Sunteți pe pagina 1din 110

-'.

--_-i-

Cup
cuRs

1.

ns

Diplomalia: notiune, caracteristici, definitie.


Dreptul diplomatic: rol, caractere, izvoare ,..,...........................,, 1
1.1. Diplomatia.Notiune, caracleristici, def:nitie ................, 1
1 .2. Dreptul diplomatic...............,......................................... 3
Anexe
.....,........................ 6

...................,....

cuRs 2. Reguli aplicabile diplomatiei bilaterale. Relaliile diplomatice:


noliund, specitic, elemente definitorii. Stabilirea relatiilor
Oiptomatici. incetarea relatiilor diplomatice, Suspendarea
relaliilor diplomatice. Reprezentarea intereselor unui
alt stat
.....................,,,....
2.1. Notiunea relatiilor diplomatice..,.................................
2.2. Stabilirea relatiilor diplomatice,,..................,..............
2.3. lncetarea relatiilor diplomatice ...................................
2.4. Reprezentarea intereselor unui stat..........................
Anexe
............................

...............,,,,.....

........................

13
'13

14

15

18

20

cuRs s. Misiunile diplomatice permanente: notiune, clasificare,


raportul de misiune diplomatice, categorii de misiuni
diplomatice permanente, structure gi organizare ................... 3t
3.1. Beprezentantele sau misiunile diplomatice

- precizeri preliminare ...................,.......,..................31


3.2. Clasiflcarea reprezentantelor dip|omatice................. 3l
3.3. Notiunea de ,,misiune diplomaticS"
.............32
3.4. Raportul de misiune diplomatica ............................... 33
3,5. Categoriile de misiuni dip1omatice......................,,,,... 34
3.6. Slructura qi organizarea misiunii diplomatice............ 36
Anexe
:........-...................39

(permanente).............

......,.................

cuRs

4.

Misiunile diplomatice permanenle. infiintare, incetare,


transformare, suspendare. Membrii. Corpul diplomatic....,,,.. 47
4,1. lnfiinlarea unei misiuni dip1omatice............................ 47
4.2. Transformarea misiunii diplomatice................,..,....... 48

4.3. Suspendarea misiunii diplomatice.................. ..... . 4B


4.4. lncelarea misiunii diplomatice............... .... ..... .49
4.5. l,4embrii misiunii diplomatice..........................-...........49
4.6. Corpul dip|omatic............................-...........................53
4nexe..,.,,,,.,,,,.,...,._.,.
....,,,,,,,,,,,...,.,,,.....56
CURS 5.

CURS 6,

CURS 7.

CURS 8.

Procedura numirii membrilor misiunii dipIomatice .................. 59


5.'1. Dreptul stalului acreditant de a numi membrii
misiunii diplomatice
................59
5.2. Procedura numirii sefului de misiune........................ 60
5.3. Numirea membrilor misiunii diplomatice.......-............ 65
5.4. lncetarea functiei unui membru al misiunii
dip|omatice.................
..............65
5.5- Acreditarea multiple.........................-..........................66
Anexe........................
............................68
Functiile si activitatea misiunii diplomalice ................. . .....-...73
6.'1. Precizeri pre|iminare...................................................73
6.2. Functiile misiunii diplomatice .....................................73
6.3. Activitatea misiunii diplomatice ..............................-...79
Anexe........................
......-.....................81
lmunitdtile, privilegiile si facilitdtile diplomalice ........................97
7.1. Notjunea imunit5lilor, privilegiilor si facilitetilor.......... 97
7.2. lmunitdlile diplomatice- lmunitatea de jurisdictie ......99
7.3. lnviolabilitatea ....
................... 102
7.4. Privilegiile si facilitAlile misiunii diplomatice si
ale membrilor s;i .......
........-.. 104
4nexe................-.......
... .. ....-.--. 106
Reguli care se aplice in cazul diplomatiei ad-hoc .................
8.1. Diplomatia ad-hoc ............................................ .......
8.2. I\,4isiunile specia|e..................................... . ... . . ...
Anexa
..........................

..-.....................

CURS 9.

\,/

15

15

117

122

Reguli care se aplic5 diplomatiei mu|ti|atera|e...................... 139

9.1. Diplomatia realizatd prin intermediul organizatiilor


internaiionale.............
....-.-..
9.2. Reprezentarea la organizaliile internationale......-..
9.3. Diplomatia organizatiilor internationale............-......
Anexe ........................
..........................

139
141

145
147

CURS 7O. Diplomalia parlamentare ................_.....

......... ......... .......... 165


10.1. Functia Parlamentului Romaniei de conducere
inpoliticaexlerne............... ................. .......... 165
10.2. Comisiile de politjca externa ale Senatutui si
Camerei DepJtatilor ....... ............. . ................ i65
10.3. Diplomatia parlamentard internationata................ 168
10.4. Actele prin care Parlamentul Romaniei isi exerciti
lunclia in Fraterie de politica extetna.................... I72

CUFS 7/. Dreptul consular. Belatiile consulare.....................................


11.1- Notiunea si caracterislicite dreptului consular.......
11.2. Relatiile consulare. Elemente 9enera|e..............._.
11.3. Stabilirea si incetarea relaliilor consulare .._..........
1 1.4. Organele insArcinate cu exercitarea
functii1or consu|are .................................................

Anexe........................

i75
175
176
178
179

..............._.......... 1a2

CUFS /2. infiinlarea oficiilor consulare. l\,,lembrii oiiciilor consulare.


Ordinea de precadere consutare ........................................... 185
12.1. iniiintarea oficiilor consulare.................................. 185
12.2. Personalul oficiilor consulare sj numirea membrilor
L.
ofic,ilor consulare
............._. ig6
12.3. Ordinea de prec5dere consulare........................... 1BS
Anexa........................
.......................... 190

oUFS 13. Funciiile consulare. Eiemente referitoare la regimul


consulilor onoriiici .....
... .............. 195
13.1.
Consideralii
introductive..................
. ................ 195
|.
13.2. Analiza functiilor consutare .................................... .196
13.3. Elemente referiloare la regimul
consulilor onorifici ....._............................................. 201
.................203

CURS I

Diplomofio: notiune, corocterislici, definilie. Dleptul


diplomolic: rol, coroctere, izvoore
1-1.

Diplomolio. Noliune, carocle stici, delinilie

1.1,1. Notiunea de diptomatie


a) lntelesurile termenului:
'1. politici
externa: - a unui stal;
- a unei epoci (ex.: diplomalie tradi,tjonale, diplomatie
moderne);
- a unei regiuni (ex.: diplomalja Orientului Mijlociu);
2. desemneaze organul de stat competeni a intreline relatii externe;
3. desemneaz5 o activitate specilicd din cadrul aparatului statului.
b) Originea termenului se regasesle ln cuvantul din li.nba greaca .diplod .
insenna .,a duplica'. Astlel. trimisul care purta un act oticial, intocmit i1 dublu
exemplar (originalul fiind pastrat in arhiv:) era numit ,diplomat".
c) Aparilia termenutui cu sensul de asldzi:

1. primii trimisi permanenlil


- Venetia trimite ince din secolul al Xlll-lea
insercinati cu
'ambasadori,
misiuni temporare in statele vecine. Treptat. aceslia
tild a deveni lri;isi
permanenti (in secolul at Xv-lea). Exemptut Venetiei este u,mal cu.and
de

Florenta.
- sec. al Xv-lea - in 1455 ducele de Milano, Francesco Sforza, trimite primul
reprezentanl permanent la Genova.
2. potrivit luj Ehest Satow, lermenul a incepul sa fie tolosit in Anglia, in
1645.
3. folosire ulterioare:
- in 1693, in cartea publicale de Leibnitz -'6odex Jutis Gentium Diplomaticug'.
- in 1726, in lucra.ea lui Jean DumonI,,,Cotps univercel diplomatique du
droit des gens".
NoTAI
Aceste documente rprezenlau culegeri de tratate si alte documente de drept
_
inlernalional. Prin urmare, se poate trage co.lctu/ia ca termenul
'diplomatrc e;a
fo'os,l lntr-un sens resl'.ins firrd strans.eg"r de tdeea de docunent,

DrepI Diplomatic si Consular. Sinteze pentru examen

Diplonalia: notiune, caractedstici, definille. Dreplul diplonatic: tol, camclere, izvoate

. in Terib Romane,Ietmenul apare pentru prima datA in opera lui Dimitrie


Canlemit:,flrcnicul tomano-moldo-\4ahilol':
. consacrarea lermenuluii in anul 1787, in ,Anroal Reglsteral Marii Britanii,

- s-a format o categorie profesionald distinde;


- diplomatia capaie caracterul de activitale oficiala;
- ,diplomatul" apare definit, din aceasG perspectivd, ca ,,tunclionar public
folosit in afacerile externe ale statului"i{E. Satow).
{) Oelinilia diplomaliel retinutd de doctrina conlemporane:

termenul apare pentru p ma datd folosit cu sensul de astdzi. Ulterior, termenul


se rdspandeste in intreaga Europe o dati cu consacrarea misiunilor permanente
si 4Junctionarilor de carierd.
t i! Te le Romaner lermenul este consacrat la lnceputul secolului al XIX-lea
- apare pentru prima date in Dictionarul francez-roman editat de Colegiul Sf.
Sava in 1840

1.1.2, Caracteristicile diplomaliei


a) categorie polltico-iuridici a' carei obiect este reprezentat de relatiile
pe care un stat le intretine cu alte statei
b) conceptul diplomatiei: dialogul - identificarea acordului, a unui interes
comun, prin mijloace pasnice;
c) metodele specifice:
- negocieri, consulleri, schimb de vederi, corespondente;

'

acomodarea unor conflicte de interese - formularea termenilor de


solulionare a acesJuj conflicti
- manifestarea continue a disponibilit5tij spre dialog - ,,refuzul de a inchide
u9a";
- flexibilitate ?n ldentjficarea solutiilor;
d) linalitatea diploma,tiei: atingerea unor obiective ale statului legate de
relaliile cu alte state.

1.1.3. Delinirea diplomaliei


a) Definirea diplomaliei trebuie facuta din perspectiva binomului

stiintdy'

arta:
,elatiilor politico-juridice dintre state;
i1-gtiinte (
"trdi"r"a afacerilor exlerne;
2,) Arta - administrarea
- aptiludinea de a ordona si conduce negocierile politice.
b) La dargitul secoluluial XVlll-lea - inceputul secolului al X|X-lea, diplomatia
apare definite ca,,stiin,ta raporturilor exterioare ce au la bazd diplome sau
acte scrise emanand de la suverani" (De Flessan).
c) Binomul gtiinle/ade este reluat de Guillaume de Garden: ,,9f1lrta
rcpoftuilot si intercselor rcspective ale statelot sau ana de a concilia interesele
popoarclot intrc ele; intrun sens nai restans, stiinla sau afta negocie lo!".
d) Se observ5 legdtura stranse dintre diplomatie si ideea de t;iegociere"
in acest sens, Harold Nicolson definesle diplomatia ca ,.folosirea tactutui.
subtilitetii si indemanerii in orice negociere sau tranzactie".
e) lntretinerea de relati; cu caracter permanenl a condus la aparilia unor
organe de stai cu competente specifice in domeniul relatiilor externe:

1.2. Drcptul

diplomatic

1.2.1. Defini!ie, rol, caractere

a) Crearea dreptului diplomatic a fost determinaid, in mod istoric, de


nocesitatea aparitiei unor reguli, la lnceput sub lormd de uzante, care se
rogleme'rteze dcliv'lalea diplomaticS.
- initial, aplicarea acestor reguli avea ,a bazd cuftoazia -Eomitas ileitium:
- cu timpulaceste uzante au capdtat caracterde norme de diept internalional
culumiar
- normele cutumiare,au fecut ulterior obiectul coqtic.drii.
b) Dreptul diplomatic reprezinldo ramure a dreptului internafional public.
in acest sens, aparitia dreptului diplomatic s-a datorat inlr-o mare masure 9i
crlstalizdrii unor reguli de drept international public, a ciror aplicare impunea
oroarea unor mecanisme prin care sd fie menlinute relaliile intre state.
Defin itia d reptutui diplomalici totalitatea normelor jutidice carc guveneaze
rlatutul, sarcinile qi atibuliile otganelot de stat competente a intrcline relatiile
oxterne-

c) Obiectul reglementirii:
loaie aspeclele activit6tii diplomaLice:
' misiunile diplomatice.
d) Dreptul diplomatic are un rol instrumental:
- ajute la atingerea obieciivelor de politic5 externe a stalului;
- olerS modalitdti concrete de stabilire 9i menlinere a relaliilor intre state;
- contribuie direct la aplicarea celorlalte norme ale dreptului internalional
nublic.

o) Dreptul diplomaiic prezinte un caracter dinamic - acesta ajuta ca


l)rincipiile si normele dreptului inlernalional sd prinda viale Ei sA se dezvolte
t)rogresiv, fiind ramura cea mai mobilS a dreptului international.
t) Fundamentul dreptului diplomatic const5 in imperativul stabilirii 9i
rironlinerii relatiilor normale inire stale.

Drept Diptamatic si Cansutat. Sinteze pentru examen


1 .2.2, lzvoarcle dreptului diplomatic
a) Fiind o ramurd a dreptului international public, izvoarele dreptului

.
diplomatic

sunt identice cu ale acestuia:


- lratatul:
- cutuma;
- principiile generale de drept;
- in mod subsidiar jurisprudenta gi doctrina.

. trataiul si cutuma sunt consjderate izvoarele principale


ale dreptului
.diplomatic;

. in cazul

diplomatiei multijaterale, aclele tnterne ale oroanjzatiitor


internalionale detin un joc importanl in randul izvoarelor;
. o.caracterislic; a dreptuluj diplomatic este aceea
ca legile interne Dot
constitui izvol at dreptului diplomatic, in masura in care- acestea rlite_
menleazS procedurile interne de infiintare a mlsiunilor diplomatice,
de nu;ire
a agentilor diplomatici, etc.

b). Cutuma

a repre?entat primut izvor at dreptului diplomatic, datorila

laplului ca modul de formare a no.melor dreptului diplomdlic (practica,


uzante)
le-a impus acest caracler.
._panii Ia codificarea prin Conventta
de la Viena asupra relaliilor diptomatice
orn 1gtj1. nu a existat. praclic. un corp de norme scrise ale dreptului
diplomatic.
c) Tratatul - codifjcarea dreplului diplomatic
Anexa a XV[-a.la Actul Final a] Congrcsutui de ta VEna din 1815. privird
anumite reguli d.e.ciasiticare siprecadere a agenlrlor diplomatici. a reprezentdl
pn.nulacord mullilaleral de coditicare. prin epestdocumert
s_au lnlocuilvechile
crjterii de prec5dere (istorice, de prestjgiu statal sau personal)
cu:
- trei clase de sefi de misiune
- vechimea in post a agentului respectiv.

Stabilirea aceslor criterii obieclive a eliminat posibilitatea aDaritiei unor


,dife.ende" legale de ordinea de precadere de ta curtite suveranilor, care,
uneofl, erau susceptibile de a degenera chiar i.l conflicle tnterstalale.
Protocolul de la Aix ta Chapelle (1818) a modificat regutile de precadere
,
sraor|le rn Hegutamentul din 1915, introducand o noua clasa de
sefide misi_
une. Prin urmare. clasele de sefi de misiure erau reprezentate d;l
- clasa l: ambasadorii (trimisi de objcei numai de marile puteri
De lanoa
alle mari puter). nunlii apostolici, Iegatii (ambasadori papati extraoiOina.i;]
- clasa a ll-a: ministrii plenipotenliari, kimjgii extraordinari si internuntii;
- clasa a lll-a: minigtrii rezidenti;
' clasa a lv--a: insdrcinalii cu alaceri (permanenli sau temporarj).
Alte incerceri de codificaret 1924 infjintarea unui Comitet de
expe4i in
cadrul Societdtii Natiunilo.;

Dlplamatia: noliune, canctetistici, defjnjtie. Dreptut diptomatic: tot, caractere, izvoarc

1928 Convenlia de la Havana privind agentii diptomatici


oderat unele state sud-americane

. Convenlia de la Viena asupra relatiilor diplomatice din

_ la care

au

196.1

Conventia se caecletizeaze prin urmdloarele idei directoare:


- conceptul fundamental al Conventiei este misiunea diplomatic5;

" imunitalile qi privilegiile nu mai sunt tegate doar de persoana

ambasadorului, fiind exlinse si la ceilatti membri ai misiunii diplomatice;

- Conventia a consacrat un echilibru de interese intre slatul acreditar si


slalul acredilanl, c.eand drepiul statului acreditar de a impiedica o crestere
e)\cesive a efectivului personalului misiunii;
- atranslormat unele regulide curtoazie (de exemplu
cu privire la procedura
agremenlului) in reguli juridice.

Bibtiogrofie minimotd
.1996,
1N,4. Anghel, Drept diplomatic gi consrlar, Ed.
,,Lumina Lex,', BucureEti,
p. s-21;
A. Bonciog, D@pt diptomatic, Ed. ,,paideia,,, Bucuregti, 1997, p. 7_99;
N. Ciachit, lstoria Relatiilot Intemationale de Ia pacea Westfalice (1648) p6ne

in contemporcneitate (1947), Ed.,,Oscar prjnt", Bucuresti, 1998, p. i-23,

p. 82-125, p. 262-345.

Drepl Diplanatic si Cansula| Sinteze pentru examen

ANEXA I
Legile lui Monu

Corleo o Vll-o. Purtoreo regilot

Si

o costei militore

(...)
54. Regele trebuie se-gi aleagd sapte sau opt ministri, ai cerot p,tinfi si
buniciau stat in seNiciul regelui: cunoscebriai legilot, viteji, dibaci in menuiea
armelor, de neam nobil, si a cdrcr credin6 se fie interfte pin judmAntut pe
(...

aleagi un ambasadoL carc se cunoasce peiect


toale legile, se g e se inleleage semnele, atitudinile si gesturile; cu obiceiui
curate si care se nu se vende, se fie istel 9i de bune familie.
63. [Regele trebuie] se-gi

64. Ambasadorul unui rcge este rcspeclat, dace esb ptimitor. cunt,
indemenafic, cu bund memoie, cunoscetot al loculuj si timpului, cu bune
infeliqare, neinfricosat si elocvent.
65. Armata depinde de genenl, iar buna ordine de drcapd aplicarc a
pedepseloL tezaurul si domeniile depinde de rcge, iat fizboiul si pacea de
ambasadot.
66.intradevdt, ambasadorut aprcpie dugmanul ri inwejbeste pe allati ; cecl
el laleaze afacerile carc hohresc ruplura sau buna inlctegere.
67.ln negocieile cu un rcge stein, ambasadotul se-ighiceasce g^ndurile,
dupe oarccarc semne, dupe huh gi dupd gestutile sale si ale timiEilor sei
secrcti si se-i cunoasce phnurile, stand de vobe cu consilieii lui lacomi si
nemutlumili.
6S.Cunoscend bate planurile suvetanului stein, regeb se ia bate mesutite
pentru ca se nu i se poate face vrcun teu.

(.)

ANEXA 2
Prolesio de diplomol

frogment din
Landon, 1927

R. B.

Mowot, A History of Eurcpeon Diplomocy,

,,Este o atmosfere eurcpeane. Aceleasi idei se rcgesesc peste tot: sunt cu


totii fmncezi si isi gesesc in Franla cea mai bune exprimare',. Aceaste atmosfere

europeane esb cea mai marc rcalizarc a civilizatiei si, in ciuda ivalite br
nafionate, deseoi incdncenate oi a ta,lboaielot, aceash atmoslefu exisb
ince din secolul al Xl-lea. Atmosfera europeane este si o tezuttand a culturii
si civilizaliei europene gi se regesegte in modul asemenebr al setuiciului

Dlplamalia: noliune, caractelistici, det'initie. Dreptul diplonatic: to|, caractere, izvaare

totigios, in comunitatea scobte si intr'un standard loafte bine stabilit al


comportamentului si manierelor. Aceasta a fecut ca Maile Putei se se perceape
ca o societate a statelor, ce, in timputi obisnuite, se compofte unele cu altele
cu aceeasi curloazie Eimatalitate pe carc o rcgesim in compoftamentul indivizilor
aceluiasi stat in rclaliile lor mutuale. Maniercle aceslei societe! a statelor
oste ceea ce intelegem a fi Diplamatia.
Francezii au fost din totdeauna maii exponenti ai aftei diplonatice: iat pintre
multele ,daruti'pe care aceaste mate natiune a deruifo Europei, probabil afta
diplomaliei este cea mai impoftante. Fancezii nu s'au afimat a6t de nult in
domeniut dreptutui intemalional, care difete de diplomale dat arc bgetuft cu
aceasta, asa cum dreptulintem difed si este legat in acelasitimp de rcalitelib
sociale. inse, dace ohndezii 6unt remarcabili in sludiul dreptului intenalional,
francezilor ttebuie se b atibuim acela1i prestigiu in dezvoltarca aftei diplomatice.
Dace at fi se consacfim diplomatiei o limbe, aceea at fi fftnceza, 9i nu penltu
ci este cea mai tespandfte, ci penttu ce, dintre toate limbile, prin fnncezd,
rcgasim cea mai marc acuratete atunci cdnd dotim sa ltaospLtnem ideile in
cuvinle. in rcalizarca scopuilat relatiilor nlernalionale lance/a a iucat un rol
impotlant in devenhea sociedtii statelor europene. Astfel, aceasta a lost limba
diptonatiei deoarece a rcdus la minimum fricliunile, tensiunile, chiat qi dzboaiele,
pe care le-ar pulea da o neinlelegerc exacte a cuvintelot.
Totodate, ar fi neintelept dace am disprclui ada diplanafice or dace am
g;ndi cA in aceasta. mai mult decet in oticarc aIa profesie. se poale lucta
fara o prcge rc foafte aten!; si sofida ce tebuie in continuu cuhivale. ln Evul
Mediu nu existau diplomali de prcfesie. AceleaSi persoane erau de obicei
,angajate in rclaliile interslatale - de obicei, prcolii, carc aveau standatde
asemenebare dobendite in educatie, manierc Fi profil moral La inceputul
secolului at XVLlea profesia de diplomat era vezute ca o meserie consacrate
in Eti precum ftanla gi Anglia. Asffel ce, dupe Fanla, in Anglia gesim cea
nai desevercift diplomalie.
Fiecarc percoane arc o natufi sensibiE dife E de cealafte qi un cuvent
spus greqit oti o jignirc poate crca loafte multe neinlelegeri. Aceea1i sensibilitate
o regesim si Ia nivelut guvenelor si statelor si de aceea, orice percoane care

are insercinatea de a reprczenta un slat in rclatia cu un alt slat trebuie se


aibe in vedere acest aspect. In cazul in carc acea percoane se cofipofte
grc9it in retalia cu celalalt stat, va e1ua in mad lamentabil in a duce la bun
sfersil hsercinarea pe carc o arc. Existe o cale bune sau o cale grcsite in a
face un lucru, iar in afate de calidti ca femitate, tact, amabilitate, pe cate
otice prcfesla o cere, pentru cea de diplomat este necesar se posezi cunoqtinlele
necesare precum istoia, Constituliile altor stale, drcpt internafional, Iimbi
steine si sa ai un foafte mare bagaide cunoFtinle al documentelot diplomatice.
De asemenea, este impottant se cunosti regulile de prctocol si cele ale ldrii in
carc le afli.

Drept Diptomatic si

consutal sinteze pentru exanen

tuimul ttatat de diptomalie este cel scris de cete Abraham Wicquefort,


consilier al ducelui de Brunswick, L,Ambassadeur et Ses functions. ce a lost
publicat la Hagain 1681. Acest tratat este o abodarc umaniste. ce se

bazeaz|
pe experienta prop e a autotului. Astfel, Wicquefort sustine necesitatea
cuooasterilIsto eide cete amba'adori, aceasta fiind o valoare lundamenble
pentru diplomati. EI afib ce ambasadotii buni sunt cei care sunt si buniistoticj
spre exemplu Macchiavettj s! phjlip de Commines. Ambasadatut trcbuie sA fi
absolvit.o lreapte supeioare de prcge rc
Fcohft, inse se nu fle un dogmatic
siat trebuise cunoasce limbile uzuale: tatina siftunceza. Trcbuie se fie-mercu
bine imbrecal si sa nu fie niciodah prins lere cravate. Contete d Avaux eta
atet de scrupulos incet nu a fost niciodafi vezfi de seMitori in alte haine
decat cele pe care le purta in cele maisolemne ocazii:,,nu isiperesea niciodate
patulfere se aibb mantaua pe uncri si nu o dedea niciodaa jos panA cdnd nu
se ducea la cDlcarc "
Totusi, ambasadorulnu arc nevoie sd face efortui in afimagnific, deoarcce,
ba6 lunea stie ce nu aceasta este adevenh putere a 6ii7ate. Nimeni nu
percepea mai bine Spania pentru ce ambasadord Erii sale Ia Roma,
atunci
cend^il acompania intr-o ceEbrie pe pape, isi tua ;u el gase tesuri, fiecare
cu cite sase cai- doue sub de valeli si sai/ec! de bagaje.
Manierele e^tetioare, sunt ereo etpresia polilicii unui slat. Ambasadorul
ltebuie se aib1 multe catitdli moale. Servien, ambasadorul Fnntei ta
congresut de ta Westphatia. avea numeroase catitaii. iiip,i;;";:;;rt;
siu vulcanic risca sa slrice o ce negocierc. pe de altb pafte. presedinlete
Jeannin. ce lusese inainte ambasadot. nu numai ce avea modetatie in
compo^dament dar eta moderatia intruchipah. e^ oirrcitsiiciau irgiiiia)ii
sale. insa era imposibil sa rczisli naturii sate placute. tab ponrct;l fecu! de
cete Wicquetort. diplomatului peiec!: este ul bjnefdcator;t statului sbu si at
umanidlii. Anglia a avut astfel de oament, in toati peioada secotului trecut.
Lordul Claderon eta un astfel de om, iat cei carc au vezd cum a fost condus
ministetul de externe britanic in anul 1g1g pot aprccia cet de mult conteaze
pentru un diplomat se posede cunostinte, se fie inteligent, se aibe hbgitate
ii sam".

lrpk)tnatia: noliune, cancteistci, definitie. Dreptul diplanatic: tol, caractere, izvoarc

ANEXA 3

Holdrareo Guvernului nr. 665 din 20 iunie 2002 privind


lnflinloreo Prolocolului Nolionol (publicotd in M. Of. nr. 486 din
li lulie 2002)
Attlcolul

Se inliinteaze Prcbcolul Nalional, ca sttudud otganizatorice specializatd,


itl cadtul Ministerului Afaceilot Externe, la nivelde directie, care are ca atributie

rsiguarea activi6tilar de prctocol si ceremonial, precum Si elaborcrca de


norme unitare in acest domeniu.

Atticolul 2

(l)

Protocolul National asigurd serviciile de specialitate Wimului-minisltu,

tninislrului afacerilot externe, precum si sttuctutilot conduse de ace|tia.

(2) Protocolul National colaborcaze cu compaftimentele de prolacal ale


Adninistratiei Ptezidenliale si ale Parlamentului Rameniei, in vederca asigureii
aplicerii unitarc a narmelot de protocol si ceremonial.
(3) Protocolul National urmercsb otganlzarea rigurcase,din punctde vederc
ptotocolar, a cetemoniilot publice la care parlicipe invitali steini ai ministerelot
si ai celorlalte structuti ale administrcliei publice centtale fi locale.

Anicolul 3
Prin activitatea sa Protocolul National indeplineste urmebarcle obiective:
a) sprijine realizarca, Nin mijloacele si metodele specifice protocolului
diplomatic, a acliunilot de poli ce exbrne a ministerclor si a celo alte sttuctui
ate adminisltuliei pLtblice cenrale si locale:
b) sryUine acfivitatea oliciale a misiunilor diplomatice 9i a oficiilor consulare
din Romenia, in conlomitate cu prevederile Conventiei cu ptivire la relatiile
diplomalice, incheiad la Viena la 18 aprilie 1961, ratificafi de Romenia prin
Decretul nt. 566/1968,liale Convenlieide la Viena cu privire la relatiile consularc,
din 24 aprilie 1963, la carc Romania a aderat prin Decrctul nt. 481/1971;
c) indrume ac vitatea de protocol a ministerelor si a celo alte structuri ale
administratiei publice centnle si lacale.

Atticolul 4
Pentru realizarca obiectivului prevezut Ia an.

3lit. a) Prolacolului National

ii rcvin urmebarcle attibutii:


a) elaborcaze norme de protocol pe carc le supune spre aprobarc
instantelor superioarc 9i umeregte aplicarea unihfi Fi coercnh a acestota;
b) pub ce indrunebtut de protocot, instrument de baze in otganizarca
activi 6t il o r sp ecifice ;

Drept Diptcnatic si Consutal Sinteze penttu exanen

c) pafticipe h rcalizarea acliunilot de protocol organizate de Administratia


PrezidentBl,t st cle Parlament, in cazul dcliuntlor ale carct DrooHme si
otgani/are sun! comune cu ale acestor tnstiulii:
d)cootdoneaze activitatea privind acredihrca sefitor misiunilor diptomatice,
steini si romeni;
e) asigure pregetiea si indtumarca in probleme de protocot a consilietitor
diplonatici de pe Enge ministerc 9i cetelalte institutii centftte;
f) editea/d anuat s pune la dispo,litie misiunilot diplomatice st inshtutittot
inleresale L$ta Coryului diplomatic acreditat ta Bucutesli:
g) ac!ualizea,la hsta selitor de state, de guverne sl d ministritor alacefllor
extetnc. inclusiv {isele cu datete personale alc acestora. ptp:cum si aidinca
de precederc a getilot misiunilot diptomatice si reprezentan,telor organizatiilor
inlemationale acreditati in Romenia;
h) pafticipe a6turi de celelalte institulii abititate la organizarea acliunilor de
marcare a Zilei Nalionale a Romeniei gl a ahor evenimente nationale:
i) examineaze ptupuneile transmise cle misiunile diptomatice ale Romeniei
ptivind conferirea de odine si medalii unot cetdteni steini, pe care
ulterior
Ministetul Alaceilot Exteme le supune sprc aprcbarc farutilot supetioare;
j) pune la dispozitie Cancelariei Ordinetor informaliite necesare privind
sistemul de decotutii, inclusiv otdinea de precedere a acestora si Dtuctica in
malctic din alte tbri- si prczinb sugestij wzend pedcctionarea sub aspcct
otganizatotic si de atdin protocolar a practicii din RomAnia, in conlormitaie cu
uzan tel e i n te rn ati on al e ;
k) asiguft ,ealizarca actiunilor curente de protocol ale pimului-ministtu,
precum si ale apantului primului-ministtu si Secrctaiatului Genent a;t
Guvernului. la nitet de mnistru. consitier de stat si se.rctar de stat:
l) palizea?b actiumle dc prolocol curcnte in cadtut Mjnislcrulut AtacFrtitol
Externe, pafticipa h prcgetirca personalului care ufineazd se pbce in misiune
permanente in steinebb, indeplinegte celelalte sarcini ce ii rcvin
conlom
ptevederilot Regulamentului de otganizare si lunctionare a Ministerului
Alaceilor Externe:
m) sfabileste relatti de colaborrte si schtmb de c\petgnte cu stru.luri
similare din alte tdti. inltetine contace de luctu curcnte cu fiisiunilp djplamatice
acreditate in Romania ptivind prcblemete ce inte in competenta sa;
n) studiaze si sintetizeaze Wactica protocolului pe plan internationat si
elabarcaze prcpuneri de peiectionarc a ptacticij de prctocol din Romenia;
o) indeplineste orice alte atibutii specifice domeniutui sdu de activitate
skbilite de primul-ministru si de ministtul afacerilor externe.
Articolul 5
in indeptinirea obiectivului prevezd b aft. 3 tit. b) ptotocotutui Nationat ij
rcvin u r maloarele ah ibutii :

l)Flonatia: natiune, caracteistici, det'inilte. Drcptut diplomatic: rot, caractere, izvoare

urmeregte aplicarca si rcspectarca prevederilar Conventiei cu privire la


.a)
ftlaliile diplomatice, incheiad IaViena ta tB apritie 1961, ratifjcatd de Romdnia
t)tin Decretul nr 566/tg6g, siate Conventiei de Ia Viena cu ptivite la relatijte
(nnsulare, din 24 aprilie 1963, la care Bomenia a adetat prin
Decretul
t .4Bl/1971, asigutend rcspectarca conditiei de reciprocitate;
tn lim ete competentclor sale. respectatea obligatitor care
, b) urmarcsle.
paniciparea Ratneniei Ia acotdutile muttilateate. formil;nd in caz
din
'lrcue
,la nevotp ptopuneri ptivind amendarca oti comptetarca notmelot
in vigoare,
tn vederca alinierii acestora Ia nivelul obliqatiilor asumate:
t') ptopune avizarca praiectelor de acle normative cate prcduc
et'ecle in
taport cu misiunile diplomatice din Romenia, asigurend punerea de
acord a
ptevederilot aceslora cu angajamentele intemationale ate
Romeniei;
d) editeaze inFo timbd de circulatie internationah Ghidut de prctacol,
ttcstinat Cotputui diptamatic si consutat din Ro^ainiu, uauptaii
6
:;peciflcul din Romenia rcglemenarite cu catacter genetal care guverieaze

"[iJiiii

Articolul 6
in indeptiniea obiectivului prevezd h att. S tit. c) protocalutui Nationat ii
rev i n u rmeba tel e atrib uti i :
a) insttuieste petiodjc personatul din compaftimentele de protocol ate
sl ructu ti I o r g u ve m am e nta I e ;
b) indtume mebdologic compartimentele de protocol ale ministerelot si
.tlcaltot slruclu i ale admnisltalic j publice cenlrdte sitocale, in ceea
ce privesie
aplbarea nomelor specifice de protacol, cercmoniat gi curtoazie respecb;ea
Fi
sfich a reciptocitdlii.

Atlicolul 7
Protocolul National elaborcaze periodic nome cu apticabititate la nivelul

ministerclor si al celorlalte structuti ale administratiei publice lacale, pe


care
f:4inis:e.rul
4lacerilot Extene te supune sprc aprcbare Guvernului, cu ptivirc
la nivelul cheltuielilor pe care le supofte partea rcmene in cazul vizitelor
unor
oaspeti de peste hotarc, baremuile de cazarc si mase, tnend seama
de
evolutia pretuilot inteme, cu respectarea regtemenldrilor
vigoare.

Atticolul

(1) Sttuctura oryanizatoice si numetut de personal ale protocolului


Nafionat

prin otdin al ministtutui ataccritot externe.


(2) Nu.merul maxim de postui in apantul protocolutui Na,tionat este
de 50,
cu incadrarca in numerd de posturi aprcbat pentru Ministetut Afacerilo;
Extefie. Trci postuti pot funciona la Admnistratia prezidentiata. iat a e trei
in cadrul aparatului de tucru al primutui-minishu- ta cercrea
acestora. ptin
detasare, in conditiite legii.
<p aproba

Aept Diptonatic si Cansutar. Sinteze penLa examen

Atticolul

Seful Protocolului Nalionat arc, de rcgule, grudul diplomatic de ambasadot


si functia de diectot genetul.

Articolul

10

.. Ppzelt!,hgaftrc inte in vigoare ta OO de zile de ta data pub cerii in


Monitotul Oficial al Romaniei, pattea l.

CURS 2

Reguli oplicobile diplomoliei biloterole. Reloliile


diplomotice: noliune, specific, elemenle definilorii.
Stobilireq reloliilor diplomotice. lncetoreo leloliilor

diplomotice. Suspendoleo telotiilor diplomolice.


Reprezentoleo intereselol unui oll stot
2.1. Noliuned reldliilot diplomdlice

2.'1.1. Oefinitie:
- in coldiliile in care. i1 regle'nenlarile internalionale existenle nu exisla o
definitie a relatiilor internationale, doctrina a fost aceea care a definit acest
lermen.
- Relatiile diplomatice apar definite ca fiind: ,,corducerca, prin intemediul
organelot rcprczeDlative si p n miitoace painice, a rclatiilar exteme ale unui
sibiect de drept intenationat cu oicare alt subiect sau subiecte "

Specilicul relaliilor diplomalice const5 in laptul ce:


- ele apar ca un rezultal al evoluliei de ansamblu a relaliilor dintre doua

2.1.2-

state 9i

- constituie o premisA pentru dezvoltarea generali a relaliilor 9i Pentru


aprofundarea colaborerii intre state.
Relatiile diplomatice conslituie expresia generale a existentei unor relalii
normale intre state.
. lipsa relatiilor diplomatice poate fi dovada unor tensiuni polilice intre doui
slalel
sustinut punctulde vedere ce lipsa relallilor diplomatice ale
unui anumit stat sau eiistenta unor relaliifoartercsltense poi pune 6ub semnul

'unii autoriau

intebeii independenta acelui stat

. acesl punct de vedere nu poate fi acceptat, in dreptul

internalional

considerandu-se ce:
- caracterut restrans sau lipsa relatiilor diplomatice ale unui stal nu poate
constitui qn argument pentru neprimirea acelui slat intr-o organizatie

inlernalionaie:-" ii
- lipsa r;laliilor internalionale nu conslituie un obstacol in incheierea unui
kaial international.

Drept Diplonatic si Consular. Sinteze pentru exanen

2.1.3. Din elemenlele definitorii ale relatiilor djplomatice relinem:


- pd4ile in relatiile internationale sunt statele gi alte subiecte de drept
international (mlsc;4le de eliberare nationala. Sf:lnlul ScaLn elc.):
- reldlrile drplorralice aulcaracter Fermanent.

2.2. Stdbilited

relaliild diplomotice

a) Esle necesa'; s ubliniered dislinctiei inlre .stab ilirea re laliilor dip lo ma lice
si .,"rnfiintarea unei misiuni diplomatice permanenle l4lr-un anumit stal .
b)Dreptul internaiional nu reglementeaze expres condiliile stabilirii relaliilor
diplomatice, inse din practica statelor si din doctrine s-a desprins ideea ca
pentru stabilirea acestor relatii este necesarA intrunirea cumulativi a
urmetoarelor conditii:
- entitetile intre care se stabjlesc relatiile diplomatice sA aibS personatitate
juridicd in dreplul inlernational;
- cele douA slate sau guvernele celor doue stale sa se li recunoscul
reciproc;
- se existe un acord in sensul stabilirii relatiilor diplomatice.

2.2.'1. Existenta personalit5li iuridice de drept inlernalional


a)Calitatea de subieci de drept international (existenta personalitatiijuridice

de drepl international) are drept consecinla capacitatea unei entildti de a fi


litular de drepturi 9i obligatii in dreptul international (capacitatea juridica

internalionalS).
Subjectul de drept intemaliona!_ pdmar este sdtu}.Aleturi de acesta, au
aceastd calitate: o4ganizatiile intemafionale, popoarele - ca titulare ale dreptului
la autodeterminare, mlf cerile de eliberare nalionale, aite erdlSi(Sfantul Scaun,
Ordinul Suveran N,,lilitar de Malla).
b) Nu toate subiectele dreptului internalional sunt p vite pe acelasi plan
din punctul de vedere ql stabilirii relatiilor diplomatice,
-Ceea ce este esential este ca aceste entileti, subiectededrept iniernational
sa aibe capacitatea de a"si exprima valabil consimlamantul pentru actuljuridic
prin care se creeazd relatiile diplomatice.
- De aici se deduce concluzia cd nu orice subiect de drept inte'national
este in mod necesar si subiect de relatii diplomatice.
c) Se admite in dreplul international ce pot intreline relalii diplomatice (au
drept de legatie):
- statele; - organizaliile internalionale;')
- migcSrile de eliberare nationale; .
- Sfantul Scaun;
- Ordinul Militar Suveran de Malla. -

tt\tll

|plicabile diplonatiei bilaterale. Relalii diplonatice: stabilirc. incetarc, suspendare

2.2.2. Recunoasterea reciprocd


ld) Recunoaslereal reprezintd o premise si un punct de plecare in stabilirea
glnlIlor diplomatice.
ln acelagi limp, .ecunoasle'ea este o condilie a exer.l/aal dreplului de
lo0rllo, qi nu al existenlei acesluia (el nescandu-se o date cu aparitia statului
0a dublecl de drepl internalional).
,b) Este necesar ca recunoasterea sd fierdd- jialgl nu numat'de ldai.'
It Actuljuridic alrecunoasteriiconslituie o ofert6 adresate staluluirecunoscut
rl. I intretine relaliile care sunt obisnuite intre state, inclusiv relatii diplomatjce.
Stabili.ea de relalri diplomatice constiluie electul normal al recunoaqterii
r

nrl stat;
- 1n numeroase cazuri, stabilirea relaliilor diplomatice

si recunoaslerea au

kx) simultan gi se realizeaza prin acelasi document.

d) in cazul miscdrilor de eliberare nalionale, recunoagterea are un rol


rxril$tllufly, constituind un faclor decisiv p ntru stabilirea relaliilor diplomatice.

intre cele doue subiecte de drept international


o) Aceasta condilie este previzuti de art. 2 din Conventia de la Vjena
Eiupra 'e atiilor diplomalrce, care prevede cd ..Stabiltrca de rclatii diplomatice
hlto state [...] se face p n consimlementul mutual'.
bJ Oaca recunoaste.ea .eprezinta un ac( politico-juridic. Acordul prin care
ro oxprimd consimtamantul statelor reprezinte un act eminamente juridic;
o) Forma in care se poate exprima acest acord de vojnti poate fi:
- un tralat solemn;
- un acord pfi'r scnimb de note sau siiisori.
d) in doctrina se susline existenta unei obligatii generale a statelor de
t.labili relatii diplomatice cu celelalte state, argumentul fiind reprezentat
do principiuldreptuluiinternationalconstandin indatorirea staieior de a coopera
lnlro ele, stipulat de Rezolutia Adunarii Generale a O.N.U, nr. 2625 din 24
oclombrie 1970.
i2.2,3. Acordul

2.3. inceldreo

rcldtiilq diptomdlice

Relatiile diplomatice pot incela prin:


-disparitia unuia dintre cele doue subiecte de drept international;
\ruperea relatiilor diplomalice;
laparitia sterii de rdzboi.

Vozi A. NAstase, B. Aurescu, C. Jura, Drcpt intenational public. Sinteze pentru


atrvnon, ed. a ll-a, Ed. ,,All-Beck', Bucuresli, 2001, Curc 8, p. 68-71.
1

Drcpt Diplomalic si Consular Sinteze penttu examen

lln]uli aplicabile diplonaliei bilaterale. Relalii diplonatice: stabilirc, incekrc, suspendare

2.3.1. Ruperea relatiilor diplomatice


a) Reprezinte iun act unilateral prin care un stat decide s; pune capdt
relatiilor sale diplomatice cu alt stat.
b) Motlvele rlrperii .elalrilor diplomatice pot fi reprezenrate de:
- reactia impotriva unui act jlicit sau fale de violarea unui drepl;
- reaclia provocatd de comporlarea inamicala a unui stat sau de strangerea
relatiilor cu anumit tert stat (doctrina Hallstein);
- decizia unei organizalii internalaonale;
Ruperea relatiilor diplomatice poate constitui, de asemenea, un act
disctelionar al statului.
c) Pe scurt, se poate aiirmaca ruperea relaliilor diplomatjce se poate dalora:
- unor cauze politice;
: unor cauze juridice;
d) Ruperea relatiilor diplomatice reprezinta un tac! cu o dubld nature: pe
de o p^arle 'eprezirt,l un.acl juridic. pe de alter parte un act politic.
e) ln doctrine s-a acreditat ideea ce ruperea relaliilor diplomalice ar fi
incompatibile cu principiile Cartei Natiunilor Unile, in condiliilein care, arlicolul
33 din Carte prevede obligatia slalelor de a supune orice diferend unor
proceduri de solulionare pasnice. :
Aceast5 opinie ar putea fi sustinutd cu mai mufte fermitate in cazulin care
printr-o rezolulie a Consi,iuluide Securitate s-a cerut pddilorin litigiu se recurqe
la un anumit mecanism de solutionare a diferendelor. in aceastd situatie,
ruperea relatiilor diplomatice ar fi conkara recomandarii.
f) N/odul in care are loc ruperea relatiilor diplomatice imbrace, de obicei,
forma unei declaratii exprese, in practice, insd, aceasta poate avea loc si
lacit, conditia esentrala liind aceea ca manifestared de vointase fie neechivoca.

a) Ruperea relaliilor diplomalice poate ti cerute de o organizalie


lnlornationald - in acest caz ea capblb fo,ma unei.,lanctiuqlcolective.l
in opinia unor autori, legitimitatea acestei misuri se bazeazd pe o norma

2.a):i Rdzboiul
a) De regule, rezboiul antreneaza automat ruperea relatiilor diplomatice.
Este necesari precizarea distinctiei intre lslarea de razboi", ca stare de drept,

rezullat5 in urma declardrii rAzboiului, si ;,actiunea de rezboi", ca situatie de


tap):
b) Std.ea de razboi anlreneazal rupe'ea relatiilor diplomatice. chiar daca
nu esle urmata de acliune de rezboi (exemplu: intre Romania si Bulgaria, in
1913, a existat stare de rdzboi, tere actiune de rdzboi).
c)Acliunea de razboi, antreneaze, de regulS, ruperea relatiilor diplomatice,
inse existe situatii cand acestea pot fi mentinute (de exemplu, conflictul chinojaponez din 1931-1932 sau conllictul intre lndia si Pakistan din 1965).
@,4rmisilrir.//reprezinla o categoriejurjdica apale. dalorilb faptutuica relatiile
diplomatice lntre beligeranli sunl 'eluate, fdra ca slarea de raTboi sal lnceleze.

2.3.3. Ruperea relatiilor diplomatice ca act concerlat in cadrul unei


aliante sau a unui bloc politic

do drept internalional (decizia organizaliei respective); alli autori sunt inse de

pArere ca fundamentarea trebuie ciiulata inlr-o obliga!ie cu caracter


convenlional. {,'
b) Elementele caracteristice ale ruperii colective a relaliilor diplomatice
0orute de o organizatie internaliona6 sunt:

- preeminen-ta respectivei organizalii fale de fiecare stat; J


- existenta unei obligatii juridice care incumba statelor membre;
- caracterul de sancliune al mesurii aplicate in mod colectiv.
c) Buperea relaliilor diplomatice in mod colectiv poate cdpata inse gi forma
unei actiuni politice concedate. ln aceaste situatie, nu se poate vorbi despre o
obligalie juridica.
I

NOTA:
Un exemplu de aslrel de actiune conceriata a lost ruperea de catre stalele
arabe a relaliilor diplomatice cu Franla 9i lrarea Britanie, ca urmare a intervenliei
acestoraimpotriva Egiptuluiin timpu I crizei Canalu lui Suez din octombrie-noiembrie
1956.

2.3.4. Schimbatea radicale a sltuatiei politice interne


. in cazul unei schimbdri pojitice fundamentale (de exemplu: trecerea de la
'yronarhie la republica sau schimbareape cai revolutionare), practica dreptului
,nternalional impunea ca noul_glrvern sE_]]g!if ice schimbarea pro$lqgllq
ceare lqc,u]1qA9!9lqe:
. ln cazul in care recunoagterea nu intervenea imediat, se producea o
auspendare sau o rupere a relatiilor diplomatice, pe perioada in care statele
analizau decizia cu p vhe la recunoagterea noului guvern.

2.3.5. Electele ruperii relaliilor diplomalice constau in:


,aj intreruperea raporlurilor oficiale lntre cele doua state;
E) inchiderea misiunilor diplomatice ale slatelor respeclive:
iD statutul juridic al agentului diplofialic nu inceteaza: de asemenea. se
me;linq inviolabilllalea lplului misiunii dip-lqm3lice si A arhivelor acesteia;
(d/ drepturile si bunurile cetalenilor unuia dinlre state pe teritoriul celuilalt
slat reman neateclatej
Oin temeiul principiului pacta sunt seNanda. ruperea relaliilor diplomatice
nu produce elect asupra tratatelor bilatp
consacratd si prin arl 63di
ecai daca acesGdS6l6fexecuta n
ruperea relatiilor
ruperea re
atice atrage, de regole,

Dtept Diptomatic si ConsutaL Sinteze penLa exanen

2.3-6. Suspendarea relaliilol diplomatice


a) Atet suspendarea, cat si ruperea relatiilor diplomatice sunl forme de
incetare (temoorard sau definitiv") a aceslora fiind necesar acordul de vointd
al statelor pentru reluarea lor.
b) Suspendarea relaliilor diplomatice se individualizeaz5 prin urmetoarele
tresdluri:
spre deosebire de ruperea relalijlor diplomatice, suspendarea poate
interveni ca urmare a unui lapt neaqteptat sau a unor i
spre deosebire de ruler6iiidriitor
suspendarea este temporara sau [9!1e!1ana;
ipotezele mentionate de doctrini pentru suspendarea relatiilor diplomatice
pot fi:
intervenirea unei stari de tensiune;
g ocuparea ieritoriului unui slat;
q) interveni,ea unei lovituri de stat.
- in privinla eiectelor, relaliile se menlin in forma in care se prezentau ja
data suspenda.ii,l lCfiind nevoie de
la post a vechiului set de misiune.
=____---'-:

dipEffi6;:;;;G;;ffi;:

r/

2.4- Reptezentorco intereselot unui slc/l

.LJ

^ lnstitutia 'puteril protectoare a cepa:l caractet cufumlb/, in secolul


\Y l
i al XIX-lea, liind codificatd
p.in Conventia de ta Viena asupra retatiilor diptomatice

in-eGl!.

b) Conditiile constituirii ,,puterii protectoare', sunt reprezentate de:


..puterii prolecloare de cdlre slatul care doreste sa asigure
.erolggllaiolelesciOIsale. in acest context. este necesard detinirea mandjutui
de proleclie, care poate fi diplomatic si consular sau exclusiv diplomatic;
s" Existenla acordului,,puterii protectoare',;
c " Obtinerea consimtdmantului statului primitor cu privire ta puterea aleasd.
c) Natura juridicd a institutiei protectiei intereselor unui alt stat nu este bine
definiE in dockind:
- Una dintre opinii sustine existenta unuj mandat incredinlat de un guvern
altuia pentru protectia intereselor sale si ale cetSlenilor slatului sdu.
- O alqua teze se fundamenteaze pe o ubstituire de competeq!e.
- De asemenea, exisE siopiniaionform cdreia aceaste insiitutie
itutie juridica
are la baze o colaborare F.l-hoc.
d) Fundamenlarea juridica a instituliei protectiei iltereselor altuj stat se
regdsegte in faptul ca nu exisld nici o reguta de drept international care sa
interzice unui stal sd recurob la orocedeul repreTentdrii. Astfel. reprezenlarea
esle rezullalulacordului de voinE al statului reprezentat si at ..puterii protectgqlql

o - Alegerea

tl.utlt apllcabile diptonatiei bilatercte.

Relalii diptomatice: stabjthe, incetare, suspendarc

Bibtiogrqfie minimold
,M, Anghel, Drcpt diplomatic si consula4 Ed.
,,Lumina Lex", Bucuresti, 1996,

22.42;
A, Bonclog, Dtept diplomatic, Ed. ,,paideia', Bucuresli, 1997, p. 99_57.

Drept Diplonatic si Cansular. Sinteze pentru exanen

ANEXA I

Curteo lnlernolionold de Juslilie


Cozul privind personqlul diplomotic $i consulor ol Slolelor
Unite Io Teheron (l.C.J. Reporls l980, p. 3)
4 naiembrie 1979, cebva sute de studenti iranieni si alti demonstzti
au ocupat prin tofte 4nLbjtsada Slatelal Unite la Iehp[4! Acest act a fost
rcalizatca pratest fab de admiterea in Statele Unite, pentrutratament medical,
a fostului ,ah. Demonstrantii nu au lost optili de faftele de otdine ianiene
care,,pur si simplu au disperut de la loculfaptei". De asemenea, consulatele
,,La

Statelot Unite de pe tetitotiul !!4!9!g! 4!rto9!gcup,ate. Athivele sidocumentele

au fost retinute 9i!?_!Cpe$oane au fost retinute ca ostatici (femeile si


percoanele de culoarc au fost eliberate), dintrc carc 50 erau nembri ai
ee$pljlaLaidtplomatis +L cansulal Fi doud erau percoane ptivate. Pintr-o
prime hoterere, Cuftea a dispus mesuri provizorii, Ia solicitarea Statelor Unite.
lntt-o a doua hatdrere, Cuftea s-a pronuntat asupra solicibrii Statelot Unite

de a declara ce lranul a incebat anumite ttatale intefiationaie, inclusiv


Convenlia de la Viena asupn rclaliilor diplomatice din 1961 si Canventia de
Ia Viena asupra relatiilot consulare din 1963.
Cele doue hoterariale Cu ,tii (15 decembrie 1979 Ei 24 mai^1980) constituie
adevdra1e pledoatii pentru respectarea dreptului diplomatic. {n hot5rarea din
15 decembrie 1979, Curtea evocA istoria. qlqptqlui djplqmalla, ardtand ce,de-a
lungul istoriei, in scopul asigurarii inviolabilitdtii diplomatilor si ambasadelor,
natiunile de orice credintd si de orice culturd au respectat anumite obligatii".
Curtea noteazS, de asemenea, cA ,,in conducerea relaliilorintre slate nu exista
exigenle mai iundamentala ca ceea a invio abilitatii agentilor diplomalici gi a
misiunilor diplomatice, in temeiul cdreia instilutia diplomatiei, .Qr]-privilegiile qi
-]nunrlalillcarciisuot atasate, a rezislal teslului secolelor si s-a dovedit un
instrument esenlial de cooperare eficientd in cadrul comunitdlii internationale".
ln ceea ce privegte relaliile consulare, de asemenea ,,slabilite J^ntre popoare
din timpuri strSvechi", Curlea arate c5: ,, acestea nu sunt mai putin importante
in conlextul dreptului internalional contemporan, in conditiile in care ele
favorizeazd dezvoltarea relatiilor amicale intre naliuni siasigure protejarea si
acordarea de asistentA streinilor avand resedinta in alt stat. Nici un slat nu

este obligai sa intretina relatii diplomatice sau consulare, ins5 nu poaie se


omile a recunoasie obligatiile imperative pe care acestea le antreneaz5 si
care sunt in prezent codificate in Conventiile de la Viena din 1961 si 1963".
Redem, in cantinuare, cabva lagmente din Hoarerea din 24 mai 1980,
refeitaare Ia incebarca Conventiei de la Viena din 1961 cu pivirc Ia relatiile
diplomatice si a Conventiei de la Viena din 1963 cu privire la relatiile consularc.
(...

llaguli aplrcabile diplomatiei bilateraie. Relatii diplomatice: stabhe, incetare, suspendarc


61. [Aceasta] nu inseafine ce lranul nu este, in consecinte, fiber de orice
rcsponsabilitate in ceea ce priveste aceste atacuri; deoarccp chiar atitudinea
ir a fq;t in conltadiclie cu obhoaliile asumaple plan btetnalianrl- Pnnt-un
lumdt dc dispo,' it ale Conventiilor dto 196l si t963. in sarcina lranulLli au
tost impuse cele mai categorice obligalii, in calitate de stat de resedinte, de a

lt)a

loab mesurile necesare pentru a asigura pratectia Ambasadei si

(:onsulatelot Statelor Unite, a personalului acestorc, a arhiveloL a libefteli de


comunicare si a libefte i de miscare a fiembrilor perconalului aceston.
63) ln opinia Cuflii. obligdlile guvenulut rcnian in dscutie nu sunl numai
t)bligatii de nature conventionale, shbilite prin Conventiile de la Viena din
1961 si 1963, ci sl obligatii rezultate din drcptul international genetal [dreptul
DIern ation a I c utu m iarl.
63. Faptele retinule de Cutte arate ce Ia 4 noiembtie 1979, guvemuliranian
t

it onis se ia,,mesuib necesare" pentru a proteja localuile, personalul si


.nhivele misiunii Statelot Unite de atacurile manifestantilor, sau se ia oice fel
(b mesurifie pentru prevenhea acestuiatacfie pentru opitea acestuiainainle
(le a fi ajuns in punctul final. De asemenea, la 5 noiembtie 1979 Guvenul

tnnian, de asemenea, a omb se ia mesurile necesare pentru prctejarea


t onsulatelor StaFtot Unite dn Tabriz si
QljLa/. in plus. la2)tele rcteva. in opinja
Outlii, laptd ce omisiunea Guvenului iranianAe a fua acesb mesuri nu a fost
rlatorate numai simplei negl|ente sau lipsei de mijloace adecvate.
(... )
67. Aceasft inacliune a Guvenului iranian constituie in sine o violare

ai. 24, 25, 26 27 Fi 29 din Conventia


1961 cu ptivhe la relatiile diplomalice si a aft. 5 si 36 din
''nnventta de la Viena din 1963 cu privie la rclatiile consularc. in mod stmilat.
ltnctiunea Guvernului ianian in ceea ce p veste ocuparca consulatelor din
ttvidente si serioasd a aft. 22, par. 2 si a

io Ia Viena din

litbriz si Shiraz, antreneaze incelceri serioase si evidente ale mai multor


ttlicole ale Conventiei din 1963.
(... )
74. Aprobarca pe care 4lalolahuLKhoneini gi alte organe de stat inniene
t acordat-o acestei situatii de fapt si decizia de a o peryetua, a transfomat
tx)ntinuarca ocupetii Ambasadei si a detinetii de ostaticiin acte ale statului.
Militantii, autoti ai invaziei si repibi ai rcspectivilor ostatici, au devenit astlel
trtcnti ai statului itanian, carc este ftspunzebt pe plan intenational pentru
(...

Aceste fapte constituie, prin urmare, incelcdti suplimentate celot comise


in raport cu prevedeile Conventiei de la Vieoa din 1961 si Conventiei de
l;t Viena din 1963.
77.

thft

(..)

tl4lr

Dtepl Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru examen

Pentru aceste motive, Curtea, ..., cu trci'prezece voturi contrc doue,


Decide ce Republica Islamicd han a incdlcat obligatiite sale cete S.\J.A. in
viftutea convenliilot,Ln vigoarc intrc cele doue state, precum gi in viftutea
rcgulilor indelung stabilite ale dteptutui i;iemational genetat.

Attlcolul
do

.'pe.cialitale

al administtatjei pubtice centale. cu personatitate

iuridic; in

attbotdinea Guvemului, avend sediul in municipiul Bucuresti, Aleea Modrogan

Atticolul 2
Stabilirca de relalii diplomatice intre state gi trimiterea de misiuni diplomatice

(1) Ministerul Afacetilot Exteme, denumit in continuarc


M.A.E., este organ

(...)

Attlcolul

Nolororeo Guvernului Romoniei nr. 646 din 20 iunie 2002


Prlvlnd orgonizored Si tunclionqreo Minislerului Afocerilor
nlarne (publicotd in N,4. Of., podeo I nr, 46e oin I iulie 2AO2)
aln

Convenlio de Io Vieno cu privire lq reloliile diplomolice


(qdoplotd lo'lSoprilie 1961j rotificotd de Romdnio prin
Decretul nr. 566/ 1968, publicotin B. Of. ol R,S,R,,
porteq l, p, 89)

(...

ANEXA 3

ln temeiut prevedeitot art. lO-7 din Constitutia Romeniei st ale art 40


(-l) din Legea nt.90/2oot p vind oryanizarca sifunctionarea
GuveT;;l;i
notndnioi si a minislerclot
Guvernul RomAniei aip6 ptezenta hoadre.

ANEXA 2

permanente se facpin
99t9!qEUA

lpllcable diplonaliei bitaterate. Retatii diptonatice: stabjthe, incetare, susoendare

JUA4.i

:,

\...

1U

Statul aaeditat trcbuie, chiat si in caz de conflict atmat, 6e acorde intesniri


care se pemi6 persoanelor carc beneficiaze de Allflit_egii Fi imudJef, altele
decAt cetetenii statului acreditat, ca si membilot familiilor acestot pegoane,
indilercnt de nalionalitatea loL se pereseasce
oriul seu in tetmenele stabilite
cele mai pottivite. Eltrebuie, indeosebi, dace este nevoie, se b pune h dispozitie
mljloacele de transport necesarc pentu ei insisi si pentru bunuile lot.

Atticolul 45
in cazul rupeii rclatiilot diplomatice intre cete doue state sau dace o misiune
este rechemate definitiv sau tempotq:
'.g) statui aiieaitiate obtigat, chiat in caz de conflict armat, se rcspecte si
se protejeze localurile misiunii, precum si bunutile si arhivele sale:
U) statul AQreditant poate incredinta paza tocalurilor misiunii, cu bunuile
carc se gesesc aici, prccum Qi arhivele, unui stat teft acceptabit pentru statul
acreditat:
c)slalut acrcdi2lts/oa, incrcdink protectia interesetor sale si ale cehtenilor
sei unul stat te4 acceptabil pentru statul acrcditar.

Atticolul 46
Cu consim,tdmentul prcalabil al statului acrcditat si la cercrca unui stat

teft

nereprczentat in acest stat, statul acrcditant poate 6e igi asume prcteclia


temporare a inlercselor statului lerl si ale cetdlenilor acestuia.
(... )
rr
: i

nl,

14, sectorul 1.
(2) M.A.E. asigud realizarca politicii exteme a statului rcnen.
inctusiv
la-ercc?sut de integrcre eurcpeane si ewoattanlice a Romeniei,
ryrcolaborcaze
/ :ip:rea la elaborarca, fundamenlarca si realizarea palticii econo;i;e
aRomeniei in conlormitate cu rcgtementetile legate in vigoire sicu projraiit
cle quvernarc.
(3) Pentru rcalizarca obiectivelor din domenid seu de activitate
M.A.E.
oxo tci6 u meb,are le fu ncti i :
q de sttategie, ptin carc se asiguta elaborcrca stntegiei de punere in
epllcarc a Progrcmului de guvernarc in domeniul sau de aitivirate:
lb) de reglemenlare. pin carc se asigute etaboarea cadrului normativ
si
hslilutional penttu rcalizarea obiec velor strategice din domeniul seu de
activitate;
_U)de reprczentarc, pin carc se asigura, in numele statului sau al Guvemului
Flomantet. teptezenhrea pe plan jntern si enem in
domenju! sau de aclivitate:
U) de autoritate de stat, pin carc se asigud utmairca si contrctul apticetii
Fl tespecterii reglementeritu legale din domeniul 6eu de activitate si L ietor
pnvind otganizarca si]unctbnarca institutiilor carc isi desfasoarb
activitatea
[n sutordinea sausub autoitatea sa:
g de admi strare. pin carc se asigufi administrarca pattimoniului sau,
potivit dispozitiilot legale.

Atticolul 2
(l) in realizarea potiticiiexteme a RomenieiM.A.E. arc urmebarele atributii

principale:
1.

ape6 ,i prcmoveaze pe plan extem inleresete nationale

ate

Romeniei;

Drept Diplomatic si Consulat. Sinteze pentru examen

UA inilaze ac vifili intemalionale menib se duce h dezvoltarea de rclalii


paqnice gide coopeare cu toate statele, intemeiate peprincipiile gipe normele

genenl admise ale drcptului intemalional;


3. asigute promovarea intercselot Romeniei in oryanizatii internalionale
cu caracler univercal. european. euroatlanlic. regional si subrcgional:
4. asigure coneclarca teiila institutiile eurapene gieurcauantice cu carcctet
LoJjlb et r?!9 gic I i..W np 0!9 ;
5. asigufi, prin acliuni de poli ce exbne, consolidarea stalului de drcpt 9i
a stuctutilot democatice din societatea rcmeneasce, precum Si prciectarca
unei imagini reale a Romeniei in lume:

6. umeregte evolulia vielii internalionale 9i sennaleaze bndinlele carc


apat in contextul internalional;
7. contribuie la asigurarea prezenlei active Fi demne a Romeniei Qi a
cetebnilot sei in plan intemafional;
8. prcmoveaze in plan intenalional valo le democraliei, rcspeclarca
drcpto lot omului, colabotarea paqnice gi solidaritatea umane;
9. aped in streinebb drepturile giintercsele slatuluiroman, ale cefilenilot
siale persoanelot jutidice rcmene, in baza legislaliei rcmene siin confornitate
cu practica intemalionale si cu acotdurile bilatetale 9i multilaterale la care

Romenia este pafte;


10. aclioneaze pentru in6 rca legetutilor cu rcmenii din afara frcntierclot
Roneniei pi penttu pestarca, dezvoltarea qi expimarca idenftelii lor etnice,
culturale, lingvistice gi rcligioase, cu rcspectarea legislaliei statului ai cerui
rczidenti sunt;
11. initiaze sau patticipe h negocierca trctalelot,i a altor intelegeri
i nternali on al e, pe ntru Rom an ia ;
12. singur sau, dupe caz, imprcune cu celelalte ministere prczinte
Guvenului propuneri privind semnarca, ntificarea, aprobarea sau acceptarea
inlelegeilot intemationale, adenrea la acestea sau denunlarcalol, efectueaze
schimbul instrumentelor de ratiticare, depune instrumentele de tatificarc sau
de aderarc, notifice aprobarca ori acceptarea inlelegedlot internalionale 9i
denunlarca loL elibercaze documente Eeft icend_deplinele putei;
13. umercsb, direct sau in conluctarc cu ministerele si cu celelalte aulofteli
publice centtale de specialitate, aplicarca prcvedeilot tntatelor si ale altot
intelegeri intemalionale la carc Romania este paie 9iprczina prcpunei pentru
indeplinhea intocmai ,i cu bune-crcdinle a obligatiilot asumate;
14. elaborcaze sau coopereaze cu ministercle si cu celelalte auto fili publice
centale de specialitate la elaborcrca prciectelot de acte nomative care au
bgetud cu rclatiile exteme Qi cu polilica de comert exbrior ale Romeniei;
15. asigud asistenle pemanena si coodonare in domeniul rcla[iilot
internalionale tuturct ministetelor. ln acest scop functioneaze in cadrul M.A.E.

lh'Utll |plicabile diplonaliei bilaterale. Relatii diplonatice: stabilirc, incetare, suspendare


Cotpul consilieilot diplonatici, al cerui petsonal funclioneaze pe lenge

membii

Orvomului:
16. lormuleaze notme siasigufi sptijin institutiilot centrale de stat in materie
da prclocol si curtoazie intenationala. in acesl scop. in cadtul M.A.E.
fu cloneaze Prctocolul nalional, care indeplinegte atributiile ce revin confom
bgl'laliei in vigoarc si uzantelot intemalionale;
17. asigure, sprijine sau cootdoneaze, dupe caz, indepliniea obligatiilor
aarc decury din dispoziliile Acordului european instituind o asociere intrc
notnAnia, pe de o pafte, siComuni6,tile Economice Europene gistatele membrc
tloacestota, pe de ahe parle, denumitin continuare Acordul european, Wecum
ll acliviEfile desfequrate de paftea rcmene in cadrul instituliilot create Win
a6'St acod;
18. pafticipe, aleturi de Ministerul Integtetii Eurcpene Si celelalte minislerc,
l, coordonarea procesului de pregetire a adererii Romeniei la Uniunea
turopeand, cu urmebarele attibutii specifice:
a) asigure pregedintia peftii romene h lucdtile Consiliului de asocierc;
b) pafticipe la subconitetele de asociere prevezub de Acardul european;
c) coopercaze cu ministercle interesate la organizarca rcuniunilot inlomale
alg ministtilor, in functie de tematica gi calendarul stabilite de Consiliul Atacetilot
0enercle:
d) coopercaze cu ministerele interesate la elabonrea, realizarca si
prcmovarca in teib menbrc ale Uniunii Europene si in firile candidate a
unolstrategiide informate, comunicarc side imagine privindevolulia procesului
de prcgetie a Romaniei pentru aderare;
19. este rcprczentat 6au participe, dupe caz, impreune cu Ministerul
lnbgterii Europene Ia etape desemnate ale prccesului de negocierc penttu
adorarea la Uniunea Eurcpeane;
20. colaboteaze b elaborurca politicii Romeniei in domeniul relatiilor
aconomice intenalionale, in confomilate cu Ptogtamul de guvemarc gi cu
Ptogramul de dezvoltarc a Romaniei pe temen mediu, cu luarca in
oonsiderare a tendinlelot qi proceselor din economia mondiale;
21. promoveaze inbresele economice ale Romanieiin rclatiilecu alte state,
prccun Ei cu otganizaliile economice cu vocalie un[versale, cu caracter
Egional qi cu alte grupdti economice;
22. padicipe sau colaboteaze, dupe caz, la negocierea ji la incheierea de
talate, acordu gi alte intelege internalionale cu caactet econofiic sao
pentru stabilirca cadrului jutidic necesat in vederca desfequdii relaliilor
comerciale exteme ale Romeniei, potivit legii:
23. pesteaze oiginalele tututot lntelegetilot intenationale bilatercle si
copiile cenificate de pe inlelegerile intemalionale, originalele inlelegeilor
lntornationale al ceror depozitar este Romenia si indeplineste obligaliile ce
docurg din aceasa calitate;

Drcpt Diplonatic si Cansular. Sinleze pentru examen

24. pesteazi sigiliul dc slal at Rameniei:


25. supune spre aprobarc scisoile de acleditarc, ceretile de agremenl si

de exequatur:
26. ,tine bgetuncu misiunile diplomatice sicu oficiile cansularc din Romenia,
in conformitate cu regulile si cu practica intenationale:
27. otganizeaze, indrume si contrcleaze ac vitatea misiunilot diplomatice
sj a oliciilot cansulare ale Romeniei;
28. arganizeaze curietul diplomatic.
(2) indeptine1te orice alte atributii stabilile prin acte normative.

Articolul 3
(1) M.A.E. avizeaze, in mod

obligato u, actiunile pe carc ]e initiaze ceblalte


ministerc si autotiEti ale administtatiei publice centale si locale in probleme
cate lin de activitatea lot specifice, dat care au legefuA cu telatiile
internationale ale Romeniei, inainte de inchelerca documentelor alercnte
acestot acliuni.
(2) M.A.E. avizeazA in prcalabil, i! naq gbligatoriu, proiectele de acarduri,
conventii si alte intelegei internafionale, pe carc le incheie ministercle si
autoiEtile adminisltaliei publice centrale, precum si praiectele de documente
de coopetare intenationale pe care leincheie autorifitile administraliei publice
\ocale cu autoriali 9i![!!]4t9 4!l 4te$QLe.

ttt\tuli aplcabila diplanatiei bilatenle. Belalii diplonatice: stabilire, incelarc, suspendate


t

)ttllLrale Romene

Qi

a Cemisiei Fulbright. intreaga activitate in aceste domenii

tn desfesoafi in colaborare cu Ministetul lnlormaliilor Publce.


Atticolul 6
(1) M.A.E. arc un secretat genercl gi un secrctat generaladiunct, numiti
lte baze de concurc sau le examen, potrivit legii.
(2) Secretatul genenl exercid in ptincipal atribuliile slabille prin Legea
t . ga/2001. Secrelatul general paate indeplini si alte insercindti prcvezub
rb regulamentul de organizarc gi functionare a ministetului ari incrcdintate

Atticolul 7

(1) Structura otganizatoice a M.A.E. este prevezua in anexa nL 1 ln


cidrul acesteia, ptin otdin al ministrutui afaceilot exteme, se pot organiza
(2) Attibuliile

sisarcinile ditectotilotgenerali, precum 9i ale campartimentelar

tlit aparatul centtal de lucru al ministerului se stabilesc prin rcgulamentulde


nryanizare si funclionarc a ministerului, aprcbal prin ordin al ministrului
,taceilot exteme.
(3) Numerd maxim de postui in M.A.E. este del.7As, din care 5!:9-in
entrala M.A-E-, exclusiv demnitaii si postutile afercnte cabinetelor acestara

Atticolul 4

Articolul

(1) Minisltul alacerilot externe canduce intreaga activitate a M.A.E. si il


rcprczinte in Epotlutile cu celelalte autorihti publice, cu percoanele juridice
Ei lizice din bre si din steinebb, prccum siin justilie.
(2) Ministrul alacerilot exteme indeplneste, in domeniul de activitate al
ministerului, atribuliile genetale prcvezub la art. 53 din Legea nr. 90/2001
pivind otganizarea si lunctionarca Guvehului Romeniei si a mini'lerclot.
(3) Ministrul alaceilot extetne respunde de intrcaga activitate a ministerului
in lata Guvernului, ptecum si, in calitate de membru al Guvernului, in fala

()alegiol Ministerului Aface lot Externe.


(2) Componenk si regulamentul de funclionare ale Colegiului ministerului
:;o aproba pin otdin al ministrului afaceilar externe.
(3) Colegiul ministerului se intruneFte, de regule, Mmestrialsau oi de ceb
nri este nevoie, la cererea si sub prcsedinlia ministtului afacerilor externe,
t)cnlru dezbaterea unor probleme impoftante privind acfivitatea ministerului

extene arc calitatea de otdonalot principalde credite.


(5) in exercitarca alribuliitor sale ministtul alacerilor exteme emite otdine
si insttucliuni, in conditiile legii.
(4) Ministrul afacetilor

Articolul 5
(1) Minislrul afacerilor extene este ajutat in activitatea sa de 4 Qecret?ri
-

ele stat.

(2)Atributiile sectetarilot de stat se stabilesc ptin ordin alministtului afacerilor

(1) Pe lenge ministrul alaceilot exteme funclioneaze, ca organ consultativ,

Arlicolul 9
(1) M.A.E. este incacitut cu perconal diplomatic i cansular, cu functionari
publici,.Brccum 9i cu perconal contractual.
(2) Perconalul diplomatic gi consulat arc drcpturile si obligaliile stabilite
pin Slalulul cotptJlui diplomdlic si consular.
(3) Statul de lunclii si structura postutilor pe compartimenle, incadarca
t)ersanalului, modilicarca, suspendarea sau incetarea rcpoftutilot de ser'/iciu

t)ri, dupe caz, a nportutilot de munce se aprobe prin ordin al ministrului


n[acerilot exteme.

Atticolul
(3) Sectetarul de stat pentru rclalia cu Parlamentul, comunicarc, imagine

si romanii de prctutindeni are in atributii si coardonarea activitetii Fundatiei

10

(1) geyja!!!

ex_letiot al M.A.E. cuprinde lnisiunile diplanatice, oficiile


t)onsularc si centrcle culturcle.

Drept Diplomatc si ConsulaL Sinteze pentru examen

e) Numerd

hsutrll ttt)llcabile diplamatiei bilaterale. Relalii diplanatice: skbilire, incetare, suspendarc

maxim de postui prevezd pentru seNiciul exte ot al M.A.E.

cu al butii de consiliere a acestuia, cet gi cu atribulii specilice in domeniul


do specialilate.

este de 1.144.

lst infiintarca. desfiinlatea si schimba-tea rangului mgiunilor diptomatice si


oliciilor consulate se fac potrivit legii. inliinhrca sau desfiintarea centrctot
culturale ale Romenieiin strehetab se face prin hotdare a Guvenului, initiata
de M.A.E., cu avizul Ministerului Culturii si CulteloL
(4) Sttucturc de perconal si rcgulamentul de functionarc ale misiunilot
diplomatice, oliciilot consularc gi centrelot cultutale se aprcbe prin ordin al
mi n isttu lu i aface ri lo t externe.
(5) Numirea directorilot centrclor culturale in domeniul relatiilot culturcle
se face de cete M.A.E., cu avizul Ministerului Culturii si CulteloL
(6) Numirca diplomatilot cu attibulii in domeniul relaliilor economice si
comerciale se tace de cetrc Depaftamentul pentru Comeft Ertetiot din cadrul
aparatului de lucru al Guvenului, cu avizul M.A.E.
(7) Numhea diplomatilor cu at bulii in domeniul rclatiilor culturcl-gtiintifice
educationale
se lace de cetre M.A.E. cu consultarea Ministerului Cuftutii si
9i
butteloL Fundatiei Culturale Romane giacelorlalte autoi^tiate adninistn
p ubli ce ce nt nl e i nle rcsate.
(8) Numirea atasatilot aped i gi a perconalului carc este incadrat in birouile
ata?alilor apererii se lace de mini'trd apefitii nalionale.
(9) Numirca atasatilot de afaceti intene gi a personalului care este incadrct
in bircuile atasatilor de alaceti interne se face de ministrul de interne.
(10) Numirca specialistilor in prcbleme financiar-bancarc se face de
ministrul linanlelor publice.

;i

Atticolul

11

(1) M.A.E. asigufi adm[nistnrca centrclot culturale ale Romaniei in


steinetaE.
(2) M.A.E., inpreune cu Ministerul Culturii si Cultelof in colaborare cu
Academia Romene s,i cu alte organe ale administratiei publice centtale
interesate, cootdoneaze si finanleaze prcgtamele si prciectele centrelot
cultuele ale Romeniei din steinebte.
Articolul 12
(l) Seful misiunii diplomatice este rcprczentant unic al Romeniei in statul
in carc este acreditat.
(2) Functionarii desemnati se isi desfesoarc activitatea in seviciul exteiot
al M.A.E. aclioneaze sub indrunarca gefului misiunii diplomatice.
(3) Perconalul cu attibutii in domeniul rclaliilot economice si comerciale, al
rclaliilot cultural-stiintifice sieducalionale, ataratii apefirii siperconalulincadrat
in bioutile atasalilot aped i, atagaliide aface inteme 6i personalul incadrat
in bkoutile ata,alilot de alacei intene, prccum gi specialistii in prcbleme
financiar-bancarc sunl supugi autotialii gelului misiunii diplomalice in care tsi
desftgoare ac vitatea si actioneaze sub indtumarca acestuia, liind investiti

iloolul 13
(l) Ministerul lntegrerii

Europene desemneaze, cu avizul M.A.E., in limita


alocate prin hotddrea Guvernului privind organizarca gifunctionarea

l\lotului lntegreii Eurcpene, functionai publici care iii deslegoare


aollvllatea in cadtul Misiunii Permanente a Romeniei pe lenge Uniunea
,urcpeane, la ambasada Romeniei din sktul ce detine prcQedinlia Consiliului
Unlunll Eurcpene 9i la ambasadele Romeniei din alte state membrc sau
Andldale la lJniunea Eurcpeane, pentru indeplinirca atribuliilot specifice ale
aaosluia privind negocietea adeArii Romaniei la Uniunea Eurcpeand,
png\tirca penttu aderare si amonizarca legislaliei rcmene cu rcglemenarile
Qomunitarc.

(2) Pe dunta misiunii lor tuncliona i publici desemnali de Ministerul


h ogdrii Europene seisidesfagaarc activitatea conlom alin. (l)sunt delaqali

l.

M.A.E.

Attlcolul 14
(1) in subotdinea M.A.E. functioneazdt Academia Diplomatice, institulie
publicA cu perconalilate juidica, avend ca scop principal specializarca,
ax nderca si perfectionarca prcga ii in domeniul diplomatiei st relaliilot
lnlemalionale a personalului M.A.E., in cadrul ptogtamului de pregefue 9i
po iecliona rc a acestui a.
(2) Academia Diploma ce poab se organizeze, in cooperare cu Ministerul
Educaliei giCerceE i gicu alte ninisterc interesate, cursuide scufte sau de
lunge duta6 in vederea fome i Fi peiec,tionerii in domeniile relaliilot

lnternalionale qi diplomaliei a altot funclionai sau a altar categodi de persoane.


(3) Oryanizarca si functionatea Academiei Diplomalice sunt rcglementate
prln H.G. u. 99/2002, publicatd) in M. Ol. nL 118 din 13 tebrua e 2002

Atticolul

15

(1) in subordinea M.A.E. lunclioneaze Agen,tia Naliona6 de Contrcl al


Expollurilot Stategice si al lnteEicetii Amelot Chimice ca otgan de specialitate
al adninistraliei publice centrale. cu personalitate iu dice, condus de un
ptegedinte cu rang de secrctat de stat, numit ptin decizie a primului-ministtu.
(2) Structurc oryanizatoicd a Agenliei Nalionale de Control al Expofturilot
Slrategice $i al InteEiceriiArnelorChimice se stabile,te pin odin alnini'ttului
afaceilot exteme.

Adicolul 16
(1) in cootdonarea M.A.E. lunclioneaze hstitutul Romen de Studii
lntenalionale,,Nicolae Titulescu".
(2) lnstitutul arc ca scop pincipal elaboarea de studii qi cercefii, precum
oryanizarea
de seminaii, simpozioane si alte manifesfii gtiintifice, interne
Qi

Dtep! Djptomatic si Cansutat. Sinteze pentru


examen

si internalionate, de nafuA se spriine t


.)romovarea abiectivelor de poti ce
encn<. ate Rom nis
(3) Structura de pesanal, oroanize
tuncttonarea tnstitututui Bomen
de stuaii nternatiin"aie';;;;;;;";ti,',;-;': .'..s:
t o'"cum si madatitatea dc Drchnre
a patrmoniutu; rosti i iriiiii'rli,#T""
lntema onat studii si Retalii
tntenationale sunt reglementate Din,,,u
Hd2Drtp:
nt. t.0/3/2001. pubticah jn M. df.
*
nr. zOr ain s noienbiii Z,id"*
Atticolut 17

CURS 3

Mlslunile diplomolice permonenle: notiune,


closlflcore, roportul de misiune diplomoticd,
Oolegorii de misiuni diplomotice permonente,
slruciurd $i orgonizore

ln,coordonarea M-A E. lunctionea,/a


ptin
^- H.G. M. 354 tgso. tepubticatb in Fundalia Culturate Roman,., infiinla|
M. Of. nr. 2tB ctin 22

s"pt"iLi.'iiiii

Articolul

18

isi deslesoare activitatea Comisia


Ftttbiqht. care

-.!,-yr1olu,"?.r,O.E.
admnisttea.ze
schimburite ectucationate si
st Guvenul Statelor lJnite ate Aneici

s,inrit,""

ir,i" dir.iJi

ti^iiiJ,

Roptezentonlele sou pnisiunile diptomalice


preliminorc

Atticolut t9

oamentul economic si cometciat

din se.riciut

"rt"rior.

Atticolul 20

lhlorlta iaptutui cA
ua pi,>,./'rFrp rnsarctnrre .I c6ndlrcerea dfacerij
{lo unujltql 1g{utslatulrifuilistrut ataceritor exr".F"ilr:F-,,
0rrar pintr-o t'ltplicare activa in viala hlerndtio ala
a stutuftrj, tol"lilate,

"i uiiiiili'i

lolor s,log-dturilor necesare retatiitor internationure

ln rstorica a .etarijlor inte;naljonatii


"lef9"-!erlir;UG;:
inrernarionare a,r a ut {n.;rl-r
r-ffi*
"inn
l:'l:,i.:l::_?^,r1l',191
"n*"
,ncepur desennari sub numete
sen;-;;-asenri
l?'111t-11t l:

:i:::Xiii:,,

ili',i,,i'"oii

Atticolul 21
Palrimoniul carc fevenea DeDartan
d t n e n I u t u i pe n ttu C
o m e rt E \ t e t i o r s i
oi, i
i
i
J" i7-luirt
si
biotica
va li lrunsmis
"on
tara puh ra sectetatiatut Generat
"i
al Guve-11'.calcul
incheiat
in termen
a" is ,.iru au
;,7;;:;':';i:!":Uprotocot
p rcm ov a re
e

ii
iiiiu-iiiiii

Anicolul 22
Anexele

nr I

Articolul 23

gi

rybtici, au fost intocuiti, rr"pt"t,?

intrc statele rcspective, se

o-sleleJtguldEb

t:ti::,:"tgl,p erau organe de dtir cu rot direct in inrretinerea si


:,.1i:1"^ relaliilor
lvolhroa
I nprozentanti ai statului au functionat ince din antichitate.
sub diferite
rlr Grecia - presbelh Roma
--/qgnl.

internationat;

3.2- Cldsilicored rcprczentdnlelor

in lunctie de durata lor, distingem:


. taprozentantele diplomatice permanente;

diplomatbe

1,2.1,

'

2 fac parte integrand din prczenta hote^re.

roprozentanlele diplomatice temporare.r

NorA:

inbetu in vigoarc a prezentei hotar;ti


se abrcga H.G. nr.
--.Pe.data
pnvtnd
organizarea si functionaree Minia
n u. or
i-s iii to i"i;;i;;Z;;,':';'::i,:;1";,:i::,'!:;;tE:E

ii

i"p|."r""i*ii
a
u"tio,niiJ iiniu ;;;i;;;;;; ;Z
llli:llil,oq,qqt"",re !j9Je"' existente
"a

illl*"::::t,r1

:;;;;

si de |uncrionar; a ch;,;,;;i;;"i;
l;;i!ff:::::":":::l:i',::/Ji"t:,::,,;y,f:i,
in domeniut teratiitor nternarionate

p;i,iii i

lllll

si din

(3) M.A.E. supofte din bueetitDtoDtiu

!s!@'

)lrrf

bugetut M.A.E. se finanteaza


ta bugetut dc siat. potrivit legii,
, .-(-1,).Ptin
tunc
onarca institulilot prcvAzub ta pct. ,cle
t un anexa nt. 2

un atoca i de la bugetut de stat prin bugetut M.A.C.. prccum


-lz) e\vabugetare
ua.nttuti
se linanpazb ;nstit,ttiite pievazute ia- pci j;;;;,

prccizdri

ll

Pin bugetutM.A.E. set'inanlcaza dc ta bugetutdp


stdfche ujelite lunctjonale

sj^!-t!.tr.elne,e aterente personarutui

2t,2t0t

il:,,::::

Anllrula in secolut at Xv-lea in [a'ia ,n p.incip.t


_
p.i',rrrpnra a devenir. keplat. lorna prirc.pa,a

l.r gono'aliar
trIr)lxxln

.dupa
a
J,,obtigat]

o.j
phaliciii I i 64 8).

pdcea Wesr
statete-u ropene
l

siie

ifl Velelia

repre/enlanta

*prez".Ji" olpi,ir"*jl
,*,,"
i.,"ri

",i"b, reciproc_
" "u
supravegheze

i"

. ""niiiU]l

Misiunile diplonatice pemanente

Drept Diplanatic i ConsulaL Sinteze pentru examen

iRgprezenla1li9&_qd.hoCl- misiunile speciale poi funcliona in stateie in care


lunclioneaze misiune diplomatica permanenle sau alunci cand caraclerul
problemei ce se trateaze impune prezenla unei misiuni speciale, de exemplu,
pentru nLrmirea unui reprezentant pentru a indeplini o anumitd sarclne sau pentfll
3 iglti"Jq" tap-qi!!.9,99!qqE (aniversare, incoronare etc.).
De asemenea, o alte catego e de reprezentante temporare este reprezeniata
de misiunile condJse de persoane cr responsabililate pq!!I ca diregg.
nu

3,2,2.

in tunclie de scopul sau obiectul lor, dislihgem:

- reprezentanla penlru negocieri politice (,?lsslon a caractdrc politique);


- reprezenlanfa trimise pentru scop de_Qg-lglllial lde ceremonie);
- reprezentanta trimise pentru a comunica un gest (dbbddlence)sau pentru
a comunica schimb5ri inlervenite in conducerea unui slal (d'eliquette).
Reprezentanta sau misiunea diplomatca reprezinle tu me n u I g e n eic penltu
desemnarea organelorde stat permanente insarcinate cu intretinerea relatiilor
diplomatic,e.

3-3-'.No!iuned de,,misiune diplomaticd" (pemanentd)


r .3.3.1. in lileratura de specialitate, lermenul ,misiune diplomatce" poate
avea sensul de:
- raport iuridic bilateral de drept international (raportul de misiune
diplomaticA);

'

sarcind incredinlatd de statul trimildtor agentului diplomatic;


- grup constltuit din totalitatea persoanelor cu funclie diplomatice;
- organ al slalului trimitalor.

3.3.2. Definilie: Misiunea diplomaticd este otganul unui subiect de drepl


international, insliluil in mod permanent pe ldnge un ah subiect de drept
intemalional qi insercinat cr intotincrca el2tiilar apt^m,ti6e ea aeelsabk$t
o Misiunea diplomaticA reprezinle institutia centrala a Conventieide la Viena
SsuplqjlSllllgl_dip]Soq - Conventia stipuleaze exprcs ce misiunea
diplomatice se bucuft de privilegii si inuniati ptoptii.
De asemenea, misiunea diplofiaice de coeziune siunitate oryaniceactelor
intrcpdnse de memb i acesteia.
Misiunea diplonatica6Etrebuie contundata cu membrii acesteia. din
urmatoarele motive:
- infiinlarea unei misiuni diplomatice este rezultatul unei proceduri cu tolul
diterite de cea a numirii membrilor misiunii diplomatice;
- cele mai multe documente ale misiunii, prin care aceasta isi realizeaze
activitatea sunt emise in numele ei si nu in numele sefului misiunii sau a altui
membru al sdu;

I trlrlofla misiunii $
nllhlul]oa are privilegii

Ooate

ti afectale de schimb5rile ce intervin in

si imunitdti pfoprli, distincte de cele

acordate

lkll acesleia.
TIOTA:

lorirt lsloric

lnrtllulia ,legaliqla ca misiune de negociere inlre stale este gUlogqULaj]Ilcele


,1 vochi linll a, aparand o data cu lormarea primelor statb. Totusi misiunile
{JtaL losr cunoscJte pene in secolul Xlvlea. Fapt,rt ca S{antut

"lMtlco
rrnr
voil .epre/enlanlrpermaner!'

pe larga regii "l6.anre sipe la.g5 lrperalul

16 Oorrslantinopole (apoc sarii sau responsales), pane la marea schisma, nu


ll! ll oonsiderat un inceput al diplomaliei permanente, daiorite faptului ce acesli
tlll lvoau o misiune esen!alme4le rel.gtoase.
ln iocolul al Xlll-lea, Venelia trimile primil agenti diptomatici in cetetatte state
o. Acesfitrimisi, numilioratores sau ambasciatoriconUnui, devin permanenti
rs(x)lul al XIV-lea. Exemplul Venelle a lost urmat la scurl timp de l\4ilano
lrislo Francesco Sfo?a lntlelinea o misiune permanenta pe lange Cosimo de

rllclr), Ducatul de Savoia 9i alte state italiene, care au inceput se timit5


llanli pe lanqa reqii Angliei, Franlei 9i Spaniei.
MlElunile permanente se extind rapid in secolul al XVI-lea, mal ales dupa pacea
ld Virvins (1598) care a faciLitat relaliile inlre statele catolice si cele protestante.
,1n jurulanului 1600, Anglia, Franla, Spaniaq-i siateie componente ale lmperiulul

alo.german aveau relalii permanente.

llilltut]a s-a generalizatin a douajumatate a secoJului al XVll-lea, sub impulsul


rln Ludovic al Xlvlea 9i Riche ieu diplomatiei franceze si, prin aceasta,
nrrlloi tuturor statelor europene.
I x[rlonta ]nsUtutiilor diplomatice romanestieste atestata de h inceputu I existentei
lalAlo r Tdrilor Romane. Asllel, in 1457, Venelia a acredltat un arnbasador pe
C0da din Suceava, cea dintai misi!ne diplomaice pemanente inslituite in
lla nomane. P mulreprezentant diplomatic a lost capuchehaia, agentul acreditat
It on inalta Poa{d. unii dorrni aveau agenti diplomatici in marile capitale
a!rupodo. Astlel, Consiantin Brancoveanu avea irirnisi la Viena siVenetia, iardomnii
liloldovol aveau reprezentanti in Polonia si Ungaria.
O (llltd cu anul revolLrlionar 1848 se poate volbi de o diplomatie romeneasce
Chiar rna nre de a-si L caslrgal independella, slatJl roman d dvut rurre.oase
ollcioase,
care, in anii 1877-1878, s-au transformat in legati.
nlll

3.4- Rdporlul de misiune cliplomdticd

a,t. Dsllnilie
rful de misiune diplomaticd teprczlnle ftpottul iutidic de drcpt
lk Dol carc de expresia acordului de vointe al statelor cu privie la

do rcprezentanle diplomatice petmanenb, efectuat in scopul de a


d Fl dozvolta relatiile diplomatice.

Drcpt Diplonatjc qi Consutar. Sinteze pentru examen

Elementele raportului de misiune diplomaticd sunt:


* Sudeciele raporlului de misiune diplomalic5: slaiul ac.edjlant (trimitato4
si slatu-Ied?dfflar (primltor);
'-Obrac&{ raportului de misiune diplomalice: relatiile diplomatice dintre cele
doud state;
+ Coatinutul @patlului de misiune diplomatica: totalitatea drepturilor si
obligaliilor ,egate de crearea, lunctionarea si incetarea misiunilor diplomatice
ale celor doue state(Qr-4.2.\

3.5.

Cdtego

itede misiuni diptomalice

Ne vom opri asupra clasificdrii misiunilor diplomatice pe baza unui criteriu

dublu:
- un criteriu evolutiv;
- in funclie de subiec,tii intre care se intrelin relaliile diplomatice: operem
distinctia intre misiunile intre stale {diplomatie bilaterale) si misiunile intre alte
subiecle de drept international - intre state si organizatii internationale, intre
organizatii internationale (diplomatia multilaterald).
,3ast,tj

in cadrul qiplomatiei bilaterale sunt cuprinse:

- ambasada;
- nuniiatura apostolice;.
- legatia;

internunliaitura;

- lna,tul Comisariat.
a) Ambasada esle misiunea diplomatice cea mai importante atet ca liidlg
(avand rangul cel mai inalt), cat 9i ca.frecvenld (fiind cel mai des totositd
9i
tinzand spre exclusivitate).
NOTA:

in trecut, ambasadele tLrnqionau numai in retatiile dintre marite puteri; Astezi.


peste 99% din misiunile diplomatice inire stalg_qqllambasale (Romania este
reprczentali in relatiile diplomatlce numai la nivel de ambasadd incepand^c_U-L
mar 1974. dnd ,livelul de reprezenrare lntre Rom:rnia si B?zitia a fosl ridical de
la-TrivefAe leoatie la nivel de ambasadat
SeIul titular al acestei misiuni diplomatice are titlulde ambasador silace parte
djn pima clasA in ierarhia diplomatici. Totusi, loafte putini din cei care conduc
ambasade au rangul de ambasador si in ierarhia administrative internd (aceslia
au, in majoritatea cazurilor, rang de ministru-consilier sau consilier, ,unclionand
ca ambasadori in stalul acreditar numai pe durata misiunii lo0.
ln mod exceplional, ambasada poate fi condusa de un insarcinat cu aface

Misiu

nile diplom atice pemane nte

b) Nuntiatua aposlolce este misiunea diplomatica de cel mai inalt rang a


SlAntului Scaun intr.un slat, slabilite in vederea inketinerii Fratjilorqr-aqsla
NOTA:
Nunliaturile intreln atat lclatildipbEatiqe, cal sJ-glezEg!!9 - intrelin relalii
oficiale cu statul aceditar, guvernate de dreplul inlernalional, dar 9i relalii cu
o ganJl national cdlo.,c din aLesl stal. gLvernateiellpll&rnon:c I
Nunliatura apoJolce este colduse de Ln lunliutcore'ace parle. ca si
ombasadorul, din prima clasd a sefilor de misiune.--

o,Lqoata este
rl doilea).

misiune diolomatica dc rano inferior ambasadei {rangul

rorA:
Aceasta este condusa de un minisiru (care poartS, de oblcei, tillul de Jlllisoxtraordinar si minslru plenipotentiar'') sau un r.ninistru rezident - care fac parte
din clasa a doua a geiilor de misiune, sau de un insercinal c! afaceri ad-interim
saJ permanenl:
Legatia este o misiune diplomatica ,,pe cale de disparilie". ln 1968 exlstau in
capitalele Jumii ma pllin de 100 de legalii.'Dispa tia" acestei categorii de misiuni
dLplomatice este expicabile in contextulin care practica din trecut de a se acredita
ambasade nu.naiinlre ma .e pure'i {a relariile drnlre stalele rrici lunclion6nd
legalile) a losl aba doralaireptal. sub ir"per;u pnncipiu lui lundarnenlal al dr eptu'ui
lnlernalional care este .egglitatea suverana a dalelor;
Deosebhea inl legalie gi ambasade apare numai in ceea ce privegle unele
prollqloe- de precedere si ceremonial.

kU lnlernunliatwa apaslolice este misiunea S';ntului Scaun care


oorospunde ca rang Jggalj-q1. Ea este condusa de un internunliu, cate
oorospunde ca ?ng rrmisului extraordina' 9i ministrului plelipotentiar.
d) lnaltul Comisatial este misiunea diplomalicd a unui stal trimisa inlr-un
tll slal cu care acesra esle legat prir! relatii speciale, deosebit de slranqe.
NOTA:
Aceasld misiune diplomatice se practica intre statele ab ciror relalii prezinte

{r_J.n.le part.r'liritat| de eremplu. intre Ira,ea Brrlanie sr slalele din


tl't Acesre m s uni surl conduse de Jn "inalt io'nisar (High
Commissionerj, ca e esle egal in ranlcJ ambasddorLrti
O astfel de pncticd - de dati mai recenta existe si in relatia dintre Franla Ei
uneie dintre lostle sale colonii (membre ale Comunitetii lrancotone). Aceste

t";;;;;a

m siunj poartd denumirea de inalie Reprezentanle (Hautes Repr6sentations),liind

ogale in rang cu ambasadele;

Practic, difercnlele dintre acesle nisiuni diplomatice 9i ambasade nu se


rcgesesc decet h nivelul ptotocolului.

Misiu nile diplamatice pem ane nte

Drept Diptomatic sj Consutal Sinteze penttu examen

in cadrul -diplomaliei muttitaterate intatnim:


- teprezentantele petmanente sau.delegatiite ftFrmalenle:
- misiulile organizaliilor inte'lationale in diterite sldte.

3.5.2i.

a) Reprezentantele permanente sau delegatijle permanente sunt misiunile


djplomatice ale unui stat pe langd o organjzatje internationale.
NOTA:
Ele se deosebesCde misiunile diptomatice traditionale p n urmabarete traselui:
- luncliile acestei mrsjrni diptoma'i.e prezintd anJnire lrasatufi ![stincte.
delerminale de nalJra subiectul.ji pe leng:r care sunt acredtlald- existe unele diferenle iate de mislunile ctasice in ceea ce priveste organul
aQrnlgjAl9dj!4eq 9i qroanl'l .a." n megle_aqeditarca;
- procedura numjrii sefutui de misiune
so Eitarea agrementului;

@)necesitd
- reprezentanla permanente are sediul pe teritorjul unei efiiteti suverane. care

este nel dislincla de subiectJl de drepr internattonal pe tanga care este acreditatai.

(;nlcela.ia este condusa de dn consilior sau de !n sec'eiar I func!iolari


kJmalici cu rang imediat inferior SFfrl,ri .le misiune, care rdspund direct in
acestuia si care ilinlocuiesc in caz de absentd (ca lisercinat cu alaceri'
;3.6.2. Seclia politice are rolul de a gestiona problemele politice sicele de
ltri'll gene.al: al;l cele in'ne, ale slalului acreditar. cdt si cele internatio.rale
'lo n prezent ocupa un rol din ce in ce mai important i,l activitatea unel
'n
Itliilunl diplomatice).

Problemele politice sunt in mod normal t'atate cu auloritaiile slalului


lurooitar. in prinul rand cu M.A.E|. rnsZr nu se poate face abslrdctie de
ltcositatea intretine'ii unor relatii cu mernbrii cercurilor po'ilice locale sau
lltnrno: nenbrii partidelor polilrce. presa, diferile grupuri de inlluentd, corpul
lplomalic strain acredilat rn acel stal etc.

b) Misiunea unei organizalii internationale intr-un stat este categoria


cea mai recenta d misiunilor diplomalice si poate ti. tn principiu, acrediiata fie,
intr-un stat membn,. flq jl!t!ll!4l!el0q&!-elg
qaliei.r -

Sectia economicd si comerciala[e ocupa cu dezvoltared relatiilor


adolomice, ro generai, si a celo' cometciale. in special, i,lke stalul acreditanI
lt 6latul acreditar. Principalele functii ale lggli.iL9la9I|9lalalC-pAtll-lezllxoale

3.6. Shuclurd gi orgdnizdteo misiunii diplomalice

- lunctia de infomare Qu privire la situalia economice si raporturile


oomsrciale ale statului a.rFdiler si de studiere a pietei .9ub principalele ei

Struclura si otganizarca inlernd a unej misiu.ri diplomatice este de


competenta exclusive a statului acreditant. in majoritatea situatiilor. ete
sunl determinale de marimea, capacitatea si inleresele slatului acreditanl si
de importanta pe care o prezinte statul acreditar penku acesta.
ln absenla uTor norme generale si a u'lei pracl,ci unito.me, se poate lotusi
evidentia o schemA generala a structurii misiunii diplomatice, care cuprinde

urmdtoarele subdiviziunil
- cancelariai
- seclia politica;
- sectia economicd si comerciale;
- seclia culturala;
- sectia consulara;
- biroul de prese;
- biroui atasatului militar;
- biroul atasalului de afaceri interne.

3.6"1. Cancelaria este compartimentul cel mai importanl at misiunii


diplomatice, unde sunt primite, pregilite si lransmise actele care sunt de
compelenta sefului de misiune.
Cancelaria coordoneaze activitatea cejorlalte sectiiale misiunii si pestreaze
-41yele 9i ead!r!9,qlpqrE!99

l[0,3.

|rlloI

frnanciarS; .
llptcter productia. consumul. s:luatia
pregetesle
si negociazal sau pdnicipe
- funclia de asistente: misiunea

la

ltooocierea acordunlor comerclale;


"

J!!g!e-!ettofpg43!g a posibilitdlilor

concrete de amplificare 9i

dlvorsificare a schimburilor comerciale;

de

la.realizi::i

merse
!!!4tq!9994q9!9-{2!e4!lyi.care
panfla pirt[Firea talSfui
lii, relalli cu liercurile

lylPit5lii

de af?ceri etc
)u linancie care are ca
in structura unor misiuni diplomalice intrd un
rarcine studierea politicii financiare locale (p9!!94valulali, investitii str5ina
rlc.).
principal rol:

13.6.4. s-991!g (biroul) S!999q!i!g[ql4' a'e ca


- orolgyglgA rn stalul de resedinLd a cullurii 'ralionale a statuluiacredilant:

- dezvoltarea colaborerii in domeniul cultural-9tiinlilic;


ta etaoorarea acordurilor culturale 9i supravegherea aplicerii

kt:

!!4i@a

- diiuzarea de materiale, organizarea de manifest5ri artistice, expozitii etc.

@acapalal

msrfiFoft;iin

;ondiliir"@

tehnici de transmiterc. ln aceste conditii obiectul


E;tobiectul
acliviralii biroului de presa s-a ldrgit continuu.
care

-usp-e4; qb!99!. audieqB si

I'r'ormatiei

un rol din ce in ce

Misi unile diplon atice Pemane nte

Drcpt Diplornatic Fi Consular. Slnteze penttu exanen

,l

Activitatea biroului de prese se desfesoard in doue directii principalei


- ipre irifer.ior, spre staiut acreditant bjrout de
m"U
djn slatul acreditar,jedactan.r rapo.rte gibuleline
infnrmarive
nrmarive trimise
buleline inf
trjmise instituliilOf

G;e=f"Aiffi*

1!rq g4irffi

nllo de lo Viend qsupro ]eloliilor diplomolice


de Romanio prin Decretul
k;[ l. le6ti6 l96l;roiificoid
qlR,S,R,.porteo1'p 89)
7lCOe, puoticotin A Of

spre statul acreditar: biroul de prese stocheaze si transmit6

date Utile presei tocale din statut acreoitar cu'privire ta


trimitetor, organizeaze conferinle de prese etc.

;tr;;ld;i;;i;i;l

t4

i@trSeclia consulard se atganizeaza i^ cadrul 11isiunii atu,tci cand in


capitala statului respectiv @! exista un consita-fefJ-ta-lutui acredilant,
Posibililatea exercilarii functiiloJ consutare de cdke misrunea diplomatica est6
recunoscutar expres de .--.'-.....art.3 din Convenlia de ta Viena ;;p,t;;Atji'or
diplomatice din 1961.
Sectia colsulara indeplinesie activilbli soscifice of;ciilo r con su la re: emiLerea
de pasapoane si vize. emilerea de acle administElv-e. loEriate. exercilar;a
asistentei si oidte-ctidi conslrlare I
--_----:--__::---!l

'llaht

oe misiune se inparl in

iio.i-a u^t*aao,ito,

tl

te atasaliio r

mil ita

ri au inf V6bei6l-ndep

t i

ri-

lit atLva de precddere

hnge ministerete afacetitot

gi etichefi, nu se face nici o diferenle intu gelii de

a ht raport cu clasa |ot.

etoare tor patru

@;,.yare
-

a situatiei militare a statutui acreditar;


lunctia de colaborurc cu autoritdtile mililare locale in vederea efectueiil
schimbului de tnformatii. reallzarea unor actiuni comune etc.
- lunctia de rcprezentare in cursul unor ce.emonii miljlare ale slaiulul
acreditar;
- funclia de a acoda asistenfi de sp1"jatitate sefului de misiune.
Este de retinut {aptul ca alasatul militar este subordonal, X1 plimlL r:ind,
sefului de misiule. dar si MinisLe'utui Aparbrii din statut acrediiiii. --l

d!

tetii de stal sia

a insercinalilor cu alaceti acreditali pe

raliunea in necesitatea statulul


aciedilanl de a cunoasle institutiile militare ale statului acredilar si capacitateA
militar5 a acesluia si de a colabora pe plan militAl
i i

si anume:

sau nunliilot acreditali pe lenge

lloeon

l3lt4[Biroul atasatului militar isi giiseste


Fu ncf

clase

de misiune cu nng echivalent:


pe bnge sefii
li*Joo u,r,qia, minigitor sau intenuntiitot acrcditati
Eoll

:-

f" .*t"g".ii J" ""i;ri

trci

3.6.8. in practica.recentii. misiunite diptomatice pot avea in corponente


!n birol' al atasatului de.tacer"nrArnF, care are rolui facilitarii coopera;il
1n acesl domeniu intre statul acreditant s;slatul acreditar sial inform5.ii statului
acreditant cu privire la actiunile gi capacitetile statului prjmitor in domeniul
afacerilor interne.
Siin cazul alasatului peilru ataceriinlerne functioteazao dubla subordona16,
fata de getul nisiuniisi tata de N,4i'risterul de tnterne al statutui acredilant.

Bibtiogrotie obligoforie
l.M. Anghel, Drcpt diplomatic si consular,
Fd, ,,Lumina Lex',, Bucuresti, 1996,

p.42-56;
A. Bonciog, Drept diptomatrc, Ed. ,.Paideia . Bucuresti. j997, p. 57-8t.

a diplomolice pelmonenle ole Romaniei


ln carc funclioneazd misiune diplomaticd a Romeniel
)uropa
L Alblnia

I,

Auclrla

Belarus
nogatul Belgiei
,. Eol'nla gi HeftPgovina
I, Hopublica Bulgaia
l, Ro7ublica Cehe
I, nepublica Ciqru
,, naPublica crcatia
lO, Regatul Danemarcei

I, np\ublica

l,

noqublica Ebne
l r, Oo n f eciealia Elveliane
lt. Fo7ublica Finlanda
11. Bo\ublica Franceza
16 no1ublica Georgia

ll,

Drept Diptonatic si Consutar. Sinteze penttu examen

16. Republica Federah Ge nanie


17. Republica hlanda
18. Republica ltatiand
19. Repub ca Federaa lugoslavia

20. Republica Letonia


21. Marcle Ducat al Luxemburyului
22. Macedonia
23. Regatul Unitat Maii B tanii si htandeide Nod
24. Republica Moldova
25. Regatul Notuegiei
26. Regatul Olandei
27. Republica pobne
28. Republica Poftugheze
29. Federctia Ruse
30. Sfantul Scaun
31. Repubtica Slovace
32. Republica Slovenia
33. Spania
34. Regatul Suediei
35. Republica Turcia
36. Ucraina
37. Republica Ungaia

America
l. Republica Aryentina
2. Republica Federctiv, a Bnziliei
3. Canada
4. Republica Chile
5. Republica Colunbia
6. Republica Cuba
7. Statele Unite Mexicane
8. Republica Peru
9. Statele Unite ale Americii
1o. Republica OientaE a Uruguayului
1 1. Republica Venezuela

Atrica

Af ca de Sud
2. Republica Angola
3. Republica Camerun
1. Republica

M isi unile diplomalice Pe manenle

4
6

Republica
Republica
6, Republica
7. Republica
8. Republica
e, Republica

Federale Democra6 Etiopia


Ghana
Kenya

FedeGIe Nigeia
Senegal
Zimbabwe

A entul Mijlociu si Af ca de Nord


L Republica Algetiane Democtatice Fi Popuhre
2, Bepublica Anbe Egiqt
3, Sktul Emhatele Arabe Unile
4, Regatul Hasemit al lordaniei

6. Bepublica lrck

Statul Kuwait

7. Republica Libaneze

8, Marea Jamahiie Arcbe Libiane Popuhre

Socialisfi

Regatul Matoc

10. Statul

Aahr

11. Republica Aabe Siiane


12. Bepublica Sudan
13. Republica Tunisiane

14. Bepublica Yemen


15. Statul

lsrael
Atubiei Saudite

16. Regatul

Asta,

O entul Miitociu siindepdrtat

L Republica Azetuaidjan
2. Bepublica Amenia
3. Australia
4. Bepublica Populare Chineze
5. Republica Populara Democnh Corceane
6. Republica Filiqine
7. Republica lndia
L Bepublica lndonezia
9. Republica lslamice han
10. Japonia
lL Republica Kazahstan
12. Malayezia
13. Republica lslamlce Pakistan
14. Republica Singaporc

Drept Diptonatic si Consujar. Sinteze pentu exanen

15. Regatul Thaitandei


6. R epub I ica Tu tkmenistan
1 7. Fl ep u bli ca U zbekistan

Hopublica Benin (sediul - Moscova)


lt. Republica Botswana (sediul - Londra)
lC, Bepublica Fedeative a Braziliei
ll, Fepublica Bulgatia
lt, Burkina Faso (sediul - Rona)
le. Repubtica Burundi (sediul - Moscova)
,0, Bepublica Camerun (sediul - Moscova)
11,

18. Republica Socialiste Vietnam

Misiuni pemanente
L Misiunea Romeniei pe hnge Conunja,tite Europene _ Btuxelles

2. Misiunea Romaniei Ia N.A.T.O. Bruxelles


3. Misiunea Romaniei pe Enge Comisia Dunerii _ Budapesta
4. Misiunea Pemanente a Romeniei pe Enge Oficiut Natiunitot Unte gi
lnstitutiilot Specializate - Geneva
5. Reprezentanta Pemanente a Roneniei pe Enge Organizalia Mondiale
a Tutismului - Madrid
Mj",iun"1.P.,'lurenh a Romeniei pe tenge Cons iut Oeani/atiei Awailei
Uivile
^..9; Intefiationale - Montrcat
7: R?lte.zenk!,k petmanente a Roneniei Ia progtumul Naliunitor lJnite
pentru Mediu si Centrul Naliunilot Llnite pentru Asezeri Umane _
Nairobi
8. Misiunea Petmanente a Romeniei Ia Natiunile lJnite _ New yok
9. Delegatia PemanenE a Romeniei pe hnge LJ.N.E.S.C.O. _ paris
10. Reprezentanta Permanente a Romeniei la F.A.O. _ Roma
11. Misiunea Permanente a Romeniei Ia O.S.C.E.
Viene

ANEXA 3
Misiuni diplomotice

Misi unile diplon atice per nanente

ocredilqle in RomAnio

Ambasade
1. Statul de Tnnzilie al Afganistanutui (sediut _ Moscova)
2. Republica Af ca de Sud (sediul Budapesta)
3. Republica Albania
4. Republica Algeiane Democta ce si populare
5. Republica Angota (sediut - Betgrad)
6. Republica Aryentina
7. Republica Armenia
8. Austrclia (sediul - Belgrad)
9. Austria
10. Republica Azetuaidjan
11. Republica Popuhfi Bangtadesh (sediut Varyovia)
12. Republica Belarus
13. Regatul Belgiei

,1, canada

tl,

Republica
,9, Republica
t{, Bepublica
t6, Republica
t6, Republica

Cehe
Chile

Po?ubft Chineze

Ciptu (sediul - Atena)


Colunbia
17. Fepublica Congo
98, Republica Coreea
29. Repubtica Populah Democrate Corceane
30. Cosk Rica (sediul - Vargovia)
91. Republica Crcalia
32, Bepublica Cuba
93. Begatul Danemarcei
94. Repubtica Ecuador (sediul - Budapesta)
35, Fepublica Arabe Egiqt
36. Republica Ebne
97. Republica H Salvador (sediul -Rona)
38. Confederalia Elveliane
39. Statul Etiteea (sediul - Moscova)
40. Republica Estonia (sediul - Vatgovia)
4l. Bepublica Federad Democtate Etopia (sediul - Viena)
42. Republica Filiqine
43. Republica Finlanda
44. Republica Franceze
45. Republica Gambia (sediul - Pa s)
46. Republica FederaE Germania
47. Republica Ghana (sediul - Belgrcd)
48. Repubtica Guatemala (sediul - Viena)
49. Repubtica Coopentiste Guyana (sediul - Londn)
50. Bepublica India
51. Bepublica lndonezia
52. Begatul Ha|emlt al lordaniei
53. Republica IBk

Drcpt Diptonatic i ConsutaL Sinteze pentru examen

54. Republica hlanda (sediut - Atena)


55. Republica lslanda (sediut - Copenhaga)
56. Statul lsrcdl
57. Republica ltaliane
58. Republica Federch lugoslavia
59. Jamaica (6ediul - Geneva)
60. Japonia
61. Republica Kazahskn (sedlut - Budapesta)
62. Republica Kerye^an (sediut - Kiev)
63. Republica Kenya (sediul
Betlin)
64. Statul Kuwait (sediut -Roma)
65. Republica Democa6 populafi Laos (sediul _ Moscova)
66. Regatul Lesotho (sediul - Rona)
67. Republica Letonia (sediut - Kiev)
68. Republica Libanezi
69. Republica Libeia
70. Marca Jamahiie Arabe Libiane popuhd si Sociatisd
71. Republica Lituania (sediul
Varsovia)
72. Marele Ducat de Luxembury Gediut
Atena)
73. Macedonia
74. Republica Madagascat (sediul - Roma)
75. Republica Malawi (sediut - Bertin)
76. Malayezia
77. Republica Mati (sediut - Rona)
78. Republica Malta
79. Otdinul Suveran Militat de Malta
80. Regatul Unit at Mat Btitanii si tdandei de Nod
81. Regatul Marcc
82. Statele Unite Mexicane
83. Republica Moldova
84. Mongolia (sediut - Sofia)
85. Republica Mozambic (sediul * Moscova)
86. Uniunea Myannat (sediul - Belgrad)
87. Republica Niget (sediul - Bettin)
88. Republica Fedetald Nige a
89. Regatul Notuegiei
90. Regatul Olandei
91. Sultanatul Oman (sediut - Roma)
92. Republica lslamice Pakistan
93. Statul Palestina

Mi siu nil e diPlonatice

Pem ane nte

napublica Panama (sediul - Budapesta)


Ropubllca Peru
Republica Polone
i ncpub ca Poiugheze
Sldlul Qatat
Fodenlia Rurt
Bepublica Rwanda (sediul - Berlin)
Slentul Scaun
0t, Fopublica Anbe Siiane
W, Bepublica Slovace
04, Republica Stovenia (sediul - Varc,ovia)
106, Begatul sqaniei
(sediul
106, Republica Democrate Socialisld Si Lanka
gtatele
Unite ale Ameicii
f,
Sudanului
Re7ublica
108,
suediei
100, Regatul
l1O. Regatut Swaziland (sediul - Londra)
ll1. Repubtlca UniE Tanzania (sediul - Berlin)
112. Regatul Thailandei
ll3, Republica Tunisiane Gediul - Belgnd)
ll4, Tu*menistan
I15. Re?ublica Turcia
11,6. Ucraina
ll7. Republica Ungare
118. Republica Otientaa a Uruguayului
1 19. Republica Venezuela
l20, Republica Socialisfi Vietnam
121. Republica Yemen
122. Republica Zanbia (6ediul - Berlin)

Rona)

ngprczentanle ale otganiza,tillot intemalionale


1. Detegatia

Comisiei Europene in Ronenia

2. Centtut de intomarc al O.N U pentru Romenia


3. Progtamul Naliunitot Unite pentu Dezvoltate
4. inattul Comisaiat al Naliunilor Unite pentru Befugiali
5. Fondul Naliunilor Unite pentru Copii (U N.l C.E F )
6. Fondut Na iunilor Unite pentru Populalie (U.N F P A )
P E S'
7. Centrut Eiropean pentru inveldme superior U N.E S'C O"C'E
9ucuresti

Drept Diptc,natic si Consulat. Sinteze pentru examen

,,8.

Birout Regional penttu Europa CentralA si Orienhh

U n ive rsi ta rc
9.

a F rancof on i ei

Agentiei

tntemalionate pentru Migrctie (O.t.M.)


si Dezvaltarc (B.E.R.D.)

-Otganizatia
10.
Banca Eurcpeane pentru Reconstruclie
11. Banca Mondiah

12. Fondul Monetat tntemalional (F.M.t.)


13. Biroul lntenational al Muncii
1

4. Cotpontia Financiaft Intemalionah (t.F.C.)

CURS 4

Misiunile diplomolice permonenle, infiinlole,


incetore, llonslormole, suspendore, Membrii.

Corpul diplomolic
4.1. lnliinlorco unei misiuni diplomalice
inliintdrii unei misiuni dlplomatice
G) Pentru infiinlarea unei misiuni diplomalice esle necesard intrunirea
ltriroloarelor doua' condltil cum ive:
.6e existeli-elaljiiiploilaficd intre cele doue subiecle de drept interndtional:
' 65 intervin5 un acord intre cele doue subiecte de drept internalional
4,1,1. Condiliile

lru efectuarea schimbului de misiuni diplomatice.


[] Sunr premise ale iniiintarii misiunii d;plonatice urrnatoarele elemente:

l;o.nduqlCa4lqj 9i recunoastereat Acesle elemenle nu vo'mai

ti

llzate, datorita taplului realizarea i6i?sre cuprirsa aulomal in exislenta


llhllilor diplomatice intre cele doua subiecte.
c) in ceea ce priveste condilia exislenlei relatiilor diplomatice, precizim
hplulca este posibil ca momentul stabilirii r3!q!jl9$!pl!rn9!99 sq Jgjlgid,a
|tl al infiinlSrii misiunilor di&matice.

ru

rorA:

in liledtura de specialitate s-a afirmal cd o ate premisa a iniiinlerii misiunilor

dreptuluide legalie- activd pentru sublectul acredilant


pasive
peniru
cel
acreditar.
$l
Dreptul de legatie apare in doctrina de drept international ca prerogativd a unui
0ubiect de a trimite o misiune diplomatice pe lanoa a[ subiect, respecliv de a
p1'1r o misiJne diplomalica a JnLi all subiecl.
Unii aulori contesta existenla unui dreot de leoatie, consjderandul superllu,
ca liind rezultatul unej gregite intepreleri a condiliei Ei noliuni de personalilate
juridica in dreptul internalional.
Totuqi, majo taie doctrinei considerd, fed a nega exislenla dreptuluide legatie,
diplomatice este existenta

ca acesta reprez;nta ..expresia_ri!q.i ajersonalitatjl Ld'id Le inlernationale


(A. \y'aresca) tiind pane-ioii.nituiiiaceiteii. Se consiaez. tolLsi. ca drpplulde
logalie reprezinta o pompetenti, s"L!tt!!-dlQp!!
i!, ceruia sa-i
primim
siunea diplomg!geggat4CLarreqElt.
co.espurdd o obligatie corelativd oe a
Argunentdl lunda.nental ir aceal sens il consllLie necesilatea existenlei acordulul
celor doue subiecle in vederea deschiderii de misiuni diplornatice.

Drept Diplomatc si Consular Sinteze pentru examen

Mhhnile (tiplomatice permanente. lnliintare, incelare, tnnsfotmate, suspendare

4.1.2. Necesitatea incheierii unui acord inlre cele dou5 state pen
inliintarea misiunilor diplomalice
_

ce

a) Articolul2 al Conventiei de la Vjena asupra relaliilor diplomatice preved

'stabilirea de relatii diplomaiice intre state

,l t

miterea de nisi;l

&etmanpnle se fa? ptin consimlAmAnt mtttual'.


Din textul acestei prevederi rezultd expres ca este necesare
intre acordul slatelor in vederea stabiliii relatiiro+ di
Vedqea ?nf iintarii @iqi-udlor diolori;iff
incheiirei acorduluiin vederea infiintdrii misiunilor dipiomatice este sup
luturor regulilor dreptului tratatelor.
@PefCFEGloriE a rctuliprimirea unei misiuni diptomaljce nu poa
ii- coniestat. Totusi, se considerd ce in societatea contemporani exi;ti
obligatie a stalelor de a primi in mod jeciprocg.qqijiploAatici, tera
ca aceasta obiigatie se aib5 caracter iufldic.l
Prin acordul djntre cele doue stale, se va stabil ;sngul rn;s;r.;|.,
-O
clasa din care vor face parte\sefii misiqlrllql(art. 15 din Conventia de la Vien
De asemenel statele pot.siabili electivul maxim al misiunilor (art. 11
Conventie) si&!9!ionailllcare pol face parie din aceasta.

l,rlncipiul reciprocitdlii suspenderii (9)se aplice in mod automat, relevanld


nd 6ltlalia care a determinat imposlbilitatea functionerii unei misiuni, de
rmplu, in ipoteza ocuoerii teritoriului unui stat (cazul statelor ocupate de
elo germane in al doilea razboi mondial, ale ceror guverne au func,tionat la

dra).
r) Pentru reinslala'ea misiunii diplo'natice nu este necesar un nou acord.

;lt6'aptului cb ete-tul suspenda'ii este numai intreruperea lemporarA a


otlonarii misiunii diolomatice.

mentineriGcel6asi persoane in funclia de 9ef al misiunii, reluarea


'poteza
emiterea de noi scrisori de aareditarF
misiunij6Qi[plle
cllondrii

ln

4.4. tncelored misiunii diplomdlice


incetarea misiunii diplomatice reprezinld lntreruperea comDlete a
lqnirii misiunii diplomatice 9i a existentei a.asteia ca 6rgan de stat
b) incetarea misiunii diplomatice poate ii qgclg!l!99i1i9lq!!14ela!sjr
ului acreditant, dar poate fi si rezultatul unorimprejurari cum ar fi rlpglga
llor, !lip!9ma:li!ie sau dis9arilia un'tie 'lint'e suhia^rala ranortl'lui 'le

4-2. frunslomorco misiunii cliplomdlice


a) Transformarea misiunii diplomatjce conste, in esent5, j!-SgbinlbelO!
De obicei, schimbarea are loc in sens superior (ins5 poate apt
rea si in sens inferior - de exemplu, in 1938 misiunile diplomatice intre
Romanh
si Sldnlul Scaun au fost coborate de la ralgql dqambjqada la cet de leoatie)..
OCa si infiintarea misiunii diptoma s"n-0"*1r"":grf
poate avea loc in mod unilateral, fiind necesar un acord inlre statul acreditanl
si statul acreditar.
@tr,t63iiilda r.angului misiuniiva opera din momentut intrarit in vigoaro
a aaordului, qi nu in momentul numirii noului tii lar.
Va fi necesar, inse, ca modificarea se se reflecte in scrisorile de acredilar6
ale noului sef de r.lisiune.N
in
ln cazul
cazut in care aceeagj
aceeasi"ppersoane este menlinutd in posl, va fi necesard
transmiterea de noi scrisori de acreditare. !J

Ianguglgi!:

ri"""""H;l;

d) lndependent de ruper6a relatiilor diplomatice, incetarea misiunii poate


{gprcauze (in principal cu caracter politic, ce altag decizia unilateralS
. un act inamical din partea statului acredilar (situalie in care desfiintarea
lunii are semnificalia unui qest politic);

. modificarea formei de guvernemant a statului acreditar sau acreditant:


. abdicarea sau decesul unui suveran;
. declararea geluluide mislune ca pe$ona non g/ata siexpulzarea acestuia;
. raliuni de economie bugetara a shtului acreditant;
inceterii misiun
o) S!f,e_q9!!bireje
,
celor doud state pentru

s!pc!

4.5. Memtuii misiunii diplomdlice

4.3- Suspenddted misiunii diplomatice


a) Suspendarea misiunii diplo,Iatice intervine in contexlul mentinerii relatiilor

diotomarice. cand misiunea fuI mai este, din dife,ite notiG, fr-;eataa
lunclioneze si si reprezinte interesele slaluluiacredila.t in slaLulacredilar.

4,5,1. Notiunea de membri ai misiunii diplomatice


6Dlplomatt= setulde misiune si nembrii personalului diplomalic al misiunii

Membrii personalulul misiuniif= personal diplomatic. personal


Lhnlco-admlnisttativ si personal q9_99ry$!u

Drept D;ptamalic Fi Consutat. Sintezc pentru e\anpn

NOTi:

N.l

ttln dlplomalice pemanente. infiinlare, incetare, tansfotmarc, suspendare

ilOTA:

Primle misiuni au constat in


cdreia i se extindeau p vileoiile

Cr lorfl R6gJlamentului de la Viena din


p0llo la 2lFoiembri-i1& existar paT

UIUi

6)La aceste categorii de membri

propriu-zisi ai personalului misjunii, mai


treb!ie adaugate doue categoriir memb;ll de lhmiti{ai personatutui misffi
si membril personalului pilvaf(angajali ai unor membri ai personalutuj misiunij).

19 madie 1815. arendat ta AixlaCEs-6T6361i oe misiur:

r tfrbasadorii, legalii s] nunlii;


. mlnlltrii plenipotenliari, trimigii extraordina si intemuntiii

'

mlnlElrii rezidenli;

' hldrclnalii cu alace

at cols:dera. initial, ca numai cel din prima categorie aveau ca.acler

NOTA:
Distinctia de la pct. B are la baze un criteriu funclionat si se reftect5 inlr-un
regim luridrc distncr de privilegii Si imunitati pentru fiecdre calego e.

lrorlativ (reprezellau persoana seiul.ri de staiEondl r. U-tte:icii s-a;F?6aial


;duldb misiune reprezinte, maid;graba, inleesele statului trimitator, indiferent
olrla d n care lace pate.

df)\

'DupA pdmul, dar maiaies dupa aldoilea rezboimondial, s-a generalizat practica

s"rrt

de misiune
a)-D6tinitie
agenlul diptomatic irnputernrc!l cu conducetea misiunii
diplomalice, liind investit cu respunderca pentru activitatea acesteia in rapotT
cu slalul acrcditat si. pe plan intern, in raporl cu statul acrcdilanl.
Q) Seful de misiune este:
- superior ierarhic fata de toli mdmbrii misiuaii. indiferent de gradul'
diplomatic al aceslora:
- titular al unot prerogative speciale: SerjC de a
ii de ordin
3d0!!19!g!iy- disciplinar, de coordonare siindrumare generaE a tuturor;ti;j
consulare din statul acreditar etc.
-OTiii6ulne $iu[x ;;-misiune sunt cupinse, intr-o iormuld generati,'in
scrisorile de acreditare.
turastltcare: E
in functie de caracierul misiunii V
-- --i-._ -_---l
:titulat (conduce
misiunea cu titlu propriu, fiind inveslit cu mancial misional
direct de drganul competent intern gieste chemat a indeplini acest mandat
pe termen nedeterminat).
- lnterimar (nu conduce misiunea in nume propriu, ci cu titlu temporar,
provizoriu, pafie la revenirea titulq.!,!ui).'

llo l de ambasadod.
Corforlr] a{in. {2) al. aft. 14 din Convenria din 1961. ..in afar.i de precddere si
h.la 6urse fdce nici o deosebiie ntre sefi:de misi,rne 1n raport ciiElior".

orul --gel mai rispandit sef de mlsiune din prima clase.

rmenul provine din vechiul cuvant francez ,,ambaxadeu|, ce detive, b


BAu, din ,3mbacthd', ,,ambactia", din legile salice si burgundiene, cu

z.

l0r celorlalte misiuni djplomatice din statul acreditar (in primul caz) si,
llv. lUlnclia de negociere a anbasadorului. care avea depline puteri.
cele doue cuvinte sunt un si.nplu calificativ ramas in uz.
' ln aceeasi clas5 cu ambasadorul se mai afle si nuntii (sau pronuntii),
ll Comisari, inattii Reprezentanli. (J ()
Trlmisii, ministrii si internuntli I,'Prlmele doue de']uniri au acelasi sens. al doilea fiind mai frecvent.

ln tuffie oet-witi mfiqnit.

- permanen!;
- cu o misiune specia14 (nepermanent).
3. in functie de intinderea sarcinii;
- cu misiune genqrali (permanente);
- cu misiune eoecialS (misiune de negocieri sau de cereionialli
4. in tunctie de rangul lor (clasa), conform art. 14 din Conventia de ta Viena
din 1961:
-. ambasadorii sau nuntii acreditali pe langd sefii de stat
ii ceilati qefi de
misiune cu rang echivalent:
- trimigil, minitirii sau lnternuntii acreditati pe lange sefi de stat;
- insircinaiii cu ataceri acreditali pe langa ministerele de externe.

l,.insircinatul cu afaceri tilular sau ordinar (permanent, en titre, en


J, avec lettres) - cgqelq_Uleglde misiune titulai, conducand misiqned
riu qi rjbrmanent:

e. ins5rcinatul cu ataceri ?d interim (a,i.) sau ln lunctiei


. il inlocuiegte pe titularul postului care este temporar absent sau in
mposibilitatea materiala de a-Si, exercita tun!Ii!!gjonf-;-f,o1.n
aj,l3 Oir
lonvenfia de la Viena din 1961. 1 '
- lnsercinatul cu afaceri a.i. este, automat, qlplgrnCtuL-eU_IanguLixqedjat
lnloior gefului de misiune care se geseste efectiv in misiq!1e 9i a fost notificat
o0 ataie-la MA.E. alGtatu-lui acreditali

Dtepl Diplomatic si Consular. Sinteze penttu examen

Mlihnlle diplomatice permanenle. lnfiinlare, incetare. transfornare, suspendarc


NOTA:

lrx std, in prezent, tendinla tot mai larga de numire de ataEali specializalj,
l|qhrql ca aiare pe lisia Corpului Diplomatic.

exceptia cazului cand. neexistand,in rnisiune un agenl diplondtic care sa


poata fi numit, statul acreditant trinite un diplomat din lare pentru a indeplini,
aceaste funclie.
- Misiunea acestui sef de misiunF interimar ia sfersil prin revenirea sau
acreditarearsef ului de misiUne tillllar
- lnsarcinalulcu afaceri a.i.hglpoale sa delege. la rand,rt sbu, tunctia, tiind
necesar un mandat in acest sens la M.A.E. acredilant, notilicat la l\,,|.A.E.
acredilar.
- Conforrn art. l9 alin. @ din Colvenlia de la Viena. .,in cazut in care nici
un membru al personalului diolomatic al rr:risiunji@lesie p.rezent in staiul
acredilar, un membru al personalului adminislreiiv si te.nic poale, cu
consimtdmentul statului acreditar, se fie desemnal de cetre statul acreditant
penlru a gera afacerile adminiskative curente ale mqiljjj! Nu e vorba despre
un insdrcinat cu afaceri a.i., cidespre un gerant aTatacerilor administrative
curente, ceg)poale desfesu.a tunctiile drplomatice ale unui sef de misiune.

4,1,4. Personalul nediplomatic

ul misiunii ,din al cdrui menaj" fac parte.

Membrii personalului prlvat [art. 1 lit. h)]

NOTA:
lnitial, termenul

desemna conform Regulamentului din 1815, numai

pe seJul

Conform Convertiei de la Viena rart. 1 J. agentJt diptomatrc reprerinra qelulS


misiJnii sau un membru al pelsonalului diplomatic al misiu.rii tcare are catilatea
de diplomal, conlorm art. 1, litera d).
. Agenlul diplomatic este, totodate, un functionar public siun mandatar at statului
acreditant tala de statul acredilar, stalutul seu fiind reglementat, din punct de
vedere al numirii si carierei, de drcptul administrativ inten at slatului acreditant si,
din punctul de vedere al aclivitetii sale in domeniul relatiilor externe, qe dreptul
intemational.
tF,,l

4.6.5. E

" secretarul lll;

diferiti atasati: diplorhatici, militari, camerciali, de prese, culturali, financiari,


de afaceri interne sau de emigratie etc.
-

ectivul misiunii diplomatice


sub-echipdrii: un 9ef de misiune,!!j{!qilea diplomat, personal

Ituatia

ldhlinlstraliv gi de serviciu.

'

0lcast!"!i1.-"1!',?:":h2+*ip?l::
modalitate de a@cregterea

influenlei statului acreditant in stat


ldltar. Exemplu: S.U.A., Franta, Marea Britanie, Germania, Rusia etc.;
. p939li_!9!yate-q9_.,gre9!el93-de cs9!tJqe_.lt!qrn4!1j4,49$elre"

form art. 11 din Conventia de la Viena, ,,in lipsa unui acord explicit
electivului misiunii, statul acrcditat poate cerc ca acest efectiv se fie
in limitele a ceea ce el considete ca rczonabil si normal, avend in
qi condiliile existente in acest stat gi sarcinile misiunii in
inpquftrile
Ldorc
in
/2d". De asemenea, prevede cI

NorA:
Este vorba de o limitare a dreptllui discrelionar al statului acredilant de a
Blabili dimensiunile misiunir sale.
De regula, lunclioneazi o anume reciprocitate 9i metoda negocierilor, in funclie
ds criteriul sLlbiecliv indical (ceea ce apreciaza statul acredilar ca rezonabil 9i

Categorii de diplomati:

" ministrul-consilier;
- consilierul:
- secretarul ll
- secretarul lll

persoanele foiosite in
lcasnic al unui membru al misiunii, nefiind angajali ai statului acreditant.

4.5.3. Personalul diplomatic al misiunii


activitelii diplomatice, cu exercitarea functiilot diplomatice.

al misiunii

nomal).

4.6. Cotpul Diplomotic


4.6.1. Delinitie toklitatea personalului diplomalic al misiunilot slr'ine
tcraditate int-un skt si ilJSltil pe,llrglaiiploaalicA, abetuind sinqurul oruan
aoloctiv al agenlilot diplomatbi.

Drcpt Diplonalc i Consular. Sinteze pentru examen

Mtrlrnile diplomatice pemanente. infiinlare, incetare, Vanstornare, suspendare

Trdsdturi
lnclude gi membrii de familie ai agenlilor diplomatici.
Lista Corpului Diplomatic se intocmeste gi se publice, de regulS anual,

seiii de,nisiune vin duo.j


r,l (lo stat, prinut minisku. m,niskul de extern-.-pieg-6drnlir-e afrEGior
llrllv 9i pregedintele Curtii Supreme de Justilie,
inaintea celorlalli

Aceaste institutie este create gi functioneaza pe baze cutumiare,

'

Irr r9p6n 6u alli demnilarj al statului acredilar,

dai

Ordlnea de prec5dere intre membrii Corpului Diplomatic, allji decat


Eefii
secretariil, tt, tll, aiasat Oiptomatic.

rldlune este: ministru-consiljdr, consiljer,

d)Are o tunclie reprezenlativi (protocolare) gi, ca scop, asigura proteclia


membrilor sei si aprivileoiilor acestorat poate interveni si in situatii de incalceri
manifeste ale dreptului international. Uneori. in mod exceptional. p9q!qirl!9p!!d
si.o lunclie administratlvl (exemplu: art. +9 din Conventia dE taTi6g;- din
7 1907 Corpul diplomatic din Olanda formeaze Consiliul administrativ
permanent al Cu(ii Permanente de Arbitraj).

ordrul clasei lor, funclionarii diptomatici-sllljllqinjg_gg-pl9l4!9l9lag


.t/l0hlqe-a 9edQ!1-lq!9qt][9!g!!j-aercd&L

nul Corpulul Dlplomatic este:


de mislune dln
are vechimea cea mal
inEfatul de resedinte sau
(?n unele state foste colonii britanice sau franceze,
ez sau francez sunl decanii Corpului Diplomalic).
- Decanul are funclii de tip onorific gi reprezentative, participand la ceremonil

9i reprezentand intregul Corp Diplomatic, inclusiv in exercitarea unor sarcinl


concrete sau administrative.

NOTi:
in Romania, din anul 1998, s-a revenit ia practica interbelice potrivit careia
decanul corpului diplomatic este nuntiul apostolic.

!.6.4. Ordinea de precedere


Definitid - Ptecederca este

(d

Ecu

Conform art. 16 din Convenlia de la Viena, gefii de misiune primesc


rangulin fiecare chse dupe data li olalh cFre si-au asumat funcliiic (criiedul
velhimii).

NOTi:
Conform Convenliei, modificerile scrisodlor de acreditare nu afecteazd rangul
de precddere, daca nu implica schimbdri de clasa.
Aceste reguli!! afecleare uzanlele din statJlde acredilare legate de precbderea
rePrezenlantului papal.
Lista diplomatica indica ordinea de precddere pe baza celor doue criterii: clasa
vechimea
in cadrul cJasei.
9i

c) Alte reguli culumiare:


- lnsarcinatli cu afaceri en pied au precedere tald de cei a.i,i

Bibliogrolie obtigotorie
Ang^hel,

Drcpt diplomatic si consulat, Ed. ,,Lumina Lex', Bucuresti, 1996,

16'Bsi

aonclog, Drept diptonatiic, Ed. ,,paideia,,, Bucuresti, 1997, p, B1-86.

Drept Diplonatic si Consutar. Sinteze pentru examen

ANEXA I

Convenlio de lo Vieno cu privire lo relotiile diplomolice


(odoptotd lo I B oprilie l96l; rotificold de Romonio prin Decr
nr, 566/ 1968, publicot in B. Of, ol R.S,R., porleo I , p, 89)
(.. )

Articolul

g) prin exprcsia ,,memb i personalului de serviciu, se inteteqe


perconalului misiunii, angajati in ser,/rciul casnic at misunii:
h) ptin expresia ,pm de seNiciu particutaf, se inlelege persoanete
in seNiciul casnic al unui membtu al misiunii, care nu sunt angaiati ai sla
acreditant;
i) prin exprcsia ,,localuti ale misiunii" se intetege cledi le sau peftib din
caditi si din terenul aferent care, indifercnt de prcprietat, sunt folosite in
scopu le misiunii, inclusiv resedinla ,efului de misiune.

Atticolul 2
Stabiliea de rclatii diplomatice intrc state sitimiterea de misiunidiplomatice
permanente se lac pr[n consimleme mutual-

(...)
12

Statul acreditant nu ttebuie se skbileasce, fefi a fi obtinut in prcatabil


consimtemantul expres al statului acreditar, biouri ficend paie din misiune
in alte loca Eti decet cele in care este skbifte misiunea insesi.
(. ..

14

$ofii de misiune sunt repaftizatiin trei clase si anume.


rcoea a ambasadorilor sau nunliilor acreditati pe lenge sefii de stat si a
gl lliseli de misiune avend tang echivalent;
h) ttceea a trimisilar, ministrilot sau inrcnunttllot acredilati pe Eng; sefii
a)

rceea a insercineribrcu alacei acreditatipe lenge ministerele afaceilor

h afare de precedere si etiched, nu se face nici o deosebirc intre gefii

in sensul prczentei Conventii, umebarele exprcsii se inteleg asa cum


prccizeaze mai jos:
a) prin expresia,sef de misiune" se intelege percoana insercinate de
acrcditant se actioneze in aceastd calitate;
b) pin expresia ,,membdi misiunii" se inlelege selul misiunii si memb
perconalului misiunii;
c) prin exprcsia,fiembii personalului misiunij, se intelege m
perconalului diplomatic, ai personalului administtativ si tehnic si ai
de serviciu al misiunii:
d) ptin expresia ,,membrii perconalutui diplomatic', se intelege
personalului misiunii carc au calitatea de diplomati;
e)prin exprcsia,,agent diplomalic" se intelege selul misiunii sau un
al perconalului diplomatic al misiunii;
l) ptin exprcsia ,,membtii personalului administrativ si tehnic" se int
membii personalului misiunii, angajati in setviciul tehnico-administntiv

Arlicolul

Mtthnile cliptomatice penanente. infiintare, incetarc, transfomarc, suspendate

slLtne

in rcport cu clasa lor.

15

S|lole convin asupra clasei cereia trebuie se"i apa4ine Fefii nisiunii \ot.
16

pimesc engul in fiecarc clasa dupe dab si ora la cate


nsumat functiile, in conformitate cu art. 13.
$o{it de misiune

Modificerib aduse sctisorilor de acrcditarc ale unui sef de misiune, care


Itrp ce schimberi de cbse, nu alecteaz4 nngul seu de precederc.
,, Prczentul anicol nu afecteaze uzantele care sunt sau arputea fiacceptate
,lalul acrcditat in ceea ce priveste precdderea reprczentantului Sfentului

I,

17
OKllnea de prccederc a membilor personalului diplomatic al misiunii este
:t A de cete Selul misiunii Ministetului Alace lot Exteme sau oicerui alt

kt asupra ceruia se va li

convenit.

1,,.)

19

Dacd postul de sef de misiune este vacant sau dace seful misiunii este
adlcat se-Qi exercite funcliile, un insetcinat cu afaceri ad-interim
eaze cu tlu provizoriu ca sel al misiunii. Numele insercinatului cu
ad-inteim va fi notificat tie de cete seful misiunii, fie, in cazul in carc
oste impiedicat se hce acesl luctu, de cete Ministerul Afacerilot Erterne
,lA lui acreditant Ministerului Alacerilot Externe al stalului acreditar sau
)lrui alt ministet asupra (iruia se va li convenit.
,.ln cazutin carc nici un membtu al personalutui diptomatic al tnisiunii nu
prezenl in slatul acredilaL un membru al personalului adminislrativ qi
poate, cu consimamenful statului acrcditar, se fie de'emnat de cete
Acreditant penttu a gha afaceile administrative curente ale misiunii.
1,,.

CURSi
Ptoceduro numirii mimbrilor misiunii diplomotice
5.1. Drcptul stdlutui

lilll

dcrcditdnt de a numi menbii misiunii


diplomolice

consideratii oenerate
.nooflqllgi]

sl a lului
oenumlre
ml{drlant. Prin urmare, orgariTarea misiunri diplomatice sip'deoura
deglgplglUteln etatului acreditant*'
Temeiul juridic al
g!elg!.uaacredita;i@ lp!94lna-se-mtuji
ii diplomaticq eqlC
' A Orepf ,rt stafr,rtui acreditanl de a desemra membrii mitllii diplomatice
allo"recunoscul expres de Convenlia de la Viena asupra rel,l,io! diplonati-ce.
ln atl.7: ,,statul acrcditant nume9te ta alegerea sa-p;i6nbrii perconalului
nl6lunii".

fi5ilptutae

a oesemla agenlii diplomatici apa4i're rn

5.1.2. Proceduri interne de numire


a) in Bomania, numirea reprezentantilor diplomatici este reglemerlati de
lrl. 9l alin. (e) din Constituiiel
,,Pres,edinGie Romaniei, la propunerea Guvernului, acfedileaza 9i recheame
[prezentantii diplomatici ai Romaniei."
maslune
Este de relinut faptul ce Pregedintele numeqle

SqqSI-g:

lc'edilati pe langa seiul de slat (ambasadori:). Ceilalti merorr al


hcrufv insarclniiil cu ataceri. surt numiti de IM.A.E.

6lsistemul altor statbl

statele Unite ale Ame1ciit ambasadorii sunt numiti de pSedi1le prin si


Ou svizJlsiacordul (.,by and wilh lhe advice andconsenf )alSelalului(alicolul
ll, par. 2 (2) din Conslitutie).
- Franta: ambasadorii sj trimisii extraordinari sunt nurni! de guvern si
osc acreditiarea presedinte'ui fart. 13 din Constitulie).
- l\,4area Britanie: numirea ambasadorilor se face de cet guvqrn
c) Din prevederile Convenliei de la Vienalidin practica statelor' se pot
desprinde urmatoarele criterii generald
- Conditie esenliali pentru numirea in serviciul diploma c este cetdlenia
tlatului acreditant (art. 8 din Conventia de la Viena).

\z

Drept Diptanatic

si
"/
.q
trebuie sa rie in
Y ^";,?u,t11:To:!":r,:"j,:1",I"?j:,(1) dindipromarice
conventia
!q
d" rd
r" viunl.
vlcrrdl
-'
'- vc
- Kfff{*3\:
ounur"i"
- Exisia dnumite hasaturi^.rin.
o peoana
Consutar. Sinteze pentru examen

rnoeplrneasca Denrflr ri h,,h;+a


in
^^:."-,"?':
or,"l,"nJ,
'
'^ serviciur
inletisare potrivild,
ff"1",,j,
studii etc_

:,:,rn.

5-2. prccedurc

Proceduta numirii nenbrilor nislunii diplomalice


m

trebuie sd

i,i,ifil

""a..1,11

numi i gelului de misiune

5.2.1. Agrementul
52.1 1. prccizeri prctiminarc
le) Desi in mod normat, statele nrr rFf,
naljuni prjelene. nicl
un stat nu poate fi obrigat sa
'lui
asent
diplomatic
pe carF nu ir
considera indicat p""1;,
"""uo,.'11t'lT'"jl
Astet, dreptul stalului acredilar de a ft
,rujagenr dipromaric
este,consjderat ca un principiu
ar
,r.uf.", inainte de numirea etecti;a a sefutui
de misiune, stalul
^-_:l,.f,,f va solicila consimtdm.intul
acdrtant
_ agrementul _
".".",
statului
slatutui acreditar de a acorda/retuza
""r"iiir,
._-:l ?r9ptut
ugru."n,;
JJr"lorno"
,ralutui acredilant de a nr.i .",riO"
.i"irnl. """,,,"-

;;;;]i";:i;'"ur.

**irffi,:rili,il

E***1T,11

'"'{i;!:F;:?iffiffiii"0i1"",,",,"#Ii,e;"""",';":*,'"u

ffie:
- inatta

misiu; pe caru * --'"-'"'E


ri"ir*
--latuia iodfiqentiaE.A ""frii"

posibi,'atii
" refuzarea agrementului nu oblige statul acreditar a furniza explicatii

attuistatTifiG;#iiai:,'**-"

:::!

;;;"
"
"
;,;;;"!:ii!lE
l!i!?;,ff
iiii#"i:
: f:: ::::,ii::::::::'
f:U::Xi::';.
'\:i::i^i:
i"i:*'1ffi',1'::x"tx:liiii:::':Fi
;.:",;:1,:::r::::i^i:
;,,;
;;;,';
y
:
;
;:
:
;tl
;z:
'
:.Y:
; ::#n
i; ::x":::: ; );. ?o !:: 1.t.u
e io
eui i ;,:;;: i;' :;i;z::,;E::
^::

521.3. T seturi

rotA:

este chemat sa o indeplineasca;

este procedura pin


pttn care
carc un
un stat
gtat soticith
solicite
conlirmarea
de gef
oe mgune pe teritoriut ac.,Ahtj,
,,.^:::l^"!':! ? u
" !." r.ry e u tu p r" o n 'deplinifunctia
si"iu, i;;liJ
i;,
2"
3_d:

i,i::,i'::":::::?,1:
agrcmentul acestui ","a,
Primlt
stat."

{;r,rorea de agrement:
lnlrto ti 6cute del
ulllrnul $ef de misiune inainte de a-Ei pdresi postul; ,
', lninrcinatul cu afaceri a.i.;' statului acreditant cdtre misiunea stalului
mlnlsterul afacerilor externe al
l[rr.
r) prinde date bioqrafice detaliate ale setului de misiune si orice alte
ulii uiile pentru a facilita decizia slalului acreditar;
0$te supusa spre decizie s,efului de stat (in cazul primelor doua clase de
{l{r misiune) sau ministerului afacerilor externe (in cazul insarcinatilor cu
.rl).
osle kansmisd in form; confidentialS.
lldspunsul va fi comunicat statului acreditant prinl,mltr-islelll]aflr4rar
rloirro sau prin misiunea diplonaticb a stalului acredila'
(f,')Dalorird taprului ca solicildrea agremenlu'ui co lstituie o obligatie juridical
nsu nu poate fi decat expres.
Forma in care este dat rdspunsul afirmativ -> nota diplomaticd ->.
in caz de teiuz, respunsul se va comunica pe cale verbald
in pracice, amanarea unui r5spuns lasolicilareade agrement echivaleaze

ate prccedutii agrementutuj.


rrocedura
agrementujui
cuorinde:
vl
- Dtrebarea (cornunica,ea -intenliei d
- ':'-' ue a acredita o anumila persoane in
calitale de sef de misiure):
- respunsul.

in praciicd, motivele de refuz sunt de cele maimulte oride ordin politic: atitudine

lnamicali, desemnarea ca 9el de misiune a unei persoane cunoscule a avea


senlimente neprieteneqti fata de statul acredilar elc
- inexistenta unei obligatii de a motiva reiuzul este recunoscuta expres de
Convenlia de la Viena asupra relaliilor diplomatice (ai 4 pcl.2): "Statul acreditat
nu este obligat sd comunice safului acreclitant malivele unui refuz de aglemen(-

1.4) Efeclele acodarii agrcmentului


FroEdura agrement vlu' c'eeaz e p te misele necesare proce dui i ac red i E tit
Dl or,n orimirea aolementului, sefu{ de m,slune dobandesle qqlilatea de
la poate sosi rn caprtala statului acrdditar'
'''-d-aoreientut nu este suticienl penku tnveslirea ln lunclie asefululde misiune.
,B.21i1R.trag.r"u ugrementului. Dupa acordarea agreme,llului rn cazul
In clE-datul acreditar considera ca seful de nisiune nu imai) esie persoana
potivita a indep,ini aceasta funclie, staluj acreditar 9!gdoue posibilitdti:
- rq!'agerea agrementului;
- decla-atea percona no, grata a sefului de misiune
in practicd, ambele variante au acelaEiefecl, deosebireafiind slrict formald
15.2.
a)

-Lir"r,i;"fftii4

p'

Drcpt Diplonatic si Consutal Sinteze pentru examen

ocedu'a

nunr'i npmbhlo, n's,unii diptam.l'ce

misiune va 'i notiticata 1,4.A.E.. rT9!!4 ry j rgljgq


(lo
acrcdit4le.
ll0r
trdnronea, att;stabili data audienlei pentru prezentarea scrisbdlor de
fio, oare, de obicei, are loc la un intervalde 1-2 sA amani de la sosire.n l)orloada cuprinsd ii:nt6 momentul sosirii gi cel al prezentirii scrisorilor
ditare seful de misiune trebuie sd se abline de la orice activitete

lrl!,''',, se'uluide

F.IIIAcredita,e"
15?.2. I Dehnitie. Acreditarea

1
rcpreztntA prccedura speciala ptin cara
eptut di plomatic rcgtementea /i atirmat ea detinitiva a g!jd!iJ!9Se!!O
nj'jtnea rneipesoane cate a primitdeia agrcmenlut. care consta tn punerci
de acord reciproce a doue declaralii de voin,e: v6kF statutui acreditant do a
numi setul de misiune si declantia exprese a sbtului acrcditar de a accepE
aceasle numirc.

dt

tellcd,

S0rlsorile de acredilare suni predate personal de geful de misiune


ul,ll 9tq!!qi
lfilllt adre*t*
in cadrul sefilor de misiune djlllhqlg
[iLLiCFZi "u{qe

NOTA:
Desi cele doue declaralii se pun in concordanle, ele nu apar insi ca un acord
,i!!gngli!!31 ci dman declaratii unilaterale distinclq:
Efectul juridic at celor doui dec aratii este perfectarea raportut!i iuridic de
Inisiune diolomatice.

t.2.2.2. Sctisorile de acrcdikre


QfNotiune: Declaatia prin carc statul acrcditant isi c^prima vainta de a
numt o anumilJ percoanA ca sef de misiune in statut adedilat este cuD(inse
inlLuo documenl &!!nal, numit sgllgllJlLacrcdjkre.
b) Scrisoite de aqedikre consinie ao neiiiffi care se ateste calitatea
oficiah a gefului de misiune se tace dovada ce aceaste persoane es
abilibte de guvernul seu se exercite funcliite diptomatice.
6) Scrisorile de acredilare sunt sennate de:
:selul statutui acreditant si ;;i;Gsale sefutui statutui acredilar,. in
cazul sefilor de nisiule din primele doua clase;
- ministrul afacerilor externe al statltlui acrediianl si sunt adresate
ministrului alacedlor externe al statului acreditar in cazul insdrcinatului cu
afaceri;
d) Cuprlnsul scrisorilor de acteditarei
" numele,_titlurile si calitatea specialS a agentului;
- obiectul general al misiunii sale;
- mentiunea ce este abiljtat sA actioneze Ei vorbeste in numele sefului
slalului si guve..1ului sdu;
- dori'rta de a i se acorda o primi.e binevoitoare.
@in cazul inaltului Comisi'.. scriso.ile de acreoilare sunt i,llocuile de
scrisorile de prczenlarc.(LeltelLof lnlrcductian
De ase me n ea, lhinii'-ut apoitc
'llgsle scrisori
sc'tsofl oe
de acreotate.
dmcsle
acreditare. Duld
bul
prin care esle numil consliluind si aclul oe acredilare.
5.2.2.3. Prczentarca scrisorilor Ei;reditarc
a) Data sosirii viitorului sef.de misiune va fi notificate N,,|.A.E. at statului
acredilar, in scopul asigurarii faptului ca vijlorul sef de misiune se va bucura
le-plLylgsjjle gr_]rllrlaue dQlgrnel]le.
b) Sosirea s,efului de misiune pe leriloriul siatului acreditar are un caracter
P!!llgt, datoritd faptului cd acesta nu gi-a inceput misiunea in mod oficjal.

jl

bq19lq9q
:iiililstrul afacerilor externe in cazul insarcinatului cu afaceri. , ;

l\odarea scrisorilor de acreditare c5ire geful de stat are loc in cadrul unel
anumite u/drle ca'e sunt Jnilolme ir orice
iltlmorii specrale. cdre are la baza
ilit6m de prorc--col: prezenlarea "r tinLLa de gala. ve,rirea sefJ,li protocolJlJi
llgrlru a-l inlampina pe viitorul arnbasador, acordarea de onoruri rnilitare etc De
ol,1c0i, ambasadorul rosteste cu ocazia acestui eveniment o aloculiune.
I carul ins;rc,nallJi cr alacd'i. celemolia predari scri.onloi de acreditarg
crlo mllt]1a_lQlIpE acesta fiind primitin audienla de ministrulafacerilor externe

fDAcceptarea scrisorilor de acreditare echivaleaza cu o deglejqllg !39!!f


'(r'rsul acceptarii numirii selului de misiune.
hr uneie cazuri, aceaste declaratie se poate regdsi 9i inir-un document
lotli, similar ca forma si redactare scrisorilor de acreditare.
5.2.2.4. Efectul prezenEtii scrisotilot de acrcditarc
0) Efectul orezentarii scrisorilo'de acreoila'e se manifeslb din punctul de
vorldre al:

ifriGlrrii 1n calitated sd o'icial:1 a setului de nisiune:


,- ord:ni de precide'e.
b) Din punctul de vedere at momentului in care gejul de misiune i9i asume
llxrclia oirciala. se disting doua conceplii:
- Conceptia traditionald, potrivit cereia qeful de misiune i9i poate asuma
ltnlctia oficiale numai dupd prezentarea scrisorilor de acreditare.
- Conceplia moderna - mai pulin rigide - potrivit careia data intrdrii in
lunclie a gefului de misiune coincide cu momentul remiterii copiei scrisorilor
-

do acredilare cdtre M.A-E.


NOTA:

in sensul celor de mai sus, art- 13 din Conventia de la Vlena asupra relatiilor
m]siuhii bste eonsiderat ce sia asumat lunctiile in

-qjpl9[4!SnplCyg!e,9q "Eeful prezentat scrisorile de acreditare sau dqi0dala-cl


-ktul acrediiar de indala ce 9i-a
:-4q.Q:l!!!9ly?!jl9q "i o coo'e a scri"o ilor de acreditaFs-llqsl-prCzqltala M A.f
; slllqJl3qladilq! saJ ?ltu. mini>ler asJor) .i',r. + va 'i Lo.lvcnit. co'lo-n O arl,t"
in viqoore ,n starLr acredital cq,e tfq!ll9i19,eq!9ilg_tary!919'-

f!

Drcpt Diplonatic si Consular. Sinteze pentru examen

c) i,n ceea ce priveste ordieq de olecedele intre sefii de misiune dln


aceeasijlqg4 aceasla este determinatd de ordinea prezenlarii scrjsorilor da
acreditare sau_de qpmentut transmiterii unei dopjjiFpe ageslggjql]g
!I
5.2.2.5. Reinnoirca scisorilor cle acrcditare

a) Cu toale ca. in mod obisruit. seful de misiuhe continua sa iie tilutar


scrisorilor de acredtlare pe toai6 durala misiunii sale. di,erite imprejurari
f
lege necgg{a-lgiruqircacqedjlaijef utui de misiune
auza reinnoirii este reprezentatd de o modificare profunda in raportul
juridic inke cele doua state, cum ar fi o modificare in pe;sonalitatea juri
internalionale a unuia dintre state, o miscare revolutionara, modifj;ale
regim constitulional etc.
c) Elect iuridic: prin prezentarea noilor scrjsori de acreditare, seful da
misiune conlinud aceeagi misiune diptomatica.
(9 Esle necesara distinctia intre Iqrnnoired scrisoritorlLe acJeditare si:
i acreditarea succesive: caz in care. prin prezentarea noilor scrisori r
acre?ftE6. ?EEEasl pEEoina ingepe o noud
;
- reacredilarea: care reprezlnta u"tul.p4tearc+dffi
lde la care
aglgge4glql isi ia ri,mas bun ri
ecri[5qLui.slqlului .a.reclilant q,rtiel2.tia oenku mod-U l4care sefirt de misiuneE
f!!!q)linit misiunea.

mErffi

mom

5.2.3. Numirea sefului de misiune interimar


numirii insa'cinatutui cu a,aceri a.i. esle mull simplificatia.
- @ .P,ocedva
Aslfel.
la procedura urmata tn cazul numirii oridlrur membru al misiunii
diplomatice, se adauge obligatia ca numele ins5rcinatuluicu afaceri a.i. sd fie

PJrConditiile care trebuie tndepli,tile perlruEG persoani s6 fie numila


cq rnsarctnat cu alaceri suni:
sa.fie membru al personalului diplomatic al misiunii: si anume diplomatul
grad
imedial inferior setului de misiune;
99
r persoana respectiva se fie desemnata in dceasla functie de statul
sqred|ltlt qi neti!Eg!49!4tulqlac!!tar.
c) ln cazul tn care nu este posibjla desennarea unui diplomal din cad.ul
.
rnis;uniica insarcinal cu afaceria.i.. statulac,editant va t,,mlte un diplomat in
aAeaste qalitaleJ Procedura nuririi este similara cu cea a rns,lrcinatului cu
alacen a.t. - djplomat din cadrul misiunii.
d) Situatja insercinatului cu afaCeri a.i. este diferite de cea a gerantului
afacerilor administrative curente, caie60iface pade din personaluld;bmaticl

Procedura

nuniii nembrilor misiunii diplonatice

Numirca memb lot misiunii diplomolice


,1. Numlrea membrilor personalului diplomatic

Nilrnlr6a personalului diplomatic presupune Slat i9.ai44,qe!l-q!


lirirt in acest sens, get sJ 99[s-IYt!4rnq$gl statului acreditar'
irti, a"r"r,ta

t"ptrrf;al,lP@
cea-geluluide misiune, procedura de numire

rlo iriAt oe rioicatd precum

simplificata, aslfelincet consimlamantul statului acreditar nu trebuie


rnl in mod obliqatoriu expre9'
itemente ate. proceaurii n-mirii membrilor personalului diplomatic:
ale.
fhu so solicita aorementul Ei nici nu se intocmesc scrisdri 'rF
alstatului
N'4
A
E'
, pr,,codura este cons-ituitd dintr-o ngle oficiale transmise

;flit

tdllur si nota de respuns; '

l|i't,toautrt nu se va prezenta la post lnainle de d fi avut


nour

t..

nenb'u

loc schimbulde

al pe'sonalului d.lp!9q4!lq-vaJace o vizitd de pre'Teolare la

a.!,^,i0-

* NI'.1

Convenlia de la viena {art /) prevede ca


. i,,
"rtrr6i"3#tilrili.ililar'
lor sa-i fie supuseinainte spre aprobare
numele
llrlncreditar poale cere ca
rri nreorul siatului acredilanl de a l!!ll'nembrii personalului diplo'nalic

i'ttritut a"

dreplul stdlului acledilir de a solicila Eql!i!9l94-qlg!1!!qlq


pqa!-e

r,'ru aiolomatice in limilqlq Lceea ce el considqra 'e-zq'1ab[9qu


,,, sa idmitEluniti-tionalide o ?llqrlllqiglegqG (colve,llia de la Viend'

nrecum si a celui
!.3.2. Numirea personalului lehnico-administrativ,

it.erviciu

' Lr caiul acestei categorii. se vor indeplini aceleasr reguli ca in caTul


cu urmaloarele difelente:
!!r$o!4lululdiplo@lic
t - ,purt"n"nia la celatenia stalului acredita'ltC9)rlai reprezlnla o condllle:

persona
sa aiba calilalea de
ca dlsarLa
aceasta persoanal
cerinta ud
Psrowqrrq eq
"" 9:#
'nu mari apare cerrrrld
pl91"1T,ij:"':::::
j"',J":'j:
tilftq i^ cazut Sg*t9j j"t".s9,ll
9:,1-"::1111'
torma
malea
cu info
cr
locruile

grat4 este
tlEl.

.z/ LlLt
z;.1
0tu-L{n
(

5.4. incetateo tuncliei qnut

i/

rye?blv c,lrnElln! qlPlgryatLca-

5,4.1. Cauze care depind de voinla statului acreditant


prin
a) Statul acreditant Pune capat misiuni; unui agenL diplomatic

Tachemafea acestuia l

Drepl Diplomatic si ConsulaL Sinteze pentru examen

Plocedun nunni nenbtilor misiun diptamatice

Motivele care pot deiermina rechemarea:

'

- atingerea unei limite de varstS; J

- mecanismul de rotalie a posturilor care functioneazd in majoritatea

statelorj J
- marcarea unor tensiuni dintre cele doud state care delermine coborarea
reprezentdrii la nivel de ins5rcinat cu afaceri:
- conduita necorespunzetoare a diplomatului; \
- .echemarea se poate datora unei solicitdri a statLtlui acredita,..
@in cazul in care recnemarea nu se datoreazzl unor acte leprietenestl,
l'.misul diplomatic primesle o scrisoare de rechemare pe care o pre,/i1td li

llrllllln

unei singure misiuni, cu reqedinla intr'unul din aceste state;


lIlllIlilrii de misiuniin fiecare stat, conduse de inserninati cu afaceri a i.
Acrodltarea multiplS nu inseamnd o simplificare a raportului de misiune
rhllul acreditant, pe de o parte, gi statele acredilare in bloc' pe de altd
50 stabileldqt atatea raporturi d

il|,ri

,lr- aceasla forma a acreditarrii mulliple esle 4ecesar

x|tta cuvenhe celrc statele


nthhne sau afecta un membru al perconalului seu diplomatic, dupe caz,
nw tnulle stale. afan dacA unulginlrc statele acreditarc sP opune exotes

ttusta
modul ?ndeplinirii

",

4,5,2. Cazul

qlctjel:,

5,4,2, Cauze care depind de vointe--9lg!-dqlSqreditqr


elStatul acreditar are dreptul de a deciara seful misiunii sall o ce alt membru
al personalului diplomalic persona non grata.
Molivele aceslei dctiuni sunt djn cele mai
- incorectitudinea in conduita prolesionala;
- comportamenlul membrjlor familjei;
- comiterea unei infractiuni grave;
;{omiterea unui act privat incompatibil cu functia sa.
b) Actiunea are trei faze:
demers informallsi confidentidl. fecut de/
, de obicei pe cab orala:
mers oficial si solemn comunicat printr-o notd

!9!S!!da!A!!g!-

hr atatelor interesate. ln acest sens, ad. 5, pcl l din Convenlia de la


dispunq: ,,Stalul acreditant, dupe ce a fdcut
ffiE retaliitor diptomatice acreditare
inleresate, poate acredita un sef

in care mai multe stato t.rediteazi aceeaqi persoane in

)Aceasla +orma a acredilSrii .nult;ple a aparut ca ulma'e a inteleselor unor


inic,, cu resurse finarciare reduse 9i ale caro'obiective de odlitica externd
IrI 'olarv convergeryq. de a tl reprezentate in comun in anumile sJale"
Ar:oasla pa6iiiE a aparul in Anerica LaLi,la la rrcepulul secolLlur XX liind
roscuLa de arl. 5 din Convenlia de la Havala din 1928

(l)!Conditiile acesier lolme de acreditare nulliplS:


- rrunrrea ca sef de nisiune ajqgleigglpglsga!9ic-Ilalrull9-9lale
consimt5mantul statului acreditar.
NL este cerut,l exp'imarea in'nod expres a colslnld'Ilanlului stalului
odibr. rn conditiile in care ?:L6 din C&te ia de la Viena drspule: Mai
irt,tto tl.le pal acrcdita aceeasi persoani n 9a!!laeJ!e-99!!E-_i9i!te iotr-un
alt stal, a{are daca shlul acredilat nu se opltne la
I

'

o'

aceasla"

r</,r!/z0r4q,L( c@rt"/"Mx/

Bibliogrofie obligolorie
I lvl.

5.5. Acrcdilatea multipld


5.5,1. Acreditarea aceleiagi persoane in mai multe tate
@ Acredltarea concurenti a unei persoane in mai multe stale privesle
ipoteza in care doud state pot conveni ca relatiile lor diplomatice sa se
desfasoare ptin intermediul misiunilor lor diplomatice acreditatein statetterte.
in astfel de situliGeJireditiat o=lnq-ie peiioana ca amoasaOor'in
mai mulle state, cu posibililatea:

Anghel, Drept diptomatic si consular, Ed ,,Lumina Lex', Bucureqti, 1996,

p, 89-118;
A. Banclog, Drcpt diptomailc, Ed ,,Paideia", Bucure$ti, 1997, p. 86-91

Drept Diplomatic si ConsutaL Sinteze pentru exanen

ANEXA I

Constilu!io Romdniei
(...

)
Articolul 91
(...)
(2) Prcgedintele, la propunerca Guvenutui, acrediteaze si rech
reprczentanlii diplona.ljai ai frAm1niei Qi ,qproQe hfiintai;A, a:ptinWeA pi
schimbarca engului misiunitotlljplgna\ce
(3) Reprczentanti diplomatici ai attor stale sunt acrcditati sunt acreditatl

Prcceduta

mai i!.tpil!e. spre qqrcbarc.

Convenlio de ld Vieno cu privire lo reldtiile diplomotice


(odoptotd lo l8 oprilie l96l: rotificotd de Romdnio ptin Decretul
nr. 566/1968, pubticot in B, Ot. ot R.S.R.. poieo I , p. 89)

L.)
Articolul 4

L Statulacrcditant trcbuie se se asigurece percoana pe care intentioneaze


se o acrcditeze ca gel al misiunii in statul acrcditat
aqrcmentul

'.slai
g$

statut acreaitar nu este obti;at sd comunice statului acrcditant motivete


lelu<ul u i ag rcqgLlllaL'Y

jsTatul acrcditant, dupe ce a fecul notificarca cuvenih


statelat acrcditare
interesate, poate acredita un sef de misiune sau afecta un membru al
petsonalului diplomatic, dupe caz, in mai multe state. atad numai dace unui
dintrc statele acredlate se opune in mod e^pres la aceasta.
2. Dace sbful acrcditant acrediteaze un sef de misiune in unu sau mai
multe alle state, el poate stabili o misjune dploma cA conduse de un insercinat
cu daeci j!J-t!g!!q j! 4qcj!9 qjt statete in carc qefut mislunii nu-si are

.rei94i!!18 P9!q3!p!!n-

Welul misiunii sau un membru a! perconatutut diptomatic al misiLtnii poate


teptezenla statul acreditant pe hnAA oice agrnjzatie internationale:
Arlicolul 6
Mai multe slate pot actedita aceeasi percoane in calitate de sel de misiune
intLun alt stat, daca statul acrcdhar nu se opune-

vot avea. in principiu,

Uonorilpersonantui ap-nna c al misunl nu pot li alesi dintrc cehleni


ul acrcditat decdt cu consimtemantul aceslui stal carc poale oncanq sa
ase.
tatut acreditar poq& se-si rezeNe acelasi dreDt in
dl treitea stat ca@lhdslltt si cetebni ai statului acreditant.

ANEXA 2

diplamat tP
']'ts;unii

lul 7
luh rezerva di,poziliitot art. 5, 8, I 9i 11, |tatul acreditant nume?te Ia
ofluu sa pe membrii perconalului misiunit ln cega,cC:Hluj,9k-P9"atpllli!lie
b,.Ogyjlt. sau@le'Jl gtalulsc.Leditat poete cere ca numele lot.se-i

Pe lenqe Presedintele Romenici


(. ..

nunii nenbtilot

Slatul acrcditar poate

cand, Fi

left

a tubui sA motiveze hotererea, se

hnneze statul acreditaft ce seful sau orice alt membru al perconalului


bnatic at misiunii este percona non grata sau ce oice alt membru al
pnalului misiunii nu este acceptabil in acest caz, statul aueditant va
roma percoanain cauze ,au va pune capet func,tiilor sale in cadrul misiunii,
h caz. O persoane poate fi declarate non grata sau inacceptabih inainte

sjunge pe tetitotiul statului acreditar.


Dace statut acreditant refuze se execute sau nu execute inbun temen
paL 1 al prezentului atticol, stalul
lrranabit abligaliile care ii incumbe contom
percoanei
in cauze caltatea de membru
poate
se
recunoasce
rcluza
iclt ditat

it

al mlsiunii.

(,..)

lttlcolul

13

1. geful misiunii este considetut ce si'a asumat luncliile in statul acteditar


Cd inAafi ce si-a prczentat scriso te de acrcditare sau de ind?6 ce Qi-1
a
Qonunical sosirea si o copie a scrisorilot sale de acrcditare !99!]PZ9!98
l,l A.E.
e Z{antui
al slalului acn
a-e4itar sau oricarui att nrnister aslpLcbruia se va fi
;r ^-^t^.^ p*"tbliinlggargin
.t2h't a.tptlitar
se lie
c!!!e lrcbuie
trcbuie se
acreditat, rarc
^r,.ti-ii ih;a^)h in statul
burrE--pgnform
at lrcah in mod unifom.
' 2 otdi;;;-ezen-inii scrisoritor de acrcditarc sau a unei copii a aceslar
ora' sosiii gelului misiunii
data,si ora
.cisori este deteminad cle data,s

Attlcolul 15
Statele convin
(...

asupn clasei cercia tebuie se'i apa4ind gefii misiunii lot

Pncedura numhii membrilat misiunii diplonatice

Drcpt Dtplonatic si Consular. Sinteze penvu examen

Articolul

18
in fiecarc stat prccedutacetrebuie umate pentru ptimirea selilot de
kebuie sA lie unifoma faa de fiecarc ctasa.

Atlicolul 19
L Dace postul

ft

de doinla de a mentine si a deTvolta relatiile de prielenie carc


hxro Romania si Slatu/ de Tranzilie at Afganistanului am holerel se
pe hnge dumneavoaste pe domnul E G., in calitatea de ambasadot
dlnar Ei ptenipotenliat al Roneniei
dopli;a gatuntie ce domnul E.G., ph explie.nl? 9i. ?altPltle sale: y?
ilia ut6rliu ina"pmi,itin bune condilii a inattei misiuni pe care i-am
tlol-o va acliona astfel incet se se bucure de intrcaga dumneavoaste

de gef de misiune este vacant sau dace seful misiunii

impiedicat se-si exercite functiile,


fin.li^neaze cu tittu provizornt .. faa;t misiunii
insercinatului
afacei ad-intetim va ti no|ficat fie de cete selut misiunii, fie, in cazut in
acesta este impiedicat se face acest luctu, de cete M.A.E. at statutui
M.A.E. al statului acreditat sau oticerui att ministet asupn ceruia se va

convenif.
2. in cazutin carc nici un membtu al personatulai diplomatic al misiunii
este Nezent in slatul acteditaL un nembru al personatutui administrativ
tehnic poate, cu consimldmentul statului acrcditar, se fie desemnat de cei
statul.?creditanf pentru a qira afacerile administrative curente ale misiunii.

Si

lllncrederc.

pimiticu

bunevoind'
acoasa convingere, togpe Excelenla Voasta se il
parlea nea
din
spune
va
va
la
Iot
ce
acotdali increde;e si se dal crezarc

ileosebie atuna cand va transm e Excelentei


urdrite noastre de fedcire perconah si pentru prcspeitatea Statului
Tnnzitj e al Afgan istan ul u i.
Qt,vernutur Romenlei. cu

Prcgedinlele Roneniei

ANEXA 3
o)

a) Ceferea de agrcment

Sc soarca de rcchemate

Model

,,Ministerul Aface lot Exteme al RomenieiprczinE salutul seu Ambasadel


[numele statului] Ia Bucurcsti si arc onoarca de a solicita agrementul Guvemului

[nunele stalului] pentru acrcditarea donnului/doamnei [numele] in calitate


de ambasador ertraordinar si plenipotentiar al Romeniei in
[num;te statului],
ln anexe sunt prczentate datele perconale ale domnului/doamnei
[numel;].
Ministerul Alacerilot Externe al Romeniei prczina
prilej
pentru a
acest
fi
rcinnoi Ambasadei [numele statului] in Romenia asigurarca disiinsei sale
considenlii.
Bucuresti, [datal".

b) Scrisoarea de acreclitarc

Exemptu

lon lliescu
Prcsedintele Romeniei
Excelentei Sale
Domnului Hamid KARAI
Pte?edintele Statului de Tranzitje at Afganistanului

lon lliescu
Pregedintele Romeniei

Excelenlei Sale

Doannei Megaw SUMRNOPUTRI


Proqedintele Republicii Indonezia
Excelen6,
Deoarcce am hobret se incrcdinlez o noue misiune domnului D f', il
tn calilatea
nchem din functia pe care a indeplinila pe bnga Excelenta Voasta
dt Ambasador extraordinar si plenipotentiat al Romaniei
i s-au
Nutresc convingerea ce domnul D.T. a folosit toate ocaziile carc
penttu
mullumii
olotil pentru a transmite Excelenlei Voastte cele mai vii
seu'
mandatului
timpul
in
onont
bundvointa cu care lali
Folosesc aceaste ocazie pentru a reinnoi Excelenlei Voastre expresia
tontimentelot mele de 6time si statornice prietenie

lon lliescu
tueqedintele Romeniei

CURS 6

Funcliile $i octivitoteo misiunii diplomolice


Prccizdti prcliminorc
Misiunea diplomaticd este infiinlatd in
ig, delerminat de obiectivele de politice externd ale staiului
tari.lMaterializarea acestui scop presupune desfasurarea unui
blu de acliuni specitrce. st!!L!919
unll diPlomatice.

tl

.2. Notiunea de lultcte a misiunii diplomatice tePtezinie expresia politico'

cd acliunitor pe caie le rcalizeaze misiunea diplomatice in indeplinhea


acesteia - avend o sfere general5, conturata 9i determinaia si un
rl.ri.at de abstractizare. *_
b,1.3-] Activitatea

iioreti
0.1.4.

misiunii diplomatice desemneaza ansamblul a4iunilor


in exercitarea lunctiilor"

pe care le realizeaza misiunea dlplomatidr

in determinarea functiilor 9i activitellor misiunii diplomatice au fost

lo in considerare urmatoarele.q99lld9l449:

nplexlal relatiilor dintre slatul acreditant 9i slatul acreditar;


de misiunea diplomatice;
intervanite{intre cele doui state cu privire la tunctiile 9i
pe care le vor exercita !Lsj!!ffg,qfpQ[e!99.

Funcliile misiwii diqlomalice


18.2.1J

Reglementarea in Convenlia de la Viena asupra relaliilor diplomatice

ln 1961.

NOTi:
Articolul 3 din Conventie ptevede ca:
:
ri diolomatice gs!s!+
0/, Jnctiile mi siur
in siatul acreditar;
il a'-reprezenta statul acreditant
bi a oc;otiln statulacrcdiiar jnteresele stalului acreditant si ale celelenilor sdi,
limitele admise de dreptul intemalional;

ll-jEP+

Drept Diplonatic st ConsutaL Sinteze pentru examen

gD

Functiile 9i activitalea nisiunii dipbmatice

a oLce t?talive cL guvernri sralutJ, acredrtar;

a'nforma prin toate rilloacete t,.ire despre coldit;ite si evotrtiit!

eveni,re elor;n slalLl acredrar si a ropo4a

cL p-,u,,.

,"

gru",nri ,i"lrlU

acreditant
"."u",
pro'nova relaiile de pnere'l:e si a dezvoka relariije eLononi.e,
O,a
c I,lJrdle
,
sU rf,lrce tnhe siatul dcredttant si starL, .credidr,

2. Nici o dispozitie a prczentei Conventii


nisiunii diplamatice exercjtaLeg-tur"liitoryfil
@,Futd

d" enr."rur"a

din@fal

E?.

convenliej, sunt necesare urmdtoarele

PrecizAri:

-enumerarea funcliilor nu este


-exhaustive;
- in enumerare, s-a linut conl de important;traditionala
a fulcliilor misj
..
diplomaljce;
- consimtemantul pe care un stat ladatpentru
infiintarea misiu;ii reprezi
,pfga.::fr:-** 1 rdeplini cet purin functiite-enumeiare Oe ionveniief
- funcriile risiunii diptomatice sunt supuse translormdritor .terp;min,
d_g_glglulia retatiitor internationate

con6fro6r

b) Doctrina examineazd urmetoarele

Jgglalg_gryggiEgfgjispozitiiror

func-1ii

-lZ-

aie misiunii diplomatice,

conventiei:

" functia de reprezentare;


- functia de negociere;
- functia de observare si informare;
- funclia de realizare a cooperdrii internatjonaje;
-functia de prolejare a intereselor statului acreditant gi a cetetenjlor
acesluia

-6.2.1. Analiza tunctiilor misiunii diplomatice


6.2.2.1. Functia de reprczentare
k) Este co'rsiderdta in do.tina al, tunclid p ncjpate. primodial| a misjunii
diplomatice, avend in uedere faptul ce scopul esential ajllisiunii diptomitice
estAreqlgg.lgejgdqalgLq
G ,cd,/d ed conracreror orrctate
gila -fuLe_stqlut
tnt.e stdtul qcreoitant
acredildnt sif@tEo-iiai
si statut acreaii;
qlDesi serut de misiune este. ue onicei. ac.eOiiat pe i;noa setii-r;
r'lrsrunea diplomatic; 'ru rep'ezinta numaisefulstatuluisau guve.rulacestuia,
ci insusj slatui rcreditant.
Este de- retinut, de asemenea, faptul cd lunclja de reprezentare
opereaze
nu numai in rcpoft cu statul acrcditat, ci lad de taate statele.
c) Functia de 'epre,/entarc a misiunij diplomatice consta. in primul .iind, in
atestarea faplului cA statut acreditant este.l!lgMq1!g qCeqgqjqjlli[p]4ll
politic Lnterne
vife
iata pplilje,a
_--stdrutui acreditar
juridica a repreze;lariidr'pt-;;;;;ai;#;e taptut
ca misiulea
,. 9Narura
orpromatrca sI agentii d;plomalici sunt maldatari ai slaluluiacreditanl
,n slalul
acredilar

i.!l

cd
l tunclla de reprezentare are caracler general.ln doctrina se afirmd
t
toate
llln Bubsumeazd
erbfafF!rylrla!-q:+d
otmole in care aceasta se realiTeaze sunt multipl?:

v
Ftfllclparea la viata publicd a stalului acreditar;
rl
statului
acreditar;
ln
numele
iqocierea
r axprlmarea voinlei, punclului de vedere al statului acreditar, valorificarea'
Dlll lor, aperarea intereselor si promovarea imaginii acestuia;
r promovarea politicii stalului acreditant.
a,1,2,2. Functia de negociere
al Cot'slein apetarca intereselot statului ptoptiu prin incercarea de a pune
aaotd interesele ,tatului acreditat cu cele ale statului acrcditant, de a
punctele convergente ale acestot interese. in aceaste accepliune,
olorea apare sinonima cu diplomalia.
) Noqocierea se exercile de fiecare dah cend unul dinte cele doue state
io ln atentia celuilalt o anumife sugestie, intrcbarc, Nableme, reclamalie
ln acest sens, termenul de negociere este interpretat in sensul cel mai
Negocierile pot fi:

/ollclale - se realizeaze in numele celot doue stub 9i constituie un inceput


,ngaiament;
(sau consultai infotmale) - ptin care pe4ib ifisondeaze inbnliile
' otlcioase

de-ta Viena cu priv e la dlgryL!44teloll ca sefii de misiune.


puEri pent:u nes:ciele!
nevoi6 dd aeili-e
:i .c?nve!t:::/
'natica@jau
acreditant si statul acrcditar.
ventia

rea teYtutui unui lrctat bitatetul inte statul


Mlsiunea diplomatica are un rol important 9i a!!9igll{Ilgc,qluhegglirii
tlul lratat este trimise oj!919g3!!qgj!!q!1(ceea ce, i!I9q!I39!j,c, se intampld
la cete mai multe ori):i-naceste condilii, p9!qt!l9ulllji-pla!04Ee au rolql

- plggAti cadrul rundei de negocieri;


- sonda atitudinea statului acreditar:
. eEitua schimbul de proiecte de lext;
- p rticipa efectiv la naoaaiei, in cadrul delegaliei oficiale;

Lffi

rff H::Tl:::,':1i"',::'^1i:"",:x:':*xr

cu implicarea

(0 EsG necesar ca in pregatirea 9i destarsurarea negocierilor,


'mlilunii,
sb se urmeze anumite reguli (valdbile in ge.eral. pentru orice
nogociere, nu doarcele pudate de misiunea diplomaticA cu caracler permanent)'

Drcpt D;plomatic si ConsLiat. Sinteze penvu e^anpn

Cunoaslerea lemeinice, in profunzime si sub toate aspeclele a probl


care urmeaTa a face obiectul
Fratalului supus neoocieriLj in acesl r
misiunea avendLn rot foarte inipofraiit
Stabilirea obiectivelor ce urmeaza a fi atinse in nedocieri_ sugestiile
fiind relevante pentru aceaste etape. Astfel, obiectivele vor fi structurate p
trei categorii, ?n funclie si de informatiile primite de la misiune:
" obiiectiive lundamentale, care nu pol face obiectul unor concesii;
- obieclive secundare, care, in mod exceptional, pot face obiectul uno
concesii, dar numai pentru atingerea obiectivelor fundamentalej
- obiective de imporlante reduse, ce pot fi utilizate pentru a face o
unor concesiiln stabilirea obieciivelor se vor lua in calcul atet raporlul dintre puterea d
negoliere a statului propriu si cea a partenerului cat si contextul politic i
relatiilor bilaterale.
Obiectivele de atins vor fi consemnate in mandatul delegatiei, care va
supus spre aprobare instituljilor in numele cerora se neoociaze
!4!atul (
cdzul unui tratat inlre state - presedintelui, in cazul unuil-ratat inke giiEfre
primului-ministru elc.)
Realizarea unei convergente in cadrul delegatiei: este foarte important ca
membrii acesteia - intre care se afle si membrii misiunii- sd exprimeo aceeagl

necesar ca, in cadrul negocieritor, delegatia se nanitesle o atitudine


I{qL!p9du44a!ii. rabdare
si perseverenle, sd dea dovade de putere d;-coni/ing--ere si s5-afumenteze
lemejnic fiecare punct prezentat in cadrul neoocierilor.,
De asemenea, orice negociere va fi urmata de o eval{rare a rezuhatulul
alins si a perspeciivelor de continuare (cel mai frecvent consemnate intr_un
raporl, la redactarea c5ruia se iau in considerare si opiniije exprimate d
misiunel.
Functia de obsetuarc si informarc
(a) Aceaste functie operea?a in dublu sens: intormarea statului acreditant
cu irivire activilatea pe ptan intern si international di1 stalut acreditar si
inlormarea staiului de resedintA ql privire ta anumite aspecte relevante din
statul acreditant.
lnformaree statului acredilant are ca obiect:
.-.aspectele vietii interne ale statului acreditar (politic, economic, cultural,
juridic etc.)
- acliunile de polilica exlernalale acestui stat fata de statele jerte:
- actele stalului acreditar cu ielevanle rn,rela!iite bilaleratg
c) lvlisiunea dipiomatic5 are, de asemenda, rotut GiaOuie la cunostinta
statului acreditar acliunile sau mesurite luate de statut acredilanl care pot
prezenta interes pentru primul.

..

-Esle
Trexro
a, moderata si rezonabile. stlmanifeste lact,

f{f,j

Funcliile si activitatea misiunii diplanatice

hlllr]lllr do observare 9i informare cunoaEte anumite limitel


i Iroblemelor care poi face obiectul informaliei;
hur)ole prin care se pot obtine informalii: Convenlia de la Viena
h cI informalia poate fi oblinuu doar prin mijloace licite.
0oIBl(lorecd sunl mijloace licite: contactele oiiciale sioficioase, studierea
ll a colorlalte publicalii, contactele cu personalit5ti politice, contactele
m$rnbri ai Copului diplomatic etc.
g 4. Functia de rcalizare a coopererii intemationale

MlEl fea diplomatice arc rclul cle acultiva, ptomova, extinde sidivetsitica
ih rc stalul acreditant si statul acrcditar,
C{roDorarea intre cele doui state se poate manifesta pe diverse planuri:
t0lllk);

a{x

omic;

lullrrra;

ulIki.

lht tol din ce in cet mai ridicat it are cooperarea ecanomice' devenile un
llv in contextul fenomenului conlemporan al globalizbrii Astfel, misiunea
nlicd va contribui la:
h0llltarea conlactelor comerciale intre companiile staiului acreditant 9i
rlo statului acredilar;
alragerea de investilii in statul acreditant 9i identilicarea unor oportunitali
I to lnvesti in statul acreditar;
dnrvollarca cadrului jutidic bilateral in vederca facilit6rii schimburilor
rclale: incheierea de acorduri comerciale, vamaie, acorduri privind
orea si protejarea reciprocd a investiliilor, acorduri privind evitarea
lmpuneri s.a.
un
mijloc utilizat in vederea intaririi coopererii inlernalionale este prod)
vnroa, prin variate mijloace, a imaginii statului acreditant in statul acreditar.
0.?.2.5. Functia de prctejare a intereselot statului acrcditant 9i a ceEtenilot
liliar a) Protejarea intereselor statului acreditant reprezinta, de fapt, o
rlore sintelce a tuturor tunctiilor misiunii diplomatice
Proleclia intereselor cetelenilor stalului acreditant se realizeaza prin:
. oxercitarea de tunctii consulare;
" proteclia diplomatice.
b) Exercitarea de funclii consulare
A . 3 alin. (2) din Conventia de la Viena prevede ca:,,Nicl o dispozitie din
nnta Conventie nu poate fi inleryrctate ca intetzicend misiunii diplomalice
tcllarea lunctiilot consulare".

Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru exanen

Totusi, exercitarea functiilor consulare nu poate fi concepute in I


consimFmantului statuluj acreditar. Astfel, se admite ce lipsa rela!iilorco
cons{ituie un impedimenl in exercitarea de funclii consulare de c;tre o

diplomaljce.
c) Protectia diplomatica
Definitie: Prcleclia diplomalicd rcprczinle fictiunea iuridica prin
reclamatie sau un litigiu care opune un cetetean al statului acrcditant
acteditat este preluaE de statul de cefitenie, lransfomendu_se
recl amati e/l il ig i u i ntrc state.
Exercitarea protectiei diplomatice este supusA unor conditii:
1) actul prin care sunt lezale drepturile sau interesele cetdteanului
acreditanl sa rep'e/inle o violare a dreptului international
- norma de drept internaiional incdlcat5 poate fi:
- a unui tratal;
- cutumjare - regula standardului minim de tralament.
2) conditia cetateniei
- cetdtenia trebuie sA fie rea6 si elective (Caul Noftebohm, C.l.J,
-1
Exceptii de la aceasta conditie:
- membrii fo4elor armate gl a echipajelor navelor;
.- silualia protectiei functionale acordate de o organizatie internati
(Avizul consultativ ,?eparation lot lnjuries in Seyice of the Ij.N., C.1.J., 1
- exceptii consacrale prin tratate.
-in cazul persoanelor ju ridice, protectia diplomatice se acordd dupe
nalionaliatii, determinate pe baza urmatoarelor criterii:
- criteriul inregistr;rii si at sediului social (Cazul Barcelona Tmction,
1e70);
- criteriul controlului (nationaljiatea persoanei juridice
este delermina{
cetetenia actionarilor
J
- criteriul sediului real.
3) epuizarea ceilor de atac interne
- este necesar ca recursul intern se existe nu numajin drept, ci si ln
- esle necesar ca aceste cei de alac se fie efective, susceptibile
conduce la o solutionare a plangerji ceteleanului lcazul Ambat;etos, C',
1956)
4) regula ,,clean hands,'- este necesar ca incdlcarea drepturilof
intereselor ceteteanului statului acreditant sd nu fie rezultatul prop;ieicon(

majoritari);

ilicite.

6.2.2.5. Alte funclii ale misiunii diplomatice:


- adresarea de proteste;
- prolectia intereselor unui stat tert;
- in cazul nun,tiaturji aposlolice functii ecleziaslice.

Flnctiile
6.3 -

Qi

activitatea misiunii diplomattce

Activitoteo misiunii diplomdtice

rrhlunii diplomatice se desfesoara in doua directii: in relalia cu


nl !l in relalia cu statul acreditar-

tlh

cu statul acreditant

{iu statul acredilant, activitatea misiunii se concretizeaz5 in


llrlllrotiuni din partea ministerului afacerilor externe 9i elabotarea
dc c5tre misiunea diplomaticd.
lunlle sunt diective date de ministetul alacerilor extene al
rtnl agentului diplomatic in scopu! de a4 face se cunoasce
wfui seu in ceea ce prive1te misiunea ce utmeaze se o
$ pentru a-l indruma cu privirc la conduita ce o va utmatllh pot fi scrise sau orale, secrete sau ostensibile.
lg au rolul de a informa guvernul statului acreditanl cu privire
dornorsurilor inkeprinse in baza instrucliunilor.
ul do vedere al regutaritdlii lor, pot ti ordinare si extraordinare;
do vedere al continulului lor, pot fi descriptive, narative sau
nlcarea inlre misiunile diplomatice si rninisterul afacerilor externe
,A prin mijloace specifice: telegrame {prin care se comunicd
()1lractgr secret), infograme, radiograme sau comunic5ri fax (prin
nlcd informatil fare caractersecret), serviciu' de curier diplomatic
lo pot lransmite originalele unor documente, materiale cu un volum

llc')
htla cu statul acreditar

flrl diplomalic esle acliunea desfeFura& de o misiune diplona ce


statului acreditat in scopul de a indeplini tuncliile qi sarcinile
lncrcdintate de statul acrcditant.
lo diplomalice pot fi scflse, otale sau mixle
a ciiplomatice sunl comuniceri oficiale trimise de o misiune
n nislerutui afacerilor exlerne al statului acrcditar 6i invers, care
li oryanului care le transmite, fiind rcdaclate intr-un anumit stil

vorbala este o comunicare scrise, ce emane de la misiunea


rau de la ministerul afacerilor externe al statului acreditar.
td la persoana a lll-a,9i cuprinde formule tip de inceput 9i de
l (,Ambasada... prezinte salutul/complimentele sale M A.E. 9i are
dt a.l comunica..."). Pe ea se aplice sigiliul Ei parafa (inilialele) De
oa obiect probleme de importanle secundara, dar poate ii folosite
ptoblomele mai irnPortante.

Drcpt Diplonatc si Consular Sinbze pentru examen

Functiile Fi activitatea misiunii diplonatice

2) Nota semnate este un document solemn, adresat miniskului a


externe sau personal seiului de misiune. lncepe cu o formuld tip (,,Domn
Ministru" sau ,,Domnule Ambasadol') si se inchee cu o formul5 de poli
(,,Prjmiti, vd rog, Domnule Ministru, asigurArile inallei mele consideratii,,);
intotdeauna semnatd de expeditor.
3) Scrisoarea personald are un caracier maiputin protocolar decat n
semnatd si este folositS pentru comunicari carora li se conferd ca
personal.
4) Nota colectivd este o not5, cu caracter solemn, adresate unui g
de reprezentantii mai multor state, care au de comunical in comun observati
lor.

5) Notele identice si notele paratete sunt nole cu acelasi conlinu


in mod sinullan de mai mulle misiuni.
6) Aide-mdmoire este un document folosil in mod curent paralel
demersul oral care are ca scop se prezinte succint aspectele unei anum
preze rlale

probleme pendinle intre doue slate, se expund chestiunile discutabile si


redea in scris punctulde vedere alstatului respectiv. Documentul emand,
regula, de la misiunea diplomaticd sieste adresat mjnisterului afacerilor exie
alstatului acreditar. Nu esie semnat. nu
curloazie si poa
data emiterii.
7) Nota circulard este o notd cu continut identic inaintate de m
afacerilor exlerne mai multor misiuni acredjtate in slatul de resedinte prj
care se comunica o pozitje, se solicite sprijin penlru o candidature a statu
acreditar etc.
8) Memorandumul este un document cu intrdbuintare limitata. similar
forma aide-memoire-ului, dar mult nai complet din punctul de vedere a
continutului.
9) Ultimatumul reprezintd o not5 sau un memorandurn prin care guvernul
sau reprezentantul diplomatic prezinte conditiile as!pra carora statulin numel6
ceruia se face declaratia irslbfe,.de obicei, ultimatumul implic5 amen
cu anumite m5suri indreptate impotriva statului ceruia i se adreseazd in cazul
nesatisfacerii ceredi. Ultimatumul conline o cerere expresa pentru un respuns
prompt si categoric Fi, adesea, se fixeazd un interval de timp pentru remiterea
respunsului.

Bibtiogrotie obtigolorie
l.M. Anghel, Drcpt diplomatic si consular, Ed. ,,Lumina Lex", Bucuresti, 1996,
p. 119,148;
A. Boncioq, Drept diplomatic,
Bucuresti, 1997, p. 91-103.

de lq Vieno cu privire ld reloliile diplomdlice


lrrld lo 18 oprilie l96lj rotificotd de Romdnio prin Decretul
1968, publicotin B, Of, ol R.S.R,, porteo l, p, 89)

, l'ntcliile misiunii diplomatice constau in special in:

rcWezenta statul acteditant in statul acrcditat:


octoti in statut acrcdikr interc'ele statului acreditant si ale cetelenilot
ln ltrn ele admise de drcplul international:
A duce tratative cu guvernul slatului acrcditar:
A lnforma pin toate miiloacele licite despre condiliile si evoluliile
in statul aaeditar si a rapoia cu ptivire la aceasta guvernul
I acredilant:
F
al prcmova relafiile de pietenie si a dezvolta rcla.tiile economice, culturcle
intrc statul acrcditant si statul acrcditar.
Ntci o dispozitie a prczenlei Convenlii nu poate fi interyrebte ca
d misiunii diplomatice exetcitarca tunctiilor consulare.

I,

EXA 2

Conevoro, ltolio c. Peru, Curteo Permonentd de Albilloi,


llnlo din 3 mdi l9l2 - sintezd L.t 12 decembie 1880 Guvernulperuvian a Womulgat un decrct in vittutea
au fost create la 23 decembrie 1880, libramientos - bonui de da6 la
| - in favoarea sociefi,tii ikliene JosE Canevaryi Fii, pentru suma de
O lie ste ine patibite la diferite scadenfe. Difercndul s'a nescut din taptul
acoste banui nu au fo* p6tile de Guvernul peruvian la scadenlele fixate
Canevaro htel a decedat in 1883, societatea fiind preluaft de cete fii
Guvernul peruvian a phtit, pAne la acest moment, un acont de 35000
gocietatea Canevaro a existat pene in 1900, cend a lost dizolvate h
moment, bonu le au trecut asupta lui Napoleon 9i Carlos Canevaro,
atthloni italieni, Fi lui Ralael Canevaro, frctele acestoa, cu duue cefilenie
tlland qi peruviane, a cerui cedlenie italiane era contesha de Peru.
ln afara chestiunilor tegate de cuantumul sumeidatorate, ptoblema iuidice
Oo a prezentat un interes deosebil a fost: poate ltalia se exercite prcteclia
Clltlomatice asupta lui Rafael Canevarc, ca cete9an italian?

Drept Diplonatic si Consutar. Sinteze

Functiile qi activilatea misiunii diplonatice

pentu examen

in ceea ce priveste determinarca ceteteniei efective in caz de


ceatenie, in scopul de a sfabili dace ftalia en indrepte E se exercite
diplofiatice asupra lui Rafael Canevaro impottiva statutui peru, Cuttea
constatat umebarcle elemente de fapt:
- pe de o pafte legea italiane in confomitate cu carc s-a attibuit cetett
Iui Rafael Canevarc (art. 4 din Codul civit itatian dend exprcsie rcguijj
sangvinis);
- pe de alte pafte, Cuftea a relind ce Rafael Canevarc a actionat lh
numercase ocaziica ceteban peruvian, aat prin depunerca candidatu i pentn)
Senat (in conditiile in care cetebnia peruviane era o condilie sine qua non
p-enttu depunerca acesteicandidatu
), cet si ptin acceptarca funcliei de Consul
Aeneral al Republicii peru in Olanda, dupe obtinerca aprcbe;ii cuvemutul
peruvian si a Congresului acestui stat.
Punend in balandcele doue ebmente, CutTea a afitat ce RafaetCanevaro
est mai stens legat pin bgetuta de cetebnie de peru decet de ltalia.
Cuftea a aretat ce, in prczenta acestui caz de duble cedtenie, Guvenul
peruvian are dreptulde a-lconsidea pe RafaelCanevarc ca ceblean peruvian
si de a ignora calitatea acestuia de cet^tean italian. prin umare, solicitarca
Italiei in ceea ce p veste persoana tui Ralaet Canevarc a fost dectatatd
inadmisibih, Cuftea judecend doar situalia cetorlalli doi fnti Canevarc.

qERMANENTA DE JUSflltE INIERNATIONAA


CAZUL PRIVIND CONCESIUNILE MAVROMMA\IS
- sintezo -

cuptEA

Difetendul a aperut intre Grccia si Marca Britanie, primul stat soticitend


oblinerea de rcparalii pentru atingerile aduse unui ced,tean at sdu in patestina
la acea epoce afla6 sub mandat b tanic. Degi diferendut aperuse inilial
intre un paiicular gi un stat (intre Mavrommatis si Marea B tanie), cuvemul
grec si-a asumat cererca nationalului seu, asffel incet difercndut a intrat intr
o noue hze, devenind un litigiu intrc 6tate.

Problema principa6 pe care Curtea a examinat-o a fost: atunci cend un


stat preia plengerca unui na,tional al seu, et exercite un dfupt at percoanei
protejate sau un drcpt ptopiu? De d'punsul la aceasE intrcbate depinde
insugi fundamentul jutidic al prctectiei diplomatice.
Examinend acea'E chestiune, Cuiea a atebt:,,E6te un ptincipiu elementar
al dreptului intemational faptd ce un stat are dreptut de a-si ptoteja nationalii,
carc au
prcjudicii de pe urma actelot contrcre dreptului intenational
'ufeit
comise de
alt stat, de Ia carc nu au putut obtine rcparatie pin ceile de tecurs
interne. Pin prcluarea solici6tii unui national si prin rccurgerea la actiunea

lhll liau la ptocedui jurisdictionale intemationale in numele acestuia,


ax tcilA, in rcafiIate, un drcpt propriu - drcptul de a asiguta, in petsoana
tltt sat. respecbea rcgulilot dreptului inletnalional .
wnnrc, Cuftea a atebt ca fapld ce diferendul s-a nescut din atingerca
ht c\tre slat unui intercs pivat nu prezinte rclevante din punctul de
nl admisibilitdtii cercrii. oda6 ce un stat a prcluat cazul in numele
nelktml al seu in lala unei instante internationale, in fata acesteia
'talul
ahttJutul rcdamanl

CUR\EA INTERNAIONALA DE JUSTIIE


CAZULNOIEBOHM

,llwlia

de fapt

Pthlclpatul Lichtenstein a intrcdus o cerere in fala Cu4ii Internalionale de


, soliciand obligarea Gualemalei la plata unei despegubki pentru actele

(Daliona zeri) comise in 1943 impot va lui Ftiedtich Nottebohm,


lsln al Lichtensteinului cu rcgedinla in Guatemala (prin acotdarca
d ip lo m atice acest u i cef elean ).
Nollabahm s-a neecut la 16 septembrie 1886 Ia Hambury, fiind cealean
nn. in 1939 a cerut naturclizarca in Lichtenstein, obtinend cetebnia
sta| fefi a pietue inse cetepnia gemand.
Aht 1905, rcQedinla sa a fast in Guatemala, unde se acupa cu afaceti. A
se mentine bqetutile cu Germania, ceEbtind rclativ des in acest
I lnlre 1931 9i 1943, a efectual cebva scurte vizite in Lichtenstein, la

Il

bb

seu.

Legeadin Lichtenslein rcferitoarc la cetebnie din 4 ianuarie 1934, prcvedea


rcferitoare la oblinerca cefileniei, printrc carc 9i rczidenta timp de 3
po tetitotiul statului. La 9 octombie 1939, Nottebohm a solicitat acordarca
,tlhfeniei Principatului Lichtenstein, solicitend dispense pentru perioada de
Epdin6 cle trei ani, Hft a indica inse motive prccise carc l-ar fiindrcp6lit la
ttisasE dispense. Obtinend paraport al Principatului Lichlenstein, Nottebohm
I oblinut la 1 decembie 1939 vize de h Consulatul General al Guatemalei la
autich, rcvenind in Guatemala in 1940.
Guatemala a sustinut ce cererca Lichtenstein-ului era inadmisibile, intrucet
th1llutul ctiteiu de acotdare a prctecliei diplomatice este cedlenia rea6 qi

abctve.
Lichtenstein a sustinut ce Guatemala a rccunoscut implicit cetdtenia lui
Nottebohm in 1941, acotdand vize acestuia. De asemenea, Lichtenslein a
tuslin./ ce naturalizarea a losl conforme cu dreptul inten, deci opozabih
a,lorlalte state.

Dtept Diplonatic si Consutat. Sjnteze pentru


exanrcn

Functiile si activilatea nisiunii diplomalice

Hoftnrco Cutii

(l.C.J. Reparts t9SS, p, 4)


(...)

. ,,Pentru a decide asupra admisibilitdtii ceretii, Curtea trcbuie se sb


dace cetebnia acotdad tui Noftebohtn ae
tiecntenstein piii nai
care a avut toc in circumstantele descnse
mai sus. poate ti nvoc.,tairioo
cua.tematei. daca confera Liechan.tein-"1;;
; ;:;;;;'Zii;;;,
ptotectiei diptomatice asupn tui Nottebohm
ii da dreptut sa sesizeze Cuttea a) pnvre ta a
anum a chestiL
?:::?:r:1.
I,egale
de aceash persoani. in accst sens,
Liechtenslein a afimat ,.ptincipala prcbtema
"orriti"rrt
este daca
dobendirca .Fht.
Liechtenstein-utui de cetre Nottetinm tretuii
t?-yr",: este in ptincipiu adeverata, aoua
::::1::::1":d
necesare: in primul rend, recunoasiere. nu
este necesate penttu
p?::* admisibirit;ba prezentei cereri; rn a aiirea aiJ,toa
t
2"-"li:!?
s-e pune prcbteha rccunoasteii
de ceie bate
ir_Zi
iZ'iL
Guatemala
"t
i$i.ptopune se depeseasca stetu prcbtemetor
asupta
,.-Py,n"1ny
treoue
sa decicld. si anume dacA cehtenia acotdata tui
Noi;;;;
o bazA tundtca pentru a tustifica actiunea introdusa
in tata
.9:t::l:tui
tmpovtva
Guatemalei.

;;1,{;;;
;;";;;; ";;;;r"i;i;,

i:ii.iiZi

;;;;;;;;;;;;;i;Z:1,
jiiii tiii

::::!:,

"ititi,

t:::;r::::*,:::,,y::rtur,

ca otice stat suvetan, se rcsbmenteze p

y:::,!.:3!?jt:, "?11t1,,r1 rereritoarc ta aotanaiiei cetiteiiei ;";;";;,f;i;h


e
pri n act at o rsa; ;;;l; ;,- ;;;;;;;;l
1i.e::l?, ::ei:ni gg aeaBliz4la
;;^i;
ste n e cei i s a se a a e ;t,; ; ;" ; ;;;p;
;i
;
;
;;;:;
;
:,:;t
?
::f
::::
!
:,'
:?::
i;
!
:e
t::1,:^?!y!t:" ttmi:ari as.upm rio",tayii ii-i"ia"7f,iJ!t'Z;;7;i;;.-;;:t
"

::l: :::i:::-l::!y:l
::::^.:::!!t
ll:.*|e,
;,re,i";;;et";;;;'

ub,"i

efectete imediate.
na"iingu-t" ei, inniiu
sinsurcte
erecte,
in
s"t
aiiiiiii,i"7,"lr
";;i;i;;i:':;";;i::i";:::1""3:'",::l:"#":i:::,,:.j

ii

a conlerl
acordaa drepturire Fi
l?::?:::?:::
=;:s,talului in cauzd
:! Ie!?stprcvede penh; prcpnt cehtent.
al
"a,,s"ti,r"
(... )
Dar chestiunea asuprc cereia Curtea este
chemate sd decida nu este una
lega.te de drcptut inten at Liechtenstein-urui.
N" a"pnai
t.Eiiifi'"rr'lZ
decizia inteme a Liechtenstein_ului daca acest
stat este indrcpdtil sa exercnc
ptolectia diptomatica in ca,,ul de faa. penlru
a
;;;,i;'Z
nt,roctuce o cerete in tata Cutti;. ptobtema
"*r;;;p;;;;;;;,"
lrebuie
ptasil

piiiii ii"i,ii,i",,

ii

n'"iiiriiit"t

intemationald olete nunercase exempte de


acte indeplinite de
-.Pra;tica
cete
6tate in exercitarea jutisdictiei interne care nu au
in mod necesat si

,htt:!o juridice pe plan intenational, carc nu sunt in mod necesar 9i


qxvnbile unortefte state sau carc le sunt opozabile numaiinanumile
atht cnzuL de exemplu, a unei hoaati judecebresti prcnuntate intr-un
,n dorcste a fi executate in aft stat.
uwh o atuitrale au examinat cazu de duble cedtenie, in cate se
Fnhlona exercia i protecliei diplomatice. S-a acotdat preleinq

toalo giefeclive, carc, in confomitate cu situalia de fapt, este bazate


rl pulernice intre persoana in cauze gi statul a cerui cete9nie este
dlacutie. Sunt luati in considerare dileilifactoti, impoftanta lor vaiind
lrn cnz la altul: rcgedinla obignui6 a individului in cauze esb un factor
I dat mai ttebuie luati in considenrc si alte aspecte, prccum sfen
sale, bgeturile de familie, pafticiparea la viata pub ce, atagamentul
lnl pentru statul respectiv, eventual carc este tmnsmis copiilot etc.

Iti.

ail tendin6 prevaleaze si in doctrina de drcpt internalional 9i in

Dteptul intem al statelor rellecta aceasa tendinq, inter alia, atunci


t:i dllioneaze dobendirea cefileniel de existenta unei legetuti, care poate
ln coea ce priveste scopul sau natura sa, inse care este constante la
.la principiu. Legea din 4 ianuarie 19U a Liechtenstein-ului este un bun
I in acest sens.

?tAclica anumitor state carc evite se exercite protectia diplomatice in


unei persoane care a dobandit cetdlenia pin nalionalizare, atunci
nceasta, pin absenF indelungaa, a diminuat legetu b sale cu lara
M mai reprezinte decet sbtul fomal de cetetenie, evidenliaze punctul
vddorc conform ceruia, pentru a putea li invocafi impotiva unui alt stat,
ia frcbuie se corespunde situatiei de fapt.
Arcsle conditii rccunoscute de dreptul intematonal pentru opozabilitatea
loniei nu sunt incompatibile cu faptul ce dreplul internalional lase la
udinea tiecerui stat posibilitatea de a edicta regulile rcferitoare Ia
dhea ceateniei.

poab se invoce faptd ce nomele pe carc lea anis il indrepalesc la recunoasterca bgetuii de cedlenie de cdtrc teft,e
tlAlo, decet dace a aclionat in confomitate cu scopul genercl de a realiza
Jonfotmitate intre legetura juidice de cealenie Fi legetura factuale oiginare
lnlrc cealean gi stat, care ptesupune gi ptotejarca cealenilor impotiva unot
htlo state.
ln confatmitate cu ptactica stateloL cu sentintele abitrcle 9i opiniile autoilor
do specialitate, cedtenia este o bgetud iutidice avand h baze un fapt social,
ln atasament, o conexiune o ginare de exislenfe, interese si sentimente,
lmprcune cu existenta unot drcptuti si obligatii reciproce. Cefilenia constituie
o
asupra cercia este confe te, fie prin
Po de afte pafte, un stat nu

Functiile si activitatea midunii dlrnatice

Dtept Diplonalic si ConsulaL Sinteze pentru examen

lege, lie prin decizie administtafive, este mai lega6 de populatia statului da
celelenie decet de populatia o carui alt stat. Dace cetebnia este acotdate da
un stat, acesta va avea dreptul de a o invoca impottiva unui alt stat
dace cefilenia constituie transpunerca in temeni jutidici a bgetuii
cu statul rcspectiv.
in condiliile in care acesta este cite ul pe baza ceruia un stat poate in
ceElenia sa pentru a putea exercita protectia diplonatice sau pentru d,
introduce o acliune in fala unei instanle intenalionale, Curtea trcbuie sq
detetmine dace ce6lenia acodad luiNoltebohm pnn naturalizare
acestot citerii sau, cu alte cuvinte, dace bgeturc lactuaa intte Nottebohm gl
Liechtenstein in petioada antetioad, concomitena sl ulteioare naturalize l
aparc a fi sulicient de stanse, apare a fi prepondercna in compatatie q)
orice bgetuft inlrc Nottebohm si oice alt stat, astlel incet ce6tenia se fb
reale si efec ve, expresia juidice exac6 a unui lapt social, a unei legetud
care a existat inainte a cep^ht ulterior lorne iuidice.
(...)
Se pune intrebarea: in momentul naturalizeii, Nottebohm apare mai legat
prin tradilii, rcsedinte, intercse, activiteli, bgetui de familie, intentii de viitot
de Liechtenstein decet de orice alt stat?
Faptele esentiale sunt umebarele:
Ladata la carc a solicitat naturclizarca, Nottebohm fusese ceteban getman
din momentul nastetii. A menlinut bgetu b cu membtii familiei carc au Emas
in Gemania si a avut intotdeauna bgetuti de alaceri cu lara sa.
Noftebohm isi stabilise rcgedinlain Guatemala de U de ani. SLa continuat
activfte b in acest stat. Pincipalul spaliu al intereselot sale eta aici. La scud
timp dupe nafuralizare, s-a reintorc in Guatemala, care a temas centru
intereeelot gi activi6lilot sale. A remas aici pene h expulzarca sa ca urmarc
a mesu lot de rezbol in 1943. A incercat ulte or se se intoarce, Guatemala
rcfuzend inse admiterea sa. in Guatemala se aflau, in aceta1i timp, mai mutli
menbti ai familiei sale, carc au aclionat pentru aperarea intereselot sale.
Pin contrcst, legetu le sale cu Liechtenstein-ul sunt extrcm de rcduse.
Nu avea nici domiciliu, nici rcgedinq prelungi6 in acest slat in momentul
intrcduce i cercii de naturalizarc: cererca demonsteaze ce vizita sa avea
carcctet tempow, prin faptul ce s-a solicitat ca procedurile de acordarc a
ceElenieise fie iniliate sifinalizate lereinarziere. Nicio intentie de stabilirc in
Liechtenstein nu a lost demonsttate in sepfimenib, lunile, anii carc au umat
naturclizetii - din conte, s-a intorc in Guatemala la toafte scutl timp dupe
natutalizare Fi a manifestat intentia feme de a remene acolo (...).
Faptele demonslrcaze in mod claL pe de o pafte, absenta oric4rci legdtuti,
a oicdrui atasahent intre Noftebohm si Liechtenstein $i, pe de al6 pafte,
existenla unei legetui stense si de lunge duate infte acEsta si Guatemala,

care nu a fost in nici un fel diminua p n acotdarca ceteEniei


lnr$lein"ului. Natualizarea nu s-a fundanetret pe o legetud prcalabi6
Lllll onstein-ul, si nici nu a modificat modulhviale al persaanei cereia

IIil

logl acordate fere respectarea conceptuh)lM

ce6lenie recunoscut in

lllle lntenalionale.

Netualizarca a fost solicihft nu pentru $apul de a se rccunoa|te


rcnla lega6 a lui Nottebohm la papulaliaiechtenstein'ului, ci penttu
h\lropdli pe acesta se inbcuiascd calitalea!, de ceatean al unui stal
nt cu cea de cetelean al unui stat neutru, singutul scop de a obline

Liechtenstein-ului si nu pentu a devenibqat de tradiliile, interesele,


si a-si asuma obligaliile - altele dedlcele liscale - si exercitarea
tllot confeite de statutul dobendit.
Qualemala nu arc nici o obligatie de a rccw' te cedtenia acordate in
ttllel de cicum'tanle. Pin umare, Liechtenstdr"ul nu este indrcpdlit se
atlltldtt prcteclia sa asupra lui Nottebohm in rapanr,u Guatemala siso citarea
n, ponlru acest motiv, trcbuie calificafi ca inaht ibiE.
de viate

(,..

Penlru aceste motive, CIJRTEA, cu unsprezeft votuti conta trci, dedare


ttl corcrea inainta6 de Guvemul tuincipatului Li itenstein este inadnisibile "

CUPIEA INf ERNAfl O NAG N JU SNflE


TPACIION, LIGHI AW POWER COMPANY:
BARCELONA
CAZUL
BELGIA

c.

SPANIA

Situatia de lapt

lnliinqte h 1911 in conformitate cu prevedetl|legii cana!1iene, societatea


Bdrcetana Traction Light and Power Company t@a ca obiect de activitate
lumizarca de energie eleclice pentru o tegiune ivotanta a Spaniei. In 1948,
o tnstanle din acest stat declare, la ceretea a trercditoti spanioli, lalimentul
,ocieatii, bunuile lilialei fiind puse sub sechest$] consiliul de administalie
dos tuit. Dat fiind faptul ce majoitatea actionarit erau de cealenie belgiane,
lcest stat a efectuat numeroase demersuti ln fihrea asigurerii rcspec6ii
drcptuilor cetepnilot sei. Esuend negocieile, ldgia inttoduce o acliune in

lata Cuftji, dat igi retrage cererca ln condiliilehcare au loc noi negociei
Cantlictut neliind solutionat nici de aceasd dald, BtJgia introduce o noua cercrc
Drctinzend repararca prcjudiciului sufetit de ce Enii sei.

Drcpt Diptonatic si Cansular. Sinleze ppntru p^anen

Funcliile Fi aclivitatea misiunii diplonatice

Holdroreo Cufii

trt bab ce compania are peBonalitate iuidice distincE, o atingerc

t:rt)paniei cauzeaze, pe cale de consecinte, prcjudicii Fi actiona lor


t lrpld ce aat compania, cet 9i actionarii, au suferit anumite daune, nu
l pl ce ambii au dreptut de a solicik compensatii Astfel' atunci cend
actionarilot sunt atinse ptintr-un act asuptu companiei, aceasta din
pl,lo cea cate trcbuie sA declanseze actiunile prccesuale adecvate.
tljttl entidti au de sufeit de pe uma aceluiasi act' numai uneia dintre
rnpanial i-a fost incebat un drept.

(l.C.J. Reports, 1970, p. 3)


(...)
Atuncicend un stat admite pe teilotiulsau investitti stretne sau natio,
stat. persoane lizice sau juidice, eleste oblgat sa ertinda asupn
prolectia legilot sale si se isi asume anumile obligatii rcleritoare la tratamen
pe care li-l va acorda. Aceste obligatii, totusi, nu au carccter absolul
necondilionat. Este necesare, in specjal, realizarea distinctiei intrc
unui.slat tab de camunitatea jntenationale ca un intreg sj obtigatiib n;s
vts-a-vts de un alt stat in domcniul protectiei diplofiatice. prin nalura
primele obligalii intercseaze oice stat. Din pe8pectiva impoftantei a
in cauze, bate stalele pot avea un interes in rcspectarca acestot
acestea sunt obligatii erga omnes.
,.33.

aiallui

il $lluatia este diferifi dace actul in cauze esb indrcplat dhect impotiva
evide ce drcptul intern confete anumite drcptuti
l n or acfionailot. Estedifeite
de cele ale societalii incluzdnd dteptul la
l

(...)
35. Obligatiile ate cerct conlinut este legat de prcteclia diplomatice nu
pafte din aceasE categorie. Nu poate fi iustinut, in ceea ce piveste
o a!
de obligatie, intt-un anumit caz, ce bate statele au un intercs in
acesteia. Pentru a introduce o cererc in justitie rcferitoarc la incetcarea
astfel de obligatii, un stat trebuie mai inhi se stabiteaice existenta drcptulul
seu de a actiona astfel, rcgulile de drcpt intenational in acest do;eniu avend
in vederc doue posibifteli.
Ptima este aceea in carc stat peret a incelcat o obtigatie faa de att stat
in ceea ce priveFte ceatenii acestuia. A doua este acee; ce numai pattea in
tauoarca care-ia este datohta o obligatie internationale poate ridica o pbngerc
teleritoarc la incdlcarea acesteia la sevedea cazut Reparatiipentru prejud;ciile
suferite in setuiciut O.N.u., Aviz Consuttativ, LC.J. R;p. ig4g, p. isl).
In cazul de fale esle esential se se stabiteasce dace pietderile suierite
de
actionarii belgieni aicompaniei Barcelona Tnction au fost consecinta incebe
unor obligatii ale carq beneficiari erau acestia. Cu alte cuvinte: a ist incebat
un drcpt al Belgiei rezultat din faptd ce cedtenii acesteia au sule t o incebarc
a drcptutilot lor ca aclionai ai unei companii carc nu are nationalitatea
belg!ane?
36. Astfel. eristenla sau inexistenta unui drepl- apa inand Belqiei si
recunoscut de drcptul intemalional, estedecisiva penttu sotulionarca pro;lemei
capacifitii ptocesuale a Belgiei [...].
41. Conceptul si ,ttuctun unei societet cu tespunderc limihd este
fundamentad pe o distinctie ctaftintrc entitatea separute pe care o reprezinte
compania si peBonalitateajuridice a actionarilor. Separarca bunutilor;ociedtii
de cele ale aclionarilot este o manifestare importanb a acestei distinclii.

(...

lonarilot. carc sunl

lp|dt dectahl, dreptul de a participa si de a vota in adunatile geneale.


I (le a prid bunui ate sociehlii in caz de lichidarc. Cend unul din

lo individuale directe este atins, actionatul are o cale independen6

Guvernut betgian prctinde ce acliona i, cetepni belgieni' au sule l


nllciica siconsecintea actelor ilicite ale autotialilor spaniole si, in special,

,ll.

xiltwile companiei Barcelona Traction, desi nu au incelat se existe, au


a sustind ce aqionarii
t gilte de orice con\inut economic real. in consecinle,
un drcpt independent de acfiune, defi actele cu privire la care s-a fomulat
rea enu indrcptate impotiva companiei ca atate Astlel, ptoblema
se reduce la laplut dace esb tegitim se se identitice o atingerc aduse
trilot companiei, din cate rezulte un prciudiciu adus actionatilot, cu
rca drepturilot lor diecte.
(...)
!)1. Pe ptan lntenalional, Guvemul belgian a avansat teza conform cereia
inadnisibil a se nega drcptul statului de cetebnie al actionatilot de a
prcleclie
diptonatice in speciat pe motivul ce un alt stat poseda un drcpt
tlrtl
llar in ceea ce ptiveste compania. In drcpt sttict, aceaste Iomulare a
aolk)iledi Belqiei de jus standi presupune existenla insufi a drcptului care
nacosite afidemonstrat. De fapt, Guvemulbelgian a arebt in rcpetab Andui
0A u existe o norme de drept international care se inbrzice sbtului de cetelenie
ll ttclionatilor drcptut la proteclie diplomatice exetcitat in scopul de a obline
npanlie pentru un act itegat comis de un alt stat impottiva companiei in carc
lioqtii aetin acliuni. Astel, prin indicarca laptului ce nu existe o notme de
drcpt international carc se nege acest drept' se pune in evidenle un fapt
uorcspondent, releitot Ia inexistenla unei norme de dtept internalional care
tlconlere un astfel de drept in mod exprcs statului de cefilenie alaclionailor'
52. Este posibilca drcptul intenalionalse nu prevade regulispeciale pent'u
nnumite situatii. in situalia de fapt concrea compania impotiva cercia se
iustine ce s-a comis un act ilicit este in mod cett titulara unui drept, in timp ce

,lt
ll

Dtept Diplonatic si Consular. Sinteze pentru exanen

aclionarului nu ii este rccunoscut un a,tfet de drept. Astfel, pozilia


se bazeaze pe o reguh in acelasitimp de drept intem si de drcpt in
in ceea ce p veste percoana aciionaiitor, in timp ce dreptut inten ii
anumite drcptuti, suntem in prczen,ta unei teceri a dreptului intematl
Aceaste tecere cu grcu ar putea fi interprctale in favoarca actianarului.
(...)
55. Cuftea va examinain continuarc motivele pentru care at fide con
ca inaintarea unei cercti de cete Guvefiul belgian in numele actiona
ceteleni ai statului seu, at putea fi justificaE.

(.)

64. Astfel, este necesare studierea a doue situatii pafticularc: cazul in

compania ar fi incetat se existe si cazul in care statul de nationalitate


companiei nu avea capacitatea de a actiona in numele acesteia.
65. In ceea ce p veFte p ma
Cuttea observe ce socie
'ituatie,delinute in Spania, iar in
Barcelona Traction a piedut toate bunudle
a fost supuse rcorganizeii, fiind numit un administatar. Este admis in
comun
din punct de vederc economic conpania este prcclic paralizate.
^ce
66. ln oice caz, nu se poate sus,tine ce perconalitatea ju dice a companlg
a incetat se existe, sau ce a pierdut capacitatea de a actiona ca o
distincd. Ea nu a devenit incapabia in dtept se ili aperc drepturite sale Fi
cele ale actiona lot s4i. Astfel, o situatie linanciad prccard nu poate
echivalate cu pietderea personafih,tii jutidice, aceasta liind ipoteza tuate
considerarc: numai statutol jutidic alcompaniei este relevant, nu 9i sltuatia
economice sau posibilitatea de a deveni ,practic defunctd" - o fotmularc
care s-a bazat un aryument, dat carc nu ptezinte prccizie juridice. Numal
situatia disparitiei jutidice a companiei, actionarii isi pierd posibilitatea de i
actiona pentru a obline anumite rcmedii ptin intemediul companiei; nunal
cazul in carc ar fim pivali de o asemenea posibilitate, s-at pulea naste un
dtept independent de actiune pentru ei si pentru statul lot de ceatenie.
67. in cazut de fafi, Barcelona Ttuction se afle in rcoryanizare in statul
inregistrcrc. Depafte de a rcprczenta incetarca sociefitii sau a drep
sale, aceasfi situalie denofi faptd ca dreptu le companiei sunt const
a6t timp cet nu a fast declangate \chidarea. Desi se af6 in reorganizare),
compania continue se existe. [...]
68. Cunea nu se confrunte, pin umare, cu prima ipobze mentionaE ln
par 64 si nu trcbuie, in consecinle, se se prcnunle asupra acesteia.
69. Cuftea se va apleca in continuarc asupra celei de-a doua
aceea a lipsei capaci6lii stalului de nalionalitate al companiei de a actiona
numele acesteia. Pima prcbbme care trcbuie examinate esb dace Cana
- altreilea element al relatiei tdunghiulare este, in drcpt, statul national al
soc ietel i Barce lo na Tract io n.
70. In stabilirca bgeturilor dintrc stat si persoane juidice pentru scoptJl
prctectiei diplomatice, drcptul international se bazeaze, dat numaj intt.O

Funcl le

acliwtatea

nsvnii diplonalice

lb limih6, pe o analogie cu rcgulile carc

guvemeaze cetepnia
ulor fizice. Regula traditiona6 atibuie dreptul de a exercita prcteclie
llllch asuprc unei persoane juidice statului in confarmitate cu dreptul
tlilalea este inrcgisttate si pe teritotid ceruia isi arc inregistnt sediul.
td daue crite i au lost conlitmate de o pnclicd indelungafi si de
nlse instrumente internationale. TotuFi, au fost invocate legetu
tnt arc sau diferite intre stat si persoana iuridice pentru a fundamenta
Il unui drept de a acorda prcteclia diplama ce. Aslfel, unele state
lh Notectie diplonatice companiilor inregistrate in confomilate cu drcptul
ltuttt l dace isi au sediul (sibge social) sau centrul de comande si control
ldtloriul aceslorc, sau cand majoilatea sau o ptopoftie substanliale a
tlk)t este detinufi de cetePni ai statuluiin cauze. Numaiin aceste cazuri,
tft\hiul, exis6 intrc stat si companie o ,conexiune originafi", inftlnia si
alld tmuri ale dteptului international. Totusi, in ceea ce priveFte acodarea
lrtrbclie diplomatice percoanelar ju dice, nu a tost stabilt pene in prezent
txltiiu absolut de ,,conexiune originard" Aceste crite i care au fost aplicate
adurcler relativ, in unele cazuti fiind necesare companrca legefutilot intrc
h o si un stat cu cele cu un alt stat.
ll, ln cazut de fate, este indubitab ce societatea a fost inregistra6 in
aeda Fi ili arc sediul inregistrat in acest stat. lnregistratea companiei in
I canadian a fost un act de libere abgerc. Nu numai ce fondatotii
tlrriei au ceutat se o inregistrcze in dteptul canadian, dat compania si-a
ilhul acest statut de mai bine de 50 de ani. in Canada s-au linut aduneri
unr.,iliului de adminisltulie gicompania a ligurat in rcgistrele de impozite
dlone. Astfel, o bgeture stense gi permanena a fost create, consolida6
hicorea a aprcape o jumetub de secol. Aceash bgeturd nu poate fi
de laptul cdt societatea s-a angajat, ince din primii ani de activitate, in
ln afara tetitotiului canadian. Legeturile companiei Barcelana Traction
C\nada sunt, astfel, de nehgeduit.
l? Mai nutt, nalionalitatea canadiane a companiei se bucure de
|nonsterc internationale. Inainte de declansarca procedutilot in fala Cunii,
n lte state (s.U.A., Marca Britanie si Belgia) au emis declaralii cu ptivirc
telnmentul acordat socie6tii Barcelona Traction de auto te le spaniale.

(,

l/.

b un moment dat, Govenul canadian a incetat se


in numele societdtii Barcelona Trcction, pentru moLive care nu au
po deplin infefirate. [...] Guvemulcanadian a pestat inse, in mod evident,
tea de a exercita proteclia diploma ce; nu a existal nici un impediment
: care se il impiedice se adioneze: nici o situatie de fapt nu a apetuL de
Iul se debmine imposibililatea e^ercidri prolecliei.
Este adeverct ce,

lll. Prin umare, incetarca acarde ide cete Guvernul canadian a Wotectiei
ice asupta socieatii Barcelona Traction nu poate fi inte9refuE in

Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru examen

sensulce nu existd rcmediiimpol va Guvenului spaniotpentru actele i


comise de autoritdtile spaniole. pin utnare, argumentul conform
intentarca unei actiuni de cete Guvernul belgi;n ur r"pr"r"ntu
posibilitate de a obtine renedierca pagubei suteiite ae Baietona
"ii
iraiiiii
prin aceasta, de actionari, este lipsit de substante.
1.. )
ln consecinte, Culea rcspinge cercEa Guvehutui belgian cu
voturi la unu, douespre,lece votui din majoritate hind ba;ab pe

expus in prczenla HoErerc,,.

ANEXA 3

Functiile 9i actvitatea misiunii diplonatice

Ministtu,
ntoarca se ve mullumesc 9i pe aceaste cab pentru promptitudinea si
tlnloa cu care ali binevoit se-mi comunicati respunsul la problema
si\ptemena tecu6.
)h cum am convenit, am informat imediat in lare despre ptopunetea
hl n,,rtri""" si am deosebita ptacere de a ve aduce Ia cunoslinE ce o
Austria
it)Alto a M;nisterului lndusltiei s Resurcelordin Romenia va sosiin
Lltt ptopuse de Dumneavoastta
considenfiuni'
VA tog, domnule ministtu, se p mili asigurarea inaltei mele
AmbasadoL
[numele]

a) Nota verbald - exemptu


AMBASADA BOMANIEI
BRAZZAVILLE
Nt. 174
1 anexe, 10 file

EXECELENTEI SALE
DOMNULU 1.............

AFACEBILOB EXTE R N E
AL AUSTRIEI
MI NISTRIJ L

VIENA

Ambasada Romeniei prezinE salutul sdu Ministetului Afaceritot


Exteme al
_
Republicii Congo si are onoarca de a-i soticita sd tinevoiasci a
triiite

c) Alde memoire

exemPlu

Minislerului Congolez at Cuttutii ahturatut ptoiect de prooram al vizitei


deleoati;i
ctneaslilot din Romania condusa de domnul .......

AIDE MEMOIBE

Ambasada Romeniei foloseste acest ptitej pentru a reinnoi Ministerului


Afacerilor Externe at Repubticii Congo asiguriia inattei sate ioisiiiiiiii.

of May 2002, in Vienna, the Confercnce of the ministies of


lorcign alfairs of the Danubian countries adopted the Declantion on the
fist
Esta:blishnent of the Danube coopefttion Prccess, thus setting up the
ol
poot'
lhe
inlercst
ol
ocess ot coopeation in this region This is a
t)ohlica!
'tlrcse
aiming
at
caunlies in enhancing theit coopeation in vaious lields
political
ftf;'tening thei( ties in the process ol European integfttion The main
r$set oi the Process - its composition, consisting in States with differcnt
slandings rcgading the Eurcpean IJnion - has the intrinsic potential of assuring
a succ;ssfui and ;flective ftamewotk to the rcgional cooperclive activities ln
lhe context of vaious initialives cove ng the Danubian region, the main
prciects
obiective of the Prccess, to avoid the dupticalion of lhe goals and
developed under lhose initiatives saving time and rcsources can conttibute
to rcal,,success sloties in the Danubian rcgion
2. Romania is one ol the co-initiatorc ol the Process, together with Austria,
the European Commission and the Stability Pact for Sauth-Eastem Eurcpe
In lhis quality, the Romanian side was very actively involved in designing and

Brazzaville, [data]
MI N ISTERUL AFACER I LOR EXTERNE

AL REPUBLICII CONGO
- iN

oRAs-

b) Nota semnate

exemptu

AMBASADA BOMANIEI
VIENA
Viena,

[...]

1. On the 27h

Functiile si activitatea nisiunii diplonatice

Drept Diptomatic Fi Cansutar. Sinteze pentru examen

Iaunching the Prccess, especially as the Danube and the Danubian


a
rcpresent an issue of pafticular importance for Romania _ the State having
longest potTion of the iver ftowing on its teritory and, in the same
timi,
State most seiousty affected by the inteffuption bf navigation on ne Oaiuii
3. Romania wishesto thankthe German side lor its veN active in
in preparing the launching ol the process. Germany broight a very
c:ntllu.tion during. the preparatory meetings of the tauncning Canferenii,
dircctly imprcving the concept of the prccess and adding meani;gfut provisi
to ils tounding documents. The blaterat Romanian-derman
oi
issues of Danubian caopetution, hetd in Bertin, on the l?h"6rr'uttutinot April 200f
tepresented a very impoftant momenL which cont bute.l to tornitating
tni
constructive approach of the two parlies towards the process.
t. The Romantan paiv sees the launching ot lhe prcccss as the beoinnino
o{ the concrclc activities aimed at implementing the ..pnority tashs. dientifieZ
n lhe document endarsed bv lhe Conferencc in Vicnna- Far successlullv
tmplemenling these lasks, the involvement ot the intetested countries
E;
pterequiste. Romania consides thal. in ordet fu lhe ptocess
ta eflectivetv
wotk.lhe active suppod and invalvement ol Germany is needed. As a membir
State o.f the Eurcpean L)nion, Gemany is abte to bring a veryprccious expeiie
and added value, as the taks undeftaken under the aegii ol the process
ire
meant to serve the common goal of the Danubian counties _ the Eurcpean
integration.
5. As lat as lhe specific tasks to be undeftaken within the prccesi are
concemed, Romania look the leading rcle rcgading the econotuic dimension.
The fist concrete manitestation ol this dimension, ancl of the procels
itsell,
shal be the Danube Regian Business Conference, which witt take place in
Bucharesl. al the beginning of next year.
6. The firct steps in the process of organizing the Business Conference
wcre alrcady ta|en. On the ti, of May 20A2. a tiist meehng ot the Romanian
Qtgantztng Commillee with the reprcspntatives o.f !he Danubian countties
w-as held in Bucharcst, and a presentation of the pattern of the
Business
C-onferensp vy65 4044. The ncxt step js the meeling of the Jotnl tntetnali;;;t
Organizing Commilee (J.l.O.C.J. to be hetd in Bucharcst on the 27r ot June.
Tot lhe success of this meeting, the pattjcipalion ol the representalives
of ;tl
the Danubian countnes is neccted. Romania hopes thatGetman. wittdesignate
rcpresentative' to the J.I.O.C., so that the Business Confe;ence cou-ld be
designed in a fomat that would suit a the intercsted counties and woutd bc
able to ensure its success.
7. Romania considers thal, lor the fufther success al the Danube
Cooperation Prccess, coordination among the Danubian countties which
ate
membe6 of the Eurcpean tJnion and the candidate States, rcgarding the
most important Danubian i6sues, is cteshable. Such a coordinaied po'sition

ntit)uk) lhat these issues are apprcached in an effective v/ay, suppotlive


t t'Dcrn intea?l;on process An issLte tt\/here such a common posilion
lI' bt'neucial i; he ptocess of redralting lhe 1948 Betgrade Conveotion
qal regime of Navigatian on Danube, undeftaken within the Danube
tt,;s,ion. io the end of fomulating this position, the Romanian side
,d lt lo lhe German side the oryanization of bilateral consultation on the
, tto lhat lhe common position could be prcsenteclto the othet counties,
prccess ol
wktl as to lhe European Commission, beforc the statT ol the
tdllhtll lhe Convention, due in June inst This issue is the mare ,significa.nt
v ltn redrafting of the 1g4B Betgrcde Convention was identified by the
tblitl countiei, in the Dectantian on the Establishment of the Danube
olomtion Process as the priotity of the navigation dimensian'

lhk:l1arest, June 3, 2002

CURS 7

lmunit6!ile, privilegiile $i locilitdlile diplomolice


7.1. Noliuned imunildtiloL

vilegiilq

Qi

fdcilitdlilol

t.1.1, lmunilatea diplomatice


r) in sens larg, prin imun,tale diplomatica se inlelege kalamentul pe cate'
boza drcptutul inLenationat. stalete sunt obligate s;J acorde organelot
ln6 acreditate in aceste state

restrans, imuniLatea diplomatica rcprczinla scutirca de carc se


2;rA orqanele diplomatice de sarcinite si obligaliite de carc sunl tinute alte
precum 9i scoaterea
aiJble'te de drept care se al6 pe terilotiul statului acrcditaL
bt ds sub iurisdictia pena6 9i civi6 a statului aueditat
lmunitalea apare, astiel, ca o exceplie de la principiul teritorialilii
(aupunerea fale de jurisdictia localS a individului aflat pe te toriul statului)'
b) ln sens

7.1.2. Privilegiile diplomaiice rcptezinle scutirea oryanelot diplomatice


prcstalii speciale
da anumite ob ga i, concretizate in beneficiul unot anumite
cu ca@clet
al oxptimata in acotdatea de cblrc statul acredtat a unor inlesniti
parlea
beneficiadlor'
din
speciale
activitale
implice
o
poziiv. carc nu
7.1.3. Facilitilile diplomatice reprezinta posibilitatea iuridice a organului
dlptonatic de a deshqua o activitate carc ii este propr'ie. Facilitelile au co nlin ut
procurarea localului misiunii,
ou caracter pozitiv si de nature activS (de exemplu:
droptul Eefului de misiune de a li primit de Sefulde stat).

7.1.4. Enumerarea principalelor imunitdli 9i privilegii


a) in categoria imunitelilor sunt incluse: imunitatea de jurisdiclie (penala,
clvile si administralivd). imunitatea de execltare. inviolabililalea localurilor,
bunurilor si arhivelor diplomatice, precum qi inviolabilitalea personala-.a
agentului d'iplomatic, a reqedintei 9i a bunurilor sale, exceptarea de la obligalia
de a depune ca martor.
b) Privilegiile diplomalice sunt: libertatea de comunicare, libertatea de
misiare. orivileorile de ordin fiscal' privilegiile de ordin vamal dreptul la
arborarea d'ape-lului national, tacilitalile de sedere. scutirea de prestatiile
personale, scutirea de obligaliile prevezute de legislalia asigurarilor sociale,

Drept Diptonatic si Consutat. Sinleze pentru examen

lmunildlile, privilegiile 9i facilifitile diplonatice

drepturla capeld. excepLdrea de la legistat;a privrnd dobandj,ed cetdteni|,


privilegiul administrbrii justitiei.

Final
la baza codificarii Prin Reoulamentul din cadrul Actului
pe
ce
faptului
datorita
A
t;d
criticaia
do la Viena din 1815
erau skicl
nu 1l explicate anumite imunitdti si privilegii care nu
tloana selului de misiune

lhl

7.1.5, Clasificarea imunitititor si privitegiitor


a) Din punclul de vedere al obiectului lor, imunitetile si privilegiile pot fl
un anumit bun) saulp]isoratej(privesc persoana "agentulul
Rg|(Pr'vesc
diplomatic).
b) Di1 punctul de vedere dl sferei de aplicare, acestea oot fi lunctionale
(privesc actele indepli'rite in exerciliul .unciteil sau
enratunctiinai t"ir"
sunt conditionate de acest element)_
"u
c) Din punclul de vedere al .Deneficiarului. imunililile si prjvilegiile sunl
aco,rdate. misiunii diplomatice ;iirgan at statutui sai aioraate"agentitor
diplomatici.
7.'1.6.

tunctionale
nacosltetii
'iunoum""tu'"u

too"rne

putea
iccetea sunt acordate pentru ca agenlii diplomatici nu ar
;lunclllle ln mod deplin $i corespunzetor in lipsa acestora ,-,rounde sladiului'elaliilor inlernatiolale conte'nporane' esle
caracterului
iiiiul"ti"""t"i t"o'ii in anumite privirte cu teoria
ce agentul
ideea
de
poate
face
abslractie
se
iiriri"
si cu
acreditar
statul
cu
acreditant in raporturile
iipr|rinia
"tutrr
rl vl6tii internationale).
;;ltaiea repreTinla temeiul pe baza calruia se poate acorda un
'ni"iunli ugentilor diplomalici' in I psa unei obligatii
"foll"orout
,". p'o",rutuu"i n-u poate avea decal o fina itale pozitive
ulliJ",

*.i"i",

persoanele care beneticiazi de


imuniteli, prlvilegii si ,acilitdli

sunt:
- seful de misiune si membrii personalului diplomalic
beneliciaza de
integralitatea imunitetilor si privilegiilor;
- membrii personalului tehnico-administrativ - beneliciaze de imunitate de
iuisdtctte penaD. d^ejuisdictie cjvita si administrativd nunaiinceea ii jrives, te
aclele indeplinite in e^ercitarea lunctiei tot si de privitegii vamate in
ceea ce
priveFte obiectete impg!!4le
itir,,
Sy egd]aAlJlDpi
- menbrii personalulur de serviciu. care
nu sunl cetalteni ai statului acreditar
si nu au resedinta permanenta pe teritoriut acestuia _ benefjciaza
d;
penltu actele incteplinite in exerciliul functier, de sculirc
de tnDozile sj taxe pe
salarii si de scutirca prevezuta de aft. 93 t...):
- menbrii de fdmilie primesc aceldsi kalament ca membrii misiunii din
menajut carora lac parle.

llllomentul existent

tmunttdlite diptomarice. lmunilolea de iuisdiclie

- -'

Notlune. Consideralii introductive


It-riea a" luri"ai"tie canstituie e^ceptarea
1!1":::ii1
subiectete de
irin"i\ilii "cjntor, "aruia toat;
!!"P:
"i!11
t"ginr sbtutui rcspectiv qi exetcidtii iutisdicliei
Jt[i

"'g*:'i

;;;/are

criticatd 9j, treptat, abandonate.


b) Teoria substituirii de suveranitate (caracterul reprezentativ)
Aceasta.ieorie considera trimisuj dtplomalic ca fiind un reprezeniant al
suveranulur sau. un ..aller ego'al acestuia. prin u.mare, imunitatea
UnUi
diplomat ar ii chiar imunitatea suveranului sau, care i_a fosi transferatb.

f:

"i,itiiiu"e

lln

care este acordata imunilalea de lurisdictie este garanlarea


a unei independente si libertati depline penlru a-srputea

dlplomatice
unzator functiile.

7.1,7. Fundamentarea

teoretici a imunitililor, privilegiilor silacilitdiilor


diplomatice
a) Teoria extrate.itorialitdtii
Reprezinta cea mai vechL fundamenlare teorelrca a imunitatilor si
privilegirlor dipJomalice. corlstend in fictiu,tea juridicd in
virtutei ljreia
persoanele. locuinta si bunurile anunitor o.gane
de slat skaine kebuiau
consrdemle ca exisland nu pe teritoriulstatului unde se a{lau in
mod concret,
cr pe teritoriul slatului lrimitalor.
Degj s-a bucurat o perioade considerabild de timp de succes,
solutia a tost

a imunitbiilor si privilegiilor oiplomatice

juridice, lTYlllt]g"-9-9]::':1!1"^,?:"
iu-nJrri o" u"o"ru ur naturii
;"nsur ca ea l.u .iltitu7 ?p!-':-1 P^s:,i:
de cetrc
iJgii,-i i".ui
iurisdictiei tocale, iudecarea
"*n"itarea
alalului acrcditar
A" aplicare a imunitalii de jurisdiclie' precizem
priu""t"

il;;;;,i;;, ;
ii.n
i

"l"ru

de
rldere ce agentul diplomatic poate beneficia de imunilate

:ltili:: :i1i::1t:',iili"olf;i"""*,.
adminisrraLiv
aominisrraLiv

n'ilffi;;l'6;;;;1.
p"""i

^'iiiiliirlS
lelblrtn

si
sl

ca ea nu se rimireaTd
"ensur
la orice litigii ar
extinT6ndu-se
'"

"ivil
"iviL
de muncd etc

"'",
"ot"r"
raporturilor
SilictEte
iuridice de drept international
-5hrut
acredrtanl'
1
dreotului subiecliv alimunitatiide jurisdictie este statul

o"""ii"u,itiu'ri 6*"'iciari)

ai u'lei siruatii luridice

Drept Diplomatic si Cansutat. Sinteze pentru exanen

lmunialile,

create de dreptul inlernational. E sunt titularii unui drept subiectiv


numal
dreptul intern al statului acredilar.
2) Obligatia juridice de a acorda imunitate de jurisdiclie revjne
acreditar-

7,2,2. lmunitatea de jurisdictie a misiunil diplomatice


a) Problema imunitdlii de jurisdicle se ridice, djn perspectiva legii
civilo
.
administrative, in tegdturd cu anumile categorii ae acte
je miiii
iuriaice
diplomalice, ca persoand juridice.
b) Referitor la aceste actele mjduicare intre in sfera de aplicare
a imun
de jurisdictie, precizdm:
" actele indeplinjte in calitale deo{an de relatiiexterne
al statului acredita
cad.sub incidenta dreplului internalonal, neavand legeture cu Oreptut
inf"
al statului acreditar;
. actele indeplinite in calitate de organ de stat, ce tjn de dreptul intern Al
stalului acreditant {de exemplu, concedierea unui funcljona0, ir"t
legilor acestui stat, motiv penku care nu se pune problema imunitetii; "rpr"g
- actele carc inta in sfera de aphcarc a imunidtii
de juisdictie sunt acelo
acte indeplinite de mtsiune in cattate de percoana priaica fn
dreptut siiuii
acrcditar, acle care nu lin de callatea sa de organ de relalii u"i"rn",
li G
dreptul privat (de exemplu: contractepentru procurarea de maieriale giservicil
pentru repararea cledjri etc.).
. c) lmunitatea de jurisdictie a mis,J"r diptomdtice este dublata de imunitatea
de executie. Astfel, chia. in ipoleza " care. prjnlr_o eroare. s_ar da
o notardre
judecetoreascd impolriva misiunii, nueste posiOlU fotosirea
torfei coercitive J
statului pentru punerea in executarea acestei hotdrari.
d) in conditiite in care misiunea n! poale fi urmeriE in justitie, particularii
ar avea urmdtoarele posibilitdti de acliune:
- o acliune in justilie in instanlele statu lui acreditant;
- solicitarea prolecliei diplomalicedin partea propriolui stat;
- inserarea in contracte a uneiclauze de arbitraj.

7.2.3- lmunitatea de iurisdiclie a agentului diplomatic


7.2.3. 1. Jutisdictia penald

a) Exceptarea de ta jurisdiclia penala a slatului acredilar are ca


etect taotul
cA agentul diplomatic nu poale ii J r,.l rn rata instanteto, penate
ate aceliJi
slat 9i nu poate fi impiedicat in aclivilatea sa de o autoritate
luOiciara sau Oe

politia acestuia.
Astfel, dacd agentul diplomatic comte o infractjune, el nu va putea fi
urmerjt
penal. judecal sau condamnat. Slatr a.reditar poate
doar atraqe alentia statuiui
acreditanl, solicita recrema.ea saL retlrge la declararea pioru ,on jriii.
De asemenea, agenlul diplomatic nu poate face obiectul misurilor
de iolitie.

vilegiile 9i faciliefle diplomatice

actelor
ltrunltatea unui agent diplomatic este absolute, aplicandu-se alat
privale
pentru
actele
si
cat
diplomatice,
tllr) 1n exercitare; luncliilor
NorA:

ii

jm unilalii
ixlsltr o serie de tendintein docl na conlempo rane in sens ul eiiminarli
lch
cel
Rousseau)
autori
private
Jnor
sau in opinia
i,nf"oi"t" o".f', dclele
(rra{'c
grav;late
deosebita
iri
o
cu
sau
infiacli
triin cazut inlract'ur 'to' tiagtanie
rllrporiarle. infrdcltuni vamae. clime de razbo elc )

judecarea agentului diplomatic


0) lmunitatea de jurisdicliehEimpiedica insA

lldltll acreditant.

s,i administta ve
llooula imunitartii de iLrrisdrctie civila impJne obligatid slalului acreditar
i'nu e'rercila iu'rsdictia ;ivilar in cauzele in care agenlul diplomatic a'figura

Li'.3.2. Jurisdiclia civih

rl

pdrat.
NOTA:
Pfn urrnare, nu potliinlentale acliunicu privire la daloriile agentuiuidiplomatic'
pareseasce
bLnurile nu ii pot fi umerite pentru dalorii, nLl poate fi impiedicat se

illllul acreditar pentru motivul neplalii datoiilor'

in instantele
h) . Reclamantul are doar posibilitalea de a intenta o actiune

propriu
rtrir-it,ri acreOitant sau de a solicita interventia diplomatica a slatulur
!a lAnoa statul acreditant.
ct desi in doclrina clasic,r (Pasquale Fiore) s-a propus o disli,]ctie iltre
privale este general
t(xoie indeplinite ln exercitarea tuncliilor oflciale s' actele
generale'
de
aplicare
jurisdictie
slere
are o
lrlTis ca imunitatea de

'

dl lmunitatea de iurisdictie, aiat penala cal 9i civilS esle dublate de

lmu;itatea de executare. Asdel. bunurile ageltului diplomatic nu pot tace

la
oiiLciuL executarii sitite sau sechestrului' nlcl chiar atunci cend s'a rcnunlat
ln un itatea d e ju risd icti e.

e) Exceptii de la imunitatea de jurisdictie civild


lh"iuniL'i.ooirtr" iniemeiaid din principiul suveranitdlii statelor

Asupra teritoriului;

"xcep.tie

-'Actiunile succesorale - in care agentul diplomatic apare ca persoana


orivata: executor lestdmentar' erede sau legatari
- Acliunile leqate de activitallb prolesio'rale sau comerciale exercitale in
atara functiilor oticiale;
- lpoteza in care agentul diplomatic intenteaze el insugi q acliune'
7.2.4. Renunlarea la imunitate
praclrca
- Penlru a ate;ua dificultdtile rezultate din aplicarea regul'i imun aLii
la
imunitale
fie
a
renuntarii
imunitatii'
ridicarir
fie
a
a rmpus solulii sub to'ma
ui niOic"i.u imunitetii de jurisdictie a unui agenl diplomalic rep'ezinla-o
oeci;ie a statului acreditanl, luata la solicitarea slalului dcredilar' in situatla ln
care nu s-a ajuns la o solicitare amiabilS a unui litigiu'

hunihlile, privilegiite 9i facilte e diplonatice

Drept Diptatnatjc Fi Cansutar. Sinteze pentru examen

lgllla statului acreditar este privita sib d"!:.?T""il.


,]orrs"li" o; ; s" anlne de Ia exercitarea act"]:] 9:",]1t:1,-".i

apa,e ca un act al agenlutuj diptomatic,


-^^?^lef:llarea.ta,imunitate
accepla
sa apare in fata insiantei
Distinctia dinlre ridicarea imunitatji sj renuntarea la imunitate
este fo
sratut acreditar are
:::::"::_sll:
,:l'-yl "nunlerii
*":":.^19::lltyl
gltbl3r;-c. ge a lenynra ra ;nrun atea oe ;uilaicti!.
- Fleieritor ta forma ridicarii imulitatii
si a renunfa,ii fa inuiitale.-sJlrnolll
prcci,/arca ca voirta sratuluj acreditant irebuie
sa ii" i"r"tJ""r""

q",,t^:q:T:::"i:
Jil;;iil;;;;
mai recent esle aceea a m-anifestatiilo:
necesare asis u161l
i
oollguud ued ruq rvs!! ;dsurire

.rrt,"lirp"""i"
f:,i:%l:
tt;tul acreditar trebuie se-ia mesuri suplimentare
.iililii,
"a r" tolera nu constituie un acl ilicil
"'i"i,itl"t
t"pt"i o"
i"]il""a
"
Llmllolo lnviolabilita!ii:

""rpil;i;;;;;;

exceptionale ca'e necesit: luarea


i;';;;;i;;;; i; anumite siluatii
in l":1':,1 .Tl:iyllj:i:
patrulde
poi
ii.r'i-rrs""l". """ritatile Exemple
situalii: i'cendiu
asemenea
iffi;ffi :;i;l;id" ftiunegazduieste de
misiunii nu
localul
un complol

""pr"!i.

7.9. tnviotdbitildteo

il. iJJi*""""i"

7-3.1. Notiune
4-in,sens targ, inviolabilitatea desemneazd situa,tia pe care un
dtploma.tic o are in epotl cu
lurisdictia stutut"i u",iii"r. riina

ii"t'

"in'iipih

..""i1:,
..-jlli :.9r.
1:o-r,ep:?l:!
aS:?!ut

inviokbititatea rcpre?nb acet latamen! ta care este


.dietomaric. carc imp ce ideea ca statut acreditar
de
.statut acrcditant penttu asisurarca

isii

,iiJ"iiii
:::::::y:!:j1
ptoteclii.a
perioanei as-til,i iip"itrii',"i i .";i;;;:r;f;i;:i;;i:i;'i;
""r"i
orice acte ale autotitetii
sau ate paftlcula tor.

obrjsal
*,:1"11:1,::la t:::ryn"
"lituruiu"i"oiru,
mergendp-and
acliunea tegate
impotrjva c"rrt"sre

diplomatice sau persoanei u;ui agent diptomatic."ur."

ta acriuni pozitjve,

uO"*" utinl"i"?-i"irnii

7.3.2. lnviolabitjtatea misiuhii diplomatice


a) lnvjoiabilitalea misiunii diptomatice p,esupune
obligatia stalutui acreditar:
--oe a nu permite functionarilo,
si agentilor sai patrurderea si indeolinirc,
oflcarut act de autoritale rn incinla localur;lor misiunii;
._ de a lua toale masurile care se impun penl,u a proteja localurile misiunii
rmpol4va p;trunde'ii sau p.oducerii de daune
din purt"u pur"oun"ioi
particulare sau a oricirui act ce ar duce ia
tulburarea linisiii lo;;lJ;i;;;;;;;;;_

NorA:
lnvrolabiJitalea m.s,rnri drptomal;ce esle regtementaE
deratial de Colventia
dard Viena. tn art 22

pdtrunda in e'e decal cu consimtamantJl


s;-,,l.Localuritemisiuniisuntinviolabile.Nuestepermisagenlijorstaiuluiacreditant
serurui mis;urii.

2. Stalulacred,lar are obligatia speciara de a tua


loale mesunle ootnvi,e nantflr
nva darea saL deter:ola,pa ,ocpluriJor m,sir r;r
fr,tUr,rarea fin;stimii uni
sau micsorarea demnitetii acesteia.
3. Locaturile nrisiunii, .nobilterul ior gi cete,alte obtecte
care se oases. a.6rd

a ^mpred,cd

pre.rm s; nritoacete de rralspon atp misiulir.


oercrezr, . rech,zilii. sechestru sau masur erecutorii.,,
";;;i,";;;;i;;"i:;:i

'ir","";a
etc'
tunde standardelor de sigurania ln conskuctii
si nu ioloseascd local"urile reprezentanlei
"oligat
"","ii""i "o"incompatibit
cu tunctiile misiunii"
tliai"u ,nr-un
^oa
a inviolabilitatii misiunii cuprinde:
a"
"pri""r"" teren, dependinle);
' ircntut misiunii {imobil,
. rosodinla setului de misiune:
. i'li'r,'i; .,"ir"'iitooitie, miltoace de transporl, :9"lYl]
localului misiunii:
dace se gdsesc in interiorul sau ln alaJa ^
- cu privire ra care arl..21"dii9-","^"ltii9"-]:y"""
in otice moment si in orice loc s'ar at'la

iiiiiiu

'

??:**)

l'ril,"#;*;;;
t,

"i'!r"i"t-"tr"ul,j

7.3.3. lnviolabilitalea agentului diplomatic


7.3.3.1. tnviotabilitalea percona6
obligatia stalu'ui acredilant de a
ni-inuiofuolfitar"u personala presupune
(aresl sau detentie)
*Jii,i! ,""]'n:i,lu ie,imatic de ta orici mirsura;oercitivir
protectiei
sale si de a lua loate m'rsu'ile necesa'e
psrEoaner, libertaii si demnitbtii aceslula
in
'nisiunii, inviolabilitatea personala actioneaza

;;';;;;" ;il;;tib

[iCa si inviofaUitiLatea

dlrblu sens:

""l

n'rsuri de arestare
uS"n,u, o,olomatic nL poate ti supus nici unei
dotentte sau Perchezilie;
p'otela persoana
luarii luturor masurilor rn scopul de a
doentului diPlomatic.
ce trebuie aco'oar t'imisului se
il;"dul de proleclie activd oecat
cel acordal unei persoane
u"[uie sd fie'nai rioicat

oJu,

*':;;",;["ii"
*;;;;

;;i;
-tr"Ji#; * ""it,i
orivate.
"' ).'i.s.z. tnviotaoitnar.;a

la locuintele
resedintei agentului diplomallcse reterd

intre sub
artii oecat setur misiunii {a cbrui resedinta
i."i^t"t'ltit;tii localului misiunii).
'^'^r.r-.,"
on Conu"ntiu o" ruviena inviolabililatea resedintei
inuioruoiriratii misiunii diplo'natice: Locuinta

^"""iriili"[."ir"i,

''ffi;ro,mi#il-Jo

,.,];;"nri;ilffi;;;L-u"l.ir"ta

Drept Djptomatic si Consutar. Sjnteze pentru


examen

hunialte,

pafticulad a agentului diplomatic se bucure


de aceeagi inviotabilitate si
octotire ca si localu le misiunil,.

l.!, Ml,Iinea

pr)vilegiile Fi facifielile diplonatice

national si
diplomaticd are dreptul de a arbora drapelul
p" localul nisiunii resedinta seiului de

;i;;; il;ir;;"i"oitunt
il; rilljloacele
de transport ale acesluia
tl

7-4. Ptivilegiile gi

de.a

diplo'natic
t, Facllltalile de sedere presupun sculirea agentului
sau de a
polilie
locale
i,,l'ii" 0" ."0"," 0" a anunta organele de

locititdlile misiunii cliptomalice si c,le


membrilot sdi

7.4.1, Libertatea de comunicare presupune. pe


de o parte. oblio
slatuluiacreditar de a pune ra dispozjtia misiu;ii
i""iiri;i p""t,""_,J"#ll
sa .sr, pe de ala parte. obligatia de a garanta secretut

.lt

le

vroun document.

de
slal l acred.lar a'e obligalia de a scuti agenlii diplomatici

se-ruiciu puolic stipulale de legislatia acestuia'


"rice
sircinite mililare, contributii 9i incartiruid militare
de a scr'rti agenlii
t.rl,o, Stalul acreditar are de asemenea obligatia
privind
prevazute de legislatia statului acreditar

iiil,rir.
'ir'it

Oeptin aicores-f,o-nO-e

i"r".*[

.'J"

Libertalea de comunicare presupune libera aleoere


a mjitoa.at^r.
illusa de Conventia de ta vi"nu,"ri";rnuu pouJin-sta
llT11i"3l"..-tlTile
-,0,"""^.1^i11of- *'lle-receptie doar cu con.inrrr.anrri

li'L:'rtriii" .lii,i"f"r"

misiunii, a curierjlor diplomaticj si a v;lizei diptomatice.

misiunii sa o(ganiTeze
7,4,9. Dreptul de capela pernite menb'i'or
a religiei
i.,,,". in inJi"ru .uiu"'i de catre ur preot apadinand personalului

siu]Jrl;il,#;

miscare presupune dreptut agenlutui drptomatic


9e
de a
^,.^1:1.1llib.n:,::
cfcuta trtrer pe leriloriul
statutui acreditar. Limita imp-usa de C"""""i"
Viena: slalut acrediur poate interzice accesut
i"
i""J'li"iriii"-oril
lege, din motive de securilate nation.atj5
"rir.n"

rlle sociale.

lki

Jfi

,iscate reprezinta obtigatia sratutui acreditar de


a scult
^.^.1:,0:1:-lllllu:Sii,:
slatul
acredita n t. misiunea diptomatjca si age;iii
aiptomatici Oe ptJ iriiJ;iJ#
si taxelor
Exceptiile sunt prevezule de art. 34 din Conventia
de la Viena gise referd
l'
- impozitele indirecte incorporate jn pretul produselor;
- impozitete asupra imoblletor detinute cu
tiflu particula.;
- dreplurlle de succesiune;
- impozitele pe venjturile particulare cu sursa
in statul acreditar;
penhu serviciite parlicutare prestJte;
fe-reml]rreratia
- T!_111:le
orepturjle de
inregistrare, grefa. ipotece si li,nbru referiroare
la imobile.

. 7.4.4. Privilegiile vamale impun scutirea misiunii diplonatice si a aqentilor


diplomatici de taxe vamale percepute cu ocazia
importulur O"
slera de aplicare d privilegiilor vamale cuprinde:
- obiectele destinate uzului oficial at
misiunii;
- obiecrete desljnate uzutui personalatagentului
diptomatic sau al lamiljei

Ornrri""

sale, care lac parte din gospodiirja sa, inciusiv


sale.

"r""i"r"

o".tin"i"lniu]aii

a statLilui acreditant.

a excepta agenlii diplomatici


?,4,10, Statul acredilant are obligatia de

in leqislatia sa privind dobandirea ceteleniei

redlta r
I
Facilitdtile diplomatice replezinta inlesniri pe care statu -ac
ln
scopul
le acorde nisiunii diplomalice si,nembrilor
fafo nifigur
acesteia^acestela
"i,
i.'0"'rrrr","J"pri"l'ii corespunzaloare a sarcinilor

t, 1l

I acilitelile cuPrind:

'

""bi'""ii"
sale:
mhilunii
"
"

oJ"

oolisutj;ou

a rocalurilor
inles.ri obline'ea de catre slatul ac editanl

pentru membrii
inr""ni misiunii oblinerea de locuinte adecvate

rtlli

l1 cal de
oe a asiqura proleclie spolita pe'sondlului diplomatic
parasirea teriloriului statulul acreollar ln caz ue
con'llct irmal si de a inlesni
- onlioatia

ovoie,

Bibliogrof ie obligolorie
l.M. Anghel, Drcpt diptomatic
p. 148-208;
A. Bonciog, Drept diptomatic,

si

consu/ar, Ed' ,,Lumina Lex"' Bucuregti' 1996'

Ed ,,Paideia', Bucuresii' 1997' p 104-129

Drcpt Diptonatjc Fj CansutaL Sinteze pentru exanen

Inuniatile,

ANEXA

Convenlio de lo Vieno cu privire to reloliile diplomolice


(odoptotd lo lB oprilie t 96l; rotificoto de RomOnio prin Decretul,
nr, 566/ 1968, pubticotin B. Of. ol R,S.R,, porteo I , p, 89;

vilegiile 9i facilidlile diplonatice

Adlcolul 26
Sub rezetua tegilot si regulamentelor sale rele toare la zonele in care
nalionad, statul
aticosul este inteftls sau reglementat din motive de securitate
tuturot
iuoditat asigure fibeftatea de deplasare 9i de ciculalie pe teritotid seu
nnnb lor misiunii.
Artlcolul 27

(. ..

)
Atticolut 20

stalut acreditat petmite si ocrcteFte comunicarca libere a misiunii in


precum qi cu celelalte
atlco scopui oliciale. Pentu a comunica cu guvenul,
ntls nt si consulate ale statului acrcditanl, oiunde se gesesc aceslea misiunea
t,onre lalositoale miiloacelede comunicare poltivtte inclusiv cuieii diplomalici
'llFesaiele in cod sau ciftate Totusi misiunea nu poate inslala si uliliza un
;ost de ndio-emisie decet cu asentimentul statului acredila'

Misiunea si seful seu au drcptd se arborcze drapetut gi se pund stema


statului acrcditant pe localutile misiunil, inclusiv rcgedinta
;efului de misiune,
si pe tnijloacele de transpotT ale acestuja.

Atticolul 21

Stalul acrcditat trebuie fie se intesneasce achizitjonarea pe teritoriul


seu, in cadrul legislatiei sale, de cete statul acreditant ail tocaturiLr necesare
misiunii sale, fie se ajute statul acrcditant se"si ptocure tocatutiin alt fel.
2. El trebuie, de asemenea, dace esb nevoie, se ajute misiunite in
obtinerea de locuinte convenabile pentru membrii lot.
Atticolul 22
1. Localu le misiunii sunt inviolabite. Nu este petmis agentilot statutui
acrcditat se pdtunde in ele decet cu consimhmentul sefutui-misiunii.
2; Statul acrcditar arc abtigatia specL,ta de a lua toate mbsutile potivite
pentru a impiedica invadarea sau dete arcrca tocaturilot misiunii,
tuiburarca
linistii misiunii sau micqorarea demnita iaceiteia.
3. Localurile misiunii, mobilierut tot si celelatte obiecte carese geiescacoto,
precum gi mijloacele de tnnsport ale misiunii, nu pot face obi;ctut
nici un;i
perchezilii, rcchizitii, sechestru sau mesui executarii.
Atticolul 23
L Stalul acrcdttanl Si seful misiunii sunt scutili de oicc impo,/ite si taxe
nationale, regionale sau comunaleasupra localuitor mtsiun;j aic;rot ptoprietati
sau lacatai sunt, cu exceptia impozitelor sau laxelor percepute ca rcmunetutie
pentru servicii pafticularc prestate.
. 2. Scutnea lscala prcvazuta in prczentul anicot nu se aplic; aaestor
impo?ile si laxe cend tn sarciFa persoanei carc lratea?a cu stalul actedilanl
sau cu selul misiunii.

corcsoondenla ofrcialA a misiunii este tnviolabild Prin expresia


referitoare Ia
,corcspondente oficiab" se inlelege intreaga corespondenle

Articolul 24

Atticolul 28
Dreptu le 9i taxele percepute de cete misiune pentru acte oficiale sunt
scutite de oice im?ozite 9i taxe.

l.

Athivele si documenlele misiunii sunt inviotabile in orice moment si in


loc s-ar afla.

oice

Atticolul 25
Statulacrcditar acarde bab inlesnirile pentru indeptiniealunctiitor misiunii.

ntlsiune Fi la luncliile sale.

3. Vaiiza diploma ce nu tebuie se fie nici deschisa, nici rclinute'


4. Coletele care compun valiza diploma ce tebuie se poarte semne
axterioarc vizibile ale catacterului lot 9i nu pot cuprinde decet documente
dlptomatice sau obiecte de uz oficial
5. Cuietut diptomatic, care trcbuie se fie puftebt al unui document oficial
co atesld catitaiea sa gi precizeaze numerul de colete care constituie valiza
dnlomalica, esle ocrotil in exercitarea lunctiilot sale de stalul acreditar' El se
persoanei sate si nu poate ri supus nici unei rome
de
detenliune
do arcslarc sau
6. Statut acreditant sau misiunea poate numi curieti diplomatici ad-hoc ln
aplicabile'
trcest caz, dispozitjile par' 5 at ptezentutui atticot vot fi de asemenea
aplice de
se
se
vot
inceh
aub rezerva iA iiunitelib pe care le menlioneaze
pe
carc
o arc tn
remis' destinatarului vatiza diplomatica
iiiuia-i"

;;;;;;;;;,;;"h;iit"i"a

iri.it

"

oije.
7. Vatiza diplomatica poate li incrcdinhh comandantului unei aercnave
t:omerciate caie trebuie sb ateizeze la un punct de intrarc aulorizat Acest
comandant trcbuie se lie purldtotul unui document oficial care se tndQe
numerul coletelor ce constituie valiza' dar el nu este considerat ca un cuiet
posesie in
dlolomatrc. Misiunea Poate ldmite pe unul din membii saise ia in
aeronavei
comandantului
mdinile
nod direcl si libet valiza diplomaice din

Articolul 29

Percoana agentului diplomatic este inviotabia H nu poate li supus nici


xnei fotme de ;rcsbre sa;.u detentiune. statut acrcditar il trateaze cu respectul

Dtept Diptamatic Fi ConsutaL Sinteze penttu examen

carc i se cuvine si ia toab mesurile corcspunzebare pentru a impiedica


atingerc aduse percoanei, Iibedelii si dennidtii sate.

Articolul 30
1. Locuinta patticuhft a agentului diplomatic se bucure de a
inviolabilitate si de aceeasi ocrotirc ca si localutile misiunii.
2. Documentele sale, corespondenta sa si. sub rczerva pat- 3 al aft.
bunuile sale se bucur1 de asemenea de inviotabilitale.

Anicolul

31

1. Agentul diplomatic se bucute de imunitatea dejurisdictie penale a


statt,
acrcditar. Ei se bucud, de asemenea, de imunitatea de iurisdictie civilC
administrcive a acestuia, dace nu esle vorba:
a) de o actiune reale pivind un inobit particulat situat pe teritotiul
acrcdita4 afafi numai dace agentut diplomatic nuJ posede in contul sk
acrcditant pentru realizarea scopuilor misiunii;
b) de o actiune pivind o succesiune, in carc agentul diplomatic
ca executor testamentar, administratoL mostenitot sau legalat nu in
statului acrcditant, ci cu tiUu pafticulaf
c) de o acliune pivind o activitate prcfesionaa sau comerciaa, oicarc
fiea, exercitate de agentul diplomatic in statul acrcditatin afara functiilot
oficiale.
2. Agentul diplomatic nu e6te obligat se depune merluie.
3. Nu poate li lua6 nici o mesute de executare faq de agentul dipl
in afad de cazutile prevezute la alin. a, b gi c de la par. 1 dii prczentut
si nunai dace executarca poate avea loc fere a se aduce o atingere
petsoanei sale sau a locuintei sale.
4. lmunitatea de iu sdictie a agentului diptomatic in statul acrcditat
poate scuti pe acest agent de juisdictia statutui acrcditant.
Atticolul 32
l. Statul acrcdilant poate rcnunta ta imunitatea de iuisdictie a aoent
diplomalici si a persoanelor care beneficiale de imunitate in baza ai Si.
2. Renuntarca trcbuie se fie intotdeauna exprcse.
3. Dace un agent diplomatic sau o percoane carc beneficiaze de inunita
de juisdiclie in baza art. 37 intenteaze o actiune, el nu mai poate invot
imunitatea de juisdictie fate de nici o cererc iconventionaL aiiect tegiti-lt
cerctea principaE.
4. Renuntarea Ia imunitatea de ju sdictie pentru o acliune civia t
adminislta ve nu este considercta ca implicend rcnuntarca la imunita
p vind mesu le de executarc a hoararii, pentru carc este neceiate
rcnuntare distinc6.

hunftetile, privilesiile si

facilaIb diplonatice

stb rczeya dispozitjitor pat. 3 al prezentului articol, agentul diplomatic


), h ce piveste seNiciite prcstate statului acreditant' scutit de dispozitiile
Dll,/tn la asiqLtrerib sociate in vigoarc in sldlul acredilaL
s oamenilot
i S,;uiea prevezura la par. I al prcTenlului arlicol se aplicadiplomatic'
cu
agentului
al
exclusiv
patTiculai
suntin
setuiciul
care
tvlciu

in acesta
a) (n ei sd nu fie cedleni ai statului acrcditar sau se nu aibe
Ul'lhtla lot pemanena; si
in vigoare
b) cn ei se fie supuli dispozitiilot cu ptivie la asigufirile sociale
htl acrcditant sau intr-un al treilea stat

arc in seNiciul seu persoane cercn nu li se


par.
2 din prczentul afticol trcbuie se rcspecte
It;l icutirea prevezuE la
e pe care dispoziliile statutui acrcditat cu privire ]a asigurdrile sociale
llt\un celui carc angaieaze.
1 Scutkea prevezui la par' 1 Fi 2 din prezentul articol nu elclude
voiuntad la regimul asiguditor sociale al statului acreditar in
uu in care este admise de acest stat.
,, Dispozitiile prezentutui aiicol nu afecteaze acotduile bilatenle sau
,ltltnlerale referitoare ]a asigurerile sociate care au fost incheiate anteriot 9i
hnpiedice incheierca utte oare a unor asemenea acorduni

Agentut diptomatic carc

34
Alontut diplomatic este scutit de orice impozite $itaxe, perconale sau reale,

sau comunale cu e^ceplia:


d) lmpozitetor indirccte carc pin natun lor sunt in mod normal incorpotate
Dtutulle meduilor sau ale seNiciilor:
'b)
hnpozitelor Fi taxelot asupa bunutilor imobile padiculare siluate-pe
statului acrcditar, afare numai dace agentul diplomatic le posede in
I sktului acreditant, pentru realizarea scopurilot misiunii;
a) drcpturilot de succesiune percepute de statul acrcdital, sub rezeNa
poziliilor par. 4 din att. 39;
d) lnpozitelor si taxelot pe venituile pafticuta,e carc'7i au.:ursa in statul
' si a imp:ozitetor pe capitat prclevate asupra investitjilor electuate in
deti comerciale situale in stalul acrcdilar
pentru seyicii padiculare
ai) impozitelor sitaxetor percepute ca remuneratie

k nle rcgionale

l) dreptutitot de inregistrare, grefe, ipobce 9i de limbru in ce priveste


wile imobitiarc, sub rczeva dispoziliilor aft 23.

ft
Drept Diptamatic si CansutaL Sinteze pentru exanen

hunihlile, privileglle

Atticolul 35

Ai facilihlile diplomatice

ntt,i de statul acreditar. Totusi, statul acrcditar trcbuie se'8i exercile


.tlh:lia asupra acestat persoane in aqa fel incef se nu slenieneasce in
I t'xcesiv indeplinirea functiilor misiunii

Stalulacredtar ttebuie sa sculeascA pe agcntii dtptomrtici de once


personata. dc orice serviciu public. ind;lere
de natuta sa, si de
militare ca rechizilii, contibulii si incaftituii mititarc.

3B

Anicolul 36

Aot

bgale si

I I xcrciliulcazul in care ptivilegii si inunifili suplimenfare au fast acodate


t,llltl acteditat, agentul diplomatic care are nationalitatea statului acrcditar
tr t:,;i are in acesta reredinla permanenla nu beneficiaze de imunitate de
h,tilclie si de inviotabitiiate decet pentru actele oficiale indeplinitein exerciliul

menlarc

b),obiec.tele deslinate uzului personal al agentutui diplomatic sau


Al
membrilor.familiei sale, carc fac parte din gospoderia sa, inctusiv eiiieil
destinate instald i sale
2. Agentul dlptomatic este scutit de contrclul bagajului
,
seu perconat, afa
de cazul ce at exista motive setioase se se cruuai ia n"""tu'"orlii
care nu beneficiaze de scufitile mentionate ta pai. I dh prezentut
anicol. iai
obiecle al carct impott sau e\pott es4 inletzts de ieoislat,a sa,.L
suoui
rcguldmentelat dc carantina ale slatutuiacredtrrr. tn u""i"n"u ,.r,
ioitioti
nu trebuie se se face decet in prczenta agentutui diploma;ic
te Prczentantu I u i seu auto ti zaf

oiiit
s;;;

Atticolul 37
l.
lamtliei agentutui diptomatic cdre lac pane din gospodaria
sa
-Membni
benehciazA de pivitegiile si imunibt;le mentionate tn art. 29-36,
cu conditia
sa nu ne ceEteni di statului acreditar2. Membrii pet sonalului administra v sitehna atmisiunii, prccum
simpmbii
tamilitor tor care tdc pdte din gospodai,i,," to, ,u"p."t,ri,.' iiii,iriura,"
nu sunt cedleni ai statutui acreditat sau dace nu au in acest
stat reseajntiiii
pemanenE. de privilcgiile siimunil,jtile menttonate in ad.29-3c,
imunital;a
oe lunsotctte avita si,tdmilistraiva a slalului adeditar menhonale
la pat. 1 a!

jiii

aft. 31 nu se aptice actelot indeptinite in

afan exercftdni tunctiitor

tor. Ei

beieflciaii,

de asemenea. de ptivilegile mentionate ld pat. I alad. J6 in


ceea ce ptiveste
oolectete tmpartate au oca,,ia primei tor instalari.
3. Membii personalului de se iciu almisiuniicare nu sunt cetebni
ai statului
acreditarsau nu-siau tn acestd rcsednta petmanenta oeneti.iaza ae
aenltu aclele lndepl;nite in cxerciliul functiitor lor si de scutirea de
imDozite si
taxe pe salatiile pe carc le primpsc E)entrLt servicitle lor. precttm
s, de scuttre,a
orevezud la ai. 33.
. 4. Oameniide seNiciu pafticulari ai membitot misiunii, carc nu suntcetebni
ai statului.acreditat si nu,si au in acesta rcredinta tor permanenta,
sunl
le impo/ite si la^e pe salatiilc pe care lc pmesc pentru servictite tor. ln tiJe
:ctetalte pnvirte. ei nu beneftc;aza de prtvttegti s; imunilati decdt
n ntasun

iiiiiiite

iiitiii

:'; Ceitalli membri ai persanatului misiunii si oamenii de serviciu palticulai


tr sunl cetebni ai statului acreditar sau iFi au in acesta resedinla lal
Ie
iorttt;nenta nu benelicaze dc privileE; li m,tn dliclec;t in mesuta in cdte
e^erc;@
trebde
sa'si
ratusi
slawl
acrPclitar
t1.unoscttte
dce51
slat.
de
attl
acestot pesoane in dsa fet incat sa nu slanjcneasca in
asupra
l|tt:rlt,lE
psrL
ndephnired luncliilot misunii.
;[,],/ ^v
Atllcolul 39
I Orice percoane carc arc drept ta pivilegii si imuniati beneficiaza de ele
ln )idate ce petunde pe teritotiul statului acrcdilar penltu a-si lua in primirc
pe acest tetitoriu, de indat1 ce numirea sa a
ltnilLtt sdu, dace ea se afle deia
hlJl natilicad Ministerului Afacetitot Externe sau oricArui alt minister asupta
,ll,tuia se va fi convenit.
2. Cend functiite unei percoane carc beneliciaze de ptivilegii si imunitdli
krt sfersit, acesie privilegii si imunidti inceteaze in mod nomai ii mamentul
potrivit,
tu care aceasle persoane pereselte lara' sau la expircrea unuitemen
pene
moment'
in
acest
t nt'e ii va fi acardat in acest scop, dar ele continue
priveste
r'])iar in caz de canflict amal. Totusi, imunitatea conlinue in ceea ce
tlete indeplinite de cete aceaste persoane in exercitarea functiilot sale ca
nnmbru al misiunii.
3.in cazde deces alunuimembru almisiunii, membtii familieisale continue
pena la
t)h beneficieze de privitegiite Fi inunifilile de carc ei beneficiaz1,
pareseasce
britoriul
nxpirarca unui tertnen potrivit, care sa le permite se
:;lalului acrcditat.
4 in caz de deces al unui membru al misiunii care nu este ceteban al
ilatului aueditar sau nu-1i are re?edinta permanente in acesta sau al unui
nembru al familiei sale care face pafte din gospadetia sa, slatul aueditar
rcltugerca bunuitor mabile ale defunctului' cu exceptia acelora care
Dermile
'itu
fost achi;fionate in lare Fi care fac abiectul unei intetziceri de expaft in
nomentul decesuluisdu. Nu se vor percepe taxe de succesiune asupra
bunurilor mabile a ceror prezenle in statulacteditar se datorain mod exclusiv
prezenlei in acest stat a delunctului in catitale de membtu al misiunii sau de
tnembr alfam iei unui memorLt al misiunh

Dtept Diplonatic si Consutar. Sjnteze pentru examen

lnunialite, privilegiile si facitit1lile diplonatice

Articolul 40
Dace agentul diplomatic traverceazd teitotiut sau se geselte pe
acodat vizd de pasapoft, in c;zul i; carc
uize,este cerub, pentru a merye se-si asume functiite sau sa_si
ia in
postul. sau pentru a se intoarce intaa sa. statullert
iiva acorda inviola,
s-itoate celetatte imunteli necesarc pentru a.i permite trccerea
sau intoarc
1.

unui al treilea stat, care i-a

ac:t1|t

let.va proceda si cu membrii tamitiei agentutui diptomatic


beneliciaza de privitegii si imunihti si care insotesi sau cabloiesLi
pentru-a-l inlelni sau penlru a se intoarce in tata
lot.
2. in conditii similarc acelora care sunt prevdzute Ia par. I al prcze
aftico,l,
tefte nu trcbuie sd s?njeneasce treceria pe teiitorit
.statele
memb lor perconalutui administrativ si tehnic sau ae serviiiu at
nisiini
membtilor familiilot lot.
3.
tedc acorda cores?)ondentei si ceto alte comunicati oficiale
.Statele
tran?tt, tnctusiv mesajele in cod sau cilrate. aceeasi libertate
si octolire ca
statul acreditaL EIe acotde cuie tot diplomatici, cerorc li s-a
a"oraut
pa?apoft, dace o asemenea vize se cerc, si valizelot
diplonatice in t;n
aceeasi inviolabilitate si aceeasi octotirc pe care slatul acteditar
esle
se le-o econlp
4. Obligatiile statelor tefte prevezutu la pat. 1, 2 3, ate prczentului
ani
,i
se aplice, de asemenea, persoanelot menlionate in acestL paragrate,
ia
prezenti iir'p,i
gftciate Si vatizetot dtptomatice,
l?:u!i:1til:r
statului ted este datoraE fortei majorc.
"ana
t,n

iiii

Articolul 41
l
l..Feft-prejudiciul privilegnlot sj imunietbr lor, toale persoanete
catl
,
oenettctaza de aceste pivilegij si imunileli au datoia de
a reslecta leoile sl
reguamentete statului acrcditat. EIe au. de asefienea.
datoia de aiu ie

amesteca in treburile interne ale acestui stat.


2. Toate problemele oficiale ttatate cu statul acrcditat, incredintate
misiunll
statului acrcditant, trebuie se fie trctate cu Ministerul At"c"rni
frt"nn" i,t
statului acrcdltant sau prin intermediu! seu, cu oricare att ministir)sipla
ceruia se va fi convenit.
3. Localuile misiunii nu vot ti utiti?ate in mod incompatibit cu func ite
?lu."u. .?unt .ete enuntate in prczenta Conventie, in atte reguti ate
!!li!!il:
dteptului intemational
sau in acorclutile spectale in vig1arc inft; s!atul
acreditant si statul acrcditat.

Articolul 42
Agentul diplonatic nu va exercita in statul acrcditat vreo activitate

prcfesionale sau comerciale in vederea unui cestig perconal.


(... )

odtul ruperii relaliitor diplomatice intre doue sbte' sau dace o misiune
nahomad definiliv sau temqorar:
alilut acreditat este obligat, chiar in caz de conllict armaL se respecte 9i
sce bcatuite misiunii, precum si bunurile 9i ahivele sale;

,!n!ul acrcditant poate inaedinla paza localutilor misiunii, cu bunuile


ta lAsesc aici, precLm 9i athivete unui stat te| acceptabil pentru statul

a) tlatul acrcditanl poate incrcdinla ocrotiea intereselor sale 9l ale


ilenllot sei unui stat te4 acceptabil penttu stalul acreditar

(,.)

olul 47
L Aplicend dispoziliile prezentei Convenlii, statul acrcditat nu va face
re intrc stale.
nu vot fi considercte ca disctiminatotii:
Totugi,
2.
e) laptd ce sk.tul acrcditat a ice in mod rcstictiv una dk dispoziliile
i Convenlii pentru motiv cd aceasta este aplicate in acest mod misiunii
dln statul acreditant:
b) laptut ca unele stale iii asigud in mod rcciproc' prin cdume sau Pe
a de acord. un latament mai lavotabil decat cel cerut de dispozitiile
tei Convenfii.

CURS 8

guli cole se oplicd in cozul diplomoliei od-hoc


8.1. Diplomdlid dd-hoc

Ll,l.

lnstitulia diplomaliel ad-hoc


diplomalia ad-hoc este cunoscuta ca fiind,,rg-lgtiv noue in
lnstilulie,
Ca
ul international". Termenul diplomatie ad-hoc a fost pentru prima data
I in 1960 in cadrul Comisiei de Drept lnternalional 9i in cadrul Comisiei
Vl'a a Adunerii Generale a O.N.U. 'NorAt
ln practice, inse, diplomaiia ad-hoc este prima forme, din puncl de vedere
l,loric, a actiunii diplomatice.
So considere ce ne aflam in prezenta diplomaliei ad-hoc atunci cand
nlaclele intre stale se realizeaza prin intermediuli mlsiunilor specialelsau
delegalilor speciali.
NOTA:

in opinla unui autor (prof. M. Bartos), diplomalia ad_hoc include 9l delegalille


gtatelor prezente la congrese sa! confer nle internalionale
Existe in doctrine doue

opinli reteritoare la importanla diplomaliei ad'hoc.

Astfel, in mod tradilional, se considera ca funQljile diplomaligi ed-hpc (ca


lnEtilulie a relatiilor lnlernalionale ,.'nedievale si moderne) au fost preluate de
mrsiunile permanente. rolul ei redJcandu-se daa'la misiun e de cetenonte sl

vlzitete oficiale ate gefilot de stat (Ph. Cahier, Le dtoit diplonatique


aontemparain, Gendve, 1 964);
Pe de alla parte, tendinta moderne este de a se considera ce in contextul
tolatiilor internationale moderne, rolul diplomaliei ad-hoc este in conlinud
cregiere, asistand la o adevarate ,,renaEtere" a acesteia.
lmportanla diplomatiei ad-hoc este determinate de:
- numerul tot mai mare al actiunilor de politicd externe;
- dive'sitica'ea obieclelor aceslor actiuni:
- necesitatea discuterii unor probleme s,i luerii unor decizii la nivelinalt
Diplomalia ad-hoc continuA totugi sA aibe un caracter auxiliar diplomatiei
permanente, aceasla continuand sa fie principalul mijloc de realizare a
contactelor intre subiectele de drept international

Dept Diplanalic

Consutat. SintFzp pentu e\arnen

ir ceea ce privesle determi'larea sferei de aplicare a noliunii de diplomAl


ad-hoc, se co,lside.e ca aceasla esle delerm;ralb de u.11atoarele critetlli
i - elementul diplomatic - in sensul ce delegatij trebuie se fie desemnall
un stat in scopul de a indeplini o sarcin5 in raport cu alt slat;

..- elementul lemporar in sensul ce misiunea trebuie se se refere


indeplinirea unei indatoriri limitate in timp;
, - elemenlul de suveranitate in sensul cd sarcina const5 in re
statului ca titular al suveranitetii, in rapod cu alt stat.

8-1.2. Categorii de diplomatie ad-hoc

a) Delegatiile care participe la ceremonii gi alte actiuni


- reprezintd cea mai veche form5 a diplomatiei ad-hoc;
- aceasta formd de diplomatie ad-hoc apare atunci cand un stat nu
trimisi speciali peniru a participa la anumite ceremonii extraordinare (inco
casetorii, funeralii etc.);

- aceaste categorie de misiune mai poadd denumirea de misiune

PuJtoazie sau .misiune de ocazie,

b) Delegatiile care participe la congrese gi conlerinle internatiot


- in praclice, de multe ori reprezentantul statului la congrese si confe
internaiionale este chiar seful misiunii din slatul in care are loc resp
conferinta, datorite caracterului reprezentativ al acestei persoane.

c) Oiplomatul ad-hoc ca mesager


Reprezinta o persoand cu rang sau iunctie importante in statul seu, trjm
de seful statului sau guvernului s5u penku a prezenta sau comunica un
unui inalt funclionar din statu' ln care este trimis. Este posibil ca diplomatu
mesager se solicile un respuns la solicilarea transmise.
Mesagerul se bucure de caracter reprezentativ, urmand a fi tratal nu
conform rangului s5u, ci conform rangului persoanei pe care o reprezinte.
d) Emisarul secrei
Reprezinte persoana insercinate de statul pe care il reprezinte pentru d
realiza un contact cu o persoani din statulin care este irimis, nici una dintrd
cele douA persoane nefijnd abilitate sd dezvdluie public prezenla sa sau
caraclerul functiei sale;
Rolul emisarului secret este de a facilita intretinerea de raporturiinke stats,
in conditiile in care slatele nu doresc divulgarea acestor raporturj;

e) Observalorii conlidenliali
Sunt persoane care locuiesc pe teritoriul onui stat si sunt insdrcinale cu
misiunea de a kimile, cu consim6mantul acestui stat, infomatii guvernelor lor;
Trasetura caracteristic5 a emisarului secrel si a observatorului confidential
este aceea ce au calitalea de diplomat ad-hoc si statul pe teritoriul c5ruia sunt
trimisi consimte la prezenla lor aici;

Reguli care se aplice in cazul diplonatiei a6hoc

0 Ob.orvatorii

dlplomati ad-hoc care partjcipa la o reuniune sau o conlerinle


lndllonale in cadrulcereia statul trimiletor reiuze (sau nu ise permite) sd
o cu drepturi depline;
Ambasadorul ilinetanl (,,at larye")
praclica anumitor state (de exemplu, S.U.A.), ambasadorii jtineranli
'lnl6 o categorie specifice de functionari diplomatici desemnali special
m siuni ad-hoc;
F0 loriloriul statului primitor, li se acorda acelaqi tratament ca 9i celorlalli

lullt

baB0dori;
h) Suita sefului de stat sau de guvern

8o considera in doctrine ce persoanele care fac parte din suita gefului de


io bucurd de calitatea de diplomat ad-hoc, pentru motivul cA persoana
0rro o insolesc are caracterul de reprezentare de stat;
ln practice, datorita faptului cd suita getului de stat poate fi foane diverse,
[corde persoaneloi cu rang superior statutul diplomatic, iar persoanelor
rnng infefi or statutul perconalului tehn ico-administntM
l) ln categoria diplomaliei ad-hoc, doctrina mai include:
- ogentii politici;
' agentii particulari ai sefului de stat;
' birourile comerciale temporare.

8.2. Misiunile speciale


8.2.1. Consideralii introductive
. lnslitutia l1qiuliLojlpqcj4lqa lost incluse pe agenda Comisiei de Drept
lnlomalionalin anul 1960. Pe baza proiectuluide articole elaborat de Comisia
Drepl lnternalional gi a avizului Comisiei a Vl-a Juridice, Adunarea Genetale
O,N.U. a adoptat la 16 decembrie 1969 Convenlia cu privire la misiunile
(Conventia a intrat in vigoare in 1983; Romania nu este ince parte)
- Prin Conventia din 1969, statutul misiunilor speciale a fost asimilat
lproape in totalitate misiunilor permanente. Principala deficien!5 a
Convenliei identificate de doctfineafost aceea caexistenla misiunilor speciale
I lost concepule numai in contextul relaliilor bilaterale.
- Codificarea din 1969 reflectd actualitatea de care se bucura institutia
nlsiunilor speciale. in doctrind se considere cd trei sunt factorii care au
dotorminat expansiunea acestui gen de misiune diplomatice in contextul
tolaliilor internalionale modernel
- existenta unui transport rapid;
- extinderea activitdtii statelor in toate domeniile;

I
Drcpt Diptonatic i Consular Sinteze pentru examen

Beguli care se aplce in cazul diplonaliei

- necesitatea apele i h experli in diferite domenii tehnice pentru


so
diferitelor probleme.

aromenea, reciprocitatea nu este o conditie pentru trimiterea unei


rpoclale.
lo considerd ins5 ce o a doua condilie a slabilirii unei misiuni speciale
rlFblllrea prin consimlemantul celor doud state a obiectului gituncliilor
trllol de misiuni.

Dl

8.2,2. Detinitia rnisiunii speciale


a) Convenlia din 1969 defineste misiunea special|aa o misiune
avend caractet rcNezentativ de stat, trimise de un stat int(un ah
consinlementul acestuia din ume pentru a ttata cu el chestiuni
sau pentu a indeplini in acesl stat o sarcine debrminah.
b)h conformitale cu aceasta definjlie, rezulta ca elementele caraclerl
ale misiunii speciale suntl
- calitatea juridice de organ al stalului trimitdtori
- obiectul, adice sarcina incredinlate misiunii respective;
- pozilia juridice a statutui primitor;
- caracterul temporar.
Definitia date de Conventia din 1969 a fost crit'catd datortie laptutul
reslrange sfera subiectelor de drepl international care pot trimite misl
speciale la state. ConsiderAm ca in sfera notiurii de misiune speciald artreb
incluse, prin analogie, si misiunile trimise de misc5rile de eliberare nationg
sau de pdrtile beligerante.

8.2.3, Condlliile de trlmitele a unei mlsiuni speciate


esenllall care trebuie indeplinite pentru tfimjterea unei
speciale este acordul dintre cele doue state.
Acordultrebuie sA existe nu numai cu privire la existenta misjunii
ci 9i cu privire la sarcinile acesteia.
Forma acordului: nu este obligatoriu ca acest acord sAfie expres, misiun
speciali putand lua nagtere si in prezenta unui acord tacit.
b) Prin anaiogie cu dreptul de tegalie, se considerd cd dreptutui statutui I
a irimite misiuni speciale nu ii corespunde o obligatie corelativa de a primi
misiune speciala.
Prin urmare, dreptul statului primltor de a reluza o misiune speciale n
poate li contestat.
_. Existd insd anumite situatiiin care primirea unei misiunispeciale nu poato
fi retuzatd, chiar in lipsa unui acord special in acest sens:
- dace s-au adresat invitatii generale de a trimite misiuni speciale;
- daca existi un atanjament general pentru trjmiterea periodic5 de misjunl
speciale.
c) Precizem cd nici recunoasterea, nicj existenla relatiilor diplomatice nu
reprezintd conditii ale kimiterii unei misiuni speciale (art. 7 din Conventi
prcvede ce: ,,Exislenta rclaliilot diplomatice sau consularc nu este necesatd
pentu timiterca sau pimiea unei misiuni speciatd).
a) Condllla

a[hac

1,t.4. Membrii gi organizarea misiunii speciale


l) Acceptarea misiunii speciale nu presupune consimlemanlul statului
it,r pentru persoanele care vor face parte din aceasta misiune speciale.
lhlul kimilator are dreptul de a numi membrii misiunii speciale, sub
lllo notiticArii stalului primitor a tuturor informatiilor utile cu privire la
gi compunerea misiunii, gi mai ales, cu privire la numele 9i calitelile
lor pe care le va numi (art. I din Conventie).
b) Dreptul statului trimilator de a numi membrii misiunii speciale cunoa9te
rmllo llmile:
' cot5tenia membrilor misiunii specialel cetS,tenii slatului primitor nu pot
o parle din misiune decat cu consimldmanlul acestui stat, pe care gi-l poate
6 oricand (art, 10 din Convenlie);
' cloclararea unui membru al misiunii ca pelsora non grata de cdlre slatul
(arl. 12 din Conventie); Totusi, Conven!ia precizeazaca reprezentantul
hoc al unui stat la o reuniune internalionaE nu poale fi declarat persona
hon grata de statul de regedinlS
primitor depline puteri. Spre
Soful misiunii speciale va remite slatului
permanent, aceste
ale
unui
ambasador
de
acredilare
d0os6bire de scrisorile
personal,
scrisoarea putand
cu
titlu
obligatoriu
dtpllne puteri nu sunt eliberate
ll colectiva, pentru toata misiunea.
c) Reguli cutumiare cu privire la membrii misiunii speciale:
'obligatia statuluitrimit5tor de a limita efeclivul misiunii, in functie de obiectul

ll

Bcopul acesteia;

- principiul simetriei ierarhice, in conformitate cu care se va constitui


dolsgatia statului pimilor care va kata cu misiunea speciah.
d) Ordinea de precadere ?n cazul misiunilor speciale:
- in cazul misiunilor ceremoniale, subziste clasificarea sefilor misiunilor
rpoclale in functie de clase;
- in cazulin care mai multe misiuni speciale se intalnesc pe teritodul unui
!lat, ordinea va li dictate de ordinea alfabetica a numelor statelor folosite in
protocolul statului pe te loriul cdruia se intalnesc
e) Sedlul misiunii speciale este in localitatea in care cele doue state au
'17 din Convenlie)
convenit ca trimigii lor s; se intalneasca (art

Drept Diplomatic si Cansutal Sinteze pentru exanen

8,2.4- Statutul iuridic al misiunii speciate si a membrilor ei


Fundamenlandu-se pe teoria fuhctionale, Conventia din 1969 aco
misiurii speciale imunitatile si privilegirte obisnuite ate urei misi,.r.ri diptomat
reglemeniarea gesindu-si sediul in art. 21-35 ale Convenliei.
Critica aduse Conventieia fosi aceea ce a asimilat a prlodmisiunea spe
cu misiunile permanente, fdraatine seamade necesitatea orevederii minimU
i'rdispensabil de imunitati si privilegii necesare indepliniriitulctiei u-ei misll
sPeciale.

8.2.5. Reguli referitoare ta statutut misiunii 9i a rnembritor acesteht


- membrii misiunii speciale se bucurA de inviolabilitate pentru persoa
regedinta Ei bunurile lor;
- misiunea specialS se bucure de inviolabilitatea localurilor sja a
asemenea misiunii permanente;
- imunitatea de jurisdic_tie penale este absolut, qi se acorde nu numl
reprezentantilor slalului trimjtdtor si personalului diplomatjc, dar si personalulU
Iehnico-admi.ristrativ si membrilor de familie;
- imunitatea dejurisdictie civild functioneazd identiccu imunitatea misiunl
permanenle! la care se adaug5 urmatoarea exceptie:
ac,tiuni
'cazul unei
reparare penltu daunele cauzate de un accident ocazionat
de un auto
folosit in afara functiilor oficiale ate percoanei in cauzd' lan. g1):
- este recunoscutd inexistenta obligatiei de a depune ca mador;
in ceea ce priveste libertatea de iomunicare, se recunosc aceleagl
drepturi ca si misiunii permanente;
- libertatea de miscare este recunoscut5 numai ,,in mdsura necesarf
pentru indeplinirea sarcinilor saie,,.
- in mesura compatibild cu functjile, natura si durata misiunii speciale,
opereazd privilegiile tiscale;
- dispoziliile referitoare la exceptarea de la dispoziliile referitoare la
securitatea sociald, scutirea de prestatii personale, scutire vamale sunt
identice cu cele din Conventia de ta Viena cu privire la relatiile diplomatice. I
- de asemenea, statulul personalului tehnico-administrativ gi de
serviciu este asimilat celui din cadrul misiunilor permanente.
8.2.6. Preciziri referitoare la statutul selului de stat ailat pe teritoriul
altui stat
a) Se'ui de stat este considerat a ii organul care are competenta primarl

in domeniul relaliilor inlernationale. organ reprezenlativ suprem al statului in


relatiile cu aite subiecte de drept interantional.
Cu toate limitdrile aduse de dreptul constitutional at diferiletor state, se
consider5 ce seful de stat are puteri depline penlru a angaja statul sau, in
virtutea prerogativei denumile /us reprcesentationis omnimodae.

Rpguh carc se aphc; iF cazut diptoTatiei ad-ha.

ll) hi coea ce priveste statutul iuridic al selului de stat aflat pe teritoriul


lalirl, in dreptul internalional clasic se fdcea distinclie intre monarhi 9i
rl|rti de republicS, in sensul ce celor din urme li s-ar recunoaste anumile
rllilll numaiin situalia in care se afle in vizite oficiale, sau in exercitarea
lllkn oficiale. in dreptul internalional contemporan, aceastd distinctie nu
r ll acceptatd.

llr (iroptul clasic, monarhul aflat pe leritoriul altui stat se bucura de


lr{k}r lorialiiate, in temeiul principiului pat in parem non habet impeium.
r, if prezenl se considere ca seful de stat, aflat in vizitd oficiald pe leriloriul
rl nlt stat se bucura de totalitatea privilegiilor 9i imunitdtilor diplomatice,
Iriiloarele precizeri:
lnviolabilitatea persoanei este tolald, geful stalului avand calitalea de
l$oani care se bucurA de protectie internationalt';
lrnunitate de jurisdictie penala totalS;
lmunitate de jurisdictie civild, exceplie fecand doar acliunile imobiliare;
lnviolabilitaiea regedinlei corespunde, de asemenea, caliteii de ,,persoand
oflo se bucure de proleclie internalionale" ;
lmunltatea fiscald este, de asemenea totaia.

ir

ceea ce priveste geful de stat aflat in fruntea unei misiuni speciale,

Corventia din 1969 prevede ca acesta se bucura de facilit4ile, privilegiile 9i


hl!nitatile recunoscute de dreptul internalional gefilor de stat in vizitd oiicialS.

Bibliogrqfie obligolorie
lM. Anghel, Drepl diplomatic Si consular", Ed. 'Lumina Lex", Bucuregti, 1996,
p.211-230;
A. Bonciog, Dtept diplomatic, Ed. ,,Paideia", Bucuregti, 1997, p. 129-133.

Drept Diplomatic si Consular. Sinteze Dentu examen

Reguli cate se aplicE in cazul diplanatrei acl'hoc

AN EXA

speciale'se refete b persoana insercinate


ul lrimifitor se aclioneze in aceas6 calitate;
Exprcsia ,,rcprczentant al statutui ttim\etot in cadrul misiunii speciale"
nlord la orice percoane cereia statul ttimildtot i-a atibuit aceas6 calitate:

d) I.xpresia,,sel al unei misiuni

Convenliq privind misiunile speciole, odoplold de Aduno


Generold o Nofiunilor Unile lo 8 decembrie I969
Stateb pefti la prczenta Conventie,
Aeaminlind ce misiunile speciale au beneliciat mercu de un tt
sPecial,
Conqtiente de socpuile siprincipiite Catlei Natiunilor Unite p vind egatita
suvetane asbteloL mentinerea pecii gi secudte{i internalionale si de;votta
rclatiilor de prietenie si cooperarc intre state,
Reaminlind ce imponanh misiunilar speciale a fost rccunoscuth atet
cutsul Conlerinlei Naliunilot LJnite ptivind relaliite si imunitdfile diplomatice
9i in rezolutia I adopbte de acea\E contetinle Ia tO apriti;1gdt,
Avend in vederc fAptul ce, in cadrul Confe ntei Natiunilor lJnite pivlnd:l
relatiile Fiinunialib diptomatice a lost adoptuE Convenia de Ia Viena pivind
relaliile diplomatice care a fost deschise sprc semnarc la 18 apilie 1961,
Avend in vederc ce. in cadtul Confeintei Natiunitot lJnhe pivind rclatiila
consularc a fost adoplah Conventia de ta Viena pivind rcla;tiile consutare,
carc a fost deschise sprc semnarc la 24 apilie 1967,
Convinse de faptd ce o confeinte inbnationale privind misiunile speciale
at completa aceste doue conventll si va contribui Ia incunjarca retaiiilor de
ptietenie inle state, indifercnt de;eginul constitutional sau ;ocial at a;e;to;,
Convinse de faptd ce scoput privitegiilor si imunidtitot ptivind misiunile
sp.eciale nu este acelade a avantaja anumili indivizi ci de a a'iguta indeptinirca.
elicace a functiilot acestor misiuni cu un carccter reprezent;fiv pentru stat,
Afirnend ce notnele dreptului international cutumiat continue sd
reqlemenleze chestiunile carc nu au fost inca rcgbmentate pin dispoziliile
prezentei Canventii,
Au convenit urmebarcle:

Articolul

1. Terminotogie
Pentru scoputile prczentei Conventii:
a) Expresia ,,misiuni speciale" se refete Ia o misiune temponte,
reptezentdnd un stat, trimise de un stat pe Enge ah 6tat cu cansimiementul
acestuia djn uma penlru a tata cu acesta anumile chesliuni sau penttu a
indeplini pe lainge acesta o anumira inserci1arc:
b) Exprcsia ,,mi6iune diptomatice pemanente, se refere h o misiune
diplomaticd in sensul Conventiei de Ia Viena pivind rcla.fiile diplomatice;
c) Exqesia
consula/' se refure b o ce consulat genenl, consulat,
"post
vice-consulal sau agenlie consubre:

,l

b seful misiunii speciale,


misiunii
speciale 9i memb ai
in
cadrul
statului tintAtot

Expresia ,,membi ai misiunii speciate" se rcfere


l)'rclontantii

lulu i m i siun ii speci ale ;


g) Exprcsia ,.membi ai pegonalului misiunii speciale se rebre b membrii
'iona)utui
cliptomatic, ai personalului admnistrativ silehnic si a; perconalului
,otviciu al misiunii sqeciale;
h) Expresia ,,memb ai persanalului diptomatic" se rebre Ia membrii.
lului misunii sqeciale carc au calitatea de diplomali pentru a seryi
misiunii speciale:
i) Exprcsia,nembi ai perconalului administrativ si tehnic" se rcfete h
fncibrii personatului misiunii speciate angajaliin serviciul administrativ gitehnic
ll siunii speciale;
Exprcsia ,,membi ai perconalutui de seNiciu" se rcfere h membrii ai
pd;sonatului nisiunii speciale angajali de aceasta ca angaiatiin seNiciul casnic
adu penttu sarcini asenenebare.
i) Expresia ,,persoane in serviciul pival" se rebfi la percoanele angaiate
axclusiv in serviciul pafticulat al membrilor nisiunii speciale'

'

Atltcotul 2. Trimiterca unei misiuni speciale


Un 6tat poate mite o misiune speciaE pe Enge un alt slat cu
consimftmentul acestuia din ume, obtinut in prcalabil pe cale diplomafice
t u pe otice afta cale convenite sau rcciproc acceptabile'

Attlcotul 3. Funcliile unei misiuni speciale


Functiite unei misiuni speciate sunt stabilite prin intelegere rcciprocd intre
tlatul trimitdtor qi statul p mitor.
Adcolut 4. Trimiletea aceleiagi misiuni speciale pe Engd doue sau mai
multe state
Un stat carc doreqte se fimite aceiagi mi\iune speciad pe lenge doue sau
nai multe state va informa in acesl sens liecarc dintte statele pimitore in
nomentul in carc incearce se obtine consimldmentul acestuia'
Atticolut 5, Trimitetea unei misiuni speciale comune de cdtrc doue sau
mai multe state
Doue sau mai multe state care dorcsc se ttimiE o misiune speciaE comune
pe hnga un alt slat vot infoma t:n acest sens statul pdmitor in momentul in
cate incearcA sa obtine cansimhfianful acestuia

Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze oentru examen

Reguli care se aplbe in cazul diplonaliei

Articolul 6. T rniterca de misiuni speciale de cette doud sau mal


state pentru a ttata o chestiune de interes comun
Doue sau mai multe state pot ttimite fiecare in acelagi timp o
speciaE pe Engd un alt stat, cu consim6mentut acestui stat obiinut
ai.2, pentru a ttata imprcune, cu acordul tututot acestot state, o

11, Notiticdrile
Stlnt notificate ministetului alace lor de externe sau a oicerui alt
,m at slatutui ptimitor asupra ceruia s-a convenit despre:
Oompozitia misiunii speciate, prccum gi orice modificarc ultetioare a
Itlr.l compozitii;
b) Sosiea si plecarca membtitot misiunii, precum siincetarca func[ilot lot

de intercs comun pentru toate.

Articolul 7. lnexistenta relaliitor diplomatice sau consulare


Existenla relatiilor diplomatice sau consulare nu este necesare
ttimiterca sau primiea unei misiuni speciale.
Atticolul 8. Numirca membrilor misiunii speciale
Sub rezeua prcvederilot aft. 10, ll qi 12, statul ttimiator este cel

a{hoc

0) Sasiea si ptecarea deflni va

a oicerei persoane care insotegte

un

in statul de ptimire in
l db Ae menbi ai misiunii sau ca persoane in seNiciul pivat;
e) Desemnarea gefului misiunii speciale, sau in lipsa Fefului, a
rn.ontantului vizat la par. 1 a aft 14, sau a eventualului lor inlocuitor;
d) Angajatea qi concedierea percoanelor rezidente

cd

alege membrii misiuni speciale dupe ce a olerit in prealabil statului primll


toate inlomaliile utile refetitoarc ta efectivul gi compozitia misiunii spiciale
in special numele Fi calialile percoanelot pe care intent[oneazd se
numeasca. Stalulpimitor poale refuza sa admita o misiune spectali al
efectiv nu-l considere a li rczonabit avend in vedere cicumsta;ble si cor
e^istenle in acest stat sinevoile misiunilot in cauze. Este posjbii. de asemer
fete a ole motive, sd teluze admiterca unei persoane ca membru al misi
speciale.

Atticolul 9. Compozitia misiunii speciate


1. Misiunea speciale este fomate din unul sau mai mut! reprczentanti
al
statului trimitdtot dintre care acesta poate desenna un
9ef. ea poate sd incLdi
si petsonal diplomatic, peBonal administrativ si tehnic, dar gi pesonal de
2. Atunci cend memb i unei mlsiuni diptomatice pemanente sau ai unul
post consulat in statul ttimibtor sunt inclusi intro misiune speciala, acestia
isl
pesteaza pivilegiile si imunidlite in catitate de membri ai misiunii diptomatice
permanente sau ai postului consulaL Iacarc se adauge privitegiile gi inunialile
acodate prin prczenta Conventie.

Articolul 10. Cedlenia fiembfitor misiunii speciale


1. Reprezentantii statului timitebt din cadtul misiunii speciate si membtii

personalului diplomatic al acesteia vot avea, de rcguh, nationatitaiea statului

fimi6tot.

. 2. Ce6tenii statului primitot nu vot putea face pafte din misiunea speciale
decet cu consimlemantul acestui stat, carc poate se si-l retrage;n o ce
moment.
3. Statul pimitor isi poate rczeya drcptul prcvezut la par. 2 al prczentului
afticol in ceea ce ptiveste cetepnii unui stat teft carc nu sunt si ceateni ai
statului trimilebt.

l) Anplasamentul localurilor ocupate de misiunea specia6 si de locuinlele

ulo carc se bucue de inviotabilitate confom aft. 30' 36 si 39, prccum Fi


celelafte informati carc vot fi necesare pentru identificarca acestot localuti

llloculnle.

sosiea qiplecarca
prcalabile'
unei
nolificeri
dellnitive trebuie se hce obiectul
Atttcotut 12, Pe6oana declatatd ,,non gnta" sau inacceptabi6
t, Statut primitot paate, in o ce moment 9i fefi a li obligat se-si moliveze
daclzia, se infotmeze statuttin4ebr ce oice reprezentant al stalului trimilebr
dh misiunea speciale sau orice membru al perconalului diplomatic al acesteia
e$o percona non grata sau ce otice alt membru al perconalului misiunii nu
este acceptabite. aaut fimi\ercr ili va rechema atunci persoana in cauze
uu va pune capet func{itot sale pe Enge nisiunile speciale' dupe caz O
poate fi declarcte non gtata 6au inacceptabi6 inainte de sosirea pe
2, Cu exceptia cazuluiin carc acestlucru este imposibil,

lr}rsoane

lot ilo ti ul statul u i p d mito t.

2. Dace stutut t mftetor rcfuze se-li execute, sau nu-Fi execute intr-un
lnterval rezonabitde timp, obligaliite carc-irevin in viftutea paL 1 din Wezentul

nrtico!, statut p mitor poate reluza se recunoasce percoanei in cauze calitatea


de membru al misiunii sqeciale

Atticolul 13, inceputul luncliilot unei misiuni speciale


1. Funcliite unei misiuni speciale incep o da6 cu intrarca in contact oficial
a nisiunii cu ninisterul afacerilor extene sau un alt astfel de organism din
slatul pnmitor asupa caruia s'a convenit

2. inceputul funcliitot unei misiuni speciale nu depinde de o prezentare a


acesteia de cdtre misiunea diptama ce permanente a shtului trinif,tor 9i nici
de innAnarea scrisorilot de acredhare sau a deplinelot pulei.

Reguli carc se apfice in cazul diplonatiei ad'hoc

Drcpt Diplanatic si Consulal Sinteze pentru exanen

Articolul 14. Auto zalia.le a actiona in nufiele misiunii speciate


1. Seful misiunii speciale sau, in cazul in carc statut timidtor nu a
un |ef, unul dintre rcprczentantii statului trimilebt, desemnat de cete

comunicate statului primitot- Slatul p mitot va adresa comunicefile


misiunea speciale sefului misiunii sau, in absenta acestuia,
menlionat mai sus, fie dircct, fie pin intermediut misiunii diptoma
petmanente.
2. in orice caz, un membru al misiunii speciale poate fi autorizat de
statultrinilebr, de cete seful misiunii speciale sau, in absenta acestuia,
cete rcprezentantul mentionat in pat. 1 at prezentului afticol, lie sel inlocuia
pe Feful misiunii speciale sau pe reprczentantul acestuia, fie sd
anumite acte in numele misiunii-

mitor cu carc se discute a

Orice afacefi oticiale trctate cu slatut primitai, incredintate nisiunii speciall


de cete statul trimi6lor, trebuie tratate cu ministerul alaceilor extene salJ,
pin intermediul acestuia sau cu orice alt organism at statului pimitor asupru
cdtuia s.a convenit.

Articolul 16. Begu6 ptivind precederca


1. CAnd una sau mai multe misiuni speciale se gesesc pe teritotiut statulul

pimitotsau alunuistatte4, ptecederca intrc misiunieste stabiliE, cu exceptiA


cazului in carc existe un acord special, potrivit orclinii alfabetice a numelul
statelot lolosite de prctocolul statului pe teritotiul ceruia se afle.
2. Prccederea intre doue sau mai multe misiuni speciale carc se intalnesc
cu pilejul unei cercmonii sau cu o ocazie solemnd este determinate confotn
protocolului in vigoare in statul primitor.
3. Ordinea de prccederc a membilo, aceleiasi misjuni speciale este aceea
care a fost notificatA statului primitot sau statului teft pe te toriul cdruia se
afle doue sau mai multe misiuni speciale.

Atticolul 17, Sediul misiunii speciale


1. Misiunea speciad igi are sediul in localitatea asupa cdreia s-a convenit
de comun acord de cete statele inlercsate.
2. in cazul in care nu ertste un astfel de acod, misiunea speciale va avea

sediul in localitatea in carc se af6 ministerul afacerilot exteme at statut'i


3. in cazulin care mis[unea speciale isi indeptineste funcliite in atte locafiEli,
statele intercsate pot conveni ca aceasta se aibd mai multe sedii dintrc cate
pot alege un sediu Wincipal

Beuniunea misiunilot speciale pe tetitotiul unui stat

E4

pot reuni pe te toriul


Mlsiunite speciale a daue sau mai multe state nu se
rlol te4 decet dupe ce au obtinut consimamentul expres al acestuia'

in'ia"rru

olut 1g- Dreplut

in

*rc

te menlioneaze canct i1i de consinldmentul

misiunii speclate de a totosi drapelul

ri

stema statului

l.'Mi"iun"u speciale arc drcptul de a ahora drapelul si stema statului

18.

tl
I-t'l)tln
FI rezeNe drcplul de a si'l rettage
oferhea consim.amenlului sau stalul ted poate impune o seie de
tr t De care statele timihloare trebuie sa F rcspecte'
un.ui
: 'piniti,
statut tcrt si asumA fata de slatul lrimitebr drcptuile si obligaliile^

din ume, esle autorizat se actioneze in numele misiunii speciale si se a(

Atticolul 15. Organismul statului


oficiale

Iul

tlldlot

pe localurile pe carc le ocupe qi pe mijloacele de transpoft pe cate

ullllzeazd

pentu nevoile de serviciu.

?. in exercitarea dreptului acordat de prczentul articol, se va line seama


primitot'
da logite, nomele 9i practicile statului
Antcolut 20' incetarca funcliilot unei misiuni speciale
L Functiile unei misiuni speciate inceteaze in special pin:
!) Acordul statelor intercsate;
b) indeplinirea sarcinii misiunii speciale;
i) Expiarea duratei nisiunii speciate, cu exceplia cazurilot in carc aceasta
t lasl prclungifi inlenlionat;
sau
d) itotiticirea de cete statul trimiator ce pune capet misiunii speciale
o recheame;
o) Notificarea de cete statut pimitot asuptu faplului ce el considefi
si unea s?ecial e inch ei aE ;
2. Ruperca retaliilot diplomatice sau consutare inte slatul trimitdtot 9istatul
prtiitol' iu antreieaza de la sine incetarca misiunii speciale existenq in
tnamentul acestei ruqei.
de nng inalt
Arttcotul 21. Statutul gelutui de stat 9i a perconalitdtilot
unei misiuni
kuntea
la
in
se
afh
cend
1 Selut slalului ttimilebt, atunci
de
lacilihtile
lett'
stat
pdmhot
intrun
sau
,oeciile. se bucuft, in statut
de stat
sefilor
international
f)nvilegiite si imunilelib recunoscule de dreptul
flati in vizi6 oficia6
2. Seful ouvemului, ministrul afacerilor e^lefie si alte perconaidti de @ng
se bucure
nall, atuncicend participe b o misiune specialb a st'tlului trimi6lot
pin
acodal
este
ce
le
ceea
atar|
de
fn- statut prinitor iau inirun slat fett n
'1ni,"u'ii,ti
de
rccunoscule
ptivilegtile
si
imunitetib
Coru"nti". de t'aciiatile

dreptul intemalional

Reguli carc se aplicd in cazul diplonaliei ad'hoc

Drcpt Diptomatic sj Consutar. Sinteze pentru examen

Arlicolul 22. Facilitdti generate


Statul pimitot acorde misiunil speciale lacilite

hlrtot membrilot misiunii speciale libeftatea de a se deplasa 9i de a


to toriul seu pottivit necesi6lilot pe care le impfica indeplinirea
t n slunii speciale.
28. Libeiatea de comunicate

necesarc

indeplinirea funcliilot sale, avend in vedere natura si sarcina misjunji

Arlicolul 23, Locaturi si locuinte


. Statul primitor aju6 misiunea speciaz, Ia cererca acesteia,

,lll^lulprimitor pernite 9i proteieazecomunicarca libere a misiunii speciale


ltu
e scopu le oliciale. Comunicend cu guvernul statului trimilebL
t \l cu misiunite sate diplomatice, postutile sale consularc Fi celelalte
spociate sau cu seclii ate aceteiagi misiuni, in locul in carc se af6,
nt speciah poate lotosi toate miitoacela dc com nicare adecvate.
vcurieriigi mesajele codate sau ciltate. Cu toate acesteainse, mi'iunea
nu poate instala 9i utitiza un post de emisie tudio decat cu acordul

se_gi

localu le ce-i sunt necesare si se obtne bcuinte convenabile penttu


sei.

Articolul 24. Scutirea liscaE a localurilot misiunii speciate


1. In functie de natura si durata atibuliilor exercitate de misiunea
slatultimi6tot si mefibii misiunii speciate carc actioneaza in numele
sunt scutiti de toate impozitele si taxele nationale, regionate sau
pe localurile ocupate de misiunea speciale, cu excepiia cazului in carc
votba de impozite gi taxe percepute pe venitul obtinut din efectuarca

seruicli ptivate.
2. Scutirca liscale ptevezute in prczentul articot nu se aplice impozitelol

taxelor cate, pottivit legislaliei statului ptimitot, ttebuie acopeiie de c


t
sau cu un membru almisiunii
'tatulptimitot
Atticolul 25. lnviolabilitatea
locatu tor
1. Localuile in care a fost instataE misiunea speciale sunt, confc
prezentei Convenlii, inviolabile. Agentitor statului primitot nu Ie
este pemis
intre in aceste chdiri decet cu consimtementut sefului misiunii spiciate ia
dupe caz, sefului misiunii diplomatice permanente a statutuitrimftebt acrcdil
pe lenge sbtul de rcceptie. Acest consimtement este pesupus a li lost
obtind
tmplicit jn caz de[ncendiisau alte sinistre careamenjnh gav siguranta pubice"
si doar in ca2ul in carc nu a fost posib se se ottind ioisimtdiantit ixpres
sefului misiunii speciale, sau dupe caz, a gelului misiunii permanente.
2. Statul primitot arc obligalia speciaE de a lua toab mesurile necesate
penttu a impiedica invadarca sau distrugerca localurilot misiunii speciale,
tulburarea linistii misiunii sau atingerea demniEtii sale.
3. Locatuile misiunit speciat;, mobilete acestora, cetelalte bunuti car6
s.eNesc functioneii misiunii speciale si mijloacete sale de transport nu pot
face obiectul unei perchizilii, rcchizitioneri, conlisceri sau unei execu5ri siite.
Atticolul 26. lnviotabititatea arhivelor si documenlelor
Arhivele si documentele misiunii speciale sunt inviolabile in otice moment
si in otice loc in care se af6. Acestea vot trcbui, oti de ceb oi va ti necesar
sA poade semne exte oare de identilicare vizibile.
petsoana cate ttateaze cu

Atticolul 27. Libettatea de migcare


Sub rczeNa legilot gi teglementeibt relative la zonele in care accesul
este interzis sau condilianat din motive de secuitate nationaz, statul ptimitot

Corespondenta oficia6 a misiunii speciale este inviolabi6 Exprcsia


napondenE oficiaa" se rcbte Ia o/ice corespondenle rela ve h misiunea
lthtlh si la funcliile acesteia.
f'o cet posibil de fecd acest luctu in pactice' misiunea speciale va
niitaacele de comunicare, inclusiv valiza 9i cu eruL misiunii diplamatice
t 10nte a statului ttimifttot
4. Valiza misiunii speciate nu poale fi deschise si nici rclinute
ll, Coletele care constituie valiza misiunii speciale trebuie se poatte
ele exterioarc vizibile refetitoare la catacterul lor si nu pot conline
gpeciale
I documente sau obiecte destinate uzului olicial al misiunil
6, Cwierut misiunii speciale, care ttebuie se aibd in posesie un document
cate abeluiesc
, t) s|-i ateste catitatea si se precizeze numdrul coletelot
pimitot.
EI se bucufi
Wllta, este prcteiat, in exerciliul luncliitot sale, de statul
lh hlviolabilitatea persoanei sale 9i nu poate fi supus nici uneifome de arestare

Lu

detentie.

/. Statultrimiator

sau misiunea speciale poate numi curied ad'hoc ai

misiunii

apociale. in acest caz, dispoziliite de la paL 6 al prczentului afticol vot.fi


ipllcabile, cu rezerva cd imunftetib carc sunl menlionale votinceta se mai |ie.
;nlnbile de indafi ce curierul ad'hoc va fi rcmis destinatarului valiza misiunii
tlociale pe care a avut'o in posesie
8. Valiza misiunii speciale poate fi incrcdin?te comandanlului unui vas
ttu avion comercial carc trcbuie se soseasceinbun punct de intftre autoizat
Acast camandant trebuie se aibe asupru sa un document oficial carc sd indice
numerul coletelor care abefuiesc valiza, inse nu este considerat ca fiind un
cuier at nisiunii speciate. Ca umarc a unui araniament intrc autori6lile
competente, misiunea speciaa iqi poate trinifc tntl dintre membi se ia. direct
vas sau avion
Fl libeL in posesie valiza din meinile comandantului de

Drcpt Diptamatic sj Cansutar. Sinteze pentru examen

Reguli care se aplicd in cazul diplonatiei ad-hoc

Atticolul 29. lnviolabilitatea persoanei


Persoana rcprczentantilor statului trimiatot al misiunii speciate precun
cea a membilor personalului diplomatic al acesteia este jnviolabiz- Ace,
nu pot fi supusi nici unei forme de arestare sau detentie. Sktul pnmftor li
tmta cu respectul ce Ii 6e cuvine sl va lua toab mesuile necesare pentru
impiedica otice atac impotriva percoanei, tibeftetii si demniatii lot.

Afticol ul 30. lnviolabilitatea tocuintei particulare


1. Locuinta paniculad a reprc,lentantilor statuluj trimitatar in cadtul

speciale si ai membitot perconatului diplomatic alacesteia se bucura de


inviolabilitate Si aceiagi Wote4ie ca gi localutile misiunii speciale.

2. Documentele, corespondenta fi, sub rczerua par. 4 at aft. 91, bun


acestota se bucute, de asemenea, de inviotabititate.

Articolul 31, Imunitatea de jurisdictie


1. Reprezentantii statului timilebr in cadrul misiunii speciate si menbdl
personalului diplomatic al acesleia se bucud de imunitate de ju sdiclie penal,

in statul primtor.
2. Acestia se bucua. de asemenea. de imunjtate de iuisdictie civile sl
administrctivain statulprimitot, cu e^ceptta ca/urilot in carceslevotba despre:
a) O acliune rcaE ptivind un imobil patlicular situat pe teritotiul staiutul
primitot, cu excep,tia cazului in care percoana interesaa posede in numele
statului lrimildlor in scoputile misiunii;
b) O actiune rcferitoarc la o succes[une in carc percoana interesatA
figurcaze ca executor testamentaL administtator, mostenitot sau legatar, cu
ti u pafticular gi nu in numele statului t mitebr:
c) O acliune privind o activitate prclesionah sau comerciale, oicarc ar fl
ea, exercibta de o percoane inErcsa6 in itatul ptimitot in afan functiitor
sale oficiale;
d) O actione de compensarc pentru o pagube rezuftad dintr,un accident
ptovocat de un vehicul utilizat in afaafunctiitoroficiale ale percoanei interesate.
3. Reprczenkntii statutui imihtot n cadnJt m$iunii speciate si membtii
personalului diplomatic at acesteia nu sunt obligay sa depune nehurie.
4..Nici o mesu6 executo e nu poate fi tuaa fa6 de un rcprezentant al
stat.ului trimitebr in misiunea speciah sau a unui membtu ai personalului
diplomatic al acesleia- cu exceptia cazuilot prevazub ta alineatele a. b. c sid
ale paL 2 ale prc..entului articol, si cu conditia ca executia sa se poata teahza
fere se aduce atingere inviolabilid ipercoanei sau tocuintei saje.
5- lmunilatea de jurisdictie a rcprczentantitor statutui timibtot in cadrul
mtsiunii speciale sia membilor perconatutui diplomalic alaceste@ nu inseamne
ce acestia vot fi exceptati de la ju sdictia statului trimitebr.

ul 32. Exceptarea de la aplicarea prevedetilot in mate e de


lqle socia6

rezeva dispoziliilor de la pat. 3 al prczentului articol, reprczentantii


\tliitrimitabr din Adr;l misiunii speciate 9i nembrii personalului diplomatic.
'ai,r:lsteia
iunl, in ceea ce prive|te seyiciile hcute statului trinftebl scutiti
at putea li eventual in
Novedeile in materie de seAftab sociale carc
Watrc in slatul PimitoL
aplice, de asemenea'
lj. Scutirea prevezudla par.1 al ptezentului afticol se
slalului limitdlot
pivat
at
rcp@zentantului
e\clusiv
oatHoinelor aitate in seyiciul
persanalului
diplomatic al
al
membru
ltt r',tir,,tt nisiunii speciale sau a! unui
at)onloia, cu co n d itia:
d se nu fie cealeni ai statului Nimitor sau se nu aibA aici rcgedinla
Dd nanente:
pol fi in
D se se supune prevederilor in maletie de secutilate soctale carc
teft:
vloare n statul trimilAbt sau tnfun stal
sau membn
3. Reprczentanti stalului (imitalot in cad lmisiunii speciale
persoane
tn cazul
lo(
Ft;orconatutui diplomatrc al acesteia care au in serwciul
aplice tuebuie
i,,ai,i,u t"unrie jr"rurule la par' 2 al wezentului afticot nu se
prcvede
le
in mateie de
de
angaiatorutui
a;fi rcspecte obligaliile impuse
primitot
tocutitate sociale din stalul
4. Scutirea prevdzute h pat. 1 ,i 2 ale prezentului artical nu.exclude
a sEtului primitoL in
t)nrttctpaaa voiuntara la regimul de secuitate sociale
inlsura in care ea este adfiisd de celrc acest stal
5. Dispoziliile prczentului aiicot nu afecteaze acorduile bilateftle sau
n,rititut"iut" relative ta securitatea sociaa care au lost incheiate anterior si
t)lo nu inpiedice incheierea ulterioate a unot astlel de acotduti'
Sub

Atttcolut 93. Scutirea de taxe 9i impozite


Beprczenlanlii statutui tinifilor in cadrul misiunii speciale si membtilot
ootsoinalului diDlomalic atacestela sunl scutiti cle otice impozite si taxe'
'Dersonale
sau reale, nationale. rcgionale sau comunale cu exceptia:
in
a) lmpozilelot indirccle cle naluta celot carc sunt incluse in mod normal
orelu b maiuilor si seNiciilot;
pe leritoriul
b) Impozitelot si laxelor asupra bunuilor imobile privale situate
nu
Ie posede
percoana
intercsaa
,"""p1i", decat in cazulin carc
"tutitui'de
ln n,Jmele slatului ltimitatot in scopuile misiunii.
c) Drepturilor de succesiune percepute de statul pimitor, sub rezeNa
dispoziliilot att. 44;
primilot
d) lmpozitelot sitaxetor peveniluile private cate'si au susa in statdl
intrcptinderile
in
et'ecluate
simpozilele pe capitat prclevale asuprc investitiilor
comerciale situate in statul primitor:

Drept Diptonatic i ConsutaL Sinteze pentru examen

e) Impozitele si taxele percepute ca remunentie pentru ser,/icii preslate


particular;
f) Drcpturile de inrcgistrare, taxete de grcfe, de ipotecd, de timbru,
rezerva dispozitiilot aft. 24.

Articolul 34. Scutirca prestatiilor perconate


Statul pimitot iiva scuti pe rcprczentantii statului trimititor din cadrul mi
speciale si pe membtii personalutui djplomatic al acesieia de arice presta
perconala, de otice seruiciu public indilercnt de natura sa si de obti.
lgal
militare precum rccrutetib, conlributiite si tocuintele mititare.
Artiiolul 35. Scutiri vamate
1. in limitele dispozitiilor tegislative si rcglementeribt pe carc te
adopta, slatul primitot autoizeaze intarca si acotde scutiri de taxe vinaiel
laxe si impozite cone^e anete decet cete tegate ae cnetuietite de t,iniioiit
chelluielile alerente unot servicii asemanibare, in ceea ce pnvesle:
a) Obiectele destihate uzului oficial al misiunij speciate:
- b) Oblectele destinate uzului perconal al reprezentantitot statului ttimiFtot
in cadrul misiunli speciale si al membrilot perconalutui diptomatic at ace;bla;
2. Reprczentantii statutui t mftebt in cadrut misiunii speciate si menbil
personalului diplomatic al acesleia sunt scuilide inspcctia bagajului pe'
,onal,
cu exceptia cazuluiin carc eyjste motiveseioase de a crcde ceacesiacontine
obiecte carc nu beneficia,lb de scutirile rncntionate la par. I at prczen!:uful
anicol sau obiecle a carct imponare sau exponare este inlerzi;e ptin leoe
sau supuse regulilot de cahn na ab stalutui Winitor. in asttel ie caziri,
inspectia se va lace do in prezenta percoanei interesate sau a
teprezentantului autotizal al acesteia.

Atticolul 36, PeBonalul adminigtrativ si tehnic


Membii perconalului administtutiv Fitehnic al misiunii speciate beneficiaze
prjvilegiile si imunialile mentionate ta ari. 29 gi 34, cu prccizarea ce
1e
imunitatea de ju sdict@ civita si administtahve a shtutui pimitor mentionatb
la par. 2 al an. 31 nu se aplca acalor seversite in alatu e^ercitarca atribu jtor
lot. Ei beneficiaze, de asemenea, de privilegiile mentionate Ia pat. I al ai. 3s
pentru obiectele impodante in cursul primei tor interi pe teitoriul statut1i

Anicolul 37, Perconalul de setuiciu


Membrii personalului de setuiciu ai misiunii speciale beneficiaze de imunitate

de juisdictie in statul primitor pentru actele severcib in exercitarea attibutiilor


Ior, de scutirea de impozitele gitaxete pe satariile pe care Ie primescca urmarc
a serviciilot prestate, prccum si de scutitea de prevedeile in mate e de
securitate soclale prevezub la aft. 92.

Reguti care se aplce in cazul diplanaliei ad'hac

38. Persoanele din setviciul privat

l\rcoanele aflate in seNiciulprivat at menbitor misiunii speciale suntscutili


Itnpozite Fi taxe pe salariite pe carc le prlmesc -ca *ryT 3 ?9!::-:!::,
t to. in rcale celelalte privinte. ele nu benet'rciaza de ptivilegii si imuniEti
:At th mesura in carc statul pimitot este de acotd cu ele. Cu toate aceslea,
I ptimitor trcbuie se-s,i exercite iutisdictia asupra acelor perso.ane astlel
It sa nu impiedice in mod e\cesiv indeplinirea t'unctiilor misiunii speciale
39' Membrli de familie

;ltllcotul
L Menbtiide fanilie ai rcprezentantii

statuluitimilebt in misiunea speciah


piwleEile si
It-lntt nrmbrilot persanalului dtplomatic al acesteia beneliciaza de
nilelig mentionate in an- 29'35 daca insotesc acesti membri ai misiunii
apoclale cu conditia sanu t'ie cebteni ai slatului ptimitot

sanu aibe resedinla

dornanenta pe teritotiul acestuia.


:, Menbii de familie ai perconalului adminislativ si tehnic al misiunii
r,ocf.te bcneficia?A de ptivitegiile si imunitulite mentionate in aft 36 dace
ip*^t"- cu condiiia se nu tie cetaleni ai
li
ttt utui ptimlot si sb nu aibA rcsedinta petmanenh pe tetitanul acesluia

i;,;;;;;;";;,;;;;;'i

iiiii

Atttcolul 40. Cetelenii statului p milot 9i persoanele cu rc9edin(a


Dotmanenta in statul Nimitot
' 1 in cazul in carc privilegii si imunihti suplimentarc nu at li t'osl acodale
lo statu! ptinitot, reprczeitantii statului ttiniEtot in nisiunea speciale.gi
|nnbtii perconalului diplamatic a! acesteia care sunt cetdteniai statului primitor
decet de imunitate de
atrtt au resedinla permanenle [n acesta nu beneficiaze
pentru actele oficiate indeplinite in exercitatea
lrtisdictie si iiviolabilitate
pivat carc
petmanenli
in
acesta nu
ptimitor
rcsedinla
sau
au
Efit cehteni ai slalului
primitot lc
in
carc
slalul
in
masutu
pivitegi
decel
st imunitali
Itaneliciaza de
e\ercile
sa-si
iunsdictia asupra
tacunoasle. Tolusi. slatut pimitor trcbuie
exceslva
o
mantera
de
Itcestot persoane asttel ncel sA nu tngrAdeasce
lndeplinirea funcliilor misiunii speciale.
2. Ceilalli membri ai misiunii speciate 9i persoanele din setviciul

Articotul 41. Renun9rca la imunitate

1. Statul trimititor poate renunla la imunitatea de iutisdiclie

a
acesteia
reDrczentantilor seiin nisiunea speciaz, a perconalului diplomatic al
de imunikte in teneiul articolelot 3640'
$i a altot percoane cate beneficiaze
exprcse
fie
intotdeauna
2. Renuntarea trebuie se

3. Dace una dintre persoanele menlionate la pat l al prezentului adicol


in
declanseaze o prccedufi, ea nu va putea invoca imunitatea de iutisdiclie
cererea
de
ceea ce p veste o ce cererc rcconventionaa dircct legatd
pincipale.

Dtepl Diplonatic 9i Consutat. Sinteze pentru


examen

^-4..

R-enunlarca la tmunhatea

D^^,,L

de jutisdictie pentru a actiune civlla

renuntarea ta imunitate n-i"")-."


iudecatoresti. peiti aceasta ttnd necesare o

!""1rr*neaze
1y:::r:::,y"
executaqa hoErarii
otstlnc6

ii

i"rlii-'

im

n e

ce s

pe n

a- p

memblor;e tumite- -"'" vetto


t"nuticii)u-i.-iri,i
uazd ue ['nwteg
:::1:::t:a
imunihti
st carc insotesc persoana rie"tt "ar"
fi ac?tdat si

f",J!,"7!,!lE?Ji;!{!';!j,
pentu^a o intehi sau pentru
a se inioarce in statul lor.
cetor prevezute ta pat. t at
Nezentutui atticot,
,",f;,:,?"*'!:.::y!:,:
t::t:i
sa
insraaiasci
it!,tr:luie
petsonalului adminislrativ,
tehnic si de
at misiunii speciate st
menbrito, de r;;ii;;;;;;;";i ;
;;;;:;serviciu
Slatele
acotda coreiponaenii,i si cetortalte comunicati
,.-3 , tnclusivklne
oliciate
(anz
mesajete in cod sau cilrale, aceeasi
libeftate
protectie
cArA statut
stlttlt pimitot
fi
care
^,;^tt^-o u"oraa

i!:"r:,:!":,:i,i:*;;;":,':l:;:i,";z::;:::::

t^",ui pri)iii-i ;;;ir;;i;;;,":;:2,


anc9t. ir" *"ia ii)i",ii', iiE,T,Tr
il1i"T!":;"f::^1
:, :,:zelrutuj
uattzelot diptomatice
ate n;siunii speiiate i ;;;;;;;;;Zi,;:;;r;;:;;:if,::;:r:l
,,"f1ini^"::-":?,,i!
g aaraa ;n,"."i"t p&",ii ci,,",iii",,

"*",r7.i1'i:Jrili"","
11;i11o_r
tene nu sunt
tinute sa rcspede ;b,ii)il,E
ta an. t, 2 si3 ate prezeniuiri
aZ[i)"ii]t
tn-lotm,at in avans. t'@ ptin
cererca de riri, ti" printr-o",ti"ota"ix
tranzilul,acestot percoane in catitate
de memori
,"irnii"pi"ii"i
oe lantlie.sau cu e . si daca nu
"i
s_a opus ta aceasla.
statelor tede in virtutea pat. I, 2 si
S ale prezentutui atlicol se
--c. .ubltgatiite
apnca
tn nod egat percoanetot respect'ive
mentionate n u.u"t"- p))uJi|.
precum- si in ceea ce priveste
com;unicatiite
!i"ii"E'"j
uarzete acesteia. in cazut utitizarii
te totiutui unui stat ten
-.4-.-statetenentionate
petsoanete

iiiiiiiii ;;;;;;:i;
il,iii

i" ii-iri
"i"a"
iilnla,';;";;;;;;

Arti:o:u,!
Duata pfivitegiitot si tmunin.titor
-!3.
r" n1ii9g,a a"
!;?J,!Z,f[!{:

i4ti
i : ::y^i'y.u9 2r.
':,,ii:::::l::':',,!:x11,:::;:;!*.;;;2;;;;;;"";"i;;;:f'::;:J,1",::::ii:,
ai 2e o,I"s:;';:;'," ::;:; E:;#::i,
',ii:i":::::,"f: : "!:::!:': : 11I t.i, i,tiiiin"ia
i. i\Z iZ i"];",j,,i

!statului
I[fiprinitat
::#,: asupa
::::,"^:."::,:"
carui" " "
"

"_"

"iir"ii

p ri vi t e s i i re

ei i m u n

$l

te

moct

notmat in momentut in

membru at
"nui
privitegiite s imunihlile du .9-*" bl::':l:::::
de
bucwe
,or,ia sc
"a unui termen rczonabil care $e Ie Petmia se Pereseasce
ht expircrea
thl statului Pinitor'
speciale sau ale unui
44. Bunutite unui membru al misiunii
al tamitiei sale in caz de deces
membru at misiunii sp*t?!?

i"i,";;;;;;;;;;";uj
l,i,i,,Zi?i,J"i# i il"t""i,

dace d eru nctut n u. ?:

:1y,:

yy:f:::::'

.l?:i""::,:!.:::!i:

',ii,li7"l"'i.i"Z iuioi;ti permanentein acest o^':."]"'!,tl'i:!:':"n'::'

iric;iii pl1,!i,iii,ji,lli:i';!;:::i

in

s?rsit priv egiile si

1"i""*,"o2-Ji"i" a

;;;;i; ;;;

:i:' ILf,,iiii i ;::: :;y : :,:E:;xf"i


r:aE
:t:::zi,li:i;
u.nikti e ii" ilijl
are i'1,;:
tru i iiji,;;"; ;";Zi",r";"i;::i#',;
to

ir":ii"*i i,

misiunii speciale iau

:"^ii,'i:.:'i:":::,
"1::
cate i'a t'ost
rczonabit
li|'ii',i'ii'inii. iii t" expiarea unui termen
chia: ir: c?z,!:
ii")":i"""i"i. a", ""bzisla pene in acesinmoment
ce pivelte actete
\ .':';;;;'ir";;ii;t. imuniraiea suozisa ceea
sale
i,,,io ii u"""t ,"rtru in exercilarca t'uncliilot
membtii familiei
speciate
misiunii

,)i,1,,"
',

stat Eft
reprc./enlan! at statului ttimhebr in m;siunea
_-t ,uaca.un
speciale sal)
diptomatic a t acesteia traverseaz) ternonut
sau
::
l:::::.i1,,:,
gbseste pe btitoriur unui itut
ini.

;t

Ant,rA ,n ca2Dl d'obmalei ad-hoc

t:nrtt fitnctiile unui membru al

Atti:olul a2 Tranzitut prin teritotiul unui

::I!i:

-..a .A

iii'12"t'1ry1,111,3713,2!::,::'::"f:::::"!:::'
i;i;;Z";;,;;;;,;;;ii;jL
a"i"i oLiectut inei interdiciii ta expoft in momenlul

i"nl,"e"i"iii "t

x,sului
')|."i,i",",

,, "" va prcvala de drcptlt de sl?c:sju:::Yi:::":f,i,


*^ui * urmare a prezentei deruncttttui
"iuiuii'iii'
in catitate de membru at misiunii speciate sau atramitiei
"J,!'Jl""ii'n^i"t"
l;/li":iiiii
"t",

"1i,
"""irr,
'un nenbru
al misiunii'

ptecarca de pe
Artlcotut 45, Facititali pentru

te totiul

statului

mitot si

retragerea arhivetot fiisiunii speciale


iotitru
' , et.r,t ntinit^t va dcorda. cnar n caz de conllict amat t'acilfilile necesate
imuniati attete decet cehtenii
,,,,ir'l#"iiJir"'oi,"iii)a ae privnegii
'i
de tamitie ale acestot percaane indiferclt
'Jl,il",i,iiin,ii, o**. si membitot
stat in tefienul cel
,1., -.t)tanie zccstota. Denlru paastea Etilotiului acestui
pina u aisp"'nie in caz de nevoie' in speciat
li
',i,i,,i'it,ii"
',ri,,ii,oiu,"
p""oanu si pentru bunutile
i"'i^*pon necesare penltu

iiiJ",i'!i

h)'

'"""t"

nec.es.arc pentru
stAlul Drimitot va acotda stalului ttimi'ltot facitibtile pnmnor'
de pe teriloiul stalulut
,utiaqir"" a,nir"lo, ^isiunii speciale
tunctiitot misiunii speciale .
Adicotut 46 Consecintete sf'tsitutui
pimitot.va.
rr*ti;b unei misiLtni speciate iau s{erciL statutcare
au tust
tn
$eciale in masuta
"iia
,nroitct;- si va prcteia locaturile misiunii
Slatul
speciate
i)"r,r:","ort.li.i"iuni, prccun si bunutile si athivete misunii
u'ni'" intt'un tetmen rc/onabit

^"'i'iii.i
',1,

'i

"";,

"i',"^;":,2;",;";";;;:;;-;:","2i"-iini'i

Drepl Diplonatic si Consutar. Sinteze pentru examen

Beg,tti calP se aptica in La/ul diplonatiet d'l hoc

2..in cazut in care intrc cele doud state nu exisd relatii


diptomatice et
-:u!..rury:ii.r9Pflitgt dietomatice, si dace run"tin"
sferciL. statu.t. ttini4tor poate, chiat in caz de conflict
^i"iurii'iiiJuiamat, se i;c;e
paza
si
arhivelor misiunii speciale unui star en aciepttibit
.bunurilot
statul ptimitot.

ii

Afticolul 47- Respectarca legitot si regutamentelot statutui


utrtzarea tocalurilot misiunii speciale
1.
ptivitegiite si inunidtite tor, toate persoanete
,Ld-ade.pteiudlcia
ben.eficiaze
aceste privitegii ,i inunitdli in teneiit prezehii iZn
resile si resutamentere
Llespecla
"^!!,^s:!:: !"obligatia
asemenea,
"t"rrirl
de a nu se ame,teca in trcbuile
interne ale acestui

j,ii.iHi-,.i,

2. Localutile misiunii speciale nu vot li utilizate intr_un


mod
f::.1:l9,yi:rri!,
cum sunt rcstementate k
."?1
r:!:t:
iilgrnationat s;u in acordurite
in
ll?
!:getut:ti
statul trimilebt si statut ptimitot.
"pu"iui

p.*,t" cr;;;;$:i;
,igoii'i

Articolul 48. Activitdti protesionate sau comerciale


sktului ttimitetot in misunea speciate si membtii
, Reprezentantii
diplomatic
al acesteia nu vor erercita in slatul actedjtar w
ptofesionale sau comerciale in vederca unui
cestig perconal.
Artico I 49, Nedi sctim i naree

. .l

51. Ratilicarca

vot
Conventie va ti rclificah lnstumentele de rctificare
N
U'
)otll,t@ pe hnga Secretarul Genercl al O

iktanta

li

52. Aderarea
stat apartinend
Fnt/onla Convenlie va ti deschise adetarit o cerui
vot fi de?ozitate
de
aderate
loLo,tlttor menlionale la aft S0 lnstrumenlcle
lingd Secrctaru! General al O.N U
53. Intrarca in vigoarc
-va
intra in vigoare .in .? li"D*?". :: !:,t:.::::,
i-iJ"."riu cin *ti"
iutiunitot unite a cetuide-at douazeci
eiii'utut
,,i'",;;;;i;,;;;;;;;';,ut
instrumenl de Gtilicare sau adetare'
tlolloa
'ii"i"irr"li""^r"
data
stat care ratifice sau adete h conventie dupe
ratificare.sa.u adearc'
,riii iituii"'a a*at"ci 9i doitea instrument de
instrumenlutui
depunerca
ta
zi
de
ii a treizecea

;';;7;"";;;,'i;;;;;;;

ntilicare sau aderare.


activita

. in apticarca dispozitiitor prczentei Conventii, nu se va


tace disctimina

2. TotuFi, nu vot li conside@te ca disc minafotii:


a) {aptLl ca stutut ptimitot aptce de o maniera restidjva
una din disDozitittl
prezentei

[iijiiie

Conventii penttu taptutca ea este astfetapticata misiuniisale


in slatul trimiEtot
b) laptul ca shtele modilice in mod reciproc. prin cutuma
sau Dtin acoftl.
intinderea taciibtitot. ptivitegiitor si imunhetibt p"ir,
daca o astet de modificare nu a fost convenita cu alte
state, sub condhia ca
acestea se nu fie inconpatibile cu obiectul scoput pr"r"rtui
Conr"nliiii
Si
nu aduce atngerc exercitiutui dreptutitot si ina"pinirii
ottigutiito,
"tut"i,
Anicolul 50- Semnarea
P:ezen:a c:r.y.enlie esfe deschlse sprc semnarc lututot statetor
membrc
,
ate erganizatiei Natiunilor Unite sau ale insfilutiitor speciahzate
sau aleAoenti;l
lnt.ernationate a Enetgiei Atomice. precum si oroi
pu,t" iu
I,n.te.r.na!!on?te deJustitie sioice stat invitat de Adunarea
"tut GeneralA"ilutii
a Naljunilot
unne sa devtna parte ta aceasld Convenlie, pAna ta 30 decembie
1b70, ta
sediul O.N.U. din New yort<.

iiii"iti"iJiiii "iii,
"l
iiii.

iiiii

54. Notificarca de cette depozitat


ntcolut
"
Natiunilot unite va notifica tututot statetor apa4inend
aln"rut
"t
la aft 50:
a din categoriile menlionate
insttumentelot de ratificate sau
depunerca
,,) l"rnuiu conveniiei 9i
a n;,1,e, in confomitale cLt an 50 51 si 52:
in conformitate cu
t)) data la carc prczenta Canventie va intrc in vigoare
atl.53.
55- Texte autentice
A tcotul
'oiuriii
convenlii' ate cerui text in lt'l,ttz:!!?1'::1':::;
autentice .va li .depozitat .p,e
sint
t,,,"' "":'
"sut
statetot
"i
';:;i;i:;;;';;;"i;
iu," iu rcmite copii conrotme tututot -knge.
menlionate a.n
i-1,iiirara"un"iu
P
:0
'6i"iiirr," din categotiite
iioiennatii, ieptin autotuali een:tt:-?:e::::^l:::::
"i,"
bonventie' care a fost deschise spte
9t,i"iii61ir,- i"rnat prezenta
iumnare la New'York la 16 decembrie 1969'

iiiiiiiut

iiJirit

*!i- "i"iiiia
;Z..il.,

"i

CURS 9

Reguli core se oplicd diplomotiei multiloterole


g.1

Diplom id realizdtd p n inlemediul orydnizaliilot


inlemd!iondle

9.1.1. Consideralii iniroductive


in ultima jumakte de secol a avut loc un fenomen de,,proliferare a
juridice care
oroanizaliilo; inlernalionale credndu-se un set de nor'ne

f"i."uti

o noua subramurd a dreptului international public' dreptul

orcanizatiilor i nte rnat iona I e.


Noilor mecanisme de stabilire a relaliilor intre state ii corespunde conceptul
in cazul
ao aiiimatie multitaterata @enumite si diplomatie pa amenbd
pin
organizatii
diplomalie
parlanenlar,
p'ofil
9.qu;itutiito, inlernalionale cu
lntemationale sau,,noua diplonalie).
privitd
Dir perspectiva dreptului diplomatic diplomatia mullilaterala este
drn ounclul de vedere al urmbloarelor relalii:
: rc,Fllille dinie orqanizalia internalionah 9i sttuctu le inlcrne ale acesleia:
. relatiile dintre or;anlzalia inlemationata si statele membre \telalie ptivild
statelor
ln amdnooud direcliilel pozhia orgalizalieifaia de acesle state sipozilia
membre fate de organizalie);
- rclaliile intre statele membrc ale organizaliei

- retiliile aintre organizalia intemalionaE 9i alte subiecte de dtept

lntemational.

9.1,2. Personalitatea iuridice a otganizaliei lnternalionale'z


Organizafia internalionale este definitd in teoria dreptului internalional
ca prin urmetoarele elemente:
- o asociere de state;
- constituite prin tratat;
' dispunand de organe ProPrii;
av;1d o personalitate jurid;cd diferila de a statelor membre'
, A so vedea Adrian Nastase, Bogdan Aurescu, Ctis.lrian ]u"a' DrcpI intenalional
public. Sinleze pentru examen, Ed 'All-Beck', BLrcuregti, 2000' p 88-91'

Drept Diplonatic i ConsutaL Sinteze pentru examen

Reguli care se aplicd diplomaliei nultilatenle

Personalitateajuridice a organizatiei internationale (multilaterale * cu


n
mare de membri) are ca.acter obiectiv, fiind opazabite in .apotl cu
subiectele
_dreptuiui international (jnclusiv statele nememb;e) _ re
recunoscut5 de Cudea lnternationale de Justitie in Avizul consultativ
sulerile in serviciut Organizatiei Natiunilor lJnite, 1g4g.
O afie tresdtud.a personalitetii juridice a organizatiei internationale
calaclerul specializat.

r,lrzd si

NOTA:

in acest sens, Cafta O.N.U. prevede urmetoarete:


Ari.. 104: ,,Organizatia se va bucura pe teritoriulfiecaruia dintre Membrii
sel dl
capacitatea juridicA nocesare pentru indeplinirea lunctiitor
realizarea

sale."

Ei

scop;d6

Arl. 105: 'Organjlatia se vd bucura pe leritonut liecarria ornlre l\jlemb i sai


da
pnvrieg sr tmuniteti necesare pentrr rea.izarea scopurilor sale,
9.1^.3. Statutul iuridic al organizatiei internationale
a) in-mod sintetic. statutul iuridic al organizati;i inlernationale ar fi definlt
de urmatoarele elementel
- personalitatea de drept international;
- invioiabilitatea sediului;
- imunitatea de jurisdiclie tocale;
- libertatea de comunicare oficiale;
" scutiri fiscale si vamale.
ln cazul O.N.U., sediul materiei jmunitetilor sj privilegiilor este reprezentat
de Conuentia Nivhd imuniatite siptivitegiit; O.ti.U. S<b1si Conventia privii
1t
imunite b si privilegiite institutiitor specializate ate O.N.i. (tg47).
un rol.es-entiat in regtementarea privitegiitor si imunitetitor
^,-?: _19I.1""
organizaliilor
il au Acotdurile de sediu it1rc fiecare orga;izalie si statul pe
teritoriui
toriui careia se geseste sediul.
b).lmunitatea de jurisdictie este fundamentatd, in principal, pe actele
constitutive ale fiecerej organizatii. Se recunoaste insd faplul cA aceaste requla

in statut, datorit5 faptului ce a

caracter culumiar.
NOTA:

in cazul organizaliilor internationale cu specilic bancar (B lR.D, B E.R.D ),


rl|tulul acestora pvede o renunlare partlala la imunitatea de executare, in scopul
rin a crea increderea creditorilor necesare
c)

lnviolabilltatea sediului organiza!iilor internalionale reprezinle un principiu


recunoscut, fiind reglementat de difeite documente internalionale in

one,

ll

Personalitatea juridicA a organjzaliei lunctioneaza nu numai in


d
.internalional,
dar si in dreptul intern al statelor membre.
D:. ase.Telea, personalitatea juridicA a organizaliei internationale
eal
considerata a fi baza juridice a acordarii imunitatitor si privitegiitoi- acesteii,

Prevederi exprese

lmunilatea de jurisdictie este dublate de imuniiatea de executare.

NOTi:
in acest sens, Curtea lnternationala de Justiiie, in avizLrt mentionat mai
arara ca: tn Lmp ce un slal poseda, in lotatitatea jor, dreplu4le
si
recunosclte de dreptul hlernational, drepturite gjobligatiile unei eniititica
O".
tbure se.deprda de scopurite si funclite ei, enJnt;le sal subintetese;n
constilutiv

in lipsa unei

{i) Scutirea liscald 9i scutirea vamaE opereaze, pe baza convenlionald


cutumiare, in mod similar cu privilegiile recunoscute misiunilor diplomatice

o) Alte elemente relevante pentru staiutul juridic al organiza,tiei

lnlornajionale:

" orqanizatia se bucure de bcus standi in fata instanlelor internalionale


(procizem ca in cazul C.l.J., organizaliei ii este accesibild numai procedura
tvlzuluiconsultativ, in condiliile'in care articolul 34 din Statutul Cu4ii prevede
0d p6(i intr-un ljtigiu pot fi numai statele);
- organiza.tia are dreptul de a edicta regulamente obligatorii 9i executoriiin
dlBtrictul administrativ in care este situal sediul sau, care deroga de h dreptul
lntorn al statului de sediu (in cazul O.N.U, acest drepl este lecunoscut de
a{. 8 din Acordul de sediu). Acesle regulamenle se aplice ra onae perconae
[rnclionarilor organizatiei;
- in unele cazuri, ,,contenciosul intern" al Organizaliei este slpus solutiondrii
do ceke un organ special: de exemplu, in cadrul O N U a fosl infiinlat
Trlbunalul Administrativ al O.N.U., prin Rezolulia nr' 351 (lV) din 24 noiembrie
1949.

9.2- peptezentorcd ld orgdnizdliile inlemqliondle


9.2.1. Consideralii lntroductive
a) Organizaliile inlernalionale apar ca lilulare ale dreptului de legalie
pasivd (pot primi misiuni permanente sau temporare din parlea statelor sau
organizalillor internalionale) 9i ale dreptului de leqa$e activa (pot trimite
misiuni permanente pe langa state sau organizalii internationale)
NOTA:
Nu este recunoscut in doctrine un drept de legalie reciproc intre olganizaliile
internalionale, dar exista unele tendinle, recente, ?n practice, mai ales in ceea ce
priveSte observato i.

Drept Diptomatic 9i ConsutaL Sinteze pentru exanen

Reguli cate se aplice diplomaliei muttitatente

b) Pa.ticularileli ale reprezenterii la organizatiite internationaje:


- desi este recunoscut dreptul statelor de a numi persoanele care le vol

reprezenta in cadrul organi,,atiei internationa,e. este posibilca actul constilutlv


sd impunii pailicrparea la un anumit nivel,

- deiegatii statelor care participe la lucrdrile unej reuniuni a organizaljel

internationale vor tine cont, in afare de interesul statului pe care


de scopul si interesul comun al o'qanizatiei.

il

r6prezinie,

9,2,2, Reprezentarea statelor pe langi organizatiile internationale


a) Factorii care au determinat aparitia institutiei misiunii permanente sunt
determinali de:
- interesul statelor de a-s,i asigura o prezenle permanentd pe tange O
organizatie internalionale;
- necesitatea asiguredi tratamenlului egal al tuturor statelor membre ln
cadrul organizatiei;
- necesitatea asjgurarji sprijinului si cooperdrii ct, secretariatul organizatili
b) Misiunea (delegalia) permanentd este detinitd ca liind un organ de

rclatii erlene al unui stat. cu rolul de aJ rcprezenla la o ona-niza c


inlernationale. in mod similat cum o misiune diplomatice ,eprezina stalul
acrcditant in statul acrcditar.
._ c) Raporturile iuridice legate de acreditarea unei misiuni permanente pe
langd organizalia inlernationala sunt tritaterale, avand ca subiecte: staiul
trimilStor. organizatia internatjonatd si statul de sediu- imprejurare determinattr
de crrcumstanta cd organizatia inler.rationala esle lipsita de elementul terllorru,

d) Functiile misiunii permanente:


1) Functja principald este determinate de asigurarea legeturii dintra
statul trimitator si organizatia internationala. Alaluri de a;easla existtr
functiile de rep'ezenlare. negociere, observare si irfo,mare in rapo4 cu

organizatia internationale;
2) Functia specifice este reprezentate de asigurarea participerii statulul
trimitdtor la viata politice si juridicd a organizatiei, in vederea realizdrll
scopuilor acesleiai
3) ln calegoria de funclli tipice ale misiunii permarenle pot fi inscrisi
rllormarea organiTatiei despre nevoile de ajuror pe ca,e stajul l.i.nitajor 16
are. promovarea cooperarii inlernationale in domeniul specitic al orqanizatiel,
parliciparea la adoptarea actelor organizatiilor elc.
NOTA:
Bealizand o comparatie intre functiite misiunii pemanente pe tanga o organizallo
intemationaE sifunctiile misiunii diptomatice ctasice, constatam ca, in pdmul rand,
anumite lunctii apartin nLrmai misiunii diplomatice: acordarea protectiei diptomatice
si exercitarea de functii consulare. in al doitea rand, ordinea impoftantei Junctiilot
diierd: daca in cadrul misiunii diplomatice pe primut toc sunt negoclerea, iniormaq

9i cooperarea internationalA, misiunea permanenta are ca functie principalA


reprezentarea statului in relatia cu organizatia internationale respectivd.

e) Precizeri referitoare la sfiuctlra misiunii permanente


1) Misiunea permanentd este de obice, conduse de un ambasador
roprezentant permanent. ln caz de absentd temporara locul acestuia va fi
llat de diplomatul cu grad imediat inferior, in calitate de insercinat cu ataceri

2) lvlisiunea permanentE este organizata pe birouri si secfii in mod


Isemandtor cu misiunea dlplomatice. Structura variazein iunctie de domeniul
rlo activitate al organizatiei respective.
3) Personalul misiunii permanente este clasiflcat, asemenea misiunii
{lplomatice, inl
- personal diplomatic;
- personal tehnico-administrativ;
- personalul de serviciu;
- membrii de familie.
4) in ceea ce privegle efectivul misiunii permanente, nu funclioneaze regula
nplicabild in cazul misiunii diplomatice referitoare la posibilitatea statului
creditat de a limita efectivul misiunii in anumite limite rezonabile.
5) Nu exisd o clasificare a misiunilor permanente in funclie de rang 9i nu
dxisid o ordine de precidere aplicabile intre misiunile permanente.
l) intiintarea misiunii permanenie
1) Elemente care determind posibilitatea intiinierii:
- este necesar ca regulile organizaliei se permite infiintarea de misjuni
pormanente;
- reprezentarea, va opera, in consecinti, in cadrul limitelor prevdzule de
lr$pectivul act constiluliv al organizaliei.
2) infiintarea unei misjuni permanente se face prin act unilateral al statutui

m6mbru, nefiind necesar acordul intre cele doue subiecte de drept


lnlornational.

Pentru infiintarea unei misiuni permanente a unui stat nemembru al


acordul organizatiei,
3) Este necesar ca infiintarea misiunii sd fie notificate statului de sediu,
ilrA ca acesta sd se poate opune.
0) Statulul ju.idic al reprezentanlei permanente
1) Elementul principal care trebuie luat in considerare este caracterul
lthngular al rapodurilor juridice.
-din punctulde vedere al organizatiei, slalululjuridic este privit ca o problemd
do reglementare internd;
- din punctul de vedere al statului de sediu, statutul este determinat de
ptlvllegiile, imunialile li faci Elile acotdate misiunii petmanente.
2) Sediul materiei esle identificat la nivelul:
conslitutiei organizaliei ;
r)tlJanizatiei, este necesar

Drept Diptonatic si Consutat. Sjnteze pentru


exanen

Reguli care se aplice diplonaliei multilatetale

- Cglver]lrilo] gslrpra privilegiilor si imunitatitor


din cadrut unor
(O.N.U. si institutiite speciatizate,
Consitiul Europer:j:
- Acordurile de sediu.
se recunoagte (incd) caracterul culumiar al acestor
norme, insd
,Nu
autoi-sunt
de pdrere cA ele reprezintd o cutume in formare.
3) Practica generale este in sensuj acordirii
imunitalilor gi privilegi
..
diplomatice. Dispozilji in acest sens sunl prevezute
de:
- anicolul 15 din Acordul de sediu dintre
O.N.U. si S.U.A.;
- Acordul din 1946 dinke O.N.U. si Etvelia reteiitor
ta Oticiut O.trt.U.
^
"'
Geneva,
completat cu Decizia Consiliului fe'Oeraf Oin gf
martielg;;;
- reglement5rile jnterne ale Comunitetii errop"n",
l"r" pr"JaluJorO
. ,imunit4i
de
imrhit;ti .i nrn/il6^ ji diptomatice cutu;iare,, ;ep*r"ntu,l!"ioif
-si,priviteg
la Bruxelles si
Luxemburg ale statelo, ,"ror"
"

.rnternalionale
,

rll statutul deleqatiilor. in temeiul acordurilor privind privilegiile si imunitellor


l ircorduritor de iediu, me'nbrilor delegatiilor li se acorda in general, acelasi
lul ca si membilor misiunii permanente.
NOTA:
internallonale
Reoulile priv nd reprezenlatea slalelor ln relaliile cu organizatiile

Convenlia de la Vlena pnvlno


rno,ezentarea slaielor in relaliilor lor cJ organizatiile internalionale cu ca'acter
.n;iversal (1975). in conceptia Convenlier membrii misrunii oiplomalice erau
p'mrnd
aii .emotif ot mlsi,,nii drplo'natice clasice interesul statului de sediu
de
sediu
',",m'f
prin
vot'
stalele
Convenhei
,, n'oiecrie frmnata. Ca urmare, la adoptarea
slatele
nici
unul
din
in
vigoare
nu
a
intat
prezenl
Convenlid
;';L abtinul Pand ln
de sediJ neexpr:mandu-s: consimtamantJl cu ptivrre la ea

c-ios"rt un proces de codilicare prin

u,,

"iir"r"roi!.

ta orsanizatiite internationate prin detesalii


3;11;,1:l'::::3:::_
9t
reprezentanli
rrezentanli
ai statelor
a) Notiune. Detcgaliile sunt organe cu caracter tenpoar
ale diplomaliel,

mu!!1Y!:.e.ri: caf

statete pafticipe

h reuniuni interiationate.

Din punctul de vedere al acestei deiinjtii,


delegatiile apar ca o categorie de
.
misiuni speciale.

b) Elementul esential at delegatiei este determinat


de inlrepalrunderea
urmatoarelor dou5 aspecle:
- Japtul cA delegatja reprezintd
stalul tdmitdtorj
- laptul cd delegalia contribuie,
prjn votujsdu. ta fo,marea voinlei oroaniratiei.
g uompunerea si activitatea delegatijlor
3".:t""Tt,= i"j:g:i,lor.variazi vain riiunclie de specificut organizariei. in
co,irunicai'oigan;"f t"i,
l"qrezentanlitor
notifica statului de sediu.
cazuri, detegalia poate fi comptetate cu membrii
misiunii
permanente.
--"-]l-ii:Tit"
Fleprezentantii care compun delegalia primesc
diec ve. instructiuni,
actionend pe baza unui mandat. De aiemerea,
este necesar ca aceslia sa
ptimeasca dept ine pu te i.
sesiuni a organutui ptenar at organi,,atiei, ta care
pantcrpa detegatijle tuturor membrilor. presupune:
^^_O-::la"rl:"ru?..rl"i
- atege/ea presedinlejui si a vicepresedintilor:
- constiluirea birourilor sj comisiilor;
- adoptarea ordjnii de zi;
- dezbaterea generald;
- lucrul in comisiii
- adoplarea raportului si a rezolutiilor.

::n:i:iyT"]9

;; ; ";

g.g- Diplomdlia otgoni^oliilol intemalionole


9.3.1, Consideralii generale

internalionale sau anumite practici agreate de


Constituliile organiziliilor
-pot
determina ca anumite persoane sau organe sa le
atoi"l" ."abr"
roprezinte in relatiile cu statele membre sau nemembre'
in afara organelor trimise de organizatiile internalionale pe ldnga diferile
ilale, orqalui cu compercnl| generale de reptezentare este de obicei.
6o""turiitrr (sau Secretariatul General), care, uneori, indeplineqte 9i lunctll
politice legate de reatizarea scopurilol organizaliei'
9,3.2. Funclionarii internalionali

al Noiiune. Iermerul oflicial '.sau inlemalional percon' intemational civil


seiianti aese^neaza o percoane carc ate calitatea de agent al unei
lndeplinhea tunctiilor acesleia 9l'
irgiii;tii inturn"tional; aclionend inptivilegii
ca o ce agent diplomatic'
p,rin urnlre, nareitalta ta imunite! si
' in sens larg, i;te;naiional civil seruant desemneazd un membru al
personalului u-nei organizalii interna!ionale, indiferent de atribuliile sale
specifice.
NOTA:
in acceorilnea Convenlie pr'vind pnvllegirle

sr Conventiei
9r ;munitaiile O N lJ
persoanelor
cJ calitatea
lista
specialzate
instituti'lor
vind oriv;leoiile si rmunilaiile
de
independent
Oerera'.
de
Secretariatul
slatelor
li
;ornunicala
v:a

te

,,oflicial

criteriul lunctional.
de statele
b) Functionarii internationali au calitatea de a ii independenli tald

membre

ali orqanizaliei

inclusiv fala de statul ai carui cet;leni sunt

Reguli carc se aplic; diplanaliei nullilaleale

Drept Diptonatic si Consutar Sinteze penttu examen

in cadrul statutului juridic al tunctionarutur se intrepdtrund:


- obligatia de fidelilate fala de statui de cetatenie. ca;e
ru presupune
,,atasament politiC';

- obligatia de loialitate fatd de organizafie, avand la bazi

conttactual.
c) Clasificare

-I

b"n"ficiazdde privilegii si imunrtdti lirnitate laexercitiul fun


,or,') "","onul ""
3) Experti.
d) Statut iuridic
Este determinat, in principal, de Convenlji incheiate in
cadrul fiecerel

C" nventia asupra privitegiitor si inunibtirot O.N.u.


t1s46)
.^^11:10-l{_91
regrementeaza:
- imuniiatea de jurisdictie pentru actele indeplinjte
in calitate oficiala;
- scutire de impozite pe salarii;
- scutire de obligatiije referitoare la serviciile nalionale;
- scutirea aplicarii legislaliej privind
imigrarea:
q,i"g"i9 lacililatile de schimb, se vor bucura de aceteasiprivitegil
-^ membnt mjsjunij diplomalicei
ca
- facilitdli de repatriere in caz de cizd,
ca si membrii misiunii diplomatic;
- s-cutire.vamala asupra mobilierului si efectelor per"onate
aduse cu ocazia
preruaflt prmutua post.

]l:?T:9

Alle documenle carc reglementeaza statutu I j u tidic al f unctionarilor


internalionalj:
- Convenlia cu privire la imunitatile si prjvilegiile institutiilor
specialjzate
(1947):
- Acordurile de sediu:
- Acorduri de asistenle si ajutorare;
- Acordul general asupra privilegiilor sj imunitdlilor
Consiliului Europei.

Bibtiogrof ie obligotorie

LM^I9!fl

Invenlio cu privire lo privilegiile $i imunildtile Ndliunilor


lle, oprobofd de Adundreo Generold o Noliunilor Unite lo

de l3 februorie 1946

. aooptat de major atea organizaliitor internati

Y
, ^.]"^i:,ii,
runcltonant
se ,91
lmpart tnl
1) Personal c beneficiaza de privilegii si imunitali diplomatice:
- asimilali selului de misiune;
- asimilali membrilo. personalului diplomatic al
unei misiuni clasice,

organizatii.

]'|EXA I

Drept diptomatic si consular, Ed. ,,Lumina Lex', Bucuregti,


1996,
p.230-310:
A. Bonciog, Drcpt diplomatic, Ed. ,,paideia,,, Bucuresli, 1997, p.
133_141.

Atticotul I' Personatitatea iurldbe


juridicd Aceasta
Socliunea 1. Oryanizalia Natiunitor Unite arc perconalitate
aro capacitatea de a:

a) conttacta
b) achiziliona si vinde bunui mobile 9i imobile
c) sla in justilie

Atticotul lt. Bunuti, fonduti 9i averi


Secliunea 2. O.N.|J., bunuile 9i averile sale, indiferent de proryietat 9i
pafticulat
localiz;re, se bucue de inunitate de iuisdiclie cu excep,tia cazului
se
inlelege
ln carc Oqanizatia a renunlat in mod exprcs la imunitate Totuqi,
cl rcnuntarea nu se poab ertinde Ia neswi de executare.

Secliunea 3. Locaturile Oryanizalieisunt inviolabile. Bunwile giaverile sale

otlunde s-at afta 9i oicare at fi posesorul sunt exceptate de la perchezilie'


rochizilie, confiscire, exprcprierc sau de ta oice ala fome de constangere
oxecutive, administmtive, iudiciare sau legislative
Secliunea 4. Athivete Oryanizaliei Fi, in general, toate documentele.care ii.
apa4in sau sunt delinute de cete aceasta, sunt inviolabile, indilerent de locul
ln care se gesesc.

Secliunea 5. Fere a fi constense de orice fel de control linanciar,


rcglementare sau montoliu financiat:
a) Oryanizalia poate deline fonduri, aur sau oice devize Fi poate avea
contui bancare in orice monede
b) Organiza{a poate transfea in mod libet fondui, au sau monede dintt"
r B;d in-atta, sau in inteiorut unei leri 9i se schimbe moneda delinufi in o ce

alfi bfi.

Sectiunea 6. in exercitarea dreptutilot care ii sunt acordate in vinutea


Secliunii 5, mai sus mentionaa. O N.IJ. va tine cont de toate misiunile de
i"prer"ntuire ul" grrerreior statelor nembre, in mesura in care va estima ce
va putea da o astel de rcprezentarc, fere a fi preiudiciate propiile sale intercse'
Sectiunea 7. O.N.U., averile sale, venitwile sale s,i oicarc alte bunui sunt:
a) ixonerate de oice taxe directe se inletege, desigu ce Organizatia nu
va cerc o exceptare de Ia plata taxelot pentru utifiE,tile publice.

Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru examen

b) exonetale de oice taxe vamale si de rcst ctiile cu ptivie Ia impoti)l


exportul de bunui impoftate sau expottate de cetre O.N.|J. pentru uzll
oficial. Se intelege, totusi, ce afticolete jmpoftate p n aceasti exceplla,
pot fivendute in tatu in carc au fost impoftate cu exceplia cetot asupra cit
Fi-a dat acardul guvemul tdrii rcspective.
c) exonente de otice taxe vamale si de rest ctiile cu ptivire Ia impoiul
expotlu I pu bl icat iiI o r sale
Sectiunea 8. O.N.U. nu rcvendice, in general, nici o exonetarc de la
de vanzare sau accizele ce apat din venzarca bunurilot sale mob e sau
lolusi, aluno cend O.N.U. achizitioneaza penttu uzul olicial bunuri
pentru care se pateste hxe ori s-at pleti o bxa, membrii vot lua, oi de
ori este posibil, mesuile administtative corcspunzebare pentru a retuna

a exoneta aceste taxe.


(...

Atticolul lV. Reptezentantii memb lot


Sectiunea 11. Reprezentanlii membitor Ia oryanele ptincipale sau subsidl
Naliunilor Unite sau al conferintelot convocate de ce!rc O.N.U. se bucuA,
peioada exercidrii funcliei, s,i in decurcd cedbriitor la destinatie sau
provincia in cate are toc reuniunea de urmebarcte pivilegii si iminfte :
a) lmunitatea in ceea ce piveste arcstarca, detentia, sau sechestt
bagajelor perconale; in ceea ce priveste actele rcalizate de acestia
exercitarca ca tatii lot de reprc/entate (incluzilnd luarile de ruve scise !
otale) beneficiaze de imunitate de ju sdictie;
b) Inviolabilitatea tututot documentelot si haftiilot
c) Drcptul de a folosi coduti si de a ptimi documente sau coresponden
pin cuieri sau vafize sigibte:
d) Exceptarca lor si a sotilot de la otice rcsttictie cu ptivirc ta imigrare,
fornaliali de inrcgistrarc a stdinilor, de ta orice obtigatie de a pt;sta s
na,tionale in lara de vizfte sau de trcnzit, in vederca ex;rcfterii functiilot lot:
e) Aceleagi dreptuti in ceea ce priveste regtemendite ,on"iur"
dl
schtmb cafe sunt acordate rcprczentanlitor guvernelor tatilot staine allati
"ai ln
misiune oficiaE temporara;
f) Aceleasi imunfteti si ptivilegii in ceea ce p veste bagajete personale carc
sunt acotdate agentilor diplomatici si in mod egat:
g) Alte drepturi, ptivilegii si facilali ce nu sunt incompatibite cu cele de
care se bucute agentii diplomatici, cu exceplia dreptului de a rcclama exceple
de Ia plata taxelot impottate pentru bunurite importate (attele decet cele ;;rc
{ac pafte din bagajul perconal) sau de a li scutiti de accize oritaxe din venzare,
Secliunea 12. ln vederca asiguAriircprczenlantilor mcmbilot la organismele
principale si subsidiarc ale Natiunilor unite si ta confe ntele convoca[e de cete

Reguli care se aplce diplamatiei multilaterale

tlzatie o libettate tohle de expimare 9i o independenq totah in


pivefte
tl)lkhea funcliilot pe carc Ie au imunitatea de iurisdictie in ceea ce
'llrt
de cuvAnt s;rise ori vorbite sau actele emise de cete acestea in

llnirea functiilor. Aceslea vot continuase existe inclusiv dupe ce a incetat


tnl.Jul de rcprezentare al reprczentanlilot
goctunea 13. in cazul in carc un impozit, de orice natufi este condilianat
ntsodin@ pe tetiloiul statului, peioadete in cate rcprezentantii membrilot
ojt(ianismele principale sau subsidiare Natiunilot LJnite Qi la confetinlele

pentru
vocate de aceasia se regdsesc pe teitoiul unui stat membru
trlilarea funcliilot, nu vor li consideate ca 9l pertoade de rczidenfe'
Socliunea 14. Ptivilegiile si imunidlite sunt acotdate reprezentanlilor
mbritor, nu in avantalul llor personal, ci pentru a asigua, in totah
'l?|ttuDendenf,.,
exercitarca t'unctiilor lot in rapotl cu Oryanizatia in consecintb'
'yu,
inenbru nu numai ca ale dreptul dat trebuie sd tdice im-unitatea
'rlor"rtuntulri
in cazu! in care. in opinia sa imunilatea va impiedica
carc ea ar pulea fi ridicab hH a se aduce atingerc scopului
t\;t rul tusliliei si in"eu
tt lru care imunitatea a fost acotdate
reprczentant.
Secliunea 15. Dispoziliile Sechunl 1 1 12 si 13 nu se aplice inte
este
sau a {ost
carui
atulotlatite statului a carui cetatenre o foscde sau a

lt

Nprczentant.
toti
Sectiunea 16. in acest afticol temenul de ,,rcprezentan\' se refetA la
delegaliilor.
gi
secrctarii
dolegalii adiuncli, consitietii, expe4ii

Articolul V. Functionarii

cercrc
Sectiunea 17. Secretarul Genetal va defini categotiile functionatilot
va
Acesta
Vll
ale
art
dispoziliite prezentului afticol cet si cele

se ablice
membre'
ttnne'tlsta ldinariiGeierale Ei o va comunica apoi tuturot guvenelot
pe odic
Numele functiona lor, cuprinse in aceste categorii vor fi comunicate
guv ernelo t statelot me mb te.
Sectiunea 18. Funclionarii O.N U.:
sau
a) se bucurd de imunitate de iurisdiclie pentru tue b de cuvent scrise
oficiale;
vorbate gi a tuturot actelot adoptate de aceslea in calitate
b) Vot li exonercli de impozitarca sala itor si a emolumente phtite de cete

o.N.u.;

Sunt exonetali de obligaliite releritoare la servicii nalionale;


dt NuvotfisuDusi. impreunecu cu sotii sirudele pe care le au in intrctinerc'

c)

p;virc ta imigrare si la t'omatha le de inregistrare a sldinil-ot:


e) Se bucure de aceleasi dreptufi in ceea ce pivefte teglementerile
nonetare sau de schimb care sunt acodate functionarilor de acelasi ang
apaftinend misiunilor diplonatice acreditate pe Enge shtele in cauze;
tostricliilot cu

Drept Diplonatic 9i consular sinteze pentru exanen

l), Se.luc!t?. inpreuna cu sotii si rudete pe carc le au in intretinerc,


aceleasi lacihteti de rcpatiere ca sj trimisii diptomatict in peioada de
o
intemationaa:
g) Au dreptul de a impofta, fere hxe vamate, mobita si bunurite
de
la momentul pimei luati in ptimirc a poslutui in tan rcspec ve.
19. Pe lAnge imuniatite si prMitegiite mentionate Ja sect
,-Sectiunea
18. Secrctarul Genetat si asistentii Secrelarutui General cet si sotii si
minoti ai acestora, vot avea aceleasi ptivilegii, imunidtl faci eti,;
confom drcptului intenational ca si trimisii diptomatici.
Sectiunea 20. Privilegiile si inunidtite sunt acotdate lunctionatiilot
in intercsul Natiunilor lJnite si nu in avantajul tor personal. Secretatul e
va pulea si va trebui sd ridice imuniktea acodatd unui functionat
in
din cazurile in care. in opinia sa, aceasE imunitate impiedica cursut iustitlei
o poate tidica, lbre a aduce prcjudicii jnteresetq Organizatiei. in ceea
I
priveste Secretarul General, Consitiul de Secu tatelrc catitatea de
a
prcnunta asupra idicerii imuntAfilot.
Sectiunea 21. O.N.|J. va colabora, in orice moment cu auto fiI
competente ale statelq membre in vederea lacilitdtii unei bune administe
justiliei, de a asiguta observatea rcglementailot potitjei
si de a evita
abuz,pe carc ar putea se dea ptivilegiile, tacitiatite, imu;i6 le, autorizalii
mentionate in acest atlicol.

Atticolul

Vl.

Expertii ce se

e in mlsiuni ate O.N.(l.

S:c.t!un.?a
Expelii (attii decet functionaii vizati ta an. V attati in nisiunl
.
??.
ale Natiunilot Unite se bucuh pe peioada acesteimisiuni, de privitegii, imunitdll

necesate pentru exercitarca funcliilor intFo inctependenfa tohz. Se bucute


tn moe spectal de utmAbarcle imuniEti si ptivilegii:
a) lnunitalea in ceea ce p vegte areslarea, detentia, sau sechestrcrea
bagajelot
Tajelot perconale;
b)
ju sdiclie pentru actele rcalizate de cetre acegtia ln
.lmunitate de
exercitarea calid,tii lor de reptezentare (incfuzend luetile de cuve scrise sau
otale). Aceasd imunitate va continua si dupd ce aceste persoane au indeplinlt
misiunea pentru O.N.l).;
c) lnviolabilitatea tuturot docunentelot gi hadiilor;
a face uzdecodui side a p midocumente sau corcspondenld
p .d)Dteptulde
n cutieti sau valze sigilatd;
e) Aceleasi drcptuti in ceea ce pivegte rcgtementeib monetarc sau de
schtmb carc sunt acotdate reprczentantilot guvenetot taitor steine aflali fn
m is i une of i cial e b mpo rare ;
f) Aceleagi imunheli 9i pivilegiiin ceea ce ptivegte bagajele perconale
carc
sunt acotdate agenlilot diplomatici si in mod egai.

Reguli care se aplce diplomaliei nultilaterale

Sactiunea 23. Privilegiile gi imuni6,tile sunt acotdate expedilot numai in


tlotosut Natiunilor Unite fi nu in avantaiul lor personal. Secrctarul Genetal
va putea s,i va trebui se ridice inunitatea acordate unui lunclianat in oicarc
dln cazutile in carc, in opinia sa, aceaste imunitate impiedice, cutsul iustiliei
ll poate idica, ftre a aduce prcjudicii intercselor Oganizaliei.

ANEXA 2

Convenlie cu plivile lo privilegiile 9i imunildlile instituliilor


Generold o Orgonizoliei
tpociolizole, oprobotd de Adunoreo
.l947
lo
2l
noiembrie
Noliunilor Unite
(...

Atticolul l. Delinitil gi cemp de aplicare


Secliunea

in inletesul prczentei Convenlii:


Cuvinte clauze standatd se refere b dispoziliile aft. II'IX.
Cuvintele institulii specializate se rcled la:
a) Oryanizatia lnternationale a Muncii:
b) Oryanizatia Natlunilot Unite pentru Alimentatie Qi Agticulture;
c) Organizalia Naliunilor Unite penttu Educafie, Stiina si Cultud:
d) Oeanizalia Aviatiei Civile lnlenalionale;
e) Fondul Monetat lnternalional;
f) Banca lntenationaE pentru Reconstruclie 9i Dezvoltate;
g) Organizalia Mondiale a Sene6fii:
h) Uniunea PostuE Univercale;
i) Uniunea lnternationaE a Telecomunicatiilor;
j) Oice ald institu,tie legate de O.N.U. confotm aft. 57 Fi 63 ale Caftei.
Cuventul conventje in mesurc in care se apice unei institulii specializate
deletminate, se refere h clauzele standard modificate prin textul final sau
revizuit) ale anexei transmise de cete acea institulie in conlormilale cu
sectiunile 36 9i 38.
in sensulaft. lll, cuvintele bunui siactiv cupind de asemenea bunurile ri
londurile administrate de o institutie specializaq in exercitarca luncliilor
oryanice.
in sensul aft. V QiVll, exprcsia reprezentanlii membrilor va li considetaa
ca incfuzend pe toti reprezenlantii supleanti, consilierii, expeftii tehnici 9i
secretarii delegatiilor.

Drept Diptonalic si ConsutaL Sjnteze pentru examen

Reguli carc se aplice diplomaliei nultilatetale

in sensut sectiunilot 13. 14. 15 si 25, expresia reuniuni convocate de O


institutie specializatd se relere b reuniunile: 1) aduneiisate sau ate oryanUltjl
6eu executiv (oticare at fi temenul folosit pentru a le desemna); 2)
comisii prcvezub de actul sdu constitutiv; 3) oicerei confeinb i;;bnationAl
convocate de acesta; 4) oicerci comisii a unuia dintre organele precidenld,
Termenul diteclot genercl desemneaze pe functionarut pincioaiJ atinstifu el
specializate in cauzd. indilere ce arc tlu! de director genetul sau oricarc' All
2. Orice stat pafte Ia prezenta conventie va acotda, in ceea Cg
.Sectiunea
ptiveste orice institutie specializafi cuptinse in aierarea sa si pentru care
prezen-ta conventie a devenit apticabiE pottivit secliunii 57,
invilegiite 9l
imunitelib prevezute de clauzele - standatd in conditiile specificaie de aiestea,
sub rezerva oticerct modilice aduse acestor clauze ptin dispozitiile textulul
final (sau revizuit) al anexei rcfe toarc la aceaste institutie. transm;se conlom
sectiunilot 36 sau 38.
Sectiunea 3. Perconalitate juidice
.lnstituliile speclalizate au perconatitate juidice. He au capacitatea : a) de
a.incheia contrccte, b) de a dobendi Fi a dispune de bunui jmobitesi mobile
si c) de
(...

a sla

in justitie.

Atticolul V, Feprczentantii membrilot


Secliunea 13. Reprczentanlii membrilor la reuniunite convocate de o
institulie specializad beneflciaze, in timput exerciterii func itot lot 6iin cu6ul
celetoriilot sprc destinatie sau la intoarcerca de la locul rcuniunii. de
utmebarcle p vitegii si imunidti:
a) imunitate de arcstarc sau detenlie qi de sechestrare a bagajelor
perconale, iat in pivinla actelot indeptinite in calitatea lot oliciate
@nl siu in
sctis), imunitate de otice jutisdiclie;
b) inviolabilitatea tututot actelot g[ documentelot;

c) dreptul de a lolosi coduti cifrate gi de a pini documente sau


pin cutiei sau pin valize sigilate;
d) scutite pentru ei si sotii lor de oice mesui re,tictive rcfeitoarc la

Artico I ul Vl. F u nctionari i


18. Fiecare institulie specializafi va detemina categoiile de
a\nra ti se apfice dispozitiile prczentului afticol, prccum 9i cele ale

lA lo va comunica guvemelu tututot statelor pe4i la prezenta

ht coea ce ptiveste instilulia respective, precum 9i secrctarului


O.N.|J. Numele functionarilot fecend pafte din aceste calego i vor
periodic guvernelor sus-mentionate.
1
ntt 9. Functionarii instituliilor specializate:
btnollcia de imunitate de iu sdiclie pentru actele indeplinite de ei in
(otal sau in scis);
in ceea ce p veFte salaiile 9i ces gufile care lise plebsc
1pecializate, de aceleagi scutiri de impozite ca 9i cele de carc
lunctionatii O.N.U., siin aceleasi condilii:
W lt supusi nici ei, nici solii ti alti nenbri de familie allali in sarcina
rasltictive releitoare la imigrurc si formafte lot de inregistnre a
s/

al
s/

pivirc la inlesniile de schimb, de aceleagi pivilegii ca


mlsiunilor diplomatice cu ghd comparabil;
'btneficia in perioade de cize inbmalionaa, afit ei cet qi solii lor si
do familie attati in sarcina lor, de acelea1i inlesnii de repatierc ca
ntsiunilor diplomatice cu gtad comparabil:
banoficia, cu

osupld prevenirii $i reprimdlii inflocliunilor conlro


core se bucurd de proleclie intetnolionold,
ogenlii diplomotici, onexo o Rezoluliei Adundrii
lo a O,N,U. nr.3166 (XXVlll) din l4 decembrie 1973

corespondentd

imigrcfie, de.orice foma te de


egistrarc a streinilor si de odce obligalii de
serviciu national in Eile vizate sau trcvercate de ei in exercitiul lunciilor tor:
aceleagi inlesnii cu privhe la resticliile monetare sau de schinb ca qi
.e)
cele acotdate rcprezentantilor guvemelot sieine in misiune oliciaa tenporaa;
f) aceleasi imunidti si lnlesniti cu pivie Ia bagajele lor personale
ca gi cele
acordate membrilor misiunilot diplomatice cu grad comparubit.
(...

la prczenta Convenlie

vederc scopurile si ptincipiile Cartei Naliunilor Unite privind


pecii intenalionate 9i prcmovarea relaliilor de prietenie 9i

lntre state,
'gr nd ce infactiunile comise impotiva agenlilot diplomatici 9i a altot
cnrc se bucuft de proteclie internafionad, comprcmilend sigunnla
oane, creend o amenintarc serioase pentru menlinerca unol rclalii
notmale, cate sunt necesare pentru cooperarea inlrc state,

Drcpt Diplomatic i ConsulaL Sinteze pentru examen

Reguli care se aplice diplanatiei nuhilaterale

Estimend ce perpetuarea acestor infractiuni rcprezinte un motivde


prcocuparc pentru comunitatea internationad,
Convinsi de necesitatea adopdtii de urgente a unor mesui adecvate
elicace pentru prcvenirea gi reprcsiunea acestot infrccliuni,
Sunt convinsi de ceea ce urmeaze:

(3). Patugtalete 1 9i 2 ale prczentului atticol nu afecteaze in nici un lel


ebllgaliile, care, in vittutea dreptului internalional, oblige sbble pafte se adopte
loeio mdsurite necesare penttu a preveni alte atacui impoliva persoanei,

llborldtii sau demnialii unei persoane cate se bucure de protectie

hl

Atticotut 1, ln scoput prezentei Conventii:


1.

Pin exprcsia ,,percaane carc se bucura

insotesc.

Adlcolul 3. 1. Orice stat pafte va lua mesurile necesarc pentru stabilirca

de proteclie internationale,

inlelege:
a) Orice sef de 6tat, inclusiv liecare membru at unui oryanism cotegiat
indeplinesle conlom Constitutiei unui anumit stat funclia de sel de stat:
?ef de guvern Fi otice ministru de externe, ateta timp cet aceasa persoane
afle pe britoriul unui stat stein, precum si menbrii familiei acestuia carc

malionale.

l)
I

b) Otice rcprczentant, funclionar sau per,oane oficia6 a unui stat gi otlol


funclionaL percoane oficia6 sau aft agent al unei oryanizalii interguvemamentalel
carc la data si in locul comiterii infncliunii inpotriva persoanei sale, localurllol
oficiale, domiciliului privat sau mijloacelot sale de tnnspott, este indrcptdll
pottivit dreptului international la o proteclie speciaE impotriva oricerui ata'
impotriva percoanei, Iibeftelii sau demniatii 6ate, prccum si memb tot lanlllil
sale carc fac pafte din menajd seu_
2. Pin exprcsia ,,prcsupus autot al infftcliunii" se inlelege orice percoane
impotriva cereia existi suliciente elemente de prcbe pentru a dovedi, Ia pina
vederc, cd a comis sau a pafticipat la una sau fiai multe dintrc inlrcctiunlll
prcvdzute in aft. 2.

Articolul 2. (1) lntentia:


a) De a comite o cime, o dpire sau un alt tip de atac impotriva unl
persoane sau a libet6tii unei persoane care se bucute de prctectie
internationale;

b) De a comite, recurgAnd Ia violenfe, impotriva tocalurilor oficiale,


doniciliului ptivat sau a mijloacelot de transpoft ate unei percoane carc 6a

bucute de proteclie intemalionaE un atac de natute a pune in pe col persoana


sau libeftatea sa;
c) De a ameninta cu comiterea unui astlel de atac;
d) De a incerca se comi6 un astfel (le atac;
e) De a pafticipa ln calitate de complice la un astfel de atac;
este considercte de orice stat pafte drcpt con'tituind o inftactiune impotiva
legislatiei sale interne.
(2) Oice stat pafte prevede pentru aceste infnctiuni pedepse adecvate
care lin seama de gravitatea lor

urlpetentei 6ale in cazut infracliunilot prcvezute la aft. 2 in urmebarele situatii:


a) Atunci cend infracliunea a fost comisA pe btitotiul statului respectiv sau
ld botdul unui vas sau al unei aercnave inrcgistrate in statul respectiv;
b) Atunci cend prcsupusul autor al infactiunii arc ceftlenia statului
mspecliv:
c) Atunci cend inflacliunea a fost comisa impotiva unei persoane care se
bucwe de proteclie internationa6 in sensul aft. 1, carc se bucute de acest
Flatut in virlutea lunctiilor pe carc le exetcite in numele stalului rcspectiv
2. O ce stat pade ia, de asemenea, mesurile necesarc pentru a-si
'tabili
aompetenla asuprc acestor infrccliuni in cazul in carc presupusul autot al
hlracliuniise afle pe btitotiul sau 9i cend nu-l ertredeaze' conlom aft. B, in
unuldintre slatele menlionate in paL 1 al prezentului articol.
3. Prczenta Conventie nu exclude o competenle penah exercitatd in
vlftulea legislaliei inteme.

Attlcotul4, Statele parle colaboreaze pentru

a prcveni infracliunile

plevezub

ln aft. 2, in special:

a) p n adoptarca tuturct mesu lor posibile cu scopul de a prcveni


Noge rca, pe teitotiite rcspectivelot state, a acestor infractiuni care umeaze

sd fie comise in interiorul sau in alan teritotiului lor;


b) pin schimb de infomalii 9i ptin coordonarca mesutilot administntive si
do alt tip ce umeaze se fie luate, in acest caz, pentru a peveni petpetuarea
Bcestor inftactiuni.

Articolut 5. 1. Statul pafte pe teitoriul cdruia au lost conise una sau mai
nulte dinlrc intacliunite prevezub in att. 2, dace exisfi mative de a benui ce
un prcsupus autot al unei infractiuni a peresit teritoriul seu, va aduce la
cunoqtinia tututot celo alte state interesate, direct sau prin intermediul
Secrctarului genetal al O.N.U, toate faptele peftinente Nivind infactiunea

comis' si toate informaliile de carc dispune rcfetitoare Ia identitalea


presupusului autot al inftacliunii.
2. CAnd una sau mai mutte dintre infrcctiunile prevezub de articolul 2 au
fost comise impotiva uneipersoane carc se bucure de proteclie intenalianaa,
oice stat membru carc dispune de infomalii tefetitoare a6t la vic nA, cet 9i
ta cicumstanlele inftacliunii se va stedui sd Ie comunice, in condiliile stabilite
de legislalia sa intem6, in timp utit 9i in fome compbfi, statului pafte in
h,thata .;f iA ner<^ana mpnlinnafA isi cxercita functia.

Drept Diptomatic Fi ConsutaL Sinteze pentru exanen

Heguli care se aplce diplonatiei multilatetale

1. Dace apreciazd ce circumstantele o justificd, statut paie pa


teritoriul cdtuia se aflE presupusul autot al infractiuniiva lua mesurile necesata

4. intre statele parte, aceste infractiunisunt considerate, in scopulertfidedi,


dt fiind comise atet h tocut comiteii lor, cet si pe tetitoriul statelor carc umeaze
ih-si stabiteasce competenla in confomitate cu pat. 1 din aft 3

Atticolul 6.

confom legislatiei sate inteme pentru a se asigu? de prezenta presupusulul


autot nent[onat in scopul anchedii sau extedeii lui. Acesb mesui sunl
comunicab fere inaziere dircct 6au prin intermediul Secrctatutui general al
o.N.u.:
a) statului in cate a lo6t comise infractiunea;
b)statuluisau statelor a ceruicetebnie o arc prcsupusutautor alinfncliunlll
sau, in cazul in carc acesta este apattid, statutui pe teitoriul ceruia isi afa
rcsedinla pemanenta:
c) statului sau statel a cerui cetelenie o are percoana carc se bucuta de
ptotectie intenatlona6 sau in nuneb ceruia sau cercra isi exercita func.liilei
d) luturor celorlalte stale interesale: si
e) organizaliei interguvernamentale al cerui functionat este per)oana carc
se bucu6 de protectie diplomatice, percoane oficiale sau agent;
2. Orice percoand fald de carc se vor lua mesu le mentionate la pat. I al
Prezentului afticol arc dreptul:
a) se ia legetuta hre intAtziere cu reprczentantul competent cet mai apropiat
al stalului a cetui cetebnie o detine sau carc este insercinat in ah fel se-l
prctejeze drcpturile sau, dace esk- vdrba desprc o persoane apatride, care
esle dispus, la cererca sa sei prctejeze drcpturile; si
b) sd primeasce vizita unui rcprezentant al acestu[ stat.
Articolul 7, Statul patTe pe teitorid ceruia se afle aubtul Wesupus al unei
infftctiuni, in cazul in carc nu-l e ftdeaze pe acesta din ume, va supune
cazul, fete nici o exceplie si fed interzieti nejustificate, atentiei auto te,tilot
sale competenb se conduce o ac,liune penad, pottivit prcceduritot conforme
cu legislatia acestui stat.

Articolul 8. 1. Dace infectiunile prcvezub de art. 2 nu figureaze pe lista


cazurilor de eftredarc mentionate intr-un tratat de extedare in vigoarc inte
statele pane, ele sunt considerale ca si cum ar [i lost incluse in rcspectivul
documenl- Statele-pane se angajeaz| se includa aceste intractjuniin cazurile
de erthdare prcvazute in oice ttatat de eytAdare incheiat jntre ele.

2. Dace un stat parte care conditioneaze ertredarca de existenta unui


lralat p meste o cercrc de exhedarc de la un all stat pafte cu care nu avea
un ttatat de erttedare, poate, in cazul in carc clecide extuedarea, se considerc
prczenta Conventie ca bazd jutidicepentru extedarc pentru aceste infrccliuni.
Extddarca este supuse rcgulilot de prccedure gi celorlatte condi i prcvezute
de drcptul statului solicitat.
3. Statele pafie care nu conditioneaze ertredarea de existenta unuitnlat
recunosc faptul ce acesle infracliuni constituie cazui de ertredare supuse
rcAulilor de Drccedure sicalo alte aon.litii nrav;7t rfa .!a dh*, n .bh ttt ti .^ti^it-t

Atticolut g. O ce percoane impotriva cercia a fost declansate o procedute


penad penttu una dintrc inftacliunile prcvezub ]a aft- 2 are drcptul la un
hatament echitabil in toate etapele procedutii.
Articolut 10. Slatele parle sunt dc acord sa'si acotde asislcnb juridice pe bt
parcutsul prccedutit penale cu privne lainlracliunile prcvazuF de arl 2 inclusiv
'in
ceea ce priveste comunicarca tuturcr elementelot de prcbe de carc dispun
carc sunt necesarc n scopLtl prcceduii
Dispozitiite din paL 1 al prezentutui articot nu alecteaze obfigaliile rctetitoate
ta asislenta juridicdt prevezub in oice alt tatat

Atticolut 11. Statul parte in carc a fost declan1ate o acliune penah impotiva
prcsupusului autor alunei inlncliuniva comunica rezultatuldefinitiv alacesteia
Seuetarului general a! O N IJ. carc va informa celelalte state pafte'
Articolut 12, Dispoziliile prezentei Convenli nu vor afecta aplicarca trctatelot
pivind azilul, in vigoare ta data adopterii Convenliei menfionate, in-ceea ce
ptiveste statete paie ta aceste tratate;inse un stat parte ]a prczenta Convenlie
'nu
va putea invoca aceste tatate ble de un att stat pafte la prczenta Convenlie
carc nu este parte la aceste ttatate
Articotul 13. 1. Oice diferend intrc doue sau mai multe state pafte ptivind
interprctarca sau aplicarca prezentei Conventii care nu este reglementat pin
urbil;aiului, la cererea unuia dintre ete Dace, in cele
ii
ni,ig["i"ri
pe4ile
"rir"
sa;e luni carc umeaze dabila carc a fost inainbte cercrcade atuitrai,
poate
ele
dintrc
nu ajung Ia un acotd ptivind organizarea abitraiului, oticarc
o
cererc
sup;ne-diferendul atenliei Cutlii lntemalionale de Justitje, depunend
in conformitate cu Statutul acesteia
2. Oice stat patte va putea in mamentul in cate va semna, atilica sau
adera prczenh bonvenlie se dectare ce nu se considefi legat de prcvede le
par. 1 al prezentului atticol. Statete pafte nu vor fi legate de dispoziliile
mentionaie fate de un stat pafte carc a lotmulat o astfel de rczerve
potivit dispoziliilot paL 2 al
31. Orice stat parte care va fi formulat o rezeNe
prczentului articol va putea in orice mome se rcnunle la aceaste rcze\e
pintr'o notificarc adrcsate Secretarului general al O.N.U
Atticolul 14. Prezenta Conventie va fi deschisA spte semnarc tututot statelor
pene b 31 decembie 1974, ]a Sediul O N-U- de la New Yotk'

,i

Articolut 15- Prczenta Conventie va fi ntificaa. lnstrumentele de tatificare


vot fi depuse la Secrektul General al O.N.U

Reguli care se aplce diplonaliei multilatenle

Dtept Diplonatic si Consular. Sinteze pentru exanen

Atticolul 16. Prezenta Conventie va ftmene deschise sprc adeturc o ed


stat. Instrumentele de adenrc vot fi depuse pe hnge Secrektul genenl
o.N.u.
Atticolul 17, 1. Ptezenta Conventie va intta in vigoarc in cea de-a trcized
zi de la data depuneii Ia Secretatut genercl at O.N.lJ. a celuide-al douezecl
doilea instrument de rctificare sau adenre.
2. Penttu fiecare stat care va ratifica Conventia sau va adera la ea
depunerea cetui de-at douezeci sidoilea insttumirt de ratiticare sau aiirihi
conventia va intn in visour" n
;t ,;
acesi slal a instrumentului de ratificare sau aderare.

i"i iil trili;;

; ;;p;;;; ,;;;;;t

Atticolul 18.

1. Orice stat pafte poate denunta prczenta


notificare scrise adrcsad Secretarului general al O.N.LJ.
2. Denuntarca va deveni efediva b sase luni de ta data la carc notilicarca
va fi fost ptimia de Secrctarul general at Natiunilot llnite.

At7icolul l9. Secretatul genetalal O.N.U. va int'oma toate statele parle desprc:
a) Semnarc prczentei Conventii si depunerea instrumentelor de ratificare
sau adeturc potrivit aft. 14, t S ri 16, prccum si notificeib efectuate in viftutea

an.

18;

b) Data la carc prczenta Conven e va intra in vigoare, conlom att. 17.


Atticolul 20. Otiginalul prezentei Conventii, ale cercr versiuni in chineze,
engleze, franceze, ,use ,i spaniole sunt toate egal autentice, vot li depuse pe
Iengd Secretarul genehl al O.N.IJ., carc va lace asffel incet fiecarc stat se
dispune de o copie autentificate.
Drept penfru carc, subsemnatii, deplin autotizati de cete guvemele
tespective. au semndt prczenta Conventie, descnisa sprc semna;e ta New
YorA. la 14 decembtie t97i

ANEXA 4

Convenlio privind reprezenloreo stolelor in orgonizoliile


inlernolionole cu corocler universol, semnold lo Vienq , lo l4
mortie 1975
(...

Attico^lul 1. Expresii intrcbuin{ate


1. ln spiritul acestei Conventii:
1) Prin exprcsia ,oryanizalie intenafionad,' se inlelege o otganizatie
interguvenamentale;

se
Prin er,prcsia ,,orcanizatie inenationala cu caractet universal
Agenua
ateacesteia
nt"LiiO,iui"iiiintti;nilat urtte. institutiite specialiTate a carct struclura
hrcr;a onAtd a Eneroiei Atomice si oice organi?alie similara
-.l atibulii
-il-iin sunt de nivet mondial; se inlelege oryanizatia inlernal@nal' in
otganizatie

dlsculie; "rpn"iu
4) Ptin exprcsia ,organ" se infelege:

i) oiu olrg* pin"ipul sau subsidiat al unei otganizatii internationale sau


*mitet sau subgrup al unui astlel de oryan existent in
il ;iii i'iii"L
""r'
carc statele sunt menbte;

"

convocate
,,"on{etinh se intelege o con{eintd a statelot
oiganizatie intenationah sub auspiciile sale:
de catre o "iii""iu
-se inlelege dupd) caz, misiune permanente sau
i) irii
"rin"ia',,.isiune"
de obsetuare;
misiune Dermanenh
i,ii irp*"," .isiune pemanenta' se nprcsl ? limisa
lisi.unede
,1ecalrc
:,?t-tt:1
uF
Detmanena, av^nd un caactet reprczentativ al slatului
stat membru a! orcanizatiei pe hnga Organizalie:
g Ptin exprcsia ,,misiune permanente de obseNarc" se iFlelege o mtstune
pe.
a"-,1*ura i[r uninta avand un camcler reprezentaliv at statului r;mise
metnotu at
ianga o organizatie intetnalionala de cdlre un slat ce nu esfe

i, ii

*i

Organizatiei;
"i1
organ
Prii expresia ,,aelega{e" se inletege, dupe caz, o delegalie la un
sau o detegalie la o confeinle;
intelege o delegatie timise de
10) Pti; exprcsia delegaiia unui organ se
aceluioryan:
cat)i u,n stat pentru a paiicipa in numete sau la lucatile
o delegatie lrimise
intelege
iti pii"trpr"ua,aubgalie la o confeinta" se
conlennla:
de ceilre un sial pentru a pafticipa in numele sau la a
caz' delegalia
iri,
,,aebgatie de obsevare" se inlelege dupa
"rpr""iu
un oryan sau delegalia de obseyarc la a confertnla:
de obsevarc'la
o
expresia detegalie de observarc la un organ" 6e inlelege
lsl
in
calitale
si
sau
in
numeb
patTicipa
(leleoatie
un stal penlru a

-"

-'
lil
"

iri,

limi;e

de

cete

de ibsewalor la lucrarile acelui oganism:


se inlelege o
expresia ,delegafia de observare Ia o confeinle"
iqi
sau si in calilate
deleoatie trimi;a de cate un stat pentru a patticipa in numele
de ;bsevator ]a lucterib acelei confeinle:
pe tetitattul catuE:
15) Prin expresia -stat primhof'se intelege stalul
a) Organizalia ifi are sediul sau un birou, sau
aivut oL o reuniune a unoi organism sau o conle nle
statu!.frc trili:e:
1'61 Prin expresia ,,stat timi,teb/ se inlelege
sau a unul
a) o misiuie pe lange Organizalie, pe Enge sediul acesteia
birou al Oryanizaliei sau

p*

it

lt
1

Drept Diptomatic si Consutal Sjnteze pentu examen

b) o delegalie Ia un organism sau o delegatje ta o conlerinle sau


c) o delegatie de obsefvare a unui organism sau o delegatie de obserydtJ
la o
,{
17) Prin exprcsia,sef de misiune" se intelege, dupe caz, reprezentan
permanent sau observatorul petmanent;
18) Plin exprcsia Jeprezentant permanent', se inletege persoana
imputenici6 de cete statul ttimiatot se exercite calitatea de ;ef Ae misiuna
permanente;
1 9) Ptin exprcsia,obsevatot permanent'
se intelege percoana insercina
de cete statul t mftebt se exercite calitatea de sef de misiune petmanentl.
de obsetuatie;
20) Pin expresia ,,membrii mi'iunii, se intelege seful misiunii si membll
pe6onalului misiunii;
21) Prin exprcsa ..sel de delegatie'se ;ntelege detegatul insarcinat de
cetre slatult mitdtar sa indeplineasce aceasta calilale:
22) Prin exprcsia delegaf se inlelege orice persoane insercinate de un
stat sd paftic;pe ca si reprezentant al acestu! stat ta luctuite unui organisn
sau o confeinte;
23) Prin expresia ,membii delegaliei,' se intelege detegatii si membii al
perconalului misiunii;
24) Prin exprcsia ,set al delega,tiei de obseruate" se inletege delegatul
obsetuator ce a fost insercinat de cetrc statul trimilabr cu aceaita catitate:
25) fuin exprcsia ,,observatot delegat', se intelege o ce percoane
desemnate de cdtrc un stat se umercascein catitab Ae observator Ia lucdtile
unui otgan sau a unei conferinte;
26)Prin exprcsia ,membrii unei detegalii de obseNarc, se intelege detegati
.
obser,/atoi si membii personalului misiunji:
27) Prin expresia ,membii perconatului mjsiunii, se intelege membtii
oerconalului diplomatic, al perconalului admjnistrativ sitehnic si a personatului
de setuiciu al misiunii, aldelegatiei sau al delegatiei de obsetrvaie;
28) Ptin exprcsia,memb i personalului diptomatic" se intelege menbrii
oersonalului misiunii, aldelegatiei sau aldetegatiei de obseruate c;re au statut
Je diplomat pentru scopurile misiunii. delcgatiei sau detegaliet de 66s"*ur",
29) Prin exprcsia ,,mehbrii perconalutui administrativ si lehnic" se intelege
nembii perconalului angajati in seNiciul administtativ si tehnic at misiunii,-al
Jelegatiei sau al delegatiei de obsetuarc:
30) Ptin expresia ,membrii perconalutui de setuiciu,' se intelege membii
)etsonalului angajatila misiune, detegatie. detegalie de observare. ca angajat
n casa sau penttu activi6ti similare;
31 ) Ptin exprcsia percoane in setuiciu privaf' se intelege persoanele angajate
'
'n mod exclusiv
in setuiciul privat al membitot misiunii sau at delegatiitor;

Beguli care se aplce diplanaliei nuftilaterale

32)

Pin expresia "locatu le misiunii" se intelege cadiile, sau pe4i ale


indiferent de proptietar suntutilizatein

. confetind;

t:lldiilot, tercnul aferent,care,


^copurile
htlsiunii, in acestea este inclusA si rcs,edinta gefului de misiune;
pe4i ale.
33) P n exptesia ,locatuile detegaliei" se inlelege cadiile, sau
r:kidiritor, care, indilerentde prcpietat, sunt utilizate in mod exclusiv ca birouti

nlo delegafiei;

34) Pin exprcsia ,reguli ale Oryanizaliel" se inlelege actele de constituire


Ltb O;ganizatiei, deciziil; ,i rczoluliile peftinente ale acesteia 9i practica stabilifi
do cete Organizalie.
2. Dispoti ite par. 1 ale prezentutui articot ce se rcfere h exryesille folosite
in sensul
de cete prc;enta Convenlie nu prciudiciaze fobsiea acestot termeni

carc

le poate fi dat de ;ete alte insttunente intenalionale sau in cadtul

inten al unui stat


Atlicolul 5. Stabilirca fiisiunilor
clreptului

1. Statele membre, pot, dace regutite Organizatiei o permft, se stabileasce


nisiuni permanente in vederea indeplinitii tuncliilor vizate la att 6'
2. Siatele nemembre pot, dace rcgutite Oryanizalieio petmft, se shbileasce
misiuni petmanente de observare in vederea indeplinirii luncliilor vizate la

3. Organizatia notifice sbtul gazde de ctearea unei misiuni inainte de


stabilirca acesteia.

Anicolul 6. Funclii ale misiunil permanente


Functiite misiunii permanente consiste in:

timilebt pe hngd Organizatie;


a) Asigurarea reprezenaii
'tatului
b) Menlinerca bgetuii dintre slatul tinildtor 9i Oryanizafie:
d Se conduce negocieti cu oryanizalia $i in cadrul acesteia;
i1 Se se informeze cu ptivire la activitelib acesteia si sd face npoft cetre
guvenul statului triniqtor asupa acestora;
q Se asigure pafticiparea statului ttim\ebr h activftelib Oryanizaliei;
Enge Oryanizalie; . .
, Se protejeze interesele statului timi,tebt peprincipiilor
^
oryanizaliei in
si
g) Si pro'moveze rcalizarca scopurilot
cooperarc cu Otganizalia si in cadrul acesteia
Atticolut 7. Funcliite misiunii pemanente de observarc
Funcliite misiunii permanente consist:) in:
a) Asigututea rcprezenteii statutui ttimildtor s,i aperarca intercselot sale
pe hnge Oqanizalie 9i menlinerea bgetutii cu aceasta;
fl Sa se informeze cu ptiv[rc ta activitelib Oryanizatiei 9i se informeze
guvemul statului t mi6tot asupft acestora;
d Se prcmoveze coopetarca cu Organizalia 9i se conduce negocieti cu
aceasta.

Drept Diptonatic si Consular. Sinteze pentru examen

Reguli care se aplce diplonaliei multilaterale

AlTicolul 8- Acrcditdti sau numi multipte


1. Statul trimildtot poate acrcdita aceeasi percoane in
calitate de sel
rnistune pe langd doua sau mai mutte
o.ganizatii internatiiiate ii
numeasce un sef de misiune in catitate de m;nbru'at percon;tutui
dipi;;a
al unei alte misiun|
.2. Statul t mitdtor poate acredita un nembru at perconatului diplomatic
d" Fef de misiune pe tanse atci orsanizatii inie,natiiiaii
!::'::!
:1t!a:", un membru
sau
se numeasce
al perconalutii misiunii-in catjtate
at personalului dinlr-o al6 misiune.
3..Doue.sau mai muhe state pot acredita aceeagi percoane in
catitate da
qef de misiune pe Enge o organizatie intemationah.
Articolul 9. Numirea membrilot misiunii
Sub rezetva dispozitiilor an. t4 si 73. slatunrimhalor poate numi
memb l
mtgtunh la alegerea sa

Attlcolut 19. Folosirea drapelutui sau ale


""
nmna@t
i-iuiui"a ure aoptut ie a arbora drapetul si emblema slalului
ce pttveste

Atticolul 10. Sctisorile de acreditarc ate sefului de misiune

"a
"<l ^"-iiiiiiZlti"ii
imunitbtilor DrevezuE

d";;;;i

Sctisotile de aueditare ale setutui de fiisiune sunt em6e fie


de catrc selul
de misine. de catre setut suvetnurui. ri" a"
fie, daca regulite Organi,.atiei o pemit, de cate
"ui,"o ahe autorlale
""i;ii,!
a stalLllui trimitdlot si sdnt comunicate Organizatiei.

iiii"iijiii"Jini
";;r;t;;;;

Artico,lul 11. Acreditarea pe lenge otganismele Oryanizaliei


1. Un stat membtu poate prcciza in sciso le de acreiitare
transmise
reptezentantului seu permanent cd acesta este abilitat sd acfiveze
in caiiil

uneia sau mai multe oryanisme ate Organizatiei.

2. Dacb statut membru nu dccide;hfet, reprczentantul seu permanent


u"t*1..in cati.tate de detegat Ia organete Organizatiei punir,

loll:
eXBn condttr speciale in materie de rcprc?entarc.

"uri-ii

3. Un stat nemembtu poale prcciza in scrisoite de acrcditare transmise


ooseryatorului permanent ce acesla este abilitat se ac veze
in cahtate de
deleS?t,l1ung sau mai multe oryane ale Oryanizatiei, du"e
i,""a";pemise de cete regulile Oryanizatiei sau a organului in
";;
cauze.
Articolul 2- Putefite deptine penlru incheierca unui tratat cu o
Organizatie
.1
1. Selut misiunii. in wiutea lunctiilot sate si hre a ti
nevoit si oroauii
deptiFete pLtteri. este considerat ia tiina repreziitaniuj
;;;;t"i;;;;
adoptarea textului unui ttatat intre acet stat si Ordanizatic
a 1eflJl ni:iunli .nu este considerat, in virtu-tea funcliitot 6ate, ca fiind
reptezentantul statului seu pentru a semna un tratat sau pentru
iemnarea
unui ttatat ad rcfercndum, intre acet stat si Organpatie,
nunai aaia i li)uii
Cin practica Organi,'atiej sau existenta altor circumslante prin
care pedib au
)onvcntt ca nu esle nevoie de deplinele puteti.
(... )

enblemei

nn localurile sale. Seful misiunii ale accleasi drcpturi in ceea


si miiloacele de tanspotl
'
i. i;;"init i" drcptulut acotdal de cate prcTcntul afticol se va tine

'n&edinla sa
oont de

legile, rcglementdite

e,i

uzantele statului primitor'

20 Facilfteli ln genenl
"1.-itiutii
"Atttcolut
pri.no, acorde nisiunii toale facilifilile

necesare pentru

functitlor sale.
lndeDtintea
"-[

misiuneain a obtine faciibtile ce ise cuvin si iiacotda


ptopia conpetenle
cole ce ii rcvin in "iuta
imunftefi si ptivilegii
Attlcolut 22. Asistenla Oryanizaliei in mate e de
stalul tnmitebL f isiunFa
1. Orcanizatia aiub in cazul in care esle necesar'
ptivilPgiilot
usigute inkarca in drcptuite ce ise cuvin a

oiri^i"tiu

in prczenta Convenlie

nevoie statul pimitot se ob ne e^ecutarea.


menDrttar sat
abtioatiiot cate in;umba slatutui trimihtoL nisiunii accsluia
piiit"giito, ei imunitelilot prevezub in prezenta conventie
2. O)toanizatia aiulh, dace esF-

"iiiiiti

29. lnviotabilitatea localurilor


"i.lii"tiiit".i"irnii
'"Articolut
suntinviolabile Agentitat slatuluipimitar

le este intezis
misiune in localul acesteta
sa
-- 'iiatrunda, fare consimtemari'ul selului dede a lua toarc mesuile necesare
prinitor
specialb
are obtigatia
as sniut
ca toiluile misiunii sd nu rie invadate sau distruse
i^iiiaoarii
J"JLi'i
n
nu fie tutburaa sau demnitatea diminuate'
kxirnii

'iiri'iiiii"i

"a ptoduce un atentat imeotwa-1?cllutil?r m.::::::!-:t:1.:::


iS fn ca.ut i,
persoanete
"e
"ur"masuile
necesarc pentru a urmei si pedepsi
prmiitor va lua toate

-'

carc au comis atentatul.

gesesc ca
nxiunii, mobifierut acesteia sau alte bunui carc se
perchezilii'
rechizitoriu'
unei
a" t *ipott nu pot lace obieclu! nici
"i'ses2are sau mdswd de executie.

i. icaturite

iiit*ii
(...

)
lnviolabilitatea persoanei
Articolul
" 'iiriarl28.qeuui
a" misiune cAt 9i cea a membflot pesonalului diplomatic
unei lorme de arcslarcat mis;unii este invialabih. Acestea nu pot li supuse nrci
care le csle cLtuentt st n
satu ietentie. Stalul Nimitot it ttutea/a cu rcspectul
alental tmpolrtua
toale mdsurite necesate penttu impiedicarea oriceiti penhu uman
'o"rsoanei
a
lor
si
demnilatea
acestora, libedatea acestoa sau
'si
pedepsi percoanelot cate comit aslfel de alentate

Diept Diptomatic si ConsutaL Sinteze pentru examen

Atticolul 29. lnviolabilitatea tocuintei si a bunurilot


LocukP privale a selutui misiu;ii cet si cele ate membrilat personalulul
.. 1

diplonatic al misiunii se bucure de aceeasi inviotabilitate gi de aceeasi protectle


ca 6i tocalurile misiunii.
?..?ocufentele, coresponctenta sr. sub rezerva pat.2 din att.30, bunutite
seturut mtstun sau ate membilot personalului diplomatic atmisiuniise bucud,
de asemenea, de inviolabititate

Articolul 30. tmunitaEa de jurisdictie


1. )efulde misiune simembii peBonatului diplomatic aimisiunii
se bucure
de imunitate de ju sdiclie penaa a statului primitor. Acegtia se bucurd li

ega6 mesure de jutisdictie civite si administrativd, dace nu se refere h:


a) o acliune rcala ce privesle un imobit ptuat situdt pe leritonut statulul
pn.mttot, numai dace posesorul nu il poseda in vcdetea reali?arii
scopulul
misiunii sau pentru statul t nidtot;
b) o actiune de succesiune in carc persoana tn cauza tiqurcaza ca sl
executot lestamcntar- administratot. urmas sau legatar. cu ti ;pivat si nu
in
numele statului trlmidtor;
c) o acliune comerciale sau Nofesionale indiferent carc ar fi aceasta,
exercitate de persoana in cauze in statul ttimitdtot in afaa funcliilot sal;
Nici o mesure executo e nu poate li tuate in ceea ce priveste seful
.2.
misiuni[sau al unui membru al personalului diptomatic al misiunii, cu excbotia
aazu lot prevezub la par. 1 alin. a, b si c ate prezentului articol, caz in
carc
?xecutarea se va face feft a se aduce atingere inviolabititdtii persoanei qi fiE
,a demnitatea sa se tie lezad.
3. Selul misiunii si membrii perconatului diptomatic at misiunii nu sunt
)bligab se depune ca maftori.
4. Imunitatea de ju sdictie a sefului de misiune sau a unui membtu al
)et'onalului diplomatic al misiunii in statul primitot nu va fi exceptat de ta
u ti sd icli a statu I u i ti miato r.

CURS IO

Diplomolio Pollomentord
1o.1. Funclio Parldmenlului Romaniei de conducerc in

Polilica exlemd

in conformitate cu dispoziliile Constitutiei Romaniei, Parlamentul exercite


i" p;litic; externa, in;alitate de autorilate reprezentative'
tr""ii"i"
(1) din
"l^J,illre
prin luo popotrf roma; exercita suveranitatea nalionala [art 2 alin

--plrlr-l"t"f

Conslituliel.

detine. ln domeniul polilicii externe. o serie de atributii

exclusive:
- ratifice si denuntd unele lratate internationale

(art 4 din Legea nr' 4/1991

orivind incneierea si ralilicarea trataLelor);


problemele
- constituie o comisie speciala de politica externa (examineaza
distincte);
comisii
de oolilidr exlerra in cadrul u'ror
:cieclar:r starea de razboi fart. 62 alin (2) lrl d) din Co.lstitutiel:

- ia decizia de suspendare sau incelare a ostilitdtilor militare [art 62

alin. (2) lit. e) din Constituliel


A; v;rarile Parlamenlului i1 domeniul politicii externe lratificarea u'or lratate
nnno.iut" J" oru"'" semnale de setlll slatului sau la nivel guvernarenlal)
nutuni oe naturb sa "iimprime direclii generale in polilica exlerne
a
Totusi. ele aoar ca o verilicare si confirmare (prin intermediul ratificdrii)
r"iiuni intirnufionale ale Executivului. Parlamenlul deiinand astlel rolul

'^"r
de decizie ln acest domeniu

(...)

1O.2. Comisiile

de politicd exremd ole Senotului ti Camerci


DePulollilot

ad 61 alin (4) 9i (5) din Constitulie'


cori"iii" p"rtun"ni" sttnl otganisme mai rcstanse, cu rolol de a pregeti
tucdile specifice exercfterii funcliilor pa amentate'
10.2.1. Comisiile parlamenlare. Potrivit

Potrivil Conslitutiei. cele doual Camere isi pot conslitui comisii permnente
Membrll
comisii de ancheld, comisii speciale sau. dupa caz comisii co'nune
proporllonale a
comisiilor sunt desemnaii potrivit principiului reprezenterii
parlamentar
oirrourilor oarla'nentare, numarulde locurica'e revin fiecarulgrup
permanenl
al acesteia'
propu.erea
Biroului
i'ni.riLirit o" tiu""r" came'a la

Drept Diptamatic sj Consutal. Sinteze pentru examen

in prezent, comisiile de politice externd sunt comisji parlamentaro


permahente si au strucluri definile prin Regulamentele celor
douar Camere.
uotectur tor de activilare este delinit prin Begularnent. in perioada 1990_j9g2,
a runclonal o Comisie.nixtb Camera,Senai.
i't anul 1990, pokivit H.S. nr. 17 din 3 iutie 1990. privind aprobafea
denumiril.

domeriitor de aclivitate si numarul me.nb.iJor comisiifor permanente


ate
Senatului, Parlamentul a iniiintat o Comisie d" pofiti"a
mixta rCamerb-senar) si permanenta ipe toar; d;;; ""Gnia
"" "i"olni!i"
tegi;;,i,;iij.
c.ri"ii
avea urraloarele domenii de activitate:
- probleme si programe de politice externa a Romanieii

- dtalogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelo.


altor state sial
o.ganismelor parlamertare internatiolalei
- .elaliile dint.e parlamentul Rorrleniei si Uniunea lnle,parlamentara,
_
Parlamentul Europear. Adunarea pdrtamenta,a c"*if iJri iri"pJl
Adurarea Partamerlard a o.s.C.E.. precum si alre org""ism"
"
partarnenLie
regionale si mondiale;
- avizarea traralelor. convenliilor si allo, inshurnente inlernalionale
la care
adera Romdnia;
- audierea petsoanelor propuse a fi numite in functia
de ambasador al
_
Homarle.. tn strarnatale. urm;nd a da un aviz consullativ asupra
acestora.
Dupa alegerile din 1992, SenatulsiCamera Deputatilor si_au {ormal proDriil
^
Lomrs[
de potiticd externe (Begutame.tul Senalului din 1993. reoubli;at in
M. Of. nr. 58 dir 2 februarie 2001, care trimite ta ftotararea
Senarutiiluita ta
propunerea, Biroului permanent, conform art. SO; Regulamentul
bamerei
Depulalilor, aprobat prin H.C.D. nr. 8 din 24 feOruu,ie fSSi, ,"fuOfitut
in fvf. Oi.
nr.51 din 31 ianuarie 2001, ad. 55).
Enumeram, in continuare, atributiile Corjsiei de politica externa
a Camerei
^uepurautor. rn conlo.mitate
cu H.c.D. nr. g/1994:
- pari;cipe. imoreuna cu Comisia de poljtica extern.t a Selatului
si cu
Minisrerut Afacerilor Exterre, ta etaborarea strat"giei g"neruf" poiiji"ii-""1-;rnJ
a Romeniei;
"
- exercil; conlroluJ pdrjamentar specjfic asupra lvlinisterului Afacerilor
_
Exle.'le si pdsiraaze legalura operalivd cu acesta print-o subcomisie
de
contact Si informare;
- asigutd .ealizarea dialogului intre Camera Depulalilor
si partamenlele
altor staie;
- sp.ijind promovarea relatiilor intre Camera Deputatilor si Adunarea
Parlame,ntara d Consiliutui europei. eariamentu-t E;;;;;;":
;;;;;;;;
Parlamerta/5 a O.S.C.E., Adunarea U.E.O., Adunarea Atl;nticuiui
de No.d,
precum si alte organisme parlamentare regionale si mondiale;
- examineaza si acorde sau rcluzA avize peniru
ratificarea acordurilor,
I'atalelo. $i conve.iiilo.. precum si a altor inst;umente internationale la
caie
lomania esle parte;

Diplonaiin^^

ztl\,e

coabora\ ,tit9 paoentu po'ilicd externe ale


orqanisme lt c0nl'

- stabileste retatii de
allor
-- oarlamente si cu

^'u
lmprcuiacu Cori!5'e:.a"oor' litica exlerna a Senatului
ap'oDarea
"tuOo'"u.:,
proiecle
de decla"aliide po"licb 41;i.0ent
O ra 9l la supune spre
Parlamentului Bomaniei;
'Pe
l i lic adgcval in dezvoltarea
- actioneaze pentrl p'orova'ea L .
qhdt r-.tlpoi'
I\roldova;
rptatiitor cu Reoublica

-' orccizea?a poziria de orinci!tr


)aeonlaliile Camerei Deputatilor'
^.
allaie in misiune in slreinallale siau; ! /raaialele acestora;
- se pronunta in pobere de px|,"o a//ra alrtle slatului romani
- audiazzr candidat'i pe1lru lu\rrd!'lgriltrr. de exterle sl persoanele
propuse penlru a ii nLTite il iunc' i ("r"'rifz ldor - al Romaniei in stralnalale
in urma cerora da un aviz consull\i! ^lbaz
cu diaspo'a romand
- aclioneaza penl u pdsl-area r"..
Fern aranent
si comunilatile romanesti din stral iilill i
10.2.2. Procedura privind

aud\h..

p19p,":
:,1'_iT]t-:,11
/{ne,n",
raordinar si plenrporeNlar

Iunclia de ministru de externe siq"'ho


u*f'l
qidor /
al Romeniei
Audierea Dersoarelol popuseil /r fi r^/'-clia de minlstru de externe
caro.ra
si ambasddor extraord iar sr pte,;"r'"/- ai4omaniei i.l urma
consulatlv
Comisiiie de polilica exterri ale ceor' " , hera e e'nit un *z
permrla:
sa
t'e
a.e ca principal obiecliv rcatizarca )"',,.a A ca
de a-si indeplini
' cunoagterea pe soale' p'opJle it iatia' u

^"t"l.lu

t'l\tlt'

misiuneai

- receptarea de c:ltre c aldida| i ti,. ./r7'sli privind activitatea


Procedura cuprinde:
'r1e9
l. Propunerea lvlilisterL ui Ata(lri,. -a'e. y'n amplu curriculu,m vitae al

::':?;l::iJT""l,1
audiere.

3l%illlii?

51:;,

:1, i'[i:1"i3'9'i'TH'"H1"':':::

'ln

'

uror dale
2. Presedintele Com sle alrag(iL ,r l,r; aJ udiat czl tainui'ea
uomlsllle
in
eroare
a
induce
sau intormatii sau p'eTellarea lo ;'rI:' .'frtrLr,
a lua
urmano
externe
vor delermina retragerea avizulu.t;;[ d,)Ata,,cerilor

loalemesurilecorespunzatoare {atl

privind:
3. Candidatul audiat prezintd s o. -oi rdeprente
gec
din care
spalrul geopolitic
spallul
_ nntiti.,
Romaniei ..'llel'.z
. t.etro
\i!i .dn
ooliiica plrarnaa
exler'la a Fonariei
rJn s-Patiul
!12 sf
l,i
l
l,'ie6i1u4r
a-,,2r
ln
SOeClal:
in
special;
parl(.;'rdJ
pant
i
face parte tara din care lace
i'l
"4{llrrl
tt, aaeaitat 9i istoria relatiilor
,...rt,r.r6 cunoaste'ealeti\11
at;riiin
- gradulde
a
^, '^^'etprp
n"Y1&
!\tw)i*a\
6^a
{,ie ,
maniai cu r.aat
slal:
acest stal;
Romaniei
^r '

iln

Dtept Diptonatic Fi Consutar. Sinteze pentru examen

Di?lonalia Parlanenhd

principalele aspecte ale vieliipolitice, economice, sociale, juridjce


Eiculturale
ale statului respectiv in contextul relatiilor acestuja cu celelalte state ale lumii;
- cum inlelege se promoveze si sA dezvolte relaliile Romanjei cu aceastd

Promovand conceptele de pace 9i arbitrai internalional' U'l'P a reprezentat


incep;tui pentru formele instilulionaiizate ale cooperarii multilalerale de astezi
ui.e. irotou"r ideea lnfiiniarii unor inslilutii corespondente^la .nivel

tarS;
- aspecte ale vietii lui perconale care pot contribuj la indeplinirea misiunii;
- aprecierea situatiei actuate din Romania si perspectivele ei.
4. [,,lembrii Comisjilor formuleaza inlreb5ri, la care cel audiat raspunde.
5. Membrii Comisiilor fac observatji, comentarii gi sugestii, fale de care cl
audiat isi exprima punctul de vedere.
6. 9edinla de audiere se desfigoar5 cu ugile inchise, problemele discutate
avand caracter confidential pand h numirea celui audiat in funclia respectivd.

7. Presedintele Comisiei supune la vol avizul acesteia. Avizul se

materializeaze prin semnarea de cetre presedin{ii Comisiilor a propunerii po


care Ministerul Afacerilor Externe o inainteaze presedintelui Bomaniei. Ca;d
avizul este negativ, se lace mentiunea corespunzetoare.
B. Stabilirea gedinlei si luarea deciziei se iac conform prevederilor Hotdraril
Parlamentului nr. 4/1992 privind Regulamentul sedintelor comune ale Camerl
Deputatilor gi Senatului.
'10.2,3.

Comisiile de politice externd i9i adopta propriul regu'ament de

organizare 9i functionare lin conformitate cu art. 92 alin. (2) din Regulamentul


Senalului si art.42 lit. b) din Regulamentul Camerei Deputatilorl. hapoartele
9i avjzele Comisiilor de politice exernd au valoarea unor propunerj, iar cele
doue Camere supun dezbaterii in plen 9i volul raportului comisijlor.

1O.3. Diplomdlid

portdmentofi inlemoljonold

10.3.1. Consideralli introductive. a) Ateturi de funclia tegistative,


parlamentele sunt mandatate constitutional sA .ealizeze controlul laturll
executive a puteriiin stat, care presupune si supervizarea politicii externs
a Guvetnului. Se constatd, la nivel mondial, o tendin,td mult mai ampE de a
se adeuga vastului domeniu al diplomatiei ctasice, traditionale, o noud
dimensiune, cea a diplomatiei parlamentare. Emancjparea diplomatice a
parlamentelor se desfSgoard intr"o dinamicd deosebite gi are ca premiss
fenomene contemporane precumt globalizarea, interdependenta dintre sfera
internd gi cea inlernalionalS, expansiunea mjjloacelor de comunicare si
spiritualizarea frontierelor nationale.
b) Originile acestui concept a activitdtilor externe dateaz5 din perioada
formerii Unlunii Interparlamentare, in anul 1889. ldeea centrala era aceea
a promovirii pecii, a coopererii prin contacte, dezbateriintre reprezentanli al
parlamentelor din lume. lniliatori au fost doi parlamentari din S.U.A. si Franta:
William Randal Cremer si Fr6deric Passy.

rel prin aparitia Societdtii


ouvernamental, care a devenit realitale. int-un
i atiunitor si apoi a O.N.U U.l.P a fost de asemenea instrumentul princrpal
pe.llru infiintaiea Cu4ii Permanente de Arbitraj de la Haga
U.l.P. s-a transformat dintr-o organizalie a unor parlamentari individualiin
sin!ura organizalie mondiala a p;rlamentelor' Reprezinta cenkuldialogului
si o-io,omaiiei oailamenlare int'e organele legislalive'eprelentand toale
p.rti"" si principalele curente politice din lume constiLuild o
"i"i"'"',Lr"
otarforma unica penlru observarea opiniilor Ei curentelor politice din intreaga
iume. Conferintele si intalni'ile specializate ale U l P au iost un lest folosito'
peniru iOei noi care au condus la importanli pagi in dezvoltarea cooperarii

internalionale.
cl Aslazi. U.l.P. are sediul la Geneva si este organizatia To,lqhli,1
ParLmentelor statelor suverane. Uniu4ea reprezinta centrul dialogului
pudrt"nfur, eforturile sale indreptandu-se spre inidrirea pdcii s'i coopererii
internationale, precum 9i pentru promovarea democraliei, asllel:

- faciliteaze contacte, coordoneaz5 schimbul de experienle intre

parlamentele 9i parlamentarii din toate statele;


' ia in disculie problemele de interes international, exprimandu-si punctul

'

in
de vedere peniru a stimula implicarea parlamentelor si par'amenlarilor
tezolvarea acestora;
- contribuie la apararea 9i promovarea drepturilor omului - factor important
peniru democralia parlamentard 9i pentni dezvoltare;
- contribuie la o mai buna cunoaqtere a institu,tiilor reprezentative' penku
inidrirea gi dezvoltarea lor.
d) conceptul de diplomalie parlamenhra a evolual decisiv dupa cel de-al
ceea ce
doilea rdzbol mondial, cand s-a conturat o definire mai completd a
parlamenlara;
i_seamnar aslazi diplomatia
Europei
Prof. Heinrich Klebes, grefierul AdunSrii Parlamentare a Consiliului
diplomaliei
conceptul
tu.tari, gt"iiut onorilic al"acestei institulii), detineite
t'aciliteze
oarlame.'ntare ca liind acel cadru carc pemile patlamenlatilor sa
latutilat tegislative ntetuentia adive in lormularca politicii externe sau tn
controlul Fi ctitica ei, fie se ioace rolul diplonalilot'
Printrelormele de manitestare a diplomatiei parlamentare internationald'
se pot enumera:
:participarea la dezbateri, precum 9i contacte in cadrul organizaliilor
sau regionale - care delin o lature parlamentara;
a,"r;u,'oni"

-!rooare

- contactele parlamentare bilalerale;


- activitatea grupuritor de prietenie inlerparlamentare;

Drcpt Diplonahc si Cansutar. Sinteze pentu e^anen

DiPlanalia Parlanenhre

- participarea parlamentarilor ca observatori la procesele


electorale;
padiciparea parlamentarilor in actiuni de diplomafj; pr"u"nfiui

.".

deblocarea unor situatii conflictuale;

- organizarea de seminarii, colocvii si dive.se conlerrnte sub

panamentara, cu tematici variate, de interes global


si regional.

e.r

e) ln planul politicli externe, prin urmare, parlameniutui ir revine


.ublu:
un
. -.intr-o prima ipostazar. parlameltul apare ca actor mijlocit sau indjrect, Oa
murcs, pin
u'i,piu o1,i,"iir[i
9::3.:::11 "9 g:!i"ll"tgq..,lr.gintemarion;te,
"o"t.or,r
,uriri"ar.ii ii"iit"roi u irji"riiii
jgtaliiror
a
:l:::jir]:il: !lTyl
speciat*ai", o"""ni"J
ililEiliii
:p],:l externe,
:gl lf comisiite
_d'e
politicii
ca forme a responsabiiitttii politice;
"-""pi"l"tji'i"
d

apare ca actor principat, printr_o impticarr


:li*"3^"r^1!-":t1? fartamentulp'r.l
';"i"t"i'"oi,i
9f,:lu"p^"
diplomatie parlamentard
^"^".?l:l:L":l?llgl3!?.
internationala;
" "5"1i;

;;#;i;

f) in centrul activitdtii de politica externa a Parlamentului Romaniei,


stau
trei directii tundamentale de actiune.
1. Dezvoltarea relatiilor bilaterale cu parlamentele
altor slate;
2. lmplicarea la .tivelul diplomaliei parlamerla,e 1']ullilalerale,
reprezentatd
de-participarea detegatiitoi Romani;i r" air"iit"
vocalte teoronala sau universal::
3. Validarea democratic5 - orin rdrrrrcare
ratifi
- a lratalelor i4ternalionale la

.t,*iirip"r;;i;ft?i;

n#a.l"iJ; plit;:*' ""


""r"

10.3.2. Oiplomalla partamentare bitaterati


Ptincipalele obiective urmarile de diplomalia parlamentari
_
bilateral5 a
Romaniei includ:
- realizarea unor demersuri politice in vederea
suslinerjiinteorarii Romliniai
n.slrucluflte
jntensificarea retaiiito,
si
euroaflanlice.
pflr
cu stiiele
rembre ate .europene
Uniunii Europene si N.A.T.O.;
- dezvoltarea uno. relalii privilegiate cu statele
ce au traoitii democratice st
lconomrce puternice sicare pot oteri un sprijin substantial perlru procesul
d-b
Jemocratizare si 'efo.rna dir Romdnia. durt de remar'cat
,;;.;;;l;
;;
runoeslag-ut german. cu Adunarea Nationala a Frantei.
Camera Comuneloi
Jin lvla.ea Britanie si cu alte parlame;te. concretizate
ir vjzite la ;iv;i;l
)ono!ce-ttor aceslora si ir contacle intre reorezentantii comrsiilor pe.marentej
. - rntenstficarea relatjilor in plan parlamentar cu Congresul Siatelor Ulite
rle Americii - o dimensiu4e imporhrta in stralegia de
relatii Oifai"rrfe ui"
:elor doua Camere ale parlamenlului BomAniei. -aprofundarea relaliilorcu Republica Moldova. pentru
adancirea colaborafii
rconomtce.st consolidarea spatiului cultural si spiritual
comu.;
- inlensificarea relatiilor RomAnieicu stalelevecine
siafirmarea tariinoastre
a factor de echilibru si slabilitate in zona:
- stimularea cooperarii economice cu staleje
din bazinul Mbrii Neqre. tolosjnd
adrul oferit de Adunarea padamenta,a a O.C.E.V.trt.;- "-

(Canada'
- reevaluarea relatiilor cu state din zone de interes extraeuropene

IMiilociu America Latina) pornhd


la interesele
la legaiu.ile traditionale exislenie cu unele dintle acestea side
't'l
Romania
cu
relatiilor
iiiu"iti""" tunit""tui" de acesiea ln dezvoltarea

t;r'f"".'iiponia, nsii oe suo-est o'ie'ltul

10.3.3" Diplomalia parlamentar; multilateral5

oln ociomorii tbgg, cand Romania a devenit membru cu drepturi


,r..ri"" .i Cons'fiufui gu'opei, delegatiile parlameltare 'om;nestiau parlicipal
,'.ir," rr""*;i" il""arii Parlame;tare a consiliului Europei p'ecum si in

ri

diversele sale comisii.

t,t Oin feOruarie 1993, parla'nentarii romani au asistat in calitate de


uOJJruurori la iucrarile Parlamentului European creared comitetului
lnterparlamentar Mixt Romenia-U.E' cu l'ltelniri bia'ruale a reprelentat
lontributia oarlamertara in dialogul slructurat pe care Uniunea Europeand

la slarsitul anului 1694. in conlextul strategiei de preadera'e a


propriu
,Lr"ror J:n Eu.pu cb"lrala si de sud-Est Comitelul are un regulamem
declaratii
si
recomand'lri
lolma
de
sub
i" ir".tionur" oroorce documente
ca'e devil acle"ioliciale ale Parlamertulul European'
oe
c) lnlegrarea Bo'naniei in struclu"ile euro-atlantice a viTat si dproplerea
prin
a
dobandit'
Romania
in
care
u"il.jn"u Ewopei occidentale - organizaiie
J"ltrutiu o" rlki.no".g. din 9 mai lgg4 statulLlde parte4e' dsorciaL l\y'embrii

ii

0".r""."t

Ca'nerei Deputatilor au pa'ticipat in consecintd la lucrerile Adunarll


ll collenul
Parlamentare a U.E.O. 9i la cele ale comisiilor de specialitate
o baze
reprezinta
stabilite
J."ioirii:u.g.o. i" uniunea Europeanii conlactele

i.."ar"ia

imoficare Romeniei in struclurile de securrtale ale uniunii'

"entiu
c" t".bru fondator al c S c E /o S C E semnalar'r a Aclului
in
f. iJs'nf,.i, Romania a pd4icipal cu drepturi depli"le la dimensiunea
finaiOe"iriiut"
oaalameltara a orqanizaliei, inca de la crearea in 1990' a Adunarll
Qi cooperare in Europa'
iiri".""i"r" a orianizaiiei pentru securitate
precu'n sl
Deleoatia romana eate reprezentatb in cele trei comisii generale
acestui
plenare
ale
i',-C-Jtlsu p"i.on"nta si a parlicipal la toaLe reuniunile
special
in
ionrm si a oarlicipat si la alle actiuli organizale sub egida Adunarii'
".1,

seminarii
si actiuni de monito'izare a proceselo' electorale in noile democratll
-Camerei Deputalilor int'etrn in mod o'gatizat relalii cu

Vr".otii

"i
Parlamentarilor din Statele A.E.L.S'
Comitetul
t) Parlamentarii romeni parlicipa activ la lucrarile Adun6rii Parlamentare
cu 1
, iooo"iarii g"ono.ice a M6rii Negre (devenita organrzatie incepdnd
reunlunl
prezenl
panar
ulmatoalele
i1
loc,
mai 1d99r la Bucuresli. au avul
N:
pe iini" plfutentutL, in 1993 prirna sedilld a Comisiei Economice a C E M
23'25
N'4
N
P
c
E
;
plenara
a
A
Sesiune
i"ii" zbiizlu"i" 1994, cea de-a reia
iunie 1998, cea de-a 11-a Sesiune plenare a A P C E IvI N'
ol Parlamenlul Romeniei padicipa de asemenea ta lucrarile Adunarii
paiimentare a Francoloniei (cJnoscuta si sub denumired de Aduna'ea
i"lam"nt"rot oi ri.oa Franceza) - la Bucuregti' in 15-18

i,'i;;;6;t"

Drept Diptomatic si Consutar. Sinteze penttu exanen

D i7l omalia Parl amenkre

septembrie 1998, a avut loc ceade-a 12-a reuniune a Adun5ii Regionale


Europl
h) Un eveniment deosebit l-a constituit desfasurarea. la Bucuresti- e ce
Co-nterille a u.t.p. (octombrie i 995). ta care au fost prer;;tipr
9::191-a

1000 de participanti, reprezentand


1O.4.

.
.

1j2

state.

Aclele p n care pd dmentul pomAniei iri exercitd


lunclio in motefie de polilicd extemd

'10.4.'t. Acte
iuridice

a) Potrivit art.64din Constitulre, partamenlut adopta legi, hoterari

,i)

,:

simotiunl,
Ioale avand calitatea de acte
il
Actele juridice sunt manifestdri de vointa cu scopul de a produce efect,
juridice. binernletes incorporend si o dimensjune p.iriri",i.
n"iur" iuiiai".-Iii
Parlamentului intre sub prolectia autorilalii statate cu toate conseci;tele.
ia; i;
nevote pot ti impuse subiectelor de drept prin forla coercitival a
statului. ln
categoria actelor juridice cu caracter normatjv sunt incluse toate legile gi
;,
parte a hotararilor.
Celelalte actejuridice au caracter individual (manifestaride vointa in
sensul
stabili'iide drepturi sj obligatii penlru subieclede drept delerminate in
orealablii
' rn aceasta categorie inlrend restul hol5rerilor si motiUnitc
b) Legile de ratilicare a tratatelor internalionale
Padamentulare competenla de a ratifjca tratatele incheiate de presedinto
rn numere Homaniei [art. 91 atin. (1) din Constituliel.
Conform arl. 4 din Legea nr.4/199j privind tncheierea si ratificarea
tratatelor, sunt supuse ratificbrii parlamenlultri tratatete internationate
semnaiJ
in numele- Flomaniei, precum gi tratatele semnate ta nivetut elvernuLi, caie:
- se referd la colaborarea politicd sau militard;
- necesite adoptarea unei legi noj sau rcvizuirea legilor
in vigoare;
- implicii un angajament politic sau financiarl
- se referd la probleme privind regimul politic
sau teritorial alstatului sau la
ltalulul persoanelor. drepturile si liberlatile cetatenesti sl partrcifa,ea ia
)rgantzallte tnlernationale;
- prevAd necesitatea ratificerii.
c) Reguli procedurale specilice ratilicerii:
- Compelenla exclusivi, in prjncipiu, a parlamentuluiin
materie de ratificare,
practica
n
relaliv recenta a Execulivului se inregislrea/a insd sl proceOura
,ebgerii legislative, prin tegea de abititare a cuueinutuiOe a emiti 6rOonaitJ
)e perioada vacantei parlamentare, a competentei de ratilicare tr"fiGf"i
)nn Ordonante ale Guvernului, care urmeazd a fi ullerior validate prin
" lege de
)atre Parlament;

juridjce.

Dacd un angaiament international cuprinde o clauze contrare Constitu!iei'


ftltilicarea nu po-ate avea loc decat dupe o eventuald revizuire a Constitutiei;
- Daca actul supus ratificerii cuprinde clauze care sunt de domeniul legilor
orqanice, procedura ratiiicarii trebuie sa iie aceeaqi ca si cea urmatb pentru
Idbptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice;
- Legea de ratificare este o lege formalS, de autorizare' 9i nu una materiah
lvotare; vizeaza aceastb leqe, si nu continulul actului ratificat care este u n produs
irl negocierilor si expresie t libert;Lii de actiune a parleneilor de negocied):
- imendamentele parlamentarilor sunt' in principiu, excluse deoarece
leoea de ratificare nu esle un acl normaiiv clasic la adopta-ea c;ruia se
de-zbat adicolele sau paragratele textului
- Tratatul inlernalional semnat in numele Romaniei se supune spre ratificare
proiectul
Drin decretul Presedintelui Ro.niiniei (care se publicd in M of inai lte ca
i
se
inainLeazatrei
Pdrlamentului
iar
de leoe sa intre oe aqenda Parlamentului).
,rcle:-dec'elul, proie;lul legii de ratificare si lralalul internationdl Procedura
p;cedura obiEnuita a adopterii Ei p;blicarii unei legi'
iolntifi"a
.titi"arii
"u
""
Potrivil art. I din Legea nr. 4/1991, ratificarea, aderarea 9i denuntarea lratatelor
ln numele Bomanieise consemneazein instrumentele semnate de Preqedintele
Fomaniei, investite cu sigiliul statului 9i convasemnate de ministrul de externe'

10.4.2, Acle Politice


a) Actele cu caracter exclusiv politic sunt marilestei de voinle care.ptoduc
doa; electe potitice (evenlual morale) Fi nu beneficiaze de fofta acteloriuidice'
Prin actele pur polit;e, Parlamentulili exprimeo alitudine, incercand eventual

sa influent;ze o anumita acliune sau activitate' dar nu sd impuni rigorile


dreotului. ile nu sunt i'npuse subiectelor de drept plin torta slatului si nu sunl
nomiralizate in constilutie (doa' parliat ln Regulamentele Camerelor)
Parlamentul poate adopta, in materie de politicd externe' oricefelde asemenea
acle: declaralie, mesaj, apel, proclamatie' chemare' declaralie-apel, protocol,
motiune (fera putere juridica) etc
b) Hotelerile
Fiotararile cu caracter politic adoptate de Parlamentul Romaniei in materie
de politicd externe sunt diferite de cele specificate la art. 64 din Constitutie
av6nd drept temei juridic art 63 din Regulamentul Senatului si ad 77 din
Regulamentul camerei Deputatilo0. Potrivit ad 63 din Regulamentul Senatului,
ac;ta adopta mesaje 9i declaratii cu caaclet polllic win Hofirerc'
c) Motiuni simple
in ceea ce oriveste problemete de politica externa moliunile se supun
dezbaterri in Camera respecliva, numaiinsolite de avizul Conisiei de politice
externd a Camerei respective 9i cu consultarea I\,4.A.E.
d) Aspecte de Proceduri
Regulamentele Camerelor conlin dispozilii similare cu privire la inilierea'
dezbaterea si votarea unor astfel de moliuni, Ei anumel

Drept Diplomatic Fi Cansutar. Sinteze pentru examen

- Motiunea plate fr initiala de cel putin 50 deputatise.ralorj.


trebuio gl
mofivala. lnsotttd de avizul specifjcat mai sus si se depune tn
cursul u
9edinte publice la presedintete Camerei respective;
- rdla
Pane rd
Ia incheierea
r c'leterea oezDalenl
dezbaterii unet
unei moliuni, p
parlamentarul semnatar
mai poale semna alte motiuni in aceeasi problemd;
- Presedintele Camerei o comunice Guvernuluj,
Camerei respective, di
afisarea ei gi stabileste data dezbaterii;
- Nu pot fi propuse amendamente;
- Dezbalerea se realizeaze in spiritul dispozitiilor privind desfdsura
seornletor Camerei respective, finalizaindu_se prin supunerea
la vot de ci
Ca.nerei (in Camera Deputalitor. motiunea se rp,oO"
vi
ry:."j91119F
majo4ratt deputalitor prezenli. iar in Senat cu voiul majoritatii
"u
senatorjlo4,
^e)

cuRs I I
Dreplul consulor' Relotiile consulore
I

In materie de politiceexterne, alte acte purpotitice ale parlamentutui


Roman

I pcl. 22 din Reguta.nentut gedinjetor comune) surtr a"cfurailii


mesajele. apelurile. declaratiile-apel. scrisorile. rezoiutiile, protoco;b
elc. Aprobarea acestoracte seface cu volul majortafii Oeoufatifoi
sisen.atoriii
(art.

drcplului consulol

cestora si a! Perconalului lor'

acelor norme ale

scopul dreplului consular conste in realizarea


(lreoluluiinterlalionalpubliccareaucaobiectcolabofa.eadintlestatein
proprii
11.1.2.

na a cetor doud Camere Lirr. se arin. (8i di


91"_::ili
li.ggdirllg
."om
Regulamentul
sedintelor comune ale Camerei o"prt":tif"r, s s"""rlfirii
u

exprima vointa nationala (art. 58 din Conslitutie).


Prin acesle acle. parlamentul stabileste prircipii de
0olitjca externd. lr
atiludine in anumile probteme internalionale. uar"" fo
iitoi
parlamenle pozitia sa in diverse probleme rnlernalional".
"rno"tlniu- - '''i

---

Bibliogrdf ie seleclivd
l._Delean[ Dtept constitutional si institutii politice

. Notrtrneo 9i c otdcte sticile

rcDrezinld subtamua drcptului


11.1.1. Definilier Dreptltl consulat
care rcglementeaze telalitle'
lrnernaliona! lomata din totanatea normeior
',:,;;i;;;l;;,-;;;;;;;;;"i si tunctionarea oriciitot consutat e resimut juridic at

Alte acte politice

,,Europa Nova', Bucuresli, j996;

1.1

;;"d'#; ;;;i;Gi;;piurilor

si intereselor celelenilor

activitatea consulare'
Obiectul reglementarii dreptului consular este
exercitanr jurisdictiei
*tiuitui" iJ",tinuta-de necesilaLea compdtibiliziirii
jurisdicliei personale asupra unui indivio ailat pe
loritoriul altui stat decat cel de cetatenre'
'11.1.3.

i";i;fi; ;;;;;;;;ea

dreptuluij{ernatlona! 9-e?tu-j-c-oL:Yl:i
intern cu cea a dreprurur
iruin" ,"-glJrn;nru,ea din sfera clreritului
regtementeaza conditiile in
lnternational public. AsUel dreplul lnle;national
.lintra.ld,ri state vor lunctiona o'qanele consulare in timp ce
'11.1.4. Desi
ramure a
'eprezinta o

ltalal

vol. ll, Editura

H..Klebes, Diploma,tia pa amentare, LR.D.O., Bucures,ti, 1998;


l. Mutaru. Drcpt constitutional si institutii potitice, vol. ll, Ed..Act;mi,
Bucureg
1Cgs.

:i;:#J;Hoi.ililLilu-nlulr'i ri"""'ui'tat

Dteptutite omutui. Soctetatea civite. Diptomalie partamentare


l:LR.D.O.,
Id:la*,
Bucuregti, 1994;
A. Ndstase. P^artiamentary Diptonacy. R.J.|.A., vot. j. nr.3. Bucuresli.
19g5i
A. Nastase. Romenia si noua arhitcahtrh mondiala. R.A. Monitorul
Oticiat
A.E.R.D., Bucuresti, 1 Si96;
q. Ndstase, Ira,atele
Eoneniei (tggo-tgg7)8.A. N/onitorut Otjciat si A.E. B.D,,
3ucuresti, 1998i
'*
of Partiamentary Diplomacy in Shaping a Sustainable Secu ty
Odet,
.Role
l.J.l.A., vol, V, 1/1999.

il

e-sle reslementata de ordinea

juridica interne.
'1

1.1.5. lzvoarele dreptului consulal

internalional

J*ptutconsular este o subramura a dreptului


"ri"
"""oriiil"t"
oublic. izvoarete sale principale sunt:
cutuma a
la codilicarea dreptului consular din 1e63'
,"piltuntut principalul izvor al dreptului consularl fo'ma conventionale prin:
lua
hrl Tratatul- no"'nele d"eptulul consula'pot
o'"ptutui consular - conventia de la viena
asupra relaliilor consulare l963;
(cu'loscute

i"

*;;;;i;;;:;;;i

:'":'"l;il s";";;lwt

""lrlr^L

oiut""rt"

reglementeaza male'ia relatiilor consulare

""re
consularc)i
de convenlii
sub
"""- denumirea
domenii cum ar fi come4ul si navigatia'
anumite
unor
ir"tri"

"*o*
.':;; ;'ffi;.;"

si dispoTiiii reieritoare ta relatiile consulare'

Drept Dipjonatic sj Consutar. Sinteze pentru


exanen

Dreptul consulaL Relatiile consulare

rn cazut dreptului diptomatic, se consrdera


ca in ca?ul
^^-"1 9":'
consuta'tegea
interna are calitatea de izvo, de drepl.
1l.l i.1,:lll :l y" nr izvor ar dreprutui consutar este anatosia.

ii"

l: :i:,$l

drn punclul de vedere al dreptului

";;"1;il;;il#i,l:l

199191i11t
va proceda ","":lY:,:j-"119
Ja o analogie cu dt;ptut
diplomatic.

9t"

nLestea nu aveau. initial. dreptul de a lntretine relal'i diplomalce-sa'^Hi'i',iPonll Asucr' uuPd


rnliintdrea oliciilor con;Jlare a losl posibia cu conslmlamanlJl
sr rasr'
U

1859 a losl deschis un consJrar


ir803:), s"rgiu rre38) si olanda {1856) ln
carp in 18/1 a negocral
oen'eraiat staietoiunite ale Arrericii in Princrpatele Unte

]" ri;r

rrrternatonal. subiectele aceslo/a nu


lnlernalional Public.

uuint"i io,i,iniiii
"::*,n

iii",5,!;'i:1"""",j;fi

il"ll,,3i3"i:l:"^
?;y,:"f,"
conveniia
indeplinegte
rolul de normd generatd.

plrfi

decdt subiecle ale dreptului

(scopuI lor tiind ino'i""'p"t p'99:,111


relaliilor consulare
$i intereselor celelenilor proprii) determinii ca subieciaale

ip"irtr'

;:;#r; ;;;l
ZliJii

ll-2. Reldliile consuldrc.

oe alni"ir'e. comel si navigatie inne cele doJ; slate

11.2.3. Subiectele relatiilor consulare


supuse oreplurur
ln cordiliile in care relal;iq 66n5u161s'6" narte riin'elatiile

- Regimut aplicabil functjonarjlor consutari


onorifici.
si dreptur cutumiar, conventia indeptineste
"j:l*1Tl:.-":"y"llie
nsrie r' r. i.ea n o, r
;,-""
i?",3',",1"'"
::-.- vor continua
internaltonat::,:
cutuntar
";
*E"r"ir"ri
iiii",i.i"'
f"":
t:st"men.tate de"a
disp;zitiite

ii"iiir"

Prusia(1/45) rrar'!a(r'vor'

i"g.,

ei

privitegji si imunir5ti ale oficiitor consutare


si ate membrl

ti

n.rsia a inliinlar consulate la BJcJrestr


ruse in viata p;lfica
J,""-o,!r""ro'
"onsula6
"t:'li.:^:],":*::'i:""":]
a Huser- ue^a::rlIo:1
'.iii
afirmarea slalulJr de.pLtere protectoate
irjeoseoiduia

i;;t;ir;; i; ir"i;k-i;inaisi

dcschrd consulate rn farile Rom5ne:Austria 11783)

-si
urspozrtxte
Conventiei se relera la:
- Relatiile consulare in general;

!.:::^.:l:::

i:l:l1l::il'I'fli:
Hotrrdru uinl

a consrirJit racrorur
oi^orra,.u uieli'
9
lafllor
""onomice
rro consulale ale p;rncrpale'or puleri europene pe leritoliul

Ulrvenlia a 'ealizal codirica,ea majorilatij rormelor


culumjare exi
dar creal norme noi in ceea ce priveste relaltile
consulare.

.";l:,;*,r,,

la lralamenlul
r',' *,,to,l are ta oazat no'.nele dreptului internalional releritoare
stalului
a
dreptului
tf.(,rdal strarinilor si respectarea de ciitre stJtulde resedinta
dd ooldtenie de a exercita jurisdiclia personala'
NOTA:

11.1.6. Codificarea dreptului diptomatic


rnc-ercan de coditicare a dreplului
diplomalic au avut loc:
- tbgtj hslitutul de Drept lnternalional
elaboreaza un proiecl;
- rvzc - Amencan tnstitute of lniernational Law promoveaza
proiectul
conventii multilaterale;
1g2B - in cadrul Conferintei panamericane
de la Havana este ad
Conventie.
nventie.
catre.co.misia de Drept rnternationar
L:::9'
Conventia
nvcnra i:il
de ta
oe
la :i?::"j"gde
Viena
vtena asupra relatiilor
relaliilor consulare.
consulare,

interational public' instriul'a.relatiilor

6d fie

llTlll],"j

i"u'ii,"l' -*ulare

numai statele.
NorA:
n.r to'is.rslinure rnete op,niiin se4sJlLa

reralii cor:.j111"

:l l1Yll"l]ttjl"":l:
specrarrzare dre
si Oe atte suoiecre de drept interndlional cum ar li institLtile
relatiiconsurate
sunt
nu
subiecte
cir'l.uli" ,""it"-*li"lilre i.i,erinute oe ace're
cl relalii specifice diplomatiei multilaterale

Elemente genercte

11.2.'1. Prin relalii consulare se inteleg


rapo rtutile stabilite intrc doue state
ca urnarc a exerciarit func,tiitot consutare
de cdtre ,rg",iiti
aceslea pe teritoriut celuilalt

iiii-jiii

. '11.2.2. Apatilia institutiei relatiilor consulare a avut la baza urmatotll


faclori
, - relauite consula.e. din punct de vedere jstoric. surl strens leoate cle
dezvottarea economica. de comen. ce
oa"..n,n" JiJ"i," p";"";ft;

;;

teriloriulallor slate. fapl care conduce la concurenla


d intre ju risdict ia leritonala
*a statutui de resedinld stjurisdiclia personatd
a siatutui d6 c";G"i;, -

retalii consulare'
Se recunoaste totuEi, insurgenlilor' dreptul de a stabili
cu
-- caracter Provizoriu.
a p.rimi oficii
de a numi olicii consulare in alt slat 9i de
ei"iolutiuu ,nri
"tutsau poarlal denumirea de drept de consulat'
consularJ pe teritoriul
...^^. .,
un drept suoleclrv'
Ca si dreptul de legatie dreptul de cons"tat nrr reorezinte
farb a exista o obligatie
Dreptui de consutat rlpiezrntd o compelenta a statului'
corelativd.

11.2,4. Caracteristicile relaliilor consulare


aoue ordini juridice diferite'
. . . , -,---^.r^^-l public^"hli^
ot siera" dreptului inlemalional
juridice
"uni,."rulii
aplrcabilitatea
;.;""t",
t,,"i'!i"oi',.;'i"t"""i qi
a riecerui stat - in speciar a
i."oi"i"r "sl"me;tat'

;#;i"-";#;;;i;r,tina'"o"tr"t"ntu
;"j';;;il;";"-;;
i"
l';:^":il;':; ;#;;i" ""i;i

Drept Diptamatjc qj Consutar. Sinteze Denttu exanen

Drcplul consular. Belaliile consulare

slalului trimilator Astfel, aclele juridice ale organelor


co.tsulare produc
rn spectai pe teritoriul acestui stat
retaliile consutare pot avea ca
_ li,!:?"n cu retaliile diptomalice, .r,oorr
rn runctie de
a"
ois"""t
::1":11".1.:::,,1".*m.
exercitd
unctiile consulare.
"tuuiri'." "iJ"
f

Relatiile consulare prezintd caracter bilateral si direct,


desfdsurandprin organe ate statutui trimildtor infi;ntate pe
teritoriut
itol.
De asemenea. relatiile consulare au caracler exclusiv.
"t"t"fripl'ii'i
in sensul ca in
cr rcu rnscnptte consu la'd isipoate exercild
competenta un siagur oriciu consL
iar o cjrcumscriptie consulara ru se poate intinOe.
Oe reguti, pe teritJui
multor statc
_

I I .3. StobrTired g/ tn cetdreq

rcldliitor consulorc

11.3.1. Stabilirea relaliilor consulare


2 alin.11) din Conventia de la Viena asupra relatjilor
consulare-fi"i
prevo
Lti
condilia
esenlia?: ,stabilirca r"tu,tiito,
con s i mF-de_tond
m antu I p dtttj lo f ,.
"o,"uiiri
lvlodul de exprimare a consimldmantului poate fi:
- expres cuprins intr_un acord inchejat special in
acest sens, intr-O
conventie consulare sau un tratat de come4 gi navigatie;
- /aclt insa in toate cazurile ce,1_ de exemplu:
notificarea de catre un slal
a intentrei de a infiinta un consulat urmata de acceplare;
art. 2-alin. (2) din Co'rvenria de ta Viena asupra relatiilof
consuta'e prevede ce ..consimtamenfut dat pentru stabilirea
diplomatice intrc doua sbb implica. daca nu exista indicatie
contrctd,
constmEmanful si pentru stabilirea de tclatii consularc,.

ii

^^:!::-r!

tt

11.3,2. incetarea relatiilor consulare poate avea


drepl cauze:

- dispa.ilia unei conditii de exjstenla a raportutui


iurjdjc _ cum ar ri incetarea

personatfiatlt luridice a unui stati


- actul de vointa al uluia dintre slate _
spre deosebire de acodul de vointA
penku stabilirea relatiilor consutare, care poale
fi si lacil, u"trt u;itui";"i;;;
care-se decide incetarea acestora poale ti numai expres
- incetarea relatiilor diplomatice nu conduce
automat la incetarea relatiilor
d"la viena din r s63 ffev"o" in urt. z urin. rs)
:::::1,:::,-c^:"1::-!:
consularc pot continua si dupe ruperea relaliitot diplomatice,,.
"u "r"lr7"

11.4.

orydnete insdrcinole cu exercitated luncliilot consulqe

ln dreptul international este unanim admis cd exercitarea tuncliilor consulare

to poale realiza de celrel


- oJiciul consular;
" misiunea diploma ce.
Se admite ce misiunea diplomatica va indeplini funclii consulare doar in
implica
llp6a unui oficiu consular. Prin urmare' coexistenla celor doua organe
0 66parare de atribulii.
11.4.1. Oficiul consular
Oficiul consular apare delinlt ca oryanut permanent, de sine s66tor Fi
stal
dolal cu oeanizarc si alibutii prcprii, infiinlat de un stal pe teritotiul altui
consulate
rclatiilot
dezvofteii
reafizetii
si
ln vederca-inttelinetii,

Clasificare
a) in funclie de ,afura sa, oficiul consular poate fi:
- de cariera {condus de un funclionar consular de cariere);
- onorific (condus de un iunclionar consular onorific)
b)in functie de ciasi 9i larg, oiiciile consulare se impart in:
- consulate generalei
- consulate;
- viceconsulate;
" agenlii consulare.
De-regule, consulatele generale 9i consulatele sunt oficii independenle' ln
tlmp ce ;ceconsulalele gi;genliile consulare funclioneazd in subordinea unui
consulat sau unui consulat general.
Organizarea inlerne a unuioficiu consulal cuprinde compartimente gisectii
ln functie de specificul activita$i:
- sectie economicd;
- seclie culturala 9i de PresS;
- seqie de stare civile;
- sectie notariale;
- sectie de Palapoarte;
- sectie de marina comerciah etc.
Sediul oliciului consular este stabilit prin acordul intre cele doue pe4i
o n care acesta este i4fiinlat si 'epreTinta localitatea de pe teriloriul statului
primilor unde oficiul consular lsi desfasoara activitalea Alegerea acesteia
ooate fi determinata de interesul come'cial-economic al aceslei localitdli'
Circumscriptia consulara reprez intEr spaliu I de pe teritoriul statului primilor
in inreriorul caruia oficiul consular lsi desfasoard acl'vitatea'
Circumscriptia consulare se caracterizeaz5 prin exclusivitale, determinatd
de urmetoarele coordonate:

Drcpt Diptomatic si Consutar. Sinteze pen!tu exanen

. - aqeltii

consulari ai oticiului respectiv .ru pot intreprinde acte in afara

ctrcumscfl pttet respective;

- agenlii consulari ai altor oficii consulare nu au competenta de a efectug


acte pe teritoriul circumscriptiei.
'l'1,4.2. Misiunea diptomatice
Convenlia de la Viena asupra relatirlor consulare prevede in arl. 3 cd
_
.,runctnle consulate sunl exercitate, de asemenea, de catrc misiunilC
diplomatice".

in cadrul unei misiuni diplomatice, compartimentul care preia aceastd


sarcina este seclia consulare. Aceasta se individualizeaze fa\e de oticlul
consular prin urmdtoarele elemenle:
- nu i se aplicd clasificarea oficiilor consulare;
- sediul ei coincide cu sediuj misiunii diplomatice;
- iimitele teritoriale ale competentei sale sunt determinate de teritoriul
stdiului acreditar;
- in cazul in care existd relatii consulare, nu este necesard obtinerea
consimtalmdntului special al stdtului acreditar puntrU a"""nioe.u u"""tui
Este posibil ca un diplomat din cadrul misiunii acreditate in capitala statuiul
""cili
primilor se fie chemat sA conduci cu tiflu provizoriu un olliiu consulat
(geranta interimard). Funclionarul respectiv'ya trece in oficjul consular
dd;f
isiva pesta calitatea de membtu al misiunii diplomafcd' (art. 15 din Conven a
de la Viena asupra relaliilor diplomatice)
Este posibil, de asemenea, ca un funclionar diplomatic din cadrul misiunll
diplomatice sd indeplrneasca lunctii consulare ad-hoc .cu tiflu ocazional,
tn acesl ca7. nu su.lt necesare documenle formale (palenta consulard al
exequalur). ci doar o nolificare catre stalul acreditar.
11.4.3- Exercitarea de cetre oliciul consular a tunctiitor consulare ln
mai mulie state sau pentru mai multe state.
a) Posibililatea mai multor state de a numi acelasi tunctionar consular estg
prevdzutd de art. 18 din Conventia de la Viena asupra relaliilor consulare:
,,Doue sau mai multe state, cu consim4mentut statului de re)edina, pot se
numeascd aceeasi persoane in calitate de lunctionar consular in ace;t stat,t
ln practicd, un stat beneficiarapeleazAbsevjciile unui stat fi,lmlleforpentru
exercitarea de functii consulare in statul primitor.
Condilii necesare:
- acord intre statul beneficiar sj statul ted (trimit5tor) penku exercitarei
functiilor consularei
- acord intre statul beneficiar si statul primitor pentru exercitarea functiilor
consulare de cartre un stat terl;
- acordul intre stalul trimitdtor si statul primitor.

Drcptul consular. Relatiile consulate

Convenlia de la Viena prevede giposibilitatea exercitdrii de lunc!ii consulare


de cetre un stat trimildtor pentru un te4 beneficiar care nu inkeline relalii
consulare cu statul primitor.
b) Exisld 9i posibilitatea^infiinldrii unui oficiu consular cu competenle pe
teritoriul mai multor state. ln acesl sens, ad. 7 din Conventia de la Viena
asupra relaliilor consulare dispuner ,,Statul tiniqtot poate, dupe nodficarca
cete statele intercsate si in atafi de cazul cAnd unul din acestea se opune in
mod exprcs la aceasta, se insercineze un posl consulat stabilil intFun stat
se-si asume exercitarca de functii consularc intt-un alt stat."

Bibliogr(tlie obligolorie
l.[,4. Anghel, Drept diplomatic Ficonsular, Ed.,,Lumina Lex', Bucuresti, 1996,
p. 321-340.

Dreptul cor'sulal Relatiile consulare

Drept Diptamatic sj Consutar. Sinteze pentru examen

ANEXA I
ConvenJio d lo Vieno cu pdvire lo relofiile consulore,
semnotd lq 24 oprilie 1963
(...)

Atticolul 2- Stabilirea rctatiilor consulare


retaliilot consulare intre state se face ptin consiml
-^^1,:-2r^ubilir"u
fecrproc.

2. Consimqmentul dat pentru stabitirea de rclatii diptonatice intrc


.
nu existe o indicalie contrcrd:, consinydnantitj
1!:iconsulare.
"^:,1!:,i:!l',=,
stabilirea de rclatii
.3..Ruperea rclatiilor diptomatice nu atnge dupe sine ipso facto ruparca
relatiilot consulere
Atticotul g. Exercltarea functiilot consulare
Functiile consulare sunl exercilate de cete posturile consutarc.
Ele sunl
exercitate, de asemenea, de misiunite diptomatice, i,
p rcved e i I e
"inio-r'riit"-ii
Neze ntei Convenli i.

Atticolul 4, Stabilhea unui post consular


p_?:r.!o!*Fr. nu poate ti stabitit pe teitotiut statutui de resedinl,
,^];,U:.
aecat cu consimtamanful aceslui stet

poslutui consulat. nngut si circunsciptia sa sunt fixate


de cate

-,2.,Sediul
statut
tflmitabt sl supuse aprobatii stalutui de resedin^.

nu poate aduce noditicei ufte;ioare sediutui postutut

lrlqiraw circumscriptiei
^^!:.5:?,y!
consu@t,
tanqutuisau
sate consutarc decet cu consimtAmenfut

stalului de rcsedinz.

4. Consimamen

sktului de resedinte se cere de asemenea dace un


consutat qenetat sau coasulat wea sA deschide un viceconsulat
sau o aoentie
consuhd intr-o atta tocatitate decet aceea in

*r"

ii iriiii.- 'sii

5. Consimtamantut etprcs si prealabit at statului""t"


de "tuiiit
rcsedinla
re ae
asemenea pentru deschiderea unui birou, hcand parte dintr-un
consutit
existent, in afarc sediului acestuia.
(...)

Afticolul 6. Exefcitarca functiitor cansulare in alara circumscripliel


consulare
in

,imprcjureri speciale, un funclionat consutat poate, cu consimtementul


d: resedinfd, se-fi exedite tunctiite n
tiei sale
"^t::ylul
"inu."irip

"A-

Articolul 7. Exercitarca functiilot consularc intr-un stat teft


Statul timihtot poate. dup1 no ficarca catre statele intercsate si
a.tute de
cazul cend unul dintte ele se opune in mod expres ta aceasta, sa insiiiien

un post cansular stabititintrun statse-giasume exercitarea de funcliiconsularc


fnlr-un aft stat.

Articolul 8. Exetcitarca de functii consularc in numele unui stat tetl


Dupe notilicarca corespunzebarc cete statul de rcgedin6 si afare de cazul
cend acesta se opune, un post consulat al statului t m4ebr poate exercita
functii consulate in statul de rcredinle in numele unui stat te4.

(.)

Atticotut 17. indeptlnitea de acte diptomatice de cette tunclionarii


consula
1. intFun stat in carc statul trimiletot nu are misiune diploma ce 9i nu esle
reprezenlat prin misiunea diploma ce a unui stat te4, un lunclionar consular
poate, cu consimtementul statului de resedinv 9i hre ca statutul seu consulat
setie alectat ptin aceasta, selie insercinat seindeplineasce acb diplomatice
indeplinirea acestot acte de cetrc un functionat consular nu'i confed nici un
drcpt la privilegiile si imunifitile diplomatice.
2. IJn funclionar consulat poate, dupe notilicarea cete statul de regedinle,
se fie insercinat se rcprczinte statul tiniletot pe hnge oice oryanizalie
interguvenamentuE. Aclionend in aceaste calitate, el are drcptul la toate
pivilegiile Fi imunitelib acordate ptin dreptul internalional cutumiat sau pin

acotdui internationale unui teprezentant pe Mnge o organizalie


interguvemamentald; totuqi, in ceea ce prive,te oice lunclie consulare

exercftaa de el, nu are dreptul la o imunitate de jutisdictie mai lage decet


aceea de care beneficiaze un funclionat consularin baza prczentei Convenlii.
18. Numirca aceleiagi percoane ca tunclionat consulat in doud
sau mai mulE state
Doue sau mai mulle state pot, cu consimamentul statului de rc1edinle, se
numeasce aceeaFi percoane in calitate de funclional cansulat in acest 6tat

Articolut

(...

)
Articolul 20, Efeclivul personalului consulat
in lipsa unui acord explicit asupra efectivului postului consulaL statul de
resedin\ poate cere ca acesl electiv sefie menlinut in limitele considetate de
etcafiind ralonale ginormale, avend in vedere cicumstanlele gicondiliile din
circumscriplia consulafi si nevoile postului consulal in cauze.

Drcpt Diplonatc si Consutar. Sinteze pentru exanen

ANEXA 2

Consuloiele Generole qle RomAniei in slrdindlote


l. Cape Town - Republica Attica de Sud
2. Ceneu , Uctaina
3. Chicago - 5.U.A.
4. lstambul - Republica Turcia
5. Los Angeles - S.U.A.
6. Marcilia - Republica Ftanceze
7. Milano - Republica ltaliane
L Montreal - Canada

9. Minchen

Republica Fedenle Germania

Yo* S.U.A.
11. Odessa , Uctuina
10. New

12. Rio de Janeirc Republica


13. Salonic
Republica Ebne

Fedeftfive a Bftziliei

14. San Marino


15. Shanghai

16. Toronto

- Republica populah Chineze


Canede

17. Szeged - Republica

Ungaft

Consulote Generole ole ollor slote in Romanio


1. Consulatul General al Australiei

- Bucuresti
2. Consulatul General al Repubticii popularc Chineze Constanta
3. Consulatul Genetal al Republicii Elene Constanta
4. Consulatul Genenl al Repubticii Fedetute Germania Sibiu
5. Consulatul Genenl al Republicii Fedeale Gemania _ Tinisoara
6. Consutatut cene@l at Repubticii Fedente tugoslavia - Timisoara
7. Consulalul Geneal at Fedeatiei Ruse - Constank
8. Consulatul Genetal al Republicii Tutcia Constanta
g. Consulatul Generat at L.)crainet - Suceava
10. Consulatul GeneEI al Republicii Ungarc - Ctuj-Napoca

cuRs l2
lnfiinloreo oliciilor consulore. Memb i oficiilor
consulore. Ordineo de plecddere consulord
12.1 -

inliintored oliciilor consutdle

12.1.1. Conditia esenliald, necesara pentru infiinlarea unui oficiu consular


oste con6iml6mentul statelor.

- exprimarea consimlementuluj pentru infiinlarea oficiului consular este


diferite de exprimarea consimtbmantului penlru stabilirea relatiilor consulare;
- consimdmantul poate ii expres sau implicit, inse este necesar ca acesta
sd fie neechivoc;
- in practicS, se aplice uzanta cunoscute sub nvmele de,,p ncipiul pai6lii',
conform cSruia numarul de consulate ale unui slat in alt stat constituie temeiul
pentru admiterea de consulate ale celui de-al doilea slat pe leritoriul primului

12.1.2. Sfera consimlemenlului cuprindel


- exislenta oficiului consular;
' sediul o{iciului consular:
- rangul;
- circumscriplia consularS.
Orice modificeri referitoare la aceste elemente, ulterioare infiinterii oticiului
consular, pot fi efectuate numai cu consimldmantul celor doub state.
12.1.3. ConsimtSmantul poate fi exprimat in torma:
- unei convenlii consularel
- unui protocol (eventual un proiocol adilional la convenlia consulard);
- unui acord prin schimb de note;
- unei note a ministerului aiacerilor externe a statului primitor.

Dtept Diptomatic sj ConsutaL Sinteze pentu examen

12.2- Pe$ondlul

infiintarea oficiitor consulare. Membii ot'iciilot consulare Ordinea consubA

oliciilot consuldte ti numirea membilot


oliciilor consuldre

b) Exprimarea consimlemaritllui statului primitor


Procedura numirii gefului oliciului consular presupune urmStoarele etapel
oli'ereitea patentei consulare 9l acordarea exequaturului.

'12.2.1

" Membrii oliciutui consutar


a) [,4embrii oficiului consular sunt, in accepliunea Conventiej de ta
asupra-rlatiilor-co-nsulare lart. 1 alin. (l) lil. gt: tunolionarll cons
angajalii consutari 9i membrii person;lJtui d-e iervtctir.
ln categoria tunctionarilor consulari, se djstinge getul de pogl co
carc teptezintl persoana cercia ii revine rcsponsibilitatea conducerii a

Patenta consulare
a) Paienla consutara re prclnle documentul oficial emis de guvenulstatului
tim;Fbr care face dovada numitii unei percoane in calitate de sef al oficiului
NOTA:

in afare de exercitareafunctiilorconsulare.

selulde post consular inde


l activitate oficialii de reprezentare, auxiliara acestor functii.
b) Functionarii consulaii sunl percoanele insercinate cu indeplinhea
)cte ofrciale.ale,s.tatului kimiktot in domeniul rctatiitor consulare
lacte'consutaii
ln mod traditional, se retine impa4irea funclionarilor consulari in:
- consulj generali;
- consuli;
- viceconsuli;
- agenti consulari.
c) Celelalte categotii de petgonal:
sunt percoanete intrcbuintate in setuiciite tehnice q
.":!!:f,ti.!_"?:r.*kr.
tamtntstrcuve
ate unui post consular,
- hembii perconatului de setuiciu rcprczinle pe$oanele carc
indeptinea|
:atctnt.cu catactet gospodercsc sau orice persoane
afectad se iciului casnl'
unui post consular.

d) E ectivul oficiulul consulsr


Dreptului slatului himitiitor de a numi functionarii consutari ii coresoundi
leptulslalului de resedinta de a solicila menlinerea sau reducerea efeilivulul
ostului consular in limilele considerate de el ca rezonabile si normale avend
r vedere circumstanlele si conditjile din circumscriptia coniuara 9i nevotie
oslului consular in cauzS_
NOTA:

in convenliile conslllare incheiate de Romania, sunt folosito termeni procum


,,necesitaljle uni normale deslagurarj a activitetii", sau
"volumul de mun;e'.
12.2.2. Numirea membrilol ollciilor consulare
Numirea gefului de oficiu consular comporli urmetoarele conditii:
a) Desemnarea sefului oticiului consular - este un act administrativ intern
I statului lrimitrtor.
NOTA:

in Romanja, consulul general esto numit prin Hoterare a Guvernului,


propunerea

la

ministrului atacerilor externe, in timp ce funclionarij cu rang inteiior


sunt numiti prin Ordin at ministrului alacedlor extern6.

patentei
Convenlia de la Viena asupra relaliilor consulate permite inLocuirea
notificare
consulare ;u un act similar sau, dace stalul prlmitol este de acord, cu o

b) Patenta consulard arc caftclet intuitu persodae in laport cu Eeful de


post consular desemnat.
c) Conlinutul patentei consulare:
- numele siprenumele persoanei numite in calilateade gefde oficiu consular;
- oficiul pe care aceastd persoane il va conduce;
- categoria funclionarilor din care face pade (de cariertonoriiici);

- rangul;
- sediul oficiului consular;
- circumscriptia consularS.

Continutul Datentei consulare este stuclural pe urmatoarele p;rll:


- declara|a solemna reteriloare la desemnarea setului postului colsular 9i
menlionare; scopului general al numirii;

" ordinul cetre cetelenii statului trimildtor de a recunoaste respectiva

persoane drept consuli

- invitatia celre guvernul statului trimiletor de a-i permite consulului

exercitarea f unctiilor.

d) Remiterea patenlei consulare se rcalizeaze, de regule, Pe cale


diplomatici.
e) Efecte iuridlce: paterla consulara reprezinta o p'opu']ere adresalS
statului p''mitor de a stabili 'aportul iuridic de consulat
Patenta nu are ca eiectinceputul misiunii oficiale aiefuluide posl consular'

Exequaturul
a) Ex;qualurul a fost d elinilca o aulonzatie ptin carc selul de oliciu consulat
esle admis de stalul de rcsedint+ sa exetcle lunctiile sale
b) Din ouncl de vedere teoretic, acordarea exequatulului reprezrnl: un acl
disc;etonar al statului de resedinta in acest sens art t2 din Conventia de
la Viena asup'a relatiilo' consulard prevede cat ,stalulcare refuza sa elibereze
un exequatut nu esie obtigat se comunice motivele refuzului seu"
cl Autoritatea comDete.la sar elibereze exequaturul nu face obiectul
tiind stabilita de legislalia interra afiecarui
reql;menlarii dreptului internalioral
st;t. in practice, aceasta emand iie de la geful statului, fie de la guvern

Drept Diplomatic si Consular. Sinteze pentru examen

confera consututui recunoag


3],_E1":lilj.i"-!1"!l.luir.exequaturut
din padea siarutui de reseainta
ete-"tJlu-iid
:Tl?11
actelo. ?-":lll?tli..""1g
l.ndepljnile cie acesta si ii acorda slatutul "on;ei, ir""f,in
f"rrli""i

consulari (privilegij si imunitati).


e) Publicitatea exequaturutui: statul de resedjntd este obligat
sa aduclr
cunogtinla autorjtetjbr locale din circumscripliu
nrfriruu
post corsular (a4. t7 drn Conventia de la Viena"on"ufura
"etuiJi
asupra refafiifor lonsuii
f) in practicd, se procedeazd l; admiterea provizorie a sefutui de
consular, pan5 in momentul elibererij exequatuiului.

Numirea celorlalti rnembri ai oticiului consular


a) Conditiile numirii
- desemnarea membrilor oficiului consular
este de competenta

exclusivl
slalutur tnmitator;
slatului
trimitetor;
_ - deltnerea cetateniei statului trimildtor: runclionarii consuldrj nu vor r
lr cetateni aj slalului de resedintii: numi,ea altor membri
at poslului con
avand.cetetenia statJtui drimit;r este supusd
acestui stat;
"on"irnle;intul;;";;;;;
- funclionarif consulari trebuie se detina
calllateade percona grctain
cu statul de regedinte.
bJ Formalitatea cerute pentru numirea functionariJor consulari
rrTgta de.acordarea.autori.uti,ii o"
r" u iun"]liiiri
::jl]9:j^"i,lrl'1!
consulare
din padea stalului de resedinti
"rer"it
c) in cazulargajatilor consulari si pelsonaluluide serr'iciu,
se mentin condjtilla
enunrale mat sus, cu precizarea ca aceslia nu vor lrebui sa ildepljneascA
condilia de pesona grata, ci doar de a nu ave a calilalea de indezirabil.
. In-ca7ul acestor persoane. nu se aplica formdlitalea acordairii autori?alll
oe calre sldtut Cte resedintS.
12.2.3. incetarea luhctiilor unui membru at oficiului consular
lntre cauzele care determina incelarea iunctiilor unui memb,u
al oficiuiul
consula'pot fi mertionate, il pri.nul rdnd. cauzele leqale O" irnor"irrlii

rndependente de atitudinea persoanei in cauzi, ium at fi Ais;aitie


Dersonaltat juridice a ulu stal, incetarca rctatiilot consularc erc. it
acesle
situalii, disparc insusi raportul de consulat.
O alte categorie de cauze sunt cele legate de vointa unilaterale
a unula
dintre cele doue shte:
a) in ceea ce privesle vointa statului trimilator. Conventia de la
Viena asuora
etal tor consulare menlioneaza .,notificarea ctc c6lre statu! trimihtor fapiulul
a
ia tunctiile sale au incetaf art. 25 lil. a)l _ ca urmare a recf.emarii, demisi;i
eb.
b) rn ceea ce privesle vojnla staluluide resedirta. Conve'ltia .nenlioneazel
- relragerea exequalurului
Jart.25 lit. b)l;

infiintarea olbiilor consularc. Menbii oficiilot consularc' Otdinea cansulatA


- notificarea catre statul trimitetor a faptului ce statul de reqedinld a incetat

in cauza ca membru al personalului consular


- declararea persona non grala a funclionarilor consulari 9i indezirabili a

6d mai considere persoana

colorlalti membri ai postului consular'


12.2.4. Geranla ihtetimare
in cazul in care locut gefului de post consular rdmane vaca,f (fie datoritd
incetdrii functiilor acesluia, fie datoritd unor cauze obiective care il lmpiedice
temporar sd indeplineasce aceste functii), va li numit un gennt inteimaL
Acesta exercitd conducerea oficiului consular cu titlu temporar 9i delegat,
pozilia sa juridica fiind asemdneloare insarcinatului cu afaceri a'i'
Gerantul interimar va fi desemnat de cdtre statul trimitelor' ln urmatoarea
ordine de preferinle:
- un agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice din capitala statului de
resedintd:
'un iunclionar consular din cadrul oficiului respectiv;
- o afte persoanS.
Numirea gerantului interimar nu este supus5 procedurii patentei consulare

si exequaturului.
Este suficienti o notificare din partea misiunii diplomatice sau a gefului
oficiului consular inainle de incetarea functiilor sale.

12.3.

Odineo de precdderc consuldtd

in cadrul corpului consular, se aplice urmeloarele reguli de precadere


stipulate de Convenlia de la Viena asupra relaliilor consulare:

- ordinea de precidere intre gelii de oliciu consular este determinata de


clasa din care fac Parte;
- in cadrul aceieiasi clase, ordinea este deierminald de data acorddrii
exequaturuluii
- este asimilala exequalu'ului autoriza'ea provizorie:
- in carul oblinerii exequalu'ului in aceeasi zi de cake doi sau mai mulli
seti de post consular. ordinea esle dete"ninata de data prerenlarrii patentei
consularel
- consuliide carieravin inaintea consulilor onorifici in ordineade precddere

Bibliogrotie obligolorie
LM. Anghel, Dtept diplomalic si consular,

p.348-373.

Ed ,,Lumina Lex"' Bucureqti, 1996'

consulare Ordinea consulartt


infiinlarea oficiilor consulare Membtii oficiilor

Dtept Diplomatic Fi Consutar. Sinteze pentru examen

ANEXA

Convenlio de ld Vieno cu p vire lo relofiile consulqle,


semnotd lo 24 opritie 1963
(...)

Articolul 4. Stabilitea unui post consutat


1. Un post consulat nu poate fi stabitit pe teitotiul

de
decAt cu consimanantul acestui stat.
^tatului
2
postului consulat, rangut si circumscriptia sa sunt tixate de
ca
.Sediul
statul tr;mi6tor si supuse aprobatii statului de rcsedind.

3. Statul trimilebr nu poate aduce modiliceri ultetioare sediului

consulaL rangului sau circumsciptiei sale consularc decet cu


statului de reFedinle.

4. Consimdmentul statutui de resedinte se cerc cle asemenea dacl


g"ns .utat wea se cteschide un vicecons,.,tat sau o ajenlii
::! bcalitate
"^!:i!:, g":ril
consuhte
inbo alte
decet aceea in care este stabilit etinsu&. 'a
5. ConsimEmentul exprcs
gl pteatautr
c^pte, nt
prcalabil at
al s@rulul
statului oe
de tesealtnta
rcgedin,te se cete
cerc cn
d
asemenea penlru deschidetea unui birou. lecend pane dintt-un consuld
existent, in afata sediului acestuia.

(.)

Articolul 10. Numhea si admiterea gefllot de post conaular


1. Sefi de post consulat sunt numiticle statul ttimidtor sisunt
admisi pentru
exercttarea tuncliitot lor de statul de rcsedinta.
2. Sub rezetua dispozitiilor prczenlei Conventii, modalitbtite de numie ,l
ldmitete a setului de post consutat sunt fixate respectiv prin ij i,
'egulamentele Ei uzan,tele statului timtebt 6i ale statutui de rcgedinte.'
qfticolul 11. Patenta consuhre si no licatea
numhii
1. Selul de posl consutat pimeste de ta slatut timihtot
un document, sub
otma de patentA sau act similaL intocmit penttu liecare numirc, atestend
,alitatea sa 6i indicend, ca rcgu6 genercE, numele si prenumele sei,
categi,rh
-'- ;i clasa 6a, citcumsc plia consulaft
9i sediul posiuiui consular.
2. Statul t mi,tebr tansmite patenta sau actul simitat, pe cate diplomaticA,
iau pe oice al6 cale pottivfte, guvenului statului pe te torid ceru'ia
sefut e;
)osl consular trcbuie se-si exercite functiile.
Daca statul. de resedinE este de acord, statul ttimidtot poate intocul
.3.
)atenta sau actul sinilar ptintr-o notificarc cupinzend indi;atiite prcvezub
In
,a@gtatul I al prczentului adicol.

ltticolul

12, Exequaturul
post consutat este admis se-si exercite lunctiile printFo autotizatie
' statutui de resedinta numiz.,exequatu/',
oicar" ti to-a'i""iiiZiloriJii.
1

. Set'ul de

2.

nu este obligat se comunice


Stalul carc rctuze se elibercze un exequatut

dnlului ttimiatot molivete refuzului seu


*"i
post consulat nu paale
iun ,Jir^ pr"r"deritot at1 13 si 15' seful de

ld;a in funclie inainte de a li primit exequatutul'


gefilot de Post consular
Atttcotut 19. Admtarca provtzo e a
seful de post consulat poate
exequatutului,
ln timnt cet aslealta elbearca
ca? dtspoztutte
n aiii n
broi.otiu se exercite tunctiile sale ln acest
^oa
prezentei Convenlii sunt aplicabile'
4. Notificarea cttte autotitdlite chcumscripliei consulare
Adtcolut
^"

admis' chiar cu litlu provizoriu'


iJ lna"ti "" "au a" post consular a fost
imediat
."1i ii")i"-i'iiiit".- iiiut ae reseainta esle obtisa! se intomeze
de
asemenea
El
este
consutare'
*iiiiii" iip"t""t" aletiecircumsctiptiei
pentru ca seru.t de post
;;;;;;;;; r";s;i;;;" se tuae mesutite necesarc
si sb benet'icieze de
sate
obligatiile misiunii

ii,{tiui"a-ioiE
iratiiiniut

achite de
"a "e
prevazut
ae dispozitiile prczentei Conventii

funclitlot gelului de post


Atttcotul 15" Exorcltarea cu titlu temporat a

c,nsulal
"-'t'.-iI"a

sau
exercile
.functiile
ptowzo
u
tittu
cu
rucant un gennl inteimar poate actiona

ae post consulat este impiedicat se'si

""ut
iiit post
""t"
*ca sef de "i;, consulal
rie de cete
i- ;;;;; ;t
seantutui inteimat sunt notiricate
";;;;^ete
siaiuiui finitdtor' rie' in tipsa unei misiuni diqtonltic:
^i,"J'alJ"ii{ttiii
.nt in staful de rcsedinte, de cate se{ul de post consular' tte' tn

d"ii

" """*,,t

o a"a, a" cete autoitatea competenta


Z:;;
sau
"a
"'T:;';;,u;i;;;r.";;;;;;:;;;;"iipiii""t
Mirist;rutui Araceitot Erteme at stalutui de resedinte

Z;;,iletti;;;;;r;i;i.

trcbuie
acest ministet De rcsuh aceaste notificare
ut,
consimama
de
reseainta poagTonditiona

i:;ii;;i; ;;;;i;;;l; \;"i;-ii


percoane care nu este ntct dgettl
sau admiierea ca gelant inleimat a unei
de resedinte
li"'#)ii
iiti"rknnat consulat al stalutui rimiqtot in statul
-.'i
de re|edinq lrcbuie sa acotde
t,,tnrintilc

,"irr"]ii

comDetenle ale slatului

dispozitiile.
1ir*tului inteimat in timpul activibtiistsale
serutut oe post

ca
Conventii ii sunt apticabile in aceeasi masuta'
orczeniei "ii;tt"itt"
u:?'1?
obtisat
i"iusi. s'iatut de rcsedinte nu este
';;;;;;;;'
ilu-:,
"a
qe post
setut
carc
int.ri^u, inlesniile, ptivilegiile Fi inunihtile de
nu
iii"uiur au"ura numai in baza unor condilii pe care getantul Intenmar
""
le inde1lineste.
diplomatic al np'"1911"'r"i
l. itunci cana un membru a! personalului
rescdind
este numn qetant tntenmar
dipiom;tice a statului trimi6tot in statul dF
par'
1 at prczentu.tui ani.cot'
in conditiite prcvazute in
daca statul
diplomatice'
"i"tiiti^ttant
iuiuo ae pn'it"giite si imunibtite
Zi
re$edinle nu se opune la aceasta'
de".ii,,iriti'ia's"

;;:;;;

^liil
'-

ii'iiiii

Drept Diplomatic Fi ConsulaL Sinteze pentru examen

infiinlarca aficiilor consuiarc. Membtii ot'iciilor consutare. Adinra consubd

Atticolul 16. Precdderca intre selii de post consulat


1. Otdinea de prccederc a Fefil't de post consular din fiecare clasd esta
determina6 de data acordeii exequatutului.
2. Totusi, in cazul in carc sefut de post consulaL inainte de a ob,tinl
exequaturul, este admiscuti u ptovizoriu se exercite funcliilesate, data ac;stal

statului timitebt sau, in lipsa unei asemenea misiuniinstatul de rc'edinfe,


de cete sefut de post consular M.A.E. - al slatului de reledinl': sau autoridlilor
desemnate de acest ministeL

admiteri detetmine ordinea de prccedere; aceaste ordine este mentinuta gl


dupe acordarca exequaturului.
3. Otdinea de precederc intre doi sau mai mutti sefi de post consular carA
au obtinut exequatutul sau admiterea provizoie Ia aceeasidah este detetminalC
de data Ia care patenta lor sau actul similar a fost prezental, sau la cat
notilicarea prcvezu6 la par. 3 al aft. 1l a fos1 fecute shtutui de rcsedind.
4. Gerantii interimai se situeaz| ca ordine de prec^dere dup|
sefii d6
post consular. Intrc ei. ordinca de prccadere este detetminata de dalete ta
care si-au luat functiile de geranti interima si care au fost indicate in notifice b
lecub in conformikte cu par 2 al at1. 15.
5. Funclionarii consulai onatilicl, seli de post consular, se situeaze cd
otdine de prccederc in fiecare chse dupe gefii de posf consulat de caied, ln
otdinea si dupe regulile stabilite in pangrclele prccedente.
6. Sefii de post con'ular au prccederc asupra functionarilot consulari care
nu au aceaste cafitate

(.)

Atticolul 19. Numirca membrilot personalului consutar


1. Sub rezerva dispozitiilot art. 20, 22 Ai 23, statul trimidtot poate numi
confom vointei sale pe membrii perconalului consular.
2. Statul t miqtot notifice stutului de resedinte numele si prenumele,
categoia Fi clasa tuturcr functiona lot consulai, attii decet seful de post
consulaL, cu destultinp inainte pentru ca statulde rcgedinfi se poate exetcita,
dace dorcste, drcptutile pe care i le confere par. 2 al aft. 25.
3. Statul trimitebt poate, dace bgile si rcgutamentele sale o ceL se solcite
slatului de rcsedh6 se acotde exequalu unui functionar consular care nu
este Qef de post consulaL
4. Statul de rcsedinte poate, dace bgite si rcgulamentele sale o cet, se
Tcorde exequatu unui lunctionat consulat care nu este set' de post consulat.
(tticolul 20- Electivul personalutui consular
ln lirya unui acod explicit asupta efecfivului personalului consulat, itatul
le rcgedin6 poate cerc ca acest efectiv se fie mentinutin tinitete considerate
le el ca liind rclionale si normate. avend in vedere circumslantete si conditiile
lin cicumscriptia consulate si nevoile postulul consular in cauzd.
1iticolul 21. Precddetea intre lunctlonarii consula ai unui post consulat
de precederc intrc func{onaii consulari ai unui post consutar si
.Odinea
,ice
schimbei care ii sunt aduse sunt notificate de misiunea diplomatue a

Articolul 22. Cetdtenia luncliona lor consula

Funclionatii consulati trcbuie seaibein pincipiu cetepniastatului t mifebr.


2. Funclionarii consula nu pot fi alegi dintrc cedleniistalului de rcFedinle
decat cu consimlemenful expres al acestui stat care poate aticAnd sel rettage.
3. Statul de rcsedinle isi poate rczeNa acelagi drcptin ceea ce p veste
cedlenii unui stal te4 carc nu sunt totodate cefileni aishtului trimilebr.
1.

Articolul 23. Percoana declarate non grata


1. Statut de rcgedinF poate in ofice moment se infome2e statul trimiqtot
ce un functionat consulat este pesona non gnta sau ceottre alt membru al
personatuiui consular nu este acceptabit. in acest caz, slatul t mildtot va
rcchema persoana in cauze 6au va pune capet funcliilot sale in cadrul acestui
post consulal du?e caz.
2. Dace statul trimilebt refuze se indeplineasce sau nu isi indeplineste
intrun temen rczonabil obligaliile carc ii revin confompat. 1 al prezenlului
afticol, statul de resedinle poate, dupe caz, se rctagd eNequaturul percoanei
in cauze sau se inceleze de a o consideta ca membru alperconalului consular'
3. O percoane numite metnbtu al unui posl consulat poate fi dedanfi
inacceptabia inainte de a ajunge pe teitotiul statului de rcledina sau, dace
se geseste deja acolo, inainte de a intrc in funclie Ia posl1l consular. Statul
timitebt tebule, in acest caz, se rctage nufiirca.
4. in cazurile menlionate la par.l Fi 3 din prczentulanicd, statulde rcgedinle
nu este obligat se comunice slalului trimilebt motivele haqte i sale
Atticolul 24. Notificarca cete statul de regedinle

pbce br

nuniilot, sositilor 9i

1. Sunt notificate Ministetului Afacerilor Extene al slatului de regedin6


sau autoitelii desemnate de acest minister.
a) numirea membrilor poslului consulaL sosirca lot dupd numirc la postul
consulat, plecarea lot definftive sau incetarca functiilat lot, precum 9i orice
alte schimberi rcfetitoarc la statutul lor care pot se se produce in cursul
,etuiciului lot Ia postul consulat;
b) sosirca Qi plecarca definftive a unei percoane dinfanilia unui membtu
al postului consular carc locuiegte impreune cu el 9i, da& este cazul, laptul
ce o percoane devine sau inceteaze a mai fi membtu alfaniliei;
c) sosirca Qi plecarca detinitive a membtilot perconalului pafticulat 9i, dace
este caz)l, incetarea se\iciolui lor in aceaste calitate;
d) angajarea 9i concedietea persoanelot carc i9i au rcsedinta in statul de

rcsedinte ca membi ai postului consulat sau ca ne


patliculat care au dteptul la privilegii si imunidti.

bi

ai personalului

Drept Diplonatic 9i Consutal Sinteze pentru examen

2. Cend este posibil, sosirca si plecarca delini ve tebuie de asemenea se


face obiectul unei notificeri prcalabile.

Anicolul 25. incetarca funcliitot unui membru al unui post consulat


Functiile unui membru al unui post consulat inceteaze indeosebi ptin:
a) notilicarea de ceie statul lrimitabt catrc statul de rcsectinta desprc
faptul ce tuncliile lui au incetat;

b) retragerea exequatu rului;


c) notificarca statului de resedin6 despre laptul ce et a incetat se mai
,onsidere percoana in cauze ca membru al perconalului con^ular.
Atticolul 26. Plecarea de pe te toriut statutui de resedinte
Statul de rcsedin,te tebuie, chiat in caz de conflict a;nat, se acotde
nembrilor postului consular si membilor perconalului pafticular, carc nu sunt
)e6leni ai stalului de resedinh, prccum simembritot familiilot torcarc locuiesc
'mprcund
cu ei. indiferc de nationalitatea tot. tjmput Fi intesniile necesarc
)enttu a-si prcgeti ptecarea si penttu a petesi b;itoriut acestul stat intr-un
emen cet mai scutT posibil dupe incetarea funcliitor lot. El trebuie, mai ales,
lace esb.necesar, sd pune b dispoz4ia lor mijloacele de tansport necesare
)entru ei inslsi si pentru bunurite loL cu exceplia bunuilor dobendite in statul
]e rcsedinle al cetur export este intepis in iomentul pbceii.
ltticolul 27. Protectia localurilot si arhivelor consulare si a intercselot
rtatutui tfi mitetot in circumstanti e xcepyionaii
1. ln cazul rupeii rclatiilot diplomatice intrc doue stute:
a)statulde
regedinq este obligat, chiatin caz deconflict armat, se respecte
.
i se protejeze localutile consulare, ca si bunutile postului consutar si ailivele
'onsularc;
b) statul trimifitor poate incredinta paza localurilor consulare, ca si a
unurilor carc se gesesc in ete sia arhiveior ansutarc, unui stat te4 accepiabil
entru statul de resedinte;
c) statul ttimilebr poate incredinla protectia intereselot sale si a celot ale
efilenilor sei unui stat te4, acceptabil penttu statul de rcsedinte.
!. caz de inchiderc tempotud sau delinftive a unui po$ ;onsular, sunt
plicabile prevederile alin. a) din pat. I al prezentutui afticol. in afafi de aceasta:
.a) dace.statul ttimftebr nu este reprczentat in statul de rcsedinte Nhbo
lisiune diplomafice, dat arc un alt post consular pe teritotiut siaiului de
z?edinle, acest post consulat poate fi insercinat cu paza localuilor postului
onsular care a fost inchis, a bunurilor carc se gesesc acolo si a arhivelot
onsu.lare, prccum gi, cu consimtemenful statului de rcsedind, cu exercitarca
lncfiilot consulare in circumscriplia acestui post consular; sau
b) dace statultrimiatot nu ate in statulde tesedinE nicimisiune diplomaticd
i nici un alt post consulaL sunt aplicabile prevedeije atin. b) si c) din pat. 1
al
rezenlului afticol.

(...)

cuRs

13

Funcliile consulore. Elemenle referitoole lo legimul


consulilor onorifici
13.1. Consicterclii intrcduclive
pe

't3-'l-t- Dolintle: Functiile consutarc rcprc,nh totalitatea atributiibt


avend ca scop realtTarea
care ie au oliciite consulare Fi personalul consulaL
prieitii ir.pturito, interesetot ce6lenilor statului tdniptor

"i

NOTA:

piaJc, oticiut
to"i" iiqJn"r;in

in raporl cu cet'rleanJl statulu: lt;milailor'


legale de
se
a lla ;olutionarea unei o'obleme
competenta

consr.rtar sintetizeaza

".aro,
relalia stat'ceta!6an.

rend de atributiile pe,care


Functiile consulare sunt delerminate in primul
in conformilale cu dreptul sau
statul trimildtor le confera organelor consulare
intern,
'' '-E"ie
sa fie admise
n""es., in"e ca atribuliile desemnate de statul trimilator
de statul de resedinla.
NOTA:

acceptare a functiilor
Cea mai uzuale forme in care se realizeaza aceasta
consulare esto incheierea de convenlii

13.1,2.

Tris{turl

ale funcliilor consulare:

au caracter de exceplie de ta principiul exercitarii


i,,ri"ailr'ei eicfusive ae chtre statul de resedinta pe leritoriul sau;
consulare
- eleclete iuridice ale actelor realizate in indeplinirea functiilor
trimildtor:
se oroduc, in principal' pe teritoriul stalulrri
in practica supusa condiliei
este'
:
r,;"tiilo,

-lrn"iiil" *ntrr"r"

;;;;;i;,:;

"on"rta,"

reciprocite!ii.
'13,1,3. Claslllcarea luncllilor consulare
alin raport cu oblectul lor, functiile consulare se inpart in:
- functii cu caracler qeneral politic;
- funciii economice;
- {unctii referitoare la relaliile culturale;

Drcpt Diptonatjc si Cansutar. Sjnteze pentru examen

- functii de protectje si asistentd a cetetenjJor proprii;


- funclii de drept adminiskativ;
- functii de stare civilel
- functii notariale;
- firnclii jurisdiclionale.
b) Dupa izvorul de drept international in care isi gasesc oriqilea,
func lla
pot n de natura culumiar'e (de exemplu. protectia
inlereselor celalenilor probill|
sau.de natu.ta conventionale {acestea din urna reputdnd fi exercilate
in ti;I
unui acord inke parti - ex.: o{jcierea de casaitorii).
c) Dup, locul in care isi produc efectele, functiile consulare se
impart lni
- functiite care isi produc efectete numai pe teritoriul sfatului
trimitalor td;
\-:

'
exemplu. eliberarea uiei procuri aulentice);
- functiile care isi produc eleclul pe teritoriul stalL,ui
de resedinld (apdrarl
.
dreplurilor cet5tenilor).
d) ln raport cu beneliciarii lunctiitor consulare. dislinoem:
- lurctii exercitate numaii,t favoarea
cetale'1jlol. p.prii , proi"-"tiu
funclii exercitate si fatd de cetdtenj ai unor state te;e (atributii"o""rfura);
noturiatJ,
-_,spre exemplu).
e) Din punctul de vedere al modalititilor de declangare a acestor
funclll,
distingem:
- funclii hdeplinite din o,iciu.
{cooperarea economjcer, j.tforma"ea generale);
-.functii indeplinite la cerered celatearutui
{at,iOutii notariate, ae sjare civiil
13.2-

Anolizo functiilor consulorc

la Viena asupra retatiito, consutare a adoptat sistemul

- 9:l"gllig.d"
tuncliitor colsulare prin enumerarea nelimi{aliva
egremenlant
a acestora.

indeplinirea de acte diptomatice gi politice


consular poate indeplini acte diplomaiice. jn conforn;tate
cu art. 1Z
..
rln uolventta de la Viena asupra relatiilor consulare.
in urmaloarele conditil:
-..rn stalut de resedinta sa nu exisle mlsiune
diptomatica a staluiui
rmrtator sau acesta sa nu fie reprezenlal printr_un slai te4:
- stalul de resedinle sd-9j fi exprimat consimtimantul i;
acest sens;
" si nu fie afectat statulul consular.
Una dinlre tuncliile oliciilor consulare, preci,/dte de ConvenUa
de la Viena
supra relatiilor consujare. este ..protejarea in statulde regedintd
intereselor
rarutui trimit6tor" [art. 5 tit. a)].
13_,2.1,

O^f'ciul

Functiite consulare. Etemente referitoarc la regimul consulilot onorilici

in continutul acestei funclii intre, in principal:


- promovarea relaliilor de prielenie 9i cooperare intre statul trimitilor 9i cel
de regedinte;
- aiirmarea punctului de vedere al stalului trimilator fald de anumite situalii'
atunci cand este cazul:
- promovarea imaginii siatului trimilalor etc
Tot in categoria funcliilor de interes general, intra tunclia de obseruare
si informare, ;lipulatat de arl. 5 lit. c) drn Convel!ia de ld Viena asupra relatiilor
corsula'e'. ,,a se inlorma prin loale miiloacele licite si a rapofta guvernului seu
asupa condiliilot evoluliei vielii economice, comerciale, cultunle ,i stiinlifice
din slatul de re,edinfe".
Se observd ce, spre deosebire de funclia de infomare a misiunii diplomatice,
care funcliona in ambele sensuri, aceastd funclie consulare opereaze dinspre
statul de resedinle spre statul t m4ator;
Exercitarea acestei functii comporta limita iolosirii miiloacelot licite
13.2.2. Functia de promovare a relaliilor economice, gtiintitice Ei
culturale
Promovarea si laciliiarea relatiilor economice' recunoscute in mod
lrad;lional ca una dintre cele mai importante lunclii consulare, presupune:
- observarea vielii economice din statul de regedinld, a tendintelor acesteia
si a schimbur'lor comerciale intre cele dou5 statei
-

consilierea organelor statuluilrimildtorin ceea ce priveste politicile economice

care vor fi aplicale fald de statul de reqedinle;


- consilierea agentilor economici din statul trim4etor 9i a celor din statul
de re9edinl5 cu privire la posibililelile dezvolterii afacerilor intre aces,tia;

- participarea la negocierea unor acorduri economice intre cele doue


stater acorduri comerciale, de liber-schimb, in domeniul kansporturilor etc
Functiile gtiinlilice 9i culturale se vor exercita in doue directii:
-in raportcu statulde regedinie, pdn actiunide cunoaqtere avalorilorculturale

gi spirituale ale statului trim4etorl expozilii, comitete, asocialii de prietenie;


- in raport cu cetelenii proprii, domicilialiin statul de reqedinld / in raport cu

persoanele din diaspora statului trimildtor, prin organizarea de maniiestdri


menite sd pdstreze legetura spirituala inlre slat si aceste persoane

'13.2.3. Funcliile consulare in materie de pa9apoarle


in raport cu cetdlenii propriioficiile consulare elibereaz5 anumite tipuri de

pasapoarter in special pagaportul consular, a cdrui valab'litate opereaz6


pane la sosirea cete,teanului respeciiv in stalul trimi,tAtor;
in raport cu cetelenii statului de regedin,te sau ai altor state le4e' oficiile
consulare vor elibera vize sau alte documente necesare caldtoriei in statul
lrimitelor.

onorilici
Functiile consularc. Elemente refe toarc la reginul consulilat

Dtept Diptanatic sj Cansutar. Sjnteze Dentru examen


NOTA:

Esle de retinut cA oliciile consulare nu indeplinesc loate atribuljil statulul


trimitator in mate e de pagapoarte sau vize, reprezentand, de multe ori, numal;
veriga a sistemului administrativ al acestui stat.
'13,2.4.

Functille consulare in materie de stare civilA


re prczinle o btalitate de ac.
fiunclionarul consular are dreptul de,,a acljona in calitate de ofiler de stare
civili... - art. 5 ljt. f) din Conventiel cal,e asigrrre rctatia dintrc ceteienii statulil
timi6lor aflali in steinatate si otctinea lutictica a acestui stat. in Gpott cu
eveninente rclevante pentru starca civid a acestora (nasterea, cesebrh,
Funcliile consulare in materie de stare civile

moaftea).
Functiile in materie de stare civitd sunt exercitatel
- numaidace legislalia slatuluide regedinld nu se opune la aceasta;
' de regula, numai in raport cu celdtenij proprii.

NOTi:
Esle de notat laptul ca oficierea cesetoriei de catre functionarul consutar nu
reprezinte o regute cutumiare in dreptul international, drept pentru care slatul
do
resedinla nu va putea fi obligat se recunoasca expres eiectel lnei astfel
d6
casatodi, in lipsa un6i prevederi in acest sens intr-un tratat intre cele doue
$ate.

13.2.5. Functiile consulare in materie jurisdictionala


ln trecul, in practica unor state (de exemplu, in sistemul capjtulaliilo0, se
ecunostea consulului general si consulului dreptul de a efeclua acte de
Jrisdiclie contencioasa lntre cetatenii stalutui trimitator. Sistemul nu a tost
etinut de Conventia de ta Viena asupra ,elatiilor consula,e. fiind preluat, in
)rezent, de un numdr redus de state.
Prin conventji bilaterale intre state se potacorda consuljlor functii referitoare
t exercitarea iurisdlctiei gralioase.
Funcliile corsulare in materie jurisdictionala mai presupun
Lart. 5 lit. j) din
-;onventiell
- proc_urarea si transmiterea de acte judiciare si extrajudiciare (functie care
pereazd in ambele sensuri in relatia djntre cele doud;tate);
- efectuarea comisiei rogatorii de cdtre funclionarii consuiari.
13,2.6. Protectia cetelenitor statutui trimitator aflali in sueindtate

Oliciile consulare indeplinesc functil referjloare la cetdienie. in acest sens:

- functionarii consulari au competenta. recunoscuta de dreplul culumiar,


e a indeplini acte releritoare la pierderea si dobandirea ceieteniei:
- oficiul consular are sarcina de a tine evidenla cetilenilor
slatuiui trimitator
are domiciliaze in stalul de resedintd. in acest sen;, legislatijle unor itate
revad pentru celdteni obligaiia de a solicita inregistrare; consutara actul
fl4 care cetateanul respectiv esle lual in evidenla oficiului consular.

O sarcina a functionarilor consulari esle de a cunoaste si a desfisura


consulara
activ atiin randul cetelenilor stalului trim4ator aflati in circumsc'iptra
resoedive.
relatiilor
realizarii acestei functii' Conventia de ta Viera asupra
i"
intre
functionarii
""0"r""
;e
comunicare
(1)l
libertatea
f"rt 36 alin
"""",rir"
"
si libertatea de a avea acces la acestia'
;;;i;;i.i;;;"ti;i;uluitrimilsi;r
eit- ae "etinut taptut ca acesle liberlati ope'eaza in dublu se']s

"""*rt

este considerata a fi
Cea mai reprezentative tunclie a oficiului consular
consulare.
brotectia
'' -i:
r*/ara'eprezint) tota litate a acli u n i to t de sf es u rat e d e
"i
de resedinE.pentru apenrea
tu;iio;;;;
'Jreiiriior ;;;"ut"r; pe Ense aubrihtite statutui
locale incaba regurte
autodbtile
cetatenitoi statului seu alunci cend
steinilor'
acodat
)idoi,ni
iit iutrna pivind ttatamentul ce trcbuie
rapodul de celitenie
f"";"^""irf iuridic al protecliei consulare este
protectiei corsulare este
Co"tinufrf acliunilor efectuate in exercitarea
"f
de:
determinat
- demersul consular;
- dreptul la Pelilie consuiara

l'

-r.iiii

ii

Asistenta consulari

)t ir,riiitiion"rura

consle in complexul de sarcini pe carc consulul Ie

bt acesoa
inciinlinesle in lavoareacetelenilotsai invederca facilidiiraportu
cu autoiia te statului de rcsedinla
b\ Asislenta consulad se materializeaza prin:
- stabili'ea de cortacle cu cetalenii si consilierea acestoral
resedinta pentru
- inii"prinO"t"u o" a"tiuni pe tanga auto'itdlile statuluide
facililarea demersurilor celelenilor proprli

in sitlratia in care un cet5tean al slatului trimitator sufera o masura


au urmStoarele obligalll'
orivatrva Oe tiOertate, autoritalile statului de resedinla
n)

iacilitarrii asistenlei consularel


in
''' vederea
I O-e u inl.-u .fi"irl consular cu privire la situalia creata' daci celaleanul
resoectiv o cere;
: de a informa cetateanul cu privire la acesl drepl:
l."fi"" 9i a nu deschide coresponden,ta intre ceEleanul aflat in
O"

",

detentie "qi oficiul consular.

Reorezentarea consulare
,ii,, i"r*iut u"u.t"i tunctii consulul are dreptul de a efectua acte penlru
si in numele cetatenilor slalului trimitator'
urioi"a, teprezentarea consulard este diterita de mandat' avand
n,
r',"a'".""tui irriJ" in 'aportul de cetalenre (raport de d'ept public)

"

**iu

Drept Diptonatic si Consutar. Sinteze pentru


examen

onarifici
Funcliite consutarc' Etemente rcfetiloarc la rcgimul consulilor

c) Caracteristicile reprezenterij consutare:


- opercazd. ex officio (nu este nevoie de procure
speciale);
- caracler interimar. provi,/or,u
si conservalo. (actete nu ti,.td la
,
srrualet. ci ta apera,ea Unor d.eplu.i exjstenlF);
jdi*: *prezenrarea consutare acrioneazd, in princ jpat, daol
;:^T:l:l::f
ceialeanut
respectiveste absent, incapabi t sa, ; ;;";btt;";;;
;;:;;i;;i

apdrarea
c) criterii referitoare la slera actelor indeplinite: se aibe ca scop
aceslor persoale legate de stlccesiune'
inlereselor
'statului de
at" uc""tor ucliuni: re;pectarea legilor 9i regulamentelor
resedinle.

- caracler

oticial: funclionarul consurar


consular nu apare ca rnanaatar
mandarar at cerdteanuiui
ceUlan
,-":::i::t^:r^.ji:':]lf.rnctionarut
respecliv,
ci ca agenl al statului trimitetor.
jncapabll
"^"^1y:,r"j: :"q,eniistatuiuiiiimitatol. care au caritateade
d9
*:,"j,::1'f."^l*ll':u
:l:lg1!i1
1
*raterej
[art. 5 rit. r,) or"
relatiilor consularel.

i1,::::

[",jff[:ij[H'":l

sgprav"gn"","il!i"i"['6;:11
6"*""t" i"fi;;,"Ur;;

13.2.7, Functii notariale


Oficiul consular actioneaze ca un birou notadal
al cetdteanului statul!
irimitator, indepljnind abte jeqate de:
a) certiticarea consulard, avand ca obiectl
- autentificarea de inscrisuri;
- legaljzarea copiilor si semneturilor;
- datarea inscrisurilor;
- certificarea unui fapt constatat.
b) depozitul consular, avand ca obiectl
- inscrisuri;
- sume de bani, obiecle de valoare ale
slatutui trimil;tor.
Limitele activitdtii notariale
a) sfera actelor este redusa doar la cell comPatibile
cu calitalea de agent
e reratii externe a functionarurui consu,"r?
determinatd ;e cetelenii slatutui trimitetor;
:l"j1L::::".""]:r "sleesle
detern'rna1d o".'"r.".npu" c;"r,".",
ll electele jurjdice
l..ra'"la
d)
se produc:
- in princjpal pe teritoriul statutui
trimitator:
- in.statul de resedjnte ,,numai in mdsura in care legile si regulamentele
:estui stat nu se opun,,.

ll

l."llil":!:

'13.2.8. Functii in materie


succesoralAr
Dreptul functjonarului consular de a jnterveni pe
tenga autorjtetile statului
" "'-'"'"'
materie de succesiuni este determinat de r,.!t.ur"i"
a) criterii referitoare la defunct: decesul sa se fi produs
pe ieritoriul statului
) resedinle si, in concluzie, succesiunea sd
se tt,i"*rr" i"
ire calitalea de celatean al de cuius_uluiJ,
""""i
b) criterii referiloare la succeso.i: sal atb:l cetalenia
{pentru persoane fj,/jce)
.u nationalilatea (penrru pe,soane ju.idice) slatujui

"iitoiii'

"i"if"J*
_ -',
,ri.itrrn. -

li.it"

13.2,9. Alte functii consulare


a) in materie de navigalie si avialie civili:
- acordarea de asistenta;
- functii administrative;
- functii disciplinare;
- iunctii rurisdictionale
nij"-rnii"ti" eieclo'atb: organizarea exp'imarii votului de c;lre cetalenii
statului ldmitator aflali in circumscriptia consulare'
publicitatii actelor
cr in materia serviciului militar: asigurarea comunica'ii sau
la efecluareiserviciului millar pentru cetdtenii statului
d"
trimitator aflali pe tefitoriul statului de regedinle

;;;;;;;;;;';"ir-;

13.3- Etemenle

rcle

toate la rcgimul consulilot onotilici

13.3.1. Delinilie. Trdsituri


lad l
,r'i""r".ri" ie la Viena cu privire Ia relaliile consulare prevede
t"r"tiir" dintre state a oficiilor consulare
intiinturii
,""i',r'ir
de lunclionari consulari onorilici'
conduse """ioilti["
ln conceotia Conventiei, inslitutia corsuiilor onorificiare caracte r lac ultativ
hoarascb dace
ug""i
;,iva75n4 a21 '1ia6'7'.' stat este tibet sa
"n
ia numi sau va pnmi lunctionari consulai ono ficl '
b, Desi Conventia nu detineste expres tunclionarul consular onorific
Ji"."nt" pot ti desprrnse din practrca slatelor in materie onorifici
"n,ii,il"
in comoaratie cu tunctionarii consutari de cariera consulii
"t
orezinta
urmitoarele elemente delinitorii:
"dl statului de resedinta sau celatean al unui stat
t" iugrfu
""tetean
tert: ""L,
- nu este remunerat de statul kimiletorl
- ooate fi o oersoana Privata;
activilati cu caracter lucrativin slatul de resedintd'
qi
ai no ,corrla consuliionorifici sunt persoane cunoscute pentru prestigiul
penlru
trimitalor
slatul
de
alese
resedintar, cale su4l
a nromova interesele acesluia si ale cet'ltenilor sai
o" n"iresiincetare arunctrilor' aceste'a
".ii"1"."
canera'
"tt"1l-pil""au,ir"
cele prevezute pentru lunctionarii consulari de
suni identice""cu
(cap
l al
r"nt"" [glementano tn moo unitar aceasta materie

li

;[;iJi"i

'

;;;;;;;i" ;;;';lel
,.J,;; ;;j;;Ari;e
'
6l''i""iii"'ii,

Functiite cansulare. Elenente refe toare la rcgimul consulilor onotifici

Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru


examen

considerare faptut ce, de regute, consutut onoriflc


resedinte, nu uor p,i.i up)ic"l'e oi"jo,itiireijH:I^1|:111!!9:
la declararea persona noln grita.

P,::':lr^iLg,l:

0.ll

'13.3.2. Funclii
a) Functionarii consulari onorifici exercitd
acele lunclll consulare (cuprlnld
-in art.5 al Conventiei) pe cara i le incredlnteaz!
staiul trlmlllrorb) Este generat admis ca functionarii

"

onoiiri"l-iu

iJi'"xcrctfr
tunctll consutare care lmpllce exercttut
"ori"ururi
autorltlul ;";H;;;;i;iJi
trlmlttrtor, Astfet, acestia nu ;orexercita funct,, l"
r";;d"

";;,;il;;il:

slare civili etc.

13.3.3. Starut Jurtdtc


a) Conventia de la Viena cu privire la relatiile consula,e
reglementeazl
normetor.de rrimirere) un sratut juridic ,ai ,""irans pen'iri
1t:'1,!:::99:rl
runqronant
consutarj onorifici. in comparatie cu tunctionarii consutari
Oe clAeil]
o) rn ceea ce prjveste lmunltatea de
arl, 63 din Convahr;
iurlsdlcde,
preveoe ca rn cazul declansarii unei proceduri
penale impotriva sa, fr""1ion"iri
consular onorific se va prezenta in fata organelor
resedinta are obtigatia de a conduce proceiura
"brp"t"nt".
,"""J"rL;rjJ"" ao
cuvin functiei sate, astlel incat exercitarea functiitor
consuf"i"
fi!
putin stingherite,,.

Stiirlli

'*

!i

"ai'_,i

re9dinle este ob gat sd asigure consututui onortfto


-_-?:-:,"-"T,"*3,
"*ytde
prote4la
care poate
fi necesare Tn baza fun;tiei sale;ficiat;;
onoriricr uenelic-iiJa]il","'r""tibonu"nti"i, a",
:grsurii
- jnviolabilitatea arhivelor
si documentelor;
- proteclia localurilor consulare;
- sculirea fiscala a bcalurilor consulare;
- scutjrea vamala restranse la anumile obiecte prevezute
de Convenlie;
- scutire de anumjte prestatij personale,
' dreplul de arborare a drapelului;
- libertate de deplasare;
- libertatea de comunjcare cu cetdtenii statului
trimit5tor;
- rnresntn pentru desfesurarea activitdlii;
- facilitdti penku oblinerea de localuri;
- dreptul de a percepe taxe consulare.

"lj:,:::'li.,llo,

Bibtiogrofie obtigotorie

;Y;#ilii

Drcpt diptonatic Qiconsula/i Ed.'Lumina Lex,,, Bucuresti,


1e96,

ANEXA I

convenlio de lq Vieno cu plivire lo relqliile consulole'


semnotd lo 24 opdlie 1963
(...

)
Atticolut 5. Funclii consularc
Funcliile consularc conslau in:
a) a proteia in statut de rcgedinle inbresele satului tdmifitot 9i ale cetepnilor
sdi, peisoane fizice sau juidice, in limitele admise de drcptul inlemalional;
b) a lavoriza dezvoltarea relatiilot comerciale, economice, cultunle Fi
stiinlifice intrc statut timildtot 9i statul de rcsedinE si a prcmova in oice alt
mad rclatiile amicale inlrc ete in cadrul dispozitiilot prczentei Convenfii;
c) a se informa, prin toate miiloacete licile, despre conditiile 9i evolulia vielii
comerciale, economice, cuttunte 9i s,tiintifice a statului de rcQedinle, a face
rapoafte in aceaste pivin6 cete guvemul statului trimildtor 9i a da inlomalii
pe rcoan el o

i nte res

ate;

d) a elibera pa|apoafte 9i documente de ceEb e cefilenilor statului


trinitdtor, precun qi vize 9i alte documente corcspunzetoarc percoanelor cate
clorcsc se mearye in statul t mi6tor;
e) a acorda aiutor 6i asistenle cetebnilot, persoane fizice 9i iuridice' ai
sktului timilebt;
a exetcita lulclii.
0 a actiona in calitate de notat si ofilet de starc civi6 9i
in care legile 9i
in
mesua
administativ,
funclii
de
otdin
sim:ihrc, ca i unete
opun
la
aceasta;
nu
se
rcgulamentele statului de rcgedinF
g) a apera interesele cedlenilot statului timiteb4 persoane lizice giiuridice,
in iicce:siunile de pe tetitotiul statutui de re|edinle, in conformitate cu legislalia

gi rcgulamentele statului de rcgedinle;


h, a apeta, in timitele fixate de legite si rcgutamentele stalului de re1edinle,.
inteieseie minoritor 9i incapabitilor, cedleni ai statuluittimildtor, mai ales atunci
cAnd este cetute instiluirea unei tutele sau cuatele cu ptivirc la ei:
i) sub rczeNa pncticilor 9i prccedutilor in vigoare in statul de rcredinfe,.a.
rcprczenta pe cetepnii statutui timilebt sau a lua mesui in scopul asigure i
reprezenteiii lor adecvate in fala tribunatelor sau a altor autoritdli ale statului
de resedi e penttu a cete, in confomhate cu legile si rcgulamentele statului
de resedinte, adoptarea de masuti ptoviTotii in vederca aperetii dreplutilor si
intereselor acestot cealeni atunci cend, datotite asistenlei lot sau din o ce
alte caurt, ei nu-1i pot apdft in timp util dreptu le 9i interesele:
j) a transmite acte iudiciarc qi ertmjudiciarc sau a electua comi'ii rogatorii

'

in conformitate cu acotdutile internationale in vigoarc sau, in lipsa unor


asemenea acorduri, in oice mod compatibil cu legile 9i rcgulamentele statului
de resedinte:

Drcpt Diplomatic sj Consutal Sinteze pentru exanen

Funcliile consulare Etemenle refeitoarc ]a rcgimul consulilor onoilici

k) a etercita dreptunte de cantrct st cle inspectie prevA/ub de teoile sl


rcguta,mentete statutui trimitabr asupra naveni
o
r"iiuie
avand nattonalitatea statului lrimit,lot si asupn aercnavelot inmal
culate in
acest stat, ca si a,upta echipajetor lor;
l) a acorda a.sistena navelor s[ aercnavelu mentionate in alineatul
k) din
prezentul afticol, precum sl echipajelor lot, a pimi declaratiite
asupra curselot

.urni" iiiriL,

acestor n.ave, a examina si viza documentele de bord;i, fere'a prciuiicia


pretogativele auto Etilot statutui dp regedinle, a nie
ancneie privini
incidentete suNenite i; cursut cetebiei si a reglementa, n nasun'in
iai
legile si regulamentete statului trimitebr autaize aceasta, aivergenyeb
ai
orice nafuA intre cepihn, ofite si mainari:
m) a exerc[ta orice alte functii incredintate unui post consulat de cetre
statul trimtebt, care nu sunt inietzise de legile si regutamentete staiutii
ai
resedinte sau la care sktulde resedinh nu se optrne. sau carcsunt
mentionate
tn acotdutite intemationale in vigoarc inlrc statut ttimitatot st
statuldc rcspdinz.
(... )
Articolul 36, Comunicatea cu cealenii statului ttimitebt
L Pentru ca e^etcitarea functiilor consutare cu ptivire la celatenii statului
lrimitator se e usurate:
a)lunctionarii consulai trcbuie se aibe tibertatea de a comunicacu
cetebnii
statului ttimidtot si de a avea acces la aceslia. Cetatenii stat,,tui
triiiiitir
trcbuie sb aib; aceeasi tibertate dc a comunica cu luncrionarii consutatn i-ie
a avea acces la ei;

.- ?-aytori6file

competente ale statului de rcgedinte tebuie se avertizeze

Ere in6rzierc postut consutat at statuluittimidto, utuni.i


in
ta consuhre, un cetelean alacestui stat este arestat, "ana,
incarcerat, sau pis'in
ilare de detentiune preventiva sau rctinut in oice ath loma de aeUitiunn

iir"ii"iripii

lacA cetebanul in cau,/a cerc aceasta. Orice comunicarc adresalb postuluii


)onsular de cete percoana aresbte, incarcentd sau puse in itare
ie
lelentiune preuen ve sau retinub in orice atta fotma de i"turtiuri
irrlii.
'te asemenea, lransmise
fera intdrziere catrc acesle autontati. Aceasta trcbuie
;e inbtmeze [era interzierc percoana in cauza despre
drcptrrit" iri ii i.ri
n baza prezentului alineat;
c).-funclionarii co-nsula au drcptul de a vizita pe un cehtean
al statului
.
lmttatot cate este incarcerat. in starc cte dercntune prcvenive sau retinut
in
,:::
de.Entale, de a se int'retine si dc a purta corespondenta cu e:i,
!?m?
/e
tfecum st de.a tua mesui pentru asigurarea reprczenhrii
lui in r./stitie. De
'spmenea, ei au clrcptul de a vi/ita pe
un ceteban al statului lrimibtor carc
e ata tncarcerat sdu detinut in cicumsctiptia lar tn e^ecutarca
unei hot rei
rdecebrcsli. Cu toate acestea. functionarii consulati trebuie se se
abtine de
tnterveni tn favoarca unuicefatean incarceral sau altat in stare de detentiune

prcventive sau retinul in oice al5 fome de detenliune, dace ceteleanul in


cauze se opune in mod expres la aceasta.
z. Drepiurile la care se rcfeft pat l al prezentutui afticol trebuie se fie
exercita? in conformftate cu legile si rcgulamentele statuluide rcsedinle' cu
reierta totusi cd aceste legi si rcgulamenle trebuie se pemiE deplina rcalizare
iiiipuritor pentru care srni de;tinate drepturile acordate in baza Nezentului
afticol.
Articotut 37. tnformalii in caz de deces, tutele aau cutate6, de naulnglu

si accident ae an

'

Dace

aubtketib competente ale itatutui de regedinq delin inlomaliile

cotespunzebarc, ele sunt obligate:


)j'sd inforneze fdd intaPi;re, in caz de deces al unui cet1lean al statulul
in cicumsctiplia caruia a avut loc decesul:
ti.ihro,. oo"lrl
"onrutar
;) sa no fice hte inaziere poslutui consulat competent toate cazuile ln
carc numirea unui tutore sau cuntor aparc a fi in intercsul unui ce-tefean.
minot sau incapabil al statului timiatot Totusi acotdarea acestet otmau
nu trebuie s6 preiudicieze aplicarea legitot si regulamentelot statului de
rcsedinld t:n ce piveste numiea acestui tutorc sau cutatot:
c) dace o nava avend nalionalitatea statului timilelor naul@giaze sa.u
rcsedinE
esu;aza in marca teitotiala sau in apele inteioarc ale statului de
pe
teritoriul
accident
un
sufeft
trimtebt
sii iica un avion tnnatticulat in statul
cel mal
postul
consular
,"""air1a sa inbrmeze fard intdrziere
"iiutii-i"
aprcpiat de locul unde s-a ptodus accidentul'

Atticolut 38- Comunicarea cu autotitdlite statului de rcgedtnld


f. in exercitarca funcliilot tor, funclonaii consulari pot sd se adrcseze:
a) autori^litot locate competente ale circumscriptiei lot consulare: btautotitatilot centrale compelente ale statului de resedintb daca si in
de legile rcgulamenlele si uzantele
-a"iri 'n "ur" acest luctu este admisintenalionale
tespective'
statului de resedinl| sau de acodurile

Drept Diptonatic si Consutat. Sinteze penttu exanen

Functiite consutate. Etemente rcfeitoare


ta rcgjnut consutitor onoifici

ANEXA 2
STATUTUI"

Consulor ol Romonlei, oprobot prin


Articolu!

b) Consulii onoitici ai Romeniei. Dte.


olotifici ai attot state in
Romenia nu vot putea exercita uiiburi:!,? "::,"u!ii
stare civn a s a u i iiiJ ia;i:,
";;
X::
autoite bt romene.
"i

- consulului onodfic - onexo lo Regulomentul


H.

G. nr.160/1999

{i
;;A

a) Romenia rccunoasfe inslitutia consululu onorilic asa cum aceasta


rcglemenlate in Conventia de Ia Viena privind relatiite consutarc djn
0,1
b) Romenia numeste si accepa consuli onoifici in retatiite cu statet;
pin conventii bilatetale, nu au jntepis expres sau implicit lotosirea
acestoiT
cu rcspectarea sticb a pincipiului
''

reciptocit^lii.

Afticolul 2

in sensut prczentului Statut. pdn functionat consutat onoific se inlelell


oerc.oana care este cetepan al statului de rcsedinq sau cealean
al ;tatuid
fimi6tot cu domiciliul in statut de rcsedinld, care nu primeste o remuneriit
'egutatd pentru activiratea sa. Consut onoitic po"t" fi
i;r;;;r; ";;;;;";ii
) activitate private cu carcctet lucrativ, in afata functiilor
"'i consularc,
h mesuA
tn care aceaste activitate
este compatibile cu canitea ae consut onoriii.- -.
qrticolul 3
Consulii onoifici ai Romeniei vor fi numiti dintrc percoanete carc. oozi
)restigiullorin statulde rcsedinte, pot sa conttibuie la promovarea iiteresiit

a,l

omenesli. in special in domeniile economic, comercial, tehnico-stiintific, i,


tu!?aq!er? istoriei si cutturii poparutui tom6n, la dezvottarca retaliito; da
,n?bl.ie.
lintry Romania si statul de rcsedint' si care au capacitatea di 1
ndepl ini f uncti i con su I arc.

ltticolul 4
a) infiintarca unui oficiu consulat ono fic se :ace numai cu consimfimentul
vealabil al statului de rcsedinle qi pe baze de rcciptocitate.
b),1e1i:r! ollltului gonsutat onoritic, ftngut si cicumsciptia sa sunt propus
'e slatul ttimitebt si acceptate de statut de rcsedinld..

lttlcolul 5
4, Ptog:d:na nunirii

Ei acceparii consutitot onorifici, prccum gi cea d


onduceii rclaliilor consularc este cea rcglemenbE de Conventia de ia Viena.
b) Pe plan intem, aceasb procedud este identicacu cea pd;ind functiona
l
onsulad de caiefi.

rticolul 6
a) Funclionatul consulat onoilic etGrcile functiile consulare incredintate
e cdtre statut timiatot. carc sunt petmise
i A?gite si regutanentete staiiiil
e rcFeqinr. ylr
carc
acest
stat
nu
se
oBi67
spreium si pe cete prevdzute
la
t acorduile bilateele lncheiate de Ronai
sktele tespective.

;i;"";;;:

:,! i: "f,#:E:i"r:;:f,""il";

Attlcolul 7
a) Faciliatile, pivilegiile imuniEtile consulului
9i
onorific sunt cete prevezute
ln Conventia de la viena si sunt recunoscrt"
,u.ui
p"ntr,
in exercitarca functiilot setc
^i"iu
in.:elaliile cu lenb carc nu sunt parte
ta
.bl
aceasi
Conventie, tacii tite.
ptivilegiile si imuniatite pot ti
rcstense sau tergft";;;
tumiatot si statut de rcsedina sau pin apticai"
c) Consutut onoific nu va fobs;,; in nici un feliri*piitii"ii,p,r*itiii'"'
pozitia sa .ii[iiE oeru,
,
obtinetea de avant4e in activitatea sa pafticutad.

"

iiiffiii

;ri;;;;;; ;;;;':;:;;

Atticotul I
Stalul de rcsedinE ia mesuite necesarc pentru
a prcteia tocalutite
consutatutui ono tic si pentru a impiedica
,ioir""
i"iiiir"iu"i'i}"li

tulburctea linistii sau atingetea ptesiigiulut


"u,
consulatului.

Arttcolul

Athiua sidocumentete consulatului onorific


sunt inviolabile in oice moment
^.tn once loc s-at gesi, cuconditiaca ete se tie
st
linrt"
i"
si, in special. de corcspondenta pafticulara
""p",itonofiic.
"i"
a consututui

diir^ii i

I
I

il

Colectia Sinteze gi Teste


1, Drept procesual

civil, Curs selectiv pentru examenul de licenli.


Teste grild
Viotel Mihai Ciobanu, cabriel Boroi
2. Drept penal. Curs selectiv pentru examenul de licent;
G heotghe Nistorca n u, Alexandru Botoi
3. Teste grili pentru licen!5 qi examenele de admitere in profesie.
Drept civil. Drept procesual civil. Drept penal.
Drept procesual penal
Viorcl Voineag
4. Drept civil, Culegere de spete
Gabieh Reducan
Gelu Titus Maravela

Prefotd

Prezenlul_volum reprezinie o prima incercare de a transpune


materia
anp'd. complexa sinu de p,lline ori aproape tehnica a dreOtulul dtolomalic si
consLlar inlr-o tormd sintelica de curs universitar. larg r;spandttb
si uliliz;d
in universitdtile occidentate, inclusiv in domeniul or"ltrfri. n"""t uofu.
completeaze in mod fericit cu volumul ,,Drept jnternational pubtic.
""
Sinteie
penlru examen . aparut deja rn doud editii la Editura
AJI_Beck. iiind i n p,i.rcipa l
un rnslrument ajutator de studiu pentru studenlii faculldlilor de drepi
sau oe
alt protil in cadrul cdrora se studiaze aceaste materie. El
uOr""uuri, in
ngal; masur:1. si celor care parlicipd la tn.aptuirea invalananlului
""
iuridic sl
c6rcelSriislirntifice in domeniu, putend ii un material ,oiositor si pru.ii"iunito,
dreplului diplomatic si consular si tulu.or cetor interesati Oe,etatiiL

rnternationale.
Fjnaiitetile acestui curs unjversitar se exprimd, totodatd, si prin
moduj sdu
de alcetuire: struclura sa pe cursuri, cu sublinierea elementelor
esentiate sia

ideilorcheie, insolite de un bogat set de anexe atent

;;r;
:;

rncea.ca sa salisfacal aldt ceri,rtele activitatir didactice urive.sirare.


""l""ti;;ui;,
cat si oe

,Laiu];;;;;i;:;

cere ale praciicjanului. Autoni au ,n"",.ur


in
"u, recerta a no.nanieiin
.rrn;.easca si conkibulra si practica drplo.natica
onvinia

dcestei rdmuri a-dreplulJi international cu caracte. instrumental pent;;


r'1ldptujrea activit5tir diptomatice si a dreptutui internalional publ;c.
dar iii.a
oyrsren!a st stlcta respeclare a cdreia sislemul relatiilor
inlernalionale
conle.npo'ane nu ar putea sa fiinteze in pa,ametrii actuali.
Nu puien decal sh speran cit prezentul volum se va conslitui ink,un
.lrslrunent
modern siefjctent care sa raspu.lda finatitatilor pertru care a fost
proieclat.

Autorii

DREPT DIPLOMATIC gt CONSULAR. Sinteze pentru examen


Adrian Nistase, Bogdan Aurescu, lon Galea

Prof. univ. dr. Adrion Ndstose

Copyright @ 2002 - Editura ALL Beck


Toate drepturjle rczetuate EditurjiALL Beck
Nici o parte din acest volum nu poate fi copiatd
fErA permisiunea scris5 a Editurii ALL Beck
Drepturile de distribuiie ln streindtate
apa4in in exclusivitate editurii.
Copyright O 2002 by ALL Beck
All rights reserved.
The distribution ofthis book outside Romania,
without the written permission
ofALL Beck is strictly prohibited.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanlel


D.ept diplomatic Si consular. Sinteze pentru examen
-Adian Ndstase, Bogdan Aurescu, lon Galea - Bucuregti;
Ed. ALL Beck, 2002
224 p.;24 cm. (Sintoze $i Teste)

Asist. univ. drd.

Prep, univ. drd.


lon Gdleo

Bogdon Aurescu

DREPT DTPLOMATTC gt

CONSULAR

lsBN 973-655-223-4

Editura ALL Beck

Str. Serg. Nulu lon, nr. 2, sector 5,


Bucuregti
Tel.: 01/335!82.39,
0.t t335.32.44

Sinteze pentru exomen

Fax:01/335.32.18
E-mail: comenzi@allbeck.ro
Redactor:

Viorel BAnulescu

J1

Drept diptomotic
consulor

Ai

Sinteze pentru exqmen

ian Nastase
scu

Ion G6lea

Prezentul volum reprezintd o pdmd incercare de a transpune materia ample,


complexe- $i, nu de pufine od, aprcape tehnicd a dreptului dipiomatii qi
consuiar, intr-o folme sintetice de curc universitar, larg rnspanditd $i utilizafi

i;

universitelile occidenfale, inclusiv in domeniul dreptului. Acest volum se


complete^za in mod fedcit cu volumul Drepl intemalional public. Si/lteze
pe rn examen. aparur deja in doui edirii .la Lditura ALL Bt( K, fiind in
pnncrpal un inst]'irnenl ajtualor de srudiupenru fudenrii lacullatrlor de drept
sau de ah profil ir cadrul cdrora se qnlbiazi acea5la malene. El se adreseaze. ;n
egali m;sura. )i celor care paArcipa la infapnrirea in\atamdnnrluijuridjc
,i
cercedrii Stiinlifice in domeniu, putend fi un material folositor gi pra&cienilor
dreptului diplomatic $i consular $i'tuturor celor interesali de relaliile
intemalionale.

t diplomatic
conslulat
ze

pentfu examen