o piedica creditului public, prin aceasta c," confera instituitului sa u grevatului o situatie aparEnta mai avantajoasa, inducand pe tertii in eroare asupra situatiei adevarate
acelui ca care ei contracteaza; 2 bunurile substituite, cel
putin imobilele, sunt, de fapt, secase din comert in detrimentul interesului obstesc, care cere ca bunurile s'A circuleze
din man" in mana; 3 instituitul sau grevatul, nefiind pana
la deschiderea substitutiei decat un uzufructuar, dupa cum
'fi proclama art. 778 din codul Calimach, ein Fruch,tniefser
(art. 613 C. austriac), n'are niciun interes a imbuntitati
fodul, ci numai de a 9toarce dinteansul 6,1 se pode mai
mult, stiind prea bine ca dreptul lui esto vremelnic.
Desfiintarea substitutiilor fideicomisare se intemeiaza
deci pe consideratii morale, sociale si economice, procum si pe
motive de ordine publica. Ele n'ar mai putea fi infiintate astzi

nici prin lege, caci in statul romn once privilegii de clas,

sunt oprite pentru toteauna. (art. 8 si 10 Constit. din 1923).
759 ter. Cu toate acestea, sunt legislatii straine in
care substitutiile fideicomisare sunt admise si astazi.
Astfel ele sunt admise in Austria (art. 608 vrm), in
') Vezi suptit, p. 585, No. 757 bis.

www.dacoromanica.ro

SUBSTITIMILE FIDEICOMISARE.

ART. 803.

593

Germania (art. 2100 urm). in Spania (art. 781 urm. C.

spanio11), in Elvetia (art. 488 urm. C. civil din 1907) in

Englitera (Estate tail) fie substituit, inainte in Rusia (zapoviednia imienya), etc.
759 quater. Cat pentru majoratele, care erau adevdrate substitutii, pe care Napoleon I, in atot puternicia sa,
s'a incercat a le introduce in Franta, In urma reconstituini
monarhiei, ele sunt contrare nactului nostru fondamental
(art. 8 si 10 Constit. din 1923).
Aceste majorate erau niste dotatiuni, alipite de un titlu
de nobletd, care se transmiteau ca insini titlu, prin substitutii perpetue, in favoare persoanelor artate prin insdsi legea
institutiunei
Departarea fetelor dela succesiunea p'rintilor, pe care
o gsim in codal Ipsilant si in codul Caragea care, in aceastif
privintg, reproduce un -vechiu obiceiu al pmntului, nu este

cleat un fel de majorat.

Condipile necesare pentru existenta substituVilor fideicomisare (art. 803). Pentruca o dispozitie O. fie
o substitutie fideicomisar, ea trebue sd intruneascd urmgtoarele conditii : 10 trebue sg, cuprind o indoitd liberalitate
avnd de object aceleasi bunuri, fcutd in folosul a dou
persoane deosebite: instituitul si substituitul; 20 aceste lisg, fie legate intre ele printr'o trecere de
timp tractus temporis); 30 dispozitia trebue sd stabileasa

beralitti *trebue

Intre aceste persoane o ordine succesivg, (ordo successivus),

In asa mod ca al doilea gratificat (substituitul) sd mosteneascd pe instituit sau grevat, in arma mortei acestui din
unn; 40 in fine, dispozitia trebue s,' cuprind pentru primul
gratificat (instituitul), obligatia de a pdstra si de a remite

substituitului bunurile ddruite sau legate. Indatd ce una din

aceste conditii lipseste, nu exist, substitutie fideicomisarg.
Aceste conditii erau cerute si in vechiul drept francez.
10 Indoit liberalitate. Prima conditie pentruca
sg, existe o substitutie fideicomisard este o fndoit libera') Contret: Art. 1867 urm. C. portughez din 1867, etc.
D. Alexandrkco. Principiile Dreptului Civil llomtin. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

38

594

COD. C1V.- CARTEA III.- TIT. H.- CAP. V.- S. VIII.

litate, facuti la cloud persoane deosebite, avand aceleasi

bunuri de obiect. De exemplu : dau actualmente sau las dupa
moartea mea mosia mea cutare lui A, (instituitul),. cu obli-

gatia (nu numai cu rug'dminte) de a o pastr toata viata

lui si de a o remite, la moartea lui, unei alte persoane (substituitul).
Ambele liberalitati nu trebue sa vie una in lipsa celeilalte,

nici una data cu cealalt5, ci una dui% alta, ordine succescivo, et non conjunctive sen simultaneo. Ambele liberalitati
emanand dela acelasi autor si avand de obiect aceIeasi bunurir

atat instituitul cat i substituitul primesc liberalitatea dela

.daruitor sau testator, instituitul nefiind decat un intermediar
tare dispungtor i substituit; pe cand in substitutiilc vulgare
substituitul primeste liberalitates din mana daruitorului sau
testatorului, fara niciun intermediar.
Din cele mai sus expuse rezulta ca nu va exista substitutie fideicomisara de cateori nu va exista cleat o singura
liberalitate, precum ar fi, de exemplu, in cazul and as fi zis:.
las averea mea, lui A, pentruca el eo stapaneasc din neam
In neam, sau las averea mea lui A, pentruca, la moartea
lui s'o dea cui va crecle de cuviinfil>> ; sau las uzufructul
averei mele sotiei mele, avand dreptul, la moartea ei, de a
dispune de proprietatea acestei averi in folosul oricui va
voi, etc. In toate aceste cazuri, nu exista doua liberalitati, ci
una singurg. Deci, daca instituitul va dispune in folosul cuiva
de averea astfel lasata de mine, beneficiarul tine liberalitatea
dela legatarul meu, lar nu dela mine.

Tot valid ar fi i legatul unui imobil Meat unei persoane cu sarcina de a remite la moartea ei, un alt lucru.
sau o suma de bani. In adevar, nu exista, in specie, obligatia de a pa:Ara si remite imobilul legat, ci exist, un legat
cu sarcina.

Pentruca sa existe substitutie fideicomisara, nu este

numai decat nevoe ca dispunatorul sa faca o liberalitate
expresg, ci este suficient ca el A' impue mostenitorului sau

ab intestat sarcina de a pastra si de a remite bunurile, la

moartea sa, unei persoane determinate, dui:a cum dispune
anume art. 899 din codul italian.

www.dacoromanica.ro

SITBSTITIITIILE FIDEICOMISARE. - ART. 803.

595

In asemenea caz, instituitul sau grevatul este gratificat

In mod tacit sau implicit.
Dupa cum liberalitatea primita de grevat poate fi tacita,
tot astfel i cea primita de substituit n'are nevoe de a fi
expresa. Ceeace se cere MEd este ca substituitul sa fie arAtat
de dispungtor, -fie in mod expres, fie in mod tacit sau implicit; caci pentruca s existe sarcina de a str i de a
restitul, trebue ca aceasta sarcina sa fie impus.
folosul
unei persoane determinate, sau care poate fi determined.
Substitutia fideicomisara va ex,jst1 fug de cateori termenu
permit de a determina pe acela n folosul
caruia sarcina este impus, chiar daca el n'a fost arkat de
dispunator.

Nu trebue sa confundam substitutia fideicomisara cu

fideicomisul simplu, care nu este dec,k un legat Witt sub
-o alta forma, pe care unii il numese fiducie, pentruca fidueiarul departe de a ave vreun drept de proprietate asupra
lucruhui obligat a restitul, nu este deck. un administrator 0
un depozitar al averei legate, care n'are nicio obligatie pereonala in privinta bunurilor ce administreaza. Legile actuale
nu opresc deci fideicomisul simplu, care nu este deck echi-

valentul unui legat, dei art. 803 vorbe0e atilt de substitutie cat 0 de fideicomise. Se poate deci dispune in mod
valid de un lucru determinat, cu sarcina de a remite acest
lucru unei alte persoane, fie, indata, fie un timp oarecare
dela moartea dispunatorului; destul este ca instituitul sau
grevatul sa nu fie insarcinat a pstra lucrul toatei victfa
Pe lAnga conditiile de mai sus se mai cer pentruca
existe substitutie fideicomisard, ca ambele liberalitti aiba
de obiect aceleag bunuri; caci in caz cand s'ar lasA, de
-exemplu, uzufructul unor bunuri lui A, 0 nuda proprietate
a ace1ora0 bunuri lui B, dispozitia n'ar mai fi o substitutie
fideicomisara (art. 805 C. civil).
-Uzufructul aceluia0 lucru ar puteA chiar sa fie dat mai
multor persoane, pentruca ele sa se foloseasca, una dupa a10,
fr ca sa existe substitutie fideicomisar.
Uzufructul nici nu poate face obiectul unei substitusii,
pentru el stOngandu-se ()data cu moartea instituitului sau

www.dacoromanica.ro

596

COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S. VIII.

grevatului, nu oate trece dela instittnt la substituit, ci frece

la nudul proprietar 1).
2 Tractus temporis.
A doua conditie ceruta
pentru existenta unei substitutii fideicomisare, care se poateintalnl i in legatele conditionale, este trccerea unui timpoarecare dela acceptarea legatului din parta instituitului
sau grevatului i pana la restituirea facut substituitului

(tractus temporis).
In substitutiile fideicomisare. acest spatiu de timp, tine,
pe deoparte, toatd viola instituitului, pentruca substituitul

nu primeste bunurile substituite deck la moartea instituitului; iar pe de alta parte, spatiul de timp nu este sters in
iiraeteritum, prin deschiderea substitutiei.

Cu alte cuvinte, dreptul substituitului se deschide uf

ex nunc, ca din ziva morti instituitului, iar nu ut ex tune,
ca din ziva mortei dispuntorului. Dreptul instituitului sau
grevatului nu este deci un drept supus desfiintrei prin deschiderea substitutiei, ci este o proprietate ad tempus, adecg,
vremelnid, i revocabil, care se sfarseste la deschiderea
substitutiei, pentru a face loe drepturilor substituitului.

Acest caracter al spatiului de timp din substitutiile

fideicomisare nu se intalneste in fideicomisele permise, nici
In legatele conditionale, pentruch' in asemenea cazuri, spatiul
de timp care se strecoara lela primirea sarcinei i OM la
executarea ei, nu poate sa dureze tot timpul vietei grevatului, cad dad, ar fi astfel, fideicomisul sau legatul condi-

tional ar fi o substitutie oprit' (art. 803).

Cat pentru fideicomisul conditional, sau conditia trebue
FA, se indeplineasca in timpul vietei legatarului aparent,
atunci exist legat conditional; sau ea trebue s, se indeplineasea la moartea lui, i atunci exist substitutie fideicomisarg.
30 Ordo successivus.
Frd ordine succesiNA

nu exist substitutie fideicomisar. Aceasta insenmeaza

donatarul sau legatarul gratificat in primul ordin trebue
fie obligat a p'str averea druit sau legata in tot timput
vielei sale, spre a o restitul la moartea sa gratificatului in
1) Uzufructul poate insrt face obiectul unui fideicomis pur si simplu
chiar a unui fideicomis cu termen.

www.dacoromanica.ro

SUBSTITIITHLE ITDEICOMISARE. - ART. 803.

597

al doilea ordin (substituitul); ca.ci altfel ne-am gas in fata

unui legat sau unui fideicomis cu un termen de executare,
dispozitii cari sunt valide. Ordinea succesiva cuprinde deci
doua idei deosebite, i anume: 1 instituitul sau grevatul
trebue sa, restituie bunurile daruite sau legate la moartea

lui, iar nu la alta epocd;. 2 aceasta restituire nu va avel

loe decat daca substituitul a supravietuit instituitului; ceeace
insemneaza ea restituirea pe care trebue s'o faca instituitul
sau grevatul este necerta i eventual a1), de unde rezulta cA.
substituitul trebue sa existe in momentul mortei instituitului,
iar nu in momentul mortei dispunatorului.
Pentruca sa existe ordo successivus nu este trig nevoe
ca testatorul sa zicA in termeni expresi c instituitul sau gre-

vatul va pastra averea primita toatd via,ta, sau /Rind la

moartea lui, ci este suficient ca aceasta conditie sa rezulte
din termenii dispozitiei, apreciata, in mod suveran de instan-

tele de fond Cu alte cuvinte, judecatori vor aprecia daca

testatorul a inteles a face o substitutie fideicomisarA sau un
fideicomis permis. Chestiunea este insa controversata.
Sarcina impusa instituitului de a pastr Averea, spre o
remite la moartea lui substituitului, poate fi nu numai purl
simpla, dar si supusa unei conditii, care trebue sa ramae
necerta pana la moartea grevatului 2).

764. 4 Obligatia instituitului de a Ostra bunurile

toata" viata lui i de a le restitui substituitului. Este de
esenta unei substitutii fideicomisare ea dispunatorul s fi
obligat pe cel instituit in primul ordin, de a conserva bunurile daruite sau legate toatd, vialar lui i de a le remite
la moartea sa unei persoane -gratificate in al doilea ordin
(substituitul), aratata de testator, fie aceasta persoana chiar
Transmiterea dreptului In favoarea substituitului neavand loe decat la
moartea instituitului, substituitul nu poate ave k pang. atunci un drept castigat
asupra averei frigate de testator, ci numai o expectativii, de unde rezulta. ci
numai legea noull, sub care a murit clispunatorul, va carmui efectele viitoare
nerealizate Inca ale drepturilor i situatiilor juridice castigate sub legea precedenta. C. Iasi si Cas. S. I-a. Vezi tom. IV, partea II, nota 3 dela p. 537 urm.
In cat priveste deosebirele ce exista intre legatele conditionale si substitutiile conditionale, vezi tom. IV, partea II, p. 543 urm., iar in cat priveste
deosebirile dintre substitutiile fideicomisare i legatele supuse unei conditii rezolutorii, vezi acelasi tom, p. 645 urrn. heat priveste legatele cu termen si substitutiile cu termen, vezi p. 548.

www.dacoromanica.ro

598

COD. CIV. - CARTEA M. - TIT. IL - CAP. V.- S.

o institutie cultural sau de binefacere, cu conditia bag ca

acea persoana sa supravietuiasca instituitului. 0 atare dispozitie este nul, pentruca izbeste bunurile de indisponibilitate, lovindu-se astfel de principiul circulafiunei lor, care
este baza starei economice a societatilor moderne.
Substitutia fideicomisara implicAnd obligaia juridica
de a pAstrA si de a restitui substituitului averea primita
dela dispunator, de aici rezulta ea aceasta obligatie trebue

sa fie impusa intr'un, mod imperativ, caci un simplu sfat,

o dorinta, o recomandare sau o rugaminte facuta instituitului
n'ar echivalA cu sarcina de a pastrA, si de a restitui in sensul

art. 803 C. civil; pentruca instituitul putAnd atunci sa nu

respecte vointa dispunatorului, substituitul n'ar avea niei o
actiune in contra lui, si de cAteori substituitul n'are actiune
In contra instituitului, nu exista obligatie de restituire si,
deci, nici substitutia fideicomisara 1).
Tot pentru aceleasi motive, sarcina impusa instituitului

de a remite averea altuia, daca va voi, nu constitue o substitutie fideicomisara, ci o obligatie potestativa din partea
debitornlui, conditie care este destructiva de once obligatie
(art. 1006, 1010, C. civil). Pentruca sub stitutia fideicomisara

al aiba fiint, nu este bag, nevoe de a intrebuinta termeni

sacramentali, fiind suficient ca obligatia de a pastra e de- a
restitui BA fie exprimata inteun mod neindoelnic e sa rezulte
Cu certitudine din clauzele testamentului 2).

765. Fideicomisul de residuo. Fideicomisul de

residuo sau, de eo quod supererit, sau de eo quod superfuturum erit, este o dispozitie prin care donatarul sau legatarnl este insarcinat de a restitui unei persoane determinate
ceeace-i va ramAne la moartea sa din bunurile daruite sau
legate. 0 asemenea dispzitie este valida ca una ce nu prezinta inconvenientele substitutiei fideicomisare, fiindca ea nu
atrage obligatia de a pastra bunurile e de a le remite altuia,
Cpr. Trib. Vaslui, Tribuna juritliecl din 1920. No. 28, 29, p. 113 `(cu

observ. noastrii).

In privinta chestiunei de, a se sti daca ccrnditia de a nu instatina bunurile diiruite sau legate, de a nu le viode sau Aloe, de a le Instatina extra
familiam etc.. atrage san nu sarcina virtualii de a pfistrit si de a remite altuia,
vezi tom. IV, partea II, p. 552 urm.

www.dacoromanica.ro

FIDEICOMISUL DE BESIDIJO SAU DE BO Q170D SUPERERIT.

599

nici le scoate din comer, deoarece instituitul poate s instrineze bunurile primite, el nerestituind decat ceeace va rmne
din ele 1). Chestiunea, este ins controversat 2).
Aceast dispozitie constituind, dup p'rerea noastr,
un legat ea termen fcut in folosul gratificatului in al doilea
ordin, care se deschide la moartea testatorului, acest legatar
trebue Fla existe, aded s fie cel putin conceput la acea
epod. Apoi, din imprejurarea cg, in specie, este vorba de

un legat cu termen, iar nu de un legat conditional, mai

rezult c legatarul gratificat in al doilea ordin va trammite dreptul sail la mostenitorii si, dad. s'ar intampl, s,
moara inaintea legatului gratificat in primul ordin; pe and

solutia ar fi cu total alta, dad ne-am gsi in fata unui

legat conditional, dup cum pe nedrept sustin unii.
Fideicomisul de residuo fiind valid, toate bunurile ce

se vor gsi in natur la rnoartea gratificatului in primul

ordin, pre3um si pretul bunurilor instrinate de el, ce ar fi
ind datorit, vor trebui s fie restituite de dtre mostenitorii
lui, legatarului gratificat In ordinul al doilea.
In caz and donatarul sau legatarul este imputernicit a
instrin lucrurile lasate lui, numai la caz de nevoe, chestiunnea
este controversat', unii vznd in asemenea dispozitii o substitutie fideicomisara, iar altii un fideicomis de residuo.
Adevrul este, ins ea' totul atrn, in specie, de intentia
dispuntorului 3)..

766.

lnterpretarea substitutiilor fideicomisare.

De

ateori existd indoial asupra chestiunei de a se sti dad

o clispozitie intruneste sau nu conditiile unei substitutii
optite, judedtorii vor recurge la regulele de interpretare,

spre a descopeti adevrata intentie a testatorului 4) avnd

In vedere termenii dispozitiunei si combinnd intre ele diferitele prti cari o corupun.
Cpr. Trib. Vaslui, Trib. juridicd din 1920, No. 28, 29, p. 113 (en
observ. noastrli).

Vezi tom. IV, partea II al Coment. noastre p. 558 arm.

Asupra chestiunei de a se sti care Bunt, in fideicomisul de residuo
drepturile primului gratificat intiircinat de a restitui la moartea sa din bunurile
diiruite sau legate, vezi tom. IV, partea II, p. 564.
Vezi suprd, p. 477. No. 674.

www.dacoromanica.ro

600

COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. VIII.

Dac vointa dispunatorului este certa si neindoelnica,

singura chestiune ce se pune (si in specie este vorba de o
chestie de drept, lar nu de fapt), este aceea de a se sti daca
clauza cuprins, in dispozitie are sau nu. caracterul unei substitutii oprite. Asupra acestui punet Curtea de easatie isi
exercita controlul sail, spre a vedea daca judeetorii fondului
au facut o aplicare exacta a art. 803 C. civil, daca au tras
consecintele legale din faptele constatate de ei, daca au recunoseut dispozitiei adevaratele sale efeete juridice si data nu
cumva, sub euvnt de interpretare, au denaturat-o.
La caz de indoial, judecatorii vor admite mai degrabl
validitatea testamentului, cleat pulitatea lui, in baza principiului cunoscut:
linterpretandus este aetus potius ut valeat, quanz ut percal.
(Actul trebue sh fie astfel interpretat ine4t A, produe un efect,
iar nu sA, fie lipsit de efecte 1).

Solutia dreptului actual este deci eu totul push' acelei

admis altadata, and substitutiile fideicomisare fiind nu
numai permise, dar inea vazute Cu favoare, judecatorii erau
datori a reeunoaste dispozitiei, la caz de indoiala, caracterul
unei substitutii, pentru a face 'ea vointa testatorului sa-si
produea efeetul si sa poata fi executata 2).
767. Efectele oprirei substituitiei fideicomisare. Nulitatea substitutiei si a institutiei. Legiuitorul actual, vroind
a Oda 11111 din radaeina, nu se multumeste eu oprirea substitutiilor fideicomisare, ci anuleaza nu numai sarcina de a
pastra si de a remite, adeca substitutia, dar si institutia faeuta
In folosul primului gratificat

Anularea substitutiei Bra aceea a institutiei ar fi atribait, in adevar, instituitului, in contra vointei dispunatorului,
proprietatea definitiva a bunurilor daruite sau legate, pe and
el n'a inteles sa-i confer& cleat o proprietate vremelnica.

Apoi, prin aeeasta jumatate de masura, admisa atat

de

0 Vezi supra p. 480 0 infra p. 605. Cpr. art. 736 C. Calimach, precum
i art. 978 C. civil actual.
2) In cat prive0e Substitutiile care altlidatli se numeatt compendioase
(quia sub compendium verborum plures continent substitutiones), adecrt puteau
fi privite fie ca o substitutie vulgark fie ca o substitutie fideicomisaril, vezi tom.

IV, partea II, p. 571 urm. 0 infra p. 605.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE OPRIREI SUBSTITIITIILOR FIDEICOMISARE.

601

legea revolutionara din 1792 cat ii de art. 900 din codul

italian, s'ar fi compromis din capul locului rezultatul proibitiei, pentruca cei mai multi ar fi facut dispozitii cu sarcina
de a pastr si de a remite altora, nadajduind ea instituittil
va exercita Barcina, considerand ca o datorie de constiinta
respectarea si execu tarea vointei dispuntorului. In fine, se
mai poate invoch si imposibilitatea de a se putea divide
cele doua liberalitti 'Ara a se interverti vointa testatorului.
Cel mai bun mijloc de a face ca oprirea substitutiilor
fideicomisare sa-si produca efectul asteptat, era deci de a
anul dispozitia in intregimea ei, ceeace legea a si fcut.
SubBtitutia ar fi insd valida dacui atat instituitul cat si
substituitul ar fi murit sub legea veche. A.ceasta nu este
cleat aplicarea principiului ca succesiunile se reguleaza dupa
legea in vigoare in moraentul deschiderei lor ; eaci pana la
aceasta epoca mostenitorul n'are un drept castigat, ci numai
o simpla expectativa, pe care legea nou poate totdeauna A
o modifice 1).

Proibitia statornicita de art. 803 fiind foarte riguroasa,

nu poate fi restransa in aplicarea ei, dup cum nu poate
fi fitting in alara de litnitele ei. Legea anuland, in adevar,
numai dispozitia afectata de substitutia fideicomisara, dispozitia neatinsa de acest viciu ramane in picioare.
Se poate intampla ca institutia srt fie fcuta printr'un
testament, iar substitutia prin altul, si in asemenea caz, intreaga dispozitie va fi nula, adeca atat institutia cat si substitutia, daca in spiritul testa torului ambele nu formeaz
cleat un tot indivizibil. Daca din imprejurari rezulta lug el
testatorul n'a inteles a revoca testamentul anterior prin cel
posterior, care cuprinde substitutia, institutia prevazut a in
prirnul testament va ramane valida si numai substitutia din
al doilea testament va fi nulrt.
767 bis. Legea oprind substitutiile fideicomisare pen trtt
consideratii de ordine public si economica, de aici rezulta
1) Vezi tom. I, partea I, ed. III, p. 145, nota 1 ai tom. IV, paxtea II, p. 657.

Mai vezi tom. III, partea II, p. 49, 50, precum q't sup?* p. 23, No. 45.

www.dacoromanica.ro

602

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II. CAP. V.S. VIII.

ci dispunkorul nu poate s.

printr'o clauzg penall

dreptul mostenitorului de a cere anularea substitutiei :
clVe cayere potest ile leges in suo te3tamento locum habeant.

(Un testator nu poate sA prevadi in testamentut 8AI], a, el nu

voeste sA se observe legile aplicabile testamentelor in genere). (4-4.

55, Dig., De legatis XXX, I).

Se decide bask in genere, O. este valid/ clauza penalginserisg. intr'un testament, de cateori ordinea publicA nu este
la mijloc i decAteori nu se ataca rezerva motenitori1or1).
Ninaic n'ar impieclica, deasemenea, pe dispungtor de a
prevedek pentru cazul cand dispozitia sa ar fi atacat e
anulat in baza art. 803 C. civil, ca donatiunea sau legatul,
flea in primul ordin, s-si producA efectele lor ca liberalitti pure 0. simple, fAcute primului gratificat, fill nici-o
sarcing, sau ca donatiunea ori legatul fAcute in al doilea ordin,
sl fie mentinute ca liberalitati directe, institutia Bind tearg
cu degvitrsire.
768. Dovedirea substitutiilor fideicomisare. Dovada unei substitutii oprite nu poate s'a' rezulte astdzi deck

dinteun act redactat in forma unei donatiuni sau unui testament, iar nu din scrisori misive, martori, prezumptii, jur6mant, etc.
AceastA regulg nu sufer exceptie, conform principiilor

generale, cleat in caz de perdere sau distrugerea actului din

care rezult6 substitutia (art. 1198, 40 2).
Mt pentru obligatia de a pttstra si de a remite, contractatA de donatar sau legatar in mod verbal, ea n'are nici
valoare, pentrucI nu este obligatorie.
Dovedirea substitutiei fideicomisare incumbg acelui care
o invoacA ei care vrea s' se foloseascA de nulitatea ei (art.
1169 C. civil).
(Fiecare parte trebue, dacg legea nu prescrie contrariul, sA
dovedeascit faptele ce propune spre a deduce din ele dreptul sau,
ice art. 8 din coduI civil elvetian dela 1907.
Vezi tom. IV, partea I-a, p. 196 FA 197 si tom. IV, partea II, p. 137
qi 581. Vezi si supret, p. 289 c}i p. 475, precum si tom. III al acestei lucrilri,
p. 239. No. 194.
Vezi tom. IV, partea II, p. 683.

www.dacoromanica.ro

PERSOANELE CARE POT ATACA 0 SUBSTIT. FIDEICOMISARX. .603

Mostenitorului legitim sau legatarului universal, care cere

anularea stbstituitiei, nu i se poate opune cleat prescriptia

de 30 de ani (art. 1890 C. civil), iar nici inteun caz acela
de 10 ani, pentruca prescriptia statornicita de -art. 1900 C.
civil, fiind o confirmare tacita, aceast confirmare nu poate
fi aplicata in specie unei dispozitii (donatiune sau testament),
care cuprinde un act inexistent. Este, in adevar, de principiu
di actele inexistente nu pot fi confirmate.

769. Persoanele care pot ataci o dispozitie pentrii

cauza de substitutie fideicomisarA, i care se folOsesc de
aceasta nulitate.
Dreptul de a cere nulitatea unei dispozitii cuprinzand o substitutie fideicomisara, apartine, in
genere, moOenitorului ab intestat, singurul chemat de a se
folosi de aceasta nulitate.
Acest mostenitor poate s' provoace nulitatea dispozitiei

nu numai contra unui legatar Cu titlu particular si contra

celui cu titlu universal, dar chiar si in contra unui legatar
universal, and insusi acest legat este grevat de substitutie;
si aceasta atat in caz cAnd obligatia de a p.,stra si de a
restitui este privitoare la universalitatea intreag a bunurilor,
la o fractiune din aceasta universalitate, sau are de obiect
numai un lucru determinat desi chestiunea este, in aceasta
din urm privint, controversat.
Dispozitia facuta in violarea art. 803 C. civil fiind

inexistena, nulitatea care rezult din ea nu poate fi confirmat, nici in mod expres, nici in mod tacit, nici poate fi
acoperita prin executarea voluntara a dispozitiei 1). De aceea

am si vazut, p. 1198 ca prescriptia de 10 ani, care este o

confirmare tacita, nu poate fi aplicata in specie.
Nulitatea nu poate insa fi invocat de judecatorii din
oficiu_2), iar partile nu pot face o tranzactie in scopul de a
mentine in sarcina grevatului obligatia de a pastra luerul si
de a-1 restitui substituitului, dei ele pot face printeo tranChestiunea este ins controversat. Vezi tom. IV, partea II, p. 587,.
588, text si nota 1. Vezi si tom. III al acestei lucrrtri, No. 327.
Cpr. L. unie, Cod., Ut quae desunt advocats partium, judez suppleat, 2, 11.

www.dacoromanica.ro

604

COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. Ir. -CAP. V.- S. VIII.

.zactie s, dispara dintr'un testament clauza unei substitutii

fideicomisare, impartind succesiunea intre eld.
Nulitatea de care este izbita o substituete fideicomisara

fiind de ordine public, ca atare, actiunea prin care se tinde

la declararea acestei nulitti este imprescriptibila
In fine, clic caracterul nulittei absolute al substitutiei
fideicomisare s'a tras, cu drept cuvant, concluzia c dispo2itia care cuprinde o atare substitutie, nu poate constitul un

just titlu spre a conduce la uzucapiunea de 10 ani 2), iar

sarcin de a conserva si de a restitui nu da loe la o obligatie natural, care sa poata fi novata sau cautionat.
Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicomisare
Chestiunea de a se sti daca art.
la persoanele morale.
803 C. civil se aplicl sau nu, persoanelor morale este controversata, decateori o persoana morala gratificat in primul
ordin este obligata a restitui averea druita sau legata unei
alte persoane morale, care i ja locul celei dintai.
Decateori insa o persoan, fizica este obligat a pasta,
toata viata ei averea ddruita sau legat si a o transmite, la
-moartea sa, unei persoane morale, art. 803 din codul civil
-este aplicabil flea discutie, pentrua atunci exist, fr' nici
o indoial, substitutie fideicomisara 3).

Substitutia vulgar (art. 804 C. civil). Substi,

tutia vulgara obifnuita, dupa cum o numea art. 770 din
codul Calimach, gemeine substitution (art. 604 C. austriac 4)

astfel numit pentruca era foarte des intrebuintat, este

aceea prin care o a treia persoana este chemata a lua darul,
-succesiunea sau legatul, in caz dud donatarul, mostenitorul
instituit sau legatarul, n'ar voi s primeasca, s'au ar fi incapabil de a primi, sau ar fi murit inaintea testatorului 5).
Substitutiile vulgare sunt permise in dreptul actual,
9 Trib. Ilfov, C. judiciar din 1913, No. 39, p. 563.
Vezi tom. IV, panca II, p. 590 si tom. XI, p. 258.
C. Iasi, Cr. judiciar din 1902, No. 26, p. 219.
In eodul german, substituit vulgar se numeste Ersatxerbe (art. 2096).
In eat priveste substitutiile vulgare la Romani (Instit., De vulgari
-substitutiones, II 15), vezi Dernburg, Pandekten, III, 88, p. 166 urm.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SUBSTITUTIA VIILGARX.

605

ART. 804.

-pentrucg ele nu prezintA inconvenientele substitutiilor fidei.comisare, deoareee ele nu cuprind decat o singur transmi-

tere de bunuri, care se descbide la moartea dispuntorului

-si nu scot bunurile din comert.
Substitatia vulgarg, poate fi fiticutl atlt prin donatiune
cat i prin testament, si sub once modalitate; de exempla:
Cu termen sau sub conditie, cu sau fAr sareina, etc., destul
este ca persoana substituith* sgi existe, adec O. fie cel putin
conceputl in momentul facerei donatiunei sau raortei testatorului.

Ea poate avea de obiect universalitatea bunurilor, o

iractiune din aceast universalitate sau un simplu lucru determinat.

771 bis. Se poate intmpla ea o substitutie

s,'

fie

-compenclioas, adeca s poata fi privit atat ea o substitutie

vulgarg ct
ca o substitutie fideicomisarg. In asemenea
't

caz, substitutia va fi interpretatl ca o substitutie vulgar,

-daca din intentia dispungtorului rezult el el n'a inteles a
face o substitutie fideicoraisarg. Cu alte cuvinte, numai atunci

-clad judecatorii nu vor puteg afla adeviata intentie a dispuniitorului, substitutia va fi consideratg ca vulgar, in baza
-art. 978 C. civil, dupg, care clauzI primitoare de dou6 intelesuri trebue sl fie interpretatg, in sensul ce oate avea un
.efect, iar nu in acela ce n'ar produce niel unul: Iraqis ut
pereat
valeat, quartz
Daca instituitul primeste liberalitatea, substituitul nu
mai la nimic i substitutia inceteazl:
gPost aditain hereditatem directae substitutiones non impu.ribus filiis factae, expirare solent. (Substitutiile altele decAt cele

-pupilare se sang prin aditia de ereditare). (L. 5, cod, De impuberum et aliis substitutionibus, 6, 26).
<<Obinuita subrAnduire inceteaza Indatg, cAnd rAnduitul mos-

tenitor intrA in mostenire zice art. 779, ab initio din codul

Calimach.

Dac/ insg, instituitul care a prima liberalitatea, eere si

I) Vezi supra, p. 600.

www.dacoromanica.ro

606

COD. CIV. - CARTEA

TIT. II. - CAP. V.- S. VIII.

dobandeOe anularea acceptrei sale, de exemplu: pentru minoritate, dol, violenta, eroare, etc., substitutia rena0e, desfi-

intarea acceptdrei punand lucrurile in starea in care erau

inainte de acceptare.
Restitutio autem ita facienda est, ut unusguisgue in integrum jus suum recipiat. (Restitutia trebue sa se facg, astfel, incat
fiecare sg fie in totul restabilit In drepturile sale). (L. 24 4, ab
initio, Dig., De minoribus vigintiguingue annis, 4. 4).

Aceea0 solutie este admisibild de cateori instituitul este

lipsit de liberalitate prin efectul nedemnittei sau ingratitu.
dinei salo (art. 930, 931 C. civil), fiinded nedemnitatea legatarului producand ast'zi acele* efecte ca i capacitatea
lui, nedemnitatea instituitului face sa se deschida dreptul
substituitului.

772. Dispozitia uzufructului si a nudei proprietAti

(art. 805 C. civil).
Dispozitia prin care druitorul sau
testatorul ar lash unei persoane uzufructul unui lucru, iar
nuda proprietate a ace1uia0. lucru unei alte persoane, este
permisa, fiindca in .specie, doud persoane nu -sunt instituite
asupra aceluiafi lueru, conditie neaparata pentruca s existe
substitutie fideicomisara, ci exista doi donatari sau legatari
direeli, din care fiecare prime$te imediat bunul ce face obiectul dispozitiei, fr ca dreptul unuia sd fie supus supravietuirei celuilalt donatar sau legatar 1).
Aceeni solutie era adruisa 3i la Romani.
Rem alii usumfructum, alu, dedueto eo, fundunz legare potest. (Se poate lega unuia uzufructul, iar altuia fondul, farg uzufruct). (Instit., De uzufructu II, 4 1, in medio).

Mai multe persoane pot, deasemenea, fi cbemate a se

folos pe rand de uzufructul aceluiaki lucru, pentruca ele nu
sunt instituite asupra aceluiafi lueru, de oarece uzufructul
se stange prin moartea uzufructuarului (art. 557 C. civil).

Uzufructuarul instituit in al doilea ordin, prime0e un you

1) In cAt priveste deosebirile ce exista 1ntre substitdtia fideicomisarg
darul sau legatul uzufructului si al nudei proprietAtei al aceluiasi lucru, &cut
la douA persoane deosebite, vezi tom. IV, partea II, p. 605, 604.

www.dacoromanica.ro

DISPOZ/TIA IIEUFRUCT. W A IIDEI PROPR.- ART. 805.

607

-uzufruct dela mostenitorii testatorului, ele neprimind nimic

dela uzufructuarnl precedent.
Pentruca o dispozitie sd fie mentinutA in baza art. 805
C. civil, nu este nevoe ca testatorul BA se fi servit de cuvintele uzufruct 0 nud propriette, intrebuintate de textul
mentionat, cAci judecAtorii trebue BA aibA in vedere natura
dispozitiei si intentia pArtilor, iar nu termenii intrebuintati
de ele:
In conventionibus contrahentum voluntatem potius guam
verba speetari plaeuit. (L. 21. 9, ab initio, Dig., De verb. significatione, 50. 16) 1).

(SFIRITTIL VOLUMULITI II).

1) Vezi tom. III al acestei lucrrtri, No. 72.

www.dacoromanica.ro

ER ATA
SI

TABLA ALFABETICA

1 ANALITICA A MATERIILOR

cuprinse In volumul II, vor apare

deosebit ulterior.

D. liexandresco. Principiile Dreptului Civil Baratta. Vol. II.

www.dacoromanica.ro

89

TABLA MATERIILOR
CUPRINSE IN

VOLUMUL II AL PRINCIPIILOR DREPTULUI CIVIL ROMAN

CARTEA III
Pagina

Diviziunea materiel

Despre diferitele moduri prin care se dobfindeste si se transmite proprietatea (Dispozitiuni generale)
Enumerarea modurilor de a dobindi proprietatea (art. 644-646) . .
Lucrurile al caror uz este comun tuturor (art. 647)
Despre vfinat si pescuit (art. 648)

Despre inventiune sau &ire

Inventiunea relativrt la lucrurile care n'au apartinut nimlinuia, sau care

au fost parasite de catre proprietarul lor

Inventiunea sau gsirea relativa la lucrurile pierdute de catre proprietarul lor

Inventiunea sau grtsirea relativa la comoarrt (art. 649) .....

. .

Despre lucrurile luate dela inamici In tirnp de razboiu (prce,cla bellica)

1-4
6-6
6-7

7-10
10
10
10

10-12
12-16
15-16

TITLUL I
Despre sue,cesiuni

Succesiunile ab intestat
Impartirea succesiunilor (art. 660)
Institutia contractuala
Inexistenta dreptului de retntoarcere succesorala

.. .

16-18
18-20
20
20

CAPITOLUL 1
Despre deschiderea succesiunilor (art. 651)

20-21

Vechiul drept francez

Legea dupil care se reguleag succesiunea
Despre sezina sau continuarea posesiunei in persoana most. (art. 653).
Origina sezinei
Efectele sezinei
Plata datoriilor
Persoanele care au sezina .
Punerea In posesie a mostenitorilor nesezini (art. 663)

21-23
23-24
24-25
26-27

Imbratisarea vietei monahale ..

www.dacoromanica.ro

21

27

27-28
28-29
29-81

612
CAPITOLUL
Pagina

Despre calitlitile cerute pentru a succecle

Cauzele de incapacitate. (Existente. moetenitorului In momentul deschiderei succesiunei (art. 654)
Incapacitatea strKinilor de a dobfindl imobile rurale (art. 18 Const. 1923)

Dreptul strilinilor la valoarea imobilelor in bani

Efectele incapacialtei
Cauzele de nedemnitate (art. 656, 656) .

rului nedemn (art. 657) ......

--

31-3333

33-34
35

.,

Efectele nedemniatei in genere

Persoanele chemate a lua moetenirea, care s'ar fi cuvenit moetenito-

Efectele nedemnittitei in privinta tertiilor

Efectele nedemnitlitei In privinta copiilor nedemnului (art. 658) .

31

35-38
38-40
40.

40-4.1
.

41-42

CAPITOLUL III

42-44

Despre osebitele ordine de succesiune

SECTIIINEA I

Modul de stabilire al proximitlitei Inrudirei (art. 660-663)

Dovedirea Inrudirei in materie de moeteniri
Diferitele moduri de a moeten1

44-45.
45-

45-46-

SECTIUNEA II

Despre reprezentatiune. Definitie ei notiuni istorice (art. 664) . . .

Persoanele care pot invoca reprezentatia (art. 665)
Reprezentatia In linie dreaptii, descendentii (art. 665) . ,
...
Reprezentatia in linie colateral ii (art. 666)
.
Persoanele care pot fi reprezentate (art. 668)
Efectele reprezentatiei (art. 667)

.......

46-47
47-48

48-4049-50.
50-51
51-52'

SECTIIINEA

Diferite ordine de succ,esiune legitim

52

SECTIIINEA IV $1 V

Prima clasii de moetenitori. Descendendi defunctului

A dona clasii de moetenitori. Fratii ei surorile defunctului. (Colaterali privilegiad). , . . .
. . . .
.
Prima ipotezil. -- Cazul and tare ei mama lui de cujas, sau numai
unul din ei, ea supravetuit acestui din urmg (art. 671, 673) . . .
A doua ipotea. Caza], cind tatiI1 ei mama lui de cujus s'a slivfireit
. '. .
din viatii Inaintea acestui din urmii. (art. 672) . . . . .
Impilteala moetenirei intre colateralii privilegiad (art. 674)
A treia clasrt de moetenitori (ascendend, altii deefit tafia ei mama)
(art. 670)
A patra clas de moetenitori : colaterali ordinari aldi deat fratii ai
surorile ei descendendi lor (art. 675)
Gradul pfing la care rudele succed (art. 6761
Succesiunea copiilor naturali
Succesiunea sotului riimas In viatl
,
Succesiunea cuvenitri Statului
Formalit. ce trebue ol Indepl. Statul, sotul ei Casa Centr. a meseriilor
Alte formalitriti impuse sotului supravietuitor
Dreptul vilduvei arace In averea sotului ei defunct

www.dacoromanica.ro

52-5454-

54-55,
55-

55-56
56-57

57-5858-59.
69-62
62-65
65-66
66

66-67

67-72"

613
CAPITOLUL IV
Pagina

Despre succesiunile neregulate.

72

CAPITOLUL V
Despre acceptatiunea i repudiarea mostenirilor

72

SECTIUNEA I

Despre acceptarea (pura si simpa) (art. 685, 686)

-Capacitatea de a primi mostenirea (art. 687).
F o r m el e a e e e p t a r ei. Acceptarea expresa. Acceptarea tacita
(art. 689-691)
Actale de dispozitie, care se considera ca acte de administratie provizorie si care, ea atare, nu atrag acceptarea succesiunei (art. 707). .
Despre transmiterea mostenirei (art. 692, 693)
Efectele acceptarei (art. 688)
-V
Irevocabilitatea acceptarei . . ,
Cazurile In care, print exceptie, acceptarea unei mostentri este revocabila. (art. 694)
Persoanele care pot cere anularea acceptarei
Efectele anulrei acceptrei
Procedura anularei acceptarei unei mosteniri

. . .

72-73
73-74
74-78
78

78-79

79
79

79-82
82-83
83
83

..

SECTIIINEA II
Despre renuntarea la succesiune (art. 695 C. civ. si 34 L. judecatoriflor
de ocoale din 1907)
J1

83-85

85-- 86
Efectele renuntrei (art. 696-698). .
Despre revocarea renuntrei
86
Prima exceptie dela principiul irevocabilittei renuntarei art. 701)
87-88
Despre prescrierea dreptului de mostenire, adeca a faculttei de a
primi sau lepada mostenirea (art. 700).
88-89
A doua exceptie dela principiul irevoc,abilittei rentuitaxei (art. 699) 90-92
92
A treia exceptie dela principiul irevocabilitrttei renunrarei
92-93
Cazurile In care renuntarea este numai anulabila
Cazurile In care renuntarea este inexistenta
93-94
Despre pedeapsa edictat contra mostenitorului care, cu rea credinta,
a pus la o parte-sau a ascuns lucruri de ale mostenirei (art. 703, 712y 96-100

SECTIUNEA III
Acceptrtri beneficien i

100-103

Conditiile cerute pentra validitatea acceptrei sub beneficiu de inventar

103-104
(art. 704, 705, si 34 L. judecat. de ocoale din 1907)
Despre termenele date mostenitorului spre a delibera si a face inventar
104-105
(art. 706, 709, 710)

Conditia mostenitorului In timpul termenelor legale sau judiciare

(art. 700)

105-106

Conditia mostenitorilor 4n urma expirarei termenelor legale sau judi106-107

ciare (art. 711)
.,
107-110
Efectele beneficiului de inventar (art. 713)
110
Obligatiile mostenitorului beneficiar . . . . . . .
.
. . .
Administratia bunurilor mostenirei (art. 714, 715 C. civ.. 707 Pr. civ ) 110-112
112-114
Responsabil. mostenit. beneficiar .
Vnzarea averei de mostenire. (Vanzarea averei miscatoare (art, 716) 114-115
115-116
Vnzarea averei nemiscatoare (art. 717 (j. civ., 705 Pr. civ )
116-117
Obligatia mostenitorului de a db. e.autiune (art. 718)
Ordine,a In care creditorii si legatarii trebue sa fie platiti a recursul
Ion (art. 719-722).
117
, .

www.dacoromanica.ro

614
Pagina

Cazul and exista, creditori sau legated oponenti (art. 719 1) . . . 117-118
Cazul cand nu exista creditori sau legated. oponenti (art. 719 2). 118-119
119-120
Recursul creditorilor neoponenti (art. 720)
Plata cheltuehlor pentru peceti, inventar, darea socotelilor, etc. (art. 723) 120-121
121
Incetarea beneficiului de inventar
e
121
Renuntarea mostenitorului la beneficiu de inventar
.
121 122
Decaderea din beneficiul de inventar
12
Condemnarea mostenitorului ca mostenitor par si simplu
SECTIUNEA

Despre succesiunile vacante. Conditiile cerute pentru ca mostenirea

122-123
sa fie vacanta (art. 724)
123
Randuirea unui curator (art. 725)
Administratia curatorulti. Drepturile i indatoridle lui (art. 726, 727) 123-124
124
Incetarea functiunei curatorului
CAPITOLUL VI
Impartirea succesiunilor i despre indiviziune

despre drepturile

coproprietarilor sau comostenitorilor in timpul ei .....

126-128

SECTIUNEA I

Incetarea indiviziunei (art. 728, 729).

128-132
Capacitate,a neceskra. spre a puteb. stb in judecatrt, in materie de im-

132-134
134-135
135-136

pat-Walk (art. 749)

Persoanele care pot sa exercite actiunea in imparteala

Persoanele contra cirora se exercitli actiunea in imparteala
Bunurile supuse impartelei

Formele impartelei ..... .

........

. .

136-

136-137
137-138

Imprtrteala de bung voe (art. 730 1)

'
.
138
Imparteala judiciarii
Punerea pecetilor s'i ridicarea lor (formalitati preliminarel (art-. .730
2, 731, 732).
138-139
Tribunalul competent pentru contestatiile ce se ridicii in materie de
139
. . .
imparteala (art. 95 C. civ. si 63 2 si 3 Pr. civ.) . .
Imparteala judiciark are loe sa proced.ura ei, (art.733, 747 C. civ., 691,
139-140
692, 694 Pr. civ.)
..
). 140-141
Preteluirea imobilelor (art. 734).
141
Preteluirea mobilelor (art. 735) .
141-144
Vinzarea mobilelor si a imobilelor (art. 736, 748)
Formarea masei de impartit si lichidarea dreptmilor celor interes4i
144-145
(art. 737, 746)
146-147
Cornpunerea partilor sau loturilor (art. 740-743, 745)
Tragerea loturilor la sorti (art. 743 3, ab initio, 744 C. civ.,
147-148
Pr. civ )
Imparteala prin atributie (partage d' attribution) (art. 743 2, in fine) 148-149
,.

149

Omologarea impArtelei

149-160

Executarea impartelei (art. 750)

Cheltuelile impartelei

150
SECTIUNEA

Despre raport in materie succesorala

Persoanele care datoresc raportul (art. 751-753, 756)
Nedatorirea raportului pentru altii (art. 754, 7:6)

www.dacoromanica.ro

160-151

151-165"
155-156-

615
Pagina

Succesiunea la care se face raportul (art. 757)

156
Persoanele care pot cere raportul si care se folosesc de el (art. 763) 156-157
Despre actiunea In raport . ..
157-158
Lucrurile supuse raportului (art. 758)
158-159
Despre raportul dotei
159-160
Derogare dela principiile de mai sus (art. 761, 1282)
160-161
Raportul dotei constituite sub legea veehe (art. 1914)
162-164
Raportul datoriilor (art. 738-739)
Raportul legatelor (art, 751, 752, 754, 756 si 846) ..... .
164-165
Lucrunle scuttte de raport. Exceptu dela regulele de mat sus
165-166
Prima exceptie dela art. 751 si 758. Cheltuelile de hranli, educare
si Ifttretinere ale copiilor (art. 769)
166-168
A doua exceptie dela art. 751 si 758.
Fructele lucrurilor supuse
168-170
raportului (art. 762)
,

Dispensa sau scutirea de raport (art. 846) .......

. . .

170

Modul cum se face raportul (art. 764)

170-171
171
Despre raportul mobilelor e al imobilelor. Consideratiuni generale
Raportul mobilelor corporale sau incorporale (art. 772)
.. 171-172
Raportul banilor (art. 773)
172-178
Raportul imobilelor (art. 765)
173-176
176-178
Efectele raportului In naturi (art. 760, 769) . . . .
Drepturile si obligatiile descendentului don atar. In privinta cheltuelilor
178-179
si degradiirilor aduse imobilului dirnit . . . .
. .
Drepturile descendentului donatar pentru cheltuelile &cute de clansul
179-180
(art. 766)
180-181
Dreptul de retentie al descendentului donatar (art. 771).. . . .
Obligatiile deseendentalui donatar pentru stricliciunile aduse imobilului
181-182
(art. 767, 768)

. .....

SECTIIINEA ITI

Despre plata datoriilor

Diviziun ea ereantelor si a datoriilor
Diviziunea datoriilor (art. 777, 1060) . .

182 182
183

Exeeptii dela principiul divizibilifitii datoriilor intre mostenitori. -Cazurile in care mostenitorii sau unii din ei pot fi urmtiriti pentru

183.184

. .....

184
.
.
totalitaten, nnei datorii divizibile (art. 1061)
Despre plata datoriilor si a sarcinilor succesiunei si despre contri184-185
buirea la datorii
Plata datoriilor si a sarcinilor succesiunei. Raporturile dintre mos185 186
tenitori kd creditorii succesiunei (art. 777)

"

Contribuirea la datorii.

Raporturile comostenitorilor Intre ei (art. 773)

186

Recursul ce are mostenitorul, care a pltitit o datorie ce nu trebuib.

sit plateascii, sau care a pllitit-o peste partea sa contributorie . . 186-187
187-19(}
Plata unor datorii ipotecare sau indivizibile (art. 778, 779)
190
Plata unor datorii chirografare
Miisurile ce pot fi mate dud unul, mai multe sau toate imobilele
190-191_
succesiunei sunt ipotecate pentru plata nnei rente (art, 776) . .
Executarea in contra molten. a titlur. dobandite In contra defunc191-193
tului (art. 780) .
- . . . .
Despre separa(ia de patrimonii sau de bunuri (definitie si introducere

. ........

istoric4),

Persoanele care pot cere si In contra dirora poste fi cerutii separatia 133-13t
de patrimonii.
Persoanele care pot cere separatia de patrimonii
(art. 781)
194-195
195
Ipoteca legalli a legaturilor
196
Despre creditorii mostenitorilor (art. 784)

www.dacoromanica.ro

616
Pagina

Persoan ele contra crirora separatia de patrimonil poste fi eruta' (art. 781) 196-197
Formele beneficiului separatiei de patrimonii
197

Buntwile asupra carora se exercitil dreptul de preferinta, caxe rezulta

197-198
din separatia patrimoniilor (art. 781) . . . . .
Separatia de patrimonii in caz de mostenire beneficiar, de succesiuue
vacantii, de faliment, etc
198-199

Imprejurarile care fan Br, se pierda dreptul de a cere separarea de

patrimonii

199

.
.
. . 199-200
Renuntarea la separarea de patrimonii (art. 782) .
200-202
Prescriptia in privinta averei mobiliare (art. 783 1).
Instrainarea din partes mostenitorului a imobilelor succesiunei (a. t.
783 2, 1743)
202-203
Efectele separatiei de patrimonii (Efectele separatiunnei in privinta
203-204
creditorilor succesiunei)
. . . . . . . .
204 205
Efectele separatiunei de patrimonii . . . . e
Drepturile mostenitorului asupra averei succesorale (art. 1743 1) , 205-206

. ....... ..

Obligatiile mostenitorului . . . .
Drepturile creditorilor copartasilor (art. '785)
Efectele opozitiei sau interventiei

. .

. . .

206-207
207

SECTIUNEA IV

Efectul generai al Impartelei (efect retroactiv) (art. 786)

.
Consecintile care rezulta din principiul declarativ al implirtelei
Actele la care se aplica principiul inscris in art. 786
Bunurile la care se aplica principiul declarativ al imnartelei .
.
Despre garautia loturilor intre mostenitori, in,. caz de tulburare sau

208-209
209-210
210-211
211-212

212%13
evictiune ..... , . . . .
Cazurile in care obligatia de garantie i are loe (art. 787)
213-215
In ce consista obligatia garantiei i intinderea ei (art. 788) . .
216-216
Timpul cit tina actiunea in garantie (art. '789)
216-217
Modul cum se exercita actiunea in garautie (art. 112 urm. Pr. civ.,
1351 C. civ)

217

SECTIIINEA V

...... ,_
Cazurile in care implirteala este nnmai anulaba (art. 790)
Despre desfiintarea sau resciziunea impruielei .
Uazurile in care implirteala este inexistentli.

217

Efectele desfiintiirei implirtelei

. ......

217-218
218-220
220-221

Dreptul statornicit de art. 792. Inadvertentrt din partea legiuitorului

222
.
(art. 792) . . .
Despre implirtelile ascunse sub forma unui alt contract.
Aitri inad222
vertenta a legiuitorului nostru (art. 791)
Fine de neprimire in contra
Confirmarea Impiirtelilor anulabile.
223
actiunei in anulare (art. 793) . . . .
223-224
.Altrt fine de neprimire. . . . .
Prescriptia actiunei in anulare.
Persoanele care pot cere nulitatea e in contra ciirora ea trebue sil
224-225
fie cerutii ,

SECTIITNEA VI

Despre imparteala faeutli de tata, de mama sau de alti ascendenti,

intre descendentii lor.

Principii generalesi persoanele care pot s'A
faca si in folosul crtrora se poate face imparteala ascendentilor
(art. 794, 796)

Formele impartelei ascendentilor (art. 795)

www.dacoromanica.ro

225-228
228-229

617
Pagina

Imprteala fticutti de ascendenti prin testament (art. 795)

Imptirteala &mtg. de ascendenti prin acte Intre vii. - Observarea

229-230

formelor, conditiilor i regulelor dela donatiuni (art. 795) .

. . 230-233
Efectele comune Imprtelei Ricute prin donatiuni sau testamente . . 233-234
Cauzele care pot aduce nulitatea Imprtelei ascendentilor (art. 797) . 234-236
Reducerea Imprtelei ascendentilor pentru micsorarea rezervei (art.
798, 799) .
236-237
237-240
Despre actiunea In -petitie de ereditate
240-242
Titlul pro erede
Despre validitatea sau nevaalitatea actelor rcute de catre eredele sau
mostenitorul aparent (Controversti vie si struitoare)
. . . 241-245

T1TLUL II
Despre donatiuni Intre vii i despre testamente
Despre natura dreptului de a dispune eu titlu gratuit

245-245
246

CAPITOLITL I

Dispozitii generale.- Modurilc de a dispune cu titlu gratuit (art. 800)

Despre donatiunile cu pricin de moarte (mortis causa)
Definitia donatiunei (art. 801)
Definitia testamentului (art. 802)

246

246-247
247-249
249-252

CAPITOLITL II

Despre capacitatea de a dispune san de- a prim/ prin donatiune Intre

vii sau prin testament
253
Despre incapacitatea absolutti de a dispune
253
Persoanele absolut incapabile de a dispune att prin donatiune cfit si
prin testament . .
.-- . . . .- .253
Despre cei care nu se bucurit de Intregime,a mintei lor (art. 901 din
codul fr. eliminat de legiuitorul nostru. - Incapacitatea
naturalsau 263-256
de fapt

Dolul ....

Sugestiune,a si laptatiunea. .
Concubinajul
.

256

Eroarea

Despre interzisi. - Incapacitates de drept

Despre minorii mai mici de 16 anl. - Aim incapacitate de drept

256-257

257

257-258
258

(art. 806, 1231) .

258-259
259
Thspre persoanele capabile de a testa si. incapabile de a drul ,
Minoru' care au Implinit vrsta de 16 ani (art. 807)
._ 259-260
Despre cei pusi sub consiliu judiciar (art. 445, 458)
260-261

Despre femeile m'ritate (art. 199, 208)

261
Despre faliti (art. 724 (J. com )
261-262
-.
Despre cei condemnati la munca silnicI san recluz. (art. 13, 16 C. pen ) 262-263
Despre alte incapacitti existente In dreptul nostru anterior, care- azi

nu-si mai au fiint

263-364
Despre ckeva ineapacitti din dreptul roman .
264
Despre persoanele capabile de a darn/ si incapabile -de a testa (art.
806, 1231)

..

Despre incapacitatea de a prim/ prin donatiune san testament . .

Incapacittile absolute de a prim/ . . . . . .
Despre persoanele care nu au o existentg, fizicti (art. 808)
Despre persoanele care nu au o existent eivilii (art. 811, 817) . .
Despre dreptul de fondatiune pioasti

www.dacoromanica.ro

264

264-265
265

265-266
266-267
267-268

618
Pagina

Despre incapacitatea strinilor de a dobilndi imobile rurale (fost art.

7 5 Constit. revizuit la 1879, azi art. 18 Constit. 1923). . . . 268-269
Despre persoanele necerte. Incapacitatea acestor persoanc de a culege
269-271
o liberalitate tare- vii sau testamentarft
271
Incapacittile relative de a primi
Incapacitates minorului sau fostului minor de a dispune in folosul

tutorului sau fostului su tutor (art. 809)

Incapacitatea medidor, ofiterilor de snlitate, farmacistilor oi a ministrilor cultului (art. 810)
Exceptiile dela principiul de mai sus, admise de art. 810
Incapacitates ofiterilor de bastiment (art. 883)
Despre art. 908 din codul francez, privitor la incapacitates copillor

natural

Incapacitate inexistentli in codul nostru ..... .

Sanctiunea incapaciffitilor statornicitc de lege In privinta dreptului de

a dispune si de a priml

271-273

273 - 275

275-276
276-277
277-278
278

Donat. deghizate sau ascunse sub forma unui contract cu titlu oneros 278-279
Liberalittile fcute prin persoane interpuse. Interpunere de fapt 279-280
Interpunerea de persoane care rezult din prezumptii legale . . .
280-281
Incapacittile la care se aplicii. art. 812 C. civil
281-282

Despre actiunea In nulitate pentru frauda la lige

Mornentul and trebue sii existe capacitatea de a dispune si de a primi

282-283
283

283-284
Capacitates de a dispune si de a primi prin donatiune
Capacitatea de a dispune si de a primi prin testament
284-285
Despre efectul conditiilor imposibile, imorale si ilicite asupra donatiunilor si testamentelor. (Art. 900 C. fr. eliminat de legiuitorul
nostro) (art. 1108)
285-291
CAPITOLUL III
SECTIIINEA I

Despre forma si efectele donatiunilor ,Intre vii. Forma donatiunilor

fare vii (art. 813, 1168) . . .,
291-295
Despre formaliffitile speciale la care Bunt supuse Klonatiunile mobi..
295-296
Hare (art. 827)
Despre acceptarea donatiunei (art. 814)
296-298
Acceptarea donatiunei flicnt minorului si interzisului (art. 407, 815) 298-299
300-301
Acceptarea donatiunei fcutii une femei mritate (art. 199, 201) .
Acceptarea donatiunei raeutit uuui surdo-mut (art. 816)
301-302
802
Acceptarea donatiunei Mena unei persoane morale

302
Efectele aceptrei .
802
Efectele aceptlirei regulate
302
Efectele acceptiirei neregulate. Nulitatea acceptlirei
Cazurile In care acceptarea donatiunei, ficutit unui:incapabil, este null 302-303
303
Consecintele lipsei de acceptare (art. 820)
304-305
Despre notificarea acceptiirei (art. 814, partea fin al(
305-306
Exceptiile admise dela principiul solemnittei donatiunilor
306-311
Despre donatiunile manuale
Despre donatiunile deghizate sau ascunse sub forma si aparenta unui
9

311-315
contract cu titlu oneros
Despre liberalittile care nu constituesc o donatiune. Alte exceptii dela
315-316
principiul solemnittei donatiunilor
316
Donatiunile oneroase sau Insrciniitoare
'
316
Donatiunile mutuale sau reciproci
317
Pactele sau angajamentele de familie
317-318
Liberalittile ra'cute pentru plata unei obligatii naturale . . . . .
Despre donatiunile fitcute de Romni in strlnittate si de striiini 4n
318-319
Romnia

www.dacoromanica.ro

619
Pagina

Despre efectul donatiunilor Intre vii

Obligatiile ditruitorului s't ale donatarului
Garantia pentru evictiune.
Obligatia diiruitorului (art. 828). . .
Efectele donatiunilor in privinta tertiilor
Mobilele corporale sau incorporale
'mobile.
Transcriptie (art. 818)
Persoanele care pot si care trebue sii mari transmierea donatiunei
Persoanele obligate a cere transcrierea donatiunei (art. 820) . . .

319--320

320-322
320-322
323.

.
.

Persoanele care pot opune si care nu pot opune donatarului sau

323-324
324-325
325-326327

327-328
reprezentantilor slii lipsa de transcriere
Persoanele care nu pot opune lipsa ttanscrierei (art. 819. partea finalift) 328-339
Finele de neprimire opozabile persoanelor care pot BA opue lipsa tran330

scrierei

Irevocabilitatea donatiunilor Intre vii

Aplicarea principiului irevocabilitiitii donatiunilor.

331

Despre donatiu-

nile acute sub o conditie potestativii din partes diiruitorului.

331-332
Nulitatea (art. 822)
Despre donatiunile acute cu sarcina pentrn donstar de a plAti datoriile drtruitorului (art. 823)
332-333
Despre donatiunile acute sub rezerva de a dispune de lucrul 'Unlit
(art. 824)
334-336
Donatiunile de bunuri viitoare
336-337

Despre clauzele compatibile cu caracterul de irevocabilitate al done-

tinnilor Intro vii (art. 821) .....

337

Despre donatiunile cu rezerva nzufructului (art. 949, 950 din codal

337-333
fr., eliminate de legiuitorul nostru)
Despre re1ntoarcerea sau reversiunea conventionalli a bunurilor diiruite
338-342
(art. 825)

Efectele dreptului de reintoarcere, conventionalil (art. 952 din codal

342-343.
fr., eliminat de legiuitorul nostru) . . .
344
Despre actiunea In anulare a donatiunilor. Aplicarea art. 19.0 c. civil

. ..... ._

SECTIIJNEA

Deepre cazurile in care donatiunea sa poate revocrt (art. 829) . .

. 344-346
Revocarea donatiunei pentru neindeplinirea sarcinilor sau obligatiilor
impuse donatarului (art. 830, 832)
. .
345-349
. .
Revocarea donatiunei pentru ingratitudinea donatarului L faFtele cari

......

constituesc ingratitudinea donatarului (art. 831) , .

349-34

354-306
Donatiunile supuse revocrtrei pentru ingratitudine (art. 835) .
355-366
.
Despre actiunes In revocare pentru ingratitudine (art. 832)
356-357
Termenul actiunei la revocare pentru ingratitudine (art. 833 1)
Persoanele care pot cere revocarea pentru ingratitudine
Persoanele In contra ciirora se poste cere revot area donatiunei pentru.
in gratitudine

369.

359
Efectele revockei donatiunei penttu cauzIi de ingratituoine
359-361
Efectele revocrtrei in privinta tertiilor (art. 834 1)
361-362
Efectele revockei Intre pirti (art. 834 2) .
Revocarea donatiunei peutru survenire de copii druitorulul, In mina
362-363.
donatiunei
Cunditiile la care este supusli revocarea don Atiunei pentru survenire
363-365
de copii (art. 836, 837)
.
, . 366-367
Donatiunile revocabile pentru nastere de copii (art. 836)
Donatiunile care, prin exceptie, nu sunt revoeabile pentru nastere de
367
copii (art. 836)
Modul cum se Indeplineste revocarea pentru nasterea de copii (art.

367-369

836. 839)

www.dacoromanica.ro

620
Pagina

Consecintele revoctirei de drept (art. 838 1)

369

Efectele revoarel futre' plirtile contractante .......

369-370

Restituirea fructelor (art. 838 2) . . . . . . . .

371
Efectele revoarei In privinta tertiilor (art. 963 din codul fr., eliminat
de legiuitorul nostru) . .
. . .
. .
370-371
Prescrierea actiunei prin care diiruitoruI cere inapoi hicrurile diruite,
371--372
fie dela donatar, fie dela tertii detentori (art. 840)
CAPITOLTJL IV

Despre partea disponibilii a bunurilor si despre reductiune si. Conside372-376

ratii generale si istorice asupra rezervei
SECT/LINEA 1

Persoanele cari au drept la o rezervrt

3L5 -377
Q
o . i -379
Rezerva descendentilor (art. 841, 842)
ascendentilor (art. 843) . .
_
..;
379-380
Conditiile cerute pentuu ca descendenti e ascendentii .84
aiba .drep.t 380-382
la rezervii.
. .
.. .
'Rezerva

4.'

'

SECTIIINEA II

Formarea masei asupra areia urineaai a se calcul cittimea plirtei

disponibile s'i a rezervei (art. 849)

382
Bunurile existente in-succesiune la moartea diiruitorului sau testatorului 382-383
Preteluirea bunurilor ce drtruitorul sau testatorul a lrtsat In momentul
mortei sale
384-385
Bunurile de care defunctul a dispus prin donatiuni futre vii . . .
385-387
_ . 387-388
Preteluirea bunurilor drtruite prin acte intre Vil
Deducerea datoriilor defunctului din averea sa real t .
. . - . . 388- 390
390
Despre imputatiunea liberalittilor
,
390-391
Liberalitiltile imputabile asupra plirtei disponibile
Cazul exceptional prevlizut de art. 845
391-393
Efectele prezumptiei statornicite de art. 845
. . 393-394
Mijloacele ce prirtile pot sti intrebuinteze pentru a s6 sustrage dela
394
prezumptia de liberalii ate statornicitti de art. 845
Liberaliatile imputabile asupra rezervei
395
Despre actlunea in reductiune (art. 847, 1641)
.. 395-398
Fersoanele care pot exercitit actiunea in reductiune (art. 848) .
. 396-398
oio
Liberalitlitile supuse reductiunei (art. 847)
398

Conditiile cerute pentruca reductiunea sti poatti fi admia (art. 817). 398-400
Modurile cum se exercitil actiunea in reductiune
400
Despre cazul prevlizut de art. 844
400,-402
402
Finele de neprimire opozabile actiunei in reductiune
Ordineti in care trebue a se reducli liberalittitile defunctului. . .
403
Cazul 1ntfii. - Defunctul a flout numai donatiuni (art. 850 2) .
403-404
Cazul al doilea. - Defunctul a raecut numai legate (art. 852, 853). 405-406
Cazul al treilea.- Defunct. a flicut in [wet* timp si donatiuni si legate
-4C6
Modul cum se face reductiunea. - Cazul and actiunea in reductiune
.
. .
. . . 406-409
se exercitti contra donatarului (art. 770, 851).
Cazul and actiunea in redact. se exercitti contra tertiilor (art. 855).
409-410

Efectele reductiunei ..... .

, ......

....

410

Efectele reductiunei In privinta folosintei (art. 854) . , ,

410-411
Efectele reductiunei ea privire /a despiigubirile ce donatarul ar puta
sit datoreascil, sau la care el ar utea si aibrt drept.
411.-412
Efectele reductiunei in privinta propriettei
412 - 413

www.dacoromanica.ro

621
CAPITOLUL VI

Pagina

Despre donatiunile Riente sotilor (sau rnai bine zis viitorilor soti) prin
eontractul de clislitorii
413-411
414-416
Despre donatiunile de bunuri prezente (arta 932).
Despre dona(iunile de bunuri viitoare sau institutii contractuale art. 933), 415-41e
417
Caracterele institutiei contractuale
Actele prin care se poate face o institutie contractuara
417-418

Bunurile care pot fi cuprinse Intr'o institutie coatractualll si plata

datoriilor clruitorului
Persoanele care pot f 'ice o institutie contractualii . .
.
Persoaneje in folosul carora iustitutia contractual poate fi ficutli.
Sanctiunea condit. cerute pentru validitatea institutiilor eontractuale
Efectela institutiei contraetuale (art. 933 2)
Efectele institutiei contuale In privinta dispunlitorulut

418-419
419-420
420
420.

420-421

421

Efectele institutiei contractuale In privinta instituitului, aded a so" 421

tului donatar
422
Efectele institutiei contractuale in timpui vietei druitorului . . . .
422-423
Efectele institutiei contractuale in urma mortei druitoruini . .
Despre caducitatea si revocarea institutiei contractuale. Caducitatea
423-424
institutiei contractuale

Revocarea institutiei contractuale ...... .

._

. .

. .

Despre don4 cumulativil de bunuri prezente si. viitoare (art. 934, 935)

Despre donatiunile Rente sub o conditie potestativU din partea d'Aruitorului (art. 822, 823, 824, 826)

424

424-427
427

CAPITOLUL VII
Despre donatiunile Riente intre viitorii soti prin contractul de dula427-41,9
torie (adecil Inainte de ciistorie) (art. 936)
429-432
Despre 'donatiunile fuente lntre soti In timpul asktoriei
432-435Efectele donatinnilor dintre soti si revocabilitatea lor (art. 937) . .
435
l'espre parten disponibil Intre e oti
435
Cazul ciind sotul claruitor n'a Isat nici un descendent
Cazul cfind sotul druitor n'a lasat descendenti dintr'o clisiltorie an43
terioara, ci numai din crisiitoria actualii . . . .
Cazul cand sotul dllruitor a Risat descendenti dintr'o cstorie ante436-438
rioar (art. 939)
Sanctiunea art. 939 (art. 940, 941)
438-440
Liberalittile Riente prin persoane interpuse (persoanele presupuse
interpuse) (art. 841) .
. . 440-441
Neaplicarea regulei donner et retenir ne vaut la donatiunile fcute
441-442
viitorilor soti prin contractul de cilstorie (art. 826)
CAPITOLUL V
Despre dIspozitiunile testamentare

443-441

Consideratiuni generale

SECTIIINEA I

Regule generale pentru formarea testamentelor. Capacitatea necesark

445 446
de a dispune prin testament (art. 856)
446-44S
Proibitia testamentelor mutuale sau conjuctive (art. 857, 938) . .
Legea care efirmuelte founa testamentului, cu privire la timpul cind
448
el este fficut . ,
Consideratii istorico asupra testamentelor In genere (art. 858)
.
448-449

www.dacoromanica.ro

622
Pagina

449-450
()azul cAnd testamentul a fost distrae sati pierdut
451-452
Despre formele testamentelor
452-453
Scrierea testamentului olograf
454-455
Datarea testtmentului olograf
Subscrierea testamentului olograf
456-458
Puterea probatorie a testamentului olograf
458
Testamentul autentic (art. 860-863, art. 33 L. pentru autentif. actelor
459-463
din 1886)
463-464
Puterea probatorie a testamentului autentic (art. 1171 urm
464 469
Testamentul mistic sau secret (art. 864, 867)
Persoanele cari pot face un testament mistic (art. 865)
469
Formele testamenttilui mistie, clind testatorul nu poate sli vorbeaseri
469-470
(art. 866)
470 471
Puterea probatorie a testamentului nlistic
Mrtsurile ce trebue sil se ia inainte de a se executh un testament olo471-472
graf sau mistie (art. 892 C. civ., 664 Pr. civ )
SECTIUNEA II

Despre regulele speciale asupra formetor ciltorva testamente (testamente privilegiate)

472

472-473
Testamentul rnilitarilor (art. 868-871)
Testamentele flcute in timp de eiumrt sau de s'O: board, contagioasit
(art. 872, 873)
473-474
474
Testamentele maritime (art.' 874-882)
Dispozitiile comune la cele trei specii de testamente privilegiate
(art. 8841 .,
474 475
Sanctiunea regulelor privitoare la formarea testamentelor "(art. 886) 475-476
476 477
Despre confirmarea testamentului art. 1167, 1168)
477-481
Interpretarea testamentelor
SECTIUNEA iii

Despre institutiunea de mostenitori si despre legate in genere. (Dispozitii generale)

CA'anditiile cerute pentru existenta unui legat

Existenta unui act scris

,
i.

A:t.:Atarea legatarului

Determinarea lucrului legat

Despre acceptarea si lepadarea legatelor
LepAdarea san repudiarea legatelor
Impartirea legatelor (art. 887)

481-483
483
483

483-486
486-487

487

489-490
490-491

SECTIUNEA IV

Despre legatul universal. Notiunea i caract. acestui legat (art. 888) 491-492
Efectele legatului universal
492
punerea In posesiune a bunurilor legate (art. 889, 891)
492-495
Dobfindirea fructelor bunurilor legate (art. 890)
495-496
Plata datoriilor (art. 893, 897)
496-497
SECTIUNEA V

Despre legatele unei fractiuni de mostenire (cu titlu universal). Notiunea i caracterul acestui legat (art. 894)
498
Efectele legatulai cu titlu universal
499
Punerea In posesiune a bunurilor legate (art. 895) .
499-500

www.dacoromanica.ro

623
Pagina

Dobindirea fructelor bunuiilor legate (art. 898)

Plata datoriilor (art. 896)
Contribuirea la datorii. Raporturile legatarilor
intre ei (art. 775)
Despre plata legatelor particulare (art. 902 1)
Modul cum se pltesc legatelc

500-501
501
si mostenitorilor

601-502
502-501
604-506

SECTIUNEA VI

Despre legat,ele singulare sau partienlare. Notiunea si caracterele

acestui kgat (art. 894 2)
506-507
.Despre efectele legatului singular sau particular
Punerea In posesiune a bunurilor cuprinse in testament (art. 899 2)
Dubb,ndirea fructelor bunurilor legate (art. 899 2 si 900)
Plata datoriilor (art. 775, partea fined, si 909) . .
.
Cheltuelile relative la punerea in posesiune (art. 901)
Lucrurile care pot fi legate

..... .

Legatul unui corp cert Ili determinat .......

. .

Legatul unor lucran i nedeterminate (genus)

. .

..

Legatul unui imoi il ipotecat sau supus unui uzufruct, ori altor sarcini reale.
Legatul lucrulai altuia
Legatul unui lucru indiviz

607

507 508
508-509
509-510
510-511
611

613-518
618-620
520-621

621 -524
524

524-525
525 526
626-527
527-531
531-634
531-537
537-640

_Legatul unei datorii

Legatul unei creante

Legatul unui fruct
Modalitatile legatelor
Legatul cu termen
Legatul conditional
Legatul cu sarcinii. . .
Regule comune tuturor legatelor in genere
Transmiterea proprietritei lucrului legat (art. 899 1)
Despre actiunile care apartin legatarului

540
541
541
642
642

. .,

_Despre Retinue& personar (art. 902 1)

Despre actiunea realii (rei vindicatio)

Despre Retinue& ipotecarii (art. 902 2)
Despre transcrierea legatelor
Despre raportul legatclor

642-544
544-545
645

SECTIIINEA VII

DPspre executorii testamentari. (Notiunea acestor mandatari) (art. 910). 545-547

Persoanele care pot fi rnduite executori testamentari (art. 913-915). 547-548
-Sezina ce testatorul poate sti confere executorului testamentar (art

548-151

911, 912)

Atributiile executorilor testamentari (art. 916-919)

Msurile conservatorii (art. 916 1 si 2)
Msurile de executare (art. 916 3 s'i 4) . . . .
Vnzarea mobilelor si plata legatelor (art. 916 3)

651

..

551. -652
.

Plata datoriilor testatorului ........... .

. .

fiocoteala gestiunei executorului testamentar (art. 916 ultim si )10)

, . ..... .

652-653
553-554
554-565
555

Despre modul de actiune al executorilor testamentari si responsabi. . 555-556

litatea lor (art. 919)
556-657
Incetarea functiunei executorului testamentar (art. 917)

www.dacoromanica.ro

624
SECTIIJNEA VIII

Despre revocatiunea 0 caducitatea testamentelor

Despre revocarea testamentelor . . . Revocarea testamentului (revocarea voluntaral) .
Revocarea expresa (ezpressis verbis) (art. 920)

Pagina

557-558
558

Retractarea revociirei exprese . . .

Efectele revociirei In caz and testamentul nu poate fi executat din

cauza incapacitatei legatarului, sau din cauza di el a ref t.zat legatul,

ori din alte Imprejuritri (art. 922) .
Revocarea tacita (fucks) . .
. ,
Cazul cand testatorul a lent un testament posterior, necompatibil cu
cel anterior (art. 921)
Instrainarea lucrulni legat (art. 923)
Faptele prin care testatorul a manifestat In mod implicit intentia de
a-si revock testainentul ..
Revocarea prin locetarea camel care a motivat legatul . .

Revocarea testamentelor pentru survenire de copii testatorului (art.

636, urm.)
Inadmisibilitate
Revoearea judiciara -sau judeciitoreasea (930, 931)

. . .

. .

658-559
569-561
661-552

662-563
563

563-564
564-567

667-670
570

571-572
672

Revocarea testamentului pentru neindeplinirea sarcinelor impuse de

testator (art. 830, 832, 930)

572-574
Revocarea testamentului pentru nedemnitatea legatarulni art. 831
1 0 2 0 att. 930)
574-676
Revocarea testqmentului pentru ingratitudinea legatarului (art, 931) 676-577
Efectele revocarei pentru nedemnitatea legatarului (art. 834, 930) . . 577-578
Nulitatea legatelor (art. 803, 806 urm. 886 0 997) ,
. . 678-657799
Caducitatea legatelor
679-580
Cauzele de caducitate relative la persoana legatarului . . . . . .
580
Moartea legatarului tntamplata inaintea aceleia a testatorului (art. 924)
581
Incapacitatea legatarului sau refuzul lui de a primi legatul (art. 928)
581-584
Cauzele de caducitte relative la lucrul legat (art. 927)
Efectele nulitiitei, revociirei si caducitiitei legatelor (Principii generale) 584-585
585
Exceptii dela principiile de mai sus
Despre dreptul cresterei, adaogirei sau sporirei intre colegatari, sau
585-589
mai bine zis: despre dreptul nescliderei (att. 929) .
589-593
Notiuni generale 0 istorice
Despre substitutii 0 fideicomise.
593
Conditille necesare pentru ,existenta substitutiilor fideicomisare .
.
593-696
Prima conditie. -- 0 Indoitil liberalitate
596
A doua cmditie (tractus temporis)
. ,
593-697
A treia conditie (ordo successivus) . .
A patra 0 ultima conditie. Oblgatia instituitului de a plistra bu697-598
nurile togt . viata lui 0 de a le remite substituitului
598-599
Despre fideicomisul de reciduo sau de so pod supererit .
599-600
Interpretarea substitutiilor fideicomisare .. .
. . . .
Efectele oprirei substitutiilor fideicomisare. Nulitatea substitutiei
600-602
si a institutiei
. . 602-603
Dovedirea substitutiilor fideicomisare
Persoanele care pot ataca o dispozitie pentru cauzii de substitutie
603-604
fideicomisara si care se folosesc de aceasta nulitate
Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicornisare la persoanele morale
.0

.... ,

604

(Con troversa)

Despre substitutiile vulgare (art. 804)

Despre dispozitia uzufructului 0 a nudei proprietati (art. 805) . .

www.dacoromanica.ro

604-606

606 - 607