www.digibuc.

ro
Lodull General al Romániel
((odurile, Legile si Regulamentele male in uigoarel

1856 1934
INTOCMIT DUPA TEXTELE OFICRLE

FUNDATOR: C. HAMANGI U
FOST CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE 5i JUSTITIE
MEMBRU ONORAR AL ACADEMIEI ROMANE SI MINISTRU DE JUSTITIE

CONTINUATOR1 :

G. ALEXIANU si C. ST. STO10ESCU

PROFESOR UNIVERSITAR INGINER

VOLUMUL XXI

LEGI UZUALE
CUPRINZAND iNTREAGA LEGISLATIUNE A ANULUI

1933

MO NITORUL OFICIALSI IMPRIMERI1LE STATULUI

IMPRIMERIA CENTRALA
BU OU R E$T1

1 934
www.digibuc.ro
 COLECTIA C. HAMANGIU

CODUL GENERAL AL ROMANIEI

LEGI UZUALE
1933
VOL. XXI

INDEX CRONOLOGIC
al tuturor codurilor, legilor, regulamentelor, conventiunilor, de-
cretelor, deciziunilor, instructiilor etc., cuprinse in acest volum I).

1933
Nr. si data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
1 din 1 lanuarie Lege p. mod. L. p. reangajdri in armatd . . 3
1 ,, Lege p. autoriz. Cassei Depuneri de a Impru-
muta Credit. Urb. Buc. (notd)
1 ,, Lege p. asezarea si administr. taxelor de
consum. pe produse petrolifere . . . 3
1 ,, Lege p. org. servic. exterioare de consta-
tare, percepere si control a impozi-
telor 19
1 ,, Lege p. mod. disp. L. Institut. de Credit.
ipotecar transitoriu . . . . . . 28
3 ,, 3 11
Reg. p. alegerea membrilor Camerelor de
muncd 31
5 5 11
Reg. p. aplic. art. 33 L. administrdrii §i ex-
ploatdrii monopol. (Vânzarea sarei) . . 47
17 20 11 Conventie cu C. A. P. S. p. furnizare de
lemne de foc (notd) 48
26 din 1 Februarie Lege p. modif. art. L. timbrului 48
29 4 . Lege p. autorizarea stdrii de asediu . . . . 51
31 bis 7 ,, Reg. p. uniformele trupei in termen §i sub-
ofiteri (non) 52

1) A se vedea pentru anul 1933 Indexul Alfabetic la finele volumului ; iar pentru
anti 1860 1932 inclusiv a se vedea Repertoriul general alfabetic la finele vol. XX, pen-
tru toate legile in vigoare la 31 Decernvrie 1932.
Notà. in eeneral legile sunt publicate in ordinea cronologica, dupa data Manila-
ra lui Oficial in care a apärut. In legile din acest volum s'n introdus i modificarile sur-
venite pima la data tiparirii, redandu-se legea astfel cum este astazi in vigoare.
Exemplu Legea sanitara si de ocrotire ; Leeea pentru unificarea contributillor di-
recte i impozit global; Legea pentru organizarea cooperatiei ; Legea generala a
vämilor ; Legea pentru reprimarea unor noi infractiuni contra linistei publice; Le-
gea pentru unificarea asiguatrilor sociale; Legea pentru organizarea Ministerului de
Finante, Justitie etc.

www.digibuc.ro
IV INDEX CRONOLOGIC

1933
Nr . gi data Montt. Ofic. CUPRINSUL Pagina

36 din 13 Februarie Reg. sanitar p. intreprinderile ce intrebuin-

teazA plumb (notil) 52
13 Reg. p. statia de petrol din Constanta (nota) 52
38 ,, 15 11
Lege p. jurisdictla muncii 53
43 21 Lege p. interpret. § 2 L. modif. asanilrii
agricole GS
50 1 Martie Lege p. reducerea diurnelor Deputatilor si
Senatorilor 69
1 Lege p. reducerea retribut. functionarilor
publici pe trim. 1 933 69
59 11 3 ,, Lege p. modif. unor dispoz..din L. organizArii
judectitoresti 70
56 8 Lege p. amenajarea pridurilor din vecinata-
tea Capita lei 71
57 9 ,, Reg. p. combaterea boalelor venerice . 72
58 10 Reg. p. §coala tehnicil a geniului p. maistri
militari (nota) 81
60 13 Decizie p. pensionarea salariatilor din intre-
prinderile miniere 81
63 16 Metode oficiale p. analiza vinurilor (noth) 87
65 18 )1 Lege p. modif. dispoz. L. contributiilor
directe §i impozitul global 87
66 20 J. C. M. p. aprobarea conventiei veterinare cu
lugoslavia 89
20 Decizii p. org. serv. financiare a impozitelor 89
68 22 Lege p. completarea L. reprimfirii infrac-
tiunilor contra lini§tei publice. . . . 89
22 ,, Lege p. interpretarea art. 58 din L. Statutului
funct. publici 99
69 23 11
Reg. p. apärarea contra atacurilor ae-
riene 99
73 28 » Decret p. suspendarea pe 1933 a dispoz. re-
lativ la ora oficiala (nota)
74 29 Lege p. ratif. Acordului relativ la Portile
de Fier (ale Dundrii) . . 119
77 1 Aprilie Lege p. impozitul pe automobile . . . 119
1 " Lege p. prelungirea suspendärii executiilor
silite imobiliare - 192
1 ,, J. C. M. 236 p. modif. pensiilor civile §i mi-
litare 122
78 3 11 J. C. M. p. impozitul pe lux a tesaturilor de
miltase 124
81 6 Lege p. modif. art. L. p. protectia monumen-
telor naturii 125
6 Reg. p. mod. art. R. serviciul interior al
tribunalelor i parchetelor 126
6 ,, J. C. M. p. modif. Tarifelor p. conducte si tra-
versari . 127
89 7 Lege p. taxele edilitare ale orasului Bârlad 128
7 ,, Lege p. modif. art. L. p. organiz. coope-
ratiei 129
www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC V

1933
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
83 din 8 Aprilie Lege p. unificarea asigurärilor sociale. 129
8

8
17

.
economii in bugete .....
Lege p. instituirea comisiunii p. realizare de
Lege p. reglement. lichiddrii datoriilor
165

arierate ale Statului prin bonuri de

impozite 166
8 11 Lege p. scutirea de impozit cifrei de afaceri
a morilor tilriThe§ti 167
8 Lege p. mentinerea impozitelor pe salarii si
tantieme a funct. partic 168
8 71 Lege p. numirea magistratilor la judecil-
toriile de muncil 168
8 Reg. p. institutele de igienti si säniltate . . . 168
84 9 Lege p. Facultatea de §tiinte agricole din
ChisinAu 175
9 » Lege p. alipirea Casei constructiilor la Casa
asigurarilor sociale ..... . . . . 177
84 9 Lege p. ratif. Convent. p. reglement. stupe-
fiantelor 178
9 Lege p. ratif. Convent. cu Ungaria relativ
la gArile de frontierà 178
86 19 Lege p. organiz. Ministerului de Finante ' 178
87 13 Legea generald a vämilor 207
13 Lege p. modif. L. sanitard §i de ocrotire. 258
13 11 Lege p. taxa de consumatie a zahäru-
lui §i glucozei 258
13 Lege p. perceperea §i urmárirea venitu-
rilor publice 267
13 Lege p. org. Casei de amortizare . . . . 281
13 Lege p. plata personal. administr. al scoale-
lor secund. de dare comitete 284
88 14 71 Lege p. interpretarea art. 67 L. generald de
expropriere p. utilitate publica . . . 285
14 » Lege p. impozitele pe spectacolele publice. 285
14 Lege p. organiz. Ministerului de Justitie. 292
11 71 Lege p. reglementarea datoriilor agri-
14 cole si urbane 312
14 11 Lege p. organizarea finantelor locale 324
14 Lege p. Fundatiile culturale regale . . . . 342
14 7/ Lege p. modif. regimului raporturilor
14 dintre proprietari §i chiria§i . . . . 343
14 ., Lege p. modif. dispoz. L. lnaltei Curti de
Conturi 345
14 Lege p. modif. art. 2 L. contra cametei1 . . 348
14 Lege p. adtuigirea untti art. L. concordatu-
lui preventiv 348
14 Reg. p. Palatul de justitie din Buc 349
14 11
Decret p. gratieri si reduceri de pedepse . 352
89 19 ,, Lege p. administrarea vfinatului pe pro-
prietrttile Statului 353
www.digibuc.ro
VI INDEX CRONOLOGIC

1933
Nr. §I data Monit. Ouic CUPRINSUL Pagina
89 din 19 Aprilie Reg. p. organiz. hornAritului in Ardeal §i
Banat 353
19 ,, Decizie p. modif. Dc. cu drepturile mese-
riaOlor constructori 358
19 ,, Lege p. unific. contribut. directe §i a im-
pozitului global 359
90 20 ,, Lege p. cedarea unor terenuri inundabile, p.
improprietAriri §i izlazuri 410
20 11
Lege p. org. Comitet. central §i comitete
locale de revizuire 411
20 9, Lege p. org. Cadastrului §i a artilor
funduare 420
20 ,, J. C. M. p. Acord reglement. plAtilor cu Un-
garia (notA)
92 22 ,, lnstructiuni g-le p. aplic. L. contributiilor
directe (notA) 434
93 24 ,, Lege p. prelungirea L. incurajarii industriei
nationale 434
94 25 Lege p. modific. dispoz. L. organiz. Minister
ApArArii Nationale 434
25 ,, Lege p. exproprierea terenului necesar Uni-
versittitii din BucureVi 445
95 26 I, Lege p. mod. art. L. Academiei agronornice 445
96 27 11 Lege p. revizuirea contractelor de ca-
riti§ie publici pe §osele 446
27 I) Lege p. organiz. natiunii §i teritoriului
p. timp de rázboiu . 447
27 ,, Lege p. modif. dispoz. L. pridurilor comu-
nale din NAsAud 451
27 71 Legea sanitarä §i de ocrotire . . . . 451
97 28 Lege p. mod. art. 2 L. ordin Ferdinand I . 553
28 1, Lege p. statutul personalului C. F. R.. 554
28 I, Lege p. modif. art. 3 si 38 L. ne§tirbirea
stocului de rAzboiu 572
28 11 Lege p. taxa de salvare a marinarilor
naufragiati 573
28 2I Lege p. complet. mäsurilor refer. la pri-
§unile comunale, constituite din pä-
duri 574
28 ,, Lege p. pensiile invalizilor, fo§ti volun-
tari 577
28 11 Lege p. modif. art. 44 L. colonizAril . . . 579
28 PI Reg. p. aplic. L. pensiilor militarilor im-
firmi de räzboiu 579
98 29 ,, Decret mod. art. 3 §i 4 din R. pentru me-
dalia Pentru Merit" 611
100 din 3 Mai Lege p. abrogarea unor dispoz. L. adminis-
tratiei locale 611
3 7) Reg. p. complectarea R. p. mAsurAt. §i par-
celarea in Dobrogea-Nouri 612
www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLODIC VII

1933
Nr. §i data Montt. Ofic. CUPRINSUL Pagina
110 din 4 Mai Lege p. cadrul disponibil al functionari-
lor publici 613
4 Lege p. ratif. Acord. de colaborare cu So-
ciet. Natiunilor 615
4 71
Lege p. administrarea averii ob§tiilor V
S. M " .616
4 17
Decizie p. combaterea turbarii la animale
(nota). 617
104 8 ,, Lege p. mod. dispoz. L. educatie fizica . 617
8 Lege p. recompensarea medaliatilor cu Vir-
tutea militara 620
8 » Lege p. mod. art. 16 L. invättimiintului uni-
versitar 620
105 9 71
Lege p. suspendarea §i transformarea de
§coli 621
9 , Lege p. org. corpului de avocati publici 623
9 Lege p. pensionarea ofiterilor din (fosta ar-
mata Austro-Ung.) Ardeal 639
9 11
Lege asupra concordatului preventiv
(not a) 639
106 11 11
Reg. p. org. interioara a farmaciilor publice 640
11 Reg. p. taxa farmaceutica oficiala . . . . 644
107 12 11 Lege p. reprimarea unor noi infractiuni
contra 1inistei publice 647
I11 17 ,, Decizie p. regimul spitalelor militare . . . 654
116 : 23 Reg. p. pensiunile personalului inferior
CFR 654
23 Reg. p. mod. dispoz. R. Casei de economii
a corp. didactic 666
117 24 71
Decret p. mod. art. 4 R. regiei intreprinderi-
rilor miniere (nota) 668
24 11 Reg. p. aplic. L. corptuui subofiterilor (nota) 668
24 J. C. M. p. pensiile reangajatilor militari . . 668
24 Decizie p. liniile ferate militare (nota) . . . 668
118 26 77 Tariful regiei conductelor de petrol (ncta) . 669
119 27 Decizie p. angajamentul muzicilor militare
(nota) 669
120 » 29 » Reg. p. aplic. L. cadastrului funciar §i
artilor funduare 669
123 1 lunie DeAzie p. taxele de verificarea contorilor
126
129 ,
5
9
'
»
electridi
Reg. Casei de credit §i economie C. F. R.
Decret p. gratieri §i reduceri de pedepse . .
686
686
698
131 12 11 Decizie p. taxele copiilor de pe lucrarile ca-
dastrale (nota) 700
137 19 Decizie p. modif. Tarif notarilor publici din
Transilvania (nota) 700
140 22 » J. C. M. p. transformarea in zile de prestatie
a rama§itelor din aditionale (nota) . . . 700
143 26 11
Instructii p. delimitarea regiunilor pomicole
(nota) 700
www.digibuc.ro
VIII INDEX CRONOLOGIC

1933
Nr. §i data Monit. _CUPRINSUL Pagi a

144 din 27 lunie Statutul Casei de economii, credit §i ajutor

a personal. Regiel conductelor petrol
(nota) 700
27 fl Decret p. mod. art. 8 R. export de animale §i
carne 700
27 )) Lege p. organizarea cooperatiei . . . . 701
145 28 11
Reg. p. aplic. L. organiz. cooperatiei (nota) 741
148 1 lulie Reg. p. aplic. L. reglementarii datorlilor ru-
rate §i urbane 741
1 )7
Decret p. taxele de autorizatie la import a
marturilor (nota) 761
1 PP
J. C. M. p. majorarea pensiilor ofiterilor 760
1 17
J.C. M. relativ la devize §i import prin com-
pensatie 761
149 3 ,1 Reg. p. exportul unturei de porc, comestibila 762
151 5 ,, J. C. M. p. autoriz. intreprinderilor miniere
sa plateasca in produse (nota) 767
5 Decizie p. subventionarea cumparaturilor de
rna§ini agricole (nota) 767
153 7 )1
Caiet de sarcini tip pentru lucrarile cadas-
trale (nota) 768
7 Caiet de sarcini tip, p. masuratori §i par-
celari in Dobrogea Noua (nota) . . . . 768
7 77
Caiet de sarcini tip, p. lucrarile geodezice 768
155 10 1) Decizie p. desfiintarea breslelor §i regle-
mentarea cärtilor de capacitate pro-
fesionalä 768
156 11 )1
Reg. p. arhivele armatei (nota) . 769
158 13 17
J. L. M. p. derogari la cornertul ambulant . . 769
J. C. M. p. adaose la Caiet de sarcini p. licitatii 770
159 , 14 )) Reg. p. Cäminurile de ucenici . . . . . 770
160 15 ,, Decizte p. masurile de combaterea morvei . 776
162 18 11
J. C. M. p. revizuirea autorizatiilor de ca-
räu§ie pe §osele . . . . 776
163 19 )1 J. C. M. p. ocupare de catedre §i posturi uni-
versitare 780
165 21 )1 Decizie p. prima de sbor a personal. de ae-
ronautica (nota) 781
166 22 /I J. C. M. p. int. consiliul organizarii turis-
rismului 781
22 17 J.C. M. p. mod. dispoz. Taritutui consular . 782
167 24 ,, Keg. monopol. stupefiantelor " 785
177 4 August Reg. p. vanatorii straini . 793
179 7 ,, Decret p. mod. art. R. circulatiei pe dru-
murile publice 795
187 17 fl Decret p. medalia comemorativa Medalia
Pele§" 796
17 De cret p. semn. onorific. Vulturul Romaniei" 797
189 19 Reg. p. consiiiile de igiend §i ocrotire . . 798
193 94 ,) Decizie p. activitatea asociatiilor religi-
oase . 805
www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC lx
1933
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
204 din 6 Septemv. Reg. p. mod. art. 217-221 R. control aliment
§i bäuturilor 810
207 9 Reg. p. cdlcdtorie, spdlätorie §i curdtät. chi-
micrt In Bucure§ti (notil) 810
212 15 ,, Reg. §coalei de mordrit §i panificatie . . . 810
219 23 ,, Reg. pentru executarea lucrdrilor de geo-
dezie 828
220 ., 25 ,, Lege p. ratif. a 19 Conventii §i Acorduri cu
lugoslavia 830
25 11 Decizie p. combaterea pestei porcilor . . . 831
221 26 71 Reg. p. concurs de medici sanitari de cir-
cumscriptii 831
222 27 11
Decizie p. reglementarea Regiei intreprind.
miniere §i metal din Ardeal (notd) . . . 835
227 3 Octomv. Reg. p. vänzarea produselor gosmetice §i
parfumuri . . . . . . . . . . . . 835
228 4 ,, Reg. p. aplic. L. Statutului personalului
C. F. R. . . . .
. 837
4 ,, Reg. p. lucrätorii §i meseria§ii C. F. R. (notd) 879
4 ,, Decret p. pregatirea militard a elevilor §c.,
polit., arhitect. §i educat. fizicd . . . . 879
4 ,, Decizie p. combaterea brancei porcilor (notd) 879
231 7 Reg. Casei centrale a asigurdrilor sociale
(notd) 880
7 ,, Decizie p. reglernentarea cultivärii tutunu-
lui (notd) . 880
232 9 J. C. M. p. administrarea pddurilor gränice-
re§ti din Ntisäud 880
233 10 11
Decizie p. plata orelor de curs la §colile
militare 880
236 13 11
Statutul personalului sanitar §i de ocro-
tire 880
13 11
Decizie p. mod. art. 2 R. p. aplic. L. comert
de devize . 893
237 14 11
Lege p. ratif. Conventiei cu Cehoslovacia p
transport aerian 893
14 ,, Reg. p. aplic. L. unificdrii asigurdrilor sociale 894
14 ,, Reg. p. contabilitatea asigurdrilor sociale . . 894
245 24 Decret p. mod. art. 4 din R. export de oud . 894
251 31 ,, lnstructii p. aplic. L. bduturi spirtoase la
fabricarea rachiurilor din fructe . . 895
253 2 Noemvrie Decret p. mod art. 33 R. depozit, vinderea
§1 transport petrol 895
257 7 Reg. p. concurs medicilor de specialitate la
M. SAndtatii 898
256 6 ,, Reg. p. mod. art. R. serv. inter. al tribuna-
lelor 895
6 )1
Reg. p. mod. art. R. serv. inter. al Curtilor
de apel 897
www.digibuc.ro
X INDEX CRONOLOGIC

1933
Nr. ai data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina

256 din 6 Noemvrie Reg. Facultatii de medicina din Bucure§ti

(nota) . . . . . 897
262 13 , Reg. p. vanzarea §i distribut. produselor
monopol. alcool 906
13 ,, Reg. p. organiz. Serviciilor agricole ju-
detene §i Inspector. agricole . . . . 912
270 21 ft Reg. p. orgdniz. §1 admin. Regiei Sanato-
rii or militare (nota) 919
277 29 ,, Decret p. prelungire de termen la L. dato-
riilor agricole §i urbane 920
278 30 19
Reg. p. adm. mo§iilor armatei in regie co-
merciala (nota) 920
285 8 Decemvrie Reg. p. servic, de incasarea cupoanelor §i
efectelor prin po§ta 920
287 11 7/
Reg. p. aplic. L. organiz. inviltämântului
universitar 923
11 It M. p. deplasarile functionarilor, indem-
J. C.
nizatie §i jetoane comisiunilor 982
288 12 ft Decret p. circumqcriptiile judecatoriilor din
Bucure§ti .. .
. . . 982
290 » 14 If Decret p. mod. art. 10, 13 §i 15 R. Muzeului
militar 985
291 15 . Decizie p. certificatele de meseria§i calificati
(nota)
293 18 . Reg. p. cursuri de specializare la Facultatea
de medicina la§i (nota) . . . . . . . 985
301 30 71
Decizie p. Statutul Casei de economie, cre-
cl!t §i ajutor a personal. Loteriei de Slat 985
301 bis din 30 Decret p. autorizarea declararii Starei de
301 ter 30
asediu ...........
Ordonantà p. instituirea starii de asediu
. . .
.
.
.
985
9%

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE
1933 =
DUPA TEXTELE OFICIALE
PUBLICATE TN ORDINE CRONOLOGICA

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE
1933
LEGE
privitoare la acordarea de renta de Stat
pensionarilor proveniti din reangajati
DIN 1 IANUARIE 1933 1)
1. Dispozitiunile art. 22, 23,
30 si 31 din legea specialà pri-
vitoare la reangajiiri in ar-
matä din 1913 se abrogit
2. Celor asezati la pensiune
pCn ii.la data depunerii pre-
zentei legi, cilrora nu li s'au
putut acorda terenuri, li se
acordg. cette 80.000 lei de fie-
care, in titluri de renta de Stat
5%, amortizabilA in 10 ani,
emisa de crttre Ministerul Fi-
nantelor.
Aceeasi suing in rentil se va
acorda si pensionarilor care
dup5, legea din 1913 aveau
dreptul la suma (le lei 2.500 in
numerar, cum si pensionarilor
reangajati proveniti din fosta
armata austro-ungara si care
au luptat pentru intregirea nea-
mului, fiind originari din teri-
1) Aceastil Lege s'a votat de A dunarea depu-
tatilor 53 Senat In 5edintele dela 22 Decemvrie
1939 ; s'a promu4at cu Decret Nr. 3.682 9:32 5i
publicat in Moniforul Oficial p. I. Nr. 1 din 1
Ianuarie 1933. Ea moditica Legea speciall pentru
reaugajdri in armaa din 21 Aprilie 1913, pag. 62,
vol. VIII, ulterior Inlocuitil prin Legea asupra
corpului subo(iterilor din 17 Martie 1932,
pag. 191, vol. X.
www.digibuc.ro
toriile unite, angajati pe baza
legii din 1913.
3. Dreptul celor prevAzuti mai
sus, de a primi rent& se va sta-
bili de ditre Ministerul Apárarii
Nationale si confirma prin jur-
nal al Consiliului de Ministri.
LEGE
pentru asezarea i administrarea taxelor
de consumatie asupra produselor
petrolifere
DIN 1 IANUARIE 1933 1)
Dispozifiuni generale
1. Productiunea i desfacerea
produselor petrolifere, sub mice
denumire si sub mice titlu, sunt
supuse in tot cuprinsul tärii dis-
pozitiunilor legii de fata.
1) Aceastil Lege s'a votat de Adunarea depu-
tatilor 93 Senat In 5edintele dela 20 5i 21 De-
eemvrie 1932 : s'a promulgat au Decret Nr.8.676
din 1932 5i publicat In Monitorul p. I.
Nr. 1 din 1 Iannarie 1933. Ea abrogii Legea
pentru taxa de consumatie asupra petrolului
din 25 Decemvrie 1929, pag. 1274, vol. XVII,
precutn i Legea pentru moditicarea taxelor de
consumatie pc petrol 5i incurajarea intreprinde-
rilor litei din 1 Ianuarie 1932, peg. 18,
s Ca. XX.
Pentru trecut, a se vedea Legea pentru a,e-
zarea impozitului asupra plcurei din 29 Martie
1887, la pag. 498, vol. II, abrogaa prin Le,ea
din 93 Februarie 1923, p4. 425, vol. XIII XIV.
[Art. 2-7] 1 lanuarie 1933
Produsele petrolifere sunt ace-
lea rezultate din prelucrarea ti-
teiului si prin diferite opera-
tiuni, rectificari, rafinäri, stor-
nari, crakdri etc., cele obtinute
in statiile de gazolind si de
desbenzinarea titeiului, precum
si scursorile petrolifere, cap-
tate In jurul fabricilor, depozi-
telor si regiunilor de exploata-
rea titeiului.
2. Produsele petrolifere, ast-
fel obtinute, sunt urmatoarele:
a Produse albe:
Gazolina i benzinele cu den-
sitatea pana la 0,785;
Petrolul usor special (White
spirit), cu densitatea 0,786
0,804, care la aparatul Engler
clistila peste 850/0 pand, la 200° C;
Petrolul lampant, rafinat sau
distilat, cu densitatea 0,805
0,830 *i care la aparatul Engler
distila peste 850/o 'And la 280° C;
Benzina grea denaturatd, ea
densitatea 0,725-0,740, intrebuin-
tata ca disolvant in industria in-
digend,
Benzind usoara denaturata cu
densitatea 0,760 0,785;
Petrolul usor special (White
spirit) denaturat, cu densitatea
0,786-0,804, intrebuintat in in-
dustria lacurilor i vopselelor;
b) Produse negre:
Motorina (posletele) cu densi-
tatea 0,831-0,900;
Scursorile petrolifere, captate
In jurul fabricilor de petroleu;
Orice combustibil special, pro-
dus, fie din distilatie, fie min
amestec de pacura cu motorina,
in proportie de maximum 40°/o
motorina, a carui densitate este
de cel putin 0,870 la + 15° vas-
cozitatea la 50° C de cel putin
1,70 Engler cu o toleranta in mi-
nus de 0,2;
Uleiurile minerale cu densita-
tea 0,901-0,980;
Parafina si stearina;
Pacura (ramasitele), si cu instalatii moderne si opera-
Scursori petrolifere si titeiul
www.digibuc.ro
4
degradat, captate In regiunile de
exploatarea titeiului.
Densitatile enumerate mai sus
se socotesc la temperatura de
+15° C.
Fabricarea acestor produse,
precum si a altora ce s'ar mai
putea produce, nu se poate face
decât din materii prime indi-
gene.
3. Taxele de consumatie pen-
tru fiecare produs, prevázute de
aceasta lege, se percep si se ad-
ministreaza de Ministerul Fi-
nantelor.
4. Intrarea titeiului in fabrici
iesirea procluselor sub orice
forma, atât din fabrici,
din depozitele de desfacere, se
face numai sub controlul Minis-
terului de Finante, prin orga-
nele sale.
5. Titeiul introdus in fabricile
de petrol serveste ca materie
prima, pentru obtinerea deriva-
telor, cu exceptia intrebuintdrii
lui ca amestec cu alte produse,
In vederea exportului si aceasta
numai cu aprobarea Ministeru-
lui de Finante.
CAPITOLUL I
Regimul fabricatiei
6. Fabricarea produselor pe-
trolifere enumarate la art. 1 si
2 se va face in fabricile de pe-
trol, care se clasifica dupa cum
urmeazd:
a) Fabrici mari de petrol, cu
instalatii moderne si operatiuni
multiple;
b) Fabrici de petrol obisnuite,
cu instalatii moderne si opera-
tiuni reduse;
c) Statii de producerea gazoli-
nei si de desbenzinarea titeiului.
7. Clasificarea fabricilor in ca-
tegoriile expuse mai sus se face
dupa criteriile urmatoare:
a) Sunt fabrici mari de petrol,
tiuni multiple, acele care au o
5 1 lanuarie 1933
capacitate de prelucrare dela
100.000 tone anual in sus;
b) Sunt fabrici de petrol obis-
nuite, cu instalatdi moderne $i o-
peratiuni reduse, acele care au
o capacitate de prelucrare de
mai putin 100.000 tone anual;
e) Sunt statii de producerea
gazolinei si de desbenzinarea ti-
teiului instalatiunile infiintate
in acest scop.
Aceste statii nu pot, sub niciun
motiv, da in consumatie direct
dela locul de productie produ-
sele obtinute, decal, transportân-
du-le, cu autorizatia Ministeru-
lui de Finante, la fabricile de
petrol dela categoriile a si b.
8. Fabricile de petrol din orice
categorie, cure nu sunt situate
in zonele de exploatarea titeiului
si nu au legilturi cu conductele
de petrol ale Statului, pentru
export, sunt destinate a desface
produsele lor exclusiv pentru
consurnul intern. Se excepteaz .
fabricile de petrol din Bucuresti
si comunele suburbane.
Fabricile de petrol situate in
vecinillatea porturilor sau punc-
telor de frontieril sunt destinate
a desface produsele lor pentru
export, si, (laca, voiesc a desface
si in consumul intern, trebue s5,
obtinii o autorizatie speciala din
partea Ministerului de Finante.
9. Fabricile de petrol exis-
tente in functiune la promulga-
rea acestei legi, cu instalatiuni
primitive si necomplete pentru
fabricarea produselor finite pe-
trolifere si fruit o capacitate su-
ficient5, de depozitare, rezervata
exportului, ce se va stabili prin
regulament, sunt destinate a des-
face proclusele lor exclusiv pen-
tru consumul intern.
Pe viitor nu se va mai da sub
niciun motiv autorizare de func-
tionare pentru alte fabrici din
aceastà categorie.
10. Repartizarea fabricilor si
statiilor de gazolinA si de cles-
benzinarea titeiului in catego-
www.digibuc.ro
[Art. 8-12]
rifle de mai sus se va face, in
termen de cel mult 3 luni dela
promulgarea prezentei legi, de
care Ministerul de Finante cu
avizul Ministerului de Industrie
i Comert, prin decizie ministe-
rialii publicatil. in Monitorul Ofi-
cial.
Trecerea unei fabrici dintr'o
categorie intealta se poate face
numai in cazul modifiarii si
modernierrii instalatiilor dupul
normele de mai sus si tot prin
decizie ministeriala publicat5, in
Monitorul Oficial.
11. Produsele petrolifere nu
se pot oMine din prelucrare de-
cat in fabricile si instalatiunile
prevazute la art. 6 si 9, care au
autorizatie legald de functionare
eliberatit de cAtre Ministerul de
Finante.
12. Toate fabricile de petrol,
statiunile de gazolin5, si desben-
zinare a titeiului, precum si
toate depozitele de transit si de
desfacere cu ridicata, sunt obli-
gate sri inainteze Ministerului de
Finante, in dublu exemplar, in
termen de cloud luni dela pro-
mulgarea legii de fatii, urmiltoa-
rele acte si documente:
a) Copia legalizatà de pe auto-
rizarea data de Ministerul Indu-
striei si Comertului, conform
legii minelor, in baza careia a
instalat fabrica, statiunea de de-
gazolinare sau depozitul;
b) Planul situatiei generale, la
scara de cel putin 1/1.000, cu o
legendil explicativá. El va cu-
prinde: imprejmuirea fabricii,
locul amplasamentelor Casei
Pompelor, Centralei de Energie,
a vaselor de control uncle se face
mäsuratoarea produselor rezul-
tate; parcul rezervoarelor de de-
pozitat materiile prime, semi si
fabricate; rampele de incarcare,
descArcare si vânzarea produse-
lor, precum si a iesirilor din fa-
bricâ. Se va evidentia traectul
tevariilor disti,nct, prin colorare
[Art. 13-181 1 lanuarle 1933 6

deosebitä duprt felul produselor Da cit modificarea priveste sis-

ce transportil; temul de fabricatie, organele de
c) Planul detailat al fiecitrei inspectie vor proceda la modifi-
sectiuni de prelucrare, la scara care, duprt ce s'a luat in preala-
de 1/250, previlzut cu o legenda bu i avizul Ministerului Indu-
explicativä, pentru fabricile ce striei ii Comertului.
vor lua fiintrt In viitor; Fabricile si depozitele, care nu
d) Un memoriu cu specificarea se supun acestor obligatiuni, vor
procedeului tehnid de fabricatie, fi inchise.
precum si al mersului operatiu- 15. Sub niciun motiv nu se
nilor de prelucrare. Se va arrtta pot pristra in curtea fabricii, re-
si randamentul maxim si minim zervoare, butoaie si alte vase de
ce se poate obtine In raport cu depozitare propriu zise, care nu
materia primrt ce se prelucreazä, ar apartine efectiv intreprinde-
precum i raportul dintre capa- rii si care nu au fost declarate.
citatea vaselor de depozitare 16. Pentru ca o fabricá sä
capacitatea de productie; poatä incepe functionarea, tre-
e Planul tuturor rezervoare- hue sä poseadd autorizatia fis-
lor aflate in fabricil, cu tabele de calrt a Ministerului de Finante,
capacitate calculate pe cm de care se (16 numai duprk, ce fabri-
iniiltime, pentru fiecare rezervor cantul a indeplinit obligatiile
in parte. continute in dispozitiunile pre-
Ministerul Industriei si Comer- zentei legi, avand in prealabil si
tului este obligat sit comunice autorizatia Ministerului de In-
Ministerului de Finante toate au- dustrie si Comert, precum si
torizärile pe care le va acorda autorizatiile cerute de legile sa-
in viitor pentru infiintare de f a- nitare si de sigurantit publici1).
brici, de statiuni pentru degazo- 17. Intreprinderile ce vor fi
linare sau de depozite cu ridi- autorizate in viitor sa instaleze
cata, cat si mice autorizatiuni fabrici sau statiuni de gazolinii
ar da privitor la schimbarea, si de desbenzinare, sunt obligate
perfectionarea sau construirea sit in*tiinteze Ministerul de Fi-
de noui instalatiuni. nante si agentul de control res-
13. Orice schimbare proiectatä pectiv despre data inceperii fa-
asupra mijloacelor tehnice de bricatiunii cu cel putin 20 zile
fabricatiune, precum si asupra inainte.
oricitror operatiuni de fabrica- In caz de suspendare sau de
tiune, se vor comunica, cu cel incetarea fabricatiunii, intre-
putin 7 zile inainte de efectuare, prinderea va comunica acest lu-
agentului de control si Ministe- cru Ministerului de Finante si
rului de Finante. agentului de control respectiv in
In asemenea cazuri se vor de- termen de cel mult 7 zile libere,
pune in dublu exemplare si de- declarand in acelasi timp *i sto-
tailat noui planuri explicative. cul de materii prime si fabricate
Nicio märire a capacitätii de rrunase in instalatii si depozite.
productie nu se poate face fart 18. Toti fabricantii de pro-
ca Ministerul de Finante srt fi duse petrolifere sunt datori sit
fost in prealabil incunostiintat. declare, nominal, conducatorii
14. Instalatiunile sau phrtile
de instalatiuni, care impiedea tehnici si administrativi ai fa-
controlul, vor fi schimbate sau 1) A se vedea Regulamentul pentru aparared
modificate, duprt indicatiile ser- einAtatii In exploataliile de petrol, din 21 Oc-
viciului de inspectie al Ministe- tomvrie 1899, pag. 827, vol. II, precum ii Re-
gulamentul de administratie i politie minierk
rului de Finante. din 10 Octoms rie 190G, la pag. 931 vol. III IV.
www.digibuc.ro
 1 lanuarie 1933
bricii *i inlocuitorii lor, in condi-
ditiile stabilite de legea minelor1).
19. Fabricantii i reprezen-
tantii lor legali sunt obligati sà
faca declaratiuni zilnice de ma-
teriile prime introduse in fabrici,
de trecerea titeiului la distilare,
de rezultatele distilatiunii, pre-
cum 5i de mice operatiuni de ra-
fmare, stornare, rectificare, cra-
kare etc., care s'ar face asupra
procluselor rezultate.
De asemenea sunt obligati sg
declare toate cantitatile de orice
fel de produse ce se scot din fa-
bricil, oricare ar fi destinatia lor,
combustibilul intrebuintat, pre-
cum *i cantiatile de produse a-
flate zilnic in instalatii *i orice
fel de rezervoare.
Ei rdspund de exactitatea de-
claratiunilor date.
Acestea vor fi inscrise in regi-
stre parafate *i sigilate de admi-
nistratia financiard, iar fabri-
cantii sunt datori sg le pung là
dispozitia organelor de control
la cerere.
Fabricantii sunt datori sg, ma-
inteze lunar extrase detailate
din registrele prevraute la ali-
neatul precedent, administratiei
financiare , Ministerului de Fi-
nante i Ministerului de Indu-
strie *i Cornell.
Declaratiunile se vor da ma-
jute de a incepe efectuarea ope-
ratiunilor, In conditiunile stabi-
lite prin regulamentul legii de
fatg.
20. Fabricantii raspund de
toate produsele aflate in cuprin-
sul fabricii i trebue sà ia mg-
suri de pazg, atat in timpul zilei,
cat *i in timpul noptii.
Orice lipsuri ce ar proveni din
alte cauze deceit acele de fortg
majorg, privesc pe fabricant,
fiind raspunzgtor de taxele afe-
rente cuvenite Statului.
1) A se vedea Legea minelor, din 28 Martie
1929, la pag. 282, vol. XVII, cu modificarea din
9 Ianuarie 1930, pag. 45, vol. XVIII i 20 Apri-
lie 1932, pag. 353, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 19-24]
21. Produsele petrolifere nu
pot fi sub niciun motiv depozi-
tate In afarg de cuprinsul fabri-
cii *i orice produse aflate in in-
teriorul imprejmuirii fabricii se
considerg ca facand parte efec-
tiv din depozitul ei i la punerea
in consumatie se vor taxa, indi-
ferent de provenienta kr, cu ex-
ceptiunea depozitelor destinate
exportului, situate la statiunile
de pompare ale concluctelor Sta-
tului sau punctele vamale.
22. Fabricantii sunt liberi a
face, In conditiunile legii de fata,
mice operatiuni de fabricatie,
cu exceptia storngrilor, pentru
care sunt obligati a avea autori-
zatie specialg din partea Mini-
sterului de Finante.
23. Fabricantii nu pot depo-
zita In cuprinsul fabricii produ-
sele taxate, algturi de allele pen-
tru care nu s'ar fi plgtit taxele
legale, afarg, de cele aflate In
curs de expeditie, care vor fi
puse sub supravegherea agenti-
lor fiscali.
24. Fabricile de petrol *i sta-
tiile de gazoling *i de desbenzi-
narea titeiului sunt obligate
instaleze aparatele de con-
trol, pe care le va stabili Mini-
sterul de Finante, atat pentru
materia prima, cat i pentru de-
rivate.
De asemenea vor trebui sti po-
seadg aparate Engler pentru dis-
tilarea fractionarg.
Aparat Abel Pensky pentru de-
terminarea punctului de infla-
mabilitate.
Areometre pentru constatarea
densitgtii produselor i tabele de
reductiuni necesare.
Bascule pentru cantgrirea pro-
duselor.
Fabricantii sunt datori sg, in-
troclucg in fabricg, toate modi-
ficarile tehnice cerute in vede-
rea asigurgrii controlului. In
caz de refuz se va interzice
functionarea fabricii.
[Art. 25-291 1 lanuarie 1933
25. Fabricantii sunt datori a
pune la clispozitia controlorilor
tehnici i agentilor de control,
chiar in localul fabricii, bi-
rouri si locuinte corespunzg-
toare, compuse pentru fiecare
(lin cel putin cloud camere de lo-
cult si bucgAdrie.
26. Arendarea fabricilor de
petrol si a depozitelor de tranzit,
este permisil cu autorizatia Mi-
nisterului de Finante.
Nu vor putea fi arendasi deal
numai societrttile anonime con-
stituite conform codului comer-
cial si supusii români care nu
vor fi suferit nicio condamnare
la vreo pedeapsrt infamantd.
Subarendgrile sunt interzise.
Proprietarul fabricii si al de-
pozitului râmâne rdspunzator
fatä de minister, pentru orice in-
fractiune la legea de fat:a si re-
gulamentul ei, indiferent dacd
proprietarul exploateaza fabrica
sau depozitul singur, ori prin a-
rendas.
27. Fabricile de petrol film in-
stalatiuni complete pentru pre-
lucrarea produselor lor vor cere
autorizatia specialrt din partea
Ministerului de Finante, färg, de
care ele nu vor putea transporta
spre prelucrare produsele semi-
fabricate la alte fabrici de pe-
trol.
28. Fiecare transport de pro-
duse petrolifere va fi insotit de
un act de libel% circulatie.
Cilräusii care vor efectua tran-
sporturi de produse petrolifere
In mod obisnuit si care au o a-
semenea ocupatie, vor trebui sà
poseadrt autorizatie de cdräusie
eliberatd de Ministerul de Fi-
nante.
Autoritrttile publice sunt scu-
tite de autorizatia de cdrusie.
CAPITOLUL 11
Taxele perceperea /or
29. Produsele petrolifere pre-
vrtzute In legea de fatrt si care din 21 Martie 1920, pag. 276, vol. IX X.
www.digibuc.ro
8
sunt destinate consumului in-
tern, sunt supuse la urmiltoarele
taxe de consumatie ce vor intra
in vigoare cu incepere dela data
publicgrii legii in Monitorul Ofi-
cial:
a) Gazolina si benzinele cu
densitatea Ong, la 0,785, lei 6 de
kg;
b) Petrolul usor special, cu
densitatea 0,786 0,804, care la a-
paratul Engler distilà peste 850/o
pang. la 200° C, lei 6 de kg;
c) Petrolul lampant, rafinat
sau distilat cu densitatea 0,805
0,830 si care la aparatul Engler
distila peste 850/o pang. la 280° C,
lei 1,50 de kg ');
d) Benzina usoarrt clenaturatk
cu densitatea 0,725 0,740, intre-
buintata ca disolvant in indu-
stria indigená, lei 1,50 kg, ben-
zina grea denaturatrt, cu densi-
tatea 0,760 0,785, cu 1 leu de kg
si petrolul usor special denatu-
rat, cu densitatea 0,786-0,804, cu
1,50 lei de kg;
e) Motorina (posletele), cu den-
sitatea 0,831-0,900, lei 1,50 de
kg;
f) Scursorile petrolifere, cap-
tate in jurul fabricilor de petro-
leu, lei 1,50 de kg;
g) Orice combustibil special
produs, fie direct din distilatie,
fie prin amestec de pg.curà cu
motoring., in proportie de maxi-
mum 400/o motoring., a cilrui den-
sitate este de cel putin 0,870 la +
15°, vetscozitatea la 50° C., de cel
putin 1,70 Engler, cu o tolerantä
in minus de 0,2, lei 0,25 de kg;
Uleiurile minerale, cu den-
site tea 0,901-0,980, lei 10 de kg;
i) Parafina si stearina, lei 15
de kg;
j) Pácura (rg.masite), lei 0,20
de kg;
k) Scursori petrolifere, titeiul
degradat, captate in regiunile de
exploatarea titeiului, lei 0,05 de
kg;
1) Pentru coneumul electric, a se vedea Legea
9 1 lanuarle 1933
30. Nu se pot scoate din fa-
brici produse netaxate pentru
consuniul intern.
Taxele de consumatie asupra
produselor petrolifere sunt dato-
rate din momentul ridicânii lor
dela locul de productie.
Taxele se plitesc la admini-
stratia financiarrt anticipat ei
treptat cu punerea in cousuma-
tie a produselor.
Taxele pentru consumul in-
tern se percep atilt la produsele
indigene la ieeirea Ion din fa-
brici, cât si la produsele impor-
ta te, la intrarea lor in tará.
Perceperea taxelor de consu-
matie, asupra produselor petro-
lifere importate se face de cittre
birourile va male.
Agentii fiscului sunt datori sä
elibereze acte de liberit circula-
tie, ce se vor stabili prin regula-
ment, contra recipisei de plata
ta xelor.
Efectuarea de transporturi de
produse petrolifere din fabrici
sau depozitele de transit, fririt ca
a cestea sii fie insotite de a ctele
de liberrt circulatie, sau dacrt ci-
rAtieul nu posedrt autorizatie de
Oträueie atrag milsura seche-
strilrii imddiate a procluselor
care se transportrt ei a mijloa-
celor de transport.
Daci ulterior se va dovedi ci
taxele au fost plitite legal pen-
tru produsele care se transporti
ei ci numai din nebrigare de
seami actele de liberit circulatie
nu insoteau transportul, fabrica
expeditoare se va amenda cu lei
25.000.
Totdeodatrt se va retrage auto-
rizatia de ciráueie acelora care
au efectuat transportul neinsotit
de actele de liberi circulatie.
Agentii fiscului, care se vor
face vinovati de neeliberarea ac-
telor de liberi circulatie, vor fi
suspendati din serviciu, pe timp
de 6 luni.
Agentul fiscului, al locului de
(lestinatie al transportului, care
www.digibuc.ro
(Art. 30-31]
va permite intrarea produselor
in depozitul de transit firit ca
in prealabil sit fi dresat proces-
verbal pentru constatarea sosirii
transportului, va fi pedepsit cu
destituirea, find a fi supus avi-
zului comisiei de disciplini, prin
derogare dela legea statutului
functionarilor publici.
Oricine va efectua transpor-
turi de produse petrolifere clela
fabrici sau depozite de transit,
trtri si poseacli autorizatia de
carAusie, se va pedepsi cu a,
menda de 50.000 lei. Totdeodatà
se vor confisca mijloacele de
transport de procluse petrolifere.
31. At:A biletele de liberi cir
culatie, cit si procesele-verbale
de transport sau export vor tre-
bui sit contini urrnitoarele date:
a) Numele fabricii de prove-
nientri;
b) Anul, luna, ziva ora ie-
sirii produselor din fabrici;
e) Cantitatea si felul produsu-
lui pe densitriti;
d) Felul ei capacitatea vaselor
in care se face transportul;
e) Mijloacele de transport ei
ruta ce va urma transportul;
f) Numele .si adresa destinata-
rului.
In biletele de liberrt circulatie
se va arAta in plus autoritatea
ce a eliberat biletul si nurnilrul
recepisei de plata taxelor, iar in
procesele-verbale de transport
sau export se va mentiona. nu-
milrul ordinului de aprobare.
Aceste acte sunt valabile nu-
mai dacit sunt semnate de con-
trolorii tehnici si contrasemnate
de agentul de control respectiv.
Sdtenii din regiunile petroli-
fere, care in mod obienuit fac
transporturi ori cornert ambu-
lant de produse petrolifere, vor
pliti taxele previzute de aceasti
lege, la perceptiile fiscale respec-
tive, in cazul cAnd aceste pro-
duse nu provin din sursele, de-
pozitele sau fabricile care au a-
genti fiscali speciali (agenti de
[Art. 32-37] 1 lanuarle 1933
control pentru asemenea taxAri
hicas:ari.
Biletele de libera circulatie
procesele-verbale de transport
pentru acesti säteni nu vor con-
tine mentiunea rutei de trans-
port si numele ori adresa desti-
natarului, decat in cazul child
ele vor fi precis cunoscute si in-
dicate in momentul emiterii ace-
stor bilete de liberrt circulatiune.
32. Nimeni si sub niciun mo-
tiv nu poate schimba destinatia
transporturilor de produse ne-
taxate sau taxate partial, ce sunt
mentionate in actele de liberá
circulatie sau procesele-verbale
de transport sau export, decal
In cazuri exceptionale si atunci
numai cu aprobarea in prealabil
a Ministerului de Finante, ce va
trebui anexatrt in original la
foile de drum.
Transport atori i sau expedi-
torii particulari sau functio-
narii dela institutiile publice de
transport, care transporth pro-
duse petrolifere fuírS. actele men-
tionate In art. 30, sau schimbh,
ruta sau destinatia, mentionate
in actele ce trebuesc sà inso-
teasch transportul, vor fi pedep-
siti:
Transportatorii sau expedi-
toril particulari, Impreunil cu
proprietarii produselor, cu a-
menda de 25 ori valoarea taxelor
de consumatie aferente produse-
lor, iar functionarii publici vor
fi deferiti instantelor in drept
pentru a fi destituiti imediat din
serviciu.
33. Transporturile de produse
petrolifere iesite din fabrici se
fac, din punct de vedere al ta-
xelor, pe riscul si rhspunderea
fabricantilor, oricare ar fi desti-
natia ce li s'ar da.
34. Lipsurile constatate la pro-
dusele petrolifere in depozitul
fabricii, cum si lipsurile consta-
tate la produsele transportate la agentul fiscului este obligat sh
depozitele de transit,. precum elibereze pentru fiecare trans-
cele constatate la gazolina trans-port actele de circulatie prevh-
www.digibuc.ro
10
portath in fabricile de petrol,
se acordii, ca scrtzámänt legal,
dach nu trec de 2 la sutil pentru
primele clourt cazuri si de I la
pentru gazolinh.
Lipsurile care tree peste cotele
admise mai sus se taxeazá ime-
diat in sarcina fabricii sau sta-
tiei expeditoare. Orice lipsuri
constatate la sosirea produselor
petrolifere, transportate intre fa-
brici, cad in sarcina fabricilor
expeditoare si se taxeazil in con-
t ul lor.
Dach lipsurile constatate In
depozitele fabricilor vor intrece
cota de 5wo, fabricile vor fi amen-
date cu de trei ori taxele de con-
sumatie, socotite la cantitatea
care va trece de aceastrt coth.
In caz de recidivrt, ministerul
va putea, pe Ihngh aplicarea
amenzii, sit retragh autorizatia
de functionare a fabricii.
35. Lipsurile provocate de
forth majorh: foc, inundatie etc.,
se acordh, ca schzilmânt fortuit,
dach se aduc imediat la cunos-
tinta organelor de control ale
fabricilor expeclitoare, precum si
administratiei financiare respec-
tive, in interval de 24 ore de
când administratia fabricii a
luat cunostinth de ele i numai
dupii cercetrtrile oficiale fiicute,
atät de organele fiscale si admi-
nistrative, cht si de cele ce efec-
tueazá transportul.
Asupra aprobárii schzäminte-
Ion fortuite statueazrt numai Mi-
nisterul de Finante.
36. Fabricantii sau reprezen-
tantii lor legali, care voesc sh
scoath procluse petrolifere, sunt
datori sä dea in prealabil agen-
tului insiircinat cu contrblul o
declaratie scrish, care SA cu-
prindrt toate datele enumárate la
art. 31 din prezenta lege.
37. Pe baza declaratiunii pre-
vrautil la articolul precedent,
11
zute in prezenta lege. Liberarea
actelor ile liberd circulatie se va
face in baza recipisei de plata
ta xelor.
Becipisele de plata taxelor se
vor inainta deodatil cu contul
lunar administratiei financiare
respective.
38. Produsele petrolifere pot
fi transportate in creditare de
taxe, intre fabricile de petroleu,
pentru prelucrare sau dela fa-
brici la depozitele de transit, in
N ederea exportului.
In aceste cazuri vor trebui sg
prealabil autorizatia Mi-
nisterului de Finante.
Produsele transportate In cre-
ditare de taxe intre fabrici sau
la depozitele .de transit, vor fi
insotite de un proces-verbal in
care se va indica pe lângg nu-
mgrul autorizatiei Ministerului:
a Nurnele fabricii de prove-
n ientg;
by Anul, luna si ziva ie$irii
produsului din fabrica;
Cantitatea si felul produ-
sului pe densitati;
d) Felul $i capacitatea vaselor
in care se face transportul;
Mijloacele de transport, $i
Numele $i adresa destinata-
rului.
Procesele-verbale de transport
vor fi semnate de cgtre agentii
de control $i contra-semnate de
ciltre fabricant. Ele vor fi tim
brate In conformitate cu dispo-
zitiunile prevrizute la art. 4, § 10
din legea timbrului.
39. Taxele pe motoring $i pe-
trol distilat, in prealabil dena-
turate, precum i acelea asupra
uleiurilor $i scursorilor de tot
felul, necesare tractoarelor agri-
cole, motoarelor exploatatiuni-
lor agricole $i morilor mici si
tgrAne$ti, care macing cu vamg
(oium), se reduc la jumgtatea
taxelor prevgzute la art. 291).
Pentru morile tirinesti, a se vedea sou-
tirea de impozit a eitrei de Osumi, priu Legea
din 8 Aprilie 1933, la ordinea eronologici In
arest volum.
www.digibuc.ro
1 lanuarie 1933 [Art. 38-45J
40. Produsele petrolifere, efec-
tiv exportate, nu sunt supuse la
plata taxelor de consumatie.
CAPITOLUL III
Dencduroreo produselor petrolifere
41. Benzina grea care se
acordà pentru actionarea motoa-
relor intrebuintate in industrie
si agriculturg si drept combus-
tibil in industrie, se va denatura
cu sudan sau ceruzol, care in
prealabil se va analiza pentru a
se stabili dacg face denaturarea
completg, adicà dacil este so-
lubil.
Proportia va fi de un gram
sudan sau ceruzol la 100 kg
benzing.
42. Motorina cum $i petrolul
distilat necesare tractoarelor
agricole, motoarelor exploatatiu-
nilor agricole $i morilor mici $i
targne$ti, care macing numai cu
vamg (oium) se vor denatura:
a) Motorina cu pácurg, in pro-
portie de 250 gr. pacurit la 100
kg motoring;
b) Petrolul distilat va fi colo-
rat cu ceruzol (colorant verde),
in proportie de un gr. ceruzol la
100 gr. petrol.
43. Denaturgrile se vor face
de un organ de control, desem-
nat de Ministerul Finantelor sau
de administratia financial* a-
sistat de controlorul tehnic
agentul de control al fabricii
respective.
44. Produsele denaturate nu
se pot intrebuinta ca materie
primg, din care srt se fabrice alte
produse.
Ele nu pot fi scoase din fabrici
decat dacg sunt complet denatu-
rate, astfel cum se prevede in
articolele precedente.
45. Amestecul de produse pe-
trolifere, pentru consumul in-
tern, este cu desilvâxsire oprit,
atilt in fabrici cât i la depozite,
In afarg de amestecul pdcurei cu
inotoring in fabrici, pentru ob-
[Art. 46-511 1 lanuarle 1933
tinerea combustibilului special
prevAzut la art. 2, alin. 11 *i
art. 29, lit. g.
46. Benzina grea denaturatà
se acorclrt pentru a servi ca fort&
motrice la actionarea motoare-
lor.
Autorizatiuni pentru scoaterea
din fabrici a benzinei denaturate
se dAu de critre administratiile
financiare.
47. Produsele denaturate se
acordri numai acelora care se
vor constata cà posedá motoare,
tinAndu-se seam& de forta in cai
putere *i de consumul lunar al
motorului.
48. Posesorii de motoare nu
pot intrebuinta pentru actiona-
rea acestor motoare decat pro-
duse taxate denaturate sau ne-
denaturate, in niciun caz insrt
scursori petrolifere sau titei de-
gradat.
CAPITOLUL IV
Exporful produselor pefrolifere
49. Exportul produselor petro-
lifere se face de crttre adminis
tratia fabricilor in baza unui
ordin special al Ministerului de
Finante.
Exportul se face, fie direct din
fabrici, fie din depozitele de
transit.
Administratia fabricii, care
dore*te a face export de produse
petrolifere, va inainta o cerere
Ministerului de Finante, in care
va ardta cantitätile *i felul pro-
duselor de densitáti, fabrica sau
depozitul de transit de unde vine
pro(Iusul, mijloacele de trans-
port cu ruta respeetivä *i punc-
tul vamal prin care se face
transportul.
Fiecare transport de produse
ce se face In vederea exportului
va fi insotit pe langl procesul-
verbal de export, eliberat de
agentul fiscal al fabricii expedi-
toare, *i de buletinele de analiza
produselor ce se exportrt.
www.digibuc.ro
12
In procesele-verbale de export
se va arAta pe langä numbrul
autorizatiei de export a Ministe-
rului:
a) Numele fabricii sau depozi-
tului de provenientä;
b) Anul, luna *i ziva efecturirii
exportului;
e) Cantitatea *i felul produ-
sului pe clensitate;
d) Felul vaselor In care se face
exportul produsului;
e) Mijloacele de export, *i
f) Numele (Lestinatarului *i
tara de destinatie.
Procesele-verbale de export
v or fi semnate de agentul de
control *i contrasemnate de fa-
bricant. Ele se vor intocmi in
dublu exemplar ca *i declara-
tiunile vamale prevrtzute de art.
79 din legea generalrt a vri-
milor 1).
Procesele-verbale de export
se vor Umbra in conformitate cu
dispozitiunile previlzute la art. 4,
§ 10 din legea timbrului.
50. Ministerul de Finante
poate acorda, cu aprobarea Mi-
nisterului Industriei *i Comer-
lului, numai fabricilor de petrol
*i organizatiunilor de desfacere
ale Societrttilor de petrol, auto-
rizatii pentru infiintarea de de-
pozite de transit, spre a servi in
scopul depoziatrii produselor ex-
pediate din fabrici, in vederea
exclusivá a exportului *i a apro-
vizionririlor vaselor cu combus-
tibilul de bord.
La punctele de frontierá auto-
rizatiunea pentru infiintarda de
noi depozite (le transit nu se
poate acorda deck fabricilor de
petrol, dacrt Statul nu poseda re-
zervoare cu capacitAti suficiente.
Statul are dreptul de a con-
strui el insu*i depozitele cerute,
rilmânând a se pronunta In
a cest sens cel mult 3 luni dela
depunerea cererii.
51. Transporturile de produse
1) A se vedea Legea generalit a viimilor din 13
Aprilie 1933 in acest volum.
13 1 lanuarie 1933
petrolifere ce se fac pe rutele
unde existä conducte ale Statu-
lui, pentru transportat asemenea
produse, se vor face numai prin
acest mijloc de transport.
In cazuri exceptionale trans-
porturile se vor putea face $i cu
alte mijloace, ins& fabricantul
trebue s obtinrt si sà prezinte
Ministerului de Finante autori-
zatia necesarâ liberata de direc-
tiunea conductelor de petrol ale
Statului.
52. Punerea in consumatie in
tara, sub orice form& a produ-
selor petrolifere, primite si in-
magazinate in depozitele de
transit, este absolut interzisg.
53. Exportarea efectivá a pro-
duselor petrolifere se va justifica
de catre fabrica sau societatea
exportatoare, cu declaratiile de
export ale punctului vamal la
care s'au indeplinit fomalitatile
de export si cu procesul-verbal
de export previtzut la art. 49,
certificat de punctul vamal res-
pectiv, in decursul unei luni
dela data ies,inii produselor din
fabricri sau din depozitul de
transit.
In cazul cand transportul, in
vederea exportului, s'a primit in
depozitele de transit, agentul fis-
cului al depozitului este obligat
a cornunica imediat agentului
fiscal al fabricii expeditoare
cantitâtile primite pe densitäti.
Acesta primind comunicarea, va
lua notii provizorie, iar descär-
carea definitiv6 a scriptelor se
va face numai pe baza aprobilrii
datrt de Ministerul de Finante.
54. Constatandu-se in mod
cent, de organele Ministerului de
Finante, ca produsele petrolifere
expediate din fabrica i desti-
nate exportului au fost distruse
in vreun accident de C. F. R. sau
de alte elemente de fortá ma-
jora, inainte de a fi ie$it din tarü,
aceste produse vor fi conside-
rate, cu aprobarea Ministerului tarea
de Finante, ca exportate si ca 1922, la pa... 321, vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
[Art. 52-56j
atare scutite de taxele de consu-
matie aferente.
Când cazul de forta majorA
nu va putea fi dovedit fabri-
cantul va fi supus la plata taxe-
lor de consumatie pentru canti-
tatea de produse care va lipsi.
In cazul când se va dovedi cá
produsele lips6, au fost puse in
circulatie fabricantii vor fi su-
pusi la plata unei amenzi egald
cu de 25 ori valoarea taxelor de
consumatie sustrase.
Functionarii publici, care vor
da concursul lor la sAvarsirea
infractiunii de mai sus, vor fi
destituiti.
CAP1TOLUL V
Depozife penfru desfacerea
produselor pefroldere
55. Pentru desfacerea in con-
sumul intern a procluselor pe-
trolifere, atât nedenaturate cat
si denaturate, Ministerul de Fi-
nante va putea acorda autori-
zatii de infiintare de depozite cu
o capacitate de depozitare dela
10.000 kg in sus, luand in prea-
labil ii avizul Ministerului In-
dustriei, Ministerului Srmi UAW
primAriei locale, care sunt
obligate a rdspunde in termen
de 15 zile.
Depozitul trebue sti fie instalat
inteun imobil separat, la o dis-
tantil de cel putin 500 rn de fa-
bricile de petrol, care distanta
se va socoti dela marginea im-
prejrnuirii fabricii ').
Autorizatiile eliberate se vor
comunica si Ministerului de In-
dustrie si Comert.
56. Este interzis depozitelor
de a avea mice fel de legâturi
de conclucte cu fabrici sau con-
ducte de legilturil intre rezer-
voarele sale aflate in depozit, in
care depoziteazd atât produsele
I) A se vedea Regulameatul pentru depozi-
Ii vilnzarea petrolului din 2 Septenivrie
[Art. 57-631 1 lanuarie 1933
nedenaturate cat *i cele denatu-
rate.
Depozitele pentru produse de-
naturate vor trebui sä poseadg.
vase in capacitate total& de cel
putin 10.000 kg; fiecare vas nu
va putea fi mai mic de 2.500 kg
capacitate.
57. Depozitele de mice fel vor
trebui sh poseadri toate apara-
tele necesare pentru mrisurá-
tori, pentru luarea densiatii 5i
de distilatie fractionatd, tabele
de capacitatea rezervoarelor cal-
culate pe cm. ,5i planurile rezer-
voarelor; planurile 5i tabelele
vor fi verificate .5i vizate de or-
ganele de inspectie *i control
fiscal.
Celor care nu se vor conforma
li se va inchide depozitul.
58. Depozitarii de produse pe-
trolifere pentru consumul intern
sunt obligati srt tiná registre vi-
zate de Ministerul Finantelor, in
care vor inscrie toate operatiu-
nile de intriiri 5i ie5iri din de-
pozit, pe fiecare proclus in parte.
Ei sunt obligati sri justifice, la
cererea organelor fiscale, plata
taxelor la produsele introduse in
depozitele lor, cu dovada data-
*atá dela biletele de liberg. cir-
culatie care au insotit transpor-
turile.
Produsele pentru care nu se
dovede5te plata taxelor vor fi
considerate ca sustrase dela
plata taxelor, depozitarii amen-
dându-se cu de trei ori taxele
sustrase.
In caz de recidiva, in afarri de
arnendrt, Ministerul va putea in-
chide depozitul.
59. Produsele denaturate nu
se pot elibera din depozite deck
numai acelora ce au autorizatia
Ministerului de Finante.
Autorizatiile astfel eliberate-
vor fi vizate anual pentru sta-
bilirea cantitiitii 5i dreptului de
beneficiar, de crttre Camerele de
Agriculturá, cele pentru tractoa-
rele agricole 5i motoarele exploa-
www.digibuc.ro
14
tatiunilor agricole .5i de atre
Asociatia generald a micilor mo-
rari din România, prin organi-
zatiunile sale judetene sau dele-
gatii sái, cele pentru morile miei
5i tilrrinesti care macinil cu
\remit (oium).
60. Cei crtrora li se acordrt
produse denaturate nu pot sub
niciun motiv da altá intrebuin-
tare acelor produse deal aceea
pentru care li s'a acordat.
61. Depozitarii de produse de-
naturate pot vinde din acela5i
depozit 5i produse nedenaturate.
In acest caz vor trebui sri de-
purirt Ministerului de Finante,
planuri 5i tabele de capacitate
pentru rezervoarele in care se
depoziteaz6 aceste produse 5i 0-
tinrt in registru partidrt separatá
de aceste produse.
CAPITOLUL VI
Organizarea ;i functionarea
serviciului de control
62. Controlul tehnic 5i fiscal
al fabricilor de petrol, statiilor
de gazolinh 5i de desbenzinarea
titeiului 5i a depozitelor de des-
facerea produselor de petrol, de
orice fel, precum 5i controlul in
curs de transport se fac de or-
ganele de inspectie si control ale
Alinisterului de Finante, care le
pot vizita *i cerceta atat in tim-
pul zilei, cât 5i in timpul noptii.
Acest control este deosebit de
controlul prevrizut de legea mi-
nelor, care se va face prin orga-
nele speciale ale Ministerului de
Industrie 5i Cornell, 5i care sunt
datoare de asemenea 86, semna-
leze imediat orice nereguli con-
statate 5i Ministerului de Fi-
n ante.
63. Pentru asigurarea unui
control permanent al tuturor
operatiunilor din fabrici va
functiona pe lángá fiecare fa-
bricá sau mai multi con-
trolori tehnici $i agenti de con-
trol.
15 1 lanuarie 1933 [Art. 64-701

64. In fabricile prevazute de Controlul la aceste fabrici se

art. 6 *i 7, la punctele a *i b, va face dupa acelea*i norme ca
controlul se va exercita: *i cele prevrtzute in articolul pre-
a) Asupra cantitatii i cali- cedent.
ugh materiei prime introduse in 66. In afara de controlul teh-
fabria; nic exercitat de personalul de
b) Asupra tuturor operatiuni- inspectie control special al Mi-
E5i
lor de fabricatie, rafinare, cra- nisterului de Finante, controlul
kare, stornare etc.; in fabrici se mai face in mod
c) Asupra tuturor produselor obligatoriu de dare administra-
ie*ite din fabrici, torii financiari personal, cum
d) Asupra lucrárilor de birou. de dare controlorii financiari
In acest scop, la. aceste fabrici sau fiscali, verificarile lor in-
vor functiona ate unul sau mai dreptandu-se in special asupra
multi controlori tehnici, licen- scriptelor fabricilor *i asupra
tiati in chimie sau fizico-chimie. modului cum a gentii de control
care vor face controlul asupra i*i indeplinesc serviciul.
inateriei prime *i verificarea tu- 67. Agentii fiscului sunt in
turor operatiunilor de fabricare, drept a lua orice masuri de si-
stabilind prin procese-verbale gurantá pentru a impiedeca
cantitatile de produse rezultate. scoaterea din fabrici a produse-
De asemenea controlorii teh- lor mai inainte de lichidarea
nici vor controla in mod perma- drepturilor cuvenite fiscului, pu-
nent, calitatea *i cantitatea pro- tand cere oricand concursul au-
duselor ce ies din fabrici. sem- toritiltilor comunale si adminis-
nand tichetele de cântrtrirea trative pentru interesul serviciu-
produselor *i actelor de calitatea lui, care sunt obligate a-1 da.
felul procluselor. 68. Orice fabrica de petrol *i
Fabricantii sunt obligati a mice depozit de produse petro-
pune la dispozitia controlorilor lifere, trebuesc imprejmuite cu
tehnici, laboratoarele si apara- un gard sau zid solid, de 3 m
tele pentru determinarile ce ar inältime fabricile *i 2 metri de-
avea nevoie in vederea stabilirii pozitele, care nu vor avea cleat
datelor de mai sus. o singur5, poarta pentru intrarea
Inregistrarea tutu ror operatiu- ie*irea produselor *i a lucr5.-
nilor, a taxilrilor *i intocmirii torilor *i a personalului intre-
actelor de transport, se va face prinderii, deosebit de poarta de
de catre agentii de control, sub legatur5 cu calea ferat5..
directa supraveghere a controlo- 69. Produsele petrolifere nu
rilor tehnici. se pot scoate din fabrici in in-
Inregistrarea operatiunilor nu tervalul dela 1 Aprilie pan5; la 31
se va face de atre ace*ti agenti, Octomvrie, inainte de ora 5 *i
dealt pe baza declaratiunilor frt- duprt ora 20; iar in intervalul
cute de fabricanti *i verificate dela 1 Noemvrie *i pan5, la 31
efectiv de controlorii tehnici ce Martie, inainte de ora 7 *i dupa
sunt obligati a certifica exacti- ora 18.
tatea lor. 70. Asigurarea *i supraveghe-
65. In fabricile de petrol pre- rea unui control continuu *i efi-
vazute de art. 6, lit. c s,i art. 9, cace asupra tuturor produselor
controlul se poate exercita *i nu- petrolifere se face pe lânga or-
mai de agentii de control, care ganele mentionate in articolele
insil vor fi controlati inopinat precedente, de critre Garda Fi-
*i cat mai des de organele supe- nanciara pendinte de Ministerul
rioare de control. de Finante.
www.digibuc.ro
[Art. 71-77] 1 lanuarie 1933
Garda Financiarg va func-
Vona conform regulamentului ei
special.
In deosebi, in atributiunile
Garzii Financiare intra in pri-
mul rand controlul si suprave-
gherea produselor iesite din fa-
brici i depozite, In timpul trans-
porturilor. Acest control se face
la inträrile In orase i Incruci-
sari de drumuri si de catre pg-
zitorii regionali.
71. Orice transport de produse
petrolifere iesite din fabrici sau
depozite va putea fi oprit de
agentii fiscali i ai Gärzii Fi-
nanciare sau administrativi,
pentru a se cerceta dacg trans-
porturile sunt insotite de actele
de circulatie legate, eliberate de
..organele in drept, din care sg, se
constate asigurarea drepturilor
Statului si dacit transportul ur-
meazg ruta indicath in actele de
circulatie.
72. Intreprinderile publice sau
particulare care transportg pro-
duse petrolifere de mice fel cu
orice destinatie si prin mice
mijloace de transport, sunt da-
toare a tine registre in regulg,
din care sä se poatà constata
numele expeditorului si al desti-
natarului, cantitatea si calitatea
felului de produs, destinatia
rut a.
Ele sunt datoare a trimete
còpii exacte de pe aceste regis-
tre, la 1 si 15 ale fiecgrei luni,
a dministratiei financiare a jude-
tului de care depinde fabrica
expeditoare.
Ele nu pot schimba, farà apro-
barea Ministerului de Finante,
data in prealabil, in niciun caz
si sub niciun motiv, ruta si des-
tinatia produselor mentionate in
actele de circulatie ce insotese
transportul.
73. Constatarea infractiunilor,
precum si controlul si luarea
probelor produselor petrolifere
se fac de:
1. Inspectorii generali, inspec-
www.digibuc.ro
16
torii, administratorii financiari,
subinspectorii si controlorii de
orice fel ai Ministerului de Fi-
nante.
2. Garda Financiarg pang la
gradul de comisar inclusiv.
74. Inspectorii, controlorii,
sefii de garg si impiegatii de
miscare ai C. F. R. si inspectorii,
sefii i subsefii de regiuni, ingi-
nerii chimisti si sefii de depozite,
care functioneaza la conductele
de petrol ale Statului, In cazul
când, cu ocazia indircgrii sau
descarchrii produselor pe C. F.
R. sau conductele de petrol, pre-
cum si In timpul transporturilor
vor constata vreo infractiune la
legea de fatà sau regulamentul
ei, vor dresa procese-verbale de
cele constatate.
Aceste procese-verbale se vor
inainta Ministerului de Finante
si va putea fi folosit de organele
Ministerului la dresarea proce-
sului-verbal definitiv.
Dacg este cazul a se sechestra
sau confisca produse petrolifere
sau mijloace de transport, func-
tionarii de mai sus ai C. F. R.
si conductelor de petrol vor in-
soti transportul pang la sediul
cel mai apropiat al autoritätii
fiscale sau vor anunta de ur-
gentuí aceste autorituí%i, dupg
cum va fi posibil.
75. Functionarii comunali si
jucleteni, organele politienesti
ale politiei judiciare de toate
gradele, precum i cele ale cor-
purilor de jandarmi i grgni-
ceri, C. F. R., N. F. R., C. P. S.
si C. A. M., sunt obligati sá dea
concursul Ion la aplicarea pre-
zentei legi si sg semnaleze au-
toritatilor competinte mice aba-
teri de lege ce ar constata.
76. Controlul se poate face In
mice zi si la orice ord din zi sau
din noapte.
77. In caz de anchetti pentru
nereguli organele superioare ale
Ministerului de Finante pot cer-
ceta, in afarg de facturile si re-
17
gistrele fabricilor si depozitelor,
intreaga corespondentA relativa
la administrarea acestora, fiind
Insà ritspunzAtori de pästrarea
secretului actelor.
CAPITOLUL VII
Confraventiuni ;i soncjiuni
78. Constatarea contraventiu-
nilor la aceasta lege se face de
organele artitate la art. 73 prin
dresare de procese-verbale. In
caz cand au loc si confiscAri de
produse, procesul-verbal va fi
subscris si de proprietarul mar-
fil sau reprezentantul säu, cum
si de cardusi când contraventia
e doveditä in curs de transport.
DacA acestia nu vor sit sub-
scrie, procesul-verbal se va
semna de eel putin un martor,
cu mentiunea acestui refuz.
0 copie de pc procesul-verbal
de contraventie, certificatá de
agentul constatator, se va da si
proprietarului märfii confiscate
sau reprezentantului
Cand acesta va refuza primi-
rea copiei sau nu este de fat&
'se va face mentiunea pe acte.
Constatarea acestor contraven-
tiuni se poate face in orice zi
si la orice orá.
Proprietaril produselor petro-
lifere sunt raspunzatori baneste
de contraventiunile fiicute de
prepusii sau servitoiii lor.
79. Vase le sau rezervoarele cu
produse petrolifere confiscate
trebuesc sigilate sau plumbuite
de cdtre agenti, fatá fiind si pro-
prietarul, iar când acesta din
urmá lipseste sau nu voieste sá
ia parte, primarul sau inlocui-
torul situ In comunele rurale, se-
ful sectiei po].itienesti sau fnlo-
cuitorul sdu In comunele ur-
bane, va Indeplini aceastd, obli-
gatiune.
Ele pot fi date In pästrarea
unui custode sau contravenien- 81. Contra deciziunii aprobá-
tnlui, acestia rdspund de pro-
toare a Ministerului de Finante
dusele luate fn primire, sub contravenientul are drept de
www.digibuc.ro
C. Harnangiu, vol. XXI. 2.
tanuarie 1933 [Art. 78-81]
sanctiunile codului penal pen-
tru cazurile de sustragere de sub
sigiliu sau plumburi.
Märfurile confiscate pot fi 14-
sate in primire si la autoritatea
fiscala. cea mai apropiatd.
80. Procesele-verbale de con-
traventie dresate se vor Ina-
inta Ministerului de Finante sau
administratiei financiare respec-
tive, care le va fnainta Mini-
sterului de Finante pentru apro-
bare. Ministerul de Finante, pe
baza actelor de contraventie,
aplicá amenda i trimete in car-
cetarea instantelor penale pe cei
in cauzA in cazurile cand legea
prevede pedeapsa inchisorii. Ju-
decata penala n'are influent:a
asupra amenzii aplicate. In ca-
zurile dind legea prevede si pe-
deapsa disciplinarit pentru func-
tionarii publici, Ministerul va
interveni la instantele In drept
pentru aplicarea pedepsei disci-
plinare.
Deciziunea Ministerului de Fi-
nante, prin care se aprobá pro-
cesul verbal de contraventie, se
va comunica pàrii condamnate,
impreunil cu o copie de pe pro-
cesul-verbal, claca o asemenea
copie nu i s'a predat; comuni-
carea i se va face prin ingri-
jirea agentilor administrativi
sau agentilor fiscului, la domi-
ciliul contravenientului, dac6, va
avea un domiciliu real sau ales
in comuna in care s'a consta-
tat contraventiunea. In caz con-
trariu, deciziunea se va comu-
nica numai prin agentii admi-
nistrativi, conform dreptului
comun.
Deoclatá cu notificarea, in ca-
zul când contravenientul nu con-
semneazd suma, Ministerul de
Finante va lua orice mtisuri asi-
guratorii asupra oricdrei averi,
de (nice naturd, apartinând con-
t ravenientului.
[Art. 82-861
apel in termen de 15 zile dela
comunicare Ape lul se va face
la tribunalul locului unde s'a
comis contraventiunea. Ape lan-
tul este obligat ca prin petitia
de apel sá-si aleag& domiciliul
in orasul de resedintä a tribu-
nalului, sub pedeaps6 de nuli-
tate a apelului $i s& arate mo-
tivele de apel, precum
alilture la petitia de apel toate
actele de care se serveste, in
original sau in copie, in terme-
nul de apel. O copie de pe apel
si de pe actele mentionate mai
sus se vor trirnete administra-
tiei financiare odatA cu citatia.
Ministerul Finantelor va fi
prezentat de delegatul sAu sau
de administratorul financier.
Prezenta pàrtilor in instant&
acoperà lipsa de procedurd. Tri-
bunalul judecri urgent $i cu pre-
cildere asupra oricilror altor
cauze.
Tribunalul pronuntil sentinta
Mt% drept de opozitie.
82. Amenzile ramase defini-
tive se incaseaz& conform legii
de percepere *i urmárire a ve-
niturilor Statului 1).
Cei conclamnati la amenzi pen-
tru acela$i fapt rilspund solider
de plata lor.
83. Denuntatorul si constata-
torul au drept fiecare la chte
25% din amenda incasata. Din
sumele rezultate din
50% se vor vársa definitiv la
Stat, iar restul se va consemna
*i se va distribui la cererea ce-
lor In drept, drept prim& legahl.
Administratiile financiare vor
comunica Ministerului de Fi-
Dante sumele consemnate.
84. Contrafacerea sigiliilor *i
plumburilor aplicate de organele
Ministerului de Finante in fa-
brici, depozite sau vaselor si cis-
ternelor, se pedepseste ca $i con-
traf acerea sigiliilor Statului.
1) A se vedea Legea de percepere 3i urmirire a
veniturilor publice, din 13 Aprilie 1933 In acest
volum.
www.digibuc.ro
1 lanuarte 1933 18
85. Fabricantii $i depozitarii
care vor contraveni prima oar&
dispozitiunilor prevazute la ar-
ticolele: 4, 6, 7, 9, 10, 15, 27, 30,
alin. 1, 2 si 6; 35, 37, 43, 44, 48,
51, 55 din prezenta lege, se vor
pedepsi solider cu imputernicitii
lor, cu de 25 ori taxele de con-
sumatie aferente produselor sus-
trase dela plata integral& sau
partial& a taxelor de consume-
tie $i confiscarea unei cantitilti
de produse echivalentá cu aceea
cázutá in contraventie.
Deosebit de aceasta, Ministe-
rul de Finante dispune *i inchi-
derea fabricii sau depozitului pe
timp de un an.
Deca, in curs de un an cad
din nou In contraventie, fabrica
sau depozitul se va inchide pen-
tru totdeauna. Persoanele care
au s&viirsit aceste contraven-
tiuni vor fi trimese in fata tri-
bunalului corectional, dupe ce-
rerea fiscului, pentru a fi jude-
cate si in caz de vinovátie a fi
pedepsite cu inchisoare dela un
an la trei ani.
Functionarii publici dovediti
complici la sávarsirea acestor
contraventiuni, in vreunul din
cazurile mentionate, vor fi $i
destituiti.
86. Fabricantii *i depozitarii
care vor contraveni pentru
prima oard dispozitiunilor arti-
amenzi colelor: 2, 5, 11, 12, 14, 16, 17, 18,
19, 20, 22, 23, 24, 40, 41, 47, 50,
54, 57, alin. 1; 58, 59, 60 si 69 din
prezenta lege, se vor pedepsi so-
lider cu amenda de 10.000 lei, a
doua oará cu amenda de 50.000
lei si inchiderea fabricii sau de-
pozitului pe timp de 6 luni; iar
pentru a treia oar& cu amenda
de 100.000 lei, fabrica sau depo-
zitul inchizându-se definitiv.
Dec& s'au sustras si produse
dela plata integral& sau partial&
a taxelor de consumatie, in
afar& de aceste amenzi, se va
aplica si intreitul taxelor si con-
fiscarea unei cantitati de pro-
19 1 lanuarie 1933 [Art. 87-3]

duse egalil celei cAzute in con- care a legii de fatil, tinandu-se

traventie. seama de configuratia geogra-
87. Viciile de formit de care fictr, situatia economicA, de pu-
ar suferi unele procese-verbale terea contributivá a diferitelor
de contraventie dresate la pre- parti ale tärii, precum $i de or-
zenta lege nu pot atrage nuli- ganizarea administrativù. a OM.
tatea proceselor-verbale de con- 2. Regiunea de constatarea
traventie. impozitelor este condusá de un
In cazurile când instantele director regional.
judecatoresti in judecarea proce- Directorul regional al consta-
selor-verbale vor constata unele tarii are competenta ca, In li-
omisiuni de procedurb,, urmeazA mita legilor $i instructiunilor
a trimete dosarul organelor in de aplicare a lor, sil decidd in
drept, pentru completarea ace- toate chestiunile cu privire la
lor omisiuni, dupg care se va contributiuni directe, taxe de
judeca in fond. tirnbru, succesiuni, cifra de afa-
88. Dispozitiunile legii pentru ceri, spectacole $i automobile
infiintarea taxei de consuma- taxe de consumatie. El poartá
(iune asupra petroleului din 15 intreaga riispundere a consta-
Decemvrie 1899, cu modificárile tárii impozitelor $i a aplicdrii in
ei; ale legii pentru modificarea cele mai brine conditii a leglor
legii pentru infiinfarea taxei de si instructiunilor lor.
consumafie asupra petroleului Când necesitiltile vor impu-
din 23 Decemvrie 1929 $i ale legii ne-o, se vor putea infiinta in
pentru modificarea taxei de con- aceea$i regiune doua directiuni
suma(ie asupra produselor pe- regionale, una pentru impozite
trolifere si abrogarea legii pen- directe, alta pentru impozite in-
tru incurajarea intreprinderilor directe, pe cale de regulament.
producdtoare de Wei, publicatá 3. In exercitarea atributiuni-
in Monitorul Oficial Nr. 1 din lor sale, directorul regional al
1 Ianuarie 1932, sunt si ritmân constatarii impozitelor prime$te
abrogate. instructiuni dela Ministerul de
Finante, pe care e obligat a le
LEGE transmite organelor in subor-
pentru organizarea serviciilor exterioare dine, completate cu explicatiuni,
de constatare, percepere si control a in raport cu situatiunile locale.
impozitelor El are urmiltoarele atribu-
tiuni:
DIN 1 IANUARIE 1933 1) a) Supravegheazit intreg servi-
A. Serviciul de conslatare ciul de constatare al impozite-
lor din regiunea sa, fie personal,
Despre Directiunile regionale fie prin inspectorii de contribu-
1. Teritoriul tárii se imparte tiuni directe, de timbru i cifra
in regiuni de constatare a im- de afacen i de taxe de consu-
pozitelor. Capitala tarii for- matie ce-i are la dispozitie,
meazá o singurit regiune. De- fixând itinerarii de inspectie in
terminarea acestor regiuni se a$a fel, incat serviciile din re-
face prin regulamentul de apli- giunea sa sg, fie inspectate cel
Aceasti Lege s'a votat de Senat 5i Adu-
putin odatá pe an, iar cele mai
narea deputatilor in ledintele dela 19 ai 21 importante cel putin de clouä
Decemvrie 1932 ; s'a promulgat cu Decret Nr. ori pe an;
3.677 932 5i publicat in Montitorul p. r b) Primeste $i centralizeaei
Nr. 1 din 1 Ianuarie 1933. Ea abrogii. Cap. II
din Legea de organizare a Ministeruloi de Pi- debitele din regiunea sa ii mo-
nante din 23 Mai 1928, pag. 1119, vol. XVXVI. clificárile de cátre instan-
www.digibuc.ro
[Art. 4-61
tele legale sau pe cale adminis-
trativg, fiind obligat a le co-
munica Ministerului la sfârsitul
fiecgrei luni, specificate pe ad-
ministratii de constatare si arti-
eole. El se pronuntg i asupra
scgderii sumelor ce nu se mai
pot incasa, conform procedurii
dela art. 25 din legea contabili-
tätii publice;
c) Intruneste in fiecare lung
In consiliu pe toti inspectorii re-
giunii pentru examinarea in co-
mun a mersului general al lu-
crgrilor si tine in curent prin
rapoarte lunare directiile res-
pective din Minister de mersul
acelor lucrári, fgcând propuneri
cu privire la aplicarea legilor si
instructiunilor;
d) Conduce si se ocupg de
contenciosul i statistica din re-
giunea sa, urmäreste In de a-
proape procesele mai importante
aparg interesele fiscului in
fata Curtilor de Apel, raportând
imediat directiunilor respective
din Ministerul Finantelor;
e) Este ordonatorul secundar
pentru cheltuielile serviciului de
constatare ale regiunii, In limita
creditelor ce i se deleagg, con-
form legii asupra contabilitgtii
publice;
f) Este seful intregului perso-
nal de constatare al regiunii, pe
care D. supravegheazg, spre a se
asigura cg-si indeplineste punc-
tual obligatiunile ce are, Ii dg
note calificative pe baza avizului
Consiliului inspectorilor regiunii,
si-i poate aplica direct pedepse
in limitele legilor in vigoare.
4. Regiunea de constatare are
cloud servicii distincte:
1. Serviciul de constatare al
impozitelor directe,
2. Serviciul de constatare al
impozitelor indirecte, conduse
de câte un sef de serviciu asi-
milat cu seful de serviciu din
Minister. trnui oorp superior de inspectori speoiali ai Mi-
nisterului de Finante din 21 Decemvrie 1931,
Fiecare din aceste doug ser- la pag. 847, vol. XIX, abrogat.l. prin Legea din
vicii se subimparte in sectii, al 12 Aprilie 1933 Oat& in acest volum.
www.digibuc.ro
lanuarie 1933 20
cgror numgr si organizare va fi
prevgzut prin regulamentul de
aplicare al legii de M.O.
Toatg corespondenta diferite-
lor servicii ale regiunii cu diree-
tille din Minister se face numai
prin intermediul directorului de
constatare al regiunii.
Despre inspectorii regionali1)
5. In fiecare regiune functio-
neazg, in genere, trei inspectori
regionali de constatare, egte
unul pentru contributiuni di-
recte, pentru taxele de timbru,
succesiuni, cifra de afaceri, spec-
tacole si automobile si pentru
taxe de consumatie. In regiunile
mai insemnate, numgrul lor
poate fi mgrit in raport cu im-
portanta. materiei impozabile.
Inspectorii regionali sunt or-
gane de control si inspectie, pusi
sub directa autoritate a directo-
rului regional, dela care primese
toate ordinele lor de serviciu
ale cgrui directive le urmeazg.
Ei vor avea in mod obligatoriu
resedinta in orasul in care este
sediul regiunii de constatare sau
inteun oras ce se va fixa, po-
trivit importantei materiel. im-
pozabile.
6. Inspectorii regionali de con-
statare au urmätoarele atribu-
tiuni:
a) Supravegheazg si dau in-
drumgri pentru bunul mers al
lucrgrilor de constatare, efec-
tuate de administratorii de con-
statare, de controlorii-sefi si de
controlori, contribuind prin ex-
perienta lor la buna adminis-
trare a regiunii;
b) Verified personal cele mai
importante impuneri din re-
giune, luând pe loc mgsuri de
indreptare acolo unde drepturile
1) A se vedea i Legea pentru infiii4area
21 1 lanuarie 1933
Statului nu ar fi fost suficient
apdrate;
c) Fac cercetdri Intinse pen-
tru a constata deed In cuprinsul
regiunii materia impozabild este
In fapt impusd si incheie pro-
cese-verbale de contraventie;
d) Fac anchete speciale din or-
dinul directorului regiunii.
7. Inspectorii regionali de con-
statare sunt obligati s6. se de-
plaseze cel putin 20 zile pe fie-
care lund In regiune, justificând
prin memorii detaliate pe zile
activitatea lor.
8. Pe Iângd fiecare regiune
functioneazd si un inspector con-
tabil regional, care are ca atri-
butiuni inspectarea i controlul
contabil al administratiilor de
urmdrire i Incasare din re-
giune.
El este sub autoritatea direc-
tiei contabilitdtii din Minister.
Despre administrafille de con-
statarea impozitelor
9. In judete funetioneazd ad-
ministratii de constatare, atAt
pentru impozitele directe, cât
pentru cele indirecte, conduse de
administratorii de constatare.
Ele se subîmpart In cloud sec-
tii: sectia pentru constatarea im-
pozitelor directe si sectia pentru
constatarea impozitelor indirecte
si a personalului, concluse de
ate un sef de sectie.
Acolo unde materia impozabild
este de micd importantd va
functiona o singurd administra-
tie de constatare pentru cloud
sau mai multe judete.
In judetele cu o materie impo-
zabild importantd si in Capi-
tala tdrii, vor functiona cloud
sau mai multe administratii de
constatare, unele pentru impo-
zite directe i altele pentru im-
pozite indirecte.
10. Atributiunile administra-
torului de constatare a impozi-
telor, sunt:
www.digibuc.ro
[Art. 7-101
a) In calitate de sef al servi-
ciului de constatare a impozite-
lor, conduce si supravegheazd
toate luerArile de constatarea
lor, Ingrijeste de adunarea ele-
mentelor privitoare la materia
impozabild i indrumeazd si con-
troleazd activitatea controlorilor
din judet;
b) Primeste si transmite direc-
tivele date de directorul regiu-
nii, cu privire la aplicarea legi-
lor i instructiunilor lor;
c) Primeste si centralizeazd de-
bitele stabilite de circumscrip-
tiile de constatare pentru impo-
zitele directe, pe care le comu-
nicd directorului regiunii pen-
tru centralizare i administrato-
rului de Ineasari si pldti pentru
executare; primeste i centrali-
zeazd debitele din impozite indi-
recte, pe care le transmite three-
torului regiunii pentru centrali-
zare si administratiei de Inca-
sdri i pläti pentru executare;
primeste si verified borderourile
de incasdri fdrd debit, efectuate
de administratia de Incasdri si
plAti, se debiteazd de ordine cu
ele si le comunicA si directorului
regiunii spre centralizare, iar in
caz de insuficientd taxare, con-
statatd dupd verificare, da In de-
bit administratiei de incasdri si
plati diferenta ce trebue Inca-
satd;
d Studiazd orice chestiune In
legAturil cu aplicarea legilor si
transmite observatiile si consta-
trtrile sale si ale personalului
subaltern directorului regiunii;
e) In afacerile contencioase
primeste orice reclamatiuni cu
privire la constatarea impozite-
lor i Ingrijeste ca Statul sd fie
cât mai bine apdrat In fata in-
stantelor judiciare, reprezen-
tând fiscul in fata tribunalului;
f) Inspecteazd cel putin de
cloud ori pe an fiecare circum-
scriptie de constatare, raportând
directorului regiunii rezultatul
constatdrilor sale.
[Art. 11-151 1 lanuarle 1933
Despre controlorul-sef
11. Pe langd, fiecare adminis-
tratie de constatare a impozite-
lor functioneazd cate un contro-
lor-sef.
Controlorul-sef este organul de
legaturd dintre administratorul
de constatare i circumscriptiile
de constatare. El depinde direct
de administratorul de consta-
tare, ale cdrui directive le Ur-
pdstrandu-si insd, initia-
tiva lui proprie. La nevoie el In-
locuieste pe administratorul de
constatare.
Resedinta sa obligatorie este
In orasul unde se afld admini-
stratia de constatare a impozite-
lor.
12. Controlorul-sef are urma-
toarele atributiuni:
a) Indrumeazd intreaga activi-
tate a controlorilor si verified
lucrdrile lor, autand sa, previna
gresita aplicare a legilor si in-
structiunilor;
b) Cerceteazd si verified mate-
ria impozabild, fdeand anchete
speciale, dreseazd, acte de con-
traventii;
c) Verified contabilitatea In-
treprinderilor mari pentru im-
pozitul comercial si industrial si
inspecteazd amanuntit intreprin-
derile impozabile la taxe de con-
sumatie, cifra de afaceri si tim-
bru;
d) Se deplaseazd eel putin 20
zile pe lund i raporteazd, lunar,
administratorului de constatare,
activitatea sa zilnìcà, facand
propuneri atat pentru bunul
mers al serviciului cat si pen-
tru inclreptarile legilor si in-
structiunilor;
e) Verified, matricolele si reca-
pitulatia Ion, confruntand-o cu
totalul rolurilor. Verified regis-
trele de inscriere a debitelor
succesorale. tie si executd Insdreindrile ce
www.digibuc.ro
22
Despre controlorii pentru impo-
zite directe
13. Fiecare judet este impartit
In circumscriptii de constatare
pentru impozitele directe. Ele
vor fi astfel intoemite ¡neat sä
corespundd pe cat posibil cu pia-
avand resedintele fixate In
genere la reseclinta pldsilor sau
la nevoie inteo comund de cen-
tru, uncle se gdseste judecatorie,
oficiu postal si autoritdti locale.
Comunele urbane resedinte de
judet constitue una sau mai
multe circumscriptii de consta-
tare dupd importanta materiei
impozabile.
14. Circumscriptia de consta-
tare pentru impozitele directe
este condusd de un controlor, a-
jutat de unul sau mai multi con-
trolori-ajutori, care lucreazd sub
directa sa autoritate.
15. Controlorii au urmátoa-
rele atributiuni, in ce privesc im-
pozitele directe:
a Culeg informatiuni i fac
mice cercetári cu privire la im-
puneri, centralizandu-le In ve-
derea verificdrii declaratiunilor
ce primesc dela contribuabili;
formeazd, pastreazd si comple-
teazd dosarul fiscal al fiecdrui
contribuabil;
b) Verified contabilitatea intre-
prinderilor din circumscriptia
sa si, In mod obligatoriu, odatd,
pe an, situatia fiscald a locuito-
rilor din circumscriptie;
c) Stabileste veniturile i fin-
pozitele, Intocmind i pdstrand
matricolele pe comune;
d) Intocmesc pe comune rolu-
rile pe care le incredinteazd per-
ceptiei de circumscriptie spre
executare, pentru fiecare rol, In-
cheie un borderou de debite In
cloud, exemplare, din care unul
este trimes administratiei de
constatare;
Incheie acte de contraven-
23 1 lanuarie 1933
se dau cu privire la diferitele
reclamatiuni;
f) Tine un registru de inspec-
tii si raporteazi lunar admini-
stratiei de constatare asupra ac-
tivititii sale.
16. Controlorii-ajutori sunt
auxiliarii controlorului. Ei pro-
curi informatiuni cu privire la
materia impozabili si sunt In-
sircinati cu tot felul de cerce-
tiri in legituri cu atributiunile
controlorului circumscriptiei de
constatare pentru impozite di-
recte. In caz de nevoie vor putea
fi intrebuintati si la lucririle de
birou.
Ei au resedinta la sediul cir-
cumscriptiei de constatare si
sunt datori si dea seama de ac-
tivitatea lor controlorului de cir-
cumscriptie, având rispunderea
pentru tot ce li se atribue In sec-
torul lor.
In mod exceptional ei vor pu-
tea fi delegati a face la sediul
circumscrpitiei lor taxarea acte-
lor supuse la taxe si impozite de
timbru.
Despre controlorii pentru impo-
zite indirecte
17. Pe lingi fiecare admini-
stratie de constatare vor func-
Vona controlori pentru timbru,
succesiuni, cifra de afaceri, spec-
tacole si automobile si controlori
pentru taxele de consumatie.
Numirul si repartizarea lor
se va face de Minister.
18. Controlorii de constatarea
impozitelor indirecte au urmi-
toarele atributiuni:
Controlorul de timbru, cifra de
afaceri, spectacole si automobile,
supravegheazi implinirea veni-
turilor Statului din taxele de
timbru, succesiuni, cifra aface-
rilor, spectacole si automobile.
Pentru aceasta va face verificAri
la oficiile publice, notarii pu-
blici, institutiuni de banci s'i in-
treprincleri de orice fel. Constati cu controlul tehnic al fabrica-
www.digibuc.ro
[Art. 16-211
drepturile Statului din impozitul
succesoral In maximum trei luni
dela darea declaratiei si contra-
ventiunile In caz de nefacerea
declaratiunilor, conducându-se
de registrele de Incunostiintiri
de decese.
Cerceteazi daci se plitesc im-
pozitele de timbru la contractele
de Inchiriere, arendiri de pi-
mânt, vânziri de piduri etc.
Face verificiri la intreprinde-
rile impozabile la cifra de afa-
ceri si controleazi modul de per-
cepere al impozitului pe specta-
cole si automobile.
19. Controlorul pentru taxe de
consumatie controleazi activita-
tea controlorilor tehnici si agen-
tilor de fabrici, face inspectii
dese si inopinate fabricilor puse
sub controlul lui. Verifici, dupi
declaratiile de intrarea materiei
prime, conturile de magazie pe
debit si credit. Face controlul
depozitelor producitorilor de vin,
tuici, rachiuri etc.
Supravegheazi activitatea gir-
zii financiare si intocmeste bu-
letine de verificarea biletelor de
libel% circulatie raportându-le la
incirciturilor intilnite, constati
si stabileste contraventiunile pe
baza legilor In vigoare.
20. In caz de nevoie contro-
lorii de impozite indirecte vor fi
ajutati de controlorii-ajutori.
Acestia vor fi insircinati cu
tot felul de cercetiri In legaturi
cu atributiunile controlorului,
cAruia ii di seami de activita-
tea bor.
Ei vor tine evidenta produc-
tiei de yin, %Wei, rachiuri etc.
In sectorul bor.
Despre controlorii tehnici
21. Pe lingi fabricile supuse
controlului Ministerului de Fi-
nante vor functiona controlori
tehnici.
Controlorii tehnici se ocupi
[Art. 22-24] 1 lanuarie 1933 24

tiunilor. Ei constatà, in fabricile tratiilor de incagäri si pläti va

de petroleu, randamentul titeiu- fi fixat in raport cu nevoile ser-
lui supus la distilare pe deri- viciului.
vate, iar in fabricile de spirt Administratia de incasäri si
produsul fabricatiunilor, verifi- pläti este condus& de un admi-
cänd zilnic declaratiunile de nistrator $i este formatä dintr'o
materii prime introduse in fa- sectie de urmáriri, contencios si
bric& $i rezultatele lor, precum personal, una de casierie si alta
$i inscrierea lor In registre. de contabilitate.
Ace$tia au, pe Fang& räspun- 24. Administratorul de Inca-
derea controlului tehnic, pe sari $i pläti are urmátoarele
aceea a Intregului control exer- atributiuni:
citat de agentii de control ai fa- a) Conduce $i suprevegheazA
bricilor pe care ii au sub ordi- urmArirea tuturor veniturilor
nele Ion publice ce-i sunt date in debit
$i efectueazá plätile In judetul
Despre agentii de fabricd ski;
b) Incaseazti toate veniturile
22. Agentii de fabrici sunt publice care se percep pe cale
tinuti sä asigure un control per- de retinere $i le comunicl cu
manent in fabricile ce au In borderouri lunare administratiei
supravegherea lor. de constatare pentru verificare
Ei primesc $i verificA decla- $i debitare;
ratiile de intrarea materiei c) Comunia lunar consiliului
prime, de fabricatiuni, de expe- judetean rezultatul incasarilor
diere de produse de &are fa- din veniturile judetului pe co-
bricanti. mune;
Stabilesc drepturile de taxe d) Decide, conform legilor in
pentru produsele iesite, proce- vigoare, in prim& instantil, In
dând la taxarea lor In contul toate contestatiile la urmáriri;
sumelor värsate anticipat $i la e) Incarc& pe perceptorii de
eliberarea biletelor de liberli cir- circumscriptie cu sumele ce-i
culatie. sunt date in debit $i primeste
La sfärsitul fiecrtrei luni agen- sumele ce ace$tia le vars& din
tii de control sunt datori sä f or- incasäri;
meze conturi de operatiunile f) Verifia, si inspecteazá cel
efectuate In fabricile respective putin de doll& ori pe an pe per-
si s5., le inainteze administra- ceptorii din judet, a cAror ac-
tiilor de care depind. tivitate o stimuleaz& cat mai
B. Serviciul de urmeirire ;i percepere
mult;
g) Fiind gestionar, contabili-
Despre administraUile de in- zeazá Incasdrile $i plätile efec-
casdri si plati, tuate, potrivit normelor preva-
zulte de legea contabilitátii pu-
23. In fiecare judet va func- blice. Verific& conturile de ges-
tiona una sau mai multe ad- tiune ale perceptorilor, pronun-
ministratii de Incasdri $i pläti thud In prim& instant& deciziu-
pentru urmärirea $i incasarea nea de descArcare sau consem-
tuturor veniturilor publice ce-i nare a lor si incheie contul de
sunt date In debit, precum $i a gestiune al administratiei;
plätilor. Ea se a fl& sub autori- h) Este ordonatorul secundar
tatea direct& a directiei contabi- pentru cheltuielile ce privesc
MAW generale a Statului. serviciul säu, precum si pentru
In Capital& numärul admnis- pepsine achitate.
www.digibuc.ro
25. 1 lanuarle 1933
25. Pentru inspectarea si ve-
rificarea perceptiilor, adminis-
tratorul de incasdri si pldti este
ajutat de unul sau doi contro-
lori de urnadrire, care lucreazd,
sub ordinele sale directe, pu-
tand fi insdcinati si cu diferite
anchete in legaturd cu urmd-
rirea si perceperea veniturilor
publice.
Despre perceptii
26. In fiecare judet functio-
neazd perceptii de circumscrip-
tie, avand aceeasi competintd
teritoriald ca circumscriptiile
de constatare. In cuprinsul fie-
cdrei perceptii de circumscrip-
tie functioneazd agentii de In-
casare Perceptiile din comunele
urbane resedinte (le judet se
considerd ca perceptii de cir-
cumscriptie.
27. Actualele perceptii se re-
grupeazd In perceptii de circum-
scriptie si agentii de Incasare.
28. Perceptorul de circum-
scriptie este rdspunzator, con-
form legit contabilitettii publice
i al legit pentru perceperea ri,
urmdrirea veniturilor publice,
de intreaga gestiune a circum-
scriptiei sale de percepere, unde
se centralizeazd gestiunea agen-
tiilor de incasare 1).
El primeste debitele de orice
naturd prin administratia de
ineasdri si pliiti si, dupd ce le
inscrie In registrele sale de de-
bite, le comunicd spre urmdrire
si incasare agentiilor de Inca-
sere; primeste numai la sediul
circumscriptiei vdrsdrile efec-
tuate de agentiile de Incasare
din circumscriptia sa, pe care le
verified si le contabilizeazd;
varsd la termenele fixate admi-
nistratiei de Incasdri si pldti
toate sumele colectate dela agen-
1) A se vedea Legea contabilititii publics
dificdrile lor, pe comune, prin
din 81 Tulle 1929, pag. 983, vol. XVII ou mod.
extrase de rolur i. pentru impo-
24 Deoemvrie 1932, pag. 871, vol. XX ; preoum
ei Legea pentru pereeperea ei urmirirea veni-
zitele directe si prin borcierouri
tnrilor pnblice din 13 Aprilie 1933, la ordinea
eronologieg, din scoot volum. nominale pentru celelalte veni-
www.digibuc.ro
[Art. 25-31J
tille de incasare; poate face si
ph-Ai deed e autorizat de admi-
nistratia de ineasdri si pläti,
conform dispozitiunilor Ministe-
rului de Finante; incaseazd im-
pozitele ce se percep pe cale de
retinere si le comunica, spre ve-
rificare si debitare, cu borde-
rouri lunare, administratiei de
ineasdri si pldti, care la randul
sdu le comunicd administratiei
de constatare; Intoemeste si eli-
bereazd carnetele de contribuabil.
Perceptorul de cireumscriptie
este dator sd supravegheze cat
mai indeaproape activitatea per-
ceptorilor de agentii si fune-
tionarilor ce-i are in subordine,
exercitand un control continuu,
atilt la fate locului, cat si din
punct de vedere contabil si fd-
eand propuneri pentru asigura-
rea unei bune functiondri in
cadrul legilor si instructiunilor
ce primesc.
29. La perceptia de circum-
scriptie se pdstreazd rolurile
nominale pentru impozitele di-
recte primite dela circumscrip-
tille de constatare si registrele
pentru inscrierea debitelor in-
directe si celorlalte venituri ale
Statului si ale caselor speciale,
pe eomune. Operatiunile in ro-
luri se efectueazd de functiona-
rii anume Insdrcinati cu aceasta.
Perceptorul de circumscriptie
comunicd debitele la agentiile
de percepere prin extrase de ro-
luri si borderouri.
30. Pentru una sau mai multe
comune functioneazd agentii de
Incasare conduse de perceptorii
de agentie, ajutati de agentii ne-
cesari.
31. Agentiile de incasare fac
numai urmdrirea si Incasarea
veniturilor publice. In acest
scop ele primesc dela perceptia
de circumscriptie debitele si mo-
[Art. 32-411 1 lanuarie 1933
turi, pe formulare oficiale ce se
vor intocmi In acest scop.
Pentru orice sumA incasata
se emite imediat o chitantA in
conformitate cu legile in vi-
goare. Pentru impozite directe
orice Incasare se opereazá in
mod obligatoriu In carnetul de
contribuabil.
32. Perceptorul de agentie
este rAspunzAtor de gestiunea
sa, solidar cu perceptorul de cir-
cumscriptie, care intocmeste un
cont de gestiune, pe comune,
pentru intreaga circumscrip-
tiune de percepere.
33. La perceptia de circum-
scriptie functioneazA pe lângA
perceptor un contabil si numg-
rul de functionari de birou ne-
cesari.
34. Toate dispozitiile cuprinse
In legea de perceperea 0, urmd-
rirea veniturilor publice, In ce
priveste responsabilitatea orga-
nelor de control, rAmAn In vi-
goare.
Despre personal
35. In functiunea de director
regional pot fi numiti inspecto-
rii generali financiari, inspecto-
rii regionali si in urma unui
examen de aptitudine si actualii
inspectori financiari.
Numirea se face de cAtre Mi-
nisterul Finantelor la alegere.
Cei numiti vor trebui sA aibá
doctoratul sau licenta in stiin-
tele economice si financiare,
drept, stiintele comerciale, mate-
matici sau diploma de inginer,
echivalentA cu aceea a scolii po-
litehnice.
36. 'In functiunea de inspec-
tor regional pot fi numiti ad-
ministratorii si actualii subin-
spectori financiari care vor
reusi la examenul special cerut
pentru acest grad.
Cei numiti trebuesc sA aibA
aceleasi studii cerute si directo- 2 ani. Vor fi preferati cei cu di-
rilor regionali.
www.digibuc.ro
26
37. In functiunea de adminis-
trator pot fi numiti controlori-
sefi si actualii subadmintstra-
tori sau cei In functiuni echiva-
lente, cu o vechime de cel pu-
tin 3 ani, care vor reusi la un
examen de aptitudine. Vor tre-
bui sd posede si titlurile acade-
mice cerute pentru postul de
inspector regional.
38. In functiunea de contro-
lor-sef pot fi numiti numai con-
trolorii cu o vechime de cel pu-
tin 3 ani, care posedA licenta
in stiintele economice si finan-
ciare, drept, stiinte comerciale
sau matematici si care vor
reusi la examenul de aptitudine
pentru acest grad.
39. Numirea In functiunea de
controlor si controlor-ajutor se
va face pe baza unui examen, la
care sunt admisi toti acei care
posedá titlurile cerute pentru
gradul de controlor-sef.
Controlorul-ajutor va putea fi
inaintat controlor dupit un sta-
giu de doi ani.
40. In functiunea de contro-
lor tehnic pot fi numiti cei ce
poseda o diplonlA de inginer sau
licentiat In stiintele fizico-chi-
mice, iar in functiunea de agent
de fabricA cei ce poseda cel pu-
tin diploma de bacalaureat sau
un titlu echivalent pentru am-
bele functiuni, In urma unui
examen de aptitudine. Vor fi pre-
ferati cei cu diplome superioare,
la medii egale.
41. In functiunea de percep-
tor de circumscriptie si de agen-
tie pot fi numiti toti cei ce po-
sedri, cel putin diploma de baca-
laureat, absolventi ai scoalei su-
perioare de comert sau a unei
scoli normale de invAtAtori, care
vor reusi la examenele de apti-
tudine ce sunt tinuti a da.
Perceptorul de agent-re va pu-
tea fi inaintat perceptor de cir-
cumscriptie dupA un stagiu de
plome superioare.
27 1 lanuarle 1933 [Art. 42-501

42. In functiunea de agent de functionarilor publici, vor putea

fncasare pot fi numiti 'absolven- fi fncadrati fn functiunea de
tli a cel putin 4 clase de liceu controlor-ajutor.
sau scoala inferioara de comert. 47. Actualii agenti de fabric&
43. Inaintarea In grad a per- cu o vechime de cel putin 5 ani
sonalului prevazut in legea de in serviciul finantelor, având cel
fata, cu exceptia gradului de di- rutin 4 clase de liceu si care nu
rector, se va face numai in ur- au suferit o pedeapsa mai aspra
ma unui examen de aptitudine. decal, pedepsele initiale preva-
zute in legea pentru statutul
Dispozitii transitorii functionarilor publici, vor putea
fi incadrati In aceeasi functiune,
44. In Ardeal si Banat, Ong, In urma unui examen de aptitu-
la infiintarea agentiilor de Inca- dine.
sare, se mentine actualul sistem 48. Actualii perceptori fiscali,
de urmarire i fncasare a veni- cu o vechime de eel putin 3 ani
turilor publice, prin notariatele având cel putin 4 clase de 11-
comunale. Notarii comunali se ceu sau un titlu echivalent, vor
asimileaza perceptorilor de a- putea fi incadrati In functiunea
gentii, in ce priveste drepturile de perceptor de agentie cir-
ki obligatiile ce deriva din legea cumscriptie, potrivit aptitudini-
pentru urmarirea si perceperea lor lor.
veniturlior publice i legea asu- 49. In primii 2 ani dela pune-
pra contabilitatii publice. rea in aplicare a legii de fata,
45. In vederea completarii lo- pentru locurile ce nu se vor pu-
curilor, la aplicarea legii de fata tea completa pe calea aratata la
si In mod cu totul exceptional, art. 36-43 inclusiv din cadrele
se pot numi In functiunea de actuale de functionari ai Mini-
controlor, dintre actualii contro- sterului de Finante, Ministerul
lori-sefi si controlori financiari, de Finante va putea sa numea-
si controlori de fabricd, avänd o sea si din afara ca stagiari si In
vechime de cel putin 5 ani In urma unui concurs, numai daca
serviciul finantelor, posedând se indeplinese conditiunile de ti-
cel putin absolventa de liceu sau tluri prevázute pentru fiecare
scoala superioara de comert functionar, chiar i In functiu-
care nu au suferit o pedeapsa nile pentru care statutul functio-
mai aspra decat pedepsele ini- narilor ar prevedea dispozitiuni
tiale prevázute In legea pentru contrarii. Asemenea numiri nu
statutul functionarilor publici si se vor putea face decât daca nu
care vor reusi la examenul de se vor gasi in cadrele de func-
aptitudine. Ceilalti vor fi Inca- tionari disponibili dela alte Mi-
drati in functiuni inferioare nistere personalul necesar care
46. Actualii con trolori fiscali sa fndeplineasca conditiunile de
cu o vechime de cel putin 5 ani numire si sá fi reusit la exame-
In serviciul finantelor, având cel nul de aptitudine.
putin 4 clase de liceu si care nu 50. Prin regulamentul de apli-
au suferit o pedeapsa mai aspra care al legii de fata, Ministerul
decat pedepsele initiale preva- de Finante va fixa administra-
zute In legea pentru statutul tiile de constatare i administra-
tiile de incasari si plài, circum-
1) A ee vedea Legea pentru etatutul tune- scriptiile de constatare si de per-
tionarilor publiai din 19 lank 1923, la peg.
409, vol. XIXII, cu modifichile din 26 Iu-
cepere, cum si agentiile de Inca-
nie 1930, pag. 360, vol. XVIII ei 22 Martie sare, In raport cu imprejurarile
1933 In tweet velum. locale ale fiecarei regiuni si po-
www.digibuc.ro
[Art. 51-8] 1 lanuarle 1933
trivit dispozitiunilor legii de fatd.
Delimitarea lor se va putea mo-
difica pe viitor numai pe cale de
regulament.
51. Organizarea serviciilor va-
male este aceea prevdzutá in le-
gea vdmilor 1).
52. Legea de fatd se va pune
in aplicare pe ziva de 1 Aprilie
1933, odatti cu bugetul anului
1933-1934.
53. Legile si regulamentele
contrarii dispozitiunilor legii de
fata sunt i rdman abrogate.
LEGE
pentru modificarea legii Institutului de
Credit Ipotecar Transitoriu
DIN i IANUAR1E 1933 2)
Art. unic. Legea pentru in-
fiintarea Institutuliii de Credit
Ipotecar Transitoriu din 9 Apri-
lie 1930 se modified precum ur-
meazd:
1. Se autoriza infiintarea unui
Institut de Credit Ipotecar, so-
cietate anonimd, pe actiuni, cu
capital de 100 milioane lei, im-
partit in 100.000 actiuni la pur-
tätor è. 1.000 lei fiecare.
Capitalul social poate fi spo-
rit printr'un vot al adundrii ge-
nerale a actionarilor.
2. Societatea se va numi: In-
stitutul de Credit Ipotecar" si va
avea sediul in Bueuresti.
3. El va putea infiinta sucur-
sale sau reprezentante i in alte
localitáti.
4. Institutul de Credit Ipote-
car se considerd constituit si va
avea personalitate juridicd dela
1) A se vedea Legea generall a vämilor din
13 Aprilio 1933 la ordinea eronologicii In acest
volum.
2) Aceasti. Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat In sedintele dela 21 ei 22
Deeemvrie 1932 ; s'a promulgat ou Deoretul
Nr. 3.680 932 §i publicat In Monilorul Ojicial
p. I. Nr. 1 din 1 Ianuarie 1933. Ea abrogi Le-
Institut in numerar:
gea pentru Infiintarea Institut. de Credit Ipo-
a) Pe termen scurt de cel mult
tecar, din 9 Aprilie 1930, pag. 200, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
26
data autentificarii $i transcrierii
in registrul de societäti al Tribu-
nalului Ilfov, a actului de con-
stituire, prin derogare dela mice
dispozitiuni ale codului de co-
mert.
5. Capitalul subscris va fi vdr-
sat 30% la constituire, iar restul
la cererea consiliului de admi-
nistratie.
6. Institutul de Credit Ipote-
car va avea drept scop sa acorde
imprumuturi garantate cu pri-
vilej ori ipotecd in rangul intai
asupra imobilelor urbane ori ru-
rale din Romania. In cazul cand
imprumutul solicitat va servi, in
parte ori in totalitate, pentru
plata unor datorii anterioare,
privilegiate ori ipotecare. Insti-
tutul va putea efectua plata di-
rect creclitorului, fiind de drept
subrogat in toate drepturile con-
ferite creditorului, in virtutea
creantei plätite, cu toate garan-
$i accesoriile, in afard nu-
mai dad, Institutul nu ar pre-
fera sk ceara pur $i simplu ra-
dierea privilegiilor ori inscrip-
tiunilor achitate pentru a lua o
inscriptiune proprie.
7. Limita sumei pe care Insti-
tutul o poate acorda cu impru-
mut nu va putea depdsi 401/4 din
valoarea estimatá de cdtre In-
stitut a imobilelor afectate la
plata datoriei.
Pentru imprumuturile garan-
tate cu privilej sau ipotecd asu-
pra unor imobile situate in cir-
curnscriptiile tribunalelor uncle
nu existd cárti funduare, Insti-
tu tul va putea recurge la proce-
dura de publicitate prevázutd,
prin art. 9 din legea pentru or-
ganizarea Creclitului Funciar
Rural si a Creditului Agricol din
20 August 1929, modificatá prin
legea din 18 Martie 1931, cu efec-
tele si sanctiunile acolo prevd-
zute.
8. Imprumuturile se acorcld de
29 1 1anuar1e 1933
cinci ani rambursabile la ter-
men sau prin amortizare;
b Pe termen de cel mult 20
ani, rambursabile numai prin a-
mortizare.
Pentru operatiunile de impru-
mut insumand valoarea propriu-
lui sau capital social cleplin var.-
sat, Institutul nu va putea per-
cepe o dobanda mai mare de
12°/o pe an. El nu va putea ase-
menea percepe o dobandd mai
mare de 3°/o pe an peste dobanda
reala a obligatiunilor ce este au-
torizat sä emitä in conditiunile
mai jos aratate.
Institutul este autorizat sa
perceapa, odata pentru totdea-
una, o taxa asupra sumei acor-
date cu imprumut, pentru stricta
acoperire a cheltuielilor sale de
administratie si emisiune; de
asemenea si sumele necesare
pentru acoperirea cheltuielilor
ocazionate cu facerea experti-
zei, cu studiul juridic al titluri-
lor de proprietate, al capacita
tii juridice a partilor etc.
9. Institutul de Credit Ipote-
car este autorizat sä emita
sa negocieze, prin derogare dela
dispozitiunile codului de comert,
pe ban, unei decizii a consilului
sau de a dministratie, prin una
sau mai multe emisiuni, obliga-
tiuni, pentru cel mult o valoare
egala cu de zece ori capitalul
social din momentul emisiunii.
marit cu rezervele aflatoare pe
baza ultimului bilant.
Suma realizatit prin emisiu-
nile a cestor obligatiuni nu va
putea depäsi suma Imprumutu-
rilor ipotecare aprobate de In-
stitut.
10. Aceste obligatiuni vor fi
la purtator si vor fi produca-
toare de o dobandit anuala plä-
semestrial. Ele vor fi
rambursate sau la data fixa,
sau pe cale de tragere la sorti,
sau prin räscumparare de ca-
tre Institut. DolAnda, felul de
rambursare, precurn si celelalte
www.digibuc.ro
[Art. 9-16]
conditiuni i modalitati vor fi
prevazute prin planul de emi-
siune, in conformitate cu hota-
rirea consiliului de administra-
tie.
11. Aceste obligatiuni vor pu-
tea fi primite la toate casele
Statului, la casele autonome,
inaintea instantelor judecato-
resti, si, in genere, de cate ori
urmeaza a se constitui o eau-
tiune, in aceleasi conditiuni In
care sunt primite efectele Sta-
tului.
Ele vor putea fi intrebuin-
tate de catre societätile de asi-
gurare pentru satisfacerea pres-
criptiunilor din legea pentru
constituirea i functionarea in-
treprinderilor private de asigu-
rare.
De asemeni fondurile incapa-
bililor, fondurile dotale, ale co-
munelor, judetelor, asezaminte-
lor publice sau de utilitate pu-
blica, vor putea fi intrebuintate
pentru cumpararea de obliga-
tiuni ale Institutului.
12. Consiliul de administra-
tie va putea decide ca un nu-
mar de obligatiuni sä poata be-
neficia prin tragere la sorti de
un premiu, al carui cuantum Il
va fixa odata, cu emisiunea
obligatiunilor.
13. Guvernul va exercita con-
trolul emisiunilor de obliga-
tiuni si intrebuintarii numera-
rului rezultat din plasarea lor,
In conditiunile legii de fatä,
printr'un comisar numit pe ter-
men de 3 ani, prin decret regal,
dupa propunerea Ministerului
de Finante.
14. Primul consiliu de admi-
nistratie al Institutului va fi
numit prin actul constitutiv.
15. Consiliul de a dminisratie
va fi compus din minimum 9
si maximum 15 membri, care
vor alege dintrel ei un prese-
dinte i unul sau doi viceprese-
dinti.
16. Durata mandatului fie-
[Art. 17-271 1 lanuarie 1933 30

arui administrator va fi (le 3 emise de Institutul de Credit

ani. Dupd primii doi ani se va Ipotecar, in conditiunile si pen-
trage la sorti o treime din mem- tru scopurile mai sus arátate,
brii care vor fi inlocuiti. Admi- sunt scutite de orice fel de im-
nistratorii iesiti la sorti pot fi pozite ori taxe de orice naturii,
realesi. prezente si viitoare, precum si
17. Tot prin actul constitutiv de impozitul pe venitul global,
se vor alege 3 censori $i 3 cen- prin derogare dela legea pentru
sori-supleani pentru primul an. unificarea contributiunilor di-
18, Administratorii si censorii recte, ori alte legi speciale.
vor fi cetrtteni romäni. 24. Pentru toate actele, cere-
19, Banca centralà coopera- rile de inscriptiune ori intabu-
tivil este autorizatit a participa lare si, In genere, ori de cäte ori
la acest Institut. legea impune alegere expresa
20, Toate dispozitiunile codu- de domiciliu, Institutul este de
lui de comert, privitoare la so- drept presupus a fi facut ale-
cietAtile anonime se aplicit si gere de domiciliu la sediul sau
Institutului de Credit Ipotecar, in Bucuresti.
oriunde prezenta lege nu a de- 25. Prin derogare dela orice
rogat. dispozitiune contrará prevrtzutá
21. Actul de constituire al prin alte legi si pâra la defini-
Institutului de Credit Ipotecar, tiva stingere a datoriei, inscrip-
emisiunile de actiuni si obliga- tiunile ipotecare luate in favoa-
Uuni, borderourile respective de rea Institutului sunt dispensate
vilnzare $i rascumpitrare a obli- de obligatiunea de a fi reinoite,
gatiunilor de catre Institut, si, iar dobanzile datorite de obliga-
In genere, toate operatiunile de tiunea unei noi inscriptiuni.
Imprumut, de cesiune, subro- Copiile eliberate de Institut
gare etc., intrand In cadrul de pe actele incbeiate de el, cum
acestei legi, precum $i toate ac- si de pe actele aflrttoare in prts-
tele care le constatil; actele de trara sa, certificate ca fiind In-
procedurá, de radiere, ori de ster- tocmi cu originalul, au puterea
gere a privilegiilor si ipotecilor probantá a copiilor eliberate de
etc,; cererile sau petitiunile instantele judecátoresti, ori de
adresate de Institut instantelor notarii publici.
judecrttoresti, autoriatilor ad- 26. Institutul de Credit Ipo-
ministrative si financiare; cti- tecar beneficiazil de toate drep-
piile, extrasele sau duplicatele turile, privilegiile si procedura
eliberate la cererea Institutului specialä de urmrtrire prevAzutá
de aceste instante sau autori- In legile privitoare la societcltile
MO, precum si chitantele de civile de Credit funciar urban
orice fel, sunt scutite de orice ori pentru organizarea Creditu-
taxe de timbru si inregistrare, lui funciar rural fi a Creditului
prezente si viitoare. a grirol, libere de mice taxe 2).
22. Beneficiul Institutului de 27. Institutiile fondatoare nu
Credit Ipotecar este scutit de vor putea transmite Institutului
impozitul complimentar, prevá-
zut de legea pentru unificarea
contributiunilor directei). 2) A se vedea Legea privitoare la societiltile
eivile de Credit funoiar urban din 20 Martie
23. DolAnzile obligatiunilor 1926, la pag. 929, vol. XIXII, eu modifieirile
din 6 Aprilie 1932, pag. 275, vol. XX ; de ase-.
meni Legea nentru organizarea Creditului f un-
1) A se vedea Legea pentru unifiearea eon- ciar rural ei a Creditului agricol, din 20 Au-
tribuliilor direete, din 19 Aprilie 1933, la or- met 1929, la pag. 1125, vol. XVII, cut modifi-
dinea eronologica In iteest volum. Virile din 18 Martie 1931, peg. 229, vol. XIX
www.digibuc.ro
31 3 lanuarie 1933
de Credit Ipotecar, creantele
lor, garantate cu privilej ori ipo-
tech., decat duph ce Institutul
va fi utilizat, ca plasament in
conditiunile acestei legi, cel pu-
tin o suna egalh cu valoarea
capitalului shu social deplin
vilrsat.
RENULAMENTUL
electoral al legii Camerelor de named
DIN 3 IANUARIE 1933 1)
CAP1TOLUL
A Icrifuirea lisfelor electorate
1. Orice Camera de munch are
3 sectii, si anume:
a) Sectia salariatilor indus-
triali;
b Sectia salariatilor comer-
ciali;
c) Sectia meseriasilor.
Nurnarul membrilor ce com-
pun fiecare sectie se fixeazh pnin
decret regal, dat in baza art. 2,
combinat cu art. 10 din legea
Camerelor de munch din 11 Oc-
tomvrie 1932. Acest numär nu va
putea fi mai mic de 10.
Membrii sunt alesi de colegii e-
lectorale distincte, corespunzând
celor 3 sectii prevhzute mai sus.
2. Pentru a fi alesi membri ai
Camerei de munch, candidatii
trebue sd facil parte din colegiul
electoral al sectiei pentru care
candideazá si sh aibá cel putin
25 ani.
3. Nimeni nu poate figura in
acelasi timp in colegiile electo-
rale a douh, sau mai multe Ca-
mere de munch si nici In mai
Acest Regulament s'a aprobat cu Decret
Nr. 8.651 932 si publicat In Monitorul
p. I Nr. 3 din 3 Iaimarie 1983. A se vedea In
legitura Legea pentru organizarea Camerelor
de mind, din 11 Octomvrie 1982, la pag. 681,
vol. XX ; precum i Legea asupra contractelor
de munot, din 5 ApriliS 1929, la pag. 400, vol.
XVII, ou modificiriie din 11 Ootornvrio 1932,
Mtg. 681, vol. XX si 15 Februarie 1983, in
acest volum.
www.digibuc.ro
[Art. 1-4J
multe de un colegiu al unei Ca-
mere de munch. Dach totusi s'a
fácut o eroare, cel inscris este
dator sh opteze pentru un anu-
mit colegiu, printr'o declaratie
scrish si definitivá pe care o va
depune la Camera de munch res-
pectivh sau la biroul electoral;
optiunea atrage anularea drep-
tului de alegátor acolo unde din
eroare ar mai fi fost Inscris.
Se va pedepsi cu amendh de
lei 500 2.000, in folosul Camerei
de munch respective, aleghtorul
care, avdnd cunostinth de o ase-
menea eroare, va fi votat de douil
sau de mai multe ori. Actiunea
publich se poate intenta eel mult
inteun an dela comiterea infrac-
tiunii, iar solutionarea ei este de
competenta orichreia din Jude-
chtoriile de ocol in circumscrip-
tie chreia aleghtorul a votat.
Condamnarea definitivh atrage
dela sine pierdefea dreptului de
a fi alegiltor sau ales la Camera
de munch, pe o perioadá de 5
ani.
4. Listele electorale se intoc-
mese separat pentru fiecare din
cele 3 sectii, de chtre 3 reprezen-
tanti ai sectiei respective, in co-
mitetul de directie al Camerei de
munch, si anume: vicepresedin-
tele ales in virtutea art. 12, alin.
1 al legii Camerelor de munch,
presedintele i vicepresedintele
alesi In virtutea alin. III al ace-
luiasi articol. Prezideazá cel mai
in vArsth. Sectia respectivá va
putea delega din sdnul shu si 2
supleanti.
Deciziile se iau cu majo.ritate
de voturi: dach nu se poate sta-
bili o majoritate, cazul este de-
ferit spre rezolvare comitetului
de directie al Camerei de munch.
Acest comitet va solutiona j alte
chestii ce-i vor mai fi deferite de
cei inshrcinati cu facerea liste-
lor electorale, dach sunt in legh-
turá cu inscrierea in liste sau
dach intereseazd douh, sau chiar
toate sectiile Camerei.
[Art. 5-8] 3 lanuarie 1933 32

5. Dacg o Camera de muncg. corporatii, sau chiar dacg nu

are si filiale, listele electorale se sunt supusi, in Vechiul-Regat Si
vor intocmi tot pe sectii, de cg- Basarabia, dispozitiilor legilor
tre acele filiale pentru circum- in vigoare relative la asigurarea
striptiile lor, i anume de cede in caz de boalg si accident.
un delegat pentru fiecare sectie 7. In colegiul electoral al sa-
a filialei ca presedinte si 2 mem- lariatilor comerciali vor fi in-
bri ai aceleasi sectii, dacg vor fi, scrisi, indiferent de sex:
sau 2 alegátori din localitatea a) Toti salariatii din intreprin-
in care isi are sediul filiala, in- derile industriale sau comer-
scrisi in listele electorale prece- ciale, publice sau particulare
dente, toti acestia fiind desem- (ori din sucursalele, sectiile, ra-
nati de comitetul filialei. mificgrile sau anexele acestor
Comitetul filialei va desemna intreprinderi), considerati ca
de asemenea si 2 supleanti. functionari particulari in spiri-
Deciziile se iau cu majoritate tul art. 85 al legii contractelor de
de voturi; dacg nu se poate sta- muncd din 5 Aprilie 1929, 1ntru-
bili o majoritate, comitetul f ilia- eat presteazá in total sau In
lei decide. Acest comitet hotg- parte o muncg sau un serviciu
raste de asemenea si in chestiile intelectual, dacg nu au contract
care intereseazg 2 sau toate sec- de munca sau ucenicie, verbal
tiil filialei. sau scris si indiferent (lea sunt
6. In colegiul electoral al me- supusi sau nu dispozitiilor le-
seriasilor vor fi Inscrii, indife- gale in vigoare, relative la asi-
rent de sex: gurarea in caz de boalg si acci-
a) Meseriasii patroni din Ve- dent.
chiul-Regat i Basarabia, supusi Nu intra in aceasta categorie
dispozitiilor legilor in vigoare, salariatii intreprinderilor pu-
relative la asigurarea in caz de blice, functionând in calitate de
boalg si accident, dacg posed& organe ale puterii publice, nu-
un brevet de capacitate, obtinut miti in conditiile statutului func-
in conditiunile legilor care regle- tionarilor publici sau ale unor
menteazd exercitiul meseriilor si legi speciale de organizare.
dacg intrebuinteazg in atelierele Ministerul Muncii, Siingtatii
sau in.intreprinderile lor, in mo- Ocrotirilor Sociale, va putea sta-
mentul inscrierii, cel mult 10 lu- bili, la "nevoie, dacg o categorie
crgtori (afarg de ucenici), chiar de salariati intrg sau nu in pre-
membrii de familie salariati, sau vederile alineatelor precedente
o fortg motrice de maximum 20 hothrirea sa este obligatorie;
H. P.; b) Functionarii organizatiilor
b Meseriasii patroni din Ar- profesionale de salariati, prevg-
deal si Bucovina, care fac parte zuti sub a, recunoscute persoane
din corporatiile industriale, re- juridice, chiar dacg ei nu fac
cunoscute persoane juridice, parte din aceste organizatii.
daca posed& brevetul de capaci- 8. In. colegiul electoral al sa-
tate sau dacg utilizeazd numg- lariatilor industriali vor fi In-
rul de lucrgtori ori forta motrice scriO, indiferent de sex:
previlzufg de alineatul prece- a) Toti salariatii intreprinde-
dent; rilor prevgzute de articolul pre-
c) Functionarii organizatiilor cedent, care presteazá o muncg
profesionale sau corporatiilor de fizicg, in baza unui contract de
meseriasi, recunoscute persoane muncg sau de ucenicie, verbal
juridice, chiar dacg ei nu fac sau scris, dacg sunt supusi dis-
parte din aceste organizatii ori pozitiilor legale in vigoare, rela-
www.digibuc.ro
33
tive la asigurarea in caz de
boald si accident.
Muncitorii din porturi care po-
sedd carnete de muncd, eliberate
de cdpitániile de porturi, In baza
art. 5 din regulamentul legii de
organizare a muncii in porturi,
publicat in Monitorul Oficial Nr.
282 din 2 Decemvrie 1931, intrá
in categoria de mai sus 1);
b) Functionarii organizatiilor
profesionale de salariati, prevd-
zuti sub a, recunoscute persoane
juridice, chiar (lac& ei nu fac
parte din zisele organizatii sau
chiar dacd, nu sunt supusi dis-
pozitiilor legale in vigoare, rela-
tive la asigurarea in caz de
boald F,4i accident.
9. Sunt asimilate salariatilor
prevdzuti sub art. 7, alin. a si
art. 8, alin, a, persoanele de orice
sex, care vor dovedi printr'un
certificat, eliberat de un oficiu
public de plasare gratuitá sau
prin orice alt mijloc, cd desi sunt
lipsite de ocupatie, nu din vina
lor (someuri), in momentul in-
tocmirii listelor electorale, au a-
vut totusi un contract de muncd
sau de ucenicie, verbal sau scris,
figureazd ca asigurati-sa-
lariati la o casá de asigurare so-
ciald.
Sunt de asemenea asimilate
salariatilor amintiti mai sus
persoanele de orice sex, supuse
asigurrtrii de boald si accident,
care presteazd servicii (sau exe-
cutd lucrári) industriale sau co-
merciale pe seama unor patroni
sau persoane asimilate patroni-
lor (cum sunt antreprenorii sau
subantreprenorii de lucru la do-
miciliu), dar In afard de intre-
prinderile acestora si in localuri
unde autoritatea si supraveghe-
rea patronald nu este direct e-
exercitatá.
Persoanele prevdzute de acest
1) A se vedea Regulamentul Legii de organi-
zare a muncii In porturi din 2 Deoeinvrie
1981, la pag. 800, vol. XIX.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI. 8.
3 lanuarle 1933 [Art. 9-12]
articol vor fi inscrise, dupd caz,
In colegiul electoral al salariati-
lor comerciali sau in colegiul
electoral al salariatilor indus-
triali.
10. Pentru a putea fi inscrisi
In listele electorale respective,
cei prevázuti de art. 6, 7, 8 si 9,
trebue sd fie cetateni rornâni, sá
aibd 21 ani impliniti si sá domi-
cilieze de cel putin 6 luni In cir-
cumscriptia Camerei de mimed
unde voteazd.
Nu pot fi inscrisi in listele elec-
torale:
a) Falitii;
b) Interzisii;
c) Cei condamnati pentru cri-
me sau delicte, care conform
legii electorale atrag incapacita-
tea de a fi alegátori, precum
cei condamnati In recidivd, pen-
tru infractiuni la legile munci-
toresti; incapacitatea din urmit
nu dureazd decât 2 ani.
11, Inscrierea in listele electo-
rale se face din oficiu sau dupd,
cererea celor indreptätiti la in-
scriere.
12. In vederea inscrierii din
oficiu sunt obligati sd, inainteze,
intre 15-31 Octornvrie al flea,-
rui an, tablouri de cei indreptd-
titi la inscriere:
a) Casele i oficiile de asigu-
rare sociald pentru asiguratii
lor in caz de boald si accident,
care intrá in categoriile prevd-
zute de art. 6, 7, 8 si 9;
b) $ef ii intreprinderilor indus-
triale i comerciale publice
pentru salariatii prevázuti la
art. 8, cdrora li se fac retineri
pentru casele speciale ale intre-
prinderilor, in vederea asigurd-
rii de boald si accident, precum
si pentru salariatii prevázuti
de art. 7, indiferent dacd aces-
tora li se fac sau nu retineri
pentru acele case speciale;
Corporatiile industriale din
Ardeal si Banat, recunoscute
persoane juridice, pentru mese-
riasii prevtizuti de art. 6, alin. b;
[Art. 13-161 3 lanuarie 1933
d) Cdpitániile de porturi pen-
tru muncitorii prevAzuti de
art. 8, alin, a;
eY Organizatiile profesionale de
salariati industriali si comer-
ciali si de meseriasi, recunoscute
persoane juridice, pentru func-
tionarii lor prevázuti la art. 6,
alin. c, art. 7, alin, b si art. 8,
alin, b, care nu sunt asigurati
pentru caz de boalrt si accident
la o organizatie de asigurdri so-
ciale sau la casa speciald de asi-
gurdri a vreunei intreprinderi
publice industriale sau comer-
ciale;
f) Intreprinderile industriale
comerciale particuldre pentru
functionarii lor particulari nea-
sigurati la vreuna din organiza-
tiile de asigurdri sociale.
13. Tablourile alcátuite in
baza articolului precedent vor fi
afisate timp de 3 zile in locul
destinat obisnuit afisdrii sau in-
tr'un loc vizibil si accesibil celor
interesati la inscrierea in listele
electorale, pentru ca ei s& poatd
lua cunostintd si sd-si prezinte
eventual obiectiile.
Se va dresa proces-verbal de
aceastil afisare, semnat: la insti-
tutiile si intreprinderile publice,
de sefii lor; la organizatiile pro-
fesionale, de presedinti, iar la
intreprinderile particulare, de
patron sau reprezentantul sdu
si de eel putin doi salariati din
Intreprindere.
Baca obiectiile filcute sunt in-
dreptrttite se vor aduce modif
cdrile necesare tablourilor, dupa
care vor fi trimise recomandat
direct Camerei de munca sau fi-
lialei respective, acolo uncle
existä; aceasta este obligatä srt
confirme de indatd primirea
prin adresd.
Tablourile vor putea fi depuse
sub luare de dovadd si la in-
spectoratele si subinspectoratele
de muncd, existente Iii circum-
scriptia Camerei, la oficiile pu-
Nice de plasare gratuitä si la
www.digibuc.ro
34
comisiile de examinarea mese-
riasilor din Basarabia, care le
vor inainta neintarziat Camerei
de muncd.
14. Tablourile vor fi intocmite
cu cea mai mare exactitate,
scrise citet si se vor mentiona
pentru fiecare persoand: nu-
mele si pronumele, anul nas-
terii, domiciliul (localitatea, stra-
da i numrtrul) &tea domici-
liaza cel putin de 6 luni in cir-
cumscriptia Camerei de muna,
dacd e cetatean roman, profesia
pe care o exercitá i colegiul
electoral in care ar trebui in-
scrisd acea persoand.
15. .5efii intreprinderilor, or-
ganizatiilor, corporatiilor si ins-
titutiilor prevazute de art. 12,
sunt direct responsabili de exac-
titatea tablourilor intocmite
de trimiterea lor in termen Ca-
merei de muncd. Ei vor putea
cere orice relatiuni in acest scop
celor indreptätiti la inscrierea
in listele electorale, sub luare de
declaratie i producere de acte.
16. Se vor pedepsi cu punerea
in disponibilitate, conform sta-
tutului functionarilor publici sau
legilor lor speciale, conducátorii
institutiilor prevAzute de art. 12,
alin. a, b i d, care vor refuza
sau nu vor inainta la timp ta-
bolurile, le vor trimite incom-
plect sau cu vädite sau inten-
tionate erori.
Se vor aplica sanctiunile pre-
vdzute de legea persoanelor ju-
ridice din 6 Februarie 1924, or-
ganelor de directie i adminis-
tratie ale corporatiilor i orga-
nizatillor prev&zute de art. 12,
alM. c. i e, care vor avea aceeasi
vinill).
Se vor aplica sanctiunile pre-
viizute de legea Institutului de
Statistic& General& a Statului,
1) A ee vedea Legea persoanelor juridice din
6 Februarie 1924, la peg. 244, vol. XI XII,
ou modilicirile din 22 Aprilie 1927, pas,. 601,
vol. XVXVI.
35 3 lanuarie 1933 [Art. 17-21]

sefilor inreprinderilor prevazute se vor intocmi liste electorale

de art. 12, alin. f, care se vor provizorii de catre organele ara-
face vinovati de aceleasi fapte. tate la art. 4 si 5 din acest re-
Vor putea fi concediati de gulament.
ciltre patronii lor, Mr& preavizul Toate lucrárile trebuesc in
stabilit de legea contractelor de cheiate pang la 10 Noemvrie,
munca din 5 Aprilie 1929, sala- cel mai tarziu.
riatii industriali si comerciali, 19. Listele electorale provizo-
care vor da relatii false, atunci rii vor fi f acute in dublu exem-
cand li se vor cere in baza art. 15 plar, pe judete si comune (ti-
din acest regulament, daca vina nand seamá de domiciliul celui
lor va fi confirmata de inspec- inscris) si vor cuprinde pentru
toratul respectiv al muncii. fiecare: numele si pronumele, In
17. Cererile individuale de in- ordinea alfabetica, domiciliul
scrierea in listele electorale, vor (localitatea, strada si numarul ,
fi facute tot intre 15 si 31 Oc- anul nasterii, cetätenia, profesia
tomvrie ale fiecarui an si vor si calitatea in baza cáreia a
cuprinde mentiunile al-Mate la fost inscris.
art. 14. Ele vor fi insotite de 20. Odata intocmite, listele
acte. provizorii vor fi puse la dispozi-
Cererile se trimit recomandat, tia publicului pang. la 20 Noem-
ori se depun, sub luare de do- vrie, in birourile Camerei sau
vada, la Camera de muncii sau filialei unde au fost alcatuite,
la filiala respectiva, dac6 exista, pentru a lua cunostinta de ele,
precum si la autoritätile prevá- anuntandu-se aceasta prin in-
zute de art. 13, alineatul final. serári in ziare locale, de vor fi,
Spre a se evita inscrierea sau din Bucuresti, prin publica-
aceleeasi persoane de cloud ori tiuni trimise autoritátilor pu-
sau mai multe ori in listele elec- blice din circumscriptie, car-
torale, aceste cereri vor fi con- sunt obligate sa le afiseze, dye
fruntate, inainte de solutionarea sand proces-verbal despre a-
lor, cu tablourile primite in ceastä afisare, prin comunicári
baza art. 12 din acest regula scrise facute organizatiilor pro-
ment. Si pentru ca aceastá con- fesionale de salariati industriali
fruntare s5., fie posibilá si inles- si comerciali si de meseriasi din
nitk petitionarul va da indica- circumscriptie sau organelor de
tiuni precise asupra numelui si publicitate ale unor astfel de or-
sediului intreprinclerii in care ganizatiuni, in sfarsit, prin
lucreazá, asupra corporatiei in- orice alt mijloc menit 0, dea
dustriale din care face parte, cea mai larga publicitate acestui
asupra organizatiei profesionale fapt.
la care este angajat ca functio- Camerele sau filialele, pentru
nar, asupra casei de a sigurare listele intocmite de ele, sunt
specialit in raza carei lucreazd obligate s5, desemneze pe mem-
sau orice alai, inclicatie de na- brit sau functionarii lor, care
turd sä permita identificarea sa vor sta la dispozitia publicului
in tablourile amintite. Nu se va in aceste zile, pentru a-i inlesni
da curs cererii care va omite cercetarea listelor. .
orice fel de indicatiuni sau le va 21. In caz de erori de In-
da in mod cu totul insuficient. scriere sau de omitere, se va
18. Dupá primirea tablourilor face contestatie In tot timpul
previtzute de art. 12 si a cereri- cat, listele electorale provizorii
lor individuale, preväzute de se gilsesc la dispozitia publicu-
art. 17 si dupit solutionarea lor,lui, in virtutea articolului pre-
www.digibuc.ro
[Art. 22-27] 3 Ianuarie 1933
cedent si cel mai târziu pând la
la 25 Noemvrie.
22. Contestatiile pot fi intro-
duse de cel care a fast omis sau
gresit inscris, de cei obligati sd
comunice tablourile prevazute
de art. 12, delegatul ministeru-
lui pe Lang& Camera de muncd,
prevdzut de art. 4 din lege, de
organele de conducere ale orga-
nizatiilor profesionale de sala-
riati industriali si comerciali si
de meseria%, recunoscute per-
soane juridice, precum si de un
grup de minimum 10 alegdtori.
23. Contestatiile se indreaptd
la comitetul Camerei de muncd,
sau la comitetul filialei, acolo
unde existd, care le rezolvd ex-
clusiv pe bazd, de memorii inso-
tite de documente, cel mai tar-
ziu pfind la 30 Noemvrie.
Cel contestat va fi Instiintat
de Camera de muncd sau de fi-
liala ei, unde existd, pentru a
putea inainta memoriul si acte
in apárare.
24. Dad, contestatia este ad-
misä, comitetul care a solutio-
nat-o dispune rectificarea, din
oficiu, a listelor electorale pro-
vizorii.
25. Indatd, dupd rezolvarea
contestatiilor, un exemplar din
listele electorale provizorii, In-
tocmite de filiale, se va trimite
Camerei de muncd, iar comite-
tul de directie al Camerei va
proceda de urgentd, la centrali-
zarea lor pentru intreaga cir-
cumscriptie a Camerei, pe co
legii electorale, pe judete i co-
mune, dupd, cum s'a prevAzut la
art. 19.
Comitetul de directie al Ca-
merei de muncd este autorizat
sd radieze din listele provizorii
Inscrierile repetate ale acelora$i
persoane, fácandu-se mentiune
pe marginea listelor despre cau-
zele radierii.
26. Dui:a centralizare, listele
vor fi tipdrite panä cel mai târ-
ziu la 5 Decemvrie si afi*ate la
www.digibuc.ro
36
sediul Camerei de muncd *i. fi-
lialelor ei, unde vor fi, dresdn-
du-se procese-verbale de afisare
de ciltre presedintele Camerei
sau filialei.
Ele vor mai putea fi afi*ate
oriunde Camera va crede de
cuviintä si in mod obligatoriu
vor fi trimese, recomandat, in
circumscriptia Camerei:
a) Inspectoratelor si subin-
spectoratelor de muncd, Caselor
i oficiilor de asigurdri sociale,
oficiilor de plasare gratuitá ei
comisiilor pentru examinarea
meseriasilor din Basarabia;
b) Prefecturilor de judete §i de
politie;
c) Municipiilor si primáriilor
comunelor urbane, precum *i
primdriilor comunelor rurale
care sunt centre mai importante
industriale si comerciale;
d) Cdpitdniilor de porturi;
e) Uniunilor, federatiilor si
confederatiilor de salariati in-
dustriali si comerciali si de me-
seriasi, recunoscute persoane ju-
ridice;
f) Intreprinderilor industriale
si comerciale puublice *i parti-
culare, In ale cdror tablouri pre-
vdzute la art. 12 vor figura cel
putin 100 salariati.
Sefii autoritätilor de sub ad
sunt obligati sd, afiseze de In-
datd, listele primite, dresdnd
procese-verbale de afisare, In
dublu exemplar, din care unul
va fi trimes Camerei de muncd.
Afi*area la Camerele de muncd
si filialele ei, precum si la auto-
ritátile prevdzute sub ad se va
face pe cdt e posibil, in aceea0
zi. Listele vor râmâne Insä ne-
apärat afisate Intre 10-17 De-
cemvri e.
27. Dupd tipärire §i afWare,
nicio modificare nu se mai
poate aduce listelor, cleat In
baza art. 29, 30, 32 si 33 din acest
regul amen t.
Un numär suficient de exem-
plare, necesare fie pentru distri
37 3 lanuatie 1933 lArt. 28-331

buirea cartilor de alegátbri, fie poia dosarul si va dispune rec.-

in ziva alegerii, vor fi certifi- tificarea listelor electorale.
cate de presedintele Camerei de 30. Rectificarea ordonat& prin
munc& si conservate in arhiva sentinta tribunalului se va face
Camerei. in listele electorale pastrate la
Cate unul din aceste exem acel tribunal si se vor mai co-
plare va fi trimes spre pästrare munica in acelasi scop:
primului-presedinte sau prese- a) Tribunalului in circum-
dintilor fiecárui tribunal din cir- scriptia cAruia se afl& sediul
cumscriptia Camerei de munck Camerei de muncá;
iar un exemplar, afar& de cel b) Comitetului de directie al
destinat afiärii, inspectoratu- Camerei de munck
lui respectiv al muncii, care va r) Inspectoratului respectiv al
inainta Ministerului Muncii o munch.
statistic& a corpului electoral al Se va mentiona pe marginea
Camerei de munck intocmit& listelor numárul si data sen-
pe baza listelor electorale pri- tintei care ordoná rectificarea.
mite si conform instructillor 31. Dupá rectificArile ordo-
date de Minister. nate prin sentintele date in apel,
Ministerul Muncii va publica listele electorale raman defini-
o statistic& a corpului electoral tive.
al tuturor Camerelor de mum& Alegerile la Camera de muna
din tarä. se vor face pe baza acestor liste
28. Impotriva deciziei date de definitive, care rAmtin valabile
comitetul de directie al Camerei pentru intregul an urmätor (1
de muncl sau de comitetul fi Ianuarie 31 Decemvrie).
lialei, asupra contestatiilor lor, 32. Dacá survin modificári in
cei nemultumiti vor putea face circumscriptia unor Camere de
apel in tot timpul cât listele munck comisii mixte alcItuite
electorale raman afisate i cel din presedintii si vicepresedintii
mai tarziu pang la 20 Decem- sectiilor dela acele Camere, vor
vrie. face repartitia alegAtorilor, luand
Apelul se judecá de catre tri- de bazá domiciliul lor i toate
bunalul In circumscriptia cá- celelalte mentiuni din listele
rula apelantul Ii are domici- electorale existente.
liul, pe baza memoriului i ac- Luclrile se vor efectua cel
telor depuse de acesta. mult In 10 zile dela data apari-
In acest scop tribunalul va tiei decretului modificator.
cere dosarul contestatiei dela Pe baza proceselor-verbale ce
Camera de muna, sau dela f se vor redacta, comitetul de di-
liala ei si va judeca apelul In rectie al fiecArei Camere va dis-
camera de consiliu, cu urgent& pune rectificarea listelor electo-
preadere, Mr& citarea Ca- rale, mentionându-se cauza rec-
merei. tificárii pe marginea lor.
Apelul poate fi depus si la Ca- 33. Dac& o nouä Camer& de
mera de munc& sau la filiala munca, ia flint& membrii res-
respectivd, care este obligatá pectivi ai comisiei ce se va insti-
sä-I Inainteze de urgent& tribu- tui de Ministerul Muncii, In
nalului Impreun& -cu dosarul. baza art. 39 din legea Camerelor
29. Tribunalul judecá defi- de muncrt, vor stabili pe colegii
nitiv pang. la 31 Decemvrie eel electorale i impreunl cu cei 3
mai tarziu toate apelurile pri- reprezentanti ai fiecArei sectit
mite. In comitetul de directie ai Ca-
Dac& admite apelul va ma- merei sau Camerelor de muncä
www.digibuc.ro
[Art. 34-371 3 lanuarie 1933
a cäror circumscriptie a fost
modificatälistele electorale ale
Camerei noui Infiintate.
Lucrärile se vor executa in cel
mult 20 zile clela data aparitiei
decretului de infiintare a nouei
Camere, luându-se acelea$i baze
$i procedându-se in acela$i mod
ca $i in cazul prevrtzut de arti-
colul precedent.
CAPITOLUL II
Convocarea corpului electoral
34. Corpul electoral al Ca-
merei de muncrt, in totalitatea
sa, sau numai al unei sectii, se
convoacä prin decret regal, pe
baza unui report al Ministeru-
lui Muncii, Säntitätii $i Ocroti-
rilor Sociale, in urma propu-
nerii delegatului sau de pe
lâng. Camera de muna $i
anume in urmiltoarele cazuri:
a) In caz de disolvare a Ca-
merei (le muncrt, in totalitatea
sa;
b In caz de disolvare numai
a unei sectii;
c In cazul expirärii mandatu-
lui membrilor Camerei.
Convocarea se va face in ter-
men de cel mult 2 luni dela
data disolvrtrii Camerei de
muncg, in totalitatea sa, in cel
mult 30 zile dela data disol-
värii unei sectii a Camerei $i cu
cel putin 2 luni inaintea expi-
rärii mandatului membrilor Ca-
merei.
Data alegerilor nu va putea
fi stabilitä mai de vreme de 30
zile $i nici mai tArziu de 45 zile
(lela data convocarii.
35. Convocarea corpului elec-
toral va fi publicatä obligatoriu
in Monitorul Oficial, in Buleti-
nul muncii si asigurArilor so-
ciale $i In 2 ziare locale, daca
vor fi, sau din Bucuresti.
Aceastä convocare va fi afi-
sat/ la sediul Camerei de mum&
$i filialelor ei, la tribunalele $i
judecAtoriile de ocoale din cir- numärul sub care este Inscris
www.digibuc.ro
38
cumscriptia Camerei, precum $i
la institutiile prevAzute de art.
26, alin. ae.
Prin publicatii se va arrita
pentru colegiul sau colegiile
convocate:
a) Numrtrul membrilor de
ales;
b) Ziva alegerilor si ora la
care incep operatiile electorale;
c) Localitatea sau localitätile
in care au loc alegerile;
d) Sectiile de votare vor fi sta-
bilite de presedintele biroului
electoral judetean $i comuni-
cate comisiei centrale electo-
rale $i Camerei de munck cel
mult in 5 zile dela data convo-
crtrii corpului electoral.
Ele vor fi aduse la cuno$tinta
alegdtorilor si prin publicatii
Ca mai intinse, filcute de co-
misia .centralä electoralä $i de
Camera de 'mina, cu cel putin
5 zile inainte de data alegerii.
CAPITOLUL III
Despre cdrfile de alegeitor
36. Alegätorii inscriO in co-
legiile electorale ale Camerei de
muncl i$i exercitä dreptul de
vot pe baza artilor de alegAtor.
37. Pe baza listelor electorale
definitive prevazute de art. 31,
comitetul de directie al Camerei
de muncä dispune imprimarea
artilor de alegAtor, pe hârtie
de culoare deosebitä pentru fie-
care colegiu, in registru â, sou-
che $i in termen de cel mult 5
zile dela data convocArii corpu-
lui electoral.
Dupg imprimare, cärtile de
alegätor vor fi completate de
Camera de muncA, in cel mai
scurt timp posibil, cu urmätoa-
rele date: numele $i pronumele
alegátorului, domiciliuul (loca-
litatea, strada $i numärul), anul
nasterii, profesiunea, colegiul
electoral din care face parte,
39 3 lanuarle 1933
In acel colegiu si sectia unde
voteaza.
Chili le de alegátor vor fi
semnate de presedintele sectiei
respective a Cameri de munch
sau de vicepresedinie.
38. Distribuirea cartilor de
alegator se va face de catre
presedintii si vicepresedintii sec-
tiilor Camerei de munch., pre-
cum si de chtre 2 reprezentanti
ai fiecarei sectdi In comitetul fi-
lialei, acolo unde sunt
Distribuirea se va putea face
si de secretarul Camerei de
muncá sau de alti functionari
ai Camerei sau filialei, sub di-
recta raspundere a persoanelor
prevazute de alineatul prece-
dent.
In localitätile unde exista ins-
pectorate sau subinspectorate
de munch, oficii de plasare, case
de asigurare i comisii pentru
examinarea meseriasiIor, Came-
rele de munch le vor putea tri-
mite carti de alegátori, iar aces-
tea sunt obligate sa le distribue,
sub directa supraveghere si rás-
pundere a conduchtorilor aces-
tor institutii.
Crirtile de alegátor se elibe-
reaza duph ce alegatorul Isi do-
vedeste identitatea, semnând de
primire In registru i semnând
In acela§ timp si cartea de ale-
ghtor, dach stie carte.
Locul unde se distribue cär-
tile de aleghtor, zilele si orele,
vor fi anuntate prin ziare
afise.
Distribuirea cartilor de alegh-
tor va Incepe cu eel putin 10
zile inainte de data efectuárii
alegerii j va continua pang la
ora 12, In preziva alegerii.
Chrtile de alegätor ramase
nedistribuite se vor preda cu
proces-verbal presedintelui sec-
tiei de votare respective, care va
putea O. mai distribue cárti si grefier.
In ziva alegerii. Birourile electorale judetene
Toate reclamatiile cu privire fixeazti numárul sectiilor de vo-
la distribuirea cartilor de ale- tare, tinând searna ca numäruL
www.digibuc.ro
[Art. 38-401
ghtor se vor adresa presedin-
telui comisiei centrale electo-
rale, care va dispune satisface
rea lor, dach sunt indreptatiti.
CAPITOLLIL 1V
Comisia cenfrald elecforald,
birourde electorale judetene i seclide
de volare
30. La tribunalul, in care se
ghseste sediul Camerei de
munch, va functiona, pentru In-
treaga circumscriptie a Came-
rei de munch si de Indath ce va
fi convocat corpul electoral, o
comisie centrala electorald, corn-
push din primul-presedinte aju-
tat de un magistrat si un gre-
fier.
Comisia centrala electorala
primeste candidaturile pentru
intreaga circumscriptie a Came-
rei de munch; dispune impri-
marea buletinelor de vot si dis-
tribuirea lor prin birourile elec-
torale judetene; indeplineste ofi-
ciul de birou electoral judetean
pentru judetul in care se afla
sediul Camerei; centralizeaza re-
zull atele alegerilor pentru in-
treaga circumscriptie; proclarah
rezultatele si inainteazá Curtii
de Apel respective dosarele ale-
gerilor, pentru validare.
Presedintele comisiei centrale
electorate are conducerea si con-
trolul opratiilor electorale In In-
treaga circumscriptie a Camerei
de munch, incepand dela data
convochrii corpului electoral
prin Monitorul Oficial.
40. La celelalte tribunale din
circumscriptia Camerei de mun-
ch vor lua Muth., odata cu con-
vocarea corpului electoral, bi-
rouri electorale judetene com-
puse din primul-presedinte sau
presedintele tribunalului respec-
tiv, ori din delegatul shu si un
[Art. 41-441 3 lanuarie 1933 40

alegAtorilor dintr'un colegiu sä, depunerea candidaturilor expirá

nu treacil de 3.000 pentru fiecare cu 8 zile inainte de data fixatá
sectie de votare; desenmeaza, pentru alegeri i anume la ora
prin tragere la sorti, magistratii 18 a ultimei zile.
care vor prezida sectiile de vo- Se va putea depune la inceput
tare; primeste buletinele de vot un nuniar mai restrâns de
si le distribue sectiilor de vo- candidaturi decal cel prevazut
tare; primeste rezultatele alege- de alin. I al acestui articol, cu
rilor dela sectiile de votare din conditia ca lista intreaga sä fie
judet si le inainteazd impreunä completata, sub sanctiunea nu-
cu dosarele comisiei centrale MAW, in termenul prevazut de
electorale. alin. II; in acest caz se cere ca,
La aceeasi sectie nu vor putea atat primele candidaturi, cat
vota decht alegatorii inscrisi in cele depuse in completare, sá fie
acelasi colegiu electoral. Totusi, fäcute de aceeasi propunatori, in
cand inteo localitate numarul numärul prevazut de alin. I si
alegatorilor dintr'un colegiu ca primii candidati sá consimta
este cu mult inferior cifrei de la candidaturile depuse In com-
3.000, si când totalul alegatorilor pletare.
Camerei de munca nu trece de 43. Candidaturile trebuese
aceastä cifra, votarea se va face propuse de un numar de alegh-
la aceeasi sectie, destinandu-se tori cel putin egal cu numärul
una sau mai multe urne spe- candidatilor de ales.
ciale pentru alegatorii fiecdrui Atilt propunatorii, cat si can-
colegiu electoral. didatii trebue BA fie inscrisi in
41. Sectia de votare va fi pre- colegiul electoral al sectiei pen-
zidatä, de un magistrat, desem- tru care se fac alegerile.
nat in modul prevazut de arti- Aceleasi persoane nu pot pro-
colul precedent, asistat de un pune dealt o sigura lista, iar
grefier. candidatii nu pot figura cleat
In ziva alegerilor presedintele pe o singura listä.
va desemna prin tragere la sorti, Declaratiile de candidatura se
inainte de inceperea operatiilor fac in 2 exemplare, dintre care
de votare, 2 dintre asistentii unul vizat si semnat de prese-
aflati in soda si recomandati dinte, se restituie propunatorilor
baza art. 48, cu care va constitui sau candidatilor, celälalt pas-
biroul sectiei de votare, asistat trându-se la dosarul comisiei
de grefier. centrale electorale.
44. Daca propunatorii nu se
CAPITOLUL V pot prezenta personal, pentru a
depune lista de candidati, sem-
Depunerea candidaturilor naturile lor vor trebui sa fie le-
galizate de judecatoriile in cir-
42. Declaratiile de candida- cumscriptiile carom domiciliaza
tunä se fac pe liste, cuprinzand sau de catre notarii publici,
exact atatea nume de candidati acolo unde exista, sau chiar de
cati membri sunt de ales In catre notarii comunali. Legali-
sectia respectiva a Canierei de zarea semnáturii propunatorilor
munca. se va face in acest caz In pre-
Ele se depun la comisia cen- zenta lor.
trala electorala, incepand de a Semnaturile vor putea fi lega-
doua zi dela convocarea prin lizate in acelasi mod si de dare
Monitorul Oficial a corpului conducatorii inspectoratelor de
-electoral. Termenul ultim pentru munca, caselor de asigurari so-
www.digibuc.ro
41 3 lanuarle 1933
ciale i oficiilor publice de pla-
sare.
45. Declaratia de candidatura
va trebui s& fie insotita sau ur-
mata in termenul prevazut de
art. 42, de o acceptare din partea
fiecárui candidat.
Aceastá acceptare se poate
face fie personal, fie printr'un
act sub semnaturá proprie, le-
galizat& de organele prevazute
de articolul precedent, fie prin
telegrame; in acest din urm&
caz identitatea candadatului
trebue s& fie atestatá in corpul
telegramei de oficiantul care a
primit acea telegramii.
46. Presedintele comisiei cen-
trale electorale, primind decla-
ratia de candidaturi, se va blue-
dinta asupra identiatii propu-
ndtorilor si candidatilor si se va
pronunta de indata, si definitiv
asupra validitatii candidaturi-
lor, f dcand aceast& atestare si pe
exemularul ce se restituie depu-
nátorilor sau candidatilor.
El va examina numai dac&
Bunt indeplinite urmatoarele
conditii:
a) Dac& s'a propus numárul
exact de candidati sau câte can-
didaturi mai trebuiesc propuse,
in cazul previlzut de art. 42, ann.
final, pentru completarea listei;
b) Daca, propunAtorii sunt ale-
gatori in colegiul respectiv;
c) Dac& propunatorii sunt in
numärul cerut de art. 43 din
a cest regulament;
d) Dacá candidatii au varsta
de 25 ani impliniti;
e) Daca declaratia de candida-
tura, s'a facut in termen.
47. Candidatura odata, accep-
tatá nu se poate retrage decât
cu lista intreaga.
Retragerea listei intregi se va
face prin declaratia scrisa a tu-
turor camlidatilor de pe listä.
Ordinea candidaturii pe ace-
easi lista se poate schimba in
termenul prevázut de art. 42 *i sectia Camerei de munc& pentru
www.digibuc.ro
[Art. 45 50]
numai cu consimtamantul tutu-
ror candidatilor.
48. Cu cel putin 2 zile inainte
de data alegerii, candidatii de
pe o list& vor putea depune la
comisia centrala electoral& si
cate o lista, in dublu exemplar,
cuprinzAnd numele a doi dele-
gati si doi asistenti pentru fie-
care sectie de votare, care vor
reprezenta pe candidati in cursul
operatiilor de votare.
Delegatii si asistentii vor tre-
bui sa faca parte din colegiul
electoral respectiv si sa ,aib&
stiintil de carte.
Un exemplar al acestei liste,
vizat si semnat de presedintele
comisiei centrale electorale, se va
trimete presedintilor sectiilor de
votare, prin biroul electoral ju-
detean, odatá cu buletinele de
vot.
CAPITOLUL VI
Imprimarea ;i disfribuirea bulefinelor
de vat
49. Listelor de candidati de-
clarate valabile, presedintele co-
misiei centrale electorale le O.
un numár corespuneitor ordinei
in care au fost primite i hire-
gistrate si apoi ia mäsurile ne-
cesare pentru imprimarea bule-
tinelor de vot.
50. Toate listele de candidati
la aceeasi sectie a Camerei de
munc& se vor imprima pe un
singur buletin, in ordinea nu-
mrtrului ce li s'a dat.
Buletinele de vot vor fi de
aceeasi marime si vor fi tipa-
rite pe hârtie netransparenta,
de aceeasi culoare ca §i cartile
de alegator.
Listele vor ocupa In buletinele
de vot spatii egale, incadrate cu
linii si vor fi imprimate cu
aceleasi caractere.
Ultima paging a buletinului
de vot va trebui sá rAmang li-
berá pentru a se completa pe ea
[Art. 51 54] 3 lanuarie 1933
care se face alegerea, pentru a
se aplica sigiliul de control al
presedintelui sectiei de votare 4i
eventual al unuia dintre candi-
dati, tras la sorti de presedinte
In ziva votArii.
Buletinele de vot se vor im-
prima In atâtea exemplare cAti
alegAtori sunt In circumscriptia
Camerei, plus 10 la sutd.
Cate douA exemplare din ele,
vizate si semnate de presedinte]e
comisiei centrale electorale, se
vor afisa inainte de alegeri la
tribunalele din circumscriptia
Camerei de muncil si la toate
sectiile de votare.
Costul buletinelor de vot va fi
z epartizat de presedintele comi-
siei centrale electorale intre can-
didatii tuturor listelor i va fi
achitat de acestia, sub sancti-
unea anulárii listei, cel mai tar-
ziu in ultima zi a depunerii can-
daturilor.
51. Buletinele de vot vor fi
distribuite prin biroul electoral
judetean presedintilor sectiilor
de votare, cu cel putin 24 ore
Inainte de data alegerii.
Se vor distribui atâtea bule-
tine câti alegatori urmeazA SA
voteze la acea sectie, plus un
numAr pe care-1 va aprecia pre-
sedintele comisiei centrale elec-
torale.
52. DacA pentru alegerea
membrilor unei sectii a Camerei
de muncA s'a prezentat numai
o singurd lista de candidati, nu
se va mai imprima buletinul de
vot, constatânclu-se aceasta prin
procesul-verbal Incheiat de pre-
sedintele comisiei centrale elec-
torale.
In ziva votArii presedintele va
proclama aleasA acea listA.
CAPITOLUL VII
Pregalirea operatiilor de votare la
seclude de votare i polilla alegerilar
53. PregAtirea operatiunilor
In vederea votArii se va face In
www.digibuc.ro
42
ziva alegerii, la ora 7 dimineata,
astfel ca votarea sA inceapit cel
mai târziu la ora 8.
PregAtirea operatiunilor de
votare consistA:
a) In desemnarea posturilor
de pazá in localul de vot si In
jurul sAu, cu trupe puse la dis-
pozitie dupA cererea presedinte-
lui biroului electoral judetean.
Presedintele sectiei de votare
va putea cere direct autoritAtilor
militare i alte forte, pe a sa
rAspundere, In caz de trebuinta;
b) In stampilarea cu sigiliul
de control al presedintelui, si,
eventual, a unuia dintre candi-
dati, a primului stoc de buletine
necesare fnceperii votArii;
c In tragerea la sorti a asis-
tentilor prevAzuti de art. 41 $i
desemnarea persoanelor din bi-
rou, care impreund cu grefierul
sau functionarul de grefA de-
legat a-1 lnlocui, vor continua
stampilarea buletinelor in tot
cursul votArii;
d In inspectarea impreunA
cu candidatii sau delegatii pre-
zenti a gheretelor si camerelor
de votare;
e) In verificarea i sigilarea
urnelor in prezenta candidatilor
si delegatilor prezenti.
Deosebit de sigiliul presedinte-
lui, urnele se vor sigila si cu un
sigiliu prezentat de unul dintre
asistentii listelor de candidati,
tras la sorti, in cazul când vor
fi mai multe sigilii;
f) In orice alte mdsuri ce se
vor crede necesare pentru asigu-
rarea mersului regulat al opera-
tiilor electorale.
54. Fiecare local de votare
va trebui sA cuprindA un numár
de gherete suficient pentru ca
Inteo singurA zi toti alegAtorii
sA poatà vota.
Gheretele vor trebui in mod
obligatoriu sA fie asezate In
aceeasi incApere In care se aflA
si biroul sectiei de votare.
43 3 lanuarie 1933
Biroul va trebui sA poseadd un
numär de stampile pentru vo-
tare egal cu numArul gherete-
lor.
55. Primtiriile sunt obligate a
pune la dispozitie, la cererea si
indicatiile biroului electoral ju-
detean: localuri, gherete, urne,
stampile de votare, tusuri etc.,
pentru alegerile Camerelor de
munca, in aceleasi conditii ca si
pentru celelalte alegeri.
56. Presedintele sectiei de vo-
tare are singur politia alegeri-
lor.
Puterile lui, in aceast& pri-
vinta, in comunele urbane rese-
dinte de judet, se intind si in
afar& de localurile de votare: in
curtea localului, la intr&rile In
curte, in jurul localului de ale-
gere, precum si pe sträzi, piete,
locuri virane, pan& la o distant&
de 500 metri.
Functionarii, altii deal cei ce
apartin legalmente biroului de
votare sau corpului militar de
pazà, nu vor putea sub niciun
motiv stationa in zona de vo-
tare sau in localul de vot, in
tot timpul alegerii, Omit dupà
proclamarea rezultatului.
In comunele rurale si in co-
munele urbane neresedinte, pre-
sedintele sectiei de votare exer-
ea& un drept de politie general&
In cuprinsul intregei comune.
57. Presedintele sectiei de vo-
tare, inainte de inceperea vo-
tarii, va lua mAsurile de politie
necesare pentru asigurarea in-
trarii in ordine a alegAtorilor in
sala de vot.
Comisia central& electoral& va
elibera candidatilor aft de in-
trare valabile pentru toate sec-
tiile de votare din intreaga cir-
cumscriptie a Camerei, iar bi-
roul electoral judetean va eli-
bera asemenea cärti de intrare
delegatilor si asistentilor numai
pentru sectia de votare la care
au fost desemnati.
www.digibuc.ro
[Art. 55-611
CAPITOLUL VIII
Vofarea
58. Alegerile pentru Camerele
de munc& se vor efectua inteo
singurá zi si anume: o dumineca
sau o all& zi de sArbätoare le-
gala, prevAzutä de legea repau-
sului duminical.
Ele vor incepe la ora 8 dimi-
neata si vor dura pang la ora
20. In caz când la ora 20 mai
sunt alegatori prezenti, votarea
continua fard intrerupere, pânä
ce toti aleghtorii prezenti vor fi
votat.
59. Suspend&rile se hotäräsc
de presedinte, dupä apreciere, ele
neputând depäsi in total 3 ore
in tot cursul zilei, Mr/ ca toti
membrii biroului sà. poatd IA-
rAsi In acelasi timp sala de vo-
tare.
Suspendärile trebuesc anun-
tate prin afise, cu o orà inainte,
la usa localului de vot.
In timpul suspendArii, asis-
tentii, delegatii si grefierul vor
ramâne in sala de votare, in-
doindu-se paza urnelor.
60. Cetätenii care au primit
carti de aleg&tori sunt obligati
sa voteze la sectia indicat& in
cartea de alegAtor.
Delegatii si asistentii isi vor
exercita dreptul de vot, pe baza
artilor de alegAtor ce poseda,
la sectia de votare la care func-
tioneaza. Candidatii vor avea
dreptul sà voteze la oricare din
sectiile de votare din circums-
criptia Camerei de mum& in
care candideazá.
61. Alegatorii vor veni la vot,
potrivit publicatiilor.
Votul este direct si secret.
Ei sunt introdusi in sala de
vot, in serii corespunzatoare nu-
märului gheretelor.
Fiecare prezintä cartea de ale-
gdtor presedintelui, iar el ii in-
credinteazA buletinul de vot si
stampila pentru votare.
Presedintele vizeazá cu parafa
(Art. 62-701 '3 lanuarie 1933
sau sigiliul sau, fiecare carte a
alegatorului care a votat, resti-
tuind-o acestuia.
62. Votul se cla pe lista.
Alegatorul voteaza In gherete
lnchise, apliand etampila care
poarta mentiunea votat", in-
läuntrul cadrului care cuprinde
lista pe care voeete a o vota.
63. Votul fiind secret, toate
anularile se intemeiaza pe faptul
nerespectarii acestui principiu.
Indoirea greella a buletinului
nu atrage nulitatea votului, de-
cat daca secretul votului nu este
respectat.
64. FIecare aleghtor are drep-
tul sa conteste identitatea per-
soanei care voteaza.
Preeedintele este dator O. cer-
ceteze reclamatia ei dacä o ga-
mete tritemeiata, o va consemna
In procesul-verbal, oprind dela
votare pe alegator ei trimitân-
du-1 la judecata.
Dispozitiunile art. 3 din regu-
lamentul de fata se vor aplica
ei In acest caz.
65. Calätoria pe C. F. R., S.
M. R. *i N. F. R., a alegatorilor
Camerei de muncä, este gratuitit
In baza cArtii de alegator e'l nu-
mai in ziva alegerilor.
CAPITOLUL IX
Incheierea operaiiilor de votare
66. Indata duptt inchiderea
scrutinului, in aceeaei zi, ei fara
nicio intrerupere, In prezenta
candidatilor, asistentilor ei dele-
gatilor, ureeedintele procedeazit
la despuirea urnei, citind cu
voce tare, la deschiderea fiecárui
buletin, lista votata ei aratand-o.
67. Rezultatul se consemneaza
In douá liste, tinute: una de gre-
fier si alta de asistenti.
In aceste liste se vor inscrie:
a) Numärul total al votanti-
lor;
b) Numärul voturilor nule sau
anulate; cu numele alegatorilor care au
www.digibuc.ro
44
c) Listele de candidati, In or-
dinea inscrisa In buletin;
d) Numärul voturilor intrunite
de fiecare lista.
68. Sunt nule buletinele care
nu poarta p'e ele sigiliul de con-
trol aplicat de preeedinte, acelea
prezentate deschise, buletinele
indoite cu listele In afar* acelea
care contin adause de nume sau
expresii, acelea care nu ar fi din
cele imprimate prin ingrijirea
comisiei centrale electorale, care
contin etergere de nume din
liste, care vor avea etampile
aplicate pe mai multe liste sau
care contin semnele evidente ale
unei prealabile intelegeri.
Buletinele care nu poarta si-
giliul de control, acele care sunt
prezentate deschise sau care vor
fi Indoite cu listele In afara, se
declara nule de preeedinte chiar
la prezentarea lor. Aceste voturi
se socotesc ca neimprimate ei
nu intra In calculul voturilor.
Pentru celelalte, anularea se
pronunta de preeedinte la des-
puierea scrutinului.
Buletinele anulate se anexeazá
la dosar.
Deasemenea, se vor ataea la
dosarul alegerii ei buletinele
contestate in timpul despuierii
voturilor, dar care n'au fost anu-
late, cu mentiunea listei careia
au fost atribuite.
69. Despuirea scrutinului ter-
minata, preeedintele sectiei In-
cheie proces-verbal, in dublu
exemplar, asupra mersului ope-
ratiilor, constatând numarul vo-
turilor fntrunite de fiecare lista.
Procesul-verbal se semneazit
de preeedinte ei se contrasem-
neaza de grefier ei de cei doi
asistenti; dad, aceetia din urmä
refuza, se va face mentiune In
procesul-verbal; buletinele des-
puiate se ard, iar cele ramase
neintrebuintate se inainteaza bi-
roului electoral judetean.
70. Dosarul, cuprinzand listele
43
votat listele, constatând rezul-
tatele, procesul-verbal prevazut
de articolul precedent si contes-
tatiile privitoare la operatiile
electorale ale sectiei de votare,
precum i buletinele anulate
cele contestate, se inainteazä de
presedintele sectiei de votare, in
termen de cel mult 24 ore dela
fncheierea procesului-verbal, bi-
roului electoral judetean si se
remite presedintelui, care, la
rândul säu, Il inainteadt comi-
siei centrale electorale.
71. In tot timpul operatiilor
electorale, candidatii, delegatii
sau alegâtorii pot face contes-
tatii asupra acestor operatii, care
se vor adresa in scris presedin-
tilor sectiilor de votare i hire-
gistra de acestia, färä a statua
asupra lor.
CAPITOLUL X
Cenfralizarea rezulfafelor
72. Comisia centralä electo-
raltt centralizeazI toate rezul-
tatele ce ptimeste, prin birourile
electorale judetene, totalizân-
du-se pe liste.
In urmä, eliminä listele care
nu au obtinut cel putin 20 la
sutä din totalul vottirilor vala-
bil exprimate si procedeaza la
repartizarea totalului mandate-
lor, intre celelalte liste, propor-
tional cu numäruI de voturi
obtinute de fiecare din ele.
Voturile valabile exprimate
pentru listele eliminate in baza
alineatului precedent, nu inträ,
In calculul de repartitie, ele ne-
putând profita nici uneia din
aceste din urmä liste.
Fractiunile zecimale, rezultând
din calculul de repartitie, profit&
listei cu fractiunea cea mai
mare.
73. Candidatii vor fi procla-
mati alesi de catre presedintele
comisiei centrale electorale, In
ordinea inscrierii lor pe listele
respective din buletinele de vot. nea Camerelor de muncä, sau
www.digibuc.ro
3 lanuarie 1933 [Art. 71-751
Candidatii nealesi sunt pro-
clamati supleantii listelor res-
pective.
CAPITOLUL XI
Validarea alegerilor
74. Rezultatele astf el obtinute,
Impreunä cu toate dosarele ale-
gerilor si contestatiilor primite,
se inainteazil Curtii de apel in
circumscriptia cäreia se ail& se-
diul Camerei de muncä, dupg,
In cheierea proceselor-verbale, cu-
prinzând rezultatul general al
alegerilor i candidaturile pro-
clamate alese.
Curtea de apel va judeca, fn
camera de consiliu, contestatiile
aflate in dosare, precum pe cele
primite direct, in baza art. 27,
alin. 5 al legii Camerelor de
muna, hotärind asupra vali-
därii in termen de cel mult 10
zile dela primirea dosarelor.
In caz de invalidare, se vor
face noi alegeri in termen de 0
lunä dela pronuntare.
Dupá validarea alegerilor, do-
sarele se restituie presedintelui
comisiei centrale electorale, care
elibereazá certificate celor decla-
rati alesi i procedeazá la insta-
larea lor.
CAPITOLUL XII
Dispozifii finale ;i franisforii
75. Toate cererile, comunicá-
rile, actele i reclamatiile pri-
vind alatuirea listelor electo-
rale, convocarea corpului elec-
toral, artile de alegätor, depu-
nerea candidaturilor, distribui-
rea buletinelor de vot, pregairea
operatiunilor de votare, si politia
alegerilor, votarea, incheierea
operatiilor de votare, centrali-
zarea rezultatelor, validarea ale-
gerilor i instalarea celor alesi,
precum i corespondenta Came-
relor de muncit i filialelor lor,
cu autoritatile publice, cu Uniu-
[Art. 76-791 3 lanuarie 1933 46

fntre ele, sunt scutite de orice Insärcinänile comisiilor *i sub-

impozite catre Stat, judet sau comisiilor inceteazd din momen-
comunh. tul instalárii membrilor ale*i ai
76. Toate termenele fixate Camerelor de munch..
pnin regulamentul de fath se fn- 78. Membrii comisiilor *i sub-
teleg pe zile libere. comisiilor prevhzute de art. pre-
77. Listele electorale pentru cedent, vor fi numiti de Ministe-
primele Camere de munch ce se nul Muncii, Srinhthtii i Ocroti-
vor Infiinta, vor fi alchtuite In rilor Sociale, prin decizie mi-
modul urmiltor: nisteriald, dintre persoanele care
a La sediul fiechrei Camere intrunesc conditiile de a fi ale-
de munch, Ministerul Muncii, ghtori la Camerele de munch., *i
Sänätátii si Ocrotirilor Sociale care vor fi recomandate de cele
va: numi câte o comisie compush, mai importante organizatii pro-
din câte 5 membri activi *i 3 su- fesionale de salariati industriali
pleanti, pentru fiecare din cele *i comerciali si de meseria*i,
3 sectii ce compun Camera de existente In circumscriptia Ca-
munch. merei, dach aceste organizatii
Atributiile date min acest re- au personalitate juridich.
gulament reprezentantilor sec- Functiunile lor sunt onorif ice.
tiilor, fn comitetul de directie a Lucrtirile plenare ale comi-
Camerelor de munch i comite- siilor si subcomisiilor, ca si cele
tul de directie al Camerei de pe sectii, vor fi conduse *i pre-
munch, ca i modul de a lucra zidate de inspectorii si subins-
*i decide, cad respectiv in sar- pectorii muncii i ai asigurärilor
cina celor 5 membri activi ai sociale, sau de alti functionari
fiecärei sectii, in comisia prey& ai Ministerului Muncii, Sánä-
zutä mai sus, si a comisiei ple- täii si Ocrotirilor Sociale, de-
nare; semnati de ministru; in lipsa
b) In fiecare judet, In circums- acestora va prezida cel mai In
criptia Camerei de munch, sau vârstrt dintre membri.
chiar numai In o parte din ju- Ministerul Muncii, Sänätätii si
det, Ministerul Muncii, Sänäthtii Ocrotirilor Sociale va desemna
Ocrotirilor Sociale va numi pe functionarii care vor Inde-
atte o subcomisie compush din plini oficiul de secretar ai aces-
3 membri activi si 2 supleanti, tor comisii si subcomisii.
pentru fiecare din cele 3 sectii Sediul comisiilor si subcomi-
ce compun Camera de munch. siilor va fi la institutiile depin-
Atributiile date prin prezentul &Ind de Ministerul Muncii, Sá-
regulament reprezentantilor sec- nätàtii si Ocrotirilor Sociale, ce
tiilor in comitetul filialei unei se vor stabili prin decizia de nu-
Camere de munch, *i comitetu- mire, sau chiar la alte autori-
lui filialei, ca *i modul de a tati ce se vor desemna in acelasi
lucra si decide, cad respectiv fn mod.
sarcina celor 3 membri activi 79. Termenele prevhzute in
ai fiechrei sectii in subcomisia 1 al prezentului regula-
cap.
previlzuth mai sus *i subcomi-ment vor fi fixate, pentru alcá-
siei constituith In plenul tuirea primelor liste electorale,
prin decizia de infiintarea co-
In judetul in care se gäseste
misiilor *i subcomisiilor preva-
secliul Camerei de munch, nu se
va mai fnfiinta o subcomisie, zute de art. 77.
atributiunile acesteia urmând a Toate termenele previlzute de
fi Indeplinite de comisia creath
celelalte capitole ale regulamen-
in baza alineatului a. tului, vor putea fi modificate
www.digibuc.ro
47 5 Ianuarie 1933
pentru primele alegeri, si fixate
prin decretul de convocare a cor-
pului electoral.
80. Listele electorate ce se vor
alcátui de comisii i subcomisii
sunt valabile pentru efectuarea
primelor alegeri, cu rectificárile
ce li se vor aduce pana in mo-
mentul efectuArii alegerilor, prin
sentintele date in apel, de tri-
bunate, in baza articolelor 28,
29, 30 din prezentul regulament.
Rectificarile pe baza sentin-
telor date dura efectuarea pH-
melor alegeri se vor face con-
form dispozitiunilor regulamen-
tului de fatrt, in listele pe baza
carora se vor efectua alegerile.
Dupd facerea acestor rectificari,
listele ramân definitive si vala-
bile pang, la 31 Decemvrie 1933.
81. In cazurile in care se vor
aplica art. 32 si 33 din acest re-
gulament, comisia pregâtitoare
ce se va infiinta de Ministerul
Muncii, Sitnátátii i Ocrotirilor
Sociale, In baza art. 39 din le-
gea Camerelor de munca, va fi
alciituitit din câte 3 membri ac-
tivi si 3 supleanti, pentru fiecare
din cele 3 sectii ce compun Ca-
mera de munca.
82. Cheltuielile necesitate cu
alatuirea listelor electorate si
efectuarea alegerilor pentru pri-
mete Camere de muncd, ce se
vor infiinta, cu exceptia tipäririi
buletinelor de vot, cad in sar-
cina Ministerului Muncii, Sánit-
trttii si Ocrotirilor Sociale.
Orice alte cheltuieli fäcute in
acelasi scop, dupg instalarea
membrilor alesi ai primelor Ca-
mere, privesc Camera de mund.
respectivá.
83. OHce dispozitii contrarii
legii Camerelor de muncg, din
l 1 Octomvrie 1932, si regulamen-
tului de fatA, sunt si riimârt
abrogate.
www.digibuc.ro
[Art. 80-41
REGULAM ENT
pentru interpretarea si aplicarea
dispozi[iunilor art. 33 din legea pentru
administrarea i exploatarea
monopolurilor
(Vanzarea sarei)
DIN 5 IANUARIE 19331)
1. In baza art. 33 si 34 din le-
gea pentru administrarea si ex-
ploatarea monopolurilor Rega-
tului României, publicat in Mo-
nitorul Oficial Nr. 144, partea I,
din 2 Iulie 1930, vanzarea shrii
la gura salinei pentru cei care
o ridicA cu cdrutele din curtea
salinelor, se va face dupa nor-
mete stabilite prin regulamen-
tul de fatit.
2. Crtrausii care beneficieazA
de reducerea de 0,30 lei la kg,
conform art. 33 din lege, sunt
acei care locuiesc stabil pe ter--
toriul localitittii unde e salina
sau in comunele rurale pe o raza
de 5 km de sating..
3. Cárausii vor trebui sä fie
de nationalitate românil, nu vor
putea fi functionari la Stat, ju-
det sau comuna sau la particu-
tart, asemenea nu vor putea fi
comercianti, industriasi, carciu-
mari sau sá exercite vreo altä
meserie. Ei vor trebui sä fie cd-
rAusi de profesie.
4. Cererile pentru acordare de
autorizatie vor fi depuse la cli-
rectia salinei, care va elibera
autorizatia respectivrt.
Cererea va fi insotitit de cer-
tificatul primáriei comunei res-
pective si perceptiei fiscale lo-
cale, prin care sá se constate crt
intrrt sau nu in prevederile
punctului 2.
Asemenea vor prezenta dela
aceleasi autoritAti certificate a
1) Acest Regulament s'a aprobat cu Decret
Nr. 3.675 932 ei publioat in Monitorul Olicial
p. I, Nr. 5 din 5 Ianuarie 1933. A se sedea In
legäturà Legea pentru administrarea gi ex-
ploatarea monopolurilor, din 2 Iulie 1930, la
pug. 501, %ol. XVIII, cu moditiclrile din 2
Aprilie 1931, la pug. 1027, acelasi vol.
[Art. 5 11] 20 Ian uarie 1933
sunt Inscriei carduei ei sunt la
curent cu plata impozitelor cu-
venite Statului ei ca n'au sufe-
rit condamnatiuni penale.
5. Salinele vor vinde cu redu-
cerea mai sus aratatA panA la
cantitatea de 800 kg sare de f ie-
care ridicare, maximum 5.000 kg
lunar de fiecare cdrdue ei numai
sare bolovani.
6. CArAueii nu vor putea
vinde unui singur cumpárAtor o
cantitate mai mare de 100 kg
sare ei numai direct la consu-
matori nu ei la revanzátori.
7. Fiecare Oran* este obligat
a avea un livret cu fotografie,
In care se vor trece de stabili-
ment cantitatile ei calitätile de
sare ce s'au ridicat dela saliná.
Stabilimentele sunt obligate a
tine flee pentru fiecare cärâme,
In care se vor Inscrie ca ei In
livret cantitâtile ei calitätile de
sare ridicate.
8. CArätzeii astäzi existenti se
mentin daca Indeplinesc condi-
tiunile de mai sus.
Pentru noile autorizatii de
caräuei, directia salinelor va
avea in vedere la liberare ca ele
sra, fie In proportie de un cârAue
la 200 locuitori de comuná.
Peste acest nuraZir cererile de
cáräuei se vor cerceta ei acorda
de câtre Directiunea Generala
C. A. M.
9. Autorizatiile de cáräuei se
anuleazâ:
a) In cazul când nu mai In-
deplinesc conditiunile aratate
mai sus;
b) In caz când au comis o in-
fractiune la legea pentru admi-
nistrarea ei exploatarea mono-
polurilor Statului, sau au sufe-
rit o condamnatiune penalá;
c) Pentru orice alte abater In
care caz salina va ancheta ei
va propune Directiunii generale
anularea autorizatiunii. In ase-
menea caz, anularea se va pro-
nunta de &are Directiunea ge-
neralâ C. A. M.
www.digibuc.ro
48
10. La fiecare ease luni au-
torizatiile de cârguei vor fi revi-
zuite ei vizate de directia sali-
nei. Directia salinei constatand
câ, un cardue nu mai Indepli-
neete coditiunile cerute mai sus,
va dispune din oficiu anularea
autorizatiunii.
Sálinele pot vinde fard boni-
ficatie sare mäcinatl dela.1110 kg
In sus.
11. Prezentul regulament in-
trà In vigoare pe ziva publicarii
lui In Monitorul Oficial.
CONVENTIE
cu Casa autonomä a 'Muffler Statului
DIN 20 1ANUARIE 1933
Aceasta Conventie, pentru a-
provizionarea lemnelor de foc,
necesare autoritátilor ei institu-
tiunilor publice, s'a publicat In
Monitorul Oficial p. I Nr. 17
din 20 Ianuarie 1933, unde se
poate consulta.
LEGE
pentru modificarea unor articole din
legea timbrului si a impozitului pe acts
si fapte juridice
DIN 1 FEBRUARIE 1933 1)
Art, I. Art. 3; art. 4 cu adaugi-
rea unui alineat la § 31, 39, alin.
1 ei ultim; art. 5, § 1, alin.
1) Aceast& Lege s'a votat de Ad onarea De-
putatilor si Senat in sedinOle dela 14 si 20 De-
cemvrie 1932, s'a promulgat cu Decret Nr. 34
din 1933 si publicat In Monitorui Ofícial p. I
Nr. 26 din 1 Februarie 1933. A se vedea Le-
gea timbrului din 29 Aprilie 1927, la pag.
604, vol. XVxvr, ou numeroase modifiari
din care principals (relativ la succesiuni), din
25 Decemvrie 1929, peg. 1276, vol. XVII, apoi
1 Ianuarie 1932, 12 Martie 1932 si 1 Aprilie
1932, In vol. XX, la ordinea eronologica.
49 3 Februarie 1933
3 si 4; art. 13, § 2, alin. ul-
tim; art. 14, § 1, alin. 6; § 4, alin.
6, 7, 8 si 9; § 5, lit, b, alin. 6;
§ 7, alin. 5 si 6; § 12, alin. 4;
§ 13, alin. 1 si 3; § 16, alin. 3, 4
si 5; art. 16, § 2, alin. 2 si § 3, lit.
g; art. 27, alin. 2, 3 si 4 si patru
alineate noui; art. 31, alin. 1 si
2; art. 53, lit, b, alin. 1, cu un
adaus, alin. 2 si 4 si lit. c, alin.
1 i 3; art. 56, lit. b, alin. 1 si 2;
art. 60, cu un alineat nou si art.
75, alin. 1 din legea timbrului
si á impozitului pe acte si fapte
juridice din Mai 1927, asa cum
a fost modificata prin legile din:
25 Aprilie 1928, 1 Ianuarie 1929,
21 Iu lie 1929, 25 Decemvrie 1929,
4 Martie 1931, 22 Iu lie 1931, 3
August 1931 si 1 Ianuarie 1932,
se modifica precum urmeaza:
3. Orice proiect de lege depus
cu Mesajul Regal, care ar mo-
difica aceasta lege, va trebui sa
fie semnat si de ministrul finan-
telor, iar dispozitiunile noui,
odata legiferate, vor trebui sa
fie introduse si in prezenta lege.
4. § 31, lit, b, alin. nou. In
toate aceste cazuri, eliberarea
scrisorilor este obligatorie.
4. § 39, alin. 1. Pasapoartele:
Pe termen de 3 luni .. 500
6 .. 750
2, 12 .. 1.000
De emigrare .. ...... .. 500
97
4. § 39, alin. ultim. Plata ta-
xei se va face printr'un timbru
special, aplicabil pe pasaport,
care se va anula de autoritatea
care a liberat pasaportul.
5. § 1, alin. 3. Acest impozit
se va percepe prin viza sau anu-
lare de coli timbrate.
5. § 1, alin. 4. Anularea coli-
lor timbrate se va face conform
cu dispozitiunile art. 30 din lege.
13. § 2, alin. ultim. Se abrogd.
14. § 1, alin. 6. Actiunile sau
obligatiunile, insotite de reel-
pisa de incasarea taxei, se vor
inainta Ministerului de Finante ciilor sau scopului unei intre-
spre incasare, toate sau in prinderi, 0,080/o.
parte, treptat cu emiterea lor. 16. § 3. Modul de evaluare aL
C. Haman iu, vol. XXI. 4
www.digibuc.ro
[Art. 3-161
14. § 4, alin. 6. Pentru cambiile
sau efectele de comert, formate
in strainatate si negociate sau
platite in tard, impozitul pro-
portional se va achita numai
prin viza.
14. § 4, alin. 7. Impozitul se
va achita fnainte ca efectul sa
fie platit, girat, acceptat sau
protestat in tat* iar in caz de
contraventie se va aplica a
menda prevazuta de art. 84.
14. § 4, alin. 8. Se abroga.
14. § 4, alin. 9. Se abroga.
14. § 5, lit, b, alin. 6. Se a-
broga..
14. § 7, alin. 5. Se abroga.
14. § 7, alin. 6. Se abrogil.
14. § 12, alin. 4. Se abroga.
14. § 13, alin. 1. Facturile de
mice fel ale comerciantilor si
industriasilor si ale tuturor a-
cestora catre particulari.
14. § 13, alin. 3. Impozitul
pentru facturi se va percepe
prin viza sau printr'un timbru
mobil special, al carui mod de
aplicare se va determina prin
instructiuni ministeriale.
14. § 16, alin. 3. La vanzarile
de valuta, de obligatiuni ale
Statului si a oricaror alte titluri
de credit, circuland In comert,
cum si la vanzarile de actiuni
ale soc. civile, pe bani gata sau
In termen, incheiate In Burse,
Kin mijlocitori oficiali sau prin
remizierii lor, sau In afará de
Burse, intre partculari sau prin
agenti de schimb, impozitul S-3
va percepe asupra borderourilor
ce se elibereaza cumparatorilor,
prin viza sau printr'un timbru
special al carui mod de apli
care se va determina prin in-
structiuni ministeriale.
14. § 16, alin. 4. Se abrogrt.
14. § 16, alin. 5. Se abroga.
16. § 2, alin nou. Cladirile,
terenurile, instalatiunile si uzi-
nele, care sunt afectate servi-
[Art. 16-53] 1 Februarie 1933
bunurilor enumerate la § 1 va fi
cel prevAzut de art. 53 pentru
transmisiunile cu titlu gratuit,
iar pentru cele enumärate la
§ 2 va fi cel prevAzut la legea
contributiunilor directe, la im-
punerea acelorasi bunuri, cu a-
plicarea procedurii de constatare
si judecatA prescrisá pentru suc-
cesiuni (vezi art. 60).
16. § 3, lit. g. Se abrogd.
27. Alin. 2. Impozitele se per-
cep prin vizd si numai In ca-
zurile autorizate de lege prin
hârtii timbrate, timbre mobile
si creditare.
27. Min. 3. Timbrul mobil
general nu poate fi intrebuin-
tat decAt pAnd la valoarea de
100 lei, direct sau in comple-
tare.
27. Min. 4. Se considerd ne-
timbrate actele purtAtoare de
timbre mobile, In valoare mai
mare decât cele autorizate prin
prezenta lege.
27. Alin. 5 nou. Timbrul mo-
bil special prevAzut de art. 4,
§ 39, alin. 1; 14, § 13, alin. 3 si
§ 16, alin. 4, se va Intrebuinta si
pentru valori mai mari. El va
purta In afard de alte indica-
tiuni i numAr de serie, care se
va schimba la fiecare doi ani.
Facturile si borderourile tre-
buesc s& fie alcdtuite din cloud
parti: cotorul, care rankle la
emitent si facture sau borde-
roul, care se elibereazd celor In
drept.
Timbrul special la care sunt
supuse facturile $i borderourile
va fi si el format din cloud párti
distincte si se va lipi deodatd,
eta pe cotor, cât si pe facturd
sau borderou, astfel Inca par-
tea având imprimata pe ea
Sterna Tdrii, sii rämand lipitd
la cotor, iar cealalt& parte a-
vând imprimatd pe ea efigia
Regelui, sd ranând aplicatá pe
facturd sau borderou.
Facturile si borderourile la
care timbrul special nu va fi
www.digibuc.ro
50
aplicat In modul aratat mai sus,
se vor considera retimbrate, iar
ernitentil lor devin pasibili de
amenda prevazutd de art. 84.
31, Alin 1 si 2. Se abrogd.
53. Lit. b, alin. 1. Pentru
transmisiunile prin vânzdri sau
cesiuni de bun& voie, de oHce
fel de bunuri sau drepturi, con-
statate prin acte scrise, dup&
pretul cuprins in actul de van-
zare sau cesiune, care pentru
imobile rurale depAsind 1 ha,
nu va putea fi inferior veni-
tului impozabil, prevazut In ro-
multiplicat cu 10, iar pen-
tru imobilele urbane venitului
impozabil, prevazut In roluri,
multiplicat cu 15. In caz con-
trariu impozitul se va datora $i
percepe la aceste valori, rAmd-
nând fiscului deschisd calea pre-
v&zutd de art. 88 In caz de
fraudA.
Cererile j certificatele elibe-
rate de perceptii sau adminis-
tratiile financiare pentru a do-
vedi venitul impozabil din roluri,
necesar actelor de vdnzare, sunt
scutite de timbru.
Când cumpdraorul ia asupra
sa sarcini ipotecare cAtre Credi-
tele funciare, impozitul se va so-
coti la valoarea reald a crean-
tei, dupd cursul zilei, numai
decä radierea acelor sarcini se
opereazd in momentul vAnzárii.
53. Alin. 2. Se abrogd.
53. Alin. 4. Pentru cesiuni de
drepturi succesorale, impozitul
se va calcula la pretul din act
cu excluderea sarcinilor, iar
dacd intre bunurile succesorale
se Old si imobile, se va aplica
norma dela alineatul 1.
53. Lit. c, alin. 1. In materie
de bunuri imobiliare transmise
cu titlu gratuit, impozitele se
vor stabili dupd valoarea lor ve-
nail, din momentul transmi-
siunii, valoare care, In lips& de
alte elemente de apreciere, In
niciun caz nu poate fi inferioar&
pentru imobilele rurale depd sind
51 4 Februarle 1933
un hectar cifrei rezultate din
multiplicarea venitului impoza-
bil din roluri cu 10, iar pentru
imobilele urbane cifrei rezultatã
din multiplicarea venitului im-
pozabil din roluri cu 15.
53. Lit. c, alM. 3. Se abrogd.
56. Lit. b, alin. 1. Dacá in
activ se and actiuni, efecte,
creante ajunse la termen sau
alte valori wor negociabile, care
reprezintá o suma eel putin
egald cu totalul impozitului exi-
gibil, termenul de platd va fi
eel previtzut la art. 56, alin. 1.
56. Lit. b, alin. 2. In caz când
in averea rámasá se and nume-
rar a cdrui valoare acoperd im-
pozitul stabilit, plata se va face
imediat, iar in caz de vânzare a
unui imobil succesoral, impozi-
tul se va plati de cumpárátor,
din pretul vânzitrii.
60. Alin. 4 nou. La evaluarea
succesiunii, organele de control
sunt obligate sa tind seamd, si
de dosarul fiscal al defunctului
si sit mentioneze rezultatul cer-
cettirilor in procesul-verbal.
75. Alin. 1. Administratia tim-
brului, prin agentii investiti de
lege cu constatarea contraven-
tiunilor, va avea dreptul de a
controla in toate intreprinderile,
oficiile si institutiunile, toate
operatiunile care dau loc la apli-
carea legii timbrului si a impo-
zitului pe acte si fapte juridice,
putând pretinde *i prezentarea
registrelor timbrate, spre a se
incredinta dacá au fost tim-
brate conform legii; iar in caz
de neposedare sau netinere efec-
tivá a registrelor obligatorii,
dupd aceastd lege, cum *i in
caz de refuz a prezentdrii regi-
strelor sau a documentelor ce-
rute, contravenientul va fi supus
la o amenda 'And la o pátrime
din impozitul comercial pe 1 an.
Art. Il. Orice dispozitiuni con-
trarii celor din legea de fat&
sunt *i rámân abrogate.
www.digibuc.ro
[Art. 53 75]
LEGE
pentru autorizarea stärii de asediu
DIN 4 FEBRUARIE 19331)
Articolul unic. Guvernul este
autorizat a decreta, la ()rice mo-
ment ar crede de cuviintd, pe ter-
men de cel mult *ase luni, sta-
rea de asediu generala sau par-
tiald, in conditiile legii din 10
Decemvrie 1864, cu complethrile
din art. 2 al decretului regal Nr
2.798 din 14 August 1916 *i din
art. 1, paragrafele 2, 3 si 4 ale
decretului regal din 1 lulie 1918,
cu modificarea cd rámâne sd. de-
cidd Consiliul de Ministri, ce
atributiuni referitoare la ordi-
nea publica se vor exercita de
autoritátile militare *i ce atri-
butiuni vor fi exercitate de au-
toritátile civile.
Delictele de ultraj si ultraj cu
lovire, prevdzute in articolele.
182, 183, 184, 185, 186, 187 si 188
din codul penal din Vechiul Re-
gat si cele corespunziltoare din
legile in vigoare, in provinciile
alipite, comise pe timpul stárii
de asediu, se vor pedepsi cu
maximul pedepsei prevAzute In
legile mai sus arátate si cu in-
terdictia corectionalá dela doi
pâra la cinci ani a drepturilor
arritate in articolul 22, alineatul
1, 2 si 5, din codul penal.
In caz de recidivá se va aplica
maximul interdictiei corectio-
nale si se va putea merge pânii,
la indoitul maximului pedepse-
lor prevAzute mai sus.
i) Aceastli Lege s'a votat de Adunarea De-
putalilor ei Senat in tedintele &la 3 si 4 Fe-
bruarie 1933 ; s'a promulgat eu Decret Nr. 196
din 1933 $i publicatti in Monitorul Olictal p. I,
Nr. 29 din 4 Februarie 1933. A se vedea $i ve-
chea Lege pentru aplicaeea stirii de asediu din
10 Decemvrie 1864, la pag. 117, vol. II, editia
1907 ; Legea din 18 Martie 1907, pag. 816, vol.
IIIIV $i Decretul din 14 August 1916 si 1
Iu lie 1918, pag. 1118, vol. VIII ; precum $i De-
cretul pentru cenzura ziarelor, speetacolelor si
corespondenlei din 6 Septem rie 1918, pag.
1119, aceIa$i volum.
[Art. unic] 7 Februarie 1983
Ränirile ei lovirile pedepsite de
art. 238, 239 ei 240 din codul pe-
nal din Vechiul Regat, ei cele
in vigoare in provinciile alipite,
comise in timpul stárii de ase-
diu se vor pedepsi pe lângâ, pe-
depsele acolo arätate ei cu in-
terdictia corectionalä dela 1 an
panä la 3 ani a drepturilor arä-
tate in art. 22, alineatele 1, 2 ei
5 din codul penal.
CAlcarea ordonantelor date, in
baza ei limitele legii sari de
asediu de cAtre autoritätile mi-
litare sau civile ei aprobate de
preeedintele Consiliului de Mi-
nietri sau ministrul de interne,
se va pedepsi cu inchisoare dela
15 zile pânä la 1 an. Odatä cu
pedeapsa inchisorii, judecata
va putea pronunta ei interdictia
corectionalli dela ease luni Omit
la 2 ani a drepturilor arätate in
articolul 22, alineatele 1, 2 ei 5
din codul penal.
In caz de recidivä, judecata
este obligatä a pronunta ei in-
terdictia corectionalä pAnä la
2 ani.
Procesele incepute Inaintea
tribunalelor militare, in cursul
stArii de asediu rämân in cora-
petinta acestor tribunaIe, pânä
la pronuntarea hotäririi defini-
tive.
Starea de asediu va putea fi
ridicatá de guvern oricând Ina-
inte de expirarea termenului fi-
xat prin decretul de proclamare
ei la nevoie va putea fi reinfi-
intatn prin decret regal, dar
färä a depäei durata de ease
luni, socotitä dela data promul-
gärii prezentei legi.
La expirarea acestor ease luni,
starea de asediu inceteaa de
plin drept.
In caz de alegeri se suspendä
de drept prezenta lege dela con-
vocarea Corpului Electoral ei
panä dupl efectuarea alegerilor.
www.digibuc.ro
52
REGULAMENT
pentru uniformele trupei In termen 9i
pentru subofiteri
DIN 7 FEBRUARIE 1933
Acest Regularnent, aprobat cu
Decret Nr. 187 933, s'a publicat
in Monitorul Oficial p. I Nr. 31
bis din 7 Februarie 1933, unde
se poate consulta.
DECIZIE
pentru exploatarea transporturilor
aeriene
DIN 7 FEBRUARIE 1933
Aceastä Decizie privitoare la
transporturile aviatiei civile: L.
A. R. E. S., s'a publicat in Mo-
nitorul Oficial p. I Nr. 31 bis
ain 7 Februarie 1933, unde se
poate consulta.
REGULAMENT
sanitar pentru Intreprinderile ce Intre-
buinteazi plumb
DIN 13 FEBRUARIE 1933
Acest Regulament, aprobat cu
Decret Nr. 130/933, s'a publicat
in Monitorul Oficial, 13. I Nr. 36
din 13 Februarie 1933, unde se
poate consulta.
REGULAMENT
pentru stalls de petrol din Constanta
DIN 13 FEBRuARIE 1933
Acest Regularnent, aprobat cu
Decret Nr. 226/933, s'a publicat
in Monitorul Oficial, p. I Nr. 36
din 13 Februarie 1933, unde se
poate consulta.
53 15 Februarle 1933 [Art. 1-5]

LEGE In decretul de infiintare se va

determina sediul judechtoriei de
pentru Infiintarea i organizarea munch, si circumscriptia ei, a-
jurisdictiel muncii - ceasta putând fi limitath la un
DIN 15 FEBRIJARIE 1933 1)
judet, numai la o parte de ju-
det sau la mai multe judete,
constituind o regiune.
CA PITOL IJL I Inainte de Infiintare Minis-
terul Muncii va cere avizul Ca-
Insfituirea ;i compefenia judecei- merelor de comert si industrie.
foriilor de muncei Camerelor de munch, organiza-
tiilor profesionale patronale
Sectia I de salariati, competente din re-
Modul de instituire giune. Avizul acestor institutii
este pur consultativ.
J. Se instituie judechtorii de 3. Judechtoriile de munch
munch pe lângh, Camerele de sunt asimilate, potrivit legii de
munch, pentru solutionarea pe organizare 3udecdtoreascd, cu
cale de conciliere sau de jude- judechtoriile de ocol i puse sub
cath a conflictelor relative la directa priveghere a primului-
munch, dintre patroni de o presedinte sau presedintelm
parte si lucrhtori sau functio- tribunalului in circumscriptia
nari particulari de alth parte, chruia isi au sediul, precum
sau dintre lucrátori, dintre a inspectorilor judechtoresti.
functionari particulari ori din- Afacerile administrative sunt
tre lucratori si functionari par- Incredintate Ministerului Mun-
ticulari, precum i pentru jude- cii, srmramii si Ocrotirilor So-
carea abaterilor la dispozitiile ciale.
legale in vigoare, relative la re-
glementrea, organizarea si ocro- Sectia II
tirea munch, meseriilor i sh- Competenta
nAtatii muncitorilor.
Atributiile jurisdictionaIe ale § 1. Competenta din punctul
acestor judechtorii sunt atât de vedere al persoanelor
contencioase cht si gratioase. 4. Sunt supusi jurisdictiei
2. Judechtoriile de munch se acestor instante patronii, lu-
Infiinteazh prin clecret regal, in crätorii, functionarii particulari
baza unui jurnal al Consiliului si asimilatii tuturor acestor ca-
de Ministri, dat In urma propu- tegorii.
nerii Ministerului Muncii, SA- 5. Sunt patroni, in intelesul
nhttii si Ocrotirilor Sociale, de legii de fath, persoanele fizice
acord cu Ministerul Justitiei. sau juridice, care ocupa in mod
obisnuit la lucru, in intreprin-
Aceasti Lege s'a votat de Senat gi Ado- derea sau in exercitiul profe-
narea deputatilor in gediniele dela 8 gi 7 Fe-
bruarie 1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 841
siei lor, unul sau mai multi lu-
din 1933 gi publicat in Monilorul p. Icrittori sau functionari parti-
Nr. 38 din 15 Februarie 1933. A se vedea In culari, fie In tot timpul anului,
legituri Legea pentru organizarea Camerelor
de munci din n Octomvrie 1932,1a pag. 681,
fie numai In anumite epoci.
vol. XX; Legea asupra contractelor de mund Sunt de asemenea considerati
din 5 Aprilie 1929, la pag. 400, vol. XVII, ou ca patroni:
modificArile din 11 Octomvrie 1932 gi 15 Fe-
brearie 1933, precum gi Legea pentru aeigu-
1- Proprietarii sau armatorii
rarea plitii lucrului efeetuat din 21 Aprilie de vase comerciale, oricare ar
1931, la pag. 478, vol. XIX. fi destinatia (lath, acestor vase
www.digibuc.ro
[Art. 6-7] 15 Februarie 1933
indiferent daca ele efectuiazA
o navigatie fluvial& sau ma-
ritima.
2. Persoanele care dau in mod
regulat lucrätorilor instrumente
de muncd, localuri sau fort&
motrice, pe preturi fixate in
bani sau in naturd.
3. Societátile, asociatiile, or-
grupärile sau insti-
tutiile care nu urmäresc reali-
zarea unor foloase pecuniare
sau patrimoniale, institutiile de
utilitate publick precum i In-
treprinderile publice, indiferent
(Nat ele sunt exploatate direct
de cAtre autoritati publice sau
dad, sunt comercializate; toate
acestea numai dac& ocup& in
mod obisnuit unul sau mai
multi lucrátori sau functionari
particulari.
Aceastá enumerare este enun-
ciativd.
6. Sunt lucrätori, In sensul
legii de fatd, aceia care pres-
teazil obi$nuit o muncá ma-
nual& pe seama unui patron,
fie In tot timpul anului, fie nu-
mai o parte din an.
Sunt asimilati ca lucr&tori:
1. Persoanele care, desi n'au
incheiat un contract de muncá,
execut& totu$i lucrári din ordi-
nul $i pe seama altor persoane,
chiar dacil ele procura $i ma-
teria prim& sau furniturile (lu-
crátorii la domiciliu, subantre-
prenorii si alte persoane având
o situatie asemánátoare cu
salariatilor).
2. $efii de echipá $i suprave-
ghetorii.
3. Portarii, paznicii, oamenii
de serviciu.
4. Ucenicii $i practicantii.
5. Meseria$ii $i In genere toti
cei care exercia pe cont pro-
priu o profesie industrialk dad,
lucreazá singuri sau ajutati de
membrii familiei cu care locu-
iesc impreuna si care nu pri-
men salarii sub nicio form/. persoanelor juridice $i colectivi-
6. Membrii echipajelor de pe tätilor de drept privat;
www.digibuc.ro
54
vasele comerciale, cu exceptia
personalului prev&zut de arti-
colul urmiltor sub Nr. 8.
7. Persoanele care Impreura
cu altii exercitá o profesie ma-
nual& pe cont comun.
Aceastá enumerare este enun-
ciativá.
7. Prin functionari particu-
lari se Inte leg aceia care pres-
teaz& obisnuit in intregime sau
in parte o munca sau serviciu
intelectual, pe seama unui pa-
tron, fie in tot timpul anului,
fie numai In anumite epoci.
Sunt In special considerati ca
functionari particulari:
1. Personalul ocupat la lu-
crári de birou, dactilografele,
desenatorii, contabilii, casierii
alti functionari de birou.
2. Voiajorii comerciali, vânzä-
torii din magazine $i Incasato-
rii.
3. $efii de atelier, $efii lucrá-
tori i contramai$trii, maistrii
sondori i efii mai$tri son-
dori.
4. Supraveghetoriilefi, incasa-
torii i controlorii dela crille fe-
rate particulare, $efii de va-
goane restaurante si de dormit,
cei dela vapoare, tramvaie, au-
tobuse si orice alte mijloace de
locomotie.
5. Corectorii din tipografii.
6. Personalul redactional din
serviciul ziarelor, revistelor
altor publicatii.
7. Läutarii.
8. Ofiterii din marina comer-
ciald si persoanele care pres-
teazá o muncá intelectualá pe
vasele de comert.
Aceastá enumeratie este enun-
ciativá.
Nu sunt functionari particu-
lari, In spiritul acestei legi:
Acei care se gäsesc la con-
ducerea unei intreprinderi (ad-
ministratori-delegati, girant0;
b) Reprezentantii legali ai
55 15 Februarie 1933
c Persoanele care functio-
neaza in calitate de organe ale
puterii publice, prevazute de
statutul functionarilor publici
sau de legile speciale de organi-
zare.
8. Ni sunt considerati pa-
troni i lucrâtori, in spiritul a-
cestei legi, patronii si luerâto-
vii afar6 de cei din in-
dustriile agricole i exploatárile
de paduri. Nu se intelege prin
industrii agricole acelea in care
agricultorul transforma produ-
sele exploatärii sale.
Competenta din punctul de
vedere al persoanelor statorni-
citi prin prezenta lege, este de
ordine publicä.
§ 2. Competenfa din punctul
de vedere al materiei
9. Judecatoriile de mund, sunt
competente, indiferent de valoa-
rea litigiului:
1. In conflictele cu privire la
existenta sau inexistenta, la e-
xecutarea sau rezilierea unui
contract individual de muncá,
de echipá sau de ucenicie, la
tratativele de incheiere ce s'au
urmat intre pârti si la conse-
cintele lor, precum si In conflic
tele provenite din delicte sau
quasi-delicte civile, in másura
in care acestea sunt in legátua
cu un asemenea contract.
Intrá in special In categoria
de conflicte, prevázutá de alinea-
tul precedent, toate conflictele
relative la salarii i alte indem-
nizatii, la inceperea, conti-
nuarea si incetarea muncii, ser-
viciului sau uceniciei, executa-
rea angajamentelor, acordarea
concecliilor, amenzile, restituirea
garantiilor, instrumentelor, o-
biectelor, cArtilor i actelor de
capacitate profesionalá, precum
continutul certificatelor elibe-
rate, concedierile din serviciu
evacuarea din locuintele acor- conflidelor colective de munci din 5 Septem-
date salariatilor de catre pa- vrie 1920, la pag. 453, vol. IXX, en modifi-
()Mile din 14 Aprilie 1922 ei 18 Ootomyrie 1932,
troni, gratuit sau oneros pag. 701, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 8-9]
2. In toate conflictele ce se
nasc intre partile care f igu-
reazá inteun contract colectiv
de muncd sau intre acestea si
terti, cu privire la un asemenea
contract, ori intr'o hotarire de
arbitraj, datá intr'un conflict
colectiv de muncd.
3. In conflictele dintre lu-
dintre functionarii par-
ticulari, sau dintre lucrätori
functionarii particulari, ori
dintre acestia i organizatiile
profesonale respective, derivând
dintr'o munca comung sau din
delicte ori quasidelicte civile, in
milsura in care acestea sunt In
legaturá cu un contract indivi-
dual de muncri, de echipä, de
ucenicie, colectiv sau hotärire
de arbitraj.
4. In conflictele dintre lucrá-
tori si persoanele care le dau
in mod regulat instrumente de
muncd, localuri sau fortä mo-
trice.
5. In conflictele dintre mari-
nan i proprietarii sau arma-
torii de vase comerciale, care e-
fectueazá o navigatie maritimá
sau fluvialá, oricare ar fi des-
tinatia datá acestor vase-
6. In judecarea tuturor con-
flictelor colective de muncá, care
in baza art. 2, alin, a) al legii
din 18 Octomvrie 1932, erau date
In competenta tribunalelor; pro-
cedura de impAciuire In aceste
conflicte rämâne a se efectua
conform legii pentru reglemen-
tarea conflictelor colective de
muncll din 5 Septemvrie 1920 1).
Sunt excluse conflictele colec-
tive intrând In categoria de mai
sus, pentru solutionarea ctt-
rora dupd terminarea proce-
durii de impAciuire pärtile
au ales de comun acord o co-
1) A ee vedea Legea pentru reglomentarea
 [Art. 10-13] 15 Februarie 1933 66

misie de arbitraj sau un arbitru interlocutorii, cleat odatä cu

si care rilmân sub regimul legii apelul contra hotAririi finale.
amintite mai sus. Contra hotttririlor date in a-
Judecatorille vor solutiona de pel, se va putea introduce recurs
asemenea i conflictele colective la Curtea de Apel, In circum-
de munca ce nu cad In preve- scriptia cAreia se af1á sediul ju-
derile alin. I de sub acest nu- decdtoriei de munc6., in 15 zile
m/r, oricare ar fi importanta libere dela comunicare.
lor sub raportul numeric al in- In materie penall, juclecitto-
treprinderilor afectate sau al sa- riile de mum/ judeca toate aba-
-lariatilor participanti, dad, Or- terile la dispozitiile legale pre-
tile In timpul procedurii de vazute la art. 9, sub Nr. 7, care
impaciuire sau dui)/ aceea au au fost date in competenta ju-
consimtit ca chestiile in litigiu decátoriilor de ocoale, a unor
sä fie solutionate prin arbitra], organe administrative sau co-
dar n'au dizut de acord asupra misii, chiar dacá sunt prezidate
alegerii presedintelui. de magistrati.
7. Pentru judecarea abaterilor Hotrtririle de arbiltraj, date
la dispozitiile legale in vigoare, de judecatoriile de muncl, in
relative la reglementarea, orga- conflictele colective, mentionate
nizarea i ocrotirea muncii, me- la articolul 9, sub numärul 6,
seriilor si siinbtatii muncitorilor, nu pot fi atacate cu apel, ci nu-
fie a aplicarea acestor dispo- mai cu rectirs in Casatie, in con-
zitii este de resortul organelor ditiile legii pentru organizarea
Ministerului Muncii, Sknät/tii Inaltei Curti de Casatie si Jus-
si Ocrotirilor Sociale, fie cà in- titie 1).
trà in atributiile unor organe 12. Judecrttoria de muna ju-
depinzând de alte departamente. deed de asemenea toate cererile
10. Competenta din punctul reconventionale, sau cererile in
de vedere al materiei, stabilità compensatie, care constituie un
prin prezenta lege, este de or- mijloc de apärare In actiunea
dine public/. principald, si care prin natura
1 1. In materie civilà, judecá lor intr/ In competenta sa, cu
toriile de munc6., judec6, in prim/ conditia ca acestea O. fie pre-
si ultimá instanta, cu drept de zentate cel mai târziu la prima
recurs, in 15 zile libere dela pro- infrttisare.
nuntare, la tribunalul In circum- § 3. Competenta din punctul
scriptia aruia Ii au sediul, de vedere al locului
toate litigiile de competenta lor,
al cäror object nu trece de 50.000 13. Competenta, in ce priveste
lei, afar/ de procente reclamate locul, se stabileste:
si cheltuieli de judecatä. a) Dupá localitatea in care
In prim/ instant/ i cu drept phritul sau unul din pâriti are
de apel la tribunal, In 15 zile domiciliul real sau ales, ori nu-
libel e dela pronuntare, judecä- mai resedinta;
toriile de muncá judeca toate b) Dupà localitatea in care s'a
cererile care dep/sesc suma pre- executat conventia, sau in care
vAzutá de alineatul precedent, urma s5, fie executatá, ori dui)/
precum si pe acelea care, prin localitatea unde trebuia sà se
natura lor, nu au o valoare de- facá plata;
terminatä.
Nu se va putea face apel con- I) A se vedea Legea pentru organizarea Inal-
tei Clap de Casalie i Juatitie din 31 Martie
tra jurnalelor preparatorii sau 1932, la peg. 226, vol. XX.

www.digibuc.ro
67
c) Dupa locul unde s'a sávArsit
delictul sau quasi-delictul civil;
d) Dupa localitatea In care s'a
sävdrsit infractiunea sau In care
se gaseste domiciliul infracto-
rului.
14. Dacd un conflict de munch
intereseazd intreprinderi din cu-
prinsul a doud sau mai multe
judeatorii de munch, va fi corn-
petenth judecatoria de munch in
circumscriptia careia se aflä cel
mai mare numdr de intreprin-
deri.
CAPITOLUL II
Sediul §i modul de organizare a
judeceitoriilor de muncei
Sectia I
Sediul
15. Judechtoriile de munch
vor avea sediul In orase. In
acelasi oras nu poate functiona
decht o singurh judecátorie.
In Bucuresti, ca i In centrele
unde se va simti nevoie, jude-
chtoria de munch va putea avea
cloud sectii, fiecare functionând
independent. In acest caz, prin
decretul de Infiintare, se va de-
termina fiechrei sectii natura
afacerilor de care va avea sh se
ocupe, tinând seamd cd, pe cât
este posibil, afacerile interesdnd
pe lucrdtori sr), fie cercetate de
o sectie, iar cele interesând pe
functionarii particulari, de cdtre
cealaltä sectie.
Sectia II
Compunerea instantei
16. Judecdtoria de munch se
compune din doi juclechtori, pre-
cum si dintr'un numär de ase-
son i supleanti.
§ 1. Despre judecdtori
17. Judechtorii la judechto-
rifle de munch vor fi desemnati
de Ministerul Justitiei, la cere-
www.digibuc.ro
15 Februarie 1933 [Art. 14-20]
rea Ministerului Muncii, Sänd-
tAtii si Ocrotirilor Sociale, pe
termen de 3 ani 1).
Desemnarea, pentru fiecare
loc, se face dinteun numdr de
3 magistrati propusi de primul-
presedinte sau presedintele tri-
bunalului, la cererea Ministeru-
lui de Justitie.
Pentru a ocupa asemenea
locuri, trebue ca magistratii sh
aibd cel putin gradul de jude-
cdtor si o vechime de minimum
3 ani in grad.
Stagiul fácut la judeatoriile
de munch se socoteste ca efectiv
fdcut In ordinul judecdtoresc.
18. Delegatia este obligatorie
revocabil de cdtre Ministerul
de Justitie, pe baza unui raport
motivat al primului-presedinte
sau presedintelui tribunalului In
circumscriptia cdruia se aflh se-
diul judecdtoriei de muncd.
Asemenea poate fi revocath si
la cererea motivatd a magistra-
tului, In care caz Ministerul de
Justitie va cere avizul Ministe-
rului Muncii si al primului-
presedinte sau presedintelui tri-
bunalului.
19. In caz de lips& sau con-
cediu a unuia din magistratii
judecdtoriilor de munch, lipsu-
rile se completeazd prin dele-
gatie provizorie data de primul-
presedinte sau presedintele tri-
bunalului.
20. La juclecdtoriile de munch,
judecdtorul cel mai mare In grad
va fi seful instantei, având toate
prerogativele i obligatiile pre-
vdzute de legea de organizare
judeatoreasch.
La judecdtoriile unde vor func-
Vona cloud sectiuni, seful instan-
tei se deleagd de Ministerul Jus-
titiei, potrivit dispozitiilor din
legea de organizare judechto-
reascd pentru judecdtoriile de
ocol.
i) A se vedea Legea pentru numirea magie-
tratilor la judeciltoriile de mind, din 8 Apri-
lie 1938, la ordinea oronologicit In aceet velum.
[Art. 21-24] 15 Februarie 1933
21. Pe langa fiecare judecd-
torie de muncd va functiona tin
serviciu de grefd, infiintat de
comun acord de Ministerul Sus-
titiei si Ministerul Munch 1).
Grefierul, ajutorul -de grefier
celalalt personal al judecáto-
riilor de muncd, vor fi numiti
in conformitate cu dispozitiile
legii de organizare judecdto-
reascd i vor avea toate drep-
turile si obligatiile prevázute de
acea lege.
Cheltuielile necesitate cu plata
personalului prevAzut de acest
articol, a asesorilor si materia-
lului, vor fi suportate de Came-
rele de muncil respective. Chel-
tuielile fdcute cu plata asesori-
lor patronali vor fi retinute de
administratiile financiare din
veniturile prevAzute de art. 22
(sub Nr. 1) al legii Camerelor de
comert si industrie si värsate
Camerelor de munch, la cererea
Ion 2).
§ 2. Despre asesori
22. Numärul asesorilor de pe
langa fiecare judeatorie de
munca, precum si al supleanti-
lor, se va determina prin decizie
ministeriald de cdtre Ministerul
Muncii, tinându-se seamd de ra-
murile de activitate si de profe-
siunile cele mai importante din
circumscriptia judecdtoriei.
23. In vederea numirii aseso-
rilor, Ministerul Muncii, Sánd-
tAtii si Ocrotirilor Sociale se va
adresa Camerelor de muncd
Camerelor de cornert si industrie,
precum i altor organizatii pro-
fesionale recunoscute persoane
juridice, cerându-le sd reco-
mande un anumit numär de per-
soane, in ordinea de preferintd.
Dad, in cuprinsul judeatoriel
1) Art. 21 s'a reetilicat, compunindu-se din
3 alineate.
2) A se vedea Legea pentru organizarea Ca-
merelor de comeil si induarie din 14 Februa-
rie 1929, la pag. 143, vol. XVII, cu modifica-
rile din 9 Ianuarie 1930. cdtoriei de muncil.
www.digibuc.ro
58
de muncd se gäsesc i mntreprin-
den sau institutii de uti-
litate publicd mai insemnate, ele
vor fi solicitate de asemenea sd.
desemneze un anumit numär de
reprezentanti.
Pe baza recomanddrilor %-
cute se vor intocmi liste sepa-
rate pentru patroni, lucrátori,
functionarii particulari si pen-
tru asimilatii tuturor acestor ca-
tegorii, urmand ca din aceste
liste Ministerul Muncii, Sánd-
tAtri si Ocrotirilor Sociale sd, nu-
meascd atatea persoane ca ase-
sori sau supleanti, câte locuri
sunt, tinand seamd de aptitudi-
nile, de cunostintele si de expe-
rienta lor. Asesorii patronali,
pentru industria mare, vor if
numiti de preferintá dintre cei
recomandati de Uniunea gene-
rala a industriasilor din Ro-
mania (U. G. I. R.), iar asesorii
patronali pentru comert, de ca-
tre Sfatul Negustoresc.
Prin decizia de numire, care
va fi publicatd in Monitorul Ofi-
cial, se va arata numele, pro-
numele, profesia i adresa celor
numiti, precum si calitatea in
baza chreia au fost numiti.
Dacd, recomandärile nu se pri-
mesc la Minister, in interval de
o lurid, dela data invitatiei a-
cute, se va proceda la numirea
din oficiu a asesorilor si su-
pleantilor.
Numirea se va face pe o pe-
rioadd de trei ani. La expirare,
asesorii continua sd-si exercite
functiunea pand la facerea noi-
br numiri. Fostii asesori pot fi
numiti din nou.
24. Pot fi numiti asesori nu-
mai cetátenii romani stiutori de
carte si cunoscritori ai limbii ro-
mane, care au cel putin 25 ani
impliniti, au satisfäcut legea re-
crutdrii, se bucurd de plenitudi-
nea cirepturilor civile si politice
si Ii exercitá activitatea de cel
putin un an in cuprinsul jude-
59 15 Februarie 1933
Nu vor putea fi numite in
aceasta calitate persoanele fm-
potriva cdrora se gdseste des-
chisa o actiune publica pentru
crimd sau pentru un delict, cele
condamnate pentru crimg sau
delicte, persoanele declarate in-
capabile de a-5i administra ave-
rea, printr'o sentintg judecdto-
reascd, precum si persoanele re-
cidiviste in materie de infrac-
tiuni la legile muncitoresti.
Dacà se constatá in urrod cd
un asesor nu intruneste sau a
incetat de a mai intruni vreuna
din coditiile cerute mai sus, sau
dacà din cauza schimbdrii cali-
atii sale nu mai poate fi con-
siderat ca fdeand parte din una
din categoriile prevazute la
art. 23, alin. 2, Ministerul Muncii,
Sándtgtii i Ocrotirilor Sociale
it va retrage insarcinarea. Ho-
tdrirea sa este definitivd.
Vor putea sg refuze numirea
de asesori sau sg demisioneze
din functiune, aceia care au im-
plinit 60 ani sau care suferd de
o boald sau infirmitate, de na-
turd, sd-i impiedece de a-si exer-
cita Insdrcinarea in bune con-
ditii, precum i acei care Inde-
plinesc o functiune electivg In
Stat, judet sau comung, tutorii
si curatorii minorilor si inter-
zisilor. Ministerul Muncii, Sdnd-
tdtii i Ocrotirilor Sociaje hotd-
rgste definitiv In aceste cazuri.
Toate dispozitiile relative la
asesori se apnea i supleantilor.
25. Este interzis patronilor
sau reprezentantilor lor sg im-
piedece pe un lucrdtor sau func-
tionar particular de a primi sau
de a-si exercita sarcina de ase-
sor, ori de a-I persecuta pentru
aceasta.
Judecdtorul-sef al judecgtoriei
de muncg va pedepsi pe contra-
venienti cu o amendg dela 5.000
la 10.000 lei.
26. La intrarea In functiune, competenta judecátorilor de
asesorii depun in sedintg pu- muncd, instanta se va compune
Mick in fata presedintelui ju- fdrd asesori.
www.digibuc.ro
[Art. 25-29]
decdtoriei, odata pentru tot-
deauna, jurdmantul urmator:
Jur cg voiu respecta Consti-
tutia si legile tarii, cà voiu ju-
deca in constiintg, fat% urd Si
färd pärtinire.
Jur cd voiu respecta secretul
desbaterilor".
Dupg depunerea jurdmantului,
se va dresa un proces-verbal,
semnat de presedinte si ase-
son i contrasemnat de grefierul
judecgtoriei.
27. Asesorul care se face vi-
novat de o infractiune gravd sau
de neglijentd repetatd in servi-
ciu, va fi revocat de Ministerul
Muncii, Sdnatatii i Ocrotirilor
Sociale. Decizia sa este defini-
tivd.
28. Primul-presedinte sau pre-
sedintele tribunalului respectiv
poate sà amendeze disciplinar
cu 500 pang la 2.000 lei pe ase-
sorul care lipseste dela sedintd
sau vine târziu, sau se sustrage
in orice chip dela indeplinirea
insärcingrii sale, dui:a un raport
motivat al judecgtorului-sef al
judecdtoriei de muncd. Dacd ase-
sorul prezintä ulterior o scuzd
temeinicd, amenda poate fi anu-
latá de organul care a pro-
nuntat-o.
§ 3. Despre modul de ale&
tuire al completului de judecatd
29. Judecdtoria de muncg de-
libereazd si judecd in complet
compus dintr'un magistrat ca
presedinte si din doi asesori, a-
lesi de pärtile in litigiu, dintre
persoanele numite conform art.
23.
Cererile de naturd gratioasà
vor fi solutionate numai de ju-
decatorul-sef al judecgtoriei de
muncd sau de ajutorul sau.
Pentru judecarea infractiuni-
lor date prin legea de fatg in
 [Art. 30-321 15 Februarie 1933
Pentru solutionarea conflicte-
lor colective de muncl prevd-
zute la art. 9, sub Nr. 6, corn-
pletul de judecatä va fi com-
pus dintr'un magistrat cu pre-
sedinte si din 4 delegati, din
care doi desemnati de patron
sau patroni, iar ceilalti doi de
cdtre salariatii participanti la
conflict, cu respectarea dispozi-
tiilor art. 17, alineatele II si
III al legii pentru reglementa-
rea conflictelor colective de
mund, din 5 Septemvrie 1920.
Pot fi delegati ai patronilor si
salariatilor interesati in conflict
si reprezentantii uniunilor pro-
fesionale, recunoscute persoane
juridice, dacd. sunt acceptati de
partile in conflict. Desemnarea
delegatilor si supleantilor lor se
va face la inspectoratul respec-
tiv al muncii, in termen de 48
ore dela incheierea procesului-
verbal de neimpdcare, dresat
cu ocazia tratativelor de impl-
ciuire; dupd trecerea acestui ter-
men, dosarul cauzei va fi inain-
tat presedintelui judecdtoriei de
muncd.
Dacd o parte nu si-a desemnat
delegatii (si doi supleanti), con-
form alineatului precedent, pen-
tru formarea completului de ju-
decatd, ea va putea alege doi a-
sesori dintre cei numiti conform
art. 23 din prezenta lege, in ter-
men de 5 zile dela data invita-
tiei ce i se va face de judecdto-
rul-sef al judeciitoriei de muncd,
indatä dupd primirea dosarului;
in caz contrariu, asesorii vor fi
cooptati de magistratul care pre-
zideazd, din lista asesorilor jude-
cdtoriei de muncd.
Prin regulamentul prezentei
legi, se vor stabili mai amänun-
tit regulele dui:a care asesorii si
supleantii numiti pe ldrigd jude-
catoria de muncd vor putea fi
alesi de catre partile In litigiu
sau cooptati de cdtre magistra-
tul presedinte, in caz de nevoie, de judecatd.
la sedintä. In principiu, se va
www.digibuc.ro
60
tine seama cu ocazia alegerii
sau cooptdrii, de profesia cdreia
ei apartin si care trebue ad, fie,
pe cat posibil, aceeasi sau ase-
mändtoare ori conexd cu a Or-
tilor in litigiu.
30. Asesorul si supleantul o-
data alesi sau cooptati, rämân
pentru toatä durata procesului.
Dacá partea omite sau refuzd
de a-si desemna asesorul $i su-
pleantul, pentru formarea com-
pletului de judecatd, magistratul
care prezideazd va coopta pe
unul din asesorii judecdtoriei de
muncá si un supleant.
31. Alegerea asesorilor se face
prin cererea introductivá de ac-
tiune de cdtre reclamant si prin
cerere depusd la grefa judecáto-
riei de muncl, cu cel putin 3 zile
libere inainte de infátisare, de
cdtre parit; odatá cu desemna-
rea asesorilor, fiecare parte va
indica si cdte un supleant in a-
celeasi conditii, pentru a inlocui
la nevoie pe asesor.
Asesorul sau supleantul ales
sau cooptat va fi convocat la se-
dinta de presedinte, in termenul
ce se va fixa prin regulament.
El nu poate lipsi deat cu auto-
rizarea presedintelui, afar& nu-
mai dacd nu este retinut de o
cauzd bine justificatd. In acest
caz, este obligat sd anunte pe
presedinte cu cel putin 24 ore
mai inainte de sedintä.
32. Asesorii judecdtoriei de
munca si supleantii lor pot fi re-
cuzati:
1. Dacd au un interes personal
in proces sau un litigiu similar
in curs de judecatd.
2. Dacd sunt inruditi pând la
al 4-lea grad cu vreuna din Or-
tile In proces.
3. Dacd au avut cu cel mult
un an in urrnd un proces cu
vreuna din pärtile in litigiu.
4. Dacd si-au spus párerea a-
supra fondului pricinei inainte
5. Dacd sunt patronii sau sala-
61 15 Februarie 1933 [Art. 33-361

riatii uneia din pgrtile in pro- lei mai apropiate judecgtorii de

ces. muncg, spre judecare.
Va putea fi de asemenea re- Dacg cererea de recuzare se
cuzat, in caz de conflict Intre lu- respinge, se va face mentiune
crátori, intre functionari parti- motivatä in procesul-verbal de
culari sau intre lucrátori sedintg, care nu se va putea a-
functionari particulari asesorul taca deck odatg cu hotgrirea de
care û calitate de lucrátor fond prin recurs. In caz de ca-
sau de functionar particular sare pe acest motiv, instanta de
este ocupat in aceeasi intreprin- recurs va evoca i judeca fon-
dere ca si pártile in conflict sau dul.
se ggseste in serviciul patronu-
lui uneia din ele. CAPITOLUL III
Asesorul care va avea cunos- Procedure
tintg de o cauza de recuzare in
persoana sa, va fi obligat s'o de- 35. In materia penalg specialg,
clare el insusi presedintelui, datg, in competenta lor, proce-
care va decide dacg trebue sg, se dura in fata judecgtoriilor de
abting. muncg, cgile de atac i terme-
Dispozitiile de mai sus nu se nele sunt cele prevgzute de legile
aplicg, delegatilor prevgzuti de judecgtoriilor de ocoale, clacá
art. 29, alin. IV. prin legile prevgzute de art. 9,
33. Partea care vrea sg recuze sub Nr. 7 si art. 11 alin. V, nu
pe un asesor Ii va formula re- s'a dispus altfel.
cuzarea in scris si motivat, cu Pentru solutionarea conflicte-
cel putin 24 ore inainte de tine- lor colective de muncg se va
rea sedintei, sub sanctiunea nu- proceda conform dispozitiilor
litatii, iar asesorul este obligat art. 20, 21 si 22 din legea din 5
sg rgspundg, tot in scris. Septemvrie 1920, iar pentru ju-
Dacá asesorul nu recunoaste decarea celorlalte afaceri care
motivele recuzgrii sau dacg re- intrg in competenta lor, regulele
fuza sá raspundg, presedintele de procedurg in fata judecato-
hotArgste de urgentg in mod de- riilor de ocoale, se aplicg si ina-
finitiv. intea judechtoriilor de muncg,
Dacg se admite recuzarea u- dacg nu s'au prevgzut dispozitii
nui asesor, acesta va fi inlocuit speciale in acest capitol.
prin supleantul sail; dacg si a- 36. Pärtile se pot prezenta per-
cesta este recuzat, partea intere- sonal sau prin mandatar.
satá va putea alege un alt ase- Sunt considerati ca mandatari
sor. ai pärtilor, in virtutea legii, pg-
34. Recuzarea judecgtorilor rintii, sotia i copiii majori,
dela juclecgtoriile de muncg, se membrii si functionarii organi-
poate face pentru motivele si in zatiilor profesionale de patroni
conditiile prevazute de dreptul sau de salariati, recunoscute per-
corn un. soane juridice, precum si repre-
'Jac& unul din judecgtorii ju- zentantii Camerelor profesionale.
decatoriei de muncg constatg Presedintele poate sä dispung
din oficiu sau la cererea uneia oricând ca pärtile sg fie citate
din pärti, cá el este recuzabil, sespre a se prezenta in persoang.
va desesiza, iar pricina va fi ju- El poate sg refuze admiterea u-
decatg de celglalt judecgtor; nui mandatar, dacg, partea nu
dacg acesta lipseste sau dacg se prezintä sau dacg nu produce
constatg cg, si el este recuzabil, in scris, un motiv valabil.
dosarul pricinii va fi trimis ce- Apgrarea inaintea instantei se
www.digibuc.ro
[Art. 37-42] 15 Februarie 1933
poate face in persoand de catre
impricinat sau de mandatarii
prevd.zuti de alin. 2 al acestui ar-
ticol. Avocatii pot pleda in fata
judecdtoriilor de munch.
37. Judecdtoria de munch
poate sd completeze capacitatea
minorului când tatäl sau tuto-
rele este absent; aceastá comple-
tare este valabild pentru toate
instantele urmátoare.
38. Partea reclamantá isi ina-
inteazd cererea in scris judecd-
torului-sef al judecdtoriei de
muncd, insotind-o de athtea
celpii câti pâriti sunt si de ac-
tele de care se serveste sau de
cbpii certificate de dänsa de pe
ele.
Cererea va cuprinde numele,
pronumele, domiciliul sau rese-
dinta partilor; obiectul reclama-
tiei; motivele pe care se interne-
iazd cererea; numele, pronu-
mele, profesiunea si adresa ase-
sorului si supleantului ales;
semnIitura reclamantului sau a
mandatarului. Acesta din urmá
va atasa la cerere si o copie cer-
tificath de pe mandat.
30. Judecatorul-$ef sau ajuto-
rul sau, primind cererea, o cer-
ceteazd dacd este bine indrep-
tatá si dach cuprinde toate men-
tiunile de mai sus, dispune corn-
pletarea cu ardtdrile reclaman-
tului la trebuintil, dispune inre-
gistrarea ei si ii fixeazd termen
de infätisare, dat in cunostintä
reclamantului, care nu poate
trece de 10 zile când pâritul do-
miciliazd in localitate, de 15 zile
când locueste in all& localitate
din tar& $i de 30 zile când do-
miciliazd in strlindtate.
40. Cererea poate fi fdcutd si
verbal judechtorului-sef sau a-
jutorului sdu, care dreseazd un
proces-verbal in care trece toate
ardtdrile reclamantului si pe
care-I semneazh impreund cu re-
clarnantul, dacd, acesta poate.
Copie de pe acest proces-verbal
se va trimite pAritului, dupd ce
www.digibuc.ro
62
judecdtorullef sau ajutorul sdu
va fi fixat termenul de infati-
sare si-1 va fi dat in cunostintá
reclamantului. In procesul-ver-
bal se va ardta $i asesorul ales
de reclamant, precum $i su-
pleantul sdu.
41. Judecátorullef al judecd-
toriei, tinând seamd, de necesi-
MO, stabileste si afiseazd zilele
si orele când pärtile se pot pre-
zenta fárd, a fi fost citate, sau
fdrá sd, mai fi sesizat judecdto-
ria de muncd, conform art. 38
si 40, pentru a expune verbal
conflictul dintre ele si a-i cere
rezolvarea. Rezultatul interven-
tiei judecatorului-sef sau ajuto-
rului srtu, se consemneazd in-
tr'un proces-verbal.
Dach pärtile n'au putut fi
conciliate si dacti, nu cad de
acord ca litigiul sd fie solutio-
nat de magistrat, cauza va fi
deferitá completului de jude
catd; in acest caz, pdrtile isi
vor alege asesorii si supleantii
lor care vor fi mentionati in
procesul-verbal, dacd, n'au fost
desemnati mai inainte.
Teimenul de infatisare li se
pune in vedere de magistrat.
42. Chemarea pdrtilor se face,
dupd natura afacerii, prin in-
mhnarea copiei reclamantului,
care poartá pe ea termenul,
prin citatie sau prin mandat.
Citatia sau mandatul trebue
sa cuprindd, deslusit numele,
pronumele, profesiunea si domi-
ciliul sau resedint a pärtilor,
ziva si ora chemdrii, sediul ju-
decittoriei de muncd, obiectul
cererii si scopul chemärii.
Prin citatie, pârâtul sau pit-
râtii vor fi invitati sd arate in
scris, cu cel putin 3 zile inainte
de termenul de infatisare, nu-
mele, pronumele, profesiunea si
adresa asesorului si supleantu-
lui ales, aträgändu-i-se atentia
cd, in caz contrariu, magistra-
tul va coopta din oficiu un ase-
sor si un supleant.
63 15 Februarie 1933 [Art. 43-48]

La citatie se aláturd còpiile cum si dad, una din pärti lip-

de care e vorba la art. 38 si 40. seste turd, a fi f Acut cunoscut
43. Prin Ingrijirea grefei ju- magistratului un motiv serios
decittoriei de muncd, procedura care-1 impiedecd sá se prezinte.
se indeplineste de organele pre- La cererea fácutá de comun
vdzute de legea pentru organi- acord de cdtre párti, magistra-
zarea politiei generale a Statu- tul deschide desbaterile si ju-
lui si lagea pentru organizarea decit in fond litigiul In aceeasi
jandarmeriei rurale sau de cd- sedinta. Despre aceastd cerere
tre notarii ori de secretarii co- se va face mentiune In procesul-
munali, in acelasi mod ca verbal al sedintei.
pentru judecdtoriile de ocoale. 45. Dacd litigiul n'a fost so-
Pärtile, martorii si expertii se lutionat prin vreuna din moda-
vor putea prezenta si fard cita- litittile prevazute de articolul
tie, cu obligatia de a-si stabili precedent, va fi trimes de ur-
identitatea in instantd. De ase- gent& Inaintea completului de
menea, asesorii si supleantii judecatd.
alesi se pot prezenta far& cita- 46. Desbaterile In fata corn-
tie, la simpla stdruintä a pull.- pletului de judecatá trebuesc
tilor interesate. terminate inteo singurd sedintä.
44 Prima infätisare, In cazu- In caz de imposibilitate, mai
rile preväzute de art. 38 si 40, ales cand administrarea proba-
va avea loc in fata judecátoru- toriilor nu poate avea loc ime
lui-sef sau ajutorului sau, care diat, magistratul va fixa un nou
va examina cu pärtile litigiul, termen de infätisare cât se
propunânclu-le concilierea si poate de apropiat.
cdutând impreund mijloacele In Inainte de a se intra In des-
acest scop. Dacd concilierea bateri, magistratul va face o ex-
reuseste, rezultatul se consem- punere asupra rezultatului pri-
neazd Intr'un proces-verbal care mei Infätisdri tinute Inaintea
tine loc de hotiirire definitivd. sa, propunând din nou pärtilor
In caz contrariu, magistratul aranjarea pe cale de bunilvoie a
va instrui asa fel afacerea, in- diferendului dintre ele. Dacd
cat desbaterile ce vor urma In nici de data aceasta concilierea
completul de judecatä sit nu du- nu reuseste, deschide desbaterile
reze decât in mod exceptional asupra fondului.
mai mult de o sedintä. In acest 47. Inaintea judecdtoriei de
scop, dispune citarea martori- muncd se pot invoca toate mij-
lor si expertilor ce vor fi au- loacele de apdrare si de proba-
diati In fata completului de ju- tiune. Judecata Insäsi este da-
toare sit le invoace din oficiu,
decatd, provoacit avize of iciale,
cere pdrtilor prezentarea de decit pärtile omit de a face a-
noui acte, dispune citarea lor ceasta, insd, va trebui sd le pun&
personald si le indicd, In gene- In discutia pärtilor.
ral, toate mijloacele de dovadd Judecata va putea face mice
ce trebuesc aduse In sprijinul cercetdri; va putea de asemenea
cauzei. cherna In sedintd, prin mice
Deosebit, magistratul rezolvd mijloace, martori sau experti de
si exceptiile procedurale ridi- care s'ar simti nevoie, pe chel-
cate de pärti si hotrtráste sin- tuiala pärtilor.
gur asupra conflictului, dacd 48. Martorii citati si cei pe
una din pärti recunoaste sau care pärtile i-au adus fìlrà cita-
acceptd cererea partii adverse tie la ziva Infätisdrii, sunt au-
sau dacd renuntá la cerere, pre- diati sub prestare de jurämtint
www.digibuc.ro
[Art. 49-56] 15 Februarie 1933
In fata pArtilor. Dui:4 aceasta,
magistratul, din oficiu sau la
cererea parilor, le va putea pune
diferite intrebAri. Depozitiile
martorilor se vor consemna in-
tr'un proces-verbal, care va fi
semnat de presedinte, grefier si
martori, dacA acestia din urmA
stiu carte; in caz contrariu, se
va face mentiune in procesul-
verbal.
Nu se vor acorda amAnAri
pentru lipsa martorilor decât In
caz de judecare in ultimA in-
stantä i In acest caz o singurA
data si numai pentru motive
temeinic justificate. In acest
caz se vor emite mandate de
aducere cu termen scurt.
49. In cursul desbaterilor
asesorii au dreptul sA punA In-
trebäri pArtilor, martorilor sau
expertilor, prin intermediul ma-
gistratului.
50. Dacä una din pArti de-
clarA cä se inscrie In fals im-
potriva unui act magistratul
trimete actul In cauzg parche-
tului tribunalului In circum-
scriptia eäruia se aflä sediul ju-
decAtoriei de muncA.
Da 61 se contestä semnAtura
sau Inscrisul magistratul va
putea proceda singur si de In-
datrt la verificarea de scripte.
Dack totus, actul se refer&
nurnai la unul din capetele de
cereri formulate prin actiune,
se va trece la judecarea celor-
lalte capete de cereri, dacA a-
casta este posibil.
JudecAtoria de muncA
este obligatA sA rAspundA la
comisiile rogatorii ce i se fac
de alte judecAtorii de muncA.
De asemenea, judecAtoriile de
ocol sunt obligate sA rAspundA
la comisiile rogatorii ce li se fac
de o judecAtorie de muncá dacA
In localitatea In care se gAsesc
nu existA o judecAtorie de
mun
52. .5edintele In care presedin-
tele judecA singur, in virtutea 1932, pag. 701, vol. XX.
www.digibuc.ro
64
art. 41 si 44 si acelea ale com-
pletului de judecatä, sunt pu-
blice.
Magistratul poate totusi sä de-
clare sedintA secretA dadi, pu-
blicitatea ar fi de naturA sá
turbure ordinea publicA sau BA
vatäme bunele moravuri, pre-
cum si atunci când desbaterile
sau audierea martorilor sau ex-
pertilor ar purta asupra unor
secrete de fabricatie, de afaceri
sau de inventie.
53. Hotäririle completului de
judecatA se iau cu majoritate.
In cazul când nu se poate ob-
tine majoritatea hotarirea va fi
datA de presedinte.
54. Pronuntarea hotArtrii se
va face in sedintä publicA, In
aceeasi zi, sau cel mult In trei
zile.
HothArIrea va fi pronuntatA
de presedinte. Prezenta asesori-
lor nu este obligatorie.
DiSpozitiile art. 25 si 26 din
legea publicatd in Monitorul
Oficial Nr. 12.?, din 5 Septemvrie
MO se aplicA si hotArfrilor de
arbitraj date in conflictele co-
lective de muncA.1)
55. Minuta hotArfrii va' fi
semnatä de presedinte si de ase-
sori fnainte de pronuntare si
contrasemnatA de grefier.
Cartea de judecatA va fi re-
dactatA de presedinte 51 Incre-
dintatA grefei eel mult in 3 zile.
Ea va cuprinde numele prese-
dintelui si al asesorilor care au
luat parte la desbateri, numele,
profesia i domiciliul sau rese-
dinta pArtilor, expunerea su
marA a cererii si apArärii, mo-
tivele si dispozitivul.
56. Presedintele are politia se-
dintei. PArtile sunt obligate sA
se exprime cuviincios si sA pAs-
treze respectul datorat justitiei.
1) A se vedea Legea pentru reglementarea
conflictelor colective de munci din 5 Septem-
vrie 1920, la pag. 453, vol. IXX, au modifl-
ctirile din 14 Aprilie 1922 si 18 Octomvrie
 65 15 Februarie 1933
Presedintele va cherna la ordine
pe cel vinovat, iar in caz de re-
cidivA 11 va condamna la o a-
mendA de 500 la 1.000 lei.
In caz de ultraj prin cuvinte,
gesturi sau amenninthri, sau de
necuviintil grava la adresa mem-
brilor ;udectitoriei de muncii, in
exercitiul sau cu ocazia func-
tiunii, presedintele dreseazA pro-
ces-verbal i condamnti pe loc,
pe eel vinovat, la o inchisoare
de 15 zile pAnti la 3 luni. DacA
ultrajul sau necuviinta gravit a
avut loc in sedintrt publicä, pe-
deapsa va fi de o With panA la
O luni inchisoare.
57. Dacil in timpul sedintei,
una sau mai multe persoane
din public dau semne de apro-
bare sau desaprobare, ori fac
sgomot, presedintele le poate
evacua. Dacti se opun, le ares-
teazil si depune In arestul po
litienesc pe timp de 24 ore, dre-
sAnd proces-verbal.
Dacrt sgomotul este insotit de
insulte, gesturi sau amenintrtri,
ori de necuviinte grave
adresa membrilor judecAtoriei,
se aplicti alineatul II al artico-
lului precedent.
58. Hotttririle pronuntate in
baza art. 56 $i 57 sunt executorii,
fiind numai susceptibile de re-
curs In casare, inaintea tribu
nalului respectiv, In termen de
3 zile libere dela pronuntare.
59. Nu existrt drept de opozi-
tie in fata judeciltoriilor dc
muncti.
Apelul si recursul se depun la
grefa instantei a cArei hottirire
se atacti $i care e obligatti sA le
inainteze de urgentA, impreunil
cu dosarul, instantei respective.
Ele pot fi inregistrate direct si
la instanta care va avea sA ju-
dece apelul sau recursul.
Procesele se vor judeca In
complete speciale de dimineatrt,
cu urgentrt i precAdere.
60. Apelul si recursuI vor fi colectiv, judeciltoriet de muncA
motivate. Se va putea acorda respective, care va da o noun.
www.digibuc.ro
C. Ilamangiu, vol. XXI. 6.
[Art. 57-631
un singur termen pentru moti-
vare, sub sanctiunea nulitAtii.
Nu se pot invoca la infAtisare
motive noui. Pentru prima in-
filti*are in apel, se vor emite
mandate de aducere contra
martorilor pe care pArtile vor fi
declarat la prima instantA, in
ziva de judecatil, cit nu i-au pu-
tut aduce, declaratie care va
trebui sui fie consemnatá de ju-
decrttor, impreunrt cu numele *i
ad, esa martorilor, in procesul-
verbal al sedintei.
61. In apel, judecata se va
face conform legii judectitoriilor
de ocoale.
Recursul contra hottiririlor
date in primil si ultimá instantrt
se face in conditiile stabilite
prin legile judectitoriilor de
ocoale In vigoare, iar recursul
contra hottiririlor date In apel
se va face cdnform legii pentru
organizarea Inaltei Curti de Ca-
satie si Justitie.
62. Recursul nu este suspen-
siv de executare.
la Presedintele instantei de fond
va putea totusi acorda, in baza
recursului $i in urma consem-
ntirii unei cautiuni de cel putin
1/3 din suma previlzutrt in ho-
trtrire sau din valoarea litigiu-
lui, cAnd hotArirea nu con-
damnti la plata unei sume de
bani, suspendarea executrtrii ho-
trtririi pAnti la judecarea re-
cursului; In cazul In care se
consemneaztt intreaga sumil pre-
vrtzutti In hotArire sau valoarea
intreagA a litigiului, suspenda-
rea este obligatorie.
63. Instanta de casare va
evoca i judeca fondul, in cazul
cAnd caseazrt.
Se excepteazA dela dispozitia
alineatului precedent recursu-
rile prevAzute de art. 11, alin.
final; In caz de casare, Malta
Curte de Casatie si Justitie va
retrimete dosarul conflictului
¡Art. 64-70] 15 Februarie 1933 66

hothrire de arbitraj, fiind obli-
gatil a se conform deciziei Inal-
/A Curti.
64. Presedintele judecatoriei
de muncit va acorda executarea
provizorie a hotitririlor date cu
drept de apel, când obiectul ho-
formeazil plata sala-
riilor si accesoriilor; suspenda-
rea executilrii nu se va putea
obtine decât prin consemnarea
sumei.
65. In cazuri urgente, prese-
dintele poate lua mice mdsuri
asiguriltoare sau utile, fie asu-
pra .obiectelor lucrate, previtzute
in reclamatie, fie asupra scule-
lor, masinilor sau materialelor
apartinand uneia din panne li-
tigante, putand dispune restitui-
rea lor celor in drept.
66. Privilegiul acordat sala-
riatului de art. 72 din legea con-
tractelor de ?mined din 5 Aprilie
1929, se extinde si asupra me-
seriasilor si celorlalte persoane
previizute de art. 6, sub Nr. 5,
pentru costul lucrului efectuat
sau obiectului confectionat, filra
Sui ma i fie nevoie de luarea in-
seriptiei.
67. Uirtile de judecatit ale ju-
decittoriilor de munch si sentin-
tele date in apel se pot executa
In timp de 5 ani dela data cand
au rAinas definitive.
Prescriptia drepturilor cons-
tatate sau derivänd din aseme-
nea hotitriri curge si contra in-
ca pabililor.
68.1a cererea pgrtilor intere-
sate, presedintele investeste cu
formula executorie procesele-
verbale de conciliere, incheiate
conform prevederilor legii de
fatti, hotitririle rilmase defini-
tive si hotAririle de arbitraj
date In conflictele colective de
lor de ocoale, fie dupg ale pro-
cedurii civile in vigoare.
69. Contestatiile la executare
se vor adresa presedintelului
cai e a Investit hotarirea ce se
executa i vor fi judecate de
acesta dupit normele procedurii
civile-
HotAririle date in aceste con-
testatii sunt definitive. Ele pot
fi atacate cu recurs In condi-
tine stabilite la art. 11 si 61 din
prezenta lege.
Dacil contestatia se admite,
presedintele va fixa un nou ter-
men, cilnd judecata se va face
dupii normele legii de fatà.
CAPITOLUL IV
Dispozifii diverse, fransiforii 0 finale
70. Actiunile introduse pe
baza legii de fata si cererile pre-
vilzute la art. 12, precum si in-
treaga procedura, sunt scutite
de orice taxe de timbru, pawl la
valoarea de 10.000 lei.
Sunt de asemenea scutie de
mice taxe de timbru cererile
care prin natura Ion, nu au o
valoare determinata, precum 5i
actiunile colective pentru ne-
plat a salariului si accesoriilor,
introduse de lucrritorii si func-
tionarii particulari, previlzuti
de art. 6 si 7 din prezenta lege,
chiar dacit tree de aceasta ye:
loare, eu conditia ca suma pre-
tinsâ de fiecare in parte sa nu
treaca. de 10.000 lei.
Sunt scutite de timbru si ce-
revile pentru salarii, indiferent
de suma care se pretinde, dacil
salariatul nu este plâtit cu mai
mult de 5.000 lei lunar.
Scutirea de timbru si taxe
priveste i actele de urmj-wirc
actiunile penale cu procedura
lor -

muneii. Ministerul Muncii este autori-

Executarea se va face conform zat sui perceapá o taxit de 500
regulelor din dreptul comun, fie
lei, aplicabilii anual asupra tu-
turor patronilor care au in ser
dupji normele legii judechtorii- viciul lor salariati strilini, pen-
www.digibuc.ro
67 15 Februarle 1933 [Art. 71-751

tru fiecare salariat strain. Pro- In colegiul electoral al luera-

dusul acestei taxe va fi pus de torilor vor fi inscri*i indife-
Minister la dispozitia Camerelor rent de sex *i numai dach au un
de munch respective, pentru a contract de munch sau de uce-
preintdmpina cheltuielile preva- nicie, verbal sau scris lucrá-
zulte de art. 21, alineat final. torii din intreprinderile indus-
71. Procurarea localului jude- triale i comerciale, publice san
catoriei de munch., amenajarea, particulare, supu*i dispozitiilor
Intretinerea si curatirea lui, legale in vigoare, relative la asi-
precurn *i mobilierul, cad in gurarea in caz de boala *i ac-
sarcina comunei In care se afla cident, precurn si functionarii
sediul ei. organizatiilor profesionale de lu-
72. Afacerile de natura civila, crâtori, recunoscute persoane
actiunile penale *i conflictele co- juridice, chiar dach ace*tia pu
lective de munch, prevazute de sunt supu*i acelor dispozitii le-
aceasta lege, ce se vor grtsi in gale.
curs de judecata, tree asupra In colegiul electoral al func-
judecatoriilor de munca, acolo tionarilor particulari vor fi in
unde astfel de judeciltorii se vor scri*i indiferent de sex *i nu-
Infiinta, daca pana la data când mai dacil au un contract de
acestea vor lua fiinta nu va fi munch sau de ucenicie, verbal
intervenit o hothrire interlocu- sau sells functionarii parti-
toile sau definitivrt *i daca ele culari din acelea*i intreprinderi,
vor fi competente in ce priveste chiar dach nu sunt supusi asi-
Incul. gurtirii de boala *i accident,
precum i functionarii organi-
73. Toate chestiile date in zatiilor lor profesionale, recu-
competenta judecatoriilor d noscute persoane juridice.
mulled, cu exceptia acelora pre- Muncitorii din porturi, inscri*i
vazute la art. 9, sub Nr. 6, vor in registrele capitrtniilor de por-
fi judecate dc judecatoriile de turi, vor fi inscri*i in colegiul
ocoale, fara asesori, cu urgenta electoral al lucriltorilor.
*i precridere si dupa procedura Prin lucratori *i functionari
de fata Walla in momentul infiin- particulari se inteleg persoanele
thrii unor judecrttorii de munch, prevrizute de art. 6 7 din pre-
constituite dupa normele pre- zenta lege.
zentei legi. Sunt asimilati lucrritorilor
74. Dach In baza prezentei functionarilor particulari cei
legi se va Infiinta o judecritorie prevrizuti de art. 1, alin. III al
de munca la Cernauti, din mo- legii din 11 Octomvrie 1932, pre-
rnentul infiintuirji ei va fi abro- cum si aceia care de*i au
gata in totul legea austriach din avut un contract de munca sau
27 Noemvrie 1896, in baza chreia de ucenicie, verbal sau scris
functioneazil judectitoria indus- sunt lipsiti de ocupatie, nu din
trier', din Cernauti. vina lor (s,omeri din industrie
75. In vederea punerii de comer). Toti ace*tia vor fi in-
a cord a legii Camerelor de scrisi, dupa caz, In unul din
munch din 11 Octomvrie 1932 cele dour' colegii electorale a-
cu legea de fata, sectia salaria- mintite mai sus, dacrt sunt asi-
tilor industriali *i sectia sala- gurati pentru caz de boala *i
riatilor comerciali, prevrtzute de accident sau daca figureazil in-
art. 11 din acea lege, se vor scri$i pentru chutare de post,
nurni sectia lucriltorilor *i sec- de cel putin 2 luni, la un oficiu
tia functionarilor particulari. public de plasare gratuith.
www.digibuc.ro
[Art. unici 21 Februarie 1933
Colegiul electoral al meseria-
silor se va constitui dupii nor-
mele legii din 11 Octomvrie 1932.
76. Litigiile dintre meseriasi,
patronii meseriasi sau micii in-
dustriasi si salariatii lor, prevrt-
zute de legea pentru asigurarea
pld(ii lucrului efectuat din 21
Aprilie 1931, se vor judeca de
judeciltoriile de muncá, potrivit
legii de Wit
Toate celelalte litigii preva-
zute de legea din 21 Aprilie
1931 a chrei aplicare trece In
sarcina Ministerului Muncii, SA-
si Ocrotirilor Sociale
vor fi judecate de comisiunile
arbitrale, dupA normele stabilite
de acea lege.
77. AnAnuntele de aplicare a
acestei legi se vor prevedea In-
tr'un regulament, elaborat de
comun acord de Ministerul Mun-
cii, Suínàtütii i Ocrotirilor So-
ciale si Ministerul Justitiei.
78. Dispozitiile contrarii legii
de fatil sunt si rämân abrogate.
LEGE
pentru interpretarea articolului unic,
paragraful 2, alineatul prim din legea
pentru modificarea legii asanärii datorii-
lor agricole
DIN 21 FEBRUARIE 1933 1)
Art. unic. Dispozitiunile pa-
ragrafului 2, alin, prim din legea
publicatrt in Monitorul Oficial
1) Aceasti lege s'a votat de Senat i Aduna-
rea depulatilor in eedintele dela 15 si 18 Fe-
bruarie 1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr.
408 933 si publicat tn Monitorul Oficial p. I
Nr. 48 din 21 Februsrie 1933. A se vedea Le-
gea pentru modiflcarea Legii asanArii datoriilor
agricole, din 26 Octonivrie 1932, la pag. 757,
vol. XX. Ulterior, prin Legea peutru reglemen-
tares datoriilor agricole si urbane, din 14 Apri-
lie 1933 ; s'a adus noi modifleari, susceptibile
si acestea a mai primi innoiri.
www.digibuc.ro
68
Nr. 251 din 26 Octomvrie 1932,
pentru modificarea legii asana-
rii datoriilor agricole, se inter-
preteazrt In modul urmator:
Cambiile aflate la o institu-
tiune de credit la 26 Octomvrie
1932, emise Inainte de 19 Aprilie
1932, sau obtinute prin preschim-
barea de cambii, ori pe baza de
raporturi de drept anterioare a-
celei date, avand scadenta con-
ventionalä sau prorogaa prin e-
fectul legilor anterioare, intre 18
Decemvrie 1931 si 26 Aprilie
1933, si pe care figureazil, in orice
calitate, un debitor ce intrui in
prevederile legii de asanare a
datoriilor agricole, se considerrt
crt au scadenta la 26 Aprilie 1933
pentru toti semnatarii cambiei.
Aceste cambii vor trebui sui fie
preschimbate cel mai tiirziu la
26 Aprilie 1933, dându-se cambii
cu scadentrt de 26 Octomvrie
1933, semnate de acéeasi debi-
tori.
Neefectuarea preschimbarii in
termen dri institutiunii de credit
dreptul sui protesteze cambiile la
noua scadenta dela 26 Aprilie
1933.
Aceste proteste se vor putea
valabil efectua pitnit la 26 Mai
1933 inclusiv.
Protestele facute.pttnri la pro-
mulgarea acestei legi pentru
cambiile de mai sus se considerrt
ca fiind valabil Mcute pentru 26
Aprilie 1933, iar actiunile si ape-
lurile eambiale bazate pe aseme-
nea cambii si pendinte in fata
instantelor de fond, se considerá
ca fiind bine introduse la 26 A-
prilie 1933, In cazul cand cam-
biile nu au fost prezentate la
preschimbare piinit la aceasta
datil.
69 1 Martie 1933
LEGE
pentru reducerea diurnei deputatilor ;i
senatorilor
DIN 1 MARTIE 1933 i)
Art. Unix,. In cursul anului
bugetar 1933 si urmatorii, diur-
nele membrilor Adungrii depu-
tatilor si ai Senatului se vor re-
duce cu 12,50 la sutg.
LEGE
pentru reducerea retributiilor funclio-
narilor publici de toate categoriile
DIN 1 MARTIE 1933 2)
1. In lunile Ianuarie, Februa-
rie i Alartie 1933, salariile brute
ale functionarilor Statului, Re-
giilor publice comerciale, Case-
lor autonome, Directiilor spe-
ciale, judetelor, municipiilor
comunelor, prevazute in buge-
tul exercitiului 1932, se vor re-
duce dupil cum urmeazá:
a) Cu 100/o pentru toti func-
tionarii aflati In localitätile Bu-
curesti si urban I;
b) Cu 12,5°A pentru told func-
tionarii aflati In localitätile ur-
ban II si rural.
Aceleasi reduceri se apnea, si
salariilor functionarilor Camere-
lor agricole si de cornert, ai bur-
selor de valori i schimb, ai bur-
selor de marfuri si de cereale,
ai Uniunii Camerelor de agricul-
turil si ai Uniunii Camerelor de
comert si industrie.
1) Aceastri Lege modificatoare s'a promulgat
cu Decret Nr. 480 din 1933 ei publicat In Mo-
nitorta Oficial p. I Nr. 50 din 1 Martie 1933.
A se vedea In leglltur i Legea din 22 lanua-
rie 1931, la pag. 37, vol. XIX.
2) Aceastä Lege s'a promulgat ou Decret Nr.
179 933 ei publicat in Moniforul Oficial p. I
Nr. 50 din 1 Martie 1933 ; ulterior, ea a fost
preIungit i pe exercitiul linanciar urmitor.
www.digibuc.ro
[Art. unic]
Aceasta reducere se va face a-
supra salariului brut, asa cum
aceasta apare in bugetul 1932.
Diferenta ramasg, dupà redu-
cere va forma noul salariu brut,
asupra cgruia se vor face toate
retinerile legale ca si pàná acum.
Indemnizatda de locuintrt si aju-
torul de famine rilman aceleasi
ca si pang, acum.
2. Aceleasi reduceri, ca si la
salarii, se vor face asupra diur-
nelor ce se plätesc personalului
temporar si diurnist; asupra
diurnelor care servesc drept su-
plimente la salarii, precum Si
asupra diurnelor fixe, zilnice sau
lunare, ce se plätesc persoane-
lor care nu sunt functionari pu-
blici, dar care au Insarcingri
speciale la oricare din institu-
tiile de Stat, Regii publice co-
merciale, Case autonome, Direc-
(di speciale, judete, municipii
comune.
3. Fac exceptie dela reducerile
indicate In art. 1:
Soldele corpului of iteresc ac-
tiv de toate categoriile, inclusiv
reangajatii militari, fruit func-
tionarii civili ai armatei si färg
acei care sunt asimilati cu dife-
rite grade militare;
b Salariile magistratilor si
ale membrilor diferitelor cor-
puri, asimilati cu magistratii,
frtril functionarii judeatoresti.
4. Sumele realizate prin a-
ceste reduceri de Oitre Regiile
publice comerciale, Casele au-
tonome, Directiile speciale, ju-
dete, municipii si comune, se
considerg blocate In favoarea
Casei generale de pensiuni pen-
tru sumele ce ele datoreazg, a-
cestei case.
Excedentele rilmase, dupg a-
chitarea sumelor datorate Casei
generale de pensiuni, rgman la
dispozitia institutiilor respective.
[Art. 1-5] 3 Martie 1933
LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni din
legea pentru organizarea judecitoreasci
DIN 3 MARTIE 19331)
1. Se -suprimil urmatoarele
locuri de judecator:
Cate un loc la tribunalele:
Biltor, Cernauti, Cetatea-Albrt,
Ciuc si Suceava.
Cate un loc la judecrttoriile:
Sebes mixtrt, judetul Alba; Ora-
dea urbana; Zastavna mixta, ju-
detul Cernauti; Frigaras mixtrt;
Brad rurala, judetul Hunedoara;
Nasäud mixtil; Radauti mixtrt;
Faget rurala; judetul Severin;
Vilscauti-pe-Ceremus mixta, ju-
detul Storojinet si Vida ruralrt,
judetul Vlasca.
Cate douil locuri la juclecato-
rifle: Câmpulung Moldovenesc
mixtil; Siret mixtrt; Vicovul-de-
Sus Impala, judetul Radauti si
Ciudei rurala, judetul Storojinet.
Trei locuri la judecrttoria Vij-
Dita mixtrt, judetul Storojinet.
2. Se desfiinteaza urmatoarele
judecatorii: Stroesti rurala, ju-
(1(.011 Arges; Scorteni rurala, ju-
detul Bacau; Ungheni-Targ ru-
ralri, judetul Saba-Tg. ru-
rala, judetul CetateaAlba; San-
martin rurala, judetul Ciuc; Tul-
ghes rurala, judetul Ciuc; Fer-
dinand I rurala, judetul Con-
stanta; Chisinau II mixtrt; NA-
dusita rurala, judetul Soroca;
Vadu-Rascu ruralä, judetul So-
roca; Cimilia rurala, judetul Ti-
ghina; Intorsura Buzaului, jude-
tul Brasov; Comana, judetul
Vlasca; Poenarii-Burchi, jude-
1) Aceastit Lege modificatoare s'a promulgat
cu Decret Nr. 519 933 si publicat In Monitorut
Oficial p. I Nr. 52 din 3 Manic 1933. A se
vedea si precedenta LFge similari din 1 Ia-
nuarie 1931 la pag. 1007, vol. XVIII. In ce pri-
veste Legea pentru organizare judecatoreasca,
ea se afM la pag 56, vol. XI XII, iar ultimile
modificlri in sol. XX.
www.digibuc.ro
70
tul Prahova si judecatoria mixtrt
Calarasi, judetul Ialomita.
3. Se infiinteaza:
1. Sectia IV la tribunalul Dolj.
2. Sectia V civilo-corectionala
la tribunalul Illov.
3. Sectia IV la tribunalul Ti-
mis-Torontal.
4. Sectia IV la tribunalul
5. Sectia III la tribunalul
Dambovita.
6. Cabinetul al II-lea de ins-
tructiune la tribunalul Satu-
Ma re.
7. Cabinetul IX de instructiune
la tribunalul Ilfov.
8. Cabinetul IV de instructiune
la tribunalul Dolj.
9. Cabinetul III de instruc-
tiune la tribunalul Timis Toron-
tal.
10. Cabinetul IV de instruc-
tiune la tribunalul Iasi.
11. Cabinetul II de instruc-
tiune la tribunalul Dambovita.
4. Se infiinteaza judecatoriile:
Negru-Vocla rurala, In judetul
Constanta, cu resedinta in co-
muna Negru-Voda i judecatoria
Valea-lui-Miliai ruralrt, in jude-
tul Salaj, cu resedinta in co-
muna Valea-lui-Mihai.
5. Resedintele judecatoriilor
mai jos aratate, se stramuta
dupa cum urmeaza:
Balatina rurala din jucletul
Balti, se stramutil in comuna
Glodeni, acelasi jtulet, luând de-
numirea de judecatoria Glodeni
rurala.
Resedinta judecritoriei Brezoiu
rurala din judetul Vialcea, se
stramuta in comuna Calima-
nesti, acelasi judet, luand denu-
mirea de judecatoria Calima-
nesti mixtrt.
Resedinta judecatoriei Badi-
ceni rurala din judetul Soroca,
se stramutil in comuna Sgurita,
acelasi judet, luand denumirea
de judecatoria Sgurita ruralrt.
Resedinta judecatoriei Mihai-
lesti rurala din judetul Buzau,
se stramuta in orasul Buzau.
'71
lutInd denumirea de judeditoria
Buzitu ruralit.
Resedinta judecrttoriei
goesti ruralii din judetul Do 1j,
se strämutil in comuna Me li-
nesti, acelasi judet, luAnd denu-
rnirea de judecittoria Melinesti.
Resedinta juclecatoriei rurale
Patulele din judetul Mehedinti,
se strilmutrt in comuna Flà-
mánda-Mehedinti, luAnd denu-
mirea de judeciltoria ocolului ru-
ral Fliimilnda.
Resedinta judeciltoriei rurale
judetul Tighina, se stril-
rnutrt in comuna Taraclia, ace-
lasi judet, luftnd denumirea de
judecritoria ruralii Taraclia.
Judeciltoria mixtrt Galati de-
vine ruralrt si se strilmutà in co-
muna Independenta, judetul Co-
vurlui, lutInd denumirea de ju-
deciltoria ruralà Independenta.
6. Judeditoria RAW ruralrt ia
denumirea de judecittoria 13i111i
mixtrt.
Judeciltoria III urbanrt.
ia denumirea de judecato-
ria II urbanrt Chisinilu, iar jude-
cittoria IV urbanit Chisinilu ia
denumirea de judeciltoria III ur-
bantt Chisinilu.
Judeciltoria ruralil Calitrasi ia
denumirea de judeciltoria mixta
7. Prin derogare dela dispozi-
tiunile art. 8, alin. 2 din legea
pentru organizarea judeditorea-
seà prim-presedintele tribunalu-
lui Dambovita va fi si presedin-
tele sectiunii I.
8. Magistratii dela instantele
judecatoresti ce se desfiinteazd.
precum si magistratii care vor
(leveni supranumerari, se vor
transfera la alte instante, in pos-
turi similare; consimtimilntul
magistratilor nu este necesar.
PanA la transferare magistratii,
ale cilror posturi s'au suprimat,
fiirà insà ca instanta judecrao-
reascà sit fie desfiintatti, vor
functiona la aceeasi instantil.
www.digibuc.ro
8 Martie 1933 [Art. 6-1]
Transferitrile magistratilor
inamovibili se vor face cu avizul
Ne- conform al consiliului superior
al magistraturii.
9. Dispozitiunile alin. I si II
dela art. precedent se aplica si
auxiliarilor justitiei sau func-
tionarilor judedttoresti.
10. Afacerile pendinte Ina in-
tea instantelor judeciitoresti ce
ar deveni necompetente din
cauza schimbttrii circumscrip-
tiunilor, rilmân a fi judecate de
instantele la care au fost intro-
duse. ,
Toate afacerile aflate pe rol la
instantele judectitoresti desfiin-
tate, cu termen fixat chip& 1 A-
prilie 1933, vor fi puse pe rol de
instanta competentri, diii oficiu,
citatiunile emitandu-se din ofi-
ciu, cu scutire de timbru sau
taxe.
11. Judeditoriile a crtror rese-
dintil, potrivit legii de fatà se
strilmutà, vor continua sil func-
tioneze la vechea resedinta, paná
ce se va pune la dispozitiune lo-
calul necesar judeciltoriei.
LEGE
pentru amenajarea *Nair Statului
din vecinätatea Capita lei
DIN 8 MART1E 1933 1)
1. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor este autorizat sá ce-
deze municipiului Bucuresti, in
scopul creitrii de statiuni clima-
terice de odihna, agremente si
sport, proprietatea unei supra-
fete de 300 hectare din padurea
Pusnicul, situatA la rrtsitrit de
AeeaetA Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor 1i Senat lot edintele dela 30 Martie
gi 1 Aprilie 1933 ; e'a promulgat eu Deeret Nr.
5.458 933 fi publieat in Monilorul Oficial p. I
Nr. 56 din 8 Marfie 1933. A se vedea i Legea
pentru asanarea laeului lieristriu din 21 Apri-
lie 1912, la pag. 1262, vol. VII ; de asemeni
Legea pentru infrumusejarea imprejurimilor
Capitalei din 9 Februarie 1931, la pag. 55,
vol. XIX.
[Art. 2-3] 9 Mar tie
Bucuresti i conform planului
anexat.
2. Cedarea imobilelor arrttate
in art. 1 se face cu titlu gratuit.
3. Pddurea cc se cedeazd va fi
arnenajatil de primárie, astfel In-
ca sit se poatrt utiliza impreund
cu acelea care ramiin in-proprie-
tatea Statului, pentru nevoile de
agrement si recreatie ale popu-
latiei Capita lei. Accesul publicu-
lui va fi liber. In acest scop se
vor construi soselele i drumu-
rile necesare prin toate prtdurile
ciclului ce formeazd trup cu
Pusnicul, si anume: Tânganul
Cernica, Ganeasca, Piteasca si
Pasdrea.
4. Prtdurea ce se cedeazd mu-
nicipiului poate fi utilizatá, fie
ca parcuri si terenuri de sport,
fie pentru constructii de bote-
luri, restaurante sau alte cládiri
de uz public.
5. In prtdurea ce se cedeaza
municipiul nu poate face decal
defrisdri necesare constructiuni-
lor municipiului si cu prealabila
aprobare a Ministerului Agricul-
turii si Domeniilor, in ceea ce
priveste intiderea defrisrtrii. Ma-
terialul lemnos rezultat din de-
frishri va apartine Casei pádu-
rilor.
6. Primdria municipiului este
autorizatd sd exproprieze orice
proprietilti particulare din veci-
nátatea prldurilor enurndrate la
art. 1, care vor fi necesare ame-
najárii regiunii in sensul acestei
legi.
7. In termen de o bind dela
inaintarea la Ministerul de Do-
menii a planului terenului ce-
dat, Ministerul de Domenii va
preda municipiului portiunile de
terenuri cedate.
www.digibuc.ro
1933 72
REOULAMENTUL
pentru combaterea boalelor venerice
DIN 9 MARTIE 19331)
CAPITOLUL I
Obligativitafea frafamenfului
1. In intelesul acestui regula-
ment se considera boale vene-
rice: sifilisul, blenoragia si san-
crul moale.
2. Orice bolnav atins de una
din a ceste boale este obligat a
se supune tratamentului indicat
de medicii oficiali sau partial-
lari. Medicul tratant va fi obli-
gat sil inscrie inteun registru
special de consult atiuni, numele
real sau conventional al bolna-
vului si tratamentul urmat. Me-
dicul tratant va elibera in ace-
lasi thnp bolnavului un carnet
(pus la dispozitia medicilor (le
crttre minister), In care va nota
de asemenea tratamentul ur-
mat, pe mäsura aplicrtrii sale.
Bolnavul va purta carnetul asu-
pra sa, fiind dator a-1 prezenta
la cererea autoritätii sanitare,
pentru a se putea exercita in
mice moment controlul trata-
mentului. Numai daca motive
de ordin personal impiedecd pe
bolnav de a prtstra asupra sa
sau acasd la dânsul carnetul, el
va putea fi pristrat de dare me-
dicul tratant, carp va fi obligat
a-1 tine la dispozitia autoritiltii
sanitare, and anumite impre-
jurrtri ar necesita informatiuni
asupra situatiunii curei bolna-
vului.
3. Orice medic, oficial sau
particular, care constatá o afec-
tiune venericd, este obligat srt
dea bolnavilor explicatiuni Id-
l) Acest Regulament s'a aprobat ou Decret
Nr. 2.767 932 si publiost in Monitoria Ofieial
p. I Nr. 37 din 9 Marne 1913. A so vedea
Legta sanitari gi de ocrotire din 27 Aprilie
1933, la ordinea crunologica in acest MUM.
 73 9 Martie 1933
murite asupra naturii boalei,
asupra modului sau de propa-
gare, asupra mijloacelor de a
feri de contaminare pe cei din ju-
rul situ, sfatuindu-i in primul
rand sa se abtina dela raporturi
sexuale, atilt timp cat se va so-
cold de medic ca. boala se ga-
seste in faza contagioasa. Li se
va atrage atentia totodata asu-
pra riscurilor penale la care s'ar
expune in caz de transmitere
constientii a boalei.
Meclicul va indica in acelasi
timp bolnavului, tratamentul pe
care va trebui sa-1 urmeze, cat
si durata lui, aducandu-i la cu-
nostinta, dacit e lipsit de mij-
loace, dreptul pe care i-1 da le-
gea de a fi tratat gratuit. Cu
aceeasi ocazie medicul va in-
mama bolnavului, gratuit, un
imprimat (pus la dispozitia me-
dicilor de catre Ministerul Mun-
cii, Sanatatii si Ocrotirilor So-
ciale), cuprinzand instructiuni
privitoare la igiena boalelor ve-
nerice, cat si art. 292 311 din
legea sanitard $i de nerotire, pri-
vitoare la combaterea boalelor
venerice.
4. Toate institutiile de asis-
tenta medicala, adica clinicile
de specialitate, spitalele sau dis-
pensariile policlinice de orice fel
si de orice autoritate ar de-
pinde, cat si medicii de circum-
scriptii sanitare rurale, sunt
obligati a da consultatiuni si a
face tratament gratuit bolnavi-
lor atinsi de boale venerice, in
tot timpul duratei boalei. Gra-
tuitatea nu priveste deck bol-
navii tratati la consultatii si
dispensarli i bolnavii in spi-
tale, In clasa III. Toate medica-
mentele necesitand tratamentul
bolnavilor venerici, vor fi wise
la dispozitia tuturor institutiu-
nilor previlzute In prezentul re-
gulament, gratuit si in cantitati
suficiente.
5. Laboratoarele oficiale de
www.digibuc.ro
[Art. 4--7)
bacteriologic sunt obligate a
face gratuit venericilor, anali-
zele serologice si bacteriologice,
cerute de medicii oficiali ai insti-
tutiunilor spitalicesti sau de
alta natura, la care acesti bol-
navi sunt in tratarnent.
CAPITOLUL H
Instrucliunile relative la imprejurdrile
in care boalele venerice devin deck,-
rabile sou lac necesarei internarea
lortatä a bolnavilor
6. Bolnavii care din cauza ne-
glijentei nu-si urmeaza trata-
mentul regulat, constituid astfel
un risc de propagare pe cale
genitali sau extragenitala a
boalei lor, vor fi semnalati de
catre medicul curant (oficial
sau particular) autoritatii sani-
tare celei mai apropiate, prin-
tr'o scrisoare (model Nr. 2) pen-
tru a fi supusi controlului din
partea acestei autoritati, dupa
modalitatea prevazuta la art. 33
pentru bolnavii posesori de fise.
7. Venericii, care prin faptul
profesiunii lor, prin lipsa lor de
cultura, ori prin felul lot' de
vieata, (promiscuitate) constituie
un pericol real de raspanclirea
boalei, vor fi internati in spitale
si retinuti acolo in mod obliga-
tor, paná la vindecarea leziuni-
lor contagioase.
Bolnavii venerici cu leziuni
contagioase vor fi primiti cu
precadere si tratati in spitalele
rurale, precum si in spitalele de
medicina generala din capita-
lele de judet, iar in spitalele din
capitalele de judete cu sectie de
spcialitate, dar fárá sectiuni de
boale venerice, acesti bolnavi vor
fi primiti si tratati in sectiile
de boale interne. Tratamentul si
intretinerea acestor bolnavi se
va face in mod gratuit, in con-
tul autoritatii de care depinde
spitalul: Ministerul Mundt, Si-
nAtatii si Ocrotirilor Sociale, ju-
dete sau comune.
[Art. 8-,-13] 9 Martie 1933 74

8. Mrtsurile coercitive fatil de sanitarrt militarti va fi obligatâ

categoriile de bolnavi semnalate sa dea la cererea autoritiltii sa-
in art. 6 si 7 vor putea fi sus- nitare civile, toate datele privind
pendate in certe cazuri când situatia terapeuticn a bolnavu-
medicul apreciazii crt bolnavul lui, asa cum rezultil din regis-
s'a prttruns de importanta ur- tre.
milli regulate a tratamentului,
aceasta, mai ales cand boa la sa CAPITOLUL Ill
se grtseste inteun stadiu cand Delicful de contaminate venerici :I
nu mai constituie un pericol con;fientä ;i penalitä file sale
pentru profilaxia publicii.
9- Medicii, precum $i moasele, 11. Transmiterea constientrt
au obligatiunea de a comunica pe orice cale a boalelor venerice
autoritiltii sanitare de care de- se va pedepsi cu inchisoare dela
pinde regiunea uncle ei functio- 3 luni Oita la un an. La sta-
neazti, toate cazurile de sifilis bilirea contamintirii constiente,
congenital ce constatti, pentru a genitale sau extragenitale, nu
fi tinute in evidentti si ti atate vor putea face clovada in justi-
in mod obligator, conform pre- tie deciit certificatele eliberate de
vederilor acestui regulament. specialistii oficiali, recunoscuti
10. Militarii suferind de boale ca atare, conform art. 179 din
venerice in stadiu contagios, vor legea sanitard $i de ocrotire. In
fi retinuti in spitalele militare atari imprejurári medicii vizati
pâtirt la vindecarea leziunilor sunt datori a proceda cu cea
contagioase, urrnâncl apoi a-si mai mare prudenta, inconju-
continua tratamentul la unita- rilndu-se de toate precautiunile
tea cilreia apartin, medicul necesare, pentru a se evita mice
fiind dator a tine un registru jignire sau eroare posibila. In
de numele $i tratamentul aces- orice caz, nu vor concluide la un
tor bolnavi. Baca la sfarsitul aviz afirmativ decal atunci,
serviciului militar ostasul nu cand imprejurttrile sunt de asa
poate fi considerat complet vin- naturil, ca sil permitá in mod
decat, autoritatea sanitartt, cil- evident a-si face o convingere
reia el ii apartine in momentul absolut $tiintific in acest sens
eliberrtrii, va fi datoare sit in- 12. Persoana care, desi aver-
$tiinteze autoritatea sanitarrt ci- tizatti de medic cti, este atins6 de
vilii, dela vatril sau din locul o boalg venericá contagioasa,
unde el declarrt crt se va stabili, continuil srt aibri, raporturi
pentru a putea fi supraveghiat sexuale $i transmite boala, nu
$i ingeijit mai departe. In ni- va putea invoca in justitie,
ciun caz nu va fi eliberat din ca circumstantrt atenuantti, igna-
armat5, inainte de o vindecare ranta, transmisiunea fiind con-
consolidatil, a leziunilor conta- sideratil in aceste conditiuni
gioase. Tratamentul urmat de constientrt si se va supune la
militarul veneric va fi inscris maximum de pedeapsâ, prevti-
Inteun carnet pe care-1 va purta zutti in art. 286 din lege.
asupra sa, pentru a se putea 13. Bolnavii atinsi de boale
controla situatiunea sa terapeu- venerice nu pot fi concediati
ticrt de catre autoritatea sanitarä pentru acest motiv din serviciile
miliard, cat $i mai tarziu de ca- publice unde isi câstigti exis-
tenta, atAta timp cât starea boa-
tre cea civilti. lei lor nu constituie un pericol
In caz de pierclere a carnetu- pentru sántitatea celor din co-
lui de ciltre bolnav, autoritatea lectivitatea in mijlocul ctireia
www.digibuc.ro
75 9 Martie 1933
traiese si dach medicul lor cu-
rant, oficial sau particular, cer-
tific cil ei isi urmeazft regulat
tratamentul.
14. Phrintii care vor incre-
dinta unei doici copilul lor, stint
sifilitic, sunt pasibili, in caz de
contaminare a doicii de pe-
deapsii dela 3 luni panit la un
an inchisoare, cat si desptigubiri
civile. Aceleasi miisuri se vor
aplica femeii care, desi stiin-
du-se sifilitich, se angajeazh ca
doicri si contamineazh un sugar
stiniltos. In mice caz, doicile vor
fi obligate a justifica la anga-
jare starea lor de sdniltate prin-
tr'un examen medical (clinic-se-
rologic). In caz când doica ca-
pätä o infectiune sifiliticà dupti
angajare, infectiune ce nu de-
curge dela sugar, va fi obligath
sh supende iniediat alAptarea,
altfel va fi pasibilti de aceeasi
pedeapsa ca si in eventualitatea
precedenta.
15. Parintii sau tutorii sunt
obligati sti se ingrijeasch de
tratamentul medical al copiilor
sau al pupililor lor atinsi de
boale venerice, in conformitate
cu art. 292 din lege; ptirintii sau
tutorii pot fi fácuti rtispunzri-
tori in cazul child acesti copii
sau minori ar transmite boala
lor, dach se va dovedi ch lipsa
de tratament a acestora, deci
starea lor de contagiozitate, ar
rezulta dintr'o dezinteresare sau
neglijenth din partea parintilor
tutorilor.
16. Medicul ce constath la un
bolnav existenta unei boale ve-
nerice recente va chuta sh des-
copere sursa infectiunii, stimu-
hind bolnavul pe calea miirturi-
sirilor, aratiindu-i serviciile .pe
care le-ar putea aduce prin a-
ceasta semenilor sui, ajutând
pri indicatiunile sale autori-
tatea sanitari la cunoasterea si
suprimarea izvoarelor de infec- crea prejudicii unei persoane,
tiune. I se va spune ch indica- se vor pedepsi conform codului
tiunile date de dânsul vor avea penal.
www.digibuc.ro
[Art. 14-18]
caracter confidential si nu ur-
milresc decat asigurarea profi-
laxiei publice.
17. Invitatia in scop de exa-
minare la autoritatea sanitrd, a
persoanelor indicate de bolnavi
ca izvor al infectiunii, va avea
caracter strict confidential si se
va face verbal prin personal
auxiliar i discret, femenin pen.
tru femei si masculin pentru
bürbati, si se va limita la acele
persoane care prin profesiunea
lor, prin felul lor de vieatii si
prin mediul in care trdiesc,
constituesc un pericol de conta-
giuni multiple. Mee procedare
intempestivii in aceastii pri-
vinta va putea atrage sanctiuni
pentru cei care fac uz sau abuz
de ea. Examenul medical al per-
soanelor indicate ca izvor al in-
fectiunii se va face la dispen-
sariul antiveneric sau de medicii
institutiunilor prevtizute la art.
4 din regulament, sau dach per-
soana vizatti exprima dorinta,
chiar la domiciliul shu sau al
medicului. Examenul clinic se
va completa la nevoie cu exa-
men de laborator.
18. Denuntul unui bolnav ve-
neric relativ la izvorul infec-
tiunii sale, fricuth in scopul de
a urmiri persoana incriminata
in justitie, se va adresa instan-
telor judeciltoresti. Acestea vor
delega pentru cercetarea cazului
un medic oficial, care va exa-
mina bolnavul si va proceda, in
acelasi timp, la examenul per-
soanei incriminate, Inconjuran-
du-se de toate precautiunile pre-
viimute la art. 11, pentru a sta
bili dach denuntul corespunde
adevhrului i dach este cazul a
se aplica sanctiunile contami-
nànii Declaratiunile
neintemeiate, facute numai in
scop de rtizbunare sau de a
[Art. 19-261
CAPITOLUL IV
IvIdsuri privind profilaxia 0 fratamenful
boolelor venerice
19. Directive le generale si $ti-
intifice pentru combaterea si
profilaxia boalelor venerice cad
In sarcina comisiunii plagilor
sociale din Ministerul Muncii,
Sanatatii $i Ocrotirilor Sociale,
care la rândul sau, tinand
seama de aceste directive, va da
avizul $i Indrumarile sale in
a ceastit privinta, in conformitate
cu legea sanitara $i de ocrotire.
20. Tratamentul boa lelor ve-
nerice este o atributiune exclu-
siv a doctorilor In medicina cu
dreptul de libera practica. Per-
soanele care trateaza boalele ve-
nerice frtra acest drept sunt pa-
sibile de sanctiunile prevazute
la art. 164 din lege pentru prac-
tice ilicitti a medicinii.
21. Organele care vor duce la
Indeplinire prevederile prezen-
tului regulament sunt dispensa-
riile antivenerice, care vor avea
sarcina tuturor masurilor pri-
vincl boalele venerice, sub con-
ducerea autoritatii sanitare
cale, conform art. 298 $i 306 din
legea sanitara, iar acolo unde
nu exista dispensarii, autorita-
tea sanitara locala. Organele po-
litiene$ti (administrative) vor da
obligator concursul lor pentru
executarea masurilor previtzute
in art. 305 din legea sanitard $i
de ocrotire $i in toate cazurile
când medicii oficiali cer con-
cursul.
22. Farmacistii care dau con-
sulfa tiuni, chiar sub forma de
sirnplu aviz, bolnavilor atin*i
de boale venerice, ce se pre-
zinta In oficina lor, indiferent
daca acest aviz a fost sau nu
cerut de bolnav, sau data vor
Inmâna bolnavului fill% pres-
criptie rnedicalri medicamente
pentru tratamentul boalelor ve- tiunilor se va face de autorita-
nerice, se vor considera culpa- tea sanitara din localitate, in-
www.digibuc.ro
9 Martie Ins 76
bili de practica ilicita a medici-
nii $i vor fi supu$i sanctiunilor
prevazute de lege pentru aceste
a bateri.
23. In institutiunile spitali-
cesti sau In orice asezaminte de
medicina curativa, precum *i in
cabinetele lor particulare, medi-
di pot fi ajutati de personal me
dical auxiliar netitrat, cu condi-
tia insa ca acestia sa lucreze in
prezenta lor $i sub directa Ion
supraveghere.
24. Este interzis a se acorda
pe cale de corespondenta con-
sultatiuni medicale In materie
de boale venerice. Este de ase-
menea interzis a se face acest
lucru prin intermediul ziarelor,
revistelor sau altor publicatiuni
periodice, fie ca aceste publica-
tiuni au sau nu un caracter me-
dical. Acordarea de sfaturi me-
dicale pe cale de corespondenta
personala nu poate fi ingaduita
clecat exceptional medicului con-
sultant si aceasta in cazul in
care bolnavul a fost examint de
curand de dänsul si se eta in
continuare de tratament.
25. Niciun doctor in medi-
lo- cinit, cu drept de liberrt prac-
tick nu se poate intitula specia-
list in boale venerice, dacrt nu
indeplinote conditiunile cerute
de legea si regulamentul prevrt-
zut pentru obtinerea titiului de
specialist In aceasta materie.
26. Functionarea caselor de
prostitutie, precum si a orica-
ror stabilimente sau localuri
unde se practica prostitutia cu
femei gazduite sau frecventand
ocazional, la anumite ore, atari
localuri, este interzisti. Persoa-
nele dovedite ea patroneaza
astfel de localuri, precum si
acele persoane care exploa-
teaza, sub mice forma, femeile
care practicit prostitutia, se vor
pedepsi cu amenda dela 5.000
100.000 lei. Constatarea infrac-
77 .9 Martie 1933
tocmindu-se procese-verbale, cu
martori. Aceste procese-verbale
vor servi ca acte introductive In
justitie. Inchiderea acestor lo-
caluri se va face obligator de
ciltre organele politienesti, in
urma cererii autoritittii sani-
tare.
27. Recidivistii contraveni-
enti la art. 305 din legea sani-
tara si de ocrotire, adicA aceia
care exploateazA practica prosti-
tutiei, Intretinfind localuri de
prostitutie sau fac servicii de
interrnediari ai prostitutiei, pe
längii penalitatea previlzutii la
acel articol, se vor pedepsi cu
Inchisoare pfinil la 6 luni.
28. Femeile care practicit in-
dividual prostitutia, isi pot in-
chiria in mod strict personal,
pe numele lor propriu, in acest
scop, locuinte, cu conditia
aceste locuinte sil fie situate la
departare de biserick scoale si
institute de educatie. Femeile
care practicit prostitutia, nu pot
avea domiciliul in restaurante,
cfirciumi sau alte localuri de
consumatic si nici nu pot fi an-
gajate in serviciul acestor loca-
luri, sub niciun titlu. Persoanele
care se vor dovedi cá in scop
de explotarea prostituatelor gru-
peazA in aceeasi casA particu-
larA mai multe prostituate, rea-
lizAnd astfel o casA de prostitu-
tie deghizatil, vor fi considerate
ca intrAnd In prevederile arti-
colului 26 si supuse penalitilti-
lor prevAzute acolo.
29. Persoanele care practicA
prostitutia sunt obligate a po-
seda in camera lor substante
profilactice antevenerice (po-
madA calornelatit 330/o, solutie
de hipermanganat de K 1/1.000,
eta si alte mijloace profilactice:
condoame, truse profilactice) pe
care le va tine la dispozitia vi-
zitatorilor. Vor fi obligate, de
asemenea, sit tinil in loc vizibil,
fixat in perete, lângil lavabou,
imprimatul cu instructiuni re- comisia chimico-farmaceut ica.
www.digibuc.ro
[Art. 27-32]
lative la másurile profilactice
ce trebusc luate pentru a evita
contractarea boalelor venerice.
Acest imprimat tipitrit cu litere
grase, citibile la distantA, va fi
eliberat de autoritatea sanitarâ,
care va avea grijit srt controleze
starea de igienâ a locuintei,
executarea si tinerea la curent
a acestei mAsuri.
30. Se vor mai considera ca
pasibili de pedepsele previlzute
la art. 26, aceia care servâ de
intermediari in mod deghizat
sau deschis si exploateazA pros-
tituatele In scop de a obtine be-
neficii materiale sub formá de
cotA-parte din cAstigul realizat
de aceste femei sau sub altA
forma. Vor fi supuse acelorasi
penalitilti si persoanele care In-
deamnil la prostitutie prin viu
ca grai, precum si acelea care fa-
ciliteazit practica acestei profe-
siuni, inlesnind inregimentarea
femeilor in rândul prostituate-
lor. Cei care se fac In acelasi
timp culpabili de exploatarea
acestor femei, vor fi pasibili de
sanctiunile prevAzute la art. 305
din legea sanitaret si de ocro-
tire.
31. Persoancle sau institutiile
care, conduse de scopuri pur
romerciale si cu tendinte de a
capta credulitatea publicului,
fac reclama prin brosuri sau
ziare asupra unor substante me-
dicamentoase cArora le atribue
proprietilti miraculoase sau se-
crete, fie curative, fie preven-
tive, pentru boale venerice, dar
care nu au la baza Ion o de-
monstratiune stiintificA, sunt
pasibile de amendA penalA dela
5.000-50.000 lei. Dacit aceia care
recomandit astfel de substante
nu au dreptul de liberA practicit
a medicinii, mai sunt pasibili
si de sanctiunile prevAzute in
art. 161 din lege, pentru exerci-
tiul ilegal al' medicinii.
32. Preparatele autorizate de
[Art. 33-37] 9 Martie 1933 78

cdrora li se atribue, ulterior reologic de citre medicii parti-

aprobarii, de persoane interesate, culari autorizati, li se va putea
pe cale de reclamil, proprietdti ingildui acest lucru, fiind obli-
pe care aceste preparate nu le gate Inst.]. a se prezenta pentru
au in realitate, li se va retrage controlul fi*ei sanitare la inter-
autorizatia. valele fixate prin prezentul re-
gulament .
CAPITOLUL V 35. Prostituatele posedând
fi$a de siniltate sunt obligate
Fi;o de sändirote ;i exconenele sii se prezinte eel putin de 2 ori
medicole obligotorii pe siiptdmâni la examen medi-
cal. Acest examen se va face in
33. Persoanele care practica mod gratuit, fie la clispensariile
prostitutia vor fi supuse unei oficiale, destinate in acest scop
supravegheri medicale speciale, de autoritatea sanitari cornu-
prin examindri periodice gra- nald, fie la serviciile spitali-
tuite. Autoritatea sanitard va cesti obi*nuite, acolo unde nu
inscrie numele acestor persoane existrt dispensarii adhoc. Aceste
In registre speciale, cu adresa dispensarii vor fi utilate cu
lor, pentru a le putea urmdri *i toate cele necesare pentru exa-
avea in supravegliere de a- menul clinic al bolnavilor, cdt
proape. In acest registru special *i pentru cercetiirile de labora-
se va nota data examinarii, con- tor ce necesiti starea lor. Date le
stattirile Mcute *i eventual tra- fixate pentru acest examen vor
tamentul urmat. Va elibera In fi astfel distantate incdt sii nu
acelasi tinip acestor persoane o treacd mai mult de 3 zile dela
fi*d de stinatate, in care se va un examen la altul. In cazurile
Inscrie de asemenea, in mod suspecte, când exarnenul clinic
cronohigic, data examenelor, nu poate limuri situatia, medi-
constatárile fficute asupra stàrii cuI examinator va fi dator sa
sale sanitare, cdt i, In caz de recurgii la toate examenele de
tratamentul laborator necesare pentru a-
mat. cea sta.
34. Examenul medical perio- 36. Fi*a de siinatate previl
dic va fi Mcut de dare medicii zutil la art. 33 se va elibera nu
oficiali. Numai in imprejurdrile numai acelor persoane care de-
In care autoritatea sanitard res- clard din proprie
pectiva socote*te cii organele o- practicil prostitutia, ci *i ace-
ficiale specializate de care dis- lora pe care serviciul de con-
pune ar fi insuficiente pentru trol le aratá crt practicii acea-
asigurarea acestui serviciu, nu- stil meserie In mod deghizat.
mdrul persoanelor de examinat Prostituata va purta fisa intot-
fiind prea mare, va putea au- deauna asupra sa. In caz de
toriza ca acest examen sii se pierdere i se va da un duplicat
facil *i de medicii particulari ciupá datele extrase din regis-
speciali*ti, pe a lor rdspundere. trul dispensarului sau medicu-
Lista acestor medici va fi intoc- lui unde prostituata este vizi-
maìt de autoritatea sanitara lo,
mitt i va fi supusd aprobilrii 37. Afard de persoanele care
serviciului sanitar al inspecto- practich in mod notoriu pros-
ratului respectiv. Prostituatelor titutia, autoritatea sanitaril are
care dispun de mijloace *i care dreptul a impune, In certe ca-
cer de a fi supravegheate din zuri, fi*e de sindtate bolnavilor
punct de vedere sanitar vene- care se dovedesc cd isi negli-
www.digibuc.ro
79 9 Martie 1933 [Art. 38-43]

jeazti tratamentul, cat *i altor continuare regulatd a tratamen-

persoane, care prin profesiunea tului, li se va putea ingadui,
lor (chelnitrite de hoteluri, res- daa starea lor materialà le
taurante, bodegi i localuri de permite, sit se trateze mai de-
noapte, floritrese, artiste de *an- parte cu mice medic particu-
tanuril stint susceptibile la lar.
prostitutie F,4 iasupra cárora 41. Pentru punerea In apli-
existit informatiuni cit practicrt care a prezentului regulament,
aceastil meserie. Operatiunea a- autoritatea sanitari va fi aju-
ceasta se va face cu tot tactul, tatá de agenti sanitari, avand
pentru a evita vexatiunile. atributiuni de politic de mora-
38. Medicul examinator va fi vuri. Acestia se vor recruta din
obligat sa noteze rezultatul con- persona lul auxiliar sanitar,
statitrilor sale in fisa de sanil- struit anume in directia preve-
tate, datand si semnând. Dacil derilor acestui regulament *i se
constatil existenta unei boale vor alege dintre persoane cu o
venerice in stadiu contagios, va moralitate irepro*abilk Ei vor
incutiostiinta indatil autorita- fi pusi sub ordinele directe ale
tea sanitarI printr'o adresii autoritiltii sanitare.
confidentialii i va dirija per- 42. Luarea de milsuri indi-
soana bolnavit care dispensa- cate pentru persoanele din cate-
rul antiveneric sau institutiile goriile previlzute de articolul de
dela art. 4 din regulament, pen- mai sus, este un atribut exclusiv
tru a fi supusa tratamentului. al autoritgtii sanitare. Autori-
Dacil este vorba de prostituate tAtile politienesti si administra
sau de persoane intrând in pre- tive sunt datoare sà. semnaleze
vederile art. 7 din prezentul re- sanitare, in chip
gulament, ii va inmâna un strict -confidential, toate cazu-
bilet de internarea in spital, rile, ce dupil parerea Ion, ar
mule va trebui sit se prezinte necesita sA fie supuse suprave
pentru imediata internare. In gherii medicale periodice; ele
acelasi timp medicul va pune insil nu au dreptul, sub nici un
in vedere persoanei bolnave, crt motiv, sìi inregistreze *i sit eli-
neconformarea la aceastil mil,- bereze fi*e de sâtiAtate, sau
sura atrage internarea fortatil supunA rigorilor politiene*ti, per-
prin intermediul politiei. Insti- soanele pe care le consideril pro-
tutia (spital sau dispensar an- stituate, firit ca autoritatea sa-
tiveneric) catre care a fost diri- nitara sit autorize aceasta.
jat bolnavul pentru internare 43. Fisele de stinittate, elibe-
sau tratament, va fi obligatit sit rate persoanelor prevAzute la
anunte pe medicul care a adre- art. 33, pot fi controlate ori and
sat bolnavul de prezentarea sa. de organele sanitare insärci-
39. Bolnavii posesori de fise, nate cu aceasta. Invitatia de a
la iesirea din spital, vor fi prezenta fisa sanitari pentru
anuntati dispensarului antive- control se va face cu toatit dis-
neric sau institutiunilor dela cretia si numai dupit o preala-
art. 4 din regulament, pentru a bill legitimare din partea agen-
fi tinuti In evidentk in caz dacil tilor de politie sanitari. Chnd
Mala lor necesiteazil tratament controlul acesta se face pe
ulterior *i srt fie urmgriti in caz strilzi sau in localuri public^.
de neprezentare la tratament. agentul insArcinat cu controlul
40. Numai in cazul ciind bol- va proceda in a*a fel ca opera-
navii posesori de fise, inspirit tiunea sA nu atragil sub niciun
garantii morale serioase de o motiv atentiunea publicului.
www.digibuc.ro
[Art. 44-491 9 Martie 1933 80

44. Dacrt persoana posesoare dispensarii, cil li se retrage

de fise refuzii a prezenta fi*a clreptul de a se ciluta cu medici
sau dacil prezentandu-se se particulari, fiind somati sit se
constatd cd ultima examinare prezinte pentru tratamentul ul
medicalii e mai veche decdt 3 terior la institutia sanitard ofi-
zile, va fi invitatil sd se prezinte cialil. In caz dacd persoana so-
in dimineata zilei urmátoare la mata nu ritspunde la chemarea
autoritatea sanitril insiircinatá filcutil, sau chiar dacrt rdspunde
cu examenele periodice de care continua sit-si neglijeze mai de-
ea depincle, pentru a justifica parte tratamentul, va putea fi
intdrzierea si a fi supusd la adus la tratament in mod for-
examen medical obligator. Dacit tat twin organele politiene*ti,
este saniltoasil se elibereazd, iar dacit este in faza conta-
punându-i-se in vedere crt la o gioasrt a boalei se va interna in
nourt intilrziere va fi adusit la spital.
control fortat de organele poli 48. Toate registrele, foile de ob
tienesti. servatie, fisele si orice date care
45. Persoanele care posedd privesc diagnosticul, tratamen-
fise de sandtate si sunt atinse tul *i controlul bolnavilor atimi
de boale venerice se pot trata de boale venerice, au caracter
cu orice medic autorizat, atât strict confidential, de secret pro-
timp cat urmeazd tratamentul fesional. Persona lul auxiliar,
regulat. Infractiunile la trata- medical *i administrativ, care
ment, fie cd sunt semnalate de se va face vinovat de ()rice aba-
medicul curant, fie cil se con- tere, va fi tradus in fata comi-
statil cu ocazia controiului fi*e- siunii de disciplind *i va su-
lor, atrag duprt sine pierderea porta despilgubiri civile recta-
acestui drept, persoana fiind o- mate de bolnavul divulgat.
bligatrt in viitor a urma trata-
men tul la dispensarul antive- CAPITOLUL VI
neric oficial sau la institutiu-
nile dela art. 4 din regulament. Pena lifelfi
46. Persoanele posesoare de
fi*e, care nu se gäsesc in 49. Medicii particulari, auto-
tratament cu medicii oficiali rizati a face supravegherea me-
(spitale sau dispensare antive- dicald *i a asigura eventual
nerice vor fi obligate, in scopul tratamentul purtatorilor de fise
de a se putea controla dacd, isi si care se vor dovedi cd cu rea
urmeazil sau nu tratamentul credintil acordrt vize ce nu sunt
in mod regulat, sil se prezinte conforme cu realitatea, relativ
odatrt pe lund la dispensariul la starea sanitard a persoanelor
oficial antiveneric ce i se va in- exminate, vor fi pedepsiti cu
dica la liberarea fisei pentru amendrt dela 500 pang la 5.000
stabilirea acestui control. In lo- lei, fdrit a li se mai da avertis-
calitiltile unde nu existá dis- ment in scris. In caz de recidivd
pensarii antivenerice, acest con- li se va putea ridica temporar
trol se va face de ciltre medicul dreptul de liberd practicd, in
comunal. conformitate cu dispozitiunile
47. Infractorilor dela artico- art. 177, ann. c din legea sani-
lul precedent li se pune in ve- tard i de ocrotire. Contrave-
dere, printr'o scrisoare confi- nientilor functionari de Stat,
dentiald, de critre meclicul sef al judet sau comund, pe liingd
dispensariului sau de medicul sanctiunile de mai sus li se vor
comunal, acolo mule nu existri aplica *i pedepsele disciplinare
www.digibuc.ro
 81 10 Martie 1933
prevrizute de legea sanitarrt si
de ocrotire.
La stabilirea infractiu-
50.
nilor medicilor, prevazute la
art. de mai sus, nu se vor lua
in considerare deck expertizele
filcute de medicii venereologi
recunoscuti ca atare in confor-
mitate cu prevederile legii si nu-
mai dacti indeplinese o func-
¡dune oficialri in aceastri speciali-
tate.
51. Infractiunile la dispozi-
tiunile art. 292 314 din legea
sanitard 1 de ocrotire, precum
si la dispozitiile regulamentului
de fatri, vor putea fi constatate
mimai de medicii oficiali, iar
procesele-verbale de constatare
vor face dovada justitiei.
REG ULAMENT
pentru scoala tehnicii a geniului
DIN 10 MARTIE 1933
Acest Regulament, aprobat cu
Decret Nr. 198/933, privitor la
scoala pentru maistri militari,
necesari armei geniului, s'a pu-
blicat in Monitorul Oficial p. I
Nr. 58 din 10 Martie 1933, uncle
se poate consulta.
DECIZIE
pentru drepturile la pensie ale salariati-
lor intreprinderilor miniere
DIN 13 MARTIE 1933 1)
1. Conform art. 5 din legea
publicatA in Monitorul Oficial
1) Aceastá Decizie s'a publicat in Monilorul
p. I Nr. 60 din 13 Martie 1933. A se
edea in legituri: Legea organizárii meseriilor
asigurilrilor muncitorezti din 27 lanuarie 1912
la pag. 740, vol. VII, cu modificárile ulterioare ;
Legea pentru modificarea dispozitiilor relative
la aaieuräri sociale din 28 Mai 1932 l pag. 547,
vol. XX i in fine Legea pentru unifiearea
askurárilor sociale din 8 Aprilie 1933, la ordinea
cronologioft In acest volum. asigurarea suplimentarrt de in-
C. Damangiu, sot. XXI. G.
www.digibuc.ro
[Art. 50-1]
din 28 Mai 1932 se inglobeazii,
pe ziva (le 1 Iunie 1932, la fondul
Casei de invaliditate din boalti
si pentru pensia de britrânete,
activele si datoriile, fatii. de terti
ale fondurilor Caselor miniere
frittesti, administrate de Casele
de asigurari sociale din Ardeal,
si care functioneazil in prezent
pe langrt intreprinderile, minele
si uzinele mai jos arätate, si
anurne:
a) Intreprinderile apartinând
Ministerului Industriei si Co-
mertului din regiunile: Baia-
Mare, Rodna-Veche, Rosia-Mon-
tanti, Zlatna, Hunecloara, Ghe-
lar si Sacarâmbu;
b) Intreprinderile Soc. Copsa
Micrt-Cugi r;
c) Salinele Casei Autonome a
Monopolurilor Regatului Roma-
niei: Uioara, Costiu, Ocna-Su-
gatag, Camara-Sighet, Turda,
Ocna Dejului, Ocna - Sibiului,
Praid;
d) Uzinele si clomeniile Resita;
e) Minele de cilrbuni Cozla-
Drencova;
f) Societatea Pyrit;
g) Minele de ertrbuni Derna;
h) Minele de crtrbuni Surduc;
i Minele de cArbuni Soc. Ro-
mania Carboniferil din Capeni;
j) Soc. Mica", Ruda, 12 Apos-
toli din Brad;
k) Uzina de fier Nadrag, fo-
restiera Nadrag, uzina de fier Ca-
lan, minele de fier Teliuc, uzina
de fier Ferdinand, Rusca-Mon-
tang. (D. Milosevici), carierele de
marmora din Ruschita (I. Bie-
bel), Toplet (Diversi);
Minele de crtrbuni Mehadia;
na) Minele de crirbuni Baia-
Nona;
n) Minele de cArbuni Petro-
sani;
o) Minele de cilrbuni Lonea;
p) Minele de crixbuni Lupeni;
r) Minele de crirbuni Tic.
Toate aceste fonduri constituie
pe viitor un fond cornun pentru
[Art. 2-6] 13 Martie 1933

validitate i biltrânete, potrivit poate acorda, in total sau in

dispozitiunilor din prezenta de- parte, acelor membri din fami-
cizie. lie; de asemenea atilt timp cùt
2. Sunt membri de drept ai asiguratul nu-si are resedinta in
fondului de pensie, hint deose- tarA.
hire de sex sau nationalitate, 5. Calitatea de membru se prts-
toti angajatii patronilor sau an- treazA cAnd asiguratul a fost
treprenorilor acestora din cate- nevoit sA intrerupil lucrul din
goriile enumerate la art. 3. Ace- cauza serviciului militar. Cel ce
stia vor continua actualul sistem a iesit din lucru din mice altit
de cotizare prin liste de platA. causit poate continua asigura-
In acelasi timp sunt obligati srt rea de invaliditate si biltrânete,
posede si chrti chitante $i sA, in conformitate cu art. 164 din
contribuie la asigurarea pentru legea pentru organizarea mese-
pensia de invaliditate din boalA riilor, creditului si asigurrtrilor
si biltrânete, prin lipirea de tim- muncitoresti.
bre, in conformitate cu dispozi- In conformitate cu art. 7 din
tiunile legii pentru organizarea legea publicatit in Monitorul
meseriilor, creditului i asigurd- Oficial Nr. 122 din 28 Mai 1932,
ilor muncitoresti din 25 Ianua- asiguratul care in lipsa de lucru
rie 1912, cu modificitrile ei ulte- constatatil de oficiul public de
rioa re. calificarea somerilor sau de pri-
Drepturile ce rezultil pentru mArie acolo uncle nu sunt ase-
membrii fondului din cotizatiile rnenea oficii, nu a putut conti-
prin lipire de timbre sunt cele nua plata cotizatiilor, poatè la
prevazute de aceeasi lege. reluarea lucrului si in termen
3. Salariatii intreprinderilor de 6 luni, srt-si plitteascrt cotiza-
miniere arAtate vor fi incadati tiile restante, atilt cote sa, cAt si
In trei clase, si anume: cota patronului, reintrAnd prin
Clasa I. Suboficianti, supra- aceasta in toate drepturile la
veghetori, maistri minieri, mi- asigurarea de invaliclitate din
nieri, ciocanari, meseriasi cali- boalit si biltrAnete.
ficati. Comisia de pensii are latitu-
Clasa II. Ajustori, minieri, me- dinea de a fixa ratele in care se
seriasi ajutori, ramblatori si va- vor achita cotizatiile restante
gonetart. ariltate mai sus.
Clasa III. Zileri, vizitii, servi- In caz cAnd membrul este bol-
tori, prizitorii de noapte si alte nav si primeste salariu sau este
categorii de muncitori necalifi- in concediu cu drept de salariu,
cati. cotizatiile se vor plAti junadtate
In caz de contestatie asupra de dAnsul si jumritate de pa-
Incadrrtrii, va decide comisia de tron.
pensii ce functioneazil potrivit 6. Membrul care trece la o In-
art. 20 pe lAngA Casele de asi- treprindere ce nu are casit mi-
gurare: Satu-Mare, Deva, Alba- nierA sau pArilseste lucrul, dacA
Julia, Resita, Dej, Sf. Gheorghe, voieste sA-si pästreze drepturile
Lugoj, Petrosani, Cluj. potrivit deciziei de fatrt, el va
4 Plata pensiei se suspendil trebui sit plAteascrt in afarA de
pe timpul cat pensionarul face cotizatie prin lipire de timbre,
Inchisoare mai mult decât o In conformitate cu art. 2 si coti-
insit dacA pensionarul are zatia suplimentarri in numerar,
familie care locueste in Ilomâ- previtzutA de acelasi articol din
nia. si pe care a intretinut-o nu- prezenta decizie, achitAnd si cola
mai prin munca sa, pensia se patronului.
www.digibuc.ro
83 13 Martie 1933 [Art. 7-10]

In acest scop, casa de asigu- validitatii sau batranetii, nu ar

rare unde a fost asigurat pana putea castiga prin muncri in
la trecerea la alta intreprindere, specialitatea sa, mai mult de 'la
filra cash' miniera, sau la iesirea din ceea ce castiga lucrátorii
din lucru, va certifica vechimea sanatosi si care efectiv nu sunt
in asigurare. Continuarea asigu- intrebuintati la alai, ocupatie din
rarii se va putea face prin ori- care ar putea castiga cel putin
care alta casa de asigurare. 1/3 din ceea ce castigau In spe-
7. Drepturile suplimentare la cialitatea lor.
pensia de invaliditate din boala Obligatiunea de cotizare ince-
si pensia pentru urmasi, preva- teazrt dupa 35 ani, dreptul la
zute in prezenta decizie, se nasc pensie mentinându-se.
(WO o cotizare de cel putin 8 Stabilirea pensiei se va face
ani. avandu-se in vedere media cla-
Dreptul la pensia de biltranete spier la care au cotizat. Frac-
naste, in conformitate cu art. 169 tiuni peste W/o se rotunjesc in
din legea pentru organizarea favoarea asiguratului.
meserillor, creditului i asigurd- 9. Pensiile maxime dupti 35
rilor muncitorefli, la varsta de ani de cotizare vor fi urmiltoa-
65 ani, cu derogarea pentru
membrii care lucreaza in subsol, rele:
pentru care limita de varstil se Pentru cl. I-a, 1.200 lei lunar.
reduce la 60 ani. Pentru cl. II-a, 1.000 lei lunar.
Cei ce si-au provocat cu in- Pentru cl. III-a, 800 lei lunar.
tentie invaliditatea n'au dreptul Dupa 8 ani de cotizare, mem-
la pensie. brii vor avea drept la 400/0 din
Daca un membru care are nu- pensia mai sus arritata. Pentru
milrul de ani cotizati cerut de fiecare an de cotizare in plus
aceastrt decizie, devine invalid pensia se sporeste cu eke e/o
sau moare, in timpul intreru- pana la 29 ani inclusiv, iar in-
peril serviciului, atat el cat si cepand dela 30 ani, pensia se va
urrnasii sai au dreptul la pen- spori cu 3°/o, ajungandu-se ast-
sie, dach aceasta intrerupere nu fel la pensiile maxime de mai
se datoreste unei cauze preva- sus dupri 35 ani de cotizare.
zuta de art. 4 sau dacri intreru- Drepturile actualilor pensio-
perea nu a deprtsit 6 luni. nari se vor recalcula potrivit
Daca insa moare sau devine normelor din prezenta decizie.
invalid, inainte de a fi cotizat 8 Pana la stabilirea unei coti-
'ani minimum, el sau urmasii zatii care sa dea posibilitatea de
sai, sotia sau copiii mai mici de a se plati din fondul comun pen-
16 ani, au dreptul la o sumri glo- sia, pe baza prevrtzuta de legea
bait, care nu poate fi mai mare din 25 Ianuarie 1912, modificata
decal suma cotizatiilor platita prin legea din 28 Mai 1932, fon-
de membru. dul comun va suporta din pen-
Dreptul la aceastri despiigubire sia cuvenita fiecrtrui pensionar
se pierde in cazul cand asigura- suma de lei 300 lunar, tar (life-
tul moare sau devine invalid, renta precum si pensia pentru
dupri ce a intrerupt lucrul mai urmasi se va plati din fondul co-
mult de 6 luni, cu exceptia pre- tizatiilor suplimentare prevrt-
vâzutri la art. 5. zute in prezenta decizie.
8. Se considera ca invalid, 10. Pensionarii si membrii lor
avand drept la pensie, membrul de familie au dreptul la ingri-
ce cade in neputinta completrt jirea medicalri, medic si medica-
de lucru sau care din cauza in- mente, in localitittile uncle asigu-
www.digibuc.ro
[Art. 11-14] 13 Mart le 1933
rarile sociale au organizatii me-
Pensionarii de asemenea
au dreptul la internarea in spi-
talele proprii ale asigurarilor so-
ciale pe timpul maximum de 30
zile.
11. In caz de deeps al pensio-
narului, se va acorda un ajutor
de inmormantare din fondul co-
tizatiilor suplimenta re, duprt
cum urmeaza:
Clasa I-a, 4.000 lei.
Clasa II-a, 3.500 lei.
Clasa III-a, 3.000 lei,
care se va pUiti sotiei pensio-
narului decedat, iar in lipsa
acesteia, celor care au ingrijit
de inmormantare, pe baza dove-
zilor de cheltuieli.
12. llacil pensionarul invalid
isi recapatii srinatatea si poate
reintra in campul muncii, pen-
sia inceteazá din luna in care
fost declarat de medicul casei
de asigurare, capabil de munca.
Muncitorul pensionar reintrat
in lucru 1.a o intreprindere cu
fond de pensie, devine din nou
membrul fondului. Anii cotizati
inainte de a i se fixa pensia de
invaliditate vor fi socotiti la o
eventuala nourt pensionare.
Fostul pensionar este dator a
cere i incepe sa achite cotiza-
tiile restante in termen de 6 luni
dela data reintrarii sale in lu-
cru, modalitatea achitarii fiind
cea prevazutil de art. 5, alin.
penultirn.
Daca pensionarul din invalidi-
tate este gasit la examenul me-
dical capabil de lucru, dar nu
este primit in lucru de fostul sau
patron, sau de o altá intreprin-
dere cu fond de pensie, el poate
pUlli cotizatiile, atat partea sa
cat si a patronului, pentru
spori vechimea la fond, in ve-
derea unei noi invaliditati, a
pensiei de batrânete sau a pen-
siei pentru urmasi.
Casa de asigurare este obligatit
a-i aduce la cunostintil aceste
www.digibuc.ro
84
dispozitiuni prin cliiar actul care
decide incetarea platii pensiei.
Dacil in interval de 6 luni dela
incetarea platii pensiei, fostul
pensionar devine invalid sau
moare, el sau urmasii lui pot
cere continuarea pláii pensiei
Intreruptil sau drepturile de ur-
masi, fiíra a fi obligati la plata
cotizatiilor pe acest interval.
13. Cotiza tiile suplimentare
ale membrilor si ale patronului
sunt egale si in raport cu clasa
in care membrul este incadrat.
Ele sunt atat pentru membri
cat i pentru patron urmatoa-
rele:
Pentru cl. I-a, lei 140 lunar.
Pentru cl. II-a lei 120 lunar.
Pentru cl. III-a lei 100 lunar.
Cotizatiile suplimentare vor fi
reviznite cu ocazia intocmirii
sau revizuirii bugetului.
Atat tinip cat fondul de pensie
este deficitar, Ministerul de In-
dustrie si Comert si Casa auto-
nomil a monopolurilor Regatului
Romaniei, vor contribui anual
cu o subventie, pentru acoperi-
rea deficitului constatat.
14. Membrii acestui fond, in
caz ca vor suferi un accident de
munca de pe urma caruia vor
ramane invalizi in sensul art. 8,
vor primi dela fondul de pensie
diferenta in plus ce eventual ar
reveni intre renta de accident si
pensia ce li s'ar cuveni, potrivit
vechimei si clasei.
In caz cand membrul, in urma
accidentului pentru care pri-
meste renta, continua lucrul $i
cotizatia mai departe la fondul
de pensie si devine apoi invalid
din cauze cu totul independente
de accidentul suferit, el va primi
pensia intreaga dela acest fond
pe langtt renta de accident.
In caz de moarte a membrului
din cauza de accident, pensia
pentru urmasi se va plati dela
fondul de accidente si cliferenta
eventuala dela fondul Casei mi-
niere, cand pensia potrivit aces-
85 13 Martie 1933
tei decizii ar fi superioard.
Insá accidentul nu este mortal *i
membrul moare din altri cauzg,
pensia pentru urma*i se va plati
din fondul Casei miniere, dach
membrul a avut numilrul de ani
cotizati i in raport cu clasa
numrirul anilor de cotizare.
15. Pensia vhduvei membrilor
ce au cotizat cel putin 8 ani va
fi 500/o (cincizeci la sutri) din
pensia cuvenith sotului decedat,
potrivit vechirnei *i clasei de co-
tizare.
Pensia pentru fiecare orfan le-
gitim sau legitimat, sub 16 ani,
este de 20%, iar pentru orfanii
de ambii parinti, 10° o din pen-
sia cuvenitri parintelui.
Orfanii a caror mama se reca-
satore*te sau care nu are drep-
tul la pensie, vor fi considerati
ea orfani do ambii parinti.
Orfanii suferinzi doclarati dc
medicul *ef al casei de asigu-
rare, incapabili de munch din
cauza unei infirmitriti sau boale
cronice, pot primi pensia *i peste
viirsta de 16 ani, aviindu-se in
vedere *i situatia lor materialrt.
Constatarea in capacitritii de
munca se va face anual de Co-
misia de pensie, pe baza certi-
ficatului medicului *el al Casei
de asigurare.
Casa de asigurare, counsia de
pensii sau Casa centralri a asig.
sociale, vor putea cere orichnd
examinarea orfanilor de o co-
misie compush din 3 medici, din
care va face parte neaprirat me-
dicul *el al casei de asigurare.
Pensia vriduvei *i a orfanilor
impreunri, lin poate intrece pen-
sia cc s'ar fi cuvenit decedatu-
lui.
In cazul child pensiile váduvei
*i copiilor intrec pensia ce ar fi
revenit membrului decedat, pen-
siile se vor reduce in proportie
'Ana la maximum de pensie cu-
venith decedatului.
Dacrt sunt mai mult de 3 copii
orfani de arnbii prtrinti, sau so-
www.digibuc.ro
[Art. 15-19]
cotiti ca atare, potrivit prezen-
tei decizii, pensia lor totalri IÌU
poate deprt*i pensia cc s'ar fi
cuvenit decedatului.
16. Pensia se plrite*te la ince-
putul fiecrirei luni in caz de in-
validitate, dela data incethrii
platii salariului sau ajutorului
brinesc, Ora la reintrarea in
chrnpul rnuncii sau panti la de-
ces.
Vhduva are dreptul la pensie
numai dach a convietuit cu sotul
shu cel putin un an inainte de
pasionare. Aceastri restrictie nu
se aplich vaduvelor membrilor
morti sau iiivalizi prin accident.
Pensia se pliite*te dela data de-
ceddrii sotului prinh la recast-I-
torire sau deces.
Sotia despärtita va primi pen-
sia numai in cazul child in baza
unei sentinte judectitore*ti, pri-
mea dela fostul sari sot o pen-
siune alimentarri *i numai pc
timpul fixat pentru plata acestei
pensiuni.
17. Copiii nhscuti in interval
de 10 luni dupri moartea tatâlui
au drept la pensie.
Pensia copiilor se plriteste ma-
mei, daca ingrije*te de ei, in caz
contrariu, comisia de pensii va
decide. Pensia orfanilor de ambii
pririnti se pláte*te tutorelui.
Dach cel ce are drept la pensie
a inaintat cererea duph trecere
de un an, el pierde dreptul la
ratele de pensie pe timpul (lela
(tata cand s'a nascut dreptul situ
de pensionare, pilna la data in-
registrArii cererii.
Itatele de pensii nereclamate
timp de un an se prescriu.
18. Fondul de pensie se ali-
menteazá:
a) din cotizatiile membrilor;
b) din cotizatiile patronilor;
e) din dobanzile fondului de
rezervá;
d) din eventuale donatii.
19. Patronul este obligat a re-
tine cotizatiile din salariul mun-
citorilor *i a le vtirsa lunar, im-
[Art. 20-251 13 Martie 1933 86

preunä cu cotizatiile sale, la b) Judecti contestatiile asupra

Casa de asigurare.
In aceast privintd, patronul
trebuie sti se conformeze legii
XIX/907 si dispozitiunilor in vi-
goare referitoare la plata coti-
zatiilor pentru asigurare. Patro-
nul rämane rtispunzAtor de toate
neregulile sau eventualele fraude
ale prepusilor sill, in ce priveste
intocmirea si trimiterea la casa
de asigurare a listelor lunare si
a cotizatiilor datorate fondului
de pensii.
In ceea ce priveste cotizatiile
prin lipire de timbre, se vor
urma In totul dispozitiunile legii
Incadr.rilor, conform art. 2;
c) Fixeazil ratele in care se voi-
achita cotizatiile restante ale
membrilor ce au Intrerupt lucrul
din cauza somajului, conform
art. 5;
d) Dispune o examinare medi-
cala amanuntitti a membrului ce
a inaintat cererea de pensie, in
conformitate cu art. 24, (lac. 0-
seste ca este cazul.
22. Inlocuirea membrilor in
comisia de pensii se va face pen-
tru motivele si in conformitate
cu dispozitiunile art. 9 din regu-
lamentul pentru constituirea d F,

pentru organizarea meseriilor, functionarea consiliilor de con-

creditului si asigurärilor munci- ducere la casele de asigurare.
toresti. 23. Dreptul la pensie se sta-
20. Pe langti fiecare casà de bileste in baza urmatoarelor
asigurare, unde functioneazä o acte:
casa minierd, se institue o co- a) In caz de invaliditate, in
misie de pensii compusti din Cate baza certificatului medicului cu-
un reprezentant al asiguraVilor rant, confirmat de medicul sef al
si patronilor si directorul casei casei de asigurare si a dovezii
de asigurare ca presedinte. c5, a implinit vechimea cerut .
Fiecare membru va avea ate de prezenta decizie, pentru a fi
un supleant. indrepttitit la pensie;
Reprezentantul patronilor va b) In caz de deces, vkluva sau
fi desemnat de intreprinderile
orfanii vor cere pensia in baza
cu fond minier din raza casei de extractului de cAsatorie, al ac-
asigurare respectivit tului de deces, eliberat de oficiul
In caz de neintelegere, Casa sttirii civile, a dovezii de anii co-
central., la propunerea intre- tizati si a certificatului prima-
prinderilor, va numi pe repre- riei ca, vkluva a convietuit cu
zentantul patronilor. decedatul.
Reprezentantli asiguratilor si 24. Casa de asigurare este da-
toare
supleantii lor vor fi desemnati completezesä examineze cererea, sit
de sindicatele profesionale legal sti o prezinteactele si cu un raport
comisiei de pensii
constituite ale muncitorilor din la prima sedintit
regiune. Alegerea lor se va face Inainte de a päsi la judecarea
dup. normele alegerii membri- cazului,
lor in consiliul de conducere al dispune,comisia
iar
de pensii poate
membrii pot cere o
casei de asigurare. examinare medical. mai am.-
Suplenatul directorului casei nuntitd, care se va face de ctitre
de asigurare va fi loctiitorul ski. o comisie medical. compus. din
Mandatul comisiei de pensii trei medici, dintre care va face
este de doi ani. parte si medicul sef al casei.
21. Atributiunile acestei co- 25. Convocarea comisiei de
misii sunt urmatoarele: pensii se va face de directorul
a) Stabileste dreptul la pensie Casei de asigurare ori de cate
a membrilor si urmasilor lor; ori va fi nevoie. Se va proceda
www.digibuc.ro
E.7 16 Martie 1933
conform prescriptiunilor art. 1
din regulamentul pentru consti-
tuirea si functionarea consiliilor
de conducere la casele de asigu-
ra re.
26. Cornisia, In termen de cel
mult o lurid dela data prezen-
tdrii cererii, a da o hotdrire mo-
cu majoritate de voturi.
Hotdrirea va fi comunicatá In
termen de cel mult 6 zile pärtii
interesate, in copie certificatd,
de Casa de asigurare.
27. Cel ce a filcut cerere de
pensie poate fi citat in fata co-
rnisiei ori de cdte ori va fi nevoie
de dat lùmuriri sau de comple-
tat acte. Citarea se va face prin
scrisoare recomandata sau in-
manare sub luare de dovadd.
De asemenea el va putea fi
chemat ori cdnd la supravizita
medicald, pentru a i se constata
capacitatea de muncd.
28. Cei nemultumiti cu hotd-
rirea comisiei de pensii pot face
apel la Casa centrald a asigurd-
rilor sociale, directia casei de
boald si invaliditate, in termen
de 30 zile dela data Inmândrii
hotdririi. Apelul se poate face la
casa de asigurare sau la Casa
centralil a asigurdrilor sociale,
verbal sau inscris. In caz cá
apelul se face verbal, aceste au-
toritáti sunt obligate a incheia
un proces-verbal care se va in-
registra. In caz cd, apelul se face
inscris, data inregistrárii sau a
depunerii la postii intrá In ter-
menul de 30 zile.
Casa centrald va judeca nu-
mai In drept.
29. Membrii comisiei de pensii
vor primi aceleasi jetoane de
prezentii ca si membrii consi-
liului de conducere al casei de
asigurare.
30. Toate deciziile anterioare,
privitoare la fondurile de pensii
miniere, sunt abrogate.
www.digibuc.ro
[Art. 26-1]
31. Directia generald a Casei
centrale a asigurdrilor sociale
este insdrcinatá cu aducere la
Indeplinire a prezentei decizii
cu incepere dela 1 Martie 1933.
METODE
pentru analiza vinurilor
DIN 16 MARTIE 1933
Aceste Metode au fost publi-
cate In Monitorul Oficial p. I
Nr. 63 din 16 Martie 1933, unde
se pot consulta. A se vedea in
legAturd si Instructiile pentru
aplicarea Legii monopolurilor
vânzàrii bäuturilor, privitoare
la vinuri, publicate in Monitorul
Oficial p. I Nr. 265 din 11 No-
emvrie 1932; de asemenea si Me-
toclele de analiza bäuturilor, pu-
blicate in Monitorul Oficial p.
I Nr. 180 dirt 16 August 1929.
LEGE
pentru modificarea i completarea unor
dispozi[iuni din legea pentru unificarea
contributiunilor directe i pentru infiin-
[area impozitului pe venitul global
DIN 18 MARTIE 19331)
1. Se modificd, si se comple-
teazd dupd cum urmeazd unele
dispozitiuni din legea pentru
unificarea contributiunilor di-
1) Aceasta Lege s'a votat de &nat. ei Adu-
narea deputatilor In sediniele dela 10 si 14
Martie 1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 655
din 1933 el publicat In Monitor& Oficial p I
Nr. 65 din 18 Martie 1933. Ea modifica Legea
din 23 Februarie 1923, pag. 425, vol. XIIIXFV,
dupi alte numeroase modificari. Ulterior s'a
publicat In Intregime aceasta Lege, cu toate
modilloirile Oita la zi, la 19 Aprilie 1933 ; noi
o ream In Intregime la &meta. data in pre-
zentul volum ea in Monitorui
[Art. 2-6] 18 Martie 1933
recte si pentru infiintarea
pe venitul global 1).
Dispozifiuni transitorii
2. Sporul de 100/o pentru im-
pozitul global aferent veniturilor
pant'. la 40.000 lei si sporul de
200 o aferent veniturilor mai mari
de 40.000 lei, prevrizut in art. 2
din legea publicath in Monitorul
Oficial Nr. 1 din 1 lanuarie 1929,
se abrogh, incepAnd cu impune-
rile ce se vor face pe anul
1933/934 2).
Periodul de recensilmAnt pre-
viizut de art. 75 va incepe in
viitor la 1 Aprilie.
Dispozitiunile art. 3 din legea
(lela 15 Noemvrie 1927, relativá
la completarea unor dispozitiuni
din legea de unificare a contri-
butiunilor directe se abrogri. 3).
Alineatul ultim al articolului
final din legea pentru modifica-
rea legii contributiunilor directe
(lin 25 Decemvrie 1929 se a-
brogh 4).
Art. 79 se abroga; actualele
articole 114 123 se mentin, cu
exceptia art. 116 care se abrogA.
3. Ministrul finantelor este au-
torizat srt publice in Monitorul
Oficial intreaga lege pentru uni-
ficarea contributiunilor directe
pentru infiintarea impozitului
pe venitul global, cu toate modi-
fichrile aduse prin legea de lath
alte legi anterioare, precum si
instructiunile de aplicare, refa-
cAnd si numerotarea articolelor
paragrafelor 5.
Denumirile de Administratie
financiara si administrator fi-
1) A se vedea Legea in intregime la data de 19
Aprilie 1933 in aoest volum.
2) A se vedea Legen din 1 Ianuarie 1929, la
pag. 1285, vol. XVXII.
3) A se vedea Legea din 15 Noemvrie 1927.
la pag. 1225, 'Vol. XIII XiV.
4) A se vedea Legea din 25 Deeemvrie 1929,
la pag. 1263, vol. XVII.
5) A se vedea Intreaga Lege eu Mate
dM 19 Aprilie 1933 la ordinea eronolo-
;id loi acest volum, precum i Instrugiile ge-
nerale de aplieare, In Monitarta Oluch.ui p. I
Nr. 92 din 22 Aprilie 1933.
www.digibuc.ro
68
nanciar vor fi inlocuite in tot
cuprinsul legii cu denumirile de
Administratie de constatare a
impozitelor sau Administratia
incasári si plái i adminis-
trator de constatare a impozite-
lor sau administrator de inca-
sari si plAti, potrivit situatiei.
4. In mod exceptional se a-
cordh tuturor contribuabililor
care nu au declarat in termene
legale venituri sau sume asupra
chrora statul ar fi avut de primit
impozite sau taxe si care nu au
fost prescrise, un termen de gra-
tie de o lunä, socotith dela data
publicarii In Monitorul Oficial
prezentei legi, pentru a de-
clara aceste venituri si sume.
Contribuabilii care vor face
asemenea declaratiuni vor fi
aphrati de orice f el de penalitate,
cu conditia ca sà facA declaratia
inhuntrul termenului de mai sus
si sá achite integral fiscului
i se cuvin in ma-
drepturile ce
ximum trei rate egale lunare
(Ida rilmAnerea definitivil a pro-
cesului.verbal de impunere ce li
se va intocmi. Termenul flU
poate fi prelungit pe cale admi-
nistrativ A.
Cei ce nu vor uza de aceastä
facultate exceptionala vor avea
de suferit prevederile legli de
fatil in ce priveste evaziunea fis-
calh.
5. Orice proiect de lege depus
cu Mesaj Regal, care ar modifica
ori ar deroga pe viitor dela dis-
pozitiunile cuprinse in legea de
unificare a contributiunilor di-
recte, va trebui srt fie semnat si
de ministrul finantelor, iar dis-
pozitiunile noui, odath legiferate,
vor trebui sh fie incorporate in
ea.
6. Dispozitiunile acestei legi
se aplicrt incepAnd cu impune-
rile ce se vor face pe anul 1933
1931.
Dispozitiunile contrare legii de
fatii sunt i rtimAn abrogate.
 89 20 Martie 1933
J. C. M.
pentru aprobarea Conventiei veterinare
cu lugoslavia
DIN 20 MARTIE 1933
Prin J. C. M. sub Nr. 188/933,
s'a aprobat si s'a dispus pune-
rea in vigoare a Conventiei ve-
terinare incheiatrt cu Iugoslavia
la Belgrad, in 10 Martie 1933, si
s'a publicat in Mollitorul Ofi-
cial p. I Nr. 66 din 20 Martie
1933, uncle se poate consulta.
DECIZII
pentru fixarea directoratelor financiare
si administratiile de Incasiri si pläti
DIN 20 MARTIE 1933
Aceste Decizii s'au publicat in
Monitorut Oficial p. I Nr. 66
din 20 Martie 1933, unde se pot
consulta.
LEGE
pentru completarea legii pentru repri-
marea unor infractiuni contra linietei
publice
DIN 22 MARTIE 1933 0
Art. I. In primul alineat
al art. 1 din le gea dela 19 De-
cemyrie 1924, pentru reprimarea
unor infractiuni contra linistei
1) Aceastl Lege s'a Notat de Adunarea depu-
tatilor pi Senat In pedintele dela 9 pi 17 Mar-
tie 1933 ; s'a promulgat cu Deeret Nr. 720 913
pi publicat In Monitorul Oficial p. I Nr. 68 din
22 Martie 1933. Ea completeazi Legea din 19
Decemt rie 1921, pag. 954, vol. XIIIXIV,
modificat la 15 Noemvrie 1927, pag. 954, ace-
Iai
A se vedea pi Lagoa (contra alar-
mismului) pentru aoirarea liniptei pi creditului
tarii din 2 Aprilie 1930, la pag. 189, N ol.
xvrit ; de asemeni Letrea contra sindicatelor
din 20 Decemvrie 1909, pag. 59, vol. VI, pi 26
Mai 1921, la pag. 603, vol. IX X ; preeum pi
Lagoa pentru persoanele juridiee, din C Fe- nutul va incredinta uneia sau
bruarie 1924, la pag. 244, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
[Art. 17]
publice, dupil cuvintele: sau
proprietatile", se adaugg cuvin-
tele: ori in contra sigurantei
Statului".
Se intercaleazd dupg alin. I,
urmátorul alineat:
Cu aceeasi pedeapsil se va
pedepsi si simplul fapt al asocia-
tie1, oricare ar fi durata asocia-
tiei sau numgrul membrilor ei,
precum i orice intelegere de a
prepara sau executa chiar o sin-
gurg crimil, determinata, in con-
tra unei persoane sau in contra
propietátii, ori in contra sigu-
rantei Statului, cand prin acea
crimg se tinde, fie la instalarea
prin violentil a dictaturii unei
clase sociale asupra alteia sau
pentru suprimarea prin violentg
a unei clase sociale, sau in ge-
neral pentru rilsturnarea in mod
violent a ordinii sociale axis-
tente in Romania, fie la executa-
rea instructiunlor sau ordinelor
unei asociatiuni din strgingtate,
care ar urmitri schimbarea prin
violentg a ordinii sociale din
Art. Il. Se intercaleazg, dupg,
art. 16 al aceleasi legi, urrna-
too rele articole:
17. Se pedepseste cu pedep-
sele previlzute la art. 7 de mai
sus:
a) Acel care va fi dat spre ti-
parire sau rnultiplicare in orice
mod mantiscrise, schite sau de-
selle, ce ar contine o provocare
directil la cotniterea unei infrac-
tiuni, prin care se tinde la rea-
lizarea vreunuia din scopurile
previlzute la alin. 1 si 2 din
art. 1, chiar in cazul cand tipg-
rirea sau multiplicarea nu s'a
efectuat;
b) Acel care, cunoscand conti-
nutul sus ziselor manuscrise,
schite sau desene, a primit spre
efectuare sau a efectuat lucrgrile
de mai sus;
c) Acel care, cunoscand conti-
mai multor persoane, spre riAs-
[Art. 18-221 22 Martie 1933 90

pandire, chiar dact raspandirea Pedeapsa - Inchisorii pentru

in public nu a avut loc, precum calcarea interzicerii se va pro-
si acela care a primit si pastrat nunta in prima si ultima in-
cu bung *Uinta asupra lui, la stanta, de cutre judecatoria res-
domiciliu sau in alt loc, in ve- pectiva, pe baza constatarii fa-
derea raspandirii in public, cute de ofiterii de politic judi-
vreunul din mijloacele de provo- ciarti.
catiune enumerate fn art. 8 din fiecursul in acest din urma.
legea de fata. caz se va judeca de tribunal si
18. Se va pedepsi cu inchi- nu va suspenda executarea pe-
soare dela 5 'Anil la 10 ani, si depsei.
cu interdictia corectionala, ori- 20. Se va pedepsi cu inter-
cine va transmite sau procura, dictia corectionala dela un an
in original sau In copie, unui pana la 3 ani oricine va parti-
guvern strain, agentilor sui sau cipa la manifestatiuni de stradii
oricarei alte persoane, fara ca- $i procesiuni, organizate in sco-
litate de a lua cunostintil de purile prevazute la alin. I si II
ele, sau va divulga, in totul sau din art. I.
in parte, documente de ordin di- Daca infractiunea s'a produs
plomatic sau de orice alta na- clupa ce reprezentantii autori-
tura, emanand din partea gu- tatii au somat pc participanti
vernului sau autoritatilor pu- sa se imprastie, judecata va pro-
blice i interesand ordinea de nunta si pedeapsa inchisoarei
Stat a Ilomaniei. dela 15 zile paint la 3 luni.
Tentativa de a comite aceasta 21. Se va pedepsi cu inchi-
infractiune se va pedepsi cu in- scare dela 15 zile pana la 6
chisoare dela 15 zile pana la luni si cu 'interdictia corectio-
1 an si cu interdictia corectio- nala oricine va participa la de-
nala dela 6 luni pana la 1 an. monstratiuni sau manifestatiuni
19. Se va pedepsi cu inchi- ostile sau cu scop de intimidare,
soare dela 1 luna Oa, la 1 an, in preajma sau In pretoriul in-
si cu interdictia corectionala stantelor judecatoresti, cu oca-
dela 1 an pana la 3 ani, oricine ziunea cercetarii sau judecarii
prin grai sau prin scris ar face unui proces, precum si in
propaganda pentru creearea de preajma sau in interiorul loca-
nuclee sau asociatiuni, ori fi- surilor de rugaciune.
liale de asociatiuni, in scopul 22. Orice indemnuri la rebe-
aratat la din. 1 si 2 din art. 1. liune contra autoritatilor, daca
In caz de recidiva pedeapsa va aceste indemnuri sunt facute pe
fi inchisoarea corectionala dela strazi ori pe cui publice sau in
6 luni la 2 ani si interdictiunea fata reprezentantilor autoritati-
corectionala dela 1 pana la 3 ani, Ion, ce sunt in exercitiul func-
judecatorii putand pronunta si tiunii lor, se va pedepsi cu in-
masura de siguranta a inter- chisoare dela 15 zile pana la 6
dictiunii de domiciliu, adica in- luni si cu interdictia corectio-
terzicerea de a locui pe timp nala. Indemnul facut In public
de 6 luni 00, la 3 ani in co- la neplata impozitelor si a taxe-
muna unde s'a comis infractiu- lor datorate conform legii sau
nea sau inteo anume regiune a la refuzul de a raspunde la re-
crutare ori de a face serviciul
Calcarea acestei interziceri a- militar, se considera ca un In-
trage pedeapsa inchisorii pe demn la rebeliune si se pedep-
timp de 6 luni si executarea in seste ca atare.
urma a hotaririi de interzicere. In caz de recidiva pedeapsa
www.digibuc.ro
91 n Martie 1933
este inchisoarea dela 6 luni 'Ana
la un an *i interdictie corectio-
nala dela un an pana la 3 ani.
23. ()rice devastare ori dis-
trugere de cladiri, mobilier, in-
stalatii, lucrari hidraulice, ape-
dude, stavilare, poduri, cornisa
de o ceata de persoane sau de
un singur individ afiliat la una
din asociatiile la care se refera
art. 1 sau chiar nefiind in ase-
menea asociatii, dar comitând
devastarile cu prilejul unei ma-
nifestatii publice, se va pedepsi
cu inchisoare dela 6 luni pana
la 5 ani *i cu interdictia corec-
tionala dela 3 pana la 6 ani,
intru cat faptul nu ar intruni
elementele unor infractiuni rnai
grave.
Daca devastarea sau distruge-
rea s'a produs asupra unei insti-
tutiuni de cult sau de cultura,
pedeapsa inchisorii prevazuta
mai sus va fi indoita. Pedeapsa
inchisorii va fi de asemenea in-
doita dada ceata care a comis
devastarile sau distrugerile va
cuprinde si persoane inarmate.
24. Baricadarea In cladirile
publice sau in cladirile intre-
prinderilor industriale ori co-
merciale, publice sau private, *i
refuzul de a parasi acele loca-
luri dupa somatia agentilor for-
tei publice, se pedepseste cu in-
chisoare corectionalk dela 6 luni
pana la 5 ani.
25. Delictele de ultraj *i de
ultraj cu lovire, dacà sunt co-
mise cu ocazia unei adunari
publice sau a unei manifesta-
tiuni ori procesiuni pe strazi,
organizate in scopurile prevA-
zute la alin. 1 si 2 din art. 1,
se vor pedepsi cu inchisoarea
corectionala dela un an panA
la 3 ani i cu interdictiunea co-
rectionala dela 3 panil la 6 ani.
In caz de recidiva, pecleapsa
inchisorii va fi indoitil.
26. Ranirile *i lovirile comise
www.digibuc.ro
[Art. 23-271
cu prilejul unei manifestatiuni
ori procesiuni pe strazi sau a
unei adunAri publice, organizate
in scopurile prevazute la alin. 1
si 2 din art. 1, se vor pedepsi
cu inchisoarea corectionala dela
6 luni pana la 2 ani *i cu in-
terclictiunea corectionala dela
1 pana la 3 ani.
27. Numai membrii corpuri-
lor constituite sau institutiuni-
lor care dupa legi *i regula-
mente publice au dreptul de a
purta uniforme sau embleme,
precum si membrii institutiu-
nilor sau asociatiunilor care vor
dobandi o speciala autorizare
dela presedintia Consiliului de
rninistri, pot purta in public
uniformele i emblemele per-
mise.
Purtarea in public de uni-
forme sau embleme nepermise
se va pedepsi cu inchisoarea co-
rectionala dela 15 zile pana la
3 luni, iar uniforma sau em-
blema va fi imediat confiscata
de catre agentii fortei publice.
Ace leasi sanctiuni se vor a-
plica *i acelora care ar purta,
fara indreptatire vestminte preo-
testi sau monahale.
Se excepteaza portul semnelor
electorale, autorizate de Comi-
sia Electorala Centrala.
In caz de recidivil judecata
va pronunta pedeapsa dela 3
luni pana la 2 ani si interdictia
corectionalit 'Ana la 2 ani.
Art. III. Articolele 17, 18, 20
*i 22 din legea actuala se men-
tin, devenind art. 28, 29, 31 *i 32.
Art. 19 din legea actuala de-
vine art. 30 si se modifica astfel:
Toate infractiunile prevazute
Je aceasta lege, cand vor fi de
competinta tribunalelor ordi-
nare, se vor judeca de aceste
tribunale, dupa procedura mi-
cului Pare liet din 13 Aprilie
1913, care se extinde pe tot te-
ritoriul tarii in ce prive*te aceste
 [Art. unic] 22 Martie 1933
infractiuni, afaril de infractiu-
nile comise prin presti" I).
Art. 21 din legea actualii, de-
vine art. 33 si se modifictt astfel:
In caz de recunoastere a cir-
cumstantelor atenuante, pedep-
sele prevrizute in articolele de
mai sus nu se pot cobori sub
jumrttatea minirnurilor fixate de
acele articole. In caz de recidivil,
nu se acordil circumstante ate-
n u an te".
Art. 23 din actuala lege se
mentine, devenind art. 34, dis-
pozittile lui aplicandu-se i adtto-
airilor si modificrtrilor introduce
in lege.
Art. IV. Ministerul Justitiei
este autorizat a publica odatä
cu aceastil lege i un text corn-
plet al legii pentru reprimarea
unor infractiuni contra linistei
publice din 19 Decemvrie 1924,
introducand in el moclificrtrile
fäcute la 15 Noernvrie 1927 si
modifictirile aduse prin prezenta
lege. (A se vedea la data 12 Mai
1933 In acest volum).
LEGE
interpretativa a art. 58 din legea pentru
statutul functionarilor publici
DIN 22 MARTIE 1933 2)
Articol unit.% Dispozitiunile art.
58 din legea pentru statutul
fun cti onaril or publi ci trebuese
interpretate in sensul urmrttor:
suspendarea din serviciu prevti-
1) A se vedea Legea procedurii mieului Par-
chet din 13 Aprilie 1913, la pag. 33, vol. VIII
sau la pag. 126, vol. XI XII.
2) AceastA Lege interpretativi s'a votat de
Senat i Adunarea deputatilor, tn aedinlele
dela )3 5i 18 Martie 1933 ; s'a prornulgat eu
Decret Nr 721 933 5i publieat in Mouilorul
Oficial p. I Nr. 68 din 22 Martie 1933. A se
vedea Legea pentru statutul funelionarilor pu-
blic)din 19 Iunie 1923, la pag. 409, vol.
XI XII, eu modifielrile din 26 Iunie 1930,
pag. 360, vol.
www.digibuc.ro
92
zutil In acel articol fiind obli-
gatorie si motivatrt de crimele
delictele acolo arrttate, este
MTh platil, de salariu, spre deo-
sebire de suspendarea prevazutit
in art. 57, care este cu plata sa-
lariului.
Da cit functionarul este achitat
definitiv de catre instantele pc-
nale si hotilrirea consecutivil a
comisiei disciplinare apitrit pc
functionar de mice vinit, func-
tionarul repus in drepturile sale
va primi salariul pe trecut in
conditiunile prevrizute de art. 20
din aceeasi lege.
Functionarul, achitat de in-
stantele penale si de comisia de
disciplina, piistreazti insit drep-
tul de a chema in judecatrt Sta-
tul sau institutiile de stat ina-
intea instantelor ordinare, spre
a dovedi cit actiunea penala a
fost o simplá inscenare, in care
caz judecata va putea decide
achitarea intregului salar pe tot
timpul suspendärii.
REGULAMENTUL
apäririi pasive contra atacurilor aeriene
DIN 23 MARTIE 1933 1)
TITLUL I
Organizarea apásirii pasive
CAPITOLUL I
Generalifelp
1. Apararea pasivá contra a-
tacurilor aeriene are de scop
sit limiteze efectele bombarda-
mentelor aeriene asupra popu-
Aeest Regulament s'a aprobat eu Deeret
Nr. 468 din 28 Februarie 1930 si s'a publioat
In Mom:torn) Oft-jai p. I Nr. 69 din 23 Martie
1933, Impreuni eu numeroase anexe. El abroga
Instrucliile din 22 Noeint rie 1929, pag. 1917,
vol. X VIL
93 23 Martie 1933
latiei $i resurselor teritoriului,
fie asiurandu-le o protectie di-
rect& fie micsorand eficacitatea
atacurilor.
2. Pregrttirea si executarea
mäsurilor de aprtrare pasivil re-
vine ministerelor, serviciilor pu-
bike sau particulare, organiza-
tiilor oficiale i trite() largrt mrt-
suril populatiei In acest
scop ele primesc instructiuni de
la Ministerul (le Interne comi-
sia superioarrt de aptirare ae-
riane).
3. In organizarea aparrtrii
pasive inträ si milsurile gene-
rale de sigurantá care au un
caracter mixt: militar si
Autoritatile militare sunt res-
ponsabile de mrtsurile care au
de scop organizarea serviciului
de panda, transmiterea alarmei,
organizarea camuflajului i in
special stingerea luminilor in
regiunile amenintate. Ele hotá-
i controleazrt pregrttirea $i
executarea bor.
Autoritatile civile sunt insärci-
nate a pregilti si executa aceste
mils-11H dupiti indicatiile autori-
tatilor
'Aceastrt executie are un carac-
ter obligatoriu.
4. Ministerele pergritesc $i pun
In aplicare mrtsurile pentru pro-
tectia serviciilor si instalatiuni-
lor ce depind de ele sau sunt
sub controlul lor, in conditiu-
nile arritate la art. 5 $i 74.
Protectia populatiei insrtsi se
face de:
a Ministerul (le Interne pen-
tru intreg teritoriul;
b) Prefecti pentru judetele res-
pective;
Primari pentru comune;
d Directorii stabilimentelor
determinate printr'o decizie spe-
cialrt datrt de Ministerul de In-
terne dupil avizul departamente-
lor interesate.
5. Stabilimentele $i instala- precum si cu populatia insilsi
tiunile industriale sau de altà sub conducerea primarului.
naturri, publice sau particulare, 7. Pentru realizarea color de
www.digibuc.ro
[Art. 2-71
se impart, din punct de vedere
al pregrttirii aprtrarii pasive, in
dourt categorii:
Din prima categoric fac parte
stabilimentele sau instalatiunile
a crtror protectie nu poate fi in-
globata inteo organizatie ur-
banrt, din cauza deprtrtilrii lor
de oras, a importantei sau a
conditiilor speciale de functio-
nary. In aceastä categorie intrii
marile stabilimente industriale,
cornerciale, administrative, mi-
litare: (uzine, depozite, garde
importante, spitale, cazilrmi, ofi-
cii po*tale, porturi etc.).
Din a doua categorie fac parte
toate stabilimentele $i instala-
tine a cilror apärare nu reclamil
nicio mäsurrt special& apära-
rea lor fiind asiguratrt prin in-
srt*i sistemul mrtsurilor prevrt-
zute pentru intreaga populatie.
6. Aprtrarea pasivil intere-
seazrt toate serviciile publice si
pe toti locuitorii, in deosebi in
localitätile importante sau din
apropierea unui punct care ar
putea constitui un obiectiv pen-
tru atacul inamic. Este necesar
deci, a se asigura in fiecare lo-
calitate coordonarea milsurilor,
respectandu-se pe cat este po-
sibil necesitatile diferitelor set.-
vicii.
Coordonarea pe planul natio-
nal apartinc Ministerplui de In-
terne (comisia superioarà a apil-
rrtrii aeriene). La judet ea va fi
efectuatrt de prefect, al crtrui rol
este arrttat la capitolul III din
acest titlu, dar aprtrarea pasivrt
trebue organizatrt potrivit condi-
tiunilor locale.
Pregrairea si punerea ei In
aplicare cere deci concursul tu-
turor si impune la fata locului
colaborarea cat mai strânsit in-
tro reprezentantii serviciilor ex-
terioare ale ministerelor, servi-
ciilor judetene sau comunale,
[Art. 8-101 23 Martie 1933
mai sus se infiinteazd, pe lângrt
autoritrttile responsabile, urmii-
toarele organe:
a) Pentru intreg teritoriul na-
tional, o comisie superioard de
apdrare pasivrt, cu sediul la Mi-
nisterul de Interne;
b) Pentru fiecare judet, o co-
misie judeteand de apdrare pa-
sivd, cu secliul la prefectura;
c) Pentru fiecare comund, o
comisie comunald de apttrare
pasivrt, cu sediul la primitrie-
In comunele rurale mici, in-
fiintarea comisiunii este ldsatrt
la aprecierea prefectului. Corn-
punerea acestor comisii este arii-
tan', la art. 11, 15, 19 din prezen-
tul regulament.
Comisiunile de aprirare pasivrt
vor studia toate chestiunile re-
lative la preghtirea si punerea
In aplicare a apdrárii pasive;
rolul lor insrt rrimane numai a-
cela de organ consultativ *i de
Ele asistá autoritatdle pe lAngd
care functioneazd, procurând e-
lementele pentru luarea hotári-
rilor, iar autorittitile respective
piistreazd responsabilitatea ho-
I rirfrilor luate.
8. In anumite cazuri excep-
tionale (aglomerrtri urbane foarte
apropiate, localitàti industriale),
se vor crea comisiuni de coor-
(bonare, in care fiecare comund
sau stabiliment industrial inte-
resat va fi reprezentat printr'un
singur delegat.
Comisiunile de coordonare au
rolul de a gilsi o solutie prac-
tied problemelor interesând aph.
rarea acestor aglomeratiuni
de a stabili cele mai bune condi-
tiuni de utilizare a mijloacelor
de aprtrare sau de ajutor.
Crearea acestor comisiuni se
impune in deosebi:
a) In cazul când serviciile ora-
*ului si a comunelor situate la
periferii (suburbane) trebuesc a-
sigurate in comun;
b) Cand aceste centrale indus- concursul autoritatilor.
www.digibuc.ro
94
triale sunt strAns legate inteo
regiune determinatá si dacá ele
prezintá in acelasi timp, fie
prin interdependenta lor, fie
prin instalatiuni asemanatoare,
un caracter de unitate indiscu-
tabild (de ex regiuni petrolifere
sau miniere).
9. Crearea comisiunilor jude-
tone si comunale, nurnirea mem-
brilor, determinarea regiunilor
aglomerate sau a localitatilor
care intrá In aceste regiuni, con-
stituiesc mdsuri administrative
de ordin interior, care nu tre-
buesc aduse la cunostinta pu
Totusi, in scopul de a se
cla o consacrare oficiald mrtsu-
rilor luate pentru apdrarea pa-
sivd, este uneori necesar ca ho-
thririle luate cu privire la a-
ceste comisiuni srt fie date sub
forrnd de deciziuni.
In ceea ce prive*te deciziu-
nile, cu privire la obligatia pri-
marilor de a crea o comisiune
comunald, ele vor fi publicate
in buletinul oficial judetean sau
municipal.
Cunoasterea conipunerii aces-
tei comisiuni in comunele im-
portante, departe de a fi un in-
convenient, constituie din con-
tra un avantaj.
Sedintele acestor comisiuni nu
sunt publice, desbaterile rilman
confidentiale, iar procesele-ver-
bale si lucrdrile nu se publica.
10. Asociatiunile particulare,
recunoscute ca persoane juri-
dice, vor putea conlucra la and-
rarea pasivrt numai dacrt statu-
tele lor sunt aprobate de comisia
superioard de aprtrare pasivii,
pe baza avizului Ministerului
Apáritrii Nationale.
Activitatea acestor asociatiuni
se va desfrisura in cadrul pro-
gramului fixat de comisia su-
perioarrt de aprtrare pasivd.
Numai asociatiunile care hide-
plinesc conditiile de mai sus
pot primi subventii dela Stat si
95 23 Martie 1933 [Art. 11-131

CAPITOLUL II crea, in domeniul realizarilor

Organizarea Nafionala practice, unitatea de vederi ne-
cesarii. In ceea ce priveste or-
11. Apararea pasiva este pre- ganizara apararii pasive a tell-
gatita si pusii in aplicare pe in- toriului, ea este obligata a se
tregul teritoriu de Ministerul conforma doctrinei si princi-
de Interne prin comisiunea su- piilor stabilite de Mare le Stat
perioard de aparare pasiva. A- Major al Armatei.
ceast& comisiune este prezidata Secretariatul general supune
(le ministrul de interne sau de deliberarilor comisiei superioare
un subsecretar de Stat al acestui a apararii aeriene:
Minister si este compusil din: a) Propuneri relative la orga-
a) Unul sau mai multi repre- nizarea de ansamblu a aparilrii
zentanti ai Ministerelor intere- pasive;
sate; b) Studii asupra cliestiunilor
b) Inspectorul general al co- cu caracter general ce urmeazrt
mandamentelor teritoriale sau a fi reglementate, propunând
delegatul sau; solutiile cele mai proprii Rea:
c) Comandantul apararii ae- rui caz;
riene a teritoriului sau delegatul
stiu; c) Programele de exerci9i de
d) Presedintele comitetului ansamblu sau de incercart teh-
central al Crucii Rosii; nice, interesand apilrarea pa-
ej Presedintele Ligii apararii siva, pentru a fi executate de
contra atacurilor aeriene; acord cu Ministerul Apararii
f) Un reprezentant al Marei Nationale, care dispune de per-
Legiuni a Cercetasilor. sonal si material militar;
Comisiunea va avea un secre- d) Propunerile primite dela
tariat general permanent. Se- Ministerele interesate si organi-
cretarul general si personalul zatiile sau a sociatiunile parti-
ajutator va fi numit de cátre culare recunoscute;
ministrul de interne. e) Propuneri relative la su-
La acest secretariat va fi ata- mele ce urmeaza a fi trecute a-
sat, drept consilier tehnic, un co- nual in bugetele Ministerelor,
lonel sau lt.-colonel de Stat Ma- judetelor i comunelor pentru a
jor, cu personalul militar ne- asigura aplicarea planului de
cesar. aparare pasiva.
Comisiunea se intruneste in 13. Rolul Ministerului Aptirrt-
urma convocarii presedintelui, rii Nationale este de a urmari
care poate cere concursul orica- executarea deciziunilor guver-
rei persoane publice sau private, nului privitoare la apararea pa-
a carei prezenta o crede nece- siva si punerea in aplicare a
saril. masurilor de aparare ce revin
Au drept de vot deliberativ Ministerelor i institutiilor inte-
ate un reprezentant al fiecárui resate.
Minister si persoanele aratate Prin organele sale isi ell avizul
la punctele: b, c, d, e, f. In special pentru pregatirea ma-
12- Rolul comisiunii supe- surilor generale de siguranta
rioare de aparare pasivit este decare se leaga atilt de anal-area
a studia toate chestiunile rela- activa cat si de cea pasiva si
tive la pregatirea si punerea in care comporta punerea in ac-
aplicare a apararii pasive. tiune, de cele mai multe ori, a
Ea centralizeaza informatiu- personalului i mijloacelor mili-
nile respective in scopul de a tare sa u civile.
www.digibuc.ro
[Art. 14-171 23 Martie 1933
CAPITOLUL III
Organizarea judefeanei
14. Prefectul este responsabil
pregrairea si punerea in a-
plicare a aprirririi pasive si in-
tocrneste planul aprträrii pasive
a judetului conform dispozitii-
lor prevazute la titlurile II si III.
In special numeste, prin ordo-
nanta, comisiunile de aprtrare
pasivil uncle este cazul.
Claseazil instalatiunile si sta-
bilirnentele industriale, tinand
seama de regulile indicate mai
sus (aricolul 5).
Coordoneazil mrisurile de apri-
rare pasivrt propuse de diferite
servicii publice din judet.
Fixeaza, de acord cu autorita-
tea militarri teritorialii, partici-
parea si colaborarea armtei.
Controlezrt ca milsurile de a-
prirare pasivá srt fie pregritite la
timp de crttre capii autoritritilor
respective: (primari si conducii-
tori responsabili ai stabilimen-
telor industriale de categoria
I-a . In acest scop el trebue sit
provoace initiativele si sri stimu-
leze activitatea organelor in sub
ordine, a organizririlor oficiale,
precum si asociatiunilor parti-
culare.
Aprobri sau modifieS planu-
rile de apärare pasivrt ale co-
munelor din judetul sriu.
15. Prefectul este asistat in
timp de pace si in timp de rrtz-
boiu, in conformitate cu atribu-
tiunile fixate la articolul 7, de o
Comisie judeteanii de aprirare
pasiva", a crtrei infiintare este
obligatorie in toate judetele si
care se compune din:
Presedinte: Prefectul judetu-
lui;
Membrii:
Comandantul Cercului de Re-
crutare;
Primarii oraselor din judet;
Pretorii pIrtsilor;
$eful Serviciului Tehnic al Ju-
detului;
www.digibuc.ro
96
Comandantul Legiunii de Jan-
darmi;
Inspectorul Sanitar sau Me-
dicul Primar al Judetului;
$eful Serv. Sanitar Militar
local;
$eful Serv. Veterinar al Ju-
detului;
$eful Politiei orasului de rese-
dintri;
Directorii Stabilimentelor In-
dustriale de categoria I-a;
Comandantul Pompierilor;
Dirigintele Oficiului P. T. T.;
lievizorul scolar al Judetu-
lui;
Protoereul Jucletului;
$eful Regiunii Miniere (unde
existrt);
Comandantii de Port;
Presedintele Filialei Crucei
Bosii;
Presedintele filialei ligei con-
tra atacurilor aeriene;
Presedintele Uniunii Ofiteri-
lor de rezervA.
Secretar: Un functionar su-
perior numit in mod permanent
de crttre Prefectul Judetului.
Consilier tehnic: Ofiterul cu
gazele dela Cercul de Recru-
tare.
Comisiunea Judeteana se in-
truneste pe baza convocrtrii pre-
sedintelui, care poate cere con-
cursul tuturor persoanelor pu-
bike sau particulare pe care
credo necesar a le consulta.
16. Pentru studiul cliferitelor
chestiuni, comisiunea judeteanit
de apitrare pasivrt se poate
in subcomisiuni de studii
pe specialitriti, in urma
prefectului.
17. Secretarul permanent al
comisiunii judetene de aparare
pasivri este ajutorul prefectu-
lui pentru toate chestiunile
privitoare la apararea pasivrt
a judetului. El tine contactul
intre prefectura judetului, pri-
marii si directorii stabilimen-
telor industriale de categoria
I-a. Redacteazil procesele-ver-
97
hale ale sedintelor si centrali-
zeazil lucrarile.
De asemenea -in numele pre-
fectului:
Trim i te convocarile si
t ructitmile Tlecesare.
Se ocupa in mod special de
chestiunea evacuilrilor (moda-
litatea de evacuare a comune-
lor, transportul, cartiruirea si
asistenta refugiatilor).-
Asigura leghtura cu autori-
tatea militara
CAPITOLUL IV
Organizarea cornunaki
18. Apilrarea pasivil a comu-
nelor este pregittitil si pusit in
aplicare de critre primari, sub
controlul prefectului, conform
celor prevrtzute la titlurile II
si III.
Primarul are, in special, ur-
mAtoarele atributiuni:
Prezideazit comisiunea cornu-
nalA de aptirare
Stabileste planul (sau instruc-
tiunile) de aprtrare pasivil ale
Propune prefectului tabelul
stabilimentelor industriale si
instalatiile din comunil, care
urmeazit srt fie clasate in cate-
goria I-a.
Prevede personalul necesar
pentru aplicarea planului de
a ptirare, fie prin efectuarea
unui personal specialist, indis-
pensabil aptirarii, fie prin re-
crut area personalului inlocui-
tor sau de completare.
Asigura acestui personal in-
structia si antrenamentul in-
inclispensabil, cerAnd la nevoie
concursul armatei prin inter-
mediul prefectului.
Dispune procurarea, din timp
de pace, a materialului de apii-
rare necesar (material sanitar,
material pentru stingerea incen-
di ilor, aprovizionari etc.).
De asemenea primarul poate
sii transmita atributiunile sale,
C. llamangiu, vol. XXI. 7.
www.digibuc.ro
23 Martie 1933 [Art. 18-201
pe rAspundere proprie, oricArei
alte persoane sau unor servicii
pe care le crede apte atilt in ceea,
ce priveste pentru pregAtirea,
ins- cAt si pentru aplicarea mijloa-
celor de apilrare.
19. Prirnarii comunelor sunt
asistati, in timp de pace si in
timp de rtizboiu, de o comisiune
comunalA de apArare pasivA".
Comisia se compune din:
Presedinte: primarul;
Membrii:
Medicul-Sef al Comunei;
Veterinarul-Sef al Comunei;
Un ofiter hottirit de Coman-
damentul C. A. teritorial unde
existit garnizoanti;
Seful Politiei;
Seful Jandarmeriei locale;
Seful Serv. Tehnic al Comu-
nei;
Seful Serv. Arhitecturii;
Comandantul Pompierilor;
Dirigintele Oficiului Postal;
Seful Statiei C. F. R. (even-
tual);
Delegatii invAtarnântului (uni-
versitar, superior, primar si pro-
fesional);
Delegatii Stab. Industriale de
categoria I-a;
Reprezentantii Cultelor recu-
noscute;
Comandantul Portului.
Secretar: In comunele urbane,
secretarul general al comunei,
iar in comunele rurale, notarul.
Comisiile comunale se intru-
nesc pe baza convocarii prese-
dintelui care poate face apel la
toate persoanele publice sau par-
ticulare, pe care crede util sä
le convoace.
20. Pentru studiul diferitelor
cliestiuni, comisiile comunale de
apArare pasiva, se pot imparti,
in urma hottiririi primarului, in
subcomisiuni, de exernplu:
Subcomisiunea de alarma si
stingerea luminilor;
Subcomisiunea insarcinatrt cu
evacurtrile;
Subcomisiunea sanitarit;
[Art. 21-241 23
Subcomisiunea porturilor etc.
De asemenea in municipii se
pot infiinta subcomisiuni
sectoare sub presedintia prima-
rului de sector, cu o compunere
similarrt celei comunale.
Secretarul comisiei comunale
de apärare pasivá este auxilia-
rul primarului pentru toate ches-
tiunile privitoare la aprtrarea
pasiva a orasului.
Primarul ii poate aläura orice
persoang privatrt al carei con-
curs pare util.
CAPITOLUL V
Organizarea apärärii pasive in sfabi-
limentele ;i instalaliunile de categoria
1-a ;i a 11-a
21. Directiunea stabilimente-
Ion i a instalatiunilor publice
sau particulare de categoria I-a,
este obligatil, pe räspunderea ei,
a lua mAsuri de aparare pasivrt
In scopul:
De a proteja personalul.
De a proteja masinele, insta-
latiile si materialele aflate in
stabiliment.
Aceste stabilimente si insta-
latiuni sunt asimilate comune-
Mr din punct de vedere al pu-
nerii in apli care a apäritrii
pasive. In consecintA, directiu-
nea stabilimentelor si a insta-
latiunilor are aceleasi obliga-
tiuni, din punct de vedere al
pregrairii i punerii in aplicare
a mäsurilor de apdrare pasiva,
ca si primarii comunelor. In
special le revin urrnittoarele:
Stabilirea planului sau a con-
semnelor de apärare pasivä ale
stabilimentului, tinând seam&
de instructiunile prefectului si,
(lac& este cazul, al Ministerului
crtrula apartine. Acest plan este
supus aprobärii prefectului.
Numirea persoanelor care tre-
buie sá rämânrt la posturi in
timpul alarmei.
Pregritirea personalului nece-
sar aplicilrii planului (sau con-
www.digibuc.ro
Martie 1933 98
semnelor), fie autänd din timp
de pace personal inlocuitor sau
de de completare, fie recurgAnd la
dispozitiunile regulamentelor de
mobilizare.
Instructia si antrenamentul
personalului, cerand la nevoie
concursul instructorilor militari,
prin intermediul prefectului.
Achizitionarea din timp de
pace a materialului de apiirare
necesar (material pentru stin-
gerea incendiilor, material sa-
nitar etc. A se vedea titlul III).
22. Stabilimentele de cate-
goria II-a sunt asimilate
particulare. Chiar in cazul
cand aceste stabilimente apartin
unui Minister, planul lor de apa-
rare este stabilit dupa directi-
vele Primitriei respective; el in-
trá in ansamblul masurilor ho-
Virile de &are autoritätile co-
munale si face parte integrant&
din planul comunal.
Primarul comunicA acestor
stabilimente, dacrt gäseste nece-
sar, consemnele generale sau
particulare care le intereseazI
si controleazil executia Ion.
TITLUL II
Pregitirea apirärii pasivit
CAPITOLUL I
Privire generald asupra pregatirii
23. PregAtirea aprtrarii pa-
sive comportrt in timp de pace
studiul si punerea in aplicare a:
A. Mrisurilor generale de si-
gurantri.
B. Mäsurilor preventive care
au menirea de a pune la add-
post de proectile si gaze popu-
latia si resursele teritoriului.
C. Mäsurilor de salvare care
au menirea de a micsora con-
secintele bombardamentelor prin
organizarea unui ajutor imediat.
24. Mrtsurile generale de si-
gurantil cuprind:
A. Serviciul de piindri, avand
99 23 Martie 1933
misiunea de a asigura suprave-
gherea aerului;
B. Alarma;
C. Stingerea luminilor;
I). Camuflajul.
25. Mrtsurile preventive cu-
prind:
A. Mrisuri locale, si anume:
Masuri destinate sá protejeze
personalul contra bombarda-
mentelor (adriposturi $i tran$ee).
Masuri destinate sa asigure
protectia contra gazelor de lupta.
Redactarea i imprastierea tu-
turor instructiunilor i prescrip-
tiunilor necesare colectivitatii.
Mrtsuri destinate sii asigure
protectia materialului de mare
importanta (masini indispensa-
bile vietii zilnice, fabrici pentru
a rmata, lucrari de arta etc.);
B. Mrisuri de imprastiere des-
tinate sa sustraga serviciile, per-
sonalul i resursele efectelor ata-
cului aerian inamic, indepar-
tandu-le de centrele amenintate
inteo zona determinata;
C. Masuri destinate sa prote-
jeze populatia si resursele prin
evacuare inteo regiune mai pu-
tin expusa.
26. Mrtsurile de salvare cu-
prind:
A. Descoperirea prezentei $i
identificarea gazelor toxice;
B. Strângerea victimelor, da-
rea primelor ingrijiri, precum
si internarea lor in formatiunile
de spitalizare;
C. Stingerea incendiilor;
D. Desinfectarea si indepar-
t area darâmaturilor din lo-
cuinte si de pe sträzi:
E. Ridicarea proectilelor ne-
exploatate etc.
Pregatirea tuturor masu-
27.
rilor preventive si curative con-
stituesc un document unic, strict
secret, denumit Planul" (sau
consemnele) apararii pasive.
Acest document, intocmit la Acest ofiter este in legatura
cu prefectul, precum si cu pri-
fiecare e$alon de catre autorita-
tile raspunzatoare, evidentiazaman
gradul de pregatire al ansam- mentelor cu care poate comu-
www.digibuc.ro
[Art. 25-301
blului masurilor de aprirare. El
trebue tinut in continuu la zi.
Intocmirea lui intra in cadrul
general al operatiunilor mobi-
lizrtrii nationale. Masurile pe
care le prevede in timp de pace
sunt de acelasi ordin ca i lu-
crarile comisiunilor de clasare
a cailor, recensamantul automo-
bilelor, pregatirea mobilizarii
industriale, organizarea societa-
tilor de ajutor pentru rtiniti etc.
Ca atare, planul judetean al
apardrii pasive constitue o parte
a planului judetean al mobili-
zarii nationale.
In consecinta, in toate stabi-
limentele si serviciile publice,
pregatirea aprirrtrii pasive este
executatti in acelasi mod ca
lucrarile de mobilizare, dupa
aceleasi procedeé $i acelasi per-
sonal.
CAPITOLUL II
Pregeitirea apäreirii pasive judefene
28. Formarea comisiunilor.
Comisiunile comunale sunt nu-
mite de primari. Prefectul to-
tu$i poate interveni In privinta
persoanelor desemnate de pri-
mal%
29. Alarma este data initial
de catre autoritatile militare
transmisa in judet la diferitele
autoritati interesate, dupa nor-
mele fixate mai jos:
Noaptea, transmiterea alarmei
implicrt intotdeauna si stingerea
luminilor.
Pe tot timpul duratei alarmei,
comunicatiunile telefonice parti-
culare sunt interzise.
30. In fiecare judet darea
transmiterea alarmei se face de
catre un ofiter numit Ofiterul
cu alarma, avand postul situ
in principiu in capitala jude-
tului.
i conducatorii stabili-
 [Art. 31-37) 23 Martie 1933 100

idea direct. Acestia constituesc boznbardamentul precis al unui

un prim-esalon de destinatari, obiectiv special. In acest scop
stabiliti de erttre comandantii stingerea luminilor nu trebueste
Corpurilor de Armatit Terito- realizata numai In apropierea
riale de acord cu prefectul. imediata a diferitelor obiective;
Alarma este ritspandith mai ea trebue sit se extindit la toate
departe, (tacit este nevoie, de localitiltile si stabilimentele.
critre acesti primi destinatari, Este deci de cea mai mare im-
esaloanelor urmAtoare (comune, portanta ca, In momentul când
stabilimente izolate). ordinul este dat, manevra stin-
31. Atat pe timpul zilei, cat gerii luminilor sa fie executatA
si al noptii, Inceputul alarmei imediat In toatit regiunea pre-
este semnalat prin telefon tot- vrtzuta.
deauna in felul urmiltor: A. C. Rezultii cA planul de transmi-
Alarma Judetul tere a ordinului de stingere a
Primirea întiintàrii alarmei luminilor trebue sit cuprindd, pe
trebue sit fie consideratil de toti destinatarii previlzutt In
ca un ordin si sit treacd ime- plaint) de alarmare, un numAr
diet la executia mitsurilor pre- destul de mare de alti destina-
vitzute in planul de apArare. tari care trebue sit execute in
32. IlAsnândirea alarmei ne- mod obligatoriu ordinul de stin-
cesitd in -prealabil un studiu gere al luminilor, Mali a mai
amilnuntit al retelei telefonice avea de luat alte mitsuri de apA-
de acord cu administratia res- ra re.
pectivrt. In acest mod va fi adesea ne-
Alarma este retransmisa sub cesar de a stabili separat planu-
forma aratatrt mai sus, ince- rile de transmiterea alarmei, de
pAnd dupit, caz: fie cu localith- acel al stingerii luminilor.
tile sau stabilimentele cele mai 35. Ordinul de stingere este
importante, fie cu cele mai In- transmis la telefon, totcleauna
depâ rtate sau mai apropiate de in felul urmAtor:
front A. C. A. Stingerea luminilor
33. Incetarea alarmei. Judetul
Cand ofiterul cu alarma soco- Ilispândirea acestui ordin se
teste, duprt informatiunile care face in aceleasi conditiuni ea si
le primeste, cii, mice pericol este pentru alarmd.
inlâturat, anunti aceasta, atat 36. Incetarea stingerii lumi-
ziva cât i noaptea, primului !tutor.
esalon de destinatari, sub forma: CAnd ofiterul eu alarma con-
A. C. A. Incetarea alarmei. Ju- siderit, pe baza informatiunilor
detul pe care le primeste, cit ilumina-
Raspindirea acestui semnal tul normal din timp de rraboiu
se face in acelasi fel ca si pen- poate sa fie restabilit, anuntâ
tru inceputul alarmei. acesta primului esalon de desti-
34. Stingerea luminilor. natari, sub forma urmiltoare:
Stingerea luminilor are de A. C. A. Incetarea stingerii lu-
scop a intuneca o regiune la- minilor Judetul
tinsa a teritoriului, pentru a Itaspindirea acestui semnal
lipsi atacul aerian de orice re- se face in acelasi mod ca si pen-
per pe timpul zborului sau tru stingere.
de a-i Ingreuna eat mai mult 37. Planuri de alarmare si de
stingerea luminilor.
Dispozitiunile adoptate pen-
ApArare cont ra aerrotax elor. tru transmiterea alarmei si a
www.digibuc.ro
101 23 Martie 1933
ordinului de stingerea luminilor
necesitil stabilirea de consemne
valabile pentru intreg judetul,
in care se va specifica ordinea
de urgentil in transmiterea a-
cestor ordine fiechrui destinatar,
potrivit conditiunilor generale
in care se va produce atacul.
Consemnele de alarmä, si de
stingerea luminilor sunt supuse
aprobilrii autoritiltilor militare
regionale.
In principiu, din cauza iutelii
cerutä pentru transmitere, o in-
formatie primitá dela o autori-
tate militarä nu trebue sh fie
retransmisti mai mult de douà
ori.
38. Imprästierea.
Masurile corespunztitoare cu-
prind:
Determinarea elementelor a
caror mentinere pe loc nu este
absolut necesartt in ora$ele si in
marile stabilimente considerat,
objective pentru aviatia ina-
mica.
Stabilirea locurilor de adapos-
tire unde se vor evacua momen-
tan serviciile, personalul si re-
sursele.
Pentru fiecare din aceste ca
tegorii, locurile de adäpost, vor
fi alese, de regultt, in vecinti-
tatea oraselor respective, in sa-
tele sou conacele mari, care nu
ar constitui obiective pentru
aviatit, inamich.
Toate aceste masuri hotrtrite
de prefect, vor fi prevazute in
planul judetean al apruilrii pa-
sive.
39. Evacuarea.
Milsurile referitoare la o even-
evacuare, adicti transpor-
tul in altti regiune, fac obiectul
unor instructiuni speciale.
40. Publicatiunile, ordonan-
tele $i consemnele sunt: Modelul
Nr. 1: Mdsuri de protectie indi-
vidualä contra efectelor bombar-
damentelor4 4 . ale atacului aerian cade in sar-
Modelul Nr. 2: Ordonantil cu cina primáriilor. In caz de ne-
privire la regulamentarea ilumi- voie, prefectul le pune la dispo-
www.digibuc.ro
[Art. 38--41]
natului particular $i stingerea
luminilor4
Modelul Nr. 3: Instructiuni
pentru intrebuintarea pivnitelor
si subsolurilor, ca adaposturi
contra gazelor, (a se vedea a-
nexa Nr. 3).
Modelele Nr. 1, 2 si 3, intocmite
de critre Ministerul de Interne,
sunt repartizate din timp de
pace de ciltre prefecturi, de acord
cu autoritätile militare $i pas-
trate In plicuri, sigilate de ctitre
legiunile de jandarmi care pri-
mese in acela$i timp instructiu-
nile necesare pentru distribuirea
lor la primärii.
In momentul punerii in apli-
care a planului de aptirare, a-
ceste publicatii se completeazd
cu denumirea regiunii judetului
si a localitlitii, cu numele pre-
fectului si al comandantului
regiunii teritoriale si data ordi-
nului telegrafic referitor la exe-
cutarea planului de apilrare.
Modelul Nr. 3 trebue sä, fie re-
produs $i rtispandit, in caz de
nevoe, de prefect 'win toate mij-
loacele de care dispune: multi-
plicari, publicatii in ziare etc.
Textul publicatiunilor Nr. 1, 2
si 3, modul de repartitie la Le-
giunile de Jandarmi, precum
mice se va mai socoti necesar a
se tiptiri in acest scop (ordonate,
comunicate prin presti etc.) vor
fi prevrtzute in planul de aprt-
ro re pasivrt judetean.
41. Mrtsuri sanitare.
Ridicarea rtinitilor si gazatilor
darea primelor ajutoare sunt
operatiuni locale care se executil
de regulti in mod exclusiv cu
mijloace si cu personal civil,
sub rilspunderea autoritätilor eo-
munale, asistate, in ccea ce pri-
veste chestiunile de ordin tehnic
sanitar, de medicul $ef al jude-
tului.
Transportul victimelor civile
[Art. 42-441 23 Martie 1933 102

zitie mijloacele de transport su- Intocme*te tabelul institutiu-

plimentare de care dispune. nilor sanitare publice sau parti-
Duprt ce au primt pe loc pri- culare care nu sunt utilizate In
mele ajutoare, victimele born- caz de rrtzboiu, de cAtre serv. sa-
hardamentelor stint trimise di- nitar militar *i care pot sA pri-
rect la formatiunile de spital ci- meascrt evacuati din populatia
vile sau militare, desemnate de
ciitre prefecti, de acord cu auto- Consemnele corespunzatoare,
ritìitile stabilite de comun acord cu serv.
In acest scop. sanitar militar regional, *i pri-
Fiecare comuna face parte din- mariile respective, sunt supuse
tr'un sector de asistentri medi- aprobtirii prefectului de cgtre
calti, care va dispune de forma- medicul *ef al judetului. Aceste
tiunile sanitare civile sau mili- consemne sunt prevraute In pla-
tare, necesare ingrijirii tuturor nul de aprtrare pasivä al judetu-
lui.
categoriilor de victime.
Prefectul va face curioscut din
timp de pace, fiecArei primrtrii, CAPITOLUL III
sectorul de care apartine. Pregeifirea apárörii pasive in comune
Pentru fiecare aglomeratie ur-
band importantd se va prevedea A. Daze le planului urban
In plus un centru de triaj, a ca-
rui organizare *i functionare 43. Apgrarea pasivg, a unui
cade in sarcina autorittitilor ci- eras cuprinde un ansamblu
vile, pe baza intelegerii stabilite
complex de operatiuni care re-
cu Serv. Sanitar Militar. clamà directie eficace *i o u-
In cazul cand judetul nu va tilizare judicjoasti a mijloace-
putea realiza formatiuni sani- lor in personal *i material,
tare, pentru gazati, prefectul va pentru a putea sti fie pus In a-
cere *efului serv. sanitar mili- plicare cu cea mai mare rapi-
tar teritorial formatiunea la ditate *i economie.
care trebue srt evacueze victi- 44. In timp de rtizboiu pri-
mele. marul are un rol indoit:
42. Medicul-*ef al judetului. I. Srt hotitrasctt anumite mä-
Stabile*te pentru intreg jude- suri generale de siguranta, ma-
tul *i de acord cu primäriile in- suri preventive si pentru vin-
teresate, un plan de ajutor ime- decare.
diat pentru victimele atacurilor 2. Sà organizeze din timp de
aeriene (in special modalitatea pace serviciile publice in vede-
de auto-transport a victimelor). rea necesittitilor ritzboiului,
Intocme*te un tabel al tuturor pentru a asigura traiul popu-
comunelor, cu specificarea sec- latiei in conditiuni cat mai a-
torului de asistentil medicalà de
care apartine. propiate de normal.
Hotârä*te, de acord cu serv. In acest scop, prima rul va tre-
sanitar militar, tabelul spitale- bui sau srt adapteze din timp de
lor de gazati din judet, destinate pace serviciile existente sau sa
victimelor civile. creeze servicii comunale de a-
Propune, de acord cu serv. sa- parare pasivti, care nu vor
nitar militar, aglomeratiile im- functiona decal, in caz de ne-
portante, pentru care urmeazti voie.
sa se infiinteze un centru de Fiecare din aceste servicii a-
triaj. iutti pe primar In pregatirea
www.digibuc.ro
103 23 Martie 1933
detaliatrt a diferitelor masuri
de aparare.
Aceastit pregatire conduce la
stabilirea unui document unic:
planul comunal de aparare pa-
siva (a se vedea modelul Nr. 5).
Pretorul va controla modul
cum primarii comunelor rurale
din circumscriptia sa isi inde-
plinesc atributiunile prevazute
in regulamentul de fata.
45. Pentru a usura adaptarea
la conditiunile rázboiului a ser-
viciilor comunale, ulanul apara-
rii, tinand seama de realitati,
trebue sa aiba ca baza organi-
zarea comunaltt, astfel cum
exista in timp de pace si cum va
functiona in cazul unui atac
prin surprindere, având in ve-
dere comunicatiile existente.
La aceasta organizare se vor
adauga si serviciile de aparare
ce urmeaza a se crea sau a ea-
ror infiintare nu este previtzutit
deck la punerea in aplicare a
planului.
In consecinta:
Sediul apararii pasive va fi
instalat la primarie, unde se vor
gasi in permanentil primarul
sau loctiitorul salt *i toti sefii
serviciilor comunale. Aci vor
sosi i vor fi indreptate toate or-
dinele de alarmare etc., precum
*i toate informatiile cu privire la
apararea pasiva. Tot de aci se
vor da toate instructiunile, Tu-
blicatiunile *i ordinele.
Orasul poate fi impartit in-
tr'un numar oarecare de sec-
toare, tinandu-se seamil de con-
ditiunile locale, fiecare sector de-
pinzand de o autoritate unica,
cunoscuta de toti.
Impartirea in sectoare fiind
ham pregatirii *i mai târziu a
punerii in aplicare a apararii,
constitue cea dintai lucrare
care trebue realizata in stabili-
rea planului de aparare pasivrt
comunal propriu zis;
B. Examinarea in detaliu a
mäsurilor de apararea pasiva.
www.digibuc.ro
[Art. 45-47]
46. Alarma.
In fiecare comuna alarma este
primita fie dela autoritatea mi-
Mara (ofiterul cu alarma), fie
dela autoritatile eivile, conform
dispozitiunilor prevazute in pla-
nul judetean. Desemnarea pre-
cisa a acestor autoritati intra in
planul comunal.
Noaptea transmiterea alarmei
implica totdeauna i stingerea
luminilor.
Pe tot timpul duratei alarmei,
convorbirile telefonice particu-
lare sunt interzise.
47. Ziva sau noaptea alarma
este transmisa prin telefon, tot-
deauna in felul urmator:
A. C. A. Alarma, judetul
Alarma este transmisa mai de-
parte de catre autoritatea care
a primit-o, astfel:
In prima urgenta, la punctele
unde sunt instalate semnalele
sonore fixe destinate sa alar-
meze populatia (sirene, clopote
etc.). In fiecare sector va fi pre-
vazut un centru de emisiune de
semnale.
Pe cat este posibil organiza-
rea acestor semnale trebue sa
permita autoritatii, care a pri-
mit semnalul de alarma, sa-1
puna in functiune in mod auto-
mat.
In a 2-a urgentrt, autoritatilor
Insarcinate de a transmite alar-
ma prin orice alte mijloace.
In a 3-a urgenta, diferitilor
destinatari care pot fi alarmati
prin telefon (servicii publice, u-
zine, case de comert importante,
spitale i in general tuturor sta-
bilimentelor de categoria 1-a.
Dispozitiuni speciale trebuesc
luate in scopul de a alarma cat
mai repede organizatiile si stabi-
limentele situate in afará aglo-
merarilor principale si care nu
vor auzi semnalele sonore trans-
mise din sectoarele ora*elor.
Organizarea transmisiunilor
trebue sa fie cilläuzith de grija
de a reduce la minimum posibil
[Art. 48-521
tinipul pentru retransmisiune.
In acest scop trebue organizat
un sistem de- alarmare care srt
permitrt transmiterea semnale-
lor in acelasi timp esaloanelor
previlzute In a doua si a treia
urgentil, recurgAndu-se la mij-
loace de semnalizare conventio-
nale, luminoase sau sonore.
48. Primirea semnalului de a-
larmil trebue considerat ca un
ordin si el trebue srt provoace
In Intreaga comunA punerea in
aplicare imediatil a mAsurilor
prevazute in planul comunal. A-
ceastil dispozitiune se impune in
special noaptea, cAnd alarma
este totdeauna insotitá de stin-
gerea lurninilor.
SEMNALE SIRENE
Alarma Sunet prelungit
Incetarea Snnete scurte
alarmei repetate
Inceputul alarmei se
poate anunta si prin alte sem-
na le.
51. Stingerea luminilor.
Stingerea luminilor are de
scop de a intuneca o regiune in-
tinsil a teritoriului, pentru a lipsi
atacul aerian de mice reper, pe
timpul zborului si de a Ingreuia
bombardamentul precis al unui
obiectiv. Pentru aceasta stinge-
rea luminilor nu trebue realizatA
numai in apropierea imediatil a
diferitelor obiective, ea trebue sA
se extindil in toate localitiltile.
In consecintrt, toate comunele,
oricare ar fi importanta lor, si
chiar acelea care nu vor lua
niciun fel de mrtsuril de aprtrare,
trebue srt procedeze la stingerea
luminilor imediat ce primesc or-
dinul respectiv sau se aude zgo-
mot de avioane.
Acest ordin, care proneste dela
www.digibuc.ro
23 Martie 1933 104
49. Incetarea alarmei.
Cand ofiterul cu alarma apre-
ciazA, pe baza informatiunilor
primite, cá orice pericol este in-
lilturat, el aduce aceasta la cu-
nostintrt, atilt ziva cât i noap-
tea, autoritritilor interesate, in
felul urmiltor:
N. C. A. Incetarea alarmei, ju-
detul . .
Incetarca alarmei este semna-
latil si rrtspanditrt prin aceleasi
autoritrtti si in aceleasi condi-
tiuni ca si darea alarmei.
50. Semnalele de alarmA si de
Incetarea ei, destinate popula(iei,
sunt emise prin aparate sonore
fixe, in mod invariabil, sub for-
ma urmAtoare:
CLOPOTE OBSERVArium
Sunete lungi Aceste semnale pot sit fie
Sunete scurte repetate panA la com-
timp de citeva pleta executie, dupA in-
minute dicatiile serviciului de
pânda local.
mai ofiterul cu alarma, este transmis
astfel:
A. C. A. Stingerea luminilor,
judetul . .
El este transmis mai departe,
de cAtre autoritatea care 1-a pri-
mit, destinatarilor prevrtzuti in
planul de stingerea luminilor,
in conditiuni identice cu acele
prevrtzute pentru alarmil.
52. Viteza avioanelor impune
stingerea luminilor in cel mai
scurt timp posibil. In pregiltirea
planuluf de stingere a luminilor,
primarii vor avea In vedere ur-
mAtoarele consideratiuni, de care
trebue sri. se tinA seamA la ame-
najare de noi instalatii sau la
transformarea a celor existente
(a se vedea titlul III, capito-
lul 4).
a) In limp de rdzboiu ilumina-
tul exterior va fi redus in per-
manentil la strictul necesar. RP-
105 23 Martie 1933
claniele luminoase vor fi supri-
mate. Se vo lua de asemenea
milsuri pentru a impiedeca lu-
mina din interiorul clrulirilor sá
fill reze in afarti;
b Ordinul de stingerea lumini-
lor trebue srt provoace imediat
stingerea totalil a luminilor ex-
terioare. Totusi, dacrt siguranta
personalului destinat aprtrilrii
pasive o reclarná, se vor putea
lasa sA. functioneze aparate de
luminat destinate numai a sem-
nala anumite locuri periculoase.
Aceste aparate trebuesc astfel
(lispuse ea sA nu proectege nicio
lumina asupra obiectelor vecine
si sa ramanrt invizibile avioane-
tor inamice;
e Alanevra stingerii luminilor
cea mai rapida ar consta in in-
trerunerea distributiei gazului
aerian sau electricitatii dela
In practicil insA aceastil.
milsura este adesea imposibil de
realizat prin faptul cri de multe
ori aceeasi canalizare de distri-
butie a curentului serveste atilt
iluminatul public cat i celui
particular, precum si la alimen-
tarea a unor masini care sunt
absolut necesare SA, functioneze
pe timpul alarmei. Se impune
dar ca sa se gilseascrt in timp de
pace mijlocul de a se stinge nu-
mai iluminatul public;
d) Stingerea iluminatului pu-
blic cu gaz aerian se poate face
cu mult mai putinA repeziciune
deck cel electric, chiar atunpi
cand se va opri distributia ga-
zului dela uzina. Va trebui deci,
ori de eke ori este posibil, sA se
intrebuinteze electricitatea pen-
tru iluminatul exterior. De ase-
menea in cartierele uncle se in-
trebuinteazil la iluminatul pu-
blic si electricitatea si gazul ae-
Han, acesta din urmrt sA fie su-
prima t pe cat e posibil in perma-
nentri in timp de rrtzboiu.
Aceastil milsurrt prezintil de Informatiunile sale sunt tri-
altfel si avantajul de a micsora mise autoritiltilor militare (Ofi-
www.digibuc.ro
[Art. 53-55]
numrtrul accidentelor (incendii,
explozii etc.);
e Mrtsuri speciale vor trebui
sa fie luate pentru a asigura
stingerea luminilor in stabili-
mentele care dispun de iluminat
propriu. Trebue avut in vedere
ca si aceste stabilimente sa, fie
trecute in tabelul de destinatarii
care primesc ordin de stingere.
53. Incetarea stingerii lumini-
I or.
CAnd ofiterul cu alarma soco-
teste, pe baza informatiilor pri-
mite, cil iluminatul normal din
timp de rrizboiu poate fi resta-
bunt, el anuntA aceasta in mod
invariabil sub forma urmittoare:
A. C. A. Incetarea stingerii lu-
minilor, judetul
Procedeul de rilspandire a ace-
stei instiintilrieste acelasi ca
pentru ordinul de stingere.
54. Planuri de alarmA si de
stingere a luminilor.
Milsurile luate pentru rAspan-
direa alarmei si a ordinului de
stingerea luminilor constituesc
consemne locale valabile pentru
tcrate sectoarele orasului i cu-
prind:
Un tabel detaliat de rAspandi-
rea alarmei.
Un tabel detaliat de raspandi-
rea ordinului de stingere a lumi-
nilor.
Ordine de urgentil a transmi-
siunilor pentru fiecare destina-
tar pe baza celor prevrtzute mai
sus.
55. Serviciul de panda local.
Serviciul de pandil local corn-
pleteazA. supravegherea aerului,
executatil de cAtre autoritAtile
militare pentru intreg teritoriul.
El are de scop, fie de a confirma
alarmarea, semnaland sosirea
a eronavelor inamice deasupra
regiunilor aglornerate, oraselor
sau stabilimentelor izolate, fie de
a semnala plecarea lor.
(Art. 56-581 23 Martie 1933
terului cu alarma), in conditiu-
nile fixate in planul comunal.
In orasele unde nu existA post
militar de pandit, acest serviciu
este executat de critre posturi de
veglie, asezate in puncte mai
inalte $i alese, in aproprierea
imediatA a uniii post telefonic
particular. Se va utiliza cu prio-
ritate reteaua telefonicA din timp
de pace.
Dispozitivul de pandA local
este instalat in momentul
Personalul necesar com-
pus din --nemobilizabili este re-
crutat local din timp de pace si
dotat cu aparate speciale (apa-
rate de ascultare, binocluri etc.).
Mäsurile luate pentru organi-
zarea serviciului de pandä lo-
calA fac obiectul unui consemn
particular indicand locul postu-
rilor de veghe si liniile telefo-
nice ce se vor intrebuinta.
56. Serviciul de alarmare si
pandit. local.
Regulamentarea tuturor ches-
tiunilor de detaliu relative la a-
larmare si la panda localA poate
sa fie incredintatil de critre pri-
mar unui serviciu de alarmare
si de panda anume creat, fA-
canclu-se apel pe deoparte la ad-
ministratia localil a P. T. T., si
la servictile municipale de gaz $i
electricitate, iar pe de altA parte
la voluntari recruta(i in condi-
tiunile fixate la Titlul III.
In a cest caz, serviciul de alar-
mare si de pAndA va avea urmA-
toarele atributiuni:
Stabilirea personalului si ma-
terialului.
SA trimeatA dupA aproba-
rea primarului, subcomisiunilor
competinte, cererile corespunzd-
toare.
SA pregilteascA in detaliu ope-
ratiunea de stingere a luminilor
(stabilirea personalului de stin-
gere, precum si a materialului
necesar pen tru ascunderea si
camuflajul luminilor).
SA facA demersurile $i recu-
www.digibuc.ro
106
noasterile necesare inainte de a
propune primarului desemnarea
personalului si fixarea amplasa-
m en tel or.
SA ia milsuri pentru instrui-
rea personalului necesar.
SA asigure legAtura cu autori-
tAtile militare.
SA stabileascit planurile lo-
cale de alarmare si de pandit
care, dupA ce vor fi aprobate de
primar, urmeazA sit intre in com-
punerea planului de apArare pa-
sivA al comunei.
57. AdAposturi.
MAsurile de pregAtire, cu pri-
vire la adiiposturi, cuprind:
a) RecensAmantul adriposturi-
lor si clasarea lor din punct de
vedere al rezistentii la bombar-
damente cu bombe explosive.
Se vor stabili fise pentru fie-
care adApost, grup de adApost
sau clildiri, avand fiecare indi-
catiunile prevAzute in modelul
Nr. 5, si se va Intocmi un plan
general al adriposturilor exis-
tente, (pivnite particulare, piv-
nite ale institutiunilor publice,
cazematele vechilor fortifica-
tiuni etc.);
b Stabilirea unui proiect de
adhposturi ce urmeazA a se con-
strui de indatA ce ImprejurArile
le vor face necesare;
c) Studiul conditiunilor pen-
tru a asigura apArarea adApos-
sturilor in contra gazelor (venti-
latia, etanseitate etc.);
d) Stabilirea unui tabel de ma-
terialele necesare in fiecare adA-
post, (diferite unelte, aparate sa-
nitare, vestminte speciale etc.).
58. Transee.
MAsurile de pregAtire relative
la transee cuprind urmAtoarele:
a) Recunoasterea spatiilor li-
bere, bine ventilate si situate pe
InAltimi, din iurul oraselor, untie
s'ar putea silpa transee. DupA
recunoastere se va intocmi o
hartA a acestor terenuri, mentio-
nandu-se locul conductelor de
apA, gaz etc.;
107 23 Martie 1933
b) Stabilirea unui tabel de
instrumentele si materialele ne-
cesare, eu indicarea locurilor de
stocaj (depozitare).
Aceast6 operatie are de scop
sá stabileascrt o hart& a depozi-
telor de unelte, cu indicarea ce-
lor existente si color ce mai sunt
necesare;
c) Stabilirea mânei de lucru
destinatri sii sape, la momentul
necesar, transeele previlzute in
plan.
59. Serviciul de adgposturi
transee.
Stabilirea tuturor chestiuni-
lor de detaliu, cu privire la adrt-
posturi si transee, poate sit fie
incredintatil, de crttre primar,
unui serviciu special de adapos-
turi si transee, anume create,
Ricand apel la seful serviciului
tehnic, asistat daa e nevoie de
comandantul pompierilor si de
seful politiei, sau de reprezen-
tantii lor, precum si de consilie-
rii tehnici militari.
In acest caz serviciul de add-
posturi si transee va avea, in
special, urmatoarele atributiuni:
Efectuarea operatiunilor de
recensilmânt, clasare si recu-
noasteri necesare.
Evalurtri sau prevederi cu pri-
vire la personal si material.
60. Mristi contra gazelor.
Protectia individual& contra
gazelor este asiguratti prin
masti.
Vor fi dotate din timp de pace
cu mAsti, in afar& de persona-
lui instructor, personalul care
trebue sil rAmâni la lucru pe
timpul bombardamentelor si a-
nume: lucrátorii stabilimentelor
uzinelor militare sau mobili-
zabile care trebuesc in mod o-
bligatoriu sii rimAni la postul
lor pe timpul atacului aerian,
personalul indispensabil servi-
ciilor publice, personalul servi-
ciilor de apArare (politie, aju-
tor, incendii, personalul sanitar
etc.). Acest personal constituie
www.digibuc.ro
[Art. 59-611
personalul activ, in opozitie cu
restul populatiei, care, neavând
niciun rol special in apirare, se
poate refugia in adriposturi.
Aparatele destinate persona-
lului activ cuprinde fie aparate
filtrante, fie aparate izolante.
Aparatele izolante sunt rezer-
vate personalului Activ care tre-
bue srt opereze intr'o atmosferit
gazata si pentru stingerea in-
cendiilor (echipe mobile, infir-
mieri, brancardieri, parte din
agentii de politie sau legrttura,
personalul conducitor al
pompieri etc.).
Se interzice vânzarea si intre-
buintarea aparatelor de protec-
tie individual& contra gazelor
de lupti, care nu au fost omo-
logate (admise) tle Ministerul
Aprirririi Nationale.
Acesta va stabili caietele de
sarcini si va indica regiunile
care trebuiesc evitate pentru in-
stalarea de fabrici de apa rate de
protectie.
Tabelul diferitelor categorii de
personal activ este prevrtzut in
planul de aprtrare pasivri comu-
nal.
61. Imprgstierea.
In comune mrtsurile de im-
prristiere sunt de dolt& feluri:
pe deoparte acklea care se re-
fer& la o deplasare permanent&
a personalului si a resurselor;
pe de altà parte acelea care ur-
mrtresc o deplasare ziinicui, ce se
executi In fiecare seara.
Prefectul, de comun acord cu
autoritatea militari, stabileste
localititile care urmeazil sA pre-
giteasci imprristierea eventual&
a serviciilor, populatiei si a re-
surselor.
In aceste bocalitilti primarii
au datoria de:
A recunoalte locurile pentru
adAposturile ce sunt necesare si
a pregiti, de acord cu primi-
riile comunelor rurale intere-
sate, cartiruirea elementelor im-
präs,tiate pentru un anumit
[Art. 62-65] 23 Martie 1933
Limp, verificând in special ca-
pacitatea de cartiruire a locu-
rilor in care urmeazrt a se add-
posti.
A prevedea mdsurile de deta-
Hu de luat pentru ca, serviciile
publice sá poata functiona in
noile localuri, punându-le in si-
tuatia de a-si indeplini misiu-
nea (realizAndu-se de ex lega-
tura telefonicrt).
A prevedea la nevoie crea-
rea sau intririrea serviciilor de
jandarmerie si politie in anu-
mite centre.
A prevedea mijloacele de
transport si conditiile (le apro-
vizionare.
A organiza asistenta medi-
cal rt.
Etc.
Mrtsurile de impriistiere sunt
aplicate:
1. Inainte de mobilizare, din
ordinul prefectului, cu autoriza-
tia prelabild a guvernului.
2. Dupd mobilizare:
a) In zona armatelor, din or-
dinul autoritätii militare, care
exercitá coma ndamentul terito-
rial;
b In zona interioara, pe baza
planului respectiv, din ordinul
prefectului, dat in urma intele-
genii cu autoritatea militarrt.
62. Evacuarea.
Miisurile de evacuare fac o-
biectul unei instructiuni speciale.
Serviciile publice, populatia
resursele evacuate (sau rilspAn-
dite), vor fi bine inteles pro-
tejate pe loc in conditiunile
indicate mai sus.
63. Publicatiuni, ordonante,
consemne.
Dispozitiunile ce trebuesc a-
duse la cunostinta populatiei,
vor fi date de primar sau pre-
fect, sub forma unor ordonante,
consemne sau comunicate pnin
presd.
Textele necesare vor fi hotá-
rIte si redactate din timp de
pace.
www.digibuc.ro
11)8
0 publicatiune speciald va fi
facutrt pentru a aduce la cu-
nostinta populatiei organizarea
generald a apardrii, indicarea
locului unde se vor gdsi diferi-
tele servicii sau organe de apd-
rare, precum si mijloacele prac-
tice de a face legâtura cu de.
Consemne speciale vor fi sta-
bilite de asemenea pentru fie-
care sector.
Toate aceste prescriptiuni vor
fi previlzute in planul comunal
de apárare pasivd.
64. Descoperirea si identifi-
carea gazelor.
Ingrijirile de dat gazatilor de-
pinzand de cunoasterea cat mai
precisil a naturii gazelor intre-
buintate de inamic, este necesar
ca antoritatile civile sti fie in
striinsd legilturit cu laboratoa-
rele speciale de identificarea ga-
zelor.
Primarii trebue sd se intere-
seze la autoritritile militare lo-
cale de locul i modul de func-
tionare al acestor laboratoare
speciale.
In localitátile uncle nu exista
asemenea laboratoare, primarii
vor lua masuri sa se amena-
jeze, in scopul de mai sus, un
numiir suficient de laboratoare
din cele existente In localitate.
Informatiunile relative la la-
boratoarele de identificare a ga-
zelor, precum si consemnele
proprii fiecrtruia, fac parte din
planul de aparare pasivá comu-
nal.
65. Primele Ingrijiri de dat
victimelor razbotului.
Victimele care urmeazil a
primi ingrijiri imediate, in caz
de atac aerian, se pot clasa ast-
fel:
Rdnitii de proectile sau de
ddramrtturi, cei arsi de incen-
diu sau produsi inflamabili,
care trebuesc tratati in forma
tiunile chirurgicale.
Bolnavii (inclusiv asfixiati ,
109 23 Martie 1933 [Art. 66-70]

care vor fi tratati in formatiu- Stingerea incentliilor prive*te

nile medicale. formatiunile de pompieri, la fel
Gazatii care urmeazrt a fi tra- ca *i in timp de pace. Totu*i,
ta(i in formatiunile sanitare trebue avut In vedere ca activi-
sneciale. tatea lor va fi cu mult mai in,
Mai trebue avut in vedere tensil in timp de rraboiu, din
inert 2 categorii de victime, care cauza incendiilor numeroase *i
sä fie gazati sau rrtniti, vor simultane pe care le vor pro-
avea de asemenea nevoie de aju- voca atacurile aeriene. Pe de
tor, 5i anume: Cei prásii (copii altrt parte trebue studiatà orga:
mid ai chror pärinti sunt uci*i nizarea unui serviciu de supra-
sau fugiti, bolnavii la pat *i in- veghere, avand rolul de a des-
firmii), precum *i victimele pa- copen 5i semnala incendiile.
nicei *i cei inebuniti. Acest serviciu constituit din
Serviciul de salve re va trebui posturi de veglie, instalate in
A, se organizeze pentru a primi, puncte dominante (clopotnite,
trata *i evacua diferitele cate- edificii inalte etc.), va fi asigu-
gorii de victime enumärate mai rat de catre un personal benevol
sus. recrutat din timp de pace. El va
66. Rolul primarului in pre- fi instalat in niomentul alar-
gritirea mäsurilor pentru ingri- mrtrii.
jirea victimelor. 69. Desinfectarea zonelor .5i
Pregrairea diferitelor mitsuri, localurilor contaminate.
relative la adunarea victimelor In urma unui atac aerian,
dintre popoulatia civila *i la pivnitele, adaposturile, sträzile
primele ingrijiri ce urmeazä a sau zonele contaminate, vor fi
li se da revine primarului, aju- desinfectate de eritre echipe spe-
tat de crare *eful serv. sanitar ciale de pompieri. (Echipe de
local. Aceastä pregraire corn- desinfectare).
portrt: Serviciile comunale de pom-
a) Recunoasterea posturilor de pieri, se vor ingriji, din timp de
ajutor ce urmeazrt a se crea *i pace, a recruta personalul nece-
inscrierea lor inteun tabel; sar, precut-1r' i a-5i procura ma-
Prevederea personalului *i terialele suplimentare de care
materialului necesar adunilrii *i vor avea nevoie la mobilizare.
transportul rilnitilor. Repartitia atiit pentru stingerea incendii-
lui pe posturi de ajutor *i echipe lor, citt i pentru desinfectarea
de brancardieri; localurilor contaminate, in con-
c) Studiul conditiunilor gene- ditiunile preväzute la Titlul III.
Tale de evacuare, tinându-se 70. Curatirea driramrtturilor.
seamä de dispozitiunile de an- Curätirea strilzilor bombar-
samblu hotilrfte, pentru intreg date va fi condusrt de dare *e-
judetul, de ciltre prefect *i de ful serviciului tehnic *i execu-
serviciul sanitar militar. tatil de dare organele sale si
67. Ridicarea proectilelor ne- formatiunile de pompieri intrt-
explodate.
Acest serviciu cade in sarcina rite cu elemente auxiliare. $efii
interesate urmeazil
autoritätilor militare. In locali- serviciilor
tiltile unde nu se vor gäsi auto- sit lucreze in legilturrt cudecoman-
porn-
ritäti militare, urmeaza a se da dantii formatiunilor
instructiuni tehnice necesare pieri, pentru a lua din timp de
pompierilor. pace masurile pregittitoare ne-
68. Stingerea incendiilor. cesare, in conformitate cu pres
www.digibuc.ro
[Art. 71-731 23 Martie 1933
criptiunile prevAzute la Titilul
III.
71. Protectia materialului.
Serviciile publice ale oraselor
vor lua dispozitiuni spectate
pentru protectia bunurilor rd-
mase pe loc ca: monumente, ma-
sini, linii de distributie de ener-
gie electricd, rezervoare si cana-
lizAri de gaz, and etc.
Anexa Nr. 2 cuprinde indica-
tiuniie tehnice necesare cu pri-
vire la mitsurile de luat pentru
a asigura protectia bor.
Mäsuri desfinafe se, infrefie pe fimpul
bombardamenfelor aclivifafea
colectivifeitii
72. Organizarea serviciilor co-
munale sau concesionate.
Functionarea serviciilor co-
munale sau concesionate, pu-
tAnd fi intreruptil de ciltre ate-
curile aeriene, se impune din
timp de pace urrattoarele:
SA se studieze noile indato-
riri cArora aceste servich vor
trebui sA le feed fatd.
SA se prevadd mdsurile nece-
sere spre a se asigura functio-
narea lor in conditii cat mai si-
gure.
Opera de preglitire, care re-
vine acestor servicii, conduce la
stabilirea fie a consemnelor ge-
nerale, valabile pentru toate
serviciile sau instalatiunile, fie
a consemnelor speciale pentru
fiecare serviciu.
Aceste consemne sunt supuse
aprobdrit primarului si inglo-
bate in planul de apArare pa-
sivd.
73. Serviciile comunale care
vor functiona in conditiuni spe-
ciale In timp de rilzboiu, sunt:
Serviciul de pompieri.
Po litia.
Serviciul de and, gaz si elec-
tricitate etc.
a) Servicini apelor
Seful serviciului apelor, rds-
punziltor de supravegherea ca-
www.digibuc.ro
110
nalizitrilor si a rezervoarelor de
apA, va execute din timp de
pace urmAtoarele lucrdri pregd-
titoare:
Stabilirea unui plan al ali-
mentdrii cu eat, in care ur-
meazA sd fie trecute magaziile
sau depozitele, cu piese de
schimb absolut necesare, locul
rnaterialelor pentru reparatii si
stocurile de aprovizionare.
Stabilirea unui plan de pro-
tectie al canalelor si rezervoare-
lor.
Stabilirea unui inventar al
materialului din fiecare maga-
zie si depozit.
Stabilirea de consemne pen-
tru cazurile de spargere sau de
acidente, precum si cazurile de
pdtrundere a obuzelor cu gaze
in rezervoare sau canalizAri.
Studiul alimentdrii, in caz de
nevoie, cu apd de bAut din pu-
turi, raunt etc.
13) Serviciul iluminatului cu gaz
aerian sau meta»,
Administratia Uzinelor are in
vedere:
Stabilirea unor consemne pen-
tru directia uzinei
Studiul conditiunilor celor
mai proprii pentru camuflarea
si punerea la addpost a gazo-
metrelor.
Stabilirea unui consemn pen-
tru conductele din ores, (inchi-
derea canalizArii dela uzine si
dela contoarele particulare).
Fixarea planului iluminatului
cu gaz aerian sau metan, care
urmeazA sA functioneze in Um-
pul bombardamentelor, etc.
c) Serviciul iluminatului cu
electricitate
Serviciul distributiei electrici-
Wit stabileste partea de con-
semn corespunzAtoare lui, dupd.
aceleasi norme ca si la ilumi-
natul cu gaz aerian.
Protectia uzinelor electrice sais
111 23 Martie 1933
a statiilor de transformare in
orase urmeazd a fi studiate in
mod special.
Serviciile tehnice vor stabili
scheme de repararea si distri-
buirea ajutoarelor destinate sä
facà fatd la orice imprejurare
si sa repare sticaciunile produse
la canalizare.
Societatile de tramwae vor lua
dispozitiuni analoage cu cele de
mai sus.
CAPITOLUL IV
Pregdfirea apardrii pasive in stabili-
menfele de categoria I-a
74. Directia stabilimentelor
sau instalatiunilor de categoria
I-a are aceleasi indatoriri si
obligtiuni ca si primarul, dupil
cum s'a specificat la Titilul I.
Ea va avea in vedere, la pre-
grairea aprtrrtrii pasive a stabi-
limentului srtu, dispozitiunile
previlzute la cap. III si in spe-
cial cele ce privesc alarma,
stingerea luminilor, adrtpostu-
rile si transeele, protectia indi-
viaduald sau colectiva contra
gazelor, imprdstierea, stingerea
incendiilor, mitsurile sanitare,
protectia prtrtilor vitale ale uzi-
nelor (masini si operate).
Ea stabileste de asemenea
consemnele speciale functiondrii
stabilimentului pe timpul alar-
mei, lucreazd in legriturd cu au-
toritatea municipald si cu au-
toritatea militard, dupd necesi-
Màsurile ce se vor fixa vor f:
prevazute in consemnele de aprt-
rare pasivrt ale fiecdrui stabili-
ment sau instalatie.
75. Serviciile exterioare ale
diferitelor ministere, vor pregrai
in special apdrarea pasivrt a
stabilimentelor de categoria I-a,
care se gäsesc sub ordinele lor,
conformându-se instructiunilor
generale pe care le-au primit vicii publice, colectivitati sau
dela autoritil tile centrale. stabilimente), sd, stabileascd im
www.digibuc.ro
[Art. 74-77]
Serviciile inainteazd apoi pre-
fectului, care este organul de
coordonare in judet, rezultatul
lucrilrilor executate.
TITLUL III
Misuri de realizare
CAPITOLUL I
Generaliteiti
76. Datoria de-a procura na-
tiunii un minimum de garantie
contra atacurilor aeriene prin
surprindere, impune a se rea-
lize, din timp de pace, o parte
din mäsurile prevrtzute in pla-
nul de aptirare pasivd; celelalte
mrtsuri pot fi luate când situatia
cere. In afard de cazul unui atac
aerian neasteptat, care va des-
lántui in mod automat execute-
rea lor, ele nu vor fi puse in apli-
care, decdt in prima zi de mo-
bilizare. Totusi, in caz de ten-
siune politicd, ele pot fi reali-
zate din ordinul guvernului, fie
pe intreg teritoriul, fie numai in
anumite judete.
Necesitatea de a se da acest
ordin va fi adusit la cunostinta
guvernului de dare Ministerul
Aprtrarii Nationale, care va
propune si modalitatile de apli-
carea másurilor prevAzute In
acest scop.
77. Mrtsurile de realizat din
timp de pa ce.
Aceste másuri au de scop do-
tarea teritoriului tdrii cu o ar-
maturil destul de solidd pentru
a-i procura in orice moment mi-
nimum de sigurantd indispensa-
bilt. Enumerarea lor nu este
Mrtsurile care figu-
reazd in capitolele urmdtoare,
mentionate din cauza caracte-
rului lor general, sunt date ca
o primd, indicatiune . Urmeazd
ca fiecare din partile interesate
(organe administrative sau ser-
[Art. 78 81]
portanta lor relativá i sit le
-realizeze, lucrând fiecare in do-
rinta de a izbuti.
In judete, pregittirea apärärii
pasive comoortti in deosebi má-
suri de organizare.
In comune, másurile de reali-
zat din timp de pace se pot
grupa in:
Masuri relative la personalul
aptiritrii pasive.
Mäsuri relative la materialul
necesar acestei
In sfärsit, urmeazti a se lua
de catre toate esaloanele mrtsuri
cu privire la amenajarea inte-
rioará a clildirilor, aglomera-
-tiilor mari si a serviciilor.
CAPITOLUL II
Heisuri de realizaf in judefe
(personal 0 material)
78. Prefectul numeste,
timp de pace, pe acei ce vor
conduce serviciile judetene, pre-
vrtzute in planul de apärare pa-
sivrt a judetului (servicii jude-
-One pentru transportul
si gazatilor la localitiltile
care dispun de spitale, servicii
insärcinate cu cartiruirea popu-
latiei evacuate etc.). Sall acestor
servicii pregátesc recrutarea
personalului necesar.
Nliisurile relative la material
vor urmäri in special modifier).-
rile ce ay putea fi aduse retelei
telefonice din judet, spre a in-
lesni transmisiunile in caz de
atac aerian si construirea adil-
posturilor necesare functionitrii
serviciilor judetene.
CAPITOLUL Ill
Heisuri relafive la personalul apeirdrii
pasive in comune
79. Aceste masuri cuprind:
Stabilirea si evaluarea nevoilor
in personal.
Nurnirea personalului necesar butiuni, care se adaugit la atri-
pentru a face fata acestor nevoi. butiunile normale, fiecare ser-
Instruirea personalului. viciu intocmeste un tabel spe-
www.digibuc.ro
23 Martie 1933 112
80. Stabilirea si evaluarea ne-
voilor.
Primarul. care este seful
asive, intocmeste pentru
intreaua comunti urmátoarele
1. Tabelul serviciilor, al crtror
concurs li este nec-esar.
2. Lista persoanelor ce ur-
meazá a indeplini functiunile
ce se vor crea si anume: seful
aparrtrii, ajutorul sä.u, sefii de
sectoare de aptirare, etc.
Lista serviciilor enumárate
mai jos nu este limitativá, ea
serveste numai ca indicatie: ser-
viciul de alarmá si de Windá
serviciul transmisiunilor,
serviciul adtiposturilor si tran-
seelor, serviciul de evacuare, ser-
viciul politici serviciul stingerii
incendiilor, serviciul sanitar,
serviciul de recrutare al perso-
din nalului auxiliar etc.
0 parte din aceste servicii
existil din timp de pace, cele-
lalte nu vor lua Mutt'', deck in
caz de nevoie.
Pentru pregiltirea practicrt a
fiectirui serviciu, primarul va de-
sernna organele si persoanele
(nublice sau particulare de al
diror concurs este asigurat),
care vor avea anumite atribu-
tiuni si care trebue sá se pre
gilteasca din timp de pace.
Pentru a evita orice confuzie
in a tributiile fiecäruia i pentru
a se asigura o dreaptá repartitie
a insárcintirilor, aceste numiri
vor fi fticute sub forma unei
adrese oficiale cátre seful admi-
nistratiei sau serviciului res-
pectiv.
Iticuno9tiintrtrile cu privire la
personalul serviciilor Statului,
vor fi adresate prin prefect.
81. Atributi uni le diferitelor
servicii ale aptirkirii pe timp de
rrtzboiu, sunt previlzute in tabel.
Tinand searna de aceste atri-
1 13 23 Martie 1933 [Art. 82-84]

cial de nevoile sale in personal, instructor anume pregAtit de

care constitue tabelul sdu de catre autoritätile militare. Este
efectiv de rdzboiu. necesar sä se stabileascd o in-
Aceste tabele sunt supuse apro- telegere cu autoritätile militare,
barii primarului, care le inapo- in ceea ce priveste intrebuin-
iazd, cu modificdrile pe care le tarea camerelor de gaze dela
crede necesare. corpurile de trupd, sau crearea
Tabelele de personal sunt ane- de camere de gaze comunale, in
xate la consemnele de aparare localitAtile mai importante.
ale fiecdrui serviciu. Cunostintele speciale sunt pre-
82. Numirea personalului. date fiecdrei categorii de perso-
Primarul, tinând seama de nal, potrivit specialitätii sale,
mijloacele de care dispune (men- cu colaborarea la nevoie a au-
tionate la acest titlu, cap. VII), toritdtilor militare. Aceste cu-
nume$te pe sefii de serviciu sau nostinte sunt si teoretice (de-
persoanele particulare care ur- monstratiuni si conferinte) si
meaza a ocupa diferitele posturi practice (exercitii si perioade
prevdzute in planul de aparare scurte de antrenament).
si le investeste cu autoritatea ne- Exercitiile de ansamblu (alar-
cesard. Aceste numiri sunt inso- ma, stingerea luminilor, exer-
tite de un ordin de serviciu. citii de trasmisiuni, exercitii
$ef ii serviciilor sau organelor constând din punerea in apli-
de apdrare vor intrebuinta pen- care a serviciilor de aparare cu
tru indeplinirea misiunii lor, fie chemarea personalului respec-
personalul mobilizat pe loc in tiv etc.), constituesc desdvOirea
caz de rdzboiu, fie personalul de practica a educatiei populatiei
completare sau Inlocuitor, pre- si a instruirii serviciilor de apd-
vdzut la cap. VII, din acest titlu. rare. Urmeazd ca primarii, pe
In fiecare serviciu, personalul baza apobdrii prefectilor, vor lua
destinat sä indeplineascd rolul initiativa efectudrii unor aseme-
de instructor, urmeazd sd fie nea exercitii in special in epocile
hotdrit din timp de pace, pe baza cand autoritätile militare exe-
unei numiri speciale. cutd, manevre de aparare activa.
83. Instructiunea tebnica a
personalului. CAPITOLUL IV
Intreg personalul apt a face
fata nevoilor apärärii, este pre- Meisuri relative la maferialul necesar
gAtit din timp de pace pentru apeirCirii pasive in comune
misiunea sa in timp de rdzboiu.
Instructia sa tehnica cuprinde 84. Printre mdsurile ce ur-
cuno$tinte generale $i cunostinte meazd a se lua de primArie din
speciale. timp de pace, in afard de stu-
Cunostintele generale teoretice diile $i prevederile care trebuesc
aunt in strânsd legdturd cu pro- sd figureze in planul sau con-
paganda, iar cele practice cons- semnul de aparare, se pot cita:
tau in exercitii de punerea i Pentru conducerea propriu
purtarea md$tii $i trecerea prin zisä a apärdrii:
camera de gaze. Aceste cuno$- Amenajarea retelei telefonice
tinte sunt predate sau de auto- existente, in scopul de a lega in-
ritätile militare, la cererea pri-
marilor (qi a directorilor stabi- tre ele, in cele mai bune condi-
limentelor de categoria I-a), tiuni, diferitele organe sau ser-
adresate comandamentelor teri- vicii ale apärdrii.
toriale, sau de catre personalul Amenajarea de subsoluri des-
C. Hamarwiu vol XXI 8 www.digibuc.ro
[Art. 85] 23 Martie 1933
tul de rezistente, etanse pentru
gaze, astfel ca sa, prezinte ace-
least posibilitài i aceeasi sigu-
rantil ca si adaposturile speciale.
Aceste adaposturi vor trebui
poatd fi locuite timp de câteva
ore.
Executarea de insigne pentru
recunoasterea personalului apà-
rdrii, de ex. o brdtarà de aceeasi
forma pentru intreg personalul,
cu diferite culori caracteristice
fiecitrui serviciu.
Pentru serviciul de pand6.: A-
provizionarea cu materialele ne-
cesare: aparate de ascultare, bi-
nocluri etc.
Pentru serviciul de alarmd: In-
stalarea de semnale sonore fixe.
Pentru stingerea luminilor: A-
menajarea dispozitivului pentru
iluminatul public.
Procurarea si depozitarea ma-
terialului destrnat sil asigure as-
cunderea sau camuflajul lumini-
lor.
Pentru camuflaj: Aproviziona-
rea cu material si aparate nece-
sare.
Pentru adAposturi: Formarea
depozitelor de unelte.
Stabilirea si depozitarea tàbli-
telor indicatoare, cu privire la a-
däposturile existente sau a tran-
seelor ce urmeazd a se construi
din momentul anuntitrii alarmei
generale.
In mod exceptional, construi-
rea de adAposturi in localitätile
unde necesitatea impune ca ele
O. fie executate din timp de
pace.
Pentru protectia contra gaze-
lor: Procurarea aparatelor de
protectie individuala pentru per-
sonalul activ.
Amenajarea unui adilpost-tip,
unde vor fi urmärite incerarile
sau experientele, in scopul de a
se studia protectia colectivä con-
tra gazelor i amenajärile cele Aceste mäsuri urmeazA a se a-
mai proprii ce urmeazA a se a- plica in special cu ocazia lucrä-
dopta. rilor noi.
www.digibuc.ro
114
Pent/1i stingerea incendiilor,
curiltirea sträzilor de därâmä-
turi, desinfectarea locuintelor
a strazilor: Procurarea materia-
lelor de incendiu si de salvare,
precum si de costume protec-
toare contra gazelor, pentru echi-
pele de desinfectare.
Aprovizionarea cu instrumente
si produse neutralizante (cel pu-
tin din acelea care se conservá
usor si care nu se pot gäsi cu
usurintä in comert in momentul
mobiliziirii).
Pentru ingrijirile de dat victi-
melor:
Procurarea materialului sani-
tar si farmaceutic destinat in-
zestriirii posturilor de ajutor,
precum si a mijloacelor necesare
pentru transportul riinitilor
(brancarde, träsuri, port-bran-
carde).
Amenajarea in fiecare spital
sau post de ajutor de subsoluri
destul de rezistente si etanse
contra gazelor, prezentând ace-
leasi posibilitäti si aceeasi va-
loare ca si adäposturile speciale.
Ele vor trebui sà poata fi locuite
timp de mai multe ore.
85. Primäriile oraselor mai
trebue:
a) Sä caute sä redua cat mai
mult oosibil vulnerabilitatea ser-
viciilor urbane (apa, gaz i elec-
tricitate), dându-le sau impu-
nându-le o organizare tehnicá
cat mai proprie in acest scop
(compartimentare, interconexa-
rea etc.);
b) Sä urmäreasca instalarea
unor dispozitive speciale care sä.
permità intrebuintarea de pro-
rinse desinfectante pentru desin-
fectarea apei potabile a oraselor,
dupä un bombardament cu pro-
ectile toxice (apà de Mitt, apä.
nefiltratâ a canalelor, eventual
construirea de puturi).
115 23 Martie 1933
CAPITOLUL V
Ordinea de urgenfä a realizärilor
86. Planurile de apArare pa-
sivà stabilite, realizarea
mAsurilor prevAzute pentru timp
de pace nu poate O. se facA de-
cât in mod progresiv. In conse-
cintA autoritätile rAspunzAtoare,
prefectii, primarii, directorii de
stabilmente, hotAräsc o ordine
de urgentA pentru aceste reali-
zAri, tinând seama de nevoile
posibilitatile locale.
Ca o indicare se recomandä
urmittoarea ordine:
1. Organizarea alarmei si a
stingerii luminilor.
2. Alicsorarea vulnerabilitAtii
prin imprAstiere, evacuAri etc.).
3. Organizarea serviciilor gene-
rale (stingerea incendiilor, ser-
viciul sanitar, de salvare, de de-
sinfectare, de politie etc.). Re-
crutarea i instruirea personalu-
lui.
Amenajarea retelei de trans-
misiuni, necesarA pentru condu-
cerea aparArii. Aprovizionarea
personalului activ cu aparate de
protectie contra gazelor.
4. Dispozitiuni cu privire la a-
daposturi. Aprovizionarea cu u-
nelte, materiale si ingrediente.
Amenajarea unor addposturi.
In acelasi mod autoritAtile
räspunzAtoare vor stabili o or-
dine de urgentA si in ceeace pri-
veste másurile a aror executie
nu este prevhzutä decdt pentru
timp de rázboiu; serviciul de
pändA, transee, adáposturi etc.
CAPITOLUL VI
Amenajári inferioare, i'mprci§fierea
preventive;
87. Paralel cu mäsurile de a-
pArare pasivä propriu zisä, dife-
ritele ministere, autoritätile co-
munale i intreprinderile indus- 88. Organizarea si pregAtirea
triale vor cAuta zilnic sä Onä apárArii pasive ar rämâne fArg
seama cât mai mult posibil, de efect, dacrt Natiunea intreagA
nevoile apArArii aeriene, ori de nu ar arAta un interes deosebit
www.digibuc.ro
[Art. 86-881
cate ori va fi cazul, de ex. cAnd
se executA amenajäri (a unui
serviciu, ores sau uzinA etc.),
sau când se aduce perfectionäri
utilajului (national, comunal
sau altul).
Acestor diferite autoritáti Si
intreprinderi le revin urmAtoa-
rele atributiuni:
1. SA incurajeze si la nevoie sa
provoace orice constructie care
ar putea sä ofere anumite ga-
rantii sau sá indeplineascA anu-
mite servicii In folosul comun al
populatiei in caz de atac aerian
(in adevär sunt putine servicii
cArora cu ocazia noilor construe-
tiuni, sit nu li se iveascA aseme-
nea chestiuni).
2. SA, incurajeze intrebuintarea
materialelor necombustibile.
3. SA, tinä seama de nevoile a-
pärärii aeriene in studiile privi-
toare la noile canalizäri de apa,
gaz i electricitate in distributia
iluminatului public, In instala-
rea centralelor telefonice etc.
4. Sä evite concentrarea exage-
rat& a serviciilor sau a stabili-
mentelor:
a) In regiunile susceptibile de
a fi atacate de aeronavele ina-
mice;
b) In regiunile aglomerate
unde gruparea unor industrii
importante constitue un pericol
din punct de vedere al atacuri-
lor aeriene.
5. Sit descongestioneze, in mä-
sure posibilului, aceste regiuni
sau orice aglomerare, inlesnind
din timp de pace, pentru stabili-
mentele in special amenintate,
infiintarea de sucursale in inte-
riorul thrii etc.
CAPITOLUL VII
Dispozifii generate penfru apärarea
pasivci
[Art. 89-941 23 Martie 1933
pericolului aerian, sau n'ar pri-
mi o instructie indispensabilä.
A. Dispozilii privitoare la admi-
nistratie
89. AutoritAtile civile (prefecti,
primari) *i diferitele ministere
care mobilizeazd sau controleazd
stabilimentele particulare de ca-
tegoria I-a, sunt datoare sd asi-
gure apilrdrii pasive o bazd cat
mai solida, dând pregtitirii sale
un caracter obligatoriu.
Prescriptiunile privitoare la
populatie vor fi prevAzute in or-
donantele date de cdtre prefect
sau primar, in virtutea puteri-
lor care le sunt conferite de legi.
Prescriptiunile care privesc
stabiljmentele particulare de ca-
tegoria I-a, având de scop sigu-
ranta publicd, se vor stabili prin
ordonanta data de autoritatea
competentd.
90. Aceste ordonante vor fi
precedate de consideratiuni prin
care sd se arate cd mdsurile de
pregAtire prevAzute pentru apd-
rarea pasivd sunt in interesul si-
gurantei publice *i au de scop
sd apere populatia impotriva u-
nui atac aerian.
Orice contraventie la aceste or-
donante va fi constatatA de a-
gentii politiene*ti *i de jandar-
merie, se vor judeca *i pedepsi
conform art. 161 din legea pen-
tru organizarea administratiu-
nii locale *i art. 385, punctul
9 codul penal.
91. Cade in sarcina prefectu-
lui:
Executarea planului judetean
de apdrare pasivd.
Darea onionantelor privitoare
la mdsuri cu caracter general,
interesând intreg judetul (ex.
modelul Nr. 2).
Intocmirea listei stabilimente-
lor de categoria I-a *i darea or-
donantei privitoare la mdsurile
ce aceste stabilimente le vor lua.
Controlul direct sau prin a-
gentii in subordine, a executdrii
www.digibuc.ro
116
planurilor de apdrare din par-
tea tuturor autoritAtilor civile
din cuprinsul judetuTiii.
Cade in sarcina primarului:
Executarea planului comunal
de apdrare pasivd.
Darea ordonantelor *i instruc-
tiilor privitoare la mdsuri de
luat in comund.
Organizarea serviciilor *i nu-
mirea persoanelor ce vor apnea
planul de apArare.
Procurarea *i strângerea mate-
rialului necesar, precum *i pre-
vederea mijloacelor finaciare in-
dispensabile.
Controlul direct sau prin a-
gentii in subordine a executdrii
masurilor de apdrare in co-
muna.
92. Prescriptiunile relative la
serviciile publice concesionate.
Obligatiunile relative la pregA-
Urea apArdrii pasive care in-
cumbd serviciilor publice conce-
sionate vor fi previlzute prin
clauze speciale in contractul de
adjudecare, mentionate *i com-
pletate in caietul de sarcini.
Autoritdtile administrative vor
lua mrtsurile necesare in aceasta
privintd.
93. Pentru stabilimentele par-
ticulare de categoria I-a, mobili-
zate sau care au comande de
material de rdzboiu, Ministerele,
care le mobilieazd sau le contro-
leazA, vor aplica dispozitiunile
ardtate la articolul precedent.
B. Dispozi(ii privitoare la per-
sonal
94. Primarii *i *efii diferitelor
servicii ai apdrarii pasive din-
tr'o comund vor face apel atât
in timp de pace cat *i la rdz-
boiu, la
1. Personalul titular existent
din timp de pace, dispensat de
mobilizare.
2. La un personal de comple-
tare.
Acesta trebue sA rdspundd ace-
lormi conditiuni ca *i personalul
117 23 Martie 1933
titular *i sa prezinte garantii de
aptitudini fizice, de instructie *i
de moralitate.
Personalul de completare va
cuprinde persoane de ambele
sexe, care i*i vor ofeH serviciul
benevol, prin semnarea unui an-
gajament, dupta un formular tip.
Acest angajament impune per-
soanelor semnatare obligatiune
de a lua parte, in timp de pace,
la exercitiile sau lucrarile de
pregatire, precum *i de a se pune
la dispozitia serviciului in care
au cerut sa fie numiti atunci
cand vor primi o in*tiintare spe-
ciala sau in cazul unui atac
aerian prin suprindere.
In cazul cand personalul be-
nevol nu va fi suficient pentru
toate necesitatile diferitelor ser-
vicii de aparare, el va fi corn-
pletat prin rechizitiuni, in baza
legii speciale.
95. Rolul primarului.
Recrutarea personalului de
completare cade in sarcina pH-
marului. In acest scop primarul
organizeaza propaganda nece-
sarg, pe baza instructiunilor pri-
mite dela prefect.
Recrutarea acestui personal se
face prin biroul populatiei care
grupeazg cererile personalului
ce Ii sunt adresate, pe
*i anume: serviciul de po-
litie sanitar, stingerea incendi-
ilor, serviciul de nandii *i alar-
ma, de transmisiuni, de trans-
port etc.
Primarul va face un larg apel
la activitatea asociatiilor parti-
culare, precum: Societatea Na-
tionalg de Cruce Ro*ie, Liga
Apitrarii contra atacurilor ae-
riene, Uniunea Ofiterilor de re-
zerva, Legiuni de cerceta*i, Oft-
ciul National de Educatie Fi-
zica, Societati sportive etc.
El stirnuleazg *i coordoneaza
concursurile in cadrul prezentu-
lui regulament, atat in timp de
pace, cat *i in timp de rgzboiu. 97. Statul, judetul, comuna,
Primarul va indrepta activi- intreprinderile industriale, su-
www.digibuc.ro
[Art. 95-97]
tatea acestor asociatiuni in spe-
cial spre:
Dublarea propagandei oficiale
printr'o propaganda particulará
In scopul recrutarii personalului.
Provocarea de inrolari volun-
tare.
Punerea la dispozitia biroului
populatiei a tabelului celor in-
scri*i, repartizati pe servicii.
Convocarea din ordinul prima-
rului a celor inscri*i, fie pentru
a se verifica aptitudinile Ion fi-
zice, fie pentru a le da instructia
speciala absolut necesara, sau
pentru a le pune in vedere rolul
fiecgruia, in cazul aplicárii pla-
nului de apgrare.
Punerea la dispozitia primaru-
lui a persoanelor particulare, ca-
pabile de a fi intrebuintate ca
alutori ai *efilor de serviciu sau
de sector, sau chiar ca *efi vo-
luntari ai acestor servicii.
96. Examenul personalului.
Personalul inainte de a fi pri-
mit *i intrebuintat de catre ser-
viciile apargrii (sau de catre re-
prezentantii Ion) va fi examinat
pe baza indicatiunilor uring-
toare:
a Aptitudinea fizicá a fiecg-
ruia va trebui sg fie adaptatä
munch ce o va indeplini.
Se va tine seamil cá persoa-
nele atinse de leziuni cronice ale
aparatului respirator suporta
foarte greu portul prelungit al
b Este necesar, de asemenea,
de a se cunoa*te aptitudinea
tehnica a personalului inainte de
a se accepta in mod definitiv
serviciul fiecáruia;
c) In sfar*it, trebue sg se cearg
ca personalul de incadrare sg
prezinte toate garantiile atat din
punct de vedere tehnic cat *i din
nunct de vedere al aptitudinii
de conducere.
C. Dispozilii privitoare la finanle
[Art. 98-1001 23 Martie 1933 1 18

porta cheltuielile cerute de pro- tate de vederi, precum si orno-

curarea, intretinerea si depozi genitatea si siguranta necesarg,
tarea materialului de aparare se impune ca ea sa se efectueze
necesar administratiilor si servi- inteun program bine trasat.
ciilor lor; in acest scop se va Comisiunii Superioare de apg-
prevedea in buget sumele anuale rare pasiva ii apartine exerci-
necesare. tarea unei actiuni metodice in
Tot ceea ce priveste apgrarea acest domeniu. Aceastg actiune
individualg cade in sarcina par- se va putea concretiza eventual
ticularilor. prin instructiuni precise, trimise
prefectilor de cdtre Ministerul de
D. Propaganda $i instruc(ia Interne, in care le va indica asu-
pra cgror puncte si in care limite
98. Toate dispozitiunile prece- va trebui sg se execute instruc-
dente nu vor putea sg obting tia si propaganda, atat de catre
realizarile pe care se conteazg autoritatile civile, cat si de cgtre
si nu vor putea crea tgrii armg- diferitele asociatiuni.
tura necesarg sigurantei sale, Prefectii se vor inspira din ins-
dacg pe de o parte populatia tructiunile primite, pentru a ac-
intreagg nu va primi, din timp tiona, atat pe langg primari, cat
de pace, un minimum de instruc- si pe lânga asociatiunile si per-
tie, iar pe de alta parte masurile soanele particulare, insarcinate
de apgrare contra pericolului cu instructia populatiei, indicân-
aerian nu vor face obiectul unei du-le scopul de atins si contro-
propagande judicioase. land rezultatele obtinute. Asocia-
Unul din principalele pericole tiunile si persoanele particulare
ale unui atac aerian pentru ora- vor trebui sg dea dovadg de
sele insuficient preggtite din multg discipling. Mr% de care
timp de pace, constg in panica orice intreprindere colectivit nu
ce s'ar putea produce in cazul poate da nici un rezultat.
unui atac aerochimic prin sur- 100. Instruirea populatiei este
prindere. Din cauza panicii, pier- opera primarilor, care dispun de
derile suferite de poulatie se vor sprijinul organelor particulare
mari considerabil si vor provoca enumgrate in acest titlu, in
o perturbare a apargrii.
De aceea educatia populatiei afard de sprijinul organelor of i-
printr'o propaganda metodicá ciale pe care pot conta (autori-
formeazg baza organizárii ratio- tati militare, servicii municipale,
nale a apardrii. Exercitiile de care participg la apgrare).
ansamblu, prevgzute la art. 83, Aceastg instructie trebue sa se
pe langti folosul lor pentru ins- adapteze perfect diferitelor cate-
tructie, constitue unul din cele gorii ale populatiei (intelectuali,
mai bune mijloace ale propa- lucratori, copii, adolescenti, a-
gandei. dulti etc.), invätgmintele tre-
99. Prograrnele de instructie buesc sa, fie date in primul rand
si de propaganda vor putea fi inteun spirit practic, cu mgsurg,
executate sub forma de confe- si ferindu-se de orice exagerare.
rinte publice cu proectiuni foto- Se va urmgri in special elimi-
grafice sau filme; de asemenea narea consideratiunilor capabile
se vor redacta brosuri, comuni- de a produce turburare spirite-
cate, articole de presg etc. lor si descurajarea. Din contra
In scopul ca acest invgtgrnânt se va insista asupra eficacitgtii
sá prezinte, ferindu-se in acelasi
mäsurilor luate pentru apararea
timp de orice exagerare, o uni- si asupra posibilitatii de a mic-
www.digibuc.ro
 119 29 Martie 1933 [Art. unic]

sora foarte mult pericolul prin

liniste si ordine.
LEGE
101. Instruirea populatiei se pentru ratificarea Acordului relativ la
va concretiza printr'un invdta- Portile de Fier ale Dunärii
mänt teoretie si un invdtamant
practic, ale carui modalitäti, in DIN 29 MARTIE 1933 1)
functie de situatia locald, sunt
lasate la initiativa autoritatilor Art. unic.Guvernul este auto-
comunale. rizat a ratifica si a face sd, se
Invdtdmantul teoretic are de execute Acordul intre Comisiu-
scop de a educa massele asupra nea Internationald a Dunarii,
pericolelor rázboiului aerian Romania si Iugoslavia, relativ
de a le face in special sk cu- la constituirea serviciilor spe-
noasca mdsurile de luat in caz ciale dela Portile de Fier, inche-
de atac cu gaze. iat la Semmering la 28 Itude
Invatamantul practic are de 1932.
scop de a obisnui populatia cu Copie de pe textul si traduce-
portul radstii si cu intrebuin- rea acestui Acord si a anexelor
tarea mijloacelor de salvare. sale se altiturd la legea de fata.
Procurarea materialului cons-
titue o cheltuiald zadarnica,
daca nu se instrueste personalul
respectiv in vederea intrebuin- LEGE
thrii lui.
102. Independent de actiunea pentru gezarea impozitelor pe
primarilor, toate serviciile si ins- automobile
titutiile care contribuesc la ins-
tructia i educatia natiunii, tre- DIN 1 APRILIE 1933 2)
bue sa profite de mice ocaziune
pentru a infiinta, perfectiona 1. Toti proprietarii de auto-
intretine acest invdtdmant spe- vehicule sunt supusi urmatoru-
cial, pe baza instructiunilor Mi- lui impozit:
nisterului de Interne. a) Lei 5.000 pentru fiecare ve-
103. In cadrul prezentului hicul automobil, canthrind pand
regulament si al instructiunilor la 1.000 kg inclusiv;
ce vor primi dela Ministerul de b) Lei 6.000 pentru fiecare ve-
Interne, prefectii vor da orga- hicul automobil, cantarind dela
nelor in subordine i asociatiu- 1.000 pang, la 1.500 kg inclusiv;
nilor particulare directive pen-
tru desvoltarea actiunii de pro- 1) Aceasti loge, dimpreuni au Aeordul pi
paganda. Scopul general de anexele ce-1 Insolese, s'a votat de Senat gi Adu-
narea deputatilor In gediniele dela 8 gi 22
atins este pe de o parte de a Mantle 1933 ; lea promulgat cu Decret Nr. 767
familiariza populatia cu ideia din 1933 gi publicat In Monitorta Oficial p. I
pericolului aerian, cu mijloacele Nr. 74 din 29 Martie 1933, unde Be poste con-
sults, cu toate anexele. A se vedea In legfituri
de apdrare, cu sacrificiile pe care gi Convenlia pentru Statutul Duntrii,
le cere apärarea pasivd, iar pe cati prin Legea din 8 August 1922, pag. 255
vol.
de altd. parte de a obtine con- Aceasti Lege s'a votat de Adunarea de-
cursul benevol, indispensabil la putatilor gi Senat In gedintele dela 14 gi 24
Martie 1933 ; s'a promulgat cu Deeret Nr. 828
punerea in aplicare a apärärii gi publicat In Monilorul p. I Nr. 77
In caz de nevoie. din 1 Aprilie 1933. Ea abrogfi Legea pentru
Inflinf area unui impozit pe automobile din 1
Ianuarie 1929, pag. 1283, vol. XV XVI.
www.digibuc.ro
[Art. 2-9] 1 Aprilie 1933
c) Lei 8.000 pentru fiecare ve-
hicul automobil, cantarind dela
1.500 pdritt la 2.000 kg inclusiv;
d) Lei 12.000 pentru fiecare ve-
hicul automobil, cântarind mai
mult de 2.000 kg ;
e Lei 1.200 pentru fiecare mo-
tocicletd;
f) Lei 1.600 pentru fiecare mo-
tocicletà cu sidecar.
Bemorcile vehiculelor automo-
bile vor pläti jumatate din taxele
prevazute la punctele: a, b, c
§i d.
Vehiculele automobile ale
caror roti au bandaje pline sunt
supuse la indoitul impozitului
categoriei lor.
Automobilele de piata si auto-
camioanele platesc taxele dela
punctul a, iar autobuzele taxele
dela punctul b, majorate cu 30
la suta.
Pentru automobilele de lux
dela punctul d comunele au
drept sa pue o suprataxa pand
la lei 8.000.
2. Vehiculele autoritatilor,
maturatoarele, stropitoarele, au-
toinobilele sanitare, etuvele, au-
totractoarele si masinile de mo-
tocultura, precum si vehiculele
automobile de 2 locuri, care ser-
vesc la deplasarea marilor in-
valizi, care nu se pot deplasa
fära un vehicul, sunt scutite de
acest impozit.
Medicii de judet si de circum-
scriptie rurala, umani si veteri-
nari, vor plati jurnatatea taxelor,
adica numai partea taxei cuve-
nail Statului.
3. Contribuabilii impozabili la
taxele prevazute de legea de
fata sunt obligati ca, in prima
jumatate a lunii Aprilie a fie-
carui an, sd declare la perceptia
respectiva vehiculele de care dis-
pun.
Declaratia este scutita de tim-
bru.
4. Impunerea se face de catre
perceptorul-sef al perceptiei res-
pective si e verificata de catre 9. Controlul permiselor fiscale
www.digibuc.ro
120
controlorul impozitelor indi-
recte.
5. Controlorul impozitelor in-
directe va elibera contribuabilu-
lui un permis fiscal in care va
insomna sumele care au fost pia-
tite in contul impozitului care
urmeaza, a se plati trimestrial.
Acelasi permis va fi liberat *i
vehiculelor prevazute la art. 2,
mentionându-se cauza scutirii
lor de impozit.
Circulatia oricarui vehicul-
automobil, far% permis fiscal in
ordine, este interzisa. Conduca-
torul automobilului este obligat
a purta acest permis fiscal in-
totdeauna asupra sa si a-1 arata
la cerere agentilor fiscului, care
se vor legitima ca atare.
6. In cazul când, in cursul
anului, cineva devine proprietar
de vehicule impuse conform legii
de fata, este obligat a se pre-
zenta imediat la perceptia res-
pectiva, pentru a obtine permi-
sul fiscal pe numele sail si a fi
debitat in scripte.
In caz de retragere temporara
a automobilului din circulatie
proprietarul automobilului este
obligat a instiinta imediat per-
ceptia care i-a facut impunerea,
depundnd spre pastrare la acea
perceptie permisul fiscal, pentru
care i se va libera o chitantd.
Impozitul inceteaza de a curge
din ziva intdia a lunii urma-
toare si pâra in ziva intdia a
lunii in care permisul este ri-
dicat din nou dela perceptie,
pentru repunerea in circulatie a
vehiculului.
7. Impozitul este platibil cu
anticipatie pe un trimestru dela
intdiu ale fiecarei luni, la per-
ceptia respectiva.
8. Contribuabilul care este ga-
sit fat% permis fiscal in ordine,
va fi obligat, dupa dkesarea ac-
telor dp contraventie, sa, pia-
teasca o amenda egala cu in-
treitul impozitului cuvenit.
121 1 Aprilie 1933
de a utomobil se face de cdtre
organele de inspectie si de con-
trol al Ministerului Finantelor,
precum si de politiile de Stat si
comunalg, care pot cere oricgrui
conducator de automobile do-
vada pluitii la timp a impozitului.
Prefecturile si chesturile de
politic sunt obligate, la liberarea
permiselor de circulatie sg in-
stiinteze In termen de 10 zile
administratiile financiare res-
pective, ardtand persoanele care
au cerut numere de automobile,
cu aratarea acelor numere. Ne-
respectarea acestei dispozitiuni
de &are functionarii insiircinati
cu liberarea permiselor de cir-
culatie atrage dupg sine o a-
mendg de 1.000 lei pentru fiecare
ca z.
10. Este interzisg prefecturilor
si chesturilor eliberarea de nu-
mere de garaj. Comerciantii si
atelierele de constructii si de re-
paratii de automobile pot obtine
plAci cu numere de identitate, e-
liberate de perceptiile respective,
in urma unei cereri scrise, scu-
titg de timbru. Taxa de intre-
buintare a unei plAci de identi-
tate va fi de 10 lei pe zi, plgtitä
inainte.
Unei intreprinderi comerciale
sau atelier se vor putea elibera
una pang la cinci plAci de iden-
titate.
11. Constatarea contraventiu-
nilor la aceastg lege se face de
organele argtate in art. 9, prin
dresare de procese-verbale, din
care o copie se va comunica irne-
diat pgrtii.
Contravenientul este obligat,
in termen de 10 zile dela comuni-
carea procesului-verbal, sA se
prezinte la autoritatea de unde
emand procesul-verbal, pentru a
plgti impozitul datorat impreung
cu amenda.
Contribuabilul poate face apel
la tribunalul locului, unde a
avut loc contraventia, in termen
de 20 zile dela comunicarea pro-
www.digibuc.ro
[Art. 10-13]
cesului-verbal de amendg. Ape-
lantul este obligat sg. depung,
anexat la apelul sgu, recipisa
Cassei de Depunei sau a admi-
nistratiei financiare, prin care se
face dovada cg a consemnat
suma la care a fost condamnat
de cAtre fisc. Aceastg recipisg i
se restitue in caz cand tribu-
nalul admite apelul sgu.
Dupg trecerea termenului de
apel, amenda rarnane definitivg,
E,li este imediat executorie, per-
ceptia retragand permisul fiscal,
intervenind si la prefectura ju-
detului pentru retragerea per-
rnisului de circulatie, care nu va
putea fi redat deck dupg, pre-
zentarea chitantei de plata
amenzii.
Amenzile se incaseazg conform
legit de pereepere $i urmetrire a
veniturilor Statului 1).
Ministerul Finantelor va a-
corda denuntgtorilor si agentilor
care au constatat contraventiu-
nile, o primg egald cu jumgtate
din suma amenzilor definitive Si
incasate dela contravenienti.
12. Functionarii fiscali care
au fost (bovediti ca. in intelegere
cu contribuabilii au cgutat sA se
foloseascd de situatiunea lor,
pentru a obtine avantaje si au
facut acte nesincere, prin dero-
gare dela statutul functionarilor,
vor fi destituiti de cgtre Minister
si deferiti justitiei pentru a fi
condmanati, la cererea Ministe-
rului de Finante, si la inchisoare
corectionalg dela 6 luni la un an.
Aceeasi pedeapsg penalg se va
aplica de cgtre tribunale, la ce-
rerea Ministerului Finantelor,
contribuabililor care au sgvarsit
acte de coruptiune fatA de func-
tionarii fiscali.
13. Automobilele romgnesti
care vin din strgingtate, vor
prezenta la intrarea in targ, bi-
i) A se vedea Legea de percepere ei urinkrire
a veniturilor publice din 13 Aprilie 1933, la
ordinea cronologiA In aceet volum.
[Art. unic] 1 Apri lie 1933
roului vamal de frontierd, per-
misul fiscal.
Automobile le cu numár
placd de nationalitate strdind
vor obtine la intrarea in tard
un permis fiscal, eliberat de c.a.-
tre biroul de vamd frontierd.
Acest permis va fi eliberat dupd
plata unei taxe fixe de 100 lei.
kutomobilele din aceastá cate-
goric vor pláti in afard de a-
ceasta o taxd, zilnicd de 25 lei
pentru tot timpul cat vor cir-
cula in tard, taxd care e pláti-
billl la finele fiecdrui trimestru
la perceptia respectivd. Motoci-
cletele strdine vor pldti la in-
trare pentru permisul fiscal o
taxd, de 50 lei. Taxa zilnich pen-
tru acestea va fi de 10 lei.
La ieeirea din tar& \Tama-
frontierd va constata, in baza
permisului fiscal, eliberat la in-
trarea in tará, sumele ce mai
trebuesc platite.
In caz de nationalizare sau
de schimbare de proprietar a
vehiculului, posesorul vehiculu-
lului se va prezenta la perceptia
respectiva pentru a preschimba
permisul ei a plâti taxele cu-
venite.
Automobile le strdine care vor
prezenta la intrarea lor in tara
documente, dovedind cd tara lor
de origine este aderentä, sub
acelaei titlu ca Romania, la o
Conventie internationald, vor fi
supuse regulelor prevAzute in
acea Conventie 1).
14. Din produsul impozitelor
percepute asupra vehiculelor,
conform legii de fatd, afard de
vehiculele cu nurnär ei placd
strilind, administratiile finan-
ciare vor värsa in fiecare lund,
comunelor, o cota de 50°/o. In
afard de aceastá cotd, pe care o
vor primi, comanele nu pot sub
niciun motiv percepe vreo altd
1) A se vedea Conventia internationali pen-
tru circulatia automobilelor din 15 Mai 1929,
la pag. 488, vol. XVII.
www.digibuc.ro
122
(lare dela acest fel de vehicule,
afard de taxele stabilite in baza
legii cdrdueiei publice.
15. Legea de fatá intrá in
vigoare pe ziva de 1 Aprilie
1933. Incepand din aceastá zi,
legea pentru a$ezarea unui im-
pozit pe automobile din Ianua-
rie 1929, precum i dispozitiile
din alte legi, contrarii celor de
mai sus, se abrogd.
LEGE
pentru prelungirea dispozitiunilor din
legea pentru suspendarea executiilor
silite imobiliare
DIN 1 APRILIE 1933 1)
Art. unic.Dispozitiunile din
legea pentru suspendarea exe-
cutiilor silite imobiliare, promul-
gatá la 23 Decemvrie 1932, se
prelungesc in intregime pana la
data de 30 Iunie 1933.
J . C. M.
pentru modificarea pensiilor civile si
militare
DIN 1 APRILIE 1933 2)
Art. I.Jurnalul Nr. 1.933/931
al Consiliului de Minietri se
modified, cu incepere dela 1
Aprilie 1933, precum urmeazd:
Aceest5, Lege s'a promulgat cu Deoret Nr.
838 din 1933 si publicat In Manilorul Oficial
p. I Nr. 77 din 1 Aprilie 1933. A se veclea
Legea pentru suspendarea execuliilor silite imo-
biliare din 23 Decemvrie 1932, la pag. 864,
vol. XX.
2) J. C. M. sub Nr. 236 933 s'a publicat In Ma-
ni/oral Oficial p. I Nr. 77 din 1 Aprilie 1933.
El modifier', aranjamentele anterior (Acute prin
J. C. M. sub Nr. 1.922 din 1931, pag. 21, vol.
XX, sub Nr. 766 din 27 Ellie 1932, pag. 635,
acelasi volum si In line sub Nr. 1.520 din 24
Dccemvrie 1932, pag. 636, in notd, vol. XX.
Dar si reglementarca de fat& a lost molifi-
cati ulterior prin J. C. M. sub Nr. 555 din 24
Mai 1933, aflat la ordinea oronologicil In sent
volum.
Pentru pensiile de rizboiu a se vedea Loges
din_10 Octomvrie 1932, la pag. 668, vol. XX.
123 I Aprilie 1933 [Art. 2-141

2. Alin. 2 $i 3 se Inlocuesc nitatea (le scumpete), pentru

prin: pensiile de bazA, de 801 940 lei,
Pensiile ariltate In tabloul categoria C $i sumele corespun-
Nr. 1 nu vor putea s5, depa- zatoare pentru categoriile A $i B,
*eased, limitele procentuale in- se Inlocuesc cu acelea arátate
dicate mai jos din salariile In- in alliturata tabeld.
scrise In bugetele pe anul 4. Se modifia. astfel:
1933/934, corespunzAtoare ultimei Pensiile viagere acordate ca
functiuni avut5, de pensionar. recompense nationale se vor
Salariul din bugetul Limita procentuali
plati conform legilor speciale,
pe 1933 934, pentru peste care pensia nu prin care ele au fost acordate,
Bucureeti, lunar lei va putea et tread. cu exceptia acelor prevAzute In
tabelul nominal aci aldtrat,
PAng, la 3.000 . 1000/0 pentru care se va plilti ca pen-
3.001- 4.000 . 950/0 sii totale sumele ardtate In
4.001- 7.000 . 90°/o dreptul fiecdruia 1).
7.001-10.000 . 850/o 14. Se modificá astfel:
10.001-14.500 . 800/e Nimeni nu va putea s5, pri-
14.501-24.000 . 75o/e measc5, o pensie mai mare ca
Peste 24.000 . 70o/0 aceea cuvenit5, In anul 1931.
Art. II.-Pe zing, de 1 Aprilie
Pentru celelalte categorii de 1933 Inceteazá a se mai aplica
localitilti se va lua salariile co- jurnalele Consiliului de Mini$tri
respunzátoare. Nr. 766/932, Nr. 875/932 $i
Pensiile toate (baz5 $i indem- 989/932.

Peneia de bazi lunari lei : Peneia WW1 Wine{ (bazi ei indemni-

tate de scumpete) lei :

Categoria Categoria de loealitate

A. B. C. I I II III IV

388 - 393 647 - 655 801 - 810 3.700 3.400 3.140 2.770
394 -398 656 - 664 811 - 820 3.870 3.560 3.280 2.900
399 - 404 665 - 674 821 - 830 4.040 3.720 3.430 3.030
405 - 409 675 - 683 831 - 840 4.210 3.870 3.570 3,160
410 - 415 684 - 692 841 - 850 4.380 4.030 3.720 3.285
416 - 420 693 701 851 - 860 4.390 4.040 3.730 3.290
421 - 425 702 - 709 861 - 870 4400 4.050 3.735 3.300
426 - 430 710 - 718 871 - 880 4.410 4.060 3.740 3.305
431 - 435 719 - 726 881 - 890 4.420 4.070 3.750 3.310
436 440 727 - 735 891 - 900 4.440 4.080 3.760 3.315
441 - 446 736 - 744 901 - 910 4.450 4.090 3.765 3.320
447 -452 745 -753 911 - 920 4.460 4.100 3.770 3.330
453 - 459 754 - 763 921 - 930 4.470 4.110 3.780 3.335
460 -465 764 - 772 931 - 940 4.480 4.120 3.790 3.340

i) Urmeazli, tabelul pensionarilor, ouprinzind un numir de 51 permute.

www.digibuc.ro
 [Art. 1-2] 3 Aprilie 1933 121

J. C. M. vor plati pe liinga taxele arrttate

pentru impozitul pe lux si cifra de
mai sus la firele produse si tre-
cute spre prelucrare in tesrttorie
afaceri a tesiturilor de mätase si taxa de 2,500/o ce revine asu-
pra acestui fir la valoare.
DIN 3 APRILIE 1933 1) Pentru gogosii verzi impozitul
se va percepe numai in cazul
Art. I. Cu incepere dela 1 Apri- ctind se importa, jar pentru go-
lie 1933, impozitul pe lux si cifra gosh uscati impozitul se va a-
de afaceri ce se datoreaza asu- plica atAt la import, cat si la
pra tesaurilor si impletiturilor isirea din usatorie.
de mtitase si bumbac fabricate - Art. II. In ziva de 1 Aprilie
in tarti, se trece asupra mate- 1933 se va stabili stocul in kg
riilor prime, prin stabilire de si separat pentru: bumbac brut,
taxe fixe asupra acestor ma- fire de bumbac, fire de mátase
terii prime si care reprezintá naturala, fire de matase vege-
echivalentul impunerii pe pro- ta15, fire de vigogne, testituri de
dusele finite, astf el: mrttase naturalti, tesáturi de
1. Lei 325 de kg de fire de md- matase vegetalk impletituri de
tase naturalk miltase vegetalá, tesaturi de
2. Lei 130 de kg de fire de bumbac si vigogne si impleti-
matase vegetalk turi de bumbac, aflate la 1 Apri-
3. Lei 4,75 de kg de fire de lie 1933 in depozitele, magazi-
bumbac si vigogne. nele si sucursalele fabricilor din
4. Lei 5,50 de kg de bumbac tara.
brut. Aceste stocuri se vor taxa ast-
5. Lei 20 de kg gogosi de On- fel:
daci de mtitase, verzi. 1. Lei 5,50 kg de bumbac brut-
6. Lei 76 de kg de gogosi de 2. Lei 4,75 kg de fire de bum-
gandaci miltase, uscati. bac.
Aceste taxe se suprapun peste 3. Lei 45 kg de fire de mtitase
impozitul pe cifra de afaceri de naturalk
1°/0 si 2,500/0 ce se percepe ac- 4. Lei 30 kg de fire de matase
tualmente asupra valorii acestor vegetalrt.
materii prime si se vor pltiti 5. Lei 4,75 kg de fire de vi-
odatil cu taxele vamale respec- gogne.
tive, neputându-se admite cre- Asupra tesrtturilor si impleti-
ditari sub niciun motiv. turilor de bumbac si mätase,
Firele vigogne produse in tar5 precum si asupra articolelor in
vor pldti la iesirea din fabricà curs de fabricatie se va a/Aim
impozitul suplimentar de 4,75 impozitul de 2,50°/o, socotind:
lei de kg, in afará de impozitul Lei-3.000 kg de tesdturi de ma-
ce revine asupra acestui fir de tase naturalti.
2,500/o la valoare. Lei 1.000 kg de tesáturi de ma-
Fabricile din tarà de tesaturi tase vegetalk
de bumbac si vigogne, care au Lei 1.500 kg impletituri de mil-
productiune integralk adicá ace- tase vegetalk
lea ce au si filaturá si tesatorie, Lei 210 kg tesaturi de bumbac
si vigogne.
Lei 800 kg impletituri de bum-
1) J. C. M. sub Nr. 320 933 s'a publicat In
Monitorul Oficial p. 1 Nr. 78 din 3 Aprilie
bac si vigogne.
1933. A se vedea In legitua Legea impozitu- Plata debitului se va face In
lui pe lux ei cifra de afaceri din 31 Decem- trei rate egale si lunare: 10 Mai,
vrie 1932, la pag. 885, vol. XX. 10 lunie si 10 Iulie 1933.
www.digibuc.ro
125 6 Apri lie 1933
Art. Ill. Pe lângá acestea,
fabricile de bumbac din tarA, cu
productie integralä, vor pláti
Inca lei 1,75 de fiecare kg de fir
produs dela 1 Ianuarie panA la
31 Martie 1933.
Plata acestui debit se va face
de asemenea in trei rate egale
si lunare: 10 Mai, 10 Iunie si
10 Iu lie 1933.
Art. IV. Pentru satisfacerea
art. 10 din lege, se va percepe
asupra tesâturilor, impletituri-
lor si alte produse din bumbac
care se importi, un impozit su-
plimentar de 0,70 lei de kg, care
reprezintä 300/o din taxa cuve-
nita pentru produsul interme-
diar (firul (le bumbac) pe care-1
pliitesc fabricile indigene inte-
grate.
Art. V. Autorizil pe d. mi-
nistru de finante cu executarea
prezentului jurnal.
LEG E
pentru modificarea unor articole din legea
pentru protectia Monumentelor Naturii
DIN 6 APRILIE 1933 1)
Art. unie. Art. I, alin. 1 si 4,
art. 2 si art. 6 din legea pentru
protectia Monumeutelor Naturii,
se modificg precum urmeaza:
1. Min. 1. Se instituie pe
lângä Ministerul Agriculturii si
Domeniilor o Comisiune a Mo-
numentelor Naturii", compusA
din 9 specialisti recunoscuti in
aceastri materie. Aceastâ comi-
sipne va lucra in mod gratuit.
1) Aceasti Lege modificatoare s'a votat de
Adunarea deputalilor gi Senat In tediulele dela
21 gi 24 Martie 1933; s'a promulgat cu De-
cret Nr. 908 933 gi publicat In Monitorul Ofi-
cial p. I Nr. 81 din 6 Aprilie 1933. A se vedea
Legea pentru protectia Monumentelor Naturii
din 7 Iulie 1930, la pag. 601, vol. XVIII, pre-
la unul din institutele ori labo-
cum gi Regulamentul de aplicare din 30 No-
emvrie 1932, la pag. 800, vol. XX. ratoarele universittitii din tará,
www.digibuc.ro
[Art. 1-61
1. Alin 4. Se vor putea consti-
tui comisiuni regionale consul-
tative, conform normelor ce se
vor fixa prin regulamentul le-
gii. Aceste comisiuni vor lucra
In mod gratuit.
2. Atributiunile acestei comi-
siuni sunt:
1. De a declara ca monumente
ale naturii, sub rezerva aproba-
Ili preväzute la art. 5, locurile
si obiectele pe care le va apre-
cia ca atare.
2. De a inventaria aceste mo-
numente si a lua mäsuri pen-
tru conservarea lor, ingrijind
de publicatiile referitoare la a-
ceste monumente.
3. Va da aprobare pentru
marcarea si denumirea noted-
lor, drumurilor, pesterilor etc.,
de interes turistic sau natura-
list. Nici persoanele particu-
lare, nici societätile turistice
sau naturaliste nu au dreptul
de a face astfel de marcAri si
denumiri, decât dupa preala-
bila aprobare a comisiunii.
MarcArile si denumirile se vor
face in limba Statului si alte
intrebuintate in regiune, pe a-
ceeasi plasA.
4. Isi va da avizul in mice
chestiune de specialitate, la ce-
rerea Ministerului.
Comisiunea isi va intocmi un
regulament interior care va fi
investit cu sanctiunea regalil. .
6. Organele de aplicare a le-
gii pentru protectia monumen-
telor naturii, in afaril de Comi-
siunea Monumentelor Naturii,
sunt:
1. Biroul central al ocrotirii
Monumentelor Naturii, cu se-
diul la Ministerul Agriculturii
si Domeniilor. Acest birou va fi
condus de un functionar cu
gradul de sef de birou, care va
servi ca secretar al comisiunii.
2. Biroul stiintific al ocrotirii
Monumentelor Naturii, cu sediul
[Art. 8-112] 6 Apri lie 1933 126

ales de comisiune. Acest birou unei taxe ce se va fixa de pri-

va fi condus de directorul res- mul presedinte al Curtii sau de
pectiv al institutului sau labo- primul-presedinte al tribunalu-
ratorului, confirmat prin de- lui si presedintele tribunalelor
cret regal. Organizarea biroului nedivizate, unde nu este Curte
se va face prin regulament. de apel.
Sunt scutiti de aceasta tax&
avocatii, iar magistratii si func-
functionarii instantelor vor a-
RE6ULAMENT vea garderobá aparte la servi-
ciile respective.
pentru modificarea art. din regulamentul Aceste taxe se percep la in-
pentru organizarea serviciului interior trare contra unui bilet cotor.
al tribunalelor, al grefelor lor si al Perceperea se poate da In con-
cancelariei parchetelor cesiune unei persoane cu garan-
tie, sub controlul primului-pre-
DIN 6 APRILIE 19331) sedinte al Curtii de apel sau
Art. unic.Se moclificA art. 8, primul-presedinte de tribunal,
art. 17, alin. 2; art. 111, alM. ul- sau presedintele tribunalelor
tim; art. 112, alin. 1 si art. 113, nedivizate uncle nu este Curte
alM. 1 si 2 si ultimul si se ada- de apel.
ugh. art. 79 bis la regulamentul Sumele adunate se pástreazá
pentru organizarea serviciului de primul-grefier al instantei
interior al tribunalelor, al gre- resPective si servesc la curáti-
felor si al cancelariei parchete- rea interioará a palatului Si
lor, cum urmeaza: sporirea personalului de supra-
8. Intre alin. 2 si 3 se inse- veghere, distribuite fiind prin
reazA alineatul: ordonanta magistratului indicat
Accesul in Palatul de Justitie mai sus, Intocmindu-se cuveni-
este permis cu douh" ore inainte tul bilant In cursul lunei Mar-
de deschiderea sedintelor func- tei a fiecárui an financiar.
tionarilor si cu o or5, publicu- La art. 111 se adauga la ali-
lui. Dupti trecerea orelor de ser- neatul ultim dupá cuvintele ape-
viciu circulatia si stationarea luri civilecuvântulpenale.
In interiorul palatului nu mai 112. La tribunaleje cu patru
este permisa nimánui. sectiuni, afacerile civilo-corec-
17. Alin 2 se modifica precum tionale se vor repartiza in mod
urmeazd: egal de catre prim-presedinte,
Se va instala in acest scop o intre sectiunea I, II *i IV.
garderoba la care in mod obli- Sectiunea a III-a va judeca Si
gator cei care intrà In palat rezolva toate afacerile care dui:A
srt-si lase paltoane, palArii, bas- codul comercial si legi speciale
toane, umbrele, galosi etc., sà sunt de naturà comerciale. re
se curete eventual incAltämin-
tea de noroi si praf in schimbul lângA aceasta Pa va mai avea
in atributiunile sale actele au-
1) Acest Regulament s'a aprobat eu Decret
tentice, inscriptiunile ipotecare,
Nr. 918 933 5i publicat in Monilorui Oficial p. transcriptiunile, vânzArile si-
I Nr. 81 din 6 Aprilie 1933. A se vedea Intreg lite si de bund voie, sechestrele
Regulamentul din 29 Decemvrie 1925 la pag
1097, vol. XIXII, precum pi o notm modifi-
si alte acte de asemenea naturá
care din 6 Noemvrie 1933, la ordinea crono- cât dupá legile In vigoare In di-
logick in aoest velum. feritele párti ale Virii nu sunt
www.digibuc.ro
127 6 Aprilie 1933
date in competinta altor or-
gane.
In caz de aglomerare a aface-
rilor, primul-pre$edinte, cu au-
torizarea special& a Ministeru-
lui de Justitie, va putea distri-
bui si sectiunii a III-a spre ju-
decare apelurile civile, comer-
ciale si penale.
113. Alin. 1, 2 $i ultim.
Alin. 1. La tribunalul Ilfov,
compus din 9 sectiuni (5 civilo-
corectionale, 2 comerciale, 1 no-
tariat $i 1 tutele), atributiunile
lor vor fi urmätoarele:
Alin. 2. Sectiunile I, II, III,
IV $i V civilo-corectionale vor
judeca $i rezolva toate afacerile
de naturd civild $i corectionale
date in competinta lor prin legi
$i regulamente speciale.
Alin. ultim. Cea de a VIII-a
sectiune va fi speciald pentru
lucrafile de notariat si se va
ocupa cu tot ce priveste actele
autentice, inscriptiunile ipote-
care, transcriptiunile, vânzärile
silite si de bun& voie, sechestrele
$i alte acte de asemenea na-
turd, iar sectiunea a IX-a cu tu-
tele si curatele.
g) Atributiile personalului ad-
ministrativ.
79 bis. Administrarea $i su-
pravegherea Palatului de Justi-
tie este pusd sub autoritatea
primului-pre$edinte al Curtii
sau a primului-pre$edinte a tri-
bunalului sau presedintelui la
tribunalele nedivizate.
Intendentul palatului sau
primul-grefier sau grefierul la
tribunalele nedivizate, acolo
uncle nu este intendent, ajutati
de personalul fixat prin buget,
vor veghea $i vor dirija servi-
ciul de curatenie si intretinere a
localului $i a mobiierului con-
form ordinelor ce vor primi dela
magistratii de mai sus.
www.digibuc.ro
[Art. 113-79j
J. C. M.
pentru modificarea Tarifului pentru
conducte 0 traversiri
DIN 6 APRILIE 1933 1)
Art. I. Preturile si taxele
fixate de tariful stabilit prin
art. I din jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 1.422 din 15
Decemvrie 1932, publicat in Mo-
nitorul Oficial Nr. 34 din 29 De-
cemvrie 1932, reprezintä despd-
gubirile normale care pot fi
pretinse in cazurile determi-
nate prin acel jurnal.
Sus numitele preturi sau ta-
rife, cat $i preturile prevdaute
de art. Il $i III ale prezentului
jurnal, se vor aplica in mod o-
bligatoriu numai pentru aren-
ddrile, constituirile de servi-
tuti si exproprierile fdcute a-
supra bunurilor Statului $i re-
giilor autonome. Ele nu se vor
aplica contractelor in curs.
In cazul când pe baza acestor
preturi sau taxe nu se va pu-
tea realiza un acord intre in-
treprinderile interesate si auto-
ritätile judetene, municipale sau
comunale, Ministerul Industriei
si Comertului va face, la cere-
rea acestor intreprinderi, apli-
carea dispozitiunilor art. 56-66
din legea minelor, privitoare la
arendari si evactari obligatorii,
exproprieri $i constituiri de ser-
vituti; despdgubirile cuvenite
in acest caz judetelor, munici-
piilor $i comunelor, urmând a
fi stabilite de organele prevd-
zute de art. 65 din legea mine-
lor.
1) J. C. M. sub Nr. 346 933, s'a publicat ln
Monilorul Oficial p. I Nr. 81 din 6 Aprilie
1933. A se vedea gd Tariful din 29 Decemvrie
1932, la pag. 882, vol. XX ; do aeemeni Legea
minelor din 28 Martie 1929, la pag. 282, vol.
XVII, au moditicirile din 9 Ianuarie 1930 pi
20 Aprilie 1932; precum ei Legea pentru or-
ganizarea administratiunii locale din 3 August
1929, la pag. 920, vol. XVII, eu mod.
f Art. 1--41 7 Aprilie 1933
Art. II. Arenzile pentru tra-
versarile de drumuri ne*ose-
luite, chiar daca sunt clasate,
vor fi de lei 375 pentru fiecare
traversare, cu rezerva dispozi-
Vunilor alin. ultim al art. I din
jurnalul de M.O.
Art. III. Pentru bransamen-
tele individuale *i conductele de
presiune medie $i presiune
joasa, care servesc In mod ex-
clusiv la aprovizionarea gospo-
dariilor cu gaz metan, In regiu-
nile din Ardeal unde se exploa-
teaza aceasta substanta mine-
rala, nu se va plati nicio taxa,
cu rezerva dispozitiunilor alin.
ultim al art. I din jurnalul de
fata.
Art. IV. D-nii ministri dela
Departamentele: Industrici $i
Comertului, Agriculturii *i Do-
meniilor, Internelor, Lucrari
Pub lice *i Comunciatii, sunt In-
sarcinati cu aducerea la Inde-
plinire a dispozitiunilor jurna-
lului de fata.
LEGE
pentru infiintarea unor taxe comunale în
scop de a se acoperi cheltuielile necesare
pentru lucrärile de apärare ale orasului
Bar lad contra inundatiilor
DIN 7 APRILIE 1933 1)
1. Comisia interimará a ora-
$ului Barlad se investe*te cu
atributiile consiliului comunal
ales In ceea ce prive*te aplica-
rea art. 431 $i 440 din legea pen-
1) AceastA Lege s'a votat de Adunarea depu-
tatilor pi Senat In pedintele dela 7 pi 23 Sep-
temvrie 1932 ; s'a promulgat eu Decret Nr.915
din 1933 pi publicat In Monilorul Oficial p. I
Nr. 82 din 7 Aprilie 1933. A ee vedea Legca
maximului din 26 Iunie 1923, la pag. 583,
vol. XlII XIV, preeum pi legea administra-
tlei locale din 3 August 1929, la pag. 920,
vol. XVII cu mod.
www.digibuc.ro
128
tru organizarea administratiei
locale.
2. Pentru realizarea lucrari-
Ior de aparare a ora*ului Bar-
lad contra inundatiilor, cât
pentru efectuarea lucrdrilor e-
dilitare necesare ora*ului *i no-
ului cartier ce urmeaza a se
construi in partea de Vest a ora-
$ului, comuna urbana Bárlad
este autorizata a Infiinta *i per-
cepe taxele prevazute de legea
maximului din 26 Iunie 1923
pftna la indoitul cotelor fixate
de aceasta lege.
Se autoriza de asemeni co-
muna urbana Bilrlad, conform
art. 431 din legea administra-
Nei locale din 29 Iulie 1929, sa
infiinteze o cota aditioanlä ex-
traordinará pang, la 50 la sutil
asupra cotelor aditionale.
3. Fondul produs din plusul
de incasdri fatá de taxele ac-
tuale se va numi Fond edili-
tar", avand ca de$tinatie spe-
ciala alimentarea bugetului co-
munei la cheltuieli pentru: cana-
lizari, pavaje, lucrari de rectifi-
care kd de despotmolire a albiei
raului Barlad $i a afluentilor
orice lucrari in legátura
cu planul de aparare al oraw-
lui contra revarsärii apelor, pre-
cum *i pentru lucrari edilitare
necesare noului cartier.
4. Nu se vor putea intrebu-
inta aceste venituri la plati de
personal, diurne, gratificatii
sau la orice altfel de cheltuieli
sub nicio forma.
Ele sunt neurmáribile de orice
creditori cu orice titlu, privile-
giat sau chirografar, In afara
de creditorii privilegiati pentru
aceste lucrari speciale i cu a
caror fonduri s'a contribuit la
efectuarea lucrärilor i numai
In milsura fondului disponibil.
 129 7 Apr Die 1933
LEGE
pentru modificarea unor articole din
legea pentru organizarea cooperatiei
DIN 7 APRILIE 19331)
Art. 1.Articolele: 2, 5, 31, 50,
52, 57, 68, 71, 72, 80, 82, 84, 85,
108, 109, 112, 150, 154, 156 $i 160
din legea pentru organizarea
cooperaliei din 28 Martie 1929,
cu modifichrile aduse prin legea
din 4 Aprilie 1930, se modified
*i se completeazd dupd cum ur-
meazd: (A se vedea la 27 Iunie
1933 in acest volum).
Art. //. Ministerul Agricul-
turii $i Domeniilor este autori-
zat a publica in intregime legea
pentru organizarea cooperafiei
cu modificarile $i completärile
aduse prin legea din 4 Aprilie
1930 $i prin prezenta lege.
Art. III. Toate dispozitiunile
din legi $i regulamente contrare
acestei legi, precum $i legea pri-
vitoare la avantajele acordate
Asocia(iunilor pentru imbund-
td(irea agriculturil sunt $i
man abrogate.
LEGE
pentru unificarea asigurftrilor sociale
DIN 8 APRILIE 19332)
TITLUL I
Asigurarea obligatorie
CAPITOLUL I
Persoane asigurofe
1.Salariatii din intreprinde-
rile industriale i comerciale,
1) Aeeastä Lege modifintoare s'a votat de
Adunarea deputaiiior i Senat In oedintele dela
15 oi 29 Marge 1933 ; s'a promulgat cu De-
oret Nr. 939 sas i publicat In Monilorul Oft-
cial p. I Nr. 82 din 7 Aprilie 1983. Toate
[mate modifloiri s'au introdus In Legea coo-
peratiei, care Retie] so publiei Intrear5 la data
de 97 Tunis 1933 In Rout volum cu toate mo-
dilleArile la zi.
3) Aoeasti Lege s'a votat do Adunarea de-
T. Hamangiu, vol. XXI.
www.digibuc.ro
9.
[Art. 1-2]
publice sau particulare, ale cd-
ror salarii anuale nu depOesc
limita stabilitá de adunarea ge-
nerald a Casei Centrale a Asi-
gurdrilor Sociale, sunt supusi
in mod obligatoriu la asigura-
rea pentru caz de boald, mater-
nitate, deces, accidente i inva-
liditate.
Ucenicii $i practicantii din in-
treprinderile prevAzute in ali-
neatul precedent, chiar clacd nu
primese salarii, precum si mem-
familiei patronului, care in-
deplinesc in mod obi$nuit in in-
trenrintiere un serviciu fdrä sa-
lariu. sunt consdierati ca asi-
gurati obligatoriu.
De asemenea sunt supu$i asi-
gurdrii prevdzute in alin. 1, fáTá
a se tine seamd de cdstig: mese-
Hash patroni $i functionarii or-
ganizatiilor profesionale de sa-
lariati, recunoscute persoane ju-
ridice, inscri$i ca alegdtori in
colegiul respectiv al Camerelor
de munca, cei ce lucreazd la
domiciliul lor, singuri sau aju-
tati, pentru unul sau mai multi
patroni (lucrátori la domiciliu),
precum $i cei care lucreazit pe
contul lor, la domiciliul clien-
tului (lucratori independenti).
Servitorii vor fi cuprinsi in
asigurarea obligatorie, dupd 6
luni dela punerea in aplicare a
legii, pdnd child se vor face lu-
crárile tehnice pregAtitoare.
2. Se excepteazd dela dispozi-
articolului precedent:
a) Salariatii supusi legii ge-
nerale de pensiuni;
b) Salariatii intreprinderilor
publice care se gdsesc asigurati
putatilor oi Senat In oedintele dela 4 oi 6 Apri-
lie 1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 992 933
publicat In Monitorul Oficial p. I Nr. 83 din
8 Aprilie 1933. A Be vedea In legituri Legea
pentru modificarea i completarea asiguririlor
seeiale din 4 Tulle 1924, la pag. 800, vol.
XIIIXIV ; Loges pentru aminurile de nee-
nici din 12 Ianuarie 1927, la pag. 430, vol.
XVXVI ; Legea din 28 Mai 1932 oi In fine
Loges pentru extinderea i cornpletarea asigu-
rftrilor din 18 Octomvrie 1932, la par. 714,
vol. XX.
[Art. 3-7] 8 Aprilie 1933 130

la case speciale functionand pe chiar daca au depasit varsta de

temeiul unor legi. 18 ani, cum si parintii in nepu-
3. Salariatii straini care lu- tint& de munca.
creaza in Romania sunt supusi In caz de urgenta, bine consta-
acelorasi obligaii i vor bene- statá, asiguratul se poate adresa
ficia de aceleasi drepturi ca si unui medic particular, pana
salariatii romani, pentru toate la venirea medicului Casei de
riscurile asigurate prin aceastä asigurare; In acest caz el va
lege. avea dreptul la restituirea chel-
Salariatii unei intreprinderi tuielilor, pe baza tarifului sta-
din Romania, intrebuintati tern- bilit de consiliul Casei de asigu-
porar In strainatate, vor con- rare respective.
tinua asigurarea In tara, daca 7. Asiguratul bolnav poate fi
nu vor fi asigurati In baza le- internat in spital sau sanatoriu,
gilor Statului In care au fost In baza ordonantelor medicilor
trimisi. Casei de asigurare, avand drep-
4. Adunarea generala a Casei tul si la plata transportului
Centrale, la propunerea Consi- dela domiciliu la spital i inapoi.
liului de administratie si cu Ordonanta de trimetere in spi-
aprobarea Consiliului de Minis- tal a asiguratului, semnata de
tri, va putea introduce in asi- un medic din asigurarile sociale,
gurarea obligatorie noui cate- este obligatorie pentru spitalele
vorii de salariati. Statului, judetelor, cornunelor,
eforiilor sau oricarei alte insti-
CAPITOLUL II tutiuni publice, urmand ca achi-
Drepturile asiguratilor tarea intretinerii, potrivit tari-
felor si conventiilor stabilite, sit
5. Asiguratii au urmittoarele se Mat de Casa de asigurare res-
drepturi: pectiva.
a) Ingrijire medicala, medica- Durata internarii in spital, In
mente, pansamente i accesorii contul Casei de asigurare, poate
medicale; fi pana la 26 saptamani pentru
b) Ajutoare banesti de boalil, asigurati. Consiliul Casei de asi-
accidente, maternitate si deces; gurare poate hoari pentru asi-
c) Pensii de invaliditate din guratii acelei Case ca durata
boala sau accident; pentru internare sa fie prelun-
d) Pensii pentru urmasi. itá la un an, daca situa-
§ 1. Ingrijirea medicaid tia financiara a Casei o permite.
In caz de urgenta, un asi-
6. Asiguratii au drept, din gurat ,se poate interna singur
prima zi de Imbolnavire sau inteun spital sau sanatoriu cu
accident si pand la vindecare, care institutia de asigurari are
la Ingrijire medicala la dispen- conventie, urmand ca internarea
sar, la domiciliul medicului asi- sa fie suportata de Casa de asi-
gurarilor sau la domiciliul asi- gurare din care face parte.
guratului, când boala sau acci- Daca In caz de urgenta asigu-
dentul nu-i ingadue a parási ratul a fost internat inteun spi-
casa. tal sau sanatoriu, cu care Casa
Drepturile la ingrijirea medi- nu are conventie, el va avea.
cala se extind si asupra mem- drept la rambursarea cheltuie-
brilor din familie, daca traiesc lilor de internare numai in li-
in aceeasi casa cu asiguratii, simita costului de internare In
anume: sotia, copiii minori pana spitalele si sanatoriile In care
la 18 ani sau copiii infirmi, Casa interneaza pe asiguratd.
www.digibuc.ro
131 8 Apri lie 1933
Tariful de internare In spita-
lele publice va fi cel al ultimei
clase, fara niciun adaos.
8. Pentru a fi ingrijit In spi-
tal nu este nevoie de consim-
tarnântul asiguratului daca:
a) Felul boalei necesitA o in-
grijire deosebitâ care nu este
posibila In familie;
b) Boa la este molipsitoare;
c) Bolnavul a calcat In mod
repetat prescriptiunile medicu-
lui si intArzie prin aceasta vin-
decarea sa.
DacA bolnavul refuza inter-
narea in spital, In cazurile enu-
marate In prezentul articol,
pierde dreptul la ajutorul ba-
nesc prevAzut In art. 11. Totu0
se va acorda familiei intretinutd
de el un ajutor banesc de 500/o
din dreptul asiguratului.
9. Asiguratul care se imbol-
nAve0e sau sufera un accident,
In timpul cât lucreaza in strai-
nätate, In contul unui patron a
cArui intreprindere are sediul In
tea, urmeazA sa fie Ingrijit de
patron pe Intreaga duratä.
Patronul are drept la restitui-
rea din partea Casei respective
a cheltuielilor f Acute cu ingri-
jirea medicala pant'', la cuan-
tumul ajutorului bänesc prevA-
zut in aceasta lege. In caz and
el a achitat asiguratului i aju-
toarele bane0i legale, el are
dreptul 0 la rambursarea aces-
tor ajutoare.
§. 2. Medicamente ci accesorii
medicale
10. Asiguratii au drept la me-
dicamente i pansamente dupa
prescriptiunile medicului Casei
de asigurare.
In caz de urgenta dovedita
asiguratul are drept la resti-
tuirea cheltuielilor facute de el
cu procurarea medicamentelor
sau pansamentelor.
Casa de asigurare va acorda
membrilor sAi, in cazuri de ab-
www.digibuc.ro
[Art. 8-111
solutA nevoie, tratament bal-
near, curA de aer sau de ape
minerale, in limita sumelor alo-
cate in buget.
De asemenea va acorda asi-
guratilor: proteze dentare, ban-
daje, centuri, arje, precum
alte accesorii prescrise de me-
dicii specialisti ai Casei, ca abso-
lut necesare.
Membrii familiei prevazuti la
art. 6 au dreptul la medica-
mente, cum si la internarea in
spital pentru cel mult patru
saptamâni. In spitalele, proprie-
tatea asigurärilor, membrii de
familie vor putea fi ingrijiti
timp de cel mult douilzeci sAp-
Omani, asiguratii contribuind
cu 25% din costul de internare
ce se percepe Caselor de asigu-
rare.
Pentru viitor nu se pot in-
fiinta noi farmacii, decât in
conformitate cu dispozitiile legii
sanitare; acolo unde nu exist&
asemenea farmacii, asiguratii se
vor aproviziona dela farmaciile
publice, conform taxei speciale
pentru institutiunile pendinte de
ministere, potrivit art. 405-406
din actuala lege sanitard1).
§. 3. Ajutoare beinegi
11. Asiguratul are drept pe
timpul cat este bolnav 0 in ne-
putinta de a munci la un ajutor
brinesc egal cu 50N din salariul
mijlociu asigurat, cu incepere
din a 8-a zi de boala.
Pentru primele 7 zile salarfa
tul are drept la salariul In Intre-
gime din partea patronului
in cazul In care acesta nu-si
respecta obligatia, Casa de asi-
gurare va urmari pe patron pen-
tru incasare, cu formele pre-
scrise in prezenta lege pentru
cotizatii.
Ajutorul bänesc de boalA se
va plat saptamAnal, la sfCtr0tul
1) A se vedea Leval malted 0 de oorotire
din 27 Aprilie 1933 la ordinea eronologiel in
acest vol
(Art. 12-151 8 Apr1 lie 1933 132

fiedirei srtparnâni, socotindu-se un ajutor bánese dublu in cazul

pe 7 zile, inclusiv sArbAtorile. când Casa de asigurare nu ar
Ajutoarele se vor acorda pe putea acorde tratamentul
baza certificatelor medicale pe medical si rnedicamentele tre-
cel mult 26 sAptämâni pentru buitoare.
aceeasi boalA si 36 saptAmâni
pentru boli diferite in cursul a §. 4. Ajutoare in caz de
12 luni. In caz de accident aju- maternitate
toarele se vor acorda Ong la 14. Asigurata care a contri-
vindecarea sau consolidarea le- buit cel putin 26 stipIttmani In
ziunii.
Casa poate hotrtri, daca situa- ultimele 12 luni, inainte de fa-
tia financiarA permite, cu apro- care, are drept la:
bare consiliului Casei Centrale, a) Ingrijire de medic, moask
prelungirea ajutorului bAnese rnedi camente i pansamente,
pentru aceeasi boalk dela 26 la dupit trebuintit;
52 sAptAmâni, dacA asiguratul b Ajutor banesc timp de 12
nu are drept la pensia de in- saptrtmâni, din care cel putin 6
dupil facere, potrivit clasei mij-
validitate.
Durata ajutorului bánesc se locii de cotizare din ultimul an
va socoti din ziva inceperii lui, si In cuantumul prevAzut la
nu din ziva and asiguratul a art. 11.
inceput tratarnentul medical. Pentru obtinerea ajutorului
Pe tirnpul cât asiguratul este bänesc inainte de facere, asigu-
internat in sanatoriu sau spital, rata trebue sA, prezinte un certi-
sau trimes inteo statiune bal- ficat din partea medicului Casei
nearA sau climatick cu intreti- de asigurare, prin care sl se
nerea intreagit In contul Casei constate cA nasterea va avea
de asigurare, nu se poate acorda loc, probabil, intr'un interval de
ajutorul 6 srtptilmâni, avânci si obliga-
_Asiguratul care si-a provocat tiunea de a ml merge la lucru.
singur ránirea, intentionat sau Ajutorul bänesc dupá facere
printeo culprt gravA, partici- se acordA In baza actului de
pând la Mira sau comitând un nastere a copilului;
delict, nu va avea drent la aju- c) Asigurata care isi aldp-
tor bAnesc. teazli singurd copilul are drept,
Dadi se face dovada cA fa- dupA, incetarea ajutorului de
milia a fost intretinutA prin läuzie, la un ajutor bAnesc pen-
munca asiguratului, in cazurile tru alAptare pe o duratA de
enumArate de cele dou4 alineate inert 6 sAptArnâni, cu obligatiu-
precedente, se va putea acorda nea ca asigurata sA urmeze pres-
familiei pAnA la 50 la sutA din criptiunile date de medicul Casei
ajutoarele legale. de asigurare;
12. Ajutorul bAnesc se noate d) La cererea asiguratei, Casa
acorda cu anticipatie pe cel de asigurare poate sá hotArascA
mult 6 sAptArnâni când asigu- internarea inteo maternitate si,
ratul bolnav merge intr'o loca- in acest caz, clrepturile de aju-
litate unde nu se gaseste un toare bilnesti se reduc la jumA-
medic al asigurArilor. tate pe intreaga durata de in-
Acest ajutor nu se acorn, de- ternare dacA asiguratul are fa-
alt cu aprobarea consiliului Ca- milie pe care o intretine.
sei de asigurare i cu avizul 15. Dacrt asigurata gravidA
favorabil al medicului-sef. sau lituzá se imbolnAveste din
13. Asiguratul are drept la mice cauzA, ea are toate dreptu-
www.digibuc.ro
133 8 Apr Ilie 1933
rile prevraute la asigurarea de
boald.
16. Sotia unui asigurat bene-
ficiazd, In caz de lduzie de Ingri-
jirea cu medic, moasd, medica-
mente si pansamente, dad'', sotul
asigurat a contribuit cel putin 52
sAptilmâni In ultimii doi ani.
Dacii situatia financiard a Ca-
sei de asigurare permite, consi-
liul de administratie poate a-
corda, in cazul prevrtzut de ali-
neatul precedent, un ajutor bd.-
nesc pe cel mult 6 sriptdmâni, e-
gal cu 50 la sutá din ajutorul ce
s'ar cuveni asiguratului In caz
de boald.
§ 5. Ajutoare in caz de deces
17. Dreptul pentru ajutor de
Inmormântare se acorcid dung o
cotizare de cel putin 26 sriptd-
mâni in ultimii doi ani.
In cazul and asiguratul a con-
tribuit la mai multe clase de co-
tizare, ajutorul se va stabili
dupd clasa care va corespuncle
mijlociei cotizatiilor.
In caz de deces, ca urmare a
unui accident, ajutorul de In-
mormântare se acordri fArd a se
tine seamd de vechimea in asi-
gurare.
Ajutorul de inmormântare se
va alcula dela 40 pang la 60 ori
salariul mijlociu al clasei de co-
tizare, potrivit cu situatia finan-
ciara a fiecilrei Case de asigu-
rare.
Cuantumul ajutoarelor bánesti
pentru inmormântare se fixeazd
de adunarea generald a Casei
Centre le a Asigurdrilor Sociale.
Pentru primul an de aplicare
a prezentei legi, ajutoarele de in-
mormantare, corespunzátoare ce-
lor cinci clase de cotizare, vor fi
urmatoarele:
Clasa I-a lei 2.000.
2) II-a 3.000.
,1III-a 3.500.
f> IV-a 4.000.
, V-a 5.000. primele 200 sAptrirnâni.
www.digibuc.ro
[Art. 16-18]
Ajutorul de inmormântare se
acordri la cererea sotului supra-
vietuitor, pe baza extractului de
deeps, iar in lipsa sotului, se a-
cordd la cererea copiilor.
Dacd. asiguratul decedat nu
lasd pe urma sa nici sotie, nici
copii, ajutorul se acordd ascen-
dentilor si, In lipsa acestora, co-
lateralilor.
Deed cheltuielile de inmormân-
tare au fost suportate de o per-
soand sträind, aceasta are drept
la restituirea cheltuielilor fdcute
si numai ceea ce prisoseste, pand
la completarea ajutorului stabi-
lit de lege, se va incredinta fa-
miliei.
§ 6. Pensia pentru invaii-
ditate
18. Dreptul la pensia de in-
validitate se obtine In urma u-
nei boli, dupd ce s'a terminat
ingrijirea medicaid si s'a stabi-
lit o incapacitate de muncii.
Se considerd ca invalid acel
care in urma unei infirmitäti
rrunâne cu o incapacitate gene-
raid de muncd mai mare de
cloud treimi.
Dreptul la acorclarea pensiei
de invaliclitate incepe din ziva
In care s'a inregistrat cererea
pentru pensie la una din insti-
tutiile asigurrtrilor sociale.
Dacrt invaliditatea a provenit
In urma fdptuirii unei crime,
unui delict, sau daa asiguratul
si-a pricinuit invaliditatea cu
vointd, nu se poate acorda pen-
sia de invaliclitate.
Pensia de invaliditate se poate
revizui oricând se va constata
cd, incapacitatea de lucru, pre-
vdzutá de alineatul 2, a dispd-
rut.
Pensia de invaliditate se corn-
pune dintr'o suma fix& potrivit
clasei corespunzátoare, la care
se adaugd ate 2 lei pentru fie-
care sAptárnând cotizatá peste
[Art. 19-231 8 Apri lie 1933 134

In cazul când asiguratul a pensariile Caselor de asigurare,

contribuit la mai multe clase de cum si de medicamente din de-
cotizare, pensia se va stabili pozitele i farmaciile proprii ale
dupa clasa care va corespunde Caselor.
mijlociei contributiilor din ulti- Urmasii pensionarilor, in caz
mele 200 (dour'. sute) de deces al unui pensionar, au
Dreptul la pensia de invalidi- drept la ajutor de inmormân-
tate se poate obtine numai dupá tare, socotindu-se de 4 ori cuan-
o contributie de cel putin tumul pensiunii lunare ce se a-
200 (doua sute) siiptgmâni, cu cordii pensionarului decedat.
obligatia ca asiguratul sg, fi co- 22. Dupâ moartea unui asi-
tizat cel putin 16 sAptAmâni in gurat pensionar, care avea pen-
cursul fiecárui an. sia din fondul de asigurare, ur-
In caz de intrerupere, dreptul masii au drept la pensie, dupa
la pensie renaste numai când a- cum urmeazA:
siguratul contribuie din nou un a) 8otia sau sotul legitim al
minimum de 200 (douá sute) unui pensionar are drept la
sánttimâni. Totusi, dacá inainte 500/o din pensia decedatului,
de intrerupere contribuise cel cand se constath ca se gáseste
putin 200 (doug, sute) sbpa- In neputint5, de a munci si când
mâni, dreptul renaste dupg, o dovedeste starea de sárácie cu
nouà cotizare de cel tiutin 100 un act de paupertate eliberat
(una sutá) sAptämäni. de administratia financiará res-
Nu se socoteste intrerupere pectivd;
timpul cat asiguratul a fost sub b) Copiii legitimi, recunoscuti
drapel, sau a fos bolnav, având sau adoptivi, mai mici de 18 ani
drept la ajutoare bânesti sau ptiná la implinirea acestei
pensie de invaliditate. vArste, au drept la o treime din
19. Stabilirea claselor de co- pensia párintelui decedat, ur-
tizare, cum si cuantumul pen- mând a face dovada, prin act
siilor corespunzátoare, se vor de paupertate, cá sunt lipsiti de
hotari de adunarea generalà. mijloace;
Pentru primul an de aplicare c) Pensiile copiilor orfani nu
a prezentei legi, clasele si pen- pot srt depäseascá 2/3 din pensia
siile de bazh corespunzAtoare a- pärintelui decedat, iar cuantu-
cestor clase, se stabilesc dupá mul pensiilor pentru sotie si co-
curn urmeazil: pii nu poate depäsi pensia asi-
Clasa I-a lei 400 lunar. guratului decedat.
II-a 450 and situatia materiall a ur-
11 III-a 500 If masilor sau sotului supravie-
IV-a 550 tuitor s'a imbunatAtit, sau când
V-a 600 neputinta de lucru a disparut,
26. Dacá asiguratul care im- Casa Centralá poate dispune
plineste conditiile din art. 18,
dupti, incetarea dreptului la a- suspendarea pensiei.
jutorul bänesc de boalá, conti- § 7. Pensia de accident
nuà sá fie bolnav, are dreptul
temporar, si anume pana la 23. In caz de accident, orice
vindecare, la pensia de invalidi- asigurat are drept, pe Una, a-
tate prevAzutá in acest para- sistenta medicalá i ajutoarele
graf. bänesti, si la o pensie de acci-
21. Pensionarii Caselor de a- dent, &Ica a Alms cu o inca-
sigurbri vor beneficia gratuit pacitate de muncá la data vin-
de asistenta medicalit la dis- deckrii leziunii.
www.digibuc.ro
133 8 Aprilie 1833 [Art. 24-31]

24. Pensia de accident va fi urnia unui accident, urma8ii

de 2 3 din salariul asigurat, sdi au drept la:
pentru incapacitate totald, iar a) Ajutorul de inmormantare
pentru incapacitate partial5 se prevdzut la art. 17;
va reduce in proportie. b) 0 pensie, in conformitate
Salariul asigurat, in intelesul cu dispozitiunile de mai jos.
acestui articol, va fi mijlocia 29. Sotia are drept la pensie
salariilor asigurate din ultimele pând la moarte sau recilsáto-
12 luni. rire, socotindu-se 20°/o din sala-
Nu se acordd pensie de acci- riul asigurat ce primes, sotul
dent pentru o incapacitate mai decedat.
micd de 20°/o. Se va acorda to- Acelasi drept il are si sotul
tusi o despdgubire global& e- supravietuitor al asiguratei,
galá cu de 100 ori mijlocia sa- dacd este incapabil de muncd.
lariului zilnic pe ultimele 30 Copiii legitimi, recunoscuti
zile dinaintea accidentului. sau adoptivi, pang la implMi-
Gradul de incapacitate se va rea vârstei de 18 ani, au drept
stabili de medicii Casei Centrale la pensie, socotindu-se 20 la
sau Caselor de asigurare. Rita pentru fiecare din salariul
Pensionarul cu o incapacitate asigura t si cel mutt 40 la sutá
totald, care are nevoie de ingri- pentru toti.
jirea permanentil a unei alte Cota de 20 la sutá prevazutá
persoane, va primi drept pensie de alineatul precedent se spo-
intregul salariu asigurat. reste la 30 la sutá pentru copiii
25. Dacá un pensionar este care sunt sau devin orfani de
victima unui nou accident, gra- ambii pdrinti, cota total& nepu-
dul incapacitätii se va stabili ti- tând totusi depäsi 60 la sutd.
nând seam& si de prima inca- 30. Copilul asiguratulut dece-
pacitate si se va calcula o sin- dat in urma unui accident,
gurd pensie, pe baza celui mai poate beneficia de dreptul la
mare salariu asigurat, la data pensie, cu aprobarea consiliului
celor cloud accidente. de administratie al Casei Cen-
26. Pensia de accident se trale, chiar duná implinirea
poate revizui in primii cinci ani, varstei de 18 ani, dacit are o in-
dacd se constatil prin medicii firmitate f izicd sau morald,
asigurdrilor cd starea pensiona- care-1 face incapabil sli-si cd8-
rului s'a imbunätätit, reducân- tige existenta.
du-se gradul de incapacitate. Copilul care a obtinut dreptul
Pensia revizuitá curge dela de pensie 8i urmeazd la invdtd-
data pronuntárii hotäririi. turd in conditiuni bune, poate,
In caz de agravare a stärii de cu autorizatia consiliului de ad-
incapacitate, pensionarul poate ministratie al Casei Centrale,
cere revizuirea medicaid. Daca sd obtind, cel mult pând la 21
se constatä agravarea, el are ani, prelungirea pensiei pentru
drept la sporirea pensiei din continuarea studiilor.
ziva inregistrárii cererii 31. Párintii unui asigurat
27. Consiliul Casei Centrale, care a murit din accident, dacd
poate hotäri räscumpärarea au fost intretinuti de victimii,
pensiei, la cererea asiguratului. au drept fiecare la 20 la sutá
pentru o incapacitate nand la din salariul asigurat.
maximum 300/o, calculându-se De asemenea fratii sau nepo-
de 100 (una sutd) ori pensia lu- tii victimei, care fac dovada el
nard. au fost intretinuti de acciden-
28. Baca asiguratul moare in tat, au dreptul la pensia de 20
www.digibuc.ro
[Art. 32-38] 8 Apri lie 1933 136

la slit& pan& la implinirea vär mecanoterapie sau pentru ree-

stei de 18 ani ducare profesionalá.
Pensiile prevAzute de acest La cererea unui invalid pen-
articol se acord& numai dac& sionar, Casa Central& poate ad-
sotul supravietuitor i copiii nu mite internarea lui inteun azil.
primesc la un loc cota de 60 la In acest scop Casa Central&
poate incheia conventiuni cu
32. Drepturile prevAzute in institute de asistentä medical&
art. 22 se recunosc si urmasilor sau social& sau poate crea, la
pensionarului din accident, in nevoie, institute proprii pentru
aceleasi invalizi sau Case de retragere
33. Bolile profesionale dato- pentru pensionari.
rite unei intrebuintäri continui In locul pensiei ce s'ar cuveni
a unor substante toxice, se con- copiilor minori, lipsiti de ambii
sider& ca accident de m\mc& si pârinti, Casa Central& poate a-
dau drept asiguratilor la des- proba internarea lor in cami-
pAgubirile prevAzute de legea nuri de ocroitre a minorilor.
de fat& pentru cazurile de acci- In limita posibilitâtilor finan-
dente dacä incapacitatea gene- ciare, Casa Central& a Asigu-
ral& de muncä, va fi mai mare rArilor Sociale va infiinta un
de dou& treimi. serviciu psihoehnic, in vederea
Tabloul acestor boli profesio- studiului prevenirii accidente-
nale va fi stabilit pentru prima lor de muncá.
oar& de cAtre consiliul de ad- § 10. Suspendarea, ince-
ministratie al Casei Centre le si tarea çi urmdrirea pensiilor
va putea fi completat ulterior 36. Plata pensiilor de orice
prin votul adunärii genarale, fel se suspendä:
cu avizul comisiei medicale de a) Pe timpul cat asiguratul
pe lAngä Casa Central& a Asi- executä o pedeaps& in inchi-
gurärilor Sociale.
soare, sotia i copiii mai mici
§ 8. Asigurdri suplimentare de 18 ani au drept la 50 la sutä
34. Adunarea general& a Ca- din pensie dac& dovedesc sta-
rea de sArAcie;
sei Centrale a Asigurärilor So- b) Cand asiguratul locuieste
ciale, cu aprobarea Consiliului in strAingtate.
Prin conventie
de Ministri, va organiza asigu- se poate stabili ca plata drep-
rAri suplimentare pentru pensii turilor de asigurare sá se fac&
de invaliditate, bAtränete si ur- si al ark din tarä.
masi, stabilind rlase si cotizatii 37. Plata pensiilor inceteazA:
pentru aceste asigurAri supli- a) Câncl se dovedeste cA pen-
mentare. In aceast& asigurare sionarul s'a folosit de acte min-
contributia patronului nu va fi cinoase pentru acordarea pen-
obligatorie. siei;
b) Cand asiguratul a fost ex-
§ 9. lnternarea in institute pluzat din tara;
de ocrotire c) CAnd vAduva se recdsäto-
35- Casa Central& poate dis- reste;
d) Dad, pensionarul cu inva-
pune, in vederea prevenirii unei liditate
invaliditäti, trimeterea asigura- capabiltemporar&
de muna
devine iarAsi
tilor in statiuni climaterice sau 38. Pensiile nu se pot urmäri
balneare. De asemenea poate a- si nu se pot ceda, nici partial,
proba intern area in institute de nici total.
www.digibuc.ro
137 8 Apri lie 1933
39. In caz de cumul de pen-
sii se acordd una singurd si
anume cea mai mare.
CAPITOLUL lU
Organizarea financiará
40. Sarcinile asigurdrilor so-
dale se vor acopefi din:
a) Cotizatii;
h) Contributii suplimentare;
c) Contributia Statailui;
d) Diverse venituri.
§ 1. Cotizatii. Incasarea tor
41. Asiguratii vor fi
dupa salariile lor, in clase
de salarii (clase de cotizare).
Pentru fiecare clasä se va sta-
bili salariul mijlociu, care va fi
socotit ca salariu asigurat pen-
tru toti cei din aceeasi crasd.
Asiguratii fard salariu vor fi
socotiti ca fäcând parte din
prima clasd de cotizare.
Patronii-meseriasi asigurati
vor contribui la ultimele trei
clase, dupd cum lucreazd obis-
nuit singuri, ajutati de ucenici
sau ajutati de lucrdtori.
Lucrdtorii la clomiciliu si cei
independenti vor fi Inca drati ca
si patronii meseriasi care lu-
creazA singuri.
42. Asiguratii din diferitele
clase vor contribui la Casa de
asigurare, impreund cu patronii
lor, in pArti egale, cu o cotiza-
tie egald cu un procent care nu
va fi mai mare de 6 la sutd din
salariul mijlociu al clasei de co-
tizare respective.
Pentru ucenicii si practicantil
care nu primesc un salariu in
bani, ca i pentru oricare alt
asigurat nesalariat, cotizatia
cade in intregime In sarcina pa-
tronului.
Patronii-meseriasi asigurati,
lucriltorii la domiciliu si lucrd-
torii independentii, vor pldti In
intregime cotizatia.
Cotizatiile prevdzute in alin. 1,
www.digibuc.ro
[Art. 39-44]
se vor pldti de asigurati nu-
mai pAnd la vdrsta de 65 ani
Cei ce vor fi contribuit ptind la
aceastd várstd, cel putin mini-
mul de sAptarndni de cotizatii
ce le creazd un drept la pensia
de invaliditate, vor pdstra acest
drept si fat% contributia lor si
a patronilor lor i peste aceastrt
vd.rstä. Ei vor avea un drept si
]a ingrijirea medicald ca si la
pensia de accident; iar familia
lor va pdstra dreptul la ajuto-
rul de inmormitntare, potrivit
clasei medii din ultimele 200
sAptAmâni.
43. Clasele de cotizare, cum
si cotizatiile corespunzând fie-
cdrei clase, se vor fixa de adu-
narea generald a Casei Cen-
trale si vor fi aprobate de Con-
siliul de Ministri.
Pt Ind la constituirea primei
adundri generale, consiliul in-
terimar al Casei Centrale, pre-
vitzut la art. 85, va stabili, la
propunerea directorului general
si cu aprobarea Ministerului
Muncii, Sängttätii si Ocrotirilor
Sociale, clasele de cotizare, sa-
lariile mijlocii ale acestor clase,
cotizatiile, precum si cuantumul
ajutoarelor de tot felul.
Pentru primul an asiguratii
vor fi repartizati in cinci clase
de cotizare.
44. Perceperea cotizatiilor se
va face, pentru intreprinderile
mici, prin lipire de timbre de
asigurare in arti-chitante, iar
pentru celelalte intreprinderi,
prin retineri asupra listelor de
plata salariilor.
Pentru intreprinderile la care
se contribuie prin lipire de tim-
bre, patonul este dator sd-si
procure dela Casa de asigurare
respectivd, timbrele necesare
sd le aplice, sAptilmânal, la in-
ceputul fiedirei saptámâni de
lucru sau in ziva primirii in
serviciu, in artile-chitante, anu-
[Art. 45-49] 8 Aprilie 1933
Intreprinderile care contri-
buesc cu retineri asupra listelor
de platA sunt obligate sA anunte,
in timp de opt zile, intrarea si
iesirea din serviciu a angajati-
Ion lor si sA inainteze Casei de
asigurare respective, In cel mult
cincisprezece zile dela sfetrsitul
fiecdrei luni, cOpii de pe listele
de platg, In care se vor calcula
si cotizatiile datorate de asigu-
rati i patronii lor, vdrshnd la
Casa de asigurare aceste coti-
zatii, impreund cu contributiile
suplimentare prevdzute la arti-
colul 48.
45. Cotizatia se achitrt pe sdp-
t4mâni Intregi, chiar dacd asi-
guratul n'a lucrat intreaga sap-
tilmand.
Pa tronul este in drept sg re-
tie din salariul angajatilor sdi
partea de cotizatie care cade in
srcina acestora. Aceastg retinere
se va face din salariul din luna
corespunzAtoare sau cel mult
din lu na urm ato are.
46. Prin regulament se va
arrtta modul de stabilire a sala-
riilor pentru ineadrarea in cla-
sele de cotizare s't a cotizatiilor
sdptitmânale si lunare; care a-
nume intreprinderi vor contri-
bui cu timbre; modul de libe-
rare, preschimbare si contabili-
zare a cgrtilor-chitante; pres-
chimbarea timbrelor de asigu-
rare; modul de anuntare a in-
trgrii i iesirii din serviciu a
asiguratilor; modul de intoc-
mire a listelor de platg, de Inre-
gistrarea lor In contabilitatea
intreprinderii si de comunicarea
acestor liste Casei de asigu-
rare.
47. Asiguratii care nu posedd,
cArti-chitante vor trebui sd aibd
carnete de asigurare, valabile
cel mult 3 ani si in care se vor
1) A se vedea Regulamentul pentru apliearea
Legii unifiedrii asigurArilor sociale din 14 Oe-
tomvrie 1933, la ordinea eronologiek in milt
volurn.
www.digibuc.ro
138
trece de cAtre patroni timpul de
serviciu la Intreprinderea lor si
cotizatiile retinute si achitate
pentru ei.
§ 2. Contributii suplimentare
48. Intreprinderile care con-
tribue cu retineri asupra liste-
lor de platg 0. care, In chip
obisnuit, intrebuinteazd mai
mult de zece angajati (ucenici,
calfe, lucrritori sau functionari),
vor contribui, in vederea acope-
ririi sarcinii cu accidentele de
munca, si cu o cotg de 1,200/o din
totalul salariilor efectiv plgtite.
Aceastg contributie suplimen-
tard, care este In sarcina numai
a patronilor, se va calcula si
plgti odtg cu cotizatiile prevg-
zute de art. 42.
DacA tn termenul prevgzut de
art. 44 patronul nu comunicg
copia de pe lista de platg si nu
achitg cotizatiile si contributia
suplimentara. Casa de asigurare
sau Casa Centrald va fi In drept
sa emitd ordin de platd, care va
avea putere de titlu executoriu.
Toate cheltuielile pe care Casa
de asigurare sau Casa Centralg
le face cu culegerea datelor ne-
cesare impunerii din oficiu, vor
privi pe patroni.
Contra ordinului de platä pa-
tronul poate face contestatie la
instanta prevgzutg de art. 101,
in termen de 15 zile dela primi-
rea ordinului.
§ 3. Sarcina Statului
49. Statul va contribui pentru
acoperirea sarcinilor cu plata
pensiei de invaliditate
nete, In primul an, cu o sumA
globoid. de 15 milioane, iar In
anii urmiltori, cu o sumA In-
doitg decht cea prevrtzutd In
art. 6 din legea din 28 Mai 1932.
Aceastg contributie se va Inscrie
In bugetul Ministerului Muncii,
SändtAtii si Oerotirilor Sociale
139
si se va a chita lunar Casei Cen-
trale 1).
Diverse venituri
§. 4.
50. Fondurile Casei Centrale
se vor mai alimenta si din:
1. Donatiuni si legate,
2. Amenzi i suprataxe la care
vor fi supusi, potrivit acestei
legi, patronii care nu se vor
conforma dispozitiunilor legii si
regulamentelor ei;
3. Venitul fructificdrii fondu-
rilor de asigurare;
4. Depunerile filcute la Casa
de Economie, Depuneri si Con-
senmatiuni, ale cdror livrete sau
recipise s'au perimat;
5. Produsul cupoanelor, efec-
telor (le Stat, judet *i comund,
rdmase nereclamate timp de 5
ani;
6. Averile oficiilor I. O. V., la
lichidare alor, urmAnd ca
narea generald a Casei Cen-
trale, de acord cu Directia Ocro-
tirii din Minister, sd le dea des-
tinatia potrivit nevoilor asigu-
rdrilor.
51. Veniturile In bani, valo-
rile, bunurile i materialele a-
partinAnd Caselor de asigurare,
Casei Centrale a Asigurdrilor
Sociale si institutiilor aparti-
nAnd lor, sunt socotite ca valori
publice.
Casele de asigurare si Casa
Central& vor hitocmi anual bu-
gete i bilante, care vor fi su-
puse aprobärii adundrii gene-
rale a Casei Centrale, cu avizul
consiliului de administratie al
acestei case i numai dacd
acesta va constata cd ele sunt
intocmite In conformitate cu dis-
pozitiunile legii si dupd normele
unitare ce se vor stabili.
52. Gestiunea acestor case
este separatä de gestiunea Sta-
1) A se vedea Legea pentru modiflearea 118i-
guririlor sociale ei extinderea partial& asupra
Intregului teritoriu al tirii din 28 Mai 1932,
la pag 547, vol. XX.
www.digibuc.ro
8 Apr Hie 1933 [Art. 50-53[
tului. Administrarea i controlul
lor se vor face de cdtre organele
prevdzute in prezenta lege.
Legea contabilitAtii generale a
Statului nu se aplicA decal In
mdsura fixatit printr'un regula-
ment special.
53. Toate veniturile prevAzute
de art. 40, constituesc fondul co-
mun al asigurdrilor sociale.
Din acest fond comun se va re-
partiza pentru primul an:
40 la sutA pentru asigurarea
de boald, maternitate i deces,
cad care va fi gestionatd de
Casele de asigurare, prin bu-
gete separate;
40 la sutd pentru plata pen-
siilor de invaliditate, bdtrAnete
si accident, precum si pentru
acoperirea cheltuielilor de ¡litre-
tinere a spitalelor si a sanato-
riilor asigurdrilor sociale, care
sunt proprietatea Casei Centrale
si se administreazd de aceasta.
Tot din acest fond se va In-
tretine depozitul central de me-
dicamente si se vor crea si In-
tretine institutiile sanitare si de
ocrotire, care vor fi folosite de
asiguratii tuturor Caselor de
asigurare, sau de pensionari;
7 la sutd pentru sarcini de
administratie ale Casei Cen-
trale;
7 la sutd ca fond de reasigu-
rare si ajutorare a Caselor de
asigurare, care se va administra
In confomitate cu art. 78;
6 la sutA pentru fondul comun
de rezervd;
Cota de 40 la sutd pentru fie-
care Casd, se va socoti din to-
talul incasArilor fAcute de acea
Cask la care se va acläuga o
cad proportionald din Incasd-
rile filcute prin Casa centrald.
Cheltuielile cu personalul sa-
lariat (personalul administra-
tiv), cheltuielile generale de ad-
ministratie si material, atilt dela
Casele de asigurare, cAt si dela
Casa Centrald, impreund, nu
[Art. 54-591
vor trece in niciun caz de 18 la
silt& din fondul general al asi-
gurarilor sociale.
Tot ce ramâne disponibil din
gestiunea Casei Centrale, va ali-
menta fondul comun de rezerva.
Modul de intrebuintare al
fondului de rezerva se va stabili
de adunarea generala, care
poate dispune utilizarea lui,
pentru 50 la sutá cel mult, In
constructii.
De asemenea se va putea In-
vesti in constructii, pentru ne-
voile locale, mice economie rea-
lizata la Case le de asigurare din
gestionarea cotei de 40 la suta.
Aceasta investire nu se va putea
face dealt cu aprobarea Consi-
liului de administratie al Casei
Centrale. Tot din aceasta cotd,
Casa va putea alcritui un fond
de rezerva, care va trebui sil a-
tingd cuantumul ajutoarelor bit-
nesti dintr'un an.
54. Intreaga contabilitate a
fondurilor de asigurari sociale,
atilt la Casa Centrala, cat si la
Case le de asigurilri sociale, se
va tine in partidä dublä si in
conformitate cu prevederile pre-
zentei legi.
55. Sumele datorate sub mice
forma Casei Centrale sau Caselor
de asigurari, se vor urmári in-
tocmai ca si veniturile Statului,
pin organele Ministerului de Fi-
nante, prin perceptiile comunale
sau prin organe proprii infiin-
tate in acest scop de Casa Cen-
trala a Asigurarilor Sociale.
Pentru orice surna datorata
Casei Centrale sau Caselor de a-
sigurare si neachitata la terme-
nele prevazute de lege, se va per-
cepe o dobanda de intarziere, e-
gala cu scontul Báncii Natio-
nale.
TITLUL II
Asigurarea facultativit
56. Persoanele care ies din a- in intregime in sarCina asigura-
sigurarea obligatorie, vor putea tului facultativ.
www.digibuc.ro
8 Apri lie 1933 140
continua asigurarea in chip fa-
cultativ, daca au contribuit la a-
sigurarea obligatorie cel putin
52 saptrundni in ultimii doi ani,
jar lucratorii sezonieri 26 sap-
Omani, si daca se inscriu in
asigurarea facultativa eel mai
tdrziu in 4 stiptamâni.
57. Sotiile asiguratilor obliga-
torii sau facultativi vor putea in-
tra in asigurarea facultativa,
daca nu au implinit vârsta de
50 ani si daca vor fi gasite sand-
toase, in urma unui examen me-
dical.
58. Asiguratii facultativi au a-
celeasi drepturi ca si asiguratii
obligatorii, cu urmtoarele condi-
tiuni:
a) Dreptul la ingrijirea medi-
can't, medicamente si ajutor ba-
nesc de boald, dupa o cotizare de
6 saptamâni;
b) Dreptul la ajutorul de lehu-
zie sau de Inmormantare, dupa,
o cotizare de 52 siiptiimani;
g) Dreptul la pensie de imali-
ditate, dupa o cotizare neintre-
rupta de 400 saptama.ni. Asigu-
ratului care trece din asigurarea
obligatorie la cea facultativd, i
se vor socoti dublu silptamânile
cotizate in mod obligatoriu, ca
minimum de stagiu pentru coti-
zare; iar In cazul cand trece din
asigurarea facultativa la cea o-
bligatorie, numarul saptámâni-
lor cotizate facultativ va fi con-
siderat pe jumatate;
d) Dreptul la pensia de acci-
dent naste dupa prima sapid-
mama de cotizare.
Conditiile dela a, b 0 d, se cer
numai pentru asiguratele facul-
tative prevrtzute la art. 57.
59. Asiguratii facultativi. pre-
vazuti la art. 56, vor contribui la
ultima clasa la care au contri-
buit ca asigurati obligator, iar
sotiile siguratilor, prevazute la
art. 57, vor contribui la aceeasi
clasa ca si sotul. Cotizatia este
141
Cotizatiile se vor achita prin
lipire de timbre, iar anularea lor
se va face cel putin odatá pe
luná de oficiile sau Case le de a-
sigurari sociale.
Drepturile asiguratului f acul-
tativ inceteaat chic& asiguratul
a intrerupt cotizatia opt sapt'l-
mâni.
60. Adunarea generald a Ca-
sei centrale va stabili organiza-
rea asigurarii facultative, cum si
asigurarile suplimentare pentru
aceastri categorie 1).
TITLUL III
Organizarea administrativii
61. Asigurárile sociale se vor
organiza prin institutiuni regio-
nale denumite Casa asigurári-
lor sociale", iar ca organ central
de indrumare si control se insti-
tue Casa Centralä a Asigurári-
lor Sociale", ce va functiona in
cadrul dispozitiunilor legii de
fata ca o institutie public5. au-
tonornä.
62. Ca organ superior pentru
verificarea gestiunii Casei Cen-
trale a Asigurárilor Sociale si ca
organ superior de control din
partea Statului, se institue Co-
misiunea superioarä de control"
si Comisarul guvernului", cu a-
tributiunile stabilite in prezenta
lege.
CAPITOLUL I
Case le de asigurdri sociale
63. Case le de asigurrtri sociale
sunt mutualitäti autonome cu
cel putin 10.000 (zece mii) mem-
bri asigurati. Ele functioneaza
ca institutii publice.
Scopul Caselor de asigurare
este de a administra asigurarea
in caz de boala, maternitate si
deces, in conformitate cu dispo-
zitiunile legii de fatrt.
1) A se vedea Legea pentru aeigurarea facul-
tativi a ealariatilor agricoli din 18 Ootomvrie
1938, la par. 714, vol. XX.
www.digibuc.ro
8 Apri lie 1933 [Art. 60-65]
Ele stint in acelasi timp orga-
nele locale ale Casei Centrale a
Asigurárilor Soda le pentru ra-
murile de asigurari si fondurile
administrate de aceasta.
Casele de asigur5xi sociale
sunt investite cu personalitate
juridic5 având toate drepturile
ce decurg din aceasta calitate.
64. Dura punerea in aplicare
a prezentei legi se vor revizui
circumscriptiile actualelor orga-
nizatiuni de asigurari sociale
se vor regrupa potrivit dispozi-
tiunilor din acest articol.
Infiintarea Caselor de asigu-
rari sociale, determinarea sediu-
lui si circurnscriptiilor, precum
desfiintarea lor, se va face
prin decizia Ministerului Muncii,
Sünàtàtii si Ocrotirilor Sociale,
datit pe baza avizului conform
al consiliului de administratia al
Casei Centrale.
Intr'o circumscriptie nu va pu-
tea functiona deck o singur5,
Cas5, de asigurare.
65. Case le de asigurári sociale
au urmlitoarele atributiuni:
a) Administreazá fondul desti-
nat asigurarii de boalá, materni-
tate si deces, organizänd servicii
medicale, cum si plata ajutoare-
lor bänesti de tot felul;
b Se ocupá cu eliberarea car-
tilor-chitante si cartilor de asi-
gurare, incasarea cotizatiilor, or-
ganizarea serviciului (le control
si urmilrire;
c) Tin evidenta membrilor asi-
gurati;
d Tin contabilitatea in partidil
dubla pentru toate fondurile si
intreaga avere a Casei;
e) Ca organe locale ale Casei
Centrale a Asigurilrilor Sociale
executá toate másurile privitoare
la asigurarea de accidente si in-
validitate, tinând registrele i e-
videntele, controlând intreprin-
derile, stabilind impunerea si li-
chidând ajutoarele;
f) Tin evidenta i Intocmesc
statistica asigurrtrilor.
[Art. 66-69] 8 Apri Ile 1933 142

66. Case le de asigurgri sociale diul Casei este In capitala jude-

au urmgtoarele organe de con- tului, sau in celglalt caz, medi-
ducere si control: cul primar al orasului unde este
a) Consiliul de administratie; sediul Casei. In localitgtile uncle
b) Comisia de censori; sunt Universitgti, din consiliu
c) Directorul Casei. va face parte si profesorul de
§ 1. Consiliul de administrafie igieng dela acea Universitate.
al Casei de asigurdri sociale 68. Consiliul Casei de asigu-
rare din Bucuresti va avea 20
67. Consiliul de administratie membri, recornandati i numiti
al unei Case de asigurare se corn- in conditiunile articolului prece-
pune din 12 pang la 18 membri, dent.
dupg importanta fiecgrei Case, In afarg de acestia, Ministerul
reprezentând marea industrie, va numi tot pe 4 ani, cdte un
rneseriile si comertul. reprezentant desemnat de:
Jumgtate din numgrul mem- a) Uniunea generalg a marilor
brilor va reprezenta elementul industriasi din Romania (U. G.
patronal, iar cealaltil jumgtate I. R.);
elementul salariat. b) Sfatul Negustoresc din Bu-
Numgrul membrilor din consi- curesti;
liul fiedirei Case se va stabili c) Uniunea generalg a micilor
prin decizia Ministerului Muncii, industriasi;
Sànátátii si Ocrotirilor Socialer d) Confederatia generalg a
pe baza propunerilor consiliului muncii;
Casei Centrale. e) Asociatiile de functionari
Membrii patroni, care repre- particulari din Bucuresti, recu-
zinth marea industrie, vor fi re- noscute persoane juriclice si cu
comandati in numilr dublu de o vechime de cel putin 5 ani;
attre Camera de industrie, iar f) Asociatiile de meseriasi din
pang la înfiintarea acestei in- Bucuresti, recunoscute persoane
stitutii vor fi recomandati de juridice, vor desemna un sala-
Uniunea generalg a industria- riat prin comitetele lor;
silor din Romania (U. G. I. R.). g) Profesorul de igieng dela
Membrii patroni, care repre- Universitatea din Bucuresti.
zintil comertul, vor fi recoman- Reprezentantii dela punctele e
dati in numár dublu, dintre ale- f vor fi desemnati prin comi-
gâtorii ei, de sec(ia comercialg a tetele respective, iar (tacit nu vor
Camerei de industrie si comert. cgdea de acord asupra persoa-
Patronii meseriasi, membri in nei, atunci acest reprezentant va
consiliu, vor fi recomandati de fi desemnat de Minister.
sectia meseriasilor a Carnerei de Din consiliu fac parte, cu vot
muncil respectivg, in conditiu- deliberativ, directorul i medicul
nile alineatului precedent. sef al Casei, precum si medicul
Salariatii, membri in consiliu, sef al Municipiului Bucuresti.
pentru industrie, meserie i co- 69. In caz de disolvare sau
mert, vor fi recomandati in ace- descompletare a consiliului de
lasi mod de cAtre sectia lucrAto- administratie al unei Case de a-
rilor si sectia functionarilor par-sigurare, pang la alegerea unui
ticulari din Camera de muncg nou consiliu, care va avea loc in
respectivg. termen de cel mult trei luni, se
Din consiliu mai fac parte, cu va numi prin decizie, de Minis-
vot deliberativ, directorul si me- terul Muncii, Stingtatii si Ocro-
dicul-sef al Casei, precum si me- tirilor Sociale, cu avizul conform
dicul primar de judet, când se- al consiliului de administratie al
www.digibuc.ro
143 8 Apri lie 1933
Casei Centrale, o comisiune inte-
rimara, compusti. ca i consiliul.
70. Consiliul de administratie,
In prima sedintà, care va fi pre-
zidatit de un delegat al Casei
Centrale, va proceda la alegerea
din stinul sau a unui presedinte
si a unui vicepresedinte. In caz
cdad presedintele este ales din-
tre patroni, vicepresedintele va
fi ales dintre salariati si vice-
versa.
Consiliul se va intruni cel pu-
tin odat6 pe luná. Hotáririle se
iau cu majoritate de voturi. In
caz de paritate, votul presedinte-
lui decide.
Consiliul poate lucra si prin
comisiuni de 3 membri, instituite
din sanul ski. Se va alatui o
comisie speciald, pentru stabili-
rea drepturilor de pensie, de tot
felul. Hottiririle acestei comisiuni
vor putea fi atacate cu apel, in
termen de 30 zile libere dela pro-
nuntare, la comisia de apel, pre-
vAzutrt de art. 102.
71. Consiliul de administratie
al casei de asigurare are urmil-
toarele atributii:
a) Va pregáti cu directorul ca-
sei si cu mediul-sef bugetul ca-
sei de asigurare, care urmeazá
a fi inaintat, cel mai tArziu petn5,
la 1 Martie, spre aprobare di-
rectiunii generale a Casei Cen-
trale;
b) Va intocmi bilantul, care
urmeazá a fi prezentat pentru
aprobare adunärii generale a
Casei Centrale;
Bilantul va fi inaintat Casei
Centrale a Asigurdrilor Sociale
cel mai târziu plinä la 1 Sep-
temvrie;
c) Va aproba cheltuielile ce
sunt rezervate, prin lege sau re-
gulamente, competentei sale;
d) Aproba deschiderea de cre-
dite din rezerva bugetara;
e) Aduce la indeplinire mäsu-
rile luate de Casa Centralä;
f) Se pronuntti asupra accep-
tärii sau respingerii donatiilor lor;
www.digibuc.ro
[Art. 70-72]
sau legatelor, luand In preala-
bil aprobarea consiliului de ad-
ministratie al Casei Centrale ;
g) Fixeaztt numärul posturilor
ce urmeazä a fi plätite din fon-
durile casei j îi dä avizul tre-
buitor dacä un functionar poate
fi sau nu confirmat in func-
tiune;
h) Poate hotärl, cu majorita-
tea de doul treimi, trimeterea
in judecatá a unui functionar
al Casei. In acest caz directo-
rul Casei de asigurare este obli-
gat a face trimeterea in jude-
catá;
i) Recomandit personalul aju-
tätor medical, care indeplineste
conditiunile de specialitate, po-
trivit legii de fatit;
j) In fine, se pronuntii asu-
pra tuturor chestiunilor ce i le
dä legea in competenta sa, pre-
cum si asupra celor ce vor fi
supuse de ciitre directorul casei
de asigurare sau de Casa Cen-
tralä.
Hotártrile consiliului de ad-
ministratie vor fi transcrise in-
tr'un registru special, in care
vor semna presedintele care a
condus desbaterile, directorul
easel si secretarul consiliului.
La lucrärile de mai sus, pre-
vAzute la alineatele a si b, pe
langä membrii consiliului de ad-
ministratie mai iau parte, cu
vot deliberativ si ate doi re-
prezentanti: 1 patron si 1 sala-
riat, desemnati de ciltre consi-
lierii Oficiilor de asigurare.
§ 2. Comisia (le censori
72. Comisia de censori se nu-
meste de Ministerul Muncii, Sá-
nätìttii i Ocrotirilor Sociale, la
propunerea Casei Centrale a
Asigurârilor Sociale, si este for-
matá din 3 membri si anume:
a) 1 reprezentant al patroni-
lor;
b) 1 reprezentant al salariati-
[Art. 73-76] 8 AprIlie 1933
c) 1 expert-contabil, desernnat
dintr'o listä prezentatá de cor-
pul expertilor contabili din re-
giunea respectiv5, sau, In lipsa
unui astfel de expert In locali-
tate, un expert-contabil coopera-
tor sau un functionar superior
al administratiei financiare din
judetul respectiv, cu pregátire
contabild.
Recomandarea reprezentanti-
lor, prevazuti la litera a ei b, se
va face In acelaei mod ca ei
pentru membrii consiliului Ca-
sei de asigurare, potrivit art. 67.
In prima eedintd, care va fi
convocatá de directorul casei de
asigurare, comisia de censori lei
va alege un preeedinte.
Aceastá comisiune se convoacd,
de preeedintele ei, ori de ate
ori socoteete necesar, putand
face inspectii inopinate casei ei
contabilitdtii.
Va verifica cel putin odatá la
trei luni gestiunea Casei de asi-
gurare ei constatdrile, consem-
nate in registrul de inspectie al
casei, le va aduce la cunoetinta
consiliului de administratie al
Casei de asigurare, la prima ee-
dintd plenard, cum ei Casei
Centrale.
De asemenea va verifica ei
semn a bilantul.
§. 3. Co rnisia medicald
73. Medicii care functioneazd
pe lângh o casá de asigurare,
vor constitui din sdnul lor o co-
misiune formatti, din 3 pand la 7
membri, dupd márimea fiecdrei
case si care va avea rol de co-
misiune consultativd In toate
chestiunile medicale.
Aceastä comisiune va fi pre-
zidatá de drept de medicullef
al Casei de asigurare ei va fi
convocatá de cdtre acesta de
câte ori nevoia va cere.
Preeedintele consiliului ei di-
rectorul easel pot asista ori-
cand la eedintele acestei comi- gäsesc cel putin 500 de asigu-
siuni. rati se pot infiinta oficii de asi-
www.digibuc.ro
144
§ 4. D irectona casei de
asigurare
74. Directorul Casei de asi-
gurare are conducerea tuturor
lucrdrilor casei ei el o repre-
zintá In justitie ei fatá de terti.
Aprobá cheltuielile In limitele
alocatiilor bugetare ei in limi-
tele fixate de consiliu.
Directorul casei poate da de-
legatie functionarilor din sub-
ordine sd aprobe, sub controlul
ei pe rdspunderea sa, parte din
cheltuieli.
Directorul casei convoacil con-
siliul ei intocmeste ordinea de
zi si este obligat sd aducd la In-
deplinire hotdririle luate de
consiliul de administratie al
Casei de asigurare.
El intocmeete in fiecare an
darea de seamd privitoare la ac-
tivitatea casei ei pregáteete lu-
crárile pentru buget ei bilant.
75. Directorul este dator s5,
aduc5, la Indeplinire hotáririle
legal luate de consiliul de admi-
nistratie. El rdmáne personal
rdspunzátor de másura nelegald
ce ar pune In lucrare, asupra
direia n'ar fi atras atentia con-
siliului, In eedintä, ei nu ar fi
cerut, fárá IntArziere, cu raport
motivat, Casei Centrale s5., se
pronunte.
Deciziunea definitivd, In aceste
cazuri, va fi data de ,consiliul
Casei Centrale, in plenul sdu
sau printr'una din comisiile spe-
ciale, In termen de 15 zile ei
este obligatorie pentru consiliul
si directorul casei.
Directorul este dator sd 'Main-
teze regulat Casei Centrale evil
de pe sumarul eedintelor consi-
liului de administratie ei dupd
rapoartele comisiei de censori
§ 5. Oficiile de asigurdri
so ciale
In localitätile In care se
76.
145
gurari sociale, care vor func-
tiona sub conducerea i contro-
lul caselor de asigurdri sociale,
pentru operatiuni de incasdri si
eliberarea cdrtilor-chitante
*i (nice operatiuni fixate de con-
sjliiil administratie al Casei
de asigurare respectivil sau de
Casa Centrald.
Infiintarea sau desfiintarea
unui of iciu se va face la cererea
Casei de asigurare respectivd,
cu avizul conform al consiliului
de administratie al Casei Cen-
trale a Asigurdrilor Sociale si
cu aprobarea Ministerului Mun-
cii, SAndtiltii i Ocrotirilor So-
ciale.
Lucrrtrile oficiului vor fi con-
(tuse de un sef de birou, ajutat
de unul sau mai multi functio-
nari.
Pe lângd fiecare oficiu va
functiona, in mod onorific, un
comitet cd 4-6 membri, duprt
importanta fiecilrui oficiu, din
care jumdtate reprezentanti ai
patronilor si jumatate reprezen-
tanti ai salariatilor, având un
presedinte si un vicepresedinte,
si care va fi un organ de supra-
veghere si control pentru acel
oficiu.
Numirea lor se va face (WO
aceleasi norme ca si a membri-
lor din consiliile Caselor de asi-
gurare. Conducdtorul oficiului
face parte de drept din consiliu.
Comitetul, in prima sa sedintä
constituire, va desemna doi
reprezentanti: 1 patron si 1 sa-
lariat, care sá ia parte la 1nel-rt.-
rile consiliului Casei de asigu-
rare, conform art. 71, alineatele
a si b.
CAP1TOLUL 11
Casa Cenfralci a Asigurewilor Socialel)
77 Casa Centrald a Asigurd-
rilor Sociale functioneazd pe
I) A se vedea Regulamentul Casei Centrale a
Asiguririlor Sociale din 7 Octomvrie 1933, la
ordinea eronologica in acest volurn.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI. 10.
8 Apri lie 1933 (Art. 77-78]
lângd Ministerul Muncii, Säná
tâtii si Ocrotirilor Sociale, ca
institutie publica autonomd, a-
vând personalitate jut-idled;
Sediul Casei Centrale este In
Capitala tdrii.
Casa Centrald este organul
superior al asigurdrilor sociale.
Ea administreazd fondurile ce-i
revin, potrivit legii de fata, si
indrumeazd si controleazd ca-
sele si oficiile de asigurdri.
Intreaga gestiune a asigurdri-
lor se va administra separat cu
buget si bilant anual.
78. Atribu(iile Casei Centrale
sunt urmdtoarele:
a) Organizeazd si suprave-
gheazd Casele de asigurdri so-
ciale;
b) Administreazd fondurile de
asigurdri sociale, cum si orice
altd avere ce ar reveni Casei
Centrale, potrivit prevederilor
legii de fatrt;
e) Supravegheazd, organizeazd
si controleazd activitatea oriel-
rui asezdmânt de asigurdri so-
ciale;
d) Organizeazd, In colaborare
cu institutiile publice sau parti-
culare, combaterea boalelor so-
ciale sau profesionale;
e) Controleazd si suprave-
gbeazd societrttile de ajutor mu-
tual;
f Organizeazd serviciul pen-
tru prevenirea accidentelor de
muncrt;
g) Intocmeste tabela boalelor
profesionale, potrivit conventii-
lor internationale ratificate de
Statul Român;
h) Colaboreazd la controlul si
realiz4rile necesare in domeniul
igienii industriale cu directia
sat-1604H si directia munch;
Acordd, prin hotdrirea con-
siliului de administratie in
cursul anului, din fondul de 7
la sutit de reasigurare si aju-
torare si in limitele acestui
fond, sumele necesare- acelor
Case care, datoritti unor impre-
[Art. 79-81] 8 Aprille 1933
jurAri speciale, nu pot realiza
echilibrul financier si satisface
in intregime obligatiile legale
sau pentru completarea InzestrA-
rilor necesare la aceste Case.
79. Casa Centre lä va creea,
in centrele mai importante, ins-
titute de mecanoterapie, de re-
educare profesionald si de boli
profesionale, in care scop va
destina cel putin unu la sutd
pe an, socotit 'din cota de 40 la
sutd administratd de Casa Cen-
trald.
80. Organele de administrare
si conducere ale Casei Centre le
sunt:
a) Adunarea generald;
b) Consiliul de administratie;
c) Directiunea generald;
Iar ca organ de control:
a) Comisiunea superioard de
control;
b) Comisarul guvernului.
§ 1. Adunarea generald a
Casei Centrale
81. Adunarea generald a Ca-
sei Centrale se compune din:
a) Reprezentantii Caselor de
asigurdri.
Fiecare CasA de asigurare cu
un numAr pand la 20.000 mem-
bri inclusiv va fi reprezentatd
prin doi membri, din care unul
patron si altul salariat, alesi
de consiliul de administratie al
Casei, din sanul sdu. Casele care
depAsesc acest numAr vor tri-
mite cate 4 reprezentanti, din
care 2 patroni si 2 salariati;
b Reprezentantii urmAtoarelor
organizatii profesionale;
1 reprezentant al Uniunii Ca-
merelor de comert si industrie;
2 reprezentanti ai Uniunii ge-
nerale a industriasilor din Ro-
mania (U. G. I. R.);
1 reprezentant al Sfatului ne-
gustoresc din Bucuresti;
2 reprezentanti ai Uniunii ge-
nerale a micilor industriasi; crotirilor Sociale;
4 reprezentanti ai Confedera-
hiei generale a muncii;
www.digibuc.ro
146
1 reprezentant al Regiei ex-
ploatdrilor miniere si metalur-
gice ale Statului (R. I. M. M. A.),
desemnat de consiliul de admi-
nistratie;
3 reprezentanti ai Asociatiilor
de functionari particulari din
Bucuresti, recunoscute persoane
juridice si avand o vechime de
cel putin 5 ani;
2 reprezentanti ai Asociatiilor
de meseriasi din Bucuresti, re-
cunoscute persoane juridice si a-
vand o vechime de cel putin 5
ani;
1 reprezentant al Colegiului
medical;
1 reprezentant al Asociatiei ge-
nerale a meclicilor;
2 patroni de ziare din Bucu-
resti, din cei mai greu impusi la.
asigurdrile sociale si la Casa de
retragere si pensii a ziaristilor,
desemnati de Ministerul Muncii,
SAndatii si Ocrotirilor Sociale;
c) Fostii ministri ai muncii
care au functionat cel putin un
an;
d) Specialistii urmatori:
Profesorii de politicd social&
dela Universitatea din Capital&
si dela Academia de Inalte Stu-
dii Comerciale si Industriale din
Bucuresti;
Un actuar specialist in asigu-
rArile sociale;
Decanul Corpului contabililor
autorizati si experti-contabili;
Decanul Corpului contabililor
si functionarilor cooperatori;
Profesorul de igiend, directo-
rul Institutului de igiend dela.
Universitatea din Bucuresti;
Profesorul agregat de acci-
dente de muncd si asigurdri de
pe lângd Facultatea de medicind
din Bucuresti:
e) Reprezentantii Statului:
2 reprezentanti ai intreprinde-
rilor de Stat, desemnati de Mi-
nisterul Muncii, SAndtAtii si 0-
Directorul Muncii;
Directorul Ocrotirii;
147 8 Apri lie 1933 [Art. 82-84]

D irectorul S itnAt&tii; meazä, când adunarea se va tine

2 senatori, desemnati de Se- oricare va fi numärul celor pre-
nat; zenti.
2 deputati, desemnati de Adu- Convocarile se fac cu cel putin
narea Deputatilor; 15 zile Inainte, fixându-se si or-
f) Presedintele consiliului de dinea de zi.
administratie, directorul gene- 83. Pentru ca cineva sä poet&
ral, subdirectorit generali si di- fi ales sau numit membru al a-
rectorul medical al Casei Cen- dunärii generale a Casei Cen-
trale a Asigurärilor Sociale. trale, trebue sä indeplineascä ur-
82. A dunarea general& se mätoarele conditiuni:
constitue In prima sedintä. a) Sä fie cetâtean român;
Mandatul säu va fi de patru b) SA aibä. varsta de 30 ani im-
an i. pliniti;
Adunarea general& alege, prin c) Sä aib& toate drepturile ci-
vot secret, 4 vicepresedinti, doi vile si politice.
chestori si 4 secretari. 84. Atributiunile adunärii ge-
Ministrul Muncii, Sánátätii nerale a Casei Centrale a Asigu-
Ocrotirilor Sociale este de drept rärilor Societe, stint:
presedintele aduratrii generale. a) Isi dä avizul asupra proiec-
Adunarea general& se va In- telor de legi privitoare la asigu-
truni In mod obligator de don& gärHor sociale si regulamentelor
ori pe an i anume In cursul lu- ce intereseaz& Intreaga organi-
nilor Martie si Octomvrie, iar In zare a asigurdrilor sociale;
sedintä extraordinark oridecâte- b) 1i d& avizul asupra ratifi-
ori nevoia va cere. cArii conventiilor internationale
Adunttrii generale ordinare privitoare la asigurdri sociale;
din luna Martie se vor supune c Stabileste clasele de cotizare,
spre aprobare bugetele Casei maximum de salariu ce intrá In
Centrale si ale Caselor de asi- diferitele ramuri de asigurare,
gurare pentru anul financiar cotele ce trebue plaite i fixeaz&
urnator, jar adunärii generale cuantumul ajutoarelor brinesti
ordinare din Octomvrie se vor de tot felul;
supune spre aprobare bilantu- cl Stabileste m&rirea sau mic-
rile Casei Centrale si ale Ca- sorarea pensiilor de invaliditate
selor de asigurare din anul de accidente;
gestiune expirat. e) Alege membrii consiliului de
Convochrile se vor face de pre- administratie al Casei Centrale;
$edinte, la cererea directorului f) Alege membrii comisiunii
general sau la cererea motivatä superioare de control;
a unei treimi din membri, preci- g ) Examineazá i aprobá buge-
zAndu-se chestiunile din ordinea tele si bilantele Caselor de asi-
de zi. gur&ri sociale, precurn i huge-
Sedintele adunärii generale se tul general si bilantul Casei Cen-
tin In prezenta a cel putin jumä- trale;
tate, plus unul din membrii care h Examineaz& si decide asu-
o compun ì hotäririle se iau eu pra oriarei chestiuni In legá-
rnajoritate de voturi. In caz de turá cu aplicarea prezentei legi,
paritate votul presedintelui de- in cadrul nrincipiilor ei, la pro-
cide. punerea directiei generale a Ca-
Dacri la prima convocare nu sei Centrale;
se intruneste numärul prevazut i Se pronunt& asupra tuturor
mai sus, va avea loc de drept a chestiunilor pe care legile si re-
doua convocare In ziva ce ur- gulamentele le dau In compe-
www.digibuc.ro
[Art. 851 8 Apri lie 1933
tenta sa, precum si asupra ace-
lor chestiuni ce-i sunt supuse de
Ministerul Muncii, SändtAtii si
Ocrotirilor Sociale sau de direc-
torul general.
§ 2. Consilita de administratie
al Casei Centrale
85, Consiliul de administratie
al Casei Centrale administreazd,
impreund cu directorul general,
toate fondurile Casei Centrale,
supravegheaza, controleazd si da
inclrumttri tuturor organelor asi-
gurdrilor sociale, in limitele pre
vederilor prezentei legi.
Consiliul se alcatuieste dupd
cum urmeazd:
9 reprezentanti ai patronilor,
din care: 4 din marea industrie,
3 din meserii si 2 din comert.
9 reprezentanti ai salariatilor,
in aceeasi proportie.
Se vor alege in acelasi mod: 9
supleanti din partea patronilor
si 9 supleanti reprezentanti ai
salariatilor.
Alegerea reprezentantilor titu-
lari si supleanti se va face de a-
dunarea generall din sânul ei,
pe grupe, separat pentru pa-
troni si salariati.
De asemenea vor mai fi de-
semnati de Ministerul Muncii,
SAndtatii si Ocrotirilor Sociale
In consiliu:
1 specialist in asigurdrile so-
ciale;
1 jurist;
1 proprietar de ziar, mai mull
impus la asigurdrile sociale;
Profesorul de politicd sociald
dela Academia de Inalte Studii
Comerciale si Industriale din Bu-
curesti;
Directorul general al contabi-
litatii generale a Statului;
Directorul general si subdirec-
torii generali fac parte din con-
siliul Casei Centrale si din comi-
siuni, cu vot deliberativ, iar di- sedintele la care participd.
rectorii conducdtori de servicii
cu vot consultativ in consiliu, adundri generale, Ministerul va
insa in comisiuni vor fi chemati numi un consiliu interimar,
www.digibuc.ro
148
când se vor discuta chestiuni de
competenta serviciului lor.
Membrii consiliului de admi-
nistratie vor fi confirmati prin
decret regal.
Mandatul membrilor din con-
siliul de administratie expird
oclatà cu mandatul adunarii ge-
nerale, care i-a ales.
Pâná la constituirea unei noi
adundri generale care urmeazd
sd facd alegerea unui nou con-
siliu de administratie, lucrárile
vor fi girate de vechiul consiliu.
edintele plenare ale consiliu-
lui se vor tine in prezenta a cel
putin jumatate, plus unul din
numárul membrilor, iar hotárl-
rile se iau cu majoritate de vo-
turi; In caz de paritate, votul
presedintelui decide.
In prima sedintä de consti-
tuire a consiliului de administra-
tie, se va alege, cu majoritate de
voturi, un presedinte si doi vice-
pres,edinti.
Convocarea consiliului de am-
ministratie, cum si a diferitelor
comisiuni, se va face de directo-
rul general, cel putin odatti pe
lund si oridecâteori nevoia va
cere.
Consiliul va lucra obisnuit In
comisii restranse, pe specialitáti,
alcátuite din trei pâna la cinci
membri, In edinta plenard, re-
zolvind numai chestiunile de o
deosebitá importantá si cele de
coordonare a lucrárilor comi-
siilor.
Comisiunile vor lucra cu majo-
ritate relativá a membrilor ce le
compun i vor fi prezidate de cd-
tre presedintele consiliului sau
unul din vicepresedinti.
Consiliul poate hotdri ca
parte din atributiile sale sa fie
indeplinite de cdtre directorul
general.
Ministrul prezideazd de drept
Pând la constituirea primei
149 8 Apri lie 1933
având compunerea si atribu-
tiunile prevrtzute In prezenta
lege.
§. 3. Directiunea generald
a Casei Centrale
86. Directiunea generall a
Casei Centre le vegheazá la apli-
carea legilor si regulamentelor,
indrumeazii i supravegheazá
administratia Caselor de asigu-
rare si a Oficiilor de asigurare.
Casa Centralil este condusá de
un director general, ajutat de
2 subdirectori generali, din care
unul pentru partea tehnica-ad-
ministrativá, iar celrtlalt pen-
tru partea juridico-administra-
tiva, care-1 vor fnlocui oride-
cateori nevoia va cere.
Directorul general reprezint6
Casa Centre Id In justitie, fatä
de autorititi si terte persoane.
El poate da delegatie altei per-
soane pentru aceastil reprezen-
tare.
Directorului general fi sunt In-
credintate fondurile si Intreaga
avere a Casei Centrale, avand
drepturile i obligatiile stabilite
In legea de fatil, fn regulamente
si In hotrufrile consiliului de ad-
ministratie.
Directorul general ordonan-
teazá toate cheltuielile din bu-
getul Casei Centrale si aprobá
cheltuiehle fn limita fixatá de
consiliul de administratie al
Casei Centrale.
El poate delega parte din atri-
butiunile sale subdirectorilor ge-
nerali, directorilor sau sefilor de
servicii. In acest caz, functio-
narii ce primesc o astf el de In-
srtrcinare, sunt direct ráspunza-
tori de aprobärile ce vor da.
Directorul general are Indato-
Tina de a aduce la Indeplinire,
prin serviciile respective, hotti-
riffle luate in mod legal de c5.-
tre consiliul de administratie,
precum i deciziunile diferite-
lor comisiuni.
El pregilteste lucOrile pentru a Un presedinte de sectie al
www.digibuc.ro
[Art. 86-89]
buget si bilant, face convocArile
consiliului de administratie, ale
comisiunilor si alatueste ordi-
nea de zi a sedintelor comisiilor,
consiliilor si adumirii generale.
87. Directiunea generalá a
Casei Centrale se compune din
directiile i serviciile arätate In
tabela anexatá la prezenta lege.
Atributiile si modul de functio-
nare a acestor directii si servi-
cii se vor preciza prin regula-
ment.
Pe lângä directia generald va
functiona si un consiliu consul-
tativ medical, a cárui compu-
nere si mod de functionare se
vor stabili prin regulamentul
amintit.
Pentru studierea problemelor
relative la asigurärile sociale si
muncá, precum i pentru Intre-
tinerea raporturilor cu Organi-
zatia si Biroul International al
Muncii din Geneva, se Infiin-
teazá la Ministerul Muncii un
oficiu de studii sociale i relatii
internationale.
Functionarii necesari acestui
oficiu vor fi recrutati dintre cei
existenti astázi la serviciile res-
pectve din Minister, iar Incadra-
rea lor se va face prin decret
regal.
Directorul oficiului face parte
cu vot deliberativ din consiliile
de specialitate si din consiliul
superior al muncii.
Oficiul redacteazá si publica
Buletinul Muncii i Asigurrtrilor
Sociale, organul oficial al Mi-
nisterului.
§ 4. Organizarea controlului
Casei Centrale
88. Controlul gestiunii Casei
Centrale i Caselor de asigurare
se exercit6 numai prin organele
prevAzute de aceastit lege.
89. Controlul permanent al
gestiunii Casei Centrale se exe-
cutä de o comisiune superioará
de control alcgtuitg, din:
 (Art, 90-931 8 Apri lie 1933 150

Inaltei Curti de Conturi care din nou asupra aceleasi ches-

va fi de drept presedintele comi-
siunii superioare de control
desemnat de primul-presedinte
al acestei institutiuni;
b) Un expert-contabil desem-
nat de Ministerul Muncii, Sän5.-
tätii si Ocrotirilor Sociale, din-
tr'o list& prezentatd de corpul
expertilor contabili;
c) Un reprezentant al grupu-
lui patronal, ales de adunarea
generalà a Casei Centrale o- general.
datà cu alegerea consiliului de
administratie;
tiuni.
Comisarul guvernului nu poate
avea vreo alt.& functiune pu-
blic& si nici nu poate fi membru
al Parlamentului. El trebue sl
sib& titluri academice si pregá-
tire in problemele de asiguari
sociale.
Postul de comisar al guvernu-
lui va fi retribuit cu un salariu
cel mult egal cu al directorului
CAPITOLUL III -

d) Un reprezentant al salaria- Organizarea medicalä a asigurärilor

tilor, ales de adunarea general& sociale
al Casei Centrale la aceeasi
epocA. 91. Asistenta medical& se dà
Pentru membrii prevázuti la asiguratilor in spitale, dispen-
alin. c i d se va desemna câte sarii, sanatorii si consultatiuni
un supleant, ales in acelasi mod la Case le de asigurári sau la
ca 5i titularii. domiciliu.
Comisiunea superioará de con- 92. Personalul medical din
trol este obligatil a verifica asigurArile sociale se impart in
scriptele, casieria 5i inventa- douà categorii si anume:
riile Casei Centre le eel putin la 1. Medici cu dreptul de parti-
trei luni odatà. cipare la Casa general& de pen-
De rezultatul verificarilor, co- siuni, care sunt considerati ca
misiunea va fi obligat& a face functionari de Stat, fie c5, sunt
incheieri 5i a le prezenta atât plátiti din bugetul Statului, fie
Ministerului Muncii, Sándtatii din fondurile de asigurári.
si Ocrotirilor Sociale, cat si adu- 2. Medicii consultanti care nu
närii generale a Casei Centre le. participá la Casa general& de
90. Ministerul Muncii, Skid.- pensiuni si nu intrá In catego-
tätii 5i Ocrotirilor Sociale va ria functionarilor de Stat.
numi, cu aprobarea Consiliului 93. Din prima categorie fac
de Ministri, prin decret regal, un parte: directorul sau medicul-
comisar al guvernului pentru sef al Directiei medicale, medicii
supravegherea activitätii Casei inspectori, medicii conducátori
Centre le. de servicii din Casa Centrald,
Acesta va participa la lucrá- medicii-*efi ai Caselor de asigu-
rile consiliului de administratie rare *i medicii-ajutori. Tuturor
si la sedintele adunArii generale acestora le este interzis de a da
fárá drept de vot. consultatiuni plátite asigurati-
Când o deciziune ar fi contra- lor sau ali face clienteld prin-
rie legilor, interesului superior tre asigurati.
de Stat sau intereselor institu- Recrutarea lor se va face pe
tiunii, comisarul guvernului va bazd de examen de capacitate,
raporta imediat, in scris, Minis- la care vor fi adrni*i medicii cu
terului Muncii, care poate dis- o practicd medicald de cel pu-
pune suspendarea hotAririi, pâra tin 8 ani sau care au functio-
ce consiliul, in plenul lui, sau nat cel putin 5 ani ca medici ai
adunarea general& vor delibera asigurdrilor sociale sau sunt
www.digibuc.ro
151 8 Apri lie 1933 [Art. 941

medici higienisti cu o vechime lariilor ce au prima in institu-

de serviciu de cel putin 3 ani tiile de asigurari sociale in tre-
Examenul se va tine numai cut $i pentru care nu li s'au
pentru prima treapta, care este facut retineri pentru pensiune.
de medicief de Casa de asigu- Prin regulament se vor de-
rare sau medic-conducator de termina conditiile in care se vor
serviciu in Casa Centrala a Asi- tine examenele de capacitate;
gurrtrilor Sociale. modul de alcatuire a comisiei
La Case le de asigurari cu mai de examen si modul de numire,
mult de 20.000 de asigurati va de definitivare $i de avansare a
functiona si un medic-ajutor, celor reu$iti la examen. De ase-
care se va recruta ca $i ceilalti menea se va prevedea gradele
medici functionari, cerându-se de inspectori $i modul lor de
pentru ei ilia, vechimea de cel asimilare cu ceilalti medici de-
-putin 5 ani ca medic sau 3 ani pinzând de Ministerul Muncii,
ca medic-consultant al asigura- Sänätätii $i Ocrotirilor Sociale.
rilor socile sau sä fie medici hi- 94. Medicii consultanti ai Ca-
gienisti. Acestia vor depune si ei selor de asigurare vor fi anga-
examen pentru admiterea in jati, pe viitor, cu contract pe
functia de medic-sef de Casa cel mult 3 ani de consiliile de
sau medic-conducator de servi- administratie ale acestor Case,
du. pe baza recomandärilor f Acute
Personalul medical prevazut de Colegiul medical din circum-
in aceste categorii va avea drep- scriptia respectiva, pentru me-
tul la salariu si gradatii, intoc- dicii care ar accepta conditiile
mai ca $i medicii in grad cores- de angajare stabilite de con-
punzator din Ministerul Mun- siliul de administratie $i de re-
cii, KIM-UAW $i Ocrotirilor So- gulamentul de functionare al
ciale. serviciului medical.
Tot din aceastä primä catego- Colegiul medical va reco-
rie fac parte medicii-directori, manda, pe cat este posibil, cel
precum $i medicii-sefi de servi- putin doi medici de fiecare loc
ciu de specialitate din sanatorii vacant.
$i spitale; medicii-sefi radiologi Numärul necesar de medici
$i bacteriologi la Casa Centralä, la diferite servicii medicale si
precum si personalul sanitar in diferitele localitati, precum $i
auxiliar titrat. Recrutarea lor salarizarea lor, se va stabili cu
se face in conformitate cu legea consultarea Colegiului medical,
sanitard §-i de ocrotire,1) dintre de consiliul de administratie,
medicii cu cel putin 4 ani de odata cu intocmirea bugetului
practica in specialitatea lor, iar $i va tine seama de numärul
personalul sanitar auxiliar se asiguratilor $i distributia lor,
va recruta in conformitate cu de specialitatea medicului si de
legea sanitará $i o veghime numärul orelor de consultatii
de 5 ani in asigurarile sociale. cerut.
Toate categoriile prevazute in Sarcina totald cu plata medi-
acest articol au drept a parti- cilor consultanti, a medicilor
cipa la Casa generala de pen- bacteriologi $i a medicilor ra-
siuni $i pot, in termen de un an diologi ai unei Case nu va fi
dela promulgarea prezentei legi, mai mica. de 10o/o $i nici mai
sa verse Casei generale de mare de 12 la suta, din cota de
pensiuni cota legal/ asupra sa- 40 la suta repartizata spre ad-
t) A se vedea Legen sanitarl of de ocrotire din ministrare Casei respective.
27 Aprilie 1933, In aced volum. In cota rezervata platii medi-
www.digibuc.ro
[Art. 95 98] 8 Apr Ille 1933
cilor va intra si plata transpor-
tului acestora; nu va intra ins&
nici plata medicilor spitalelor
sau sanatoriilor asigurdrilor so-
ciale, nici a medicilor functio-
nari ai Casei.
In caz când intr'o localitate
lipseste un medic care poate fi
angajat, sau un medic pentru
anume specialitate, Casa va pu-
tea angaja un medic adus din
altil localiate si in acest caz va
putea fixa o duratil, cel mult
dubld de angaja re, o salarizare
deosebitä si dreptul la despilgu-
bire in caz când Casa af hotdri
desfiintarea organizdrii medi-
cale respective inainte de expi-
rarea termenului din contract.
Medicii consultanti, care au
titlu definitiv, vor fi socotiti cu
drepturi câstigate si vor fi men-
tinuti in serviciu in posturile ce
ocupd. Salarizarea se va fixa
insd, anual prin bugetele Case-
Ion respective.
Personalul medical definitiv
sau definitivat prin prezenta
lege, dupd, intelegere cu Casa
pensiilor, va putea pldti retine-
rile pe trecut si avea dreptul la
pensie in conditiile functiona-
rilor publici.
De asemenea medicii care au
functionat neintrerupt cel putin
3 ani In asigurdrile sociale,
'And la punerea in aplicare a
prezentei legi, vor fi preferati in
locurile care vor fi mentinute
prin bugetul Casei respective.
Acest personal medical defi-
nitiv lsi pdstreazd, stabilitatea
numai atitta timp cât exista or-
ganizatie medicald in acea lo-
calitate. In caz de desfiintare a
organizatiei, acest personal sau
primeste salariul pe 3 luni, sau
primeste un alt post liber ori
ocupat provizoriu in altd. locali-
tate. In caz de reinfiintarea or-
ganizatiei ei au dreptul sil re- va face la recomandarea medi-
yin& la postul lor frträ a mai fi culuiief al Casei, cu aprobarea
propusi din nou. consiliului. Nu vor fi admisi
Contractul unui medic anga- decal, cei cu preghtire de spe-
www.digibuc.ro
152
jat cu contract poate fi reinoit
de Casa de asigurare fdrd o alt&
recomandare speciald.
De asemenea Casa Central& a
Asigurdrilor Sociale poate orga-
niza, cu aprobarea Adundrii ge-
nerale, asistenta medicald pin
sistemul liberei alegeri a medi-
cului.
Medicii de spital si sanatorii,
care nu sunt prevazuti in art.
93, vor fi recrutati pe bazd, de
examen de capacitate in ace-
leasi conditiuni ca si medicii de
spitale ai Eforiei Sptalelor Ci-
vile.
95. Inspectorii farmacisti, far-
macistii conducdtori ai sectiei
farmaceutice, ai depozitului cen-
tral de medicamente si ai far-
maciilor Caselor de asigurare
se vor recruta dintre farmacistii
diriginti, prin concurs, dura
aceleasi norme ca cei ai Mi-
nisterului Muncii, Sdn MAW si
Ocrotirilor Sociale si In condi-
tiunile si cu drepturile legii sa-
nitare si de ocrotire. Ei nu pot
avea vreo altil ocupatie profe-
sionald si nici nu pot conduce
farmacie proprie sau arendatil.
96. Internii si externii servi-
ciilor medicale, cum si asistentii
si elevii In farmacie, se vor re-
cruta pe Ma, de examen $i se
vor bucura de aceleasi drepturi
ca si cei din serviciul Eforiei
Spitalelor Civile sau institutiu-
nilor sanitare.
97. Drepturile ca,stigate ale
medicilor si farmacistilor cu
titlu definitiv, din asigurdrile
sociale, aflati in functiune la
publicarea prezentei legi, se res-
pectd.
98. Recrutarea si numirea
personalului sanitar auxiliar
(moase, oficianti sanitari, su-
rori de ocrotire, infirmiere, su-
praveghetoare si intendenti), se
153 8 Apri lie 1933
cialitate, doveditä cu diplome
sau certificate de absolvire, eli-
berate de institutiunile in deept
a acorda astfel de titluri.
Acest personal se va bucura
de stabilitate, dupd, un stagiu
de trei ani neintrerupti de ser-
viciu.
Case le dc asigurare vor putea
face asistarea gravidelor asigu-
rate si prin libera alegere a
moaselor. In acest scop, Case le
de asigurare vor putea stabili,
fie cu Asociatia auxiliarelor sa-
nitare titrate, fie cu moasele din
localitate, tariful pentru aceast6
asistare.
Drepturile cAstigate ale per-
sonalului sanitar auxiliar
(moase, oficianti sanitari, su-
rori de ocrotire, infirmiere, su-
praveghetoare i intendenti),
care functioneezä de cel putin
5 ani neintrerupt, având note
bune de conduitil din part ea se-
filor ierarhici, se respect5, la pu-
nerea In aplicare a prezentei
legi.
99. Salarizarea intregului
personal medical, farmaceutic
auxiliar, plâtit din fondurile
de asigurAri soeiale, se face nu-
mai potrivit prevederilor buge-
tare ale asigurArilor sociale §i
in limita bugetului.
100. Casa Centralil a Asigu-
r'Arilor Sociale poate infiinta,
acolo unde nevoia va cere, far-
macii care vor deservi numai pe
asigurati si care vor functiona
potrivit dispozitiunilor din le-
gea sanitarA pentru farmaciile
de Stat.
TITLUL IV
Jurisdictia i sanctiuni
CAPITOLUL 1
Juriscliclia
101. Judecarea tuturor liti-
giilor ce se pot ivi prin aplica-
rea prezentei legi intre patroni
sau asigurati si Casa de asigu- de asigurare respectiva,
www.digibuc.ro
[Art. 99-101]
rare, precum i intre patroni si
asigurati, se va face de o comi-
siune de judecatä, instituitä pe
fiecare CasA. de asigurare
si alcâtuità din:
a) Un judecator de tribunal,
iar in caz când nu existä tri-
bunal, judecatorul de ocol, de-
semnat de primul-presedinte al
tribunalului, in raza cilruia se
gäseste sediul Casei de asigu-
rare, care va fi presedintele co-
misiei. Pentru a cest magistrat
se va desemna si supleantul
srtu.
Dac5, In localitate existä jude-
cMorie de munca, magistratul
(lesemnat va fi unul dintre ju-
deciltorii de muncl;
b) Un reprezentant al patro-
nilor si un reprezentant al sala-
riatilor.
Reprezentantii patronilor i ai
salariatilor vor fi desemnati de
consiliul de administratie al Ca-
sei respective, dintre membrii
Casei cu domiciliul in locali-
tate. Odatä cu desemnarea re-
prezentantilor, se va desemna si
cAte un supleant.
Membrii comisiunii de jude-
catä vor fi confirmati pe timp
de 4 ani, prin decizia Ministe-
rului Muncii, S6n.ItAtii si Ocro-
tirilor Sociale.
Judecata se va face cu instiin-
tarea pärtilor, care se pot apära
personal, prin mandatari sau
prin memorii.
Sedintele comisiunii de jude-
catä se tin la sediul Casei.
Grefierul comisiunii va fi nu-
mit dintre functionarii Casei de
asigurare respectivA.
Hotäririle comisiunilor de ju-
decatä vor putea fi atacate cu
apel, In termen de 30 zile libere
dela pronuntare, la comisiunea
de apel de pe lângit Casa Cen-
tralä a Asigurärilor Sociale.
Apelul va fi motivat si insotit
de toate actele pe care se trite-
meiaz6, si se va depune la Casa
care
(Art. 102-1041 8 April le 1933
este datoare ca In termen de 10
zile sa-1 inainteze comisiunii de
apel, cu intreg dosarul cauzei.
In materie de contestatie con-
tra ordinelor de plata, apelul
nu poate suspenda executarea
dealt sub conditia consemnarii
sumei ce s'a stabilit de catre
prima instanta ca trebue pl-
tit.
102. Pentru judecarea ape-
lurilor declarate contra hotari-
rilor pronuntate de comisiunile
de judecata de pe langa Case le
de asigurari, contra deciziilor
consiliului de administratie al
Case Centrale sau contra hota-
ririlor cliferitelor comisiuni for-
mate din sanul consiliului, se
institue pe langa Casa Centralä
o comisiune de apel, compusa
din 6 membri i anume:
a) 3 membri consilieri la
Inalta Curtea de Casatie si Jus-
titie, desemnati de primul-pre-
sedinte al Inaltei Curti;
b) Un functionar superior din
Ministerul Muncii, doctor sau
licentia in drept i avand pre-
gatire In probleme de politica
sociala, desemnat de ministrul
muncii:
c) Doi membri ilesemnati de
adunarea generalä a Casei Cen-
trale, din sanul sau, din care
un patron si un salariat.
Membrii comisiunii de apel
vor fi desemnati pe timp de 4
(patru) ani i vor fi confirmati
prin decret regal.
Magistratul cel mai vechiu in
grad va fi de drept presedintele
comisiunii.
Sedintele comisiunii de apel
se tin la sediul Casei Centrale
In zilele si orele ce se vor stabili
de presedintele comisiunii.
Deciziile se fa'z cu majori-
tate de voturi si vor fi moti-
vate; in caz de paritate votul
presedintelui decide.
Grefier al comisiunii de apel
va fi unul din avocatii Casei
Centrale.
www.digibuc.ro
154
Deciziunile comisiunii de apel
sunt definitive si executorii.
Prin regulament se va stabili,
in mod amanuntit, at'at proce-
dura de urmat in fata comisi-
unii de juclecata sau comisi-
unii de apel, cum si modul de
executare a hotaririlor date.
CAPITOLUL II
Sanctiuni
103. Patronul care nu se va
supune dispozitiunilor prezentei
legi, in ceea ce priveste plata
cotizatiilor prin lipirea de tim-
bre la termenele fixate de lege,
se va considera contravenient
si se va pedepsi cu o amenda
echivalenta cu valoarea acestor
timbre nelipite.
In caz de va cadea din nou
in aceeasi vinà va plati drept
amenda de doua ori sau de trei
ori valoarea timbrelor nelipite,
dupa cum contraventia va fi a
doua sau a treia.
Amenzile prevazute in prezen-
tul articol se vor pronunta defi-
nitiv de directorul Casei de asi-
gurare, prin decizie motivata.
104. Se pedepseste cu amenda
dela 500 la 2.000 lei, iar in caz
de recidiva dela 1.000 la 5.000
lei:
a) Patronul care, fiind obligat
sa. Una, liste sau registre de sa-
larii si sä inregistreze salariile
platite In registrele sale, nu
le-ar tine sau n'ar contabiliza
salariile sau nu ar Indeplini
aceste obligatiuni, In conformi-
tate cu normele stabilite;
b) Patronul care, fiind obli-
gat, nu ar comunica salariul
sau intrarea i iesirea din ser-
viciu a angajatilor sai in ter-
menul prevazut de lege, sau ar
comunica date inexacte;
c) Patronul care nu comunica,
In termen Inceputul activitatii
sau datele intreprinderii sale,
sau data incetarii tictivitatii;
155 8 Aprilie 1933 [Art. 105-108]

d) Patronul care, fiind obligat 106. Se va pedepsi cu amendá

de lege, nu prezintä la cererea dela 2.000 la 10.000 lei si cu in-
organelor Casei Centrale sau chisoare dela 15 zile la 2 luni:
Caselor de asigurAri, listele de a) Patronul, asiguratul, func-
platti sau registre comerciale; tionarii, medicii sau oricare or-
e) Patronul sau imputernici- gane sanitare care inlesnesc cu
tul sau, care retine asiguratului bung, $tiintä obtinerea de drep-
o cotizatie mai mare cleat cea turi ilegale, prin eliberarea
prevazutâ, de lege sau pune in sau folosirea de acte fal$e;
sarcina lui intreaga cotizatie. b) Patronul, asiguratul sau
In tot cazul, el este dator s5, mice functionar, care vor des-
verse Casei de a sigurare mice lipi timbre din cärtile-chitante
suma incasatá in plus, care nu si le vor folosi incäodatá;
a fost inapoiatä asiguratului, c) Oricine va contraface sau
urmând sd fie tinutá la dispozi- falsifica timbrele de asigurare,
tia asiguratului timp de un an; cârtile-chitante sau carnetele de
f) Patronul care impiedecd pe asigurare, cum si acel care va
salariat sá participe la aduná- pune in vânzare timbre falsifi-
rile generale sau la sedintele cate sau timbre ce au fost deja
consiliului, &cá salariatul face intrebuintate;
parte din acestea, sau in cazul d) Patronul care va cádea pen-
cänd patronul il conceclieazá tru a patra oarä in vina neapli-
din aceste motive; cArii de timbre pe artile-chi-
g) Patronul care face insem- tante ale salariatilor din intre-
nári in cärtile-chitante sau cär- prinderea sa;
tile de asigurare ale salariatilor, e) Functionarul asigurärilor
spre a prejudicia pe titularul sociale care divulgá secretele
cärtii; de care a luat cunostintä cu o-
It) Patronul care nu anuntá, cazia verificdrii registrelor ce-
in termenul prescris de lege, ac- lor impu$i la asigurare;
cidentele din intreprinderea sa f) Patronul care retitle asigu-
$i care nu Indepline$te obliga- ratilor cotizatii färä a le värsa
tiile impuse de Casa Cenralá cu la timpul prevAzut de lege Ca-
privire la modul anuntárii; de selor de asigurare.
asemenea, acela care anuntá 107. Contraventiile prevAzute
date inexacte cu privire la mo- la art. 104, 105 si 106 se vor ju-
dul cum s'a produs accidentul, deca conform legii pentru in-
precum $i acela care nu ia ma- fiintarea 0, organizarea juris-
surile imediat trebuitoare pen- dic(iei muncii din 15 Februarie
tru primul ajutor medical si 1933 1).
transportul angajatului ränit; 108. Amenzile aplicate in
i) Patronul care anuntá drept baza dispozitiunilor din prezen-
asigurat o persoana care de tul capitol vor fi pronuntate in
fapt nu este in serviciul säu; favoarea Casei Centrale a Asi-
j) Patronul care nu satisface gurärilor Sociale si vor fi exe-
obligatia prevazutá de art. 11, cutate conform legii pentru ur-
alin. 2. metrirea veniturilor Statului 2).
105. Se pedepse$te cu amendá
dela 1.000 la 10.000 lei, care se 1) A ee vedea Legea pentru organiza rea jn-
va dubla in caz de recidivá, pa- riedictiei muncii din 15 Februarie 1933, la
tronul care nu ia mäsurile pre- pag. 53 In aceet volum.
2) A se vedea Legea pentru perceperea ei
scrise pentru apárarea sâná- nrmirirea veniturilor publice din 13 April ie
tätii angajatilor sái. 1938, la pag. 267 In ace et volum.
www.digibuc.ro
[Art. 109-1111 8 Aprilie 1933
TITLUL V
Dispozitiuni generale, transitorii
si finale
§ 1. Preseripliuni
109. Drepturile ce decurg din
asigurarea de boald, materni-
tate si deces, ca si ratele de
pensii de tot felul, care nu au
fost reclamate timp de 2 ani, se
prescriu.
Dreptul Casei de asigurare
sau al Casei Centre le, de impu-
nere a unui patron pentru coti-
zatii sau contributii se prescrie
dupd 5 ani dela data cand ele
trebuiau achitate potrivit legii.
De asemenea se prescriu toate
impunerile si amenzile, asupra
cdrora nu s'a fdcut niciun act
de urmärire In timp de 5 ani. In
ce privote debitele din trecut,
termenul de 5 ani se va socoti
dela data prornulgärii legii de
fatd.
La punerea In aplicare a legii
de fatd, Case le de asigurare vor
examine situatia debitelor din
trecut si vor anula debitele mai
vechi de chid ani, pang la
maximum sumei de lei 10.000,
provenite din cotizatii. Pentru
debitele care clepdsesc aceastä
smug, se va putea admite esa-
lonarea datoriilor In timp de
trei ani.
Meseriasii pa troni care fac
parte, ca membri In Camerele
de muncd vor fi scutiti de toate
amenzile si cotizatiile datorite
fondurilor de asigurdri sociale
pänd la data de 1 Aprilie 1932.
In acest caz drepturile de asigu-
rare renasc numai printr'o noud,
cotizare In prevederile legii de
fatd.
Impunerile Inscrise in bilan-
turi pând la data promulgärii
legii de fatd., dar neincasate de
institutiile de asigurdri sociale,
precum si cele ce se gäsesc In
curs de judecatd, pot face obiect
de revizuire in aintea consiliu-
www.digibuc.ro
156
lui de administratie al Casei
centrale, care va stabili in mod
definitiv soldul datorat pentru
trecut.
Hotärfrea consiliului de ad-
ministratie se va da pe baza
avizului unei cornisiuni insti-
tuitd in conformtate cu art. 70
din prezenta lege.
§ 2. DispoziOuni generale I
110. Se socoteste patron al
unei intreprinderi, in intelesul
acestei legi, acela pe socoteala
cdruia se face exploatarea si, In
general, mice persoana pentru
care se executá de cdtre o altd
persoand, cuprinsd In asigura-
rea obligatorie, o activitate sa-
lariatd.
La lucrdrile de constructie se
socoteste ca patron, antrepreno-
rul principal al lucrarii, sau, In
cel care a comandat lu-
crarea.
111. Când un asigurat su-
ferd un accident, In timpul când
lucreazd in intreprindere, pairo-
nul este dater sà ia primele
mäsuri pentru ingrijirea medi-
caid si, in caz de nevoe, sà-1
transporte, In contul sdu, la
spital sau la dispensarul me-
dical.
Patronii Intreprinderilor izo-
late sau ale caror exploatdri se
fac pe intinderi marl', cum sunt
exploatdrile de pAduri, sunt da-
tori sd organizeze posturi de
prim ajutor si sil asigure anga-
Asigurdrile sociale au lost reglementate
prin art. 114 239 In legea din 27 Ianuarie
1912, cu modificArile ulterioare, pag. 740, vol.
VII ; apoi completate prin Legea din 4 Iulie
1924, relativ la Casele cercuale, pag. 800, vol.
XIIIXIV, cu modificirile din 10 August 1931,
pag. 689, vul. XIX. Extinse apoi asupra in-
tregului teritoriu al 8rii, prin Legea din 28
Mai 1932, pag 847, vol. XX, pi &plicate dife-
ritelor categorii de salariati, vezi decizia din
13 Martie 1933, In acest volum. In fine, prin
Legea prezenti, din 8 Aprilie 1933, aeiurä-
rile se unifici i reglementeazi pe noi
baze, abrogindu-se dispozitiile contrarii din
legile de mai sus.
137 8 Aprilie [Art. 112-119]

jatilor lor accidentati transpor- schimbdrile intervenite in per-

tul in bune conditiuni, la spi- soana proprietarului sau a pa-
tal sau dispensar. In cazul cand tronului.
patronul nu-si indeplineste a- 117. Calitatea de membru al
ceastg. obligatiune, Casa Cen- Casei de asigurare incepe pen-
ralit este in drept sg, organizeze, tru asiguratii obligatoriu din
in contul patronului, aceste pos- ziva intràrii lor In lucru.
turi de prim ajutor, inzestran- Nimeni nu poate primi ajutor
du-le cu medicamentele si pan- bänesc, pe timpul cat primete
samentele. necesare. salariu.
112. In caz cand accidentul Nimeni nu poate fi asigurat
a avut loc din cauzg cg patro- la mai multe Case de asiguritri
nul nu a luat rngsurile prescrise sociale in acelasi timp si nici
si aduse inainte la cunostinta nu poate primi, decat o singurg
lui, pentru prevenirea acciden- datg ajutorul ce i s'ar cuveni.
telor sau dacit accidentul se da- 118. In cazul and o categorie
toreste vinei unei terte persoane, de salariati nu ar fi asiguratg,
asiguratul, urmasii sitj, precum pentru toate riscurile, Casa
si Casa Centralit au un drept de Centralg este In drept sit stabi-
regres impotriva celui vinovat, leascg cota corespunzgtoare ris-
care se exercitg pe baza dreptu- curilor asigurate i modul ei de
lui comun. Casa Centralg are achitare.
drept, in acest caz, sg se despg- 119. Asiguratii au dreptul
beascri, in limita sarcinelor ei, ett se foloseascg de asistenta
fatg de asigurat sau urmasi. medicalg si sit obting ajutoa-
113. Consiliul Casei Cen- rele bilne$ti la mice Cast de a-
trale, cu aprobarea Ministeru- sigurare, la prezentarea cgrtilor
lui Muncii, Sängtgtii si Ocroti- de asigurare, a cartilo chitante
rilor Sociale va prescrie milsu- cu timbrele aplicate la zi sau a
rile de prevenire a accidente- dovezii sefului intreprinderii
lor, pe care patronii sunt datori ori institutiei in al carui ser-
sg le ia. viciu se gasesc, prin care se
114. Patronii sunt datori sit constatg, et sunt inscrisi la o
pgstreze listele sau registrele, de
Cast de asigurare.
salarii timp de 10 ani si sg, le Calitatea de membru al unei
prezinte la cererea organelor de Casei de asigurare si dreptul la
control ale asigurgrilor sociale. ingrijirea medicalg pentru asi-
115. Patronul nu poate trece, guratii obligatorii se terming
nici total, nici partial, In sar- dung, 4 (patru) sgpatmani dela
cina asiguratilor cotizatiile sau iesirea lor din serviciu.
contributiunile ce cad in sarcina Asiguratii al cgror salariu va-
sa potrivit legii de fatg. riazg In cursul aceluia$i an, el
Sunt nule si de nul efect oriceputand depilsi temporal limita
dispozitiuni, prin care patronul de salariu stabilità pentru cu-
ar trece in sarcina altei per- prinderea in asigurare, vor par-
soane indatoririle ce-i revin lui ticipa la asigurarea obligatorie,
potrivit legii de fatg. chiar cand castigul a depgsit
116. Patronul unei intreprin- limita, dacg in chip obisnuit ei
deri cu angajati, cuprin$i in au un salar sub aceastit limitä.
asigurarea obligatorie, este da- Muncitorii care au fost in asi-
tor, in 30 de zile, sit anunte la gurarea obligatorie cel putin un
Casa de asigurgri respectivg, in- an, vor continua sg fie asigurati
ceputul si incetarea activitgtii obligator, chiar dacg salariul lor
In intreprindere, precum si toate va depgsi limita stabilitg.
www.digibuc.ro
[Art. 120-124] 8 Apri lie 1933 158

120. In cazul când se con- cului, inaintea ori cdror alte

statd cd asiguratul, la data creante, urmärindu-se intoc-
imbolndvirei, nu era anuntat mai ca si veniturile Statului.
In termen la Casa de asigurare Instantele competente sá ju-
sau nu avea carte-chitantA cu dece contestatiile la urindriri,
timbre la zi, toate cheltuielile potrivit alineatului precedent,
de Ingrijire medicald si ajutoa- sunt numai cele prevAzute la
rele bdnesti cad in sarcina pa- art. 101 din prezenta lege.
tronului, urmând ca asiguratul 123. Consiliul de administra-
sd-si obtind drepturile din par- tie al Casei Centrale poate ho-
tea Casei de asigurare. Mil infiintarea unui al doilea
121. Toate a.ctele si copiile complet la comisiile de pen-
eliberate de diferite autoritAti sii si de judecatd dela Case le
asiguratilor, In vederea obtine- de asigurdri sociale sau la co-
rii unui drept de asigurare, sunt misia de apel de pe längA Ca-
scutite de taxele de timbru si In- sa Centrald.
registrare sau orice altd platd. 124. Consiliile de adminis-
De asemenea cererile si comu- tratie ale Caselor de asigurdri
nicdrile cdtre organele de admi- sociale, adunarea generald si
nistratie, control si judecatA, consiliul de administratie al
creiate prin legea de fatd, a- Casei Centrale, nu pot fi di-
cute de asigurati sau de patroni, zolvate deck dacd se constatd
precum si toate actele de proce- nereguli sau neglijente grave
dull, prevdzute de legea de fatd, in administrarea sau gestiunea
sunt scutite de mice tad, de lor, vddith rea credintA sau a-
timbru. bateri repetate dela indeplini-
Toate ajutoarele si pensiile ce rea obligatiilor lor legale. Di-
se acorn, asiguratilor sunt scu- zolvarea se va face numai in
tite de orice taxe sau impozite. baza unei anchete Mentá de o
Casa Centrald si Case le de asi- comisie speciald, instituitA de
gurAri sociale sunt scutite de ministrul muncli.
impozitele fiscale, comunale sau Dizolvarea se face min deci-
de taxele de notariat, precum si zie ministeriald pentru cansi-
cele de timbru, pentru Intreaga Iiile Caselor de asigurare; prin
lor avere destinatä nevoilor asi- decret regal, la propunerea Mi-
gurdrilor sociale. nisterului Muncii, SAndtAtii si
De asemenea sunt scutite de Ocrotirilor Sociale, pentru con-
vamd materialele sanitare si siliul de administratie al Ca-
farmaceutice, curn si instru- sei Centre le si tot prin decret
mentele, aparatele sau instala- regal, dat pe temeiul unui jur-
tiunile sanitare, care nu se pot nal al Consiliului de Ministri,
fabrica In tail, in limitele pre- dupd propunerea motivatA a
vdzute de legea vdmilor 1). ministrului muncii, pentru a-
122. Cotizatiile, contribu- dunarea generald a Casei Cen-
tiile, ca si orice alte sume de trale.
bani, datorate de ori cine Ca- Actul dizolvdrii va putea fi
selor de asigurare si Casei atacat In fata contenciosului
Centrale a Asigurdrilor Soci- administrativ, conform legii de
ale, sunt socotite drept cre- organizare a acelui contencios,
ante privilegiate asupra mo- in termen de 30 zile libere dela.
bilelor si imobilelor datorni- data dizolvdrii, dad, s'a dizol-
vat adunarea generald si consi-
1) A se vedea Legea virnilor din 13 Aprilie liul de administratie al Casei
1933, la pag. 207 in met velum. Centrale si In fata comisiei de
www.digibuc.ro
159
apel prevAzutd, in aceastd lege,
(lac& s'au disolvat consiliile de
administratie ale Caselor de a-
sigurdri sociale.
125. Pe viitor Case le sau
fondurile de pensii dela orice
Intreprindere industrial& sau
cornerciald, la care contribuesc
angajatii acelor Intreprinderi,
vor putea functiona numai In
baza unor statute, care vor
preciza drepturile de pensii ale
angajatilor si modul de aco-
perire a acestor drepturi, po-
trivit normelor actuariale din
legea pentru controlul asigu-
rdrilor.
Statute le vor preciza modul
de plasare al fondurilor de
rezervd, iar acest plasament se
va face In conditiunile In care
sunt obligate societätile de asi-
gurari sd plaseze rezervele ma-
tematice ale asigurdrilor de
vieatd, potrivit legit pentru con-
trolul societeltilor de asigu-
rare 1).
Pentru fondurile de pensii,
care au fost pan& acum In ac-
tivul general al intreprinderi-
lor, se acordd o perioadd de
adaptare de 5 ani, in care timp
aceste fonduri se vor plasa in
conformitate cu alineatul pre-
cedent.
Statute le vor prevedea, In ca-
zul plecdrii din serviciu a
unui angajat, cel putin resti-
tuirea retinerilor ce i s'au fà-
cut din salar, care vor fi mä-
rite cu dobânda compusä a a-
cestor retineH.
Aceste Case sau fonduri de
pensie sunt puse sub controlul
Casei centrale a asigurdrilor
sociale.
Nu pot beneficia de scutirile
prevdzute In legile fiscale, acele
fonduri trecute in bilanturile
i) A se vedea Legea pentru controlul Bode-statutelor, chipul in care se va
tAtilor de asigurare din 7 Iu lie 1930, la pag.
603, vol. XVIII, au modificirile din 6 Aprilie
1931, pag. 379, vol. XIX 9i 12 Mai 1932, pag.
527, vol. XX.
www.digibuc.ro
8 Apr Ille 1933 [Art. 1251
intreprinderilor ca fonduri de
pensii sau de ajutoare i cdrora
nu le corespund obligatii pre-
cise fatä de personal si a cdror
statute nu vor fi aprobate de
Casa Centrald a asigurdrilor so-
ciale.
Când o intreprindere care are
o casä sau un fond de pensii,
cade in faliment sau lichideazd,
din orice motiv, intregul fond
de rezervä constituit potrivit
normelor actuariale ale legii
pentru controlul asigurdrilor, ca
si sumele datorate Casei sau
fondului de pensii sau obligatiu-
nile ei fatä de aceastä Casá sau
fond, se va realiza din Intregul
activ al intreprinderilor, fiind
socotite ca creante privilegiate
inaintea orichrei alte creante, fie
a particularilor, fie a Statului.
Baca Intreprinderea îi luase
obligatia sd garanteze drepturile
de pensie ale angajatilor sai,
sarcina sa, In aceasta privintkva
fi evaluatä printr'un bilant ac-
tuarial, prin care se va stabili
capitalul constitutiv al pensiilor
In vigoare si rezerva trebuitoare,
potrivit vechimii participantilor
la fonduri.
Cei obligati sä contribuie la
Casa Central& a asigurdrilor so-
ciale, i care sunt membri ai
unei Case sau ai unui fond de
pensii de pe king& o Intreprin-
dere, vor realiza prin aceastä
Casd sau fond o asigurare su-
plimentard.
Bilanturile actuariale ale Ca-
selor de pensii, care se vor In-
tocmi la perioadele fixate de
Casa Centrald, vor trebui sd
poarte viza unui actuar auto-
rizat.
Printr'un regulament special
se va preciza modul de aplicare
a dispozitiunilor din prezentul
articol, conditiile de aprobarea
exercita controlul si Indatoririle
patronului in vederea acestui
control, precum si mäsurile de
[Art. 126]
constrangere pentru obligatiu-
nile impuse intreprinderii prin
acest articol.
Fondurile de pensiuni consti-
tuite pe langd intreprinderile in-
dustriale sau comerciale din con-
tributia exclusiv a patronului,
nu intrg in controlul prevgzut
de prezentul articol.
De asemenea nu intr g. sub
controhil Casei Centre le a asi-
gurgrilor sociale, fondurile de
pensiuni sau fondurile de aju-
torare ce sunt constituite pe
langd Banca Nationalg, in baza
statutului ei special.
126. Taxele prevgzute de legea
publicatg in Monitorul Oficial
Nr. 7 din 12, lanaarie 4927, se
vor incasa si urmari de Case le
de Asigurgri Sociale, dupg nor-
mele stabilite prin legea de fatg
conform instructiunilor date
de Casa Central& a Asigurgrilor
Sociald 1).
Ele vor constitui un fond spe-
cial la Casa Centrald, denumit
Fondul Cgminelor i Meztimin-
telor de perfectionare i educatie
a munch". Fondul va mai fi ali-
mentat cu amenzile aplicate
pentru nerespectarea legii amin-
tite, cu venitul fructificgrii lui
cu orice alte venituri intâmplg-
toare.
Acest fond nu va putea fi in-
trebuintat, deck in scopul pre-
vazut de art. 2 din legea dela 12
Ianuarie 1927. Administrarea lui
se va face de un consiliu compus
din:
a 2 mari industriasi, din care
unul desemnat de U. G. I. R.,
iar celglalt de cgtre consiliul de
administratie al Camerei de In-
dustrie i Comert din Bucuresti,
din sAnul Om;
b) 2 meseriasi patroni, 2 lucrg-
tori si 2 functionari particulari,
1) A se vedea Legea din 12 Ianuarie 1927, la
pag. 490, vol. XVXVI, preoum pi Regula-
mentul pentru oontabilitatea asigurarilor BO-
ciale, din 14 Ootomvrie 1933, la ordinea ore-
nologieli in *west volum.
www.digibuc.ro
8 Apri lie 1933 160
desemnati de catre sectiile res-
pective ale Camerei de muncg
din Bucure*ti, din silnul sgu;
c) 3 specialisti numiti de mi-
nistrul muncii;
d) Directorul general al Casei
Centrale, directorul muncii §i
directorul Casei constructiilor.
Membrii consiliului se numesc
prin decret regal, la propunerea
ministrului munch. Mandatul
lor este de patru ani; dacg, in
acest timp îi pierd calitatea'in
baza cgreia au fost numiti, se
vor face noi numiri, dupa ace-
lea$i norme, pentru restul pe-
rioadei.
Pre*edinte al consiliului este
de drept presedintele consiliului
de administratie al Casei Cen-
trale a Asigurgrilor Sociale, in
lipsa lui prezideazg directorul
general al Casei Centrale. Când
ministrul participd la edintg,
el prezideazg.
Sedintele consiliului se tin cu
cel putin 7 membri, iar deciziile
se iau cu majoritate de voturi;
in caz de paritate, votul prese-
dintelui care conduce desbate-
rile, decide.
Consiliul este convocat, ori de
cdte ori este nevoie I cel putin
odatá pe lung, de crare ministrul
muncii.
In ultima lung a fiecgrui an fi-
nanciar, consiliul va stabili bu-
getul pentru anul urmator. Pro-
puncrile pentru intocmirea buge-
tului se vor face de cgtre per-
soanele prevgzute mai sus, sub
alineatul d, iar executarea lui
de cgtre directorul muncii.
Cheltuielile prevgzute in buget
se aprobg de ministrul muncii
sau de secretarul general; avizul
conform al consiliului este obli-
gatoriu pentru orice cheltuieli ce
depg4esc 100.000 lei. Se stabilote
rilspunderea personala si soli-
darg pentru mice aprobári de
cheltueli, care nu ar intra in
prevederile art. 2 al legii din 12
161 8 Apri lie 1933
lanuarie 4927, sau care ar de-
pasi prevederile bugetului.
Bugetul va fi intocmit la 1 Mai
1933 pentru anul acesta, pe baza
programelor ce se vor stabili de
minister.
Dispozitiile din prezenta lege,
relative la sanctiuni, prescriptii,
controlul fondurilor Casei Cen-
trale si jurisdictie, se aplica si
in cazul de fatA.
Printr'un regulament special
se vor stabili mai amgnuntit
atributiile si modul de functio-
nare a consiliului de administra-
tie al fondului, precum si nor-
mele de aplicare ale articolelor
1 0 3 ale legii din 12 Ianuarie
1927 si ale celei de fatg.
Personalul plgtit din fondul
infiintat prin legea din 12 Ianua-
rie 1927 va putea fi revizuit in
termen de trei luni dela publi-
carea prezentei legi, in scopul
selectiongrii lui si al stabilirii
unor norme unitare si mai ra-
tionale de salarizare.
§ 3. Dispoziliuni transitorii
fi finale
127. Drepturile castigate pang
la punerea In aplicare a pre-
zentei legi, ale pensionarilor, se
respect& in ce priveste pensiu-
nil lor de bazit Pensiile lor se
vor plgti din cuantumul actual
pana la o nouä hotärire a adu-
narii generale.
Plata acestor pensiuni se face
din cota de 40 la suta prevgzutg
in art. 53.
Pang la o noug organizare a
asigurgrii de bätrânete se vor
continua drepturilor asiguratilor
in prevederile legilor care au
creat asftel de drepturi si care
rilman in vigoare numai in arti-
colele corespunzgtoare acestor
drepturi de pensiuni.
128. Membrii caselor fratesti
de mineri si patronii lor, vor su-
porta, in pgrti egale, o cotizatie
suplimentarg pentru acoperirea
drepturilor de pensie de invali-
H. Hamangiu, vol. XXI.
www.digibuc.ro
11.
[Art. 127-129)
ditate, batrânete si urmasi ale
pensionarilor acestor case, peste
cele stabilite potrivit regimului
general.
Aceste cotizatii suplimentare
se vor hotgri de consiliul de ad-
ministratie al Casei Centrale si
vor intra in vigoare pe baza de-
ciziei Ministerului Muncii, SA-
ngtg.tii si Ocrotirilor Sociale.
Cotizatiile suplimentare, preva-
zute la acest articol, se vor pläti
numai pang la data când drep-
tul de pensii in regimul general
va fi egal cu dreptul de pensie
dela aceste Case.
Prin derogare dela art. 2, li-
tera b, salariatii Casei Autonome
a Monopolurilor Regatului Ro-
maniei (C. A. M. R. R.), vor con-
tinua asigurarea pentru invali-
ditate din boald si batranete la
Casa Centrala a Asigurgrilor So-
ciale. Ei vor contribui impreung
cu patronul lor (C. A. M. R. R.),
in pgrti egale, cu o cotizatie al
cdrei cuantum se va stabili de
consiliul de administratie al
Case! Centrale.
In ce priveste asigurarea de
accident, salariatii prevgzuti de
alineatul precedent, vor primi
dela C. A. M. R. R. cel putin
drepturile minimale stabilite de
prezenta lege, farg ca aceastg
institutie sä mai fie obligatg la
plata cotizatiei suplimentare,
stabilitg prin aceastg lege la
art. 48.
Ace lasi regim se va aplica sa-
lariatilor dela intreprinderile de
Stat, judet si comung, in ce pri-
veste asigurarea de accident.
129. Functionarii asigurgri-
lor sociale, fie ca sunt plgtiti din
bugetul Statului, fie din fondu-
rile de asigurgri, sunt functio-
nari publici si au dreptul a par-
ticipa la Casa generalg de pensii.
Ei constituie un corp de spe-
care va fi organizat
cialitate,
printr'un statut deosebit.
Pang la votarea acestui statut,
functionarii asigurgrilor sociale
[Art. 129] 8 Apri lie 1933 162

sunt supusi dispozitiilor statu- 4) Pe langd Casa Centre la vor

tului functionarilor publici si functiona comisii speciale pen
celor ce urmeaza: tru examinare si pentru numiri
1) Fixarea posturilor ce ur- si inaintdri.
meazd a fi pldtite din fondurile In compunerea acestor comi-
asigurdrilor sociale, atat la Ca- siuni, care va fi cea stabilitä
sele de asigurdri sociale, cat si prin statutul functionarlior pu-
la Casa Centre ld, se face numai blici, vor mai intra un patron
de cdtre consiliile de adminis- si un salariat, desemnati de con-
tratie respective. siliul de administratie al Casei
2) Nimeni nu poate fi numit, Centrale, din sanul srm.
deck pe bazd de examen, care se 5) Definitivarea functionarului
va tine in fiecare an la sediul nu se va face de comisia de nu-
Casei Centrale, pentru gradul de miri si inaintdri, decat dacd s'a
impiegat si cel de sef de birou obtinut un aviz favorabil din
sau grade echivalente. Progra- partea consiliului de adminis-
mele de specialitate ale acestor tratie al Casei respective. Func-
exmene se vor stabili de Casa tionarul care n'a fost definitivat,
Centrald. va fi pus in disponibilitate.
Se va tine examen special pen- 6) Pentru judecarea functiona-
tru postul de director-conductor rilor dela Case le de asigurdri
de Casa, la care vor putea lua sociale, existente in circumscrip-
parte sefii de serviciu sau cei tia unei Curti de apel, se insti-
asimilati in grad cu acestia, pre- tuie comisiuni de judecatd, cu
cum si sefii de birou cu vechime, sediul la Casa de asigurare din
spre a putea fi inaintati la gra- localitatea in care se gdseste
dul de sef de serviciu Candidatii Curte de apel.
vor trebui sd posede neapdrat Comisiunea se va compune
studiile cerute pentru gradul de dintr'un presedinte, care va fi un
sef de birou din administratia consilier dela Curtea de Apel, de-
centrald. semnat de primul-presedinte al
Vor fi incadrati de drept in Curtii, din directorul Casei de
calitate de conducdtori la Casa asigurare locald si dintr'un
respectivd, cei care au functio- membru desemnat de consiliul
nat neintrerupt in ultimii 4 ani de administratie al acelei Case,
ca conducdtori de Case cercuale din sanul sdu. Pentru fiecare
de asigurdri sociale sau de Case din acestia, se vor desemna si
districtuale de bolnavi si care supleanti; supleantul directoru-
vor avea studiile cerute pentru lui Casei de asigurare va fi de-
gradul respectiv. semnat de directorul general al
Paul la ocuparea prin examen Casei Centrale.
a locurilor vacante, Casa Cen- Functionarii Casei Centrale a
trald, cu avizul comisiei de nu- Asigurdrilor Sociale vor fi jude-
miri si avansdri, va da delegatie cati de o comisie speciald, corn-
de conducdtori dintre functio- pusä dintr'un consilier dela
narii cu gradul de sef de ser- Curtea de apel din Bucuresti,
viciu sau grade similare. desemnat de primul-presedinte
3) Inaintdrile se fac in condi-al Curtii de apel, dintr'un direc-
tor desemnat de directorul gene-
tiile statutului functionarilor pu-
blici, cu deosebire cà pentru ral al Casei Centre le si dintr'un
avansarea la gradul de sef de membru desemnat de consiliul
birou si cele echivalente, func- de administratie al acestei Case,
tionarul va trebui sd treacä exa- din sanul sdu.
menul prevdzut sub Nr. 2. Numirea membrilor din comi-
www.digibuc.ro
163 8 Apri lie 1933
siile de judecatil se face pe ter-
men de doi ani, prin decizie mi-
nisterialà.
Impotriva hotäririi comisiei de
judecat& se va putea face apel,
in termen de 30 zile libere dela
pronuntare, la comisiunea de
apel prevazutä de art. 102 din
prezenta lege.
notAririle comisiei de apel
sunt definitive $i executorii.
Directorii Caselor de asigu-
rare, pentru functionarii in sub-
ordine, ca si directorul general
al Casei Centrale, pentru toti
functionarii asigurgrilor, pot
aplica sanctiunile prevAzute in
legea pentru statutul functiona-
rilor, având competinta $efului
de autoritate. Ei pot trimete In
judecata comisiilor disciplinare
pe ace$ti functionari, In confor-
mitate cu statutul functionarilor
$i a legii de fatä.
Apelul din partea autoritAtii
nu se poate exercita decal de di-
rectorul general al Casei Cen-
trale.
130. Functionarii plâtiti din
bugetul Statului $i care se glsesc
in functiune cu titlu definitiv,
duptt statutul functionarilor pu-
blici, se incadreazg de drept in
functiunile si gradele corespun-
zatoare.
Functionarii platiti din fondu-
rile de asigurAri sociale vor fi
incadrati potrivit cu nevoile ser-
viciului, dac& au functionat eel
putin 5 ani neintrerupti In insti-
tutia asigurarilor sociale.
Incadrarea se va face, cu avi-
zul comisiunii de numiri $i
inaintári, in termen de 3 luni
din ziva publicttrii legii in Mo-
nitorul Oficial.
Niciun functionar nu poate fi
Incadrat dach, nu posed& limba
Statului.
Cei care nu vor fi incadrati
vor fi lAsati In disponibilitate si
vor primi drept desp&gubire sa-
lariul pe trei luni dac& au servit
mai putin de doi ani. Celor cu functionarilor, din 4 Mai 1933
www.digibuc.ro
[Art. 130-131]
o vechime mai mare de 2 ani li
se va acorda in plus salariul pe
o lull& pentru fiecare an servit,
despagubirea neputând depW
salariul pe cinci luni.
Nu se prejudec& dispozitiile
viitoarei legi asupra cadrului
(lisponibil1).
131. Fostii functionari ai Aso-
ciatiei Patronale, ca si urmasii
lor, cArora li s'a stabilit un drept
de pensie din fondul de pensie
al functionarilor acestei Aso-
ciatii, i$i vor primi pensiile, In
continuare, din fondurile admi-
nistrate de Casa Centralá.
Functionarii care au contri-
buit la fondul de pensii al Aso-
ciatiei Patronale si vor fi Inca-
drati la asigurärile sociale, vor
contribui la Casa general& de
pensiuni a Statului.
Pentru recunoasterea unui
drept de vechime, corespunztitor
numárului de ani serviti la Aso-
ciatia Patronalá, se va värsa,
pentru acesti functionari, de
&are Casa Central& cotele nece-
sare, care vor fi prelevate din
fondul de pensii amintit $i din
intregul activ al Asociatiei Pa-
tronale.
Functionarii Caselor de asigu-
rttri din Bucovina $i ai Institu-
tului de asigurare contra acci-
dentelor din Cernduti, incadrati
in baza art. 22 al legii pentru
modificarea unor dispozitiuni
din legea asigur&rilor din 27 Ia-
nuarie 1912 $i extinderea ei par-
tial& asupra intregului teritoriu
al t6rii din 28 Mai 1932, fac parte
din Casa general& de pensiuni
a Statului si retinerile li se vor
face In conformitate cu legea ge-
neral& de pensiuni.
Toti acei cttrora nu li s'au
fäcut retineri pentru pensii $i
vor fi mentinuti In serviciu, vor
putea värsa retinerile pentru
timpul servit, färá retineri, la
Casa general& de pensiuni, peri-
l) A se vedea Legea cadrului dieponibil al
In aoeet vellum.
 [Art. 132-1371 8 Aprilie 1933
tru a li se socoti la vechime anii
serviti la Case le de asigurare
respective sau la Institutul de
accidente, in calculul pensiei,
tot astfel ca *i celorlalti functio-
nan plàtii din fondurile de asi-
gurdri, potrivit art. 77 din legea
generald (le pensiuni *i art. 147,
partea II, litera f i g din regu-
lamentul pentru aplicarea acelo-
rasi legi. 1).
Functionarii asigurdrilor so-
ciale, care la incadrare sau ul-
terior ar trece dintr'un post pia-
tit din bugetul Statului inteun
post plAtit din bugetul asigurd-
rilor, sunt socotiti drept transfe-
rati in continuare- de serviciu,
pastand toate drepturile ce au
avut, potrivit statutului functio-
narilor publici, legii de fatd *i
legii generale de pensiuni.
132. Ajutoarele ce se acorn,
azi fo*tilor functionari ai Case-
lor cercuale din Ardeal, care ar
fi avut un drept la pensie din
fondul de pensii al Casei regni-
colare de asigurdri din Buda-
pesta, vor fi achitate, in conti-
nuare, *i vor fi inscrise in bu-
getul Casei de asigurdri respec-
tive, fiind suportate din cota de
400/o prevdzutil la art. 53.
133. In limita alocatiilor bu-
getare, consiliile de administra-
tie ale Caselor de asigurare, cum
consiliul Casei Centrale, pot
angaja, in vederea intensifiarii
incasdrilor, agenti incasatori,
pldtiti fie cu diurnd fixd, fie cu
remize.
Ace*ti agenti nu sunt functio-
nari publici.
Ei vor fi socotiti ca asigurati
obligatorii, avAnd drepturile *i
obligatunile prevazute in legea
1) A se vedea Legea generalli de pensiuni
din 15 Aprilie 1925, la pag. 440, vol. XIXII,
on modilleirile din 1929 pi 1931, la pag. 1112,
vol. XVII pi pag. 463 pi 669, vol. XIX, preeum pi
Regulamentul de aplicare din 11 Octonivrie 1925,doctrinar din WA i strdindtate,
la pag. 459, vol. XI XII ; de asemeni Legea
statutului funciionarilor publici din 19 Iunie
1923, la pag. 409, vol. XI XII, cu modificArile
din 26 Iunie 1930 pi 22 Martie 1933.
www.digibuc.ro
164
de fatá *i nu vor pláti cleat cota
de asigurare ce cade in sarcina
salariatilor.
134. Casele de asigurdri so-
ciale, Asociatiile patronale din
Vechiul Regat *i din Basarabia;
Institutul provizor de asigurarea
muncitorilor contra accidentelor
din Bucovina, mutualitatea de
asigurare in caz de accidente de
muna din Ardeal; Casa de in-
validitate *i batanete, precum
*i Casele frilte*ti de minieri din
Ardeal, vor inceta sá functio-
neze la data punerii in aplicare
a prezentei legi. Patrimoniul lor
trece la fondul de rezervá al
Casei Centrale a Asigurdrilor So-
ciale. De asemenea se va trece la
fondul de rezervd, al Casei Cen-
trale activele tuturor fondurilor
speciale, administrate de aceastá
Institutie pânil la aplicarea
legii de fata.
Debitele fondului de boald *i
datoriile acestui fond revin de
drept Caselor de asigurarp din
circumscriptia respectivd.
De asemenea rämâne la fon-
dul de rezervá al Caselor de asi-
gurare respective imobilele *i
activele rezultate dela fostele
Case districtuale din Bucovina.
135. Casa de retragere *i
pensii a ziari*tilor va functiona
mai departe In Casa Centrala
a asigurdrilor sociale, in baza
legii ei organice. Membrii acelei
Case de retragere i pensiuni vor
fi asigurati pentiu dreptul de
pensie numai prin acea mutua-
litate.
136. Casa Crntrald a Asigu-
rdrilor Sociale va publica obli-
gatorin in Buletinul Muncii
Asigurarilor Sociale därile de
seamd $i bilanturile Caselor de
Asigurdri Sociale *i ale Casei
Centrale, *i, in plus, orice studii,
material legislativ, informally *i
relativ la asigurdrile sociale.
137. Aceastá lege va intra in
vigoare la data publicdrii ei in
165 8 Apri lie 1933
Monitorul Oficial. Prin regula-
ment general 1) sau prin regula-
mente speciale se va preciza:
1. Modul de recomandare a
Camerelor de muna, pe sectii
recomandarea patronilor prin
Uniunea GeneralA a Industria-
silor din Romania (U. G. I. R.)
prin Camerele de comert
industrie, cu obligatiunea ca cei
recomandati sa fie asigurati, asi-
gurAtor sau reprezentant al or-
ganizatiilor profesionale, per-
soane juridice din comitetul de
conducere al acestora.
2. Directiile i serviciile care
compun directiunea general& a
Casei Centrale, atributiunile
modul de functionare al acestor
directii si servicii.
3. Compunerea si functionarea
(liferitelor comisiuni, atat din
consiliul Casei Centrale, cat si
din consiliile Caselor de asigu-
rare.
4. Procedura inaintea comisiu-
nilor de judecat& disciplinará
modul de executare a hotAririlor
definitive.
138. Procesele in curs la data
aplicarii legii inaintea instante-
lor speciale instituite prin dife-
rite legi de asigurAri sociale vor
fi trecute la instantele create
prin prezenta lege.
139. Orice dispozitiuni con-
trarii legii de fat& sunt i rilman
abrogate.
LEGE
pentru instituirea unei comisiuni perma-
nente pentru realizarea de economii In
bugetele administraliilor publice
DIN 8 APRILIE 1933 2)
1. Se institue la Ministerul de
Finante, pe Lang& Directia bu-
1) A se vedea Regulamentul pentru aplicarea
Legii asigurilrilor sociale din 14
Octomvrie 1933, la ordinea cronologicli In acest
volum.
2) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea depu-
www.digibuc.ro
[Art. 138-2]
getului si a contabilitAtii gene-
rale a Statului, o comisiune per-
manenta compusA din:
1. Primul presedinte al Inaltei
Curti de Conturi.
2. Raportorul general al buge-
tului Statului si presedintele co-
misiunii financiare a Senatului.
3. Secretarul general al Minis-
terului de Finante.
4. Directorul bugetului si al
contabilitAtii generale a Statu-
lui.
5. Directorul miscárii fondu-
rilor.
2. Atributiile acestei comisiuni
sunt:
1. SA vegheze ca aplicarea bu-
getului sA se fadi cu respectarea
tuturor legilor, regulamentelor
dispozitiunilor In vigoare,
atat la bugetul de personal. cat
si la bugetul de materiale si di-
verse.
2. Sá realizeze toate economiile
la cheltuielile de personal, oprind
orice numire nouA in posturile
vacante, care n'ar fi pe deplin
justificatA de necesitatea func-
tionArii normale a serviciilor pu-
Nice, precum si la orice alte
cheltuieli de personal.
3. SA realizeze orice economie
la cheltuielile de material si di-
verse, supraveghind in special
activitatea Oficiului central de
licitatii.
4. SA propunA ministrului de
finante ori i ce masuri va crede
necesare a se introduce in scopul
simplificArii adminisrtatiei pu-
blice si realizArii de economii in
cheltuiala banului public.
5. SA cerceteze toate reclama-
tiile i sugestiile ce s'ar face in
scopul obtinerii de economii in
cheltuiala banului public.
taiilor si Senat in sedintele dela 21 si 81 Mar-
tie 1933 ; s'a promulgat au Decret Nr. 943 din
1933 si publicat in Monitorut Oficial p. I Nr.
83 din 8 Aprilie 1933. A se vedea In legiturii
Legea pentru completarea masurilor excep-
tionale de ordin financier, din 24 Decemvrie
1932, la pag. 868, vol. XX.
[Art. 3-6] 8 Aprilie 1933
3. Atributiunile comisiunii
speciale pentru numiri si inain-
tdri, instituitd prin art. 2 din
legea pentru completarea meisu-
rilor exceptionale de ordin finan-
ciar, privitoare la numiri si ilia-
intari, trec asupra comisiunii in-
tocmitá de prezenta lege.
4. Toate lucrdrile si propune-
rile de realizdri de economii M.-
cute de comisiunea instituita
mai sus, in cadrul legilor exis-
tente, vor fi supuse aprobärii
ministrului de finante si se vor
pune in aplicare pe baza unui
jurnal al Consiliului de Ministri.
efii de administratii publice,
fie sau nu cu gestiune auto-
nomd, sunt obligati de a pune la
dispozitia comisiunii, instituita
mai sus, toate datele care ii vor
fi necesare si a-i inlesni posibi-
litAtile de a face cercetdrile pe
care le va gdsi necesare in servi-
ciile acelor administratii. Refu-
zul sefilor de administratii de a
da posibilitate comisiunii sd-si
indeplineascd atributiunile date
prin aceastd lege, este socotit ca
refuz de serviciu.
5. Mandatul membrilor aces-
tei comisiuni este onorific.
LEGE
pentru reglementarea lichidärii datoriilor
arierate ale Statului
DIN 8 APRILIE 1933 1)
1. Creantele asupra Statului
prevdzute In legea de WA si
provenind din exercitiile ante-
rioare anului 1932, se vor li-
chida in conformitate cu dispo-
zitiunilor de mai jos.
2. Statul Roman este auto-
1) AceastA Lege s'a votat de Adunarea depu-
tatilor pi Senat In sedintele dela 18 pi 31 Mar-
tie 1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 944 pi
publicat In ilfonitor 41 Oficial p. I Nr. 83 din 8
Aprilie 1933. men, a doua semnaturd pe cam-
www.digibuc.ro
166
rizat SA emitä prin Ministerul
de Finante, in plata acestor
creante, bonuri de impozite pand
la o valoare maximd de lei
5.000.000.000.
3. Bonurile de impozite vor
fi emise in tiluri la purtätor
de 100, 500, 1.000, 5.000 si
10.000 lei si purtatoare de o do-
banda de 4°/o pe an. Fractiunile
mai mid de 100 lei se vor ne-
glija.
4. Bonurile de impozite vor fi
primite de Stat pang, cel mai
tarziu la 1 Aprilie 1935, pe va-
loarea lor nominald sporitä cu
dobanda corespunzdtoare timpu-
lui trecut dela emitere, calcu-
lath,'trimestrial, in plata tu-
turor impozitelor datorate Sta-
tului si ale celor percepute de
Stat In contul judetelor sau co-
munelor, pentru exercitiile an-
terioare anului 1932, precum si
a amenzilor fiscale.
Se excepteazd impozitul pe
succesiuni, stabilit dui-A 1 Ia-
nuarie 1930.
Bonurile de impozite nepre-
zentate Statului in plat& de im-
pozite, in conditiile si in ter-
menul prevdzut de legea de fatd,
vor fi amortizate de Stat, in
termen de 5 ani dela expirarea
acestui termen, in conformitate
cu un plan de amortizare in-
tocmit de Ministerul de Finante.
5. Bonurile de impozite sunt
admise a fi negociate la Bursa
oficiald, fiind scutite de orice
impozite de transmisiune. Ele
vor fi primite ca garantie la
toate institutiile publice pe va-
loarea lor nominala.
Dobanda acestor bonuri e de
asemenea scutitä de orice im-
pozite.
6. Bonurile de impozite sunt
admise a fi lombardate la B.
N. R., in aceleasi conditii cu ce-
lelalte titluri de Stat.
Ele vor putea inlocui, de ase-
meni, inlauntrul aceluiasi ter-
167 8 Apr Ille 1933
biile prezentate spre reescompt
la Institutul de emisiune.
7. Bonurile de impozite vor fi
oferite de Stet, In platrt, credi-
torilor lui, pe valoarea lor no-
minal6, pentru ordonantele e-
mise anterior anului 1932 si rá-
mase neplatite pân& la data legii
de fatä, datoriile Statului din
aceeasi perioadá de timp pentru
care nu s'a emis ordonante, dar
sunt trecute pe state nominale,
pentru restantele din prime de
export, precum si pentru recipi-
sele de depozit emise in schim-
bul acestor creante de catre Mi-
nisterul de Finante i pentru
bonurile de rechizitie emise de
Stat si aflate azi in circulatie.
Judetele, comunele, precum si
institutiile de Stat autonome
sunt autorizate de asemeni sa
primeascrt si 86 ofere credito-
rilor lor In platá, pentru creante
din exercitiile anterioare anului
1932, bonuri de impozite, pe va-
loarea lor nominalrt.
Pentru cotele aditionale din
impozitele arierate, incasate de
Stet in bonuri de impozite, Sta-
tul se va libera fatil de judete
si comune, remitändu-le bonuri
de impozite pentru aceste sume
pe valoarea lor nominald.
8. Statul va putea face direct
compensarea creantelor arierate
asupra sa din exercitii ante-
rioare anului 1932, cu datoriile
exigibile din impozite sau taxe
provenind din exercitiile ante-
rioare anului 1932, precum si
din amenzi, privind o aceeasi
persoand, intreprindere sau in-
stitutie, remitându-i, in momen-
tul emiterii bonurilor, numai
soldul acestor creante In bo-
nuri de impozite.
9. Pentru determinarea crean-
telor Statului, susceptibile a in-
tra in prevederile legii de f MA,
se institue o comisiune corn-
pus& din Directorul Casei de 945
Amortizare, Directorul bugetu- Iasupra
Nr. 83 din 8 Aprilie 1933. A se vedea Legea
lui i contabilitatii generale a din 31 Deeemvrie 1932, la pag. 886, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. unicj
Statului sau delegatul srtu, un
delegat al contenciosului Minis-
terului de Finante, Directorul
contabilitAtii fiecárui Minister
interesat, pentru creantele care-1
privesc, precum si din seful ser-
viciului cheltuielilor dela conta-
bilitatea Ministerului de Finante,
care va revizui situatia juridic&
a creantelor.
Pentru lichidarea creantelor
dintre autoritati, Ministere, Re-
gii autonome, judete si comune,
cu exceptia Casei pensiilor, ale
carei creante se vor lichida in
modul aratat mai sus, Ministe-
rul de Finante este autorizat s&
ia másuri speciale de lichidar:.
a lor, prin compensarea soldu-
rilor.
10. Se excepteazd dela dispo-
zitiunile legii de fat& creantele
Casei de Depuneri si Consem-
natiuni, precum i creantele
Casei Generale de Economii, asu-
pra Statului.
11. Furnizorii de Stat, judet,
comune, Regii publice si Case
autonome, care vor fi platiti
pentru materiale livrate, in bo-
nuri de impozite, vor avea drep-
tul sá depuna aceste bonuri de
imp;ozite in garantie la intre-
prinderile de credit pentru da-
toriile lor, fdcând dovada c& au
fost plátiti in acest chip.
LEGE
pentru scutirea de impozitul pe cifra de
afaceri a morilor taränesti
DIN 8 APRILIE 1933 1)
Art. unic. Morile táránesti,
adicrt toate morile ce macin&
produse agricole pentru s&teni
cu plat& in vain& sau uium,
sunt scutite de cifra de afaceri.
1) Aceastä Lege s'a promulgat au Decret Nr.
din 1933 si publicat fn Monilorul Oficial p.
impozitului pe lux si cifra de afaceri
[Art. unic] 8 Aprilie 1933
LEGE
pentru mentinerea si pe anul bugetar
1933 1934 a legii pentru Infiintarea
unui impozit exceptional pe salariile
functionarilor paniculan i pe tantieme
DIN 8 APRILIE 1933 1)
Art. unic. Se mentine i pe
anul bugetar 1933-1934 dispo-
zitiunile legii pentru infiintarea
unui impozit exceptional pe sa-
lariile functionarilor particulari
pe tantieme, publicatá in Mo-
nitorul Oficial Nr. 301 din 28
Decemvrie 1931, cu modificdrile
aduse prin legea publicatd In
Monitorul Oficial Nr. 103 din 5
Mai 1932.
Tablourile nominale de func-
tionari, prevdzute la art. 4 din
acea lege, se vor depune In ter-
men de zece zile dela publicarea
legii de fatd.
LEGE
privitoare la numirea magistratilor dela
judecitoriile de munch'
DIN 8 APRILIE 1933 2)
Art. untie. Ministerul Justi-
tiei va numi, cu avizul conform
al Consiliului superior al ma-
gistraturii, pe langd, judecato-
riile de ocol din orwle unde
se infiinteazd judecdtorii de
muncd, un numlir de magistrati
egal cu cel necesar acelor jude-
cdtorii.
Aceast4 lege s'a promulgat cu Decret
946 din 1933 si publicat In Monilorul Oficial
p. I Nr. 83 din 8 Aprilie 1933. A se vedea Le-
gea pentru impozit pe salarii particulare i pe
tantieme din 28 Decemvrie 1931, la pag. 916
vol. XIX.
2) Aceasti Lege s'a promulgat cu Decret
991 din 1933 si publicat in Monilorul Oficial p.
I Nr. 83 din 8 Aprilie 1933. A se vedea In le-
giturA Legea pentru juriedictia muneii din 15
Yebruarie 1933, la pag. 53 In acest volum.
www.digibuc.ro
168
Desemnarea judecdtorilor de
muncd se va face de cdtre Mi-
nisterul Justitiei, In conditiile
art. 17, alin. II al legii din 15
Februarie 1933, din totalitatea
judeditorilor dela judecátoriile
de ocol -existente in acele orase,
inclusiv cei numiti In baza ali-
neatului precedent. Cei desem-
nati trebue sá Indeplineascd con-
ditiunile alin. IIJ al articolului
mentionat.
Judeciltorii numiti conform
alin. I, al acestei legi, vor lua
locul celor desemnati la judecd-
toriile de muncd.
Judecátorii de muncl vor fi
plátiti de Ministerul Justitiei din
sumele pe care Ministerul Mun-
cii este obligat a i le pune la
dispozitie.
RE6ULAMENT
pentru organizarea i functionarea
institutelor de igienft i sänitate publicii
DIN 8 APRILIE 1933 1)
1 Institutele de igiend i sd-
ndtate public& sunt institute de
*tiintä aplicatd, in conformitate
cu art. 166 din legea pentru or-
ganizarea ministerelor *i art. 24
din legea sanitard $i de ocrotire.
2. Institutul de igiend i sänä-
late publicd din Bucure*ti este
centrul de indrumare i conrol
tehnic al tuturor serviciilor íi
institutiilor sanitare *i de ocro-
tire, publice i particulare, din
cuprinsul inspectoratelor sani-
tare Bucure*ti §i Craiova; acel
din Cluj, In cuprinsul inspecto-
1) Acest Regulament s'a aprobat ou Decret
Nr. 690 din 1933 si publicat In Monilorul
p. I Nr. 83 din 8 Aprilie 1938. A se vedea
In legaturi Legea sanitari $i de ocrotire din
27 Aprilia 1933 In acest volum, precum si Le-
gea pentru Infiintarea Institutului de igien6.
eänátate, din 26 Februarie 1927, la pag. 483,
vol. XvVVI.
1169 8 Aprile 1933
ratelor sanitare Cluj $i Timi-
soara; iar cel din Iasi, in cuprin-
sul inspectoratelor sanitare Ia$i,
Chisindu si Cernauti, fiind la
dispozitia institutiilor si servi-
ciilor numite, indiferent de auto-
ritatea sau departamentul de
care depind aceste servicii
institutii, cu exceptia celor apar-
tinfind Ministerului Aprirdrii Na-
tionale, care se administreadt
dupit legea de organizare a ser-
viciului sanitar militar.
Institute le de igiend $i sánd-
tate publica au menirea de a
lndruma $i coordona, In cadrul
organizatiei generale sanitare
de ocrotire, activitatea tuturor
serviciilor si institutiunilor sani-
tare si de ocrotire, pundndu-le la
dispozitie datele si informatiile
necesare.
3. Institutul de igiend si sd-
natate publicil este tot odatá cen-
trul de coordonare al serviciilor
sanitare $i de ocrotire din cu-
prinsul circumscriptiei sale.
4. Pentru a putea satisface
aceste Indatoriri, Institutul are
dreptul de a cere informatiuni,
curente sau periodice, asupra
serviciului, stabilite de comun
acord cu sefii institutiilor si ser-
viciilor respective.
5. Institutiile j serviciile la
care se referd dispozitiunile de
mai sus, in afard de cele su-
bordonate Ministerului Muncii,
Sdnatátii si Ocrotirilor Sociale,
judetelor $i comunelor, sunt
acele depinzdnd de Casa Cen-
trald a Asigurdrilor Sociale,
Casa de Ocrotire a Persona lu-
lui C. F. R., Serviciul medical
al C. F. R. $i altor regii auto-
nome ca $i organizatiunile par-
ticulare sanitare sau de ocro-
tire cu exceptia celor apartinand
Ministerului Apdrárii Nationale.
6. Institutul de igiená i sd-
din Sávadisla si Laboratorul de
nátate publica stä la dispozitia
igiend al Ministerului Muncii,
tuturor acestor institutii $i ser-
vicii in ceea ce priveste indru-
marea de ordin tehnic in do- din Cluj. Acestui institut ii va
www.digibuc.ro
[Art. 3 81
meniul igienii, al organizärii in-
stitutionale i in general al or-
ganizatiunii si activitátii sani-
tare si de ocrotire.
7. Pentru a fixa normele de
indrumare, colaborare si con-
trol tehnic, cu aceste institutii
servicii, directiunea institutu-
lui va face legaturd cu $efii au-
toritritilor sanitare si de ocro-
tire din cuprinsul circumscrip-
tiei sale, stabilind de comun
acord directivele dictate de in-
teresul serviciului general al
siiflütátii si ocrotirii.
8. Institutul de igiena si sá-
utitate publicit din Bucuresti, In
afar% de serviciile ce-i sunt ata-
sate in conformitate cu dispo-
zitiile legit sale de infiintare,
publicatd in Monitorul Oficial
din 26 Februarie 1927 $i de ace-
lea prevázute la art. 32, va cu-
prinde spitalul si statiunea de
malarie Gurbdriesti-Ilfov, care
va continua sa faca si serviciul
de spital de plasd, precum i o
statiune de studii asupra an-
merit árii cu apá potabild
epuratiunii apelor de canal.
Acestui institut Ii va apartine
ca circumscriptie urband model,
un sector al municipiului Bu-
cure$ti, cu toate institutiile $i
serviciile apartinátoare, dupd
cum se va botArl printr'un jur-
nal al Consiliului de Ministri.
Institutul de igiend i sdná-
tate publicd din Cluj va avea
sub conducerea sa directd, In-
stitutul pentru studiul si pro-
cancerului, Spitalul de
contagio$i al municipiului Cluj,
sectia de puericulturil dela Cen-
trul de Ocrotire al Copiilor din
Cluj, Institutul Surorilor de
Ocrotire Cluj, Plasa sanitard
model Gildu cu toate institu-
tiile si serviciile apartindtoare,
Sanatoriul pentru tuberculo$i
Ocrotirilor Sociale
[Art. 9-141 8 Aprilie 1933
apartine ca circumscriptie ur-
banA model, un sector al muni-
cipiului Cluj, sau municipiul
Cluj in Intregime, cu institutiile
si serviciile apartingtoare, dupri
cum se va hotrtri printr'un jur-
nal al Consiliului de Ministri.
Institutul de igiend si srinri-
tate publicti din Iasi va cu-
prinde urmAtoarele institutii din
aceeasi localitate: laboratoarele
de chimie si bacteriologie ale
Ministerului Muncii, Srmatatii
si Ocrotirlor Sociale, spitalul
Izolarea, Dispensarul Antituber-
culos, Institutul Surorilor de
Ocrotire, Statiunea de malarie
Stânca" si circurnscriptia Mo-
del Tomesti. Acestui institut ii
va mai apartine ca circumscrip-
tie urbanA model, un sector al
municpiului Iasi, cu institutiile
si serviciile apartindtoare, dupa
cum se va botrtri printr'un jur-
nal al Consiliului de Ministri.
9. Personalul acestor institu-
tiuni si servicii atasate institu-
telor de igienA, se va numi in
conformitate cu dispozitiunile
legii sanitare si de ocrotire, la
propunerea directoruli institu-
tului. In acest scop, cererile de
numire se vor inainta de cAtre
medicul conducAtor al autori-
trttii sau institutiei de care de-
pinde postul din punctul de ve-
dere bugetar, directiunii insti-
tutului, care va face propune-
rea cdtre autoritatea superioarA
In drept. Aceeasi normA se va
urma cAnd este vorba de defi-
nitivarea, avansarea si Inainl
tarea In grad sau demiterea din
functiune a acestui personal.
10. Institutele, pentru a-si
putea indeplini Indatoririle lor,
au dreptul de control si indru-
mare permanentd, asupra insti-
tutiunilor ardtate la art. 8 din
prezentul regulament, putând
lua din initiativA proprie, mA-
surile necesare bunului mers al
serviciului.
Aceste institutii si servicii
www.digibuc.ro
170
sunt obligate a sta la dispozitia
Inv Atämântului studentilor In
medicinA, a instructiunii perso-
nalului necesar serviciilor sa-
nitare si de ocrotire, a invätA-
mântului de specializare sau
perfectionare si a pune la dis-
pozitia institutului respectiv tot
materialul necesar anchetelor si
cercetArilor stiintifice, pe care
le intreprinde.
11. Aducerea la indeplinire a
mAsurilor dictate in interesul
serviciului, cad In sarcina con-
ducAtorilor acestor institutiuni.
Ei sunt rdspunzAtori de execu-
tarea lor, iar in caz contrariu,
vor fi pasibili de pedepsele pre-
vAzute de legea sanitarA si de
ocrot ire.
12. In lipsa unui dispensar
central policlinic in Cluj si panA
la infiintarea lui, vor sta sub
conducerea tehnicá a institu-
tului din Cluj: Dispensarul An-
tiveneric, Dispensarul Antitu-
berculos, Dispensarul Dentistic
si Dispensarul Principele Mi-
hai" pentru copii, pendinte de
Ministerul Muncii, SAnAtAtii si
Ocrotirilor Sociale.
Conducerea tehnicA privind
Institutul pentru studiul si pro-
filaxia cancerului, laboratorul
de igiend si plasa sanitarä Gi-
lau si Cluj, va fi permanentA
si efectivA, echivalând cu atri-
butiunile unei directiuni teh-
nice si administrative supe-
rioare.
13. Begulamentele de func-
tionare ale institutiilor si ser-
viciilor arAtate la art. 8 si 12,
se vor alcAtui de institutul sub
a cArui conducere se aflA, ur-
mând a fi inaintate Ministeru-
lui spre aprobare.
14. Directorul institutului,
In afarrt de subdirector va
fi ajutat de un consiliu tehnic
compus din câte un profesor de
clinicA chirurgicalA, medicalA,
derrnatovenericA si psihiatricA
sau puericulturA (pediatrie) ti-
171 8 Apri lie 1933 [Art. 15-17]

tulari ai catedrelor respective zare, la cererea autoritAtii din

ale Facultärii unde functioneazA circumscriptia respectivá.
institutul. Ei vor fi numiti cu 3. A interveni din ordinul Mi-
decret regal, pe termen de 5 nisterului Muncii, SdnAtatii si
ani, duptt recomandarea Facul- Ocrotirilor Sociale, sau la ce-
tAtii de medicinti respectivd. rerea inspectoratelor generale
15. Membrii acestui consiliu sanitare, sau in cazul de ex-
sunt de drept inspectori tehnici trernA urgentti din propria-i
si au dreptul de a controla si initiativA, oricleateori pro-
indruma toate serviciile din raza bleme si situatii de ordin sa-
circumscriptiei institutului. Ei nitar, cer studii si mAsuri de
vor colabora cu sefii inspecto- orclin tehnic, ce intrec compe-
ratelor generale sanitare. tinta orgail elor sanitare de
Consiliul tehnic se poate com- executie.
pleta la nevoe si temporar cu 4. A contribui la propaganda
specialisti in alte ramuri ale sanitarA, rdspAndind in masele
activitAtii sanitare. De aseme- populare, potrivit mijloacelor
nea, vor .putea participa la lu- lor, notiunile elementare de
crArile consiliului, in urma in- igienA.
vitatiei directorului si sefii ser- 5. A initia si face anchete
viciilor sanitare si de ocrotire stiintifice,interesând diversele
din circumscriptia institutului. ramuri a igienii si medicinii
Consiliul tehnic va fi convo- preventive.
cat de directorul institutului, 6. A efectua la cerere, prin
cel putin odatti pe hind, in se- contraexpertizA analizele efec-
dintti ordinarA si oridecâte- tuate de laboratoriile publice
ori va fi nevoie in sedinte extra- sau particulare din cir cum-
ordinare. Discutiile sau con- scriptia lor si a stabili, pentru
cluziunile consiliului se vor efectuarea acestora, metode
nota in proces-verbal. Secreta- stanclardizate.
rul sedintei se va alege de cá- 17. Institutele de igienA si
tre director, din personalul teh- sanAtate publicA, cuprind cel
nic superior al institutului. putin 4 sectiuni, laboratoare si
16. Atributiunile institute- servicii sau birouri si anume:
lor de igiend si sánAtate pu- a) Sectia I, cu laboratorul de
blic6 sunt urmAtoarele: bacteriologie si parazitologie, se
1.A contribui la indrumarea ocupA cu studiul si profilaxia
oi ganizatiei sanitare si de o- bolilor infectioase, organizeazti
crotire, atât publice cât si par- lupta contra malariei, urmd-
ticulare, precum si la coordo- reste evolutia bolilor epidemice,
narea activittitii institutiilor si In circumscriptia institutului ;
serviciilor, indiferent de autori- b) Sectia II, cu laborator chi-
tatea de care depind, punân- mic, care va dispune de o sec-
tie specialá pentru controlul
du-le la dispozitie datele si in-.
formatiile de ordin tehnic ne- medicamentelor, se va ocupa de
cesare. igiena alimentarA, igiena indu-
2. A aviza in mod obligat6r strialti, de problema urbanis-
asupra tuturor proiectelor de mului si de problemele salubri-
constructii, asezAri, instala- tritii publice, in special, privinci
tiuni de aprovizionare cu apA, aprovizionarea cu apá si inde-
sau, pentru indepArtarea imon- pArtarea imondiciilor;
diciilor de orice fel, instala- c) Sectia III, cu un serviciu
tiuni de salubritate de orice de puericulturA, se va ocupa de
naturA si planuri de sistemati- problema mamei si a copilului,
www.digibuc.ro
[Art. 18-231 8 Apri lie 1933 172

ocrotirea familiei, studiul $i mersul $tiintei, In mdsura In

combaterea morbiditiltii i a care aceasta este de impor-
mortalitätii infantile, igiena tantrt pentru serviciul lor.
scolara, igiena natiunii, cerce- 20. Institutul supravegheazd
thri antropologice, boll sociale. instructia surorilor de ocro-
asistentd sociald $i organizarea tire si controleazit activitatea.
$i armonizarea activiUíii socie- lor, In practicd.
trttii; Aceleasi obligatiuni le are,
d) Sectia IV se va ocupa de privitor la instructia $i contro-
pläile sanitare model, de apli- lul activitätii personalului teh-
carea legii sanitare si de ocro- nic auxiliar de orice altd cate-
tire, de specializarea $i perfec-
tionarea medicilor igieniti i a 21. Institutul de igient si
personalului tehnic auxiliar, de sdnatate publicil din Bucure$ti
problema statisticii demogra- este organul de control $i in-
fice si sanitare $i de propa- drumare tehnicrt a serviciilor
gandd sanitard. statistice din inspectoratele sa-
18. Inspectorii generali sani- nitare Bucure$ti $i Craiova; ceI
tari ca $i medicii igienisti In din Iasi, ale inspectoratelor sa-
general, sunt obligati a se a- nitare Ia$i, Chisinrtu i Cer-
dresa institutului, orideckteori nduti, iar eel dirt Cluj, ale ins-
competinta tehnicri a acestuia pectoratelor generale sanitare
poate fi utild serviciului respec- Cluj $i Timisoara, precum $i
tiv. Institutul este obligat a sta ale jucletelor $i municipiilor a-
la dispozitia lor, oridecdteori partintitoare, intru cdt prive$te
a ce$tia vor cere. statistica demografict $i sani-
In afard de cazuri de ex- ta rd.
tremä urgentd, niciun organ al Serviciile statistice sunt o-
institutului sau al consiliului bligate a pune la dispozitia in-
tehnic nu poate lua direct md- stitutului respectiv, toate da-
suri la interventiile sale pe te- tele de care acesta are nevoie
ren. El este obligat a comunica pentru judecarea stdrii $i mie-
cele constatate directiunii insti- citril din cuprinsul
tutului, care comunicd la rân- circumscriptiei sale.
dul sdu autoritdtii sanitare su- 22. Institutul este, In raza
perioare $i In orice caz, Inspec- circurnscriptiei sale, organul de
toratului general sanitar res- Indrumare si control tehnic al
pectiv, care va dispune in con- serviciului de igiend *colard $i
secintd. std, la dispozitia autoritdtilor
19. Medicii primari de judet, scolare In toate chestiunile care
medicii $efi de municipii, ca $i privesc protectia sdnatiltii $co-
medicii *efi de laborator, sunt larilor.
obligati a tine directiunea insti- 23. Institutul va colabora la
tutului In curent cu miscarea propaganda sanitard, la edu-
bolilor epidemice i sociale, ca catiunea maselor populare si
$i asupra altor probleme a cd- In deosebi la educatiunea
ror cunoastere este indispensa- $i disciplinarea sufleteascit
pentru Indeplirlirea Inda-
toririlor institutului $i care va a tineretului.
Institutul de igiend va fi or-
fi indicate de directiunea in- a
stitutului. Institutul are obli- ganul de lndrumare tehnica
gatiunea de a tine pe medicii societrttilor particulare organi-
prin publicatiuni, con- zate In domeniul ocrotirii $i al
ferinte $i cursuri, la curent cu asistentei sociale.
www.digibuc.ro
173 8 Apri lie 1933 [Art. 24-261

24. Directorul, in scopul de va face in conformitate cu dis-

a asigura conducerea i func- pozitiunile legit sanitare si de
tionarea, va fi ajutat de perso- ocrotire sau a legii statutului
nalul superior tehnic si admi- functionarilor publici, in urma
nistrativ, cum si de mice alt unui raport motivat al directo-
personal suplimentar, de care rului si in cazul dat, cu o an-
va fi nevoie in cursul anului. cheat ordonatà de minister I).
Personalul tehnic superior se 26. Directorul institutului are
compune din: sefi de sectii, sefi urmiltoarele atributiuni:
de laboratoare, asistenti si pre- a) Intocmeste proiectul a-
paratori. mial de buget;
Numirea personalului supe- b) SemneazA corespondenta
rior tehnic si administrativ, se aprobA, in limita alocatiilor bu-
va face prin decret regal, dupb, getare si a creditelor deschise
propunerea directorului, de cd- toate cheltueielile de personal
tre Ministerul Muncii, Sánätä- si material, in conformitate cu
tii si Ocrotirilor Sociale, iar delegatia ce are;
numirea personalului inferior, c) Recomandb, spre numire,
se va face prin deciziune mini- personalul tehnic superior si
sterialà. administrativ al institutului;
$efii de sectii, sefii de labora- d) Numeste si revoaa perso-
toare si asistentii, sunt numiti nalul inferior de serviciu;
definitiv. e) DA intrebuintare sumelor
Titularii catedrelor de igienA incasate de institut;
si igienà sociala ale Facultà- f) Conduce si indrumeazá ac-
tilor de medicinul din Bucu- tivitatea sectiunilor;
resti, Cluj si Iasi, sunt de drept g) InitiazA indrumarea din
directorii institutelor de igiera punct de vedere tehnic a servi-
si sanätate publia din locali- ciilor i institutiilor sanitare si
tatea respectivä. de ocrotire, din circumscriptia
Subdirectorul este numit la institutului, indiferent de auto-
propunerea directorului prin ritatea de care depind, din
decret regal. punct de vedere bugetar;
Directorul si subdirectorul h) Conduce din punct de ve-
sunt investiti cu dreptul de dere tehnic, institutiile si servi-
inspectie in domeniul sdnätätii ciile prevAzute la art. 8;
publice si ocrotire, in raza cir- coordonarea si co-
cumscriptiei bor. operarea serviciilor sanitare si
Directorul si personalul de de ocrotire, depinzând de alte
laborator nu pot face clientelá, ministere sau corpuri auto-
nici nu pot avea sau lucra in nome;
laboratoare particulare. Acea- k) Convoacä si prezideaz5, se-
std interdictie se va aplica in dintele consiliului tehnic si a
conformitate cu art. 555 din comisiunii de coordonare;
legea sanitard si de ocrotire, nu- /) Conduce lupta contra pa-
mai dela data când sporul de In raza circum-
salariu prevdzut de art. 243 din ludismului
scriptiei sale.
lege, va fi trecut In buget.
25. Disciplinarea personalu-
lui, depinzând si de Ministerul 1) A se vedea Legea invitimintului superior
Instructiunii, se va face in con- din 22 Aprilie 1932, la pag. 355, vol. XX, pre-
formitate cu dispozitiunile legit din 19si Lagoa
sum statutului funilionarilor publioi
Iunie 1923, la pag. 409, vol. XI XII,
invd(dmintului superior. Dis- cu modificalrilo din 26 Iunie 1930 si 22 Mar-
ciplinarea celuilalt personal, se tie 1933.
www.digibuc.ro
[Art. 27-29] 8 Apri lie 1933
27. Subdirectorul inlocueste
pe director, In lipsa acestuia
sau in atributiunile ce i le dg.
$efii de sectie sunt räspunzg-
tori de activitatea sectiunii,
fatg de directorul institutului.
Ei sunt obligati a elabora $i su-
pune aprobgrii directorului, in-
structiunile pentru serviciul in-
tern al sectiunii si a veghia la
buna functionare a serviciului.
$efii de sectie mai sunt obli-
gati a prezenta odatg pe an
directorului, un raport amg-
nuntit asupra activitgtii stiin-
tifice, didactice si in deosebi
practice a sectiei In general si
a personalului apartingtor in
special.
$efii de laborator (serviciu) au
conclucerea laboratorului (ser-
viciului) respectiv; sunt rgspun-
ziltori de intreaga activitate,
fatg, de $eful de sectie si de di-
rectorul institutului; tin inven-
tarul laboratorului (serviciului)
pe care-I dirijeazd si reparti-
zeazd dupti intelegerea preala-
bilg cu $eful de sectie; stabi-
leste atributiile asistentilor si
preparatorilor, care la rândul
lor sunt rgspunzgtori de mate-
rialul Intrebuintat si de buna
intretinere a zestrei laborato-
rului (serviciului) in care lu-
creazg.
28. Consiliul tehnic are ur-
mätoarele atributiuni:
a) Este organul consultativ al
directiunii institutului, in toate
chestiunile sringtätii publice si
ocrotirii de ordin general, In
scopul de a Indruma serviciul
sanitar si de ocrotire, in toate
ramificgrile sale, spre o func-
tiune care sg respecte toate ne-
cesitgtile In mod armonic;
b) Este organul de leggturg
intre serviciul sanitar si de o-
crotire $i Facultatea de medi-
cing, in scopul de a pune la
dispozitia lor, Invätärnantului
studentilor in medicing $i a in-
vAtgmlintului de specializare al
www.digibuc.ro
174
medicilor, indicatiunile prac-
tice si rezultatele serviciului
saniar si de a asigura o coope-
rare, cât de apropiatd a mem-
brilor Facultätii de medicing,
la Indrumarea tehnicà a ser-
viciului sanitar si de ocrotire;
c) De a contribui la coordona-
rea serviciilor sanitare si de o-
crotire depinzând de alte mini-
stere sau autoritAti autonome,
In scopul de a asigura rezolvi-
rea dupg norme unitare si cu
mijloace comune, ale probleme-
lor sanitare si de ocrotire de
ordin general (de ex.: profila-
xia boalelor infectioase acute,
combaterea bolilor sociale, o-
crotirea mamei si a copilului,
organizarea institutionalg, pro-
gramul de realizgri care pot
interesa mai multe servicii
etc.);
d) De a controla si indruma
din punct de vedere tehnic,
prin membrii sgi $i in Tamura
specialitgtii lor, institutiile sa-
nitare $i de ocrotire din cir-
curnscriptia institutului, si de a
indica, la fata locului, prin In-
drumgri $tiintifice si demon-
stratiuni tehnice, mäsurile utile
propäsirii serviciului respectiv;
e' De a raporta asupra lipsu-
rilor constatate $i de a initia,
prin directorul institutului, in-
terventia la autoritgtile in drept
pentru indeplinirea lor;
f) De a contribui, in urma
constatgrilor fgcute, la califi-
carea justg, din punct de ve-
dere tehnic, a personalului de
specialitate.
Constatgrile si propunerile
consiliului sau ale membrilor
sgi, se comunicg autoriatilor
in drept, exclusiv prin direc
tiunea institutului.
29. Functiunea membrilor
consiliului este onorificg. Mini-
sterul suportg cheltuielile de
transport $i diurna cuvenitg,
cu ocazia inspectiilor si jetoane
de prezentg, pentru participa-
175 9 Apr Ille 1933
rea la *edinte a membrilor per-
manenti.
30. Institutur este persoanI
juridia.
31. Cheltuielile institutului se
vor acoperi din alocatiuni bu-
getare, subventii acordate de di-
ferite autoritâti *i institutiuni,
taxe Incasate pentru analizele
*i lucrárile ce le executä. Insti-
tutul va putea primi donatiuni
*i legate, care vor constitui un
fond special.
Sumele realizate din taxele
pentru analize *i lucrári se vor
Intrebuinta pentru acoperirea
materialului uzat *i remunera-
rea personalului angajat In
executarea analizelor sau lu-
crárilor. Repartitia sumelor, ca
*i fixarea taxelor, se va face
duprt norme stabilite de direc-
tor.
Pentru incasarea acestor
sume, institutul va avea un re-
gistru-chitantier nurnerotat, si-
gilat *i parafat de director *i
din care se vor elibera celor In
drept, chitante de descárcare.
32. Prezentul regulament in-
trá in vigoare din momentul
publicárii lui In Monitorul Ofi-
cial.
LEGE
pentru transformarea sectiei de Iltiinte
agricole de pe lAngi Universitatea din lgi
In Facultatea de tctiinte Agricole a Univer-
sitätii din lasi, cu sediul la Chisiniu
DIN 9 APRIL1E 19331)
1. Sectiunea de *tiinte agri-
cole de pe lângâ. Facultatea de
*tiinte a UniversitAtii din Ia*i
se transformá In Facultate de
1) Aceasti Lege s'a votat de Send oi Adu-
narea deputatilor In oedintele dela 7 Aprilie
1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 1.003 933
www.digibuc.ro
(Art. 30-31
*Write agricole a Universitätii
din Ia*i, cu secliul la Chi*inlu.
2. Toate catedrele, conferin-
tele *i posturile de personal a-
jutätor dela Facultatea de *ti-
inte a Universitatii din Ia 4i,
apartinând sectiei de *tiinte a-
gricole, tree la Facultatea de
*tiinte agricole a Universitätii
din Ia 4i, cu sediul la Chi*inäu,
*i anume:
A. Catedrele: a) Chimie agri-
colä; b) Zootehnie; c) Agro-geo-
logie; d) Zoologie aplicatá.
B. Conferintele: a) Fito-teh-
nie; b) Ameliorarea plantelor ;
c) Medicind veterinarrt *i bacte-
riologie; d) Economie ruralá; e)
Economie politidt *i coopera-
tie; f) Anatomie *i. fiziologie a
allimalelor domestice; g) Mine-
ralogie; h) Contabilitate; i) To-
pografie.
C. Posturile de *efi de lucräri,
de asistenti, preparatori, labo-
ranti *i servitori dela laborato-
rul de chimie agricold *i câm-
pul de experiente agricole dela
laboratoarele de zootehnie *i
agro-geologie.
Trece de asemenea averea la-
boratoarelor, catedrelor *i con-
ferintelor, specificate mai sus,
cum *i câmpurile de experientä
dela Iezereni *i Adamachi *i
punctul zootehnic Copou.
3. Creearea de catedre, con-
ferinte *i. numirile de personal
didactic se vor face conform
legit invatamdntului universi-
tar; atributiunile consiliului In
aceastá privintá se vor exercita
de profesorii Facultâtii de *ti-
oi publicat in Mani fora! Oficial p. I Nr. 84 din
9 Aprilie 1983. A se vedea In legiturl. Regu-
lamentul sectiei agricole dela Universitatea din
Iaoi, din 6 Tunis 1913, pag. 127, vol. VIII oi
Regulamentul sectiilor aplicate dela Facultatea
de otiinte din Iasi, din 15 tieptemvrie 1923, la
pag. 630 vol. XIIIXIV. A se vedea in legi-
turil Lrff ea Invitamintului universitar din 22
Aprilie 1932, la pag. 355. vol. XX, precum oi
Legea agrarl. pentru Basarabia din 13 Martie
1920. la pag. 265 oi 864, vol. IX X, ea mod.
[Art. 4-9] 9 Apri lie 1933 176

inte agricole units. cu consiliul pentru Basarabia) si 21.000.000

Facultatii de stiinte al Univer- lei dela Ministerul de Finante
sitatii din Iasi, pang ce Facul- din Fondul de deschidere de
tatea va avea opt profesori ti- crcdite", care se vor pune la
tulari. dispozitia Faculattii inainte de
4. Facultatea de stiinte agri- 1 Iunie a. c., si a eiror destina-
cole din Chisingu se inzestreazd tie este sä serveascrt la acope-
cu urmátoarele bunuri ce trec rirea cheltuielilor ce va nece-
in deplina ei proprietate si a- sita instalarea la ChisinAu;
nume: D. Veniturile dela art. 52 din
A. Cládiri: legea agrard pentru Basarabia,
a) Localul liceului Nr. 3 (fost pe viitor, incepAnd cu rata de
Sfatul Tdrii) din ChisinAu; Octomvrie 1933, se afectueazá in
b) Muzeul National din Chi- intregime Facultrttii de stiinte
sináu cu toate clädirile inveci- agricole din Chisinrtu.
nate, situate intre sträzile: Leo- 5. Bunurile cedate prin pre-
vei, Unirii, Cuza-Vodd *i Ko- zenta lege vor fi administrate
gälniceanu (foste ale Zemstvei de dare Facultate.
Guberniale). 6. Veniturile rezultate din
Muzeul va trece cu intreg bu- exploatarea acestor bunuri, pre-
getul de personal si material si cum si orice alte venituri ce ar
cu intreaga dotatie actualá; avea Facultatea, prin derogare
c) Imobilul Ograda Arme- dela prevederile legii contabili-
neasca" din Chisinrtu. traii publice, nu se vor varsa la
B. Ferme: Stat ca venit, ci se vor intrebu-
a) Ferma Costiugeni In su- inta de Facultate, pe baza unui
prafatá de 177 ha; buget separat intocmit de Con-
b) Ferma Vasilcgu-Trif6uti, siliul de Facultate si aprobat de
in suprafatá de 450 ha; Minister cu avizul conform al
c) Via experimentalá Costiu- Senatului Universitätii din Iasi,
geni, in suprafatS. de 39 ha; pentru imbundtrttirile necesare
d) Pepiniera Bucovát, In su- institutinii.
prafatrt de 168 ha; 7. PânS. la sfArsitul anului
e) Terenurile in suprafatut de scolar In curs, Facultatea de
979 ha si clAdirile afectate scoa- stiinte agricole va functiona la
lei de iarnil din Manzar; Iasi in cládirile ce le ocupä In
f) Ferma Todiresti, judetul prezent. Instalarea insa defini-
Tighina, in suprafatá de 46 tiva la Chisinau se va face Ina-
hectare; inte de 1 Octomvrie a. c, astfel
g) Statiunea viticolä Nr. 2, cä noul an scolar sA, poatä in-
Chisinau. cepe acolo.
Toate acestea cu intregul lor 8. Regulamentul de organi-
inventar viu si mort, existent la zare i functionare al Facultá-
lAprilie 1933, precum i cu bu- tii de stiinte agricole din Chi-
getele de personal si material shall va fi intocmit In confor-
actual. mitate cu dispozitiunile legii
C. Cu suma de 30.000.000 lei, Inv AtAmântului superior uni-
din care 9.000.000 lei dela Mini- versitar.
sterul Agriculturii, provenite 9. Dispozitiunile din legi
din veniturile dela titlurile de regulamente contrarii prezentei
rentá consemnate pentru ex- legi sunt si rämtin abrogate.
proprierea Mänästirilor strä-
ine (art. 52 din legea agrará
www.digibuc.ro
177 9 Apri lie 1933
LEGE
pentru alipirea Casei Autonome a Con-
structiilor pe WO Casa Centralä a
Asiguririlor Sociale
DIN 9 APRIL1E 1933 1)
1. Casa Autonoma a Con-
structiiIor infiintatä prin legea
din 30 Mai 1930 cu modificárile
din 9 Aprilie si 21 mue 1931, va
functiona pe längit Casa Cen-
tralá a Asigurarilor Sociale,
dupá normele stabilite prin a-
cea lege, cu modificdrile ei si
dup6 cele din prezenta lege,
purtând numele de directiunea
Casa Constructiilor" si fiind
condusd de un director, care o
va reprezenta in f ata justitiei,
autoritAtilor, institutiunilor si
particularilor.
2. Din fondul de rezervA al
Casei Constructiilor se vor face
constructii, care vor folosi me-
seriasilor i muncitorilor asigu-
rati, fie pe terenul ce apartine
drept proprietate Casei Cons-
tructiilor, fie pe terenurile ce se
vor cumpära in viitor, in cen-
trele muncitoresti, fie de va fi
posibil si pe cale de conventii
pe terenurile proprietate ale asi-
guratilor.
Astfel de hotárire se va lua
de adunarea generalä a Casei
Centrale cu aprobarea Ministe-
rului MuncH, SrtnatAtii i Ocro-
tirilor Sociale.
Fondurile puse la dispozitia
CaseiConstructiilor de catre
Casa Centra15., a Asigurärilor
Sociale si provenind din fondu-
rile de rezervá a asigurärilor,
vor fi contabilizate aparte si
vor forma o gestiune separata
1) AceastO Lege s'a votat de Senat i Adu-
narea deputatilor In gedintele dela 24 gi 30
Martie 1933 ; s'a promulgat eu Deeret Nr. 958
din 1933 gi publient In Monilorul Oficial p. I
Nr. 84 din 9 Aprilie 1933. A ee vedea Lewes
easel Autonome a Construeliilor, 4in BO Mai
1930, la peg. 314, vol. XVII/, ea modifleArile
din 9 Aprilie gi 21 lulie 1931, pag. 375 gi
599, vol. XIX.
www.digibuc.ro
Hamangiu, vol. XXI. 12.
[Art. 1-6]
de celelalte fonduri ale Casei
Constructiilor.
3. Veniturile i cheltuielile
Casei Constructiilor se vor fixa
printeun buget ce va forma o
anexA a bugetului Casei Cen-
trale a Asigurärilor Sociale. In-
treaga sarciná de administrare
a fondului de constructie se va
ingloba in bugetul de cheltuieli
acesteia.
4. Comisiunea de control pre-
vazuttt in art. 59 al legii din
30 Mai 1930 va fi alcAtuitá din
2 reprezentanti ai Casei Cen-
trale i un reprezentant al Mi-
nisterului Muncii, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale, un expert-
contabil, numiti prin decret re-
gal pe termen de 4 ani.
5. Toate atributiunile consi-
liului de administratie al Casei
Constructiilor, care rämäne des-
fiintat, tree asupra unui comitet
de directie, compus din G per-
soane, i anume:
Directorul general al Casei
Asigurdrilor Sociale, directorul
Casei Constructiilor, un repre-
zentant al Ministerului Muncii,
Sänätätii i Ocrotirilor Social%
cloi delegati ai consiliului Casei
Centrale a Asigurärilor Sociale,
din categoria asiguratilor, din
care unul salariat si altul mic
industrias, un reprezentant al
Corpului arhitectilor ales de Mi-
nisterul MuncH, din 2 arhitecti
recomandati de acest Corp si
un reprezentant al Soc. func-
tionarilor publici.
6. Toate lucrärile pe care Casa
Autonom5, a Constructillor le
inainta pânä acum Ministerului
Muncii, Sanättitii si Ocrotirilor
Sociale, se vor inainta Casei
Centrale a Asigurärilor Sociale,
asupra cAreia tree toate atribu-
Winne date Ministerului prin
legea din 30 Mai 1930.
Directorul Casei Constructiilor
va lua parte, cu vot deliberativ,
atät la sedinteIe consiliului de
administratie al Casei Centrale
 [Art. unic] 9 Aprilie 1933
a Asigurdrilor Sociale, ca.t si la
sedintele aciundrii generale a
acestei institutii, oridecateori va
fi la ordinea de zi chestiuni pri-
vind Casa Constructiilor.
7. Articolele 78, 80, 82, 83 si 85
din legea dela 30 Mai 1930, cu
modificdrile din 9 Aprilie 1931,
se abrogii.
8. Prevederile art. 42 al legii
din 30 Mai 1930 se mentin i pe
viitor, chiar dad, au fost modi-
ficate prin disnozitiuni cuprinse
in alte legi.
9. In caz de lichidare a Casei
Constructiilor, intregul activ al
acestei institutii va trece la fon-
dul de pensiuni al Casei Cen-
trale a Asigurdrilor Sociale.
10. Toate dispozitiunile legii
din 30 Mai 1930 si a legilor mo-
dificatoare din 9 Aprilie 1931 si
21 Iu lie 1931, rilman in vigoare,
in mäsura in care nu se gdsesc
abrogate sau modificate prin .
prezenta lege.
In locul cuvintelor Casa Au-
tonomd a Constructiilor", se va
citi Directiunea Casei Construe-
tiilor", iar in locul cuvintelor
director general" se va citi
directorul".
LEGE
pentru ratificarea Convenfiunii pentru
limitarea fabricafiunii si reglementarea
distribufiunii stupefiantelor
DIN 9 APRILIE 1933 1)
Art. unic.
Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face sä se
execute Conventiunea pentru li-
mitarea fabricatiunii i regle-
mentarea distributiunii stupe-
1) Aceasti Lege dimpreuni on Conventiunea
Protocolul la dinsa anexate, s'a votat de
Adunarea deputilor pi Senat in pedintele dela
4 pi 6 Aprilie 1933 ; s'a promulgat ou Decret
Nr. 1.008 933 pi publicat to Monigorta Oficial
p. I Nr. 84 din 9 Aprilie 1933, undo) se pot
consults anexele. A se yodel i Conventia pen-
tru combaterea opiului, ratiticatl prin Legea
din 21 Iunie 1928, la pag. 1188. vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
178
fiantelor, precum i Protocolul
de semnaturd al zisei Conven-
tiuni, ambele incheiate la Ge-
neva, la 13 Iulie 1931 si semnate
de Romania la 30 Decemvrie
1931.
Copiei traducere de pe zisa
Conventiune si de pe Protocolul
anexat se alliturd, la legea de
WA.
LEGE
pentru ratificarea Convenfiel cu Ungaria,
relativä la gärile de frontierä
DIN 9 APRILIE 1933 1)
Art unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face sä
se executd Conventiunea de cale
ferata, incheiatä intre Romania
si Ungaria, relativä la organi-
zarea Gärilor de frontierd, sem-
natd, la Bucuresti, la 28 Septem-
vrie 1932.
Copie si traducere de pe zisa
Conventiune se altiturd la legea
de fatd.
LEGE
pentru organizarea Ministerului
de Fine*
DIN 12 APRILIE 1933 2)
PARTEA I
Rolul §i organizarea ministeruluf
TITLUL I
Dispozitiuni generale asupra
atributiunilor i alciturii Mini-
sterului de Finante
1. Ministerul de Finante are
in atributiunile sale adminis-
1) Aceast.§. Lege dimpreunil cu Conventiunea
la dingo, allturatit, s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat In pedinteb. dela 4 pi 6 Apri-
lie 1933 ; s'a promulgat cu Decret N. 1.007 933
publicat in Monitorul Oficial p. I Nr. 84 din
9 Aprilie 1933, unde se pot consulta ane3wle.
2) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat In pedintele dela 4 pi 7 Apri-
lie 1933 ; s'a promulgat ou Decret Nr. 1.059
179 12 Apri lie 1933
tratiunea general& a finantelor
Statului, indrumarea i contro-
lul financiar al tuturor servi-
ciilor publice i institutiunilor
de utilitate public& ale Statului,
judetelor i comunelor; supra-
veglierea politicii monetare si de
credit a Ranch Nationale a Ro-
mâniei, conform statutelor aces-
teia si legilor speciale; indru-
marea intregii economii finan-
ciare nationale.
Toate proiectele de legi si de
regulamente, cum 0 toate dis-
pozitiunile care dau loc in viitor
la o sporire de cheltuieli sau la
o scildere de venituri, trebuesc
s& aibg, aprobarea ministrului
de finante.
2. Ministerul de Finante se
compune din:
I. Administratiunea centrald.
II. Administratiunea exteri-
oarä.
III. Administratiunea servi-
ciilor speciale.
3. Administratiunea central&
este organizatà, conform dispo-
zitiunilor legii pentru or gani-
zarea Ministerelor si dispozitiu-
nilor legii de fata.
Administratiunea exterioar&
este organizat6 conform preve-
derilor tegii pentru or g anizarea
serviciilor exterioare de consta-
tare, percepere si control a im-
pozitelor, dispozitiunilor legii va-
milor i legii corpului de grd-
niceri.
Administratiunea serviciilor
speciale este condusii, dupd le-
gile organice ale acestor servicii,
sub autorizarea i supraveghe-
rea ministrului de finante.
din 1933 9i publicat In fifonilorui Oficial p. I
Nr. 86 din 12 Aprilie 1933. Ea abrogl Legea
pentru organizarea Ministerului Finantelor din
23 Mai 1928, pag. 1106, vol. XV )(SI, pre-
cum zi Legca pentru organizarea adrninistratiei
generale a flnantelor din 10 Martie 1912, pag.
943, vol. VII ; Legea pentru Inflintarea unui
Subseoretariat de Stat al bugotului din 27 hi-
lie 1931, pag. 648, vol. XIX 91 In fine Legea
pentru Inflintarea unui corp superior de in-
speotori speciali flnanciari din 21 Decemsrie
1931, pag. 847, vol. XIX.
www.digibuc.ro
[Art. 2-6]
4. Directiunile si serviciile ad-
ministratiunii centrale a Minis-
terului de Finante studiaz&
rezolvá toate chestiunile de or-
din financiar general, in cadrul
legilor, regulamentelor, instruc-
tiunilor si deciziunilor ministe-
riale i dg, directive serviciilor
speciale i serviciilor adminis-
tratiunii exterioare, coordonând
si controlând activitatea aces-
tora.
Serviciile administratiunii ex-
terioare a Ministerului de Fi-
nante, executá, in cadrul legilor,
regulamentelor, instructiunilor
si deciziunilor ministeriale, toate
dispozitiunile privitoare la cir-
cumscriptiile lor.
5. Administratiunea central&
a Ministerului de Finante se
compune din:
1. Serviciul cabinetului minis-
trului.
2. Serviciul cabinetului subse-
cretarului de Stat.
3. Secretariatul general.
4. Directiunea bugetului 0 con-
tabilitàtii a Statului.
5. Directiunea contabilitátii
Ministerului.
6. Directiunea contributiunilor
directe.
7. Directiunea datoriei publice.
8. Directiunea miscdrii fondu-
rilor.
9. Directiunea taxelor de con-
sumatie.
10. Directiunea timbrului
succesiunilor si a taxelor pe lux
cifra de afaceri.
11. Directiunea vämilor.
6. Administratiunea exterioará
a Ministerului de Finante se
compune:
1. Regiuni de constatare a im-
pozitelor; administratii de con-
statare si circumscriptii de con-
statare.
2. Administratii de incasári
plati; perceptii de circumscrip-
tie si agentii de incasare.
3. Regiuni vamale, circum-
[Art. 7-13] 12 Aprilie 1933
scriptii vamale, vaini, sucursale
vamale si puncte varn,ale.
7. Serviciile speciale care se
conduc de legile lor organice,
sunt:
I. Ina lta Curte de Conturi.
2. Casa Autonomä a Monopo-
lului Regatului Romariiei.
3. Casa de Amortizare.
4. Directiunea Genera 16, a Mo-
nopolului Alcoolului.
5. Directiunea Genera la a Mo-
nitorului Oficial si a Imprime-
riilor Statului.
6. Casa de Depuneri si Con-
semnatiuni.
7. Casa Genera la de Pensiuni.
8. Casa Genera lä de Economii.
9. Creditul Judetean, Comunal
si Viticol.
10. Case le de Imprumut pe gaj.
11. Casa de Credit a Functio-
narilor Ministerului de Finante.
12. Corpul Gränicerilor. 1).
8. Directiunile sunt conduse
de cAte un director, ajutat la Ile-
voie de un subdirector. Directiu-
nea Bugetului si a Contabilitätii
Generale si Directiunea Vämilor,
pot avea ate doi subdirectori.
9. Directiunile se impart in
servicii, serviciile in sectii si sec-
tiile in birouri.
In organizarea directiunilor
si serviciilor ministerului, birou-
rile se pot grupa cAte douä in
sectiuni. Numärul sectiunilor se
va stabili prin regulamentul de
aplicare al prezentei legi.
TITLUL II
Organizarea si atributiunile servi-
ciilor din administratiunea centrali
a Ministerului de Finante
CAPITOLUL I
Cabineful minisfrului §i subsecrefaru-
lui de Skit
10. Serviciul cabinetului mi-
nistrului, condus de un director
de cabinet, are in atributiunile
9 A se vedea Leg a corpului de griniceri,
din 24 Februarie 1915, la pag. 746, vol. VIII.
www.digibuc.ro
180
sale, primirea si clasarea cores-
pondentii si a cererilor adresate
ministrului; supunerea lor spre
rezolvare; redactarea si expedie-
rea corespondentii dupä instruc-
tiunile primite, cifrarea si des-
cifrarea corespondentii confi-
dentiale; fixarea ordinei audien-
telor si executarea tuturor lu-
crárilor pe care i le incredin-
teazil ministrul.
11. Serviciul cabinetului sub-
secretarului de Stat, condus de
un sef de cabinet, are aceleasi a-
tributiuni ca cele previtzute in
articolul precedent, pentru ches-
tiunile delegate de ministru, sub-
secretarului de Stat.
CAPITOLUL II
Secrefariaful general
§ I. Atribufiuni fi organizare
12. Ministrul este ajutat in
conducerea departamentului sau
de un secretar general, al cdrui
rol este sii, coordoneze intreaga
activitate a departamentului.
Secretarul general are atribu-
tiuni proprii si atributiuni dele-
gate.
Atributiuni proprii sunt: con-
ducerea secretariatului general;
supravegherea si controlul func-
tionärii directiunilor si servi-
ciilor ministerului, indrumarea
personalului si tinerea situatiu-
nii intregului personal.
Ministrul poate delega o parte
din atributiunile sale secretaru-
lui general. Delegatiunile se dau
prin deciziuni ministeriale care
se publia in Monitorul Oficial.
13. Secretariatul general al
Ministerului de Finante, cu-
prinde:
1. Serviciul Arhitecturii.
2. Oficiul Central de Licitatii.
3. Serviciul Contenciosului.
4. Oficiul Corpului Special de
Inspectori.
5. Serviciul Economiei Finan-
ciare.
6. Serviciul Personalului.
181 12 Apri lie 1933
7. Serviciul Registraturii Ge-
nerale.
8. Serviciul Statisticii Finan-
ciare.
9. Oficiul de Studii Financiare.
10. Comitetul de coordonare al
Studiilor.
11. Garda Financiara.
§ II. Serviciul arhitecturil
14. Serviciul arhitecturii are
In atributiunile sale studierea
executarea lucrilrilor de cons-
tructiuni, intretinere si admi-
nistratiune a imobilelor admi-
nistratiei centrale, administra-
tiei serviciilor speciale si admi-
nistratiunii exterioare ale Minis-
terului de Finante.
15. Serviciul arhitecturii se
compune din:
a) Sectia tehnicd;
b) Sectia. administrativd.
16. Sectiunea tehnicd se corn-
pune din urmiltoarele birouri:
a) Biroul constructiunilor,
care elaboreazd, proiectele, devi-
zele si caietele de sarcini pen-
tru constructiuni si reparatiuni
de imobile necesare Ministerului
de Finante i tuturor institutiu-
nilor pendinte; controleazd si in-
drumeazd lucrdrile de costruc-
tiuni, amenajdri i reparatiuni;
b) Biroul tehnic, care intoc-
meste proiecte de clevize pentru
lucrárile de insta.latiuni si In-
tretinere si supravegheazd exe-
cutarea bor.
17. Sectiunea administrativd
se compune din urmátoarele bi-
rouri:
a Biroul bunurilor, care ad-
ministreazd toate imobilele pro-
prietatea Ministerului, Intoc-
mind cazierele i planurile imo-
bilelor;
b) Biroul Inchirierilor, care e-
fectueazd, lucrarile pentru admi-
nistrarea imobilelor Inchiriate
de Ministerul de Finante;
c) Biroul lichiddrilor, care In-
tocmeste formalitiltile pentru li-
chidarea lucrdrilor de construe-
www.digibuc.ro
[Art. 14-20]
tiuni, reparatiuni, taxe de asigu-
rare, instalatiuni si intretinere;
d) Biroul arhivei.
§ III. Oficiul Central de
Licitaliuni1)
18. Oficiul Central de Licha-
tiuni este organul de Indrumare,
coordonare si control in ce pH-
veste aprovizionarea materiale-
lor i efectuarea lucrdrilor pu-
blice, a vänzdrilor, arenddrilor
si inchirierilor de bunuri pu-
blice, potrivit dispozitiunilor legii
contabilitdtii publice si regula-
mentului de functionare al aces-
tui oficiu.
El .se compune din o comisiu-
ne care se pronuntd asupra tu-
turor chestiunilor ce cad In com-
petinta sa i dintr'o directie care
pregilteste si executá lucrdrile.
19. Comisiunea Oficiului Cen-
tral de Licitatii se compune din:
Un membru al Inaltei Curti de
Conturi, delegat de aceastá in-
stitutiune;
Un delegat al Ministerului de
Finante;
Un delegat al Ministerului de
Industrie i Comert;
Un delegat al Uniunii Came-
relor de Industrie si Comert;
Odatá cu delegarea acestor
membri, institutiunile respective
vor desemna si membrii su-
pleanti, care vor Inlocui pe mem-
brii titulaH ori de câte ori va fi
nevoie.
Secretarul comisiunii este di-
rectorul Oficiului Central de Li-
citatiuni, suplinit In lipsd de
subdirector sau de unul din con-
ducátorii serviciilor.
20. Directiunea Oficiului Cen-
tral de Licitatiuni are urmätoa-
rele servicii:
a) Serviciul combustibilelor,
furniturilor de birou si imprima-
telor;
b) Serviciul constructiunilor,
1) A se vedea Regulamentul din 1 Ianuarie
1930 la pag. 3, vol. XVIII.
[Art. 21-261 12 Aprilie 1933
materialelor de constructie, in-
stalatiunilor si mobilierului;
c Serviciul masinilor, produ-
selor metalurgice, vehiculelor,
instalatiunilor industriale;
d Serviciul produselor chimice
si farmaceutice, imbracdmintei,
incältämintei si alimente;
e) Serviciul verificdrii caiete-
lor de sarcini.
21. Oficiul Central de Licitatii
mai are si urmAtoarele birouri:
a Biroul contencios, care In-
registreaza si tine evidenta tutu-
ror afacerilor de contencios, pri-
vind oficiul si le inainteazd ser-
viciului contenciosului si urmd-
reste lichiclarea lor; studiatä li-
citatiile pentru inchirieri, aren-
däri si vdnzdri de bunuri imo-
bile publice;
b) Biroul de statisticd care se
ocupd cu strAngerea tuturor da-
telor numerice si elementelor ne-
cesare pentru tinerea evidentei
prettirilor; efectueazd toate lu-
crdrile statistice privind oficiul;
c) Biroul registraturii si arhi-
vei.
§ IV. Serviciul contenciosului
22. Serviciul contenciosului
studiazd toate chestiunile de or-
din juridic ce privesc Ministerul
de Finante, pregateste toate rod-
surile privitoare la chestiuni li-
tigioase, executand lucrdrile ne-
cesare; apard interesele Ministe-
rului de Justitie si urmäreste
hotitririle judecdtoresti si proce-
sele-verbale de infractiune.
23. Serviciul contenciosului
se compune:
1. Sectiunea proceselor.
2. Sectiunea urmäririlor.
24. Sectiunea proceselor are In
atributiunile sale: studierea tu-
turor chestiunilor si efectuarea
tuturor lucrárilor In legaturd cu
sustinerea proceselor; luarile
privitoare la chestiunile pentru
care se cere avizul consiliului
de avocati; efectuarea lucrdri-
lor pentru primirea legatelor si telor contestate, care tine evi-
www.digibuc.ro
182
donatiunilor si pentru deschide-
rea succesiunilor vacante; inde-
plinirea actelor de procedurd.
Conducdtorul sectiei procese-
lor este In acelasi timp si sub-
seful serviciului contenciosului
din Ministerul de Finante.
25. Aceastá sectie se compune
din urmdtoarele birouri:
a) Biroul studierii si adminis-
trdrii proceselor,care pregdteste
toate lucrdrile in legaturd cu
procesele ministerului;
b) Biroul corespondentei si ad-
ministratiei serviciului care face
legatura cu toate directiile si ser-
viciile ministerului si lucreazd
delegatiile avocatilor. Acest bi-
rou, pe lângd atributiunile sale,
se ocupd. si de chestiunile in le-
giiturd cu lichidarea averilor
supusilor fosti inamici;
c) Biroul citatiilor si actelor
de procedurd care primeste cita-
tiile, notificdrile si indeplineste
actele de procedurd;
d Biroul arhivei contenciosu-
lui.
26. Sectiunea urmdririlor are
In atributiunile sale: urmdrirea
tuturor hotäririlor judecdtoresti
si procesele-verbale de infrac-
tiuni, aprobate de directiunile
din administratiunea centrald si
de ministru.
Urmdrirea proceselor-verbale
de infractiune aprobate de admi-
nistratorii de constatare si direc-
torii regionali de constatare se
face de sectiunea de contencios
a circumscriptiilor respective.
Aceastd sectie este compusä
din urmAtoarele birouri:
a) Biroul urmdririlor care In-
deplineste formalitätile de exe-
cutare a hotäririlor judecdto-
resti si proceselor-verbale de in-
fractiuni;
b) Biroul corespondentei care
ingrijeste de procurarea tuturor
datelor si actelor necesare lucrit-
rilor sectiei;
c) Biroul contabilitätii crean-
183 12 Apri lie 1933
denta tuturor urmdririlor crean-
telor contestate date in debit
pane, la deciziunea definitivd, co-
munichnd directiunilor mersul
lucrarilor ei Inaltei Curti de
Conturi un cont anual al tutu-
ror sumelor incasate 5i deduse
din debitele inregistrate.
Acest birou este codus de un
specialist in contabilitate.
27. Toti avocatii contencio-
sului formeazd consiliul de avo-
cati.
Consiliul de avocati are un
secretar, desemnat de avocatul-
eef al contenciosului dintre
functionari.
Consiliul de avocati tine ee-
dintá cel putin odatá pe WO.-
mând ei oridecâteori este con-
vocat de avocatul-eef al conten-
ciosului.
28. Consiliul de avocati, in
afard de atributiunile ce-i sunt
conferite de legea contabilitdtii
publice ei de alte legi speciale,
avizeazd asupra: intentärii ac-
tiunilor ei exercitdrii sau renun-
tárii la toate cane de atac im-
potriva hotdririlor judeatore-
resti; modului de apdrare a in-
tereselor Ministerului in fata
justitiei; acceptdrii legatelor 5i
donatiunilor; tuturor chestiuni-
lor asupra cdrora este consul-
tat de ministru, de directiile 5i
serviciile Ministerului.
§ V. Serviciul corpului spe-
cial de inspectori
29. Corpul special de inspec-
tori ai Ministerului de Finante
are rolul sd execute in serviciile
Ministerului de Finante ei in
ale celorlalte departamente, ser-
vicii publice ei servicii de utili-
tate publick mAnuind bani sau
materiale publice, toate insdrci-
ndrile de verificare 5i de an-
chetd.
Inspectorii speciali de finante
efectueazd anual verificarea tu-
turor serviciilor publice care
www.digibuc.ro
[Art. 27-32]
manipuleazd bani ei materiale
publice, efectuand turnee de
inspectiune.
30. Inspectorii speciali au
dreptul sä facd verificdri 5i an-
chete din proprie initiativd,
competinta lor, ca organe de
control 5i informatie, nefiind li-
mitatrt decât prin legi ei prin
ordinele ce le primesc dela mi-
nistru. Verificdrile ei anchetele
privind directorii nu se pot face
cleat cu aprobarea ministrului
de finante.
Toti functionarii depinzând de
Ministerul de Finante, oricare
ar fi titlul sau gradul lor 5i toti
agentii insdrcinati cu mânuirea
banului public, indiferent de au-
toritatea de care depind, sunt
obligati sa prezinte, la cerere,
inspectorilor speciali ai Ministe-
rului de Finante, toate docu-
mentele, valorile 5i situatiile de
casá 5i sd dea toate informa-
tiile cerute.
Inspectorii speciali ai Ministe-
rului de Finante sunt datori a
incunoetiinta pe ministru asupra
mersului serviciilor care se
ocupil cu administratiunea fi-
nantelor publice, cu mânuirea
banilor publice 5i cu conserva-
rea patrimoniului public 5i asu-
pra aplicdrii noilor legi ei re-
gulamente financiare ei de or-
ganizare a serviciilor.
31. Inspecorii speciali nu dau
directive serviciilor. Ei pot insd,
in cazuri urgente, sd, prescrie ei
A. ia toate mdsurile indicate de
legi, regulamente ei instructiuni
ministeriale, pentru asigurarea
banilor publici, putând sus-
penda din oficiu pe gestionarii
prevaricatori.
In afard de aceste cazuri, ei
se mdrginesc a aduce la cuno5-
tinta ministrului constatärile
lor, ministrul fâchnd sd se exe-
cute mdsurile luate, prin direc-
tiunile ei serviciile interesate.
32. Constatärile fäcute de
inspectorii speciali ai Ministeru-
[Art. 33-38] 12 Aprilie 1933
lui de Finante, au puterea le-
gal& probantà, prevAzutA de le-
gile speciale.
33. Serviciul corpului inspec-
torilor speciali este condus de
unul din inspectorii speciali cei
mai Inalti in grad, delegat de
ministru.
Un birou clepinzând de secre-
tariatul general, care tine evi-
denta Intregii activitáti a inspec-
torilor speciali, executil lucrtirile
pentru darea delegatiunilor ins-
pectorilor si pentru plata chel-
tuielilor de deplasare, primeste
toatil corespondenta privitoare
la corpul inspectorilor.
34. Directiunile si serviciile
ministerului vor comunica cor-
pului inspectorilor speciali de
finante toate deciziunile, ins-
tructiunile si circulärile inter-
pretative ale legilor si regula-
mentelor.
§ VI. Serviciul Economiei
Financi are
35. Serviciul Economiei Fi-
nanciare urmdreste activitatea
si miscarea institutiunilor de
credit public si privat, concen-
trAnd toate bilanturile si datele
numerice privitoare la acestea;
urmäreste situatia menedei na-
tionale In strainatate, cursul
rentelor Statului si actiunilor
institutiunilor importante din
tard pe principalele piete sträine;
centralizeazd si studiazá rapoar-
tele comisarilor guvernului pe
lâng4 diferitele institutiuni de
credit, aplicând regulamentul
institutiunii comisarilor guver-
nului; executä toate atributiu-
nile, date prin legi speciale Mi-
nisterului de Finante, In legd-
turd cu politica monetarä, fi-
nancial% si de credit.
Un raport lunar este prezen-
tat ministrului, asupra situatiu-
nii creditului $i evolutiunii ins-
titutiunilor de credit public *i ministratia centrall si adminis-
privat. tratia serviciilor speciale, care
www.digibuc.ro
184
Acest serviciu, poate fi condus
de un referent din Oficiul de
Studii, delegat de ministru.
36. Serviciul Economiei Fi-
nanciare se compune din urmä-
toarele birouri:
a) Biroul politicii financiare,
care executä si coordoneaza
toate lucrdrile privitoare la po-
litica monetarà si de credit a
Bäncii Nationale, si la raportu-
rile dintre Stat si Banca Natio-
nahl, In cadrul legilor si con-
ventiunilor. Acest birou urinä-
reste si lichidarea portofoliului
imobilizat, ráscumptirat de Stat,
conform prevederilor programu-
lui de stabilizare si legilor spe-
ciale;
b) Biroul institutiunilor de
credit si al burselor, care adun5,
si sistematizeazA toate datele si
executd toate lucrtirile privi-
toare la institutiunile de credit
public si privat, si la bursele de
valori mobiliare.
Un sistem de fise este organi-
zat si tinut la curent de acest
birou, asupra tuturor institu-
tiunilor de credit public si pri-
vat din tara.
§ VII. Serviciul Person alului
37. Serviciul Personalului
executä toate lucriirile privi-
toare la recrutarea, avansarea,
disciplina, concedii si miscarea
intregului personal al Ministeru-
lui de Finante, Intocmeste si
tine la curent statele de servi-
ciu si cazierele individuale;
efectueazti lucrärile comisiunii
pentru propuneri de numiri si
Inainthri si comisiuni de disci-
plinä; Intocmeste si tine la cu-
rent anuarul functionarilor nai-
nisterului.
38. Serviciul personalului se
compune din urmatoarele bi-
rouri:
a) Bit,oul personalului din ad-
185 12 Apr1 lie 1933
executh lucrhrile arAtate in ar-
ticolul precedent, pentru perso-
nalul administratiei centrale,
serviciilor speciale si institutiu-
nilor publice si private, puse sub
supravegherea Ministerului de
Finante. Acest birou centrali-
zeazá si lucrarile comisiunii
pentru propuneri de numiri si
inainthri;
b) Biroul personalului de coil-
statare si control si al persona-
lului administrativ din adminis-
tratiunea exterioard. Acest birou
centralizeazh si lucrgrile comi-
siunii de disciplinh;
c) Biroul personalului de per-
cepere si urrnärire din adminis-
tratiunea exterioarh si al perso-
nalului din cadrul auxiliar;
d Biroul personalului din ad-
ministratiunea exterioarä a \TA-
rnilor;
e) Biroul garantiilor si frau-
delor, care tine evidenta garan-
tiilor tuturor functionarilor obli-
gati la depunerea unei garantii;
executh lucrärile pentru urmä-
rirea fraudatorilor si pentru im-
plinirea deficitelor constatate In
sarcina functionarilor adminis-
tratiei generale a Ministerului
de Finante si ia mhsuri pentru
asigurarea drepturilor Satului;
f) Biroul de contencios, al ar-
hivei, mobilizärii si carnetelor
de chi ferate, care preghteste si
trimete serviciului contenciosu-
lui actele si datele necesare pen-
tru procesele privind intregul
personal al Ministerului de Fi-
nante; executh lucrärile privi-
toare la mobilizarea functionari-
lor, liberarea carnetelor de cale
ferath $i phstreazh arhiva ser-
viciului;
g Biroul speselor, care exe-
cuth, lucrarile pentru plata in-
demnizatiilor de transport si de
tot felul, pentru personalul ad-
ministratiunii exterioare a Mi-
nisterului de Finante.
www.digibuc.ro
[Art. 39-43]
§ VIII. Serviciul Registraturit
Generale
39. Serviciul Registraturii Ge
nerale inregistreaza, claseazh,
repartizeazh $i expediazd cores-
pondenta Ministerului.
Serviciul Registraturii Gene-
rale se compune din urmätoa-
rele birouri:
a) Biroul primirii $i inregis-
trhrii corespondentei, care pH-
me$te, inregistreaza, claseazd $i
repartizeazh corespondenta;
b) Biroul expeditiei, care hire-
gistreazh $i expediazá corespon-
denta Ministerului, $i
c) Biroul informatiunilor.
§ IX. Serviciul Statisticei
Financiare
40. Serviciul Statisticei Fi-
nanciare, centralizeazá, sistema-
tizeaza si publich periodic da-
tele numerice privitoare la fi-
nantele Statului si la cornertul
exterior.
41. Serviciul Statisticei Fi-
nanciare se compune din:
1. Sectiunea statisticei finan-
cia re.
2. Sectiunea comertului exte-
rior.
42. Sectiunea statisticei finan-
ciare se compune din urmhtoa-
rele birouri:
a) Biroul statisticei impozite-
lor directe, care centralizeazh,
intocmeste si publich periodic
datele numerice asupra acestor
impozite;
b) Biroul statisticei impozite-
lor indirecte, a taxelor de consu-
matie, a impozitului pe lux si
cifra de afaceri, care efectueazh
aceleasi lucräri, privitoare la
aceste impozite.
43. Sectia statisticei comertu-
lui exterior, se compune din ur-
mätoarele birouri:
a) Biroul arhivei $i verificArii
actelor, care centralizeazá $i ve-
rifich buletinele statistice, privi-
toare la comertul exterior, pe
(Art. 44-46] 12 Aprilie 1933
care birourile vamale sunt obli-
gate sä le trimeatd, prin biroul
statistic al directiunii vdmilor;
b Biroul operatiunilor meca-
nice, care transcrie pe fise per-
forate, datele comunicate si efec-
tueazd operatiunea de clasare a
fiselor, de tabulare si de totali-
zare, prin masini;
c Biroul verificdrii cantitáti-
lor importate si exportate, care
executd operatiunile de control
al cantitätilor, prin confrunta-
rea cu taxele vamale, percepute;
d) Biroul verificárii valorilor
declarate si al stabilirii balantei
comerciale, care pregäteste ma-
terialul ce se supune comisiunii
pentru verificarea valorilor de-
clarate si intocmeste balanta co-
merciald lunard;
e) Biroul centralizdrii manus-
criselor si al corecturii, care
pregdteste manuscrisele pentru
publicatiunile statistice lunare,
trimestriale si anuale, efec-
tueazd, si supravegheazil publi-
carea bor.
44. Pe lângd serviciul statis-
ticii financiare functioneazd co-
misiunea pentru verificarea va-
lorilor declarate la import si ex-
port, compusd din:
Secretarul general al Ministe-
rului de Finante.
Presedintele consiliului supe-
rior al statisticii generale a Sta-
tului.
Un membru al Oficiului de
Studii Financiare.
Un functionar superior din
Directiunea Vämilor.
Conducdtorul Serviciului Sta-
tisticii Financiare.
Conducatorul Sectiei comertu-
lui exterior din serviciul statis-
ticii financiare.
Un delegat al Uniunii Came-
relor de comert.
Un delegat al Unignii Came-
relor de agriculturd. studii se aflä biblioteca Minis-
Ministrul poate completa co-terului, la care se centralizeazd
misiunea cu cate un expert in toate lucrárile de specialitate si
www.digibuc.ro
186
materie agricolii, idustriald si
comerciald.
Aceastä comisiune studiazd si
stabileste valoarea marfurilor
declarate la import si export.
§ X. Oficiul de studii finan-
ciare
45. Oficiul de studii finan-
ciare are urmätoarele atribu-
tiuni: adund, sistematizeazd si
studiazd materialul documentar,
legislatia si statistica compa-
ratd, cu privire la finantele pu-
blice si private, pentru informa-
rea permanenid. a ministrului si
pentru alcatuirea anteproiecte-
lor de legi; urmilreste rezulta-
tele aplicdrii legilor in legâturd
cu finantele publice.
In acest scop el cerceteazd
miscarea vietii econmice si fi-
nanciare si influenta acesteia
asupra executdrii bugetului; stu-
diazd incidenta impozitelor si
repercusiunea acestora asupra
vietii economice; publicd, un bu-
letin periodic in limba francezd,
cuprinzAnd o analizd a finante-
lor publice si o expunere a si-
tuatiunii economice in indici lu-
nari; pregäteste, in colaborare
cu conducatorii serviciilor sta-
tisticii financiare si economiei
financiare, programul cercetdri-
lor statistice, al fisierelor de do-
cumentare si al lucrdrilor de
specialitate ce trebuesc Mcute in
fiecare an si executd toate lu-
crdrile de specialitate cei sunt
incredintate de ministru.
46. Directiunile si serviciile
Ministerului vor furniza Oficiu-
lui de studii toate datele care ii
sunt necesare si vor ingriji sd,
i se comunice toate instructiu-
nile, deciziunile si circuldrile in-
terpretative ale legilor si regula-
mentelor.
Sub conducerea Oficiului de
187 12 April le 1933 [Art. 47-521

publicatiunile oficiale, intere- si cifra de afaceri, Directiei

sand departamentul. taxelor de consumatiune si din
47. Conducerea administra- inspectorul general al gärzii fi-
tiva a Oficiului de studii o are, nanciare, ca secretar. Comisiu-
prin delegatie, unul din referen- nea este prezidatil de secretarul
tii cei mai inalti In grad, având general.
ca organe de executare un bi-
bliotecar, un registrator-arhi- CAPITOLUL III
var si un numAr de dactilo- Directiunea bugefului ;i a contabilifeitii
grafe.
generate a Sfatului
§ XI. Comitetal de coordonare
al studiilor 51. Directiunea bugetului si a
contabilitätii generale a Statu-
48. Pentru coordonarea acti- lui are urmätoarele atributiuni:
vitatii Oficiului de Studii cu lu- intocmirea, supravegherea, exe-
crdrile Serviciului Economiei fi- cutarea, controlul si reglementa-
nanciare si serviciul statisticii, rea definitivä a bugetului gene-
se institue un comitet, aIcatuit ral al Statului si studierea mä-
din membrii Oficiului de studii surilor necesare pentru echili-
si conducAtorii celor dota ser- brarea lui; examinarea tuturor
vicii, care, sub presalintia se- proiectelor de legi cu caracter
cretarului general, se aduna financiar, care atrag noi sar-
oridecâteori este nevoie. cini bugetare, precum si a tutu-
Acest comitet stablleste date ror proiectelor de legi si decre-
ce trebuesc adunate si lucrärile telor de deschideri de credite
pregátitoare ce trebuesc efec- suplimentare si extraordinare;
tuate de servicii in vederea stu- indrumarea si controlul finan-
_
diilor de specialitate ce trebuesc ciar al tuturor serviciilor ins-
f Acute. titutiunilor si Intreprinderilor
§ XII. Garda financiara publice si asigurarea unitätii de
aplicare a controlului preventiv;
49. Garda financiará este un centralizarea si inregistrarea
corp de control, organizat mili- patrimoniului public, a tuturor
tareste, care functioneazá con- incasarilor si plätilor efectuate
form regulamentului srtu spe- de casieriile Statului si a tutu-
cial. ror faptelor de executie buge-
Ea controleazd la locul de tark inclusiv operatiunile refe-
productie, depozitare si in curs ritoare la datoria publick fntoc-
de transport, spirtul, Muturile mind conturile generale lunare
spirtoase, petroleurile, zahärul si si anuale prevAzute de legea
in genere toate articolele supuse contabilitätii publice; indruma-
la impozitele de consumatie; rea si controlul contabil al tu-
executd de asemeni controlul turor serviciilor, institutiilor si
asupra debitelor de Muturi intreprinderile publice de orice
spirtoase si a oricAror alte taxe naturit, al casieriilor adminis-
indirecte ce-i sunt date In sar- tratiilor financiare si tuturor
cink celorlalte casierii publice.
50. Activitatea gärzii finan- 52. Directiunea bugetului si a
ciare este coordonatä de un co- contabilitätii generale a Statu-
mitet, alcAtuit din conducätorii lui se compune din urmátoarele
Directiei generale a monopolului servicii:
alcoolului, Directiei timbrului si 1. Serviciul preparärii si regu-
succesiunilor si taxelor pe lux lärii definitive a bugetului.
www.digibuc.ro
[Art. 53-56] 12 Apri lie 1933 188

2- Serviciul executdrii bugetu- b) Biroul pentru supraveghe-

lui.
3. Serviciul controlului finan-
ciar.
4. Serviciul verificarii si cen-
tralizarii conturilor de gestiune.
5. Servciul scriptelor centrale.
53. Serviciul prepararii si re-
gularii definitive a bugetului se
compune din urmatoarele bi-
rouri:
a Biroul pentru pregatirea
luerarilor de intocmire si regu-
lare definitiva a bugetului care
primeste, centralizeaza, verified.
si sistematizeaza materialul ne-
cesar alcatuirii si regularii de-
finitive a bugetului general al
Statului, atât In ce priveste ve-
niturile, at si cheltuielile;
b) Biroul situatiunilor si sta-
tisticilor bugetare care Intoc-
meste toate situatiunile si statis-
ticile bugetare, necesare Intoc-
milli si regulitrii definitive a
bugetului;
c) Biroul instructiunilor buge-
tare si al corespondentii care In-
tocmeste instructiunile privi-
toare la pregatirea si aplicarea
bugetului, dá toate lamuririle ce
i s'ar cere In aceasta privintá
si rezolva corespondenta afe-
rentrt;
d) Biroul arhivei care pri-
meste, Inregistreaza, reparti-
zeaza Intre servicii si birouri co-
respondenta directiunii, Inregis-
treaza si expediaza corespon-
clenta, claseaza In dosare si con-
serva corespondenta, tine regis-
tre speciale de intrarea si iesi-
rea corespondentii si repertorii
pentru evidenta corespondentii
si lucrárilor clasate In dosare.
54. Serviciul executárii buge-
tului se compune din urmatoa-
rele birouri:
a) Biroul pentru supraveghe-
rea Incasárilor din impozite si lor care verified actele de veni-
taxe, care urmareste de aproape turi;
constatarea si realizarea venitu-
rilor din impozite si taxe, In ra- lor care verificit actele de chel-
port cu prevederile bugetare; tuieli;
www.digibuc.ro
rea Incasarilor din veniturile
administrate de ministere, care
Indeplineste aceleasi atributiuni
In ce priveste veniturile prove-
nite din administrarea ministe-
relor;
c) Biroul pentru supraveghe-
rea cheltuielilor, care urmareste
angajamentele, ordonantdrile si
platile Statului In raport cu
creditele deschise.
55. Serviciul controlului fi-
nanciar se compune din urma-
toarele birouri:
a) Biroul pen tru studierea
proiectelor de legi, regulamente
si decretelor cu caracter finan-
ciar, care studiaza toate proiec-
tele de legi si regulamente, atra-
gAnd noi sarcini sau reduceri
de venituri actuale sau viitoare
pentru bugetul Statului, si de-
cretelor de deschideri de credite
suplimentare si extraordinare,
fn raport cu posibilitatile de
plata ale tezaurului;
h ) Biroul controlului bugetelor
anexe, care urmareste Intocmi-
rea si regulata executare a bu-
getelor anexe, primeste, centrali-
zeaza si studiaza rapoartele con-
silierilor-controlori si rapoartele
de inspectiuni cu privire la exe-
cutarea bugetului general al
Statului;
c) Biroul pentru studierea sa-
larizárii functionarilor publici,
care tine evidenta functionarilor
publici pe categorii, executa lu-
crarile privitoare la armoniza-
rea salariilor si functiunilor si
studiaza salarizarea functiona-
rilor publici, In raport cu posi
bilitatile bugetare.
56. Serviciul verificarii s't cen-
tralizarii conturilor de gestiune,
care se compune din:
a) Biroul verificarii venituri-
b) Biroul verificarii cheltuieli-
189 12 April le 1933 [Art. 57-58]

c) Biroul centralizärii venitu- meste inventarul general al pa-

rilor care centralizeazd venitu-
rile Statului, caselor si regiilor
autonome si ale taxelor spe-
ciale;
d) Biroul centraliziirii chel-
tuielilor, care centralizeazd chel-
tuielile Statului, caselor speciale
si vdrstimintele efectuate la
Banca Nationald a Romiiniei, In
contul caselor autonome.
57. Serviciul scriptelor cen-
trale se compune din urmiltoa-
rele birouri:
a) Biroul de organizare si in-
drumare contabild, care deter-
mind normele de inregistrare si
forma registrelor ce trebuesc ti-
flute de serviciile de contabili-
tate ale ministerelor, ale casie-
riilor, administratiilor de Inca-
sdri si dd avizul asupra
instructiunilor date de adminis-
tratiile publice, serviciilor de
contabilitate, tinzând la unifor-
mizarea contabilizdrii In toate
serviciile publice; supravegheazd
aplicarea legii contabilitdtii pu-
blice de cdtre serviciile de con-
tabilitate ale tuturor ministere-
lor, institutiunilor si intreprin-
derilor publice;
b) Biroul Inregistrdrilor gene-
rale, care Inregistreazd In con-
turi activul si pasivul patrimo-
niului public si toate faptele de
debitäri, Incasdri si cheltuieli
efectuate pentru Stat si pentru
regiile publice autonome, ale cd-
ror incastiri si pldti se fac prin
casieriile administratiilor de In-
casdri si pldti;
Biroul conturilor generale
ale Statului, care intocmeste
conturile generale prevdzute de
legea contabilitätii publice si
publicd lunar situatiunea finan-
ciard, a tezaurului public;
d) Biroul controlului datoriei
publice *i al inventarului gene-
ral al Statului, care Inregis- pind de Minister, tinându-1 la
treazii in conturi speciale toate curent; centralizeazd comenzile
operatiunile referitoare la dato- de material necesare tuturor
ria publicd a Statului si Intoc- serviciilor Ministerului.
www.digibuc.ro
trimoniului Statului, tinându-1
la curent;
e) Biroul controlului casierii-
lor Statului si al bilantelor Ca-
selor i regiilor autonome si ale
Camerelor profesionale, care
exercitä controlul asupra opera-
tiunilor casieriilor administra
tiilor de Incasdri si pldti, veri-
fied bilanturile regiilor publice
comerciale si Camerelor profe-
sionale, In vederea inaintärii lor
Inaltei Curti de Conturi;
f) Biroul restituirilor garan-
tiilor, si de contencios, care efec-
tueazd lucrdrile privind restitui-
rile de sume ráu Incasate, ga-
rantiile gestionarilor; inregis-
treazd si tine evidenta tuturor
afacerilor de contencios, privind
directiunea si le inainteazd ser-
viciului contenciosului, urmd-
rind lichidarea lor; intoemeste
lucrArile pentru trimeterea In
judecatil a mânuitorilor de bani
si materiale publice si a conta-
bililor in fata Inaltei Curti de
CAPITOLUL IV
Directiunea confabilitätii Ministerului
de Finante
58. Directiunea contabilitätii
Ministerului de Finante are ur-
mlitoarele atributiuni: adund si
sistematizeazd materialul nece-
sar pentru alcdtuirea proiectului
de buget al Ministerului de Fi-
nante, pentru venituri si pentru
cheltuieli; executá bugetul si
tine contabilitatea Ministerului,
verificând, lichidand . si ordo-
nantând cheltuielile, afard de
cele pentru datoria publicd;
alciltuieste inventarul averii mo-
bile si imobile a Ministerului
si a tuturor serviciilor ce de-
[Art. 59-62] 12 Apri 11e 1933
59. Directiunea contabilitAtii
Ministerulbi se compune din ur-
mktoarele servicii:
1. Serviciul controlului de an-
gajári i ordonantgrilor de chel-
tuieli.
2. Serviciul veniturilor si scrip-
telor.
3. Serviciul inventarierii si ma-
terialului.
60. Serviciul controlului de
angajgri i ordonantgrilor de
cheltuieli se compune din ur-
mgtoarele birouri:
Biroul controlului angajdri-
lor *i ordonantárilor de plati,
care verificg si supune consilie-
rului-controlor propunerile de
angajári si care contabilizeazg,
angajamentele admise;
b) Biroul ordonantgrilor de
personal care verificg statele de
salarii ale intregului personal
din administratia centralg *i ex-
terioarg, precum si din adminis-
tratia serviciilor speciale ale Mi-
nisterului de Finante; ordonan-
teazg, salariile personalului ad-
ministratiei centrale si autoritg-
tilor pendinte; urmare*te si. exe-
cutg sechestrele pe salarii *i
orice f el de retineri legale;
c Biroul ordonantrtrilor de
material, care verificd, lichidea-
zg si ordonanteazá toate cheltu-
ielile de materiale, atgt ale ad-
ministratiei centrale, càt i ale
administratiei exterioare, pre-
cum si ale autoritátilor pen-
dinte; urmgre*te actele justifica-
tive.
61. Serviciul veniturilor *i
scriptelor se compune din urmg-
toarele birouri:
a Biroul veniturilor care sta-
bileste *i urmgre*te veniturile
proprii ale Ministerului de Fi-
nante ; contabilizeaza incasárile
din aceste venituri pe arti-
cole bugetare, dupg situatiunile
lunare trimese de administra-
tiile de incasgri i plati; co-
municg directiunii bugetului tite la facerea bugetului de ma-
contabilitAtii generale *i Inal- riale al Ministerului:
www.digibuc.ro
190
tei Curti de Conturi situatiunile
lunare de debite si incasári *i in-
cheie contul anual al acestor ve-
nituri; preggteste proiectul de
buget al Ministerului de Fipante
pentru venituri proprii;
b) Biroul scriptelor care lure-
gistreazá In jurnal si partizi or-
donantele de plat& emise; des-
carcg in partizi platile dupg si-
tuatiile date de administratiile
de incasári *i plgti; intocme*te
situatiile lunare de angajdri, or-
donantári si plgti care se inain-
teazd directiei bugetului *i con-
tabilitátii generale a Statului
Inaltei Curti de Conturi; face lu-
crgrile necesare pentru deschi-
derile de credite suplimentare
extraordinare; emite ordonante
de delegatie; intocmeste contul
anual; preggte*te proiectul de
buget al Ministerului de Finante
pentru cheltuieli.
62. Serviciul inventarierii a-
verii mobile *i imobile a Minis-
terului si al comenzilor de ma-
terial se compune din unngtoa-
rele birouri:
a) Biroul inventarierii care a-
dung datele necesare dela toate
serviciile administratiunii cen-
trale, institutiunilor speciale *i
Caselor autonome ce depind de
Minister, le coordoneazg, verificg,
centralizeazá *i intocme*te in-
ventarul general al patrimoniu-
lui Ministerului de Finante
dupá normele stabilite prin re-
gulament;
b) Biroul materialelor care
centralizeazd toate comenzile de
material, executg lucrgrile pen-
tru procurarea lor serviciilor Mi-
nisterului, receptioneazg i dis-
tribuie materialele in limitele
creditelor bugetare: incheie con-
tractele de furnituri i comunicg
Oficiului Central de Licitatii
programul comenzilor materia-
lelor necesare serviciilor in
cursul anului i datele anagnun-
191 12 Apri lie 1933
c) Biroul arhivei care pH-
me*te, inregistreazd *i reparti-
zeazd la servicii corespondenta
adresatd directiunii; expediazd
lucrdrile, claseazd actele in do-
sare, tine registrele de intrare *i
iesire, precum si registrele re-
pertorii cu evidenta corespon-
dentei *i lucrdrilor executate *i
in curs de executare.
CAPITOLUL V
Directiunea confributiunilor direcfe
63. Directiunea Contributiuni-
lor Directe aplica *i interpre-
teazd legile si regulamentele re-
lative la constatarea si a*ezarea
contributiunilor directe *i a ta-
xelor militare, dând directivele
necesare directiunilor regionale
de constatare a impozitelor.
Directiunea Contributiunilor
Directe se compune din:
1. Serviciul contributiunilor di-
recte si taxelor militare;
2. Serviciul contenciosului,
contabilizárii si arhivei.
64. Serviciul contributiunilor
directe *i taxelor militare se
compune din urmdtoarele bi-
rouri:
a) Biroul contributiunilor di-
recte care se ocupd cu toate lu-
crárile in leghturd cu interpre-
tarea si aplicarea legii contribu-
tiunilor directe, elaboreazd in-
structiunile pentru impunerile a-
nuale si pentru recensdmânt *i
rezolvd toate reclamatiunile pri-
vitoare la aplicarea legii *i la
impuneri;
b) Biroul de control care su-
pravegheazd modul cum se exe-
cutá legea contributiunilor di-
recte si instructiunile ei de apli-
care, verificând impunerile mai
importante prin mijlocirea unei
comisiuni, constituitá in acest
scop in fiecare an prin decizie
ministeriald; ia másuri de in-
dreptare a tuturor neregulilor ce
constatd;
c) Biroul studiilor *i. aplicárii
conventiunilor, care se ocupd cu
www.digibuc.ro
[Art. 63-661
strângerea tuturor elementelor
necesare bunei aplicári sau mo-
dificárilor de adus legii contri-
butiunilor directe si instructiu-
nilor ei de aplicare; cu adunarea
jurisprudentei si cu aplicarea
conventiunilor incheiate cu Sta-
tele straine, in materie de con-
tributiuni directe;
d) Biroul taxelor militare, care
se ocupti cu toate lucrárile in le-
gaturit cu interpretarea *i apli-
carea legii taxelor militare, dá
directive pentru impuneri *i con-
troleazd modul cum ele sunt e-
fectuate.
65. Serviciul contenciosului,
contabilizilrii si arhivei, se corn-
pune din urmátoarele birouri:
a) Biroul contenciosului, care
centralizeazd toate lucrdrile pri
vind infractiunile la legile a cd-
ror aplicare este datá in sarcina
directiei; inainteazd serviciului
contencios procesele-verbale de
contraventiune aprobate, tine e-
videnta debitelor provenite din
ele si da indicatiuni serviciului
contenciosului asupra executárii
lor; urmáre*te mersul procese-
lor *i tine evidenta tuturor lu-
crarilor in legliturd cu acestea;
b) Biroul contabilizarii *i sta-
tisticii, care se ocupd, cu centra-
lizarea debitelor regionale din
contributiuni directe si taxe mi-
litare *i stabilirea debitului ge-
neral, cu centralizarea incashri-
lor si cu adunarea si centraliza-
rea tuturor datelor statistice,
privind directiunea;
c) Biroul arhivei care prime*te,
inregistreazd si repartizeazd in-
tre servicii *i birouri corespon-
denta diectiunii, inregistreazd *i
expediazd corespondenta, cla-
seazit in dosare si conservd co-
respondenta, tine registre spe-
ciale de intrarea *i ie*irea co-
resnondentei. *i repertorii pen-
tru evidenta corespondentei *i
lucrdrilor clasate in dosar.
66. Pe lângd directiunea con-
tributiunilor directe, fun ctionea-
[Art. 67-71]
za comisiunea centralit fiscald,
in conditiile prevdzute de legea
contributiunilor directe 1).
67. Prin decizie ministerialti
se vor putea trece asupra direc-
toratelor regionale de constata-
rea impozitelor, parte din atri-
butiunile directiunii contributiu-
nilor directe.
CAPITOLUL VI
Direcfiunea daforiei publice
68. Directiunea datoriei pu-
bli ce are urmatoarele atribu-
tiuni: administreaza datoria
inscrisit In cartea mare a
datoriei publice i datoriile cu
caracter special, raportându-se
la imprumuturile si la emisiu-
nile de bonuri de tezaur; aplicà
dispozitiunile financiare prevA-
zute in tratatele internationale,
privitoare la datoriile si despa-
gubirile Statului; prepará lucrá-
rile pentru incheierea i execu-
tarea conventiilor si acordurilor
internationale, cu privire la da-
toria publicit; intocmeste lucra-
rile pentru despágubirea locuito-
rilor ce au suferit pagube in tim-
pul si din cauza razboiului.
69. Directiunea datoriei pu-
blice se compune din urmiltoa-
rele servicii:
1. Serviciul administrativ si al
emisiunilor;
2. Serviciul amortismentelor si
opozitiunilor.
3. Serviciul primirii, verificArii
si descarcitrii valorilor.
4. Seviciul contabilit/tii.
70. Serviciul administrativ si
al emisiunilor se compune din
urmiltoarele birouri:
a) Biroul conservArii si admi-
nisträrii efectelor datoriei pu-
Nice, care primeste, inregistrea-
zà si pilstreazá efectele destinate
emisiunilor de imprumuturi;
tine registrele pe baza actelor de
incdrcare si desascare; prega-
1) A se vedea Legea contributiunilor directe
din 19 Aprilie 1933, In acest v ohm
www.digibuc.ro
12 Aprilie 1933 192
teste si prezintil situatiuni tri-
mestriale spre verificare; intoc-
meste si prezintà situatiuni ge-
nerale pentru inchiderea opera-
tiunilor anuale de &are directo-
rul datoriei publice si reprezen-
tantul Inaltei Curti de Conturi;
b) Biroul emisiunilor interne
care executà emisiunile de titluri
pentru imprumuturile interne, le
inlocuieste in caz de distrugere,
pierdere, epuizare, inregistränd
aceste operatiuni;
c) Biroul emisiunilor externe
care executá emisiunile titluri-
lor de rentil externa, le inlocu-
ieste in caz de distrugere, pier-
dere, epuizare, furare, inregis-
trând aceste operatiuni;
d) Biroul arhivei si registra-
turii care primeste, inregistreazd
Si repartizeazit serviciilor in-
treaga corespondenta adresata
directiunii; inregistreazá si ex-
pediazd corespondenta; claseazd
In dosare si conserva actele si
corespondenta; tine registre spe-
ciale de intrarea si iesirea cores-
pondentei, precum si repertorii
oentru evidenta corespondentei
lucrárilor clasate In dosare.
71. Serviciul amortismentelor
opozitiunilor se compune din
urmatoarele birouri:
a) Biroul amortizdrii titlurilor
interne si externe, care intoc-
meste tabloul anual de sumele
ce urmeazIt a fi amortizate In
conformitate cu tabloul general
de amortisment al imprumutu-
lui respectiv si alocatiilor buge-
tare; face publicatiile si forma-
litatile prealabile tragerilor la
sorti, in conformitate cu conven-
tiile imprumuturilor i cu dis-
pozitiunile regulamentului tra,-
gerilor la sorti; efectueazâ trage-
rile la sorti In fata comisiunii
instituite prin regulamentul sus
mentionat; efectueazà toate ope-
ratiunile de aranjarea ruletelor,
le descarca in registrele de con-
trol si publicit tablourile de tra-
geri in Monitorul Oficial, impri-
193 12 Apri lie 1933
mánd liste volante; intocme*te
liste recapitulative pe imprumu-
turi de titlurile ie*ite la sorti
neprezentate la rambursare;
b) Biroul opozitiunilor titluri-
lor pierdute, furate, distruse etc.,
care face toate operatiunile pri-
vitoare la aceste titluri, conform
legilor;
c) Biroul aplicilrii tratatelor
de pace *i despilgubirilor de rdz-
boiu, care executd, in strdnsd le-
gAturit cu Ministerul Afacerilor
Striline, toate lucrtirile relative
la constatarea, contabilizarea *i
lichidarea drepturilor *i sareini-
lor Statului, rezultand din tra-
tatele de pace *i diferitelor a-
corduri internationale; tine la
curent *i executd lucrtirile pri-
vitoare la despagubirile de rrtz-
boiu.
72. Serviciul primirii, verifi-
carii i desctircdrii valorilor se
compune din urmdtoarele bi-
rouri:
a) Biroul primirii *i verificdrii
cupoanelor *i titlurilor interne,
care prime*te, inregistreazd *i
claseazti valorile interne intrate;
verified *i anuleazd din listele
de trageri ale titlurilor ie*ite la
sorti; intocmeste situatiunile lu-
nare asupra rni*citrii valorilor;
b) Biroul primirii *i verificrii
cupoanelor *i titlurilor externe
care inregistreazil *i plaseazd
valorile externe intrate, verified
*i anuleazd din listele de tragere
a titlurilor ie*ite la sorti *i in-
tocme*te situatiunea lunard a
miscdrii acestor valori;
c Biroul desetircdrii prin
scripte a titlurilor cupoanelor
imprumuturilor interne, care e-
fectueazd toate lucrarile privi-
toare la descárcarea valorilor in-
terne primite;
d) Biroul descdrertrii prin
scripte a titlurilor *i cupoanelor
externe, care efectueazd toate lu-
crárile privitoare la desedrearea
valorilor externe primite.
www.digibuc.ro
C. Ifamangiu, vol. XXI. 13.
[Art. 72-741
73. Serviciul contabilittitii
ordonantilrilor se compune din
urmiltoarele birouri:
a) Biroul lichiddrii valorilor
pltitite, care se ocupd cu verifi-
carea valorilor nitrate *i operate
prin scripte, In comparatie cu
conturile serviciului contabilitd-
tii, cu lnaintarea valorilor veri-
ficate, directiunea mi*cdrii fon-
durilor, drept acte justificative
la ordinele de platd emise;
b) Biroul ordonantitrilor, care
ordoneazil sumele alocate pentru
serviciul imprumuturilor, in
care scop tine evidenta credite-
lor sau aprobtirilor anterioare;
intocme*te actele justificative *i
le urmtire*te spre justificarea
ordinelor de platd, conform legii
contabilitatii publice; intoeme*te
luerArile pentru deschiderile de
credite;
Biroul contabilitatii, care
Inregistreaza toate operatiunile
privitoare la datoria publicd,
servindu-se de registrele spe-
ciale prevrtzute de legea contabi-
Math publice; verified conturile,
tine in evidentrt provizioanele
pentru asigurarea plátilor, de-
contAndu-le prin inregistrarea
tuturor ordinelor de platd, efec-
tueazd corespondenta *i verified
conturile pentru platile in striti-
natate.
74. Pc langil Directiunea Da-
toriei Pub lice, functioneazd co-
rnisiunea pentru distrugerea e-
fectelor, care constatd *i verified
efectele retrase din circulatiune
ce trebuesc clistruse.
Aceastil comisiune se compune
din directorul datoriei publice,
Inlocuit in absentd prin subdi-
rector, *eful serviciului verified:
rilor din directiunea datoriei pu-
blice. Comisiunea este prezidatil
de un consilier al Inaltei Curti
de Conturi, desemnat de aceastá
institutiune, asistat la nevoie de
un numAr de referendari.
[Art. 75-79] 12 Aprilie 1933
CAPITOLUL VII
Directiuneo 1.44ceirii Fondurilor
75. Directiunea MiscArii Fon-
durilor are urmátoarele atribu-
tiuni: asigurá efectuarea la timp
a tuturor platilor Statului, re-
partizAnd zilnic numerarul nece-
sar la casieriile publice si la
Banca Nationalil; alimenteazd
direct $i prin Banca National&
pietele externe pentru plätile
datoriei publice si celorlalte an-
gajamente ale Statului; centre-
lizeazil. zilnic operatiunile de in-
casAri $i plati ale Statului, sta-
bilind soldul disponibil al tezau-
rului si ingrijeste de functio-
narea fondului de rulment; sta-
bileste si comunic& tuturor de-
partamentelor distribuirea lu-
nar& a fondurilor prin de-
crete regale, supraveghind prin
consilierii controlori executarea
lor; tine conturi speciale pentru
toate operatiunile de trezorerie
si centralizeaz& operatiunile
Statului, care dau loc la mis-
cAri in conturile sale la Banca
NationalA, cum $i pentru ope-
ratiunile realizate prin compen-
sare; studiazit i propune mij-
loacele de trezorerie pentru ne-
voile tezaurului, examinând si-
tuatiunea si dispozitia pietii fi-
nanciare externe si interne; in-
tocmeste situatii lunare de exe-
cutarea bugetului comunicem-
du-le Directiunii Bugetului si
Contabilitritii Generale a Statu-
lui, impreunil tat toate operatiu-
nile de trezorerie efectuate; in-
tretine relatiunile cu institutiu-
nile financlare, publice $i pri-
vate, urmarind executarea con-
ventiunilor inchelate cu Banca
National& i cu celelalte institu-
tiuni de credit si urmdreste exe-
cutarea legii monetare.
76. Directiunea Mischrii Fon-
durilor se compune din urmil-
toarele servicii:
1. Serviciul distribuirii fondu-
rilor $i al a creditivelor.
www.digibuc.ro
191
2. Serviciul cecurilor, al dispor
zitiunilor de plat& $i al compen-
sárilor.
3. Serviciul contabilitatii si al
operatiunilor de trezorerie.
77. Serviciul distribuirii fon-
durilor si al acreclitivelor se corn-
pune din urmátoarele birouri:
a) Biroul pregritirii lucrarilor
de distribuirea lunar& a fondu-
rilor, care prepar& lucrárile in
legiltur& cu decretele lunare de
repartitia fondurilor si intoc-
meste decretele;
b) Biroul executArii decretelor
de distribuirea fondurilor i al
acreditivelor care are in atribu-
tiunile sale emiterea acrediti-
velor in limita cotelor stabilite
prin decretele regale de repar-
titie si comunicarea lor Bailed
Nationale *i administratiilor de
IncasAri si plati;
c) Biroul centralizArii angaja-
mentelor, ordonantArilor $i pl&-
tilor, care are in atributiunile
sale intocmirea situatiunilor lu-
nare de executia bugetului de-
partainentelor.
78. Serviciul cecurilor, al dis-
pozitiunilor de platii si al corn-
pensárilor are urmiltoarele bi-
rouri:
(L) Biroul cecurilqr si al dispo
zitiunilor de platd, care emite ce-
curile i dispozitiunile de plat&
din credite i fonduri speciale;
Biroul compensarilor, care
efectueaz& operatiunile de com-
pensare de impozite cu creantele
contra Statului;
c) Biroul burselor de studii in
strdiniitate, care primeste actele
solicit atorilor, le grupeaza
prezintä spre rezolvare comi-
siunii speciale; stabileste tablot-
rile $i face toate lucrarile pentru
plata burselor si exercitiul con-
trolului asupra platilor efec-
tuate.
79. Serviciul contabilitAtii $i
al operatiunilor de trezorerie are
urmátoarele birouri:
a Biroul contabilitiltii in par-
195 12 Apri lie 193
tida dubla i contabilittitii me-
canice, care tine evidenta contu-
rilor cu Banca Nationala, refe-
ritoare la toate operatiunilor de
Incastiri si plati ce aceasta le
face in contul Statului, intoc-
mind toate situatiunile necesare
si toate operatiunile de compen-
sare si imputare definitivrt a da-
toriei interne;
b) Biroul coresponclentei, care
efectueaza corespondenta cu
toate autoritatile si casieriile
publice, rezultând din operatiu-
nile de trezorerie; efectueaza,
prin Banca Nationalá,
externe in contul datoriei pu-
blice si al departamentelor;
c) Biroul arhivei care pri-
meste, inregistreaia si reparti-
zeaza intre servicii i birouri
corespondenta directiunii, inre-
gistreazrt i expediaza, clazeaza
in dosare si conserva corespon-
denta, tine registre speciale de
intrarea i iesirea coresponclen-
tei si repertorii pentru evindenta
corespondentei si lucrarilor cla-
sate in dosare.
80. $eful serviciului contabili-
tatii este gestionar in bani, res-
ponsabil fn fata Inaltei Curti de
Conturi. El incheie conturi lu-
nare si anuale de toate operatiu-
nile de trezorerie, viramente de
fonduri, precum i pentru opera-
tiunile de incasári si plái nein-
registrate prin casieriile publice,
pe care le inainteaza Directiunii
Bugetului i Contabilittitii Ge-
nerale a Statului si Inaltei Curti
de Conturi, conform dispozitiu-
nilor legii contabilitatii publice.
CAPITOLUL VIII
Directiunea faxelor de consumatiune
81. Directiunea taxelor de con-
sumatiune aplicìl. legile si regu-
lamentele privitoare la asezarea
administrarea taxelor de con-
sumatie asupra produselor pe-
trolifere, zahárului, glucozei, ocupti cu verificarea si operarea
uleiurilor vegetale, alcool me- fn registre a conturilor de taxe
tilic, acid acetic, soda caustica, si materii impozabile; cu verifi-
www.digibuc.ro
[Art. 80-84]
ape minerale, surogate de cafea
alte articole de consumatie.
82. Directiunea taxelor de con-
sumatiune se compune din ur-
matoarele servicii:
1. Serviciul petrolului.
2. Serviciul zahrtrului, uleiuri-
lor vegetale i celorlalte articole
(le consumatiune.
83. Serviciul petrolului se
compune (lin urmatoarele bi-
rouri:
a) Biroul fabricilor petrolifere,
care se ocupti cu liberarea auto-
rizatiunilor de functionare a fa-
bricilor de petrol si a depozitelor
cu aprobarea transporturilor si
exporturilor in creditare de taxe,
cu aprobarea de redestilari, stor-
nari si recartare a transportu-
rilor, precum i efectuarea celor-
lalte lucrrtri referitoare la fabri-
catiunea produselor petrolifere;
b) Biroul verificrtrii, care se
ocupil cu operarea in registre a
conturilor de taxe si materii im-
pozabile, cu verificarea proce-
selor-verbale de inspectii la rafi-
nerii si depozite, cu urmarirea,
tinerea In evidenta si justifica-
rea transporturilor i exportu-
rilor de produse petrolifere;
c) Biroul arhivei.
84. Serviciul zaharului, uleiu-
rilor vegetale i celorlalte arti-
cote de consumatie se compune
din urnarttoarele birouri:
a) Biroul fabricilor, care se
ocupa cu liberarea autorizatiu-
nilor de functionare a fabricilor
de zahrtr, glucozrt, uleiuri vege-
tale si alte articole de consuma-
tiune, cu aprobarea de intrebuin-
tare a zaharului cu taxe recluse
pentru fabricarea ciocolatei
rahatului; aprobarea de expor-
turf i transporturi in creditare
de taxe i efectuarea tuturor
in legatura cu fabrica-
tiunea produselor;
b) Biroul verificarii, care se
 [Art. 85-881 12 Aprille 1933 196

carea proceselor-verbale de ins- 3. Serviciul contencios, de stu-

pectic la fabrici; cu urmdrirea, dii si arhivA.
tinerea in evidentd i justifica- 87. Serviciul Timbrului si al
carea transporturilor si expor- Succesiunilor se compune din
turilor de produse; urmAtoarele birouri:
Biroul contenciosului care: a) Biroul administratiei tim-
centralizeazd toate lucrdrile pri- brului, care se ocupd cu aplica-
vMd infractiunile la legile a ca- rea clispozitiunilor privitoare la
rol* administrare i aplicare este taxele pe timpru si impozitele
data in sarcina directiei, Main- pe acte si fapte juridice, prepard
teazA serviciului central de con- si prezinth comisiunii centrale a
tencios procesele-verbale de in- timbrului lucrarile asupra 61-
fractiune, spre verificare si a- rora aceasta are a se pronunta,
probare; tine evidenta debitelor comunicA organelor fiscale si
provenite din infractiuni si dd judecAtoresti spre confirmare
indicatiuni contenciosului cen- deciziile acestei comisiuni;
tral asupra executArlor; mentine b) Biroul verificdrilor, care
legAtura i efectueazd corespon- face verificarea taxdrii actelor
denta cu contenciosul central, de crave administratiile de In-
tinand evidenta lucrilrilor de casdri si plilti, alege diferentele
contencios privind directiunea ; si le notified directorului regio-
urmilreste mersul proceselor f is- nal, care le transmite adminis-
cale privind directiunea; adund tratiunilor de constatare, pentru
si coordoneazd toate datele sta- a fi inscrise in debit si comu-
tistice privind imnozitele admi- nicate administratiunilor de In-
nistrate de directiune si intoc- casAn i plilti spre urmilrire;
meste diferitele situatiuni lu- verificA actele de insolvabilitate
nare. si dit descArcare debitelor, in caz
de insolvabilitatea debitorilor;
CAPITOLUL IX tine eviclenta incasarilor si scA-
Directiunea Timbrului, Succesiunilor derilor diferentelor alese;
§i a Taxelor pe Lux §i Cifra de Afaceri c Biroul succesiunilor, care
urrnäreste si verificA procesele-
85. Directilinea Timbrului, verbale de stabilire a impozite-
Succesiunilor si a Taxelor pe lor succesorale;
Lux si Cifra de Afaceri aplicd d) Biroul debitelor succesorale,
si interpi eteaztt legile i regula- care centralizeazd debitele si In-
mentele privitoare la timbru casitrile din succesiuni, tinAnd
impozitul pe acte si fapte juri- evidenta acestora.
dice; la impozitul pe lux si cifra 88. Serviciul impozitului pe
de afaceri; la impozitul pe au- lux si cifra de afaceri, pe spec-
tomobile; la impozitul asupra tacole, pe jocuri de noroc i pe
spectacolelor si la jocurile de automobile se compune din ur-
noroc. mdtoarele birouri:
86. Directiunea a) Biroul impozitului pe lux
Timbrului,
Succesiunilor si a Taxelor pe si cifra de afaceri, care urmd-
Lux si Cifra de Afaceri se corn- reste si verified impunerile pe
pune din urmAtoarele servicii: lux *i cifra de afaceri;
1. Serviciul Timbrului si Suc- b) Biroul de secretariat al co-
cesiunilor. misiei pentru stabilirea valori-
2. Serviciul impozitului pe lux lor medii, care tine evidenta lu-
cifra de afaceri pe spectacole, crdrilor comisiunii, pilstrAnd ar-
jocuri de noroc i automobile. hiva si procesele-verbale i toate
www.digibuc.ro
197 12 Aprl lie 1933
lucrrtrile de competinta comi-
siunii;
c) Biroul impozitului pe spec-
tacole, jocuri de noroc si pe au-
tomobile, care se ocuprt cu apli-
carea legilor si regulamentelor
pentru asezarea si administra-
rea impozitelor asupra spectaco-
lelor publice, jocurile de noroc
si automobilelor.
89. Serviciul contencios, de
studii si arhivil, se compune din
urrattoarele birotni:
a) Biroul contencios, care cen-
tralizeazA toate lucrarile pri-
vind infractiunile la legile a crt-
ror administrare si aplicare este
data in sarcina directiei; inain-
teazA serviciului contencios
procesele-verbale de infractiune
aprobate; tine evidenta debitelor
provenite din ele i dit indica-
tiuni serviciului contencios asu-
pra executArii lor; urmAreste
mersul proceselor ce intrA In
atributiunile clirectiunii si tine
evidenta tuturor lucrdrilor in le-
griturrt cu acestea;
b) Biroul de studii si statis-
ticii, care se ocuprt cu strange-
rea tuturor elementelor necesare
bunei apli cAri sau modificarilor
de adus legilor a crtror aplicare
intrrt In atributiunile directiu-
nii; tritocmirea instructiunilor
de aplicare a legilor; centrali-
zeazil si coordoneazil datele sta-
tistice privind toate impozitele
administrate de directiune; a-
dung, jurisprudentele importante
privind interpretarea legilor;
c) Biroul arhivei directiunii,
care primeste, inregistreazd
repartizeazil Intre servicii si bi-
rouri corespondenta adresatA
acestei directiuni; inregistreazrt
expediazrt corespondenta ei;
claseazg In dosare si pilstreazA
corespondenta; tine registre spe-
ciale de intrarea si iesirea co-
respondentii, precum si reper-
torii pentru evidenta corespon-
dentii $i lucrArilor clasate in (lo- rilor de taxe vamale care con-
sare.
www.digibuc.ro
[Art. 89-93]
90. Pe langrt Directiunea Tim-
brului functioneazil comisinnea
centralit a timbrului, in condi-
tiunile prevrizute de legea tim-
brului, si comisiunea pentru
distmgerea maculaturilor rezul-
tate din fabricatiunea timbrului
si din schimburi.
CAP1TOLUL X
Direcliuneo Vömilor
91. Directiunea Vrtmilor are
In atributiunile sale adminis-
tratiunea general& a vrtmilor,
aplicarea tarifelor varnale $i a-
plicarea tuturor dispozitiunilor
(lin legile speciale in legriturA
cu importul si exportul.
92. Directiunea Vamilor se
compune din urmAtoarele ser-
vicii:
1. Serviciul tarifar.
2. Serviciul administrativ.
3. Serviciul administratiei ex-
terioare si de supravegherea bi-
rourilor vamale.
4. Serviciul controlului.
93. Serviciul tarifar se corn-
pune din urmAtoarele birouri:
a) Biroul tarifelor si al legis-
latiei In atributiunile cAruia
intrrt aplicarea tarifului vamal
si celorlalte legi, stabilind taxe
ce se percep prin biroul varnal;
pregairea lucrArilor necesare
pentru nomenclatura vamald,
modificarea tarifului varnal si
pregrttirea conventiilor de co-
mert, stand In strâns6 legAturA
cu departamentele economice;
b) Biroul comisiei cle experti
care se ocupA cu rezolvarea
contestatiunilor ivite cu ocaziu-
nea aplicArii tarifului vamal de
cAtre birourile vamale, organi-
zeazrt muzeul de märfuri In ve-
derea aplicArii unitare si regu-
late a tarifului, &Ind informa-
tiuni In legAturrt cu aplicarea
tarifului;
c) Biroul scutirilor si reduce-
troleazrt i executrt scutirile
[Art. 94-971 12 Apri lie 1933
reducerile prevazute prin tariful
vamal, legea vrtmilor $i alte legi
speciale;
d) Biroul contraventiilor care
se ocupd cu luerdrile privitoare
la aplicarea legii vdmilor in ma-
terie de contraventiuni $i con-
trabandd.
94. Serviciul administrativ se
compune din urmiltoarele bi-
rouri:
a Biroul administratiei care
se ocuprt cu aplicarea tuturor
dispozitiunilor din legea vdmi-
lor, privitoare la transite, cabo-
taje, vânzarea mdrfurilor craute
In rebut sau confiscate, reim-
portari, reexportdri, importuri
temporare, proprietAti limitrofe,
proviziuni de bord, conventii de
frontierc, intrepozitári, arenddri
concesiuni de Intrepozite, per-
misiuni de incárcare;
b) Biroul contabilitatii cen-
trale si exterioare care se ocupd
cu verificarea si descdcarea ges-
tiunii conducatorilor de birouri
vamale, cu contabilizarea veni-
turilor $i cheltuielilor serviciilor
vamale, centrale si exterioare,
cu lucrärile privitoare la res-
tituiri de taxe räu incasate, cu
contabilizarea *i repartizarea
indemnizatiunilor prevAzute de
legea vdmilor;
Biroul garantiilor i meter-
ialului care se ocupd cu conta-
bilizarea garantiilor birourilor
de vrtmuire, cu contabilizarea si
distribuirea materialelor si im-
primatelon
95. Serviciul administratiei
exterioare de supravegherea bi-
rourilor vamale se compune din
urmätoarele birouri:
Biroul de supraveghere
inspectie care se ocupri cu rezol-
varea tuturor chestiunilor pro-
puse prin procesele-verbale de
inspectie, coordonând propune-
rile Mcute si care Lla dispozi-
tiuni eirculare birourilor va-
male;
b Biroul pazei tatil un prejtuliciu superior su-
frontierelor
www.digibuc.ro
198
care face legdtura cu Corpul
GrAnicerilor $i celelalte autori-
'MU de frontier:a, luAnd rnilsurile
pentru asigurarea cooperrtrii in
vetlerea bunei paze a granitelor
va male.
96. Serviciul controlului are
In atributiunile sale recontrola-
rea operatiunilor efectuate de
birourile vamale din intreaga
Ord cu alegerea diferentelor $i
cu darea rol. In debitul birouri-
lor vamale.
Acest serviciu este condus de
un inspector vamal, iar toate
lucrririle lui sunt filcute de con-
trolori vamali din administra-
tiunea exterioard a vdmilor.
97. Pe lânga directiunea vrt-
milor functioneazd comisiunea
centrald vamald compusil din:
directorul vìimi br, directorul in-
dustrici din Ministerul Indus-
Wei *i Comertului sau delega-
tii lor si dintr'un specialist in
ohestiunile vamale $i tarifare
care nu face parte din corpul
functionarilor, desemnat de mi-
nistru.
Comisiunea lucreazti sub pre-
sedintia directorului vämilor $i
are in atributiunile sale: jude-
carea In apel a intâmpindrilor
in materie de contestatie pre-
vilzute in legea vamald $i rezol-
varea licitatiunilor tinute pen-
tru vânzarea mdrfurilor Ord-
site, cilzute in rebut, confiscate
sau retinute prin procese-ver
bale de contraventie sau con-
trabandä, mrtrfuri ce depd*esc
valoarea de 20.000 lei.
Aceastä comisiune, comple-
tatà cu un consilier dela Curtea
de Apel, desemnat de Ministerul
de Justitie $i prezidatii in acest
caz de acesta, rezolvd procesele-
verbale de contraventiuni si con-
trabandà care constatrt un pre-
judiciu mai mare de 5.000 lei,
dar care nu depii$e$te 300.000
lei-
Procesele-verbale care cons-
 199 12 Aprilie 1933 [Art. 98-104]

mei de 300.000 lei sunt rezolvate 99. Functiunile din adminis-

de ministru, pe baza avizului co- tratia centralá a Ministerului
misiunii centrale vamale. de Finante se impart In urmtt-
Comisiunea centralá vamalá toarele grade $i clase:
tla avizul srtu asupra tuturor 1. Director, cl. I si II.
chestiunilor ce-i sunt supuse 2. Subdirector, el. I $i II.
de ministru. 3. $ef de serviciu, cl. I s,i II.
4. $ef de sectie, cl. I, II si
PARTEA 5 $ef de birou, el. I, II si III.
Dispozitiuni privitoare la perso- 6. Subsef de birou.
nalul administratiunii generale a 7. Impiegat, el. I, II $i III-
Ministerului de Finante 9 8. Impiegat stagiar.
100. Echivalarea si asimila-
TITLUL I rea functiunilor ce nu sunt cu-
Dispozitiuni generale
prinse In articolul precedent,
sunt prevazute In tabloul a-
98. Functiunile din adminis- nexat, care face parte integrantrt
din lege $i fn articolele ce ur-
tratiunea centralâ a Ministeru- meazá-
lui de Finante sunt prevAzute
prin legea de fatti. 101. Functionarii Ministeru-
Functiunile din administra- lui de Finante sunt Impártiti In
tiunea exterioarrt sunt preva- trei categorii:
zute In legea de fatti, In legea a Cadrul inferior, cuprinzand
pentru organizarea serviciilor gradele dela impiegat stagiar
exterioare de constatare, perce- !Ana la sub$ef de birou inclu
pore $i control al impozitelor si siv;
in legea vämilor. Cadrul mijlociu, cuprin-
Salariul este stabilit prin lege. zând gradele dela $ef de birou
phrtà la $ef de serviciu inclu-
A s vedea in legituri : sly;
a) Legea pentru organizarea Minfsterelor din
2 August 1929, la pag. 877, vol. XVII ; Cadrul superior, cuprinzand
b) Legea pentru organizarea serviciilor ex- gradele dela subdirector In sus.
terioare financiare din 1 Ianuarie 1938, la 102. Pentru admiterea fn
pag. 19 In mat voltun ;
c) Legea contahiJitdii publice din 81 Iulie unul din cadrele de personal al
1929, la pag. 783, vol. XVII, cu modificirile din Ministerului de Finante, si pen-
24 Deeemvrie 1932, pag. 871, vol. XX.
Prima organizare a finantelor a toot flout&
tru Inaintarea dintr'un cadru
prin Decret din 30 Mai 1862, pentru organi- fn altul, se cere, pe lângn. titlu-
zarea administratiei centrale a finantelor, pag. rile $i vechimea arritatá pentru
1198 colectia Bujoreanu, dupii care a urmat
Infiintarea Curtii de ronturi la 24 Ianuarie
fiecare functiune, depunerea
1864 si Legea contabilititii Statului la 14 Apri- unui examen de admitere sau a
lie 1864 si apoi instituirea perceptorilor la 23 unui examen de aptitudini.
Martie 1865. Dupi promulgarea Constitutiei 1 Programul examenelor $i
Me 1866, s'a organizat Ministerul de Pinante compunerea comisiunilor de
prin Legea din 20 Aprilie 1867, pag. 247, vol. I,
colectia Boerescu, urmati de Infiintarea Mete- examinare vor fi stabilite prin
mul i monetar national prin Legea din 22 A-
prilM 1867. DupA lung* treeere de timp a urmat
regulamentul de aplicarea al a-
Legea pentru organizarea serviofflor si perao- cestei legi.
nalului adminietratiilor tinanciare din 27 Mar- 103. Dispozitiunile statutului
ti'. 1893, pag. 194, a. I, colectia Obetu, care functionarilor publici rrtmân In
Lege s'a aplicat apoi 4 ani, Bind abrogati prin
Le ea pentru organizarea administratiei finan- vigoare, In milsura In care nu
telor Statului din 6 Martie 1897, pag. 1.722, vol. contrazic dispozitiunile legii de
editia 1907 Hamangiu, continuata apoi prin fata.
Legea din 25 Martie 1909, pag. 259, voL V, editia
1907 Hamangiu, apoi prin Loges din 10 Martie
104. Serviciile alciltuind se-
1912, pag. 943, vol. VII si Legea din 23 Mai cretari atul general al Minig-
1928, pag. 1106, vol. XVXVI, abrogate acum. terului de Finante, sunt conduse
www.digibuc.ro
[Art. 105-1101
de cdte un director, subdirector,
sef de serviciu, dupd impor-
tanta lor.
Serviciile de specialitate din
cadrul secretariatului general
sunt conduse de cdte un specia-
list, precum urmeazd:
Corpul inspectorilor superiori,
de unul din inspectorii speciali
cei mai inalti In grad, delegat
de ministru.
Serviciul contenciosului de un
avocat sef, ajutat de seful sec-
tiei proceselor.
Serviciul arhitecturii de un
arhitect sef, ajutat de un arhi-
tect.
Oficiul de studii de unul din
membrii cei mai inalti In grad
ai Oficiului, delegat de
nistru.
Serviciul statisticii financiare,
de un specialist cu titlul acade-
mic.
Garda financiard, de inspec-
torul general al gärzii.
TITLUL II
Atributiunile functionarilor din
administratiunea centralii
105. Directorii sunt personal
rdspunzatori de buna functio-
nare si de indeplinirea tuturor
atributiunilor directiunilor lor.
Ei contrasemneazd toate de-
ciziunile date de ministru sau
de secretar general, privind a-
tributiunile directiunilor lor.
Directorii nu pot delega func-
tionarilor in subordine acest
drept de a contrasemna, decal
In caz de absentil legalil dela
serviciu.
Ei noteazil si intocmesc foile
calificative ale functionarilor in
subordine si fac propuneri pen-
tru avansarea, distinctiunea si
pedepsirea acestora.
106. Directorii sau functio-
narii superiori care au contra-
semnat un act ilegal al ministru-
lui, nu sunt desdircati de räs-
pundere, decdt in cazul cand au
www.digibuc.ro
12 Apr1 lie 1933 200
atras In scris atentiunea mi-
nistrului.
107. Ministrul poate delega
directorilor i conduchtorilor de
servicii, parte din atributiunile
sale.
Delegatiunile se dau prin de-
ciziuni ministeriale care se pu-
blicd in Monitorul Oficial.
108. Directorii din adminis-
tratiunea centrald a Ministeru-
lui de Finante, au obligatiunea
sit convoace semestrial pe direc-
torii regionali de constatare si
pe inspectorii exerciteind atribu-
tiuni in legilturd cu directiile
lor, pentru a stabili unitatea In
conducerea activitätii serviciilor
exterioare si pentru a suprave-
mi- ghea de aproape aplicarea legi-
Ion. Data acestor convocilri este
stabilitii de secretarul general,
de acord cu directorii din mini-
ster.
Directorii i conduatorii ser-
viciilor din secretariatul general,
au obligatiunea de a prezenta
ministrului, douil rapoarte a-
nuale: unul asupra mersului lu-
crárilor directiunilor sau servi-
ciilor Ion, si altul asupra solu-
tiunilor propuse pentru reme-
clierea lipsurilor ce au consta-
tat, in aplicarea legilor.
Copie de pe aceste rapoarte,
inregistrate, se centralizeazd la
secretariatul general.
109. Subdirectorii ajutti pe
directori in exercitarea atribu-
tiunilor lor.
Ei inlocuesc pe acestia wide
câteori este nevoe in toate a-
tributiunile ce le sunt date
min legi si regulamente, nu
insd in atributiunile ce sunt
delegate directorilor de mini-
stru.
Subdirectorii au dreptul de
control si inspectie asupra func-
tionarilor din directiune.
110. $efii de serviciu, sefii
de sectie i efii de birou, au
conclucerea si rilspunderea ser-
viciilor, sectiilor si birourilor ce
201 12 Apri Ile 1933
le sunt incredintate, sub autori-
tatea directorilor respectivi.
Ei efectueazã i supravegheaza
efectuarea tuturor lucr6ri1or ce
le sunt Incredintate de sefii lor
ierarhici, In cadrul atributiuni-
lor generale stabilite prin legea
de f a.
Sefii de serviciu noteazil pe
functionarii in subordine,
când $efilor ierarhici propuneri
pentru inaintarea, distinctiu-
nea sau peclepsirea acestora.
In caz de absentA legalit a
subdirectorului, cel mai vechiu
sef de serviciu inlocue$te $i
exercitd toate atributiunile pro-
prii ale acestuia.
TITLUL III
Condititmi de admitere
si inaintare in administratiunea
centralit
CAPITOLUL I
111. In functiunea de direc-
tor in administratiunea cen-
trala a Ministerului de rinante
pot fi numiti (lin administra-
tiunea centrald numai subdi-
rectorii, iar din administratiu-
nea exterioarit numai inspecto-
rii speciali $i directorii regio-
nali de constatare, toti cu ve-
chimea cerutil de statutul func-
tionarilor publici 9.
Cei numiti trebue sa posedA
diploma de doctor sau licentiat
In $tiintele economico-finan-
ciare, comerciale, drept sau
st iinte.
Directorii din administratiu-
nea centralrt a Ministerului de
Finante pot fi numiti directori
sau directori generali ai insti-
tutiunilor speciale, Caselor
Regiilor autonome.
1) A se vein Legea statutului functiorarilor
publici din 19 Ionia 1923, la pag. 409, vol.
XI XII, cu modificlrile din 26 Iunie 1930,
pag 360, vol. XVIII ei 22 Mai 1933, in aoest
volum, precum i Regulamentul de aplicare
din 23 Noemvrie 1923, la pag. 418, vol.
XIXII, au modificarile din 5 August 1930, cu vechimea cerut.1 de statutul
pag. 833, vol. XVIII. functionarilor $i reu$esc la exa-
www.digibuc.ro
[Art. III-116]
112. In functiunea de sub-
director pot fi numiti din admi-
nistratiunea centralá $efii de
serviciu clasa I si referentii ne-
titulari ai Oficiului de Studii,
care au titlurile cerute In art.
111 al legii de fatil, vechimea
cerutrt de statutul functionari-
lor publici $i care reu$esc la
exarnenul de aptitudini cerut
pentru acest grad; din admini-
stratiunea exterioarrt pot fi nu-
miti inspectorii regionali care
indeplinesc aceleasi conditiuni
de studii $i vechime, Mil exa-
men.
113. In functiunea de $ef de
servrciu pot fi numiti din ad-
ministratiunea centrala sefii de
sectie avand titlurile arittate In
art. 111 si vechimea cerutit de
statutul functionarilor publici ;
din administratiunea exteri-
oarit pot fi numiti administra-
torii de constatare $i adminis-
tratorii de incasitri $i
indeplinind aceleasi conditiuni
de studii $i vechime, aril exa-
men.
114. In functiunea de $ef de
sectie pot fi numiti $efii de bi-
rou care au vechimea cerutrt
de statutul functionarilor pu-
blici $i care posedit diploma de
licent2, In $tiintele economice-
financiare, comerciale, drept sau
$tiinte.
115. $efii de birou care in-
deplinesc conditiunile din lege
pentru a fi inaintati in gradul
de $ef de sectie pot fi inaintati
in acest grad chiar daca nu
exista loc vacant la conducerea
unei seetiuni in Minister. Aceste
inaintrtri pe loc nu pot deprt$i
numrtrul de 20 pentru adminis-
tratiunea centralit a Ministe-
rului.
116. Pot fi numiti in func-
tiunea de $ef de birou sub$efii
de birou care posedil titlurile
arátate la articoftil precedent,
[Art. 117-1241 12 Aprilie 1933 202

menul de aptitudini cerut pen- Finante, pentru ocuparea pos-

tru acest grad. tului respectiv din administra-
Functionarii din cadrul infe- tia centralä. Recrutarea acestui
rior, care vor obtine pe viitor personal se va face dupa reeo-
titlurile academice cerute de mandarea directorului vamilor.
prezenta lege, spre a ocupa Trecerea unui functionar din
functiuni superioare gradului de personalul administratiunii cen-
$ef de birou, se pot prezenta la trale in personalul administra-
examenul pentru ocuparea a- tiunii exterioare se va face
cestei functiuni, indiferent de prin decizie ministeriala.
gradul pe care-I au in acest 122. Conditiunile pentru ad-
cadru si, la mentiune egaM, miterea si inaintarea In func-
vor fi preferati celorlalti candi- tiunile de specialitate sunt pre-
dati la acest examen. vazute in capitolul urmator.
117. In functiunea de subsef CAPITOLUL II
de birou pot fi numiti functio-
narii imediat inferiori in grad 123. Corpul superior de ins-
care poseda cel putin diploma pectori se compune din: trei
de absolventa a liceului sau a inspectori speciali clasa I, asi-
unei $coli superioare de co- milati cu directorii clasa I; pa-
mert si care Intrunesc conditiu- tru inspectori speciali clasa II,
nile cerute de statutul functio- asirnilati cu directorii clasa II;
narilor publici. patru inspectori speciali clasa
118. In functiunea de impie- III, asimilati cu subdirectorii
gat pot fi numiti nurnai acei clasa I.
care poseda cel putin diploma Inspectori speciali stagiari, a-
de absolventa a liceului sau a similati cu subdirectorii clasa II.
unei scoli superioare de cornert, Acesti inspectori au In mod
$i care reu$esc la examenul de obligatoriu resedinta In Capi-
admitere. tala.
119. $efii serviciilor si bi- 124. Corpul inspectorilor spe-
rourilor de contabilitate din Mi- ciali ai Ministerului de Fi-
nisterul de Finante Vor fi nu- nante este recrutat numai pc
miti numai dintre candidatii cale de concurs. Concursul se
care poseda licenta unei Aca- tine in fata unei comisii prezi-
demii de inane studii comer- datil de secretarul general al
ciale $i industriale. Ministerului de Finante si al-
120. Functionarii serviciu- catuita din: un profesor de drept
lui statisticii financiare, dela public dela Facultatea de drept
gradul de $ef de birou In sus, din Bucure$ti $i doi profesori
vor fi recrutati de preferinta dela Academia de Inalte studii
din membrii corpului tehnic al comerciale din Bucuresti, de-
statisticienilor. semnati de ministru, dupit o
121. 0 treime din persona- lista alcatuita de institutiunile
lul administratiunii centrale al respective; din trei directori ge-
Directiei Vamilor, socotind a- nerali sau directori din admini-
ceasta treime din fiecare grad stratiunea centralä a Ministe-
In parte pana la gradul de sub- rului de Finante $i din trei ins-
director, se va recruta din per- pectori speciali, desemnati de
sonalul administratiunii exte- ministru.
rioare, care Iydeplineste condi- Concursul consista din probe
tiile cerute de statutul functio- scrise i orale, privitoare la
narilor publici si de legea de dreptul constitutional si admi-
organizare a Ministerului de nistrativ, economic politica, $ti-
www.digibuc.ro
203 12 Apri lie 1933 [Art. 125-1301

inta. legislatie *i organizare fi- in gradul de inspector special

nanciara.
Concursul are loc ori deckte
ori un post de inspector spe-
cial elasa III este vacant.
125. IA concurs stint ad-
misi functionarii din cadrul su-
perior al Ministerului de Fi-
nante, care au implinit cel pu-
tin doi ani in grad in serviciile
administratiunii centrale *i
functionarii din administratiu-
nea exterioarii care au imph-
nit tel putin doi ani in gradul
de director regional sau inspec-
tor regional *i care posedä di-
ploma de doctor sau licentiati
in Viintele economice - finan-
ciare, comerciale, drept sau *ti-
inte.
126. Inaintarea inspectori-
Ion speciali de clasa III la gra-
dul de inspector special clasa
II, se face numai pe baza de
examen, duprt un stagiu in
clasil de cel putin doi ani.
Prezentarea la acest examen
este obligatorie pentru inspecto-
rii speciali clasa III.
Neprezentarea sau respinge-
rea de dourt ori la examen, a-
trage pierderea functiunii de
inspector special. Candidatului
respins i se va da o functiune
cu un salariu echivalent, in ad-
ministratiunea exterioarii a Mi-
nisterului de Finante sau in
altrt administratiune publicii.
127. Inspectorii speciali cla-
sa I sunt alesi dintre inspecto-
rii speciali clasa II, aviind o
vechime de cel putin trei ani
in aceastA clasil.
Inspectorii speciali clasa
pot fi numiti in functiunile de
directori ai Regiilor autonome
*i Caselor speciale.
128. In cazul and locurile
prevAzute in corpul de inspec-
tori speciali nu pot fi comple-
tate cu functionari din cadrul nante, se cere titlul de avocat
superior ai Ministerului de Fi- definitiv inscris astfel in baron.
nante admi*i la concurs, se
pot numi, pe bazrt de concurs, vocatii trebuesc sA, devinil defi-
www.digibuc.ro
stagiar *i candidatii care po-
sedii diploma de doctor sau li-
centiati in *tiintele economice,
financiare, comerciale, drept sau
*tiinte, aviind lucrAri de spe-
cialitate in legrtturil cu finan-
tele publice.
Numrtrul acestor inspectori
speciali stagiari nu poate de-
prt*i numrtrul locurilor necom-
pletate al celor 3 clase de ins-
pectori speciali prevrtzute prin
legea de fatrt.
Duprt un an, inspectorii spe-
ciali stagiari vor trebui sit se
prezinte la concurs pentru a
deveni inspectori speciali clasa
III. Cei respinsi vor putea 1'6-
mrtne Ina un an in functiunea
de inspectori speciali stagiari,
urmand a se prezenta din nou
la concurs. Cei ce nu vor reu*i
nici la acest examen, vor fi in-
depärtati din serviciu.
129. Functiunea de avocat al
Serviciului Contenciosului se
imparte In urmilloarele grade
5i clase:
Avocat stagiar, asimilat cu
seful de birou clasa II;
Avocat clasa III, asimilat cu
sefuI de sectie clasa III;
Avocat clasa II, asimilat cu
*eful de sectie clasa I;
Avocat clasa I, asimilat cu
*eful de serviciu clasa II;
Avocat principal clasa III;
Avocat principal clasa II, Ev-
similat cu subdirector clasa II:
Avocat principal clasa I, asi-
milaL cu subdirector clasa I;
Avocat consilier, asimilat cu
I director clasa II;
Avocat *ef al Serviciului Con-
tenciosului, asimilat cu director
clasa II.
130. Pentru a putea fi numit
avocat stagiar in Serviciul Con-
tencios al Ministerului de Fi-
Pupil un an dela numire, a-
 ¡Art. 131-1381 12 Apri lie 1933 204

nitivi, conform dispozitiunilor sit indeplineasca functiunea de

statutului functionarilor pu- subdirector In administratiu-
blici. nea centralrt. Dup1 un an de
InaintArile in grade si In delegare In functiunea de sub-
clase a avocatilor se fac con- director, ei pot fi numiti direc-
form dispozitiunilor statutului tori In administratiunea cen-
functionarilor* publici. tralà.
131. Membrii Oficiului de 134. Directorul, subdirecto-
Studii financiare sunt de urma- rul si sefii serviciilor Oficiului
toarele categorii: central de licitatii se recruteazil,
Referent, asimilat cu refe- numai dintre inginerii si arhi-
rendar clasa III dela Ina lta tectii diplomati ai scolilor supe-
Curte de Conturi; rioare si universitAtilor de Stat
Referent titular clasa I si II, din tard i sträinrttate cu di-
asimilat cu referendar clasa I *i plome echivalate. Ceilalti func-
II dela Inalta Curte de Conturi. tionari ai Oficiului central de
Ref erent-sef, asimilat cu ref e- licitatii se recruteazrt de prefe-
rendar-sef dela Ina lta Curte de rintit candidatii avand a-
Conturi. celeasi titluri.
Numärul referentilor de toate 135. In functiunea de arhi-
categoriile nu poate deptisi nu- tect-sef si arhitect pot fi numiti
märul directiunilor din minister. numai diplomatii Academiei de
132. Referenti in Oficiul de arhitecturit sau ai unei scoli
studii pot fi numiti nurnai doc- superioare de arhitecturli din
torii In stiintele economice, fi- sträingtate, cu diplome echiva-
nanciare sau comerciale si cei lente, care sunt Inscrisi in cor-
care posedrt diplome de studii pul tehnic al arhitectilor.
superioare de doctorat in stiin- In fun ctiunea de conductor
tele economico-financiare sau pot fi numiti numai absolventii
comerciale si lucrilri de specia- sectiei de conductori ai Acade-
litate, pe baza unui examen miei de arhitecturti, ai scoalelor
conform regulamentului de a- politehnice din tarrt sau a unei
plicare al prezentei legi. scoli superioare din strrtintitate,
Dung un an dela numire, re- cu diplome echivalate.
ferentii trebuesc sä devinrt de- 136. In functiunea de chi-
finitivi conform statutului func- mist pot fi numiti numai docto-
tionarilor publici. rii, licentiatii sau inginerii In
Referenti titulari pot fi nu- chimie.
miti numai referentii cu o ve- 137. Dactilografele, arhivarii
chime de cel putin doi ani In registratorii sunt recrutati,
acest grad. asimilati si inaintati conform
Referenti-sefi pot fi numiti dispozitiunilor speciale ale legi-
numai referentii titulari cu o lor privitoare la organizarea a-
vechime de cel putin doi ani cestor corpuri de functionari.
In acest grad.
133. Referentii cu o vechime CAPITOLUL III
de cel putin doi ani in grad pot Dispozifiuni privitoare la personalul
fi numiti subdirectori in admi- administrafiunii exterioare
nistratiunea centralli, dacit reu-
sesc la examenul cerut pentru 138. Functiunile de consta-
numirea In acest grad. tare, control si percepere sunt
Referentii titulari clasa I si prevgzute in legea de organi-
cu o vechime de cel putin zare a serviciilor exterioare de
doi ani In grad, pot fi delegati constatare, percepere si control
www.digibuc.ro
205
a impozitelor si In legea va-
mald 1).
Functiunile administrative din
administratiunea exterioard a
Ministerului de Finante sunt:
Sel de serviciu clasa I, II
si III;
Sef de sectie clasa I, II si III;
Sel de birou clasa I, II si III;
Impiegat clasa I, II si III;
., stagiar.
139. Functionarii giirzii
nanciare sunt de urmiltoarele
categorii:
Comisar-sef clasa I si II;
Comisar clasa I, II si III;
Subcomisar;
Guard principal clasa I si II;
clasa I si II.
Functiunea de comisar-sef
este asimilatti cu aceea de con-
trolor-sef; functiunea de comi-
sar este asimilatil cu aceea de
controlor de circumscriptie
functiunea de subcomisar este
asimilatä cu aceea de agent de
control principal; functiunea de
guard principal si guard, cu a-
ceea de agent de control.
Conditiunile de recrutare SC
vor stabili prin regulament.
CAPITOLUL IV
Dispozifiuni linale
140. In termen de 6 luni
dela punerea in aplicare a a-
cestei legi, operatiunile Casie-
riei Centrale a Tezaurului Pu-
blic vor fi lichidate.
Atributiunile conferite prin
legea contabilitegii publice i
prin legile speciale Casieriei
Centrale a Tezaurului Public
tree asupra administratiunilor
de incasiiri si plilti din Capi-
tala. Repartizarea acestor atri-
butiuni intre aceste adminis-
tratiuni de incasdri si plAti se
va face prin deciziune ministe-
riala.
Actualii functionari ai Casie-
t) A ge vedea Loges generall a vimilor, din luri academice cerute de pre-
13 Aprilie 1933, la pag. 207 In aoegt volum. zenta lege, spre a ocupa func-
12 Aprilie 1933 [Art. 139-141]
riei Centrale vor fi incadrati in
functiuni echivalente.
141. Functionarii actual-
mente in serviciu vor fi Inca-
drati In gradele si clasele stabi-
lite prin legea de fat5 pe baza
lucrarilor comisiunii de numiri
si inaintäri, prin decizie mini-
sterialà pând la 1 Mai 1933.
La grade egale vor fi prefe-
rati cei cu studii superioare.
fi- Actualii arhitecti, chimisti, a-
vocati, referenti ai Oficiului de
Studii, definitivi in functiunile
lor, care indeplinese conditiunile
de studii cerute de legea de WA
vor fi incadrati in gradele si
clasele stabilite prin prezenta
lege, putAndu-li-se aplica dispo-
zitiunile alineatului urmiltor.
Functionarii administratiu-
nii centrale si exterioare actual-
mente in serviciu, care au stu-
; diile cerute de prezenta lege si
de legile de organizare a servi-
ciilor exterioare si care sunt
recomandati de sefii lor ierar-
hici, pot fi incadrati, acolo unde
necesitatea va cere, inteun
grad sau inteo clasti supe-
rioarii celei in care se Old, co-
respunziltoare cu vechimea in
serviciu, socotindu-se dupa nor-
mele statutului functionarilor
publici, ru exceptia functiuni-
lor noi create prin legea de
fatti, in care se vor putea numi
functionari cu o vechime in ser-
viciu mai micii.
Functionarii administratiu-
nii centrale si exterioare, actu-
almente in serviciu, care nu au
studiile cerute de prezenta lege
pentru gradul in care se afltt,
pAstrea zil dreptul la grad si
salariu, putând fi ins6 Inca-
drati acolo unde nevoia servi-
ciului va cere, chiar in func-
tiuni inferioare gradului bor.
Functionarii din cadrul infe-
rior al Ministerului de Finante,
care la data acestei legi au tit-
www.digibuc.ro
 [Art. 1421 12 Aprilie 1933 -206

tiuni superioare gradului de sef cretariat de Stat al Ministeru-

de birou, vor fi incadrati sefi lui Finan(elor, publicatrt in Mo-
sau subsefi de birou, in limita nitorul Oficial Nr. 171 din 1931;
locurilor vacante i in ordinea legea pentru inf iintarea unui
indicatrt de notele calificative, corp superior de inspectori
dându-se preferintil vechimei la speciali ai Ministerului de Fi-
calificare egald, la vechime nante, publicata in Monitorul
egalit gradului. Oficial Nr. 298 din 1931 si toate
142. Se abroga legea pentru dispozitiunile altor legi contra-
organizarea adntinistra fiunii ge- rii legii de fatit
nerale a finantelor Statului, pu- (Urmeazil tabloul de echiva-
blicatrt in Monitorul Oficial Nr. lenta functiunilor personalului
256 din 1912; legea pentru or- Ministerului de Fhiante, a dmi-
ganizarea Minis terului Finan- nistratiunii centrale si exte-
(elor, publicatil in Monitorul rioare, publicat in Monitorul Of i-
Oficial Nr. 111 din 1928; legea cial, partea I-a, Nr. 86 (lin
pentru inf iint area u nui subse 12 Aprilie 1933).
Tablou de eehivalenta funetiunilor personalului Ministerului de Final*,
administratiuni eentrale I exterioare
ADMINIST RATIA EXTERIOARA
Personalul administratillor de constatare
ADMINISTRATIA Personalul Personalul administratiilor de incasdri i plAti
directin- serviciului Serviciul
Serviciul exterior al
exterior al ad- administratillor de
CENTRAL&
nilor exterior Serviciul incasAri pliti
region ale al vAmilor interior ministratiilor
de constata re Perceptil Agentii I

de circum, I de incasare
Cadrul super.
Director
Direct. reg. Ad-tor reg.I
Subairec.111 Insp. reg. II
II d Insp. varn. I
Cadral
$ef serv. 1 $ef serv. 1 1
Il Ad-tor fin. 1
RI n 11 11 n n II
sectie 1 sect. 1 A"d-toivam. $ef serv. I Contr. sef
It II 11 II $ef vamA I n n n
n Ill III n Ill circ. 1
indit. Controlori de urmArire
tehnic. 1
birou I Contr. yam circ. II Contt. de urmdrire II
indir. 11 Perceptor
tehnic. 11 principal 1
II Taxator I Sel sectie 1 circ. III
indir. In Perceptor
tehn. III principal II
III 11 n » H ajutor
Agent control. Perceptor I
Cadrul inferior
principal
Subpef bir. Subpef. bir. Ill $ef sectielll Contr. Mut. 11
Agent contr. I Percept. II
lmpieg. 1 Impieg. lmpieg. 1 Contr. ajut. III Impiegat Percep ag.I
Agent contr. II
II II III 11 11
In IIf Itripieg. Ill
stag. stag. stag. Agent control.
provlzoriu
Impiegat stag. stag. Agent urm.
www.digibuc.ro
207 13 Aprilie 1933
LE6EA VAMILOR
DIN 13 APRILIE 19331)
CAPITOLUL I
Organ izarea veim der
1. kdministratia varailor de.
pinde de Ministerul de Finante.
Ea este condusa de clirectorul
viimilor.
2. Organizatiunea Directiei Va-
milor din administratia centrala
a Ministerului de Finante, este
cea prevazuta de legea de. orga-
nizare a acestui Minister.
Pe langh Directia Vamilor
functioneaza comisiunea cen-
trala vamala, formata din: di-
rectorul vamilor, directorul in-
dustriei din Ministerul Indus-
triei *i Comertului sau delegatii
lor, i dintr'un specalist in dies-
tiuni vamale *i tarifare, care
nu face parte din corpul func-
tionarilor, desemnat de ministru.
Comisiunea lucreaza sub pre-
*eclintia directorului vamilor
Aceasta Lege s'a votat de Senat in sodinta
dela 81 Martie 1933 yi de Adunarea deputati-
lor In sedinta dela 4 Aprilie 1933 ; s'a pro-
mulgat cu Deoret Nr. 1.010 933 si publieat in
Monilorul Oficial p. I Nr. 87 din 13 Aprilie
1933. Ea abrogá Logea vlmilor, din 1 Iulie
1905, pag. 215, vol. III IV, eu numeroase mo-
dificiri
A se vedea in : Birourile vamale se impart in
a) Legea pentru organizarea Ministerului de
Finante din 12 Aprilie 1933, la pag. 178 in
acest volum ;
b) Legea pentru intrepozitele vamale din 26
Aprilie 1930, la pag. 242, vol. XVIII ;
c) Legea pentru stabilirea normelor de Min-
tarire a marfurilor din 1 August 1929, la
pag. 842, vol. XVII.
Prima organizare vamali a foot Until prin
Legea asupra taxelor Tamale, din 19 Iunie
1866, pag. 213, colectia Boeresou, salt pag. 1338,
colectia Bujoreanu ; inaintea acesteia au lost
numai fragmenue Oa : Inflintarea dreptului de
exportatie din 2 Septemvrie 1864 ; dreptul de
intrare la vitele Mistorilor, din 28 Mai 1865 ;
exportatia sftrii, din 22 Iulie 1865 ; transitul
eerealelor striine, din 1 kale 1868 etc. ; si in
line Legea general& a vimilor, din 15 Iunie
1874, pag. 203, s. I. Boereseu sau vol. II Bu-
joreanu, a pus bazele actuate de organizare, si Inspectoratele sunt grupate in
s'a aplicat 31 ani, pin& la ultima Lege gene- 4 regiuni, cu re*edintele Bucu-
ral& a viimilor din 1 Iulie 1905, splint& si ea 28
aM ping la prezenta Lege din 13 Aprilie 1933. re*ti, Ia*i, Cluj *i Timi*oara.
www.digibuc.ro
[Art. 1-31
are In atributiunile sale: judeca-
rea in apel a intampinarilor in
materie de contestatie, prevazute
in legea vamala *i rezolvarea
licitatiunilor tinute pentru van-
zarea milrfurilor parasite, cazute
in rebut, confiscate sau retinute
prin procese-verbale de contra-
ventie sau contrabandil, marfuri
ce depa*esc valoarea de 20.000
lei.
Aceasta comisiune, completata
consilier dela Curtea de
Apel, desemnat de Ministerul de
Justitie, *i prezidata in acest caz
de acesta, rezolva procesele-ver-
bale de contraventie *i de con-
trabanda, care constatil un pre-
judiciu mai mare de 5.000 lei,
dar care nu depas,le*te 300.000
lei.
Procesele-verbale care constata
un prejudiciu superior sumei de
300.000 lei, sunt rezolvate de mi-
nistru, pe baza avizului comi-
siunii centrale vamale.
Comisiunea centrala vamala
dà avizul sàu asupra tuturor
chestiunilor ce-i sunt supuse de
ministru.
Organizatiunea administratiei
exterioare a vamilor este preva-
zuta in legea de fata.
3. Toate operatiunile vamale
sunt efectuate prin birourile va-
male *i sucursalele lor.
dourt categorii, dupa importanta
operatiunilor lor.
Birourile vamale sunt grupate
in 12 circumscriptii, Birourile
vamale Bucure*ti Intrepozite,
Galati-Doc, Constanta *i Cer-
nauti, nu se vor incadra in cele
12 circumscriptii, ci formeaza,
unitati aparte, supravegheate
permanent, conform dispozitiu-
nilor art. 8 din perezenta lege,
de cate un inspector. Un al 16-lea
inspector va conduce serviciul de
control.
(Art. 4] 13 Apri lie 1933 208

4. Birourile vamale existente 37. Galati-Docuri cu sucursala

la promulgarea prezentei legi la Galati-Port si Azacläu.
sunt urmatoarele: 38. Giurgiu.
1. Alba-Iulia. 39. Grigore Ghica-Voda cu su-
2. Arad-Intrepozite. cursalele Oraseni, Serafinti si
3. Arad-Posta. Vascauti.
4. Atachi cu sucursala Nepo- 40. Halmeu cu sucursalele Ba-
ratova. Hera si Tarna Mare.
5. Bacau. 41. Harsova cu sucursala
6. Balcic cu sucursalele Ca- Gura-Ialomitii.
vama si Ceatal Cesme. 42. Hotin cu sucursalele Peri-
7. Mini. gorodoc si Peribicauti.
8. Bazargic cu sucursalele Cu- 43. Iam cu sucursalele Naidas,
ingiuc si Boteni. Nicolinti, Varadia.
9. Bazias cu sucursalele Socol, 44. Iasi.
Zlatita, Cilmpia, Belobresca. 45. Ismail.
10. Bechet. 46. Jimbolia cu sucursala Com-
11. Botosani. los.
12. Braila cu sucursalele Ma- 47. Lacul-Mare.
cin si Ghecet. 48. Moldova-Veche.
13. Brasov. 49. Moravita cu sucursala Dra-
14. Bucuresti-Intrepozite. ganesti.
15. Bucuresti-Posta cu sucur- 50. Lugoj.
Bala Aeroportul Baneasa. 51. Oltenita.
16. Bucuresti-Obor. 52. Oradea-Intrepozite cu su-
17. Bucuresti-Gara de Nord. cursala Cotul Crisului.
18. Calafat cu sucursala Ce- 53. Oradea-Posta.
tatea. 54. Orsova cu sucursalele Ada
19. Calarasi. Kalek, Planisevita, Svinita,
20. Cenad cu sucursalele Beba Drancova.
Veche, Podul Muresului, Val- 55. Otlaca cu sucursala Viir-
cam. sand.
21. Cernavoda cu sucursala 56. Pecica cu sucursala Turnu.
Rasova. 57. P)oiesti.
22. Cernauti-Intrepozite cu su- 58. Reni cit sucursala Gura-
cursala Mosi. Prutului.
23. Cernauti-Posta. 59. Rezina cu sucursalele Va-
24. Cetatea-Alba. dul Rascov, Senatovca, Ustia,
25. Chilia-Noua cu sucursalele Lopatna, Jora.
Chilia-Veche, Periprava. 60. Salonta-Mare cu sucursa-
26. Chisinau. lele Ciumengiu, Ghezd, !Ma-
27. Cluj. gian, Cefa.
28. Constanta cu sucursala 61. Satu-Mare cu sucursalele
Mangalia. Petea, Cetatea-Veche, Careii-
29. Corabia. Mari, Berveni si Urziceni.
30. Craiova. 62. Sibiu.
31. Crisciatic cu sucursaIele 63. Sighet cu sucursalele Bo-
Mosorovca si Crisciatic-Pod. cicoiu, Sighet-Pod, Dragos-Voda,
32 Cruceni. Teceu, Sapânta, Valea Viseului,
33. Curtici. Lunca, Poeni, Gura Tisei, Ca-
34. Deva. mara la Sighet.
35. Episcopia Bihorului cu su- 64. Silistra cu sucursalele 01-
cursala Bors. Una si Ostrav.
36. Focsani. 65. Soroca.
www.digibuc.ro
209 13 Apri lie 1933
66-5tefrmesti cu sucursala Ba-
bin.
67. Sulina.
68. Tg.-Mures.
09. Tighina.
70. Timisoara-Intrepozite, cu
sucursalele: Resita, Timisoara-
Posta si gara Domnita Elena.
71. Timioara-Bega cu sacur-
sa la Otelec.
72. Tulcea cu sucursala Isac-
cea.
73. T.-Mrigurele cu sucursala
Islaz.
74. Turnu-Severin cu sucursala
Gruia.
75. Turtucaia.
76. Valea-lui-Mihai. cu sucur-
salele: Bariera, Diosig, $ilindru.
77. Valcov.
78. Visnita, cu sucursalele:
Rgstoace, Gura Putilei, Jab lo-
nita.
79. Zimnicea.
5. Delimitarea regiunilor si a
circumscriptiilor, fixarea rese-
dintei lor, precum i Infiintarea,
mutarea, desfiintarea si clasifi-
carea birourilor vamale SP va
face prin decizie ministerialg.
Tot astfel se va putea infiinta
posturi vamale ,iermanente sau
provizorii pe diferite puncte ale
frontierei si se va putea res-
trange atributiile unora din bi-
rourile vamale de importantil
secundarg.
Deciziunile ministeriale, cu-
prinzancl aceste másuri, se vor
publica in Monitorul Oficial.
6. Personalul exterior al vg-
milor se compune din adminis-
tratori regionali, inspectori de
circurnscriptie, administratorii
vamali, sefii de vamg, contro-
lorii, taxatorii, impiegatii defi-
nitivi i impiegatii stagiari.
7. Administratorul regional
conduce si administreazg re-
giunea vamalit, sub ordinele si
controlul directorului vämilor. bancare oferite conform art. 147
Administratorul regional va- si 162.
mal are urmátoarele atributiuni: 10. Dispune, conform dispozi-
1. Este seful personalului din tiunilor art. 229, asupra reparti-
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXL iL
[Art. 5-7]
regiunea sa, pe care II suprave-
gheazd personal si prin inspec-
torii de circumscriptie, asupra
modului cum Isi Indeplineste in-
datonirile prevgzute de legi
regulamente.
2. Acordg personalului, pang,
la gradul de sef de vamg, exclu-
siv, concedii si permisiuni pang
la 30 zile si dg la intregul per-
sonal notele calificative asupra
aptitudinilor dovedite In cursul
an ului. Administratorul regional
poate face detasitri de functio-
nari pang la gradul de sef de
vatna exclusiv, dela un birou va-
mal la alt birou vamal, din re-
giunea sa, In interes de serviciu.
Deplasgrile de personal, con-
cediile si notele calificative le
comunicg Directiei Vgnailor
serviciului person alului din ad-
ministratia centralg a Ministe-
rului de Fin ante.
3. Aprobii procesele-verbale de
contraventii si contrabande, In
care prejudiciul Statului sau va-
loarea mgrfurilor confiscate nu
trece de 5.000 lei.
4. Aprobil licitatiile tinute pen-
tru vanzarea oricgror mgrfuri
pang la o valoare de 20.000 lei.
5. Acordg toate scutirile pre-
vgzute de art. 31 din aceastg
lege, In afar% de acelea dela
punctul 18 al aritcolului 34.
6. Dispune asupra anulitrilor
de declaratiuni, conform art. 101.
Elibereazd la cerere copii de pe
declaratiunile de import, export
sau acte de tranzit celor intere-
sati.
7. Dispune asupra Incárcgri-
lor si descrircárilor prevazute la
art. 131.
8. Solutioneazg cererile de pre-
lungire a termenului de intre-
pozitare prescris de art. 178.
9. Decide asupra garantiilor
[Art. 8--10]
tiei primelor pentru procesele-
verbale aprobate de el.
11. Supravegheaza modul cum
se aplica tariful In regiune, fie
personal, fie prin inspectorii de
circumscriptie, pe care li indru-
meaza pentru o aplicare uni-
forma a taxarii, tinand seama
de instructiunile Directiei VA-
milor.
12. Supravegheaza, prin ins-
pectorii de circumscriptie, func-
tionarea birourilor vamale, fi-
xandu-si programul de activitate
astfel ca toate birourile vamale
din regiunea sa sa fie inspectate
personal de dourt ori pe an, iar
cele mai importante de trei
ori. De asemeni, urmareste de
aproape ca inspectorii de cir-
cumscriptie din regiunea sa
verifice i sa incheie procese-
verbale de inspectie, cel putin
odata pe luna, pentru fiecare bi-
rou vamal din circumscriptia sa.
13. Ancheteazil personal nere-
gulile mai importante, descope-
rite la birourile vamale, luand
pe loc mrtsuri de indreptare.
14. Urmiireste in de aproape
personal procesele mai impor-
tante, avand chiar dreptul de a
apara interesele fiscului, in fate
instantelor judecatoresti, fara o
delegatie speciala.
15. Face anchetele ordonate de
minister.
16. Intruneste lunar inspectorii
din regiune, primeste rapoartele
acestora asupra operatiunilor
vamale *i ia másuri pentru star-
pirea frauclelor si pentru bunul
mers al birourilor vamale. Pe
baza rapoartelor primite si a
constatarilor facute In inspec-
tille sale, administratorul regio-
nal intoemeste si depune trimes-
trial Directiei Vamilor un report
de ansamblu asupra activitàtii
birourilor de regiune, asupra in-
fractiunilor savarsite si doyen-
lor In acel timp, si asupra pro- 311)IuAliese 1929,
priei sale activitati, indicancl difiefirile din 24la Decemvrie
masurile ce le-a luat pentru in- vol. XX.
www.digibuc.ro
13 Apri lle 1933 210
dreptarea neregulelor consta-
tate si propunand pe cele ce le
gasesc necesare.
17. Hotaraste asupra importu-
lui provizoriu a mostrelor, mo-
delelor comerciale si industriale
si a vehiculelor intrate temporar
in tara.
18. El are In afaril atributiu-
nile prevazute de prezenta lege,
pe acelea ce i s'ar da prin
regulamentul legii si va fi su-
plinit sau ajutat, cand serviciul
cere, de cel mai vechi inspector
de circumscriptie din regiunea
sa, cu incuviintarea Directiei.
8, Inspectorul de circumscrip-
tie, care este sub autoritatea
imediata a aclministratorului re-
gional, inspecteaza vamile din
circumscriptia sa, verified ges-
tiunea administratorilor si a se-
filor de vama, si tot serviciul in
general, In:And in acelasi timp
toate mrtsurile pentru paza fron-
tierei. El este personal rhspun-
zator de toate deficitele prove-
nite din cauza lipsei de verifi-
care sau control din partea sa,
in conditiunile si limitele preva-
zute la legea contabilitd(ii pu-
Nice. 1).
9. Administratorii regionali si
inspectorii de circumscrptie au
dreptul la cheltuieli de transport
si la o indemnitate zilnicà. pe
tot timpul cat dureaza deplasa-
rea lor dela resedinta, in inte-
resul serviciului.
10. kdministratorul vamal con-
duce si supravegheaza, pe ras-
punderea sa personalrt, un birou
vamal de prima categorie. El
vegheazil la aplicarea exacta a
legilor si regulamentelor lor si
raspunde si personal si solider
cu sefii ajutori, in ramurile pe
care acestia le conduc, de ges-
tiunea fondurilor si materiale-
vedea Legea conabi1it24ii publice din
pag. 783, vol. XVII, cu mo-
1932, par. 871,
211 13 Apri lie 1933
lor, potrivit dispoziOunilor legii
eontabilitAtii publice.
11. $eful de vamd conduce si
supravegheazà, pe rdspunderea
sa personalrt, ca i administra-
torul vamal si potrivit prevede-
rilor legii contabiliatii publice,
fie un birou vamal de a doua ca-
tegorie, fie ca ajutor al adminis-
tratorului unei vrimi de prima
categorie, o ramurd de serviciu.
12, Controlorii vamali verified
taxdrile fiecilrei declaratiuni,
atât in ce priveste aplicarea ta-
rifului cat si In ce priveste cal-
culul tuturor drepturilor; ei ve-
rified de asemeni justa aplicare
a dispozitiunilor legale, regula-
mentare si administrative.
13. Taxatorul constata origi-
nea, natura, felul, cantitatea si
valoarea marfurilor, stabileste
drepturile ce urmeazd sit se in-
caseze. El este rdspunzátor de
toate erorile de taxare si calcul
pe care le face. In caz când dife-
rentele constatate ulterior nu se
pot incasa dela clestinatarul
mrtrfurilor sau dela biroul de
vamuire, el este materialmente
rdspunzator.
14. Impiegatul definitiv si im-
piegatul stagiar executd toate lu-
crdrile de birou si de suprave-
ghere cu care ar fi insárcinati
de sefii lor ierarhici.
15. Regulamentul de aplicare
al acestei legi va fixa in detaliu
atributiunile fiechruia din cate-
goriile de functionari vamali.
16. Organele de conducere si
de control, atunci &and nevoile
serviciului o cer, vor putea in-
sdreina pe oricare din functio-
narii subalterni cu indeplinirea
altor atributiuni decdt cele fixate
gradului sdu, Insit totdeauna ti-
nând seama de situatia lui ie-
rarhicd.
17. Administratorii vamali,
sefii de vamd conduedtori
functionarii giranti, conducátori
de birouri vamale, vor prezenta
Directiei \Tamale contul ges-
www.digibuc.ro
[Art. 11-19]
tiunii lor, in nurnele si pe rds-
punderea lor personald, spre ve-
rificare i desarcare, ce se va
face de conducdtorul biroului
contabilitátii centrale si exte-
rioare si care, conform legii de
organizare a Ministerului de Fi-
nan(e, este un contabil expert.
Functionarii de mai sus sunt
ritspunzatori nu numai de actele
lor personale, dar si de actele
gestiunii acelora pe care ii vor
fi lásat srt-i inlocuiascrt in caz
de absentrt dela post.
Conturile trebuesc inaintate
Directiunii In termenul celor 2
luni care urmeazd sfârsitul
fiecrtrui art financiar, iar in caz
de schimbare a gestionarului
dela conducerea unui birou va-
mal, contul gestiunii se va ina-
inta Directiei In termen de 2
luni dela predarea gestiunii nou-
lui conducator.
18. Administratorii vamali,
sefii de vamd, taxatorii ca
functionarii giranti de birouri
vamale sau sucursale, sunt obli-
gati sd depund, in numerar sau
efecte de Stat, la cursul zilei, o
garantie fixatd: pentru adminis-
tratorii vamali si sefii de vamd,
la totalul salariului brut pe doi
ani, iar pentru taxatori i gi-
rantii de sucursale la totalul sa-
lariului brut pe 6 luni. Aceste
garantii pot fi constituite
retineri lunare din salariu, reti-
neri ce nu pot trece insa de 20
la sutd din salariul brut.
19. Functionarii vamali sunt
supusi, in ceea ce priveste numi-
rile, mutdrile, avansdrile, apli-
carea pedepselor etc., dispozitiu-
nilor legit de organizare a Mi-
nisterului de Finan i statu-
tului functionarilor publici, PArá
prejudiciul dispozitiunilor spe-
ciale din prezenta lege .
1) A se vedea Legea statutului functionarilor
publici, din 19 Iunie 1923, la pag. 409, vol.
XI XII, cu modificirile din 26 Iunie 1930, la
peg. 860, vol. XVIII si 22 Martie 1933, la
pag. 92, in acest volurn.
[Art. 20-21] 13 Apri 11e 1933
In functia de impiegati pot fi
numiti numai acei postulanti
care indeplinesc conditiunile
prevazute de statutul functiona-
rilor publici si de legea de orga-
nizare a Ministerului de Finante
$i care au reu$it la un concurs
ale carui conditii sunt fixate de
directorul vamilor.
La gradul de taxatori vamali
pot fi avansati numai impiegatii
definitiv clasa I, din serviciul
exterior sau din Directia Vami-
lor, care au cel putin trei ani
vechime in grad. Aceasta avan-
sare nu se poate face decht in
urma unui concurs, ale carui
conditii se vor fixa de directorul
vamilor.
La gradul de controlor pot fi
avansati numai taxatorii clasa I,
care au cel putin 3 ani vechime
in gradul de taxator.
La gradul de $ef de vama, -not
fi avansati numai controlorii,
care au o vechime de cel putin
2 ani in grad.
La gradul de administrator
vamal, pot fi avansati numai
sefii de vama clasa I, care au o
vechime de cel putin 3 ani in
gradul de sef de vama.
La gradul de inspector de cir-
cumscriptie pot fi avansati ad-
ministratorii vamali i efii de
sectie din Directia Vamilor, care
au trei ani vechime in grad $i
14 ani de serviciu, din care cel
putin 4 ani in serviciul exterior
numai in linsa administrato-
rilor $i a sefilor de sectie pot fi
avansati i efii de vama, cl. I,
indeplinind aceleasi conditiuni
de vechime. Avansarea nu se
poate face dead numai prin con-
curs, ale carui conditiuni se vor
fixa de directorul vamilor. Con-
curentii la postul de inspectori
de circumscriptie trebue sa po-
sede neaparat o diploma de li-
centa universitara sau a unei
scoli superioare, echivalata de
Ministerul de Instructie Pub Hat
cu aceasta diploma. muire de Stat nu pot avea ex-
www.digibuc.ro
212
La gradul de administrator re-
gional nu pot fi avansati dealt
inspectorii de circumscriptie
clasa I, care au o vechime de cel
putin 5 ani In gradul de inspec-
tor de circumscriptie, sau $efii
de serviciu din Directia Vamilor,
care au cel putin 14 ani vechime
in grad, si au functionat cel
putin 4 ani in serviciul exterior
al vamilor.
Pentru incadrarile facute in
termen de 3 luni dela intrarea in
vigoare a prezentei legi, vor pu-
tea fi dispensati de obligatiunea
posedärii diplomei universitare,
functionarii care vor indeplini
toate celelalte conditiuni si vor
fi fost notati ca foarte buni in
timpul ultimilor 5 ani ai activi-
tatii lor in serviciu.
20. Functionarii din serviciul
exterior al vilmilor vor purta, in
exercitiul functiunii lor, un
sertin distinctiv, care se va fixa
prin regulament.
CAPITOLUL II
Bircnd de viimuire ;i expedilie
21. Birourile de vamuire si
expeditie, societatile si agentiile
de navigatie $i societatile de
transporturi, spre a putea func-
tiona ca intermediari intre bi-
rourile vamale $i public, pentru
indeplinirea formalitatilor va-
male, vor trebui sa indeplineasca,
conditiunile de mai jos:
I. Binouni de vdmuire $i, expedifie
ale instituliunilor de Stat
Birourile de vamuire si expe-
ditie ale institutiunilor de Stat
C. F. R., P. T. T. si P. C. A.
pot functiona numai cu avizul
Directiunii Vdmilor, iar decla-
rantii acestor institutiuni sunt
obligati a obtine in urealabil au-
torizarea Directiei Vamilor.
Birourile de expeditie
213 13 Apr Ilie 1933 [Art. 221

clusivitatea operatiunilor de vg- III. Rirouri particulare de vet-

muire, dealt asupra märfurilor muire ci expedilie
in curs de transport.
Pentru marfurile ajunse la Birourile particulare de vrt-
destinatie, proprietarii lor vor muire si expeditie firme in-
putea indeplini formalitrttile di- dividuale pentru a obtine au-
rect sau prin orice birou auto- torizatia de functionare trebue
rizat. sg indeplineascg uringtoarele
Administratiile C. F. R., P. conditiuni:
T. T. si P. C. A., nu pot sg con- a) Proprietarul si procuristii
cesioneze dreptul de vgmuire si biroului trebue siL fie cetateni
expeditie, ci trebue neaparat romani, cu domiciliu stabil in
exploateze direct $i numai prin targ;
functionarii lor. b Atat proprietarul, cat si
procuris,tii sal srt faci dovada
II. Societeiti ca au o practich de cel putin
trei ani ca declarant inteun
Societatile si agentiile de navi- birou de vamuire, sit prezinte
gatie $i societiitile de transpor- un certificat (le moralitate $i do-
turi, pentru a putea obtine auto- vada ca au satisfacut legea de
rizatia de a indeplini formalitati recrutare;
si a face operatiuni vamale, tre- c) Proprietarul sit aibrt firma
hue sg indeplineascg urmgtoa- Inscrisg in Romania si srt de-
rele conditiuni: pung o garantie de 50.000
a) Sa aibrt firma inscrisg, in 250.000 lei in numerar sau efecte
Romania; de Stat, la cursul zilei, pentru
b Sit depung o garantie de fiecare birou vamal, garantie
100.000-500.000 lei in numerar care se va fixa de Ministerul de
sau efecte de Stat, la cursul zilei, Finante, dupg importanta bi-
pentru fiecare birou vamal, ga- roului va mal pe langg care fun c-
rantie care se va fixa de Minis- tioneazrt;
terul de Finante, dupg impor- d) In afarg de conditiunile
tanta biroului vamal pe land, specificate la alin, a si b de sub
care functioneaza. punctul II si a, b si c de sub
Imputernicitii care indepli- punctul III, se va cere $i avizul
nose formalitatile vamale in nu- prealabil al Camerii de Comert
mele acestor societati, trebue sii si Industrie respectivg, care aviz
intruneascrt urmgtoarele condi- va fi conform pentru cazurile
tiuni: negative.
1. SI fie cetateni romani, ma- Firmelor individuale nu li se
jori, cu domiciliul stabil in tara. poate acorda autorizatie de va-
2. Sg prezinte certificat de mo- muire pe langrt dour], sau mai
ralitate si dovadrt ca au satis- multe birouri vamale, cleat cu
facut legea recrutarii. avizul Comisiunii centrale va-
male.
3. SI faca dovadg ca au prac- 22. Directia Vrtmilor va fixa
fiat de cel putin 3 ani ca decla-
la inceputul fiedirui an tariful
rant inteun birou de vgmuire. maximal de comisionul ce poate
Societatile si agentiile de na-
fi incasat de birourile de vg-
vigatie trebue sa dovaleascg camuire pentru oneratiunile ce se
sunt sau proprietare de vase, fac in cursul anului.
sau au vase inchiriate, sau au Pentru birourile de vamuire
reprezentanta unci companii de dela art. precedent, punctele
n avigatie. si III, acest tarif se va stabili
www.digibuc.ro
lArt. 23-27] 13 Apri lie 1933 214

de Directia Vamilor, dupa pro- si inspectorii de circumscriptie

punerea administratorilor regio-
nali, luându-se si avizul Uniunii
Camerelor de Comert si Indus-
trie si al Sindicatului expedito-
rilor.
Pentru birourile C. F. R.,
P. T. T. si P. C. A., comisionul
se va stabili de comun acord
Intre Directia Vamilor si acele
autoritati.
Tariful maximal de comision
se va stabili in ranort cu va-
loarea si cantitatea märfurilor
supuse
23. Incasarea unui comision
mai mare deck cel stabilit in
modul prevazut mai sus, pre-
cum si refuzul de a prezenta
documentele referitoare la Inca-
sarea comisionului, se vor pe-
depsi cu suspendarea tempo-
raril sau cu retragerea defini-
tiva a autorizatiei, Pe baza unei
deciziuni ministeriale.
Aceasta dispozitie nu se aplica,
birourilor de vamuire de Stat.
Neregulile Mcute de aceste bi-
rouri vor fi cercetate i pedep-
site de comun acord cu insti-
tutiile de care depind.
24. Toate birourile de vamuire
expeditie vor tine registre spe-
ciale dupa modelul fixat prin
regulamentul acestei legi in
care vor trece toate operatiunile
pe care le fac.
Pentru toate incasarile Mcute
cu prilejul operatiunilor de va-
muire, ele vor elibera chitanta
din chitantiere cu cotor, in care
se va specifica comisionul per-
ceput. Aceste registre i chitan-
tiere numerotate, snuruite, vor
fi parafate si vizate la inceputul
fiecarui an de conducatorul
\Tamil pe langa care aceste bi-
rouri fac operatiuni si trebuesc
pastrate timp de trei ani.
Lipsa acestor registre sau chi-
ful vamal de export.
tantiere, precum i tinerea lor Marfurile indigene sau indi-
in neregula, va atrage penalita-genate, admise a fi scoase pro-
tile prevazute la art. 23. vizoriu din tara, cu rezerva de
25. Administratorii regionali inapoiere, sunt scutite de taxe.
www.digibuc.ro
au dreptul de a face oricând
cercetarea si verificarea tuturor
registrelor, scriptelor si cores-
pondente apartinand oricärui
birou de vamuiri si expeditii, de
Stat sau particulare, privitoare
la operatiunile de vamuire
transport.
Refuzul, la cererea scrisä, de
a pune la dispozitie aceste re-
gistre si documente, pe lânga
suspendarea sau retragerea au-
torizatiei de functionare, se va
pedepsi cu arnenda de 10.000 lei.
Infractiunea se va constata
printr'un proces-verbal dresat
conform procedurii prevazute in
materie de infractiuni vamale.
CAP1TOLUL 111
Regimul meirfurilor
26. Marfurile straine intrate
in Romania, vor putea fi:
a) Importate pentru a fi puse
In consumatie;
b Intrepozitate;
c) Expediate in transit, sau
d) Reexportate.
Marfurile declarate la import
pentru consumatie sunt supuse
la plata drepturilor nrevazute
prin tariful vamal de import,
inainte de a fi ridicate din vama.
Marfurile intrepozitate sunt
supuse drepturilor de imporf nu-
mai in momentul când sunt
scoase din intrepozit pentru con-
sumatie.
Marfurile care se transiteazä
si cele care se reexporta sunt
scutite de plata drepturilor de
import.
27. Marfurile indigene si mar-
furile straine, indigenate prin
plata taxelor de import, sunt su-
puse la iesirea lor din Romania
drepturilor prevazute prin tari-
215
atilt la export, cat si la reim-
port, daca ele se inapoiaza in
aceeasi stare, fara sa fi suferit
vreo transformare.
CAPITOLUL IV
Tariful i aplicatiunile lui
28. Tariful drepturilor de
vama se stabileste prin lege.
Guvernul poate incheia con-
ventii de comert cu stra-
ine, modificand aceste depturi.
Drepturile modificate pot fi puse
In aplicare prin decret regal, dat
pe baza unui jurnal al Consi-
liului de Ministri, chiar ina-
inte de ratificarea conventiei de
Parlament.
In cazul cand vreun Stat a-
plica in mod special, numai
marfurilor romanesti, suprataxe
sau prohibitiuni, guvernul poate,
prin decret regal, dat pe baza
unui jurnal al Consiliului de
Ministri, sa aplice marfurilor
provenind din acel Stat, supra-
taxe sau prohibitiuni.
Tot astfel cand unul sau mai
multe State instituese
contingentari sau orice
alte restrictiuni indirecte la
importul unor anumite categorii
de marfuri in acele taxi, adu-
cand prin asemenea masuri pre-
judicii exportului produselor ro-
manesti, guvernul poate institui,
.prin decret regal, dat pe baza
unui jurnal al Consiliului de
Ministri, masuri similare, sau
mice alte masuri impotriva prin-
cipalelor articole de import In
Romania.
De asemenea in cazurile de
depreciere a monedei nationale,
guvernul poate aplica, prin de-
cret regal, dat pe baza unui jur-
nal al Consiliului de Ministri,
un coeficient de maiorare a
dreuturilor vamale, In raport cu
acea depreciere.
Guvernul trebue sa supung
aceste masuri ratificarii Par la-
www.digibuc.ro
13 Aprilie 1933 [Art. 28-34]
mentului in cea mai apropiata
sesiune a lui.
29. Sunt prohibite la import
marfurile si produsele prohibite
prin tariful vamal, cele prohi-
bite prin legi speciale, precum
si cele hotarite prin decrete re-
gale, conform dispozitiunilor art.
28 $i 35 din prezenta lege.
30. Regimul ce se apnea mar-
furilor este cel In vigoare In
momentul inregistrarii declara-
tiunilor de import sau export.
31. Marfurile vor fi taxate
dupa natura lor, pe greutate, pe
masura, pe numar sau pe va-
loare, dupa normele fixate prin
tarif, prin legea peutru stabili-
rea nonnelor de cdntdrire sau
alte legi speciale si regulamente.
32. Drepturile de vama in-
scrise in tarif se. vor plati in-
tegral, fat% a se tine in seam&
de starea in care se aflä mar-
furile sau de valoarea lor re-
lativa.
33. Mee marfa care nu se va
gilsi inscrisä In tariful vamal
se va asimila. In ceea ce pri-
veste aplicarea drepturilor, cu
marfurile cu care are mai mare
analogie, cu avizul comisiei de
experti.
34. Sunt scutite de drepturi
la import:
1. Obiectele, chiar monopoli-
zate, destinate Regelui i Fami-
liei Regale, membrilor Corpului
diplomatic, reprezentand In Ro-
mania State le straine, sub con-
ditii de reciprocitate, i mem-
brilor Comisiunii Europene a
Dunarii, cu exceptia delegatilor
rom
2. Efectele i mobilele de prima
instalatie ale consulilor de ca-
riera, straini, func+ionand In Ro-
mania, precum si registrele, im-
primatele si rechizitele de can-
celarie, adresate consulatelor,
sub conditiune de reciprocitate.
3. Materialele aduse pentru
lucrärile Comisiunii Europene
a Dunarii i Comisiunii Inter-
[Art. 35-361 13 Apri lie 1933 216

nationale a Dunarii, intru cat 15. Instrumentele pe care mu-

nu s'ar putea procura din tara. zicantii le poarta cu dansii.
4. Efectele, obiectele casnice si 16. Medicamentele, articolele
mobilele uzate, care au facut de pansament, instrumentele si
parte din instalatia militarilor aparatele medicale chirurgi-
:3i functionarilor romani, trimisi cale destinate spitalelor Statu-
in strainatate, *i care se rein- lui, judetelor sau comunelor, ef o-
tore dupa o *edere de cel putin riilor spitalicesti si Societatii
un an. Ofiterii de marina, care Crucea Rosie, daca nu se pro-
calatoresc temporar pe vasele duc in tall.
Statului, nu beneficiaza de scu- 17. Instrumentele, aparatele,
tire. reactivii si produsele chimice
5. Efectele, obiectele casnice destinate laboratoriilor universi-
mobilele uzate, constituind stric- tare, scoalelor de Stat si ale co-
tul necesar familiar, care au munitatilor.
facut parte din instalatia strái- 18. Marfurile scutite pnin legi
nilor care se stabilesc in Ro- speciale.
mania. 19. Paramente, carti si obiecte
6. Obiectele de aria destinate bisericesti $i de cult, care nu se
muzeelor publice. fabrica in %aril si sunt introduse
7. Cartile, chiar legate, desti- pe seatna uno persoane sau or-
nate bibliotecilor i institutiu- ganizatii ale cultelor istorice, cu
nilor publice. aprobarea in sells a episcopului
8. Efectele uzate si cartile de competent.
studiu, chiar legate, apartinand Scutirile dela acest articol se
studentilor care se inapoiaza din vor acorda conform prevederilor
strainatate. regulamentului.
9. Efectele calatorilor romani, 35. In cazuri de nevoi ur-
intru cat vor avea urme de in- gente, guvernul poate scuti de
trebuintare $i nu vor Intrece drepturi la import, grânele sau
necesitiltile sederii in strainil- mice alte produse necesare hra-
tate. nei oamenilor si la hrana vitelor.
De asemenea, el poate inter-
10. Efectele calatorilor straini, zice
Intru cat vor avea urme de in- duselor exportul granelor si a pro-
trebuintare $i nu vor intrece de mai sus.
necesitatile sederii in tara. Tot astfel, pentru motive de
11. Uneltele nurtate de munci- orclin sanitar sau de sigurantil
guvernul poate prohibi
torii agricoli si de meseriasi, importul sau exportul oricaror
pentru uzul lor personal, intru articole.
cat nu vor trece mai mult de Toate aceste masuri nu se vor
o bucata de acelasi fel $i di- putea lua deck prin decrete re-
mensiune pentru fiecare mun- gale, date pe haze unui jurnal
citor sau meseria.s.
12. Alimentele calatorilor pen- al Consiliului de Ministri, care
tru uzul lor pe 3 zile. se vor supune ratificirii Corpu-
rilor legiuitoare, la cea mai a-
13. Mostrele filra valoare, im- propiata sesiune a lor.
portate in conformitate cu dis- 36. Marfurile indigene expor-
pozitiunile legii de fata. tate din Romania si care n'au
14. Cartile straine, chiar le- putut fi vandute sau au fost
gate, sosite prin posta sub refuzate in tare de destinatie,
banda, la adresa particularilor, vor putea fi scutite de taxe la
fiecare carte in cate un singur reimportarea lop, dacá n'a tre-
exemplar. cut un an dela data exportarii,
www.digibuc.ro
217 13 Apri lie 1933 [Art. 37 41]

deed se poate face proba nein- face numai dupa controlul bi-
doioasti a exportului lor din roului vernal. Pentru fiecare
tari daca marfurile pot fi com- transport se va remite biroului
plet identificate si dacd se va vamal o listrt rezumativd de nu-
prezenta un certificat eliberat mrtrul coletelor care se vor con-
de autoritatea vamald strdind, trola de functionarii vamali, In
constatand crt märfurile n'au asistenta functionarilor postali,
01-Asa magaziile afectate ope- pentru a se stabili numdrul,
ratiunilor vamale. In niciun caz starea i greutatea coletelor.
nu se vor putea restitui taxele 40. Pentru vrtmuirea coletelor
de export platite la scoaterea lor postale se vor indeplini aceleasi
din tara. formalitati ca si pentru vrtmui-
Nu pot fi rehnportate cu sett- rea oricrtror altor mdrfuri. Co-
tire de drepturi la import ce- letele postale adresate persoane-
realele si oNce alte nroduse ale lor care nu vor fi comercianti,
solului si subsolului. expeditori sau comisionaN, si
37. Nimeni nu poate fi dis- vor contine mrtrfuri destinate
pensat de plata clrepturilor, de uzului lor personal, se vor vd-
Indeplinirea formalitatilor si de mui cn formabitìltibe simplificate
respectarca regulilor si prohibi- hotärite de directia vdmilor.
tiunilor vamale sau a pretinde In acelasi mod se vor putea
vreun privilegiu, sub oNce titlu vamui coletele continând milr-
ar fi, cu exceptia dispozitiunilor fuN char destinate unui comer-
art. 34. Obiectele importate sau ciant, Mgt supuse stricAciunii.
exportate de Stat, regiile publice Formularele declaratiunilor cu
comerciale, Casele auonome care se vor vdmui aceste nar-
mice alte institutiuni cu acelasi furi sun t supuse taxelor de
caracter, vor fi supuse dreptu- timbru.
riler previlzute in tarif si regu- 41. Coletele postale si sacii
lilor vamale, ca ì acelea aparti- inchisi, contindnd pachete, sub
mind comerciantilor sau parti- benzi sau plicuri, cu probe de
cularilor, dacrt nu au fost scu- marfuri, cu sau fruit valoare, se
tite in prealabil prin jurnal al vor expedia Insotite de acte de
Consiliului de Ministri. transit dela frontierd papa la
38. Destinatarii milrfurilor nu oficiile postale din interior, uncle
vor putea fi siliti a plìiti drep- sunt birouri vamale.
turile datorate pentru ele, dacd, La destinatie sacii vor fi cer-
vor declara In scris cd le Ord- cetati de un functionar vamal,
sesc in vamd. De asemeni, des- delegat in acest scop, in asis-
tinatarii mdrfurilor prohibite nu tenta functionarilor nostali.
vor putea fi siliti a le reexporta, In cazul cánd se va constata
dacd vor face aceeasi decla- crt stint mdrfuri cu valoare co-
ratie. merciald, in loc de mostre fara
Declaratiile de pärdsire In valoare si nu vor purta eticheta
vamd vor fi scutite de timbru. verde, pretinsil de conventia pos-
Mdrfurile astfel pdrdsite vor tali in afard de
urma regimul stabilit la Cap. drepturile ce se vor percepe, se
XIII al acestei legi. va anlica destinatarului si o
amendd, conform art. 186, ca
CAPITOLUL V mirfuri nedeclarate. Decà desti-
Colete po;fale natarul refuza primirea, marfa
se va retine de vamil Wind ce
39. Introducerea coletelor pops- oficiul postal ia si avizul expe-
tale sträine in magazii se va ditoruluif decii acesta nu va
www.digibuc.ro
[Art. 42-46] 13 Apri lie 1933 218

pláti In termen de cloud luni han, dirciumit sau mice alt loc,
drepturile si amenda aplicatd, mai inainte de a ajunge la bi-
marfa se va considera ca Ord- roul vamal, sau care vor trece
sad. In vamd. de birou, fard a se opri, vor fi
Pentru lozuri si valori prohi- 'considerate ca trecute In con-
bite la import, precum si pentru trabancla si se vor apnea intro-
obiectele sau márfurile prohibite ducdtorilor penalitätile prevd-
ori monopolizate, se va aplica zute de aceasid lege.
confiscarea. 44. Märfurile sosite din sträi-
42. Numai sacii cu corespon- niitate cu calea feratd, trebuesc
denta propriu zisd ce sosesc din prezentate de organele chilor fe-
sträindtate, se vor expedia dela rate la primul birou vamal de
frontierd la oficiul de destinatie frontierd, insotite de o foaie re-
fard formalittiti de transit. Ofi- capitulativá cuprinztind numd-
ciile postale de destinatie sunt rul de inscriere al fiecdrui va-
insa obligate sti verif ice In asis- gon, precum si numdrul cole-
tenta destinatarilor scrisorile telor continute in fiecare vagon
care ar da nastere la bánueli si al scrisorilor de trásurd res-
si In cazul când se va constata pective.
cii contin rndrfuri cu valoare co- Pentru vagoanele colective,
merciala, le vor trimite vdmii adicd acele vagoane in care in
celei mai apropiate, care va in- aceeasi scrisoare de trásuril se
deplini formalitatile de vtimuire, gdsesc colete apartinand la mai
aplictind destinatarului penali- multi destinatari reali, se va
tàtile de art. 186 din prezenta i o list& specificativä
aceastil lege. In cazul când des- care va cuprinde märcile, nume-
tinatarul refuzil primirea, marfa rele, felul märfii, greutatea cole-
se va retine la biroul vamal telor i numele si adresa flea:
pand ce oficiul postal ia i avi- rui destinatar.
zul expeditorului; dacd a cesta Directia C. F. R. este datoare
nu va pláti In termen de cloud sd denund o foaie recanitulativii
luni drepturile i amenda apli- pentru coletele sosite ca ba-
catd, marfa se va considera ca gaje, indicAndu-se numärul co-
pdrilsitd, In vamd. letelor, numärul recipiselor de
Pentru lozuri si valori prohi- bagaje, locul de expeditie i cel
bite la import, precum i pentru de destinatie. Pe aceeasi foaie
obiectele sau märfurile prohibite recapitulativá se va ardta si
ori monopolizate, se va aplica numärul sacilor postali.
confiscarea. 45. Coletele care urmeazd a fi
vdmuite la frontierd se vor des-
CAPITOLUL VI area in magaziile callor ferate,
Infrareo i ie0reo mörfurilor pe uscof iar märfurile grele care se pot
usor verifica, precum: fierdrie,
43. Márfurile venind din sträi- cdrbuni, masini etc., vor putea
ndtate nu pot intra In România rámâne In vagoane /And la In-
dealt pe drumurile vamale au- deplinirea formalitátilor de vd-
torizate de Directia Vdmilor. muire. Magaziile C. F. R., In
Ele trebuesc transportate direct care se descarcd coletele supuse
dela punctul de frontierd la bi- vdmuirii, vor trebui sd fie pre-
roul vamal cel mai apropiat. vdzute cu Incuietori duble dife-
Orice marfa introdusd pe alte rite, vama detinând cheile uneia
cái sau cele introduse pe dru- din incuietori.
murile vamale, care insa se vor 46. Vagoanele complete sau
transporta Iii vreo cask hotel, colective, continând márfuri des-
www.digibuc.ro
219 13 Apri lie 1933
tinate a fi vamuite la un acelasi
birou vamal din interiorul tdrii,
nu vor fi desciircate, ci li se vor
adhuga numai plumburi vamale
si de cale feratä pe lângd cele
aplicate de vdmile si cdile fe-
rate staine, deed aceste plum-
burl sunt In bund stare. In ca-
zul când plumburile strdine nu
sunt intacte, se va proceda la
descArcarea si verificarea cole-
telor.
Cand in acelasi vagon se gd-
sesc mdrfuri destinate la mai
multe vilmi din interior si dacil
la vama de frontierd nu se gd-
sesc magazii incdpätoare, biroul
vamal va aplica plumburi va-
gonului, urmând ea la primul
birou de intrepozit sd se facd
descárcarea in vederea indepli-
nirii formalitätilor de transit.
47. Märfurile descArcate din
vagoane, neinsotite de scrisorile
de trásurd, nici inscrise in foile
recapitulative, se vor considera
ca marfuri de contrabandä, dacd,
nu se va constata cil faptul se
datoreste unei erori.
Se vor considera ca märfuri
de contrabandd si acele miirfuri
sträine ce se vor ridica din va-
goane färä autorizatia biroului
vernal, ori se vor transporta
descárca in alte locuri decât cele
destinate operatiunilor vamale.
48. Märfurile sträine ridicate
din magaziile agentiilor si so-
ciettitilor de navigatie sau din
alte locuri afectate operatiuni-
lor vamale, in porturile româ-
nesti si destinate a fi expediate
In transit cu calea feratii, vor
fi previlzute cu plumburi va-
male si vor fi conduse de agentii
vamali dela locul de ridicare
pand la luarea lor in primire de
organele C. F. R.
49. Ruperea plumburilor sau
sigiliilor pe care vama le-a apli-
cat vagoanelor In statiunile cii-
br ferate, In scopul asigurärii vamal.
drepturilor sale, Rind a justifica 51. Vase le Incilrcate cu mir-
un caz de forta majord, va furi destinate in total sau In
www.digibuc.ro
[Art. 47-51]
atrage pedepsirea sefului statiei
cu amendä de 5.000 lei, urmän-
du-se procedura dela art. 201 si
urmätorii, färil prejudiciul altor
pedep4e In caz de fraudd.
CAPITOLUL VII
Inirarea i ie§irea márfurilor pe apes
50. Cdpitanii, patronii sau
agentii vaselor care vor acosta
In primul port sau scheld pen-
tru a descárca márfuri sträine
sau indigene, sunt datori ca In
termen de 24 ore dela sosire s?1,
depund la biroul vamal mani-
festul (statul) general si com-
plet al incarcilmântului, care
trebue sd cuprindi numdrul,
numerele si greutatea
brut& a coletelor, mirfurile ce
ele contin, pachetele postale, nu-
mrtrul politelor de incArcare
bagajele predate cu recipisd.
In caz de descircare In mai
multe porturi românesti, se va
depune la primul port si un ex-
tras de pe manifestul (statul)
general al incrtrcdmantului,
mentionându-se de vamil pe ori-
ginalul manifestului, märfurile
ce s'au desalt-cat In acel port.
Acest manifest original, denu-
mit manifest general, se va res-
titui cdpitanului, patronului sau
agentului vasului. Acest mani-
fest general va fi depus in ace-
lasi scop, la biroul vamal din
porturile unde va mai acosta,
lnsotit de câte un extras din ma-
nifestele partiale, pentru mir-
furile ce se vor descirca In fie-
care port.
La ultimul port de descdrcare,
pe lângi manifestul partial de
descircare, se va anexa si ma-
nifestul general care poarti
mentiunile birourilor vamale la
care s'au filcut operatiuni de
descárcare. Ma nifestul general
se va pästra la ultimul birou
[Art. 52-53] 13 Apri lie 1933
parte porturilor romänesti, pot
fi vizitate oricând de organele
vamale, chiar inainte de depu-
nerea manifestului, spre a se in-
credinta dacá incArcamântul co-
respuncle indicatiunilor manifes-
tului general.
Cdpitanul vasului este obligat
sri, prezinte, la cererea vilmii,
manifestul original general, pen-
tru a fi vizat. Refuzul de a pre-
zenta manifestul la vizá se va
nedensi ca si nedepunerea ma-
nifestului.
52. Cápitanii, patronii sau
agentii vaselor care nu vor de-
pune manifestul in termenul de
24 ore, se vor pedepsi cu amendá
de 3.000 lei pentru fiecare 24 de
ore intârziere. Duminicele $i silt.-
bittorile legale nu intrá In cal-
culul celor 24 ore.
53. Biroul vamal care va con-
stata deosebiri intre manifest $i
incdrcämtint, va aplica urmä-
toarele pedepse:
I. Pentru lipsurile de colete
sau din continutul coletelor, pre-
cum $i lipsurile din márfurile
in vrac, cuipitanul sau patronul
vasului, in afard de plata drep-
turilor de import va fi supus la
o amenda egalli cu de trei ori
drepturile cuvenite pentru mär-
furile gásite lipsá.
In caz ciind nu se poate sta-
bili natura sau felul márfii, se
va anlica o amendii, de 300 lei
de kg sau fractiune de kg lipsil.
Când márfurile ce lipsesc au
fost márfuri prohibite, capita-
nul sau patronul vasului se va
pedepsi cu o amendii egalil cu
valoarea muirfii, minimul a-
menzii fiind de 500 lei de fiecare
kg sau fractiune de kg.
Dacá lipsa milrfurilor ar pro-
veni din cauzá de incendiu sau
alt caz de fortil majord, bine
justificat si ivit dupit depunerea
manifestului, nu se va aplica
dipitanului sau natronului va- constatat fatil de greutatea rna-
sului. nicio pedeapsä. nifestatd, se va trata ca contra-
Dach lipsa márfurilor s'a pro- bandâ, aplicindu-se dispozitiu-
www.digibuc.ro
290
dus in timpul transportului. la
descarcarea márfurilor, cilpita-
nul sau patronul vasului este
dator sh arate si sit justifice
lipsa, iar vama sil o constate
printr'un proces-verbal. Orice
alte lipsuri de márfuri consta-
tate ulterior se vor considera $i
trata ca contrabandd, afará de
cazurile and se va dovedi cd
lipsurile provin din scurgere sau
alte cauze naturale inerente na-
turii miirfurilor.
II. Pentru milrfurile gilsite in
plus fatit de manifest, capitanul
sau patronul vasului deosebit de
plata drepturilor cuvenite in caz
de import, va fi supus la o a-
mendil egalil cu de trei ori drep-
tunic de import aferente mirfu-
Hiar constatate in plus.
Când coletele in plus vor con-
tine milrfuri prohibite, dipitanul
sau patronul vasului, va fi su-
pus, deosebit de confiscarea
muirfurilor, $i la o amendá de
500 lei pentru fiecare kg sau
fractiune de kg.
Dacil lipsurile sau plusurile de
márfuri vor putea fi bine justi-
ficate, nu se vor aplica pedepsele
prevâzute de alin. I $i II ale a-
cestui articol. Justificarea va fi
fricutil in termen de 6 luni.
III. Dacá se vor gási marfuri
probibite, inscrise in manifest
sub o OM denumire, in scop de
a se ascunde natura Ion, aceste
milrfuri se vor confisca si cripi-
tanul, patronul sau agentul va-
sului va fi supus la o amendá
fix:I. de 500 lei de fiecare kg sau
fractiune de kg. Dacá insd, vor
putea justifica buna credinth,
vor putea fi dispensati de a-
mendá.
IV. Nedeclara rea in manifest a
preparatelor stupefiante, decla-
rarea lor sub o denumire falsa,
precum si plusul de greutate
221 13 Apri lie 1933
nile legii speciale pentru comba-
terea abuzului de stupefiante 1).
54. Once vas care a inchrcat
marfuri in apele românesti, nu
va putea sil pardseascil un port
sau o schela, fard a avea un ma-
nifest de inctircitmfint, vizat de
vama si indicând natura si
cantitatea milrfurilor.
In caz de inarcare in mai
multe porturi romtmesti, capita-
nul, patronul sau agentul vasu-
lui intocmeste si depune la pri-
mul port manifest ul original al
märfurilor incárcate in acest
port, manifest numit general, si
primeste o copie certificatit de
biroul vamal.
In fiecare din porturile urmii-
toare, el depune manifestul ori-
ginal de marfurile incarcate in
acest port si totdeodatä si co-
piile manifestelor din porturile
anterioare. manifeste care se nu-
mesc partiale. Acestea ii sunt
tnapoiate dupa ce au fost vizate
de vamil care ii elibereazd si o
copie (le pe manifestul original
de plecare. Fiecare copie de ma-
nifest trebue sd poarte men-
tiunea birourilor vamale din
porturile precedente, numärul
manifestelor si numele biroului
vamal de emisiune.
Birourile vamale care au emis
manifeste partiale vor face tot-
deauna mentiune pe manifestul
general de numärul si inarcti-
mântul manifestului partial.
Hdrtiile de bord, care, clupd
regulamentele relative la navi-
gatie, vor trebui sä fie depuse
la autoritätile insärcinate cu
politia porturilor sau schelelor,
nu se vor inapoia de aceste au-
toritati decdt dupd ce ele se
vor fi incredintat a manifes-
tul a fost prezentat biroului va-
mal si s'a vizat de acesta.
Cilpitanii de porturi, iar pen-
tru portul Sulina, comisarul
maritim, precum si impiegatii
1) A se vedea Legen din 25 Aprilie 1928, la asigurarea amenzilor vasul.
peg 1048 rol. XVXVI.
www.digibuc.ro
[Art. 54-58]
sub ordinele lor, care vor in-
fange aceastil interzicere, se
vor pedepsi cu o amendd de
1.000 lei.
Cdpitanul, patronul sau agen-
tul vasului care va pdrási por-
tul sau schela fard a avea un
manifest de inciircilmânt vizat
de vamtt, va fi pedepsit cu o a-
mendd de 3.000 lei.
55. Sunt scutiti de obligatia
manifestului proprietarii vase-
lor care vor sosi sau vor pleca
pe lest.
56. Capitanii, patronii sau a-
gentii vaselor inarcate pentru
export, care se vor gási al/And
pe vasele lor márfuri neinscrise
in manifestul prezentat värnii
sau inscrise sub o falsti denu-
mire, se vor pedepsi:
a) Pentru milt-futile nein-
scrise sau inscrise sub o falsil
denumire, in manifest, dar pen-
tru care taxele legale de export
vor fi fost achitate, se va aplica
o amenda de 2.000 lei;
b) Dacil pentru mdrfurile pre-
vitzute la punctul de mai sus,
taxele legale de export nu vor
fi fost achitate, faptul se consi-
del% contrabandä si se pedep-
seste ca atare.
In caz and cdpitanii, patro-
nii sau agentii vaselor vor fi
justificat, in ceea ce priveste
märfurile inscrise In manifest
sub o altd denumire si intru
cat aceste märfuri se vor afla
in colete inchise, a nepotrivi-
rile provin din faptul ¡tiara.-
torilor, amenzile de care se vor
fi fticut pasibili cdpitanii, pa-
tronii sau agentii, se vor aplica
inarcAtorilor.
57. Dacd amenzile datorate
de cdpitanii sau patronii vase-
lor pentru contraventiunile pre-
vtizute la acest articol nu vor
fi consemnate sau garantate
prin cautiuni solvabile, biroul
vamal va putea retine pentru
58. Se vor considera ca ma-
[Art. 59-611 13 Aprilie 1933
nifeste partiale, manifestele bAr-
cilor al chror incAramiint sau
descArcAmânt efectiv, fAcut la
orice port, nu va trece peste
greutatea de 10.000 kg.
Sunt scutite de manifest bar-
cile care transportrt Intre por-
turile tArii produse indigene
pentru consumatia zilnicA.
Tot astfel se vor considera ca
manifeste partiale i manifes-
tele vaselor fluviale fAcând
curse regulate de postit si de
chlAtori.
Prin transbordare se intelege
numai trecerea unei mArfi de
pe un vas pe altul, direct sau
cu imprumutare de teritoriu.
CAnd transbordarea se face cu
Imprumutare de teritoriu, con-
ducerea märfurilor de cAtre
functionarii vamali este obliga-
torie.
59. Nicio marfä.nu se va pu-
tea descArca din vase, inciirca
In ele sau transborda cleat in
virtutea unei permisiuni elibe-
ratA de biroul vamal. DescAra-
rile, incarcrtrile si transbordA-
rile se vor face In orele de ser-
viciu si sub supravegherea
functionarilor vamali.
Contraventiile la aceste dispo-
zitiuni se vor pedepsi:
1- DacA mArfurile vor fi strA-
ine, faptul se va considera con-
trabandii, aplicAndu-se sanctiu-
nile legale cApitanului, agentu-
lui sau chiar proprietarului
mArfii In cazul and acesta se
va gAsi vinovat.
2. Dacrt mArfurile vor fi indi-
gene, se va aplica cApitanului,
agentului sau proprietarului
mrtrfii o amendA de 1.000 lei.
3. DacA se constatA cá s'a
IncArcat i descArcat sau s'a
transbordat alte mArfuri sau
mai mult decat cele arAtate In
permisiune, faptul se va pedepsi
conform art. 186 din legea vA-
milor.
60. In caz de urgentrt birou-
rile vamale vor putea sA auto-
www.digibuc.ro
222
rizeze IncArcArile, descArcrtrile
si transbordArile si in afar% de
orele de serviciu.
Cei interesati la aceste opera-
tiuni vor plat pentru functio-
narii insArcinati cu suprave-
gherea Q sumit fixatA prin de-
cizie ministerialA, pe baza unui
tablou de indemnizAri intocmit
de Directia VAmilor.
61. In caz de nevoi justifi-
cate birourile vamale pot auto-
riza atAt vasele de pasageri cat
si cele de mArfuri sh descarce
mrtrfurile chiar inainte de de-
punerea manifestului i chiar in
timpul noptii, In urmAtoarele
conditiuni:
SA le depunA in magazii spe-
ciale stabilite astfel IncAt trans-
portul mArfurilor din vase sit
nu se poatrt face cleat pe o sin-
gurA cale.
Proprietarii vaselor sau re-
prezentantii lor, printr'un act
de garantie, pe timbru legal,
depus la varnri, vor recunoaste
cit ma gaziile In care se des-
carat mArfurile sunt substi-
tuite vaselor si se vor obliga a
räspunde de toate infractiunile
ca si cum ar fi fost constatate
pe bordul vaselor.
Birourile varnale vor fi avi-
zate In scris de reprezentantii
acestor vase despre sosirea va-
selor, rAmAnand ca manifestul
st se depunA in cele 24 ore ce
vor urma sosirii vasului.
Magaziile In care s'au descAr-
cat mArfurile vor sta sub su-
pravegherea neincetatA a bi-
roului vamal. Ele vor avea usile
previlzute cu douA incuetori,
vama detinAnd una din chei.
Niciun colet nu va putea fi
scos din magazie deceit In orele
de serviciu si In prezenta func-
tionarilor vamali. Contraventiu-
nile la aceastA dispozitie se vor
pedepsi conform art. 59 de mai
sus, relativ la incArcarea si des-
carcarea vaselor Fírä permi-
223 13 Aprilie 1933
Pentru aceste operatiuni f A-
cute In afard de orele de servi-
ciu se vor pldti indemnizdrile
prevdzute la art. precedent.
CAPITOLUL VIII
Polijia voselor
62. Orice vas IncArcat sau
gol care se va opri In raza vre-
unui port sau a unei schele va
intra din acel moment sub au-
toritatea vAmii.
Acostarea vaselor incArcate cu
indrfuri in alte locuri deck cele
fixate operatiunilor vamale va
fi considerata ca o tentativrt de
contrabandii i tratatd ca a-
tare, afard de cazurile de fortd
majord, care vor trebui justi-
ficate prin cdpitAnia portului.
63. Spre a frill-Aura fraudele
ce s'ar putea comite, vama va
putea aplica plumburi sau si-
gilii la usile magaziilor vase-
lor intrate In port, fArà a per-
cepe pentru aceastrt operatiune
vreo taxd. Cdpitanul, agentul
sau patronul vasului va remite
vdmii dovadd cd s'au aplicat
plumburile sau sigiliile. Rupe-
rea plumburilor sau sigiliilor
fArd autorizarea viimmii si fdrä
justificarea unui caz de fortd
majord, atrage pentru capita-
nul, patronul sau agentul va-
sului o amendd de 5.000 lei,
f AM a prejudicia asupra celor-
lalte penalitAti In caz de fraudil.
Plumburile si sigiliile se vor
putea apnea .atdt inainte cât i
dung, depunerea manifestelor
interogatoriului la cdpitilnia
portului.
64. In timpul stationdrii va-
selor In porturi vama va putea
posta pe ele functionari In ve-
derea supravegherii vamale sau
In orice alt scop. Vama nu este
obligatd sd justifice aceste md-
suri fatd de cdpitan.
De asemenea, când vasele fac
operatiuni de transit de mär-
furi pe portiunea Dunrirei inte-
www.digibuc.ro
[Art. 62 671
rioare, vama va putea aplica
sigilii sau plumburi unde va fi
nevoie i va putea posta func-
tionari, insotitori, pe bordul a-
cestor vase. Cdpitanii, patronii
sau agentli vaselor sunt datori
sit procure acestor functionari
brand, incälzit i luminat Ma%
vreo platA si, in acelasi timp,
sa le asigure mijloacele de Ina-
poiere la punctul de plecare.
65. Bärcile si salupele apar-
tinand locuitorilor statelor strA-
ine nu vor putea acosta la ma-
lurile românesti, decht in locu-
rile desemnate de varnä in in-
telegere cu cdpitrtnia de port si
numai intre rdsdritul soarelui
si apusul soarelui.
BArcile i salupele apartinând
supusilor romdni sunt supuse
acelorasi obligatiuni in ce pri-
veste acostarea In raza portu-
rilor.
Contravenientii se vor pedepsi
cu o amendd de 500 lei fArd
prejudiciul celorlalte penalitdti,
in caz de fraudd sau contra-
bandd.
66. Intrarea oricArui fel de
vas din apele internationale sau
internationalizate In apele in-
terioare ale tArii nu este per-
misd deal In timpul zilei. La
intrare vasele se vor opri la
postul de vamd sau de pazd cel
mai apropiat, unde vor fi su-
puse revizuirii vamale.
Contravenientii la dispozitiu-
nile de mai sus se vor pedepsi
cu amendA de 500 lei, fruit pre-
judiciul celorlalte penalitdti In
caz de fraude sau contrabande.
67. Desarcarea din vase sau
incrircarea mrtrfurilor In vase
se va face numai In cuprinsul
porturilor sau schelelor In locu-
rile afectate operatiunilor va-
male.
Desciircdrile si incrtrcrtrile de
mArfuri strdine In alte puncte
deal cele vamale se vor auto-
riza de Directia VAmilor. Pen-
tru cele indigene, autorizatiile
[Art. 68-73] 13 Apri lie 1933
se vor da de administratorul
regional respectiv.
Cei ce vor obtine asemenea
autorizatiuni vor plâti o indem-
nizatie pentru functionarii de-
plasati conform art. 60.
CAPITOLUL IX
Proviziunile de bord i aprovizionoreo
vaselor
68. Articolele de hranrt si
imbrriaminte ale echipajului,
materialele trebuincioase ser-
viciului vaselor, inscrise In in-
ventar, precum si alimentele si
toate obiectele restaurantelor
pentru nevoile calritorilor (le pe
vase in cursul voiajului, consti-
tuesc proviziuni de bord.
69. Capitanii, patronii sau a-
gentii vaselor sunt datori sri
depuna vämii In decurs de 24
ore dela acostare declaratia
proviziilor de bord.
In caz de brinuiala biroul va-
mal va putea pretinde ca de-
clararea proviziilor de bord srt
se facd imediat duprt sosirea
vaselor-
Nedepunerea declaratiei in
termenele ariltate mai sus se
pedepseste cu o amendrt de lei
2.000, iar in caz, and la vizita
vaselor se vor gási mârfuri
prohibite i nedeclarate, faptul
se va trata si pedepsi ca o con-
traventie.
Dacrt la verificarea proviziei
de bord se vor constata canti-
táti mai mari deat cele decla-
rate sau articole si obiecte ne-
declarate, se vor aplica dispo-
zitiunile articolului relativ la
contraventiuni.
Nedeclararea in proviziile de
bord a preparatelor stupefi-
ante, declararea lor sub o de-
numire falí sau plusul de
greutate constatat fatá de greu-
tatea cleclaratk se va 'trata ca
o contrabandk aplicandu-se zulni ou etupellante, din 25 Aprilie
dispozitiunile legii pentru com- pag. 1942, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
224
baterea abuzului de stupe-
fiante.
70. Declaratiile de provi-
ziuni de bord se intocmesc in
dublu exemplar, originalul ra-
mânând la vanak iar duplica-
tul, certificat de vamil, se va
elibera cripitanului vasului pert-
tru a fi prezentat la birourile
vamale din celelalte porturi
uncle va acosta.
71. Proviziunile de bord nu
pot fi descrircate de pe vas de-
al In caz de fortä majork and
vor fi transportate si depozi-
tate In magaziile biroului va-
mal.
72. Articolele prohibite si
monopolizate pot fi läsate pe
bord sub sigiliul biroului va-
mal, care nu va putea fi ridi-
cat decât In mornentul and
vasele prirásesc apele nationale.
Pentru stupefiante descárca-
rea i depozitarea lor la biroul
varnal este obligatorie i su-
push dispozitiunilor din le ge a
speciald pentru combater ea a-
iruzului de stupefiante 2).
In caz când sigiliile nu vor
fi intacte, clipitanul vasului va
fi pedepsit cu o amendá de lei
3.000, iar daca se va constata
o lipsrt din cantitáti, se vor
apnea dispozitiunile relative la
contrabandá.
Cantitatea de articole mono-
poliza te necesare personalului
vaselor se va hisa la dispozitia
cApitanilor sau patronilor pen-
tru tot timpul sederii vaselor In
porturile românesti, duprt nor-
mele legii monopolurilor.
73. liestauratorilor sau per-
sonalului vaselor le este inter-
zisrt vanzarea de mice fel de
articole In timpul când vasele
stationeaza in porturile romet-
nesti, sub pedeapsa unei amenzi
de 2.000 lei, deosebit de celelalte
1) A se vedea Legea pentru combaterea abu-
1922, la
225 13 Aprilie 1933 [Art. 74-80]

penalitäti, când aceste articole Inlesnirile prevázute de acest

vor fi scoase de pe vas prin
fraudri.
74. Vase le de rAzboiu straine
sunt dispensate de a face vreo
formalitate la biroul vamal, iar
cele nationale vor declara la so-
sire, dacà vin dintr'un port
sträin toatA provizia de bord
pe care o au.
75. Vizitarea vaselor pentru
verificarea proviziei de bord in
timpul când se glsesc anco-
rate in porturile române$ti se
face de atre functionarii va-
mali si grâniceri, insotiti de or-
ganele cdpitâniei de port $i ale
corpului consular, conform re-
gulelor stabilite pentru aceasta.
Vase le sub pavilion românesc
se pot vizita de functionarii va-
mali $i grdniceri $i färä asis-
tenta organelor câpitäniei de
port.
76. Pontoanele, precum $i
$lepurile care fac oficiul de pon-
toane, sunt considerate ca fá-
când parte din uscat $i supuse
oricând controlului vamal.
Obiectele sau márfurile de-
puse pe ele vor fi considerate
ca descárcate pe uscat fárá per-
rnisiunea $i asistenta biroului
vamal si vor fi supuse pedepse-
lor relativ la contrabandá.
77. Combustibilul de orice fel
aflat pe bordul vaselor si nece-
sar lor, nu va fi impus la niciun
fel de taxd.
Aprovizionarea vaselor ro-
/Wine sau sträine cu produse
indigene sau indigenate pentru
hrana, iluminarea $i orice alte
obiecte necesare vasului si pa-
sagerilor echipajului se va face
In scutire de orice fel de taxe
la export, in limita necesitáti-
lor.
Carbunii $i brichetii indigeni
sau sträini, livrati din depozi- nárii vaselor care vor Oräsi
tele sau intrepozitele din por- porturile, se vor scuti de orice
turi pentru aproNiizionarea vase- drepturi de export, intru at
lor vor fi scutiti de orice drep- cantitátile nu vor intrece stric-
turi la export. tul trebuincios.
www.digibuc.ro
C. Hamangin, vol. XXI. 15.
capitol nu vor fi fäcute vaselor
sträine ale tárilor care nu ar
acorda in porturile lor f avoruri
reciproce vaselor române$ti.
Combustibilul lichid si lubri-
fiantele strdine vor fi totdeauna
supuse la drepturile de import,
atunci cänd vor fi scoase din
depozite sau intrepozite pentru
aprovizionarea vaselor.
Combustibilul lichid si lubri-
fiantele române$ti, incArcate de
vasele românesti sau stráine
pentru aprovizionarea lor, sunt
scutite de taxele de export, In
limitele cantitätilor de care au
nevoie, sub controlul $i supra-
vegherea biroului vamal.
78. CApitanii, patronii $i a-
gentii vaselor sunt rdspunzá-
tori pentru orice infractiuni sa-
varsite de personalul de pe
vase impotriva oricArei dispozi-
tiuni din prezenta lege.
70. Inainte de eliberarea ma-
nifestului pentru plecare, biroul
vamal va proceda la verificarea
proviziei de bord pentru a vedea
dacá corespunde cu declaratia
depusá $i dacá sigiliile pe care
biroul vamal le-a aplicat pe ar-
ticolele monopolizate sau pro-
hibite au Minas intacte. Rupe-
rea sau indepartarea sigiliilor
se va pedepsi cu o amendá de
3.000 lei, iar nepotrivirile intre
constatärile fäcute la verificare
si cele arätate in declaratia de
provizie de bord, se vor trata $i
pedepsi la fel cu contrabandele.
80. Obiectele de hraná $i de
iluminat, indigene sau indige-
nate ce se vor imbarca pe vase
in timpul stationärii lor in por-
turi pentru trebuintele zilnice
ale echipajului, precum $i obiec-
tele indigene sau indigenate
de orice fel, necesare aprovizio-
[Art. 81-87] 13 Apri lie 1933
Dacd cantittitile acestor o-
biecte ar ptirea exagerate, cd-
pitanii, patronii sau agentii va-
selor sunt tinuti sä justifice bi-
roului vamal, deed aceste cant-
ttiti sunt in aclevär necesare
fatä de personalul de pe vas $i
fat& de durata
Prohibitiunile temporare pen-
tru articole de hrand nu se vor
aplica cand aceste articole vor
fi necesare aprovizionarii vase-
bor.
CAPITOLUL X
Infrarea ;i ie;irea mcirlurilor pe calea
aerului
81. Orice aeronavti care mer-
ge in straindtate sau vine din
strdindtate, oriunde s'ar afla,
deasupra teritoriului tärii, tre-
bue sa se supund dispozitiunilor
ce urmeazti $i regulamentelor
vamale.
82. Functionarii vamali au
dreptul sa viziteze orice aero-
navd si incdrctimiintul ei-
83. Orice aeronavd nu poate
pleca sau ateriza dealt pe un
aerodrom vamal sau pe un ae-
rodrom special desemnat de au-
toritatea competentri, uncle se
vor Indeplini formalitätile va-
male.
Aerodromul vamal este aero-
dromul unde functioneazd per-
manent un serviciu vamal.
84. Ciind o aeronavd din acele
previizute la art. precedent este
fortatti sA, aterizeze inainte de a
fi atins un aerodrom vamal, co-
mandantul ei este obligat sit
anunte imediat autoritätile fis-
cale sau de politie cele mai a-
propiate, care pot verifica in-
ctircamântul si manifestul 531 vor
viza carnetul de drum. Nicio
aeronavd nu va putea pleca
mai inainte de a fi obtinut
acea stti
Dupd reluarea sborului, aero- rea niciunei forinalitati vamale.
nave este obligatti sa aterizeze Dacti aeronava care nu trans-
la cel mai apropiat aerodrom portti rnarfuri face escald, co-
www.digibuc.ro
296
vamal, sau la cel care i se va
indica de autoritätile care au
constatat aterizarea fortatd.
85. Inainte de plecare, co-
mandantul aeronavei trebue
prezinte autoritiltilor de vamti.
$i de politie carnetul de drum,
iar dacd, aeronava transportá si
márfuri sau provizii de bord,
trebue sti prezinte biroului va-
mal $i manifestul märfurilor si
lista proviziilor de bord.
Pe leingd fiecare manifest tre-
bue anexatii $i declaratia deta-
liatti a mtirfurilor, intocmitti de
expeditor.
Biroul vamal ver.ificti dupd
manifest $i declaratii, coletele
inciircate, vizeazil cu sigiliul ofi-
cial $i semnaturd carnetul de
drum, manifestul si lista provi-
ziilor de bord i sigileazd sau
aplica plumburi coletelor cu
mtirfuri sau grupelor de colete
pentru care s'a cerut aceasta
formalitate.
86. La sosire, comandantul
aeronavei trebue sit prezinte au-
toritatilor de \mind $i de politie
carnetul de drum, iar dacti ae-
ronava transporta márfuri sou
provizii de bord, trebue sä pre-
zinte biroului vamal $i manifes-
tul märfurilor cu declaratiile
anexe intocmite de expeditor,
precum si lista proviziilor de
bord.
Functionarii vamali constatá
dacti sigiliile sau plumburile
sunt intacte, procedeaza la ve-
rificarea märfurilor ce trebuesc
descarcate dupa manifest si de-
claratiile depuse, vizeazd car-
netul de drum $i pilstreazd ma-
nifestul.
Aeronavele care nu transporta
márfuri sunt supuse numai la
viza carnetului de drum.
87. Cdnd o aeronavil traver-
seazd teritoriul trtrii färti escalti,
ea nu este supusd la indeplini-
227 13 Apri lie 1933
mandantul ei este obligat sA de-
puna spre vizare numai carne-
tul de drum biroului vamal si
de politie &la aerodromul de
aterizare.
Da crt aeronava transportA
mArfuri, Met insA a face ope-
ratiuni de incArcare sau descar-
care, comandantul este dator srt
depung biroului vamal
tiei carnetul de drum, manifes-
tul, declaratiile ce-i sunt anexate
si lista proviziilor de bord, spre
a fi vizate.
In caz cAnd aeronava des-
caret o parte din mArfuri sau
incara mitrfuri, se vor inde-
plini aceleasi forrnalitati ca
la plecarea sau sosirea aeron-
vei care transportA märfuri.
In tot timpul sederei aeronava
este sub supravegherea
care poate aplica plumburi sau
sigilii la cabina mArfurilor,
pana la plecare.
88. Combustibilul $i lubri-
fiantii care se grtsesc pe bord,
destinati consumului aeronavei,
nu vor fi impusi la niciun fel
de taxe, daca nu depAsesc canti-
tatea necesarri efectuArii voiaju-
lui indicat In carnetul de drum.
89. Orice aeronavrt, venind
din strainatate, datoreaz il. drep-
turile de import de indatA ce
aterizeaza In Bomrtnia. Dreptu-
rile de import sunt clatorate si
pentru piesele de schimb, echi-
pamentul si obiectele din inven-
tar.
Dacit aeronava $i obiectele
aflate pe bordul ei se reexpor-
teazA In conditiunile prevAzute
in legea de fatA, ele beneficiaa
de dispozitiunile art 26
90. MArfurile destinate im-
portului, exportului, transitului
sau intrepozitArii, sosite sau ple-
cate pe calea aerului, sunt su-
puse aceluia$i regim $i penali-
trtti vamale ca $i mArfurile so-
site sau plecate pe aprt sau pe
uscat.
www.digibuc.ro
[Art. 88-93]
Pentru plusuri sau minusuri
la manifestul aeronavelor se vor
aplica sanctiunile prevrizute la
cap. intràrii i iesirii marfuri-
lor pe apd.
CAPITOLUL XI
Para granitelor
91. Paza si supravegherea va-
mala a granitelor se face de cA-
tre corpul grAnicerilor, care, din
punct de vedere vamal, se afla
sub ordinele Ministerului de Fi-
nante 1).
Aceastit supraveghere se face,
atAt pe linia de frontierA, cat $i
In interiorul trtrii pe o distantil
de 10 km dela aceastil linie.
In cazurile de nevoi zona de
10 km poate .fi extinsa, in anu-
mite regiuni, pAnA la 25 km
dela linia (le frontieril. Extinde-
rea zonei se va face prin decret
regal.
Functionarii vamali exercita
dreptul de control $i suprave-
ghere vamala, atett pe linie cAt
si inriuntrul zonei de frontierrt,
ei fiind In permanentA in exer-
citiul functiunii.
92. Proprietarii terenurilor cle
pe frontierri nu vor putea pune
nicio piedecrt liberei circulatii
intre posturile de paza. Orice
constructie sau ingrädire ridi-
catA, in contra acestei dispozi-
tiuni se va distruge pe chel-
tuiala proprietarului. Proprie-
tarii nu vor putea de asemenea
sA se opuna la stabilirea, pe
proprietAtile lor, de drumuri sau
poteci pentru comunicatia intre
posturile de pazA si nu vor avea
drept la nicio despAgubire pen-
tru terenul trebuincios acestor
mijloace de comunicatie $i de
pazA.
93. Distrugerea sau mutarea
semnelor care formeazA linia de
'1) A se vedea Legea pentru organizarea cor-
pului de grániceri din 24 Februarie 1915, la
pag. 746, vol. VIII.
[Art. 94 96] 13 Apri lie 1933 228

frontierà, precum si a pariuri- mArfuri, fie In depozite, fie In

lor, santurilor sau a oricdror al- magaziné, fie In orice alte lo-
tor obstacole, se va pedepsi cu curb
Inchisoare dela 2 pan& la 5 ani. Toate aceste märfuri nu pot
Mezarea deasupra pariurilor circula In zon& deck cu auto-
sau santurilor de poduri pentru rizatia biroului vamal sau a
trecerea, acoperirea lor cu pg.- prefecturii de judet. Lipsa a-
mant, arbori sau altele pentru a cestei autorizatiuni sau nejusti-
Inlesni circulatia peste frontier& ficarea provenientei märfurilor
se va pedepsi cu o amend& de se va considera si trata ca ten-
5.000 lei, transformatà in caz de tativA de contrabandd.
insolvabilitate In inchisoare. In locuintele particulare si-
94. In zona de frontier& nicio tuate In zona de frontierà, func-
fabricg, moarà, depozit de mgr- tionarii vamali si gränicerii nu
furi, hotel, han, grajd, carciumä se vor putea introduce deck in
si orice alt stabiliment comer- asistenta unui reprezentant al
cial sau industrial, nu se va autoritätii comunale.
putea aseza in locuri izolate de- In scopul dovedirii fraudelor,
ck, pe baza unei autorizatii administratorii regionali si ins-
speciale a Ministerului de Fi- pectorii de circumscriptie au
nante, &AA in urma avizelor fa- dreptul de a proceda la cerce-
vorabile ale corpului de grani- tAri In registrele si scriptele cäi-
ceri si al prefecturii judetului lor ferate si postelor, situate In
respectiv. zona de frontierd, iar sefii sta-
DacA se constatà cá, stabili- tiilor si ai oficiilor postale sunt
mentele sau intreprinderile de datori a le da informatiunile
mai sus inlesnesc introducerea necesare si a le pune la dispo-
In fraud& a mArfurilor sau c5.- zitie, in localul statiei sau al
latorilor, Ministerul de Finante oficiului, seriptele pentru verifi-
va dispune retragerea autoriza- care.
tiei si imediata inchiclere a sta-
bilimentelor sau intreprinderi- CAPITOLUL XII
lor. Import 0 exporf
Stationarea morilor plutitoare
pe raurile care desnart Roma- 96. Oricine va voi sä, importe
nia de Wile vecine se va au- sau sa exporte märfuri va tre-
toriza numai in vecinätatea ime- bui sà le prezinte la biroul va-
diatä, a punctelor unde se vor mal unde urmeaza a se tilde-
afla birouri vamale sau posturi plini formalitätile de vamuire
de pazd. In nici inteun caz o si sg, facá o declaratie amänun-
asemenea autorizatie nu se va WA, In care sä, specifice: numá-
da In contra stipulatiunilor cu- rul, felul, märcile si numerele
prinse in actele internationale coletelor, originea, natura, felul
existente. si calitatea, precum si greuta-
95. In zona de frontier& func- tea, mäsura, numärul si valoa-
tionarii vamali si grAnicerii pot rea fieckei märfi In parte, dupä
urmäri circulatia unor anumite cum urmeazd a fi taxate pe
categorii de märfuri care se vor greutate, pe mäsurd, pe numär
stabili prin decizie ministerial& sau pe valoare.
chiar dacá ele nu sunt produse Aceste declaratiuni nu pot fi
monopolizate nici prohibite la fäcute deck de destinatarii
import sau export. mhrfurilor la import si de pre-
Ei pot face orice control pen- zentatorii märfurilor la export,
tru a stabili provenienta acestor sau de birourile de väinuire au-
www.digibuc.ro
229 13 AprIlle 1933
torizate care lucreaza ca man-
datari ai lor.
Daca dispozitiunile legale ii
dau dreptul la un tratament de
favoare se va mentiona aceasta
cider pe dedaratiune, sub sane-
tiunea de a pierde in mod ire-
vocabil favoarea acordatd.
Declaratiunile se vor forma in
dublu exemplar pe formulare
imprimate care se vor procura
de birourile vamale. Totdeodata
se va complete de declarant si
un buletin de control statistic,
ce va fi trimes serviciului statis-
ticii comertului exterior.
Pe exemplarul destinat a rá-
mane la biroul vamal se vor
aplica (Iola timbre legale, câte
unul pentru fiecare exemplar de
declaratie.
Declaratiunile vor fi scrise cu
mAna si semnate de declaranti.
Declaratiile cu stersaturi, rec-
tificrtri sau scrieri printre linii
nu se vor primi.
Este cu desavârsire oprit de a
inscrie ca unitate inteo decla-
ratiune o legatura formata din
mai multe colete intrunite, Mrà
a se indica numrtrul acestor co-
lete.
Fiecare colet ce contine marfa
de fel deosebit se va inscrie in
declaratiune separat, cu greuta-
tea, marca, numtirul si valoarea
fiecdrei marfi.
Aceastd dispozitiune nu se va
aplica coletelor care purtând
provenientd, vor contine mar-
furi de aceeasi natura, fel si ca-
litate. In cazul când acestea vor
varia in greutate, greutatea
fiecarui colet se va arata deo-
sebit.
Declaratiunile vor fi tot-
deauna clare si complete, adicd
vor contine toate aratdrile tre-
buincioase pentru aplicarea ta-
rifului.
Märfurile se vor inscrie in de-
claratiuni numai sub denumi- din märfurile aduse pentru con-
rile prevrtzute de tariful vamal. sumatie. Deschiderea coletelor si
Ace lea pe care tariful nu le-ar luarea mostrelor se va face nu-
www.digibuc.ro
[Art. 97-981
mentiona se vor inscrie sub de-
numirea cea mai obisnuita In
comert, Insotita de toate deta-
liile, privind: nature, felul, cali-
tatea, compozitia, intrebuinta-
rea etc.
Orice declaratiune va fi inso-
WA de scrisorile de trasurd, de
politele de incarcare (conosa-
mente), de facturile originale si
de cloud, cdpii certificate de pe
aceste facturi, din care una se
va ataF,la buletinului de control
statistic, iar cealalta, va rat/lane
atasatd la declaratiune, precum
si de actele indicând originea
märfurilor
Birourile de vamuire sunt o-
bligate a depune chte o decla-
retie separata pentru fiecare
din destinatarii mrtrfurilor pe
care le supun vamuirii.
Petnru märfurile omogene se
poate admite o simpla declare-
tie, cand sunt mai multi desti-
natari, cu conditie de a se atasa
listele specificative si de a se
aplica timbrul legal de atâtea
ori cati destinatari mmt.
Listele specificative si cesiu-
nile sunt acte vamale ce nu pot
fi depuse decât de birourile de
vamuire autorizate.
Contraventiunile la dispozitiu-
nile ultimelor trei alineate se
vor pedepsi cu amenda de 500
lei si cu ridicarea pe timp mar-
ginit a dreptului de a indeplini
formalitati sau a face opera-
tiuni vamale.
97. Originea mdrfurilor se va
justifica la fiecare transport
odata cu introclucerea marfuri- _
lor.
Directiunea Vamilor va fixa
marfurile pentru care sunt ce-
rute certificate de origine si in
ce anume forma.
98. In urma unei cereri scrise
importatorii pot fi autorizati a
examine si a lua chiar mostre
[Art. 99-1031 13 Apriiie 1933 230

mai sub supravegherea functio- turile de import sau export n'au

narilor vamali, dirora le este in- fost achitate, declaratia se anu-
terzis de a da indicatiuni pentru leazd din oficiu, iar márfurile
intocmirea declaratiei. sunt considerate dizute In re-
99. Pentru importul sau ex- but, urmand in totul prescrip-
portul oricdrui fel de marfa, tiunile prevdzute de lege la acest
fdrá nicio exceptie, trebue de- capitol.
pusti o declaratie de import sau Drepturile de import plätite
export. in contul destinatarilor de bi-
Scutirea de drepturi la im- rourile de expeditie si de vd.-
port sau la export nu dispen- muiri ale institutiilor de Stat,
seazd pe nimeni de formalitatea pentru marfuri destinate locali-
depunerii declaratiunii. tätilor din interiorul tärii, unde
100. Cei ce vor fi depus o de- nu sunt birouri vamale, vor pu-
claratie vamald nu vor mai pu- tea fi restituite, dacd, acele mär-
tea sub niciun motiv sti, adauge, furi fiind refuzate de destinatari
sd steargii sau sd, schimbe ceva sau cerute de expeditorii din
in cuprinsul declaratiei. strdindtate, se reexportd, in in-
Cu toate acestea, dacd, chiar terval de cel mult cloud luni dela
in ziva prezentarii declaratiunii, plata drepturilor si dacd se face
dar Mainte de a se fi dat dele- dovada cd ele nu au fost scoase
gatiunea de taxare functionari- din magaziile apartinând ace-
lor operatori, declarantul va lor institutii de Stat.
descoperi vreo eroare, el Va pu- 102. Declaratiunile fiMd fd-
tea cere in scris sefului vdmii, cute, se va proceda la verifica-
rectificarea acestei erori. In rea márfurilor pentru a se re-
niciun caz nu se vor putea au- cunoaste si constata natura, fe-
toriza rectificari in ceea ce pri- lul, calitatea si greutatea, mil-
veste felul si valoarea márfuri- sura sau numárul lor, dupd
bor. care drepturile urmeazd sil, fie
101. Declaratiile se vor lure- percepute.
gistra si inscrie in ordinea pre- Verificarea se va face numai
zentdrii lor, intr'un registru in magaziile birourilor vamale,
special in magaziile cdilor ferate, docu-
Din momentul inscrierii de- rilor, agentiilor, societätilor de
claratiei in acest registru, drep- navigatiune cu curse regulate si
turile referitoare la márfurile in alte locuri admise de legea
cuprinse in acea declaratie sunt de fatd. Cu toate acestea, mar-
datorate Statului. furile de o greutate si de un vo-
Cu toate acestea, in interval lum mare, importate sau menite
de 15 zile dela inregistrarea de- a fi exportate, vor putea, in vir-
claratiunii pentru märfurile tutea unei AutorizAri speciale
care n'au fost incd, verificate de acordate de administratorul re-
Biroul vamal, sau de 30 zile gional, sä fie verificate la locu-
pentru marfurile care au fost rile de debarcare sau imbarcare.
verificate, se va putea admite In niciun caz verificári nu Se
anularea declaratiunii, fie pen- vor putea face dupd, apusul soa-
tru intrepozitare, sau inapoiere relui, nid in locuri sau magazii
la origine in total sau in parte, parti culare.
fie pentru ptirdsirea lor la bi- 103. Verificdrile se vor, face
roul vamal, afaril de cazul et:hid in prezenta declarantilor.
se constatá o fraudil. Dadi in termen de 5 zile dela
Dupd teecerea celor cloud ter- depunerea declaratiei, declaran-
mene de 15 si 30 zile, dadi drep- tii nu se vor prezenta la verifi-
www.digibuc.ro
231 13 Aprilie 1933 [Art. 104-107]

care, biroul vamal va putea, in sa declarare sau nedeclarare a

caz de brtnuiald, sil someze pe märfurilor i coletelor verificate
cleclaranti srt se prezinte in trei sau contrarevizuite, sau declara-
zile. In caz de neprezentare se rea unei cantitati mai mici, a-
va proceda la verificare, in asis- trage rdspunderea solidará cu
tenta unui delegat al parchetu- declarantul a functionarilor care
lui, aplicand penalituíiIe prevrt- au dat certificarea de conformi-
zute oe lege pentru toate nepo- tate la milrfurile verificate sau
trivirile constatate in dauna contra revizuite.
Statului. 105. Pentru toate erorile de
Daca declaratia se va constata calcul si pentru gresita aplicare
exacta, marfurile vor urma dis- a tarifului vamal sau a altor legi
pozitiunile art. 101, alin. 4. fiscale, constatatrt de serviciul de
In ambele cazuri, declarantul control cu ocazia verificrtrii si
va fi supus si la plata amenzii controlului operatiunilor vamale,
de lei 1.000, putând fi dispensat se aleg diferentele de drepturi
dacrt neprezentarea este bine cuvenite Statului.
justificatA. Aceste diferente sunt datorate
104. Verificrtrile sunt sau in afarri de prejudiciul penalita-
complete sau partiale. tilor ce ar rezulta in cazurile
Verificrtrile partiale sunt per- cand se dovedeste frauda.
mise numai cand márfurile Diferentele trebuesc alese in
sunt de aceeasi naturrt, fel si ca- termen de nota luni, socotite
litate si se gilsesc in colete ase- dela data lichiclarii actelor va-
maniltoare. male, si se prescriu duprt tre-
De asemeni, se poate permite, cerea acestui termen.
verificarea partiala, chiar in ca- Diferentele constatate in f a-
zul când ambalajele coletelor nu voarea importatorilor sau expor-
sunt asemântitoare, dar contin tatorilor se vor restitui acestora.
aceleasi marfuri; in acest caz 106. Pe baza verificArii már-
insit, greutatea fiecitrui colet furilor, taxatorii operatori vor
trebue sit fie specificata in de- proceda la stabilirea drepturilor
claratie. Statului.
Verifictirile complete sau par- In caz cand declarantul soco-
tiale frtcute de taxatorii opera- teste cit taxele stabilite nu ar fi
tori, precum i rezultatul aces- cele juste, el se poate adresa ad-
tor operatiuni, vor trebui men- ministratorului sau sefului con-
tionate pe declaratii, sub sem- ducator al biroului vamal, care,
natura lor i vor indica care pe a sa raspundere, poate dis-
anume colete au fost verificate pune cu rezolutie scrisà asupra
si ce constatilri au facut asupra articolului din tarif si a taxelor
fiecitrui colet verificat. care urmeaztt a se aplica.
De asemeni, dupit lichidarea Când declarantul este nemul-
declaratiunilor, inspectorii, ad- tumit cu solutia datil, el poate
ministratorii vamali, sefii de face contestatie la comisia de ex-
vamA sau delegatii lor, cand fac perti in modul previlzut la cap.
contra revizii, sunt obligati srt XIV din prezenta lege.
indice pe declaratiune coletele 107. Drepturile se plâtesc la
pe care le-au revizuit si ce Casa biroului vamal unde s'au
anume au constatat. indeplinit formalitrttile, iar milr-
Contrarevizii se pot face milr- furile respective nu pot fi ridi-
furilor atiita timu cât se gAsesc cate din cuprinsul biroului va-
in incinta biroului vamal. mal sau din locurile admise sau
Orice constatare stabilind f al- autorizate prin lege deal duprt
www.digibuc.ro
 [Art. 108-112] 13 Apri lie 1933
plata integralg a acestor drep-
turi.
Orice infractiune la aceastà ul-
timg dispozitie se va considera
ca un fapt de contrabandg si se
va pedepsi ca atare.
108. Nicio plata de drepturi
nu se considerg ca valabilg si
nu este liberatorie cleat dacg
este efectuatä in mainile func-
tionarului insärcinat cu incasa-
rea si numai in schimbul unei
chitante detasatg dintr'un regis-
tru cu matcg si semnatä de acel
functionar. Chitantele dil platg
vor fi numerotate si vor indica
numele platitorului si al destina-
tarului, numgrul declaratiei, su-
mele plgtite in cifre si totalul in
litere.
Chitanta de platg se remite
plgtitorului odatg cu unul din
exemplarele declaratiunii la care
se refer% acea chitantg.
109. In termen de 5 zile libere
dupg plata drepturilor, märfu-
rile trebuesc ridicate din cuprin-
sul biroului vamal.
Cu toate acestea proprietarii
mgrfurilor, pentru care se vor fi
plätit drepturile de export sau
import, vor putea intârzia ridica-
rea mdrfurilor din cuprinsul bi-
roului vamal dacg vor dovedi cg
stint impiedecati de vreo impre-
jurare de fortg majorg. In ase-
menea cazuri chitanta de plata
drepturilor si declaratiunile res-
pective se vor depune la birou-
rile vamale, unde vor rAmâne
pana in momentul ridicgrii mar-
furilor. Termenul in care ridica-
rea mgrfurilor va trebui sd fie
executatO se va fixa de adminis-
tratorul vamal sau de seful con-
ducgtor al biroului vamal si nu
va putea trece peste 30 de zile
dela achitarea drepturilor, fOrà
o autorizatie specialg din partea
Directiei Vgmilor.
Mgrfurile in aceastà situatie
vor fi depozitate inteun compar-
timent, magazie sau teren spe-
www.digibuc.ro
232
cial, sub supravegherea biroului
va mal.
Dacd dupg trecerea celor 5 zile
märfurile nu s'au ridicat din cu-
prinsul biroului vamal si nu s'a
obtinut nicio prelungire de ter-
men pentru ridicarea lor, pre-
cum si in cazul and ultimul ter-
men acordat a expirat, dreptu-
rile Statului sunt din nou dato-
rate si din acel moment incepe
sä curgg termenul de cgderea
mgrfurilor in rebut.
110. Calätorii care vor intra si
vor iesi din targ cu orice mij-
loc de transport vor fi datori
sg-si scoatg singuri si sg pre-
zinte biroului vamal toate o-
biectele supuse drepturilor de
import si export.
Directia Vgmilor va stabili o
procedurg simplificata, pentru
vämuirea obiectelor aduse de
cglatori si destinate uzului lor
personal.
Articolele neprezentate ce se
vor ggsi de functionarii vamali
printre bagaje sau asupra cor-
pului algtorilor se vor consi-
dera ca nedeclarate, aplicân-
du-se pe lângg plata drepturilor
si dispozitiunile privitoare la
contraventii.
111. Mgrfurile destinate ex-
portului, pentru care drepturile
vor fi platite la birourile dingun-
trul tgrii, se vor putea trece
peste frontierO, in temeiul acte-
lor doveditoare de plata dreptu-
rilor, fgrg alte formalitati cleat
constatarea identitätii lor de cg-
tre functionarii birourilor va-
male de frontierg. Cand aseme-
nea mgrfuri vor fi in colete
plumbuite, birourile de frontierg
se vor märgini a constata buna
stare a coletelor si a plumburi-
lor i nu vor putea face o verifi-
care completg decdt in caz de ba-
nuiald.
112. Pe tot timpul cat márfu-
rile adtise pentru import, export
sau transit vor sta in magaziile
de depozit, in incinte, pe rampe
233 13 April le 1933
sau in magaziile postale ale bi-
rourilor vamale, sunt supuse u-
nui magazinaj vamal care se
fixeazA de Directia Vdmilor prin
decizie ministeriald, cu avizul
Uniunii Camerei de Comert.
113. Toate operatiunile va-
male se fac pe formulare impri-
mate care se procurit de birou-
rile vamale pe pretul fixat de
Directia Vilmilor prin decizie mi-
nisteriala.
Regulamentul acestei legi va
enumera $i descrie aceste formu-
lare.
114. Timbrarea tuturor ac-
telor vamale se race conform
dispozitiunilor din legea tim-
brului1).
115. Pentru acoperirea sa
Impotriva riscului de incendiu a
radrfurilor aflate in magazine
de depozit, pe rampe, in incinte
sau magaziile postale ale birou-
rilor vamale, Directia Värailor
este In drept a percepe o prima
proportionalA cu valoarea mar-
furilor $i cu durata $ederii lor
In magazii, incinte, rampe. etc.
Ministerul de Finante va pu-
tea ceda dreptul de incasare a
acestor prime unei intreprinderi
de asigurare in conditiile pre-
vazute de legea pentru organiza-
rea si administrarea pe baze co-
merciale a intreprinderilor si a-
vu(iilor publice din 16 Martie
1929, in schimbul careia va fi a-
coperit integral $i fatA de oricine
de orice pretentiuni rezultate
dintr'un incendiu 2).
CAPITOLUL XIII
Milrfuri pririísife in varná ;i ceizufe
in rebuf
116. MArfurile parasite de
bunrt voie de cAtre proprietari,
1) A Be vedea Legea timbrului din 29 Apri-
lie 1927, la pag. 604, vol. XVXVI, cu nume-
roue modificrtri, din cari unele din 1932, In
vol. XX oi ultima modificare din 1 Februarie
1983, la pag. 48, in aceet volum.
2) A ee vedea Legea pentru organizarea oi
adminietrarea pe baze oomerciale a intreprin-
www.digibuc.ro
[Art. 113-120]
potrivit art. 38, vor deveni pro-
prietatea Statului ei se vor vinde
conform preveclerilor din pre-
zenta lege si ale regulamentului.
Cele supuse stricAciunii se vor
putea vinde imediat la licitatie
publicA, anuntându;se ora van-
zarii, prin afi$are, cel putin cu
patru ore mai inainte de licita-
tie, la u$a si in interiorul birou-
lui vamal.
117. Marfurile intrate in ma-
gazine biroului vamal $i pentru
care in termen de 30 zile dela in-
scrierea lor in registrele de ma-
gazie nu s'a depus niciun fel de
declaratie, cad in rebut $i sunt
supuse prescriptiunilor de mai
jos.
118. Marfurile parasite sau
cazute in rebut se vor vincle prin
licitatie publica dupd Indeplini-
rea formalitAtilor de mai jos.
In cel mult o lund de zile dela
caderea marfurilor in rebut sau
parasirea lor vama va face pu-
blicatiuni ce se vor afi$a la u$a
biroului vamal $i la u$a magaziei
unde se aná mArfurile, prin care
proprietarii lor vor fi incuno$-
tiintati sA se pezinte in termen
de 15 zile, putând dispune atAt
asupra importArii, cat si a Intre-
pozitarii sau reexportarii lor.
Deosebit de aceasta se va in-
cunostiinta in scris proprietarul
marfii, destinatarul sau expedi-
torul, identificati dupd scrisorile
de trdsurd $i listele specificative
sau manifeste.
119. Dupa trecerea acestui
termen mArfurile se incarcl cu
o amendA de rebut de 4 la suta
din suma reprezentând dreptu-
rile prevazute de tariful vamal.
120. In cazul neridicarii mdr-
furilor in termenul prevazut la
art. 118, ele se vor inventaria,
desfäcându-se ambalajele de $e-
ful biroului vamal in asistenta
sefului statiei, a dirigintelui pi:is-
denier oi avutiilor publioe din 16 Martie 1929
la pag. 243, vol. XVII, cu modificirile din 9
Ianuarie 1930.
 [Art. 121-122] 13 Apri lie 1933
tei, a agentului de vapoare sau
a delegatilor lor, dupá cum
rnarfa se va gäsi In magazine
C. F. R., ale Regiei Autonome a
Poste lor sau ale agentiilor de va-
poare, precum si a unui agent al
politiei judiciare.
Dacd persoanele susindicate
nu se prezintri, inventarul se va
putea face nurnai de seful birou-
lui vamal sau de delegatul srtu,
insrt intotdeauna asistat de a-
gentul politiei judiciare.
Inventarul va fi inaintat de bi-
roul vamal in triplu exemplar
Directiei Viimilor, care va dis-
pune publicarea lui in Monitorul
Oficial, hotärind locul si data ti-
nerii licitatiei de vânzare. Ter-
menul pentru vanzarea prin hei-
ta%ie publicrt nu va fi in niciun
caz mai inainte de 20 zile, soco-
tite dela data termintirii inven-
tariului.
Dacit publicatia de vanzare n'a
aprtrut in Monitorul Oficial cel
putin cu 10 zile inainte de data
licitatiei, vânzarea se va amana
din oficiu peste 10 zile dela data
fixatil, Mail a se mai face o altá
publicatie.
Aceeasi publicatie va fi afisatä
la usa biroului vamal si va fi co-
munictrt Camerei de comert, In
circumscriptiunea cäreia se gd-
seste biroul vamal, care la ran-
clul ei va anunta firmele prin-
cipale din bransa respectivá.
121. Paná in momentul când
vanzarea nu e definitiva sau
pang când milrfurile nu au de-
venit proprietatea Statului, des-
tinatarul lor poate sä le reclame
in scopul de a le importa, intre-
pozita sau reexporta, dad, pen-
tru acele márfuri nu se depusese
nicio declaratiune de import. In
cazul când a fost depusä decla-
ratia de import, märfurile nu vor
putea fi reclamate decât plátind
drepturile de import cuvenite,
precum si toate cheltuielile de drepturile de import, costul
transport, magazinaj sau asigu- transportului, amenda de rebut,
www.digibuc.ro
234
rare ce ar mai datora dlilor fe-
rate sau porturilor.
122. Vânzarea márfurilor se
va face prin licitatie publicd, fie
la biroul vamal uncle se gäsesc
depozitate, fie la orice alt birou
unde viinzarea s'ar putea face in
conditiuni mai avantajoase, fie
la bursa de márfuri clesemnata
win publicatie. Vânzarea se va
face in asistenta unui ofiter al
politiei judiciare. Cand vanzarea
se va face prin Sindicul Bursei
de márfuri, acesta va fi asistat
de seful biroului vamal din loca-
litate sau de delegatul srtu, frirá
a mai fi nevoie de asistenta unui
ofiter al ploitiei judiciare. In ora-
sele unde existil bursa de mär-
furl, vânzarea se va face numai
prin Sindicul Bursei de milrfuri
din acel oras.
Licitatia nu va putea incepe
dela o sunlit mai mica decat
drepturile de import datorate
pentru acele
Adjudecarea nu devine den-
nitivá deck dupri aprobarea ei
de directorul vrtmilor.
Societatile culturale si de a-
sistentil socialá: Asociatia cres-
tinri a femeilor române, Prin-
cipele Mircea, Gospodririile Ru-
rale si Ocrotirea Tinerelor Fete,
vor fi preferate la adjudecarea
la cel mai mare pre% iesit la li-
citatie, pe bazá de cereri adre-
sate Directiei Vämi lor, la mar-
furile pentru care ar oferta,
dacrt suma oferitá a acoperit
cel putin taxele vamale de im-
port.
Dupri aprobarea adjudecilrii,
dacri suma rezultatil la licitatie
acoperá sau intrece cuantumul
drepturilor de import, produsul
vânzrtrii se va face venit defini-
tiv la Stat dacä este vorba de
milrfuri päräsite in vamil. Dacri
insil este vorba de märfuri di-
zute in rebut, din produsul vân-
zrtrii se vor deduce mai Intaiu
235 13 Apri lie 1933
taxele de magazinaj etc., iar res-
tul se va consemna la Cassa de
Depuneri. pe timp de un an, la
dispozitia celor in drept a re-
clama suma.
Dupd trecere de un an, decà
suma nu va fi reclamatd, ea se
va face venit la Stat.
123. Daca suma dela care in-
cepe licitatia nu este acoperitd
se va tine a doua licitatie, care
va incepe cu suma reprezentând
drepturile de import.
Dacd la aceastd, licitatie nu se
va obtine nici aceasta suma
marfurile de rebut devin pro-
prietatea Statului i sunt retrase
din vanzare. O copie de pe pro-
cesul-verbal dresat cu aceastd o-
cazie se va afisa la usa biroului
vamal.
Mdrfurile apartinând Statului
se vor scoate din nou in vanzare,
fAciindu-se o noud publicatie, cu
procedura prevdzutd, de art. 120
si vor fi vanclute pentru export,
licitatia incepand dela o sumd,
mai micd deceit drepturile de im-
port.
In lipsd de concurenti sau in
caz de oferte desavantajoase
marfurile se vor ceda adminis-
tratiilor sau institutiilor de Stat
pentru nevoile lor proprii cu pre-
turile ce se vor putea obtine.
Decà nu vor gdsi intrebuin-
tare nicì in acest mod mArfurile
se vor distruge.
124. La fiecare trei luni Di-
rectia Vdmilor va face cunoscut
tuturor Ministerelor natura
cantitatea márfurilor care se vor
ofeH In virtutea articolului pre-
cedent.
Dacd acestea nu vor rdspunde
timp de cloud, luni dela comuni-
care mArfurile rámase vor fi
distruse.
CAPITOLUL XIV
Comisia de experti
125. Orice contestatii ivite in-
tre declaranti si biroul vamal se
www.digibuc.ro
[Art. 123-126]
vor supune comisiei de experti
instituitA pe langd Directia VA
milor, care se va pronunta asu-
pra naturii, felului, calitdtii, va-
lorii, originii sau intrebuintarii
mdrfurilor.
In afard, de contestatii comi-
siunea de experti este obligatä
sh-si dea avizul asupra tuturor
chestiunilor ce se vor supune de
Directia Vdmilor in legAturd cu
aplicarea tarifului vamal.
Comisia de experti se va alcd,-
tui:
1. Dintr'un delegat permanent
al Ministerului de Finante, ales
dintre functionarii superiori ai
Directiei Vdmilor.
2. Un functionar superior al
Ministerului de Industrie si Co-
mert, din Directia Industriei sau
Directia Minelor, delegat dupd
specialitate, cerut de Directia
Vdmilor.
3. Un expert ales prin tragere
la sorti din tabloul expertilor re-
comandati pe specialitAti de U-
niunea Camerelor de conaert
industrie sau de Uniunea Came-
relor de agriculturd.
Hotdririle comisiei de experti
se dau cu majoritate si sunt o-
bligatorii.
Comisia este obligata sd se
pronunte inteun termen maxi-
mum de 30 zile dela data hire-
gistrdrii contestatiet la Directia
Vdmilor.
In baza hotdririi comisiei de
experti Directia Vtimilor stabi-
leste articolul din tarif care tre-
bue aplicat mArfurilor.
126. In caz cdnd contestatorul
nu este multumit cu decizia Di-
roctiei, el se poate adresa Comi-
siei centrale vamale, instituitd
pe ldngd Directia Vdmilor.
Comisiunea centrald vamald
examineazd dacd articolele din
tarif. aplicate mArfurilor contes-
tate, corespund hotáririi pronun-
tate de comisiunea de experti a-
supra naturii, felului, calitdtii,
valorii, originii sau intrebuin-
[Art. 127-1331 13 Apri lie 1933
tarii märfurilor si decide cu ma-
joritate de voturi articolele din
tarif ce trebuiesc aplicate.
Deciziile comisiunii centrale
vamale vor avea puterea lucru-
lui judecat, vor fi obligatorii atät
pentru Directia Vämilor cat si
pentru contestator si nu vor pu-
tea fi atacate inaintea niciunei
instante administrative sau ju-
decatoresti.
127. Membrii comisiunii de ex-
perti si ai Comisiunii centrale
vamale vor primi o indemnitate
pentru fiecare sedinta tinuta,
care se va fixa in fiecare an prin
decizie ministeriald.
Regulamentul prezentei legi
va fixa intreaga procedura in
materie de contestatii si va a-
rdta modul de functionare a ce-
lor cloud, comisiuni.
CAPITOLUL XV
Imporful fern porar de moterii prime
penfru a fi indusfriolizate in foal
128. Drepturile cuvenite Sta-
tului pentru materiile prime im-
portate de fabricile din tará pen-
tru a fi transformate in produse
finite se pot restitui claca pro-
dusele finite se vor exporta.
129. Pentru a beneficia de a-
cest avantaj, fabricile se vor a-
dresa Directiei Vamilor, aratand
materia prima ce voiesc sa, im-
porte, produsul finit la care vor
sä, ajunga si care sunt procen-
tele de pierderi ce rezultä din
prelucrarea materiel prime.
Directia Vdmilor cere avizul
Ministerului de Industrie si Co-
mert, si, de acord cu acesta,
poate incuviinta cererea si sta-
bili procentul de pierderi.
130. Pentru fiecare caz Direc-
tia Vdmilor intocmeste o decizie
ministerialä, motivata, aratând
procentul de pierdere rezultat tesca o indemnizatie in confor-
prin industrializare, termenul in mitate cu dispozitiunile art. 60.
care trebue sä se faca exportul 133. Repartizarea indemniza-
si birourile vamale pe unde se va tiilor de orice fel, prevdzute de
www.digibuc.ro
236
face importul materiei prime si
exportul produselor finite.
La importarea materiei prime
se vor consemna drepturile de
import sau se va depune o ga-
rantie suficienta fixata prin de-
cizie ministerialä.
In masura justificarii exportu-
lui produselor finite, taxele con-
semnate se vor restitui.
Exportarea produselor finite
trebue facuta de aceeasi fabric&
care a importat materia prima.
Prin regulament se va stabili
modul de aplicare a dispozitiu-
nilor cuprinse la acest capitol.
CAPITOLUL XVI
Exporful produselor solului prin
puncfe 'tamale provizorii
131. Incarcarea produselor so-
lului si subsolului, destinate ex-
portului sau cabotajului, se va
putea face si in locurile unde nu
se gasesc birouri vamale, cu con-
ditie ca acele locuri sa fie depar-
tate cu cel putin 5 km de biroul
vamal cel mai apropriat.
De asemeni in mod exceptio-
nal, când transportarea unor
procluse similare ar fi greu de
Mcut la biroul vamal, se poate
Ingadui chiar exportarea produ-
selor solului si subsolului prin
acele locuri.
In ambele cazuri este nevoie de
autorizatia administratorului re-
gional, care va stabili conditiu-
nile de control si supraveghere
in care trebue sa se faca incdr-
cdrile sau exportul.
132. Persoanele care vor ob-
tine o asemenea autorizatie sunt
obligate sd puna la dispozitie
functionarilor vamali, delegati
cu supravegherea operatiunilor,
mijloacele de transport si sa, pla-
 237
legea de fatâ, se va face dupá
normele stabilite de regulamen-
tul acestei legi 1).
CAPITOLUL XVII
Credifeiri, reimportäri, reexportairi §i
mostre co m erciale
134. Drepturile de import sau
export cuvenite Statului nu pot
fi creditate in niciun caz si sub
niciun motiv, chiar atunci când
ar fi datorate de vreo autoritate
de Stat, judet sau comunl.
De asemenea aceste drepturi
nu pot fi nici consemnate cleat
numal in cazurile anume prevâ-
zute de lege.
135. Directia Vámilor poate
admite exportul de mArfuri indi-
gene, cu dreptul de reimportare
in scutire de drepturi vamale,
dad, se poate asigura identita-
tea lor prin plumburi vamale, si-
gilii sau prin orice alt mijloc.
Drepturile de export trebuiesc
garantate, fie prin consemnarea
kr, fie prin depunerea unei ga-
rantii suficiente aprobate de Di-
rectia Vámilor.
MArfurile exportate conform
dispozitiunilor acestui articol
trebuiesc reimportate in termen
de 6 luni dela data exportului
kr, cu drept de prelungire a a-
cestui termen 'Ara la un an,
pentru motive bine justificate.
Reimportarea se va face prin
acelasi birou vamal care a fäcut
operatiunea de export. Numai
Directia Vämilor poate admite
reimportarea prin alt birou va-
mal.
136. Cerealele, legumele, fruc-
tele, precum i alte produse ale
solului si subsolului nu vor be-
neficia de regimul de mai sus.
137. Masinile si pârtile de
masini de orice fel, instrumen-
tele i aparatele stiintifice si
orice obiecte care necesitá o re-
paratie ce nu poate fi fäcutá in
1) A Be vedea Regulamentul din 1 Tulle 1905 avizul Comisiunii Centrale va-
la pag. 281 vol. InrV cu mod. 29 Dee. 1910
ei 17 Thule 1920.
13 Apri lie 1933 tArt. 134-1371
tara, pot fi admise sd fie expor-
tate in acest scop, dacá identita-
tea kr poate fi stabilitá in t:LEt.
mod !neat sâ fie recunoscute la
. reimportare.
La exportarea acestor masini,
instrumente, aparate i obiecte,
taxele de export vor fi consem-
nate, iar la reimportare se
vor restitui taxele consemnate,
färA a se percepe drepturile
de import, dacA nu s'a fäcut
niciun adaus sau schimbare, in
care caz se vor achita drepturile
pentru pärtile adâugate sau pie-
sele noi.
Tot astfel produsele indigene a
cAror industrializare nu se poate
desávArsi in WA, pot fi admise
pe baza avizului Comisiunii In-
dustriale a fi exportate vremel-
nic in acest scop.
Aceasta operatiune nu se va
putea Incuviinta decât in cazul
când produsele indigene pot fi
complet identificate prin plum-
buri, sigilii sau orice alt mijloc
care sä garanteze cA aceleasi
produse indigene se vor reim-
porta.
La iesirea din tara se vor con-
semna taxele de export aferente,
care vor fi restituite la inapoie-
rea acestor produse, percepam-
du-se ca drepturi de import dife-
renta intre drepturile cuvenite
la importul produselor indus-
trializate in starea In care se re-
import:A si drepturile ce s'ar fi
cuvenit la importul acelorasi
procluse In stai ea in care s'au
exportat.
In cazurile cânci drepturile cu-
venite la importul produselor in-
dustrializate in starea in care se
reimportA sunt egale cu dreptu-
rile sau sunt mai scâzute decat
drepturile ce s'ar fi cuvenit la
importul acelorasi produse In
starea In care sau exportat, Di-
rectiunea GeneralA a Vâmilor cu
male va hotAri drepturile ce se
vor percepe.
www.digibuc.ro
[Art. 138-141] 13 Apri lie 1933 238

Termenul in care urmeaza sit portate, facandu-se venit la

se fad], aceste reimportari este Stat taxele pentru acelea care
de 6 luni dela data exportarii, lipsesc.
cu drept de prelungire a acestui In regulamentul de aplicare a
termen pana la un an, pentru legii se va preciza caracterele
motive bine justificate. mostrelor *i modelelor si condi-
138. Vase le, butiile, recipien- tiunile in care pot fi importate,
tele *i orice alte feluri de arnba- precum si persoanele care pot
laje obisnuite in comert, expor- beneficia de aceste dispozitiuni.
tate cu produse indigene, pot fi 140. Hainele, costumele si de-
reimportate goale, in scutire de corurile de teatru, pe care tru-
drepturi de import, (lac& s'a re- pele de artisti straini le aduc in
zervat acest drept prin declare- turneele intreprinse in tara,
tia de export, dacti identitatea precum si animalele rare si de
lor a fost asigurata *i deed reim- menajerii, aduse de circuri,
portarea se face in termen de 6 dimpreuna cu carutele sau co-
luni dela data exportului. Acest liviile necesare, se vor putea
termen se poate prelungi pana importa temporar, consemnan-
la un an pentru motive bine jus- du-se drepturile vamale de im-
tif icate. port si luandu-se masuri pentru
Tot astfel vasele, butiile, reci- asigurarea identitatii pana la
pientele si ambalajele aratate iesirea din tare, cand se va res-
mai sus pot fi importate goale titui suma consemnata.
in mod provizoriu, pentru a fi Exportarea nu se va putea
exportate plMe cu produse in- face inteun termen mai mare
digene. In acest caz drepturile de 6 luni dela data efectuarii
cuvenite la importul lor se vor importului.
consemna si se vor lua masu- 141. Vehiculele de mice fel si
rile necesare pentru asigurarea vitele de povara, servind cald-
identitatii lor, iar la reexporta- torilor si carausilor, se vor
rea lor cu marfuri se vor res- scuti de drepturile de import
titui drepturile consemnate. sau export la intrarea sau iesi-
Reexportarea se va face in rea din tara, cu conditiunea de
termen de 6 luni, putând fi pre- a se garanta inapoierea lor in
lungit pang la un an, in caz de strainatate sau reimportul lor
nevoi bine justificate. in Romania.
Daca, vasele, butiile, recipien- In acest scop importatorii sau
tele si ambalajele de mai sus se exportatorii vor da biroului va-
vor reexporta goale, drepturile mal de intrare sau iesire o ga-
de import consemnate se vor rantie suficienta sau vor con-
face venit la Stet. semna o surna egala cu dreptu-
139. Mostrele si modelele fara rile cuvenite la import sau ex-
valoare comerciala sunt scutite port. In acelasi timp biroul va-
de drepturi de import si export. mal va lua masuri pentru asi-
Pentru cele cu valoare comer- gurarea identitatii.
ciala, importate In mod provi- Inapoierea in strainatate sau
zoriu. se vor consemna taxele rehnportul in Romania a aces-
pe termen de 6 luni, cu drept tor vehicule si vite va trebui sii
de prelungire pant); la un an, se fad], in termenul botarit min
luându-se másuri de asigurarea actele liberate de birourile va-
identitatii. male, la intrarea sau iesirea lor
La scoaterea din tara se vor din tard. In niciun caz acest
restitui taxele consemnate pen- termen nu va putea fi mai lung
tru mostrele si modelele reex- de 6 luni. In cazurile cand ina-
www.digibuc.ro
239 13 Aprilie 1933 [Art. 142-1481

poierea in strilinatate sau reim- va insoti marfa la destinatie, iar

portul in Romania nu se va a treia parte constitue actul de
face in termenul fixat, taxele control si se trimete serviciului
sunt dobandite pentru Stat. de control al operatiunilor va-
142. Lotcile si uneltele de male.
pescuit care ar fi aduse sau In fiecare din aceste trei parti
scoase din tara, In mod provizo- ale actului de transit, marfu-
riu de pescari, vor fi supuse rile vor fi declarate ca si pen-
acelorasi formalitati si garantii tru import.
ca si vehiculele i vitele de po- Actul de transit va fi Insotit
vara. de actele justificative prevazute
la art. 96 al acestei legi.
CAPITOLUL XVIII 146. Indata dupil prezentarea
Transitarea mörfurilor actului de transit, biroul va-
mal va proceda la verificare ca
143. Toate marfurile straine, si pentru marfurile declarate
neprohibite la import, pot fi ad- pentru import.
mise in transit prin Romania, Declararea si verificarea mar-
intrehuilitand orice mijloace de furilor se poate face si in mod
transport pe uscat, pe apa sau sumar, trebuind insil s indice
prin aer. neaparat numarul, felul, greu-
Marfurile prohibite vor putea tatea coletelor, natura si felul
fi admise In transit numai cu marfii.
autorizatia Directiei Vamilor. In caz de banuialti, vama va.
Transitul armelor si munitiuni- putea proceda la o verificare
lor este suborclonat incuviintarii amanuntita.
Consiliului de Ministri. Functionarii vamali vor cer-
Transitul nu poate fi facut tifica sub semnatura, constata-
decat dela un birou vamal catre rile facute.
alt birou vamal. 147. Pentru marfurile transi-
Marfurile transitate ajunse la tate cu alte mijloace de trans-
biroul de destinatie pot fi de- port decal calea ferata, naviga-
clarate fie pentru import, fie tia pe apa i cea aeriana, se vor
pentru intrepozitare, fie pentru stabili drepturile de import care
reexport, fie pentru o nouri tran- se vor consemna sau se vor
sitare. asigura printr'o scrisoare de ga-
144. Cand interese superioare rantie a unei banci acceptatil de
de Stat o cer, Consiliul de Mi- Minister.
nistri poate interzice transitul 148. Declaratiile neadevilrate
unor marfuri provenind din a- relative la marfurile destinate
numite transitului vor fi supuse pedep-
145. Transportatorii, proprie- selor prevazute la art. 186 al
tarii sau reprezentantii lor tre- legii de fata.
bue sa prezinte la vama de in- In caz cand transitul se face
trare un act de transit, care se dela un birou vamal de fron-
procura de vama, compus din tiera catre un }Aron vamal din
trei parti. Prima parte care sin- interior sau catre alt birou va-
gura va purta timbrul legal, mal de frontiera, penalitatile
constitue actul de garantie care pentru declarari neadevarate
va fi semnat de eel ce preia ga- privesc numai pe declarant si
rantia si ramane la biroul va- biroul de vamuire si expeditie
mal de emisiune; a doua parte In numele caruia el lucreazu.
constitue foaia de transport si Daca declarantul sau biroul
www.digibuc.ro
 [Art. 149-156] 13 Apri lie 1933 240

de vdmuire nu achita amenzile iesire sau de destinatie nu vor

aplicate, In termen de 30 zile certifica efectuarea transitului
dela aprobarea procesului-ver- pe foaia de transport cleat dupa
bal, marfurile retinute vor fi ce vor fi constatat ca plumbu-
vândute pentru acoperirea a- rile sunt intacte, dupa ce vor fi
menzilor si, eventual, a dreptu- examinat numárul, starea si
rilor de import. greutatea coletelor si dupd, ce
149. Identitatea coletelor ex- vor fi verificat natura, felul,
pediate in transit va fi asigu- greutatea si cantitatea märfuri-
ran,' prin aplicare de plumburi. lor.
150. Dovada efectudrii tran- 155. Daca biroul vamal de
sitului se va face de biroul va- iesire sau de destinatie va cons-
mal de iesire sau de destinatie tata ca s'au sustras ori s'au In-
al márfii, certificandu-se foaia locuit o parte din colete sau din
de transport a actului de tran- continutul lor, certificarea efec-
sit, cii marfurile au fost scoase tuárii transitului se va face nu-
din tará sau ca au sosit la des- mai pentru märfurile prezen-
tinatie. Foaia de transport cu tate. Pentru märfurile ce s'ar
certificarea biroului vamal va fi gasi lipsa sau pentru cele ce
inapoiatä vamii emitente. s'ar fi schimbat In cursul trans-
151. Termenul In care trans- portului, garantul si caräusul
portul marfurilor In transit va vor fi obligati a plati solidari:
urma sa fie efectuat, se va ho- a) Pentru märfurile neprohi-
tart de biroul vamal care a bite odatii taxele de intrare ca
emis actul de transit, dupa dis- amendd, In afard de plata drep-
tantd, si dupa modul de trans- turilor cuvenite la, import. Cand
port. In niciun caz acest termen märfurile au fost declarate sub
nu va fi mai lung de 45 zile. o denumire generica, astfel cá
Numai Directia Vamilor poate nu se poate preciza articolul va-
Incuviinta prelungirea acestui mal ce trebue aplicat, se va lua
termen. de bazd, In calcul taxa cea mai
152. Marfurile nu pot fi In- urcatá din categoria de marfuri
dreptate si prezentate decat la declarate;
vama aratata In actul de tran- b) Pentru märfurile prohibite
sit. se vor aplica amenzile prescrise
Daca din Imprejurari pe care de art. 186 din legea de fata sau
caile ferate sau transportatorul penalitätile prevazute de legile
trebue sa le justifice, märfurile speciale.
au fost dirijate si prezentate Mica autorii substituirilor sau
altui birou vamal decat cel de sustragerilor vor fi dovediti,
destinatie, administratorul sau faptul se va trata si se va pe-
seful vdmii unde márfurile au depsi ca o contrabanda.
fost prezentate va putea certi- 156. Indepartarea sau rupe-
fica foaia de transport a actului rea plumburilor ori a sigiliilor
de transit, daca transportul a vamale va fi consideratä ca o
fost efectuat In termenul acor- substituire a continutului cole-
dat de biroul vamal emitent. telor sau a continutului vagonu-
153. Toate marfurile aratate lui asigurat prin plombaj sau
in acelasi act de transit vor tre- sigilii si se va pedepsi cu o a-
bui prezentate deodata la biroul menda de 10.000 lei, In afara de
vamal de iesire sau de destina- penalitátile dela alin, a si b dela
tie. articolul precedent, daca va fi
154. Birourile vamale de cazul.
4 www.digibuc.ro
241 13 Apri lie 1933
Constatarea lipsurilor sau in-
locuirii mdrfurilor, precum si
Indepdtarea sau ruperea plum-
burilor sau sigiliilor vamale se
va face la biroul vamal de iesire
sau de destinatie, printr'un pro-
ces-verbal, conform dispozitiuni-
lor dela capitolul procedurii in
materie de infract¡uni vamale.
Aceleasi penalitäti si aceeasi
procedurd se vor aplica si in
cazul când märfurile din actul
de transit nu vor fi prezentate
sau dacd se vor prezenta dupd
expirarea termenului acordat
pentru executarea transitului.
157. Actiunea de urmärire
impotriva cardusului sau ga-
rantului pentru incasarea drep-
turilor de import si amenzilor
datorate pentru lipsurile sau
substituirile constatate, se va
face obligator, In termen de
maximum 9 luni dela emiterea
actului de transit.
CAPITOLUL XIX
Cabotaj
158. Transoprtul pe apd al
märfurilor indigene sau indige-
nate, dela un port al Rometniei
la alt port al liomâniei, se nu-
meste cabotaj.
Märfurile transportate In ca-
botaj nu sunt supuse la plata
drepturilor de import sau ex-
port. Transportul kr se va efec-
tua pe ham, unui act zis de ca-
botaj, intocmit dupd aceleasi
norme i supus aceluiasi con-
trol ca si actul de transit.
159. Märfurile expediate In ca-
botaj vor fi supuse acelorasi ve-
rificári ca i märfurile destinate
importului sau exportului, atat
la biroul vamal de incdrcare,
cat si la biroul vamal de desti-
natie.
Pentru mice nepotriviri con-
statate In minus sau in plus
asupra greutätii märfurilor,
C Hamangiu, vol. XXI. 16. www.digibuc.ro
[Art. 157-1611
precum si pentru falsa decla-
rare la Inarcare, se vor aplica
dispozitiunile art. 186 ca si pen-
tru deosebirile constatate la de-
claratiunile de import sau ex-
port, dupd cum va fi cazul.
La descdrcare pentru mrtrfu-
rile lipsd In total sau In parte,
dacd sunt supuse drepturilor de
export, pe lângd plata acestora,
se va aplica i o amendd egald
cu odatá valoarea drepturilor de
export. Pentru märfurile prohi-
bite la expot, faptul se va cali-
fica de cnotrabandä si se va
trata ca atare.
Märfurile constatate in plus la
desarcare se vor considera ca
nedeclarate, aplicându-se dispo-
zitiunile art. 186.
Pentru mdrfurile destinate ca-
botajului, care prin natura kr
sau prin manipulatiuni sunt sus-
ceptibile de pierderi sau de rad-
riH de greutate, se acorn, o tole-
rantá pang. la 5°/o din greutate.
160. Dacd se vor prezenta pen-
tru cabotaj márfuri sträine pen-
tru care nu sau indeplinit f or-
malitätile de import, drept mär-
fun indigene, faptul se va trata
si se va pedepsi ca o contra-
bandd.
161. Transporturile märfuri-
kr expediate in cabotaj trebue
sd se efectueze in termen de 60
zile. Märfurile sosite la destina-
tie dupd, acest termen se vor con-
sidera ca aduse din strdindtate
si se vor supune drepturile de
import, iar pentru cele prohibite
nu se va permite intrarea In
Dacd, intârzierea s'ar datora
accidentelor de navigatie sau al-
tor imprejurdri de fortä majord,
justificarea se poate lua in con-
siderare de seful biroului vamal,
dad, aceste intarzieri nu depd-
sesc o luná. Intârzierele mai
mari urmeazd sa fie examinate
(Art. 162-1691 13 Apr Ilie 1933 242

de Directia Vdmilor care va ho- pe baza unei adrese a serviciului

täri. Casei Monopolurilor.
162. Garantarea ajungerii la 166. Directia Vàmilor va pu-
destinatie a mdrfurilor expediate tea simplifica formalitdtile de
In cabotaj se face fie prin con- cabotaj pentru transporturile
semnarea taxelor de export de facute intre porturile de pe Du-
ciltre proprietarul märfurilor, narea interioard.
fie printr'o scrisoare de garantie
a. unei banci, acceptata de Minis- CAPITOLUL XX
ter. Pentru milrfurile prohibite Infrepozife
la export se va garanta sau con-
semna valoarea milrfurilor. 167. Intrepozit vamal este
163. Pescdria proaspít., sd- locul uncle pot fi depuse tempo-
ratd sau afumatil, icrele si mice rar milrfurile strdine In vederea
produse indigene de pescdrie, importului, exportului sau tran-
putinele uzate, tdrgile, cosurile sitului, fill% a se achita imediat
si orice obiecte intrebuintate drepturile Statului.
pentru transportul pescdriei din 168. Dreptul de a crea si ex-
baltile Statului, se vor expedia ploata intrepozite vamale apar-
pe apd, dela un port al tárii la tine exclusiv Ministerului de Fi-
altul, numai pe baza unui aviz nante.
in dublu exemplar, scutit de tim- A. Inlrepozite reale
bru, eliberat de administratia
pescariilor Statului, dintr'un re- 169. Intrepozitele sunt de
gistru cu mated i vizat de biroul cloud feluri: reale si nominale.
vamal de expediere. Un exem- Intrepozitul real este acela in
plar al avizului va rilmâne la care oricine ii poate depune
biroul vamal de expediere, märfurile ce-i sunt destinate.
iar altul va insoti transportul Magaziile acestui intrepozit sunt
la biroul vamal de destinatie. puse sub supravegherea si ad-
Pentru produsele i obiectele aci ministratia permanentil a birou-
ariltate, nu se cere mani- lui vamal in ceea ce priveste in-
fest, nici nu se aplicd plumburi. trarea, manipularea si iesirea
märfurilor.
Când vasele care fac asemenea Ministerul de Finante poate
transporturi ar fi având mani- exploata direct intrepozitele
feste pentru alte milrfuri, se vor reale existente, sau le poate
Inscrie In manfieste si märfurile arenda. In cazuri de nevoi bine
previlzute mai sus. constatate ale comertului, Mi-
164. Pentru articolele alimen- nisterul de Fin ante poate conce-
tare si altele, precum: sare pen- siona dreptul de a se crea
tru pescdrie, sfoard, efecte cas- exploata asemenea intrepozite
nice, etc., trebuincioase locuito- In localitätile unde existil bi-
rilor din bälti, se vor libera per- rouri vamale.
Arendarea si concesionarea nu
misiuni de Incarcare. se poate face dealt prin licitatie
165. Produsele Casei Auto- publicd, cu indeplinirea forme-
nome a monopolurilor Statului, lor prevdzute de art. 81 si urmá-
expediate dela un port al Româ- toni din legea contabilitaUi
niei la altul, sunt scutite de for- publice. Dreptul de exploatare a
malitäti de cabotaj, de manifest intrepozitelor existente la intra-
si de plumburi, aplicandu-se rea In vigoare a acestei legi, con-
viza biroului vamal de expeditie 1) A se vedea Legea intrepozitelor varnale
pe scrisoarea de träsuril, numai din 26 Aprilie 1910 la peg. 242 vol. XVIII.
www.digibuc.ro
243 13 Apri lie 1933
cedat de Ministerul de Finante,
docurilor din Braila, Galati si
portul Constanta, se va exercita
conform dispozitiunilor legii de
fata.
Termenul si conditiunile care
vor forma caietul de sarcini pen-
tru arendare sau concesionare,
vor fi stabilite de Ministerul de
Finante.
Arendasul sau concesionarul
va putea indeplini singur toate
formalitatile cerute de legi si re-
gulamente, precum poate face
toate manipularile necesare la
marfurile admise in incinta in-
trepozitului.
170. Ministerul de Finante nu
raspunde de valoarea marfurilor
intrepozitate ce eventual ar fi
distruse sau avariate de incen-
diu sau inundatii in incinta sau
in magaziile intrepozitelor pe
care le exploateaza, direct.
Intrepozitarea se face pe riscul
proprietarilor sau destinatarilor
märfii, care sunt liberi a le asi-
gura oriunde vor gilsi de cu-
viinta.
171. Arendasul sau concesio-
narul este raspunzator de totali-
tatea drepturilor cuvenite Statu-
lui, pentru toate marfurile intre-
pozitate, iar fata de destinatari
si proprietari raspunde de va-
loarea marfurilor.
172. Marfurile primite in in-
trepozit, servesc In primul rand
drept gaj pentru plata dreptu-
rilor cuvenite Statului i numai
in al doilea rand pentru drep-
turile cuvenite arendasului sau
concesionarului.
173. Marfurile intrepozitate
se gasesc sub paza biroului va-
mal. Ministerul de Finante poate
primi, la cererea arendasului sau
concesionarului, ca acesta sä
facá paza exterioara a magazii-
lor, concomitent cu organele va-
male.
174. In intrepozitele reale nu
se primesc arme, munitiuni, ex- dat pentru intrepozitarea mar-
www.digibuc.ro
[Art. 170-1781
plosibile, materii inflamabile,
articole monopolizate, marfuri
prohibite, marfuri supuse stri-
caciunii, precum i auumite
marfuri prevazute in regurament
ca neadmisibile.
175. Pentru intrepozitarea
marfurilor proprietarilor, trebue
sa depunä o declaratie amanun-
titä ca i pentru marfurile ce se
declarä la import sau export.
Verificarea si toate celelalte
forme se vor indeplini con-
form prevederilor cap. XII, im-
port-export, iar contraventiile se
vor pedepsi conform art. 186.
176. Trecerea märfurilor din
magaziile de ddpozit in acelea
de intrepozit, se va face imediat
duprt lichidarea declaratiei de
intrepozitare, sub conducerea
unui functionar vamal, dupa
normele previtzute de regula-
ment.
177. Marfurile aflate in intre-
pozit vor putea fi supuse la di-
ferite manipulari, conform preve-
derilor regulamentului. Intro-
ducerea, manipularea, deschide-
rea i scoaterea coletelor nu se
poate face cleat cu autorizatia
sefului biroului vamal si in asis-
tenta unui functionar vamal.
178. Durata intrepozitarii nu
poate trece peste doi ani, cu
drept de prelungire de maximum
Inch un an, dach márfurile mai
garanteazá acoperirea dreptu-
rilor Statului.
Termenul curge din momentul
Inscrierii marfurilor in registrul
de intrare al intrepozitului.
Trecerea unei marfi din intre-
pozitul unui birou vamal in in-
trepozitul altui birou vamal, se
poate admite numai pentru res-
tul timpului ce ar mai avea liana
la expirarea termenului acordat
la prima intrepozitare.
La expirarea termenului acor-
[Art. 179-185] 13 Aprilie 1933
furilor, Incepe sd curg d. termenul
de rebut.
179. La scoaterea din intre-
pozit, In vederea importului sau
transitului, se Indeplinesc ace- rectia Vdmilor, prin decizie mi-
leasi formalitd.ti ca si pentru nisteriald.
milrfurile scoase din magaziile
de depozit, aplicându-se aceleasi
sanctiuni pentru toate nepotri-
virile constatate la verificare.
La lichiclarea definitiva a unei
partizi de märfuri intrepozitate,
pentru orice plusuri constatate
fata de declaratiunea de intrepo-
zitare, se vor percepe drepturile
simple; pentru orice lipsuri con-
statate fatd. de declaratiunea de
intrepozitare, pe lângd plata
drepturilor simple, se va aplica
o amendd egald cu aceste drep-
turi. afard de cazurile când este
vorba de pierderi provenite din
cauze inerente naturii márfu-
rilor.
Sustragerile si substituirile do-
vedite se vor trata ca o contra-
bandd.
180. Scoaterea unei mdrfi din
intrepozit, Inainte de achitarea
drepturilor Statului, precum si
substragerea si substituirile do-
vedite, constituesc un fapt de
contrabanda si se pedepsesc con-
form dispozitiunilor acestei legi.
181. Márfurile care In timpul
aflärii lor In intrepozitele ex-
ploatate direct de Stat, vor fi fost
distruse din cauze de incendiu,
de inundatii sau din alte cauze
de fortá majord bine stabilitd,
nu se vor impune la drepturile
cuvenite Statului.
Mdrfurile avariate din aceste
cauze, in timpul intrepozitdrii,
se vor impune prin asimilare la
art. din tarif cel mai potrivit
destinatiunii ce li s'ar mai pu-
tea da.
Nu sunt considerate cazuri de
fortá major& furtul sau sustra-
gerea märfurilor din intrepozite.
www.digibuc.ro
244
182. Pe tot timpul sederii
márfurilor In intrepozite, pro-
prietarii lor vor pläti o taxd. de
magazinaj ce se va fixa de Di-
Magazinajul se va pláti lunar
In mod anticipat. Neachitarea
magazinajului la timp, atrage
pierderea dreptului de intrepozi-
tare.
B. Intrepozite nominale
183. Intrepozit nominal este
acela in care nu se pot depune
dectit märfuri omogene, cu vo-
lum sau greutate mare, aparti-
nând aceluiasi proprietar.
184. Intrepozitele nominale
nu se pot Infiinta decal pe langä
vdmile unde exist& intrepozite
reale si numai dacd intrepozitele
reale sunt insuficiente.
Pe ltingd birourile vamale din
regiunile miniere, Ministerul de
Finante poate autoriza intrepo-
zite nominale pentru materialele
necesare explordrii si exploatärii
minelor, cu conditie ca aceste
materiale sá fie livrate numai
intreprinderilor miniere.
Intrepozitele nominale Bunt
sub controlul biroului vamal
care va proceda, oricând va gási
de cuviintä, la verificarea mar-
furilor aflate In depozit, dupd,
registrele de intrare si iesire.
Pentru aprobarea infiintärii
unui intrepozit nominal, proprie-
tarul märfurilor, va depune o
garantie bancard, admisd de Di-
rectia Vdmilor, egall cu drep-
turile cuvenite Statului pentru
mdrfurile intrepozitate.
185. Toate dispozitiunile rela-
tive la intrepozitele reale sunt
aplicabile si intrepozitelor nomi-
nale.
245 13 Aprl lie 1933 [Art. 186]

CAPI-TOLUL XXI dull sau contrareviziei facute

Infractiuni vamale
I. Contraventii
186. Orice deosebire intre
arättirile unei declaratiuni va-
male si intre rezultatul verifi-
märfurilor cuprinse In declara-
tiune, deosebiri din care ar re-
zulta prejudicii pentru Stat,
constitue o contraventie si a-
trage aplicarea urmdtoarelor
amenzi, deosebit de plata drep-
turilor datorate:

AMENDA
SPECIFICAREA
de atAtea ori drepturile 0I3SERVATIUNI
CONTRAVENTIEI vamale pi celelalte drep.
turi percepute de 'Mini

1. Plus constatat la nu- Amenda dela punctul 1

mArul bucAilor, la greuta-
tatea sau capacitatea max-
furilor.
2. Itarfuri fals declarate
în ce priveste natura, cali-
tatea i valoarea lor sau
declarare falsä pentru a be-
neficia de un tarif diferen-
tial, precum i mkfuri ne-
d eclarate.
3. Mkfuri prohibite, de-
clarate sub alt/ denumire
sau nedeclarate :
a) Mgrfuri probibite
prin legi vamale.
si 2 se stabileste înmultin-
du-se ea coeficientul 2 sau
De dou/ ori. 3 diferenta intre ceea ce
s'ar fi cuvenit la marfa asa
cum fals s'a declarat i ceea
ce s'a constatat sau dreptu-
rile cuvenite la marfa ne-
declarata.
De trei ori.
Confiscarea si o
amend/ egal/ cu
valoarea mkfii.

b) Mgrfnri prohibite Penaliatile pre- Du/ legile speciale nu

prin legi speciale. vbaute de legile prevad penalitati, se vor
speciale. aplica penalitatile dela
alin. a.
c) Produse monopoli- PenalitAtile pre-
zate. vazute de legea Ca-
sei Autonome a Mo-
nopolurilor. 1)

d) Zaharin i toti pro- Penalit/tile pre-

dusii sintetici, ay/31d pro- v/zute de legea spe-
priet/ti indulcitoare. cial&

1) A se vedea Legea pentru adminietrarea pi exploatarea monopolurilor din 2 Iulie 1930 la

www.digibuc.ro
pag. 501, vol. XVIII eu mod. din 2 Aprilie 1931, la pag. 1027 wisp volum.
[Art. 187-190] 13 Aprilie 1933 246

Nu se admite niciun fel de prin legi speciale, se va aplica

compensatie intre dota sau mai procedura prevazutà de aceste
multe pozitii ale aceleiasi decla- legi, iar in cazul când ele nu
ratii, fie 61 deosebirile consta- prevkl o procedurä specialä,
tate se referä la plus de greu- procesele-verbale se vor dresa,
tate, fie la falsa declarare, fie la conform prescriptiunilor legii
amândouA. vdmilor.
Când märfurile declarate s'ar 188. Dupä dresarea procese-
grisi in conditiile prevraute de lor-verbale, contravenientii vor
lege care le acordil beneficiul
unei verificki partiale, amen- putea sä-si ridice märfurile,
zile rezultate din deosebirile earä de cele prohibite, numai
constatate vor fi majorate cu 50 daca consemneazil la biroul va-
la sutii. mal, in numerar drepturile si
Plusul de greutate constatat amenzile pronuntate prin aceste
la verificarea unei märfi, care procese.
nu trece de 2 la sutä peste greu- Daca nu se indeplinesc aceste
tatea declaratä, nu se va consi- conditiuni, biroul vamal este in
dera ca cantraventie si se va drept a retine o parte sau toate
taxa conform rezultatului milrfurile cuprinse in declara-
187. Pentru orice contraven- tiunea care a dat nastere con-
tiuni constatate, procesele-ver- traventiei.
bale se vor dresa conform dis-
pozitiunilor previlzute in legea II. Despre contrabandet
de fatri, la capitolul procedurii 189. Orice import sau export
in materie de infractiuni va- Incercat sau stivArsit in contra
male. dispozitiunilor legii de fatä, fie
In ce priveste diferentele con- In scopul de a nu se pláti drep-
statate in plus la greutate, nu- turile cuvenite fiscului sau de a
mar si musuril, oricare ar fi se incillca o prohibitie, fie nu-
cuantumul amenzii, procesele- mai pentru a se inlAtura inde-
verbale se dreseazá in rezumat plinirea unor formalitäti, con-
chiar pe declaratie, fArri soma- stitue delictul de contrabandä.
tic si färu remitere de copie, Substituirile de mArfuri fa:cute
condamnarea rAmânând sau incercate in cuprinsul vá-
dupu confirmarea Direc- milor sau in cursul transitului,
tiei precum si contraventiile dela
Aceeasi procedurti se va art. 186 silvArsite, dar descope-
aplica i pentru procesele-ver- rite in termen de doi ani dela
bale la falsa declarare sau ne- lichidarea declaratiunii sau a
declarare de märfuri, atunci orickor acte vamale, constitue
când prejudiciul Statului nu de- de asemeni delictul de contra-
priseste 200 lei. bandA.
Pentru contraventiile consta- Nicio deosebi re nu se face in
tate asupra produselor monopo- aplicarea penalitätilor legii de
lizate, procesele-verbale se vor fatA, intre o contrabandä sil-
intocmi conform legilor speciale vArsitä si una numai incercatil.
ale monopolurilor. 190. Contrabandele de mar-
In ce priveste zaharina si furi tarifate sau prohibite la
toate celelalte produse prohibite import sau export, fie prin lo-
www.digibuc.ro
247 13 Apri lie 1933 [Art. 191-195]

curi hotilrite pentru operatiuni I sau interzise trecerii, se vor pe-

vamale, fie prin locuri ascunse
FEW', CONTRABANDEI
clepsi in modul
De atitea ori drepturile vamale sau
terentele drepturilor vs male datorate la
import sau export, precum pi celelalte
drepturi ce se percep de viimi pe baza
legilor speciale

1. Contrabanda de marfuri tarifate De trei ori.

savarsita prin punctele destinate ope-
ratiunilor vamale.
2. Contrabanda de marfuri tarifate De cinci ori.
savar§ita in afara punctelor desti-
nate operatiunilor vamale.
3. Contrabanda de marfuri pro- Confiscarea marfurilor prohibite
hibite. o amenda' egala cn valoarea mar-
furilor.
Dada. marfurilor prohibite nu mai
exista sau se gasesc numai in parte,
se aplica o amenda egala cu de dotal
ori valoarea marfurilor care nu mai
exista.
4. Contrabanda de produse mono- Pedepsele prevazute de legile mo-
polizate. nopolurilor.
5. Contrabanda de marfuri prohibite Pedepsele prevazute de legile spe-
prin legi speciale. ciale.
191. In calcularea amenzilor soarea pentru faptul de contra-
nu intrit drepturile cuvenie banda.
Statului la import sau export, 193. CAnd contrabanda a fost
care sunt datorate conform art. srtvar*ita, de mai multe per-
37 din legea de fatä. soane, Inchisoarea pentru ne-
192. Amenda, in materie de plata amenzii se va aplica fie-
contrabanchl, se transforma. in cärui infractor pentru amenda
inchisoare in caz de insolvabi- in treagl.
litate a infractorului. 194. Pentru toate contraban-
Infractorul este considerat in- dele de márfuri sau valori tari-
solvabil, dad. in timp de sase fate sau prohibite, pe lângá
luni de urmrtrire dela ramâne- sanctiunile prevazute de art.
rea definitiva a procesului-ver- 190 din legea vilmilor, se va
bal de contrabandá nu poate aplica infractorilor i pedeapsa
achita integral amenda la care inchisorii dupá cum urmeazá:
a fost condamnat. Insolvbilita- 1. De la o luná pânä la doi ani,
tea se constatá printr'un proces- dach faptul este comis de una
verbal incheiat de agentul de sau doua, persoane neavând asu-
urrnbirire. Acest proces-verbal sepra lor arme.
va inainta tribunalului compe- 2. Dela 6 luni la 3 ani, claca
tinte, pentru transformarea faptul este comis de una sau
amenzii in inchisoare, in confor- doua persoane având asupra
mitate cu art. 28 din codul pe- lor arme, sau dacá este comis
nal. de trei sau mai multe persoane.
Inchisoarea pentru neplata 195. Functionarii vamali, co-
amenzii este deosebitá de inchi- misionarii, expeditorii sau orice
www.digibuc.ro
[Art. 196] 13 Aprilie 1933
persoane servind de interme-
diari Intre comercianti i birou-
rile vamale, care se vor dovedi
cA au Inlesnit contrabande sau
au favorizat prin declaratiuni
verificitri false, ori prin alte
mijloace importAri sau expor-
tAri, In frauda drepturilor Sta-
tului, se vor pedepsi:
a) and importArile sau ex-
portArile se vor fi f Acut chiar
prin cuprinsul biroului vamal,
cu Inchisoare dela 15 zile pAnit
la un an;
b) CAnd importärile sau ex-
portArile se vor fi f &cut prin
locuri ascunse, cu Inchisoare
dela 3 luni la 3 ani;
c) and importArile sau ex-
portArile frauduloase favorizate
de dânsii se vor fi f Acut prin
oamenii adunati In trup& i ar-
mati, se vor pedepsi cu Inchi-
soare dela un an pAnA. la 5 ani,
fax% prejudiciul altor pedepse
prevAzute de codul penal.
In judecarea actiunii publice,
Ministerul e In drept a se con-
stitui ca parte civilä.
CAnd actiunea publicA deschisA
pe baza acestui articol, se ter-
minA prin condamnarea func-
tionarilor vamali, condamnarea
atrage dupA sine clestituirea
functionarilor. De asemenea
dacA functionarul vamal con-
damnat solidar prin procesul-
verbal civil, rAmâne condamnat
In justitie, el nu mai poate
functiona, condamnarea civil&
atrAgAnd IndepArtarea din ser-
viciu, chiar dacA In penal a
fost achitat.
In ambele cazuri, atât desti-
tuirea cAt i IndepArtarea din
serviciu, prin derogare dela dis-
pozitiunile legii de reorganizare
a Ministerului de Finante si ale
statutului functionarilor pu-
blici, se va face prin decizie mi-
nisterialä.
Comisionarii, expeditorii si
agentii de vapoare vorwww.digibuc.ro
pierde s'au la pag.126, vol. XIXII.
248
pentru totdeauna dreptul de a
mai exercita aceastA profesiune,
pe lângA orice Nrou vamal.
Dispozitiunile de mai sus se
vor aplica i grAnicerilor ofi-
teri, subofiteri i soldati.
196. In cazurile de flagrant
delict sau cAnd legile speciale
prevAd arestarea imediatA, in-
fractorii vor fi Inaintati, Im-
preunA cu o copie certificatA de
pe procesul-verbal, parchetului
de pe lângA tribunalul respec-
tiv-
Procurorul va emite Impo-
triva lor un mandat de arestare
si-i va trimite spre judecare tri-
bunalului, potrivit le gii pentru
instruirea i judecarea flagran-
telor delicte (legea micului par-
chet) din 13 Aprilie 1913, a cArei
procedurg se extinde pentru
acest fel de delicte pe tot cu-
prinsul tArii 1).
In cazurile neflagrante, dupl
dresarea procesului-verbal si
aprobarea sa de catre autorita-
tea vamalA competinte, si nu-
mai In cazurile cAnd prejudiciul
Statului depAseste suma de lei
5.000, organele vamale vor tri-
mite o copie certificatI de pe
procesul-verbal, parchetului de
pe lângA tribunalul respectiv,
urmând ca delictul sA fie in-
struit si judecat dup& proce-
dure ordinarri.
Procesele-verbale constatAnd
o contrabandä In care prejudi-
ciul Statului nu depAseste suma
de lei 5.000, nu se vor trimite
parchetului deck In urma ho-
tartrii Directiei VAmilor, dacA
infractorii au domiciliul stabil
In tarA, dacA acoperA amenzile
si drepturile Statului Inainte de
aprobarea procesului-verbal
dacA nu au mai avut procese-
verbale de contrabandA.
1) A se vedea legea pentru instruirea si ju-
deearea Ilagrantelor Colide (Legea micului par-
obet) din 18 Aprilie 1918 la pag. 88, vol. yin
249 13 Apri lie 1933
Orice infractiune sAvârsit& de
citlatori cu ocaziunea iesirii sau
intrarii lor in tar& este asimi-
let& contraventiilor vamale.
Inchisoarea corectionalg pen-
tru delictele de contraband& este
distinct& de inchisoarea pentru
neplata amenzilor sau de alte
pedepse mai grele pentru cri-
mele sau delictele savtirsite de
contrabandist. Tribunalul corec-
tional va putea aplica pe lângä
pedepsele sus aratate si inter-
dictiunea dela functiuniIe pu-
Nice si va putea dispune publi-
carea sentintei de condamnare.
Personalul vaselor, al cAilor
ferate, al avioanelor, si, in ge-
nere, oricine clA concurs efectiv
la contrabandA, pe langä obliga-
tiunea solidar& la plata amenzi-
lor, va fi trimis in judecata co-
rectional5., pentru a i se aplica
aceleasi pedepse ca si principa-
lilor f rtptuitori.
In cazurile flagrante de con-
traband& cu mArfuri prohibite
sau chiar neprohibite, Ins& s&-
vArsite prin locuri interzise tre-
cerii, mijloacele de transport pot
fi confiscate.
197. Contrabanda de mArfuri
scutite de drepturi vamale se va
pedepsi cu o amend& de lei 1.000,
oricare ar fi locul pe unde pall.-
furile se vor importa sau ex-
porta.
Dec& asemenea mdrfuri sunt
supuse la alte drepturi deal cele
vamale, dar care se percep de
birourile vamale, infractorii vor
fi deosebit condamnati la o
amend& egalit cu Indoitul acestor
drepturi, afar& de cazul când le-
gile speciale pe baza cArora se
percep aceste drepturi nu prevAd
alte dispozitiuni.
198. Articolul 60 din codul
penal, privind circumstantele
atenuante, nu se aplicá in ma-
terie de pedepse vamal pentru
contrabandl.
199. Contraventiile si contra-
bandele se prescriu prin trecereapostei sau ale companiilor de
www.digibuc.ro
[Art. 197-200]
a doi ani dela comiterea faptu-
lui sau dela lichidarea declara-
tiunilor si a oricAror altor acte
vamale.
Pant la proba contrarie, con-
trabancla doveditil se consider&
savarsit& inläuntrul termenului
de prescriptie.
Cererea de autorizare la par-
chetul tribunalului pentru a se
face descinderi, cerceari, per-
chezitiuni si ridicdri de acte, In-
trerupe prescriptiunea.
200. Pentru descoperirea con-
traventiilor si contrabandelor
s&vhrsite in mai nutin de doi ani
dela comiterea lor, sau dela li-
chidarea actelor vamale, functio-
narii vamali se vor adresa par-
chetului tribunalului competinte
pentru a dobândi autorizarea de
a face descinderi, cercetari, per-
chezitiuni si ridicari de acte.
Descinderile, cercetArile, per-
chezitiunile si ridicarea actelor,
precum :,4 dresarea actelor con-
statatoare, se vor face de unul
sau mai multi functionari va-
mali, care vor incheia procesul-
verbal preliminar in asistenta
unui agent al politiei judiciare.
Faptele rezultiind din cores-
pondentä, din registre, din fac-
turi sau din orice alte härtii
gäsite la domiciliul celor bAnuiti
a fi autorii sau complicii infrac-
tiunilor, precum si cele rezultand
din actele si scriptele vamale ale
cililor ferate, ale postei si ale
companiilor de navigatie, chiar
dac& märfurile importate sau ex-
portate nu se vor mai afla in
fiintd, sunt probe suficiente pen-
tru stabilirea infractiunilor de
mai sus.
Natura, felul, calitatea, greuta-
tea, mäsura, numArul si valoarea
märfurilor ce nu vor mai fi
in fiintä, se va stabili dupt indi-
catiunile facturilor sau scripte-
lor gäsite la autorii sau corn-
plicii faptelor, ori dui:4 scriptele
vamale ale cAilor ferate, ale
[Art. 201-2041 13 Aprilie 1933 250

navigatie. Cand valoarea mar- s'ar mai putea strange, se va

furilor ce nu se vor mai afla In dresa procesul-verbal definitiv
fiinta In total sau in parte, nu de constatarea infractiunii.
s'ar putea stabili dupa scripte, Procesul-verbal definitiv, spre
valoarea lor se va stabili dupa a avea putere legala, trebue sil
preturile curente ale pietei la fie dresat si semnat de cel putin
data silvarsirii infractiunii. doi functionari vamali.
Procesele - verbale definitive Actele preliminare relative la
pentru constatarea contraban- contrabanda fac parte inte-
delor descoperite In urma savar- granta din procesul-verbal de
sirii lor, se vor dresa conform constatare a infractiunii.
dispozitiunilor prevazute In 202. Procesul-verbal definitiv
legea de fata la capitolul ur- se va dresa la oricare din birou-
mator. rile vamale apropiate de locul
unde s'a savarsit sau descoperit
CAPITOLUL XXII infractiunea, de catre functio-
Procedure in materie de intractiuni narii acelui birou vamal sau de
',ornate orice alti functionari vamali au-
torizati de Directia Vamilor.
201. Orice infractiune la legea Procesele verbale definitive
de fatil se va constata printr'un vor arata:
proces-verbal. a) Data si locul unde s'a des-
Vor fi In drept sa constate in- coperit sau comis infractiunea;
fractiunile la legea de fata: 0 Numele, pronumele si func-
1. Functionarii vamali de orice tiunea fiecarui constatator;
grad si orice clasa. e Faptele care constituesc in-
2. Ofiterii, subofiterii si sol- fractiunea, articolul din lege
datii trupei insarcinati cu paza care o prevede i pedeapsa cores-
frontierei. pu nzatoare;
3. Capitanii de port si inlocui- d) Felul si cantitatea marfu-
torii lor legali. rilor care fac obiectul infrac-
4. Primarii comunelor rurale, tiunii, precum si cele confiscate
pretorii si agentii politiei judi- sau retinute pentru asigurarea
ciare. . amenzilor;
Functionarii vamali pot face e) Numele, pronumele si domi-
cercetari si instrumentari si In ciliul filptuitorilor infractiunii;
afara, de regiunea, circumscrip- I) Daca infractorii au luat
tia sau biroul vamal unde func- parte la dresarea proceselor-ver-
tioneaza, daca, sunt autorizati bale si daca le-au semnat sau au
special pentru aceasta de Di- refuzat a le semna;
rectia Vamilor. g) Locul si data incheierii pro-
Agentii dela punctele 2, 3 si 4 cesului-verbal.
nu pot incheia decaât procese- 203. Pentru contrabandele §i
verbale preliminare, constatand contraventiile prevazute de legi
imprejurarile in care a fost in- speciale se vor dresa procese-
cercatil sau savarsita, infractiu- verbale deosebite, potrivit aces-
nea sau pot comunica aceste im- tor legi si se vor inainta admi-
prejurari biroului vamal celui nistratiilor respective.
mai apropiat. 204. In cazurile de infractiuni
Pe baza acestor procese-ver- flagrante, infractorii vor fi invi-
bale preliminare sau a comuni- tati verbal sal asiste la redacta-
carilor facute chiar numai de rea procesului-verbal si s5,-1 sem-
unul dintre acesti agenti, pre- neze impreuna cu cei ce-1 vor
cum si pe baza si altor probe ce redacta. In caz de refuz sau dad,
www.digibuc.ro
251 13 Apri lie 1933
nu *tie carte, se va face men-
tiune in procesul-verbal despre
aceasta.
Pentru infractiunile nefla-
grante, infractorii vor fi somati
in scris, pe cale administrativa,
de catre biroul vamal, ca sa
asiste la redactarea procesului-
verbal.
205. Marfurile i mijloacele
de transport retinute pentru ga-
rantarea amenzilor, precum si
cele confiscate, se vor preda bi-
roului vamal unde a fost facuta
constatarea. In caz de necesitate
märfurile se pot preda cu inven-
tar In pastrarea uneia din
autoritatile din localitate.
206. Marfurile neprohibite, re-
tinute pentru garantarea amen-
zilor, precum *i mijloacele de
transport confiscate sau retinute
pentru garantarea amenzilor, se
vor putea inapoia infractorilor
In schimbul unei garantii care
acopere valoarea acestor mar-
f uri sau a mijloacelor de trans-
port.
207. Cate o copie de pe pro-
cesul-verbal, certificata de biroul
vamal se va remite fiecarui in-
fractor.
Dacil infractorul este absent,
copia se va afisa la usa biroului
vaml. Ulterior la cererea sa i se
pote elibera o asemenea copie.
208. Cercetarlie privitoare la
constatarea infractiunilor la
legea de fata, precum *i redac-
tarea proceselor-verbale se pot
face chiar *i in zilele de sarba-
toaree
In toate cazurile in care in-
f ractiunile constatate vor atrage
dupil ele pedepsirea infractorilor
cu inchisoare, procesele-verbale
originale se vor face in indoit
exemplar.
209. Birourile vamale vor ma-
inta spre aprobare administra-
torilor regionali respectivi proce-
sele-verbale constatand un pre- In ceea ce priveste viciile de
judiciu pema la 5.000 lei inclusiv. forma ale procesului-verbal de
Toate celelalte procese, consta- constatarea infractiunii, prin
www.digibuc.ro
[Art. 205-213]
tànd un prejudiciu mai mare de
5.000 lei, vor fi Inaintate de bi-
rourile vamale Directiei Vami-
Ion pentru aprobare.
Comisia centrala vamala, apre-
ciind imprejurarile dupa exami-
narea proceselor-verbale, poate
sit le aprobe in intregime, le
poate modifica sau anula.
Decizia de condamnare sem-
nati de directorul vamilor sau
de delegatul sau se va aplica pe
însui procesul-verbal i va con-
tine articolul din lege pe care se
intemeiaza i peclepsele hotti-
rite.
210. Procesul-verbal, Investit
cu decizia de condamnare va
forma titlul pentru executarea
condamnarilor. Executarea deci-
ziei de condamnare nu poate fi
suspendata sau impiedecata
chiar daca s'a cerut in justitie
anularea procesului-verbal.
211. Dupa investirea cu de-
cizia aprobativa procesele ver-
bale raman obligatoriu defini-
tive pentru Minister, iar cei con-
damnati nu au alta cale de atac
deck adresandu-se justitiei, a§a,
cum se prevede in acest capitol.
212. Decizia de condamnare
se va comunica pe cale adminis-
trativa partii condamnate de
catre biroul vamal unde s'a dre
sat actele de constatarea infrac.
tiunii. Comunicarea se va face
la domiciliul partii condamnate,
iar in cazul cand nu are domici-
liul cunoscut sau ales, se va
afisa la biroul vamal *i la pri.
mania de resedinta a biroului va
mal.
213. Partea condamnata poate
face apel la tribunalul in cir-
cumscriptia caruia se gase*te bi-
roul vamal care a dresat proce-
sul-verbal, inteun termen de 10
zile dela primirea comunicarii
sau dela afisarea deciziei.
Apelul va trebui sa, fie motivat
[Art. 214-215] 13 Apri lie 1933 252

Insäi petitia de apel sub pe- tiunii nu intra In competinta tri-

deapsä de nulitate. bunalului.
Tribunalul va fixa un termen In cazul and infractorii ar
de judecata urgent si va judeca
apelul cu precadere.
Partea care a fost prezenta, la
infatisare, chiar daca nu a fost
reprezentata decât printr'un pro-
curator, nu va mai fi citata In
cursul judecatii, chiar daca nu
se prezinta la termenele ulte-
rioare. Acostá dispozitie nu se
aplica Ministerului de Finante,
care trebue citat la toate terme-
nele de judecatti.
Ministerul de Finante va fi
citat In persoana administrato-
rului de constatare financiar al
judetului, iar interesele Statului
vor fi sustinute de acest admi-
nistrator sau de delegatul sau,
de catre avocatii Statului sau
de orice alti functionari delegati
de Ministerul de Finante.
214. Procesele-verbale de con-
statarea oricarui fel de infrac-
tiuni la legea de fata, dupa ce
vor avea aprobarea Directiei
milor, vor face proba In justitie
pang la inscrierea In fals, in
ceea ce privote constatarile de
fapt.
Vitiile de forma nu atrag nu-
litatea procesului-verbal. Vitiile
de forma, ale proceselor-verbale
se vor corecta In instanta pe
baza actelor din closarul infrac-
tiunii, sau, In lipsa, procesele-
verbale vor fi trimese biroului
vamal unde ele s'au dresat pen-
tru a fi completate.
In asemenea cazuri Insa fap-
tele constatate prin astfel de
procese-verbale pot fi combatute
prin proba contrara.
Tribunalul nu va putea reduce
amenda, nid sä ridice confisca-
rea, daca acestea vor fi Interne-
iate pe dispozitiuni de lege, nici
sa scuze pe infractori pentru
eroare sau pentru lips& de in-
tentie frauduloasä.
Aplicarea tarifului vamal la dovedi cel care s'a Inscris
márfurile ce fac obiectul infrac- fals va suferi penalitätile pres-
www.digibuc.ro
contesta justa aplicare a tarifu-
lui, existenta prejmliciului
deci justa stabilire a amenzii,
tribunalul va suspenda judeca-
rea apelulu pantt când cornisia
centrala vamala de pe langa Di-
rectia Vamilor se va pronunta
asupra contestatiei. Decizia co-
misiei este oblieutorie pentru tri-
bunal.
215. Cand partea apelanta va
voi sa se inscrie In fals contra
unui proces-verbal, va trebui,
sub pierderea dreptului de In-
scriere in fals, sa declare aceasta
prin cererea sa de apel
arate in ce consta falsul, mijloa-
cele cu care vrea sa-1 dovedeasca,
precum i numele i domiciliul
martorilor pe care Ii propune.
Tribunalul va examina Inscrie-
rea In fals si gasind achnisibile
mijloacele de proba. invocate, va
ordona suspendarea cercetarii
apelului pânä cand instanta pe-
nala se va pronunta asupra fal-
sului.
Daca Inscrierea in fals ar fi
respinsa se va proceda la cerce-
tarea apelului.
Când actiunea publica exerci-
tat& In urma unei inscrieri in
fals, se va termina prin condam-
narea functionarilor acuzati de
fals credinta datoritä procese-
lor-verbale, conform articolului
precedent va Inceta, iar faptele
constatate prin procesele-verbale
pot fi combatute prin proba con-
trara.
In caz când prin ordonanta
definitiva a judecatorului de ins-
tructie se claseazä afacerea pe
motiv cä nu exista fals, tribu-
nalul nu va mai putea admite
apelantului niciun fel de proba
cu care ar voi sa doboare cele
arätate In procesul-verbal.
Cand falsul nu se va putea
253 13 Apri lie 1933
crise de codul penal in aceast&
materie.
216. TribunaluI va judeca in
ultimä instanta, fara drept de
opozitie.
Sentintele tribunalului, in ma-
terie de infractiuni la legea de
fata, vor putea fi atacate pe
calea recursului, inaintea Inaltei
Curti de Casatie, inteun termen
de 30 zile dela comunicare.
Cererea de recurs va cuprinde
motivele de recurs si alegerea de
domiciliu in Bucuresti, sub pe-
deapsA de nulitate.
Cererea de recurs se poate de-
pune fie la gref a tribunalului,
fie la Inalta Curte de Casatie.
Partea care a fost prezent5, la
o infAtisare in persoanä, sau
prin procurator, nu va fi citata
in tot cursul instantei, chiar
daca la termenele ulterioare ar
absenta, ea fiind presupusa a
cunoaste toate termenele fixate
ulterior. Aceasta dispozitie nu se
apnea Ministerului de Finante,
care va fi citat la toate terme-
nele de infatisare.
Deciziunea Inaltei Curti de Ca-
satie se va pronunta far& drept
de opozitiune.
217. Anularea proceselor-ver-
bale, fie pronuntatä de Directia
Wimilor, fie de instantele jude-
c&toresti, nu da dreptul la nici
un fel de despägubire pentru in-
fractori sau banuiti.
De asemeni anularea unui
proces-verbal nu va opri efectul
sätt, in ceea ce priveste confis-
carea, daa märfurile vor fi pro-
hibite prin legea amilor, tariful
vamal, sau orice alte legi spe-
ciale. Anularea va atrage dupa
sine numai scutirea faptuitori-
lor de amenzi.
218. Condamnarea pronun-
tata contra mai multor persoane
pentru una si aceeasi infractiune
va fi solidaa.
219. In condamnirile civile,
proprietarii marfurilor sunt räs-
punzatori de contraventiunile si
www.digibuc.ro
[Art. 216-2211
de contabandele sivársite de
prepusii, agentii, expeditorii si
servitorii lor, in cazul and
acesti proprietari au fost intro-
dusi in cauzá.
220. Actiunea public& des-
chisa pe baza proceselor-verbale,
referitoare la o infractiune pre-
vazuta in prezenta lege, care se
pedepseste si cu inchisoarea, va
fi cu totul independent& de ac-
tiunea civili, deschisa in urma
apelului pe care 1-ar face infrac-
torul in contra procesului-verbal
de constatare, investit cu decizia
condamnatoare emanata dela
Directia Vämilor. Ea se va ju-
deca separat de atre instantele
represive si se va exercita de
ministerul public, dupa regulele
procedurii penale, fári a putea
fi conexat6 cu actiunea civilà.
In cazul cand procesul-verbal
de contraband& ar fi anulat de
instantele judecátoresti civile, in
urma apelului sau recursului
fäcut de infractor, actiunea pu-
blic& se va stinge; iar daa a
intervenit vreo hot&rire penal&
de condamnare, definitiva sau
nu, aceasti hotarire se va con-
sidera de plin drept nula si de
nul efect, oricare ar fi instanta
care a pronuntat-o.
Cei ce fusesera ins& penaliceste
inculpati sau condamnati, nu
vor putea formula vreo pretentie
de despagubire impotriva Sta-
tului, derivánd din acest fapt.
221. Implinirea oriciror sume
cuvenite administratiei vimilor,
precum: drepturi si diferente va-
male, neindeplinirea angajamen-
telor luate prin acte de garantie,
amenzi, cheltuieli de judecata si
oricare altele, se va face pe baza
dispozitiunilor legii pentru ur-
metrirea fi perceperea veniturilor
Statului. 1).
Toate formalitätile prevazute
1) A se vedea Legea pentru perceperea ei ur-
rarirea veniturilor publice din 13 Aprilie 1933,
la pag. 267, bi aceet velum.
 [Art. 222-2291 13 Aprilie 1933 254

de legea de urmarire si execu- amenzile si despagubirile cuve-

tarea lor se pot face si de catre
functionarii vamali.
222. Urmarirea si Incasarea
amenzilor pronuntate pe baza
acestei legi se prescrie dupa, 10
an i.
223. Pentru asigurarea im-
plinirii amenzilor, functionarii
birourilor vamale vor avea drep-
tul sä retina orice marfuri,
obiecte si orice mijloace de trans-
port, daca faptuitorii nu vor do-
vedi ca au domiciliul lor real In
Romania, si ca sunt cunoscuti ca
solvabili. Retinerea se va face
/Ana la concurenta unei sume
egale cu aceea a amenzilor apli-
cate si drepturilor cuvenite Sta-
tului.
224. Marfurile care fac obiec-
tul infractiunii, confiscate sau
retinute pentru asigurarea drep-
turilor Statului si a amenzilor,
nu pot fi urmärite pentru datorii
particulare de orice natura ar fi
ele, chiar privilegiate.
225. Marfurile si mijloacele
de transport provenite din con-
fiscari, se pot vinde, dupa ce pro-
cesele-verbale privitoare la zisele
confiscrtri vor fi aprobate de Di-
rectia Vdmilor.
Cele retinute pentru asigura-
rea drepturilor Statului si amen-
zilor, se vor vinde dupa Imp li-
nirea formelor de urmarire.
In cazul cand märfurile reti-
flute sau confiscate vor fi supuse
stricaciunii sau cand vor cere
cheltuieli de intretinere, nepotri-
vite cu valoarea lor, pot fi van-
dute si inainte de Implinirea
acestor forme.
226. Vanzarea se va face prin
licitatie publica, conform proce-
durii si dispozitiunilor prescrise
la vanzarea miirfurlor parasite
sau cäzute in rebut. salariul.
227. Din suma obtinuta la li-
citatie, se vor acoperi mai intai tele: b, c, d, e i f dela alin. 2
drepturile de import sau export se va deduce 10%, care se va
ale Statului si in al doilea rand värsa Casei de credit si ajutor
www.digibuc.ro
nite Statului.
Marfurile pentru care nu se
va putea obtine un pre% suficient
pentru acoperirea drepturilor, se
vor vinde conform procedurii
dela capitolul märfurilor para-
site sau cazute In rebut.
228. Functionarii birourilor
vamale nu se pot face adjude-
catari, direct sau indirect, ai
milrfurilor scoase In vanzare.
229. Sumele provenite din In-
casarea amenzilor, precum si
cele rezultate dela vanzarea mar-
f urilor si obiectelor confiscate,
dup A acoperirea drepturilor va-
male, se vor consemna si repar-
tiza astfel:
1. Din totalul sumei se deduce
15°/o prima pentru denuntätorii
a caror calitate rezultä dintr'un
denunt scris si semnat sau din
mice fel de indicatiuni precise
care conduc la descoperirea
fraudelor. Functionarii vamali 0
granicerii, in niciun caz nu pot
fi denuntiitori.
2. Din rest se va deduce:
a) 30° o pentru Stat;
b) 20°/o pentru doveditori si
constatatori. Acestia insti, nu pot
incasa cu totii mai mult de lei
200.000, oricât de mare ar fi
cuantumul amenzilor;
e) 5°/o pentru sefii de vama ai
biroului unde s'a constatat in-
fractiunea;
d) 5°/o pentru fondul de asis-
tenta al gränicerilor;
e) 5°/o fond pentru premii si
recompense ce se acordit de di-
rectorul vamilor, functionarilor
ce se disting In serviciu;
f) 350/o pentru fondul comun
al functionarilor din serviciul
central si exterior al vilmilor,
färä deosebire de grad, s,i care
se va distribui proportional cu
Din sumele previlzute la punc-
255 13 Aprilic 1933 [Art. 230-234]

a functionarilor Ministerului de men zisul excedent va fi doban-

Finante. dit tezaurului public.
In caz cand nu existrt denun- 232. In cazul cand un pro-
cota ce i s'ar fi cuvenit ces-verbal de contraventiune va
se va vársa la fondul dela alin. f, fi fost anulat, dupil efectuarea
unde se vor vrsa i plusurile vânzárii marfurilor retinute ca
rezultate in cazurile când cota garantie pentru plata amenzilor
Intrece cuantumul de 200.000 lei sau a celor confiscate ca mij-
cuvenit doveditorilor si consta- loace de transport si când van-
tatori lor. zarea s'a filcut pentru a se evita
Administratorii i efii birou- deprecierea valorii milrfurilor
rilor vamale nu pot avea cali- perisabile, proprietarul acestora
tatea de doveditori si constata- nu va avea dreptul decat la res-
tori, decat In cazurile cand au tituirea produsului vânzárii
constatat infractiuni personal la consta tat prin procesul-verbal
contrarevizie sau printr'o altâ de adjudecare si nu va putea
initiativrt personalrt. pretinde nicio despligubire alta,
Inspectorii de mice categorie sub orice titlu ar fi.
din serviciul vámilor nu au
drept la prima de doveditori sau CAPITOLUL XXIII
constatatori, In cazurile când Pà*unoreo vHelor
Intr'un proces-verbal au vreuna
din aceste calitliti. Prima ce li 233. Proprietarii sau condu-
s'ar cuveni va fi vársatit la fon- catorii de vite strAine, aduse
dul comun al functionarilor va- pentru pilsunare pe teritoriul
mall. roman, vor fi obligati s6, de-
230. Nu se va putea proceda punti, la biroul vamal pe uncle
la impilrtirea primelor, decat vor intra In tarii o declaratie in
dupg., ce drepturile Statului au care vor arilta felul si numärul
fost incasate integral. Reparti- vitelor, locul plisuntirii 5i ter-
tia se va face numai menul ce-si rezervil pentru Ina-
dupli ce procesele au rilmas de- poierea vitelor In straingtate.
finitive Twin expirarea terme- In declaratie se va face men-
nului de apel, prin respingerea tiune de actele vamale sträine
apelului la tribunal si a re- pe baza crtrora au intrat In tarlt
cursului la Curtea de Casatie si si pin care se rezervá dreptul
dupil ce amenzile au fost inte- de inpoiere a vitelor in strainrt-
gral Incasate. tate.
Directia poate acorda distri- 234. Verificarea vitelor se va
buiri de prime din amenzi Inca- face la biroul vamal unde s'a
sate partial, dacá se indeplinesc depus declaratia, iar and acest
celelalte conditiuni de mai sus, birou este situat prea departe
repartitia neputandu-se face de- de punctul de intrare, verifica-
cat tot duprt normele prevazute rea se va putea face si In acel
la art. 229. punct, dad, declarantul va pro-
231. Cand produsul vânarii cura mijloace pentru transpor-
obiectelor retinute pentru asi- tarea functionarilor vamali.
gurarea unei amenzi va fi mai Nepotrivirile constatate prin
mare decal aceastä amenda, verificarea asupra felului sau
excedentul se va consemna la numlirului vitelor, constitue o
Cassa de Depuneri, de unde contraventie, aplicându-se dis-
proprietarul obiectelor 11 va pozitiunile art. 186.
putea retrage In termen de un Drepturile cuvenite la import
an. La expirarea acestui ter- vor fi consemnate pe un ter-
www.digibuc.ro
[Art. 235-2421 13 Apri lie 1933
men maxim de non& luni, ince-
pAnd dela 1 Martie pânii la 30
Noemvrie.
235. Pentru recunoasterea vi-
telor care au fost aduse la pá-
sunat, biroul vamal va elibera
un permis conform normelor
stabilite prin regulament. Acest
permis va fi prezentat oriand,
la cerere, autoritätilor de fron-
tierá.
236. In cazul and vitele in-
toduse se vor vinde in tark de-
claratia de import se va lichida
In scutire numai pentru vitele
care ies din tara, fácându-se
venit la Stat drepturile consem-
nate pentru vitele vândute.
237. Präsila dobiinditá la vite
in timpul sederii lor in Româ-
nia si produsele ca: Milk
brânza, lante, unt si altele obti-
nute In timpul piisunärii, se vor
considera ca indigene si nu vor
fi impuse la nici o tax& de im-
port.
238. Inapoierea vitelor in
strainatate se va face prin ace-
Iasi birou vamal prin care s'au
introdus, afar& de cazul and
se va fi dobândit o autorizatie
special& a Directiei Vdmilor de
-a le inapoia prin alt punct.
La inapoiere se va face din
nou verificarea vitelor, spre a
se constata dacá numärul si
felul lor corespunde cu cel adus
la päsunat, iar declaratia se va
lichida dupii, normele preväzute
la art. 236, platindu-se taxele de
export pentru prásilti si pro-
duse.
239. Pentru vitele indigene
care merg s& pásuneze inteo
tar& sträind, proprietarii sau
conductorii lor vor indeplini
aceleasi fomalit&ti de export,
cu drept de reimport, aplian-
du-se dispozitiunile dela, acest
capitol.
240. In zona de frontierk
pan& la 10 km spre interiorul
tárii, päsunatul vitelor indi-
www.digibuc.ro
266
gene se va face numai In baza
unei permisiuni eliberatk de bi-
roul vamal care va fi prezen-
tatá totdeauna de proprietari
sau conduatorii autoriattilor
de frontierd.
Vitele aflate la pasune in zona
de 10 km, Mr& permisia de pd.-
sunat din partea vAmii, se con-
sider& a au fost aduse pentru a
fi trecute In contraband& si
proprietarii lor vor fi supusi
sanctiunilor prevazute la art.
190.
De asemenea lipsurile de vite
nejutificate se vor trata ca o
contraband& la export.
Daca la inapoiere dela ptisune
numärul vitelor va fi mai mare
deat acela pentru care s'a dat
permisul, si nu vor putea fi jus-
tificate ca provenind din prá-
silá, sau se vor gási vite sub-
stituite, ele se vor considera ca
aduse In contrabandk aplicân-
du-se penalitlitile prevdzute de
lege.
Termenul de päsunare este
de non& luni, cu incepere dela
1 Martie al fiecdrui an.
La expirarea termenului de
päsunare sau la Inapoierea vi-
telor dela pásune se va proceda
la verificarea felului si numärul
vitelor, spre a se vedea dac&
corespund cu cele arätate In
permisiunile de pásunat, care se
vor restitui biroului vamal. Ne-
prezentarea permiselor sau a
vitelor In total sau In parte se
va trata ca o contrabandk afar&
de cazurile bine justificate.
241. Pentru vitele indigene
sau staine, care vin la p&sunat
In ostroavele Dunärii, se vor In-
deplini formalitätile si se vor
lua garantiile prevAzute la arti-
colele precedente.
CAPITOLUL XXIV
Propriefiiji limifrofe
242. Românii, proprietari in
t&ri limitrofe, de pämânturi
257
taiate prin linia de frontierd,
care vor justifica o stilpânire
anterioal a ultimilor delimitari,
se vor bucura de libertatea de a
importa, frail platil de drep-
turi, produsele agricole prove-
nite de pe phrtile acelor pdmân-
turi, situate in strdinatate
Aceastri scutire va fi trans-
misibild mostenitorilor, insil nu-
mai pentru pärnânturile care le
vor reveni direct si personal, in
virtutea legii, regulând succe-
siunile.
243. Strilinii care vor poseda
In Romänia prtmänturi taiate
prin linia de frontierd, vor avea
facultatea de a exporta, färd,
platd de drepturi, produsele a-
gricole provenind de pe acele
parnd nturi, insil numai sub
conditia de reciprocitate pentru
românii proprietari de pdmân-
turi in strdiniltate.
244. Proprietarii care vor voi
sd profite de scutirile acordate
prin articolele precedente, vor
fi obligati sil. dovedeascd drep-
tunile lor la aceste scutiri, pre-
zentâncl la birourile vamale cele
mai apropriate titlurile origi-
nale de stripilnire sau copii cer-
tif icate de autoritdtile tririlor
untie sunt situate pdmanturile.
245. Scutirea se acordil nu-
mai pentru recoltele propriu
zise, adicd pentru produsele
anuale ale pdmântului. Lem-
nele, chiar tiliate din priduri
supuse unei exploatari anuale,
materialele extrase din cariere
orice alte obiecte, nu se vor
bucura de scutire.
Grânele vor putea fi impor-
tate treerate sau in starea in
care se vor ridica de pe amp.
Importul i exportul nu se va
putea face in scutire decât dela
1 Iunie pang, la 15 Noemvrie al
anului recoltei. Prin exceptie,
vinurile noi vor putea fi ad-
mise la finele lunii Noemvrie.
246. Importul i exportul se
C. Hamangiu, vol. XXI. 17.
www.digibuc.ro
13 Apri lie 1933 [Art. 243-249]
va face numai pnin birourile de
vamd, unde proprietarii vor fi
dovedit, conform art. 244, drep-
tul lor la scutire.
In fiecare an, la aproprierea
recoltei, proprietarii vor face la
birourile de vamd declaratiuni,
ariltând cultura la care vor fi
intrebuintate primanturile si
cantitdtile aproximative de pro-
ducte ce vor cere sd fie privite
ca recoltate de pe aceste prt-
mânturi.
Fiecare transport de produse,
pentru care se va cere importul
sau exportul in scutire, va tre-
bui sá fie insotit de o declaratie,
prin care se va arata felul
cantitatea produselor i proprie-
tarul va dovedi cd aceste pro-
duse provin de pe pämântul
situ, taiat prin linia de fron-
tierd.
Dacd, proprietarii vor prezenta
ca reclotti de pe pdmânturile
tiliate de linia de frontierd, pro-
dusele de pe alte pdmânturi,
faptul se va pedepsi ca o con-
traban dd.
247. Proprietarii primânturi-
lor trtiate prin linia de fron-
tier:I vor avea dreptul, cu Inde-
plinirea formalitátilor si sub pe-
depsele prevdzute la capitolul
pàunàrii vitelor, sd treacrt, ori-
când vor crede util, de pe partea
româneascrt pe partea strilind a
prtmânturilor si vice-versa, vi-
tele de muncd intrebuintate la
cultura pilmântului i acelea
pe care le vor trimite pentru
pdsunare sau pentru a consuma
pe loc furajele.
CAPITOLUL XXV
Dispozitiuni finale ;i fransiforii
248. Toate dispozitiunile din
prezenta lege vor intra in vi-
goare In termen de 15 zile dela
publicarea ei in Monitorul Ofi-
cial.
249. Toate infractiunile sa-
vdrsite sub regimul vechii legi
[Art. 250-11 13 Aprilie 1933
a vdmilor se vor constata con-
form procedurii prezentei legi
se vor aplica sanctiunile civile
prevdzute in aceasta lege.
Tuturor persoanelor care au
introdus In %rá orice fel de
märfuri fárd sd, fi achitat drep-
turile cuvenite Statului, sau au
achitat numai In parte aceste
drepturi, li se acorda In mod ex-
ceptional un termen de gratie
de cloud luni, socotite dela pune-
rea In aplicare a prezentei legi,
pentru a le declara Directiunii
Vämilor.
Cei care vor face asemenea
declaratiuni Induntrul acestui
termen, vor fi apdrati de orice
penalitate, iar drepturile Sta-
tului se vor achita In maximum
In trei rate egale lunare dela
data când se vor stabili aceste
drepturi. Termenul de gratie de
cloud luni nu poate fi prelungit
pe cale administrativd. Cei care
nu vor uza de aceastä facultate
exceptionald, vor avea de su-
ferit prevederile legii de fatd.
250. Directia Vámilor va In-
tocmi un regulament pentru a-
plicarea legii de fatd.
251. Orice dispozitiuni con-
trare acestei legi sunt si rdmân
abrogate.
LEGE
pentru modificarea unor dispozifiuni din
legea sanitarä si de ocrotire
DIN 13 APRILIE 1933 1)-
Art. I.
Art. 8, 13, 17, 18, 42,
45, 46, 47, 48, 49, 50, 54, 55, 64, 74,
Aceasta lege s'a votat de Adnnarea depu-
tatilor fi Senat In pedintele dela 10 pi 12 Aprilie
1933 ; s'a promulgat on Decrel Nr. 1.098 933
publicat In Monilorul Oficial partea I Nr. 87
din 13 Aprilie 1933. Ulterior s'a publicat la 27
Apriie 1933, intreaga Lege sanitari pi de ocro-
tire, ou toate modificdrile la zi ; noi o
la aceastA dati astfel cum a rimas in vi-
goare,
www.digibuc.ro
258
99, 100, 101, 102, 103, 128, 140, 154,
157, 162, 166, 180, 203, 204, 208,
210, 219, 222, 224, 245, 247, 249,
250, 251, 252, 256, 258, 259, 266,
322, 334, 343, 347, 352, 361, 370,
375, 376, 412, 491, 496, 528, 535,
543, 545, 546, 547, 552, 570 din
legea sanitard si de ocrotire,
promulgatá cu Inaltul decret
regal Nr. 2.515 din 4 Iulie 1930,
se modified dupd cum urmeazd:
(A se vedea legea In Intregime
la data 27 Aprilie 1933 in acest
volum).
Art. II. - Ministerul Muncii,
Sánhítä%ii si Ocrotirilor Sociale
este autorizat, dupd, promulga-
rea prezentei legi, a publica din
nou In Monitorul Oficial textul
intregit al legii sanitare si de
ocrotire, cu modificdrile ce i
s'au adus.
LEGE
pentru aeezareai administrarea taxei de
consumafie asupra zahirului si glucozei
DIN 13 APRILIE 1933 1)
CAPITOLUL I
Dispoziliuni generale
1. Este supus taxelor de con-
sumatie, prevdzute de legea de
fatd, zaharul din sfeclit i ami-
don (glucozá) produs In tard,
precum i zahdrul importat de
orice naturd.
Prin zahdr din sfeclä se In-
telege zahdrul solid sau lichid,
brut sau rafinat, fabricat din
1) Aceastà lege s'a votat de Senat In gedinta
dela 80 Martie 1933 pi de Adunarea deputalilor
In gedinta dela 4 Aprilie 1933 ; s'a promulgat
cu Decret Nr. 1.052 933 pi publicat in Mani-
Oral Oficial partea I Nr. 87 din 18 Aprilie
1983. Ea abrogA Legea pentru taxa de ooneu-
matie pe zahhr din 24 Decemvrie 1899, pagina
832, vol. II eu toate modif., precum pi Legea
asupra zaharului denaturat pentru fabricarea
rabatului pi a ciocolatei din 7 Aprilie 1909,
pag. 308, vol. V, edWa 1907.
259 13 Aprilie 1933 [Art. 2-6]

sfecld, indiferent dacd la fabri- In aceleasi conditiuni se va

catiune s'au intrebuintat sau nu putea obtine mdrirea capacità-
si alte materii zaharoase pro- tii de productie a fabricilor
duse in tard sau zahdr. existente.
Prin zahdr din amidon (glu- 4. Orice fabric& de zahdr
cozdl se intelege zahdrul gra- existentA sau care se va mai
nulat sau siropos, fabricat din crea, va trebui sd posede o au-
amidon, indiferent dacä la fa- torizatie de functionare a Mi-
bricatiune s'au intrebuintat sau nisterului de Finante si sd pia-
nu si alte materii produse In teased o taxd de licentd anuald
tard sau zahdr. in sumA de lei 50.000.
Prin zahdr importat se inte- 5. Daed o fabricA de zahdr
lege zahdrul fabricat din sfeclA nu lucreazd efectiv timp de trei
sau trestie, precum si orice za- ani consecutiv si nu poate sd
War cu compozitia chimicd a za- invoce un caz de fortd majord
härului din trestie, introdus In doveditd, ea isi pierde autoriza-
tail. tia de functionare In mod de-
2. Taxa de consumatie asupra finitiv. Prin lucru efectiv se
zahdrului produs in WA se intelege producerea unei canti-
pldteste de fabricant, cu antici- täti de zahdr, egald cu media
patie pentru tot zahdrul pus In cantitätilor de zahdr produse
circulatie, dad.. nu se justified In ultimii trei ani, când fa-
vreo scutire sau suspendare de brica a fost in activitate, admi-
taxe acordatd de legea de fatd. tându-se sd se seadd un pro-
Zahdrul importat pläteste cent egal cu variatia cantitätii
taxa de consumatie odatd cu globale de zahrir, fatA de anul
taxa vamald de import. precedent si cu intinderile In-
Zahdrul exportat este scutit sämäntate In conformitate cu
de aceastä taxd daed indepli- hotdririle Comisiunii mixte pre-
neste formalittitile dela art. 7. vdzute de prezenta lege.
3. Nimeni nu poate deschide 6. In primul an de incetare
o noud fabried de zahdr färä a a lucrului efectiv fArd un mo-
fi f Acut o cerere adresatä Mi- tiv de fortd majord, fabrica va
nisterului de Industrie si Co- trebui sd plateascd de 40 ori
mert, insotind-o de o descriere taxa de licentd anuald.
detaliatä a fabricii si Impreju- Daed in decurs de 5 ani in-
rimilor ei, cu ardtarea numA- ceteazd din nou lucrul efectiv
rului aparatelor ce Intrebuin- va trebui sA se plateascA de
teazil si a capacitAtii de prelu- 100 ori taxa de licentd pentru
crare a fiecilrui aparat. Acea- anul de nefunctionare.
sta cerere va fi prezentatä spre Dacd in aceeasi perioadd de
aprobare Consiliului de Mi- 5 ani inceteazd a treia oard lu-
nistri si aprobarea odatd obti- crul efectiv, atunci isi va pierde
nutA va fi comunicatd, Minister- in mod definitiv autorizatia de
rului de Finante, impreund cu functionare.
toate actele ce insoteau cererea Fabricilor care nu functio-
fabricii care urmeazd sd se des- neazA de cel putin 4 ani si in
chidd, pntru a i se da autoriza- jurul cdrora, pe o razd de 150
tie de functionare. km nu s'a cultivat in 1932 sfe-
Atht aprobarea cât si respin- eld de zahdr, li se acordd un
gerea cererii vor fi motivate termen de im an pentru pune-
prin jurnalul Consiliului de rea in stare de functionare,
Ministri. prepararea terenului de cul-
www.digibuc.ro
[Art. 7-101 13 Apri lie 1933
tut* contractarea i efectua-
rea instimantrtrilor; sporirea li-
centei li se aplicrt numai dacti
la 15 Octomvrie 1934 ele nu
vor functiona efectiv.
7. Obligatia de a plAti taxa
de consumatie se naste in mo-
mentul când zahtirul este scos
din fabricrt si pus in circulatie
In vederea consumrtrii, dacá nu
se bucurti de scutire de impozit.
Pentru zahtirul brut trimis spre
rafinare Intr'o altA fabricti, plata
taxei este suspendatti; fabrica
producAtoare a acestui zahtir
brut este descArcatrt de plata
impozitului In momentul In
care s'a primit confirmarea dela
rafintirie cá s'a inearcat cu
cantitatea de zahrtr trimisá.
Pentru zabdrul destinat ex-
portului, plata este suspendatit
pe un termen de maximum o
lung, fabricantul fiind obligat
sl facti clovada, cu documen-
tele eliberate de vamti, cA, za-
hilrul a fost scos din tail, pen-
tru a se bucura de scutirea a-
cordatA de lege.
8. Pentru fabricile care la
depunerea proiectului pe birou-
rile Corpurilor Legiuitoare au
un depozit propriu pentru mAr-
furile lor, situat inteo razti de
maximum 10 km In jurul fa-
bricii, si care depoziteazti acolo
cantitAti insemnate de zahAr
inainte de a fi puse In circula-
tiune, Ministerul de Finante va
admite, la cererea fabricilor, o
creditare de taxe pe maximum
dourt luni, cu o dobândti supe-
rioarti cu 2 la sutil scontului
BAncii Nationale si cu o garan-
tie realti. Constatarea dreptu-
rilor Statului se va face Ins&
chiar In momentul scoaterii din
fabricA.
Fabricile care trimit eel pu-
tin jumtitate din productia lor
Inteun depozit cu ridicata, pot
obtine, la cerere, o creditare de
taxe, pe maximum o lunA si cel
www.digibuc.ro
260
mutt de douti ori pe an, pentru
sumele datorate Statului si con-
statate la iesirea zahdrului din
fabricA, cu conditiunea ca fa-
bricantii respectivi sA semneze
o obligatiune purtAtoare de do-
banda, asa cum este stabilitA
In aliniatul precedent.
9. Fabricile de glucozrt exis-
tente sau care se vor mai In-
fiinta, trebue sA aibit autoriza-
tie de functionare liberatA de
Ministerul de Finante. Ele vor
trebui sA tinA registre i sâ, dea
declaratiunile stabilite de Mi-
nisterul de Finante, fiind su-
puse aceluiasi control ca
fabricile de zahAr.
Taxa de licentA pentru fabri-
cile In functiune este de 10.000
lei anual, plAtibilA la Inceputul
fiecArui an, iar taxa de consu-
matie este datoratA (lin momen-
tul ridicrtrii glucozei dela locul
de productie si se plateste an-
ticipat.
Nu se admit nici creditari,
nid suspendari de platA.
CAPITOL.111., II
Taxe
10. Taxa de consumatie asu-
pra zahArului ce se consumA in
tar& se percepe si se adminis-
treazA de Ministerul (le Finante;
ea este de lei 10 de kg i).
1) Taxa de consumatie asupra zahifrului s'a
inflintat prin legea din 6 Februarie 1898, pag.
4127, vol. III, editia 1900 ; s'a modifieat apoi
prin Legea din 24 Deeemvrie 1899, peg. 1984,
vol U, editia 1907, urmati de Conventia cu
fabrii ile de zahAr din 15 Martie 1906.
Mai tirziu aceast lege a mai Went modifi-
etri la 14 Aprilie 1918, 10 Iulie 1919, 21 Mar-
tie 1920 si in fine la 30 Mai 1929, pag. 600,
vol. XVII.
Fabricatia zahirului In tail s'a bucurat de
avantaje, Ina dela primele Inceputuri, prin le-
gea pentru Incurajarea industriei zahtrului,
din 7 Aprilie 1878 (pag. 61, Coleetia Boerescu,
sau vol. II, coleetia Bujoreanu) ; apoi o nout
lege din 28 Mai 1882 el prin diferite legi de
Ineurajarea industriei nationalc, atenuate prin
taxele tarifului vernal, din cari eele mai noui
moditiciri prin legea pentru reducerea taxelor
vamale la zahfir din 9 Aprilie 1931, pag. 363,
vol. XIX (neaplieatii), apoi prin legea din 29
Februarie 1932, pag. 108, vol. XX.
 261 13 Apri Ile 1933
Pentru zaharul denaturat,
vandut fabricilor de rahat $i de
ciocolatti, In conditiunile legii
de fata, taxa de consumatie va
fi de 3 lei de kg.
Lipsurile datorite unui caz de
fortrt majorrt, &tea sunt anun-
tate in cele 24 ore de cand f a-
bricantul a luat cunostinta de
ele si daca se dovedesc prin cer-
cetari oficiale ca sunt justifi-
cate, sunt scutite de plata ace-
stor taxe.
11. Denaturarea se va face
in fabricile de zahar autorizate
de Ministerul de Finante si a-
nume pentru fabricile de rahat
se va face pe cale mecanica prin
amestecarea zahtirului in pul-
bere cu scrobeala (amydon),
pregatit pentru fabricare $i cu
un miros dupa alegerea f abri-
cantului, iar pentru fabricarea
ciocolatei se va face tot pe cale
mecanica prin mestecarea za-
harului in pulbere cu cacao In
pulbere.
Proportiunile In care scro-
beala *i pulberea de cacao se
vor amesteca cu zaliärul pen-
tru denaturare, se vor fixa prin-
teun regulament special.
Operatiunile de denaturare se
vor supraveghia de aproape de
controlorul tehnic al fabricii,
care este direct raspunzator de
executarea riguroash a opera-
tiunii.
Vanzarea zahrtrului denatu-
rat nu se va face decat f abrici-
lor de rahat sau de ciocolata
care obtin autorizatia de a in-
trebuinta astfel de zhar $i nu-
mai pentru cantitrttile stabilite
de Ministerul de Finante, drept
product ia efectivil a fabricii
respective.
Pentru stabilirea productiei a-
nuale efective, aceste fabrici
sunt obligate a tine registre In matie sub forma granulata sau
care sa treaca materia primrt de sirop, va plati 2,50 lei de kg.
www.digibuc.ro
[Art. 11-141
introdusa In fabrica, produsele
rezultate si cele ce au fost date
in consumatie.
12. Zahtirul destinat expor-
tului si efectiv exportat este
scutit de taxe.
13. Pentru cantitatile de za-
hat. clesfricute anual in plus
peste media consumului in WA
pe ultimii trei ani, taxa dela
art. 11 se reduce la 9 lei pentru
prima miie de vagoane desfa-
cuta in plus; la 8 lei pentru a
doua mile de vagoane i la 7
lei pentru miile de vagoane ur-
miltoare.
Media consumului intern pe
ultimii trei ani se va stabili a-
nual de &are Oficiul de van-
zare al zahtirului, sub controlul
Ministerului de Finante, sau in
lipsa Oficiului, de catre Mini-
sterul de Finante, care va con-
stata *i data cand aceasta can-
titate a fost complet desfacutä.
Dela aceasta data si pana la
sfarsitul anului, fabricile vor
beneficia de reducerea de taxe
prevazute In primul alineat,
pentru cantitritile de zahar
puse efectiv in consumatie peste
media stabilita proportional cu
cota lor de participare la van-
zarea totala In intreaga tam.
Punerea in consurnatie se va
dovedi prin scrisorile de expe-
ditie $i facturile liberate detai-
li*tilor.
lieducerea se va acorda sub
forma de restituire a diferen-
tei intre taxa previlzutá la art.
precedent $i taxa redusrt preva-
zuta, in acest articol. Pentru a-
ceasta se va Inscrie in bugetul
de cheltuieli un credit special,
corespunzator sporului de pre-
vederi la venituri din produsul
acestei taxe.
pusa in consu-
14. Glucoza
[Art. 15-231 13 April le 1933
CAPITOLUL III
Confrolul
15. Fabricile de zahär sunt
supuse controlului Ministerului
de Finante. Ele sunt obligate
sd, pun& la dispozitia functio-
narilor de control, birou, locu-
intd $i toate ajutoarele (lucrd-
tori $i aparate) de care ar avea
nevoie in Indeplinirea misiunii
lor.
16. Fabricile de zahdr trebue
sä, fie Imprejmuite cu un zid
inalt, sä, aiM ferestrele prevd-
zute cu gratii de fier $i sä, nu
foloseascd, decât o poartä, prin-
cipald cu acces la $oseaua pu-
blicd.
17. Cu cel putin 20 zile Ina-
inte de inceperea fiecdrei cam-
panii de lucru, fabricantul tre-
bue 0, In$tiinteze agentul de
control si Administratia de
constatare in circumscriptia cd-
reia se and, de ziva pornirii
fabricii $i dUrata fabricatiunii,
arätänd cu aproximatie canti-
tatea de materie primä ce o va
prelucra $i cantitatea zahdr ce
urmeazd a o obtine.
De asemeni fabricantii vor a-
nunta cu cel putin 7 zile Inainte
incetarea fabricatiunii.
18. Ei sunt obligati sd, dea
declaratiuni zilnice de materia
primd intratá In fabricd $i de
cea supusä, fabricatiunii, de
produsele rezultate, precum $i
de mice operatiuni de rafinare,
stornare etc., care s'ar face a-
supra produselor rezultate.
19. Pentru trebuintele con-
trolului, fabricantul este obli-
gat, In afar& de contabilitatea
obisnuitä, sd aibd cel putin
cloud, registre speciale, din care
unul sä, inregistreze cantitätile
de masä, groasil värsate in tur-
bina de cristalizare si cantità-
tile de zahar extrase din acest
aparat, iar celälalt sä, inregi-
streze mi$carea cantitätilor de spre prelucrare.
www.digibuc.ro
262
zahdr, magazia de depozitare $i
anume cantitilti existente la in-
ceputul fabricdrii, cele fabricate
in cursul campaniei sau aduse
eventual din afard si cele ce au
ie$it din magazie In tot cursul
anului spre a fi prelucrate mai
departe sau spre a fi puse In
circulatie.
20. OridecAteori fabricantul
va voi sä, pund o cantitate de
zahdr in circulatie va trebui
sä, in$tiinteze pe agentul de
control printr'o declaratie scrisd
pentru ca agentul de control sä,
poatä, verifica expeditia si In-
deplini formalitätile necesare.
21. Operatiunile de control
vor fi conduse In fiecare fabricd
de un controlor tehnic, ajutat
de unul sau mai multi agenti
de control dupd importanta fa-
bricii.
22. In tot timpul campaniei
de fabricare, un agent de con-
trol va sta in permanentd la
magazia de primire a zahdrului
$i va Inregistra toate cantitätile
rezultate zilnic din fabricatie $i
trecute spre magazine de depo-
zitare. Traiectul zahdrului dela
locul de fabricatie la magazine
de depozitare va fi deaproape
supravegheate. Cheile dela ma-
gaziile de depozitare vor fi Os-
trate atat de fabricant at $i de
agentul de control. Cantitätile
inregistrate la magazia de pri-
mire, vor fi confruntate cu can-
titätile constatate ulterior ca
puse In circulatie, sau trecute
mai departe la rafinare sau
stornare.
23. Controlul cantitätilor de
zaliär puse In circulatie $i ta-
xarea lor se face de un alt a-
gent de control care suprave-
gheazd toate inträrile $i ie$irile
pe poarta principalä.
Acest agent controleazd can-
titätile de sfecld intrate In fa-
bricd $i cele care sunt trecute
263 13 Apri lie 1933
24. Controlul tehnic stabi-
leste prin analizá in labora-
toarele fabricii randamentul ma-
teriei prime supuse fabricatiu-
nii; verified operatiunile de fa-
bricare, rafinare si stornare, si
constatd eantitätile de zahrtr
rezu it ate.
25. Inspectorii regionali pen-
tru taxele de consumatie, ad-
ministratorii de constatare, con-
trolorii sefi si controlorii pentru
taxele de consumatie, vor face
inspectiuni dese si inopinate la
fabricile de zahrtr, cercetând fe-
lul cum se administreazil acest
impozit, si se executrt prevede-
rile prezentei legi, incheind,
când va fi cazul, procese de
contraventie. In limita atribu-
tiunilor lor, vor face in mod pe-
riodic rapoarte de ansamblu a-
supra celor constatate si a im-
bundtátirilor ce ar trebui sd se
aducd pentru desdvdrsirea con-
trolului si inlaturarea fraude-
lor.
26. Nicio cantitate de zahdr
nu poate circula In afar& de in-
cinta fabricii, dacrt nu este pre-
vazutä cu un act de liberd cir-
culatie care O. constate plata,
suspendarea sau creditarea ta-
xei de consumatie.
Garda financiard este datoare
a face controlul cantitdtilor de
zahdr in curs de transport (pre-
cum si a celor aflate in depo-
zite sau in magazine de desfa-
cere en-gros).
In momentul când zahdrul a
ajuns la destinatie, biletele de
hberrt circulatie vor trebui sd
fie remise administratiei de con-
statare din orasul respectiv care
se va convinge de conformitatea
transportului.
Apoi se vor trimite aceste tit-
luri administratiei de constatare
din regiunea unde se and' fa-
brica respectivd, care va con- transport.
trola dacd ele corespund cu in-
dicatiile ce i s'au dat de agen- scrie procesul-verbal, se va
www.digibuc.ro
[Art. 24-281
tul de control al fabricii, In ce
priveste cantitätile de zahrtr ie-
site din fabricd.
27. Pentru a preveni si com-
bate intrebuintarea zaharinei
sau a altor substante asemánd-
toare, In locul zahdrului, toate
fabricile care utilizeazd zahdrul
la prepararea ori indulcirea di-
feritelor alimente, bduturi sau a
orichror alte produse indus-
triale, sunt obligate sub con-
trolul permanent al agentilor
Ministerului de Finante sd
tind In registrele lor o evidentrt
a cantitdtilor de zahar necesare
fabricdrii tuturor acestor pro-
duse si srt facd la fiecare sfdrsit
de an dovada ca au cumpärat
cantitatea de zahdr corespunzá-
toare.
Pentru lipsurile constatate vor
trebui sd plateascd de 10 ori
taxele aferente cantitätilor ne-
justificate, chiar clacá nu s'a
putut stabili cd au intrebuintat
zaharind.
CAPITOLUL IV.
Contraventii §i penalifeiti
28. Constatarea contraven-
tiilor la dispozitiile legii de fatá
se face de cdtre organele de ins-
pectie si control ale Ministerului
de Finante.
Procesele-verbale de contra-
ventie se vor dresa de inspectorii
regionali, administratorii de con-
statare, controlorii-sefi si con-
trolorii, precum si de cdtre or-
ganele superioare ale gärzii fi-
nanciare dela gradul de comisar
in sus.
In caz cand au- loc si conf is-
cari de produse, procesul-verbal
va fi subscris si de proprietarul
mdrfii sau reprezentantul sdu,
cum si de cardusi când contra-
ventia e doveditd in curs de
Dad, acestia nu vor sä sub-
[Art. 29-321 13 Aprilie 1933 264

semna de cel putin un martor, asupra oricàrei averi de orice

cu mentiunea acestui refuz. naturrt apartinând contravenien-
Märfurile confiscate vor fi tului.
date in pastrarea unui custode 30. Procesul-verbal odatil a-
sau a contravenientului, acestia probat de Ministerul de Finante
Hispunzand de produsul luat in este investit cu executarea pro-
primire sub sanctiunile codului vizorie, prin insdsi puterea legii.
penal. Ministerul nu va putea reduce
O còpie de pe procesul-verbal amenzile aulicate.
de contraventie, certificata de Tribunalul va putea sus-
organul constatator, se va da si penda execul area procesului-ver-
proprietarului märfii confiscate bal, da crt contravenientul con-
sau reprezentantului srtu. semneaztt jumiltate din amendil
Când acesta va refuza primi- la Casa de Depuneri, depunând
rea copiei sau nu este de fata, recipisa la tribunal.
se va face mentiunea pe acte. Tribunalul va putea reduce
Constatarea acestor contraven amenda numai (lac& si in ma-
tiuni se poate face in orice zi sura in care ea nu este in con-
si la mice orà. formitate cu legea.
Fabricantii de zalar sunt räs- 31. Contravenientul are drept
punzàtori brtneste de contraven- de apel impotriva procesului-
tiunile filcute de prepusii sau verbal aprobat, in termen de
servitorii Ion. 20 zile dela comunciare.
29. Procesele-verbale de con- Apelul se va face la tribunalul
traventie se vor inainta prin locului unde s'a comis contra-
administratia de constatare Mi- ventiunea. Apelantul este obligat
nisterului de Finante, pentru ca prin petitia de apel sä-si
aprobare. Ministerul de Finante, aleagâ. domiciliul in urasul de
pe baza actelor de contraventie, resedintil al tribunalului, sub
aplia amenda i trimite in cer- pedeapsA de nulitate a apelului
cetarea instantelor penale pe si sit arate motivele de apel, pre-
cei in cauzd, in cazurile când cum si srt alAture la petitia de
legea prevedea pedeapsa litchi- apel toate actele de care se ser-
sorii. Judecata penal& n'are in- veste, in original sau In copie,
fluent& asupra amenzii aplicate. inlituntrul termenului de apel.
Procesul-verbal investit cu ho- 32. Ministerul va fi citat prin
trtrirea de aprobare se va co- administratorul de constatare,
munica in copie pártii condam- aruia i se va comunica si o
nate; comunicarea i se va face conie de ne apel si de pe actele
prin ingrijirea agentilor admi- mentionate mai sus, cu cel pu-
nistrativi sau agentilor fiscali tin 20 zile inainte de ziva fixat&
la domiciliul contravenientului, pentru judecarea procesului.
dach va avea un domiciliu real Ministerul de Finante va putea
sau ales in comuna in care s'a fi reprezentat in iustitie, Mr& a
constatat contraventiunea. fi nevoie de o delegatiune, pnin
In caz contrariu procesul-ver- administratorul de constatare,
bal se va comunica numai prin prin inspectorul regional de im-
agentii administrativi, conform nozite indirecte sau un advocat
dreptului comun. al Statului, iar cu delegatiune
Deodatà cu modificarea in snecial5, ,prin oHce alt reprezen-
cazul când contravenientul nu tant al Ministerului.
consemneaza jumgtate din a- Prez9nta partilor in instant&
mendd, Ministerul de Finante acoperá linsa de citare. Ape Ian-
va lua orice mäsuri asiguratorii tul care s'a nrezentat la o infrt-
www.digibuc.ro
265
tisare este presupus cg a luat
termenul in cunostintg pentru
toate eelelalte termene. Tribu-
nalul pronuntg sentinta
drent de opozitie.
33. Tribunalul nu va putea
anula procesele-verbale pentru
vicii de forma.
Dacd se vor constata vicii de
formg de naturg. esentialä, tri-
bunalul va trimete Ministerului
procesele-verbale, spre a fi com-
pletate, dupg care se va proceda
la continuarea judecgrii apelului.
34. Contra hotgririi de apel
se poate face recurs la Curtea
de apel respectivg, In termen de
30 zile dela comunicarea sen-
tintei tribunalului, care judecg
frirrt drept de opozitie. Cererea
de recurs va trebui sg Indepli-
neascg aceleasi conditiuni ca si
cererea de apel i cu aplicarea
aceleiasi sanctiuni.
In caz cand hothrirea instan-
tei de anel va fi casatrt, instanta
(le recurs va evoca fondul si va
judeca procesul In fond si
mod definitiv.
Pentru unificarea jursipru-
dentei, Ministerul va putea face
recurs, In caz de divergentri de
interpretare a Curtilor de apel
in cazuri similare, inaintea Inal-
tei Curti de Casatie, tar solutia
data de aceasta va fi obligatorie
pentru Curti le de Apel.
35. Amenzile se incaseazg con-
form legii de percepere $i urmd-
rire a veniturilor publice1).
Cei condamnati la amenzi pen-
tru acelasi f apt rgspund solidar
de plata lor.
36. Denuntatorul si constata-
torul au drept fiecare la câte
25°/o din amenda Incasatg. Din
sumele rezultate din amenzi,
500 o se vor värsa definitiv la
Stat, iar restul se va consemna
si se va distribui, la ceterea ce-
lor In drept, drent Prima legalg.
1) A se vedea Logea de pereepere i urmirire
a veniturilor publice, din 13 Aprilie 1913 la
peg. 267 in anent volum
www.digibuc.ro
13 Apri lie 1933 (Art. 33-42
Administratiile de constatare
vor comunica Ministerului de
Finante sumele consemnate.
37. Punerea in functiune a
unei fabrici farg a poseda auto-
rizatia de functionare a Minis-
terului de Finante, se pedepseste
cu o amendd de 500.000 lei, iar
dacg In termen de 2 sgptgmani
nu se conformeazg prescriptiu-
nilor legale, cu inchiderea fa-
bricii pang la indeplinirea lor.
38. Fabricantul care va fi in-
ceput sA lucreze fArà sg fi fAcut
declaratia de fabricare sau sg
fi plAtit taxa de licentg anualg,
va fi supus unei amenzi de
250.000 lei.
39. Fabricantul care va re-
fuza sit ting registrele cerute de
prezenta lege, precum i cele
stabilite de Ministerul de Fi-
nante, se va pedepsi cu o a-
mendri de 200.000 lei, iar In caz
de recidivg. cu lei 500.000. Dacg
nici dupg aceasta nu se confor-
neazg obligatiunii de a tine a-
In ceste registre, fabrica va fi in-
chisg provizoriu pang la intoc-
mirea lor.
40. Lipsurile constatate pang
la 30/o se taxeazg simplu; dela
3°/o la 5°/o cu indoitul taxei; lip-
surile constatate peste 5°/0 con-
stitue o contraventie, ele se
taxeazti cu inzecitul taxei si cu
amenda de 250.000 lei.
41. Dacg se constatrt cg za-
harul destinat exportului a fost
pus In consumul intern, fabri-
cantul va fi supus unei amenzi
egale cu de 10 ori taxa aferentg
cantitätii neexportate.
42. Fabricantii dovediti cA au
fraudat fiscul, punând In circu-
latie zahiir netaxat prin scoa-
terea lui clandesting se vor
pedepsi cu o amendg, egala cu
de 25 ori taxele cuvenite asupra
zahgrului sustras dela taxare si
care nu va putea fi in niciun
caz mai mica de 1.000.000 lei.
Dacg in cursul aceluiasi an
vor cridea din non in contraven-
[Art. 43-47] 13 Aprilie 1933 266

tie, se va inchide fabrica pentru portatorului i fabricantului so-

totdeauna. Fersoanele care au
savârsit aceastá contraventie vor
fi trimese In fata tribunalului
corectional, care In caz de vi-
noviltie le poate condamna la
1 3 ani Inchisoare.
Functionarii publici dovediti
complici la sävârsirea contra-
ventiilor prevAzute de acest ar-
ticol, vor fi destituiti.
43. DacA se va dovedi c. o
fabric& in care se produce zahAr
este prevrizut& cu instalatiuni se-
crete de fabricare sau cu maga-
zine de depozitare ascunse, a-
ceastä fabrica va fi inchisA pen-
tru totdeauna, confiscându-se
canitiltile de zahür existente, iar
proprietarul ei va fi amendat cu
o sum& de 1.000.000 lei si cu
inchisoarea dela 3 luni la un an.
44. Fabricile de zahär, care
vor denatura zahärul färä a
avea autorizatia Ministerului de
Finante, sau vor vinde zahär de-
naturat unor fabrici care nu po-
sed& autorizatia Ministerului de
Finante, pentru a folosi zahär
denaturat cu taxe reduse, se vor
pedepsi cu o amend& de 300.000
lei; in caz de recidivá amenda
se va indoi i fabrica va putea
fi inchisá pe timn de un an
45. Acei care se vor dovedi
di au incercat sà extragá din
zabilrul denaturat materia de-
naturätoare sau cd a dat acelui
zahär fie in total, fie in parte,
altá intrebuintare cleat fabri-
carea declaratá In cererea Mi-
nisterului de Finante, se vor pe-
depsi cu pierderea dreptului de
a dobândi zahär denaturat in
viitor si cu o amend& de lei
200.000.
46. Dad'', se va descoperi zahär
In curs de transport, neinsotit
de biletul de liberá circulatie, zahárului sunt:
dar se va dovedi c& pentru acest
zahär s'a plätit taxa de consu- conventia i contractul-tip dintre
matie si cá numai din eroare cultivatori si fabricanti;
sau neglijentá biletul nu insotea
transportul, se va aplica trans- titatea aproximativ& de zahär
www.digibuc.ro
lidar o amend& de 25.000 lei.
Dacá aceastá dovadá nu se va
putea face, zahärul va fi socotit
ca netaxat si se va proceda con-
form art. 42.
47. Pan& la stabilirea regi-
mului definitiv al culturii sfeclii
de zahär si a fabricatiunii za-
hárului, se institue pe Ring& Mi-
nisterul de Industrie si Comert,
comisia mixt& a zahärului, corn-
pus& din reprezentantii cultiva-
torilor de sfeclá, câte un repre-
zentant legalmente imputernicit
de fiecare fabric& de zahár si
eke un delegat al Ministerelor
de Industrie si Comert si Agri-
culturá si Domenii. Delegatii
cultivatorilor vor fi numiti de
Ministerul de Agriculturä si Do-
menii, dintre presedintii Came-
relor de agriculturá din judetele
unde se cultivä sfeclä, precum .
si dintre delegatii autorizati ai
sindicatului de cultivatori de
sfeclá din acele regiuni.
Numárul delegatilor cultiva-
torilor va fi egal cu numilrul
delegatilor fabricilor de zahär.
Directorul industriei din Mi-
nisterul de Industrie si Comert
va fi de drept presedintele co-
misiunii mixte a zahárului.
Comisiunea se Intruneste a-
nual In dou& sesiuni ordinare:
Intre 1-15 Februarie si 15 Oc-
tomvrie-1 Noemvrie.
Convocarea se va face de cátre
Ministerul de Industrie si Co-
mert. Comisiunea poate fi con-
vocatä si in sesiunea extraordi-
nara, dacá este nevoie, fie la
cererea pártilor, fie din initia-
tiva Ministerului de Industrie
si Comert sau a Ministerului de
Agriculturá si Domenii.
Atributiile comisiei mixte a
a) Elaboreazä In fiecare an
b) Stabileste in fiecare an can-
267 13 Apri lie 1933
ce trebue fabricatd, precum *i
suprafata ce trebue insdmântatä
cu sfecla de zaMr;
c) Stabile*te pretul sfeclei In
raport cu pretul zahdrului con-
sumat In interior, fixat de Mi-
nisterul de Industrie *i Comert
*i a celui ce trebue*te exportat;
d Cerceteazd litigiile ivite
intre fabrici i cultivatori, ser-
vind ca organ de judecatd., In
lipsa altor dispozitiuni de arbi-
traj care ar fi prevAzute In con-
ventia anuald *i In contractul-
tin dintre cultivatorii de sfeclä
*i fabricanti;
e) Serve*te ca organ consul-
tativ al Ministerelor de Industrie
*i Comer i Agriculturd *i Do-
menii, In toate chestiunile, In
legaturd cu industria zahdrului
*i cultura sfeclii de zahdr.
In cazul când comisia mixtd,
a zahdrului nu cade de acord
cu majoritatea absolutd a mem-
brilor categoriilor ce o compun,
asupra lucrárilor ei, acestea vor
fi supuse spre judecatd unui
organ de arbitraj, compus din:
directorul industriei din Minis-
terul de Industrie *i. Comert,
directorul agriculturii din Mi-
nisterul de Agriculturd *i Do-
menii, un delegat al cultivato-
rilor de sfeclä din comisiunea
mixtd, ales de cdtre ace*tia cu
majoritate de voturi i un dele-
gat al fabricilor de zahdr, ales
de cdtre ace*tia cu majoritate de
voturi.
In caz de divergentä intre ar-
bitri, litigiul va fi solutionat prin
deciziune motivatá de cdtre pri-
mul-pre*edinte al Inaltei Curti
de Casatie ca supra-arbitru.
Hotäririle definitive ale comi-
siei mixte a zahdrului, precum
deciziunile de arbitraj, prevd-
zute la acest articol, sunt obli-
gatorii pentru toate fabricile de
zahdr, cat *i pentru toti cultiva-
torii.
Fabricile care in raporturile
lor cu cultivatorii de sfeclä nu
www.digibuc.ro
[Art. 48-1]
vor respecta in totalitatea lor
hotäririle de mai sus, vox- fi
condamnate, pe lângd plata di-
ferentei sau pagubei cauzate cul-
tivatorilor In raport cu conven-
tia fixatd de comisia mixtd,
la o amenda de maximum un
milion lei In folosul Statului *i
al Camerei de agriculturd din
judetul uncle i*i are sediul fa-
brica.
Constatarea infractiunii se va
face de cdtre organele Ministe-
rului de Agriculturd, iar decizia
de condamnare se va pronunta
de ministru, partea având drept
de apel la tribunal in termen de
10 zile dela comunicare.
48. Sunt i rämân abrogate
dispozitiunile legii asupra zaltd-
rului denaturat pentru fabrica-
rea zahdrului i a ciocolatei din
7 Aprilie 1909, precum i dispo-
zitiunile legii pentru taxa de
consumatie asupra zahdrului
pentru prima de fabricatiune
din 4 Decemvrie 1899, cu modi-
ficdrile ei, In ceea ce prive*te
a*ezarea i administrarea taxe-
lor asupra zahdrului i glucozei.
LEGE
pentru perceperea I urmarirea veni-
turilor publice
DIN 13 APRILIE 1933 1)
TITLUL I
Modal de percepere
1. Contributiunile directe
indirecte, impozitele, taxele, a-
1) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea depu-
tagilor gi Senat In gedingele dela 4 oi 7 Aprilie
1933 ; s'a promulgat cu Beget Istr. 1.035 933 gi
publicat In Monitorta 0/iciai p. I Nr. 87 din
13 Aprilie 1933. Ea abrogli Legea pentru per-
ceperea gi urnarirea veniturilor publice din 1
August 1921, pag. 1036, vol. IXX, eu modul-
oàrile din 27 Iulie 1931.
A se vedea In legfituri: Lera pentru con-
tribugiuni directe impozitul global din 19
Aprilie 1933, urecum pi legea pentru organize-
rea finangelor locale (comune gi judge) din 14
Aprilie 1933, ambele la ordinea eronologicil In
acest volum.
[Art. 2-7] 13 Aprilie 1933
menzile, chiriile, arenzile, rede-
ventele, veniturile de orice fel,
despAgubirile, daunele, crean-
tele, cu tin cuvânt toate sumele
de bani si sub orice titlu, care
se cuvin Statului, judetelor. co-
munelor, Regiilor publice $i au-
tonome, Caselor autonome, Ca-
merelor de Industrie si Comert,
Camerelor de agriculturd, si '
Uniunilor acestora, Administra-
tiilor publice de orice fel, pre-
cum si institutillor de utilitate
publicd, acestea din urmd, dad.
bugetele lor se voteazil de Adu-
narea deputatilor, se vor per-
cepe si urmdri potrivit dispozi-
tiunilor legii de fatd.
Perceperea $i urmArirea se
vor face in baza creantelor de-
curgAnd din roluri, contracte *i.
a lte titluri, cdrora legea le re-
cunoa$te caracter executoriu.
Toti cei ce folosesc, in schim-
bul unei pliiti sau prestatiuni,
bunuri de ale Statului sau au-
toritiitilor $i institutiunilor de
mai sus, dach nu vor achita da-
toria la termenele fixate prin
contracte, sunt supusi de ase-
menea prezentei legi, contractul
fiind ins& in aceste cazuri un
titlu executoriu,
De asemenea vor putea fi ur-
mAriti in aceleasi conditiuni
acei care au garantat pc dator-
nicii mai sus ardtati.
2. Plata sumelor de bani da-
torate se face la ghiseul casei
publice unde sumele sunt de-
bitate.
In comunele rurale plata se
poate face si in mainele percep-
torului de agentie sau agentultii
de incasare.
3. Pentru orice sume de bani
platite la casele publice se va
elibera o chitantd.
Chitantele se vor emite din-
tr'un registru nficial cu mated.
Ele vor purta un nurndr de or-
dine $i vor cuprinde mentiune
de numele $i pronumele persoa- provenite din contributiuni di-
nei sau institutiei care face plata recte, impozite aditionale, dru-
www.digibuc.ro
268
$i In achitarea cdrei datorii s'a
Malt plata. Sumo, incasatd va
fi ardtatd in cifre $i litere.
Chitantele vor fi semnate de
functionarul imputernicit de a
incasa $i vor purta sigiliul per-
ceptiei.
4. Orice tipArire de registre
pentru incasarea veniturilor pu-
blice, fArd prealabila autorizare
a Ministerului de Finante, este
interzisd.
Acei care vor contraveni a-
cestor disnozitiuni se vor pe-
depsi cu inchisoare dela 6 luni
pAnd la un an.
Registrele tipArite vor fi con-
fiscate.
5. Contribuabilii care in pri-
mete 45 zile ale trimestrului
induntrul cdreia plata a devenit
exigibild, achitd in intregime de-
bitele din contributiuni directe,
aditionale *i drumuri $i impo-
zite succesorale, beneficiazd de
o reducere de 5 la sutd a debi-
tului trimestrului in curs.
lieducerea impozitelor aditio-
nale $i drumuri va fi suportatä
de a utoritdtile in contul cdrora
se incaseazd aceste impozite.
Pentru impozitele succesorale
termenul de 45 zile se socoteste
dela data cand debitul a fost in-
scris in roluri.
TITLUL II
Mijloacele de urmirire
CAPITOLUL I
invitatia fi somatia de plate'
6. Debitele provenite din con-
tributiuni directe, aditionale,
drumuri $i succesiuni, care nu
vor fi achitate in termen de
15 Zile dela data când ele au de-
venit exigibile, vor fi urmdrite
conform dispozitiunilor artico-
lelor care urmeazd.
7. Pentru achitarea datoriilor
269 13 Apri lie 1933 [Art. 8-12]

mull 5i succesorale, contribua- dela comunicarea invitatiei sau

bilii din municipii si comunele dela afisare, contribuabilul nu
urbane vor fi anuntati prin va fi urmator cu plata, se va
scrisoare recomandata, de exi- face somatie de plata, In care
gibilitatea debitului i vor fi pe langa ariltarea datoriei se
invitati prin aceeasi scrisoare la va stabili si cuantumul chel-
plata. tuielilor de urmarire pentru
In scrisoare se va cuprinde cazul cand contribuabilul nu
nota de restante In care se vor va achita datoria in termen de
trece: 15 zile.
a) Numilrul rolului; Somatia va purta un numar
b) Sumele de bani datorate; de ordine si se va comunica
c) Natura impozitelor; conform art. 7, atat in munici-
d) Data exigibilitatii debite- pii si comunele urbane cat si
lor. in comunele rurale.
Scrisoareava purta numdr 10. Debite le din contributiu-
de ordine si se va transmite nile directe, aditionale si dru-
prin posta. muri, care nu vor fi achitate
Contribuabilul, care va primi pand la sfarsitul trimestrului
scrisoarea, va semna o dovada In cursul canna au devenit exi-
de prirnire. Factorul postal va gibile, vor suferi o majorare de
certifica semniltura contribua- 3 la suta, despre care lucru se
bilului. va face mentiune in somatia
In caz de refuz sau imposibi- de plata.
litate de a semna din partea La debitele din impozite suc-
contribuabilului sau dacd con- cesorale majorarea se va per-
tribuabilul nu este gtisit 'la do- cepe din prima zi a lunei a pa-
miciliu, factorul postal va Visa tra dela data cand datoria a
scrisoarea la adresa indicata devenit exigibila, indiferent dacà
si va face mentiune in dovadit mostenitorii au obtinut sau nu
cil a predat scrisoarea, aratand termen de plata, conform art.
si refuzul sau imposibilitatea de 56 (lin legea timbrului §6i a im-
a semna sau lipsa contribuabi- pozitului pe acte fi fapte juri-
lului. dice
1).
Daca dovada va fi semnata 11. Cand urmärirea se face
de altcineva decat contribuabi- In temeiul unui contract sau
lul, factorul postal va certifica hotarire judecatoreasca, prin
sernnatura si va ardta dacd care se prevad dobanzi si chel-
semnatarul este ruda, persoand, tuieli de judecatd, se vor per-
care locueste impreunti cu con- cape numai dobanzile si chel-
tribuabilul sau In serviciul salt. tuielile de judecatd, fara sr', se
Data stampilei postei apli- mai perceapil nicio majorare
catii pe dovadil va fi data de In- sau alte cheltuieli de juclecatd.
manare a scrisoarei. 12. Pentru toate celelalte
8. Contribuabilii din comu- sume datorate, afara de cele
nele rurale vor fi anuntati prin prevdzute la art. 7, se va face
afisarea la sediul primariei, a o somatic de platil, In care se va
listei debitelor de platil. arata suma de platd, cauza pen-
Afisarea, timp de 8 zile libere, 1) A se vedea Legea timbrului si a impozi-
se va constata prin proces-ver- tului pe aete si fapte juridice din 29 Aprilie
bal semnat de agentul fiscului, 1927, la pag. 604, vol. XV XVI cu modificari
numeroase, din care cele mai noi din 1932 In
primar si notar. ol. XX, si ultima din 1 Februarie 1933 la
9. Dacit In termen de 15 zile pag. 48, In acest volum.
www.digibuc.ro
[Art. 13-19] 13 Apr Hie 1933 270

tru care ea este datoratti de urmArire pAnti la 100.000 lei

cheltuielile de urmArire in ca- si de administratia centralA a
zul cand nu se va face plata ministerului pentru toate cele-
In 15 zile. lalte urmArtri.
DacA urmtirirea se face pe 16. Reclamatia nu tine in loc
baza hottiriri judecAto-
unei mersul lucrArilor de urmArire.
resti, a unui proces-verbal de Nu se va putea proceda msA
contraventie, contrabanda ori la vânzare inainte de a se so-
infractiune, proces-verbal dre- lutiona reclamatia contribuabi-
sat conform legii contabilitätii lului.
publice, in temeiul unui con-
tract sau a oricArui act scris, CAPITOLUL II
se va atasa la somatia de Sechestrul
platA i un extras de pe actul
respectiv in care se va arAta 17. DacA in termen de 15 zile
numArul autoritatea
actului, dela expirarea trimestrului inA-
dela care emank suma de platA untru caruia debitul a devenit
si scurte indicatiuni care sA exigibil debitorul nu va achita
permith debitorului de a cu- suma datoratä, se va proceda
noaste provenienta datoriei. la sechestrarea averii mobile
Somatia de platA va purta un sau, la nevoie, la indeplinirea
numAr de ordine..Ea se va co- formalitAtilor penru scoatereaa
munica conform art. 7. in vânzare a averii imobile
13. In toate cazurile cheltuie- debitorului.
18. Dela data incheierii pro-
lile de urmArire vor fi de 1 la
sutA când sunt aplicate In urma cesului-verbal de sechestru, sau
somatiei de platil si 2 la sutA a primului act de urmArire
majorarea debitului se
In total când sunt aplicate in va spori dela 30/o la 10°/o, iar
urma procesului-verbal de se- cheltuielile de urmArire se vor
chestru, procentul fiind socotit spori la 2 la sutl.
asupra sumei datorate filrA ma- Imediat dupA aplicarea se-
jorAri. chestrului se va lua notA In ro-
14. Imediat dupá comunica- luri de data comunicArii pro-
rea somatiei de platA se va lua cesului-verbal si se va opera
notA In roluri de data comuni- cifra cu care s'au sporit chel-
cArii. tuielile de urmArire.
La sfArsitul trimestrului In Diferenta de majorare pang.
care datoria a devenit exigibilA la 10°/o se va opera In roluri in
se va opera In roluri i separat ziva vânzArii, dar cu data cand
de suma datoratA, majorarea, s'a dresat procesul-verbal.
iar cheltuielile de urmArire se Dacà cOntribuabilul achitti de-
vor opera dupil 15 zile dela data bitul si cheltuielile de urmArire
somatiei de platA. inainte de a se proceda la van-
15. Contribuabilul are drep- zare, se va percepe numai ma-
tul de a reclama pe cale admi- jorarea de 30/o, contribuabilul
nistrativA Impotriva erorilor fiind dispensat de diferenta de
cuprinse In invitatie sau soma- majorare panA, la 10 la sutA.
tie. 19. Aplicarea sechestrului se
Reclamatia va fi solutionatA va constata prin incheiere de
de cAtre administratorul de in- proces-verbal care va cuprinde:
casAn i pldti in cazurile de a, Un numär de ordine al
urmAriri Wind la 10.000 lei, de procesului-verbal;
directorul regional, in cazuri b) Anul, luna i ziva;
www.digibuc.ro
271 13 Apri lie 1933 [Art. 20-24]

c) Numele, pronumele *i func- si in acest caz, de locul unde

tiunea agentului; s'au depozitat.
d) Locul unde s'a aplicat se- De asemeni se va ardta nu-
chestrul; mete, pronumele si domiciliul
e) Aritarea cd s'a comunicat custodelui, dad", se va numi al-
scrisoarea de anuntare sau so- tul decât debitorul.
matia de platd, indicand *i nu- Retributia custodelui va fi
rnarul lor de ordine; stabilith de administratorul de
f) Suma de platd si pentru incasdri si pldti si nu va putea
ce este datoratd; depási 50 o din debit. Ea va ed.-
g Cuantumul majordrilor si dea In sarcina debitorului.
a cheltuielilor de urmilrire; In niciun caz nu se va putea
h) Descrierea in parte a fie- proceda la ridicarea sechestru-
cdrui object sechestrat. lui dacd, debitorul nu a achitat
Procesul-verbal va fi semnat in prealabil retributia custode-
de agent *i de contribuabil sau lui.
reprezentantul säu, jar in lipsd, 22. 0 copie de pe procesul-
de vreo persoand din familie verbal se va inmâna debitoru-
sau care locueste cu el, sau este lui sau reprezentantului ski
In serviciul sail. sau in lipsd aceluia care va fi
20. Dacd debitorul refuzd de gdsit la domiciliul sdu, iar in
a primi pe agentul de urmarire, lipsa oricdrei persoane, proce-
sul-verbal se va afisa pe usa
sau dacd acesta va gasi locu- locuintei debitorului.
inta incuiatd si nu va putea Refuzul sau imposibilitatea de
piltrunde induntru, el se va a- a semna a debitorului sau a
dresa organelor de politie judi- oricdrei din
ciard, cdrora le va cere asis- mai sus, ori persoanele aratate
tenta pentru a pdtrunde in lui-verbal seafisarea procesu-
va consemna in
casá. procesul-verbal.
Reprezentantul politiei judi- 23. Dacd debitorul nu are all/
ciare este obligat a contrasemna avere decht márfuri spre van-
procesul-verbal. zare, se va putea infiinta se-
21. Obiectele sechestrate vor chestru odatd cu comunicarea
putea fi lilsate pe loc, in paza somatiei de platd, iar dacá
si custodia debitorului sau a existá pericol invederat de in-
unui custode desemnat de fisc, stritinare, se va putea infiinta
sau vor putea fi ridicate si de- sechestru chiar faiä sd se fi
pozitate in altd parte, care va comunicat scrisoarea de anun-
putea fi si sediul perceptiei. tare sau somatia de platd.
Ori de câte ori obiectele se- In aceste cazuri infiintarea
chestrate s'au ridicat si depozi- sechestrului va trebui stt fie
tat in aná parte, se va desemna autorizatá de administratorul
Ain custode altul decât debito- de incasdri si pläti.
rul. In aceste imprejurdri se vor
Custodele, afard de debitor, in putea aplica si sigilii.
cazul and va primi insdrcina- Sechestrul infiintat inaintea
rea, va trebui sá declare acea- termenului legal, va deveni de-
sta sub semnaturd pusd chiar finitiv numai odità cu ajunge-
pe procesul-verbal de pe care i rea acestui termen, de când in:
se va remite o copie. cepe sd curgil si majorarea.
Procesul-verbal va face men- 24. Dacil dupd ce s'au perce-
tiune dacá obiectele sechestrate put majordrile, se va constata
s'au ldsat pe loc ori s'au ridicat, at debitele au rilmas definitiv
www.digibuc.ro
(Art. 25-29] 13 Aprilie 1933
stabilite la o cifri. inferioara a-
celeia la care s'au calculat ma-
jorArile, sumele percepute in
plus, cu titlu de majorare, se
vor considera incasate In con-
tul impozitelor si majorärile
viitoare.
Partea de majorare aferent&
fondului de remise se va im-
puta asupra acestuia.
CAPITOLUL III
1/6nzarea
25. Daca datoria nu este a-
chitatA in termen de 15 zile
dela data când procesul-verbal
de sechestru a rämas definitiv,
se va fixa termen de vanzare,
emitându-se publicatiile de vân-
zare, In care se va aräta locul
si data vânzärii, averea mobilä
ce se va vinde si suma pentru
care se face urmilrirea.
Publicatiunile de vânzare se
vor comunica clebitorului si,
dadi e cazul si custodelui, pe
cale administrativa, prin inter-
mediul agentilor administrativi
sau fiscali.
Publicatia de vanzare se va
afisa la usa perceptiei, la usa
primäriei si pe o piatrt publicA,
pe care se face vânzarea, sau
daca vetnzarea se face la domi-
ciliu, pe piata cea -mai aproape
de locul vânzarii.
Termenul de vânzare nu va
putea fi mai scurt de 30 zile
dela data procesului-verbal de
sechestru.
Publicatiunile de vánzare vor
trebui sit fie comunicate i afi-
sate cu cel putin 7 zile inainte
de termenul vânzärii.
In cazul In care pentru ave-
rea mobilá urmrtritá de fisc s'a
fixat termen de vânzare de vreo
autoritate judecAtoreascil, va
asista la vânzarea ce se efec-
tueazá de agentii judeciltoresti
si functionarul fiscului, fixAn-
du-se acelasi termen si pentru
viinzarea fiscalá. In a cest caz, majorgrile.
www.digibuc.ro
272
din sumele rezultate se va in-
destula in primul rând fiscul
pentru acoperirea integralrt a
debitorului.
26. Vanzarea se va face la
domiciliul debitorului, la locul
unde obiectele au fost depozi-
tate, sau pe o piatá
dacá fiscul sau debitorul gä-
seste necesar, in zilele de lu-
cru si Intre orele 8 19.
VAnzarea se va face prin li-
citatie publicá, de dare un
functionar al fiscului, delegat
de. perceptor, si insotit de un
agent politienesc, in comunele
urbane, si de notar, In cornu-
nele rurale.
In cazuri de urmilrire pentru
debite mai mari de lei 200.000,
vânzarea se va face la ziva f
xatá, prin intermediul agentu-
lui judecatoresc competinte si
In asistenta functionarului f is-
cului.
27. Vânzarea obiectelor se va
face treptat, paná ce se vor aco-
pert cheltuielile de urmärire,
retributia custodelui, suma da-
toratti i majorarile. Obiectele
care prisosesc se vor restitui
debitorului.
28. Rezultatul licitatiei se va
consemna Inteo foaie de licita-
tie, In care se va trece fiecare
obiect viindut, numele si pro-
numele adjudecatarului si pre-
tul adjudearii.
Foaia de licitatie se va semna
de functionarul care efectueazii,
vdrizarea, agentul politienesc
sau notarul care-1 Insoteste, de-
bitor sau reprezentantul silu
adjudecatar.
Refuzul sau imposibilitatea de
a semna a oricilrei persoane de
mai sus, se va consemna In
foaia de licitatie.
29. Din sumele de bani pro-
venite din licitatie se vor de-
duce In ordine de preferintl:
cheltuieli de urmärire, retribu-
tia custodelui, suma datoratli si
273 13 Apri lie 1933
Agentul fiscal va elibera debi-
torului chitanta din registru cu
matca, de suma de bani primita
pentru achitarea datoriei i va
plati retributia custodelui, sub
luare de chitanta.
Daca, dupa retinerea tuturor
sumelor de bani datorate, asa
cum se arata mai sus, va rezulta
un rest de bani, acesta va fi in-
credintat debitorului, care va da
chitanta de primire.
In cazul cand debitorul refuzil
primirea chitantei eliberata de
functionarul urmáritor, sau pri-
mirea banilor, banii se vor con-
semna la percentie, iar chitanta
sub care s'au incasat sumele da-
torate $i chitanta de consemnare
se vor remite de urgenta debito-
rului, prin organele politienesti.
30. In afara de foaia de lid-
tatie se va dresa $i un proces-
verbal pentru constatarea tutu-
ror celor efectuate.
In acest proces-verbal se va
face mentiune de procesul-verbal
de sechestru, publicatiile de van-
zare, aratandu-se data $i numa-
rul lor de ordine.
De asemeni se va arata: locul,
data si ora and s'a efectuat li-
citatia.
Procesul-verbal va fi semnat
de functionarul urmáritor, agep-
tul politienesc sau notar si ãe
debitor sau reprezentantul
al caror refuz sau imposibilitate
de a semna se va consemna in
procesul-verbal.
Procesul-verbal si foaia de lici-
tatie se vor incheia in dublu
exemplar, din .care unul se va
elibera debitorului, iar celalalt
se va depune la perceptie.
Daca debitorul refuza 0, le
primeasca, ambele acte se vor
remite acestuia, prin intermediul
organelor politienesti.
31. Daca suma oferita la lici-
tatie este vadit derizorie adju-
decarea nu se va putea face de-
cat cu aprobarea a dministratoru-
lui de Incasári si ph-4i, in cazul
C. Hamangiu, vol. XXI.
www.digibuc.ro
18.
[Art. 30--33]
de urmarire Tana la 50.000 lei;
cu aprobarea directorului regio-
nal, in cazuri de umarire pan&
la 200.000 lei; iar in toate cele-
lalte cazuri numai cu aprobarea
Ministerului de Finante. Aproba-
rea va trebui sa fie data in ter-
men de 3 zile in primul caz si
de 8 zile in celelalte 2 cazuri.
Agentul fiscului va lua ma-
suri de buna conservare a obiec-
telor.
32. Nu se vor putea urmari:
a) Paturile, asternutul si Im-
braciimintea strict necesaril da-
tornicului si familiei sale;
b) Doi tragatori de munca, o
vaca cu lapte sau patru capre,
sau $ase oi, sau un ramator,
dupa alegerea debitorului, im-
preuna cu nutretul trebuincios
pentru doua luni, precum si se-
mintele trebuincioase pentru a-
ratura;
c) Carul sau cdruta, sacaua,
plugul sau alte asemenea obiecte
de munca sau transport;
d) Cartile trebuincioase profe-
sioni$tilor de mice natura, pana
la valoarea de 10.000 lei, dupa
alegerea debitorului;
e) Masinile, uneltele i instru-
mentele trebuincioase la invata-
tura practica sau la exercita-
rea unei meserii sau profesiuni,
pang, la valoarea de 10.000 lei,
dupa alegerea debitorului;
f ) Echipamentele militare;
q) Elementele constitutive ale
un.ei mine conform art. 46 din
Iwo minelor din 27 Martie
1629 1)/
33. Pentru datorii catre Stat
se va putea urn:141.i pâra la con-
curenta datoriei o treime din
pensiunile de retragere, recom-
pense nationale, salariile ecle-
siasticilor si tuturor functiona-
rilor civili si militari, platiti de
Stat, judet, comuna, Regii pu-
1) A se vedea Legea minelos din 28 Mar-
ge 1929, la pag. 282, vol. XVII, cu modifickrile
din 9 Ianuarie 1930 si 20 Aprilie 3932.
[Art. 34-36] 13 Apri lie 1933 274

bike si autonome, Case auto- garea chiriasilor si arendasilor

nome si mice autoritáti si insti- de a värsa direct la perceptia
tutii publice, Camerele prof e- respectivá toate chiriile si aren-
sionale, precum si pensiunile zile datorate sub sanctiunea
alimentare. rdspunderii pentru sumele ne-
vársate.
CAPITOLUL IV Comunicarea procesului-ver-
bal de infiintare a urmäririi se
Alfe mifloace de urmärire va face fiearui chirias sau a-
rendas, In parte, sub luare de
34. Pentru urmärirea dato- dovadà, de atre administrato-
riilor si majordrilor se vor pu- rul de Incaari si plati respec-
tea Infiinta popriri In mainele tiv.
tertilor, care datoreazA sume de In caz când se dovedeste câ.
bani si oHce alte valori debito- debitorul face contracte de in-
rilor Statului sau autoritAtilor chiriere sau arendare nesincere
si institutiilor In favoarea a- sau cu preturi necorespunzà-
rora se face urmilrirea. toare, precum si in cazul când
Poprirea se va infiinta prin- imobilele raman neinchiriate
tr'un poces-verbal dresat con- sau nearendate, administratorul
form art. 19, cu suprimarea a- de 1ncaari si plâti, cu aproba-
lin. h de sub acest articol. rea directorului regional, este
Procesul-verbal va arAta su- In drept a desemna si un admi-
mele de bani pentru care s'a nistrator gerant al imobilelor.
Infiintat poprirea. Iletributia acestuia va fi sta-
Popririle vor fi definitive, bilità de administratorul de in-
Ma, a mai fi supuse la forma- casdri si pläti si nu va putea
litatea validärii. depdsi 3°/o din venitul imobile-
35. Sechestrele si popririle a- lor.
siguatoare cu caracter nede- Administratorul gerant este
finitiv si executoriu se pot In- obligat a värsa veniturile inca-
fiinta cu autorizatia adminis- sate la perceptie, pe mAsura In-
tratorului de Incaari si plati casdrilor si a depune conturile
si cu formele prescrise de art. de gestiune odatà cu vársarea.
19 si 34. Aprobarea conturilor de ges-
Ele nu vor deveni definitive tiune va fi datà de tribunalul
si executorii deal dupà inde- locului cu citarea pArtilor.
plinirea conditiunilor cerute de In cazul In care se va constata
prezenta lege. a anterior Infiintilrii de atre
36. Pentru urmArirea dato-fisc a urnaririi generale de ve-
riilor si majoarilor se va pu- nituH o asemenea mäsurà de
tea Infiinta urmarirea generalà urmärire va fi fost deja Infiin-
a veniturilor averii imobile a de- tatà pe cale judeatoreascil si
bitorilor, produatoare de ve- privind aceleasi bunuri, va rd-
nit din arendare sau Inchi- mâne in fiintl numai urnari-
Here. rea ordonata de justitie. In acest
UrmArirea se va face prin caz administratorul gerant nu-
dresarea unui proces-verbal, mit de justitie va retine si värsa
conform art. 19, cu suprimarea direct la perceptie sumele de
alin. h. bani cuvenite Statului si autori-
Procesul-verbal va mai arAta tätilor si institutiunilor prevl-
imobilele si veniturile urmArite. zute In art. 1, cu preadere asu-
UrmArirea generall a veni- pra oriaror alte plâti, afarà de
turilor se poate face prin obli- cheltuielile de intretinere si po-
www.digibuc.ro
275 13 Apri lie 1933 [Art-37-41]

trivit cu privilegiul prevazut -in In cazul In care se va cons-

legea de fatd. tata O. anterior infiintärii de
37. In cazul când fiscul cons- care fisc a mdsurii de execu-
tatä cd nu poate sä, incaseze im- tare prevazutri de acest articol,
pozitele sau orice alte datorii, justitia va fi infiintat asupra
din cauza unor operatiuni si aceleeasi intreprinderi un se-
acte flcute pentru a impiedeca chestru judiciar, va rámâne in
realizarea drepturilor sale, pre- fiintä sechestrul judiciar in-
cum si in cazuri când urmäri- fiintat de justitie. In acest caz
rea impozitelor si a orictiror alte frisk sechestrul judiciar infiin-
datorii, nu se poate face pe tat de justitie este obligat a
cdile normale, se va putea In- värsa direct la perceptie toate
fiinta un administator seches- sumele de bani care constituesc
tru asupra intreprinderilor in- venitul net al intreprinderii, cu
dustriale, comerciale si civile, precadere asupra oricdror alte
cu aprobarea prealabild a Mi- pläti, ptind la completa acope-
nisterului de Finante si prin rire a datoriei pentru care se
dresarea unui proces-verbal con- face urmärirea.
form art. 19, cu suprimarea 38. 0 cotä proportionald din
alin. h. incasdri va fi värsatä la per-
Procesul-verbal va mai ardta ceptie In contul sumelor de bani
intreprinderea sau comertul datorite. Aceastä cotä se va sta-
pus sub sechestru. bili cu autorizatia Ministerului
Prin acelasi proces-verbal se de Finante, pe baza datelor pro-
va desemna si persoana insär- curate de serviciile de consta-
cinatä, a executa atributiunile tare asupra rentabilitätii intre-
de sechestru a crtrui retributiune prinderii, cota neputând sä in-
va fi stabilitä de directorul re- treacä venitul net al intreprin-
gional. derii.
Acel care va primi Insärcina- 39. Sechestrul, sau acela care
rea va fi dator sä confirme a- va fi insärcinat cu incasdrile,
ceasta sub proprie smut-Aura In cazul când atributiile de se-
chestru sunt date In sarcina
pusä pe procesul-verbal. chiar a debitorului, vor fi obli-
Cu exercitarea atributiunilor gati a värsa la perceptie su-
de sechestru va putea fi insär- mele incasate si a depune con-
cinat chiar debitorul. In acest turile de gestiune odatä cu vär-
caz frisk se va desemna chiar sarea.
prin proces-verbal o persoand Aprobarea conturilor de ges-
care sd, faca absolut toate inca- tiune va fi datä de tribunalul
stirile si care va semna de pri- locului cu citarea pärtilor.
mirea insärcindrii chiar pe pro- 40. Procesele-verbale de sub
cesul-verbal. acest capitol se vor comunica
Debitorul in acest caz, va conform art. 22.
exercita gratuit functiunea de 41. In toate cazurile de ur-
sechestru si persoana insärci- milrire preväzute In acest ca-
nata cu incasdrile, va primi o pitol, se aplicd dispozitiile art.
retributie al cdrui cuantum va 18, cu adaugirea cd scutirea de
fi fixat de administratorul de plat a cliferentei de majorare
incasdri si pláti, si care nu va pând la 100/o si desfiintarea ur-
putea depäsi 2°/o din incasdri máririi nu se vor putea face de-
Aprobarea conturilor de ges- ck numai dacd debitorul, pe
tiune va fi data de tribunalul Iângd, cheltuieli de urmärire si
locului cu citarea pärtilor. datorie, mai achitä si retributia
www.digibuc.ro
[Art. 42-47] 13 Apri lie 1933
adrninistratorului gprant, a se-
chestrului sau a incasatorului.
42. Mäsurile de urnartrire pre-
vrizute in acest capitol, cu ex-
ceptia acelora cu caracter asi-
gurAtor, nu vor putea fi infiin-
tate deck numai dupA ce s'a
Indeplinit gradatia prevAzutä in
Titilul II, Capit. I si a expirat
trimestrul inlAuntrul crtruia de-
bitul a devenit exigibil.
43. Acei care indeplinese vreo
insarcinare de custode, adimins-
trator gerant, sechestru, sau nu-
mai de mandatar pentru Inca-
save, vor putea fi inlocuiti, cu
autorizatia acelorasi autoritAti
superioare al crtror aviz este ce-
rut si pentru numire
CAPITOLUL V
Urmarirea imobiliara
44. Vânzarea imobilelor de
orice naturrt, ale debitorului sau
ale garantului, se face prin mij-
locirea tribunalului locului unde
se aflA, situat imobilul, in urma
cererii administratiunii de In-
casrtri si plAti sau a oricArei
autoritAti i institutiuni publice
sau de interes public, crtrora le
este acordat beneficiul legii de
fata.
45. Administratiunea de Inca-
säri si plâti sau autoritatea ur-
märitoare, odatrt cu cererea de
scoatere in vânzare, va inainta
tribunalului sau judecritoriei
competente si un proces-verbal
Incheiat de agentii sái, consta-
tând situatiunea imobilului ur-
märit si arAtând pe cat posibil
intinderea, clädirile si veciniitä-
tile si va aräta pretul dela care
sä InceapA licitatiunea. Instanta
primind cererea administratiu-
nii de incasári 5i plAti sau a
autoritAtii urmAritoare., ordonA
printr'un jurnal scoaterea ime-
diat in vânzare a imobilului ur-
mârit, fixând prin acelasi jur-
nal termenul când vânzarea se
va efectua.
www.digibuc.ro
276
Acest jurnal se va transcrie
prin ingrijirea grefei in regis-
trul special de transcriptiuni
imobiliare, potrivit legilor locale
si in aceeasi zi in care s'a dat
jurnalul.
Transcrierea jurnalului va a-
vea acelasi efect ca si transcrie-
rea comandarnentului In dreptul
comun.
46. Pe baza jurnalului de
scoaterea In vânzare, presedin-
tale tribunalului sau judecrtto-
rului competinte, potrivit legilor
locale, In termen de trei zile, va
ordona corpului de portärei lo-
cal sA procedeze la indeplinirea
formalitiltilor de afisare si pu-
blicatiune, transmitându-i si
procesul-verbal de situatiune si
lista de sarcini care apasA asu-
Pra imobilului.
Portäreil vor efectua lucrarea
in conformitate cu art. 504, 506,
Wind la 509 din legea de proce-
duvet civild din Vechiul Regat1),
frtrA a mai face In persoana de-
bitorului urmArit vreun coman-
dament si fárá sä astepte o altA
mijlocire. Procedura este gra-
tuitrt i scutitrt de taxele portd-
reilor.
47. Vânzarea nu se va putea
efectua decât numai cu autori-
zatia administratiei de incasrtri
si ph-4i sau autoritritii urmAri-
toare. Ea va avea loc duprt 30
de zile dela inserarea publica-
tiunii In Monitorul Oficial. Ad-
ministratorul de Incashri si
plati sau mandatarul autoritatii
urmrtritoare, special autorizat
de autoritatea superioarA res-
pectivA, va putea cere ca adju-
decarea sA se facA asupra Sta-
tului sau autoritätii urmrtritoare
insä numai panA la concurenta
datoriei, cheltuielilor de urmä-
rire si majorärilor.
1) A se vedea legea de proeeduri eivilli din
vechiul Regat din 15 Mortie 1900, la peg. 441,
vol. L
 277 13 Apri lie 1933 [Art. 48-55]

48. Toate dispozitiunile din anexate in copie certificatrt la

legile de procedurg civilh locale, petitia de contestatie.
in privinta licitatiunii si adju- 52. Debitorii contestatori sunt
decgrii imobilului, a efectelor obligati, sub pedeapsit de nuli-
urmgririi si a judecgrii, a re- tatea contestatiei, sit consemneze
cursului in Casatie, a impgrtirii suma pentru care sunt urmg-
pretului si a judecrtrii contesta- riti.
tiunilor, sunt aplicabile i ur- Chit anta care constatg a-
mgririlor imobiliare Mcute in ceastrt consemnare, va fi depusg
temeiul legii de fatg. la tribunal, odatá cu contestatia
sau inguntrul termenului de
CAPITOLUL VI contestatie.
Contestatia la urmärire Tertii contestatori IIU sunt o-
bligati sg, consemneze suma pen-
49. Debitorii si toti acei in- tru. care se face urmárirea.
teresati vor putea face contes- Debitorii care atacg numai
tatie impotriva procesului-verbal numirea administratorului ge-
de sechestru, sau prin care se rant, a sechestrului sau a man-
iau orice alte mà'suri de urmg- datarului de incasare, ori atacg
rire sau asigurare. actele de administratie Mcute de
Pentru debitori, termenul de acestia, sau cer reducerea retri-
contestatie este de 15 zile dela butiunilor lor, precum si acei
comunicarea procesului-verbal. care fac contestatii pe motivul
Pentru terti, termenul de con- crt li s'au sechestrat obiecte ce
testatie este pânit cu o zi inainte nu puteau fi urmitrite conform
de vanzare. art. 32, sunt dispensati de con-
50. Contestatiile se indreaptg semnarea sumei pentru care
la judecgtoriile de ocol respec- sunt urmgriti.
tive, in urmgririle pang la 5.000 53. Copie de pe cererea de
lei, si la tribunalul in cuprinsul contestatie si actele depuse se
circumscriptiei cgruia se aflä vor comunica intimatului in ter-
perceptia prin care se face ur- men util.
mitrirea, pentru celelalte urmg- 54. Dacd din desbateri va re-
riri. zulta necesitatea administrArii
Judecgtoria i tribunalul ju- de probe sau procurgrii de acte
decg in primit i ultimg ins- care nu au lost argtate prin. pe-
tantd. titia de contestatie sau depuse
51.Contestatia va cuprinde odatit cu contestatia, tribunalul
sub pedeapsit de nulitate: va putea acorda un singur ter-
a) Numele pronumele con- men ca sg se producg probe *i
testatorului; acte noi, dacg va constata cg
b) Alegerea de domiciliu in contestatorul nu a fost In mg-
orasul de resedintg al tribuna- surd sg le propuie sau sit le de-
lului sau judecgtoriei; puie prin chiar petitia de con-
c) Argtarea actului de urmg.- testatie.
rire atacat; 55. Fiscul va fi citat prin ad-
d) Arittarea motivelor de con- ministratia de incasgri si plgti
testatie; a judetului sau a orasului de
e) Mijloacele ì probele care resedintl a tribunalului, iar ce-
se invoacit in sustinerea contes- lelalte autoritäti si institutiuni
tatiei; reprezentantii lor legali.
f) Dacg contestatorul se ser- Fiscul va fi reprezentat in
veste de acte, acestea vor fi instant& de administratorul de
www.digibuc.ro
[Art. 56-611 13 Aprille 1933 278

incasAri i plAti, avocatii Sta- indicate de le g ea or ganica a

tului sau ai Ministerului, sau Inaltei Curti de Casa(ie 1).
de mice functionar cu delegatie Contestatiile ai recursurile se
specialii. vor judeca cu termen de MM.
Avocatii si administratorii de tisare urgente.
incasäri si plati nu au nevoie de Alegerea de domiciliu in ora-
delegatii speciale. sul de resedintA al instantei de
Delegatiile speciale vor putea recurs este obligatorie, sub pe-
fi emise de ministru, subsecre- deapsa de nulitatea recursului.
tarul de Stat, secretarul gene-
ral, avocatul-sef al Serviciului CAP1TOLUL VII
Contencios i administratorul Dispozifiuni speciale
de incasAri si plAti, acesta din
urmA, numai functionarilor din 59. Casele publice vor refuza
serviciul acelei administratii. plata oricAror sume de bani da-
56. Prezenta pärtii in ins- torate, dacA creditorul nu va
tantil acoperA orice viciu de face dovada achitarii la zi a im-
procedurA. pozitelor din contributiuni di-
Contestatorul care a fost pre- recte, aditionale i drumuri si a
zent la una din infätisAri, este impozitului global.
presupus cà cunoaste termenul DacA incasarea se face In baza
pentru toate celelalte infàiäri unui act de cesiune, dovada
care urmeazA. plAtii impozitelor va fi pretinsa
Fiscul i autoritatea urmAri- atât cedantului cât si cesionaru-
toare vor fi citati ori de câte ori lui.
nu au luat termenul in cunos- 60. Chiriasii si arendasii sunt
tintA. obligati ca inainte de a plati
chiria sau arenda, sA cearA pro-
57. Contestatorul care va voi a produce dovada
sA se inscrie In fals contra pro- prietarului
cesului-verbal, va fi obligat sA plAtii la zi a impozitelor ele-
mentare, aditionale si drumuri
arate aceasta prin insAsi petitia ale imobilului inchiriat sau a-
de contestatie, indicând totdeo- rendat.
data pe autorul falsului, in ce DacA imobilul In cauzA poartA
constA falsul, probele invocate, impozite dintre cele mai sus ard-
precum si numele, pronumele si tate si neachitate la zi, chiriasul
domiciliul martorilor. sau arendasul se va putea des-
JudecAtoria sau tribunalul vor area valabil de platA prin achi-
examina sumar cererea si dad, tarea la perceptie a impozitelor
vor gäsi cd ea cuprinde sufi- restante.
ciente indicii de seriozitate, va 61. Creantele Statului, Regii-
putea suspenda judecarea con- lor publice autonome si comer-
testatiei, panA la solutionarea ciale si Caselor autonome, jude-
cererii de inscriere in fals, tri- telor i comunelor, rezultate din
metând Intreg dosarul parche- impozite, majorAri, taxe, amenzi
tului. si cheltuieli de urmArire au
58. CArtile de judecatA ale ju- privilegiu asupra intregei averi
decdtoriei de ocol i sentintele mobile ai imobile a debitorului,
tribunalului se dau cu drept de dupA prevederile de mai jos.
recurs in termen de 30 zile dela In privinta imobilelor, privile-
comunicare.
Recursul se va face la tribu- 1) A se vedea legea organick a Curlii de Ca-
nal sau Curtea de Apel, numai satie i Justitie, cu toate modifiertrile, la 31
pentru motivele si cu formele Martie 1932, pag. 226, yol. XX.
www.digibuc.ro
279 13 Aprilie 1933 [Art. 62-64]

giul se limiteazd numai la im- nald respectivd, iar pentru dis-

pozitele cu accesorii, datorate pe päruti si de seful politiei.
ultimii 5 ani; socotiti dela 1 Ia- In baza acestui proces-verbal,
nuarie, care urmeazd dupd data perceptorul de circumscriptie In-
impunerii si sub conditia ex- tocmeste un raport de dare la
presd ca impozitele sd, poarte scddere a sumei neIncasabile, pe
asupra imobilului urmdrit, far% care Impreund cu procesul-ver-
a fi nevoie ca pentru aceasta sd bal II Inainteazd administratiei
se Indeplineascd formalitatea de Incasdri si pldti.
inscriptiei. Administratorul de Incasdri si
Pentru toate celelalte impo- pldti, dacd gäseste raportul In-
zite, taxe s'i amenzi, cu accesorii, teraeiat, II Inainteazd cu aviz fa-
privilegiul are rangul inscrip- vorabil administratiei de consta-
tiei, iar In cazul când nu s'a tare.
luat inscriptie, privilegiul trece Pe baza unei anchete fdcutd
Inaintea oricdrui creditor chiro- la fata locului de agentii servi-
grafar. ciului de constatare (controlor
In privinta imobilelor, privi- sau sef-controlor), administrato-
legiul trece In toate cazurile rul de constatare Inainteazd cu
Inaintea oricdrui creditor chi- referat raportul de dare la sed-
rograf ar. dere directiunii regionale de
In caz de concurent& Intre au- constatare.
toritdtile de mai sus, ordinea de 63. In cazul când directorul
preferintd este: Statul, Regiile si regional va aprecia cd debitul
Case le autonome, judetul si co- poate fi legal scAzut, va da ordin
muna. de scadere administratiei de
Nu sunt opozabile autoritäti- constatare.
lor si institutiunilor publice La rândul ei, administratia de
prevdzute la art. 1 ale acestei constatare va face comunicdrile
legi, orice pláti anticipate de necesare pentru scdderea ace-
arenzi sau chirii pe un interval luiasi debit din scriptele admi-
mai mare de un an, precum si nistratiei de incasdri si pldti,
orice vânzdri de recolte sau perceptiei respective si serviciu-
fructe prinse de rildiacini sau lui de constatare.
oHce vânzdri de produse de In caz de respingerea scdderii,
orice fel ale unei Intreprinderi, va trimete dosarul direct admi-
efectuate pe un termen mai nistratiei de Incasdri si pläti cu
mar de o lund, chiar daca nu s'a motivarea refuzului sdu.
fdcut niciun act de urmärire. Acest refuz nu poate constitui
62. Pentru impozitele directe, obstacol pentru o noud inter-
dacd dui:4 aplicarea tuturor ventie de scadere a aceluiasi ar-
gradelor de urmärire, se cons- ticol de rol.
tat& cd contribuabilul este In Se vor afisa la primilrii si
stare de insolvabilitate, adicd perceptii numele contribuabili-
absolut fdrd mijloace de exis- lor cdrora li s'a acordat scdderi
tent& si In neputintä de a pentru cauzd, de disparitie sau
munci, precum si când se va insolvabilitate.
constata cd este dispdrut sau 64. Dacd In termen de trei
mort, färä a fi ldsat nicio avere, ani dela aprobarea saderii se
perceptorul sau agentul de ur- constatd, revenirea la stare de
märire va Incheia un proces- solvabilitate a contribuabilului,
verbal In dublu exemplar, con- sau In caz de reaparitie a lui,
trasemnat de autoritatea cornu- controlorul respectiv va da din
www.digibuc.ro
[Art. 65-711 13 Apri lie 1933
nou in debitul perceptiei suma
care a fost scrizutd.
65. Amenzile de tot felul, care
in caz de insolvabilitate se in-
locuesc cu inchisoarea, se vor
scddea din debit, direct de cdtre
administratiile de incasitri $i
pldti respective, pe baza certifi-
catului doveditor de executarea
inchisorii, comunicând aceastil
scddere motivatil $i administra-
tiei de constatare
66. Pentru celelalte venituri,
precum $i pentru sumele ce Sta-
tul este indreptiltit a primi pe
baza deciziunilor Curtii chl Con-
turi, scilderea se face de auto-
ritatile care au creat debitul.
67. Averea mobild $i imobild,
precum $i veniturile de orice fel
ale Statului, Regiilor $i Caselor
autonome, judetelor $i comune-
lor, nu vor putea fi urmitrite de
niciun creditor pentru niciun
fel de creantd.
Creantele contra Statului, au-
toritAtilor si institutiunilor pre-
vázute la art. 1, se vor execute
numai prin inscrierea lor in bu-
getul anului urmrttor aceluia in
care s'a filcut cererea, tinân-
du-se seamrt de vechimea crean-
tei $i data cererii.
68. Sumele datorate Statului
$i Regiilor $i Caselor autonome,
judetului, comunei $i institutii-
lor publice de mice fel, $i prove-
nind din impozite, taxe $i a-
menzi de orice fel, se prescriu
duprt cinci ani dela ultimul act
de urindrire, cu datd certd, sau
in lipsd de urindrire dela in-
scrierea debitului in roluri.
Prescriptia nu va putea fi in-
vocatd din oficiu.
Ea va trebui sa fie invocatá
de debitor.
Casierii, perceptorii. $i in ge-
neral, toti functionarii fiscului
care vor Vasa sd treacá termenul
de prescriptie sunt rdspunzátori
de plata acestor sume din sala-
riul sau averea lor personald.
Condamnarea Ion la platd se va
www.digibuc.ro
280
face de chtre Malta Curte de
Conturi.
Pentru contributiunile care nu
au fost inscrise in roluri ter-
menul de prescriptie incepe dela
data cAnd agentii insdrcinati
cu constatarea impozitelor au
avut posibilitatea de a a$eza $i
constata drepturile fiscului, sau
dela descoperirea actelor care
fuseserd incheiate in, scop de a
induce in eroare agentii in-
sárcinati cu asemenea consta-
tiiri.
69. Toate termenele prevdzute
de aceastrt lege se socotesc pe
zile libere.
70. Jumdtate din majorarile
incasate se va face venit la Stat,
iar cealaltit jumdtate va servi
pentru constituirea $i alimenta-
rea unui fond din care se vor
plitti remize personalului de ur-
márire $i constatare.
Fondul de remize se va im-
parti in proportie de 400/o per-
sonalului de constatare $i 60°/o
persnalului de urmitrire.
71. Majoritrile se vor inscrie
din cider momentul incasarii
lor intr'un cont special denumit
Contul majoritrilor".
La finele fiecdrei luni, percep-
tia va face vársarea sumelor de
bani din acest cont la adminis-
tratia de incasári $i pláti, cu
acte justificative. Administratia
va inscrie sumele primite tot la
contul majorrtrilor.
La sfax$iul fiecdrui trimestru,
administratorul de incasitri $i
pláti face totalizarea contului $i
jumatate din valoarea contului
o face venit la Stat, iar cealaltd
jumiltate o inscrie la Depuneri
intr'un cont special denumit
Fondul de remize". Adminis-
tratorul va trimete directorului
regional o situatie trimestriald
a Contului majordrilor", cu in-
dicatiuni asupra sumei care for-
meazd çota rezervatil personalu-
lui de constatare.
Directorul regional face repar-
281 13 Apr Ilie 1933
tizarea remizelor la personalul
de constatare, iar administrato-
rul de incasitri i pldti face
aceeasi operatiune privind per-
sonalul de urmärire.
Ilepartizarea remizelor Intre
functionari se va face in raport
direct proportional cu salariul
lor.
Nicio altá plat5 de nicio na-
turn nu se va putea face din
Fondul de remize.
CAPITOLUL VIII
Dispozifiuni finale ;i fransiforii 1)
72. Pe data intrrtrii in vigoare
a prezentei legi vor inceta de a
mai curge dobanzi la debitele in
care se calculeazit majorarea de
3°/o si 10°/o.
Dobanzile calculate pima la a-
ceastil datä devin exigibile.
73. Contestatiile la urm5rire
introduse la administratia fi-
nanciar5 $i nerezolvate inert la
punerea in aplicare a prezentei
legi, se vor inainta din oficiu
judectitoriei sau tribunalului
competent spre a fi judecate de
aceste instante.
Contestatiile care din eroare
se vor adresa administratiei de
constatare sau administratiei de
incasári i pláti, in termen de o
lurat dela publicarea prezentei
legi, se vor considera valabile $i
vor fi inaintate din oficiu
instantelor de judecatil compe-
tinte.
74. Aceastit lege intra, in vi-
goare pe data publicárii in Mo-
nitorul Oficial.
1) Prima rcglementare a urniiiririi voniturilor
publice s'a Mont prin Loges din 24 Aprilie
1862 (peg. 29, vol. I, colectia Boerescu, sau
peg. 1369, vol. I, colectia Bujorcanu); apoi prin
Legea din 28 Mai 1868 (peg. 291, vol. I, Boo-
reseu, sau pag. 1.321, vol. I, Bujoreanu); si In
(1ne prin Legea pentru urmiriri din 24 Mar-
tie 1877 pag. 1267, vol. I Hamungiu, care lege
s'a aplicat 44 ani, Oat la Legea din 1 August
1921, care se abrogi aeum.
www.digibuc.ro
[Art. 72-11
75. Pe data punerii In apli-
care a prezentei legi, se abrogá
legea pentru perceperea ci ur-
inetrirea veniturilor publice, pu-
plicatá in Monitorul Oficial Nr.
95 din 1 August 1921, art. 58 din
legea timbrului $i a impozitului
pe acte $i fapte juridice, precum
si orice dispozitiuni din alte legi
contrare legii de fatrt.
LEGE
pentru organizarea Casei de Amortizare
DIN 13 APRILIE 1933 1)
TITLUL I
Organizarea Casei
CAPITOLUL
Dispozifiuni generale
J. Se infiinteazit in Bucure$ti
o Cas5 de Amortizare.
Aceasta Caca are personalitate
juriclicri $i autonomie finan-
ciarit.
Menirea Casei de Amortizare
este:
a) De a executa bugetele extra-
dinare, privind lichidarea dato-
flotante ale Statului, ast-
fel cum se va prevedea prin le-
gile bugetare;
b) De a inlesni amortizarea da-
toriei publice;
c) De a lichida, in másura
daunele de rázboiu;
d) De a administra valorile mo-
biliare, proprietatea Statului
participatiunile lui In Intreprin-
derile private.
1) Acura Lege s'a votat de Adunarea depu-
tatilor i Senat in sedintele dela 4 si 7 Aprilie
1912 ; s'a promulgat ou Decret Nr. 1.067 982,
si publicat in Monitorul p. I Nr. 87
din 13 Aprilie 1933. Ea abrogi Legea Dad de
amortizare din 28 Decemvrie 1931, pag. 912,
vol. XIX si Regulament din 4 Aprilie 1932,
pag. 253, vol. XX, !Id a H aplicate.
[Art. 2-7] 13
CAPITOLUL II
Adminisfrafia Casei
2. Casa este administrata de
un consiliu de administratie
compus din cinci consilieri; nu-
miti prin decret regal, pe ter-
n-ien de cinci ani, si anume:
a) Trei delegati ai Ministerului
de Finante, din care unul va fi
jurisconsult;
b) Un delegat al Ministerului
de Industrie si Comert;
c) Un delegat al Bäncii Natio-
nale.
$i din urmatorii patru consi-
lieri de drept:
Secretarul general al Ministe-
rului de Finante;
Directorul bugetului si al con-
tabilitätii generale a Statului:
Directorul Datoriei Pub lice, si
Sindicul Bursei din Bucu-
resti.
3. Ministerul de Finante nu-
meste, prin decret regal, dintre
consilierii aratati la literele a,
b *i c, un presedinte al consiliu-
lui de administratie.
Ministerul de Finante nu-
meste de asemenea un director
al Casei si un subdirector, pre-
cum si pe ceilalti functionari ai
Casei.
Directorul Casei si In lipsa a-
cestuia delegatul sail, repre-
zinta in justitie Casa de Amorti-
zare.
4. Operatiunile curente ale Ca-
sei sunt conduse de un comitet
de directie, format din prestedin-
tele consiliului de administratie,
unul dintre consilieri, desemnat
de consiliu si directorul Casei.
Comitetul de directie poate
face acte de administratie si lua
hotariri In limitele fixate de con-
siliul de administratie.
Aceste hotariri vor fi puse
spre ratificare consiliului de ad-
ministratie in cea mai apropiatit
sedinta.
5. Consiliul se Intruneste cel
putin de doua ori pe lung,. La
www.digibuc.ro
Apr Ilie 1933 282
sedintele consiliului trebue sa
participe cel putin cinci mem-
bri, iar hotartrile se iau cu ma-
joritatea absoluta a voturilor
membrilor prezenti. In caz de
paritate votul presedintelui de-
cide.
Directorul participa la sedin-
tele consiliului cu vot consulta-
tiv.
Hotartrile consiliului si ale co-
mitetului de directie se executa
de director.
CAPITOLUL III
Fondurile Casei 0 adminisfrarea for
6. Fondurile Casei de Amorti-
zare se compun din:
a) Eventualele subventii ce i
se vor prevedea min bugetul ge-
neral al Statului;
b) Sumele rezultate din cupoa-
nele si amortismentele titlurilor
de renta cumparate de Casa,
precum si cele obtinute din ope-
ratiunile aratate la art. 1, li-
tera d;
c) Economiile ce vor rezulta
din cupoanele si amortismentele
prescrise;
d) Sumele rezultate ca beneficiu
din operatiunile de lichidare ce
s'ar Incredinta Casei prin legi si
conventii;
e) Emisiuni de titluri autori-
zate prin legi speciale;
f) Legate le si donatiunile ce
s'ar face Casei.
7. Casa de Amortizare va avea
un buget care va figura ca ane-
xa la bugetul Ministerului de Fi-
nante.
Consiliul de administratie dit
seama, in fiecare an, Ministeru-
lui de Finante, de gestiunea sa,
printr'un raport care va fi
comunicat si Adunärii Deputa-
tilor. Acest raport va fi publi-
cat In Monitorul Oficial.
Gestiunea Casei de Amortizare
este supusä verificarilor Ministe-
rului de Finante si controlului
Curtii de Conturi.
283 13 Apri lie 1933
TITLUL II
Operatiuni de lichidare
Amortizarea datoriilor publice
8. Casa de Amortizare va pu-
tea cumndra titluri de rentd ale
Statului si ale Casei Autonome
a Monopolurilor Statului.
Ea va putea executa opera-
tiuni similare din ordinul j in
contul oricAror institutiuni pu-
blce si de utilitate publicd.
9. Casa este autorizatd ca, In
limita fondurilor cu destinatie
speciald ce i se vor pune la dis-
pozitie de cdtre Stat, sA facd li-
chidarea pretentiunilor de dau-
ne de rdzboiu, constatate prin
hotäriri iudecdtoresti date de
tribunalele române sau cele date
de tribunalele arbitrare mixte,
pand la data de 1 August 1929
(Conferinta Haga).
Aceste hotdriri nu constituesc
insd, un titlu de creantd asupra
Casei-
TITLUL III
Lichidiri i Implinire de drepturi ale
Statului
CAPITOLUL
Porfofoliul comercial
10. Casa de Amortizare pH-
meste spre conservare si execu-
tare orice creante sau efecte co-
merciale, ca: polite, ceckuri, trate,
gajuri, ipoteci, cesiuni, etc., a-
junse In posesiunea Statului
prin orice imprejurare.
CAPITOLUL II
Actiuni, obligatiuni ;i parficipafiuni
11. Casa de Amortizare va
primi toate valorile mobiliare,
proprietatea Statului, precum
toate participatiunile lui in in-
treprinderile private.
12. Consiliul de administratie
este obligat a intocmi un inven-
tar amAnuntit al tuturor valori-
www.digibuc.ro
[Art. 8--171
lor mobiliare, proprietatea Sta
tului, si a starui pentru luarea
Ion in primire.
Casa de Amortizare exercitä
dreptul de proprietate al Statu-
lui, asupra acestor valori, ca si
a supra acelora ce vor mai fi do-
bAndite in viitor de Stat.
13. Participarile Statului in
Intreprinderile industriale, tree
de asemenea in administrarea
Casei de Amortizare.
TITLUL IV
Dispozitiuni finale si transitorii
14. Executdrile silite ordonate
de Casa de Amortizare se fac
prin organele fiscului si cu for-
mele preväzute in legea de urmd-
rire a veniturilor Statului.
Pentru creantele sau efectele
comerciale intrate in posesiunea
Casei de Amortizare potrivit art.
10, executärile se vor face numai
pe bazd de titlu executor.
15. Sumele rezultate In fiecare
an ca beneficiu din operatiunile
Casei, sunt proprietatea Statu-
lui. Ele nu vor fi insd trecute In
bugetul de venituri ordinare ale
Statului, ci prin derogare dela
legea contabilitdlii publice, vor
servi la mArirea fondurilor pro-
prii ale Casei-
16. Nicio sarcind nu poate fi
creatd Casei prin legi i regula-
mente f Ard a i se crea si veni-
turi corespunzAtoare.
17. Casa de Amortizare este
scutitA de timbru pentru toate
actele ei juridice, civile si comer-
ciale.
Nu se plätesc taxe de Inregis-
trare pentru transmisiuni de
proprietate cAtre Casa de Amor-
tizare, sau pentru constituiri de
drepturi reale in favoarea ei.
A se vedea Loges de percepere pi urmirire
a veniturilor publice din 13 Aprilie 1938, la
pag. 287, in ¡most volum ; de asemeni Logea
contabilitatii publice din 31 Iulie 1929, la pag.
783, vol. XVII, ou modificirile din 24 Decem-
vrie 1932, pag. 871, vol. XX.
 [Art. 18-31 13 AprI lie Ina
18. Un regulament intocmit
de consiliul de administratie' a-
probat de Ministerul Finantelor
si sanctionat prin decret regal,
va desvolta normele de organi-
zare si functionare ale acestei
Case, in cadrul dispozitiunilor
prezentei legi.
19. Toate dispozitiunile din
legi si regulamente anterioare,
contrarii acestei legi, stint si
abrogate.
20. Se abrogil legea publicatd
in Monitorul Oficial Nr. 301 din
28 Decemvrie 1931, iar patrimo-
niul si gestiunea actualei Case
de Amortizare trec din momen-
tul publicgrii prezentei legi asu-
pra Casei de Amortizare infiin-
teat prin aceastä lege.
LEGE
pentru trecerea plätii personalului ad-
ministrativ al scoalelor secundare de
toate categoriile asupra comitetelor
scolare
DIN 13 APRILIE 1933 1)
1. Plata personalului adminis-
trativ al scoalelor de grad secun-
dar de toate categoriile ca: direc-
tori, subdirectori (directori-aju-
tori), a personalului previlzut de
art. 109 din legea invd(dmdntului
secundar din 15 Mai 1928, a me-
1) Aceasti Lege s'a promulgat cu Decretul
Nr. 1.053 933 si publicat in Monilorul Oficial
p. I, Nr. 87 din 13 Aprilie 1933. A se vedea in
legAturi : Decret-Lege pentru organizarea co-
mitetelor scolare din 24 Julio 1919, la pag. 127,
vol. IXX, cu modificlrile din 1 Julie 1930 ;
Loges invittimintului secundar din 15 Mai
1928, la pag. 1064, vol. XVXVI ou modifi-
Hari ; Legea Invätimântulni profesional din
29 August 1901, la pag. 2373, vol. III, editia
1907, ea modificari ; Lera organizirii Minis-
terului Instructiunii din 1 Iulie 1930, la pag.
432, vol. XVIII cu mod. din 21 Iulie 1931 si
26 Ianuarie 1932 ; si In fine Legea statutului
functionarilor publici din 19 Iulie 1923, la
pag. 409, vol. XIXII, cu modificirile din
26 Iunie 1930 si 22 Martie 1933, si Regulament
de aplicare din 23 Noemvrie 1923, acelas
www.digibuc.ro
284
di cilor scolari, netitulari, pre-
cum si a personalului de servi-
ciu, prin derogare dela dispozi-
tiile art. 110 si 106 din numita
lege si art. 217, alin. 2 din legea
Ministerului Instructiunii din 1
Iulie 1930, se face, cu incepere
dela 1 Aprilie 1933, de comitetele
scolare respective.
Prin derogare dela dispozitiu-
nile art. 109 din legea Invgtilmân-
tului secundar si a art. 116 din
statutul functionarilor publici,
aceste salarii sau retributiuni nu
I, or putea fi mai mari deck cele
pluttite in primul trimestru al a-
nului 1933, personalului din a-
ceastg categorie.
2. In acest scop, fiecare comi-
tet scolar va trece la 1 Aprilie
In bugetul respectiv si plata per-
sonalului prevgzut de art. 1 al
prezentei legi.
Pentru a face fatrt acestor ne-
voi, comitetele scolare, numai In
lipsg bine constatatg de alte ve-
nituri, vor putea, pang la 1 Oc-
tomvrie 1933 si numai in baza a-
probärii exprese a Ministerului,
sit atace fondurile de rezerva
prevgzute de art. 50 si urm. din
decretul-lege al comitetelor sco-
lare.
Dela 1 Octomvrie 1933 comi-
tetele scolare sunt obligate sti, a-
sigure aceste plgti din taxele
scolare, care vor fi In raport cu
nevoile acoperirit cheltuielilor
respective.
Numgrul personalului admi-
nistrativ, pentru fiecare scoalg,
se fixeazg si se aprobg de Mi-
nister. Cuantumul taxelor sco-
lare, stabilit de adunarea gene-
rald, conform legii, se va su-
pune aprobilrii Ministerului.
Bugetul comitetului scolar va
fi supus aprobgrii Casei Scoa-
lelor, dupg ce in prealabil a ob-
tinut votul adundrii generale.
3. Beneficiile provenite din
comenzile executate In atelie-
rele scoalelor de meserii si pro-
fesionale, prevrizute de art. 27, 39
 285 14 Apri lie 1933
si 53 din legea invli(dnaintului
prof esional, vor trece la comite-
tele *colare respective, servind la
inzestrarea atelierelor *i la plata
nersonalului administrativ si de
serviciu.
4. Modalitatea de platrt prevg-
zuttt de art. 1 din prezenta lege,
nu schimbA intru nimic situatia
juridicA a acestor functionari,
care rAmân functionari publici
ai Statului, conform legilor res-
pective.
Numirea, precum i toate mu-
tatiile acestor functionari se
face de Minister in conditiunile
stabilite de legile organice.
Timpul servit de ace*tia se
considerrt timp servit la Stat,
util pentru pensie, iar salariza-
rea lor se considerA fAcuta tot
de Stat, din fondurile comitete-
lor scolare.
5. Comitetele scolare sunt obli-
gate a varsa lunar Casei Gene-
rale de Pensiuni, In numele Mi-
nisterului Instructiunii, al Cul-
telor *i Artelor, retinerile legale
pentru pensie, pentru ace*ti
functionari, comunicând lunar
Ministerului numArul recipise-
lor de depunere.
6. Orice dispozitiuni din legi
sau regulamente contrare celor
cuprinse in legea de fatA se a-
brogA.
LEGE
pentru interpretarea art. 67 din legea
generala de expropriere pentru utilitate
publicà
DIN 14 APRILIE 1933 1)
.4rt. unic. Alineatul 1 al art.
67 din legea de expropriere pen-
Aceasti Lege interpretativi s'a votati de
Senat la 28 Martie 1933 oi de Adunarea depu-
tatilor la 10 Aprille 1933 ; a'a promulgat cu
Decret Nr. 1.121/933 oi publieat In Moult xul
Olicial p. I Nr. 88 din 14 Aprilie 1933. A se
vedea Legea de expropriere, din 20 Octomvrie
www.digibuc.ro
[Art. 4-1]
tru cauza de utilitate public&
din 20 Octomvrie 1864, modificat
prin legile din 7 Iunie 1913 *i 27
lunie 1923, in cuprinderea urmtt-
toare:
Dacrt prtmânturile expro
priate pentru lucrArile de utili-
tate publicrt nu se vor mai intre-
buinta spre acest finit, atunci
fo*tii proprietari sau urma*ii
lor vor fi in drept a reclama ina-
poierea lor", se interpreteazA in
sensul ea prin cuvintele: spre
acest finit", se intelege oricare
din cazurile de utilitate publicA,
legalmente constatattt, prevA-
zutA de art. 17 din Cohstitutie,
nu numai acelea pentru care ex-
proprierea a fost fAcutd.
LEGE
pentru asezarea impozitelor asupra
spectacolelor publice
DIN 14 APRILIE 1933 1)
CAPITOLUL I
Clasilicarea spectacolelor
1. Spectacolele de mice fel, la
care se percep taxe de intrare,
sunt supuse impozitelor stabilite
prin legea de fatA.
1864 cu modificAri, la peg. 589, vol. XIIIXIV
precum oi Logea interpretativi din 6 Mantis
1927 In Monliorul Oficial Nr. 51 907, prorriul-
gatá cu Decret Nr. 597 927 In cuprinsul ur-
mktor : Art, untie. In materie de expropriatiune
pentru cans& de utilitate poblici, plata indem-
nizatiunilor este valabil ficutA de catre auto-
nitAile expropriante prin consemnarea sumei la
Cassa de depuneri oi publicarea depunerii in
Monitortil
1) Aceasti Lege s'a votat do Senat In oedints
dela 30 Mande 1933 oi de Adunarea deputatilor
in oedinta dela 4 Aprilie 1933 ; s'a promulgat
eu Deeret Nr. 1.009 933 oi publicat In Mani-
torul Oficial partea I Nr. 88 din 14 Aprilie
1933. Ea abrogi Legea pentru impozitele asupra
spectacolelor publice, din 28 Martie 1926, pa-
gina 1167, vol. XI XII ou mod. A se vedea
In legiturli Legea pentru organizarea teatrelor
nationale oi operelor romiine din 10 Lille 1930,
la pag. 639, vol. XVIII, cu mod. din 25 Martie
1931, 22 Iulie 1931 oi 6 Aprilie 1932.
[Art. 2] 14 Apri lie 1933
Ele sunt de trei categorii, dupä
felul ei scopul lor.
1. Artistice. Sunt socotite ca a-
tare spectacolele publice urrnA-
toare:
a) Reprezentatiile de arta dra-
maticd, de opera, operetA, re-
viste, concerte de tot felul, pre-
cum ei cele de artA coreograficA
clasicA;
b) Reprezentatiile* cinemato-
grafelor.
2. Distractive. Sunt socotite ca
atare:
Seratele, ceaiurile dansante,
balurile, varieteuri, circ ei alte
similare.
3. Sportive. Sunt socotite ca a-
tare acelea care prin felul lor
servesc integral la formarea ei
desvoltarea educatiei fizice, ca:
a) Matchurile de foot-bal, box
etc.;
b Meetingurile de aviatie;
c) Luptele greco-romane, fran-
ceze, jiu-jitzu etc.;
d) Concursurile ei alergArile
de tot felul;
e) Hipodromurile;
f) Strangurile ei alte similare;
g) Patinajul ei alte sporturi,
precum ei orice alte manifestAri
sportive.
Enumerarea spectacolelor dela
punctele 1, 2 ei 3 nu este limita-
tivA-
CAPITOLUL II
Impozifele asupra specfacolelor
2. Spectacolele publice sunt su-
puse la urmatoarele impozite:
a) Cele prevAzute la art. 1, li-
tera a, 20° o; cele prevAzute la art.
1, lit. b, 250/o;
b) Cele distractive la 200/o;
c) Cele sportive la 100/o;
d) Operele de Stet ei Teatrele
Nationale pentru reprezentatiile
lor artistice, date atät in oraeul
de reeedintA, cat ei in turneuri
intreprinse, fie de institutiile res-
pective, fie de protagonietii aces-
tora cu autorizatiunea directiu-
nil din care fac parte, la 100/o.
www.digibuc.ro
286
La acelaei impozit ei pentru a-
celaei fel de spectacole date cu
propriile lor trupe sunt supuse
ei teatrele regionale ei comunale,
intru cat vor fi trecute sub auto-
ritatea directA a Directiunii ge,
nerale a teatrelor ei operelor ro-
mane. De acelaei regim vor bene-
ficia ei teatrele particulare sub-
ventionate, chiar dadt eventual
din cauze bugetare li s'ar supri-
ma subventia.
Teatrele ei trupele particulare
vor beneficia de acest impozit in
aceleaei conditiuni dacA vor face
dovadd cd au indeplinit cerintele
art. 58 din legea ventru organi-
zarea si administrarea teatrelor;
e) Teatrele ei trupele particu-
lare care nu indeplinesc condi-
tiunile art. 58 din legea pentru
organizarea ei administrarea
teatrelor, dar sunt recomandate
de Directiunea General& a Tea-
trelor ca trupe cu garantii artis-
tice ei dau reprezentatii in limba
roman& cu elemente artistice ce-
Men! români, vor plAti un im-
pozit de 12° o pentru spectacolele
artistice.
Trupele ei diletantii care dau
reprezentatii artistice inteo
limbA minoritarA din tarA vor
plAti aceeaei cotA de 120/o dacA
n'au mai multi dealt trei artisti
cetAteni stráini angajati cu apro-
barea Ministerului Instructiunii,
Cultelor ei Artelor.
Cinematografele societAtilor
culturale exnloatate in regie de
cAtre societAti aprobate de Mini-
sterul Instructiunii, al Cultelor
ei Artelor, vor plAti taxele pe ju-
mAtate.
Reprezentatiile cinematogra-
fice organizate in scoli de toate
categoriile sunt scutite de mice
taxe.
Reprezentatiile de artA drama-
ticil organizate in oraee de dile-
tanti români, precum ei concer-
tele societAtilor corale recunos-
cute persoane juridice sunt su-
puse la un impozit de 10 la sutA.
287 14 Apri lie 1933
Reprezentatiile de artd drama-
tick concertele, sezatorile cultu-
rale, impreunate cu teatru si
concert, date in comunele rurale
de cdtre societätile culturale, de
comitetele scolare, de corurile
fanfarele tgrgnesti, horele WA-
nesti, sunt scutite de impozitul
pe spectacole.
3. Impozitele prevazute la art.
2 se vor D e r cep e asupra incasä-
rilor filcute sub orice fornod in
timpul si cu ocazia spectacolu-
lui.
4. Pentru sumele incasate dela
spectatori, Intreprinzdtorii sunt
tinuti sg, le elibereze bilete care
sg constate incasarea acestor
sume.
Impozitele se vor percepe la
valoarea brutd a biletelor, prin
värsare directd In casele publice,
de cdtre intreprinzdtori si sunt
In sarcina spectatorilor.
Fractiunile de impozit mai
mici ca un leu, la totalul impozi-
telor cuvenite pe categoriile de
bilete, se vor intregi.
CAP1TOLUL Ill
Dispozifiuni generate pentru procu-
rarea biletelor, imprimarea lor cu
datele identiticörii spectacolului, vi-
zarea /or §i infrebuintarea
5. Biletele se vor confectiona
pe hârtie filigranatd, procuratd
pe pret de cost de Ministerul Fi-
nantelor prin administratiile de
incasgri si pláti.
Ele vor fi de cloud, feluri si de
culori diferite:
a) Pentru cinematografe;
b Pentru celelalte genuri de
snectacole.
6. Colile de hârtie pentru bi-
lete procurate numai dela admi-
nistratia de incasári si plgti lo-
calg vor fi imprimate si brosate
de Intreprinzátor, in carnete
prevazute cu datele identificd-
rii intreprinzgtorului localului,
spectacolului, numgrului de or-
www.digibuc.ro
[Art. 3-11j
dine si pretului In cifre de un
centimetru.
7. Biletele vor fi formate din
trei cupoane: marcd, contramar-
cupon de intrare.
Cuponul mare& va rgmâne in-
treprinziltorului la cotorul bile-
telor; cuponul contramarcd, se
va pune de intreprinvitor la in-
trarea spectatorului in said, gra-
ding etc., in cutia de control; iar
cuponul de intrare va rámâne
spectatorului care ti va pästra
In tot timpul spectacolului.
El va fi prezentat la cerere or-
ganelor fiscale de control.
8. Biletele brosate in carnete
vor fi prezentate inainte de a fi
puse in vânzare si cu cel putin
cinci zile inainte de data specta-
colului, administratiei de Inca
sári si pläti locale, pentru viza-
rea lor prin perforare mecanicd
si incasarea impozitului.
9. Intreprinderile permanente
de spectacole vor fi obligate sá
aibe un carnet, al cdrui model va
fi dat de Ministerul Finantelor,
in care organele fiscale vor nota:
a La vAnzarea colilor pentru
bilete: numärul colilor vândute,
numdrul recipisei i sumei de-
pusä drept cost si tariful pretu-
rilor biletelor de intrare;
b) La vânzarea biletelor de in-
trare: numgrul biletelor vizate pe
categorii de preturi i locuri, nu-
márul recipisei si suma depusg
drept impozit.
10. Intreprinzdtorilor de spec-
tacole izolate li se va elibera, In
locul carnetelor previizute la art.
9, certificate care vor cuprinde
aceleasi date ca si carnetele.
11. Vizarea biletelor se va face
In baza unei declaratiuni In care
va fi trecut de intreprinzdtor nu-
märul biletelor prezentate spre
vizg, preturile de intrare fixate
pentru acele bilete, precum si re-
cipisa de denunerea impozitului
la biletele supuse la via.
Pentru reprezentatiile de tea-
tru date in turnee sau In specta-
[Art. 12-181 14 Apri lie 1933 288

colele izolate, autorizate de Di- treprinzkorii sunt tinuti a face

rectia generald a teatrelor, bile- dovada organelor fiscale la ce-
tele se vor confectiona conform rem $i In timpul spectacolului
prevederilor articolelor 5 9. de visa biletelor.
Autorizatia Directiei Generale 15. Nu se vor viza sub niciun
a Teatrelor va fi vizatd de Minis- motiv bilete tipilrite pe altd hdr-
terul Finantelor, Directiunea ta- tie, deck pe cea procuratá de Mi-
xelor de spectacole. nisterul Finantelor, fricandu-se
Prin derogare dela dispozitiile dovadd de aceasta cu carnetul
primului alineat, plata taxei de sau certificatul In care s'a notat
spectacole la reprezentatiile de cumptirarea hârtiei.
turnee $i la reprezentatiile izo- 16. Intreprinziltorii de specta-
late, care au autorizatia Direc- cole trebue sd, afiseze la casa de
tiunii Gperale a Teatrelor, se va bilete, In mod vizibil pentru spec-
face la Casa teatrului, In seara tator, tariful de preturi, precum
reprez.entatiei, duprt primul act, $i formularele biletelor de in-
agentului fiscului anume dele- tram In sala de spectacol.
gat. Pentru biletele vândute se De asemenea, Intreprinzatorii
va Intocmi un borderou, iar cele de cinematografe sunt obligati
nevândute se vor preda agentu- sa proiecteze la Inceputul ruldrii
lui. Ilecipisa de incasare se va filmului, un aviz al cdrui conti-
elibera irnediat. nut va fi dat de Ministerul Fi-
12. Declaratiunile de vizarea nantelor *i care va cuprinde in-
biletelor vor prevedea categoriile structiuni pentru spectator, In
de bilete dupd locuri $i preturi, privinta cumpilrilrii, pdstrilrii $i
numerele de ordine si seria ce prezentärii biletului cumpârat,
poartil, felul spectacolului, locul controlului organelor fiscale.
unde are loc spectacolul $i orice 17. Tarifele de preturi pentru
aft element necesar identificdrii cinematografe se aprobil numai
spectacolului, care vor fi men- de Ministerul de Finante, iar
tionate In certificat sau carnet pentru celelalte genuri de spec-
cand se vor viza biletele. tacole, de administratia de Inca-
13. Intreprinzdtorii de specta- sari $i pldti locald.
cole izolate, care nu au autoriza- Pentru cinematografe nu se va
tia Directiunii Generale a Tea- putea aproba decal un singur
trelor, vor face depunerea impo- pret de ficcare categorie gene-
zitului la biletele prezentate la rald de locuri, ca: partere, bal-
vizii prin consemnare. con I, balcon II s,i numai (tacit
14. Dupd verificarea biletelor sunt In planuri suprapuse.
$i vizarea lor de cdtre adminis- Nicio schimbare de preturi nu
tratia de incasári $i pláti locald, va putea fi filcutil de Intreprin-
ele se vor elibera celor In drept, zdtori far-5, sil fi obtinut autori-
care vor semna de primire pe de- zarea Ministerului de Finante.
clare tiunea ce ramâne autoritrt-
tii financiare. CAPITOLUL IV
Dacd vizarea se face unei In- Dispozifiuni in vederea controlului
treprinderi permanente, biletele vánzärii bilefelor
vizate se vor nota si In carnetul
Intreprinzatorului ce este obli- 18. In vederea controlului
gat a tine conform art. 9, iar In- vânzárii biletelor Intreprinzáto-
treprinziltorilor de spectacole rii sunt obligati a tine un regis-
izolate li se vor elibera certifi- tru de borderouri asouche, nu-
cate conform art. 10. merotat si vizat de administra-
Cu carnetul si certificatul in- tia de constatare locald, care va
www.digibuc.ro
289 14 Apri lie 1933
avea urmiltoarele rubrici: cate-
goria locului, nurn&rul de ordine
al biletelor vândute, pretul brut
al biletelor si suma incasatá pen-
tru fiecare categorie de preturi.
Pentru spectacolele in serii si
izolate borderourile vor cuprin-
de urmiltoarele rubrici: catego-
riile locurilor, numárul locuri-
lor sau biletelor puse in vân-
zare, numárul locurilor sau bi-
letelor rilmase, numärul locuri-
lor sau biletelor vândute, aceasta
pentru fiecare categorie de locuri
si preturi.
19. Borderourile se vor incheia
atat pentru spectacolele cu
bilete numerotate pentru fiecare
reprezentatie in parte (in serie),
cat si pentru celelalte spectacole
cu bilete in ordine numeric&
simpla anualá; iar pentru cele
izolate, chiar in seara când are
loc spectacolul, la inchidere,
semnandu-se propriu de intre-
prinzátor, certificând exactitatea.
20. Intreprinziltorii de specta-
cole izolate sunt obligati a se pre-
zenta in cel mult 15 zile dupil
data spectacolului, administra-
tiei de incasilri si. plati locale,
pentru decontarea biletelor, con-
tray suma depusá drept impozit
ruin consemnare se va face ve
nit la Stat si nu va mai putea fi
restituitil sub niciun motiv.
Decontarea biletelor, In ceea ce
priveste plata impozitului, se va
face cu borderoul incheiat, con-
form art. 19, scázandu-se dela
plata impozitului numai acele bi-
lete prezentate intacte, nedeta-
sate dela cotor, asa cum au fost
primite dela vizare.
21. In vederea verificarii in-
treprinziitorii de spectacole per-
manente se vor prezenta srtutri-
mânal autoritatii care le-a vizat
biletele, pentru ca biletele dove-
dite cu cotoarele cupoanelor
marci, ca vândute, sá se noteze
in carnetul prevAzut la art. 9,
dandu-se Intreprinzatorului des-
cilrcare definitivá.
www.digibuc.ro
C. liamaugiu, vol. XXI. 19.
[Art. 19-23]
CAPITOLUL V
Consfafarea confraventillar
22. Contraventiunile la dispo-
zitiunile legii de fat& se vor con-
stata prin procese-verbale.
Procesul-verbal de contraven-
tiune va cuprinde: numele si pro-
numele contravenientului, domi-
ciliul sau resedinta acestuia, o-
biectul si imprejurárile in care
s'a comis contraventia, textele le-
gii la care se referd, textul de
lege care priveste sanctiunea,
data când s'a comis contraven-
tinned; precum si data dresilrii
procesului-verbal, numele, pro-
numele si domiciliul agentilor
constatatori, care semneazá pro-
cesul-verbal de contraventie.
Toate mijloacele de probatiune
sunt admise pentru stabilirea
completarea celor cuprinse in
procesul-verbal.
Procesele-verbale nu vor pu-
tea fi anulate de instantele ju-
deciltoresti pentru vicii de forma,.
Sunt in drept a constata con-
traventiunile la aceast& lege, ins-
pectorii speciali si regionali, ad-
ministratorii de constatare, con-
trolorii sefi si controlorii de im-
pozite indirecte, far& ca toti a-
cestia sá aibá vreo delegatie spe
cialá, precum si mice alti func-
tionari ai Statului si comunelor,
insárcinati de Ministerul Finan-
telor cu o delegatie specialit
Controlorilor le este strict in-
terzis sd se foloseasati de bilete
de favoare, atett pentru ei, cât i
pentru familiile kr.
23. Procesul-verbal de contra-
ventiune se va inainta spre apro
bare Ministerului de Finante
se va aproba de ciltre Ministerul
de Finante sau delegatul sAu.
Deciziunea ministerial& apro-
batorie va cuprinde textul legit
care prevede contraventiunea,
textul legii care prevede penali-
tatea i amenda ce se aplicá con-
travenientului.
Aceastri decizie ministerial&
[Art. 24-31]
are caracterul unei hotariri ju-
decatoresti de prima instanta.
24. Procesul-verbal de contra-
ventiune, dupa ce va fi aprobat
de Minister, da. drept Ministeru-
lui de a lua mäsuri asigura-
toare asupra oricarei averi de
orice natura apartinand contra-
veni entilor.
25. Amenda prevazutá in pro-
cesul-verbal de contraventiune,
aprobat prin deciziune ministe-
riala, are caracter civil.
26. Procesul-verbal de contra-
ventie, aprobat prin decizia mi-
nisteriala, se va comunica con-
travenientului pe cale adminis-
trativa, conform art. 98 din legea
contributiunilor directe 1).
27. Contra deciziunii aproba-
toare a Ministerului de Finante,
contravenientul are drept de
apel In termen de 20 zile dela co-
municare.
Apelul se va face la tribunalul
competinte al locului unde s'a
comis contraventia.
Apelantul este obligat ca prin
petitia de ape] sa-si aleaga do-
miciliul in orasul de resedintá al
tribunalului, sub pedeapsa de
nulitate a apelului; sa arate mo-
tivele de apel, precum i sa ala-
ture la petitia de apel toate ac-
tele de care se serveste, in origi-
nal sau copie, in termenul de
apel.
O copie de pe apel si de pe ac-
tele mentionate mai sus, se vor
trimete administratiei de consta-
tare, impreuna cu citatia de in-
fatisare.
Prezenta partilor in instantA
acopera, lipsa de procedura.
Tribunalul pronunta sentinta
fárá drept de opozitie.
28. Hotarirea instantei de apel
este supusa recursului la Curtea
de apel respectiva, in termen de
30 zile dela comunicarea sentin-
tei tribunalului.
1) A se vedea Legea contribufiunilor directe,
din 19 Aprilie 1933, la ordlnea cronologici in
wet velum.
www.digibuc.ro
14 Apri lie 1933 290
Decizia Curtii de Apel se O.
fárá drept de opozitie.
Cererea de recurs va trebui sa
indenlineasca aceleasi conditiuni
ca i cererea de apel, cu aplica-
rea aceleiasi sanctiuni.
In caz cand hotárirea instan-
tei de apel va fi casata, instanta
de recurs va evoca fondul de va
fi cazul si va judeca procesul in
fond si in mod definitiv.
29. La toate instantele partile
au facultatea de a prezenta apa-
rarile lor, prin memorii scrise,
iar instantele judecatoresti sunt
obligate a judeca procesul chiar
si in lipsa partilor, numai pe
baza memoriilor depuse.
30. Inaintea tuturor instante-
lor Ministerul de Finante se va
cita prin administratia de con-
statare respectiva, iar Ministerul
'va putea fi reprezentat In jus-
titie, MIA a fi nevoie de o dele
gatie, prin administratorul de
constatare, un inspector regional
de impozite indirecte sau un avo-
cat al Statului, iar cu delega-
tiune speciala prin orice alt in-
sarcinat al Ministerului.
Citatiunea se va preda admi-
nistratorului de constatare sau
loctiitorului lui, cu cel putin 20
zile inainte de ziva fixata pen-
tru judecarea procesului.
CAP1TOLUL VI
Sanctiuni ;i penolifäli
31. In caz de contraventie la
dispozitiunile legii de fata, in-
treprinzatorii de spectacole per-
manente si intreprinzatorii de
spectacole izolate sunt solidari
cu antreprenorul sau proprieta-
rul 'salii sau localului, and se
vor dovedi de coniventa cu an-
treprenorul contravenient i sunt
pasibili de urmatoarele sane-
tiuni:
a) Amenda fixa de lei 20.000
daca, in total sau in parte bile-
291 14 Apri Ile 1933
tele intrebuintate nu au fost vi-
zate de administratia de incasari
si plati;
b) Amenda fix5. de lei 50.000,
plus lei 10 de fiecare bilet do-
vedit cd a fost innrimat pe alta
I-Artie decât cea procuratä dela
administratia de incasari si
plati;
c) Amenda fixa de lei 50.000
daca intreprinzatorul va fi fost
dovedit ca a retinut dela specta-
tor, spre a le folosi din nou, cel
putin -cinci bilete, sau ca, nu a
liberat bilete pentru sumele in-
casate;
d) Amenda fixa de lei 20.000
dacd se va dovedi ca intreprin.
zatorul a liberat cel putin 5 bi-
lete cu alt pret decat cel platit
de spectator, dupa tariful de pre-
turi afisat;
e) Amenda fixä de lei 10.000
daca va fi dovedit di a contra-
venit la dispozitiunile articole-
lor: 6, 16, 17, 18, 19 si 21;
f) Dupâ cea de a treia contra-
ventiune ramasa definitivä, im-
potriva aceluia*i exploatator, in
decurs de 2 ani, se va putea In-
chide localul pe timp marginit;
g) Localul inchis in decurs de
trei ani, de dotal ori, nu va mai
putea fi redeschis de acela0 ex-
ploatator.
32. Acei care vor contraface,
vor falsifica, ori vor Incerca sä
contrafac5, sau s5, falsifice colile
de bilete, viza si perforarea bi-
letelor, chiar dac5, nu le vor fi
intrebuintat, precum si acei care
vor participa la aceste fapte,
acei care vor introduce in tar5,
bilete contraMcute ori falsificate
sau le vor intrebuinta in orice
mod cu bun5. stiint5., In preju-
diciul Statului, se vor pedepsi
cu fnchisoare dela 3-5 ani 4i cu
interdictiune pe timp märginit.
In caz de aplicare de circum-
stante atenuante, pedeapsa nu va
putea fi redusä mai jos de un an.
33. Infractiunile dela art. 32
se vor putea constata de ofiterii nit la Stat.
www.digibuc.ro
[Art. 32-35]
de politie judecAtoreasa ca *i
de agentii prevazuti la art. 22.
Infractiunile se vor judeca de
tribunalele corectionale, conform
regulelor ordinare de procedurit
penala.
CAPITOLUL VII
Dispozifiuni generale ;i fransiforii
34. Impozitele stabilite prin
prezenta lege nu vor putea fi
reduse de Ministerul Finante-
lor.
Societiltile de binefacere recu-
noscute de Ministerul Muncii,
Sänätätii si Ocrotirilor Sociale,
vor plAti pentru spectacolele izo-
late, organizate in scopuri fi-
lantropice, o cincime din taxele
prevazute in aceastä lege, pe
baza unui certificat eliberat de
Ministerul Finantelor in cursul
lunii Ianuarie a fiecdrui an.
De asemenea vor pldti juma-
tate din taxele prevazute in lege,
asociatiile de salariati formate
in baza legit sindicatelor (lecä
scopul spectacolelor este alimen-
tarea fondului de omaj.
Aceasta reducere se va acorda
de Ministerul de Finante, in
cursul lunii Ianuarie, pentru
un an intreg, in baza unui cer-
tif icateliberat de Ministerul
Muncii, Sat-1604H §i Ocrotirilor
Sociale.
Manifestatiunile sportive or-
ganizate de Uniunea Federa-
tiilor Sportive din Romania *i.
gruparile sportive recunoscute
de Uniune sunt supuse la juma-
tate din impozitul prevazut la
art. 2, alin. c.
Nu vor beneficia de reducerile
de mai sus spectacolele cinema-
tograf ice.
35. Din sumele incasate din
aceste impozite, pe baza prezen-
tei legi, se va atribui direct co-
munelor urbane 330/o din Inca-
silrile filcute inläuntrul comunei
respective. Restul se va face ve-
[Art. 36 3] 14 ApHlie 1933
36. Denuntdtorul si constata-
torul din proprie initiativa au
drept fieca re la cate 25° o din
amenda ramasil definitiva i in-
casata.
Din sumele rezultate din a-
menzi 50° o se va incasa defini-
tiv la Stat, restul se va con-
semna si se va restitui la cere-
rea celor in drept, drept prima
legala.
Administratiile de incasári $i
pRiti vor comunica sumele con-
semnate.
37. Acest impozit se va admi-
nistra de ciltre Ministerul Fi-
nantelor, directiunea timbrului
si succesiunilor.
Dispozitiuni transitorii
38. In ce prive$te teatrele de
Stat si cele particulare, stabile,
recunoscute ca atare de Direc-
tia generala a teatrelor si care
dau reprezentatii in serii, pune-
rea in aplicare a dispozitiunii
prezentei legi, referitoare la im-
primarea biletelor pe hartie fili-
granata, se va face numai cu
1ncepere dela deschiderea sta-
giunii de toamna a anului in
curs
39. Orice dispozitiuni de legi,
regulamente, decrete, decizii sau
circuldri, contrarii dispozitiuni-
lor legii de fatá, sunt si raman
abrogate.
1) Prima impunere a speetacolelor, eu clAri
cdtre Stat, a lost Wilt& prin Leges asupra
impozitului pe lux, cifra de afaceri si specta-
cole din 1 August 1921, pag. 1.044, vol. IX X,
reglementatA prin Instructiile din 13 Ianuarie
1922 ; a urmat apoi Legea special& pentru im-
pozitul spectacolelor publice din 28 Martie 1926,
pag. 1167. vol. XI XII, eu modifielri, care
s'a aplieat Ora la Loges prczenti din 14
Aprilie 1933,
Organizarea priml a spectacolelor a lost
fleuti prin Legea teatrelor din 6 Aprilie 1877
prin Regulamentul pentru teatre si cafe-von-
certe din 29 Iunie 1877, pag. 378. vol. II,
editia 1907 ; a urmat apoi un nou Regulament
din 10 August 1906, pag. 4150 acelasi volum,
aplicat pinA la contopirea In Legea teatrelor
spectacolelor.
www.digibuc.ro
292
LEGE
privitoare la inganizarea ministerului
Justitiei
DIN 14 APRILIE 1933 1)
PARTEA 1
Atributiunile generale ale
Ministerului Justitiei
1. Ministerul Justitiei este or-
ganul suprem al justitiei tárii.
Raporturile dintre Ministerul
Justitiei $i organele puterii ju-
deciltoresti sunt cele prevazute
in le g ea pentru or ganizarea in-
decdtoreascä, precum si in le g ea
pentru or g anizare a lnaltei Cura
de C as a( e si Justi fie.
Ministerul Justitiei are in a-
tributiunile sale numirea $i dis-
ciplina magistratilor, a functio-
narilor judecatore*ti si a celor
din serviciile auxiliare, precum
$i a functionarilor din adminis-
tratiunile centrale $i exterioare
ale Ministerului.
2. Ministerul Justitiei inclepli-
neste fath de Consiliul Legisla-
tiv, atributiunile prevazute in
le gea or g anica a Consiliului.
3. Ministrul justitiei este se-
ful tuturor serviciilor cu carac-
ter administrativ al Departa-
mentului
El supravegheaza bunul mers
al justitiei.
El este capul suprem al mem-
brilor Ministerului Public, ca-
rora le poate da ordine $i ins-
1) AceastA Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor si Senat in sedintele dela 8 si 11
Aprilie 1933, s'a promulgat eu Decretul Nr. 1.126
din 1933 si publicat In Monitorul p. I
Nr. 88 din 14 Aprilie 1933. Este prima Lege
de organizare a Ministerului Justitiei. A se
vedea in legiiturl: Legea pentru organizarea
judecAtoreasel din 14 Aprilie 1925, la pag. 56,
vol. XIXII, cu numeroase modificAri ; Legea
pentru organizarea Inaltei Curti de Cantle si
Justilie din 31 Martie 1912, la pag. 226, vol.
XX si Legea organicA a Consiliului legislativ
din 26 Februarie 1925, la pag. 20, vol. XIXII,
co moditicArile din 3 Ianuarie 1930.
293 14 Aprilie 1933
tructiuni privitoare la urmilri-
rea infractiunilor la legile
El pregliteste lucrdrile si face
propunerile nentru iertarea sau
micsorarea pedepselor in mate-
rie de drept comun si pentru
amn,istie in materie
Ministrul justitiei are in
grija sa promulgarea legilor vo-
tate de ambele Corpuri Legiui-
toare, pe care le supune Regelui
spre sanctionare si contrasem-
neazd decretele de promulgare.
El este depozitarul unuia din
originalele legilor.
El este pdstrdtorul Marelui Si-
giliu al Statului.
Ministrul justitiei este ofiter
de stare civild pentru Membrii
Familiei Regale, asistat de se-
cretarul general, conform legii
speciale.
Ministrul poate, sd dea dele-
gatiuni pentru anumite lucrdri,
atät directorilor din adminis-
tratiunea centrald, cât si celor
din administratiunea exterioard.
Delegatiunile se dau de cdtre
ministru prin deciziuni care vor
fi publicate in Monitorul Ofi-
cial.
Revocarea lor se va face in
acelasi mod.
Ministrul poate fi ajutat in
conducera administratiei gene-
rale a Departamentului sdu de
un subsecretar de Stet si de
catre secretarul general.
Functiunea de secretar gene-
ral va putea fi indeplinitd si
prin delegatiune, de cdtre ma-
gistrati, care au cel putin gra-
dul efectiv de consilier de Curte
de Apel.
In lipsa secretarului general
sau in caz de vacantd, minis-
rul poate insiircina cu functiu-
nile acestuia pe vreunul din di-
rectorii Ministerului, ori pe fie- nerale.
care director in parte pentru a-
facerile serviciului ce conduce. tral& a Ministerului Justitie,
www.digibuc.ro
[Art. 4-7]
4. Adminisratiunea general&
a Miniserului cuprinde:
a) Administratia centrald;
b Administratia exterioard.
5. Administratiunea centrald
are atributiunea de a priveghea
asigura rezolvarea in cadrul
legilor si regulmentelor, a tutu-
ror chestiunilor interesAnd buna
administratie a justitiei.
6. Unitätile care incleplinesc
lucrdrile din administratia cen-
rald, sunt conduse de cdtre sefii
respectivi, dupti prescriptiunile
acestei legi, sub controlul si su-
pravegherea ministrului justi-
tiei.
Serviciile din administratiu-
nea exterioard se conduc, sub
autoritatea si supravegherea mi-
nistrului, dupd normele prevd-
zute de legile lor speciale i cea
de fatil.
PARTEA II
Administratia centrali
CAPITOLUL I
Compunere §i atributiuni
7. Administratia centrald a
Ministerului Justitiei cuprinde
urmátoarele directii si servicii:
1. Directia personalului.
2. Directia judiciard.
3. Directia contabilitdtii.
4. Directia contenciosului ge-
neral al Statului.
5. Serviciul cabinetului minis-
trului.
6. Serviciul pentru extinderea
cdrtilor funduare.
7. Serviciul contencios al Mi-
nisterului.
8. Serviciul statisticii judiciare.
9. Serviciul medical.
10. Serviciul arhitecturii si in-
tendentii.
11. Serviciul registraturii ge-
Pe langil, administratia cen-
[Art. 8--l0] 14 Apr1 le 1933 294

functioneazd *i urmdtoarele con- deck decä fiecare are sub con-

silii *i comisii: ducere cel putin cloud, birouri.
a) Consiliul superior al magis- Nu pot functiona mai multi
traturii; sub*efi de birou inteun birou,
b) Comisiunea de recomanddri decât decá fiecare are sub con-
pentru numirea consilierilor per- trolul *i. conducerea sa grupuri
manenti ai Consiliului Legis- de impiegati cu atributiuni dis-
lativ; tincte si bine definite.
c) Comisiunea de numiri si
inaintdri a functionarilor admi- Direclia personalului
nistratiei centrale si administra- 9. Directia personalului Inde-
tiei exterioare; plineste toate lucrdrile pe care
d) Comisiunea disciplinara legea de organizare judecato-
pentru iudecarea functionarilor reascd, legea pentru organizarea
Ministerului. Inaltei Curti de casatie *i jus-
Lucrdrile acestor consilii *i co- titie, legea de organizarea Con-
rhisii se indenlinesc prin Direc- siliului Legislativ, statutul func-
tia personalului; tionarilor publici, legea gene-
e) Comisiunea superioard a rala de pensiuni, legea pentru
persoanelor juridice; controlul averilor *i legea mo-
f) Comisiunea centrald electo- bilizärii, le pun in sarcina Mi-
rald; nisterului Justitiei, precum *i
h) Comisiunea de naturalizäri. orce alte lucrdri care prin na-
Lucrdrile acestor comisiuni se ture lor intrá in atrbutia acestei
indeplinesc prin Directia judi- directii.
ciard; 1 O. Aceastd directie se corn-
i Consiliul cArtilor funduare. pune din urmátoarele servicii:
Lucrdrile acestui consiliu se I. Serviciul personalului jude-
incleplinesc prin serviciul cArti- cdtoresc, care cuprinde urmätoa-
lor funduare; rele birouri:
j) Comisiunea medico-legald. A. Biroul numirilor, definiti-
Compunerea acestor consilii **I värilor, inaintärilor, permutdri-
comisiuni, precum *i atributiu- lor functionarilor judeatore*ti
nilor lor sunt cele fixate prin dela instantele de toate gradele
legile speciale respective *i legea si ale functionarilor administra-
statutului fun ctionarilor pu- tivi din administratia centrald
blici. si din serviciile exterioare. Acest
8. Fiecare directie este con- birou mai are ca atributiuni:
dusd de un director ajutat de pensionarea acestor functionari,
unul sau mai multi subdirectori. nrecum si lucrdrile privitoare la
Serviciile sunt conduse de *efii -examenele de admitere pentru
de serviciu care pot fi ajutati la portärei si functionarii adminis-
trebuintd de unul sau mai multi trativi;
*efi de sectie. B. Biroul disciplinei *i al ca-
Fiecare birou are in fruntea zierelor functionarilor iudecato-
re*ti si administrativi are ca
sa un *ef de birou, ajutat de atributiuni lucrdrile pentru tri-
unul sau mai multi sub*efi.
Intr'o directie nu pot fi mai meterea
judecata
acestor functionari In
comisiunilor discipli-
multi subdirectori decât atunci nare, lucrärile pentru aplicarea
când fiecare are sub a sa supra-
veghere cel putin trei servicii, pedepselor disciplinare pronun-
tate de instantele judecdtore*ti
dupd cum inteun serviciu nu de toate gradele In contra func-
pot fi mai multi *efi de sectie tionarilor judecatoresti *i acelor
www.digibuc.ro
296 14 Apri lie 1933
administrativi din administratia
centralä si din serviciile exte-
rioare $i lucrárile pentru revi-
zuirea hotäririlor disciplinare.
De asemenea acest birou intoc-
meste pästreazA cazierele
i butiuni extragerea notelor cali-
functionarilor judecatoresti
administrativi.
H. Serviciul lucrárilor consi-
liului superior al magistraturii
si al comisiunii de recomandäri
pentru numirea consilierilor ner-
manenti ai Consiliului Legis-
lativ cuprinde urmatoarele bi-
rouri:
A. Biroul secretariatului Con-
siliului superior al magistraturii
si al comisiei Consiliului Legis-
lativ se ocupti, cu pregAtirea lu-
crärilor reclamate de functiona-
rea acestor consilii i pentru exe-
cutarea deciziilor lor; executä
lucrdrile privitoare la numirile,
inaintärile si permutarile ma
gistratilor; lucrArile pentru exa-
menele de capacitate ale magis-
tratilor si ale referentilor sta-
giari ai Consiliului Legislativ;
concursurile pentru ocuparea
functiunilor de notari nublici si
numirea acestora; lucrärile pri-
vitoare la numirea medicilor le-
gisti; delegatiile de judectitori-
instructori, inspectori qi procu-
rori generali; acordarea dreptu-
lui de a judeca si pune concluzii
ajutorilor de judecAtor si substi-
tutilor de procuror; verificarea
stagiilor impuse de lege pentru
numirea in diferite functiuni ju-
decatoresti;
B. Biroul cazierelor magistra-
tilor se ocupä cu intocmirea
cazierelor $i tinerea scriptelor
magistraturii de toate gradele,
Intocmirea anuarului magistra-
turii, Intocmirea tabloului (1,11. de-
coratiuni i tinerea scriptelor
acestora.
Cazierele magistratilor sunt
secrete.
www.digibuc.ro
[Art. 10]
III. Serviciul disciplinii cu urvid-
toarele birouri:
A. Biroul insnectiunilor instan-
telor judecätoresti are ca atri-
ficative din rapoartele sefilor
instantelor $i ale inspectorilor
judecätoresti i Indeplinirea lu-
crdrilor care rezultä din aceste
rapoarte; trimete serviciului ca-
binetului ministrului extrase de
pe rapoartele fäcute de magis-
tratii delegati cu inspectiunile,
nrivitoare la vicii si lacune de
legislatie, la, diversitatea de pro-
cedare in lucrarile diferitelor
instante judecgtoresti, In vede-
rea stabilirii unor norme uni-
forme de procedare; intocmeste
lucrärile relative la acordarea
autorizatiilor de participare a
magistratilor in societäti $i co-
misii, conform legii de organi-
zare judecatoreasca., precum $i
la punerea In retragere pentru
caz de boald a magistratilor;
B. Biroul disciplinii magistra-
tilor se ocupti cu lucrArile ra-
poartelor de anchetä i trimete-
rea mazistratilor In judecata
comisiunilor disciplinare;
C. Biroul arhivei serviciului II
III are ca atributiuni Inre-
gistrarea, clasarea si repartiza-
re lucritrilor privitoare la mem-
brii ordinului judeatoresc, pre-
cum $i primirea gi inregistrarea
rapoartelor confidentiale; con-
servarea dosarelor si scriptelor
respective.
IV. Serviciul administratiunii
justifiei cu urmdtoarele birouri:
A. Biroul administratiei justi-
tiei are ca atrbutiuni lucrärile
pentru: fixarea cadrului de func-
tionare a instantelor judecato-
resti; verificarea completelor de
judecatä prevAzute de lege la In-
ceperea anului judeatoresc si
pentru vacantele judecatoresti;
fixarea orariilor; instructiuni cu
privire la competinta instante-
[Art. 11-12] 14 Apri lie 1933
lor; vacante si concedii; scriptele
acestora in vederea liberArii cer-
tificatelor cerute de Casa pen-
siilor; delegatiunile de orice
fel date magistratilor conform
legii organizArii judeatoresti,
precum *i lucrArile privitoare
la compunerea completului la
Curtea cu jurati; fixarea
circumscriptiilor judecAtoresti,
stramutarea comunelor din circ.
judecAtoresti, resedintele auto-
ritAtilor judecAtoresti, infiintAri
desfiintrtri de instante jude-
cAtoresti, stabilirea formulare-
lor-tin ale registrelor neFesare
instantelor judecdtoresti, con-
form cu prevederile legii org.
jud. i alte legi speciale, prive-
gherea confectiontirii si a dis-
tribuirii lor la instantele jude-
cAtoresti;
B. Biroul mobilizArii se ocupil
cu toate lucrtirile pentru stabi-
lirea situatiunii militare a intre-
gului personal dependent de Mi-
nisterul de Justitie, intocmeste
toate lucrrtrile si scrintele ne-
cesare privitoare la liberarea
anularea carnetelor de cAlAtorie
(. F. R.;
C. Biroul arhivei serviciului I
si serviciului IV are ca atrbu-
tiuni inregistrarea, repartizarea
pe dosare si distribuirea pe ser-
vicii si birouri a tuturor lucrA-
rilor privitoare la personalul
grefelor, personalul administra-
tiv central si al serviciilor exte-
rioare, conservarea dosarelor si
scriptelor respective.
Direc(ia judiciaret
11. Directia judiciarA are in
atributiunile sale rezolvarea si
Indeplinirea tuturor lucrArilor
privitoare la aplicarea legilor de
resortul Ministerului de Justitie
si a conventiunilor internatio-
nale de drept privat si public.
SupravegheazA functionarea
serviciilor cArtilor funduare
modul cum se face controlul
www.digibuc.ro
296
asupra administrArii averii in-
canabililor.
12. AceastA directie se com-
pune din urmAtoarele servicii
birouri:
I. Serviciul lucrArilor de drept
privet si public au urmAtoarele
sectii:
1. Sectia lucrttrilor de drent
privet cuprinde:
Biroul A:
a) Lucr Arne pentru acordarea
dispenselor de \Tarsal, si chsti-
torii;
b) Lucritrile pentru dispensit
de cAsAtorie in Ardeal.
Biroul B:
Lucrtirile relative la schim-
bAri i adAugiri de nume;
b) LucrArile pentru confirma-
rea adoptiunilor fticute in cir-
cumscriptiile Curtilor de apel:
Brasov, Cluj, Oradea-Mare, Tg.-
Mures si Timisoara.
Biroul C:
a) LucrArile relative la supra-
vegherea functionArii serviciilor
cArtilor funduare;
b) Lucrarile relative la contro-
lul asupra administrArii averii
incapabililor (regulamentul pri-
vitor la pAstrarea, administrarea
si fructificarea fondurilor date
in administratia instantelor tu-
telare din Transilvania si la con-
tabilitatea tutelark Monitorul
Oficial Nr. 82 din 13 Aprilie
1926 ').
2. Sectia lucrArilor de drept
public cuprinde:
Biroul A:
a) LucrArile de ridicarea imu-
nitátii
b) Lucrtirile de reabilitare;
c) Lucrárile de corespondentA
cu autorittitile judecAtoresti *i
administrative, in privinta for-
mArii listelor de jurati i cornu-
1) A se vedea Regulamentul pentru adminis-
trarea fondurilor tutelare din Transilvania din
13 Apriliei926, la pag. 291, vol. XVXVI ;
pracum i Degea pentru modifiearea art. 293 Le-
gea tutglari. din Transilvania din 21 Oetomvrie
1932 , la pag. 732, vol. XX.
297 14 Apri lie 1933
nicarea care autoritátile
drept a deciziilor ministeriale,
privitoare la convocarea de se-
siuni extraordinare sau de per-
manentizare ale Curtilor cu ju-
rati;
d) Lucrárile de strilmutarea
proceselor pentru suspiciune
(militari);
e) Lucrárile de De larigh comi-
siunea centralit electoralii.
Biroul B:
LucrArile relative la suprave-
glierea persoanelor juridice *i
acele pentru inscrier ea ulteri-
oará in listele de nationalitate.
Il. Serviciul lucrárilor de drept
international, cu urmhtoarele bi-
rouri:
Biroul A:
Transmite citatiunile, actele
judiciare i comisiile rogatorii
primite pentru predarea sau exe-
cutarea din sau pentru strhind-
tate.
Biroul B:
a) Intocme*te lucrhrile privi-
toare la executarea tratatelor *i
conventiunilor internationale *i
consulare;
b) Intocmeste lucrilrile pentru
lichidarea succesiunilor stráine
deschise in tar% si a Românilor
deschise in strdinátate;
c, Intocmeste lucrárile pentru
executarea hothririlor judechto-
resti, nronuntate in taiá sau
straintitate, contra persoanelor
domiciliate in strhinátate sau in
tart', in temeiul conventiunilor
sau reciprocitátii;
dd Intocme*te lucrhrile de le-
galizarea semnáturilor puse de
personalul judechtoresc De actele
judiciare de care pártile au a se
servi in strhinatate.
Mrota C:
Intocme*te lucritrile pentru
aducerea la indeplinire a cere-
rilor pornite dela autoritatile ju-
deciitore*ti din tará sau strhinil-
tate, pentru exträdarea indivi-
zilor condamnati sau pusi sub
urmilrire judiciaril, tinând co-
www.digibuc.ro
[Art. 13]
in respondenta necesaril cu autori-
tiltile judechtore*ti *i cu Ministe-
rul Afacerilor Stritine, cu privire
la cererile de extradare sau de
tansitare a indivizilor urmhriti
sou condamnati.
Biroul D:
Intocme*te toate lucrilrile si
tine corespondenta cornisiunii de
n a turalizári.
Libereazil diplome de ceth.-
tenie.
Intocmeste toate lucrilrile Dri-
vitoare la cererile de redobân-
direa si pierderea nationalitatii
române etc.
Tine corespondenta pentru sta-
bilirea cetitteniei diferitelor per-
soane originare din tara, aflate
in stráinatate *i care nu pot
face dovada cetateniei lor.
Pentru toate aceste servicii,
precum si pentru serviciul cabi-
netului ministrului va functiona
o arhivä divizatil duph necesi-
tritile serviciului.
ImniIrtirea sectiilor pe birouri
se poate modifica de director, cu
aprobarea ministrului, duph nu-
mitrul *i importanta lucrArilor.
Diree(ia contabilitätii
13. Directia contabilitátii are
in atributiunile sale striingerea
datelor in vederea pregittirii *i
alciltuirii bugetului de venituri
si clieltuieli, executarea buge-
tului. verificarea, lichidarea si
ordonantarea cheltuielilor, intoc-
mirea inventarului averii imo-
bile *i mobile a Ministerului si
serviciilor sale *i in fine, toate
lucrárile in leghturá cu conta-
bilitatea *i controlul veniturilor
*i cheltuielilor Ministerului.
Directia contabilithtii se com-
pune din urmiitoarele servicii:
I. Serviciul inventarului si al
veniturilor, având ca atributiuni
intocmirea inventarului general
al bunurilor si obligatiunilor Mi-
nisterului si urmarirea si conta-
blizarea veniturilor Ministerului
si centralizarea datelor si intoc-
[Art. 13] 14 Aprilie 1933
mirea proiectului de buget al ve-
niturilor.
Acest serviciu se compune din
urmdtoarele birouri:
A. Biroul inventarului general
al bunurilor mobile si imobile
al obligatiumlor Ministerului,
urmdreste si executd toate lu-
crarile in legatur cu intocmirea
inventarului general.
Opereazd in registre prescrise
de regulament inventarele defi-
nitive intocmite si le inainteazd
Ministerului de Finante.
Intocmeste luerdrile pentru
desarcdrile necesare, stergeri
din inventar a obiectelor scoase
din uz si noteazd completdrile
fdcute.
Intocmeste in conditiunile
la epocile fixate de legea conta-
bilitdtii publice, inventarul (ta-
bloul) creantelor, (obligatiilor
Ministerului) ramase nelichi-
date, neordonantate sau nepla-
tite i tine evidente la zi a aces-
tor tablouri cu toate lucrdrile
necesare.
B. Biroul constatärii i urmd-
ririi veniturilor Ministerului,
strange elementele necesare in-
tocmirii proiectului de buget al
veniturilor Ministerului, cons-
tatd, centralizeazd si urmáreste
veniturile Ministerului prove-
nind din: amenzi judeatoresti,
taxe de portarei, taxe concorda-
tare, din concesiondri, arenddri,
inchirieri si din orice alt venit
al Ministerului.
Tine registre contabile pentru
evidenta fiecdrui venit in parte,
urmärind indeaproape incasarea
la timp a debitelor respective.
Inregistreazd i controleazd
fiecare venit in parte atät cu si-
tuatiunile instantelor respective,
cat i cu acelea ale casieriilor
Statului i cu scriptele Ministe-
rului de Finante.
Tine in eviden+d inventarul
cArtilor i colectiilor editate de
Minister si puse in vânzare ur-
märind incasarea si vdrsarea B. Biroul intocmirii bugetului
www.digibuc.ro
298
sumelor provenite din aceste
vanzári; expediazd autoritätilor
judiciare i celor financiare im-
primatele necesare urnadririi si
incasdrii veniturilor si in genere
executá toate lucrdrile in lega-
turä cu veniturile Ministerului;
C. Biroul arhivei directiunii
primeste i inrecristreazd toate
actele si corespondenta repar-
tizatd Dipectiei, formeazd dosa-
rul, registre, opise etc., in care
opereazd corespondenta i actele
primite pe care le claseazá i le
predd directorului sau servi-
ciilor spre rezolvare impreund
cu lucárile i referintele necesare
executdrilor.
Expediazd corespondenta Di-
rectiei, descarcd din registre
tiile iesite si lucrate i in fine
ingrijeste de paza si conservarea
actelor Directiunii rdmase in de-
pozit.
II. Serviciul angajárilor de
cheltuieli i controlului finan-
ciar are ca atributiuni indepli-
nirea formelor prescrise de lege
pentru angajarea fondurilor bu-
getare i pentru controlul finan-
ciar al bugetului de venituri si
cheltuieli.
Acest serviciu se compune din
urmittoarele birouri:
A. Biroul angajdrilor de chel-
tuieli inregistreazd in registrele
.prescrise de legea contabilitdtii
regulamentul ei, toate anga-
Wile de cheltuieli in contul bu-
getului ordinar si extraordinar
al Ministerului, controlând ca
aceste angajamente sd, fie intot-
deauna investite cu formele pres-
crise de lege si in limitele credi-
telor fixate prin buget, sau prin
decretele lunare de repartitie.
Executá operatiunile de scd-
dere a angajdrilor ordonantate
intocmeste situatiunile de an-
gaidri lunare, trimestriale, se-
mestriale i anuale si le expe-
diazd Curtii de Conturi si lvli-
nisterului de Finante;
 299
de cheltuieli si al salariilor,
strange elementele necesare pre-
gLitirii si alcgtuirii proiectului de
buget al chetuielilor Ministeru-
lui, stabile*te si tine la curent cu
toate modificdrile aduse, statul
general de retributiuni al tutu-
ror functiunilor dependinte; in-
tocmeste si urmilre*te lucrgrile
privitoare la aplicarea bugetului;
tine registrul general al dreptu-
rilor personalului, intocmeste *i
urmäreste aplicarea bugetului
interior al personalului de ser-
vicii constatd si centralizeazg
economiile din vacante, potrivit
legii asupra contabilitgtii pu-
blice, tine registrul de partizi
al retinerilor din salarii *i sta-
bile*te toate datele necesare pen-
tru inscrierea dreptului la pen-
si une a functionarilor depen-
dinti;
C. Biroul controlului financiar
si al scriptelor Ministerului $i
ordonatorilor secundari, inregis-
treazg si controleaza mersul ope-
ratiunilor cu creditele deschise
Ministerului pentru cheltuieli;
Inregistreazá si controleazd or-
donantele emise din buget sau
din orice alte creclite speciale,
controleazg si inregistreazg si-
tuatiunile constatând operatiu-
nile ordonatorilor secundari, ve-
rificg *i opereazg situatiunile
constatand plgtile fgcute in con-
tul ordonantelor *i mandatelor
emise; executg in scripte opera-
tiunile de anulgri, intocme*te $i
expediazg Curtii de Conturi bor-
derourile avizelor la ordonantele
emise; intocmeste situatiile lu-
nare, trimestriale *i anuale, pre-
vgzute de legea asupra contabi-
litätii publice pentru operatiu-
nile fäcute *i le expediazg Curtii
de Conturi *i Ministerului de
Finante 1).
Crediteazd si descarcg ordona-
1) A se vedea Legea contabilitAtii publice din
31. Iulie 1929, la pag. 783, vol. XVII, on mod.
24 Deoemerie 1932, pag. 871. vol. XX.
www.digibuc.ro
14 Apri lie 1933 [Art. 131
natorii secundari cu sumele ne-
cesare operatiunilor ce le sunt
delegate *i intocmeste conturile
anuale de gestiuni.
III. Serviciul verificgrii *i or-
donantgrii cheltuielilor are ca
atributiuni, verificarea si ordo-
nantarea cheltuielilor cerute *i
aprobate pentru nevoile servi-
ciilor Ministerului.
Acest serviciu se compune din
urmatoarele birouri:
A. Biroul verificgrii si ordo-
nantgrii cheltuielilor de personal
verificg si ordonanteazg depla-
shrile personalului administra-
tiv *i judecgtoresc al serviciilor
dependinte; constatg si ordonan-
teazg drepturile cuvenite Casei
Pensiunilor; verificg si ordonan-
teazg drepturile fixe prevazute
de legile bugetare pentru diferi-
tele functiuni dependinte (chel-
tuieli de reprezentare, indemni-
04i speciale etc.), cheltuielile
speciale cuvenite pentru diferi-
tele insgrcingri executate in in-
teresul serviciului drept diurne,
indemnizatiuni, cheltuieli de
transport, misii, cheltuieli de
justitie penald, transportul por-
tareilor si in genere a tuturor
chetluielilor diverse cuvenite per-
sonalului dependent.
B. Biroul verificgrii *i ordo-
nantdrii cheltuielilor de mate-
rial executg toate lucrgrile ne-
cesare si verificg si ordonan-
teazg toate cheltuielile privitoare
la chirii $i la incillzitul si ilu-
minatul localurilor ocupate de
serviciile administrative si jude-
cgtoresti dependinte; la intreti-
nerea palatelor *i localurilor
apartinand justitiei, reparatiu-
nea lor, a instalatiunilor *i. nao-
bilierului, taxe comunale, taxe
de al:a si gunoi si taxe de asi-
gurare, constructiuni, ma*ini,
piese, mobilier, masini de scris
si in genere a tuturor cheltuie-
lilor de inventar filcute pentru
serviciile justitiei.
[Art. 14-151 14 Apri lie 1933
C. Biroul verificdrii *i ordo-
nantrtrii cheltuielilor de mate-
riale speciale justitiei: verified *i
ordonanteazrt cheltuielile cance-
lariei, cuvenite tuturor servi-
ciilor administrative *i judechto-
re*ti dependinte, taxe telegra-
fice *i telefonice, abonamente la
Monitorul Oficial, ziare, reviste
de specialitate, colectiuni de legi,
imprimate, reviste, cartonaje,
stampile, cheltuieli mdrunte *i
de expeditie, publicitate, ajutoare
de inmorm Antare, intretinerea
automobilelor i in genere a tu-
turor cheltuielilor de categoria
celor mai sus enumerate cuve-
nite ierviciilor denendinte.
Directiunea Contenciosului Ge-
neral al Statului
14. Pe lângd Ministerul Justi-
tiei functioneazrt Serviciul Con-
tencios al Statului.
Organizarea *i functionarea
Contenciosului General al Sta-
tului va fi determinatit printr'o
lege speciald
SERVICII ANEXE
a) Pe lAnga Cabinetul Ministrului
Serviciul cabinetului
ministrului
15. Serviciul cabinetului mi-
nistrului va fi condus de un
magisrat delegat, avand gradul
cel putin de consilier de Curte
de Apel, delegat de ministrul
justitiei.
Pe liingd acest serviciu se In-
fiinteazil o comisiune consulta-
tivd, compusil din magistrati
prin delegatie *i avocati, care
i*i va da avizul asupra oricdror
chestiuni de drept care privesc
Departamentul Justitiei.
Magistratii delegati pot
indeplineascrt *i atributiunile
1) A se vedea Legea pentru organizarea cor-
pillui de avocati publici din g Mai 1933, la or-
dines oronologiell. in [west volum.
www.digibuc.ro
300
lor, pe lângit instantele cdrora
apartin.
Pe ltingd acest serviciu vor
functiona unul sau doi *efi de
cabinet.
A. Biroul sefilor de cabinet
prime*te corespondenta i cere-
rile adresate personal ministru-
lui, cifreazd *i descifreazd co-
respondenta, fixeazd audientele
la ministru *i executil orice
alte lucrdri sau insdrcindri date
de ministru *i de secretarul ge-
neral;
B. Biroul legislatiei aduná
elementele necesare pentru ela-
borarea proiectelor de legi
regulamente.
Prime*te rapoartele magistra-
tilor dela diferitele instante ju-
decdtore*ti, prin care se sem-
naleazd vicii *i. lacune de legis-
latie, *i pe care le comunicd
Consiliului Legislativ.
Tine corespondenta cu Con-
siliul Legislativ i in acest
scop Indepline*te formalitittile
legale pentru trimiterea proiee-
telor de legi in deliberdrile Adu-
närilor Legiuitoare *i pentru
aprobarea regulamenteler de
cdtre Maiestatea Sa liege le.
Tine corespondenta cu Adu-
ndrile Legiuitoare *i cu Mi-
nisterele de resort pentru pro-
mulgarea legilor, intocme*te
formalitbtile pentru promulga-
rea *i publicarea in Monitorul
Oficial a tuturor legilor votate
de ambele Adundri Legiuitoare,
precum i colationarea lor.
Ap lied Mare le Sigiliu al Sta-
tului pe originalele decretelor
de promulgarea legilor.
Pristreaza unul din originalele
legilor tárii, precum *i origi-
nalele respective ale voturilor
Corpurilor Legiuitoare.
Pdstreazd Monitoarele Ofi-
ci ale *i desbaterile parlamen-
tare ale legilor.
Pdstreazd de asemenea actele
301 14 Aprilie 1933 [Art. 16-17]

de stare civilA ale Familiei Re- Da indrumilri si vegheazA la

gale. stricta aplicare a circuldrilor
AplicA grifa semniltura a trimise de Minister parchetelor
Maiestatii Sale Regelui i sigi- generale.
liul Regal pe diplomele de me- ControleazA dupA rapoartele
dalii. lunare i anuale dela parchete
Libereazil dmii de 'pe textele si cabinetele de instructie, mer-
de lege cerute de pilrtile intere- sul cercetArilor si al instruc-
sate, spre a le servi In strAinA- tiunii afacerilor penale si dupA
tate; rapoartele Curtilor si tribuna-
C. Biroul aplicdrii legilor $i lelor, mersul judecatilor in fata
conven(iunilor de drept public acestor instante.
sau privat examineazA in inte- D. Biroul bibliotecii comple-
resul unei bune administra- teazA biblioteca, urocurand noi
tiuni a justitiei chestiunile de tratate si publicatiuni juridice-
drept ce i se semnaleazà. PristreazA In ordine toate car-
Da lAmuriri i intocmeste cir- tile si publicatiunile ce compun
culari asupra nedumeririlor cu biblioteca.
privire la aplicarea legilor. Strange si sistematizeazá, no-
Cerceteazd actele judiciare tand in registre speciale, tot
denuntate ca date cu exces de felul de publicatiuni cu carac-
putere si MrA competintA si ma- ter juridic din tara
inteaza recursurile in casatie tate.
pentru casarea si anularea unor Ingrijeste a se face schirnbul
asemenea acte. unor asemenea publicatiuni cu
Primeste dela birectia perso- alte institutiuni romane sau
nalului extrasele de pe rapoar- strAine.
tele filcute de magistratii dele-
gati cu inspectiuni, privitoare Serviciul pentra extinderea
la vicii si lacune de legislatie, cdr(ilor funduare
la diversitatea de procedare in 16. Pe langa Ministerul Justi-
lucrarile diferitelor instante ju- tiei functioneazA serviciul pen-
deditoresti, in vederea stabilirii tru extinderea
unor norme uniforme de proce- si Basarabia ain Vechiul Regat
cArtilor fun-
da re. duare, a cil,rui organizare
SemnaleazA Ministerelor di- functionare va fi determinata
verse lacune ale legilor respec- printr'o lege specialA.
tive.
DA pAreri celorlalte Departa- b Pe lângii cabinetul Secretarului
mente asupra legilor speciale. General
DA directive si instructiuni
necesare in executarea conven- Serviciul contencios al
tiunilor internationale si con- Ministerului
sulare.
Adunri incunostiintArile tele- 17. Serviciul contencios al
grafice dela toate parchetele si Ministerului este condus de un
cabinetele de instructie din tar* avocat-sef, pe Lana. care va mai
ce se primesc in privinta crime- putea functiona unul sau doi
loe si delictelor, cum si a pri- avocati, precum si numArul ne-
melor milsuri de urmilrire luate, cesar de functionari care vor fi
pe care pe datA le acluc la cuno- prevrizuti in buget.
stinta Ministrului, comunicand Serviciul contencios se ocupA
parchetelor instructiunile cu- cu sutinerea proceselor proprii
venite, de va fi cazul. ale Ministerului Justitiei In fata
www.digibuc.ro
[Art. 18-19] 14 Apri lie 1933
instantelor judecrttore0i 0 cu
toate chestiunile in legilturá cu
aceste procese, cu exercitarea
tuturor ailor ordinare 0 extra-
ordinare de atac Impotriva ho-
ttiririlor judecätore0i In care
Ministerul a figurat ca parte.
Serviciul contencios O. avize
ori de câte ori este consultat de
Ministru, Secretarul General
sau Directorii de serviciu, in le-
gaturá cu afacerile de resortul
Ministerului 0 ori de c&te ori
prin legi se cere avizul conten-
ciosului.
P Astreazg arhiva proceselor
Ministerului 0 tine registre de
aceste procese cu aratarea par-
tilor care figureazá in proces, a
obiectului proceselor, a proble-
mei juridice de sustinut, a in-
stantei inaintea cáreia procesele
se aflä, a fazelor in care ele se
gäsesc, a termenelor sorocite
pentru judecatá §i a solutiunii
ce instantele judeatore0i au
dat.
Avocatii Ministerului repre-
zintd pe Ministrul Justitiei in
fata instantelor judecAtore0i
sou administrative, pe baza de-
legatiunii ce se va da de acesta.
Ministrul justitiei poate da de-
legatiune general& in aceastá
privint& prin decizie ministe-
rial& publicatá In Monitorul
Oficial.
Seful contenciosului poate da
delegatiune avocatilor Statului
din provincie, in numele Minis-
terului Justitiei, pentru sustine-
rea intereselor Ministerului in
toate procesele in care acesta fi-
gureazà ca parte, precum 0
pentru exercitarea oricAror ad
de atac Impotriva hotáririlor ju-
decatore0i In care a figurat ca
parte.
Serviciul statisticei judiciare
scrisä a Ministrului.
18. Serviciul statisticei judi-
ciare se compune din urmätoa-
rele birouri: 19. Pe ltingä acest Minister
A. Biuroul activitätii judecd- va functiona un serviciu medi-
www.digibuc.ro
302
toresti centralizeazá datele pri-
vitoare la procesele civile 0 co-
merciale pendinte in fata in-
stantelor judecátore0i 0 modul
solutiondrii lor; cele privitoare
la vânzári, ipoteci, privilegii, tu-
telá, adoptiuni, clivorturi, natu-
ralizári, schimbári de nume etc.,
precum 0 cele privitoare la con-
stituiri si disolvári de societäti,
la falimente, proteste, inscrieri
de firme etc., i pastreaz& ar-
hiva 0 lucrärile de registratur&
ale acestui serviciu.
B. Biroul statisticei penale
centralizeazá datele privitoare
la activitatea judiciarl a par-
chetelor 0 la indivizii condam-
nati de Curti le cu jurati, de tri-
bunale i judecdtorii, dup5, na-
tura pedepsei, starea civilá,
etate, nationalitate, profesiune
etc.
In afar& de aceste atributiuni,
serviciul statisticei judiciare va
executa 0 orice alte lucrári In
legátur& cu statistica judiciar&
a tárii, ce se vor ordona de Mi-
nisterul Justitiei.
Serviciul statisticei judiciare
va ingriji de infiintarea unei
biblioteci speciale de statistic&
judiciará.
Relatiunile statisticei cerute
de State le stráine vor fi date de
Serviciul statisticii numai cu
autorizatiunea Ministrului jus-
titiei 4i in conditiunile generale
fixate prin legea pentru infiin-
tarea institutului general de
statistic& al Statului.
Magistratii insárcinati cu ins-
pectiunile sunt tinuti a controla
la origin& exactitatea datelor
statistice trimise de atre in-
stantele judecátore0i-
Aceastá operatiune o va putea
face 0 eful serviciului statistic,
Ins& numai cu autorizatiunea
Serviciul medical
 303 14 Aprilie 1933
cal compus din 1 2 medici, din
care unul va fi set având ca
atributiuni de a da consultatii
medicale magistratilor, functio-
narilor judeciltoresti si ai Mi-
nisterului.
Serviciul arhitecturii si
intenden(ei
20. Serviciul arhitecturii
intendentei are urmAtoarele
atributiuni:
a) Lucretrile de arhitecturd
propriu zisd, adia, chestiunile
de ordin tehnic privitoare la al-
atuirea studiilor, anteproiecte-
lor, proiectelor de executiune,
antemAsuratorilor, devizelor, ca-
ietelor de sarcini, angaj area,
conducerea si detaliile, situatiu-
nile provizorii, primirea i lichi-
darea ce sunt necesare lucräri-
lor de constructiune sau repara-
tiunile de intretinere sau trans-
f ormare, precum i a-si da avi-
zul, când se cere, pentru diverse
lu crdri;
b Administratiunea i Intre-
tinerea localurilor, ce ocup5. di-
versele autoritati, dependinte de
Minister, veghind In special
asupra stärii localurilor care
sunt proprietatea Ministerului
Justitiei.
Serviciul arhitecturii verifica
si propune mäsurile necesare
bunei functionäri a instalatiuni-
lor.
Executä orice alte insärcinäri
date de Minister, in conformi-
tate cu atributiunlie de mai sus;
c) Administratiunea si supra-
vegherea serviciilor de Intreti-
nere i curätire ale Palatelor
localurilor apartinând Ministe-
rului Justitiei, potrivit dispozi-
tiunilor date de Minister sau re-
gulamentelor pentru serviciul
interior al Palatelor Ministeru-
lui Justitiei 1).
1) A ee vedea Regulamentul pentru serviciul
interior al Minieterului Justitiei din 9 Martie
1882, la pag. 446, vol. II, preoum 91 Regula-
www.digibuc.ro
[Art. 20-211
Conducerea, verificarea si In-
tretinerea instalatiunilor cen-
trale de luminat, incalzit si sa-
nitare, cum si a serviciului de
automobile ale Ministerului
ale serviciilor dependinte, de au-
tobuze, autocamioane si auto-
cisterne.
Executä orice alte Insárcinári
date de Minister In conformi-
tate cu atributiunile de mai
sus.
Are sub supravegherea sa pe
toti aprozii, camerierii, portarii
si telefonistii Ministerului, pre-
cum si mecanici, electricieni,
tâmplari, focari, sofeuri, lucrd-
tori, cum si personalul de pri-
veghere, intretinere si de ser-
viciu ca: intendenti, gardieni,
camerieri, portari, aprozi si ser-
vitori, prevAzuti In bugetul Mi-
nisterului, dupd nevoile serviciu-
lui.
El mai are in sarcina sa intre-
tinerea, curätenia si igiena In-
aperilor Ministerului.
El ia In primire cu inventar
toatä averea mobilá cuprins5. In
localul Ministerului i räspunde
de ea.
Serviciul registraturii generale
21. Serviciul registraturii ge-
nerale are urmátoarele atribu-
tiuni:
Primeste toate plicurile de
corespondentä, inregistreazá si
repartizeazá lucrärile pe direc-
tii, distribuindu-le acestora
dupá competinta fiecäruia.
Primeste corespondenta con-
pe care o inregis-
treazá inteun registru special,
dupti ce este deschisá de mi-
nistru sau delegatul s5n.
Expedieazá si dá numär de
iesire corespondentei Ministe-
mental pentru servidul interior al Palatului
Juetitiei din Bucureeti din 4 Octomvrie 1895,
la pag. 752, acelaei volum, abrogat prin noul
Regulament din 14 Aprilie 1933, aflat in tweet
velum.
[Art. 22 21 14 Apri lie 1933 304

rului si o expediaza prin agentii la Indeplinire a hotaririlor luate

speciali sau cu registrul postei de Ministru sau de Secretarul
de scrisori si telegrame. General si fac referate scrise
(art. 99 din Constitutie).
CAPITOLUL II Corespondenta adresata altor
Afributiunile ;i aispunderile departamente, precum si aceea
personalului care priveste chestiuni de mai
mare importantá sau care cer
22. Secretarul General are sub rezolvarea unor chestii de prin-
supravegherea Sa toate servi- cipiu, ori angajeaza interese
ciile administratiei Ministerului mai mari ale Statului, se sem-
Justitiei, in limitele ce-i sunt neazti de Ministru sau de Secre-
fixate prin lege si prin delegatie tarul Genenal si se contrasem-
minsteriala. neazá de director.
Secretarul General are atri- Subdirectorii, in afará de a-
butii proprii si atributii dele- tributiunile speciale ce le sunt
gate. date prin legea de fatit, ajutil si
Atributii proprii sunt: inlocuesc pe directori in toate
a) Conduce Secretariatul Ge- lucrarile ce sunt date in sarcina
neral; serviciilor pe care le adminis-
b) Supravegheaza si contro- treaza, si au in deosebi suprave-
leaza functionarea serviciilor gherea serviciilor centrale, In li-
Ministerului; mitele fixate de regulamentul
c Indrumeazil personalul; legii si de autorizarile directo-
d Tine statele de serviciu si rului respectiv.
note calif icative ale personalu- Dire cto ri i raspund impreuna
lui administrativ din Minister. cu subdirectorii, atilt de buna
Ministrul poate delega parte functionare a serviciilor puse
din atributiunile sale Secreta- sub supravegherea lor cat si de
rului General. exactitatea si legalitatea lucra-
El ajuta pe Ministru in con- rilor pe care le prezinta Mi-
ducerea administratiei generale nistrului ori Secretarului Ge-
a departamentului, in limitele neral pentru rezolvare sau sem-
delegatiei ce i se va da. nare.
23. Directorii conduc lucra- Ei mai raspund pentru actele
rile si rezolvit chestiunile care lor ilegale, fata de persoanele
sunt in sarcina directiei respec- vatamate, conform dispozitiuni-
tive si care prin natura lor nu lor art. 99 din Constitutie.
cer o aprobare superioara.
Ei supavegheazd personal sau 24. Sefii de serviciu pregA-
prin subdirectori indeplinirea la tese si intocmesc lucrarile spre
timp si cu exactitate a lucrari- rezolvare, atât pentru Ministru
lor date in atributiunile direc- cat si pentru Secretarul Gene-
tiei ce conduc. ral sau director.
Ei pregatesc lucrárile care cer Ei au in sarcina lor aducerea
o aprobare superioará si le su- la indeplinire a tuturor lucrári-
pun celor In drept. lor birourilor pe care le admi-
Executa 0 supravegbeaza exe- nisteazA si räspund impreuna
cutarea tuturor másurilor apro- cu sefii de birou, de executarea
bate: semneazd pe baza delega- lor la timp, conform cu legea si
tiunii ce i se da In numele Mi- cu mäsurile luate de Ministru.
nistrului, corespondenta, fie cu Ei pot fi ajutati in conducerea
alte administratiuni publice, fie lor de sefii de sectii, care-i in-
cu alte directii, pentru aducerea locuiesc in toate lucrärile ce
www.digibuc.ro
305
sunt date in sarcina serviciilor
pe care le administreazA.
25. Sefii de birou sunt datori
sA ingrijeasch de efectuarea la
zi a tuturor lucrArilor ce sunt
date in sarcina birourilor.
Ei pegAtesc lucrArile si le pre-
zintri sefilor de serviciu pentru
rezolvare si rAspund pentru fie-
care lucrare emanatA dela bi-
roul lor, impreunA cu sub$efii
de birou si subalternii care au
efectuat-o.
Subsefii de birou vor avea pe
cht cu putintä atributiuni bine
definite.
Ei vor fi, dupa studii, capaci-
tate *i. experientA, impArtiti in
impiegati referenti adicA de con-
ceptie care vor studia $i face re-
ferate asupra diferitelor ches-
tiuni ale biroului respectiv, $i
in impiegati de executare a mA-
surilor luate de organele supe-
rioare.
PARTEA Ill
Admintstratia exterioarfi
26. Administratia exterioarl
a Ministerului Justitiei cu-
prinde:
a) Directia generalA a peni-
tenciarelor *i a institutelor de
preventie;
b) Serviciile medico-legale si
chimico-legale;
c) Serviciul de identificare;
d) Casa de economie, credit $i
ajutor a personalului judec6,-
toresc $i auxiliar.
Directiunea generali a penitenciare-
lor *i institutelor de preventiune
27. Directia generalA a peni-
tenciarelor $i institutelor
preventiune, functioneazA
serviciu autonom, sub autori-
tatea, supravegehrea si indru-
marea Ministerului Justitiei,
dupA normele prevAzute de le-
gea si regulamentele ei speciale.
C. Hamangiu, vol. XXI. 20. www.digibuc.ro
14 Aptilte 1933 [Art. 25-32]
Serviciile medico-legale
28. Serviciile medico-legale
functioneazA sub autoritatea $i
supravegherea Ministerului Jus-
titiei.
20. Pe lAngl parchetul flea,-
rui tribunal, cu exceptiunea
parchetului Ilfov, functioneazA
un serviciu medico-legal, sub
controlul sefului parchetului.
In Capita la tärii functioneazA
Institutul medico-legal Profe-
sor Dr. Mina Minovici".
30. Directorul Institutului me-
dico-lef al Profesor Dr. Mina
Minovici", poate fi delegat de
Ministrul Justitiei sA indru-
meze si coorcloneze din punct
de vedere stiintific, functiona-
rea tuturor serviciilor medico-
legale, de pe l'Ang5, parchtele
tribunalelor si sA controleze,
din punct de vedere administra-
tiv, acele servicii.
Asemenea el are si actiunea
de priveghere asupra persona-
lului din serviciile medico $i
chimico-legale, putând da dele-
gatiune pentru exercitiul aces-
tei actiuni, medicilor-legisti sefi
ai serviciilor din centrele Uni-
versitare, sau subdirectorului
Institutului medico-legal din
Capita la tArii.
31. Directorul Institutului
medico-legal Profesor Dr. Mina
Minovici", se va numi dintre
profesorii de medicinA legalA,
de preferintA titularul catedrei
de medicinA legalA dela Facul-
tatea de medicinA a Universi-
tAtii din Bucure$ti.
Serviciile medico-legale din
celelalte centre universitare vor
fi conduse de profesorul de me-
dicing. legal& dela Facultatea de
de medicinA a UniversitAtii respec-
ca tive, delegat de Ministru.
32. Institutul medico-legal
Profesor Dr. Mina Minovici"
are urmAtoarele servicii:
1. Serviciul tehnic medico-le-
gal;
 14 Apti lie 1933 306
[Art. 33-41]

prin intermediul parchetului

2. Serviciul tehnic chimico-le- respectiv.
gal Când comisiunea controleazá
33. Servicide medico-legale
de pe Iângâ, parchetele tribuna- un act medico-legal, dresat de
lelor, vor fi conduse de un me- unul din membrii ei, acesta nu
dic legist, Mr acolo unde vor poate lua parte la lucrari
functiona mai multi medici le- 38. Comisiunea medico-legalâ
gisti, cel delegat de Ministru, va se compune din: directorul in-
avea titlul de medic legist sef. stitutului medico-legal Profesor
Dr. Mina Minovici", un profesor
In centrele Universitare va de clinic& obstreticalá, un profe-
functiona si un serviciu chi- sor de anatomie patologica, un
mico-legal. profesor de psichiatrie si un
34. Toate expertizele medico- profesor de chimie
legale se vor educe la indepli- Subdirectorul Institutului me-
fire de serviciile medico-legale. dico-legal din Capita la tàrii, va
Serviciile tehnice medico-le- Inlocui in caz de Iips6 sau Im-
gale si chimico-legale sunt obli- piedecare pe oricare membru al
gate a face toate expertizele comisiunii.
care le sunt cerute de autorità- 39. Numirea profesorilor in-
tile judecbitoresti. dicati la articolul precedent, se
35. Rapoartele medico-legale face de cátre Ministerul Justi-
referitoare la autopsii, vor fi de- tiei, prin decret regal, pe termen
puse parchetului, In termen de cinci ani.
maxim de opt zile libere dela 40. Comisiunea medico-legalâ
efectuarea autopsiei. Concluziu- nu poate lucra clecât cu cel pu-
nile raportului medico-legal, vor tin A membri prezenti la se-
fi date indatit dupg efectuarea dinta.
autopsiei, reprezentantului Mi- Presedintele comisiunii este
nisterului Public, in afara. de directorul institutului medico-
cazul când este necesar un exa- legal din Capita la tarii si In
men complimentar de o duratil lipsa sa cel mai In varstà din-
mai lunga. tre membri, iar functiunea de
36. Pe lângâ Ministerul Jos- secretar o Indeplineste secreta-
titiei va functiona o comisiune rul Institutului medico-legal,
medico-legalil cu urmâtoarele care va fi doctor In mecliciná.
atributiuni: 41. Pentru a putea fi numit
a) Verificâ si aprobA actele medic sau chimist-legist, se
medico-legale si chimico-legale cere:
ce-i stint supuse de câtre autori- I. A fi cetätean romitn.
tritile In drept; 2. A avea deplina folosinta a
b) Isi dil avizul asupra nu- drepturilor civile si politice.
mirii, definitivârii si inaintArii 3. A fit satisfäcut legea recru-
medicilor si chimistilor legisti. tdrii.
Comisiunea, oridecitteori va 4. A fi apt pentru servicii din
socoti necesar, are drept sá punct de vedere al sAnatiltii con-
ceará organelor judecatoresti statatà de directorul Institutului
orice inforrnatie, precum si do- medico-legal.
sarul cauzei ce examineazá. De 5. A nu fi pus sub acuzare sau
asemenea poate cere facera unor a nu fi condamnat la o pe-
noi crcetári si noi expertize deans/ pentru una din infrac-
37. Orice act Incheiat de un tiunile prevázute de art 58 din
medic legist va trebui sá fie tri- legea Statutului functionarilor
mis comisiunii medico-legale, publi ci.
www.digibuc.ro
307 14 Aprilie 1933 [Art. 42-51]

6. A avea titlul de doctor in nare de doi ani, cu avizul co-

mediciná $i diploma de specia- misiunii medico-legale.
list In medicinal, legald, iar pen- Comisiunea medico - legalá
tru chimist, doctoratul in chi- poate amdna pronuntarea avi-
mie, precum $i o practical de zului de definitivare pe incá un
un an inteun laborator de to- an $i dacá nici dupá acest in-
xicologie. terval de timp nu va fi defini-
42. Diplomele de specializare tivat, medicul va fi indepärtat
in ramura medico-legala dela din serviciu
o Facultate de mediciná din Medicii $i chimistii-legi$ti care
strainittate, nu vor fi recunos- au obtinut titlul definitiv, se
cute decât dupá ce au fost echi- bucurá de stabilitate si nu pot
valate (le dare Facultatea de fi transferati, suspendati, pu$i
medicintt din Bucuresti $i in in disponibilitate sau destituiti
urma trecerii unui examen de decalt in conditiunile legii de
liberá practicil a specialitatii fata.
medico-legale. Acest examen va Se admite transferarea pe
fi tinut in fata unui juriu corn- cale de consimtimant mutual
pus din 5 membri: 3 profesori cu avizul comisiunii medico-
ai Facultatii de medicinil din legale.
Bucure$ti, desemnati de acea 47. Medicii-legisti nu pot face
Facultate $i doi delegati ai Mi- clientelii.
nisterului Si-milli-4H $i Ocroti- 48. Intreg personahll medi-
rilor Sociale. cal $i chimist are dreptul la
Examenul se va tine la Mini- gradatii, care se acorda in con-
sterul Si Iniltiltii $i Ocrotirilor ditiunile legii sanitare.
Sociale. 49. Termenele pentru grade-
43. Subdirectorul Institutu- tii se socotesc dela numirea In
lui medico-legal Profesor Dr. serviciu, socotindu-se $i tim-
Mina Minovici", va fi medic- pul servit la alte Ministere, in-
legist titrat, având o practicil stitutiuni de Stat sau Regii au-
de cel putin cinci ani ca medic- tonome.
legist. Gradatiile, care se implinesc
44. Vacantele de medici $i in cursul anului, se plátesc cu
chirnisti-legi$ti se vor publica incepere dela 1 Aprilie al anu-
in Monitorul Oficial, in termen lui urmátor.
de 15 zile dela ivirea lor. 50. Personalul auxiliar este
Comisiunea medico-legald a-
asimilat cu agentii sanitari din
serviciul Ministerului Sitnatá-
preciind titlurile si activitatea tii $i se bucurá de drepturile $i
$llintifica a solicitatorilor, va gradatiile conferite acestora din
da avizul sttu. urrná.
45. Personalul auxiliar (au- 51. Fiecare medic-legist ori
topsierii $i laborantii) se recru- chimist-legist are dreptul la
teaz6 de preferintd, dintre ab- un concediu de 30 zile pe an.
solventii $colii de agenti sani- Concediile mai lungi se pot
tari. acorda numai pentru studiu $i
Persona lul de servjciu poate caz de boalá, fdril insä a putea
fi numit de $efii serviciilor res- trece de un an.
pective. In timpul concediilor de stu-
46. Medicii $i chimistii-le- dii sau boalii, mai lungi de
gi$ti se numesc cu titlu provi- dotal, luni, medicul-legist sau
zoriu $i nu sunt declarati de- chimist-legist e dator sa lase
finitivi decat dupd o functio- loctiitor confirmat de Minister.
www.digibuc.ro
[Art. 52-601 14 Apri lie 1933
52. Concediile personalului
de specialitate pand la 15 zile
se acordá de seful serviciului
pe lângä care functioneazd, iar
concediile mai mari, de Mini-
sterul Justitiei, cu avizul sefu-
lui instantei pe lângd, care
medicul functioneazd.
Concediile personalului auxi-
liar si al celui administrativ se
acordd, pand la 30 zile, de se-
ful serviciului pe lângit care
functioneazd, iar pentru conce-
diile mai mari de 30 zile, de Mi-
nisterul Justitiei, luânclu-se a-
vizul sefului serviciului res-
pectiv.
53. Medicii $1 chimistii-le-
gisti vor fi judecati, pentru a-
baterile dela Indatoririle lor, de
comisiunea disciplinard a Mi-
nisterului Justitiei, In care vor
lua parte, pe lângá presedintele
comisiunii, doi membri ai co-
misiei medico-legale, trasi la
sorti de primul-presedinte al
Curtii de apel, cu cloud zile Ina-
inte de ziva judecdtii.
Functiunea de secretar va fi
Indeplinitil de un functionar al
Ministerului Justitiei, delegat
In acest scop.
54. Faptele supuse la ma-
suri disciplinare sunt:
I. Neglijenta In serviciu.
2. Incapacitatea In Indeplini-
rea serviciului.
3. Purtarea nedemnd si corn-
promitátoare Corpului din care
face parte.
4. Abaterile dela Indatoririle
profesionale.
5. Neexecutarea de ordin pri-
vitor la atributiunile de servi-
ciu si abateri dela legi si re-
gulamente.
55. Constatarea abaterilor se
face, fie de persoanele In drept
a inspecta serviciile medico-le-
gale si chimico-legale, fie de
magistrati care pot fi Insárci-
nati de Ministerul Justitiei sd
anchetep aceste abateri, ascul-
tându-se si medicul Invinuit.
www.digibuc.ro
308
56. Punerea In miscare a
actiunii disciplinare apartine
Ministerului Justitiei si se face
pe baza rapoarteIor de anchetd,
prey ázute in articohil prece-
dent.
57. Dispozitiunile legii statu-
tului func(ionarilor publici si al
regulamentului ei, referitoare la
actiunile disciplinare, sunt a-
plicabile $i personalului de spe-
cialitate din serviciile medico-
legale 1).
58. Pedepsele ce se pot a-
plica personalului medical si
chimist-legist, sunt:
I. Admonestarea verbald sau
scrisd.
2. Mustrarea cu pierderea sa-
lariului pAnd la 15 zile.
3. Inláturarea dela Inaintare
dela 1-2 ani.
4. Suspendarea pând la 6
luni cu pierderea salariului.
5. Punerea In disponibilitate.
6. Destituirea.
59. Pedepsele dela Nr. 1 si 2
se pot aplica direct de ministru.
Celelalte pedepse nu se pot
da deck cu avizul comisiunii
disciplinare.
Pedepsele dela punctele 1 si
2 se pot radia, dacd functiona-
rul condamnat la vreuna din
ele nu a mai fost pedepsit
timp de trei ani.
60. Sunpendarea din func-
tiune este obligatorie si se or-
dond fárd alibi, formá de Mi-
nister, atunci când medicul
sau chimistul-legist a fost tri-
mis In judecatá prin ordonantá
definitivit pentru unul din fap-
tele enumerate la art. 58 din
legea statutului functionarilor
publici.
1) A ee vedea Loges statutului funetionarilor
publici din 19 Iunie 1923, la pag. 409, vol.
XIXII, ou mod. 26 Iunie 1930 4i 22 Martie
1933, la pag. 92, In acest velum ; precum si
Regulamentul de aplicare din 23 Noemvrie 1923,
la pag. 418, vol XI XII, ou mod. 5 Au-
gust 1930.
309 14 Apri lie 1933
Destituirea se pronuntä di-
rect fárá altá formalitate, de
rninistru, (lea medicul sau chi-
mistul-legist a ramas definitiv
condamnat pentru unul din
faptele enumerate In alineatul
precedent.
61. Medicii si
vor fi pusi In retragere
din oficiu la vârsta de 65 ani
Impliniti.
De asemenea va fi pus In re-
tragere din oficiu, fárá consi-
deratiune de etate sau de nu-
märul anilor serviti, cu avizul
conform al comisiunii medico-
legale si a comisiunii medicale
prevazute de legea generala de
pensiuni, medicul sau chimi-
stul legist atins de o infirmi-
tate sau o boalá cronicti de
naturá a-1 face inapt a-si Inde-
plMi Indatoririle serviciului.
62. Legea statutului functio-
narilor publici este aplicabilá
personalului administrativ si
celui auxiliar ai serviciilor me-
dico-legale, cu derogiirile pre-
väzute In aceastä lege.
Judecarea acestui personal se
va face de comisiunea disci-
plinará a instantelor pe lângá
care functioneazd.
Serviciul de identificare
63. Pe länga Ministerul Ju-
stitiei va functiona un serviciu
de identificare judiciará, con-
dus de un doctor in medicind,
purtând titlu de sef al servi-
ciului.
Acest serviciu va avea
scop:
a) A inregistra toate persoa-
nele trimise de autoritätile ju-
decátoresti si politienesti si de
a le clasa fisele dupá ordinea
alfabetica si dactiloscopica;
b) A comunica la cerere ace-
stor autoriati cazierul persoa-
nelor Inregistrate;
dit i ajutor a magietratilor din 23 Decemvrie
c) A clasa fisele trimise de 1931,
toate autoritäti le judeatoresti vol. XIX.
www.digibuc.ro
[Art. 61-64]
penitenciarele din tarri, care
vor fi obligate de a le trimite;
d) A intretine corespondenta
reciproca cu toate autoritlitile
judecdtoresti si politienesti in-
ternationale, comunicându-le la
cerere informatiunile asupra de-
licventilor internationali;
e) A executa expertize dacti-
loscopice cerute de autoritätile
judecátoresti si politienesti.
Toate autoritâtile judiciare
care s'au servit de asemenea
fise sunt obligate a comunica
serviciului de identificare con-
damnArile definitive.
Pe lângä acest serviciu va
functiona un atelier fotografic
prevrizut cu personalul necesar
si Inzestrat cu cele necesare
scopului säu.
Se vor Infiinta asemenea ser-
vicii pe lângá parchetele din
tar% incredintand conducerea
lor medicilor legisti si acolo
unde nu se vor afla medici le-
gisti, medicilor penitenciarelor.
Parchetul de Ilfov va fi de-
servit de serviciul de identifi-
care judicial% de pe lângä Mi-
nisterul Justitiei.
Serviciile vor fi obligate a
trimite fisele persoanelor inre-
gistrate Serviciului central Bu-
curesti.
Un regulament va desvolta
functionarea acestor servicii.
Directorul Institutului me-
dico-legal din Bucuresti va fi
consilier tehnic al acestor ser-
vied.
de Casa de economie, credit $i
ajutor a personalului judeca-
toresc $i auxiliar
64. Casa de economie, credit
si ajutor a personalului judec6.-
toresc i auxiliar functioneaza
conform legii speciale prin care
a fost infiintatä 1).
1) A ee vedea Legea Casei de economie, cre-
en mod. 25 Aprilie 1932, la pag. 849,
[Art. 65-711 14 Aprilie 1933 310

PARTEA IV de a pleda inaintea Inaltei Curti

Pozitiunea personalului adminis- de Casatie si Justitie;
tratiei generale a Ministerului b) de arhitect, pot fi numiti
Justitiei numai acei care având diploma
unei scoli superioare de arhitec-
CAPITOLUL I turd din tarà sau din straind-
tate echivalatä in tard, sunt in-
Conditii de admifere 0 Main fare scrisi in corpul tehnic al arhi-
tectilor.
65. Functiunile in administra- Numirea personalului ajutátor
tia centrald a Ministerului Justi- si de cancelarie a acestor ser-
tiei sunt cele previlzute prin vicii, care au calitatea de func-
legea de fatd, iar retributiunile tionari publici, se va face dupd
lor sunt cele ce vor fi fixate prin normele previlzute de legea de
legea de salarizare a functiona- fatil $i de statutul functionarilor
rilor publici, care nu pot fi mo- publici, chrora sunt supusi in
dificate prin bugetul anual, ci ceea ce priveste toate drepturile
numai prin lerre. si datoriile Ion.
66. Functiunile, numärul lor
si pozitiunea personalului servi- CAPITOLUL II
ciilor din administratia exte-
rioard a Ministerului Justitiei, Drepfuri, indaforiri §i sanctiuni
sunt cele stabilite prin legea de Sectia I
fata, precum i prin legile si re-
gulamentele resnective.
67. Orice numire si inaintare
Drepturi
in functiunile administratiei Mi- 70. Functionarii administra-
nisterului Justitiei nu se poate tiei centrale numiti definitivi in
face decaA in conditiunile gene- functiune, nu pot fi transferati,
rale stabilite de statutul func- pedepsiti sau indepartati, decât
tionarilor publici si de articolele in conditiunile prescrise de legea
ce urmeazd. si regulamentul statutului func-
Functionarii administratiei Mi- tionarilor publici.
nisterului Justitiei nu pot ocupa Inaintarea lor nu se poate face
alte functiuni publice sau parti- decdt in conditiunile prevdzute
culare, decal in cazurile anume de legea si regulamentul acelu-
prevAzute de statutul functiona- iasi statut si ale prezentei legi.
ilion
68. De asemenea, functiunea Sectia II
de director in Ministerul Justi- Indatoriri
tiei va putea fi indenlinitá prin
delegatie de magistrati, care au 71. Functionarii din adminis-
gradul efectiv de consilier de tratia Ministerului Justitiei sunt
Curte de apel. datori sa indeplineascd atribu-
Delegatiunile se dau si se re- tiunile lor in conditiunile pre-
trag prin decizie ministeriald si scrise de legea i regulamentul
nu sunt obligatorii, ele se dau statutului functionarilor publici.
numai cu invoirea magistratilor. Dacd felul de vieatá sau sta-
69. In functiunile: rea materiald a vreunuia din
a de avocat in administratia functionari, nu corespunde cu
centrald, pot fi numiti numai resursele sale indeobste cunos-
acei care aviind o diploma de cute, el poate fi invitat de Mi-
licentiat sau doctor in drept, nister sá justifice in scris averea
sunt avocati definitivi, cu drept sa, in termenul ce i se va fixa.
www.digibuc.ro
311
Invitatia de justificare, pre-
cum si justificttrile aduse, se vor
pástra obligatoriu in strict se-
cret.
In lipsd de justificare, sau in
caz de justificare incompletil sau
nesincerd, chestiunea va fi a-
dusa, cu aprobarea Ministerului,
In judecata comisiei de disci-
pling, care va putea hotárt in-
depártarea functionarului din
serviciu.
72. Functionarii sunt datori
sa aibd purtare bunk atât in
serviciu, cat si in afard.
Acei care vor juca jocuri de
noroc, precum i acei care s'ar
deda la viciul betiei, vor fi tri-
mesi inaintea comisiei discipli-
nare.
73. Functionarii administra-
tiei Ministerului Justitiei, care
Indeplinesc serviciul de birou,
sunt obligati a lucra efectiv in
timpul fixat prin regulament.
Functionarul care lipseste ne-
motivat mai mult de trei zile
consecutiv va pierde retributiu-
nea pe timpul absentei, putând
fi pedepsit si disciplinar.
In asemenea cazuri seful ie-
rarhic va cere prin serviciul res-
pectiv functionarului, stt-si mo-
tiveze absenta si dacrt in termen
de 5 zile nu dtt niciun rdspuns,
poate fi considerat demisionat,
iar dacd va da un rdspuns in-
suficient, functionarul va fi
trimes inaintea comisiunii disci-
pli nare.
De asemenea va fi trimes ina-
intea comisiunii disciplinare
functionarul care, Mt% a a-idea
in vina determinatá mai sus,
lipseste din obisnuintrt nemoti-
vat dela serviciu, aceasta, dupd
ce i se va fi aplicat pedepsele
prevrizute la punctele 1 §i 2 ale
art. 51 din legea statutului func- din1)15A Aprilie
tionarilor publici.
74. Functionarii din adminis-
tratia Ministerului Justitiei care lie pi 3 August 1931, pag. 463 pi 669, vol. XIX,
implinesc vdrsta prevrtzutti de tomvrie 1925, la pag. 459, vol. XI XII.
www.digibuc.ro
14 Apri lie 1933 [Art. 72-76]
statutul functionarilor publici
vor fi scosi din oficiu la pensie.
Ei pot fi trecuti la pensie, si
mai inainte de implinirea vat.-
stei de mai sus, dacd devin in-
capabili sau improprii serviciu-
lui, conform. legii generale de
pensiuni1).
Functionarii dela sef de ser-
viciu in sus, din administratia
centrald, prevázuti la alin. 1 de
mai sus, pot fi rechemati in ser-
viciu, cu avizul comisiunii de
numiri si inaintdri si cu apro-
barea ministrului, pe termen de
cel mult de un an si dach vor
fi anti.
Sectia III
Mdsuri disciplinare
75. Pedepsele disciplinare ce
pot fi aplicate functionarilor Mi-
nisterului Justitiei si conditiu-
nile in care ele pot fi pronun-
tate, sunt cele prevdzute de legea
si regulamentul statutului func-
tionarilor publici.
Sectia IV
Dispozi(iuni transitorii si finale
76. In mod transitoriu, pang,
când posibilitatile bugetare vor
permite recrutarea numärului
indestulator de medici-legisti cu
diploma de specializare, medicii-
primari, medicii de municipii,
cei comunali, medicii de cir-
cumscriptie sanitard si medicii
de spitale, vor face ca si pand
in prezent, expertizele medico-
legale cerute de justitie.
Medicii de spitale fn serviciul
crtrora a murit persoana a cdrei
se vedea Legea generali de pensiuni;
1925, la pag. 410, vol. XIXII,
cu mod. 16 Mai 1928, pag. 1094, vol XVXVI ;
20 August 1929, pag. 1112, vol. XVII ; 18 Apri-
precum pi Regulamentul de aplicare din 11 Oc-
[Art. 77-21 14 Apri lie 1933
autopsie se cere, nu vor putea
primi aceasta insarcinare, in
schimb vor fi obligati de a asista
pe un alt medic desemnat de
justitie, fdcAndu-se despre a-
ceasta mentiune deosebitá in ra-
portul medico-legal.
77. Institutul medico-legal
Profesor Dr. Mina Minovici"
din Bucuresti, precum si insti-
tutele medico-legale din Iasi si
Cluj, vor continua ca si pând
acum sd deserveascd interesele
Invdtämântului medicinii legale,
ale cilrei clinici sunt, preium
interesele municipiilor respec-
tive.
Pentru aceste servicii speciale,
atat Ministerul Instructiunii Pu-
blice de care tin Facultätile de
medicind cât si primdriile muni-
cipiilor, vor contribui cu sumele
necesare pentru salarizarea per-
sonalului suplimentar i pentru
acoperirea cheltuielilor de ordin
material.
78. In conformitate cu dispo-
zitiunile legii publicate in Moni-
torul Oficial Nr. 127/930, profe-
sorul Dr. Mina Minovici rdmâne
director al Institutului ce-i
poartd numele.
Prof esorul de medicind legald
dela Facultatea de medicind din
Bucuresti va functiona in tot
acest timp ca subdirector al Ins-
titutului medico-legal Profesor
Dr. Mina Minovici".
79. Legea de fata se va pune
In aplicare pe ziva promul-
gárii ei.
80. Pentru executarea acestei
legi se va intocmi de cdtre Mi-
nisterul Justitiei un regulament
cuprinzdnd toate dispozitiunile
de amänunt necesare aplicdrii ei.
81. Orice dispozitii contrarii
legii de fata sunt i rämdri
abrogate.
www.digibuc.ro
312
LEGE
pentru reglementarea datoriilor agricole
fi urbane
DIN 14 APRILIE 1913 i)
1. Se acordd un moratoriu:
a) de 5 (cinci) ani debitorilor
agricoli prevazuti in art. 2, li-
terele A si B din prezenta lege,
cu o dobanda de 1°/0 (unu)
pe an;
b) de 2 (doi) ani debitorilor
agricoli prevázuti in art. 2, lit. C.
din prezenta lege, cu o dobanda
de 3°/o (trei) pe an.
In ambele cazuri dobânda se
va plàti la sfarsitul fiecdrui an,
cu incepere dela 1 Decemvrie
1933.
Se autoriza Consiliul de Mi-
nistri ca la expirarea acestor
termene sá prelungeasca pe
maximum 5 ani moratoriul a-
cordat debitorilor prevAzuti la
punctul a, pe maximum trei ani
moratoriul acordat debitorilor
prevazuti la punctul b.
2. Sunt debitori agricoli:
A. a) Muncitorii de päinânt
care nu au mai mult de 10 hec-
tare (20 jugare); preotii, invd-
tatorii, micii meseriasi, sätenii
proprietari de mori mici WA-
nesti, functionarii comunali si
pensionarii, care n'au mai mult
de 10 hectare (20 jugare); mos-
nenii, rdzesii, proprietarii de
poeni, páduri si goluri de munte,
care nu au mai mult de 25 hec-
tare (50 jugare) fâneatá sau cul-
AceastA Lege e'a otat, dupli ample des-
bateri, de Adunarea deputatilor ei &net In ee-
dintele dela 12 ei 13 Aprilie 1933 ; s'a promul-
gat eu Deoret Nr. 1.151 933 ei publicat In Mo-
nitorul Oficsal p. I Nr 88 din 14 Aprilie 1933.
Ea abroga Legea pentru asanarea datoriilor a-
gricole dis 19 Aprilie 1932, pag. 327, vol. XX
ei Regulamentul de splicers din 20 Mai 1932,
pag. 637, acelaei volum. Deasemeni Legea pentru
modiflearea L. asanirii agrieole din 26 Odom-
vrie 1932; pag. 757, aeelaei volum. Ulterior Le-
gea pentru reglementarea datoriilor agricole
urbane a lost modificati prin Decret din 29
Noemvrie 1933.
313 14 Apri lie 1933
turi; colonistii care, afarg de lo-
turile date de Stat, au mai do-
bAndit pargt la 10. hectare (20
jugAre); muncitorii de pAmAnt
care n'au mai mult de 10 hec-
tare (20 jugAre) si care exercitA
o altä profesiune In comu-
nele rurale.
In cota de 10 hectare (20 ju-
Ore), 25 hectare (50 jugare), nu
intrA dreptul de proprietate din
pädurile si prisunile comunale
composesorale;
Ofiterii invalizi, care, in
afara lotului dat de Stat, n'au
mai mult de 10 hectare (20 ju-
Ore);
c) Cultivatorii de pranânt care
au in proprietate pAnA la 10 ha
si al cAror venit neagricol nu
intrece jumdtate din venitul lor
total sau a cAror avere neagri-
colii, nu depAseste 400/o din va-
loarea actualti a patrimoniului
lor, excluzAndu-se din calcul sa-
lariile ce primesc ca functionari
publici, comunali sau judeteni
si pensiile; Obstile de cumpä-
rare sau grupurile de sAteni
care au cumpärat terenuri agri-
cole in comun;
d) SAtenii improprietAriti cu
drepturi stabilite dar f Ara ti-
tluri definitive de improprietà-
rire, toti colonistii, indiferent de
intinderea loturilor, care la pro-
mulgarea legii de fatä nu au
titluri de proprietate, dar sunt
aprobati si asezati la loturi.
B. Proprietarii dela 10 hec-
tare pAnti la 50 hectare inclusiv,
care au recurs la beneficiul /e-
gilor din 49 Aprilie $i 26 Octom-
vrie 1932, in.termenele prevdzute
ale acestor legi, dacA nu posedA
avere neagricolá ce ar depäsi
40 la sutA, din valoarea actualA
a patrimoniului lor si dacg, nu
au proportional o datorie mai
mare de 20.000 lei hectarul de
pámAnt cultivabil (arabil, pA-
sune, filnete); 35.000 lei pe hec-
tar pentru terenurile indiguite, diguiri, drenaje, acoperiri de pa-
drenate Sam irigate; 50.000 lei gube provocate de incendiu.
www.digibuc.ro
[Art. 2]
pentru plantatii de pomi, de te-
renuri impAdurite de ei, foste
goluri de munte; 70.000 lei pe
hectarul de vie sau pepinierl si
30.000 lei pentru bectarul de pA-
dure.
Se excepteazA din maximul
stabilit ca datorie pe hectar da-
toriile provenite din cumpArAri
de pdmAnt.
In cota de 40 la sutA nu se
cuprinde casa din oras, locuitä
propriu de proprietar.
La calculul maximului de da-
torn pe hectar, imprumuturile
in scrisuri vor fi socotite la
cursul zilei din momentul pu-
blicárii
Suma stabilitä drept maxi-
mum de datorii pe hectar se in-
telege numai capitalul initial
imprumutat.
C. Proprietarii de peste 50 hec-
tare 100 jugare), care au recurs
la beneficiul legilor din 19 _4pri-
lie fi 26 Octomvrie 1932, in ter-
menele prevAzute ale acestor
legi, dacA indeplinesc urmAtea-
rele conditiuni:
SA nu aibA, datorii mai mari
pe hectar deck maximum pre-
vAzut la punctul B, exceptAn-
du-se din maximul stabilit ca
datorie pe hectar datoriile pro-
venite din cumpärAri de pAmAnt.
La calculul maximului de da-
torii pe hectar imprumuturile
in scrisuri vor fi socotite la
cursul zilei din momentul pu-
blicArii legii.
Suma stabilith drept maxi-
mum de datorii pe hectar se in-
telege numai capitalul initial im-
prumutat.
Sá facA dovada cA 80 la sutA
din datoria initialA (fall, do-
bAnzi) provine din cumpárdri de
primAnt, infiintAri de sporiri de
inventar viu si mort, construe-
tiuni agricole, constructii de lo-
cuit la tarA, plantatiuni i im-
bunAtAtiri funciare, irigatii, in-
[Art. 3 4] 14 Apri lie 1933 314

inundatii, grinding, inghet sau nile cerute de legea din 19 Apri-

seceta care au distrus 80 la sutá lie 1932.
din sgmilnaturi sau recolte, pre- 3. Sunt considerati agricul-
cum si alte investitiuni agricole. tori in vederea ardicdrii dis-
Nu sunt supusi conditiunilor pozitiunilor legii de fatá
prevgzute in alineatul precedent acei care îi muncesc pá-
proprietarii cu peste 50 hectare, mântul personal, in regie sau
a caror profesiune principalg In dijma si ale caror terenuri
este agricultura, al cgror venit au fost supuse la impozitul agri-
agricol este cel putin 60°/o din col inainte de 1 Ianuarie 1931,
venitul lor total si ale cgror in- sau care au posedat aceste tere-
vestitiuni, in domeniul agricol, nuri inainte de aceastit data, cu
sunt notorii si recunoscute de exceptia succesiunilor deschise
Ministerul Agriculturii si Do- si numai pentru datoriile con-
tractate anterior (latei de 18 De-
Nu sunt considerati cg au pro- cemvrie 1931.
fesiune principalg agricultura Debitorii agricoli ale cgror bu-
niciun debitor care plateste im- nuri au fost arendate de repre-
pozitul profesional. zentantii sau administratorii le-
Case le din orase proprietatea gali, precum si acei ale cgror
agricultorilor si locuite de ei nu datorii au fost contractate prin
intrg in calculul cotei de venit. acte cu datg certg inainte de
Nu intl.& in calculul venitului a-si arenda bunurile, sunt con-
pensiile, salariie si indemniza- siderati de asemenea agricultori.
tiile insärcingrilor si functiuni- 4. Debitorii mentionati in art.
lor cu caracter temporar; precedent nu vor beneficia de
D. Nu sunt supusi conditiu- acest moratoriu in cazul când
nilor de mai sus proprietarii creditorii vor cere plata in mo-
agricoli de orice categorie, avänd dul urmgtor:
60°/o din venitul lor din agricul- a Ca debitorii previlzuti in
turg si ca ocupatie principalá articolul 2, alineatul A, sg plil-
agricultura, devastatii de ráz- teascg jumatate din creanta
boiu si mostenitorii lor care vor existentá la 1 Amine 1933, cu o
face dovada cg inventarul, cul- dobandg de patru la sutg pe an;
turile si instalatiunile lor agri- b) Ca debitorii, proprietari de
cole au fost devastate si a citror pámânt dela 10 la 50 hectare,
daune evaluate atunci si rapor- care indeplinesc conditiunile pre-
tate la valoarea de azi a leului, vgzute la art. 2, alin. B, sg, plg-
reprezintg cel putin 70°/o din teascg doug treimi din creanta
cuantumul datoriilor lor initiale existentg la 1 Aprilie 1933, cu o
si care se ggsesc cu cereri inre- dobándg de patru la sutá pe an;
gistrate ca debitori agricoli, in- c Ca debitorii, proprietari de
vocánd beneficiile legilor atunci pgmânt peste 50 de hectare, care
In vigoare. intrg in conditiunile prevgzute
Agricultorii care isi cultivg in art. 2, alin. C, sa, plgteascg
singuri pilmântul si au 90°/o din trei sferturi din creanta exis-
venitul lor impozabil, provenit tentá la 1 Aprilie 1933, cu o do-
din agriculturg, cu exceptia ca- Wilda de cinci la sutá pe an.
sei de locuintg si a veniturilor In cazurile previlzute de ali-
intamplatoare dela Insiircingri neatele precedente, debitorii sunt
sau functiuni cu caracter tern- obligati a plgti creantele In rate
porar, vor beneficia de dispozi- seinestriale egale la 1 Iunie si
tiile prezentei legi chiar dacg 1 Decemvrie ale fiecgrui an, cu
n'au filcut In termen declaratiu- Incepere dela 1 Decemvrie 1933,
www.digibuc.ro
315 14 Apri lie 1933 [Art. 5 71

in asa fel ca ratele anuale sil 6. Se acordä un moratoriu de

nu depdseasca o treime din ve-
nitul debitorilor prevdzuti la
punctul A, de sub acest art. 1,
i jurnatate din venitul debito-
rilor previlzuti la punctul B de
sub avelasi articol.
Debitorii agricoli prevdzuti la
punctul C de sub acelasi articol.
vor trebui srt plâteasca drept
rate anuale cloud, treimi din ve-
nitul lor global, f Aria ins& ca
durata pliltii datoriilor lor sâ
depaseascd zece ani. La expira-
rea acestui termen debitorul va
putea fi urmrtrit pentru restul
datoriei.
Debiotrii prevrtzuti la acest
articol vor putea oferi cote mai
mari decât cele prevAzute, pre-
cum i orice alte garantii reale
sau personale acceptate de cre-
clitori.
5. Debitorii proprietari de ¡mo-
bile urbane cu un venit anual
iinpozabil pe clädiri de maxi-
mum 100.000 lei in Bucuresti;
80.000 lei in celelelate municipii
si 40.000 lei in comune urbane,
clrtdite sau dobandite duprt 1 Ia-
nuarie 1919 si cel mai târziu
pAnd. la 18 Decemvrie 1931 si
care au servit drept locuinta In
tot timpul celui ce a clddit sau
celui ce a dobandit, nu vor putea
fi urmariti pentru datoriile lor
provenite din constructia, cum-
prtrarea sau reparatii radicale
ale imobilului contractate ina-
jute de 18 Decemvrie 1931 asu-
pra imobilului de locuintá si
asupra mobilelor acestei lo-
cuinte, dacA vor oferi a plati da-
toria lor in 5 ani, in rate egale,
semestriale, plâtibile la 1 Mai si
1 Noemvrie ale fiecdrui an, cu
incepere dela 1 Noemvrie 1933,
cu o dobânda egalit cu scontul
Bancii Nationale.
Daca In cartea funduara sunt torii care tin registre comer-
mai multi coproprietari, benefi- ciale sunt obligati a libera ce-
ciarul legii va fi cel care locueste lor interesati copii certificate
in casrt si suportii asupra sa de pe registre si extracte de
sa rcinile.
www.digibuc.ro
6 luni tuturor debitorilor pro-
prietari rurali, care nu inträ in
prevederile articolelor prece-
dente dacrt cuanturnul datoriilor
intrece venitul brut pe un an
al debitorului constatat dupd, ro-
lurile fiscale.
Duprt expirarea acestui mora-
toriu ei nu vor putea fi urma-
HO dacd vor oferi a plati dato-
ria lor in 5 rate anuale egale,
plritibile la 1 Decemvrie al fie-
crtrui an, cu o dolAnda de doi
la sutd peste scontul Brinell
Nationale a României.
De asemeni se acordd, acelasi
moratoriu tuturor debitorilor
proprietari urbani, pentru dato-
riile lor ipotecare contractate
anterior datei de 18 Decemvrie
1931, care nu intrrt in prevede-
rile art. 5 si dacä cuantumul a-
cestor datorii intrece venitul
brut, pe un an, constatat dupil
rolurile fiscale.
Duprt expirarea moratoriului
ei nu vor putea fi urmiiriti daca
vor oferi a plriti datoriile lor
in trei rate anuale egale, plâti-
bile la 1 Decemvrie a fiecärui
an, cu o dobandd de doi la sutrt
peste scontul Bancii Nationale a
României.
7. Venitul debitorilor prevrt-
zuti la art. 4, punctele a si b,
este cel inscris in roluri pentru
impozitele elementare.
Prin creantrt existentri la 1
Aprilie 1933 si prin datorie in
sensul art. 5 si 6 se intelege
suma compusri din capital si
procente stipulate prin conven-
tiune cu reducerile convenite de
pArti sau stabilite prin legife
care au micsorat procentul de
dobAndri, dacd cele conventio-
nale sunt mai mari.
Institutele de credit si credi-
conturi pentru a se face do-
(Art. 8-11] 14 Apri lie 1933 316

vada capitalului i procentelor In acest caz, Statul va achita

prevAzute in toate dispozitiile pretul adjudecárii in rent& de
prezentei legi. Stat, amortizabil& in 10 ani, cu
8. Debitorii care nu vor In- 50/o dobandá.
deplini vreuna din obligatiu- 10. Când sunt mai multi
nile prevAzute in legea de fatd, creditori, hotArirea celor ce re-
sunt dec&zuti din dreptul de a prezintá 2/3 din creant& oblig&
mai beneficia de dispozitiile ei, pe toti.
afar& de cazul de fort& major& Scrisurile funciare vor fi cal-
sau orice alt sinistru, care ar culate la valoarea
cauza lipsa de venituri. Consimtimântul creditorilor
Debitorii decAzuti vor putea se va lua la cererea celui inte-
face uz de abanclonul prevAzut resat de c&tre instanta compe-
la art. 9. tentA, prevAzut& la art. 11,
9. Oricare din categoriile de care-i va convoca In acest scop,
debitori mentionati in prezenta in termen de cel mult 30 zile
lege, nu vor putea fi urmàriti dela data cererii.
dacd vor abandona 4/5 din a- 11. In toate cazurile in care
verea lor existent& la depune- prezenta lege prevede of erte,
rea legii de fat& in Adunarea fie de creditori debitorilor, fie
deputatilor. de debitori creditorilor, pentru
In acest caz debitorii vor p&- a beneficia de dispozitiile ei, a-
stra in patrimoniul lor, liber& ceste oferte se vor face prin
de sarcini, o cincime din ave- notificAri scrise, scutite de tim-
rea lor, dreptul de alegere a- bru *i de orice taxe, prin inter-
partinandu-le in toate cazurile; mediul corpurilor de portArei,
cincime care este consideratrt notarilor publici sau notarilor
ca un minimum intangibil de comunali.
existentd, ins& Mr& ca aceast& Pentru orice act, conventiune
parte s1 poat& intrece in na- sau litigiu, incheiat sau näscut
tur& dou& sute hectare, teren din aplicarea dispozitiilor pre-
rural. zentei legi, sunt competente: ju-
In cazul când un debitor exer- decatoria domiciliului debitoru-
cit& dreptul de abandon 4/5 din lui, pentru proprietAtile pan&
averea sa, sau toate bunurile la 10 hectare, *i tribunalul, si-
sale, dacA ImpArtire nu se tuatiei imobilului, pentru pro-
poate face in naturA, vor fi priet&tile dela 10 hectare in sus.
scoase in vânzare prin licitatie Cu privire la debitorii proprie-
publicA. tari de imobile urbane, compe-
Instanta competentil, la cere- tenta va fi a tribunalului situa-
rea orichrui interesat in Ca- tiei imobilului.
mera de consiliu, va infiinta un In cazul când debitorul ar a-
sechestru judiciar, care va ad- vea imobile situate In circum-
ministra numai bunurile aban- scriptiile
&mate, va depune sumele re- tribunalulmai multor tribunale,
zultând din administratie i va cela al domiciliului va
competent fi a-
debitoru-
cere scoaterea imobilelor in lui.
vânzare potrivit regulelor dela Instantele de fond de urmA-
bunurile incapabililor. rire In orice stadiu sunt
Asupra bunurilor rurale Sta-
tul are dreptul de preemtiune, competente sA judece, fiecerutenein-
pe care II poate execita in ter- deplinirea conditiunilor
men de doul luni dela adjude- de prezenta lege pentru debi-
carea definitivA. tori, fie decAderea acestora pen-
www.digibuc.ro
317 14 Apri lie 1933
tru neindeplinirea obligatiuni-
bor.
Toate actele, conventiunile, a-
bandondrile si intelegerile de
orice fel, incheiate sau ndscute
din aplicarea legii de fatd, vor
pláti jumdtate din orice taxe
de timbru sau Inregistrare.
12. Dispozitiile prezentei legi
nu se aplicd:
a) creantelor Statului, judete-
lor, municipiilor, comunelor, re-
giilor autonome, Camerelor si
Uniunilor profesionale de co-
mert si agriculturd, bäncilor In-
vdtátoresti si preotesti, cdtre
membrii lor; constituite dupd
codul cooperatiei, datoriilor cd-
tre parohii si comitetele scolare
de orice naturd, ar fi, si insti-
tutiilor de asistentd spitali-
ceased (Eforia Spitalelor Civile,
Epitropia St Spiridon din Iasi,
Asezdmintele Brdncovenesti si
Spitalul Elena Beldiman-Bdr-
lad);
b) pensiile alimentare si ren-
telor viagere, creantelor invali-
zilor, orfanilor si vkluvelor de
rdzboiu, pând la suma de lei
150.000, precum si creantelor
minorilor provenite din resturi
de pret din vdnzári de terenuri
agricole, si acele creante ale
minorilor ale cdror fonduri au
fost plasate cu autorizatiunea
instantelor judeatoresti;
c) restituirilor de dotá intre
soti, in caz de disolvarea cdsd-
toriilor si restituirile averii mi-
norilor de cdtre tutore;
d) contractelor de locatiune In
ce priveste chiriile si arenzile;
e) locatiunilor de serviciu si
prestatiunilor de muncd ma-
nuald si intelectuald;
f) salariilor si pensiilor;
g) daunelor rezultate din in-
fractiuni la legea penald, chiar
dacd faptul a fost amnistiat;
h) creantelor ce se executá
dupd, procedura falimentard
sau concordatard;
i) comerciantilor si industria-
www.digibuc.ro
[Art. 121
silor In ceea ce priveste dato-
riile lor comerciale sau indu-
striale;
j) creantelor ce au la bazd un
gaj de scrisuri funciare urbane
sau rurale, efecte publice de
Stat, judete sau comune si o-
bligatiuni garantate de Stat,
precurn si actiuni diverse;
k) debitorilor care au obtinut
preluarea datoriilor de cdtre
Stet, In baza planului de sta-
bilizare, pand la concurenta
sumelor obtinute, cu exceptia
debitorilor prevázuti la art. 2,
al. A;
/) creantelor a cdror conver-
siune a fost fácutd de cdtre In-
stitutul de Credit Ipotecar tran-
sioriu, dupd data de 30 Noem-
vrie 1930, cu dreptul pentru de-
bitori de a rambursa sumele
astdzi datorite In termen de cel
mult 15 ani, cu dobândd de 2
la sure, peste scontul Bäncii
Nationale, pentru imprumutu-
rile rurale si cu 4 la sutd peste
scontul Bäncii Nationale, pen-
tru Imprumuturile urbane;
m) directorilor si administra-
torilor delegati care s'au Im-
prumutat dela insäsi institu-
tiunile la a cdror administra-
tie au participat sau participd.
Ei nu pot invoca pentru dato-
riile contractate la aceste ase-
zdminte beneficiile prezentei
legi, cleat pand la cuantumul
sumei ce au avut drept capital
sau depuneri.
Administratorii, censorii si
functionarii de mice fel ai so-
cietdtilor cooperative care s'au
Imprumutat dela aceste institu-
tii, nu intrá In prevederile a-
cestei legi, pentru sumele cu
care s'au Imprumutat dela in-
stitutiile ce au condus, deal
decd.' au obtinut Imprumutul
conform hotäririi anuale a a-
dundrii generale, iar far& acea-
strt aprobare numai pd,nd la
cuantumul sumei ce au avut
drept capital sau depuneri,
[Art. 13-14] 14 Apri lie 1933
data datoria a fost efectuatd in
timpul indeplinirii uneia din
insdrcindrile de mai sus;
n) debitorilor agricoli de mice
categorie ar fi, ale cdror datorii
nu deOsesc in total 300 lei pe
ha (2 jugare), sau 600 lei pe ha
(2 jugáre), care societatile co-
operative de orice fel;
o) debitorilor a cdror datorie
nu trece venitul brut impoza-
bil la global pe un an;
p) debitorilor care nu sunt
persoane fizice, afard de obsti;
q) exploatatorilor de paduri in
vederea comercializarii sau in-
dustrializárii, chiar dacd au
cumpdrat $i solul;
r) datoriilor care societdti,
ori persoane fizice de nationali-
tate straind, dacd acestea sunt
creditoare nemijlocite sau dacd,
au devenit posesoare a creantei
prin gir sau cesiune, cu datá
certa inainte de 18 Septemvrie
1931.
Prin persoane fizice de na-
tionalitate strainti nu se inteleg
cei ce domiciliind in tard nu se
bucurd de nicio supusenie stra-
ind;
s) creantelor derivând din
sultele de partaj;
t) societailor de credit fun-
ciar urbane, care functioneazd
potrivit legilor speciale, pentru
Imprumuturile ipotecare con-
tractate In titluri.
Societaile suszise sunt obli-
gate a prelungi, la cerere, pe
termene lungi, cu plata prin a-
nuitati, toate imprumuturile
contractate pe termen sub 10
ant;
u) debitorilor care au dobAn-
dit bunurile datornicilor lor
dupd 18 Decemvrie 1931, pe baza
unei executdri silite, prin lici-
tatie publich, si numai in ce
priveste aceste bunuri.
13. Debitorii agricoli mentio-
nati in art. 2, alin. A, care so-
cietatile cooperative de mice flori sau legume cultivate sub
fel, care nu au TAMA o dobândri, geam in sera pe aceea$i intin-
www.digibuc.ro
318
mai mare de 180/o, nu vor bene-
ficia de moratorii, dacd, societh-
tile cooperative cer sá li se pill-
teascd 3/4 din totalul creante-
lor existente la 1 Aprilie 1933.
Creantele astfel reduse se vor
pláti in rate semestriale cu o
dobandd de 40 o anual.
Rate le anuale nu vor putea
deprtsi cotele din venitul agri-
col prevázut la art. 4.
Datoriile societailor coopera-
tive fatá de Stat, rezultate din
mandate speciale, se reduc cu
pagubele suferite.
Ministerul de Finante este
autorizat a incheia o conventie
cu Banca Centrald Cooperativii,
prin care Statul renuntri la
suma ce i se datoreste de acea-
sat institutiune ca urmare a
operatiunilor de lichidare a
fostelor Centrale a Brincilor po-
pulare $i a cooperativelor.
Solclul debitor se va stabili
dupd stingerea prin compensa-
tie a tuturor datoriilor Statu-
lui fatil, de Banca Centrald Co-
operativá si dupd, ce se vor scd-
dea sumele ce vor fi recluse prin
aplicarea acestei legi din dato-
riile obstilor debitoare ale Brin-
ell Centrale Cooperative.
Repartizarea acestor sume se
va face sub controlul cornisa-
rului guvernului pe lângii. Ban-
ca Centrald Cooperativd.
Renuntarea Statului la acest
sold, este supusd conditiunii ca
la rândul ei Banca Centrald
Cooperativd, in limita acestui
sold, sd consimtd tuturor coope-
rativelor, proportional cu dimi-
nuririle de portofoliu, pe care
le-au suferit prin aplicarea pre-
zentei legi, reduceri de datorii
sau cesiuni de portofoliu, indi-
ferent dad], lucreazd sau nu cu
Banca Centnalá Cooperativri.
14. Datoriile agricultorilor
pand la 10 ha inclusiv $i ale
proprietarilor de grádini cu
319 14 Apri lie 1933
dere, catre institutiile de cre-
dit cu un plasament agricol de
70 la suta, care nu au perce-
put dobanda, comision si spese
mai mult de 18 la suta pe an,
si ale caror depozite spre fruc-
tificare la data de 1 Ianuarie
1931 reprezentau un total cel
putin egal cu capitalul si pro-
veneau in proportie de cel pu-
tin 50 la suta dela satenii cul-
tivatori de pamânt, fundatiuni
scolare si bisericesti sau ()rice
alte asociatiuni frtra scop lu-
crativ, vor fi reduse cu 25 la
sutrt, capital si dobanzi, dad,
institutele creditoare de mai
sus vor cere sa li se plateasca
3/4 din totalul creantelor exis-
tente la 1 Aprilie 1933.
Creanta astfel redusa, se va
plati in rate semestriale egale
cu o dobanda de 4 la sutti a-
nual. Bate le anuale nu vor nu-
tea depasi cotele din venitul a-
gricol prevazut la art. 4.
15. Pentru mobilizarea crean-
telor stabilite dupa, prevederile
legii, debitorii sunt obligati ca
In termen de 60 zile dela publi-
carea legii sil remitit creditori-
lor lor polite care vor fi scutite
de timbre.
Aceste polite, precum si cele
existente, se vor considera pres-
chimbate la termen prin stampi-
lare si mentiune de suma pia-
UM.
Actualele cambii ale debitori-
lor care intra in prezenta lege,
se considera ca au data scaden-
tei la termenul de 1 Noemvrie
1933. Dela aceasta data, cele a-
gricole se vor considera pres-
chimbate de drept din 9 in 9
luni, iar, , cele neagricole din 3
in 3 luni.
16. Institutiunile de credit si
bancile populare care au in pla-
samentul lor creante intrând in
prevederile prezentei legi, in- in exercitarea comertului lor
teo proportie de cel putin 30 la special.
suta, vor avea dreptul, din mo-
mentul prezentarii acestei legi tiuni toate institutiunile de cre-
www.digibuc.ro
[Art. 15-171
in Parlament, sa restitue depo-
nentilor, pentru termenul cat
proportia acestor creante se va
mentine la cota de mai sus,
cote din depozitele spre fructi-
ficare depuse anterior datei de
18 Decemvrie 1931, in proportie
cu capacitatea lor de plata si
cu sumele incasate din creantele
previtzute in aceasta lege.
Dobanda pentru aceste depo-
zite spre fructificare, precum si
reglementarea restituirii acestor
clepozite, se va decide de Banca
Nationala. Cererea se va adresa
de institutul respectiv Brinell
Nationale, care va decide regi-
mul restituirii pentru fiecare
an.
In caz de refuz din partea
Brinell Nationale de a decide a-
ceasta reglementare, institutul
de credit interesat se va putea
adresa instantelor judecatoresti
pentru reglementare.
Introducerea cererii la Banca
Nationala are putere suspen-
siva.
17. Nu vor putea fi declarate
in stare de faliment, timp de 5
ani dela publicarea legii de a-
sanare, cooperativele de credit,
sindicatele si cooperativele de
orice fel de proclucatori, insti-
tutiunile de bancrt cu firma in-
dividuala, colectiva sau consti-
tuite in societati anonime, daca,
cel putin 100/o din totalul por-
tofoliului sau plasamentului lor
anterior datei de 18 Decemvrie
1931, cuprinde creante supuse
acestei legi, precum si socie-
Wile sau comerciantii de in-
strumente si masini industriale
ori agricole, material de con-
structii, ingrasaminte sau mate-
riale necesare exploattirilor a-
gricole si viticole, deal cel pu-
tin 50°/o din creante deriva din
vânzarea de rnarfuri ce intra
Beneficiaza de aceste dispozi-
[Art. 18-21] 14 Aprilie 1933 320

dit, comerciantii sau societatile pärare si de Imprumuturi la

mai sus enumerate, care s'ar
afla In concordat, ele neputând
fi declarate In stare de faliment
timp de 5 ani dela publicarea
legii, In caz de neplata ratelor
concordatare.
18. Toate institutiunile de
credit, de orice naturd ar fi
ele, al cdror portofoliu ar intra
In cazurile de aplicatiune a pre-
zentei legi, vor putea, prin dero-
gare dela dispozitiunile codului
comercial sd utilizeze fondul de
rezervd cat si rezervele lor la-
tente, pentru amortizarea de-
precierii portofoliului lor, färd.
Indeplinirea vreuneia din f or-
malitätile prevAzute de codul
de comert.
Ele sunt autorizate de ase-
menea a mentine in bilanturile
lor la activ, Inteun cont spe-
cial, diferentele ce ar rezulta la
portofoliu din aplicarea legii de
f at A.
Acest cont special va fi amor-
tizat prin bilanturile ulterioare,
sumele destinate amortizärii
fiind scutite de impozitele a-
ferente.
Societätile de asigurare ale
cdror creante ipotecare au in-
trat In cazurile de aplicare a
conversiunii de drept a asand-
rii prin reducerea dobanzilor
acumultate sau asandrii judi-
ciare, au dreptul sd mentind
aceste creante ipoecare In calcu-
lul rezervelor matematice si teh-
nice, cerute de art. 27 *i. 28 din
legea asigurdrilor tot pe valoa-
rea lor Intreagd, asa cum au
fost prirnite de Of iciul Asigurd-
rilor, pentru un timp ce nu va
depd*i 5 ani dela promulgarea
legii.
Societätile de asigurare, ale
cdror plasamente legale la ra-
mura Vieata", sunt imobilizate precum si rangul lor, se res-
ca o consecintä a legii de fatd, pectd.
pot cere autorizarea Ministeru- 21. Debitorii Intreprinderilor
lui de Industrie si Comert de a de credit, care pot invoca bene-
amâna obligatiile de räscum- ficiul prezentei legi, pot sä a-
www.digibuc.ro
contractele Incheiate pan/ la 31
Decemvrie 1931, pe o perioadd
de 5 ani si pentru o cotd de cel
mult 500/o din acele obligatiuni.
Atat termenul cat *i cota res-
pectivä vor fi fixate de Ministe-
rul Industriei i Comertului, cu
avizul Oficiului pentru contro-
lul asigurdrilor, In raport cu
situatia societdtilor interesate.
Pentru societätile care la In-
cadrarea In legea lor speciald
au avut diferenta In plasamen-
tele mentionate mai sus, vor fi
tinute In contul acestora §i
orice alte plasamente din care
urma sä se facd acoperirea di-
ferentelor.
19. Creantele de orice naturd
(capital *i dobanzi) Incheiate In
Romania Intre persoane fizice
sau juridice de nationalitate
romând sau domiciliind, sau cu
sediul In Romania, a cdror
platä s'a stipulat In valutd strd-
init., se transformä de plin drept,
pe ziva de 1 Aprilie 1933, In lei,
la cursul din ziva contractärii
datoriei, sau la cel existent pe
data de 1 Aprilie 1933, dupd a-
legerea debit orului.
20. Creantele asupra cdrora
s'a fdcut aplicatiunea vreuneia
din dispozitiunile legii de fatd,
sunt garantato printr'o ipotecd
legald, asupra Intregii proprie-
tdti imobiliare a debitorului,
care ia rang pe ziva Inscrierii
ei In registrele de transcrip-
tiune sau a intabuldrii In car-
tea funduard.
In caz de Intelegere Intre
pärti, garantiile ce se v9r con-
simti pentru executarea obliga-
tiunilor luate de creditori, se
vor stipula anume.
Ipotecile si privilegiile exis-
tente, de orice naturd ar fi ele,
321 14 Apr Hie 1933
chite datoriile ce au catre a-
ceste institutiuni, in modul
prescris in alineatele urmatoare,
cu indatorirea ca plata sti se
faca farA. reducerile prevâzute
de lege.
Orice intreprindere de bana
este obligatá a primi drept
plata datoriilor cdtre dânsa:
chitante de depozit, livrete de
consemnatiuni *i altele aseme-
nea emise de ea, la valoarea
inscrisá intrInsele plus procen-
tele aferente.
Efectuarea plätii, in eonditiile
de mai sus, are loc indiferent de
imprejurarea cä debitorul este
titularul or beneficiarul origi-
nar, sau ca ar fi obtinut titlul
depunerii printr'unul din modu-
rile legale de transmisiune.
Compensarea intre creanta in-
stitutului de credit si depune-
rile are loc numai in cazul
cand ereanta se gAseste In por-
tofoliul institutului de credit
edtre care s'a fäcut depunerea
oferità in compensare.
Compensarea prevázutti In a-
cest articol are loc chiar in ca-
zul când intreprinderea ar fi
obtinut, pentru plata depuneri-
lor, un termen ce nu este Ina.
Implinit, prin dProgare dela
dispozitiile art. 1.145 din codul
civil *i legea coneordatului pre-
ventiv 1).
22. Contractele de vânzare cu
pact de räscumpärare privi-
toare la bunuri rurale incheiate
de locuitorii preväzuti In art. 2,
al. A, dupd data de 1 Ianuarie
1927 si cele privitoare la toate
celelalte bunuri rurale si ur-
bane, incheiate dupä 1 Ianuarie
1929 se socotese contracte de-
ghizate de imprumut si vor in-
tra In stápAnirea debitorului de
indatà.
Prevederile acestei legi se a-
plicá si debitorilor cu acte de
anticrezá, care intrunesc condi-
1) A se vedea Legea concordatului preventiv,
din 20 Octomvrie 1932, la pag. 716, voL XX.
C. Harnangiu, voL XXL 21.
www.digibuc.ro
[Art. 22-251
tiunile paragrafului B din art.
2 pentru imobilele rurale, si nu
depäsesc cuantumul venitului
prevAzut de art. 5, pentru imo-
bilele urbane.
Debitorii indeplinind condi-
tille de mai sus, vor fi repusi
de drept in folosinta si adminis-
tratia proprietAtii lor, cu obli-
gatia de a pláti creanta, in eon-
formitate cu prevederile acestei
legi, dacá termenul de exereitare
a dreptului de rAscumpárare
n'a expirat la publicarea pre-
zentei legi.
23. Creditorii, posesorii de
cambil in alb, care in scop de
a face pe debitorii lor sá nu
beneficieze de efectele legit de
vor completa in mod ne-
sincer acele eambii, fie prin
schimbarea datei de emisiune
sau a scadentei, fie prin schim-
barea cauzei obligatiunii, ori
prin transmiterea antedatatä a-
cestor cambii eätre persoane
exceptate dela lege sau in orice
alt mod, se vor pedepsi cu inchi-
soare coreetionald dela 1-2 ani.
Dovada Infáptuirii acestor ma-
nopere se va putea face prin
orice mijloc de probd.
In toate cazurile constatate
prin cambii astfel completate
devine null.
24. Când debitorul agricol
intrând in vreuna din prevede-
rile acestei legi, are datoriile
sale garantate -sau girate si de
alte persone in orice mod, obli-
gatiunile acestea se reduc si se
esaloneaa, dupá cuantumul,
conclitiunile si termenele de
platá ale ereantei principale.
Institute le de credit de orice
fel, nu pot beneficia de aceste
dispozitiuni.
25. Pentru acoperirea pier-
derilor suferite de Banca Na-
ti onall prin aplicarea legilor
din 19 Aprilie 4932, 26 Octom-
vrie 4932, i al legii de fatá.
1. Banea Nationalá a Româ-
niei este autorizatá ea incasárile
[Art. 26-31] 14 Aprilie 1933
ce se vor face In contul Statului
dela portofoliul imobilizat trecut
la Stat, prin derogare dela mice
dispozitiuni legale anterioare, srt
fie folosite in acest scop.
2. Prin conventiune specialA
ce va interveni Intre Ministerul
de Finante *i Banca Nationald
se vor aranja modalitiltile
conditiunile In care se vor mai
acoperi de cdtre Stat pierderile
eventuale suferite de Banca Na-
tionalà.
26. Intelegerile f Acute intre
creditori si debitori, intrând in
prevederile legilor din 19 Apri-
lie si 26 Octomvrie 4932, si pen-
tru reglementarea plátii dato-
riilor anterioare datei de 18 De-
cemvrie 1931, sunt i rrimân va-
labile, iar debitorii i creditorii
vor executa aceste conventii
färil a putea invoca dispozitiu-
nile prezentei legi.
27. Pe tot timpul aplicârii
legii de fatà se suspendá cursul
prescriptiunilor si deaderilor ce
ar putea curge impotriva credi-
torilor ale caror creante au fost
supuse dispozitiunilor prevA-
zute intrinsa.
28. Instantele judecrttoresti
pot reduce cuantumul presta-
tiunilor accesorii: comisioane,
spese de contencios si adminis-
tratiune, daune anticipate, ono-
rarii de avocat etc., previlzute
In actul constatator al creantei
*i chiar sA le anuleze, dac5, le
vor aprecia cà sunt nojustifi-
cate si exagerate.
29. Toate mdsurile de execn-
(iune silitd, anterioare
prezentei legi, asupra bunu-
rilor debitorilor intrâncl in pre-
vederile legii, sunt desfiintate
(le drept pe data publica rii ei in
Monitorul Oficial, afarri de
creantele exceptate ').
Pe tot timpul moratoriilor a-
1) A se vedea Legea pentru suspendarea exe-
eutiilor silite imobiliare, din 23 Decemvrie 1932,
pag. 864, vol. XX ei prelungirea ei prin Legea
din 1 Aprilie 1933, pa;. 122, In aces) volum.
www.digibuc.ro
322
cordate si al esalonilrilor con-
simtite, niciun creditor, pentru
vreo cauzà sau titlu anterioare
datei de 18 Decemvrie 1931, indi-
ferent de natura creantei sau de
titlul prin care aceasta este
constatatá, nu va putea infiinta
sau continua vreo milsurrt de
urmárire si executare, sub mice
forma, asupra averii mobile sau
imobile i asupra veniturilor ce
ar avea debitorii lor, care intrit
in prevederile legii.
Dispozitiunile de mai sus nu
sunt aplicabile creantelor excep-
tate prin legea de fatd.
30. In tot timpul aplicarii
legii de fatrt, In caz când un de-
bitor agricol este impiedecat de
a-si realiza recoltele printr'un
sechestru de orice fel, pres,edin-
tele tribunalului este in drept a
da ordonanth prezidentiala de-
finitivá i neapelabilri pentru ca
recoltele, desi sechestrate
bilizate, sá poatá fi vândute cu
formele legale, pentru acoperi-
rea la timp a ratei de amorti-
zare.
31. Debitorii care in instanta
de aplicarea legii de fatil, vor
uza de Inscrisuri si contra in-
scrisuri sub semnAtura privata,
netimbrate sau cu taxele de in-
registrare neplatite, sunt (lispen-
sati de amendá si vor plati nu-
mai taxe de timbru si inregis-
trare prevázute de legea tim-
brului.
Creditorilor care vor uza de
titluri netimbrate sau neinregis-
trate si care nu au ajuns la a
intelegere cu debitorii lor, In
termenul prevAzut de lege, la se-
sizarea din oficiu a organelor de
aplicare a ei, li se vor dresa de
indatá procese-verbale (le con-
traventiune i li se vor aplica
rigorile legii tirnbrului').
1) A se vedea Legea titnbrului ei a impozitului
pe acte ei fapte juridiee, din 29 Aprilie 1927, pag.
604, vol. XVXVI. eu numeroase modifleiri,
din care undo din 1932, In vol. XX eL ultima
din 1 Februarie 1933, la pag. 48, In acest volum.
323 14 Apr1 lie 1933
32. Debitorii agricoli, cu au-
t orizatia tribunalului, vor putea
face vânzilri de imobile pentru
aranjarea creantelor bor. V ânza-
rea se va face prin licitatie pu-
blicil, fixiindu-se de tribunal
pretul dela care sd inceapd lici-
tatia, dupd formele previlzute la
vânzdrile voluntare ale averilor
minorilor Din pretul rezultat,
care se va depune la tribunalul
ce va face vânzarea, se vor in-
destula creditorii ipotecari asu-
pra imobilului si apoi in pro-
portie creditorii chirografari
prin tribunal dupd tablou.
33. ()rice Instrdingri, consti-
tuiri de drepturi reale, afard de
gajurile pe recolte, facute dupg
data depunerii prezentei legi, nu
sunt opozabile creditorilor ante-
riori datei depunerii acestei legi,
cu exceptia drepturilor reale ce
s'ar constitui in favoarea Cre-
ditului Ipotecar Agricol al lio-
mânier.
34. Procesele pendinte potri-
vit legilor din 19 Aprilie ci 26
Octomvrie 1932, se sting, iar ac-
tele si probele administrate vor
putea fi invocate in litigiile ce
s'ar naste potrivit prezentei legi.
35. Beneficiazd de dispozitiu-
nile legii de fatd i acei care au
un drept de uzufruct, conform
art. 285 din codul civil, asupra
vreunui bun imobiliar agricol,
chiar dacd. nu mai au niciun
imobil agricol In depling pro-
prietate, cu conditiunea insd de
a nu prejudicia drepturile pre-
vázute de lege in favoarea co-
piilor.
36. Prtrintii care adminis-
treazd averile minorilor lor co-
pii, tutorii si curatorii minori-
lor i interzisilor, sotii adminis-
tratori si uzufructuari legali ai
bunurilor dotale ale sotiilor lor,
vor putea cere beneficiile legii
In numele si pentru acei a di-
ror avere se aflrt sub adminis- la data depunerii In Parlament
trarea bor. a prezentei legi, individual sau
www.digibuc.ro
[Art. 32-42]
Ei vor putea constitui toate
garantiile cerute de legea de
fatrt, pentru acei a cdror avere
o administreazd filrg a indeplini
formalitdtile cerute de codul ci-
vil.
La cererea sotilor debitori a-
gricoli activul si pasivul sotiei
pot forma un tot cu activul
pasivul sotului.
37. Capitalul si dobAnda da-
torite potrivit legii de fatil, se va
pldti, in lipsd de conventie sau
In caz de refuz, prin depunerea
sumei la perceptie sau Adminis-
tratie financial% i recipisa se
va inainta la judecdtorie sau
tribunalul competent, care va
repartiza sumele creditorilor, po-
trivit dreptului comun.
38. In cazul cAnd, pe baza le-
gilor actuale sau a legilor de
asanare el se abrogd, s'a obtinut
suspendarea unei urrnariri hno-
biliare, adjudecatarul va putea
cere restituirea sumei depusg
drept pret.
Tribunalul, inaintea cdruia s'a
efectuat vânzarea, se va pro-
nunta asupra cererii de resti-
tuire In camera de consiliu frird
ci t area pdrtilor.
39. Acordul incebiat intre de-
bitori si creditori In temeiul dis-
pozitiunilor prezentei legi con-
stitue titlu executoriu.
40. In caz cAnd prin intele-
gerea pdrtilor s'a consimtit la
vreo reducere din creante, im-
pozitele si taxele aferente cdtre
Stat se vor calcula numai la
cuantumul sumei rdmase de
41. Bunurile si locuitorii a-
flati In comunele azi urbane si
care inainte de 1 lanuarie 1930
erau comune rurale,
treazg caracterul de ruralitate si
srttean.
42. Se amnistiazg infractiu-
nile incercate sau sávArsite pang
 [Art. 43-4] 14 AprIlle 1933
colectiv, in lupta ai cu ocazia
luptei contra cametei pentru
conversiunea ai asanarea dato-
rifler agricole ai pentru suspen-
darea executiilor contra agricul-
torilor oricum a fost incadratA
infractiunea de câtre instantele
de urmärire ai de judecatä, in-
dependent de natura creantei.
43. Un regulament va des-
volta dispozitiunile cuprinse In
prezenta lege.
44. Dispozitiunile legilor din
16 Aprilie 1932 $i 26 Octomvrie
acelcioi an, precum ai toate dis-
pozitiunile contrarii din alte
legi, sunt ai ramân abrogate.
LEGE
pentru organizarea finantelor locale
(judetene 0 comunale)
DIN 14 APRILIE 1933 1)
PARTEA I
Dispozitiuni generale
1. Finantele administratiuni-
lor locale, ale stabilimentelor pu-
blice locale ai ale stabilimentelor
de utilitate publicu, puse sub con-
trolul administratiilor locale, se
administreazu dupa dispozitiu-
nile legii de fatä, ale legii con-
tabilitätii publice, ale legii pen-
tru perceperea ai urm6rirea ve-
niturilor publice si a regulamen-
telor ce urmeazg, a se intocmi.
1) Aceast5. lege (pontru perceperea gi urmiri-
rea tuturor voniturilor judetene gi comunale
din taxele maximale gi din fondul judettan gi
oomunal), dimpreuni cu tabloul anexat, Ws vo-
tat de Adunarea deputatilor gi Senat In gedin-
tole dela 6 gi 10 Aprilie 1933 ; a'a promulgat cu
Decret Nr. 1.122 933 gi publicat in Monilorul
0 ficial p. I Nr. 88 din 14 Aprilie 1933. Ea
abrog5, Legea amine maximului taxelor co-
munale din 26 Iunie 1923, pag. 683, vol.
XIIIXly ; Legea fondului judetean gi comu-
nal din 22 Ianuarie 1931, pag. 1015, vol. xvm,
precum gi Loges pentru perceperea gi urmirirea
veniturilor comunale din 20 Februarie 1887,
pag. 485, vol. II, cu mod. din 1889 gi 1903 gi
Regulamentul din 28 Aprilie 1888.
www.digibuc.ro
324
2. Veniturile ai cheltuielile
sunt stabilite pentru fiecare an
financiar prin buget.
Exercitiul de executare a buge-
telor administratiunilor locale
este acelaai ca ai pentru Stat.
Constatarea ai incasarea veni-
turilor comunelor ai judetelor se
face de organele prevazute de le-
gea de fata.
PARTEA 11
Cheltuieli
3. Cheltuielile administratiu-
nilor locale se impart in cheltu-
ieli ordinare, extraordinare, cu
destinatie specialá ai cheltuieli
diverse.
Cheltuieli ordinare sunt toate
cheltufehle de personal ai ma-
terial necesare functiondrii ad-
ministratiei locale.
Cheltuieli extraordinare sunt
toate cheltuielile de investitie,
care sunt f Acute in scopul de a
mári patrimoniul administra-
tiunii locale.
Cheltuieli cu destinatie spe-
cialâ, sunt acelea care se acoperä
cu venituri speciale.
Cheltuieli diverse stint rämä-
aitele de platä din exercitiile in-
chise ai cheltuieli intâmplätoare.
A. Cheltuieli comunale
4. Cheltuielile ordinare se Im-
part in cheltuieli obligatorii ai
facultative.
Sunt obligatorii pentru corau-
nele rurale:
I. Administratie comunald:
1. Salarii ai indemnizatii.
2. Cheltuieli de cancelarie, de
stare civilä, de recensámant ai
electorale.
3. Datorii ai anuitäti, abona-
mentele obligatorii prevAzute in
regulamentul legii.
4. Pazrt.
5. Administrarea bunurilor ai
asigurarea clädirilor.
6. Exploatarea Intreprinderilor
325 14 Apri lie 1933
(iluminatul public, apa potabilä,
canalizare etc.).
II. Inv dtdmdnt fi culte:
1. Intretinerea localurilor sco-
lilor primare, incalzit, iluminat,
materiale.
2. Cärti, haine pentru copii sä-
raci.
3. Incurajarea invätämäntului
si a cursurilor de adulti.
4. Ajutorarea bisericilor.
5. Intretinerea cimitirelor.
III. S dndtate si ocrotiri s o-
ciale :
1. Personal medical inferior
(agenti sanitari, moase).
2. Mici infirmerii.
3. Medicamente.
4. Ajutorarea sáracilor, intre-
tinerea marilor mutilati.
IV. Agriculturd fi, zootehnice:
1. Personalul veterinar infe-
rior.
2. Medicamente, combaterea
parazitilor.
3. Subventia pentru Camerele
agricole egalä cu 100/o din con-
tributia Statului, preväzutã la
art. 18.
4. Administrarea päsunilor si
pdclurilor comunale.
5. Ameliorári locale, plantatii.
6. Intretinerea animalelor de
reproductie.
V. Drumuri fi poduri:
1. Personalul drumurilor co-
munale, vicinale si de câmp.
2. Cheltuieli de material pen-
tru intretinerea drumurilor si
poclurilor comunale.
3. Plantarea zonelor drumuri-
lor comunale.
VI. Orice altd cheltuiald de-
clarata obligatorie de lege:
Comunele urbane si munici-
piile mai au urmátoarele chel-
tuieli obligatorii:
1. Indemnizatiile primarului si
delegatii consiliului.
2. Politia comunalä si cheltu- podurilor si construcliilor jude-
ielile biroului de asistenta si tene.
triaj.
3. Intretinerea localurilor pen- nere a serviciilor sanitare si ve-
tru politia de Stat.
www.digibuc.ro
[Art. 5-6]
4. Spitale si dispensarii comu-
nale.
5. Serviciul pentru combaterea
incendiilor si salvarea.
6. Cheltuieli pentru planuri de
sistematizare si aliniere.
7. Grädini de copii.
8. Chiria locuintei pentru di-
rectorul scoalei primare.
9. 0 contributiune pentru mu-
niciniul Bucuresti care va fi de
cinci la mie din totalitatea veni-
turilor sale ordinare.
5. Comunele rurale care nu
pot suporta singure cheltuielile
obligatorii se vor asocia in cer-
curi comunale sau in asociatii
speciale.
In orice caz comuna asociata
trebue sa suporte singurä urrnä-
toarele cheltuieli ale sale:
1. Intretinerea primäriei.
2. Actele de stare civila, pre-
curn si actele si registrele pre-
viizute in legea administrativa.
3. Datorii si anuitati.
4. Administrarea bunurilor si
asigurarea cladirilor.
5. Paza.
6. Iluminatul public si apa po-
tabilä.
7. Salariul secretarului si ca-
sierului.
B. Cheltuieli judetene
6. Sunt obligatorii pentru ju-
dete urmatoarele cheltuieli:
I. Administrafia judeleana:
1. Salarii si indemnizatii.
2. Cheltuieli de material (chi-
ria localurilor, imprimate, publi-
catiuni, abonamente, electorale,
etc.).
3. Datorii si anuitäti.
4. Administrarea bunurilor si
asigurarea cládirilor.
5. Exploatarea intreprinderi-
lor.
Intretinerea drumurilor,
II.
III. Cheltuieli pentru intre ti-
terinare si subventionarea Co-
[Art. 7-10] 14 Aprilie 1933
merelor de agriculturd in eon-
di(iunile prevdzute la art. 4.
IV. Orice altd cheltuialet de-
claratd obligatorie de lege.
7. Nu se pot trece asupra au-
toritätilor locale peste sarcinile
actuale servicii de Stat sau al-
tele, decat numai cu asigurarea
fondurilor corespunzatoare.
Comunele i judetele sunt in
drept sà refuze inscrierea in bu-
getele lor a unor asemenea chel-
tuieli dacä nu se respectil for-
mele de mai sus.
PARTEA Ill
Venituri
CAPITOLUL 1
Venifurile comunale ;i judefene
Clasificarea lor
8. Veniturile comunelor *i ju-
detelor se impart in venituri or-
dinare, extraordinare, cu desti-
natiune speciala *i venituri di-
verse.
A. Veniturile ordinare sunt:
a Veniturile izvorite din im-
pozite i taxe:
1. Cote le aditionale pe lângâ.
unele impozite directe de Stat.
2. Cota-parte din sumele Inca-
sate din uncle impozite inclirecte
ale Statului, inlauntrul comunei
respective.
3. Cota-parte din impozitele in-
casate pe uncle articole de con-
sumatiune (fondul comunal *i
j udetean).
4. Impozitele i taxele preva-
zute in tabloul anexat prezentei
legi.
5. Taxe pentru servicii pres-
tate;
b) Veniturile izvorite din avere
*i din activitatea economicá:
1. Veniturile bunurilor imobi-
liare si mobiliare.
2. Exploatarea Intreprinderi-
lor industriale, comerciale si a-
gricole.
3. Veniturile pasunelor comu-
nale.
www.digibuc.ro
326
B. V enituri extraordinare:
1. Venituri rezultate din vân-
zilri de bunuri.
2. Daruri si legate Maá desti-
natie specialil.
3. Excedente din exercitii in-
chise.
C. Venituri Qt destinafie spe-
ciald :
t Imprumuturi.
2. Veniturile cuvenite comune-
lor conform legii drumurilor.
3. Veniturile din arendarea
carciumelor.
4. Cotizatiuni.
5. Fonduri cu destinatie spe-
cialä datA de legi (ca de ex. fon-
dul pentru despagubirea carnu-
rilor confiscate, previlzut de le-
gea de politie sanitará-veteri-
nará din 6 Ianuarie 1926).
6. Fundatiuni *i legate cu des-
tinatie snecialA, precum si fruc-
tificlirile lor.
7. Eventuale subventii din par-
tea Statului.
D. Venituri diverse:
1. Ilitmil*ite din exercitii in-
chise.
2. Orice alte venituri neprevá-
zute Iii celelalte categorii (ca de
ex. venitul comunelor din taxele
prevazute de legea pentru insta-
larea *i folosinta statiunilor
posturilor raclioelectrice din 8
Iulie 1925).
Venituri izvorite din impozife ;i faze
9. Autoritiltile comunale i ju-
detene vor fixa anual cotele a-
ditionale in limitele prevazute de
legea pentru unificarea contri-
butiunilor directe1).
10. Dacá cheltuielile ordinare
nu pot fi acoperite cu veniturile
ordinare, comunele vor putea in-
fiinta temporar cote aditionale
suplimentare pe langa cotele
prevtaute in articolul precedent.
Aceste cote nu vor putea depa*i
1) A se vedea Lego' pentru unificarea contri-
butiunilor direete din 19 Aprilie 1933, la or-
dines crono1ogic In acest velum.
 327
50 la sutd din cotele prevgzute in
legea pentru unificarea contri-
butiunilor directe.
Pentru municipiul Bucuresti
aceste cote aditionale suplimen-
tare vor putea fi märite pang la
valoarea cotelor aditionale pre-
vazute in legea pentru unificarea
contributiilor directe, in vederea
marilor lucrilri edilitare si pen-
tru acoperirea anuitgtilor de im-
purnuturi comunale.
11. Se atribue comunelor In
care se fabrica rachiu din fructe
derivatele Mr 25 la sutg din
produsul impozitului pe consu-
matuinea rachiurilor din fructe
derivatele Mr.
Sumele rezultate In baza aces-
tui articol se vor incasa direct
pe seama comunelor respective,
odatil cu perceperea impozitului.
12. Comunelor urbane li se a-
tribue, din incasgrile realizate
inhiuntrul br asupra impozite-
lor pe spectacole, o cotg-parte de
33 la sutd, care li se va viirsa di-
rect si In fiecare lung.
13. Comunelor urbane li se a-
tribue, din incasarile realizate
Inlguntrul lor asupra impozite-
lor pe automobile, o cotä-parte
de 50 la sutg, care li se va vársa
direct si In fiecare lung.
14. Cornunelor urbane li se a-
tribue, din Incasgrile impozitu-
lui asupra succesiunilor i dona-
tiunilor realizate inläuntrul lor.
o cotg-parte de 20 la sutd, care
li se va vilrsa direct si In fiecare
lung.
15. Municipiilor pe teritoriul
cárora au loc alergari, li se atri-
hue cota de 1,25 la sutg din In-
casrtrile asupra pariurilor la
curse si alte intocmiri de sport
prevgzute In art. 109, alin. 2 din
legea timbralui, cotil. care se va
varsa direct si lunar.
16. Comunelor li se atribue 66
la sutá din incasgrile realizate
inlguntrul lor din taxele asupra
curentului electric si gazului na-
www.digibuc.ro
14 Apri lie 1933 [Art. 11-18]
tural intrebuintate la iluminat,
prevgzute In legea specialet din.
21 Martie 1920. Acestea se vor
värsa direct si in fiecare lung
comunelor respective 1).
17. In afara de veniturile iz-
vorite din impozitele generale, se
mai atribue comunelor tot pro-
dusul taxei percepute asupra ex-
tragerii nAmolului, nisipului,
pietrisului, ghietei, trestiei, pa-
purei si stufisului din albia rau-
rilor ce nu apartin Statului, con-
form art. 24 din legea regimului
apelor 2).
Asezarea i perceperea acestei
taxe se va face direct de catre
comunele respective.
18. Cota-parte din impozitele
incasate pe unele articole de
consumatiune (fondul comunal
si judetean), se formeazg din ur-
matoarele cote:
a 30° o din venitul net al mo-
nopolului spirtului;
b) 20° 0 din produsul impozitu-
lui asupra consumatiunii vinu-
lui;
e) 30°/o din produsul impozitu-
lui asupra consumatiunii oricg-
ror rachiuri afarg de cele prove-
nite din fructe si derivatele lor;
d 30% din incashrile tuturor
impozitelor de consurnatie pe:
zahar, glucoza, produse petroli-
fere, precurn si incasgrile impo-
zitului de consumatiune pe alte
articole prevazute In legea taxe-
lor de consuma(ie 3).
e) 50% din cota prevázutg In
articolul 109, alineatul 1 din le-
gea timbrului.
Produsul acestor cote se va in-
casa de administratiile de Inca-
sári si ph-4i pe searna cotei-pärti
din impozitele Incasate asupra
1) A se vedea Legea pentru taxele iluminat
electric td gaz din 21 Martie 1920, la pag. 276
vol. IXX.
2) A se vedea Legea regimulni apelor din 24
lank 1924 la pag. 691, vol XIXII.
5) A se vedea Legea pentru modifiearea taxe-
lor de consumatie din 5 Mai 1932, la pag. 496,
Ol. XX.
[Art. 19-26] 14 Apr1 lle 1933
unor articole de consumatiune,
(fondul comunal *i judetean),
deschizându-se cont special In
contabilitatea lor intitulat: Co-
ta-parte din impozitele Incasate
pe unele articole de consume-
tiune (fondul comunal *i jude-
teen").
Aceste sume se vor värsa pe
mrtsura Incasärilor, de catre ad-
ministratiile de incasári *i pláti,
la Bence Nationala a României,
intrun cont special cu aceea*i
denumire.
19. Ministerul de Intevne, pe
baza Incasárilor *i varsärilor la
Banca Nationald a cotei-pärti
din impozitele Incasate pe unele
articole de consumatiune (fon-
dul comunal *i. judetean), va re-
partiza aceasta intre judete *i
comune potrivit normelor de
mai jos.
20. Cota-parte din impozitele
Incasate pe unele articole de con-
sumatiune (fondul comunal *i
judetean) se repartizeazá duprt
cum urmeazä:
a) 100/o pentru implinirea lip-
surilor bugetare a acelor comune
*i judete care, cu toate sporurile
de venituri acordate, n'ar putea
acoperi toate cheltuielile impuse
de lege;
b) Duna deducerea acestei cote,
restul se va repartiza pe diferite
categorii de unitati locale pre-
cum urmeaza:
1) 460/o judetelor;
2) 34°/o comunelor rurale;
3) 20°/o comunelor urbane.
21. Repartizarea cotelor din
cota-parte din impozitele Inca-
sate pe unele articole de consu-
matiune (fondul comunal *i ju-
detean), Intre judet, comune ur-
bane *i comune rurale, se va face
dupa urmatoarele criterii:
1. In raport cu puterea contri-
butivä ce se va constata dupa
impozitele elementare *i aditio-
nale inscrise in rolurile contri-
butiunilor directe. lea*i taxe ca *i comunele ur-
2. In raport cu cifra populatiei
bane.
www.digibuc.ro
328
constatata duprt ultima statis-
tica oficialä.
22. Toate autoritatile comu-
nale sunt obligate sa dea concur-
sul organelor fiscului la consta-
tarea *i urm'arirea veniturilor la
care comunele sunt cointeresate.
23. Comunele urbane sunt au-
torizate sil perceapä un impozit
de cel mult 15° o asupra valorii
locative a terenurlior virane;
cele situate la periferie sunt ex-
ceptate.
Valoarea locativa este valoa-
rea determinatá In rolurile fiscu-
lui.
24. Comunele rurale *i urbane
vor putea infiinta impozite *i
taxe pentru acoperirea cheltuie-
lilor lor, In limitele stabilite in
tabloul anexat la prezenta lege,
pe cale de regulament aprobat
de autoritätile tutelare compe-
tinte.
25. Comunele sunt autorizate
sa infiinteze taxe:
a) pentru folosinta temporala
a bunurilor din domeniul pu-
blic, precum: grrtdini, piete, stra-
de, trotuare, etc.;
b) pentru diferitele servicii or-
ganizate pentru uzul particular
al locuitorilor, precum: serviciul
curatirii gunoaielor, serviciul a-
pelor, serviciul vidanjelor, taie-
rea vitelor, cotitul vaselor, cân-
täritul märfurilor, curatatul co-
*urilor, controlul sanitar, de can-
tärire *i al preturilor de vânzarea
pânii *i a altor alimente, pre-
cum *i pentru orice alte servicii
prestate particularilor de catre
comund;
c) pentru uzul exceptional al
drumurilor, sträzilor, bulevarde-
lor pavate sau pietruite;
d) pentru folosirea reproducg-
torilor comunali.
26. Comunele rurale declarate
statiuni balneare *i climaterice,
prectup *i comunele suburbane,
sunt autorizate sd perceapa ace-
329 14 Apri lie 1933
Venifuri isvorife din averea
octivitafea economicci a cornunelor
;i judefelor
27. Veniturile din exploatarea
averii imobiliare, ca: arenzi, chi-
rii, exploatare de mo$ii, de fer-
me, de nAduri, dreptul de vânat,
de pescuit, scoaterea ghietei; pre-
cum si veniturile din averi mo-
biliare, ca: redevente, partici-
pAri, cupoane, dobänzi, sunt ase-
zate, urindrite $i percepute de or-
ganele comunale, iar pentru ju-
dote, de cele judetene, in baza u-
nui regulament special intocmit
in conformitate cu legea contabi-
litaUii
28. Toate intreprinderile co-
munale cu caracter economic se
vor exploata conform legit pen-
tru administrarea si exploatarea
intreprinderilor i ainaiitor pu-
blice sau legilor lor speciale, cu
urnadtoarele. derogdri 2):
Determinarea modului de or-
ganizare i administrarea fie-
cdrei intreprinderi, exploatdri
sau puneri in valoare a bunuri-
lor comunelor rurale se va face
cu aprobarea autoritAtilor tute-
lare, dupd propunerea consiliu-
lui respectiv.
Intreprinderile comunelor ru-
rale sunt scutite de contributiu-
nile prevázute In art. 9 din sus
citata lege.
Reghle publice comerciale ale
comunelor rurale sunt scutite sá
inainteze Ministerului de Fi-
nante situatia de casd a fie-
cArei luni.
Dispozitiunile alin. 3 si 4 pre-
cedente sunt aplicabile $i intre-
prinderilor economice ale cornu-
nelor urbane In bugetele cdrora
veniturile acestor Intreprinderi
1) A se vedea Legea contabilitAtii public()
din 31 Iu lie 1929, la pag. 783, vol. XVII, cu
mod. 24 Decemvrie 1932, gag. 871, vol. XX.
2) A se vedea Legea pentru administrarea ale cdror anuitdti, unite cu ce-
exploatarea Intreprinderilor i avutiilor pu-
lelalte sume datorate pentru im-
blice, din 16 Martie 1929, la pag. 243. vol,
XVII, cu mod. 9 Ianuaric 1930. prurnuturile sau contractele an-
www.digibuc.ro
[Art. 27-341
nu intrec prevederile veniturilor
ordinare generale ale comunelor
respective.
Venifuri extraordinare
29. Produsul vânzdrii de bu-
nuri, darurile, legatele MIA des-
tinatie speciald, vor fi Inscrise
la venituri extraordinare si fo-
losite exclusiv pentru Inzestrdri
ImbundtAtiri.
Excedentele din exercitii In-
chise se vor Inscrie de asemenea
ca venituri extraordinare.
Venifuri cu desfinalie specialá
30. Veniturile cu destinatie
special& nu se pot intrebuinta,
deck In stricta conformitate cu
afectatiunea lor.
Subventiile acorclate de Stat
pentru spitale sau asistentd so-
ciald sunt considerate ca veni-
turi cu destinatie speciald.
31. Comunele pot percepe co-
tizatii pentru crearea sau intre-
tinerea de imbundtAtiri care nu
pot fi suportate din veniturile
ordinare $i care folosesc indeo-
sebi unei categorii de locuitori.
Aceste cotizatii se pot Incasa
numai dela locuitorii care folo-
sesc ImbundtAtirile efectuate.
Conditiile in care se pot In-
fiinta cotizatii $i fixarea cote-
lor se vor stabili printeun re-
gulament comunal.
32. Imprumuturile unitAtilor
locale se hotArdsc de consiliile
lor si se supun apoi spre apro-
bare organelor tutelare compe-
tente.
33. Nu se poate aproba un
imprumut clacd nu s'a prevAzut
In prealabil In buget mijloacele
pentru plata anuitdtii.
34. Aprobarea Imprumutului se
dà printr'o decizie motivatd:
a) pentru imprumuturile ram-
bursabile In maximum 25 ani
[Art. 35-40] 14 Apri lie 1933 330

terioare nu trec de a zecea parte Venifuri diverse

din veniturile ordinare al buge- 37. Rilmiísitele de incasat din
tului, de cdtre prefect pentru exercitiile precedente se vor in-
comunele rurale, urbane si aso-
ciatiile de comune si de catre scrie in articole separate, la ve-
ministrul de interne pentru ju- niturile diverse, dupi cum pro-
dote, municipii si asociatiile de vin din veniturile generale sau
din veniturile drumurilor.
judete;
Amenzile, precum si toate ve-
b) pentru imprumuturile ram- niturile intâmplittoare ce n'au
bursabile peste 25 ani, depAsind fost specificate
limitele de mai sus, printr'o la alciltuirea bu-
lege speciald. getelor se vor inscrie la venitu-
pentru imprumuturile con- rile38.diverse.
Veniturile cercurilor co-
tra ctate in monet& straind,
printr'o lege specialrt. munale sunt subventiile votate
35. Dosarul cererii de apro- de comunele asociate pentru
bare a unui imprumut trebue sil sustinerea serviciilor cercuale.
cuprindit urmittoarele elemente: Veniturile asociatiunilor spe-
a) lucritrile Consiliului comu- ciale sunt cele previlzute In ac-
nal sau judetean relative la Im- tul de constituire si in statutele
asociatiunii si votate de consi-
prumut, indicând:
1. Cheltuielile pentru care se liile unit&tilor administrative a-
face imprumutul. sociate.
2. Procentul, durata si modul PARTEA 1V
de rambursare a imprumutului.
3. Resursele special afectate Bugetele administratiilor locale
serviciului imprumutului;
b) Bugetul definitiv pentru CAP1TOLUL 1
exereitiul in curs; Alcdfuirea bugefelor
c) Ultimul cont administrativ;
d) 0 situatie a veniturilor si 30. Exercitiul bugetar pentru
cheltuielilor administratiei lo- toate administratiunile locale
cale respective pe ultimii trei corespuncle anului financiar care
exercitii; Incepe la 1 Aprilie si se sfâr-
e) Un tablou al imprumuturi- seste la 31 Martie al anului ur-
lor si contractele Imprumuturi- mitor.
lor anterioare, duprt modelul ce Pânit la 1 Ianuarie anul fi-
se va fixa prin regulament; nanciar curent, consiliile jude-
f) In cazul când anuitätile de tene i comunale Intocmesc pro-
rambursare nu sunt toate egale, gramul amanuntit de hi.crári
un tablou de amortizare a im- pentru anul financiar urmätor.
prumutului; Dupil ce acest program a deve-
g Decizia motivatá de apro- nit definitiv prefectii sau pH-
bare a imprumutului. marii, in colaborare cu delega-
Dosarul imprumutului se va tiile respective, intocmesc pro-
aduce la cunostinta general& iectul de buget.
prin publicatiuni ca si bugetele, 40. Proiectul de buget se a-
pentru a putea fi cercetat de cei duce la cunostinta general& prin
interesati. publicatiuni.
36. Sunt supuse dispozitiuni- Publicatiunile vor cuprinde
Ion relative la imprumuturi, an- data convocitrii consiliului pen-
gajitrile de lucrAri sau conce- tru votare. Pâná la aceasta dati
siuni a cAror plat& se stipuleazi cei interesati pot depune recla-
in anuitAti cu sau Mr& dobAnzi. matiuni.
www.digibuc.ro
331 14 Apri lie 1933 [Art. 41-48]

Inainte de votare consiliile si Consemnatiuni in contul in-

examineaza si decid asupra ne-
cesitatii de a infiinta taxe, co-
tizatiuni si prestatiuni in na-
turà pe exercitiul viitor.
In cursul anului vor putea de-
cide oridecâteori va fi nevoie de
procurarea veniturilor exceptio-
nale 1).
41. Bugetul cuprinde doua
parti:
A. Partea veniturilor;
B. Partea cheltuielilor.
Fiecare parte cuprinde urma-
toarele patru subdiviziuni:
1. Venituri sau cheltuieli ordi-
nare
2. Venituri sau cheltuieli ex-
traordinare.
3. Venituri sau cheltuieli cu
destinatie speciala.
4. Venituri sau cheltuieli di-
verse.
Toate veniturile si cheltuielile
se Inscriu in buget.
A. Bugeful venifurilor
42. Administratiile locale nu-si
pot crea niciun alt venit in
afaril de cele prevg.zute in legea
de fatrt.
43. Evaluarea veniturilor se
va face prin socotirea fiecarui
venit in parte, tinânclu-se seama
de media incastirilor ultimilor
trei ani financiari.
44. Veniturile intreprinderilor
comunale vor acoperi mai in-
tAiu cheltuielile normale de ex-
ploatare si apoi se va constitui
un fond de rezervá destinat ne-
voilor reparatiilor si. imbundtá-
tirilor necesare intreprinderii.
Acest fond de rezervá se va
consemna la Casa de Depuneri
1) A se vedea In legituri Regulamentul asu-
pra contabilitatii judelene din 19 Martie 1895,
la pag. 696, vol. H 13i Regulamentul pentru
contabilitatea oomunelor rurale din 19 Octom- a) pentru comunele rurale 40
la sutá din veniturile ordinare.
vrie 1910, la pag. 841 vol. VI; precum 8i Lo-
ges pentru organizarea administraliilor locale
Oricare ar fi insá aceste veni-
din 3 August 1929, la pag. 920, vol. XVII, eu
mod din 1930, 1931 oi 21 Sept. 1982. turi, cuantumul acestor alocatii
www.digibuc.ro
treprinderii respective.
45. lirtmAsitele de incasat din
exercitiile inchise vor servi cu
precAdere la achitarea ordonan-
telor restante din exercitiile in-
chise, iar prisosul va fi intre-
buintat exclusiv la investiri sau
imbundtátiri.
46. In buget se prevede din
veniturile ordinare o suma des-
tinata pentru deschiderea de
credite suplimentare si extraor-
dinare.
Creditele suplimentare nu se
vor putea deschide decât pentru
cheltuielile obligatorii si cel mai
curând dupil patru luni dela
data aplicilrii bugetului.
Suma prevazutd pentru des-
chiderea de credite suplimentare
si extraordinare se va repartiza
600 o pentru credit e extraordi-
nave si 400/o pentru credite su-
plimentare.
Pentru bugetele a aror veni-
turi ordinare nu depilsesc 300.000
lei aceastrt suiná nu va putea
fi mai mare de 10°/o; pentru bu-
getele a cAror venituri ordinare
nu trec de 2 milioane lei 80/o,
iar pentru bugetele cu venituri
ordinare ce trec peste 2 milioane
lei 5°/o.
Acest fond nu va putea fi mil-
rit prin modificare de buget sau
prin anulari de articole.
B. Bugeful chelfuielilor
47. Cheltuielile facultative se
vor acoperi din veniturile ordi-
nare duprt ce s'au satisfricut
cheltuielile obligatorii.
48. Salariile si indemnizatiile
membrilor consiliilor si functio-
narilor comunali si judeteni nu
vor putea deprtsi cotele de mai
jos:
[Art. 49-52] 14 Apri lie 1933 332

nu va putea depilsi suma de dispozitiunilor din legea corai-

cinci sute mii lei; tetelor de revizuire 1 .
b) pentru comunele urbane, 51.. Plângerile impotriva In-
municipii si judete: 300/o In caz cheierilor prin care se refuzA
când veniturile ordinare sunt de Inscrierea unei datorii certe li-
cel mult 25 milioane lei, 25°/o chide si exigibile, recunoscute In
In plus din ceea ce intrece suma mod legal sau constatate prin
de 25 milioane lei, când venitu- titlu executoriu, vor putea fi ad-
rile ordinare sunt Intre 25-50 mise de instantele de jurisdic-
milioane lei, 20°/o In plus din tie, administrative respective.
ceea ce Intrece suma de 50 mi-
lioane lei, când veniturile or- CAPITOLUL II
dinare trec de 50 milioane lei. Execufarea bugefelor
Consilierii judeteni si comu-
nali care la votarea bugetului 52. Orice cheltuialA angajatá
vor depási cotele prevAzute mai peste alocatia bugetarA este ile-
sus, vor fi obligati In mod soli- gall si rámâne fn sarcina ce-
dar cu prefectul, primarul si se-
ful contabilitAtii sA restitue ju- lorCreditele
care au aprobat-o.
deschise prin buge-
detului sau comunei suma cu tul unui exercitiu nu pot fi fn-
care a fost depitsitA cota. trebuintate la cheltuielile unui
49. Proiectul de buget, insotit alt exercitiu. De asemeni si su-
de raportul comisiunii finan- mele afectate la cheltuielile unui
ciare si de o expunere motivatA articol nu pot fi Intrbuintate la
a sefului administratiunii res- cheltuielile unui alt articol.
pective, se supune deliberárii Nicio angajare de cheltuialA
consiliului In cea dintAi adu- nu se poate face fArA ca In prea-
nare dupa expirarea termenului labil sA se cearA avizul fn scris
de 10 zile dela publicarea sa,
ImpreunA cu reclamatiunile ce al sefilor de contabilitate care
sunt obligati sA se pronunte
s'ar ivi. Bugetul trebue votat dacA existA sau nu credite dis-
cel mai tarziu pang, la 15 Fe- ponibile.
bruarie. Notarii sunt contabili sefi ai
Bugetul se voteazA pe articole veniturilor si cheltuielilor comu-
si In total, cu majoritate abso- nelor rurale, iar Incas Arne aces-
lutA a voturilor membrilor pre- tor venituri se vor face de cAtre
zenti. casierii si perceptorii comunali.
Orice Intârziere poate atrage Pentru orice angajare de chel-
revocarea sefilor administratii- tuieli peste creditele bugetare
lor, iar bugetul va fi intocmit deschise, seful autoritAtii si se-
din oficiu de autoritatea (tute- ful serviciului de contabilitate
lard) de control. sunt solidari responsabili, impu-
50. In termen de 5 zile dupA tându-li-se suma cu care au de-
votare bugetul se InainteazA, pAsit acele credite.
spre aprobare prefectului de ju- $efii serviciilor de contabili-
det, pentru comunele rurale si tate sunt obligati sA tinA regis-
urbane neresedinte si Ministeru- tre pentru fnregistrarea tuturor
lui de Interne, pentru comunele angajamentelor, pe fiecare arti-
col bugetar In parte.
urbane resedinte, municipii si
judete.
Contestatiile si apelurile se 1) A se vedea Legea comitetelor de revizuire
din 20 Aprilie 1933, la ordinea cronolodei In
InainteazA si se judecA conform acest volum.
www.digibuc.ro
333 14 Apii lie 1933 [Art. 53-59]

Angajarea, lichidarea si ordo- ordonanta din creditele prevd-

nantarea se vor face de organele zute in buget pentru achitarea
administratiilor locale In drept acestor rámasite.
sau de delegatii lor. 56. Averea mobilg si imobilg,
Achitarea ordonantelor se va precum si veniturile de orice fel
face de cgtre manuitorii de bani. ale jucletelor si comunelor nu
Functiunile de mânuitor si cele vor putea fi urmgrite de niciun
de administrator sunt incompa- creditor pentru niciun fel de
tibile intre ele. Se excepteazg co- creantg.
munele rurale. Creantele contra jucletelor si
53. Cänd creditele alocate comunelor se vor executa nu-
prin buget nu ajung sá acopere mai prin inscrierea lor In bu-
cheltuielile pentru care au fost getul anului urmgtor aceluia in
afectate sau când se ivesc chel- care s'a fäcut cererea, tinân-
tuieli neprevgzute ce nu pot su- du-se seamg de vechimea crean-
feri amanare, se vor putea des- tei si data cererii.
chide credite suplimentare sau Numai casierul, contabilul si
extraordinare in limitele artico- agentii implinitori pot mânui
lului special, prevgzut in acest fondurile administratiilor locale.
scop In buget. In niciun caz alo- Gestionarii de fapt sunt su-
catiile pentru personal nu pot pusi acelorasi regule ca si ges-
fi sporite prin deschideri de ase- tionarii de drept.
menea credite, nici direct, nici 57. Constatarea veniturilor
indirect. administratiilor locale izvorâte
Deschiderea de credite supli- din impozite, fie direct, fie indi-
mentare sau extraordinare din rect, este facuth de organele de
sumele prevgzute in acest scop constatare ale Ministerului de
In buget se face prin votul de- Finante.
legatiei consiliului la judet si la (onstatarea veniturilor izvo-
municipii si prin votul consiliu- rite din taxe si contributiuni lo-
lui la celelalte comune cale este fácutá de organele co-
Rectificarea bugetului este su- munale in baza declaratiunilor
'pusä acelorasi forme ca si vo- anuale.
tarea. 58. Comisiunea pentru consta-
54. Nicio plan, in contul ad- tarea veniturilor autonome co-
ministratiilor locale nu se poate munale se va forma din:
face decal in baza unei ordo- a) un delegat al serviciului fi-
nante emise asupra unui credit nanciar la comune urbane, de-
regulat deschis, aceste ordo- semnat de primar, si notarul in
nante vor fi semnate de seful comunele rurale;
administratiunii 5i contrasem- b) un mebru delegat de cgtre
nate de sefii serviciilor de conta- consiliul comunal;
bilizare. Ele vor fi intocmite c) In comunele urbane un de-
Inregistrate potrivit regulelor le- legat al contribuabililor, desem-
gii contabilitätii publice. nat in modul argtat la art. 78,
55. Nu se emit ordonante de litera c din legea pentru unifi-
platg decgt pâng la 15 zile ma- carea contributiunilor directe.
inte de sfârsitul anului finan- 59. Contra constatgrilor comi-
ciar, iar acihtarea lor se poate siunii se va putea inainta ape-
face pkiä la ultim zi a exerci- lul in termen de 20 zile dela
tiului. pronuntare dacg contribuabilul
Ordonantele de platg neachi- a fost prezent, In caz contrar
tate se vor anula si plata se va dela comunicare, comisiunii de
www.digibuc.ro
[Art. 60-641
apel compusä din doi membri
delegati de consiliul comunal
respectiv i prezidatit de judecá-
torul de ocol.
Contra deciziunii comisiunii
de apel se poate face recurs la
tribunal in termen de 30 zile
dela comunicarea deciziunii in
scris pentru motive de exces de
putere, omisiune esentialà, in-
competintil sau violare de lege.
60. In baza constatririlor rä-
mase definitive se vor intocmi
roluri.
Cote le aditionale la comune si
veniturile judetelor se incaseazrt
de organele Statului.
Urmarirea veniturilor admi-
nistratiilor locale se va face
conform dispozitiilor legii pen-
tru perreperea $i urmärirea ve-
nitu rilor publice I
61. Partea cuvenità comunelor
si judetelor din impozitele de
Stat se va incasa in aceeasi
proportie ca pentru Stat si se
va viirsa direct comunelor si ju-
detelor de cittre agentii de in-
casare ai Statului pentru co-
mune si de cAtre administratorii
de incasitri si pläti pentru ju-
dete, sub sanctiunea pedepsei
pentru abuz de putere.
Taxele si impozitele cuvenite
municipiului Bucuresti se vor
värsa primäriei centrale a mu-
nicipiului si vor fi impartite in-
tre sectoare si primilria centralrt
de un consiliu compus din pri-
marul general al municipiului
si primarii de sectoare.
Prefectii de judet sunt in
drept a controla indeplinirea a-
cestei obligatiuni, iar adminis-
tratiile pentru incashri si plilti
sunt oblgate a pune la dispozi-
tie dosarele necesare acestei ve-
rificrtri.
Descarcarea pentru plätile
cute comunelor de agentii de in-
l) A se vedea Legea pentru perceperea 5i ur-
mArirea
eniturilor publiee, din 13 Aprilie
1933, la peg. 297 In acest oluin.
www.digibuc.ro
14 Aprilie 1933 334
casare se va da numai in baza
chitantelor emise de critre casie-
rul comunei, iar descarcarea
pentru plätile fäcute judetelor
se va da numai in baza chitan-
telor eliberate de casierul jude-
tului.
Veniturile comunelor prove-
nite din impozitele comunale si
taxe sunt percepute de organele
comunale i anurne:
In comunele rurale de easier,
in comunele urbane de agentii
implinitori (perceptori comu-
nali .
62. Casierii comunali si per-
ceptorii comunali sunt asimilati
cu agentii Ministerului de Fi-
nante din punct de vedere al
mânuirii banilor publici si ca
atare sunt supusi controlului or-
ganelor Ministerului de Finante.
Se vor acorda casierilor co-
munali remize ca si perceptori-
lor Statului.
CAPITOLUL III
Bugefele speciale
Bugetele cercurilor comunale
63. Contributiile comunelor a-
sociate in cerc comunal sunt in-
scrise, pe categorii, ca venituri
inteun buget special adminis-
trat de comuna de resedintrt, de
uncle se conduc serviciile cer-
cuale, conform regulamentului
legii.
Cheltuielile pentru intretine-
rea serviciilor cercuale se in-
scriu de asemenea pe categorii
in bugetul comunei de rese-
64, AlcAtuirea bugetului cer-
cului se face de primarii cornu-
nelor asociate, intruniti sub pre-
seclintia pretorului, fiind de
fatil notarul.
Contributiile si cheltuielile cer-
cului sunt votate de consiliile
respecive.
Bugetul votat se va aproba de
prefect si executa de adminis-
tratia cornunei de resedintil.
335 14 Apri lie 1933
Contestatiile si apelurile pri-
vitoare la contributiile cercuale
se fac conform dispozitiunilor
privitoare la comunele rurale.
Bugetele asociatiunilor speciale
65. Bugetuf asociatiunilor spe-
ciale prevAzute de legea admh
nistrativh se va alcatui de catre
organele de conducere ale aso-
ciatiunii $i se va vota de adu-
narea generalii.
Bugetul asociatiunilor de co-
mune este inaintat spre apro-
bare delegatiei judetene.
Bugetul asociatiunilor de co-
mune cu judet se va aproba de
Ministerul de Interne.
Bugetul asociatiunilor in care
figureaza Case autonome se a-
proba printr'un jurnal al Con-
siliului de Ministri, la propune-
rea ministrului de resort.
Termenele de aprobare sunt
de 20 zile dela primirea bugetu-
lui.
AproMrile nu sunt suscepti-
bile de nicio cale de atac.
13ugetele stabilimentelor publice
locale si intreprinderilor
. Cei interesati vor face Intâmpi-
66. Bugetele stabilimentelor
publice si de utilitate publia
locale sau institutiunilor care
depind de comune sau judete
sunt supuse aprobrtrii consiliu-
lui numai dacil legile respective
nu dispun altfel.
Consiliile pot modifica buge-
tele pentru a le pune de acord
cu statutele $i legile in vigoare.
Crtile de atac in contra hotil.-
1.1/.11 consiliului sunt aceleasi ca
pentru bugetul unitatii respec-
tive.
67. Oricare sunt modalittile
de exploatare, fiecare intreprin-
dere comerciahl, industrialit sau
agricolrt, fie comunalri sau jude-
teanii, are un buget separat, care
se anexeazd la bugetul general
www.digibuc.ro
(Art. 65-69]
al administratiei locale respec-
tive.
Numai profitul net sau pier-
derea figureazá in bugetul gene-
ral al unitrttii administrative.
La sfarsitul exercitiului se va
intocmi un bilant detaliat al a-
verii intreprinderii; acest bilant
se va anexa la inventarul gene-
ral al unitrttii administrative.
CAPITOLUL IV
Confrolul bugefului
Incheierea, cercetarea si aproba-
rea conturilor
68. S'ef ii administratiilor lo-
cale sunt datori a incheia contu-
rile de venituri $i cheltuieli in
termen de 3 luni dela inchiderea
exercitiului.
In acelasi timp se va stabili
inventarul general al averii ju-
detene $i comunale.
Inventarul va fi semnat de se-
ful administratiei $i de contabil.
Comisiunea financiará va cer-
ceta conturile si inventarul $i va
raporta.
Verificarea conturilor se aduce
la cunostinta generalil in ace-
lea$i conditiuni ca si bugetele.
nun si la bugete.
69. Conturile de venituri si
cheltuieli cuprind urmrttoarele
rubrici:
Pentru venituri:
1. Numerele articolelor buge-
tare.
2. Natura veniturilor.
3. Evalurtrile bugetare.
4. Drepturile constatate in fa-
voarea autoritiltilor.
5. Surnele incasate.
6. Sumele rämase de incasat la
inchiderea exercitiului.
Pentru cheltuieli:
1. Numerele articolelor buge-
tare.
2. Natura cheltuielilor.
3. Alocatiile prev5.zute in bu-
get.
[Art. 70-76] 14 Apri lie 1933 336

4. Creditele suplimentare si ex- de utilitate publica si care de-

traordinare. pind de administratiunile locale,
5. Creditele anu late. dar care au bugete separate, vor
6. Creditele definitive. intocmi conturi generale si con-
7. Drepturile constatate. turi personale de gestiune, dupg
8. Alocatiile rieintrebuintate. normele arátate in articolele pre-
9. Sumele plâtite. cedente si le vor supune admi-
10. Sumele râmase de platä. nistratiei de care depind si care
70. Pentru cheltuielile neachi- va verifica dupg aceleasi norme
tate, trecute in coloane Sumele dup6 care se verificA cele ale ad-
rdmase de platil", se ataseazä ministratiei sub al cgrei control
conturi, un tablou alcdtuit pe sunt puse.
articole, in care se va ardta nu- 73. Conturile de gestiune In-
mele furnizorului, actul prin sotite de rapoartele comisiunii
care s'a angajat cheltuiala, data financiare si de toate actele jus-
când s'a executat lucrarea, când tificative, precum si de reclama-
s'a prestat serviciul, când s'a tiunile ce s'ar fi fäcut, se supun
predat furnitura si numgrul or- cercetdrii si aprobgrii Consiliu-
donantei de pieta, emisil pentru lui respectiv, care \la proceda in
achitare. acest caz ca si pentru votarea
Cheltuielile rAmase neachitate, bugetelor.
pentru care nu se emisese ordo- 74. Hotrairile privitoare la
nanta de platil, nu se vor consi- conturi se vor inainta spre cer-
dera ca obligatorii pentru co- cetare si aprobare, dimpreuntt
muná decdt dacA au fost anga- cu contestatiile si apelurile, de-
jate in limita alocatiei bugetare. legatiunii permanente pentru co-
Suma ce trece aceastA limit/ munele rurale si urbane nerese-
va fi pusd in socoteala celor care dinte si Inaltei Curti de Conturi
au angajat-o. pentru orasele resedinte, muni-
Pentru imprumuturi nu se vor cipii si judete.
incheia conturi separate, ele
fiind cuprinse In conturile gene- Dispozitiuni finale ;i fransiforii
rale la articolul unde au fost In-
casate. 75. Oriclecateori un impozit
71. Notarii si casierii vor for- comunal sau judetean, sau o
ma conturi personale de ges- taxä, au la baza un recensämânt
tiune, incheiate pe anii finan- fiscal, autoritätile comunale si
ciari, afará de cazul in care un judetene vor adopta recensti-
casier nu a functionat intreg a- mântul executat de agentii Mi-
nul financiar, când contul se in- nisterului de Finante, care surit
cheie numai pe perioada efectiv datori sa elibereze còpii de pe
servitil. Contul, care va indica matricolele definitive de impu-
incasgrile si plâtile detailat pe nere.
articole, va fi insotit de o situa- 76. Pentru exercitiul 1933/34,
tie rezumativä care va avea ur- articolele 18 si 19 din prezenta
mätoarele rubrici: lege nu se vor aplica, contributia
1. Situatiunea la inceputul ges- Statului pentru judete si comune
tiunii. fixându-se in mod exceptional
2. Incasgri. pentru acest exercitiu la suma
3. Pl Ati. globall de 412 milioane lei, sumit
4. Situatiunea la finele gestiu- in care intrà si cota-parte atri-
"Ili cu indicarea amánuntità a buitá Ministerului de Interne
felului numerarului. pentru spitale din cota de 6 la
72. Stabilimentele publice si sutà prevttzutrt in alin. I al art.
www.digibuc.ro
337 14 Apri lie 1933
109 din legea timbrului si care
suma globald se va prevedea In
bugetul Ministerului de Interne.
77. In termen de trei luni dela
promulgarea prezentei legi se
vor Intocmi si supune aprobarii
toate regulamentele prevazute In
cuprinsul ei.
Pand la aprobarea definitivd
a a cestor regulamente, comunele
sunt in drept a pereepe impozi-
tele, taxele si contributiunile ac-
tualmente in vigoare.
78. Sunt si rämân abrogate:
1. Legea asupra maximului ta-
xelor comunale din 1923.
2. Legea pentru organizarea
fondului jucletean i comunal din
1926, cu toate modificarile ei.
3. Legea si regulamentul pen-
tru perceperea i urmärirea ve-
niturilor comunale din 1886.
4. Dispozitiunile din legea
XVII ungard din anul 1884, rela-
tive la hornari i hornärit.
5. Orice dispozitie contrarie
din alte legi i regulamente 1).
MN. I) Legea tondului judetean i comunal
din 1926, completatil prin Legea din 17 Fe-
bruarie 1928, pag. 224, vol XVXVI, a lost
abrogata prin Legea din 22 Ianuarie 1931, pag.
1016, vol. XVIII ; i aceasta se abrogá arum
prin art 78 de mai eue.
2 .Legea pentru perceperea pi urmárirea ve-
niturilor comunale din 1886, este din 20 Fe-
bruarie 1987, pag. 485, vol. II pi Regulamentul
de aplicare, din 28 Aprilie 1887, ambele abro-
gate scum. In treeut finanjele locale, jude-
One pi comunale in &tail de cateva zecimi a-
supra contributiunilor directe, se rezumau In
dIn comunale, taxe de bariere eau axize pe
bluturi alcoolice pi articole de Melnik; perce-
perea pi urmArirea se fieea prin Legea pentru
Implinirea därilor comunale din 8 Octomvrie
1864 (pag. 101, vol. I Boerescu sau pag. 912,
vol. I Bujoreanu), apoi prin Leos. din 20 Fe-
bruarie 1887 pag. 485, vol. II Hamangiu.
Fentru unitormizarea acestor (Uri comunale,
a intervenit Legea maximului taxelor pi con-
tributiilor comunale din 25 Noemvrie 1871
(pag. 365, vol. I Boereecu sau pag. 55, vol. II
Bujoreanu), apoi Legea din 4 Iunie 1893 pi apoi
Legea din 27 Martie 1903, pag. 998, vol. II
Hamangiu ; iar pentru taxele de bariere sau
axize, Legea pentru desffin(area axizelor pi In-
fiintarea tondului comunal, din 1 Martie 1903,
peg. 959, vol. II Hamangiu, paralel ou Legile
pontru taxe de consumatie pe zahir, petrol ete.
C. Hamangiu, vol. XXI.
www.digibuc.ro
22.
[Art. 77-78)
Tablou de impozite ;i faxe comunalel)
I. Impozite comunale
1. Asupra tuturor intreprinde-
rilor cu caracter comecial sau in-
dustrial, inclusiv intreprinderile
ce wind produsele monopolizate
de Stat, precum i In general a-
supra tuturor acelora care fac
acte sau fapte comerciale, soco-
tità dupá valoarea locativd, ast-
f el:
a) Cabaretele, cabaretele cu
dancing si varieteurile, maxim
30° o;
b Camere mobilate, maxim
15°/o;
c) Berdriile, cafenelele, cdrciu-
mile, barurile, bodegile, placintd-
riile i grddinile publice, In care
se Wind bhuturi, maxim 15°/o;
d) Cluburile, casele si cercurile
unde se joacd cArti si alte jocuri
de noroc, maxim 30°/o;
e) Restaurantele lactate (lap-
tärii) si vegetariane, maxim
10°'0;
f) Hotelurile, restaurantele
(biriurile), cofetäriile, magazi-
nele de portelanuri si striclárie,
de automobile si accesorii de au-
tomobile, de mobile, de covoare,
de articole de artä, antichitäti,
croitoriile, casele de schimb
bánci, fabricile si atelierele de
corset, fabricile de liqueuri
sampanie, de otet, depozitele
pentru vAnzitri de vinuri sträine
si indigene, bärbierii si coaforii,
manechiurd si pedichiurd, maga-
zinele cu articole de voiaj, fabri-
cile de spirt si rachiuri, bufetele
si garderobieri de teatre i orice
spectacole, fabricile de bomboa-
ne ciocolatd, etc., articole de fo-
tografii, agentiile de publicitate,
de spectacole, de afaceri, maga-
zinele de coloniale si delicatese,
de armurdrie, instrumente muzi-
Impozitele pi taxele comunale din tout
tablou, Inlocuese taxele maximale din legea din
26 Ionie 1923, precum pi taxele tondului judeteaa
comunal din loges din 22 Ianuarie 1931.
[Art. 78] 14 April le 1933
cale, papetArie, boiangeriile, lus-
trageriile, agentiile pentru van-
zári si inchiridri de imobile, pen-
tru viinzitri de bilete de cAlrito-
rie: vagon lits, vapoare, aeriene
etc., comisionarii in general, a-
gentii de schimb i remizierii de
bursa, societätile anonime si coo-
perativele in genere, magazinele
cu masini de scris si birourile
pentru copiat acte, birouri de
orice fel de expertize, import, ex-
port, marchitrtnie i magazinele
de fierdrie, masini agricole, u-
nelte de viticulturri i vinicul-
turd, magazinele cu articole de
cauciuc si opticianii, societátile
petrolifere, magazinele cu rame
cele cu perii i pensule, fabri-
cile i atelierele de umbrele, in-
talatorii de apA, gaz i electrici-
tate, acid carbonic, plkcintdriile,
covrigeriile, postrtvdriile, semin-
teriile si magazinele cu flori na-
turale sau artificiale, societàile
de asigurari si agentiile sau su-
cursalele lor, magazinele cu ar-
ticole (le menaj, intrepozitele de
narfuri, motile de f Ana, maga-
zinele de vopseliirie, lacuri,
si produse chimice, magazi-
nele de pirogravurri, fabricile
de bere, de tricotaje, construe-
tiuni de fier, de branzeturi,
iaurt etc., cerealistii, stabili-
mentele de bài, depozitele de ci-
ment, var, cherestea, etc., fabri-
cile de conserve, de mezeluri, de
apà gazoasA si limonázi, maga-
zinele de coloniale in genere etc.,
dentisti, profesionisti i tehni-
cieni care au si atelier (Ie lucrat
piese dentare, birourile de arhi-
tecturd i inginerie care lucreazil.
planuri, sanatoriile, policlinicile,
teatrele, cinematografele, säule
scoalele de dans, intreprinde-
rile de spectacole si bald, circu-
rile, organizatorii care exploa-
teaza ramurile sportive: automo-
bile, motociclete, biciclete, box,tar, vizitiu, camerier, sufragiu,
fecior, servitor de orice local pu-
canotaj, patinaj, faot-baal, rugby,
boburi, book-makeri etc., pre- blic, portar in genere, madame
cum si in general toti aceia care in familii si hoteluri, femei la
www.digibuc.ro
338
fac i fapte i acte comerciale
sau industriale, maxim 15° o.
2. In comunele in care porn-
pele funebre nu sunt un serviciu
comunal, ci exploatate de parti-
culari, se va percepe urmrttoa-
rele impozite, duprt clase.
a) Inmormantare de lux, ma-
xim 3.000 lei;
b) Inmormântare clasa I, ma-
xim 1.000 lei;
c) Inmormantare clasa II, ma-
xim 500 lei;
d) Inmormiintare clasa III,
maxim lei 50.
3. Pentru fiecare firmit servind
a indica felul intreprinderii sau
profesiunii, precum i numele in-
treprinziltorului sau profesionis-
tului, se va percepe:
Categoria I cu valoarea lo-
cativá a localului unde se exer-
citii comertul sau intreprinderea
panil la 20.000 lei, maxim 100
lei;
b) Categoria II dela 20.001 pân6.
la 50.000 lei, maxim 200 lei;
c) Categoria III dela 50.001
pârA. la 100.000 lei, maxim 500
lei;
d) Categoria IV dela 100.001
pâra la 200.000 lei, maxim 800
lei;
e) Categoria V dela 200.001
pang la 500.000 lei, maxim 1.000
lei;
f) Categoria VI peste 500.000
lei, maxim 2.000 lei;
g) Liberi profesionisti, maxim
300 lei.
Pentru firmele inscrise exclu-
siv inteo limbá striling sau cu
caractere strrtine, se vor percepe
de opt ori taxele de mai sus.
Traducerile la firmele strdine
se vor face in limba romanä, cu
aceleasi caractere si aceleasi di-
mensiuni.
4. Pentru fiecare orn de servi-
ciu (brtrbati sau femeie): buc5.-
339 14 Apri lie 1933
toate, -randasi, paznici de zi sau
de noapte, oameni de expeditie,
precum si cei prevazuti in legea
servitorilor, etc., anual, maxim
250 lei.
5. Pentru vehicule cu tractiune
animala:
a) 0 cilruta sau cotiga cu un
cal de pieta, maxim 2 lei pe zi.
Idem la particulari, maxim
0,50 lei pe zi;
b) Pentru o caruta sau cotiga
cu doi cai de piata, maxim 4 lei
pe zi.
Idem la particulari, maxim
0,50 lei pe zi;
c) Pentru o caruta sau cotiga
cu trei cai sau mai multi cai,
maxim 6 lei pe zi.
Idem la particulari, maxim
1 leu pe zi;
d) Pentru un camion public cu
un cal, maxim 3 lei.
Idem la particulari, maxim
1,50 lei pe zi;
e) Pentru un camion public cu
doi cai, maxim 5 lei pe zi.
Idem la particulari, maxim
1,50 lei pe zi;
f) Pentru un camion public cu
3 sau mai multi cai, maxim 8
lei pe zi;
g) Pentru o brisca pe arcuri
de specula (docar, gabrioleta),
maxim 7 lei pe zi.
Idem la particulari, maxim
1,50 lei pe zi;
h Pentru o trasura sau cupeu
de piata cu un cal, maxim 8 lei
pe zi.
Idem la particulari, maxim
4 lei pe zi;
i) Pentru o träsura sau cupeu
(Ie pieta cu doi cai, maxim 10
lei pe zi.
Idem la particulari, maxim
4 lei pe zi.
Locuitorii oraselor de profe-
siune agricultori, cu proprietate
mai mica de 10 ha., situati la pe-
riferie, nu vor plati aceste taxe.
6. Pentru orice vagon de tram-
vai cu tractiune mecanica, pe zi,
maxim 100 lei.
www.digibuc.ro
[Art. 78)
Municipiul Bucuresti va per-
cepe separat, de fiecare calator,
in tramvaie, o taxii de maxim un
leu.
Aceasta, taxa poate fi perce-
puta, si de celelalte orase din
tara.
Impozitele susamintite se per-
cep numai pentru vehiculele
care circula si se platesc antici-
pat lunar.
7. Pentru ferastraele meca
nice de taiat lemne, anual,
maxim 600 lei.
8. Pentru fiecare cal de ham
la particulari, intrebuintat in
serviciul comertului sau indus-
triei, pe an, maxim 100 lei.
Se va percepe numai in co-
munele urbane.
9. Pe vizitatorii in statiunile
climaterice si balneare, de fie-
care persoana care sta mai mult
de 5 zile in localitate, maxim 50
lei lunar.
(Copiii sub 16 ani si servitorii
sunt scutiti).
10. Asupra caselor de joc de
noroc, cluburile, cercurile, aso-
ciatiile, precum si toate localu-
rile publice sub orice denumire,
unde se practica jocuri de noroc,
maxim 1.000 lei pe zi.
11. Pariurile la Book-Makeri
sunt supuse la o taxa de maxim
504.
12. De fiecare dilator la ho-
teluri sau case, ori inchiriaza
mai mult de dour), camere mobi-
late:
a) La hotelurile de lux, maxim
10 lei pe zi;
b) La hotelurile clasa I,
maxim 8 lei pe zi;
c) Idem clasa II si camere
mobiliate, maxim 5 lei pe zi;
d) Hotelurile de clasa III si
camerele inchiriate sub 30 lei
pe zi, maxim 2 lei pe zi.
13. De fiecare &line de vâna-
toare, maxim 50 lei pe an
a) De fiecare caine de lux,
maxim 200 lei pe an.
[Art. 78] 14 Apri lie 1933
,
340

b) Pentru al doilea aline de Vitei, maxim lei 10 de cap.

lux, maxim 300 lei pe an
c) Pentru al treilea calm de
lux, maxim 400 lei pe an.
d Dela al patrulea câine de
lux, de fiecare cap câte, maxim
500 lei pe an.
Câinii sugaci si cdinii de pazd
nu se impun.
In comunele rurale câinii gos-
podtiriilor si cdinii turmelor
pentru paza vitelor, porcilor,
oilor, sunt scutiti.
14. Taxa asupra mtirfurilor
introduse In raza comunei de
comercianti si industriasi prin
Cili le F'erate Române, Postd, si
cu camioanele sau scoase din
depozitele din raza comunei
(taxrt ad-valorem), maxim 0,20°A.
Mrtrfurile In transit nu sunt
supuse la aceste taxe.
15. Se vor percepe si urradtoa-
rele taxe asupra produselor pe-
trolifere iesite din rafineriile si-
tuate In raza comunelor urbane
si municipiilor:
a La produsele pentru ex-
port:
Pricurd. si rezidii, maxim lei
0,01 per kg.
Benzina si petrol, maxim lei
0,02 per kg.
Uleiuri si motorind, maxim
lei 0,03 per kg;
b) La produsele destinate con-
sumului intern:
Pilcurd, rezidii, maxim lei 0,03
per kg.
Motoring., maxim lei 0,06 per
kg.
Petrol, maxim lei 0,07 per kg.
Benzind, maxim lei 0,12 per
kg.
Uleiuri, maxim lei 0,13 per kg.
Produsele asupra cdrora se
aplicrt aceste taxe, nu vor mai
fi supuse la taxa ad-valorem"
prevAzute la alineatul prim al
punctului 14.
16. Pentru vânzdri de vite: 1.600 lei.
Mari, maxim lei 50 de cap.
0i, capre, maxim lei 5 de cap. 3.200 lei.
www.digibuc.ro
Porci, maxim lei 30 de cap.
Purcell aunt scutiti.
II. Taxe comunale
1. a) Pentru autorizarea van-
zdtorilor ambulanti, maxim lei
300;
b) Pentru controlul sanitar al
vânzdtorilor ambulanti, maxim
lei 300.
Se percepe numai In comunele
urbane.
2. Pentru lucrrtrile prelimi-
nare obtinerii autorizatiei de
constructii, cercetdri la fata lo-
cului, alinieri, confrunthri cu
planul de sistematizare etc., s'au
reparatii:
a) Reparatii simple, maxim 50
lei;
b) Reparatii radicale, maxim
100 lei;
c) Constructii din nou, maxim
200 lei.
Se percepe numai In comunele
urbane.
3. Pentru eliberarea autoriza-
tiei de efectuarea lucrdrilor:
a) Reparatii simple de Intre-
tinere:
PAnd, la 5 Incdperi, maxim 50
lei.
Dela 5-10 Incriperi, maxim
100 lei.
Dela 10-20 Incdperi, maxim
200 lei.
Dela 20 40 Incriperi, maxim,
300 lei.
De la 40-100 Incrtperi, maxim
400 lei.
Peste 100 Incdperi, maxim 800
lei.
Se percepe numai In comunele
urbane;
b) Reparatii radicale:
Pang. la 5 Incdperi, maxim
200 lei.
Dela 5-10 Incdperi, maxim
600 lei.
De la 10-20 Inciiperi, maxim
Dela 20-40 Incdperi, maxim
[Art. 1-2] 14 Apri Ile 1933
comunal, osebit de cheltuielile
de intretinere si hrana, se va
percepe:
a) Vite mari, maxim 10 lei;
b) Vite mici, maxim 5 lei.
14. Pentru tilierea vitelor in
abatoare se vor percepe urma-
toarele taxe fixe:
Boi, tauri, bivoli, cai, vaci, bi-
volite, manzati i turlaci, maxim
25 lei de cap.
Pentru vitei si malaci, maxim
10 lei de cap.
Pentru porci, maxim 10 lei de
cap.
Pentru oi, capre, miei, iezi si
purcei, maxim 3 lei de cap.
15. Taxa pentru serviciul pom-
pierilor i serviciul de salvare:
a) De fiecare contribuabil cu
un venit pana la 80.000 lei,
maxim 20 lei;
b) De fiecare contribuabil cu
un venit dela 80.000 150.000 lei,
maxim 100 lei;
c) De fiecare contribuabil cu
un venit mai mare de 150.000 lei,
maxim 500 lei;
d) Asupra proprietatilor cla-
dite o taxa socotita dupA valoa-
rea locativa de maxim no.
Proprietarii de clAdiri nu pot
fi supusi si la taxele dela punc-
tele a, b si c;
e Asupra societatilor de asi-
gurare se va percepe din valoa-
rea totala a primelor de asigu-
rare contra incendiilor incasate
in localitate, maxim 5Voo.
Aceasta taxa cade exclusiv in
sarcina societatilor de asigu-
rare, iar nu a asiguratilor.
16. Pentru un buletin de in-
scriere la biroul populatiei, ma-
xim 10 lei.
17. Pentru un cluplicat de pe
buletinul biroului populatiei,
maxim 5 lei.
18. Pentru un extras de pe ac-
tul de nastere sau de moarte eli-
berat de Oficiul Starii Civile sau
tribunal, dupa registrele stroll
civile, maxim 10 lei.
www.digibuc.ro
342
19. Pentru un extras de pe ac-
tul de cAsatorie, obligatoriu in
toate cazurile cand se elibereaza
buletinul de casatorie, cat si
pentru cele ce se cer ulterior cu
petitiune, maxim 20 lei.
20. Penru un buletin de casd-
torie, maxim 20 lei.
21. P-entru actele de dovedire
cu martori la Oficiul Starii Ci-
vile, servind la casatorie, ma-
xim 50 lei.
22. Penru inscrierea unei ho-
thriri de (livort (taxa statisticA),
maxim 100 lei.
LEGE
pentru Fundatiunile Culture le Regale
DIN 14 APRILIE 1933 t)
1. Fundatia universitarA Re-
gele Carol I, Fundatia Princi-
pele Carol din Bucuresti, Fun-
datia Regele Ferdinand din Iasi
si Institutul de cercetari expe-
rimentale Regele Carol al II-lea
din Cluj, formeaza o uniune cu
numele: Fundatiile Culturale
Regale ale Romaniei.
2. Pe Mug% Fundatiile Cultu-
rale amintite in art. 1, se infiin-
teaza la Bucuresti, potrivit unui
statut special, si intra deopo-
triva in uniune, Fundatia de li-
teratura si arta Regele Carol al
II-lea, cu scopul sa ajute prin
toate mijloacele desvoltarea
jnaltei culturi in Romania. Ea
va lucra potrivit unui regula-
ment de functionare special,
Aceastit lege s'a votat de Senat in sedinta
dela 31 Martie 1933 ei de Adunarea deputatilor in
gedinta dela 8 Aprilie 1933 ; s'a prornulgat on
Deoret Nr. 1.130 933 ei publicat In Monitorut
0/scial p. I, Nr. 88 din 14 Aprilie 1933. A se
vedea In legiturl Legea pentru Fundatia uni-
versitaa Carol I din 13 bulie 1891, la pag.
480, vol. IIIIV ; Legea pentru Fundatia uni-
versitarä Ferdinand I din 16 Februarie 1926
la pag. 44, vol. XVXVI.
343 14 Aprilie 1933
pe care-I va da Augustul sdu
Fondator.
3. Fundatiile Culturale Re-
gale ale Rometniei sunt conduse
de Maiestatea Sa Regele si isi
pdstreazd fiecare statutele si re-
gulamntele de infiintare in ca-
drul uniunii si al prevederilor
a cestei legi.
4. Maiestatea Sa Regele este
ajutat in conducerea Funda-
tiilor Culturale Regale de un
consiliu, numit Consiliul Fun-
datiilor Culturale Regale, prezi-
dat de Maiestatea Sa Regele.
Consiliul Fundatiilor Cultu-
rale Regale este format din con-
duciltorii Fundatiilor si din 4
personalitiiti reprezentative ale
culturii românesti, numite de
Maiestatea Sa Regele, pe ter-
men de 3 ani.
5. Consiliul Funclatiilor Cul-
turale Regale examineazd si
aprobd bugetele, precum si pro-
gramele de lucru si stabileste
directivele generale de acitivi-
tate ale Fundatiilor Culturale
Regale. El isi dd. avizul In orice
cbestiune de culturd care face
obiectul Fundatiilor Culturale
Regale, oridecâteori acest aviz
se cere de Maiestatea Sa Re-
gele.
6. Consiliul Fundatiilor Cul-
turale Regale se adund când e
convocat de Maiestatea Sa Re-
gele si cel putin de cloud ori
pe an.
7. Maiestatea Sa Regele a-
probd statutele si regulamentele
de functionare ale Fundatiilor
Culturale Regale. Maiestatea Sa
Regele numeste si revoacd, pe
Directorii si Administratorii lor.
8. Consiliul Fundatiilor Cul-
turale Regale are un Secretar
General numit de Maiestatea Sa
Regele.
Secretarul General Indru-
meazd si supravegheazd activi-
tatea Fundatiilor In spiritul di-
rectivelor Consiliului cultural.
9. Oficiul de conducere al
www.digibuc.ro
[Art. 3-1]
Fundatiilor Culture le Regale isi
are sediul in Bucuresti.
D. Fondurile Fundatiilor pro-
vin din inzesträrile regale fon-
dationale si veniturile lor, din
donatii si legate, din subventii
si diferite venituri.
11. Fundatiile Culturale Re-
gale si Asezdmintele infiintate
de ele pentru implinirea meni-
rei lor statutare, sunt persoane
juridice. Ele sunt scutite de
taxele de timbru si inregistrare,
de taxele postale, precum si de
orice impozite cdtre Stat, judet
sau comuna.
12. Functionarii Fundatiilor
Culturale Regale sunt asimilati
funcionarilor publici, benefi-
ciazd de drepturile acestora, si
li se fac retineri din salariu
pentru Casa Generald de Pen-
siuni.
13. Dupd, promulgarea legii
de fatd, fiecare Fundatie isi mo-
dified statutul sau regulamen-
tul pentru punerea In concor-
dant& cu ea.
Aceste statute si regulamente,
dupd, aprobare, se publied in
Monitorul Oficial.
14. Orice dispozitii cuprinse
in legi, statute si regulamente,
contrarii dispozitiunilor de fatd
sunt si rdmân abrogate.
LEGE
pentru modificarea ;i prelungirea legii
privitoare la regimul exceptional al ra-
porturilor dintre proprietari si chiriaci
DIN 14 APRILIE 19331)
1. Dispozitiunile legii privi-
toare la regimul exceptianal al
raporturilor dintre proprietari si
I) Aceastl. Lege modificatoare s'a votat de
Adunarea deputatilor el Senat In sedintele dela
8 si 11 Aprilie 1933 ; s'a promulgat cu decretul
Nr. 1.123 933 pi publicat In Moniterut Oliciai,
p. I, Nr. 88 din 14 Aprilie 1933. A se vedea In
 [Art. 2-10] 14 Aprille 1933
chiriasi din 7 Aprilie 1932 se
mentin in vigoare piing la 23
Aprilie 1934, prelungindu-se ter-
menele, cu derogärile prevAzute
In legea de fath.
2. Vor beneficia de prelungi-
rea acordath de art. 1 al legii
din 7 Aprilie 1932, numai:
a) Contractele scrise sau ver-
bale ale functionarilor si pensio-
narilor publici care au beneficiat
de prelungirea acordatd, de le-
gile anterioare si al cdror venit
nu intrece suma de lei 150.000;
b) Contractele scrise sau ver-
bale, cum si inchirierile prevd-
zute de art. 5, alin. 6, al legii din
47 Aprilie 1929, avand de obiect
localurile ocupate in orice scop
de Stat, judet sau comund, de
institutiile i societrttile delegate,
prevazute in bugetul acestora,
precum i acele ocupate de c5,-
minurile si internatele scolare
de orice fel, etatizate;
c) Contractele chiriailor, ori-
care ar fi calitatea lor, dacd au
un venit ce nu trece suma de
60.000 lei.
3. Chiria pentru prelungirea
de un an acordatä contractelor
prevazute de articolul precedent,
va fi cea fixatä prin legea din
45 Aprilie 1930.
4. Sub sanctiunea decaderii
din dreptul sdu, proprietarul
este obligat s5, notifice Ministe-
rului de Finante, prin adminis-
tratia financiard a situatiei imo-
bilului, in termen de 40 de zile
libere dela publicarea acestei
legituri : Lagoa din 16 Aprilie 1927 la pag. 1228,
voL XIIIXIV ; Legea din 18 Aprilie 1929 la
pag. 428, vol. XVII; Legea din 15 Aprilie 1930,
la pag. 223, vol. XVIII i Legea din 7 Aprilie
1932 la pag. 278, voL XX. Aceste prelungiri,
motivate de Imprejuririle exoeptionale de dupli
razboin s'au lnceput prin Deoret-lege din 7 Mar-
tie 1919, pag. 40, vol. IXX ei s'au oontinuat
pia, la Legea prezenti, modificindu-se In lie-
tele Nifon din Bucuresti, Epi-
care an ; a se vedea toate legile ce s'au sum-
dat la datele din Repertoriul vol. XX. tropia Sf. Spiridon din Iai, Epi-
www.digibuc.ro
344
legi, sums, ce a suportat Statul
in anul 1931-1932 din chiria cu-
venitd: potrivit legii, pentru imo-
bilul a cdrui contract de inchi-
riere este prelungit, indicând
numärul si data hotäririi ins-
tantei judecatoresti care a fi-
xat-o.
5. Statul va achita cota cores-
punzdtoare din. chirie In inter-
valul dela 1 Aprilie-30 Iunie
1934.
6. Alineatul 2 al art. 8 se in-
locuieste cu urmdtoarea dispo-
zitiune:
Dacd clddirea proprietate este
inchiriath mai multor persoane,
evacuarea va fi cerutit in prim
rand impotriva chiriasului care
nu este functionar, apoi impo-
triva functionarului si in ultim
rand impotriva pensionarului,
indiferent dacd o parte din imo-
bil mai este inchiriat cu con-
tract incheiat la libera tran-
sactie inaine de 1 Ianuarie 1933
si care este in curs de executare.
7. Chiria pentru celelalte con-
tracte prevdzute de art. 11 si 12
va fi cea fixatd prin aceste texte.
8. In contractele prevAzute de
legea de fatd, chiriaii vor putea
pldti valabil chiria pe trimestrul
Aprilie 1933, Incepand dela 23
Aprilie 1933 pand la 6 Mai 1933
inclusiv.
9. Art. 21, alin 1 se inlocuieste
cu urmiltoarea dispozitiune:
Procesele de evacuare care
izvortisc din legea de fata pen-
tru neplata chiriei, cum si cele
pentru reducerea chiriel, sunt
de competinta tribunalului.
10. Reducerea de chirie pre-
vrizutä in prezenta lege nu se
aplicd contractelor de inchiriere
incheiate de Eforia Spitalelor
Civile i Asezdmintelor Branco-
venesti din Bucuresti, Asezdmin-
 345 14 Apri lie 1933
tropia Madona Dudu din Cra-
iova, Spitalul Beldiman din Bar-
lad si Epitropia Caritatea Grua-
teanä din Galati, Spitalul Cari-
tatea din Iasi, Epitropia Bisericii
Sf. Treime din Craiova, Casa
Scoalelor, Academia Romând
Fondatia Universitard, Carol I
din Bucuresti.
Cbiriasii acestor institutiuni
vor putea denunta contractul de
Inchiriere pe data de 26 Octom-
vrie 1933 printr'o notificare fd-
cutá In termen de o lund dela
data publicdrii prezentei legi.
11. Art. 26 se inlocuieste cu
urmätoarea dispozitie:
Contractele de locatiune ale
Statului, judetelor sau comune-
lor, In curs de executare, Inche-
iate pan& la 1 Ianuarie 1933, si
care nu sunt prelungite prin
efectul legilor, vor putea fi rezi-
liate pe data de 26 Octomvrie
1933, cu obligatiunea de a noti-
fica proprietarilor aceastd, in-
tentie eu cloud luni de zile ma-
inte de aceastá data.
12. In cazul cänd proprietarii
vor obtine dupd, promulgarea
acestei legi evacuarea chiriasilor
lor, potrivit art. 8, 9 si 10 din
lege, aceastd evacuare nu va pu-
tea fi executatá In fapt decdt la
26 Octomvrie 1933.
De acelasi termen de gratie
vor beneficia i chiriasij ale
cdror contracte ne mai Intrunind
conditiile art. 2 din aceastá lege,
intril sub regimul dreptului co-
mun.
13. Art. 3, 14 si 16 se suprimd.
14. Rämân In vigoare dispo-
zitiunile art. 12, 14, 21, 22, .alin.
II din legea din 45 Aprilie 1930;
art. 4, 5, punctele 1-5, art. 6, 7,
8, 9, 11, 17, 20, 23; 36, 45, 46 din
legea din 16 Aprilie on.
www.digibuc.ro
[Art. 11-3]
LEGE
pentru modificarea: articolelor 3, 5, 15,
23, 31, 36, 65, 67 i 76 din legea pentru
reorganizarea Inaltei Curti de conturi
DIN 14 APRILIE 1933 1)
Art. untie. Articolele 3, 5, 15,
23, 31, 36, 65, 67 si 76 din legea
pentru reorganizarea Inaltei
Curti de ronturi se modified
precum urmeazd:
3. Curtea de conturi este corn-
pusd din membrii Curtii, mi-
nisterul public, personalul de
control si verificare, secretaria-
tul general cu personalul de can-
celarie, arhivá i serviciu.
Membrii Curtii sunt: 1 prim-
presedinte, 4 presedinti de sectii
si 12 consilieri.
Ministerul public este repre-
zentat printr'un procuror gene-
ral si 4 procurori de sectii.
Pesonalul de control si. verifi-
care se compune din:
Consilieri-controlori care pot fi
cel mult ate unul din fiecare Mi-
nister si administratie publicd
autonomd, 4 referendari-sefi,
precum si 66 referendari si refe-
rendari stagiari.
Consilierii-controlori pot fi
ajutati, acolo unde se simte ne-
voie, din functionari de speciali-
tate necesari.
Numärul acestora poate fi
sporit prin lege dupd, trebuintd.
I) Aceasti Lege modificatoare e'a votat de
Adunarea deputatilor ei Senat In eedintele dela
8 gi 12 Aprilie 1933 ; s'a promulgat ou Deeret
Nr. 1.129 933 gi publioat in Monitorui Oficial
p. I Nr. 88 din 14 Aprilie 1933. A se vedea
Legea pentru reorganizarea Inaltei Curti de
oonturi din 31 Iu lie 1929, la pagina 828, vo-
lumul XVII, cu mod. 26 Aprilie 1930, la pa-
gina 249, vol. XVIII ei 1 Ianuarie 1932, la
pag. 16, vol XX. - Thalia Curte de Conturi s'a
iniiintat prin Legea din 24 Ianuarie 1864, pag. 44,
vol. I Boerescu eau pag. 1185, vol. 1 Bujo-
reanu ei dupi 30 ani de aplicare s'a reorgani-
zat prin Legea din 29 Ianuarie 1896, peg. 1438,
vol. II, editia 1907 Hamangiu, aplicati panA
la noua lege din 81 Iulie 1929.
(Art. 5-151 14 Aprilie 1933
Referendarii sunt imptirtiti in
3 clase.
Secretariatul general al Curtii
e compus din, un secretar gene-
ral asimilat cu referendarii-sefi,
secretari, subsecretari (sefi de
birou), subsefi de birou, impie-
gati si conservatori de acte si
personalul de serviciu necesar,
prevAzut dupd trebuintd in bu-
get.
, 5. Membrii Curtii si ai minis-
terului public sunt numiti prin
decret regal, la propunerea Mi-
nisterului de Finante.
Primul-presedinte, procurorul
general si procurorii de sectii
se numesc frird recomandarea
Curtii, iar presedintii de sectii
vor fi numiti dintre consilieri,
dupd recomandarea Curtii.
Procurorii de sectie pot fi nu-
miti. dupil recomandarea Curtii,
consilieri.
Pentru a fi numit consilier si
consilier-controlor se cer urmd-
toarele conditiuni:
a SA aibd un titlu academic
de doctor sau licentiat in drept,
matematici, stiintele comerciale
sau un titlu echivalent in stiin-
tele financiare, politice si admi-
nistrative, recunoscut conform
regulilor instructiunii;
b SA aibd un stagiu de cel pu-
tin 15 ani in administraia Curtii,
in administratia finantelor Sta-
tului, in administratiile centrale
ale celorlalte Ministere, in corpul
didactic sau in magistraturd si
de cel putin 3 ani functiunile de
referendar sef, de secretar gene-
ral al Ministerului de Finante,
director conduchtor de directie,
ori inspector financiar in Minis-
terul de Finante, director de
contabilitate in administratia
centrald a celorlalte Ministere,
membru la o Curte de apel sau
8 ani presedinte de tribunal;
c) Unul dintre consilieri va fi
un intendant general care a ocu-
pat cel putin 2 ani functiunea de
www.digibuc.ro
346
director al contabilitAtii Ministe-
rului Apärdrii Nationale;
d Pentru a fi numiti procu-
rori se cere sh aibA un stagiu de
cel putin 15 ani in magistraturd
si sd fi ocupat in acest timp cel
putin 3 ani functiunea de mem-
bru la o Curte de Apel sau 6 ani
functiunea de presedinte de tri-
bunal sau sd fi exercitat efectiv
si M.A. intrerupere profesiunea
de avocat pe lAngil tribunale sau
Curti cel putin 20 ani, sau sd fi
indeplinit functiunea de referen-
dar clasa I timp de 3 ani.
Pot fi numiti in aceastd func-
tiune directorii din administra-
tia centrald a Ministerului de
Finante, conducAtori de directii
si subdirectori generali dela Ca-
sele autonome dependinte, (tacit
au titluri academice si un stagiu
de cel putin 15 ani in adminis-
tratia finantelor si cu o vechime
minimum un an implinit in
grad.
15. Curtea este impArtitd in
4 sectii, compusd fiecare dintr'un
presedinte si 3 consilieri.
Repartizarea presedintilor si
consilierilor pe sectiuni se va
face la inceputul fiecArui an, de
ditre sectiunile-unite ale Curtii.
In caz de neintelegere se va
proceda prin tragere la sorti.
La aceeasi data sectiunile-
unite vor repartiza la sectiuni
referendari-sefi, referendari si
referendari stagiari, iar la par-
chetul general unul sau doi re-
ferendari dupd necesitate. 1).
Sectiunile au aceleasi atribu-
tiuni; totusi cand necesitatea ser-
viciului va cere se va putea da
atributiuni speciale uneia sau
mai multor sectiuni, aceasta in
urma hotdririi luate de Curte in
sectiunile-unite.
1) A se vedea In legiturli : Legea contabili-
titii publice din 31 Iulie 1929, la pag. 783,
vol. XVI, cu mod. din 24 Decemvrie 1932, pag.871,
vol. XX, precum e Legea pentru concursul re-
ferendarilor din 13 Mantle 1930, la pag. 178,
vol.-XVIII.
347 14 Apri lie 1933
23. Mai sunt justitiabili In
prima si ultimä instantá direc-
torul contabilitàtii generale a
Statului, directorii serviciilor de
contabilitate ale tuturor depar-
tamentelor, sefii de contabilitate
ai tuturor administratiunilor
publice, precum i toti ceilalti
administratori, contabili si ma-
nuitori de bani, valori si ma-
teriale publice, pentru Intärziere
In depunerea conturilor si in
prezentarea scriptelor si actelor
justificative, pentru defecte si
omisiuni in conturi, pentru or-
donantári neregulate, pentru In-
gaduinte acordate ilegal debito-
rilor Statului, care ingilduinte
au provocat pagube administra-
tiunilor pentru necercetarea
conturilor de gestiune ale per-
ceptorilor de venituri depen-
dinte de ei si pentru oHce alte
cAlcdri de legi sau neregulani-
táti In gestiunile lor.
De asemeni sunt justitiabili In
primit si ultima instantá toate
persoanele enumerate In ali-
neatul precedent si in genere
mice functionar public care nu
va fi trimes Curtii, la termenele
fixate de ea, actele cerute sau
nu va fi indeplinit obligatiile im-
puse de Curte.
Pentru neindeplinirea acestor
obligatiuni ei vor putea fi con-
damnati la o amendä egalg cu
retributiunea lor dela 15 zile
pitnä la 4 luni. Dacä nici dupil
aceastä amendare nu se vor con-
forma dispozitiunilor luate de
Curte, ori repeta aceleasi fapte,
Curtea va comunica faptul mi-
nistrului respectiv spre a li se
aplica sanctiunile prevAzute de
legea contabilitatii publice.
31. Primul - presedinte al
Curtii, primind actele, conturile,
cererile, apelurile si toate cele-
lalte lucrári date in competinta
Curtii, le distribuie sectiilor res-
pective. membrii Curtii spre a lua con-
Borderourile si avizele i ac- cluziuni In sedintä.
tele justificative ale ordonantii-
www.digibuc.ro
[Art. 23-671
rilor se vor inregistra si se vor
repartiza referendarilor Insárci-
nati cu verificarea lor.
36. Presedintele sectiunii, pri-
mind raportul consilierului ra-
portor, fixeazá ziva judecarii
trimete lucrarea parchetului spre
a lua cunostinta de ea.
La ziva fixatá ref erendarul
raportor prezintá lucrarea in
cazurile de apel sau când Curtea
va erode de cuviintd, se asculttt
pilrtile care se vor cita prin
agentii administrativi, precum
concluziunile parchetului, se ia
avizul referendarului-raportor,
care nu-i decat consultativ si
apoi votul fiecitrui consilier, in-
cepând cu cel mai nou numit,
dupg care presedintele pronuntâ
deciziunea.
Procesul-verbal al sedintei
deciziunea se redacteazá si con-
trasemneazá de referendarul-
raportor si se semneazil de jude-
cAtorii care au luat parte la se-
dintd.
Curtea va judeca si In lipsa
pártilor legalmente citate.
65. Procurorul general sau
procurorul de sectie asistil, la
sedinte i pune concluziuni in
toate chestiunile ce se desbat
inaintea Curtii.
Lucrárile sectiunilor se vor co-
munica ministerului public cu
cel putin o zi Inaintea de ziva
fixatit pentru judecare. Procu-
rorii nu sunt speciali atasati la
o sectiune. Procurorul general
va desemna pe procurorul care
va lua parte la sedintele la care
nu va participa el insusi.
Procurorul general are drep-
tul de control si de priveghere
asupra concluziunilor pregittite
de procurorul de sectie pentru
a le pune inaintea Curtii.
In caz de lipsá de procuror,
primul-presedinte sau a cela ee-1
inlocuieste va delega pe unul din
67. Procurorul general, pen-
(Art. unici 14 AprI lie 1933 348

tru indeplinirea indatoririlor cametei se modifica cum Ur-

sale, corespunde direct cu mi- meazd:
nistrii i cu toate celelalte auto- Dobânda conventionala anuala
ritäti. nu poate intrece 50/o peste scon-
Toate cererile administratiu- tul Bauch Nationale a României,
nilor pentru darea in judecata si in niciun caz nu va fi mai
a Curtii, a functionarilor care mare de 120/o.
s'au facut vinovati de abateH la
indatoririle prevazute de legea
contabilita(ii publice, se adre-
seaza Curtii prin rechizitoriul
LEGE
mirristerului public. pentru adäugirea unui articol nou la
In acest caz procurorul gene- legea concordatului preventiv
ral, primind referatul referen-
darului, va dispune trimeterea DIN 14 APRILIE 1933 1)
in juclecata Curtii sau, de va fi
cazul, clasarea afacerii. Art. unic. Se adauga un ar-
76. Prevenirea i mustrarea ticol nou Nr. 67, cu urmatorul
simpla sau in scris cu pierderea cuprins:
salariului pan& la 15 zile se Sunt scutite de mice taxa de
timbru i impozit proportional:
aplica de primul-presedinte pen- Conventiunile de orice fel fa-
tru personalul de control si ve- cute de Banca Nationala a Ro-
rificare si pentru personalul se- mâniei cu debitorii sai, comer-
cretariatului Curtii, iar pentru cianti In stare de concordat sau
pesonalul ministerului public, cu abitorii necomercianti, pe
de catre procurorul general. baza vreunei legi de asanare a
Suspendarea, punerea in dis- datoriilor, ca i toate actele de
ponibilitate si destituirea pen- vanzare, ipoteca, gaj, garantie,
tru personalul de control si ve- fuziuni de societati si oHce al-
rificare i pelatru personalul tele, precum i cambiile date
secretariatului si al parchetului, Bartell Nationale a României in
se aplica de Curte in sectiuni nlaIrt sau in garantie si pentru
reinoirea celor vechi si care au
unite. de scop aducerea la indeplinire
a unor asemenea conventiuni.
Sunt acutite de plata impozi-
LEGE telor prevázute de legea contri-
butiunilor directe, cu exceptia
privitoare la modificarea art. 2 din legea impozitului minimal, intreprin-
contra cametei derile comerciale i industriale,
care, gasindu-se sub controlul
DIN 14 APRIL1E 1933 1) unor institute de credit aflate in
stare de concordat, se obliga, pe
Art. unic. Dispozitiunile baza unei conventiuni incheiate
art. 2, alin. 1 din legea contra
Aceastä Lege de completare s'a votat de
Adunarea deputatilor i Senat in pedintele dela
1) Aceasti Lege modificatoare s'a votat de 11 pi 13 Aprilie 1933 ; s'a promulgat cu De-
Adunarea deputatilor pi Senat In pedintele dela cret Nr. 1 128 933 pi publicat In Monitorul 0/i-
12 pi 13 Aprilie 1933 ; s'a promulgat ea Deoret cial p. I Nr. 88 din 14 Aprilie 1933, A se ve-
Nr. 1.127/933 pi publicat In Moniloral Oficial dea Legea concordatului preventiv, cu toate mo-
p. I Nr. 88 din 14 Aprilie 1933. A se vedea dif., la 20 Octomvrie 1932, pag. 716, vol. XX,
Legea contra cametei, din 2 Aprilie 1931, la care se va completa cu adausul din Legea de
pag. 1025, vol. XVIII cu mod. din 27 Iulie 1931. fatL.
www.digibuc.ro
 349 14 Apri lie 1933
cu Banca Nationalil a Romäniei,
sa afecteze totalitatea veniturilor
lor nete pentru achitarea tuturor
datoriilor institutelor de credit
cdtre Banca Nationald, precum
si pentru achitarea tuturor de-
pozitelor *i celorlalte datorii ale
acestei institutii de credit cu
conditia ca obligatia de plat&
luata de aceste intreprinderi sd
se execute sub controlul Báncii
Nationale a României.
Scutirea de impozite este acor-
data numai pe timpul pe care
veniturile nete ale intreprinderii
servesc exclusiv pentru achita-
rea datoriei institutelor de credit
de care depinde intreprinderea
la Banca Nationald a Romäniei
si a depozitelor *i celorlalte da-
torii ale institutului.
RENULAMENT
privitor la serviciul de Intretinere al
Palatului de justitie din Bucuresti
DIN 14 A PRILIE 1933 1)
1. Serviciul de intretinere al
Palatului de Justitie din Bucu-
resti, se pune sub autoritatea si
privegherea generald a primului
presedinte al Curtii de apel, si
functioneazd sub ingrijirea unui
intenclent.
Primul presedinte poate de-
cide, prin ordonante afisate in
interiorul palatului, orice ma-
suri ce intereseazd higiena, buna
ordine si linistea.
Ministerul, la cererea primu-
lui-presedinte, poate delega un
arhitect care va sta la dispozitia
sa si se va ocupa in mod perma-
nent cu privegherea intregii ell-
1) Acest Regalement s'a aprobat ou Decret
Nr. 1.061/933 si publics', In Monilorui Oficial,
p. I Nr. 88 din 14 Aprilie 1933. El abrogi ve-
oldul Regalement din 4 Octomvrie 1895, pag.
752, vol. II.
www.digibuc.ro
[Art. 1-5]
diri a palatului, reparatia sau
transformare lui, intetinerea sau
reparatiunea mobilierului.
El va dirija serviciile lumina-
tului, incälzitului si ventilatiei.
Afributide intendenfului
2. Intendentul este obligat a
tine un registru inventar de tot
mobilierul ce se and in fiecare
camera, notând data primirii lui
si rdspunzAnd lie el.
Intendentul va veghea si va
dirija serviciul de mdturare si
curiltire a tuturor incdperilor,
sdlilor, coridoarelor si a curtilor
interioare. Va veghea la curAti-
rea mobilierului dupd *i conform
instructiunilor speciale ce i se
vor da.
Intendentul va fi ajutat de un
prim gardian.
3. Serviciul de mdturare si
curätire va fi asigurat printr'un
numAr de servitori si servitoare
fixat prin buget. Personalul
acesta va fi sub ordinele inten-
dentului si va fi recrutat dupd
recomandarea sa si sub a sa
rdspundere.
4. Intendentul va inspecta in-
tregul local inainte de deschi-
derea sedintelor, pentru a se asi-
gura de perfecta stare de curd-
tenie. El va fi dator de asemenea
ca, indatit dupd terminarea se-
dintelor, A, procedeze la inspec-
tiunea minutioasä a incdperilor
*i a mobilierului, si de va cons-
tata vreo degradatiune sau de-
tertorare, sd raporteze imediat
organelor in drept care vor lua
mdsurile cuvenite pentru repara-
tiune.
5. Tot materialul de curätenie
si intretinere se va lua in pri-
mire de intendenet cu inventar,
la care se vor atasa facturile
respective. Inventarul se va con-
trola la sfarsitul fiecdrui an fi-
nanciar de primul grefier al ins-
tantei respective si intendent,
dresându-se un proces-verbal
[Art. 6-13] 14 Apri lie 1933 350

semnat de ei de cele constatate, nalul si lua dispozitiile ca uzi-

aratându-se uzajul i avizttn- nele sd facti fatä nevoilor servi-
du-se la completari. ciului oridecilteori acesta o cere.
Primul-presedinte va face co-
municare Ministerului de Fi- Infrefinerea palafului
nante de cele constatate, potrivit
art. 2 din legea 10. Este interzis mice schim-
Statului. bare de destinatiune a mobilie-
6. Aliituri eu intendentul va rului sau orice mutare a mobi-
functiona un sef mecanic care lelor.
va avea sub a se administrare In caz de va fi nevoie de schim-
si rdspundere curdtirea i Intre- bári sau mutári, sefii de serviciu
tinerea siililor unde sunt insta- le vor cere primului presedinte
late masinile de Incdlzit, lumi- respectiv prin mijlocirea cdruia
nare si ventilatie. singur se poate face.
7. Seful mecanic este seful 11. Este interzis orice agiltare
uzinelor si al instalaViilor meca- de tablouri, cadre sau afipte, in
nice si al intregului personal afard de locurile i tablourile
destinat acestui serviciu. destinate, mice batere de cuie in
In ceea ce priveste disciplina ziduri sau lemnárii, orice lipire
si másurile de ordin adminis- de placarde sau alte lucruri si-
trativ, luate de primul presedinte milare. Orice operatie de felul
al Curtii sau de arhitectul Ingo- acesta nu se poate face dupd
cinat de acesta, mecanicul este cererea sefului de serviciu res-
sub ordinele intendentului, frä pectiv, decât de intendentul pa-
ca acesta sä poatit lua insd nal- latului.
suri de ordin tehnic, de care ra- Oricine va infrânge prescrip-
mâne responsabil numai seful tiunea acestui articol va fi per-
mecanic. sonal responsabil de costul re-
8. Bufetele si chioscurile pen- paratiunii i va fi pedepsit con-
tru timbre, tutun sau masini de form art. 385, alin. 9 din codul
scris, nu vor putea fi concesio- penal, combinat cu art. 388 din
nate decât de Minister. codul penal.
Localurile insá räman sub Grefierii si ajutorii de grefit,
controlul serviciilor Palatului, In lipsa lor, iau in primire mo-
In tot ce atinge serviciul de In- bilierul sectiei si sunt responsa-
tretinere si cur:genie, care Ig- bili de stricaciunile ce s'ar co-
raine insil In sarcina concesio- mae child autorul nu s'ar do-
narilor. vedi.
Intendentul i personalul de- 12. Intenclentul palatului are
dreptul sä pund si sá ridice orice
legat de primul presedinte al afisare, agritare de cadre si ta-
Curtii este obligat a supraveghea blouri etc., fricut In contraventie
si raporta in scris abaterile cons- cu articolul precedent.
tatate. 13. Serviciul de pazd se va
9. Intendentul va determina, exercita de gardieni si portari.
printr'o ordine de serviciu zil- La fiecare intrare va fi instalat
nicd, numdrul servitorilor care un portar. Portarii vor veghea
vor trebui sä fie fatá In tot tim- ca sit nu intre nimeni In palat,
pul sedintelor i In afard de inarmat cu bete, ciomege, bas-
orele afectate curátitului, pen- toane etc., ce trebuesc depuse
tru efectuarea luerdrilor urgente la garderobá, si ca publicul sá
ce nu ar putea suferi intârzieri, fie pe cât se poate de curat pe
iar seful mecanic va fixa perso- picioare, fl va obliga la sterge-
www.digibuc.ro
351
rea picioarelor pe paillasoane 1)
*i a trece numai pe pasagele a-
Coperite cu covoare; vor indica
publicului accesele serviciilor
dare care voiesc a se dirija.
14. Gardienii, sub directiunea
primului gardian, vor parcurge
necontenit in tot timpul, cat
palatul este deschis publicului,
toate coridoarele *i säule, vor
veghea ca publicul sr', nu savar-
*ease& vreo stricilciune, sa nu
se atinga de calorifere *i deschi-
zhturile ventilatoarelor, sa nu
fa ea murdarii, etc.
15. Fumatul va fi cu desasar-
sire oprit prin coridoare, suli de
*edinta, i sala pa*ilor pierduti;
*efii de serviciu vor putea inter-
zice fumatul in orice alte Inca-
peri. Contravenientii se vor pe-
depsi conform art. 385, alin. 9,
combinat cu art. 388 din codul
penal.
16. Gardienii *i aprozii vor
expedia din palat pe toti cei ce
nu vor observa aceste dispozi-
tiuni, precum i toti cei care,
neavând nicio afacere, ar 6.110,
numai loc de adilpost in palat,
pe martorii de profesiune **I pe
sarnsarii ce li se vor desemna
de magistrati San de comisarul
special de politie, cerand inter-
ventia politiei palatului, care
este obligata, sa execute in totul
prescriptiunile prezentului regu-
lament *i a dispozitiunilor cu
caracter administrativ date In
scris de primul pre*edinte al
Curtii de apel, precum i cele
date de procurorul general.
17. In timpul noptii serviciul
de paza, se va exercita dupa, o
ordine de serviciu de cdtre o
parte de gardieni *i portari, ei
vor inspecta de mai multe ori
toate incaperile, curtile *i loca-
lurile ma*inilor.
18. Niciun servitor al palatu-
lui nu va petrece noaptea in pa-
lat, afara, de cei autorizati In
scris de magistratul *ef.
1) paillawane = prequri.
www.digibuc.ro
14 Apr Ilie 1933 [Art. 14-241
Serviciul de polifie
19. Serviciul de politie va fi
exercitat, in tot timpul cat pa-
latul va fi deschis publicului* de
catre un comisar de politie a-
\rand sub ordinele sale numärul
de jandármi ce se va determina
china circumstante.
Indatoririle jandarmilor vor
fi acelea*i ca *i ale gardienilor
cu care vor concura la paza pa-
latului i vor veghea la menti-
nerea bunei ordine *i observa-
tiunea prescriptiunilor regula-
mentului .*i ordonantelor date
de primul-pre*edinte al Curtii
de apel. Ei vor da concursul
necesar gardienilor la caz de re-
chizitiune.
20. Serviciul politienesc este
pus direct sub ordinele d-lui
procuror general al Curtii de
apel *i al primului-procuror al
tribunalului.
Serviciul de garde,' al aresfurilor
21. Acest serviciu va fi lude-
plinit de un numar suficient de
jandarmi i agenti dupa, nevoile
serviciului.
Serviciul de incediu
22. Un post de pompieri
asigura in timpul zilei serviciul
de pazá in contra incendiului *i,
la inchiderea palatului, *eful
postului va inspecta tot localul
*i in special podurile *i localu-
rile ma*inilor *i se va asigura
inainte de plecare cil niciun pe-
ricol nu ameninta.
Serviciul aprozilor
23. Serviciul interior al in-,
stantelor judecatore*ti i servi-
dui de curieri se va face de
aprozi.
In spatele personalului instan-
telor nu va mai figura odaia*i
camerieri, insarcinarea lor de
astazi fiind datil unui serviciu
special.
24. Aprozii sunt sub ordinele
341 14 Aprilie 1933
Dela 40 100 Incgperi, maxim
6.000 lei.
Peste 100 incAperi, maxim
8.000 lei.
Se vor percepe numai In
munele urbane.
4. Pentru verificarea planuri-
lor de constructii din nou si eli-
berarea autorizatiilor respec-
tive:
a) De fiecare metru pgtrat la
cldirile cu parter, maxim 4 lei
mp;
b) Pentru clgdirile cu parter
un etaj, maxim 8 lei mp;
c) Pentru clgdirile cu parter
si doug etaje, maxim 15 lei mp;
d) Pe lângg taxele de mai sus,
pentru cládirile cu parter si mai
mult de 2 etaje, se va percepe de
fiecare etaj In plus, maxim 5 lei
mp;
e) Pentru pivnite si subsoluri
se va percepe separat, maxim 4
lei mp.
Mansardele vor fi socotite ca
etaj.
Se vor percepe numai In co-
munele urbane.
5. Pentru eliberarea autoriza-
tiei de Imprejmuiri la stradg
sau intre vecini, verificarea ali-
nierii dupg planul de sistemati-
zare a orasului, maxim 5 lei_
ml.
Se vor percepe numai In
munele urbane.
6. Pentru eliberarea autoriza-
tiilor de lucrdri in cimitire:
a) Imprejmuiri de mice fel,
maixim 5 lei ml;
h) Lucrgri subterane, bolte
ingltate pang la 60 cm dela su-
prafata pämântului, maxim 5 lei
mp;
c) Constructiuni iesite peste
60 cm dela nivelul pgmântului,
maxim 500 lei taxg glob.
Se vor percepe numai In
munele urbane.
7.Pentru eliberarea copiilor
dupg autorizatiile de construc-
tie, maxim 50 lei.
8. Pentru Inscrierea In tablou-
www.digibuc.ro
[Art. 781
rile primgriei a persoanelor ad-
mise sA intocmeascA planuri de
constructiuni si sg execute orice
fel de lucrgri in cuprinsul co-
co- munei, maxim 500 lei de pers.
9. De fiecare metru pgtrat de
suprafatg a proprietgtilor de pe
stradele prevgzute cu canal pu-
blic, pentru folosinta canalului,
In special pentru scurgerea ape-
lor provenite din ploi, maxim
0,50 lei mp.
10. Pentru fiecare metru li-
niar de fatadg a proprietAtilor
clAdite si locurilor virane, pen-
tru mgturatul, stropitul si ridi-
catul gunoaelor de pe strAzi,
maxim 15 lei ml.
De asemenea i taxele dela
Nr. 7, 8, 9 si 10 se vor percepe
tot numai In comunele urbane.
11. Pentru intretinerea oboa
relor si pietelor (refacerea pava-
jului, curgtitul gunoiului, sptt-
latul, Imprejmuire, addpat etc.)
la intrarea In obor:
a) Vite mari: cai, catAri, asini,
boi, tauri, vaci, bivoli, bivolite
etc., in etate de peste un an,
maxim 15 lei de cap;
b) Vite mici: manji, vitei, ma-
laci, oi, capre etc., maxim 5 lei
de cap;
c) Porci, maxim 10 lei de cap;
Purceii de lapte, mieii, iezii,
co- sunt scutiti;
e) Pentru orice vehicul gol,
introclus In obor, cu 1 cal,
maxim 5 lei;
f) Idem cu 2 cai sau boi,
maxim 10 lei;
g) Pentru oHce cgrutä cu nu-
tret, lemne, cereale, legume, bgu-
turi, fructe i oHce fel de mgr-
furi introduse In obor, cu 1 cal,
maxim 10 lei;
h) Idem, cu 2 cai, maxim 20
lei.
co- 12. Pentru un bilet de adeve-
rirea proprietAtii:
a) Vite mari, maxim 10 lei;
b) Vite mici, maxim 5 lei.
13. Pentru fiecare vitg de pri-
pas, ce se va inchide la oborul
[Art. 25-7] 14 AprIlle 1933
primului-preeedinte sau preee-
dintelui pe lângg care sunt de-
taeati. Ei sunt fn acelaei timp
sub autoritatea ei controlul pri-
mului grefier i intendentului
pentru buna lor tinuta.
Aprozii care nu vor purta
haine, rufgrie ei Incgltgrninte cu-
rata, vor fi pedepsiti disciplinar
de prim-preeedintele respectiv,
prin ordonantg.
25. Aprozii se vor prezenta la
serviciu la ora determinatg, vor
merge direct la vestiarul ce le
este destinat, vor fmbrgca uni-
forma ei apoi vor ocupa postu-
rile lor de serviciu.
Dupg fnchiderea eedintelor,
aprozii vor da fn primirea in-
tendentului lucrurile i apoi vor
párgsi palatul, dupg ce vor des-
briica uniforma.
26. Intregul personal va purta
In serviciu uniforma stabilitä de
Minister.
Uniforma se va Intretine prin
popriri mensuale asupra lefu-
rilor.
27. Retributiunile acestui per-
sonal se fixeaz g. prin buget.
DECRET
pentru gratieri ;i reduceri de pedepse
DIN 14 APRILIE 1933 0
J. Acordgm gratia ei reduce-
rea pedepselor celor prevgzuti
In articolele urmatoare, condam-
nati de instantele penale, civile
sau militare, ordinare sau extra-
ordinare, prin hotarfri rgmase
definitive la data publicgrii a-
cestui decret.
2. Iertgm pe cei condamnati
la pedeapsa amendei, dacg a-
Acest Decret sub Nr. 1.062/933, s'a publicat
In.Monitorul Olicial p. 1, Nr. 88 din 14 Aprilie
1933. A se vedea In legiturA ei Decretul din 9
Iunie 1933, la ordinea cronologici In acest vo-
lum, precum i Decretul similar din 10 Mai
1932, la pag. 31'7, vol. XX.
www.digibuc.ro
352
ceasta pedeapsh nu depgeeete
suma de 5.000 lei.
Iertam pe cei condamnati la
pedeapsa amendei, pentru in-
fractiuni la art. 60, 62-70 in-
clusiv ei 72 din codul silvic, chiar
dacg aceste amenzi depAeesc
suma de 5.000 lei.
Iertam pe cei condamnati la
o pedeapsg privativg de liber-
tate de maximum 15 zile.
3. Reducem cum urmeazg pe-
depsele privative de libertate:
1. La jumgtate pedeapsa celor
condamnati clela 15 zile pang la
3 luni inclusiv.
2. La 3/4 pedeapsa celor con-
damnati dela 3 luni exclusiv
pang la 5 ani inclusiv.
4. Reducem la doug treimi
pedeapsa amendei dela 5.000 lei
exclusiv pang la 50.000 lei in-
clusiv.
5. Invalizii de rgzboiu, precum
5i cei care la data savareirii
faptului pentru care au fost con-
damnati, aveau cel mult 18 ani
Impliniti, intrând fn prevederile
art. 1, le acordgm gratia sau re-
ducerea pedepselor precum ur-
meazd:
1. Iertám pe cei condamnati
la o pedeapsil privativg de liber-
tate de maximum o lung, pre-
cum ei pe cei condamnati la
amendg, dacg aceastg pedeapsá
nu depgeeete suma de 10.000 lei.
2. Reducem la jurnatate pe-
deapsa celor condamnati la o
pedeapsg privativg de libertate
dela o lung la ease luni, precum
pedeapsa celor condamnati la
amendg depgeind suma de lei
10.000-20.000.
6. Pentru calculul reduceril
de pedeapsg sau pentru benefi-
ciul iertgrii acordate, se va avea
In vedere pedeapsa initialg.
7. Nu beneficiazg de mgsurile
de clementg acordate prin acest
decret:
1. Cei care au beneficiat de
reclucerea de pedepse acordatâ,
prin decretele anterioare.
353 19 Apri lie 1933
2. Cei condamnati pentru ur-
mätoarele fapte: friend trAdare,
spionaj, crime si delicte contra
sigurantei interioare a Statului,
revoltd, insubordonare si rebe-
liune prevraute de art. 210-218
din C. J. M., dezertare, infrac-
tiuni la legea pentru reprimarea
unor noi infractiuni contra li-
nistei publice (Nr. 247/924), tal-
hdrie, incencliu, sustractiune sau
delapidare de bani publici, fals
in acte publice si in materie de
administratie, inseldciune, mitd,
trafic de influentd, bancrutd
frauduloasa, infractiuni la legea
pentru reprimarea fraudelor In
prepararea si comertul bdutu-
rilor alcoolice (Nr. 111/927), la
legea asupra producerii si des-
facerii spirtului si bduturilor
spirtoase (Nr. 173/930), la legea
vdmilor, precum si infractiuni
cu caracter de speculd i recidi-
visti in materie de crimd, de-
licte electotale altele cleat cele
prevAzute de art. 69 din aceastä
lege.
3. Exploatatorii de pAduri, altii
dealt proprietarii condamnati
pentru infractiunile prevAzute
de art. 7 si 14 din codul silvic.
8. Presedintele Consiliului de
Ministri si ministri secretari de
Stat la Departamentele Justtiei
Apdrärii Nationale sunt insär-
cinati cu aducerea la indeplinire
a acestui decret.
Dat in Bucuresti, la 11 Anil lie
1933.
LEGE
pentru administrarea vAnatului pe toate
proprietitile Statului
DIN 19 APRILIE 1933 1)
Art. unic. Dreptul de vânat
pe toate proprietätile Statului
1) Aoeasti Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat In gedintele dela 5 si 10 A-
www.digibuc.ro
C. Hamangin, vol. XXI. 23.
[Art. 8-11
(pdduri, balti, terenuri arabile)
va fi administrat in viitor de
actualul serviciu al vândtoarei
de pe Iângd Miniserul Agricul-
turii i Domeniilor.
Personalul exterior silvic al
pescdriilor ei agronomic este da-
tor a executa toate mäsurile
luate de Ministerul Agriculturii
si Domeniilor in vederea pazei,
protectiei, inmultirii si adminis-
trärii vdnatului pe proprietátile
Statului.
REGULAMENT
pentru organizarea hornäritului In Ardeal
si Banat
(Organizarea hornAritulul eau mituratului de
coguri In comunele rurale, urbane pi municipli
Intocmit In ban art. 11 pi 16 ale legli XVII
industriale din 1884 pl art 113, 114 pi 229 din
legea pentru C. A.L.).
DIN 19 APRILIE 1933 1)
1. In vederea prevenirii incen-
diilor, curátirea cosurilor (hor-
nurilor) si a oricdror conclucte
de fum este obligatorie in toate
comunele rurale de pe teritoriul
judetului , in orase si
municipii; obligatiunea aceasta
se declard in interes public si se
va face prin hornari calificati,
numiti in baza dispozitiunilor
prezentului regulament.
prilie 1939 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 1.109
din 1933 si publicat In Monitoral Oficial p. I
Nr. 89 din 19 Aprilie 1933 :
A se vedea In legituri i Legea pentru pro-
tectia vinatului i reglementarea vilnAtoarei din
27 Octomvrie 1921, la pag. 1136, vol. IXX,
au modificarea 19 Aprilie 1923, pag. 501, vol.
XIIIXIV ; deasemeni Decizia pentru vInA-
toarea pe proprietAtile Statului din 28 Februa-
rie 1931, pag. 84, vol. XIX, precum ei Decizii
diferite, relativ la vanitoare, pag. 653, vol. XX
Regulamentul pentru vinitorii striini, din 4
August 1933, la ordinea cronologici In sweet
volum.
1) Acest Regulament, Intirit prin Decizia mi-
nisteriali Nr. 7 891/938, s'a publicat in Moni-
focal Olicial p. I Nr. 89 din 19 Aprilie 1933.
In Vechiul Regat bornáritul este reglementat
numai In orasele mari prin ordonante admi-
nistrative.
[Art. 2-7] 19 Apri lie 1933
2. In acest scop se vor impArti
judetele, comunele urbane si
municipiile in circumscriptii de
hornArit si arendarea lor se vor
specifica astfel:
Circumscriptia I cu comunele
urrniitoare:
Circumscriptia. II cu comunele
urmAtoare: (etc., Wand la ul-
tima circumscriptie).
Fiecare circumscriptie cu-
princle, fdrA exceptiune, toate
clAdirile, proprietatea: comune-
lor, judetului, Statului, particu-
larilor, autoritAtilor civile si mi-
litare etc., care cladiri sunt in-
zestrate cu cosuri (afart1 de
cantoanele C. F. Il.).
3. Pentru comunele rurale se-
diul circumscriptiei de hornArit
va fi in comuna de resedintä a
plAsii, dacA prin insusi regula-
mentul de curiltit cosurile nu se
prevede o altä comuna ca se-
diu.
Modificarea teritorialä a cir-
cumscriptiei si schimbarea se-
diului se va face numai pe cale
de modificare a regulamentului.
4. Pentru fiecare circumscip-
tie se numeste, conform dispozi-
tiunilor prezentului regulament,
cAte un hornar de circumscrip-
tie, responsabil, care este obli-
gat a locui la sediul circum-
scriptiei.
El singur este in drept a exer-
cita meseria de hornar in cir-
cumscriptie, cu exceptiunile pre-
vrtzute in prezentul regulament
si este obligat a purta in loc vi-
zibil pe hainA, in timpul exerci-
tArii indatoririlor impuse, o ta-
blA de metal, cu inscriptia:
Hornarul circumscriptiei", In
mArime de 6/6 cm, iar la locu-
intA va afisa o tablA cu aceeasi
inscriptie.
5. Brevetul de exercitarea me-
seriei se acorn, de autoritatea
In drpt, in baza dispozitiunilor
legii industriale in vigoare, nu-
www.digibuc.ro
354
mai acelor persoane care dove-
desc cu acte cA posedA califi-
catia necesará, cd n'au fost pe-
depsiti pentru sávArsire de
crime incendiare, nu sunt be-
tivi si au o purtare moralA ire-
prosabilA.
6. Completarea postului de
hornar se va face prin concurs,
care se va publica de autorita-
tea industrialA de I-a instantA.
Cererile se vor inainta autori-
tAtii industriale de I-a instantá,
care, in caz eh circumscriptia
se compune din comune rurale,
va lua si avizul acestora. Daca
circumscriptia se compune din
comune a doul autoritAti indus-
triale, formalitAtile pentru com-
pletarea postului cad in sarcina
acelei autorithti industriale care
are sub administratia sa majo-
ritatea comunelor din circum-
scriptia respectivA.
Concursul se va publica cu cel
putin 30 de zile inainte si in
afarA de gazeta oficialA a Jude-
tului sau a municipiului, el va
fi trimis spre publicare si re-
vistei hornarilor:
Numirea se face prin autori-
tatea industrialA de I-a instantA.
Cei nernultumiti vor putea face
apel la autoritatea industrialA
de gradul II si recurs la Mi-
nisterul de Industrie si Comert.
Brevetul industrial va fi eli-
berat numai dupA ce numirea
fAcutA va fi devenit de drept va-
lidA.
7. La concurs vor fi admisi
numai acei postulanti ce intru-
nesc urmAtoarele conditiuni:
a) SA fie cetAtean romAn si sA
aibA etatea de 25 ani impliniti;
b) SA aibA pregAtirea profesio-
nalA conform dispozitiunilor
legii XVII din 1884;
c) SA aibA cel putin cursul pri-
mar;
(11 SA fi satisfäcut obligatiu-
nile serviciului militar;
e) SA se bucure de o bura con-
duitA moralA si de exercitiul
355 19 Apri lie 1933 [Art. 8-12]

deplin al drepturilor civile i po- zentarea cartilor de calfe si con-

litice; tractelor de ucenicie.
f) Sa fie sanatosi i sa nu fie Acest personal trebue sá in-
betivi; deplineasca toate conditille pre-
g) Sà cunoasca limba oficiala vazute In legea industriala. In
a Statului. vigoare.
8. Exercitarea meseriei de Ucenicul, sub durata uceni-
hornar se sisteaza: ciei, nu poate lucra decat sub
a) Daca concesionarul a dece- supravegherea patronului sau a
dat: calfei.
b) Daca el cere sistarea; Maistrul hornar nu poate an-
c) Daca i se revoaca sau anu- gaja persoane care nu intrunesc
leaza brevetul industrial In baza conditiunile prescrise de legea
art. 155 al legii XVII/1884. industrial& si care sunt cuno-
Sotia pana la remaritare sau scute ca persoane imorale sau
copii concesionarului pang, la betive.
majors.' pot continua meseria 10. Hornarul angajat defini-
de hornar, cu cortditia insa ca tiv nu poate refuza prestarea
sä aiba angajat un conducator serviciului sau pdrasi circum-
calificat in conformitate cu art. scriptia fárä autorizatia preala-
7 al prezentului regulament. bila a autoritatii care 1-a anga-
Sotia vaduva sau copii (auto- jat, fiind obligat sa execute lu-
ritatea tutelara) vor anunta au- crarile si dupa data demisiei
toritatile judetene condidatul lor pant], la predarea postului nou-
pe care delegatia judeteana Il lui titular sau un timp de maxi-
poate refuza si in acest caz se mum trei luni dela data demi-
vor propune altii dintre care se siei.
va designa maistrul hornar, 11. In caz de incendiu, mais-
care continua meseria In nu- trul hornar al circumscriptiei
mele vaduvei sau copiilor mi- este obligat a se deplasa la locul
nori incendiului pentru a da concurs
Daca, urmasii decedatului nu la stingere. Hornarul din cir-
o fac aceasta In termen de 30 cumscriptiile rurale este dator a
zile dela data decesului, îi pierd se deplasa numai daca departa-
toate drepturile castigate si au- rea nu e mai mare de 10 km.
toritatea industriala de I-a in- Primaria comunei interesate
santa este In drept a completa va aviza prin telefon sau alta
postul prin concurs. modalitate comuna unde se ga-
In cazul cand hornarul cere seste In acel timp hornarul.
clesarcinarea sa, autoritatea va Chiar daca ulterior a luat cu-
uza de dreptulrile ei stabilite nostiinta despre un incendiu,
prin art. 55 al legii XVII din imediat se va deplasa al fata
1884. locului si va cerceta spre a des-
9. Maiestrii hornari isi vor an- coperii cauza incendierii, cornu-
gaja i plati personalul necesar nicand in scris primariei comu-
(calfe si ucenici) pentru efectua- nale cele constatate.
rea lucrarilor de curatirea hor- 12. In fiecare comuna se va
nurilor, comunicand autoritatii Infiinta o comisie pentru preve-
industriale de I-a instant& res- nirea incendiilor, compusa din:
pectiv& numele i datele perso- primarul comunal, un membru
nate cat j diferitele mutatii, al consiliului comunal delegat
conform dispozitiunilor legii in- de consiliul comunal, coman-
dustriale In vigoare, prin pre- dantul pompierilor, hornarul
www.digibuc.ro
[Art. 13-15] 19 Apri lie 1933 356

circumscriptiei si casierul sau delegatia consiliului judetean

incasatorul comunal. care va decide luand si avizul
Aceastä comisiune incepand instantei I industriale.
dela 1 Septemvrie in fiecare 13. Taxele pentru curatirea
an va controla toate locuintele hornurilor, stabilite prin regu-
si situatia edificiilor economice lament, vor fi a plicate ;4 se vor
apropiate de hornuri, din punct incasa de catre peimaria cornu-
de vedere al nericolului de in- nei In conformitate cu legea
cendiu, luând másuri pentru pentru constatarea, urmarirea
prevenirea incendiilor. Cu acea- si perceperea v eniturilor comu-
stä ocaziune se va face si sta- nale, conform normelor de mai
tistica exacta a hornurilor, cla- sus; dung, ce comisiunea a f a-
sificându-le conform art- 21 din cut clasificarea hornurilor si a
prezentul regulament. Statistica stabilit In mod definitiv cate-
hornurilor trebue sa fie termi- goria careia apartine fiecare
nata Ora la data de 1 Octom- horn, incasatorul sau casierul
vrie a fiecarei an sau pang, la comun al impune fiecare pro-
data intocmirii bugetului comu- prietar in baza tarifului din re-
nal. gulament cu taxa ce se cuvine
Un exemplar din tabloul statis- pentru curatirea si controlarea
tic se va pastra la primaria co- hornurilor.
munei, iar al doilea se va preda 14. Taxele stabilite In mod defi-
hornarului de circumscriptie. nitiv formeaza, venit ordinar bu-
In baza tabloului statistic, getar, vor servi la plata horna-
primária comunei va stabili im- rului si se vor inscrie In buget
punerea la taxe, iar hornarul va la venituri intr'un articol spe-
tine o evidenta in care va inscrie cial. La capitolul ,Cheltuieli"
regulat lucrarea executata. se va inscrie ca plata, a horna-
Toate aceste lucrari se vor face rului suma prevazuta la veni-
In mod gratuit. turi, minus 10 la suta ce se
Statistica hornurilor cu cla- retine in folosul comunei pen-
sificarea respectiva se va a- tru inzestrarea ei cu aparate
fisa la primarie timp de 10 zile (le stingerea incendiilor.
spre cunostinta celor intere- Sumele datorite pentru lu-
sati, iar consiliul comunal va crul efectuat de hornar se In-
revizui si verifica aceastä cla- caseaza de primaria comunei
sificare si conscriere in sedinta se achitä hornarului circum-
publica. scriptiei in maximum 3 luni
PAM le nernultumite vor pu- dela executarea lucrarilor, re-
tea prezenta reclamatiunea lor tinânclu-se impozitul global 1)
verbal sau In scris consiliului (4,43/4 si 8,8N) care se varsti
comunal care va decide in de comuna la Stat, iar recepi-
cauzá Aceeasi proceduril se va sele se vor elibera hornarului.
urma si la aplicarea taxelor Pârta la concurenta surnei lu-
pe hornuri dupil categorii. crului prestat, primal-Me pot
Comisiunea prevazuta in a- acorda, la nevoe, din portofoliu,
cest articol va da hotariri cu avansuri hornarilor.
drept de apel la consiliul co- Pentru evidenta lucrari-
munal in cazuri de litigiu asu- lor15.
efectuate, hornarul va purta
pra lucrului prestat efectiv de un registru In care va trece
hornar, stabilind si suma pen- data si lucrarile efectuate in
tru lucrul prestat.
Hotaririle consiliilor comu- Impozitul pe ealariu, nu impozitul global,
nale rurale sunt apelative la art. 43 Legea contrib. directe.
www.digibuc.ro
357 19 Aprilie 1933 [Art. 16-191

fiecare comuna. Executarea lu.... Cei nemultumiti cu fixarea

crárilor va fi certificatá de pri- taxelor si cu arondarea circum-
marul comunei prin semnare scriptiilor de hornärit, au drept
in registru. de recurs la Ministerul de In-
Despre cosurile defecte, sus- dustrie si Comert.
ceptibile de a cauza incendiu, 18. Proprietarii de case pot
hornarul va face raport spe- sd-si curete cosurile si cu alti
cial primgriei, care duná ce va hornari. In cazul acesta sunt
constata cele semnalate prin- obligati a achita insg hornaru-
tr'un delegat al situ desem- lui titular al circumscriptiei
nat de consiliul comunal va respective taxa cuvenitd, intru
pune in vedere proprietarului cat acesta este responsabil de
imobilului sa repare imediat curAtirea hornului $i trebue sd,
cosul, supraveghind executarea. controleze curdtirea.
Decti un locuitor refuzd exe- 19. Hornurile care sunt in
cutarea lucrárilor prevdzute in folosintá permanentg se vor
acest regulament de cdtre hor- curgti in mod obligatoriu, cel
nar, el nu poate fi scutit de putin odatd, pe lung, iar acelea
taxa de platg respectivg. care sunt in folosintä ziva si
Refuzul, atilt pentru repara- noaptea vor fi curdtite cel pu
rea cosurilor cdt si pentru cu- tin de cloud ori lunar.
rätirea lor, trebueste dovedit Conductele de fum tártinesti
prin dresarea unui proces-ver- (bAburile) se pot curgti de pro-
bal semnat de hornar si de de- prietar sau personalul easel,
legatul primáriei, care delegat lush sunt supuse controlului
se va deplasa in acest scop la hornarului circumscriptiei, care
fata locului. le va controla de cloud ori pe
Contra celor recalcitranti se an, primrivara si toamna, plg-
va pune In curs procedura con- tindu i-se taxele stabilite.
traventionald. In vederea curiltirii si impu-
16. Hornarii de circumscrip- nerii taxelor de curdtit, toate
tii rurale vor intocmi trimes- hornurile vor fi clasificate pe
trial, impreung cu notarii co- categorii, precum urmeazil:
munali, itinerariul horngritu- Categoria I. Va cuprinde hor-
lui, fixând pentru fiecare co- nurile care se vor curati in
mund in parte data prezentilrii lunile de iarnd dela Octomvrie-
lor in comunil. Acest itinerariu Martie, adicd, de 6 ori anual.
se va trimite spre stiintg fie- Categoria II. Va cuprinde
carei comune si va fi comuni- hornurile care se vor curati
cat prim-pretorului. odatd pe lund, adicg de 12 ori
Primáriile comunale, in caz pe an.
de nevoie, vor ingriji de incar- Categoria III. Va cuprinde
tiruirea corespunzgtoare a ma- hornurile care se vor curilti de
estrului hornar si a personalu- cloud ori pe lung, adich de 24
lui sail, putând percepe dela ori pe an.
hornar o taxd de 5 10 lei de Categoria IV. Va cuprinde
fiecare noapte. hornurile care se vor curati
17. Taxele pentru curdtitul dupd necesitate, insd de cel
hornurilor se vor stabili de putin 4 ori pe an.
cgtre autoritätile in drept de a Curdtirea hornurilor se va
intocmi astfel de regulamente. face in prezenta proprietarului
Modificarea taxelor nu se va sau locatarilor casei.
putea face decilt prin modifi- Hornarii sau angajatii lor
carea regulamentului local. sunt obligati a se purta cuviin-
www.digibuc.ro
 [Art. 20-231 19 Apr Ille 1933 358

cios fata de proprietarii sau circunascriptii, maiestrul hor-

chiriasii edificiilor si sunt o- nar poate sa opteze pentru
bligati a lucra cu multa grija, una din noile circumscriptii
pentru a nu le cauza stria,- formate din cea veche.
ciuni. La data intrdrii In vigoare a
De pagubele eventuale, prove- acestui regulament se vor com-
nite In urma curtitirii cosurilor, pieta In conformitate cu dis-
hornarul este responsabil pe pozitiunile acestui regulament
cale civild. numai acele circumscriptii care
20. Toate cosurile zidite din sunt vacante.
piatrá sau cdrdmidd trebuesc 23. Prezentul regulament in-
arse odatä pe an, de hornarul toemit de Ministerul de Indus-
circumscriptiei, pe timp lini$- trie si Comert, cu adeziunea
Ministerului de Interne, va in-
tit, fdrd vânt, iarna sau toamna. tra In vigoare concomitent cu
Arderea se va face ziva, anun- publicarea In Monitorul Oficial
tându-se anterior $i comandan- a deciziei date de Ministerul
tul pompierilor. Inainte de a- de Industrie $i Comert.
princlerea hornurilor, hornarul Toate lucrilrile premerga-
este obligat a se convinge de toare adaptdrii regulamentelor
starea lui $i va dispune Inde- locale acestui regulament ge-
pdrtarea materialului apropiat neral, vor fi terminate in ter-
ce s'ar putea aprinde din scân- men de 3 luni dela publicarea
deiele funinginei $i scrumului regulamentului de fata In Mo-
si va lua toate mdsurile pentru nitorul Oficial.
preinttimpinarea vreunui incen-
diu. Dupa ardere va controla
hornul si Imprejurul lui, stran-
gand $i indepArtând scrumul DECIZIE
$i cenu$a arsä.
MaterialeIe necesare pentru pentru modificarea drepturilor
arderea co$urilor (petrol, paie, maestrilor constructori ;i zidari
etc.), precum $i apa, se vor pro-
cura de proprietar. DIN 19 APRILIE 1933 1)
Daca In apropiere se afld
dill sau sire de nutret, se va Prin decizia ministeriala Nr.
cere $i asistenta pompierilor. 7.895 din 11 Aprilie 1933, se mo-
21. Hornarii, proprietarii de dified alit'. a $i alin, b al arti-
case, chiria$ii sau alte per- colului 1 din deciziunea noas-
soane care contravin dispozi- tra Nr. 67.187 din 1932, dung,
tiunilor prezentului regulament, cum urmeaza:
se vor pedepsi de judecdtoria Alin. a) modificat va suna :
de ocol competinte cu amendd maestrii constructori sunt In
dela 100-1.000 lei, care amendd drept a intreprinde $i executa
va fi transformatd, in caz de oriee fel de constructii de cla-
insolvabilitate, In inchisoare. diri, inclusiv lucr Arlie profe-
22. Teritoriul circumscrip- sionale ce intrd ca pdrti inte-
tiilor se poate modifica conform
art. 2 din prezentul regulament. 1) Aceasti Decizie s'a publicat In Mom lorta
In caz cand dintr'o circum- Oticial p. I, Nr. 89 din 19 Aprilie 1933 ; ea
modifici pargal Decizia din 11 August 1932,
scriptie s'ar forma mai multe pag. 642, vol. XX.
www.digibuc.ro
359 19 Apr Me 1933
grante ale acestora, acestea din
uring insä numai in cazul c.
sunt executate sau In ateliere
proprii, sau cu instalatii, res-
pectiv utilaj propriu. In caz
contrariu numitele lucrgri pro-
fesionale le vor putea executa
numai ca meseriasi, cu brevete
industriale in regula;
Alin, b) modificat va suna:
maestrii zidari sunt in dtept a
intreprinde i executa case si
edificii economice cu parter,
inclusiv lucrArile profesionale
ce intrA ca pârti integrante ale
clddirilor, cu conditia ca:
1. Departarea cea mai mare
intre peretii purtAtori ai aco-
perisului stti nu depAseasa
15 m
2. Inältimea dela punctul cel
mai jos situat al terenului, ni-
velat pând la strasind, sd, nu
treacd de 6 m
3. In interiorul clädirii sä nu
existe incdperi cu o deschizd-
turd. mai mare de 6 m, intre pe-
retii purtätori ai tavanului.
La cládirile co depäsesc pro-
portiile de mai sus, maestrii
zidari nu pot executa decât lu-
crärile de pamant, de zidärie
si de asezare, dar i acestea
numai sub conducerea unui
maestru constructor.
In ce priveste dreptul mae-
strului zidar, de a executa lu-
crârile profesionale integrante
ale clgdirilor interprinse de el,
se va observa ins6 cd el e con-
ditionat de faptul cá acele lu-
crári sá se execute sau in ate-
Here proprii, sau cu instalatii,
respectiv utilaj propriu; in caz
contrariu lucrarile acestea nu le
poate executa decât prin mese-
riasi cu brevete industriale in
reguld.
www.digibuc.ro
[Art. I]
LEGE
pentru unificarea contributiunilor directe
pentru Infiintarea impozitului pe
venitul global
DIN 19 APRILIE 1933 1)
TITLUL I
Clasificarea i natura impozitelor
directe
1. Contributiunile directe co-
respunzátoare celor de mai jos,
acum existente in tot cuprinsul
României, se inlocuesc dela 1
Aprilie 1923 cu urmátoarele:
1. Impozitul peo veniturile pro-
prietátilor agricole.
2. Impozitul pe veniturile pro-
prietätilor
3. Impozitul pe veniturile va-
lorilor mobiliare;
4. Impozitul pe veniturile co-
merciale si industriale;
5. Impozitul pe salarii;
6. Impozitul pe veniturile din
profesiuni si ocupatiuni neim-
puse la celelalte impozite;
7. Impozitul progresiv pe ve-
nitul global.
Primele 6 impozite sunt o-
biective, ele lovind veniturile
speciale, impártite in 6 catego-
rii, dupá originea si tratamen-
tul care li se aplick i formând
astfel 6 impozite elementare.
Pe lângd aceste impozite se
pot stabili impuneri aditionale
in folosul comunelor, judetelor
si altor institutiuni publice, In
1) In oonformitate ou dispozitiunile art. III
din legea publicati In Monitorui Oficial Nr. 65
din 18 Martie 1933, se publia textul complet
al legii pentru unificarea contributiunilor di-
reete pi pentru infiintarea impozitului pe ve-
nitul global, ou modificarile educe prin legile
anterioare pi noua numerotare a articolelor a-
oestei legi (Monitorut 0/icial p. I Nr. 89 din
19 Aprilie 1933). Ea Inlocuepte Legea pentru
unificarea contributiunilor directe pi infiintarea
impozitului pe venitul global din 23 Februarie
1923, pag. 425, vol. XIII XIV, cu toate modi-
pial la zi.
 [Art. 2-4] 19 Aprilie 1933
limitele prevAzute de aceastd
lege.
Ultimul impozit este subiectiv
$i completeazA impunerea, lo-
vind totalitatea veniturilor.
2. Sunt supuse impozitelor
elementare persoanele fizice
sau juridice cArora le revin ve-
niturile sus vizate, independent
de nationalitatea $i sediul lor.
Persoanele impozabile la im-
pozitul progresiv asupra veni-
tului global sunt prevAzute la
titlul II, cap. VII al acestei
legi.
TITLUL II
Imizozite
CAPITOLUL 1
Impoziful pe veniturile propriefeitilor
agricole1)
3. Sunt supuse unui impozit
de 6°'o pe numele proprietarilor,
uzufructuarilor sau titularilor
orictirui alt drPpt real de folo-
veniturile proprietAtilor
funciare agricole sau celor asi-
milate lor, constatate conform calitAti
prevederilor prezentei legi.
Pentru veniturile proprietAti- prietiltile
lor arendate impozitul este spo- clusiv.
rit la 70/o, afard de cele ce a- and,
partin minorilor orfani, ori cele tine seamd
arendate obstillor sau coopera- tegoriile sideclasificdrile
tivelor locale de exploatare.
Dacd contribuabilul locue*te strale
in strAindtate mai mult de 6 tinute
luni, in cursul unui an, impo- márul claselor
zitul va fi de 24°/0 färà deose- mare de *ase pentru
birea de mai sus, afard de ca- categorie de proprietdti.
zul dind este trimes in cali-
1) Impozitul pe veniturile proprieldfilor, au-
noecut sub numele de impozit lonciar, s'a eta-
tornieit prin Legea pentru unificarea contribu-
hei din 31 Mantle 1862, pag. 1251,
eolectia Bujoreanu, modificati prin Legea pen-
tru regillarea impozitului hinder din 11 Mar-
tie 1865, peg. 155, vol. I Boercecu i apoi prin
Legea din 31 Mantle 1885, pag. 769, vol. II Ha-
mangiu 1907. Cu mai multe modifiari, pagina
475, vol. II, e'a aplicat pia. la Legea pentru
dare din comund incheiate in
unificarea eontributiunilor directe din 23 Fe-
bruarie 1923, pag. 425, vol. ultimii 4 ani, de mijlocia pe 4
www.digibuc.ro
360
tate de functionar public ori
cu o insArcinare oficiald sau in
cazul cdnd $ade acolo cel mult
6 ani pentru studii universitare
sau asimilate lor, sau 2 ani
pentru studii speciale.
4. Venitul impozabil se deter-
mind din 5 in 5 ani de comi-
siunile de recensAmAnt prevd-
zute de art. 79.
Comisiunile de recensilmant
vor face evaludri *i impuneri
In fiecare comund, avAnd stt
stabileascd:
1. Intinderea proprietAtilor in
parte pe proprietari i distri-
buirea lor pe categorii $i clase.
Vor fi 12 categorii $i anume:
1) pämAnturi arabile; 2) fd-
nete; 3) izlazuri; 4) grddini de
legume cu caracter permanent;
5) livezi de pruni si de alti ar-
bori fructiferi; 6) vii; 7) mlás-
tini, terenuri necultivabile; 8)
paduri; 9) bAlti; 10) pepiniere
$i grAdini de flori ornamentale;
11) terenuri de agrement ru-
rale; 12) orice altd categorie
neprevAzutd aci.
Clasificarea se va face dupd.
si numai pentru pro-
de categoriile 1-6 in-
Pentru teritoriile unde se
intocmit cadastrul se va
intinderile, ca-
cada-
dacd aceste lucrAri sunt
Acolo
In reguld.
unde nu e cadastru nu-
nu va fi mai
o singurd
2. Valoarea locativd medie pe
hectar pentru proprietAtile de
categoriile 1-6, care va fi a-
ceeasi pentru toate proprietd-
tile de aceeasi categorie si
clasd din comund.
AceastA valoare locativd se
stabileste tinAndu-se seamA de
contractelor de aren-
361 19 Apri lie 1933
ani a valorii productiunii la
hectar, scdzând cheltuielile o-
bi$nuite sau de pretul mediu
de vânzare al proprietiltilor in
ultimii 4 ani, socotindu-se do-
bAnda de 50/o, Mr% ca pe baza
acestui din urmá criteriu va-
loarea locativá sit depd$eascd
pretul mediu al arendärilor din
regiune.
In valoarea locativrt astfel
stabilitá se consider% cuprinse
veniturile proprietdtii, realizate
din orice ramurd de produc-
tiune agricold sau din trans-
formarea produselor proprii,
afard de veniturile din stabili-
mente industriale de sine státd-
toare, aflate pe proprietdti,
cum: mori, fabrici de spirt $i
alte asemenea.
3. Venitul impozabil pe pro-
priethti, $i anume:
a) Pentra categoriile 1-6
min Inmultirea intinclerii cu
valoarea locativá medie pe hec-
tar;
b) Pentru celelalte categorii,
pe fiecare proprietate, dupd
contractele de arendd in vi-
goare, iar In lipsd prin apre-
ciere In comparatie cu alte
proprietati similare arendate.
Pentru terenuri de agrement,
in lipsd de contracte de aren-
dare, venitul va fi de 80/0, asu-
pra pretului de vânzare fixat
pentru calitatea de pdmânt
corespunzátoare.
4. Conditiunile in care se ex-
ploateazil fiecare proprietate,
dacd e arendatá sau exploatatd
de proprietar, ori dacd proprie-
tarul domiciliazrt In strdindtate,
$i, in fine,
5. S5 stabileascd impozitul
cuvenit a se pláti pentru fie-
care proprietate, dung cota a-
plicabilä.
5. La pretul contractelor de
arena., durat care se fac eva-
ludrile si se stabilesc venitu- 7. Terenurile afectate unei
rile, se vor adrarga toate sarci- concesiuni miniere sunt supuse
nile impuse arendasului, care la acest impozit numai in ce
www.digibuc.ro
[A rt. 5-71
legalmente privesc pe proprie-
tar, cum $i accesoriile in bani
sau in naturd pe care arenda-
$1.11 e obligat a le da peste a-
rena..
Pentru proprietdtile din co-
munele in care se afld, cadastru
valoarea locativd $i venitul, se
vor putea fixa in raport cu eva-
ludrile cadastrale, tinându-se
seamd de valorile analoage sta-
bilite la recensámânt.
6. Pildurile din care nu se
trage niciun folos nu se impun
dealt atunci când sunt date in
Mere.
Cele date in arendd, spre altd.
folosintil decât exploatarea lor
prin tdiere, sau care aduc ase-
menea foloase proprietarului, se
impun dupd valoarea locativd
pe hectar, stabilith conform
art. 4.
Cele puse in exploatare prin
trtiere se impun potrivit proce-
durii previlzutd de art. 94, din
momentul când sunt date al-
tora in Were sau când incepe
exploatatiunea, cu cota de 80/o
frtrii distinctiune in ce prive$te
cota dad. pAdurile sunt aren-
date sau exploatate de proprie-
tar. In cazul când tdierea are
ca urmare defri$area, cota va
fi de 15°/o, afar% de acelea care
din oficiu sunt destinate de-
frisdrii.
In toate cazurile cota va fi
sporità la 240/o pentru contri-
buabilii ce locuesc In strdind-
tate in conditiunile prevrtzute
de art. 3, alin. 3.
Pentru pádurile infiintate
din nou dela punerea in apli-
care a legii, venitul rezultat
din prima Mere este impus pe
jumátate.
Câ$tigurile rezultänd din ex-
ploatatiune fac obiectul unei
impuneri separate, conform art.
30.
[Art. 8-9] 19 Apri lie 1933
priveste venitul agricol al su-
prafetei si in afara de taxele
prevazute da legea minelor 1).
Impozitul va inceta pentru
intinderea ce n'ar mai putea
aduce venit agricol din cauza
lucrarilor de exploatare ale
subsolului.
8. Sunt scutite de acest im-
pozit:
I. In mod permanent:
a) Proprietätile publice afec-
tate unui serviciu public si ne-
producatoare de venit, cum si
cele afectate sporturilor in in-
teres public;
b) Imobilele Statului care se
exploateazá in regie.
Pentru imobilele Statului, in
cazul cânci ele se exploateaza
prin arendare, impozitul se sta-
bileste pe numele Statului, prin
arendas, care este obligat la
facerea declaratiunilor de im-
punere si la plata impozitului.
Acesta se va calcula asupra ve-
nitului Statului prevazut in
contract cu toate sarcinile, a-
far% de impozitul agricol si a-
ditionalele aferente.
2. In mod vremelnic:
a) Pentru 10 ani, dela schim-
barea lor in parnânt de cultura
cu cheluiala proprietarului,
mlastinile si Wile, cum si
alte pamanturi necultivabile
prin natura lor; terenurile
inundate prin distrugerea lu-
crarilor de aparare pentru tot
timpul cat n'au putut fi folo-
site, iar dad, in acest interval
ele au fost folosite, vor fi im-
puse la categoria pentru care
au fost folosite;
b) Pentru 5 ani dela plantare li-
vezile de pomi roditori si pilmân-
turile plantate din nou cu vii,
fie prin replantare, fie infiin-
tate din nou, afará de cele plan-
tate cu producatori directi;
c) Pentru 5 ani dela repune-
rea lor in stare de a fi culti-
1) A se vedea Leoea minelor, din 28 Martie rii sau titularii oricaror drep-
1929 la pag. 282 vol. XVII.
www.digibuc.ro
362
vate, prin cheltuiala proprieta-
rului, terenurile devastate in
timpul razboiului, in asa grad,
eh devenisera cu totul impro-
prii culturii.
Cererile de scutiri vor fi fa..-
cute si rezolvate potrivit pro-
cedurii prevazute in art. 98.
Scaderea impozitului va avea
loc dela 1 Aprilie ce urmeaza
cererii, iar epoca de scadere
decurge in tot cazuI dela 1 A-
prilie a anului ce urmeaza a-
celuia in care a avut loc faptul
ce motiveaza scdderea.
Cu incepere dela 1 Ianuarie
1932, toate proprietatile, bunu .
rilor rurale si urbane, precum
si mice depturi reale sau per-
sonale apartinand Eforiei Spi-
talelor Civile din Bucuresti, A-
sezámintelor Brancovenesti din
Bucuresti, Epitropia Sf. Spiri-
don din Iasi, Epitropia Carita-
tea Gälateana din Bar lad si
Epitropia Spitalului Beldiman
din Bar lad, daca sunt direct ad-
ministrate de Eforia respectiva,
sunt scutite de mice impozit
care Stat, judet, municipii sau
comune, sub orice denumiri si
prin orice lege, regulamente
sau ordonante ar fi fost infiin-
tate.
Pentru contractele in fiintrt la
data de 1 Ianuarie 1932, in care
plata impozitelor e In sarcina
partilor cu care sus zisele insti-
tutii au contractat, impozitele
vor continua a fi platite tot de
aceste parti contractante pand
la terminarea contractelor.
Contractele ce se vor incheia
de sus zisele institutii cu ince-
pere clela 1 Ianuarie 1932 sunt
scutite numai in ce priveste
partea aferenta care in niciun
caz nu poate fi mai mica. de
500/o din valoarea totala a ta-
xelor si impozitelor cuvenite
dare Stat, judet si comuna.
9. Proprietarii, uzufructua-
turi reale de folosinta sunt o-
363 19 Apri lie 1933
bligati sä declare proprietátile,
intinclerile de terenuri posedate,
arenddrilor si contractele res-
pective precum $i orice alte acte
si imprejurdri necesare consta-
tilrii $i a$ezárii impunerii.
Ei vor face dPclaratiuni dupd.
formularele i In termenul ce
se va hotári $i publica de Mi-
nisterul de Finante.
Ele pot fi Mcute colectiv, pe
formulare anume intocmite, de
cdtre toti locuitorii dintr'o co-
mund, sat ori cdtun, sub In-
grijirea i atestarea primáriei
respective $i se vor depune prin
ingrijirea primarului la per-
ceptia locului, cu cel putin 3
zile Inainte de inceperea lucrd-
rilor comisiunii.
Comisiunile vor tine seamd de
aceste declaratiuni la stabili-
rea impunerilor, evaludrile f A-
cându-se conform art. 4.
Ziva inceperii lucrdrilor co-
misiunii inteo comund se va
afi$a la primdrie $i perceptie,
cu eel putin 10 zile inainte,
dresându-se proces-verbal
Pentru comunele unde se tin
cadastru In reguld, proprietarii
sunt dispensati a declara da-
tele cuprinse in el.
Comisiunile vor dresa
procese-verbale de stabilirea ca-
tegoriilor, a claselor si a eva-
ludrii pe hectar, conform art. 4,
punctele 1 $i 2, $i, indatd ce
aceste lucrári sunt terminate,
vor afisa procesele-verbale la
primäria comunei. Dupd, acea-
sta, vor intocmi tal3louri de dis-
tribuirea proprietátilor pe cate-
gorii si clase, cum si de stabi-
lirea veniturilor si impozitului
pe proprietilti i proprietari. A-
ceste tablouri se vor afi$a la
primärie, imediat dupd intoc-
mirea lor.
Afi$area proceselor-verbale $i
a tablourilor se va constata
prin proces-verbal. zit de 10Vo pe nurnele proprie-
Contribuabili, precum i ori- tarilor, uzufructuarilor sau ti-
care reprezentant al fiscului tularilor oricdrui alt drept real
www.digibuc.ro
[Art. 10-13]
au dreptul sd facd apel in con-
tra acestor hotärfri, In termen
de 20 zile dela aceasta afisare,
inaintea comisiunii de apel.
Apelul se declard la adminis-
tratia de constatare respectivd
sau la circumscriptiile de con-
statare ale comunelor unde vor
functiona comisiuni de apel.
11. Toate apelurile dintr'o
comund, in ce prive$te grupa-
rea terenurilor pe categorii si
clase, cum si valoarea locativa
medie pe hectar, se vor putea
conexa si judeca prin aceea$i
hotdrire, si deciziunea datä in
aceastd privintd va avea pu-
tere de lucru judecat fatá de
toti contribuabilii comunei pen-
tru proprietátile aflate in a-
ceeasi categorie si clasá.
Apelul unuia profitd, tuturor
contribuabililor din comund.
Contribuabilii vor fi citati co-
lectiv, in ce priveste judecarea
acestor apeluri, Mcându-se pu-
plicaii cel putin 8 zile Ina-
inte de ziva fixatä pentru ju-
decatd, la primdrie, scoald, bi-
sericd si casele delegatilor sd-
testi. Apelantii pot fi reprezen-
tati prin locuitori ai comunei.
12. Hotdrirea comisiunii de
apel rämâne definitivá In ce
prive$te clasificarea pe catego-
rii si stabilirea valorilor loca-
tive; ea poate fi atacatá in re-
curs pe calea ardtatä la arti-
colul 84.
Procedura $i judecata apelu-
rilor *i a recursurilor, cum $i
orice schimbäri a impunerilor
in cursul periodului de 5 ani,
se vor indeplini conform dispo-
zitiunilor cuprinse in titlul III.
CAPITOLUL 11
Impoziful pe venifurile proprieicifilor
clâdite
13. Sunt supuse unui impo-
[Art. 14-151 19 Aprilie 1933
(le folosintil, veniturile nete din
proprietiitile clddite sau celor
asimilate lor si care nu sunt
previlzute la cap. I.
Dacá contribuabilul locueste
In straindtate mai mult de 6
luni In cursul unui an, impozi-
tul va fi de 20%, afard de cazul
cand este trimes in calitate de
functionar public ori cu o in-
sarcinare oficialá, sau In cazul
cand *ade acolo cel mult 6 ani
pentru studii universitare sau
asimilate lor sau 2 ani pentru
studii speciale.
Veniturile brute ale proprie-
tatilor clddite noui sunt supuse
in intregime unei taxe statis-
tice anuale de Ph pe timpul
cat ele se and In perioadele de
scutire prevazute de art. 17.
Fac parte din cládiri, insta-
latiunile mobiliare si acceso-
riile care devin imobile prin
destin atie.
Sunt asimilate cládirilor:
a) Terenurile virane din orase;
b) Terenurile necultivate, a-
fectate unei intreprinderi co-
merciale sau industriale, ca:
*antiere, depozite, locuri de pe-
trecere sau pentru publicitatea
industriald ori comerciald;
c) Instalatiunile pe bacuri.
Cand conditiunile de impu-
nere ale proprietdtilor clddite
s'au schimbat prin fnchiriere,
ramâne neinchiriate, majorarea
ori diminuarea venitului im-
pus cu cel putin o pátrime, In
conformitate cu art. 93 si prin
derogare dela art. 18 si 75, im-
punerea se va putea modifica
In cursul periodului de recen-
sdmant. Modificarea se va face
In urma declaratiunii contri-
buabilului, (lea In termen de o
lund dela schimbarea conditiei
de impunere si se opereazd cfi
Incepere din prima zi a lunei
urmatoare celei in care a avut
loc schimbarea. In lipsa decla-
ratiunii, modificarea se face in
conditiunile art. 94. Aceastil. tuturor sarcinilor impuse chi-
www.digibuc.ro
364
dispozitie se aplicd i pentru
clìldirile industriale in cazul
cand intreprinderea inceteazd,
dar nu si In cazul cand inceta-
rea Intreprinderii este datoritá
unei intelegeri de cartel.
Reducerea prevazutá la ali-
neatul precedent nu se aplicd.
pentru taxa statisticd.
14. Pentru cládirile care se
Inchiriazd cu mobile, venitul
impozabil la acest impozit este
acela al clddirii fdrá mobile,
afard de cele care devin imobile
prin destinatie si servesc la ex-
ploatarea imobilelor.
Venitul mobilelor va face o-
biectul impozitului pe veniturile
din ocupatiuni necomerciale.
15. Venitul se determind pe
baza valorii locative a imobilu-
lu i.
Valoarea locativil se stabileste
dupd contractele de inchiriere,
iar in lipsa lor prin evaluarea.
directd, in comparatie cu imobi-
lele similare din vecinittate.
Pentru cládirile afectate in-
dustriilor venitul se stabileste,
socotind dobanda de 5° o la pre-
tul lor de cost, excluzandu-se
valoarea instalatiunilor mobi-
li are sau imobili are. Pentru
ehldirile construite Mainte de
1919, se va proceda mai intaiu
la reevaluarea pretului de cost,
calculand leul la cursul de sta-
bilizare. Din acest pret de cost
se va reduce amortismentele fd-
cute, socotit cate 50/o pe fiecare
an anterior, reevaluate apoi
insd pe aceeasi bazd, Virá ca
saderea totald sá Intreacti 40%
din costul reevaluat. Apoi se va
aplica dobanda de 5% pentru
aflarea venitului impozabil.
Pentru terenurile virane, ve-
nitul se stabileste dupd pretul
mijlociu de vanzare al acestor
terenuri, la care se socoteste o
dobandd de 5%.
La pretul contractului de In-
chiriere se va adiluga valoarea
365 19 Aprl 11e 1933 [Art. 16-171

ria*ilor care legalmente privesc a) Clildirile noi, pe timp de

pe proprietari. 10 ani de când au devenit locui-
16. Pentru clddiri *i instala- bile sau intrebuintabile pentru
tiuni imobiliare venitul net im- scopul lor industrial in total
pozabil se obtine scdzâncl din sau in parte.
valoarea locativá 200/o drept Adausele in Ináltime sau su-
cheltuieli de gestiune, asigurdri prafatá vor beneficia de aceea*i
contra riscurilor, Intretinere *i scutire, dacd reprezintil cel pu-
amortizare. tin jurndtate din capacitatea lo-
Pentru clddirile industriale cativá a cládirii la care s'a M.-
venitul net impozabil se obtine cut adausul.
scdzându-se 200/o drept chel- CM:1M le reparate, chiar radi-
tuieli de gestiune, asigurdri cal, nu vor fi asirnilate cládiri-
*i intretinere. lor noi, *i deci, nu vor fi scu-
Pentru terenurile asimilate tite;
clddirilor, valoarea locativil b) Pentru 10 ani dela incepe-
constitue venitul net impozabil. rea exploatárii, stabilimentele
17. Sunt scutite de acest im- de ape minerale naturale, recu-
pozit: noscute.
1. In mod permanent: Dupd acel termen impozitul se
a Imobilele publice sau ale reduce la jumátate pe ilia, 10
a*eziimintelor de utilitate pu- ani;
blicd, neproducátoare de venit *i c) Stabilimentele de bái, de
afectate serviciilor publice sau ape minerale, puse in exploa-
scopului acestor asezdminte, tare pentru cdutarea sdniltátii
precum *i imobilele particulare muncitorilor *i functionarilor
puse In mod gratuit la dispozi- publici In mod gratuit, atilt
tia unor asemenea asezdminte timp ck functioneazd numai In
In acela*i scop. acest scop;
Cládirile Statului inchirate se d) Pentru 10 ani de când au
impun pe numele Statului prin devenit locuibile, venitul cládi-
chiria*, care este obligat la fa- rilor construite de societáti de
cerea declaratiunii de impunere locuinte ieftine, recunoscute ca
*i la plata impozitului; atare prin legi speciale.
b) Cládirile parohiale ale cul- Dupd acest termen, impozitul
telor religioase intretinute sau se reduce la 1/4 pe 5 ani si la 1/2
subventionate de Stat, care nu pe Inca. 5 ani.
produc niciun venit *i care s'au Chldirile ce se vor construi
bucurat pfind In prezent de ase- In viitor de aceste societáti vor
menea scutiri, precum si cládi- fi scutite de impozit pe 10 ani;
rile parohiale ale cultelor reli- e) Cládirile noi construite sau
gioase subventionate de Stat, care se vor construi pe calea
care nu produc niciun venit; Victoriei din Capita Id, in con-
c) Sub conditiunea reciproci- formitatea legilor din Decemvrie
tätii, clridirile apartinând lega- 1910 *i 1913 vor fi scutite de ace-
tiunilor si consultatelor strdine lea*i conditii ca cele din alinea-
*i ocupate de ele; tul d;
d) Clddirile rurale ce servesc f) Cládirile construite in con-
de locuintrt agricultorilor si care formitate cu legea pentru Infiin-
nu au mai mult de 3 camere lo- tarea unei Case Autonome a
cuibile de fiecare familie, pre- Constructiilor din 30 Mai 1930,
cum *i toate cele necesare ex- cele de tip popular, pe timp de
ploatärii agricole a terenurilor. 20 de ani *i cele de tip economic
2. In mod vremelnic: pe timp de 15 ani, precum *i
www.digibuc.ro
 [Art. 18-20] 19 Apri lie 1933 366

.renovarile, transformarile si a- dreptul, socotit dela data de

daugirile facute in conditiunile cand clädirea a devenit locuibila.
aceleeasi legi; Prin derogare dela art. 61,
g Cladirile si terenurile apar- punctul 2, dobanzile ipotecare
tinand societatilor cooperative, sau privilegiate ce greveaza, imo-
conform dispozitiunilor legii res- bilele scutite nu se vor mai sea-
pective pentru organizarea coo- dea la stabilirea venitului impo-
peratiei din 28 Martie 1929; zabil pentru imnozitul pe venitul
h) Terenurile din raza cornu- global cleat In proportia In care
nelor urbane, apartinand socie- venitul lor este scutit de impo-
tatilor comunale de locuinte zitul
ieftine, pe timp de 10 ani dela 18. Valoarea locativa si veni-
cumpararea bor. tul net impozabil se stabileste
Scutirile se inteleg atat pentru din 5 In 5 ani de catre comi-
dreptul cuvenit Statului, cat si siunile de recensamant preva-
penru impozitele aditionale. zute la art. 79.
Pentru societätile de construe- Comisiunile de recensämânt
vor proceda atilt la stabilirea ve-
tiuni, venitul cladirilor noi se nitului
va deduce din totalul supus cotei cladirilor care nu se bu-
impozitului complimentar, pre- curl de scutiri permanente, cat
vazut de art. 42 din legea con- si la impunerea celor impoza-
tributiunilor directe, rarnanând bile, pe loc la fiecare imobil, In
a fi impuse numai cu impozitul intervalul de timp ce se va fixa
elementar dela art. 30 din a- telor publica de Ministerul Finan-
ceeasi lege la care se vor calcula prin Monitbrul Oficial.
si aditionalele. 19. Contribuabilii sunt datori
Cladirile noi construite cu a face declaratiuni pentru fie-
Incepere din anul 1921 pâra la care imobil in parte, la percep-
1 Ianuarie 1933, cum si cele in- Vile respective, pe formularele
cepute inainte de aceasta data of iciale, In termenele prevazute
si care vor deveni locuibile In prin publicatiunile Ministerului
cursul anului 1933, vor beneficia de Finante.
Inca de o scutire suplimentara Comisiunile vor tine seama de
de 75°A pe timp de 5 ani urmii- aceste declaratiuni si de actele
tori si de 50°/o pe alti 5 ani. Ve- prezentate, cum si de Inscrierile
nitul acestor cladiri este scutit cadastrale.
si de impozitul pe venitul glo- 20. Pentru toate evaluarile se
bal, in proportia in care aceste vor incheia procese-verbale pe
imobile sunt scutite de impozitul imobile i contribuabili, care vor
elementar pe cladiri, daca ele fi predate la imobil, sub dovada
sunt locuite de proprietarii lor; de primire, contribuabilului sau
fn caz and sunt Inchiriate, se unui membru din familie ori din
scuteste partea de venit Ong. serviciul sau.
la 100.000 lei, impunandu-se, In cazul cänd cei In drept a
and venitul este mai mare, tot primi procesul-verbal nu se aflä
ce depaseste aceastä sunal. Scu- fata, pentru a da dovada, dele-
tirile prevazute la acest alineat gatul fiscului va afisa procesul-
se vor acorda de catre comisiu- verbal de impunere la imobil,
nile de recensämant si de in- jar daca prin declaratia de Ira-
stantele anuale, pe baza decla- punere contribuabilul si-a ales
ratiunilor date de contribuabili alt loc pentru comunicarea im-
in termenul legal, numai pe re- punerii, va fi comunicat la acel
stul timpului la care mai au loc.
www.digibuc.ro
367 19 Apri Ile 1933
Afisarea sau comunicarea se
va constata prin procesul-verbal.
Contribuabilii, cum $i orice re-
prezentant al fiscului, au dreptul
sa, facd apel la comisia de apel
previlzutd de art. 78, In termen
de 20 (le zile dela inmiinarea
procesului-verbal de impunere
sau dela afi$area lui.
Apelul se face la administratia
de constatare sau la circum-
scrintiile de constatare din co-
munele neresedinte, In care vor
functiona comisiuni de apel.
21. Hotarirea cornisiunii de
apel râmâne definitivä in ce pri-
veste constatarea sit evaluarea
venitului; ea poate fi atacatd. in
recurs pe calea ariltatä la
art. 84.
Procedura $i judecata apelu-
rilor $i a recursurilor, cum si
orice schimbäri a impunerilor
In cursul periodului de 5 ani, se
vor indeplini conform dispozi-
tiunilor cuprinse In titlul III.
CAPITOLUL III
Impozilul osupra veniturilor volorilor
mobihare 1)
22 *) Veniturile capitalurilor
mobiliare $i cele asimilate lor,
conform dispozitiunilor din art.
urmätor, sunt supuse unui im-
pozit de 15 la sutd, afard de cele
mai jos al-Mate, pentru care irn-
pozitul va fi de:
12 la sutd pentru veniturile
din actiuni nominative;
10 la sutä pentru veniturile
din depunerile in numerar la
bänci i alte institutiuni de cre-
dit si economii, efectuate pe
termen pfind la trei luni si 5 la
sutd, peste trei luni
8 la sutä pentru cele din scri-
1) Veniturile capitalurilor mobiliare au lost
impuse prin Legea din 23 Februarie 1906, pa-
gina 355, vol cu mica modificare
s'a aplicat pinft la Legea din 23 Februarie 1923,
pag. 425, vol. XTIIXIV.
*) Toate articolele prevlizute la art. 22 au
lost sporite cu 10 la ma prin legea din 1 Ia-
nuarie 1929. Meet spor este In vigoare.
www.digibuc.ro
[Art. 21-23]
smile de credit funciar, formate
prin asociatie de proprietari
autorizate prin lege a emite ase-
menea obligatiuni, ori din titlu-
rile societatilor de locuinte ief-
tine, create in baza legii din
13 Februarie 1910;
5 la sutd pentru cupoanele
scrisurilor Creditului Fun ciar
Rural din Bucure$ti, precum $i
Creclitele Funciare Urbane din
Bucure$ti i Iasi, emisiunea de
10 la sutd. anual. Aceastä redu-
cere este obligatorie pe un pe-
riod de 10 ani incepand dela
1 Ianuarie 1932;
5 la sutd pentru veniturile din
depozite In numerar, fdcute de
sträinii domiciliati in sträind-
tate la bäncile din lard, precum
$i pentru veniturile din renta
de expropriere.
Impozitul se a$eazd asupra ve-
niturilor brute provenite din
România, de cdtre oricine s'ar
Incase, cum i cele din altd, tard,
luate de cdtre locuitorii tdrii. a-
cestea fiMd impuse cu 15 la sutd.,
flirt distinctiune.
Toate depunerile In numerar
la bänci sau alte institutiuni de
credit si economie sunt supuse
secretului comercial si nu pot
fi controlate sau cercetate deal
pe baza unui mandat al justi-
tei.
23. Veniturile impozabile sunt:
1. Dividendele si produsele de
twice fel la actiunile, obligatiu-
nile si mice titluri sau drepturi
din valori mobiliare, sub orice
denumire, ale societdtilor $1 co
lectivitdtilor de mice fel, afard
de dividendele distribuite de
bdncile populare i cooperati-
vele si federalele enumerate la
art. 31, precum i dividendele
incasate de bäncile populare,
cooperative $i federale la sumele
cu care ele participt la capitalul
centralelor lor, toate aceste di-
vidende impunându-se conform
art. 35 la impozitul pe venitul
intreprinderilor comerciale.
[Art. 24-251 19 AprIlie 1933 368

2. Cupoanele la rente si obli- liare ce concesionarii, arendasii

gatiuni ale Statului roman, ju- $i chiriasii stint obligati sA facit
detelor sau comunelor care nu In profitul beneficiarului.
au fost scutite de impozite prin 24. Sunt scutite de acest im-
legea de emisiune a lor. pozit:
3. Rentele viagere dela 25.000 a) DobAnzile la economiile In-
lei anual In sus, cele mai mici scrise pe livretele de economie
fiind supuse la impozitul pe ale Casei de Depuneri, la eco-
salarii. nomiile pan& la 10.000 lei In-
4. Dobanzile si produsele de scrise pe carnetele de economie
orice fel Incasate de cei ce nu ale Caselor de credit, apartinând
fac afaceri de bancA, scont sau institutiunilor publice ori so-
Imprumut, pentru care acestia cietätilor cooperative ce functio-
plAtesc impozitul prevAzut de neazd pe 'mzä de legi $i la cele
art. 30, ce se cuvin la sumele pan A la 5.000 lei Inscrise pe car-
plasate In: netele altor institutiuni de credit.
a) Creante ipotecare, privile- Se scuteste o singurä aseme-
giate si chirografare. nea de.punere pentru o persoana.
Impozitul va fi calculat asu- Impozitul se percepe la veni-
pra unei dobanzi de 6 la sutA turile sumelor ce trec de cele
pentru creantele comerciale si mai sus prevAzute, iar pentru
de 5 la sutA pentru cele civile, economiile filcute la bundle
clack' In aceste creante nu se populare Intre 10.000 20.000 lei
prevede nicio dobAndä, ori se se reduce la jumAtate;
prevede o dobandA mai micA. b) DobAnzile creantelor ipote-
Se exclud dobanzile fncasate de care sau privilegiate ale insti-
comercianti sau industriasi la tutiunilor de credit autorizate
creantele comerciale care au de prin leve sa emit& In contul
object o vânzare sau alte afaceri acelor ipoteci obligatiuni supuse
de cornert, pentru care ei sunt impozitului de fatA;
supusi impozitului pe beneficiile c) Renta perpetuA de expro-
comerciale si industriale: priere, precum si celelalte va-
b) Depozitele de sume de bani lori ce apartin insti-
la vedere sau cu scadentA, cum tutiunilor culturale ori de bine-
soldul creditor de dobAnzi al facere, ce au In vedere un scop
conturilor curente la bAnci; de utilitate publicA, cu conditia
c) Garantii in numerar. ca aceste valori sd fie depuse
5. Tantiemele acordate de so- spre pastrare la Casa de Depu-
cietAti In afarA de cele plätite neri 5i Consemnatiuni;
directorilor $i functionarilor In- d) Veniturile din titluri strAine
treprinderii, care vor fi impuse sau din depozite ale persona-
la impozitul pe salarii 1). lului diplomatic strAin, sub con-
6. Redeventele In bani sau In ditiunea reciprocitAtii si In con-
naturá, precum si sumele pri- ditiunile ce se vor fixa prin re-
mite dintr'o dat& sau periodic gulament.
pentru cesiuni de drepturi sau 25. Impozitul este datorat din
de exercitiul unor drepturi, con- ziva exigibilitAtii dreptului cre-
cesiuni miniere sau Inchirieri ditorilor.
ori arendAri de Intreprinderi co- Perceperea se face pe cale de
merciale ori industriale. retinere de cAtre debitorii divi-
IntrA In venit valoarea insta- dendelor, cupoanelor, dobAnzilor,
latiunilor mobiliare sau imobi- rentelor, tantiemelor i produse-
1) A se vedea Legea din 28 D-vrie. 1931 la pag. lor specificate la art. 23.
916 vol. XIX, au mod. 5 Mai 1932 pi 8 Apr. 1933. Impozitul va fi vArsat la Stat.
www.digibuc.ro
369 19 Apri lie 1933 [Art. 26]

conform normelor $i in terme- statare respective o listd nomi-

nele ce se yor stabili prin in- nald, cuprinzând si adresele res-
structiunile Ministerului de Fi- pective ale tuturor actionarilor
nante, aceste termene neputând care au incasat din beneficiul
fi mai mari de 3 luni dela re- anului trecut dividende, al cdror
tinere, lar pentru dobânzile pld- total depaseste 20.000 lei, precum
tite la creantele ipotecare pri- $i actiuni gratuite sau actiuni
vilegiate sau chirografare, pre- cu pret de favoare a cAror va-
vdzute la punctul 4, litera a, al loare nominald trece de 30.000
art. 23, de trei zile. lei.
Pentru aceste din urmd do- Dacd vdrsdrnântul sau trans-
banzi, plata irnpozitului se va rniterea dividendului s'a fAcut
putea efeCtua prin aplicarea de printrun intermediar, atunci
timbre mobile speciale, pe In- acest intermediar va fi obligat
scrisul constatand achitarea lor, la rândul sdu sd trimitd auto-
de Indatd ce Ministerul Finan- ritAtilor mai sus ardtate nu-
telor va Intocmi si va publica mele si adresa persoanelor care
modalitAtile de aplicarea si anu- au incasat dividendul sau au
larea acestor timbre. cum $i primit actiunile gratuite sau cu
limita Valid la care se pot face pret de favoare mentionate la
asemenea plAti. alineatul precedent.
Para la Infiintarea de timbre, 26. Perceperea si vArsarea im-
perceptorul sau Administratia Pozitului pe veniturile din va-
de In casdri si plAti unde se varsd lorile mobillare strAine, se face
impozitul, vor face la cerere Pand la o intelegere cu diferi-
mentiune despre aceasta De act. tele State interesate, de cAtre
Lipsa acestor vize ori timbre bancherul, agentul de schimb
sau a chitantei doveditoare de sau orice altA persoand care
plata imnozitului constitue o do- efectueazd In Romania plata
yea, Indestulátoare de sustra- dobanzilor sau veniturilor pro-
gerea dela platii, urmand a se duse de aceste valori.
aplica sanctiunile legale. Oricine face o profesiune sau
Societdtile pe actiuni sunt o- un comert din a strange, pláti
bligate a trimite administra- sau cumnAra cupoane sau orice
tiilor de constatare respective, alte instrumente de cerdit, cre-
cel mai thrziu o lund dupd adu- ate pentru plata acelor veni-
n area generald care a aprobat turi din alte tdri, este dator sit
bilantul, o list A nominald a tu- facA o declaratie despre acea-
turor membrilor consiliului de sta la Administratia de Inca-
administratie, al censorilor cu sAri $i pläti a re$edintei sale si
adresele lor $i cu mentiunea su- sd se conformeze regulelor sta-
melor pe care acestia le-au pri- bilite prin instructiunile Mini-
mit In decursul anului trecut sterului de Finante.
sub formd de: tantieme, jetoane, Sunt dispensati de aceste de-
salarii, cheltuieli de reprezen- claratiuni cei obligati la publi-
tare, $i a sumelor primite sub carea bilantului.
orice altd formA, Impreund cu Cei care vor incasa din strdi-
numárul carnetului de contri- ndtate, fie direct, fie prin altul,
butiuni pentru impozitul global asemenea venituri, sunt obligati
al perceptiei care a eliberat a vdrsa impozitul la Adminis-
car netul. tratia de incasdri si phlti sau
Societdtile pe actiuni aunt o- la perceptie, In termen de o lunh,
bligate sd trimitd, in acela$i putând cere vizarea titlurilor
termen administratiilor de con- pentru dovada plátii impozitului.
www.digibuc.ro
C. liamangiu, vol. XXI. 24.
[Art. 27-30] 19 Apri lie 1933
Cei ce efectueaza in Romania
asemenea plati sunt obligati sä
comunice administratiei de con-
statare o lista cuprinzand nu-
mele si adresa persoanelor ca-
rora bancherul sau intermedia-
rul le-a platit dividende de ale
societatilor straine, cupoane din
efecte publice straine, dobanzi
la depozite aflate in bänci stra-
ine, lozurile castigatoare si ac-
tiunile gratuite, provenind din
valorile mobiliare straine a caror
valoare totala In cursul anului
e mai mare de 10.000 lei.
27. Varsarea impozitului re-
tinut de care debitorii venitu-
rilor mentionate la punctul 6 de
sub art. 23, se va face conform
celor ariltate in articolul 25, Insä
cu titlu provizoriu, pana la sta-
bilirea definitiva a impozitului
de catre comisiunile de impu-
nere ce vor urma dupa acea
viirsare.
Constatarea se face pe baza
declaratiunilor ce contribuabilii
sunt obligati a da, in conformi-
tate cu dispozitiunile art. 86,
tinandu-se seamä de contracte,
registre si orice acte, pe care
atat debitorii, cat si creditorii
veniturilor sunt datori a le pre-
zenta.
Modalitätile si formele de con-
statare sunt cele prevazute in
titlul III.
Nu intra in venitul impozabil:
a) Amortismentul repartizat
pe numarul de ani, cat dureaza
concesiunea, al capitalului in-
vestit de concedent in intreprin-
dere si care se pierde pan& la
sfar$itul concesionärii, aren-
(Iärii ori inchirierii;
b) Amortismentul anual de cel
mult 50 o al instalatiunilor utile
intreprinderii care nu se pierd
in totul, dar 'Imam la expirare
in stare degradata.
Inscrierea impozitului se va
face in roluri speciale, unde se
www.digibuc.ro
370
va nota si incasarea prealabila
a impozitului. In cazul cand s'a
incasat mai mult, se va face
compensatiune in anii urmatori
sau cu alt imnozit, conform
art. 125. Daca aceastä compen-
sare nu se poate face, se va res-
titui diferenta.
28. Impozitul e in sarcina
creditorului, chiar daca prin
contracte s'ar prevedea clauza
contrarie; orice asemenea clauzä
contrarie este null.
29. Instantele judecatoresti
orice autoritate publica nu vor
putea da curs niciunei cereri re-
lative la asemenea acte sau
creante ce fac obiectul impozi-
tului de fata si nu vor opera
nicio radiere de sarcini, privi-
legii sau ipoteci, asupra imobi-
lelor, pang nu se va justifica
plata impozitului, afara de ca-
zurile de dispensa prevazute de
lege.
CAP1TOLUL 1V
Impoziful pe veniful infreprinderilor
comerciale i industriale9
30. Sunt supuse unui impozit
de 10 la suta veniturile nete din
intreprinderile comerciale $i in-
dustriale, din exploatäri agricole
filcute de arendasi, cum si din
exploatari de paduri sau de mine,
filcute fie de catre arenda$i sau
concesionari, fie de proprietari.
Impozitul se sporeste cu 2 la
Rita pentru veniturile nete din
operatiuni de banca, scont sau
imprumuturi $i se reduce cu
la suta pentru veniturile nets
ale intreprinderilor care au de
1) Impozitul pe venitul intreprinderilor co-
mereiale si industriale, cunoscut Inainte sub
numele de impozitta patentelor Ba statornieit
prin Loges asupra patentelor din 27 Martie
1863, pag. 41 Boereseu sau pag. 1258 Bujo-
reanu i eu multe modificiri pag. 43, vol. II
Mamangiu s'a aplieat ping. la Legea pentru
unificarea contributillor directe din 23 Februa-
rie 1923, pag. 425, vol. XIIIXIv.
371 19 Apri lie 1933
obiect exclusiv exploatdri indus-
triale, miniere sau de transport
pe cale feratd sau pe apd.
Venitul impozabil se stabileste
in fiecare an pe baza venitului
rezultat in anul ce precede celui
de impunere sau in perioada de
12 lu.ni, care a servit la stabili-
CLASA VENITURILE
I Ping. la
II De la 5.001
III " 10.001
IV . 15.001
V 20.001
VI If 25.001
VII 40.001
VIII 50.001
IX 75.001
X 100.001
Se considerrt mici comercianti
acei care vor fi clasificati ca a-
tare de cdtre comisiunea prevd-
zutd la art. 76.
Se considerd mici industriasi
acei care Indeplinesc conditiu-
nile art. 12 din legea impozitului
pe lux $i cifra de afaceri din 31
Decemvrie 1932 1).
Se vor excepta de asemeni si
micile asociatiuni miniere de aur
si argint pe cuxe, care vor pläti
prin retinere directd, la data
preschimbdrii, un impozit de 1,5
la sutä asupra valorii brute a
aurului si argintului prezentat
la preschimbare.
Clasificarea contribuabililor
impozabil pe baza tabelei de mai
sus, se va face de cdtre comisiu-
nea judeteand prevázutá de art.
76 din prezenta lege, conform
normelor respective.
Comerciantii si industriasii im-
1) A se vedea Loge& impozitului pe lux si
cifra de afaceri din 91 Decemvrie 1932, la pag.
885, vol. XX, precum 9i modificarea din 8 A-
prilie 1933, la pagina 167, In acest volum.
www.digibuc.ro
[Art. 31]
rea ultimului bilant, In cazul
cdnd bilantul nu se incheie pe
anul civil.
Fac exceptie dela dispozitia
precedentä midi comercianti si
micii industriasi care vor fi im-
pusi pe o perioadd de trei ani,
potrivit tabelei de mai jos:
IMPOZIT
PARTEA STATULUI
5.000 lei 300 lei
10.000 700
15.000 1.200
20.000 1.800
25.000 2.300
40.000 3.500
50.000 4.600
75.000 6.800
100.000 9.000
150.000 14.000
pusi pe baza tabelei dela acest
articol, sunt scutiti de impozitul
complimentar previtzut de arti-
colul 42.
31. Venitul net impozabil se
obtine scrizandu-se din veniturile
brute rezultate din operatiunile
frtcute in cursul anului cheltuie-
lile proprii ale Intreprinderii, si
anume:
1. Chiria sau arenda imobile-
lor care servesc intreprinderilor
comeciale ori industriale, sau
care sunt destinate exploatárii.
Dacd aceste imobile sunt pro-
prietatea exploatatorului si sunt
impozabile la impozitele pe veni-
turile proprietrttilor agricole sau
al celor clddite, se va scddea ve-
nitul brut impus acolo.
2. Dobánzile capitalurilor Im-
prumutate intreprinderii, dacii,
aceasta are o personalitate juri-
died, distincta de aceea a im-
prumutätorului, fie acele dobdnzi
fixe, fie sub forma participdrii
la beneficiile intreprinderii debi-
toare.
[Art. 31j 19 April le 1933
3. Salariile, retributiunile, in-
demnizdrile si remizele pldtite a-
gentilor, lucrtitorilor, functiona-
rilor Intreprinderii, fie in bani,
fie in naturd.
La impunerea societätilor coo-
perative, sumele incasate de a-
sociati pentru plata muncilor e-
fectuate de ei fn Intreprinderea
comund pand la 150 la sutá din
salariile primite de lucrdtorii
neasociati pentru munci simi-
lare, se considerd ca salarii si
ca atare li se vor aplica dispo-
zitiunile legii pentru unificarea
contributiunilor directe referi-
toare la salarii.
Dacd societatea cooperativá nu
are salariati nPasociati, se va lua
ca normd salariile plátite de in-
treprinderile similare.
4. Participärile obligatorii la
beneficii ale lucrdtorilor sau
functionarilor, stabilite prin con-
tract sau statute, precum si gra-
tificatiunile neobligatorii pAnd
la 50 la sutá din totalitatea re-
tributiunilor anuale.
5. Costul materiilor prime
transformate in cursul anului de
exploatare pe care s'a Incheiat
bilantul.
6. Amortismentul de cel mult 3
la sutá pe an din costul imobi-
lelor ce apartin intreprinderii si
sunt utilizate de ea pentru bi-
rouri si locuintele functionarilor
si lucrätorilor si cel mult 5 la
sutd ne an din costul lor pentru
clddirile uzinelor; pentru insta-
latiunile mobiliare si imobiliare,
pang. la 15 la sutá din pretul lor
de cost, In conditiunile dela
punctul 7 de mai jos.
7. Chiria instalatiunilor care
n'au caracterul de imobile prin
naturd. Dacd acestea apartin ex-
ploatatorului, se vor scddea su-
mele necesare pentru amortiza-
rea lor, Mil a putea depilsi 15 la
sutd, din cost.
Cota amortizärilor pentru di-
feritele categorii de industrii va
fi fixatä de Ministerul Finante-
www.digibuc.ro
372
lor dupd normele ce se vor sta-
bili de comisiunea centrald pre-
vázutd la art. 83, luändu-se si a-
vizul comisiunii industriale de
pe leingd Ministerul Industriei si
Comertului. Pentru acele inves-
titiuni cu caracter cu totul a-
parte, aflate fn intreprinderile
industriale, speciale, a cdror
scoatere din uz are loc in mod
obisnuit Intrun timp mai scurt
de 7 ani, cota de amortizare pre-
vilzutd la alin. 6 si 7 de mai sus,
va putea fi sporitd cu avizul co-
misiunii centrale fiscale.
In tot cazul amortizarea nu se
va putea face inteun timp mai
scurt de 3 ani. La supravaloarea
investitiunilor, precum si la in-
vestiutiunile fäcute din fondu-
rile sunlimentare, create In baza
art. 3 din legea dela 28 Martie
1926, nu se pot face amortizári.
8. Amortismentul capitalului
investit In concesiuni de ex-
ploatári pe termen limitat, care
rámâne neamortizat Inteunul
din modurile prevAzute la alM. 6
Si 7, precum si Investirile In in-
stalatiuni utilizabile care rämdn
In proprietatea concedentului.
Aceastá parte de capital se a-
mortizeazd, repartizAndu-se a-
nual pand la expirarea concesiu-
nii.
9. Alocatiile la Casele de pen-
siuni si asistentá ale functiona-
rilor sau primelor pldtite de In-
treprinderi pentru asigurarea
functionarilor pAnd la cel mult
100/o din salarii, cum si sumele
alocate din beneficii pentru in-
stitutiuni de culturd si de asis-
tentd sociald ale Statului, jude-
telor si comunelor.
10. Cheltuielile diverse sau
cheltuielile generale privind
strict intreprinderea, fntre care
intrá Efd cele de fntretinere tz,;i de
asigurare, si afard de impozitul
de fatd, care priveste Insusi o-
biectul Intrenrinderii.
In afar% de scAzámintele pre-
vdzute in acest articol, nicio altd
33 19 Apri lie 1933
scAdere nu se mai poate face la
stabilirea beneficiului net. Astf el
nu se vor putea scadea sumele
cheltuite spre a da o plus va-
loare instalatiunilor sau sume-
lor afectate sporirii intreprinde-
rilor.
32. Dup5. alegerea beneficiului
net, in urma scäderilor de mai
sus, se mai scade:
a) La societdtile anonime pe
actiuni, rezervele statutare pang,
la limita de 10°/0 din beneficiul
net aratat prin bilant, atunci
cand rezervele nu au atins un
sfert din capital si 5 la sut d. când
ele nu au atins jumätate din ca-
pital. Dupä ce s'a atins aceastä
limità, nu se mai scade nimic.
In cazul cand rezervele se dis-
tribue sub orice formd actionari-
lor, ele se vor taxa atat la impo-
zitul mobiliar, cat si la impozi-
tul prevIzut de art. 30, scAzdn-
du-se cu ocazia acestei taxtiri,
rezervele deja impuse conform
art. 30.
Rezervele de orice fel ale BOn-
cii Nationale a României nu vor
fi impuse decat atunci când se
vor distribui actionarilor sub
orice formá, chiar prin sporire
de capital. In acest caz se va sea-
dea cota-parte ce revine Statului
in raport cu capitalul On In
Bancd.
Rezervele matematice ale so-
cietatilor de asigurare nu sunt
impozabile, Intru cat nu ar cu-
prinde beneficii ale societAtii;
b) Rezervele speciale pentru
creantele dubioase trecute ca a-
tare in bilant, atat la societätile
anonime, cat si la Intreprinde-
rile particulare, comerciale si in-
dustriale, care se impun pe baza
registrelor lor regulat tinute, asa
cum se prevede in art. 39, punc-
tul 1.
Cota acestor rezerve in total
se fixeazit la 3 la sutti, din pla-
samentul in creante al intreprin-
derii, putând fi sporitä pand, la 5
la suth In epocile de depresiune
www.digibuc.ro
[Art. 32-33]
economich cu avizul comisiunii
centrale fiscale.
33. Nu sunt supuse decat la
impozitul complimentar prevd-
zut la art. 42 sumele ce intra
in compunerea beneficiului net
al societatilor pe actiuni pentru
care s'a pldtit impozitul mobi-
liar, si anume:
a) Participärile reale la bene-
ficiile altor societdti, dovedite cu
acte, cum Itti veniturile din su-
mele plasate in mod permanent,
in efecte publice supuse impozi-
tului mobiliar;
b) Redeventele din concesiuni;
c) Dobanzile cuvenite la su-
mele depuse spre fructificare sau
pästrare.
Cheltuielile speciale privitoare
numai la sumele de mai sus nu
pot fi scdzute din beneficiul im-
pozabil.
Din beneficiul net total rämas
dupä scaderea rezervelor scutite,
conform articolului precedent si
a sumelor de mai sus, se impune
cu cotele prevAzute la art. 30
ceea ce rdmâne dupd deducerea
dividendului, care e supus impo-
zitului mobiliar.
La stabilirea beneficiului net
impozabil al institutiunilor fi-
nanciare create de Stat, se va
sctidea partea ce revine Statului
pentru dreptul sdu regalian con-
cedat acelor institutiuni.
Societätile ipotecare prin aso-
ciatiune mutuald, de proprietari,
constituite pe baza legii din 5 A-
prilie 1873, nu sunt impuse de-
cat pentru acea parte a exceden-
tului dintre venituri si cheltuieli,
care, conform deciziunilor adu-
ndrii generale, se restituie im-
prumutatilor societari prin im-
putare asupra ratelor datorite de
ei 1').
Beneficiul distribuit ca divi-
dent actionarilor de bäncile po-
1) A se vedea Legea pentru Creditul fonciar
roman din 6 Aprilie 1873, pagina 11 7, vol. II
on modif. 27 Tunic 1923, pag. 886. vol . X I XII
[Art. 34-37] 19 Apri lie 1933
pulare, cooperativele $i federa-
lele enumerate la art. 34, neim-
punanclu-se la impozitul mobi-
liar, conform art. 23, este supus
acestui impozit In conditiunile
prevAzute la art. 35.
34. Se scutesc de impozit:
a) Pentru 3 ani dela constitui-
rea lor, cooperativele de mese-
ria$i, functionari $i muncitori,
precum i asociatiile i coopera-
tivele de industrie casnicA, bAn-
cile populare, cooperativele SA-
testi, cooperativele populare orA-
sene$ti, cum si federalele aces-
tor cooperative si bänci, dacA ele
satisfac conditiunile impuse prin
legile lor organice.
Impunerea Incepe dela 1 Apri-
lie a anului ce urmeazA Imp li-
nirii termenului de 3 ani;
b) SocietAtile functiondre$ti sau
In scop de binefacere, care se bu-
curA de scutire pe bazA de legi
speciale, intru cat nu fac opera-
tiuni deck cu membrii functio-
nari $i se conformeazg conditiu-
nilor stabilite prin legile lor or-
ganice;
c) Case le comunale de pAstrare
pentru veniturile care servA edi-
litAtii nublice; depuratorii vor
plAti insA impozitul pe venitul
valorilor mobiliare;
d Societatile pentru exploata-
rea apelor minerale ale Statului,
mentionate in legea din 18 Apri-
lie 1909, /Ana la implinirea ter-
menului (le scutire de 10 ani
dela inceperea exploatArii pre-
vAzutA in acea lege 1).
35. Impozitul se reduce:
a Cu jumAtate pentru coope--
rativele, bäncile populare si fe-
cleralele prevAzute In art. prece-
dent, alin, a, pentru societAtile
1) A se vedea Legea pentru exploatarea eta-
hilar balneare din 18 Aprilie 1909, la pagina
378 vol. V.
www.digibuc.ro
374
pentru construirea de locuinte
ieftine, infiintate conform legii
speciale, dad', satisfac conditiu-
nile legilor lor organice, precum
pentru asociatiunile profesio-
nale fArA scop lucrativ, care nu
impart sub nicio formA beneficii
membrilor lor, ci le intrebuin-
teaza In scop de utilitate gene-
ralA recunoscutä; de asemenea
pentru asociatiile $i societAtile
de industrie casnicA sau avand
de obiect exclusiv producerea
sau desfacerea obiectelor de in-
dustrie casnicrt;
b) Cu un sfert pentru coopera-
tivele, bAncile populare $i fede-
rale, precum si asociatiile sau
societritile de industrie casnicA
prevAzute la aIin, a, care au
peste 6 ani de functionare $i ca-
pital vArsat de peste un milion
lei.
36. lntreprinderile industriale
$i miniere noi se vor bucura de
scutire de impozitul de fatA
panA In al cincilea an dela pu-
nerea in functionare, dacA bene-
f iciul lor net anual nu trece de
8Vo din capital Impreunti cu re-
zervele $i de o reducere la ju-
mAtate dacA aceastA rentabili-
tate e cuprinsA Intre 8-10Vo.
Intl% intre acestea $i cele dis-
truse de rAzboiu pentru partea
ref Acutà, dacrt aceasta trece de
o treime din totalul instalatiu-
nilor, cladiri $i masini.
Aceste scutiri ori reduceri se
acordA intreprinderilor indus-
triale i miniere noi, sub rezer-
va indeplinirii conditiunilor im-
puse de legile i regulamentele
industriale i miniere pentru a-
cordarea unor asemenea avan-
taje.
37. Impozitul se aseazii pe nu-
mele exploatatorului, la locul
unde se exercial intreprinderea.
In caz and Intreprinderea se
exercitA in mai multe locuri, im-
376 19 Aprilie 1933
pozitul se aseazd acolo unde are
loc principala activitate a Intre-
prinderii.
Pentru societatile anonime, in
caz and Intreprinderea se exer-
citti prin mai multe exploatári
aflate In diferite judete din tard,
impunerea se va face la sediul
directiunii comerciale pentru
toate veniturile realizate din
Intreprinderile care n'au se-
diul In tard sunt impuse la lo-
cul unde se and, sucursalele,
pentru beneficiile realizate In
ele fiind obligate a le de-
clara $i a incheia bilant pentru
operatiunile i capitalul din care
a rezultat acele beneficii.
38. Constatarea venitului
stabilirea impozitului se face
dupd, normele de mai jos $i pe
baza declaratiunilor ce contri-
buabilii sunt obligati a da anual
sau la inceperea intreprinderi-
lor, conform regulelor nrevázute
la titlul III.
Declaratiunea trebue sä cu-
prindti capitalul intrebuintat In
intreprindere, venitul brut si net
realizat in anul fncheiat la 31 De-
cenwrie precedent sau in perioa-
da de limp pe care e incheiat
bilantul, cifrele propuse ca sa-
deri conform art. 31, precum $i
toate justifiarile necesare In
sprijinul cifrelor ce declard.
Declaratiunea va fi insotitá de
bilant si de contul de profit $i
pierdere; iar pentru cei ce n'au
obligatiunea Intocmirii lui
nici nu 1-au Incheiat, in reguld,
pe lângd cifrele indicate ca ve-
nituri si capital, vor declara ci-
fra afacerilor.
39. Stabilirea venitului net
impozabil se face inteunul din
urmdtoarele moduri:
1. Dupil elementele bilantului
pentru cei obligati la publicarea
lui sau pentru cei care 1-au in-
www.digibuc.ro
[Art. 38-391
cheiat in reguld, corespunand
cu registrele regulat tinute, In
conformitate cu art. 31.
2. Prin constatarea directd sau
prezumtii In celelalte cazuri, ba-
zate pe urmdtoarele elemente:
Dupd cifra afacerilor anului
precedent comparatti cu aceea a
altor exploattiri similare;
b) Daa, cifra afacerilor nu se
poate constata precis dupd, regis-
tre sau orice alte elemente, veni-
tul impozabil se va stabili prin
apreciere In comparatie cu alti
contribuabili de aceeasi catego-
rie i importantil, cum si avdn
du-se in vedere chiria sau valoa-
rea locativil a stabilimentului
in care se exercitd intreprinde-
rea si a locuintei contribuabilu-
lui.
Inititurarea de dare comisiu-
nile de apel a registrelor comer-
ciale se va face luându-se in con-
siderare $i raportul expertului
cdntabil numit de Minist& i va
fi rnotivatä.
Intreprinderile comerciale $i
industriale care nu sunt cu-
prinse in categoria acelora ce se
impun pe baza tabelei dela art.
30 nu pot fi imptise la un venit
inferior venitului minimal sta-
bilit dupd, cum urmeazd:
3. Pentru Intreprinderile co-
merciale particulare, venitul mi-
nimal se stabileste prin inmulti-
rea cu 1,5 a valoril locative a
stabilimentului in care se exer-
citá intreprinderea; pentru acele
intreprinderi comerciale in care
valoarea locativa joaa rol se-
cundar, valoarea locativd se in-
multeste cu 2,5. Valoarea loca-
tivá este acea prevAzutd, fn con-
tractele de inchiriere in vigoare
In momentul impunerii, sau In
caz and contribuabilul este pro-
prietar al imobilului in care se
exercitä intreprinderea, valoarea
locativá este aceea ce rezultä din
[Art. 40] 19 Aprilie 1933 376

comparatia cu imobile similare sau perioada concordatara. De

Inchiriate. aceasta reducere beneficiaza si
Pentru intreprinderile indus- institutele financiare de credit
triale particulare venitul mini- din al caror plasament cel pu-
mal va fi egal cu 2Vo din valoa- tin 40°/0 este supus asanarii da-
rea totala a investitiilor imobi- toriilor agricole.
liare si mobiliare destinate ex- Sunt scutite de acest impozit
ploatarii Intreprinderii. societatile anonime create in
Pentru intreprinderile parti- statiunile balneare sau climate-
culare, comerciale si industriale, rice, exploatate In folosul sana-
prevazute in cele 2 alineate ce tatii publice.
preced impozitul minimal, par- Venitul prezumat stabilit pen-
tea Statului nu poate fi superior tru particulari si societati pe ac-
sumei de 75.000 lei si nici infe- tiuni, asa cum se aratá mai sus,
rior sumei de 18.000 lei. constitue venitul impozabil la
4. Pentru societátile pe actiuni impozitul cu cota dela art. 30,
impozitul minimal se stabileste din care nu se mai admite ni-
asupra unui venit prezumat, ciun scazamânt si serveste si la
care rezultá din aplicarea unui asezarea impozitului complimen-
coeficient de 20/o pentru societa- tar, conform art. 42 si a impo-
tile industriale si 30/o pentru cele zitului pe venitul global.
comerciale, la capitalul consta- La societätile pe actiuni, pen-
tat prin bilant, Impreuná cu re- tru stabilirea venitului supus
zervele de orice fel. impozitului complimentar la ve-
Pentru societiltile filiale sau nitul prezumat se mai adauga
afiliate, al caror capital repre- si sumele prevazute la art. 33.
zinta mai putin de Va din cifra 5. Societatile cooperative care
lor de afaceri, venitul prezumat functioneazá pe baza legii pen-
se stabileste, aplicand la cifra tru organizarea cooperatiei din
de afaceri coeficientii de mai 1929, neavând caracterul socie-
sus, redusi la jumiltate, daca tatilor anonime pe actiuni, vor
venitul astfel obtinut e superior fi impuse ca si intreprinderile
celui calculat conform alineatu- particulare si vor beneficia la
lui precedent. calcularea impozitului de dispo-
La societatile pe actiuni cu un zitiunile art. 34, 35, 36 din lege
capital de peste 600.000.000 lei si art. 101 din legea pentru or-
si.cu o cifra de afaceri de 10 ganizarea cooperatiei din 1929 1).
ori mai mica decât capitalul, 40. Aprecierea veniturilor nete
plus rezervele, venitul minimal ale arendasilor, In cazul cand
se stabileste aplicând la cifra nu tin o contabilitate regulata,
de afaceri coeficientii de mai si nu se poate dovedi acest be-
sus. Impozitul stabilit in acest neficiu, se va face tinându-se
mod nu poate fi mai mic de 100 seama de valoarea locativa, a
mii lei. proprietatii exploatate, stabilita
Societatile pe actiuni care la recensamânt, conform nor-
sunt In lichidare, precum si cele
ce se gäsesc in concordat pre- 1) A se vedea Legea pentru organizarea coo-
ventiv, platesc impozitul mini- peratiei din 28 Martie 1929, pagina 354, vo-
mal redus la jumatate pe tot la data XVII¡
lumul cu toate modificirile ulterioare,
de 27 Iunie 1933, la ordinea oronologici,
timpul cat dureaza lichidarea In aced volum.

www.digibuc.ro
377 19 Aprilie 1933 [Art. 41-42]

melor ce se vor stabili de comi- tinând contribuabililor mai jos

siunea centrald prevázutá la vizati, sunt supuse la un adaus
art. 83. de impozit dacd acestia se gd-
Pentru päduri $i mine, in a- sesc in conditiunile ce urmeazd:
fard de prevederile legii mine- a) Contribuabilii obligati la
lor, venitul net al exploatatori- publicarea bilantului sau aceia
lor, oricare ar fi ei, se stabile$te care au registre regulat tinute
tot pe calea prevázutá la art. $i bilant incheiat in reguld,
38 si 39. sunt supusi la aceastá supra-
41. Pentru primul an de exer- tax'd dacá beneficiul lor net
citare al unei intreprinderi, ve- anual trece de 75.000 lei, si in
nitul se constatá pe calea pre- conditiunile de rentabilitate de
vázutd de art. 39, alin. b. mai jos;
Dad, intreprinderea a ince- b Contribuabilii care nu au
put in anul precedent, venitul bilant i registre in reguld
acelui an servd de bazd pentru nu li se poate stabili capitalul
cel de impunere, numai in ca- real pus in intreprindere, dar
zul and este constatat prin bi- a cdror cifrá de afaceri trece de
lant, si daa exercitarea a du- lei 1.000.000, sunt considerati a
rat mai mult de 3 luni. In acest avea un capital egal cu jumd-
caz venitul se socote$te rapor- tate din cifra afacerilor. Ei vor
tându-se la timp, cât a avut loc fi suprataxati in acelea$i con-
exercitarea. ditiuni cu cei din alineatul
Când exercitarea in anul pre- precedent, având in vedere be-
cedent a avut loc mai putin de neficiul stabilit conform art. 39.
3 luni, sau and venitul e cons- In afar& de socieatile pe ac-
tatat pe all/ cale decät dupd bi- tiuni, la calculul rentabilitätii,
lant, impunerea se stabileste capitalul nu va fi socotit mai
dupit normele prevázute la punc- mic de jumatate din cifra afa-
tul 2, alin, b din articolul 39. cerilor.
Pentru particulari in al doilea Pentru comerciantii i indus-
an de functionare, impunerea tria$ii particulari, dupd ce se
va fi supusd intâiu comisiunii face calculul rentabilitätii, la
de clasificare prevAzutá de art. impunere se scade 10 la sutá din
76, care va hotdri daa ei se vor beneficiul ales, conform preve-
impune pe baza tabelei dela art. derilor acestui impozit.
30, sau daa se vor impune Impozitul complimentar se
anual. stabileste odatd cu impozitul
Pentru societdtile pe actiuni preväzut de art. 30, potrivit dis-
impozitul, atât pe primul an, pozitiunilor din acest capitol $i
cat si pe al doilea, se stabile$te asupra aceluiasi venit, iar pen-
dupd incheierea primului bilant, tru societätile pe actiuni $i asu-
care va servi de batá la impu- pra sumelor ardtate In art. 33,
nere pe ace$ti doi ani. Din im- inclusiv dividendul.
pozitul ce se va stabili pe baza Cota de impunere variazd
bilantului ultimului an de exer- dupit rentabilitatea capitalului,
citare, se va sadea impozitul adia, dupd raportul dintre ca-
plátit pe primul an
42. Ca un compliment al a- pital, impreund cu totalul rezer
cestui impozit, veniturile apar- velor $i beneficiul net, fiírá re-
www.digibuc.ro
]Art. 43] 19 AprUie 1933 378

zervele previlzute de art. 32, la art. 33, cum si dividendul,

I

Insä, inclusiv sumele previtzute I precum urmeaa.

SUPRATAXA VA PI :
DADA RENTABILITATEA
ANUALA ESTE : Pentru societAtile Pentru particu-
pe actiuni lari ei societAti
cooperative

Dela 10 Oh inclusiv
12 77
12 °A
13 11
0,5 0 o
0,75 71
--
1,-
-
17

17
13 77
14 11 /1

71 14 71
15 77 1,5 71

71 15 17 16 11 2,- 77 0,5 °A
n 16 I/ 18 11 2,5 II 17- 17
18 11
20 /1 3,- 1,5
4,- 2,-
PI 11 11

20 tt 22 17 31
11

11 22 11
25 77 5,- 37 2,5
25 It 30 71 6,- 71 3,- /7
77
30 77 35 /1 7,- 77 3,5 If
- 8,- 4,-
37
35 11 40 17 If II
11

77
40 7/ 45 17 9,- 11 4,5 /1
11 45 77
50 10,- 71 5,- I/
17
50 II 60 11,- II 7/

73 60 ,, 70 12,- /7 IP

71 70 11 80 13,- 17 /7
71 80 17 90 14,- II /0

77 90 77 100 15,- 17 Il
/7 100 77 120 16,- 1/ 17

If 120 160 17,- 13 I/

,t 160 200 18,- 77 II
/7 200 250 19,- 11

17 250 300 20,- /I 15,-

n 300 350 21,- 1/ 16,-
350 400 22,- 71 17,- 17
-
7,
77 400 450 23,- II 18,-
11 450 500 24,- It 19,-
11 500, In sus. 25,- 71 20,-
Pentru institutiunile finan- beneficiul net si cele profesio-
ciare create de Stat, cu partici- nale, vor plAti impozitul compli-
parea lui progresiva la beneficii, mentar redus cu o pätrime.
cota se va stabili tinându-se
seama de partea din beneficii CAPITOLUL V
ce revine Statului, conform con- Impozitul pe salanii 9
ventiunii si legii speciale care
vor regula raporturile dintre 43. Veniturile nete provenite
Stat si aceste institutiuni. din salarii, lefuri publice si pri-
Societ5tile pe actiuni care dau 1) Impozitul pe ealarii s'a Infiintat In timpul
lucratorilor sau functionarilor riaboiului pentru independeng, prin Legea din
4 Mai 1877 ei dupa o ecurt4 aplicare s'a des-
lor participatii la beneficii, obli- Iiintat prin Loges din 1 Iulie 1891. Apoi in
gatorii prin statute sau prin urma crizei din 1899 &a reinfiintat prin Legea
din 17 Decemvrie 1899, pag. 830, vol. II pi au
lege de cel putin 25 la sutä din mid moditiciri se mentine Ind.
www.digibuc.ro
379 19 Apri lie 1933 [Art. 44-471

vate, remuneratii, gratificatii bandite In rázboiu, precum

sau din indemnitilti de mice fel, vdcluvele si orfanii de rdzboiu
participAri la beneficii ale lu- pentru pensiunile pe care le pri
criltorilor si functionarilor, pen- mesc in aceste calitAti.
siuni, cum si din rente viagere 46. Venitul impozabil se ob-
mai mici de 25.000 lei anual, tine scAzandu-se din venitul net:
sunt supuse unui impozit con- a) Cate 750 lei lunar, ori suma
form prevederilor de mai jos, in respectivd anuald, sAptdmanalA,
cazul cand aceste venituri se in- zilnict sau pe ord.
caseazd periodic cu ora, cu ziva, Dact contribuabilul are mai
sdptilmana, luna sau anual multe venituri, de felul celor aci
au caracter de continuitate. impuse, flirt a Intrece In total
Cota impozitului este de: 1). limita de mai sus, scAderea se
4 la sutd pan g. la venitul de face o singurd datd, fiind obli-
4.000 lei lunar, ori suma respec- gat st declare aceasta la reti-
tivit sAptilmanalk zil- nerea impozitului;
nicd sau pe ord. b) Din salariile muncitorilor
8 la sutd pentru diferenta ce manuali, lucrand cu ziva, cu
trece 4.000 lei lunar. ora sau In acord, tot ce acestia
Impozitul loveste toate venitu- primesc peste 20 zile lunar;
rile sus mentionate provenite c) VArsdmintele pang. la 106/o
din Romania de cAtre oricine din venitul brut ce se fac de
s'ar incasa, afard de lista civild, cdtre sau pe seama contribuabi-
cum si cele luate din altd tart lului pentru asigurarea unei
de cdtre orice locuitor al %M. pensii, precum si cotizatiile pen-
44. Venitul net se stabileste tru asigurarea de accidente si
addugand la cifra retributiunii de vieatt.
periodice de orice fel, pensiuni- Limitele de venit prevAzute In
lor sau rentelor viagere, valoa- acest articol i In articolele 43,
rea indemnitdtilor sau supli- 44 si 46 vor putea fi modificate
mentelor in naturd si scAzand prin legea bugetard, de Indatli
sumele cheltuite cu indeplinirea ce cursul leului fatá de valoa-
serviciului. rea lui aur se va schimba cu
Venitul net este impozabil nu- mai mult de o treime In raport
mai dacd suma tuturor venitu- cu aceastd diferentd din momen-
rilor aci impozabile depdseste tul aplicdrii legii de fatd.
750 lei lunar, ori suma respec- 47. Toate institutiunile, Statul,
tivd anuald sAptämanald, zilnicii judetele, comunele, stabilimen-
sau pe ord., rotunjindu-se prin tele publice si de utilitate pu-
neglijarea fractiunilor sub 10 lei, blicd, societAtile, comerciantii,
dela 750 lei Wand la 4.000 lei ve- industriasii, meseriasii si oricine
nit impozabil lunar, sau 48.000 pldteste sau procurd functiona-
lei anual, sub 100 lei dela aceste rilor, amploiatilor, comisilor, lu-
cifre in sus, iar pentru venitu- crdtorilor, servitorilor sau al-
rile impozabile socotite pe zi sau tora salarii sau orice alte idem-
pe ord prin neglijarea banilor. nizatii in bani sau In naturt,
45. Sunt scutiti de acest im- mai sus vizate, sunt obligati st
pozit agentii diplomatici si con- retina impozitul asupra sume-
sulari strdini, sub rezerva reci- lor ce plAtesc.
procitAtii diplomatice. Impozitul retinut va fi vArsat
Sunt scutiti de asemenea in- la circumscriptia de percepere a
valizii care au infirmitdti do- impozitelor in luna ce urmeazd
I) Se va eponi au 100 0, vezi nota art. 22. aceleia in care s'a fAcut retine-
www.digibuc.ro
[Art. 48-501 19 Aprilie 1933
rea, in conformitate cu instruc-
tiunile publicate ale Ministeru-
lui de Finante.
La vArsare se va prezenta un
stat, cuprinzAnd toate indicatiu-
nile pretinse prin instructiuni si
prin formularele of iciale.
Pentru salariile din alte tdri,
cei ce le primesc sunt obligati
a face vArsarea impozitului di-
rect la circumscriptia de perce-
pere a impozitelor, in termen de
o lund.
Orice firmd individuald sau
orice societate de orice formd,
care are in serviciul ei unul sau
mai multi salariati, este obligat
a trimete, pang la 31 Ianuarie
a fiecdrui an, a dministratiei de
constatare respective, o listg cu-
prinzand numele si domiciliul
persoanelor aflate in serviciu in
anul precedent. In dreptul fie-
cdrui nume se va arAta sumele
ce au fost plgtite fiecgruia, sub
formg de salarii, tantieme, par-
ticipAri la beneficii sub orice
and formd, precum si numgrul
carnetului de contributiuni, pen-
tru impozitul global si al cir-
cumscriptiei de percepere care a
eliberat carnetul.
CAPITOLUL VI
lmpoziful pe venifurile din prolesiuni
;i ocupatiuni neimpuse la alfe im-
pozite
48. Sunt supuse unui impo-
zit de 6°/o veniturile nete reali-
zate din exercitarea profesiuni-
lor libere.
Sunt supuse unui impozit de
8°/o orice venituri neimpozabile
la alt impozit elementar, rezul-
tate din ocupatiuni necomer-
ciale, din exploatatiuni lucra-
tive, exercitate in mod obisnuit
sau accidental, sau orice alt ve-
nit intampldtor.
Pentru asemenea venituri oca-
zionale din afaceri izolate, cota
de impunere va fi acea prevd- la pag. 885, vol. XX.
www.digibuc.ro
380
zutd, la impozitul elementar res-
pectiv pentru afacerile de a-
ceeasi naturg.
Veniturile lucrdrilor din pro
fesiuni literare, artistice, stiin-
tifice si didactice, sunt supuse
unui impozit de 50/o.
Micii meseriasi vor fi impusi
pe o perioadd de 3 ani, conform
tabelei dela art. 30. Pentru acesti
contribuabili impozitul previlzut
la acea tabeld va fi redus cu 20°/o..
Se considerg mici meseriasi a-
cei care indeplinesc conditiunile
art. 12 din legea asupra impozi-
tului pe lux si cifra de afaceri
din 31 Decemvrie 1932 1).
49. Pentru locuitorii tArii si
pentru cetätenii romani, ori-
unde le-ar fi resedinta, venitul
impozabil va cuprinde toate
cAstigurile realizate in tard, sau
strdindtate mai sus vizate; pen-
tru strdini locuind in altg tard,
numai cele realizate in targ.
50. Venitul net va fi obtinut scd-
zAndu-se din suma incasarilor
totale, cheltuielilor strict nece-
sare pentru obtinerea venitului.
Pentru profesiuni libere aceste
cheltuieli se fixeazg la 1/3 din
totalul brut al venitului, afar&
de cazul când contribuabilul va
dovedi cg aceste cheltuieli sunt
superioare acestei treimi, in care
caz se vor scddea cheltuielile
sale reale.
In niciun caz un contribuabil,
exercitând o profesiune liberd,
nu va fi impus la un venit net
inferior celui calculat potrivit
tabloului de mai jos, care con-
stitue baza minimalg obligatorie
a impunerii.
Valoarea locativg a intregii
locuinte, inclusiv biroul profe-
sionistului, este acea stabilitd
la recensdmânt. Dacg valoarea
locativg a suferit modificAri in
cursul perioadei de recensd-
mânt printr'o incbiriere ulte-
1) A se vedea Legea din 31 Decemvrie 1932
 381 19 Aprilie 1933 [Art. 50]

rioard, calculul impozitului, con- locativa care va fi luata In con-

form tabelei de mai jos, se va
face la aceastd valoare, dacd ea
corespunde unei Inchirieri prin
libera tranzactie; in caz con-
trariu calculul se va face la va-
loarea locativd, stabilità In acest
scop prin apreciere i In corn-
paratie cu Ufl imobil similar in-
chiriat prin libera transactie.
Profesionistii liberi vor
timp de 3 ani dela Inceputul
exercitdrii profesiunii 1 3 din
impozitele minimale, iar pe Inc&
doi ani urmatori 1/2 din impozi-
tele minimale.
Pentru prof esioni$tii liberi
care au mai mult de 3 copii mi-
nori, sub Ingrijirea lor, valoarea
Tabloul venitulul minimal la profesioni$tii liberi stabilit pe baza valoril locative
sideratie la stabilirea impozitu-
lui, va fi redusil cu o treime.
Pentru profesioni$tii liberi in
al cdror venit inträ salarii $i o-
norarii rezultate din contracte
de serviciu cu Statul sau cu par-
ticularii, impunerea se va face
pe temeiul declaratiunii lor. In
acelasi fel vor fi impusi $i aceea
care vor face dovada cd nu exer-
citd profesiunea lor, precum
cei care vor dovedi cd. valoarea
locativd a imobilului locuit nu
poate fi luatd in consideratie,
deoarece in compunerea venitu-
lui lor intrd $i alte elemente im-
puse la alto impozite elementare.

Categoria I-a
Valoare locativA.
Coeficientul . . . 4

Categoria II-a
Paul la Peste
Valoarea locativA. 8.000 8.001-15.000 15.001-20.000 20.001-25.000 25,001-30.000 30.000
Coeficientul . . . 1,5 1,7 1,8 2 2,3 2,7

Categoria III-a
PAnA la Peste
Valoarea locativA. 10.000 10.001-15.000 15.001-20.000 20.001-25.000 25.001-40.000 40.000
Coeficientul . . . 1,5 1,7 1,8 2 2,3 2,7

Categoria IV-a
PAni la Peste
Valoarea locativA. 20.000 20.001-30400 30.001-40.000 40.001-50.000 50.001-60.000 60 000
CoefIcientul . . . 1,5 1,7 1,8 1,9 2 2,2

Categoria V-a
Paid la Peste
Valoarea locatIvA. 25.000 25.001-40.000 40.001-60.000 60.001-80.000 80.001-100.000 100.000
Coeficientul . . 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2

Categorta VI-a
Pala la Peste
Valoarea locatIvA. 60.000 60.001-100.000 100.001-150.000 150.001 200.000 200.001-300.000 300 000
Coeficientul . . . 1,5 16 1,7 1,8 2 2,5

Categoria Rurale
Urbane pAnA la 10.000 locuitori
In 10.001 20.000
IV 20.001 50.000
V 50.001 100.000
VI peste 100.000

www.digibuc.ro
[Art. 51-551 19 Aprilie 1933
51. Venitul impozabil i im-
punerea se stabile*te:
a) Anual, dupA, venitul anului
precedent si in parte pentru fie-
care exercitare profesionalk o-
cupatiune ori exploatatiune lu-
crativä exercitatil In mod obis-
nuit;
b) La obtinerea fiecärui castig
ocazional.
52. Constatarea veniturilor
prevAzute In art. precedent, alin.
a, si stabilirea impozitului, se
face pe baza declaratiunilor ce
contribuabilii sunt obligati a da
anual sau la inceperea exerci-
tarii conform regulelor prevá-
zute sub titlul III.
Declaratiunea trebue sA cu-
nrindA veniturile brule realizate
In anul incheiat la 31 Decemvrie
precedent, din fiecare fel de pro-
fesiune sau ocupatiune obis-
nuit6 si clieltuielile necesare ob-
tinerii venitului. Ea poate fi spri-
jinità registre regulat tinute.
Pentru veniturile care au ince-
put In cursul anului precedent,
InsA au durat mai mult de trei
luni, venitul va fi calculat, rapor-
tându-se la timpul cat au durat.
Dacá In anul precedent au du-
i at mai putin de trei luni, ele
vor fi stabilite dunà apreciere,
cum se aratA mai jos.
Agentii fiscului insArcinati cu
impunerile, cum *i comisiunile
de apel, au dreptul sA aprecieze
sinceritatea declaratiunilor, ti-
nand searnA. si de semnele vizi-
bile In legAturrt cu traiul contri-
buabilului.
Onorariile fixe ale profesionis-
tilor ca si jetoanele de prezenta,
fiind taxate la impozitul pe sa-
larii, nu intrii la impunere.
Orice firrng comercialA sau in-
dustria16, avänd in serviciul säu
ori folosind ocazional opera pres-
tatA de persoane supuse impozi-
tului pe profesiunile libere, In
termen de o lunA de când au e-
fectuat plata, este obligatà srt co-
munice circumscriptiei de con-
www.digibuc.ro
382
statare in cuprinsul careia se a-
domiciliul acestor persoane,
toate sumele pliitite lor sub for-
mb." de onorarii, participAri sau
jetoane de prezentA, drept remu-
nerare a serviciilor prestate, sub
sanctiunea prevrtzut4 de art. 105.
53. Pentru cAstiguri ocazio-
nale prevAzute de art. 51, alin, b,
din afaceri izolate, ori din remize
intamplAtoare, care nu sunt su-
puse altui impozit elementar, cei
care le-au realizat sunt obligati
a declare indatä castigul, la per-
ceptia locului unde s'a realizat.
Impozitul va fi constatat con-
form art. 94 si se va achita in-
datA. Cei care plittesc aceste su-
me sunt obligati a retine si a
vArsa la Stet impozitul cu nor-
mele stabilite la art. 47.
54. Orice locuitor al tärii, ma-
jor, afar& de femei sau cei ce au
In tarl resedinta peste 6 luni In-
tr'un an si care nu sunt impo-
zabili la niciun fel de impozit
prevdzut de prezenta lege, afara
de personalul Corpului Diploma-
tic strAin, vor pläti un impozit
minimal de 50 lei pe an.
Dac5, contribuabilul suportA,
alt impozit mai mic de 50 lei a-
nual, va fi imnus numai cu di-
ferenta nâng la aceastä stung.
Se scutesc de acest impozit mi-
nimal infirmii incapabili de
muncA, aflati In sarcina asisten-
tei publice, precum si cei ajun*i
la bAtrânete Inaintata, fArA mij-
loace de vietuire, rezervistii care
au luat parte In campania anu-
lui 1877-1878 si invalizii din rAz-
boiul 1914-1919.
CAPITOLLIL VII
Impoziful progresiv pe veniful global
55. Impozitul progresiv pe ve-
nitul global se aseazA, asupra in-
Impozitul global, sub forma de contributie
personalà, a lost statornicit prin Legea pentru
unificarea eontribuliei personale din 28 Martie
1863, pag. 1241, Bujoreanu i s'a aplicat pAni.
la Legea din 18 Martie 1877, cind i s'a dat
383 19 Apri lie 1933
tregului venit anual al contri-
buabilului, care se compune atât
din veniturile supuse la impozi-
tele elementare, cat *i din cele
scutite de acele impozite, sau
cele mai jos prevazute din alte
56. Sunt supuse acestui impo-
zit persoanele fizice, si anume:
J. Pentru toate veniturile lor
din tar/ *i din sträinritate, orice
locuitor al tärii, oricine are re-
sedinta obisnuitä In Romania
mai mult de 6 luni inteun an,
cum si cetätenii români care lo-
cuiesc In all& tard.
Dacrt stráinii cu resedinta In
Romania sunt supusi In altd,
tard, la un impozit progresiv pe
venitul global, similar celui de
fatd, ei vor putea cere, pang la
o Intelegere cu statele sträine, ca
veniturile impuse In sträindtate
sd, nu mai fie impuse in taiä de-
cat pentru diferenta dintre im-
pozitul roman *i cel sträin.
2. Pentru veniturile ce trag din
sträinii, care nu au nici do-
miciliul, nici resedinta obisnuitä
in Romania.
57. Venitul global impozabil
al unei persoane cap de familie
cuprinde: veniturile sale perso-
nale, ale sotiei cu care convie-
tuieste, de asemenea i al celor-
lalti membri minori ai familiei,
ale cdror venituri le are la
dispozitie, urmancl ca impo-
zitul stabilit pe baza acestor ve-
nituri sd, fie plätit de fiecare In
Droportie cu veniturile sale care
inträ In comnunerea celui glo-
bal.
numele de contribufia editor de comunicafie, pa-
gina 75 Boereseu, s. II, fiind de fapt un im-
pozit /ix personal. La 23 Februarie 1906 a lost
Inlocuit eu impozitul personal proporlional
pagina 356, vol. Ilamangiu i s'a apli-
eat astfel rani la legea din 2 Aprilie 1908,
oar& i-a suprimat proporlionalifalea, riminind
ea fnainte un impozit /ix personal. intra In impunere reduse cu o
Dupt o aplieare de 15 ani s'a transformat In
impozit progrestiv pe venitul global, prin legea
din 23 Februarie 1928, pag. 425, vol. XMXIV, in numerar la bäncile din tard,
gi eu mici modifiellri se mentine Inert. care nu vor intra In impunere;
www.digibuc.ro
[Art. 56-60]
Veniturile sotiei si ale acestor
membri, provenite din salarii
sau din exercitarea personald a
unei profesiuni, comert ori in-
dustrie, se impun separat.
58. Nu sunt supusi acestui im-
pozit:
a) Regele si membrii familiei
regale;
b) Personalul diplomatic si cel
Consular strkin, acestia din ur-
md eu conditia sä nu fi avut re-
sedinta in tarit si sd nu aibd alte
ocupatiuni obisnuite aci, In tot
cazul insd, sub conditiunea reci-
procitätii.
59. Impozitul se aseazd:
a) La locul unde contribuabi-
lul are principala resedintd, sau
In lipsd, la domiciliu;
b) La locul unde s'a realizat
principalul venit, dacd, n'are do-
miciliu, nici resedintä In Roma-
nia;
c) La locul ultimului domici-
liu sau rese(linte, sau in lipsd la
Bucuresti, pentru cetatenii ro-
mani care nu au domiciliu nici
resedintrt, nici vreun venit In
Romania.
60. Veniturile care inträ In
compunerea celui global se cal-
culeazd pe baza veniturilor res-
pective ale anului precedent,
precum urmeazd:
a) Veniturile nete ce se con-
statä in vederea impunerii la im-
pozitele elementare, asa cum ele
s'au deterrninat pentru acele im
pozite; pentru contribuabilii im-
pusi pe baza tabelei dela art. 30,
venitul net impozabil se afld In-
multind impozitul din tabeld.
cu 10;
b) Veniturile taxabile pe cale
de retinere sau vdrsare direct&
la impozitele elementare, astfel
cum ele sunt impozabile pe anul
precedent, cu exceptia venituri-
lor din salarii si pensii, care vor
pdtrime si a celor din depozitele
[Art. 61] 19 Aprilie 1933 384

c) Veniturile anului precedent, Pentru contribuabilii cu un

care au Incetat In cursul acelui
an, cum si cele scutite de impozi-
tele elementare, dupd normele de
calcul stabilite la acele impozite,
pentru venituri similare.
Veniturile imobilelor neln-
scrise la impozitele elementare
respective intrd In acest calcul,
astfel cum au fost realizate In
anul precedent. In acest scop vor
fi determinate, conform norme-
lor stabilite pentru acele impo-
zite elementare, Insd, cu proce-
dure prevdzutA la titlul III, pânti
ce devin impozabile la ele.
61. Venitul global se formeazA
din cel general, din care se fac
scAderile de mai jos numai In
baza declaratiunilor anuale. A-
ceste declaratiuni se vor putea
complete de contribuabili $i In
fate instantelor de fond.
1. Impozitele elementare si adi-
tionale la veniturile care com-
pun ne cel global.
2. DobAnzile pldtite sau depuse
la Casa de Depuneri, .conform
art. 521 din procedure civild, la
datorii chirografare sau ipote-
care si privilegiate, Intru cât nu
sunt deduse dupd lege la impu-
nerile elementare.
3. Anuitätile rentelor la a c5,-.
ror platA contribuabilul este o-
bligat, In baza unui titlu ce nu
este constituit de el Insu$1, cum
ei cele constituite de el prin acte
dotale ori cAtre o institutie de
binefacere sau cu titlu oneros.
I. Deficitele Incercate In anul
precedent la intreprinderi agri-
cole, comerciale sau industriale,
pAnd, la concurenta venitului glo-
bal. Mt% a putea fi repurtate a-
supra anilor urmiltori, consta-
tate dupd registrele regulat $i
sincer tinute sau pe baza de ex-
pertizA.
5. Valoarea artilor i reviste- cl Pentru fiecare automobil lei
lor cumndrate de membrii cor- 60.000. reducându-se la jumdtate
pului didactic, dui:á facturile aceastd sumA, deed serve$te $i
prezentate fnaintea Comisiunii la trehuintele profesionale;
de impuneri. d) FatA ile cheltuielile anuale,
www.digibuc.ro
venit general inferior sumei de
40.000 lei, impozitul global, In
urma aplicarii scAzámintelor,
ase cum se aratil mai sus, nu
poate fi coborit sub 400 lei.
Pentru contribuabilii cu un
venit general superior surnei de
40.000 lei, impozitul global, In
urma aplicArii scAzAmintelor,
a$a cum se aratá mai sus, nu
va putea fi mai mic de 600 lei,
nici inferior impozitului calculat
asupra venitului minimal stabi-
lit pe baza urmAtoarelor ele-
mente indiciare:
a) Valoarea locativA a lo-
cuintei;
b) Persoanele Intrebuintate In
serviciul sdu si al familiei sale;
c) Automobile;
a) Cheltuielile anuale ale con-
tribuabilului, stabilite prin pro-
pria sa declaratiune, coroboratd
cu datele dela punctele a, b $i c
cu elementele constatate de
agentii fiscului.
Venitul se va calcula pentru
fiecare (lin aceste baze indiciare
astfel:
a) Valoarea locativA a locuin-
tei, cu excluderea pArtii afectate
comertului, industriei sau pro-
fesiunii, va fi egald cu venitul
brut stabilit pentru imnozitul pe
clAdiri; In caz când imobilul e
scutit de acest impozit, valoarea
locativA va fi egald cu venitul
rezultat din comparatia cu imo-
bile similare Inchiriate, iar ve-
nitul general al contribuabilului
nu noate fi considerat mai mic
deck de cloud ori valoarea loca-
tivA a locuintei sale. Pentru li-
berii profesionisti (avocati, me-
dici ingineri etc)., se men-
tin dispozitiunile prevAzute la
art. 50;
b Pentru fiecare servitor lei
10.000;
 385 19 Aprilie 1933 [Art. 62-64]

venitul nu poate fi calculat la dacd venitul global nu se

mai putin de a patra parte din poate stabili pe altd cale, el va
aceste cheltuieli, data evaluarea fi stabilit in raport cu valoa-
dupa elmentele indiciare de mai rea locativd a acestor resedinte
sus coboaà venitul sub a patra in modul urmátor:
parte din cheltuieli. Minimul de
Venitul stabilit pe baza ele- DacS valoarea locativä
venit Impo-
mentelor indiciare va servi la zabil In ra-
port cu va-
asezarea impunerii cu cota cu- totalA a re§edintelor este:
loarea loca-
venitä, conform art. 64, dupd tivA va 11:
operarea scdzdmintelor pentru
sarcini familiare, acolo unde va PAnA la . 5000 lei De 4 ori
fi cazul. Dela . . 5.001-10.000 5
Personalul de serviciu $i ve- . . 10.001-20.000
20.001-40.000
6
hiculele intrebuintate la exploa- . . n 7
tdrile agricole si viticole nu se Peste 3. 40.001 8 ,
considerd ca elemente indiciare. 63. Venitul global este impo-
62. Pentru persoanele care zabil integral numai daca atinge
dorniciliazd in altd tard, insd, suma de 20.000 lei anual.
au in Romania cel putin 6 luni In calculul venitului global
Inteun an, una sau mai multe impozabil, portiunea mai mica
resedinte, sau au domiciliul aci, de 1.000 lei se neglijeaza.
insd trag veniturile lor in cea 64. Venitul global se impune
mai mare parte din alta WA, cu cotele de mai jos:
Venitul global impozabil
In intervalele di litre cif rele
mai jos indicate portiunea CALCULUL IMPOZITULUI PENTRU VENI-
venitului mai mici de 1.000
lei se neglijeazà. Portiunile COTA Impozitul TURILE GLOBALE CUPRINSE IN INTER-
dole 1.000 lei fn sus se ro-
tunjese preeum urmeazi ai VALE INDICATE IN PRIMA COLOANA
impozitul se calcul matt cum
se arati in ultima coloani

In inter-
vale se
rotunjese
20.000 1 0/0 200 La fiecare 1.000 lei imp, crepe cu 15,- lel
sumele din
30.000 1,166 350 1.000 15,-
1.000 î
40.000 1,25 500 1.000 15,-
1.000 lei I
Idem din 60.000 1,60 960 1.000 23,-
2.000 in 80.000 2 1.600 2.000 64,-
2.000 lei 100.000 2,50 2.500 2.000 ,, ,, ,, ,,
150.000 3,25 4.875 5.000 237,50
Idem din 200.000 4 8.000 5.000 312,50
5.000 in 300.000 6,25 18.750 5.000 530,-
5.000 lei 400.000 7,60 30.400 5.000 590,-
500.000 9 45.000 5.000 740,-
600.000 10,50 63.000 5.000 900,-
Idem din 700.000 12 lei 84.000 ,, 5.000 1.050,-
10.000 in 800.000 13 104.000 10.000 2.000,-
10.000 lei 1.000.000 14,40 144.000 10.000 2.000,-
1.500.000 16,80 252.000 20.000 4.320,-
www.digibuc.ro
C. Ilamangiu, vol. XXI. 25.
H [Art. 65-66]

Venitul global impozabil

In intervalele dintre cifrele
mai jog indicate porliunea
venitului mai mia. de 1.000
lei se neglijeazii. Portiunile
dela 1.000 lei in sus se ro-
tunjesc precum urmeazi si
impozitul se calculeazi cum
se aratA In ultima coloang

Idem din
20.000 in
20.000 lei

50.000 lei
I.

Tot ce trece de
2.000.000

em din 1 4.000.000 20,40

60.000 in 6.000.000 21,60

10.000.000 lei se im-

Rune cu 360 0 negli-
jindu-se portiunea
mai mica de 1.0001ei.
COTA

180/0

3.000.000 19,20

8.000.000 22,80
10.000.000

Impozitul global se majoreazii

si Acluvi Ma% copii, depäsind
varsta de 30 ani exclusiv Wind
la 55 ani inclusiv, in afard de
cei bolnavi dovediti.
Veniturile luate din tard, de
24

cu 50/0 pentru bdrbatii celibatari

catre locuitorii altei tgri, pentru

care nu se poate stabili venitul
lor global, sau nici nu se poate
preciza cdror persoane fizice
apartin, atunci când ele se iau
de societilti anonime din alte
tari, vor fi supuse la izvorul
19 Aprilie 1933

Impozitul

1.824.000
2.440.000
CALCULUL IMPOZITULUI PENTRU VENI-
TURTLE GLOBALE CUPRINSE IN INTER-
VALE INDICATE IN PRIMA COLOANA

360.000 La flecare 20.000 lel Imp. crepe cu

576.000
816.000
1.296.000
50.000
50.000
50.000
50.000
50.000
.

65. Impunerea se stabileste

conform regulelor
10.600,
12.000,
12.000,
13.200,
14.400,

cuprinse in
titlul III, pe baza declaratiuni-
lor contribuabililor, a inscrierii
veniturilor in matricolele de
contributiuni la impozitele ele-
mentare, si a tuturor constatd-
rilor fiscului din orice acte.
CAPITOLUL VIII
Sceizeiminfe de impozife
66. Se vor acorda contribua-
386

4.330,Iel

acelor venituri, in locul impozi- bililor scrideri din impozitele

tului pe venitul global, cu o su- constatate, cum se specified mai
pracotd la impunerea elemen- jos:
tarn de jumdtate din cota acelui a) Pentru sarcini familiare;
impozit elementar. b) Pentru micile venituri su-
Veniturile capitalurilor mobi- puse impozitelor elementare;
liare luate din tard de strdini, c) Pentru sarcini ipotecare.
persoane fizice sau juridice, numaiToate aceste scdderi se fac
care nu au domiciliu, resedinta anuale in baza declaratiunilor
de impuneri, intru cdt
obisnuitd, ori sediul principal la acordarea lor urmeazd a se
in Romania, nu vor fi supuse la avea in vedere toate veniturile
impozitul progresiv pe venitul contribuabilului, cum si impre.
global, Intru cdt sunt supuse in jurdrile In care se afla.
tara de origine. Contribuabilii, care sunt dis-
www.digibuc.ro
387 19 Aprilie 1933 [Art. 67-681

pensati de declaratiunile anuale 2. Ascendentii, descendentii,

pentru stabilirea impozitului pe
venitul global conform art. 86
vor face declaratiuni spre a pu-
tea obtine aceste scgderi.
Pentru constatarea lor se
aplicg dispozitiunile prevgzute
in articolul 98.
Scgderile de operat asupra im-
pozitelor elementare se vor o-
pera si asupra aditionalelor res-
pective.
Toate scilderile se opereazd in
lei; rezultatul calcului in bani
se neglijeazg.
67. Scilzämintele pentru sar-
cini familiare se acordd din im-
pozitul pe venitul global, con-
form prevederilor din tabela de
mai jos si numai in caz and
contribuabilul nu e impozabil la
acest impozit se vor acorda la
impozitele elementare.
Se considerd membri ai fa-
miliei pentru care contribuabi-
lul are drept de scgdere:
1. Sotia care convietueste cu
sotul ei, afarg de cazul and are
venit impozabil separat, con-
form art. 57, alM. 2, mai mult
de jumatate din venitul global
impozabil pe numele sotului.
SCADERI DE FACUT
din impozitul pe venitul global crind acest venit
irnpozabil este:
Nurearul de membrn
ai familiei pentru care
§4.11."
-
§'43 2
se acorda seaderea '''' §
,-.. 6 .,7, e §
'716
al A A
copiii adoptivi si recunoscuti, in
vârstg mai mica de 21 ani la 1
Aprilie a anului pentru care se
cere scgderea, sau exceptional si
cei peste 21 ani, care se afla de
fapt in sarcina contribuabilului,
fratii minori si soya nemgri-
tatil, cu conditiune Irish ca toti
sg fie intretinuti de contribua-
bil si sá nu aibg fiecare venit
impozabil deosebit la global mai
mult de o pgtrime din venitul
global al contribuabilului.
Contribuabilii vor prezenta pe
lângg actele de nastere dovezile
ce se vor cere prin instructiunile
publicate ale Ministerului de Fi-
n ante.
In cazul and contribuabilul
nu este supus la impozitul pe
venitul global scgderile pentru
persoanele in sarcing se vor
opera in modul indicat in ul-
tima coloang a tabelei de mai
jos, la unul din impozitele ele-
mentare inscrise in roluri, dupg
alegerea contribuabilului.
Aceste scgderi nu se opereazil
la impozitele asupra veniturilor
prevgzute la art. 53 si 54.
Scaderile vor fi:
Dad, venitul
global e sub mi-
mmul impozabil
.... seaderile de ope-
§4,e §43 8, 4 rat din impozi-
tele elementare
c",1 §. '641.Y., g I 0! §. aceesorn in-
,,,`"4 8
.73 a,-,
'-'1Q :%§ scrise in roluri
21
-a ,..; sunt :
4 A

Dela 1 2 20o/0 No 5o/0 _ 100/0

3 4 30 20 10 51:),0 __ 14
5 7 40 30 20 10 5o/0 16
fI 8 10 50 40 30 20 10 18
Peste 10 60 50 40 30 20 20

68. Pentru contribuabilii al specificate in cazurile când ve-

caror venit global cade sub li- niturile nu intrec sumele de mai
mitele impozabile, se vor face jos, si anume:
reduceri din impozitele mai jos 1. Dacg totalul veniturilor
www.digibuc.ro
 [Art. 69-71] 19 Apri lie 1933 388

proprietiatilor agricole ale unui inundatii in caz de total& dis-

contribuabil nu trece de 2.000 trugere, când recolta n'a fost
lei se va scddea 25°/0 din impo- asiguratd.
zitele proprietátilor agricole de Spre a se opera aceste scaderi
categoriile 1-6 prevdzute de art. trebue sä se aducd dovada sar-
4, exploatate de contribuabilul cinii ipotecare ori privilegiate si
insusi. a pláti impozitului mobiliar la
2. Dacd totalul veniturilor dobânzile achitate pe anul pre-
nete ale proprietiltilor cládite cedent.
ce apartin unui contribuabil nu Nu se va pretinde dovada
trece de 2.000 lei in comunele cu plätii acestui impozit pentru do-
populatie Wand la 10.000 locui- banzile pldtite la ipoteci consti-
tori, de 3.000 in cele cu 10.001 tuite cdtre biinci, institutiuni de
pAnd la 50.000 locuitori, de 5.000 credit sau celor ce fac afaceri
in cele cu 50.001-250.000 locui- de scont ori imprumuturi si
tori si de 6.000 lei in cele cu care sunt scutiti, conform art.
peste 250.000 locuitori, se va scd- 23, de impozitul mobiliar, nici
dea 250/o din impozitul total al pentru ratele datoriilor ipote-
clddirii locuite de proprietar ori care cdtre creditele funciare, ur-
de titularul unui drept real de bane sau rurale, infiintate pe
folosintd, in cazul când el locu- baza legii speciale, care rate
este in imobil. pentru imprumuturile cu ter-
3. Daca totalul veniturilor nete men dela 20 ani in sus vor fi
comerciale, industriale, agricole, socotite integral la aceste re-
profesionale, ori din ocupatiuni du ceri.
obisnuite nu trece de 3.000 lei, 70. In cazul când se fac scd-
impozitul se va reduce cu 500/o derile prevAzute de articolele 67
pentru impunerea ce are de si 68 din aceleasi impozite imo-
obiect principala ocupatiune a biliare, din care se face si sat-
contribuabilului. derea prevdzutd de art. 69, scd-
Cote le reducerilor prevdzute derile din primele cloud articole
de acest articol se adaugd la se fac asupra partii ce rdmâne
cele din articolul precedent, M- duna ce s'a scazut impozitul
cându-se o singurd reducer& cuvenit la dobfinzile ipotecare,
Limitele venitului total pre- dupa prevederile celui din urmá
vdzute in acest articol, peste arti col.
care nu se pot face scdderile, vor
putea fi modificate prin legea CAP1TOLUL 11C
bugetard, de indatd ce cursul Impuneri aditionale
leului fata de valoarea lui aur
se va schimba cu mai mult de o 71. Se vor putea aplica cote
treime in raport cu aceastd di- aditionale pe lângd unele dintre
ferentd din momentul aplicárii impozitele elementare, In limi-
prezentei legi. tele prevAzute aci, in folosul ju-
69. Din impozitele elementare detelor, comunelor, Camerelor
asupra veniturilor imobiliare sede comert si institutiunilor pu-
scade partea de impozit elemen- blice mai jos indicate.
tar corespunzdtoare la suma Impozitul se aplica si se cal-
pldtitä drept dobânzi la dato- culeazd in total, asupra venitu-
rifle ipotecare sau privilegiaterilor impozabile, supuse fie-
care greveazd imobilele respec- citrui impozit si dupa incasare
tive, precum si pagubele pro- se repartizeazd potrivit cotei
venite in cazuri de grindind si fiecarei institutiuni.
www.digibuc.ro
389 19 Apri lie 1933
Pentru contribuabilii impusi
pe baza tabelei dela art. 30 ve-
nitul supus cotelor aditionale se
afIg Inmultind impozitul din ta-
be1 6 cu 10.
72. Impozitele pe lângâ, care
se pot Infiinta asemenea irnpu-
neri aditionale $i maximul cote-
lor ce institutiunile sus mentio-
nate pot stabili, sunt:
1. Pentru judete: 3,750/o pe
lângä impozitul pe veniturile
proprietatilor agricole, 20/o pe
lângä cel pe veniturile proprie-
atilor cluidite, 2 la sutä pe lângâ,
cel pe veniturile comerciale si
industriale si 1°/o pe lângá im-
pozitul pe veniturile din profe-
siuni $i ocupatiuni nesupuse la
alte impozite.
2. Pentru comune: 2,25°A pe
liingâ, impozitul pe veniturile
proprietrttilor agricole, 6°/o pe
lángá cel pe veniturile proprie-
tátilor cladite, 30/o pe langa cel
pe veinturile comerciale $i in-
dustriale si 30/o pe langil impo-
zitul pe veniturile din profesiuni
$i ocupatiuni nesupuse la alte
impozite.
3. Pen tru Camerele de comert
si industrie: 1°/o pe lângá impo-
zitul pe veniturile comerciale $i
industriale.
4. Pentru asistenta publicá $i
cultura nationalá: 30/0 pe lângá
impozitul pe veniturile valorilor
mobiliare impuse cu 15 si 12 la
sutd.
5. Pentru Camerele agricole si
de muncá se vor putea stabili
prin legile de infiintarea lor,
cote accesorii pe Itingá impozi-
tele pe veniturile respective din
proprietatile agricole, din salarii
ori exercitári profesionale pdrai
la 1 la sutd.
Inlauntrul cifrelor maximale
de mai sus, aceste cote vor fi
stabilite de institutii In confor-
mitate cu legile lor organice 0 b] ice.
www.digibuc.ro
[Art. 72-74]
comunicate administratiilor de
constatare a impozitelor eel mai
tärziu pan& la finele lunei Ia-
nuarie a anului de impunere.
Ele nu se pot modifica cleat la
Inceputul anului.
In cazul când o intreprindere
comercialá sau industrialá este
exercitatá in altá comuná sau
judet decât aceea unde se aflá
sediul directiunii $i uncle se
aseazil impozitul elementar, con-
form art. 37, venitul ce servá de
bazil impunerii aditionale va fi
distribuit pe comune $i anume:
30°/o la comuna uncle se afld se-
diul directiunii $i 70°/o la aceea
unde are loc exercitarea intre-
prinderii, iar dacá aceasta exer-
citare se face In mai multe co-
mune, cota de 70°/o se va im-
plirti pe comune, In raport cu
importanta fiecárei exercitrtri.
Pentru institutiunile si socie-
tiltile create cu participare pro-
gresivá a judetelor sau comune-
lor la beneficii, impozitele adi-
tionale respective se vor stabili
scazându-se din beneficiul net
partea de beneficiu ce revine
judetelor sau comunelor.
ClAdirile afectate industriilor
nu pot fi impuse, In afará de
cota prevázutá la art. 13 pentru
Stat, si afará de aditionale enu-
mArate la acest articol, cu nici
un alt impozit aditional In folo-
sul comunelor sau judetelor.
73. Amenzile aplicate dupg,
prezenta lege se vor värsa in In-
tregime la Stat drept cheltuieli
de percepere.
74. Niciun fel de zecimi sau
alte driri suplimentare, afará de
cele de fatrt nu pot fi infiintate
asupra impozitelor stabilite prin
aceastrt lege sau asupra venitu-
rilor supuse acestor impozite, In
folosul nici unei institutiuni pu-
[Art. 75 76] 19 Aprille 1933 390

TITLUL III asupra anului precedent acelñ

in care lucreaza.
Constatarea veniturilor, aaezarea 3. Pentru veniturile de con-
perceperea impozitelor 1) statat In cursul anului, când in-
cepe sau Inceteaza exercitarea
CAPITOLUL I unei intreprinderi sau profe-
fvfociolifofeo penfru consfaforeo ve- siuni, ori pentru câstiguri in-
nifurilor i sfobilirea impozifelor tamplätoare, prin agentii f is-
cului si in conformitate cu dis-
75. Impunerile perodice, cele pozitiunile art. 94.
anuale, ca si la aplicarea legii La circumscriptia de consta-
se stabilesc precum urmeazA tare in cuprinsul cAreia
1. Pentru veniturile imobiliare si se impune un contri-
la recensilmânt i dupil regulile buabil, se va intocmi si phstra
stabilite la titlurile I, cap. I 0 dosarul silu fiscal. El va cu-
II, prin comisiuni constituite In prinde in afar& de declaratiuni
modul prevAzut la art. 79. si actele alilturate lor, ate un
Primul period de recensAmânt exemplar al proceselor-verbale
incepe la 1 Aprilie 1923, si se de impunere a contribuabilului,
termini' la 31 Decemvrie 1927. constatilrile organelor fiscale
Periodul de recensAmânt va orice alte acte in legilturâ, cu
Incepe In viitor la 1 Aprilie. stabilirea veniturilor sale impo-
2. Pentru veniturile care se zabile, contracte de inchiriere,
constatâ si se impun armal la viinzare, donatiuni, ipotecare, de
impozitele elementare si la cel doth, de cesiuni, comunicari de
pe venitul global in fiecare an, sumele Incasate ca: tantieme,
prin delegati de ai fiscului, asa remize, jetoane si alte aseme-
cum se aratA la art. 76, pe baza nea.
declaratiunilor, a vechilor impu- 76. Constatarea veniturilor
neri si a constatarilor pregâti- impozabile si stabilirea impune-
toare facute de agentii fiscului. rilor anuale, in primA instantil
Competinta delegatilor fiscu- se face de un delegat al fiscului
lui insárcinati in primä in- desemnat din corpul functiona-
stantil cu constatarea venituri- rilor de constatare, control si
lor impozabile i stabilirea im- inspectiune al Ministerului de
punerilor anuale se intinde Finante, sub supravegherea in-
spectorilor regionali sau unui
delegat special al Ministerului
1) Constatarea i pereeperea contributillor a'a de Finante.
reglementat fragmentar prin diferite Pentru cazurile de impunere
anume; Legea din 24 Aprilie 1862, pagina 29
Boerescu sau pagina 1869 Bujoreanu ; Legea la veniturile comerciale si in-
pentru organizarea serv. de perceperea contri-
butiilor din 15 Mai 1867, pagina 1278 Bujo-
dustriale, delegatul fiscului in-
reanu ; Legea pentru constatarea prefacerilor säcinat cu constatarea venitu-
fare contribuabili din 9 Iunie 1867, pag. 253 rilor impozabile si stabilirea im-
ceperea i
punerilor, va fi asistat de un
Boerescu pi 1292 Bujoreanu ; Legea pentru per-
urmärirea veniturilor din 26 Mai
1868, pagina 291 Boerescu i pag. 1321 Bujo- delegat numit de Camera de co-
rned si industrie respectivä; jar
reanu ; Legea pentru evaluarea veniturilor pro-
priet. foueiar din 25 Septemvrie 1868, pag. 1257
Bujoreanu pi in fine Legea pentru oonstatareapentru cele profesionale, de un
delegat numit de organizatiile
pi pereeperea contribut. directe din 21 Martin
lor, recunoscute prin legi. Dele-
1871, apoi Legea din 10 Martie 1882, pag. 644,
vol. II liamangiro 1907 pi In fine Legea din 21
gatul Camerei de comert sau a
Mai 1905, pag. 199, volumul care s'a
aplicat ping la Legea din 26 Februarie 1923, organizatiilor profesionale are
pagina 425, volumul XIII XIV. vot
www.digibuc.ro consultativ; el poate sä-si
391 19 Apri lie 1933
formuleze Ins aparte observa-
tiile ce are de Mcut In privinta
stabilirii venitului impozabil,
atunci dind crede de cuviintd,
in care caz observatiunile sale
se mentioneazd $i ata$eazd la
procesul-verbal de impunere.
Pe lângd fiecare delegat va fi
un supleant desemnat in ace-
las mod, spre a-1 inlocui in caz
de impiedicare.
Delegatii Camerelor de comert
s,i organizatiilor profesionale
sunt plátiti, pe toatd durata lu-
crárilor de impunere, de orga-
nizatiunile ce i-au numit.
Delegatul fiscului va fi ajutat
de un secretar, care va fi propus
de administratorul de consta-
tare a impozitelor.
Clasificarea contribuabililor
ce se impun pe baza tabloului
dela art. 30, se face de dare o
comisiune judeteand formatá
din: un judecátor desemnat de
presedintele tribunalului, ca
presedinte, administratorul de
constatare a impozitelor $i un de-
legat numit de Camera de comert
industrie respectivd. Comi-
siunea va fi ajutatä de un se-
cretar numit de cdtre adminis-
tratorul de constatare a impozi-
telor dintre functionarii fiscu-
lui.
Aceastil comisiune va tine
seama de situatia de fapt $i de
dispozitiile legii, intocmind ta-
blouri nominale pe comune, de
cei ce urmeazd a fi impu$i pe
baza tabelei sus mentionate,
care tablouri vor servi instan-
telor anuale la asezarea impozi-
telor.
Instantele anuale nu pot
schimba aceste clasificdri.
77. Contribuabilul sau fiscul
prin functionarii previizuti la
art. 92, vor putea face apel im-
potriva procesului-verbal de im-
punere in termen de 20 zile so-
cotite, pentru contribuabil, dela
comunicarea lui, in forma pre-
www.digibuc.ro
[Art. 77-781
vdzutil de art. 97, iar pentru fisc,
dela data procesului-verbal de
impunere.
In cazul cdnd s'a filcut recla-
matiune pe cale generald pre-
vázutá la art. 83, termenul de
apel curge dela comunicarea
deciziunii comisiunii previlzutil
la acel articol.
Apelurile se fac si se inregi-
streazd la administratia de con-
statare a impozitelor sau la
circumscriptia de constatare a
orasului neresedintd, in care
functioneazd comisiunea de a-
pel, conform prevederilor art.
urmiltor.
78. Comisiunile de apel, care
vor judeca aceste apeluri, vor
fi compuse din:
a, Un magistrat al tribunalu-
lui respectiv delegat de Mini-
sterul de Justitie, ca prese-
dinte;
b) Un (lelegat al fiscului;
c) Un delegat al contribua-
bililor, desemnat prin tragere
la sorti de pres,edintele tribu-
nalului dintr'o listá de 20 con-
tribuabili care nu sunt functio-
nari publici. Aceastii listá va
fi alcátuitá i prezentatá de ad-
ministratia de constatare a im-
pozitelor;
d) Pentru apelurile referi-
toare la impunerea veniturilor
din cornert, industie i profe-
siuni, delegat va fi desemnat
tot prin tragere la sorti de cd-
tre pre$edintele Comisiunii de
apel in sedintd publicd dintr'o
listá de 10-20 comercianti, in-
dustria$i sau profesionisti exer
citând efectiv intreprinderea.
Lista va fi intocmitá de Came-
rele de cornert $i de organiza-
tiunile profesionale respective
recunoscute.
Pe lângil fiecare delegat va
fi $i un supleant, desemnat In
acelasi mod, spre a-1 inlocui in
caz de impiedecare.
Comisiunile de apel vor ju-
[Art. 79-811 19 Apri lie 1933 392

deca In trei, completându-se cu Lista va fi prezentatd in mo-

delegatul Camerei de comert, dul urmAtor:
al organizatiunilor profesionale 1. Pentru comisiunile care
sau al contribuabilllor, dupa vor functiona in tomunele ur-
cum au de judecat impuneri la bane, de administratia de con-
veniturile comerciale, indus- statare a impozitelor impreund.
triale, profesionale sau globale cu primarul $i presedintele tri-
imobiliare. bunalului, in orasele unde sunt
Comisiunile de apel vor lu- tribunale sau cu judecdtorul o-
cra valabil, insA, chiar numai colului respectiv.
cu presedintele $i delegatul fis- 2. Pentru comisiunile ce vor
cului. functiona in comunele rurale
Niciunul din delegatii prevd- de cdtre administratia de con-
zuti la punctele c i d nu pot statare a impozitelor impreunä
lucra mai mult de o lund in cu judecdtorul ocolului respec-
comisiunile de apel, ei uimiând tiv.
a fi inlocuiti apoi cu altii, de- Comisiunile pentru judecarea
semnati in conditiunile ardtate apelurilor introduse contra im-
mai sus pentru fiecare din ei. punerilor recensamântului se
Comisiunea va fi ajutatA de compun a$a cum se aratd, la
secretari, dintre functionarii art. 78.
propu$i de administratia de 80. Motive le de apel si actele
constatare a impozitelor. pe care se bazeazd vor fi de-
HotAririle se vor pronunta puse, fie prin cererea de apel,
cu majoritate de voturi. fie prin memoriu aparte, }And
In caz de divergentA apelul in ziva fixatd pentru judecatd.
se va judeca in completul co- Comisiunea este obligatA a
misiunii. judeca dupd memorii i actele
79. Comisiunile de evaluare prezentate, chiar in lipsa
impunere ale recensAmântu- in cazul child fiscul nu cere
lui, prevdzute de art. 4 si 18, se un termen spre a lua cunos-
compun din: tintd de ele.
a) Un delegat al consiliului 81. Impunerile anuale se
judetean sau in comunele ur- vor efectua in zilele ce se vor
bane un delegat al consiliului stabili prin instructiunile Mi-
comunal, ori institutiunilor ce nisterului de Finante, care se
le tine locul; vor publica in modul ardtat la
b Un delegat al fiscului de- art. 99.
semnat din corpul de consta- Circumscriptiile in care vor
tare si control al functionarilor lucra delegatii fiscului, insdr-
Ministerului de Finante; cinati cu constatarea venituri-
c) Un delegat al contribuabi- lor impozabile si stabilirea im-
lilor, desemnat prin tragere la punerilor anuale, vor fi deter-
sorti efectuatd de cdtre judecd- minate si publicate pe aceeasi
torul ocolului respectiv, iar cale.
pentru orasele unde sunt tri- Comisiunile de clasificare $i
bunale, de cAtre pre$edintele de apel se convoacti de Ministe-
sau primul-presedinte al tri- rul de Finante asa cum se a-
bunalului, dintr'o listA de 20 ratd la art. 99.
contribuabili, stiutori de carte, In fiecare judet va functiona
dintre cei mai competenti cel putin o comisiune de apel
cunoscAtori ai conditiunilor lo- in orawl de resedintA; iar dacd.
cale, care nu sunt functionari vor fi mai multe comisiuni, pot
publici. functiona i In alte comune.
www.digibuc.ro
393 19 Apri lie 1933
82. Delegatii fiscului instirci-
nati cu constatarea veniturilor
impozabile si stabilirea impu-
nerilor anuale, cum si comisiu-
nile de apel vor fi ajutate de
experti-contabili sau de alth
specialitate, numiti de Ministe-
rul Finantelor.
Expertii contabili nu pot lu-
cra mai mult de o lund
comisiunea de apel, duná care
vor fi inlocuiti cu altii numiti
de Ministerul Finantelor.
Pentru expertizele de care
instantele de apel au nevoie in
judecarea apelurilor *i care nu
se pot efectua in sedintä de cá-
tre expertul atasat comisiunii,
se va putea delega $i alti ex-
perti-contabili, ale*i dintr'o listá
aprobata de Ministerul Finan-
telor dupá ce se va lua avizul
corpului expertilor respectivi.
Ilaportul de expertizA fiscala
cerut ori de instantele fiscale,
ori de instantele ordinare, a-
vând un caracter tehnic de ex-
plicare a diverselor posturi con-
tabile, (nice consideratiuni de
orice naturá ce s'ar face de cii-
tre contabilii asupra
experti
impozabilitátii sau neimpozahi-
litàtii sume, atrag nu-
litatea de drept a raportului.
Sunt nule si rapoartele in-
tocmai de alti experti decât
cei prevtizuti in lista aprobatá
de Ministerul Finantelor. Nici-
unui expert nu i se poate incre-
dinta de cgtre comisiunea de
apel mai mult de o expertizti
pe luná.
In cazul când instanta va
constata câ raportul de exper-
tie'', este vadit partial, pc längä
nulitatea de drept a lui atrage
penti u expertul contabil pe-
deapsa cu inchisoarea 'And la
doi ani, considerându-se acea-
sta ca un delict de márturie
mincinoasti. In aceste cazuri,
instantele fiscale sau ordinare
se sesizeazá din oficiu i trimet
parchetului respectiv dosarultru veniturile proprietatilor a-
www.digibuc.ro
[Art. 82-83]
in cauza, pentru punerea in
miscare a actiunii publice.
Membrii comisiunii de apel,
care nu sunt functionari pu-
blici, ca i expertii, vor depune
inainte de a functiona un jurá-
mânt in fata comisiunii
83. Se institue pe lâng6, Mi-
nisterul de Finante o comisiune
centralá fiscalá in vederea sta-
bilirii de norme generale privi-
toare la constatári, evaluári
aprecieri in determinarea veni-
turilor impozabile, compusá din:
a) Un consilier al Inaltei
Curti de Casatie, ca pre$edinte.
El va fi desemnat de primul-
pre$edinte al acestei Curti;
b) Un delegat al Ministerului
de Finante;
c) Un delegat al contribuabi-
lilor care va fi desemnat pen-
tru veniturile proprietMilor a-
gricole sau din exploatiiri a-
gricole de cdtre Uniunea Ca-
merelor Agricole, pentru veni-
turile propriettitilor cládite, din-
tre proprietarii urbani ce nu
sunt functionari sau consilieri
comunali, de chtre consiliul co-
munal din Bucure$ti; pentru
veniturile comerciale, indus-
triale, miniere si anume in
parte fiecare din aceste cate-
gorii de venituri, de cátre U-
niunea Camerelor de comert ;
pentru veniturile profesionale
sau alte venituri, de cátre or-
ganizatiuni profesionale recu-
noscute prin legi.
Comisiunea poate lua infor-
matiuni dela orice specialist In
materie.
Aceastil comisiune va fi se-
sizatá de cdtre Ministerul Fi-
nantelor, fie direct, fie in urma
reclamatiunilor de naturá ge-
neralti fácut5, pentru contri-
buabili de cAtre una din insti-
tutiunile sau organizatiunile
mai jos notate.
Aceste reclamatiuni se pot
face: de consiliul comunal, pen-
[Art. 841 19 Aprilie 1933 394

gricole si a celor clridite; de hectar a proprietritilor agri-

Camerele de comert, pentru cele cole, ori gruparea lor pe cate-
din exploatrtri comerciale, in- gorii sau clase, dispozitiunile
clustriale, miniere i in genere deciziunii se aplicrt la toate te-
de organizatiunile profesionale renurile de aceeasi categorie
recunoscute prin legi, pentru din comunrt, chiar dacd, nu s'a
veniturile profesionale sau alte fdcut apel.
venituri. 84. In termen de 20 zile dela
Reclamatiunile se depun In pronuntarea deciziunii de cdtre
termen de 5 zile care decurge, comisiunea de apel, iar in lipsa
in ce priveste stabilirea catego- contribuabilului la judecatá sau
riilor, a clasifictirii terenurilor la pronuntarea hotrtririi In caz
si a evaludrii lor pe hectar, de amiinarea ei, dela comuni-
dela afisarea procesului-verbal carea acestei deciziuni, fácutri
la primárie, iar In ce priveste in forma prevazutd de art. 97,
celelalte chestiuni relative la contribuabilii sau administra-
stabilirea veniturilor si impune- tia de constatare a impozitelor
rilor, dela terminarea lucrrtri- pot face recurs contra acestei
lor comisiunii de impunere, in deciziuni pentru motive de ex-
fiecare comunrt sau in subur- ces de putere, omisiune esen-
bia respectivil dintr'o comund. tiald, incompetentrt sau violare
Depunerea lor se va face la ad- de lege.
ministratia de constatare a im- Recursurile se declard la ad-
pozitelor care le Inainteazd ur- ministratia de constatare a im-
gent Ministerului de Finante pozitelor respective. Dosarele se
impreund cu lucrdrile. vor trimete instantelor in drept
Deciziunile se dau fard. che- in termen de 30 de zile dela
mári. Prirtile interesate pot Insrt declararea recursului. Ele se ju-
prezenta memorii serise de care deed, de tribunalele locale in ca
comisiunea este obligatá a lua zul când venitul anual impozabil
cunostintä la darea deciziunii care face obiectul litigiului din
sale. deciziunea comisiunii nu trece
Aceste deciziuni se comunied de 100.000 lei si de Curtea de apel
pàrtii reclamante prin adminis- respectivd dacrt trece de aceastrt
tratia de constatare a impozi- sum rt.
telor si se publicd prin Moni- Motive le de recurs vor putea
torul Oficial si prin instruc- fi depuse in scris pânti la prima
tiuni. zi fixatá pentru judecatii, dupd
Normele stabilite prin aceste care nu vor mai putea fi schim-
deciziuni sunt obligatorii pen- bate In fondul lor, ori addugate.
tru instantele de fond in jude- Administratia de constatare a
carea cazurilor asemánátoare, impozitelor inainteazd recursu-
atAt la impunerile ce mai sunt rile impreund cu dosarele, tri-
de stabilit, cât si la judecarea bunalului sau Curtii de apel.
apelurilor de 6-are comisiunile Instantele de recurs fixeazd, ter-
de apel. menele de judecatd, jar dupd ju-
Judecarea apelurilor In con- decare inapoiazd dosarele admi-
tra impunerilor pentru care nistratiei, impreund cu deciziu-
s'au introdus reclamatiuni la nile date.
comisiunea centrald va fi sus- Jurisprudentele stabilite de
pendatd pand la comunicarea Curti le de apel i tribunalele vor
deciziunii acelei comisiuni. fi comunicate de Ministerul Fi-
In caz când deciziunea comi- nantelor prin instructiuni pu-
siunii modified evaluarea pe blicate.
www.digibuc.ro
395 19 Aprilie 1933
In caz de contrarietate intre
cleciziunile aceleiasi Curti sau
ale sectiunilor aceleiasi Curti,
ale tribunalelor sau sectiunilor
aceluiasi tribunal ale mai mul-
tor Curti sau mai multor tri-
bunale, in materie fiscald, procu-
rorul general de pe lângd Inalta
Curte de Casatie va deduce din
oficin sau la cererea Ministeru-
lui de Finante, chestiunea de
principiu inaintea Curtii de Ca-
satie, sectii unite, Spre a stabili
unitate de interpretare a legii.
Aceastil interpretare devine
obligatorie timp de 5 ani pen-
tru toate instantele, si ea nu
poate avea nicio influenta asu-
pra cleciziunilor care au pro-
vocat-o.
85. In caz de casare a deci-
ziunii comisiunii de apel, aface-
rea se trimite Inaintea aceleeasi
comisiuni de apel, care este obli-
gata sd, refacd impunerea in con-
formitate cu decizia de casare
Dacil in recursurile judecate de
tribunal se poate reface impu-
nerea dupil actele din dosar, in-
susi tribunalul evoacd fondul si
stabileste impunerea, care se va
executa de cdtre autoritdtile fis-
cale.
In caz de casarea deciziei,
Curtea de apel care judecd ca
instantd de recurs, nu evoacd
fondul, ci trimite afacerea ina-
intea aceleeasi comisiuni de apel
care se va conforma dispozitiu-
Mier acestui articol.
Dacd comisiunea de apel nu
se conformeazd deciziunii de ca-
sare, aceastd a doua deciziune
poate fi atacatd, cu recurs In
acelasi termen si sub aceleasi
forme ca cea dintâi. In acelasi
caz, instanta de recurs, evocând
fondul, va judeca In ultina in-
stantil.
CAPITOLUL II
Mijloacele de constafare
86. Pentru inlesnirea consta- derlaratie.
tilrilor, contribuabilii sunt obli-
www.digibuc.ro
[Art. 85-86]
gati a da declaratiuni de impu-
nere dupd deosebirile ce ur-
meazd:
I. Declaratiuni la recensiimânt,
pentru veniturile imobiliare, care
se dau numai la inceputul pe-
riodului de recensämânt si pen-
tru care reguli speciale sunt pre-
vdzute la cap. I si II de sub
titlul II.
II. Declaratiuni anuale, pen-
tru veniturile ce se impun anual
la celelalte impozite elementare
si pentru venitul global.
Declaratiunile anuale se vor
face separat, atat pentru veni-
tul global, cdt, si pentru fiecare
din veniturile supuse impozitelor
elementare, In afard, de excen-
tiunile ae mai jos.
Ele se vor da la circumscrip-
tia de constatare In cuprinsul
cdreia se afld domiciliu sau
principala resedintil a contribua-
bilului si anume inteun singur
exemplar pentru venitul global
si pentru veniturile elementare
ce se constatd anual, al cdror
loc de impunere se afld. in cu-
prinsul aceleeasi circumscriptii
de constatare, iar pentru cele al
cdror loc de impunere se anti
In cuprinsul altei circumscriptii,
in doud exemplare.
Dacd, contribuabilul are un
singur venit elementar de decla-
rat, in cuprinsul circumscriptiei
de constatare, locului de impu-
nere la venitul global, este dis-
pensat a mai face declaratia a-
nualii pentru impozitul pe ve-
nitul global, fiind deajuns sil,
mentioneze pe declaratiunea a-
nuald a impunerii elementare
61 n'are alt venit, iar dacd, ve-
niturile sale nu se schimbd, dela
un an la altul, poate sd, nu mai
dea o nouil declaratie anuald si
in cest caz se presupune cd a
mentinut declaratia sa din tre-
cut, atilt intru cât nu s'a schim-
bat resedinta ardtatä In acea
III. Declaratiuni in cursul a-
[Art. 87-90] 19 Aprilie 1933
nului. Contribuabilii care incep
in cursul anului exercitarea unei
intreprinderi, exploatdri, prole-
siuni sau au vreun venit acci-
dental, prevdzut la art. 53, sunt
datori a face cleclaratiunile la
circumscriptia de constatare res-
pectivd in cursul anului inaintea
inceperii exercitdrii, sau in ter-
men de 10 zile dupii incepere ori
dupa realizarea venitului. im
punerile urmand a fi stabilite
conform art. 94.
IV. La punerea in aplicare a
legii, declaratiunile se vor face
$i se vor preda in conformitate
cu deciziunea $i instructiunile
Ministerului de Finante, publi-
cate prin Monitorul Oficial $i
prin ziare.
87. Declaratiunile trebue sä
cuprindd toate indicatiunile ne-
cesare impunerii, prin formula-
rele oficiale ce se vor intocmi
de Ministerul Finantelor. Ele se
vor face pe aceste formulare $i
vor fi insotite de orice acte care
inlesnesc constatarea veniturilor
$i pe care fiscul este indreptAtit
a le cere.
88. In reguld generala decla-
re tiunea se face de cdtre con-
tribuabil, pentru minori si inter-
zisi de catre cei ce le adminis-
treazd veniturile pentru persoa-
nele morale de cdtre cei ce le
reprezintd. Capul de familie face
declaratiune pentru veniturile
sotiei si celorlalti membri ai fa-
miliei ale cdror venituri intrá in
compunerea venitului sdu global
conform art. 57.
Locuitorii rurali, cum si lu-
crillorii marilor stabilimente in-
dustriale cu peste 50 lucrätori,
pot face declaratunile lor, cu pri-
vire la impozitul pe venitul glo-
bal, si pentru scdderi in mod
colectiv, in conformitate cu inl-
structiunile ce se vor da de catre
Ministerul de Finante.
Declaratiunile vor fi semnate
de contribuabil, de cel ce il re-
prezintä legal sau de cdtre pro- buabilii sunt dispensati de de-
www.digibuc.ro
396
curatorii lor, in care caz se va
anexa copie de pe procurit.
Dacri declarantul nu stie carte
sau nu poate completa declare-
tia, aceasta se va putea face
verbal la circumscriptia de con-
statare sau primärie $i decla-
rantul va putea fi semnat de
un functionar fiscal sau admi-
nistrativ, in asistenta unui mar-
tor *tutor de carte, care va
semna aláturea de functionar.
La predare se va da declaran-
tilor dovezi de primire cu nu-
mdrul inregisträrii.
89. Declaratiunile anuale se
dau in cursul lunei Ianuarie,
pand la finele acestei luni.
Pentru marile intreprinderi
comerciale $i industriale, acest
termen poate fi prelungit pdnä
la finele lunii Februarie; iar pen-
tru societätile pe actiuni. pAnd
la aprobarea bilantului. insd cel
mult nand la finele lunii Aprilie.
In caz de impiedecare provo-
catä de fortil majord, contribua-
bilul este obligat sd depund de-
claratia in cel mai tdrziu o lund
dung. expirarea termenului pre-
vdzut de lege, pentru a nu fi
nasibil de sanctiunile prevAzute
la art. 105, alin. I.
Declaratiile, precum si actele
de impunere sunt publice. Ele
se pot cerceta de autoritdtile pu-
blice $i de organizatiile profesio-
nale.
De asemenea se vor putea cer-
ceta de mice persoand particu-
lard la cererea motivatd de un
interes general ce va face ser-
viciului de constatare al impo-
zitelor dela directoratele regio-
nale si aprobatá de Ministerul
Fin antel or.
Stabilirea impunerilor si ju-
decarea anelurilor se fac in $e-
dintd publicd.
llolurile vor fi afi$ate la cir-
cumscriptiile de constatare a
imnozitelor.
90. In cazurile and contri-
397 19 Apri lie 1933
claratiunile anuale conform art.
86, impunPrile se stabilesc dupd,
matricole sau dupd, declara-
tiunea data pentru impozitul ele-
mentar.
Pentru contribuabilii care, desi
obligati, n'au dat declaratiuni,
ele se stabilesc in conditiunile
art. 95.
91. Contractele de arendare
sau locatiune prezentate, chiar
având data certd, pot fi Initu-
rate motivat la evaluarea valo-
rilor locative a imobilelor, In
urmatoarele imprejurari:
a Când se constata cd. aceste
contracte sunt economicoase:
b ) Când arendarea sau inchi-
rierea nu e facuta in scopul
realizarii unui venit, ci In scop
de donatiune ori binefacere catre
o rudd. sau mice altä persoand,
fizicil sau morala.
Toate mijloacele de proba-
tiune se pot intrebuinta pentru
dovedirea frauclei, precum si
pentru stabilirea celor continute
In actele invocate de contribua-
bili.
92. ConStatarile pregatitoare
ale imnunerilor se fac de carte
functionarii fiscului. desemnati
In acest scop de Ministerul Fi-
nantelor.
Acesti functionari vor face
constatarile dupg matricule,
dupg declaratiunile contribu abi-
lilor si actele prezentate si dupd.
orice alte acte, supunându-le ju-
decatii instantelor.
Ei vor avea dreptul sa faca
cercettiri la fata locului In tot
ce priveste constatarea venitu-
rilor, sa ceará oricui orice in-
formatiuni in aceastd privintd,
sil pretinda prezentarea regis-
trelor spre verificare si sil ceara
contribuabililor lamuriri in scris
sau verbal, sau sa-i cheme in
acest scop Ia locul unde se face
impunerea, in forma prevazuta
de art. 97. In acest caz cherna-
rea se va face numai de cdtre tor perioadei din anul In curs
www.digibuc.ro
[Art. 91-94)
administratori sau inspectorii
regionali.
Avizele si comunicgrile facute
de agentii fiscului, privitoare la
impozitul pe venitul global, vor
fi transmise sub plic inchis.
CAP1TOLUL IH
Modificarea impunerilor, impuneri in
cursul anului, impuneri din oficiu
93. Impunerile elementare
care se constata anual si impo-
zitul pe venitul global nu se vor
putea modifica decât dela 1 Apri-
lie a fiecgrui an, pe care zi se
stabileste impozitul pentru un
an Intreg.
Impunerile veniturilor imobi-
liare, care sunt stabilite pe un
period de 5 ani, se vor modifica
dela 1 Aprilie a fiecarui an, nu-
mai in cazurile cand o proprie-
tate a dispärut sau a luat nas-
tere, când termenul de scutire
a expirat ori s'au schimbat con-
ditiunile de impunere stabilite
prin lege sau cdnd pentru ori-
care motiv, un venit impozabil
n'a fost impus pânil atunci.
Contribuabilul e obligat a
mentiona In declaratiile anuale
aceste Imprejurari.
Impunerile In aceste cazuri
se vor stabili prin comisiunile
anuale la fel cu celelalte im-
puneri.
94. In cursul anului se vor
putea efectua impuneri sau sea-
deri, In urrnAtoarele -cazuri:
a) Cand proprietarul dii o pa-
dure spre tiiere sau and el
insusi sau explPatatorul Incepe
sau Inceteazd exploatarea unei
pdduri.
Pentru aceste cazuri se vor
da declaratii suplimentare. In
conditiunile art. 6 si 86.
Impunerea va fi stabilita la
venitul cuvenit proprietarului,
fn cazul când dd pddurea in ex-
ploatarea altuia; iar pentru ex-
ploatator, la venitul corespunza-
[Art. 95-96] 19 Apri lie 1933
In care are loc exploatarea
duptt regulile prevazute la capi-
tolele I si IV de sub titlul II,
in ce priveste normele de eva-
luare, ins5. cu procedura de mai
jos;
b) Cand Incepe sau inceteazti
un comert, industrie sau profe-
siune.
La incepere, declaratiunea va
trebui filcutrt in conditiunile art.
38, iar impunrea va avea loc
din prima zi a lunii In care se
petrece faptul. La Incetare, scrt-
derea impozitului se va face din
prima zi a lunii care urmeazti
Incetarea, daca cleclaratia a avut
loc In cursul lunii de incetare;
iar In caz contrariu dela 1 a
lunii ce urmeazrt declaratiunii;
c) Când contribuabilul se aflti,
In Imprejurarile prevrtzute de
alin. b al art. 51;
(1) Dacti in cursul anului de
impunere la impozitul pe veni-
tul global, un venit ce a intrat
In compunerea venitului global,
a incetat, contribuabilul va fi
scrtzut cu diferenta de impozit
pe a cel an, in baza declaratiunii
ce va da. Scrtderea va fi ope-
rantit dela Inceputul trimestru-
lui urmAtor celui In care s'a
Inregistrat cererea.
In toate cazurile orevrtzute In
acest articol, impunerile i sea-
derile se vor efectua de functio-
narii fiscului, mentionati la
art. 92.
Aceste impulleri si scilderi vor
fi comunicate conform art. 97.
Ele sunt supuse apelului, In con-
ditiunile art. 77.
95. Contribuabilul care nu a
dat In termen declaratiunea la
care este obligat, sau a dat-o
incompletrt, precum si contri-
buabilul care nu dà informatiu-
nile complimentare cerute In
forma prevrtzutti de art. 92, pen-
tru depunerea cilrora are drept
sl cear6, dovada scristi, va fi
impus din oficiu, si anume:
a) De instantele anuale de im- talul succesoral, Inaintea ori-
www.digibuc.ro
398
punere din oficiu sau clupti con-
statArile facute anterior de a
gentii fiscului.
In caz and desi obligat, nu a
Mcut declaratie, contribuabilul
nu se citeazil in fata. instantei
anuale de impunere. El are lush
dreptul a se prezenta In ziva
fixatâ prin a fistirile fticute, con-
form art. 99.
In tot cazul, are dreptul de
apel in termen de 20 zile dela
prezentare sau dela comunicarea
impunerii, (lac& nu s'a pre-
zentat;
b) Dad, impunerea nu s'a
putut face de instantele anuale,
constatarea fiind posterioarà In-
cheierii lucrtirilor sale, ea se va
putea face din oficiu de agentii
fiscului mentionati la art. 92,
numai pâná la finele anului de
impunere.
Impunerea se comunicá con-
form art. 97 si e supusá apelu-
lui, In conditiunile art. 77;
e) In cazul când se constatti
sustragerea dela impozit, dupl
shIrsitul anului de impunere, nu
se vor mai Intocmi acte de im-
punere, ci de contraventie.
96. Cu ocazia deschiderii unei
succesiuni, agentii fiscului sunt
obligati a cerceta impunerea de-
functului pentru 5 ani trecuti
dela puncrea in aplicare a
acestei legi.
Când se constatit crt contri-
buabilul defunct a fost omis a
fi impus pe rolurile anului des-
chiderii succesiunii sale sau a
unuia din cei 5 ani anteriori, ori
a fost necomplet impus pnin
ascunderea unei parti din ve-
nit, se va proceda la constatarea
si incasarea impozitelor neper-
cepute din activul succesiunii,
aceste impozite socotinclu-se ca
o sarcinrt succesoralá.
Impunerea se face din oficiu,
de agentii fiscului, conform
art. 94, pe numele succesiunii.
Ipozitul se va incasa din to-
399 19 Aprilie 1933 [Art. 97-1001

cärei alte datorii, mo*tenitorii serviciul pentru transmiterea ci-

urmand a repartiza Intre ei a- tatiilor prin po$td, ele vor fi
ceastä sarcira. predate pe aceasta cale.
Ei vor avea drentul de apel, In caz când apelurile se pre-
in conditiunile art. 77; compe- dau personal de contribuabili
tinta instantelor in aceastrt ma- stiutori de carte si se poate fixa
terie, intinzándu-se pe 5 ani in indatá termen de judecatii, con-
tribuabilul poate lua cuno$tintä
CAPITOLUL IV de termen sub semnátura pro-
Procedura inainfea insfonfefor
prie, chiar pe cererea sa.
Toate termenele prevazute In
97. Contribuabilii care au dat prezenta lege, pentru apel, co-
declaratiuni anuale sau care au rnunicrtri, afisâri i citatii, se
Mcut apel, vor fi citati inaintea inteleg pe zile libere.
instantelor de impunere $i de Cei insärcinati cu indeplinirea
apel. Citatia li se va preda prin procedurii, care nu se vor con-
agentii circumscriptiei de con- forma intocmai color prevazute
statare sau de percepere respec- mai sus, vor fi pedepsiti cu pier-
tive, prin notarul comunei sau derea salariului pe 15 zile, iar
prin functionarii politiei judi- in caz de recidiva ei vor fi de-
ciare ori administrative, cu eel feriti comisiunilor de discipliná
putin 5 zile inainte de data in- Tlentru a li se aplica pedepse
friti$Arii la locul de impunere, disciplinare. Amenda se aplicá
iar dacá prin declaratie sau apel prin proces-verbal, dresat de ad-
s'a indicat domiciliul, citatia se min hAratorul de constatare.
va preda la acest domiciliu. 98. Cererile de scAderi prevá-
Dacá persoana citatri e grisith, zute la capitolul VII de sub ti-
se inmâneazA citatia, luAndu-se tlul II si la impozitele elemen-
dovadä de primire, semnatä tare, Mcute prin declaratiunile
de ea; iar deer'. nu $tie carte, anuale, vor fi solutionate cu
predarea se va constata prin pu- aceeasi procedurtt si jurisdic-
nere de deget in asistenta unui tiune ca i impunerile anuale.
martor stiiutor de carte, care sä ScAzamintele vor fi operate in
nu fie in serviciul autoritritii roluri, anual, odatá cu impozi-
care indeplineste procedure. tele anuale.
In caz de refuz, citatia se va La aplicarca legii se vor sta-
lipi pe usa easel, dresandu-se bili prin instructiunile Ministe-
un proces-verbal, In asistenta rului de Finante modalitätile de
unui martor, conform alinea- constatare si operarea acestor
tului de mai sus. scrideri.
In caz de lipsri a contribua- 99. Zile le de efectuarea impu-
bilului, citatia se va preda unei nerilor anuale $i de convocare
rude sau servitor, care locueste a comisiunilor de apel, pe má-
cu dânsul, sub luare de dovadá; sura necesitätii, vor fi publicate
In lipsa si a acestor persoane de Ministerul Finantelor. pe cáile
sau In caz de refuz ori impo- de publicitate oficiale. Deosebit
sibilitate de semnare a lor, ci- la fiecare circumscriptie $i pri-
tatia se va lipi pe usa casei, dre- marie ruralá se va afisa cu o
sându-se un proces-verbal in zi inainte numele contribuabi-
acest sens, in asistenta unui lilor crtrora li se va face impu-
martor, stiutor de carte, care O. nerea in ziva urmátoare.
nu fie In serviciul autoritätii 100. Hotäririle instantelor de
care Indeplineste procedura. impunere, apel si recurs se dau
De Indatá ce se va organize Mrá opozitie.
www.digibuc.ro
[Art. 101-105] 19 Apri lie 1933 400

Inaintea comisiunilor de apel vor fi trecute si in roluri res-

si a instantelor de recurs con- pective, formându-se noi reca-
tribuabilii vor putea fi asistati pitulgri sub acelasi control.
de avocati. Fiscul va fi apgrat Rolurile sunt acte publice.
Inaintea comisiunilor de apel Certificate de pe cuprinsul lor
sau a celor de recurs printr'un se pot elibera, la cerere, intere-
delegat special, in baza unei a- satilor, pe timpul legal.
drese a adminIstratiei de con- CAPITOLUL VI
statare a impozitelor sau a Mi-
nisterului de Finante. Mäsuri confro evaziunii fiscole
Inaintea instantelor de recurs sanctiuni
pgrtile nu se citeazg. Termenele 104. Orice abatere dela dis-
fixate se afiseazd la usa loca- pozitiunile legii de fatä se con-
lului cu 10 zile inainte de ziva siderg drept contraventiune sim-
judecgtii. plá sau contraventiune calificatg
Pentru recursurile ce se ju- si se va peclepsi conform dispo-
decg de Curti le de apel terme- zitiunilor de mai jos.
nele se comunicg administra- Contravenliuni simple
tiilor de constatare a impozitelor 105. a) Contribuabilii care nu
si se afiseazg la localurile lor au prezentat declaratiunea de
cu cel putin 10 zile Inainte de impunere In termen, care au
judecatil. prezentat declaratiuni incom-
101 Toatä procedura pentru plete in ce priveste datele nece-
constatarea impozitelor prevg- sare stabilirii veniturilor In sen-
zute de prezenta lege e scutitg sul prevederilor dela art. 95, pre-
de timbru. cum si acei ce nu vor prezenta
CAPITOLUL V la cerere carnetul de contribu-
Formarea mafricolelor 0 a rolurilor tiuni, se vor pedepsi cu amenda
egalg cu un sfert din impozitul
102. VIatricolele in care se vor cuvenit;
Inscri veniturile si contributiu- b) Contribuabilii care nu vor
nile vor fi intocmite pe comune prezenta la impunere registrele,
suburbii In comunele urbane contractele sau orice alte acte,
pe comune, sate si cgtune in din care ar rezulta venituri im-
cele rurale. Inscrierea in ele a pozabile mai mari deal cele
veniturilor si impozitelor stabi- stabilite si care vor fi consta-
lite; cum si a prefacerilor ur- tate de ciltre organele fiscului
mate, conform legii, se face sub dupg anul de impunere, cum si
controlul organelor chemate a cei care nu vor da informatiu-
stabili impunerea. nile complimentare cerute con-
Veniturile supuse impozitelor form art. 92, se vor pedepsi cu
elementare sunt trecute in ma- amenda egalg cu impozitul cu-
tricolele rotunjite in zeci de lei venit la Intreitul diferentei de
prin intregirea unimilor. venit;
Matricolele nu sunt acte pu- c) Firmele individuale sau so-
blice. Ele vor fi pgstrate sub cietätile de orice fel care nu vor
cheie si nu se va elibera copie respecta dispozitiunile art. 25,
de pe ele dealt direct contribua- alM. 7, 8 si 9 si ale art. 26, alin. 5
bilul ui interesat. si art. 47, alin ultim si art. 52,
103. Rolurile pentru Implini- alin. ultim, se vor pedepsi cu
rea contributiunilor se formeazg amendg egalg cu impozitele ele-
de cgtre agentii fiscului dung. 1) A se vedea Legea p. represiunea evaziunii
matricole. finale, din 25 Decemvrie 1929, la pag. 1282,
Toate prefacerile din matricole vol. XVII.
www.digibuc.ro
401 19 Apri lie 1933 [Art. 106-107]

mentare prevtrzute in aceste arti- lei pentru fiecare zi de intiir-

cole, cuvenite fiscului pentru su ziere;
mele necornunicate; i) Persoanele care au raporturi
d) Orice all& abatere dela dis- contractuale cu contribuabilii si
pozitiunile legii de fatä, care ar vor refuza a da in termen de- 10
avea drept rezultat sustrageri de zile informatiunile cerute de fisc
venituri, datorite neevideritierii cu privire la impunerea obiectu-
lor de cátre contribuabilii Ina- lui contractului vor fi supu$i la
intea comisiunilor de impuneri o amendg de 10.000 lei. Refezul
sau organele de constatare, se se constatä prin incheiere de
va pedepsi cu amendg egalrt cu proces-verbal.
indoitul impozitului calculat la
venitul constatat neimpus; Contrave ?Want calif icate
e) Aceeasi sanctiune se aplicg, 1 06. Contribuabilii care nu
intreprinderilor de orice ca- vor declara totalitatea venituri-
tegorie, care pentru motive ce lor lor sau acei care vor ascunde
scapg de sub controlul fiscului un venit in total sau In parte,
fac inregistritri ce duc la domi- precum i acei care vor trece In
narea rezultatelor si nu eviden- registrele lor comerciale alte ci-
tiazá la impunerea organelor fis- fre deal cele reale prin neinre-
cului, aceste Inregistrári, cum si gistrai ea tuturor oueratiunilor,
Intreprinderile care inflinteazg nejustificarea cu acte a inregis-
conturi pasive cu nomeuclaturi trárilor, prin virarea la conturi
fictive, calculeazá amortismente personale a unor párti din bene-
la supra evaluári, fac rezerve ficii, prin neinventarierea stocu-
latente $i alte asemenea opera- lui real de márfuri si alte ase-
tiuni färil ca sg le evidentieze la menea manopere, care impiedecá
impuneri; constatarea adevgratului venit
f) Contribuabilii care nu vor impozabil, vor fi supusi la o a-
prezenta circumscriptiei unde se mendg, egalg cu Impätnitul im-
face impunerea lor la venitul pozitului la diferenta venitului
global toate carnetele de contri- astfel sustras $i constatat in con-
butiuni eliberate de alte perceptii formitate cu dispozitiunile legii
pentru veniturile pe care le au, de fao.
vor fi pasibili de o amen clg, egalg Aceeasi sanctiune se va aplica
cu indoitul impozitului global; $i contribuabililor care se vor
. g) Comerciantii si industriasii dovedi cg, in registrele lor au
care nu tin registrele comerciale creat conturi pasive la care se
vor fi pasibili de o amend& e- ggsesc alocate diferite rezerve,
galt cu impozitul cuvenit fiscu- fgrg, a le fi declarat la impu-
lui. Aceastg amendg nu se a- nere, precum si acelora care sus-
plicg micilor meseria$i si mici- trag dela conturile de rezultate
ion definiti, con
pgrti de beneficii prin debitarea
form art. 12 din legea impozitu- acestora cu sume nereale, pre-
lui pe lux $i cifra de afaceri; cum $i acelora care prin opera-
h) Comerciantif si industria$ii tiuni i inregistrgri diverse mas-
care desi tin registrele in regulg, cheazg pgrti de beneficii.
Insg nu le comunict sau refuel, 107. a) Firrnele individuale,
procura actele ajutgtoare, in asociatiile i societittile de ()rice
termenul fixat de fisc $i care nu fel, afarg, de cele pe actiuni,
va putea fi in niciun caz mai mic care In scopul de a ascunde fis-
de 8 zile dela data primirii cere- cului adeviirata situatie se vor
rii $crise a fiscuhii vor fi pasi- dovedi a avea doug rânduri de
bill de o amendii de 500 1.000 registre sau clout rAnduri de bi-
www.digibuc.ro
C. Homo ngiu, Vol. XXI 26.
[Art. 108-113] 19 Apri lie 1933
lanturi, din care ultimul neco-
municat fiscului, sau vor uza de
acte false, sunt pasibili de o a-
mendà egald ell impozitul la In-
treitul venitului ce s'ar fi con-
statat daa, impunerea s'ar fi f6..
cut la venitul real;
b) Independent de amenda de
mai sus, patronii si conduatorii
acestor Intreprinderi sunt pasi-
bili de sanctiunile penale preva
zute de art. 332 si urmátoarele
din codul penal extinse pentru a-
ceste infractiuni asupra tArii In-
tregi;
c) Cand contravenientul este o
societate pe actiuni amenda ce
se va aplica va fi aceea stabi-
litá la alin. a. In afar& de acea-
stà amend& care va fi suportatá
de societate, directorii, directorul
sau directorul general al socie-
thtii si seful contabilitAtii, sunt
fiecare, In parte, pasibili de o a-
mendà egald cu un sfert din cu-
antumul amenzii aplicate socie-
tb.tii si de sanctiunile penale pre-
vazute In alin, b, numai acelora
care au avut cunostint6 de frau-
da sävärsitä.
108. Toti acei care, conform
art. 25, 26 si 47 sunt obligati a
retine si värsa la Stat impozitele
specificate In mentionatele arti-
cole si care nu vor Indeplini a-
ceste obligatiuni in termenul le-
gal, vor fi pasibili de o amendá
egall cu Intreitul impozitului ne-
retinut sau retinut si nevärsat.
In ce priveste autoritätile pu-
Nice de orice fel, amenda de mai
sus va fi aplicatá directorului si
sefului contabilitätii autoritätii
respective.
Pentru veniturile prevazute la
art. 23 pt. 3-6 incl. amenda se
suportá solidar de creditori si de-
bitori.
109. Oridecâteori se va con-
stata O. 'in raporturile contrac-
tuale dintre contribuabili unele
sume de bani au fost plritite In
afara de clauzele contractuale vor face inscriptiuni false Irj a-
prin alte instrumente liberatorii, cestea, prin derogare dela dispo-
www.digibuc.ro
402
cum ar fi polite, cecuri si alte
asemenea, si care sume, potrivit
legii de fat& sunt considerate ca
venituri impozabile, se va aplica
o amenda egalá cu de trei ori im-
pozitul sustras, care va fi supor-
tatá solidar de atre creditor si
debitor.
110. Contribuabilii care vor
Incerca sau vor isbuti s5.-si mic-
soreze venitul impozabil sau srt
se sustragit dela obligatiunile de-
rivänd din prezenta lege, prin
mijloace de coruptiune Intrebu-
intate fatil de agentii fiscului,
vor fi tradusi pe baza cererii Mi-
nisterului de Finante, In fata
tribunalelor pentru a li se aplica
fnchisoarea corectionala, dela 6
luni la un an.
111. Agentii fiscului, Insárci-
nati cu asezarea impunerilor,
care vor fi dovediti cá, interesat
si cu stiintä, nu au stabilit drep-
turile Statului, In conformitate
cu prevederile legii de fatä, In
baza cercetärilor organelor Mi-
nisterului de Finante si prin de-
rogarea dela dispozitiile statu-
tului functionarilor publici, vor
fi destituiti.
In afaril de aceasta ei vor
putea fi condamnati si la Inchi-
soarea corectionalá dela 6 luni
la un an, la cererea Ministerului
de Finante.
112. Agentii fiscului care nu
vor tine In ordine dosarul fiscal
al contribuabilului, prevAzut In
art. 75 din prezenta lege, se vor-
pedepsi cu o amendh ega15, cu
salariul pe 15 zile, iar in caz de
recidivá cu o amend& egalä cu
salariul pe 1-2 luni. In afará de
aceasta Ministerul de Finante
are dreptul sä ceará comisiei de
discipliná a plicarea pedepselor
disciplinare.
113. Functionarii fiscului in-
sárcinati cu mánuirea carnetelor
de contributiuni care vor elibera
frtrá drept asemenea carnete sau
403
zitiunile legit pentru statutul
functionarilor publici, vor fi des-
tituiti si deferiti justitiei, spre a
li se aplica sanctiunile prevazute
la art. 123 si 124 din codul penal,
ex tinse pentru aceste infrac-
tiuni asupra tarii intregi.
Functionarii care vor fi perce-
put o suma oarecare In contul
vreunui impozit, MT% a face
mentiunea exacta in carnetul de
contributiuni si in roluri, prin
derogarea dela dispozitiile legit
pentru statutul functionarilor
publici 1), vor fi destituiti din ser-
viciu si cleferiti justitiei, urmând
a fi pedepsiti, conform art. 123,
124 si 140 din codul penal sau
articolelor corespunzatoare din
codul penal in vigoare transilva-
nean si bucovinean.
114. F'unctionarii fiscului care
in intelegere cu contrbuabilii se
vor fi dovedit a fi dat relatiuni
false, a fi facut acte nesincere
sau a fi cautat sa se foloseasca
de situatiunea lor pentru a ob-
tine avantaje de mice fel din
partea contribuabililor, prin de-
rogare dela dispozitiunile legii
pentru statutul functionarilor
publici, vor fi destituiti si de-
feriti justitiei, urmand a li se
aplica art. 123, 124, 144 Si 322
din codul penal, extinse pen-
tru aceste infractiuni asupra
tArii intregi.
115. Toate amenzile specifi-
cate in legea de fata sunt dis-
tincte de impozitele cuvenite Sta-
tului si se vor stabili separat u-
nele de altele prin acelasi pro-
ces-verbal.
Toate amenzile proportionale
prevazute In prezenta lege, pen-
tru contraventiunile calificate
nu vor putea In niciun caz fi in-
ferioare sumei de 5.000 lei.
116. In toate cazurile In care
va fi locul la aplicarea pedepse-
lor penale, Ministerul de Fi- toarele:
I) A se vedea Loges etatutului functionatilor
publiei, din 19 Iunie 1923, la pag. 409, vol.
XIXII, ou mod.
www.digibuc.ro
19 Apri lie 1933 [Art. 114-118]
nante va trimite in copie certi-
ficatil, actele pe care se sprijina
punerea in miscare a actiunii
publice.
Constatarea si judecarea contra-
traventianitor
117. Constatarea contraven-
tiunilor de mice fel la legea de
fata se va face prin incheiere de
procese-verbale.
Ele se constata de organele de
inspectie si control, precum si de
functionarii delegati special de
Ministerul Finantelor.
Procesul-verbal va cuprinde:
numele, pronumele si functiunea
acelui care cerceteaza si constata
faptele imputate si obiectul con-
traventiei, aratarea articolelor
din lege la a caror dispozitiuni
s'a contravenit si a articolelor ce
sanctioneaza infractiunea.
Procesele-verbale vor fi apro-
bate de:
a) Administratorii de consta-
tare pentru contraventitmile ce
prevbx1 o sumä pâng, la 10.000 lei
inclusiv;
b) Directorii regionali de con-
statare pentru cele ce prevAd o
sumtt dela 10.000 pâng la
100.000 inclusiv;
c) Directorul contributiunilor
directe pentru cele ce prevAd o
suina dela l oo.000 la 2.000.000 lei
inclusiv;
d) Ministrul finantelor pentru
cele ce prevad o suma mai mare
de 2.000.000 lei.
118. Toti cei amendati prin
procesul-verbal vor avea dreptul
de apel impotriva acestuia, In
termen de 20 zile dela comunica-
rea procesului-verbal care se va
face conform articolului 97.
.Apelul se va judeca de tribuna-
lul locului uncle s'a saviirsit in-
fractiunea.
Apelul va trebui O. cuprinda
sub pedeapsd de nulitate, urmä-
a) Numele, pronumele ape-
lantului;
b) Alegerea de domiciliu a
[Art. 119 1221 19 Aprilie 1933
acestuia in orasul de reseclintil
al tribunalului;
c) Ariltarea procesului-verbal
care este apelat;
ArAtarea motivelor de apel
si alAturarea in copie certifi-
catA a actelor invocate in susti-
nerea apelului.
O copie de pe petitia de apel
si actele depuse se vor comu-
nica fiscului prin administra-
tia de constatare a impozitelor
In termenul util.
Dacii, din desbateri va rezulta
necesitatea desvoltArii unor noi
motive de apel si a depunerii
de, nOi acte pe care tribunalul
le va gAsi crt nu au putut fi
formulate si depuse de atre a-
pelant prin InsAsi petitia de
apel, se va putea acorda un
singur termen pentru a se for-
mula mative de apel suplimen-
tare si a se depune noi acte.
Apelantul sau recurentul care
a fost prezent la o inf Atisare
este presupus cä cunoaste ter-
menul pentru toate celelalte
termene. Fiscul va fi citat ori
clecateori nu a luat termenul
In cunostintA. Prezenta prtrtii
In instantä acoperd mice vicii
de procedurA.
119. Dovedirea infractiuni-
lor, precum si a apelurilor in-
dreptate impotriva proceselor-
verbale, se va putea face cu
orice mijloace de proM, ape-
lantul fiind obligat sub .sanc-
tiunea decAderii al prezinte in
instantil martorii a chror au-
diere s'a dispus la prima InfA-
tisare.
120- Sentintele tribunalului
se dau cu drept de recurs la
Curtea de apel respectivA, in
termen de 30 zile dela comuni-
care. Recursul se va face pen-
tru motivele si in conformitate
cu legea de organizare a Inal-
tei Curti de Casatie. HotAririle
Curtii de apel se dau frtrA
drept de opozitie.
121. Procesul-verbal aprobat
www.digibuc.ro
404
este executor 15 zile dela comu-
nicare, iar amenzile nu pot fi
reduse de Ministerul Finante-
lor.
Tribunalul nu va putea sus-
penda executarea procesului-
verbal decât numai obligând
partea solicitantá la darea de
cautie in numerar sau efecte
publice pe cursul zilei, care nu
va putea fi in niciun caz mai
mid. de 1 2 din valoarea impo-
zitului constatat prin proce-
sul-verbal _de contraventie.
Instantele judiciare nu vor
putea anula procesele-verbale
pentru "Sidi de formA. DacA vor
constata vicii de formA de na-
turA esentialá se va trimite
procesele-verbale fiscului, spre
a fi completate, dupA care se
va urma cu judecarea apelului.
122. Oridecäteor,i se va con-
stata cA din eroare sau omisiu-
nea intantelor de impunere
de apel anumite venituri nu au
fost avute In vedere la stabili-
rea venitului impozabil, se va
putea face o impunere supli-
mentará.
In impunerea suplimentarg
care va fi fAcutA cu acest pri-
lej se exclud pentru contribua-
bili sanctiunile prevAzute in
capitolul prezent.
Procesul-verbal de impunere
suplimentarä va fi supus ace-
lorasi norme de intocmire si
acelorasi cAi de atac ca i im-
punerile obisnuite.
In cazul insA In care omite-
rea unor venituri impozabile
s'a putut face numai datoritA
unui fapt al contribuabilului,
dintre acelea prevAzute si sane-
tionate de prezenta lege, se va
incheia proces-verbal de con-
traventie, aplicându-se i sane-
tiunile legale.
Verificarea contribuabililor si
stabilirea impunerilor supli-
mentare sau contraventiilor
pentru tot ce priveste exercitiile
pentru care contribuabilul a
405 19 Apri lie 1933
fost impus nu se poate face de-
ck de functionarii fiscului spe-
cial delegati pentru fiecare caz
In parte, de ministrul finante-
lor, secretarul general sau di-
rectorul contributiunilor.
123. Constatarea si stabili-
rea veniturilor impozabile fie
prin impunerea obisnuitg, fie
prin aceea suplimentarg, se
prescrie prin trecere de 10 ani,
socotiti dela 1 Aprilie urmgtor
fiecgrui an de impunere.
Constatarea si stabilirea a-
mcnzilor si celorlalte sanctiuni
prevgzute In legea de fatil, se
prescriu prin trecere de 5 ani,
socotiti tot ca mai sus
Orice cercetare cu datg certg
facutg de organele fiscului, in-
trerup prescriptia.
124. Amenda stabilitg defi-
mitiv prin apel sau recurs, este
ireductibilg.
Denuntatorul si constatatorul
din proprie initiativg, au drep-
tul fiecare la cate 25°/0 din a-
menda ramasä definitivg si In-
casatg. Din sumele rezultate ca
amenzi, 500/o se vor värsa defi-
nitiv la Stat, iar restul de 500/o
se va consemna si se va distri-
bui celor in drept. Administratia
de incasgri si plitti va comunica
Ministerului de Finante sumele
con semnate.
Ministerul de Finante va pu-
tea acorda o gratificatie spe-
cialg si functionarilor ce vor In-
cheia actele pe baza chrora se
realizeazg, amenzile.
Denuntatorii nu pot sta In
instanta aláturea de fisc cu oca-
zia judecgrii contraventiunilor.
Denuntiltorul de rea credintä
se face vinovat de delictul de
denuntare calomnioasä si se
pedepseste cu inchisoarea corn-
tionalg dela o lung pang la
un an.
Dacg, prin sentinta ránaasá
definitivg a Curtii de Apel, se va
constata cg denuntul nu a fost
www.digibuc.ro
[Art. 123-126]
Intemeiat, cel denuntat poate
porni actiune publicg inaintea
Curtii de Apel, Impotriva de-
nuntritorului de rea credintä.
Curtea, constatand rea credintg,
va condamna denuntatorul in
conformitate cu alineatul de
mai sus.
CAPITOLIJL VII
Plata impozitelor
125. Sumele constatate si In-
scrise In roluri ca impozite sau
amenzi si rgmase definitive,
conform dispozitiunilor legii de
fata constituesc eremite execu-
torii In folosul Statului, care nu
pot fi reduse sau desfiintate
prin nicio hotgrire juclecilto-
reascg, in al mod deck cel pre-
v6zut In aceasta lege.
Ele sunt executorii cu titlul
provizoriu, chiar si mai inainte
de a ramâne definitive, Indata
ce sunt constatate in molul pre-
vazut prin lege, apelurile si re-
cursurile nefiind suspensive de
executare. litimâne a se face
compensatiune sau restituire
clack debitul e micsorat sau a se
percepe diferenta dacg este märit.
126. Incasdrile se fac, fie din-
tr'odatit, fie anual, trimestrial
sau lunar, dupg urmatoarele
deosebiri:
a) Se Incaseazil anual impozi-
tul minimal de 50 lei prevazut
in art. 54, care (levine exigibil
pe ziva de 1 Apri lie;
b) Se Incaseaza trimestrial, de-
venincl exigibile din prima zi a
lunilor Aprilie, Iu lie, Octomvrie
si Ianuarie, toate impozitele cu-
prinse In prezenta lege, afard de
cele prvazute in alineatele ur-
mgtoare; .
e) Se incaseazá conform dis-
pozitiunilor speciale si la datele
stabilite, conform prevalerilor
legii de fata, toate impozitele
pentru care legea prevede Inca-
sarea pe cale de retinere si vilr-
sare directg;
[Art. 127-129] 19 Aprilie 1933
d) Se incaseazd, dintr'odatä
toate amenzile pronuntate potri-
vit acestei legi *i. impozitul pre-
vazut de art. 53, pe ziva cänd
ele devin exigibile.
Aceste sume se inscriu in ro-
luri speciale.
In primele cloud trimestre ale
anului financiar, päniti la ase-
zarea impunerii de &are prima
instantd, titlul executoriu pentru
toate contributiunile directe este
impunerea anului precedent.
Se va face compensatie sau
restituire, potrivit art. 125 din
legea pentru unificarea contri-
butiunilor directe, dacd impune-
rea pe anul in curs e mai micd
*i se va percepe diferenta dacd,
este mai mare
127. Contestatiunile contra
implinirii impozitelor care se In-
caseazit pe cale de retinere *i
vársare directä, urmeazd calea
de judecatá prevázutá de legea
de percepere *i urmdrire pentru
contestatiuni la urmáriri 1).
Contestatia se poate face tot
in cusul anului in care a avut pra venitului capitalului mobi-
loc incasarea sau dacti aceasta liar, impozitul pe hectarul de vii
*i taxa de filoxerd *i legea im-
s'a fäcut in ultima lund la 30 pozitului
zile dupd incasare. asupra pdcurii din
Amenzile referitoare la ele se
incaseazd insd conform preve-
derilor art. 125 *i 126 *i cu ace-
lea*i sanctiuni, ele fiind stabi-
lite *i debitate cu aceeasi proce-
durd ca *i pentru celelalte im-
pozite.
128. Ministerul Finantelor va
infiinta carnte de contributiuni,
pe care contribuabilii vor fi o-
bligati a le pästra. In aceste
carnete se vor inscri contribu-
tiunile ce are de plätit fiecare,
situatiunea sa familial% dupd,
constatärile comisiunii *i. plätile
efectuate in contul contributiu-
nilor.
1) A se vedea Legea p. pereeperea ei urmirirea
veniturilor publice, la pag. 261 In tweet volum.
www.digibuc.ro
406
TITLUL IV
Dispozitiuni finale si transitorii
129. Toate dispozitiunile cu-
prinse in legea de fatd, intrd In
vigoare dela 1 Aprilie 1923, im-
pozitele debitandu-se in primul
an numai pe 9 luni.
Dela data punerii in aplicare
a legii de fatá sunt *i rdmän
abrogate toate legile, regula-
mentele *i orice dispozitiuni re-
lative la vechile contributiuni
directe corespunzatoare celor de
fatd *i accesoriile lor, cum *i
cele referitoare la constatarea
acestor impozite, precum *i ur-
mátoarele
a) Pentru tot regatul: legea
asupra contributiunilor directe
din 1 August 1921;
b) In Vechiul Regat, legile pri-
vitoare la:
Impozitul funciar, impozitul
patentelor, cuprinzänd *i. pe cel
complimentar al patentei, impo-
zitul personal, impozitul de 311/2
asupra salariilor, impozitul asu-
24-29 Martie 1887;
c) In Ardeal, Banat, Maramu-
re* *i Crisana:
Darea pe pdmânt, ambele im-
pozite pe clädiri, pe cOtig, de
toate clasele, impozitul pe ve-
nit, pe avere, pe beneficul celor
obligati la publicarea bilantului,
pe tantieme, pe dobAndä *i
rentd, pe ca*tigurile de rázboiu,
pe castiguri din loterii, pe bene-
ficiul din exploatarea minelor;
d) In Basarabia, legile privi-
toare la:
Impozitul pe primiint, pe chi:
diri, patenta fixd, *i complimen-
tard, impozitul pe venit, pe be-
neficiul celor obligati a publica
bilantul *i asupra capitalului
mobiliar;
407 19 Aprilie 1933 [Art. 130-1311

e In Bucovina, legile privi- luare la primul recensamant se

toare la:
Darea de pamant, ambele im-
pozite pe cladiri, pe ca*tig, pe
venitul net al celor obligati la
publicarea bilantului, impozitul
pe venit, pe tantieme, pe rente
i depozite i pe salarii;
f) In intreaga tara, toate ze-
cimile aditionale si orice alte
alai suplimentare stabilite asu-
pra impozitelor sus prevazute,
sau asupra bazelor lor, atat in
beneficiul Statului cat §i in al
oricarei alte institutiuni pu-
Nice, afara de taxele militare si
cele analoage lor;
g) Pentru noile teritorii ra-
man desfiintate orice alte impo-
zite corespunzatoare celor de
mai sus, oricare le-ar fi denu-
mirea *i. in folosul oricarei ins-
titutiuni ar fi infiintate.
130. Daca dupa primii doi ani
ai primei perioade de recensa-
mant, din cauza variatiunii
schimbului, veniturile din pro-
prietatile funciare necladite, a-
gricole, sau a valorilor locative
f)entru clacliri, vor scadea cu o
treime a valorii ce aveau la re-
censamant, se va putea lua mil-
sure prin legea bugetara, ca
prima perioada de recensamant
sil se scurteze cu cel mult doi
ani
In cazul and se dovede*te cu
contracte de arenda in curs, cu
data certa, cit o proprietate a-
gricola e arendata dinainte de
1921, cu mai putin de cat 3 sfer-
turi din valoarea locativä pe
hectar, stabiliti conform art. 4,
impozitul stabilit dupi valoa-
rea locativi pe hectar va fi sci-
zut pe anii din contract rämai
pe prima perioada de recensa-
mant, cu diferenta in plus fat&
de impozitul ce s'ar stabili dupa cand ele sunt refacute i puse
pretul din contract. Procedura
scaderii va fi cea previzuti de
art. 66 *i 98.
Pentru cladirile locuite de urmi dela 1 Ianuarie a anului
proprietarii lor, normele de eva- ce urmeaza datei cand sunt
www.digibuc.ro
vor stabili de comisiunea cen-
trala previzuti la art. 83, luan-
du-se de bazil valoarea locativa
reali dela 1914. Pentru proprie-
tatile stapanite dinainte de 15
August 1916 in Vechiul Regat i
de 1 August 1914 in celelalte ti-
nuturi, aceasta evaluare nu va
putea trece de intreitul acelei
valori locative, iar daca acele
clidiri sunt cumparate dupi 1
Ianuarie 1919, se va lua de baza,
cel putin, pretul de cumparare
al imobilului, socotindu-se o
rentabilitate pani la 5°/o.
Tot pentru primul period de
recenstimant evaluarea terenu-
rilor virane prevazuta de art. 15,
alin. III, se va face socotindu-se
la pretul mijlociu de vanzare al
acestor terenuri o dobanda de
21/20/0.
131. Se scutesc in mod excep-
tional *i vremelnic de impozitul
pe venitul proprietitilor cli-
dite:
1. Pe timp de 10 ani de c'and
au devenit locuibile clädirile noi
construite cu incepere din anul
1921 *i terminate pana la 1 Ia-
nuarie 1925.
2. Adausele la clildiri in inal-
time sau in suprafata f acute
dela 1 Aprilie 1921 §i terminate
'Ana la 1 Ianuarie 1925, pe ter-
men de 10 ani dela data cand
au devenit locuibile.
3. Terenurile din orase pe care
au fost clädiri si au devenit vi-
rane din cauza devastirilor de
razboiu, pe timp de 10 ani dela
data punerii in aplicare a legii
de fata.
4. Clädirile care au devenit ne-
locuibile din cauza distrugerilor
provenite din operatiunile de
rilzboiu, pe timp de 10 ani de
In stare de a fi locuibile. Scu-
tirea incepe dela aplicarea legii,
iar pentru cladirile refitcute in
[Art. 132-138] 19 Aprilie 1933
puse in stare a fi locuibile, insä
nu mai tArziu de 5 ani dela a-
plicarea legii de fat5,.
5. Se mentine scutirea acor-
dat5, prin legea din Octomvrie
1921 pentru cládirea SocietAtii
generale a functionarilor pu-
blici, pe termen de 10 ani dela
punerea in aplicare a legii de
f at5..
132. Pentru primii 5 ani dela
punerea in aplicare a legii, cota
impozitului mobiliar la venitul
provenit din renta exproprierii,
prevazutä de art. 22, alin. IV,
este redus5. la 5Vo.
133. Amortismentul prevazut
de art. 31, punctul 6, pentru
imobilele si instalatiunile imo-
biliare construite sau instalate
dela 1 Ianuarie 1919 si pdn5. la
1 Ianuarie 1925, care apartin in-
treprinderilor industriale, va
putea fi urcat p5.115. la 100 o in
primii 10 ani dela punerea in
aplicare a legii; iar amortis-
mentul investitiunilor mobiliare
prev5,zut de acela$i art., punctul
7, Mcute in acelasi interval de
timp, va putea fi urcat 0115, la
200/o, tot in acesti 10 ani.
134. La stabilirea impozitului
complimentar previlzut de art.
42 pentru societiitile industriale
pe actiuni, capitalul rtunas di-
naintea anului 1916 se va socoti
de cinci ori mai mare.
Pentru acelasi fel de societAti,
care au luat fiint5, in anii 1916
1918, capitalul va fi m5.rit de
patru ori, pentru cele din 1919
de trei ori, iar cele din 1920 si
1921 de doutt ori.
La sporurile de capital pro-
portia majorArii va fi acea din
timpul in care a avut loc spo-
rirea.
Aceste majortiri se vor face cu
incepere dela 1 Ianuarie 1926
panl, la 1 Ianuarie 1930.
135. In primii 3 ani dela pu- actual 4e incasare al veniturilor
nerea in aplicare a legii, socie- existente bisericesti si scolare
tiltile pe actiuni vor putea for- din tinuturile alipite.
www.digibuc.ro
408
ma rezerve MrA plata imediattt
a impozitului pe veniturile co-
merciale si industriale pe langit
rezervele prevtaute de art. 32,
pentru acoperirea unor even-
tuale diferente de curs la dato-
riile in moned5, strttintt, fi-iril ca
ele sit treac5, de cota care se va
prevedea prin regulament.
Dach dup5, 3 ani diferenta de
schimb a leului nu se indreap-
teazà, se poate prevedea prin le-
gea bugetarit noi termene pen-
tru neimpunerea $i formarea
din nou a a cestor rezerve.
La expirarea termenelor a-
cordate, rezervele neintrebuin-
tate in scopul pentru care au
fost f5Lcute, vor fi impuse.
Asemenea prevederi se pot
face si de comerciantii si indus-
triasii particulari in aceleasi
conditiuni pentru creantele ce
au de achitat in monedit strttina,
a aror existentä se dovedeste
cu acte $i registre regulat ti-
nute, dach au bilant intocmit in
regulä.
136. Comerciantii s'i indus-
triasii sunt datori a tine in re-
guld registrele comerciale in
forma prev5zutä de codurile de
comert in vigoare in teritoriile
respective din care registre sit
rezulte veniturile impozabile. A-
ceasta sub sanctiunile preva-
zute la art. 105, alin. g *i h.
137. Incasarea vechilor con-
tributiuni directe, cluptt rolurile
vechi, va dura pând la 30 Sep-
temvrie 1923, pentru exercitiile
anterioare.
Iiiimilsitele ce se vor afla ne-
incasate la acea (lath se vor to-
taliza inteo singurà cifrà, care
se va trece inteo rubricà spe-
ciald a noilor.rohiri.
138. Se mentine in mod ex-
ceptional pentru primul an de
aplicare al acestei legi modul
409 19 Apri lie 1933 [Art. 139-142]

139. Ministerul Finantelor modificarea legii pentru infiin-

este autorizat a institui comi- tarea Oficiului National al in-
siuni speciale pentru rezolvirea valizilor, orfanilor si vaduvelor
recursurilor din trecut in Ar- de rilzboiu (I. O. V.), legea pen-
deal, Banat, Maramures, Cri- tru scutirea de impozite a unor
sana si Bucovina. institutiuni de asistentá spitali-
Aceste comisiuni vor fi com- ceascä, publicata in Monitorul
puse in modul arhtat la art. 78 Oficil Nr. 301 din 28 Decemvrie
si vor putea functiona in Bucu- 1931 (Eforia Spitalelor Civile,
resti sau in orasele de resedinte Epitropia Asezámintelor Bran co-
ale Curtilor de apel. In Bucu- venesti, Epitropia Spitalelor Sf.
resti ele vor putea fi prezidate Spiridon din Iasi etc.), legea
de membri ai Inaltei Curti de pentru administrarea bunurilor
casatie desemnati de primul- Statului
scutirea
din 1929, legea pentru
de impozite a Fabricii
presedinte.
Pentru judecarea acestor re- de lumânilri bisericesti din Chi-
cursuri se va aplica dispozitiu- sinilu, publicatá in Monitorul 0-
ficial Nr. 119 din 2 Iunie 1927,
nile legilor existente in acele ti- legile de organizare ale Societil-
nuturi in ce priveste procedura. tilor de Credit functiondresti le-
140. Orice dispozitiuni de legi gea pentru organizarea coopera-
sau regulamente relative la scu- tiei din 1929, legea pentru in-
tiri de contributiuni directe, ne- fiintarea Loteriei de Stat si a
prevAzute in prezenta lege, sunt scutirilor previlzute in contracte
si ranilln abrogate. si conventiuni incheiate cu Sta-
Se scuteste de impozitul mobi- tul sau sub garantia Statului,
liar si de impozitul pe venitul sunt abrogate din momentul pu-
global rentele viagere pe care blidirii prezentei legi. Impune-
Statul pc baza de lege le ser- rile pentru acei care au fost scu-
veste particularilor care si-au titi se vor face pe 1 Octomvrie
donat averea lor Statului in 1932.
scop de binefacere sau cultural. 142. La punerca in aplicare a
Din impozitul stabilit de art. legii, imp unerile anuale, atât
22, privitor la titlurile de rentâ cele elementare, cat si pe veni-
austro-ungarâ, detinutA de ce- tul global, se vor putea indeplini
tAtenii din provinciile unite si de comisiunile de recensilmânt
a aror posesiune dinainte de 1 prevázute de art. 79, odatá cu
Ianuarie 1918 este doveditá, se impunerea veniturilor imobi-
va scrtdea impozitul ce se va bare, pentru contribuabili care
dovedi a fi pliltit asupra acestor au venituri impozabile numai la
titluri in altâ tarh. Dispozitia a- locul unde se efectueazá acele
ceasta intril in vigoare nurnai impuneri sau ale axon venituri
in caz de reciprocitate. se pot constata pe loc.
141. Toate scutirile de impo- Dad, eontribuabilul se gilseste
zite directe acordate cu incepere de fatti i se va inmrtna copie de
dela I Aprilie 1923 win diferite pe procesul-verbal sub dovada
legi speciale si neprevilzute in de primire, iar dacA nu e de
legea de unificarea contributiu- fatil, impunerea va fi comuni-
nilor, cu exceptia Societiltii catii in forma prevázutá de art.
Mormintelor Eroilor" si a scu- 20 si cu drept de apel dupil pre-
tirilor previlzute in legea pentru vederile aceluiasi articol.
www.digibuc.ro
[Art. 143-1] 20 Aprilie 1933 410

Apelurile se vor judeca de co- LEGE

misiunile de apel prevazute de pentru cedarea a 800 ha din regiunea
art. 78. inundabili a Dunirii de pe teritoriul
Contestatiunile la impuneri judelului lalomifa, directiei reformei
scaderi pe anii precedenti se vor agrare, pentru satisfacerea necesitätilor
judeca de comisiunile anuale de reformä agrarä in comunele: Värästi,
ale anului 1923. Ciociinesti Ili Rasa din judelui lalomita
143. Pentru executarea
legii de fata se va In- DIN 20 APRILIE 1933 1)
tocmi i decreta, prin ingrijirea
Ministerului de Finante, regula- 1. Ministerul Agriculturii
mentul cuprinzand toate dispo- Domeniilor, prin administratia
zitiunile esentiale de aplicarea generala P. A. R. I. D. cedeaza
Directiei reformei agrare supra-
ei. Aceste dispozitiuni vor avea f ata maxima de 800 hectare
putere de lege, atat intru cat la- - compusa din:
muresc legea si nu contrazic a) Pintä la maximum 150 ha
dispozitiunile ei. Ele nu se pot din mo0a de balta Värästi, a ad-
modifica cleat tot pe cale regu- ministratiei generala P. A. R. I.
lamentara. D., compuse din grindurile cu
Pana la Intocmirea regula- minimum 5 hidrograde de pe
mentului, instructiunile ce Mi- malul Zatonului", intre Zit-
nisterul Finantelor va da pentru ton" si baltile interioare;
aplicarea acestei legi si care b) Para la maximum 450 ha
vor fi publicate prin Monitorul din mosiile de balta Ciocanesti
Oficial, vor avea putere regu- Margineni - Bogata - Ciocane0i-
i Sarbi, ale admi-
lamentara In aceleasi condi- Mihai-Voda
nistratiei generale P. A. R. I. D.,
tiuni 1). pe grindurile cu minimum 5 hi-
Sanctiunile ce se vor prevedea drograde, dintre Dunitre si bäl-
prin regulament si prin instruc- tile interioare, incepand dera pri-
tiunile sus prevazute, pentru ne- valul Dan spre Est, inclusiv te-
respectarea dispozitiunilor ce renul de 21 ha din raza satului
ele cuprind, vor consista In a- Smardan, din care se rezerva ad-
menzi ce nu vor putea trece de ministratiei generale P. A. R. I.
500 lei. D. cloud hectare pentru trebuin-
144. Orice proiect de lege de- tele pescaresti;
pus cu mesaj regal, care ar mo- c Paint la maximum 200 ha
difica ori ar deroga pe viitor din mo0ile Rasa Vaidomir-Cu-
dela dispozitunile cuprinse in nesti, ale administratiei generale
legea de unificarea contributiu- P. A. R. I. D., pe grindurile cu
nilor directe, va trebui sa fie minimum 5 hidrograde, situate
semnat si de ministru finante-
lor, jar dispozitiunile noi odata, Aceasti Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor In pedinta dela 21 Martie 1933 yi de
legiferate vor trebui sa fie In- &net in pedinya dela 4 Aprilie 1933 ; s'a pro-
corporate in ea. mulgat cu Decret Nr. 1.108 933 i publicat In
Monitorul Oficial p. I Nr. 90 din 20 Aprilie
1933. A se vedea in legAturit Legea pentru In-
fiintarea pálunilor comunale din 24 Septemvrie
1920, la pag. 475, vol. IXX, Legea pentru
reform& agrari In vechiul Regat din 17 Iulie
1) A se vedea Instructiunile generale pentru 1921, la pag. 653 sodas volum, precum pi mo-
aplicarca Legii contribntiilor directe, In Moni- dificarea din 2 Noemvrie 1932, la pag. 763,
torul p. I Nr. 92 din 22 Aprilie 1933. volumul XX.
www.digibuc.ro
411 20 Apr Die 1933
pe malul Zatonului Strâmba",
intre el si bdltile Coveiul
Cioaca.
2. Cedarea acestor terenuri se
face strict in conditiunile legii
pOunelor comunale, promulgatd
prin inaltul decret regal Nr.
3.865 din 22 Septemvrie 1920 si
al legit pentru ref orma agrard
in Oltenia, Muntenia, Moldova si
Dobrogea, promulgatä prin mal-
tul clecret regal Nr. 3.093 din 14
Iu lie 1921, Directik reformei a-
grare urmând ca in conditiunile
aceleeasi legi stt-1 atribue cornu-
neIor: Vdrdsti, Ciocdnesti si
Rasa din judetul Ialomita.
3. Locuitorii si comunele n'au
dreptul de pescuit in apele de
inundatii anuale ce vor acoperi
terenurile cedate, acest drept
fiind rezervat exclusiv Statului.
4. Privalurile si gârlele exis-
tente astdzi pe terenurile ce se
cedeazd rdmân proprietatea ex-
clusivä a Ministerului Agricul-
turii, respectiv administratia ge-
nerald P. A. R. I. D., cu câte o
zond de 20 metri pe fiecare mal
si lungime a lui. Circulatia ve-
hiculelor si vitelor este permisd
numai pe podurile ce se vor con-
strui i Intretine de comunele
respective si locuitorii Improprie-
tdriti in punctele ce se vor sta-
bili de comun acord intre co-
mune i administratia generald
P. A. R. I. D.
5. Terenurile cedate nu pot fi
ameliorate de beneficiarii lor cle-
at conformAndu-se legii pentru
Administrarea generald a pescd-
riilor Statului i amelioratiunile
regiunii inundabile a Dui-aril,
promulgatd prin inaltul decret
regal Nr. 2.224 din 10 Iu lie 1929
si modificdrile ei promulgate cu
Inaltul decret regal Nr. 2.708 din
24 Iu lie 1931.
6. Statul, prin administratia
generald P. A. R. I. D., poate ori-
vol. XVII, ou mod. 7 Julie 1930, 29 Ianuarie
când executa orice lucrári de a- 1931, 16 Iulie 1931 si 21 Septemvrie 1932, la
meliorare sau alimentare a bäl- pag. 662, vol. XX, 49 si 587, vol. XIX si 632,
tilor sale prin i pe terenul ce- vol. XVIII.
www.digibuc.ro
(Art. 2-1)
dat, Lard niciun drept de opu-
nere din partea nimdnui, comu-
nele sau locuitorii putând fi des-
pdgubiti prin schimb de teren de
o egald supraf Md. De asemeni
poate executa anual orice lu-
cräri de inchideri in vederea pes-
cuitului.
7. Improprietäritii pe aceste te-
renuri inträ de drept si de f apt
prin repezentantii lor legali de-
terminati prin prevederile legii
P. A. R. I. D.-ului, ca membri in
asociatiile de amelioratiuni res-
pective, existente astdzi, sau cele
ce se vor mai constitui pentru
terenurile ce li se cedeazd, luAnd
asupra lor toate drepturile, obli-
gatiile si sarcinile in stadiul si
cuantumul In care se gäsesc.
8. Orice dispozitiuni contrarii
prezentei legi sunt si rilmân a-
brogate.
LEGE
pentru modificarea legil de organizare
a Comitetului Central ;i Comitetelor
locale de revizuire
DIN 20 APRILIE 1933 1)
PARTEA I
Instantele jurisdietionale
administrative
Organizarea insfantelor
1. Instantele jurisdictionale
administrative pentru adminis-
tratiile locale sunt:
a) Comitetele locale de revi-
Aceasti Lege s'a votat de Adunarea depn-
tatilor i Banat in gedintele dela 8 si 13 Aprilie
1933 ; s'a promulgat ou Decret Nr. 1.131/933 si
publicat in Monilorul 0 ficial p. I Nr. 90 din
20 Aprilie 1933. Ea abrogi Legea din 8 Ianua-
rie 1930, peg. 17, vol. XVIII. A se vedea in
legiturg si Legea pentru organizarea adminis-
tratinnii locale din 3 August 1929,1a pag. 920,
[Art. 2-6] 20 Apr life 1933
zuire in numár de sapte, având
sediile in comunele: Bucuresti,
Iasi, Cluj, Chisinau, Cernauti,
Timisoara si Craiova;
b) Comitetul central de revi-
2uire, având sediul in Capita la
Trull.
Repartitia judetelor la fiecare
din comitetele locale de revi-
zuire, in ceea ce priveste compe-
tinta teritorialä, se determiná
se modificil prin lege.
Organizarea comitetelor de re-
vizuire, modul de functionare Si
procedura administrativá de ju-
decatrt se face potrivit legii de
WA.
CAPITOLUL I
Comifeful cenfral de revizuire
2. Comitetul central de revi-
zuire este compus dintr'un pre-
sedinte $i 10 membri, din care:
Trei sunt magistrati, cu gra-
dul de consilieri la Inalta Curte
de Casatie si Justitie, delegati
de ministrul justitiei, cu consim-
timântul lor, conform avizului
Consiliului superior al magis-
traturii.
Delegatia lor nu poate fi re-
vocatä, nici chiar prin main-
tare, deal cu consimtimântul
lor, cu avizul Consiliului supe-
rior al magistraturii si cu apro-
barea ministrului de justitie.
Ceilalti 8 membri se numesc
prin decret regal.
3. Pot fi numiti membri ai Co-
mitetului central de revizuire:
Membrii Comitetelor locale de
revizuire, cu un stagiu In acea-
stâ, functiune de cel putin cinci
ani;
Functionarii superiori ai dife-
ritelor ramuri de administra-
tiune publicl, cu gradul de di-
rector, prevAzut de legea de or-
ganizare a Ministerelor i cu un
stagiu de cel putin 5 ani de ser- tului central 91. comitetelor lo-
viciu In acest grad, având titlul cale de revizuire rdman in ca-
de licentiat In drept.
www.digibuc.ro
412
Avocatii definitivi cu stagiul
efectiv de cel putin 15 ani in ba-
rou sau magistraturil.
CAPITOLUL II
Cornifefele locale de revizuire
4. Fiecare comitet local de re-
vizuire este compus dinteun pre-
sedinte si 6 membri, din care:
Trei sunt magistrati, consi-
lieri la Curtea de Apel, delegati
de ministrul de justitie, cu con-
simtimântul lor, conform avizu-
lui Consiliului superior al ma-
gistraturii.
Delegatia lor nu poate fi revo-
catâ, nici chiar prin inaintare,
cleat cu consimtimantul lor, cu
avizul Consiliului superior al
magistraturii si cu aprobarea
ministrului de justitie.
Ceilalti patru membri se nu-
mese prin decret regal.
5. Pot fi nurniti membri ai
Comitetelor locale de revizuire:
Referentii la Comitetul cen-
tral de revizuire cu un stagiu de
cinci ani In aceastä functiune;
Functionarii superiori ai dife-
ritelor ramuri de administra-
tiune publicä, cu gradul de cel
putin subdirector cl. I, previlzut
de legea de organizare a Ministe-
relor i cu un stagiu de cel pu-
tin cinci ani de serviciu In acest
eTad, având titlul de licentiat In
drept-
Avocatii definitivi cu stagiul
efectiv de cel putin 10 ani In
Bayou sau magistraturä.
CAPITOLUL III
Dispozifiuni comune
6. Inalta Curte de Casatie si
Curti le de apel, In ora$ele de re-
sedintá ale comitetelor, vor a-
vea In plus ate trei locuri de
consilieri.
Membrii magistrati ai comae-
drele magistraturii si isi pAs-
413 20 Aprl lie 1933
treazil locul In Curte, gradul,
toate drepturile i obligatiunile
ordinului din care fac parte.
In timpul exercithrii delega-
tiunii lor in comitete, ei nu pot
functiona in Curti le din care fac
parte.
7. Ceilalti membri ai comite-
tului central sunt asimilati In
grad, drepturi si obligatiuni cu
consilierii Inaltei Curti de Casa-
tie, iar cei ai comitetelor locale
cu consilierii Curtilor de Apel.
Limita de vArstil pentru toti
membrii comitetelor de revi-
zuire este cea prevrtzutti in le-
gea pentru organizarea judecá-
toreascá.
8. Dispozitiunile cuprinse in
capitolul II din titlul III, par-
tea 3-a din legea pentru organi-
zarea judecettoreascd, privitor la
pedepse i mäsuri disciplinare,
se aplicn tuturor membrilor co-
mitetelor de revizuire, cu deose-
bire cá autoritatea disciplinará
se sesizeazá de ministrul justi-
tiei pentru membrii magistrati
si de ministrul de interne pen-
tru ceilalti membri 1)
9. La intrarea In functiune,
membrii numiti ai comitetelor
depun jurämântul in fata prese-
dintelui comitetului respectiv,
asistat de membrii comitetului
in functiune, sub forma urmá-
toare:
Jur de a fi credincios Rege-
lui, de a observa cu sfintenie
Constitutia si legile Tärii, de a
executa cu onoare, constiintg, si
neptirtinire functiunile ce-mi
sunt incredintate".
Asa sa-mi ajute Dumnezeu".
Jurilmântul va fi subscris de
cel care-I depune si de prese-
dintele comitetului.
1) A se vedea Legea pentru organizarea ju-
deeltoreaseit din 14 Aprilie 1925, la pag. 56,
vol. preeum gi modif. din 8 ei 4 Ia.
nuarie 1930, 12 gi 26 Iunie 1930, 1 Ianuarie,
12 gi 13 Martie, 4 Aprilie, 26 Iu lie gl 28 Dee.
1931, apoi 3 Septemvrie, 18 gi 21 Oetomyrie 1932
In vol. XVIII, XIX gi XX.
www.digibuc.ro
[Art. 7-13]
CAPITOLUL IV
Referentii ;i personalul alufor
10. Comitetele de revizuire
sunt ajutate in lucrárile lor de
referenti
11. Pe langá Comitetul cen-
tral de revizuire functioneaza
un prim referent si patru refe-
renti, iar pe làngä fiecare comi-
tet local cäte un prim referent
si doi referenti.
12. Referentii se numese prin
decret regal de Ministerul de In-
terne si sunt definitivi (lin mo-
mentul numirii.
Ei trebue sit aihá licenta in
drept si vor fi numiti pe baza
unui concurs al cárui regula-
ment va fi intocmit de comitetul
central de revizuire.
Candidatii la posturile de re-
ferenti, care ocupá o functiune
in administratia publicìl., cu
grad egal al postului ea solicitit,
sunt scutiti (le concurs.
Referentii sunt incadrati In
ierarhia Ministerului de Interne:
primul referent al comitetului
centi al are gradul de director
clasa I, referentii comitetului
central si primii referenti ai co-
mitetelor locale au gradul de
director dasa II, iar referentii
comitetelor locale gradul de sub-
director clasa I.
13. Referentilor Ii se aplia,
dispozitiunile statutului func(io-
narilor publici, cu dispozitiunea
cá comisiunea disciplinará si
cea de propuneri pentru numiri
si inaintári este formattt pentru
ei din presedintele comitetului
central, asistat de cei doi mem-
bri magistrati 1).
In locurile vacane, ivite in cor-
pul referentilor, vor fi inaintati
referenti care indeplinesc condi-
1) A se vedea Legea statutului functionarilor
publiei din 19 Iunie 1923, la pag. 409, volumul
XIXII, cu mod. 26 Iunie 1930 gi 22 Martie
1933, uremia si Regulamentul de aplieare din
23 Noeinvrie 1923, la pag. 418, vol. XIXII,
cu mod. 5 August 1930.
[Art. 14-211 20 Apri 11e 1933
tiunile de inaintare, iar numai
in caz de lipsá a acestora se va
pute face o numire din Marg..
14. Pe lângg, fiecare comitet
de revizuire va functiona un se-
cretariat, compus din doi -sefi
de birou, doi subsefi de birou,
patru impiegati si numárul de
translatori si dactilografi nece-
sari ce se vor stabili prin bu-
get.
Acestor functionari li se a-
plicá dispozitiunile legii statu-
tului functionarilor publici.
PARTEA II
Funclionarea comitetelor de
revizuire
15. Presedintii comitetelor
sunt magistratii cei mai vechi
in grad din fiecare comitet. In-
tre doi sau mai multi egali in
grad, pre4edinte va fi cel mai in
v(trstä.
Ei sunt sefi ierarhici ai comi-
tetelor respective, coduc si su-
pravegheazá intreaga activitate
a comitetelor.
In caz de lipsä, presedintii
sunt inlocuiti de unul din cei
doi magistrati mai vechi in
grad.
16. Comitetele de revizuire
sunt compuse din cate doug, sec-
tiuni de cAte 5 membri fiecare
sectiune la comitetul central si
de cAte trei membri fiecare sec-
tiune la comitetele locale, fiind
prezidatá fiecare sectie de cátre
unul din cei doi magistrati.
Presedintii comitetelor de re-
vizuire pot prezida i fiecare din
sectiuni in parte, atunci când
crede de cuviintg, sau serviciul o
cere.
17. Repartitia membrilor pe
sectiuni, pentru fiecare comitet,
se face la inceputul fiecárui an,
prin tragere la sorti, de prese-
dintele comitetului respectiv, a-
sistat de cei doi presedinti de
sectiuni-
www.digibuc.ro
414
18. Membrii sectiunilor se pot
inlocui unii pe altii, dintr'o sec-
tiune la alta, in cazul tând un
membru nu poate lua parte la
deliberare in sectiunea lui.
Inlocuirea se face de cutre
presedintele comitetului, prin
tragere la sorti.
19. Comitetul central lucreazg,
si in sedintit plenará:
a) Cand trebue sá rezolve o
importantä chestiune de princi-
piu; in acest caz sedinta plenarg,
este convocatá din initiativa
presedintelui comitetului sau
dupg, avizul sectiunii inaintea
cáreia a fost pusg, chestiunea;
b) Oridecâteori Ministerul de
Interne cere aceasta;
c) Pentru intocmirea sau mo-
dificarea regulamentului inte-
rior al comitetului central si
al comitetelor locale de revi-
zuire.
20. Comitetul central de revi-
zuire, convocat de presedintele
lui, se intruneste si decide in
sectiuni unite. Deciziunile date
in sectiunile unite sunt privite
ca acte colective ale intregului
comitet. In acest caz niciunul
dintre consilieri n'are dreptul
de a-si formula párerea scrisä
deosebita, ci toti sunt datori sá
subscrie deciziunea majoritätii.
Sedintele sectiunilor unite se
tin cel puin cu 7 membri, iar
hotäririle se pronuntá cu majo-
ritate si cu cel putin 5 voturi.
Dacg, in cursul deliberárii in
sectiuni unite se ivesc mai mult
de doug, pareri, frog, ca niciuna
sá intruneascri majoritatea vo-
turilor, atunci opiniunea celor
mai putini la numár trebue sg,
se uneascg, cu una din cele cloud
opiniuni care intrunesc mai
multe glasuri, spre a se putea
da o deciziune in majoritate.
21. Sectiunile comitetului cen-
tral lucreazá cu cel putin trei
membri si hotáráste cu trei vo-
turi, iar ale comitetelor locale
415 20 Apr1 lie 1933 [Art. 22-27]

cu cel putin doi membri si ho- zile inaintea termenului fixat

thririle se iau cu douh voturi. pentru judecarea cauzei.
In caz de divergentd, sectiu- 24. La termenul fixat pentru
nile comitetului central lucreazit judecare, duph ce se va face
cu 5 membri, iar sectiunile co- constatarea ch procedura este
mitetelor locale cu 3 membri. indeplinith si eh apelul sau ce-
Opiniunile separate se inscriu rerea sunt introduse in terme-
in josul deciziei si vor fi sem- nul legal, referentul va da citire
nate de consilierul respectiv. raportului shu.
22. Cererile sau rapoartele, Presedintele. apreciind, incu-
prin care sunt sesizate comite- viinteazh ca pärtile sau avocatii
tele de revizuire, se tree chiar in lor sh dea explicatiuni verbale
momentul inträrii lor, dinteun asupra afacerii supush desbate-
registru general al comitetului, rilor care vor fi cat mai rezu-
cu numhr, duph data si randul mative si limitate ca timp.
intrhrii. In toate cazurile comitetul este
Presedintele cornitetului le im- obligat a examina chestiunea de-
parte intre sectiuni, unde se trec dush in fate sa si a se pronunta
inteun registru, in ordinea in- chiar in lipsa apelantului sau
trärii lor. intimatului si chiar dach acestia
Ele se sorocesc duph randul n'au depus memorii in sustine-
intrarii lor, afará de cele ur- rea intereselor lor.
gente care au prechdere. Hot hririle se pronunth in
Se socotesc urgente cauzele toate cazurile f Ará drept de opo-
pentru care legea prevede ter- zitie.
mene scurte, precum si cele de- 25. Dach in cursul desbateri-
clarate astf el de presedintele lor se invedereazá necesitatea
sectiei respective a comitetului. de a se constata o stare de lu-
Presedintele comitetului pen- cruri la fata locului, comitetul
tru sedintele plenare si prese- se va putea transporta el insusi,
dintii de sectie, fixeazh terme- sau va putea delega cu indepli-
nele pentru judecarea cauzelor. nirea acestui lucru pe unul din
23. Presedintele, odatä, cu membrii care va face un report
fixarea termenului, desemneazá scris de cele ce va constata.
si pe referentul inshrcinat sh in- In acest caz solutionarea se va
tocmeasch raportul.asupra ches- amana pentru un alt termen.
tiunii. Judecarea se amanä de ase-
menea cand va fi nevoie sh se
Distribuirea dosarelor intre asculte un expert, sau sh se ob-
primul referent si referentii sec- Via explicatiuni complimentare.
tiunii se va face in mod egal. 26. Comitetele de revizuire
Raportul referentului va cu- sunt tinute sh decidä asupra ac-
prinde in rezurnat obiectul re- telor supuse hothririi lor, in
clamatiunii, dovezile ce o inso- termen de 15 zile dela sesizare,
tesc, precum si solutiunile date afará numai dach pentru a pu-
de autoritätile prin fata chrora tea hothri in depliná cunostinth
de cauzá, gäsesc a este nevoie
a trecut.
Raportul va mai aräta clach de informatii sau cercethri, in
cererea a fost fácuth in termen care caz judecarea se poate a-
mana inch cu 45 zile cel mult.
si (lac& formele de citare au 27. Desbaterile fiind termi-
fost indeplinite. nate, comitetul se retrage in ca-
Referentul este obligat a-si de- mera de deliberare, uncle pare-
pune raportul cu cel putin trei rile se aduná de chtre presedinte,
www.digibuc.ro
[Art. 28-37] 20 Aprilie 1933
dupa ordinea numirilor, ince-
petncl cu membrul cel din urrnA
numit.
Piirerile fiind adunate, se re-
dacteazil dispozitivul deciziunii,
care se semneazil de pre*edinte,
membri *i de referentul care a
luat parte la *edintd.
28. Hotrtririle comitetelor tre-
buesc pronuntate in termen de
maximum 5 zile dela inchiderea
desbaterilor i redactate in ter-
men de eel mult 10 zile dela pro-
nuntarea lor; neconformarea a-
trage pentru cei care se vor
abate dela aceastä datorie pe-
dense disciplinare.
In caz ciind hotrtririle nu se
pot pronunta in termen de 5 zile
din cauza boalei, mortii sau
schimbArii unui membru, atunci
afacerea se judea din nou, de
urgentrt *i cu precáclere.
29. In deciziune se mentio-
neazit numárul *i numele mem-
brilor care au luat parte la ju-
decatá, intâmpinárile *i moti-
vele pártilor, considerentele ei,
dispozitivul *i opiniunile sepa-
rate.
Deciziunea va cuprinde aráta-
rea, dupà," cazuri, cit este defini-
tivrt, sau va indica calea si ter-
menul de atac.
30. Deciziunea se redacteazá
de referentul care a luat parte
la *edintil, sub supravegherea
unuia din mernbrii comitetului
delegat in acest scop de cátre
presedinte.
31. Când din raportul refe-
rentului sau din cercetarea do-
sarului rezultii fapte sau opi-
niuni de naturá ca comitetul sit
se sesizeze din oficiu, se va in-
cheia un jurnal care tine loc de
sesizare, urmiindu-se procedura
stabilitä pentru cercetarea cau-
zelor deduse in fata comitetelor.
32. Vacantele comitetelor de
revizuire sunt cele prevázute in
legea judeciltoreascl pentru
Curti le de casatie si apel.
In vacanta mare va functiona
www.digibuc.ro
416
la ficcare comitet cilte o sectie,
timp de o lunrt.
Rant lul in care vor functiona
se va stabili prin buná intelegere
de toti membrii fiecarui comitet,
iar de nu este posibil, prin tra-
gore la sorti, de crttre primul
pre$edinte al cornitetului.
33. Concediile tuturor mem-
brilor comitetelor, referentilor *i
functionarilor Ion, se apobrt de
Ministerul de Interne, afará de
cele sub 10 zile ce pot fi apro-
bate de pre*edintii respectivi ai
comitetelor.
34. Comitetul central va face
regulamente pentru functiona-
rea lui *i a comitetelor locale,
regulamente care vor explica dis-
pozitiunile acestei legi.
35. Bugetul comitetului de re-
vizuire este in sarcina Ministe-
rului de Interne.
PARTEA III
Competinta instantelor
36. Comitetele locale de revi-
zuire in circumscriptiile lor, de-
cid:
1. Asupra tuturor actiunilor
indreptate in contra actelor ju-
ridice ale organelor administra-
tiilor judetene *i comunale de
orice fel, afara de acelea ale Mu-
nicipiului Bucure*ti.
2. Asupra tuturor actiunilor
Indreptate in contra_ actelor de
control administrativ (tutelä) e-
xercitate de Prim-Pretori *i Pre-
fecti.
3. Asupra contestatiilor acute
in contra alezerilor administra-
tive ale comunelor *i judetelor.
4. Asupra propunerilor de di-
solvare a consiliilor judetelor
comunelor de mice fel, afará de
Municipiul Bucure*ti, cu sectoa-
role si comunele lor suburbane.
37. Deciziile comitetului local
de revizuire sunt supuse apelului
la comitetul central de revi-
zuire.
Apelul trebue filcut in termen
417 20 Apri lie 1933 [Art. 38-42]

de 10 zile dela comunicare, iar Litigiile dintre comune si ju-

când partile au fost prezente, dete si cele dintre judete, precum
dela pronuntare, si trebue de- si litigiile dintre toate adminis-
pus sau Inaintat la comitetul tratiile locale si Stat, fnainte ca
local de revizuire a carui deci- partile sd se adreseze justitiei,
zie se apeleaza. sunt supuse conciliatiunii comi-
Deciziile comitetelor locale de tetului central de revizuire.
revizuire date asupra contestati- 41. Ca organe de consultare
ilor la alegerile administrative, Si interpretare, comitetele locale
se pronunta fn prima si ultima de revizuire dau avize pentru
instanta. Ele sunt supuse recur- comune ci. comitetul central de
sului In fata sectiei III a Inaltei revizuire da avize pentru judete.
Curti de Casatie. Recursul nu Actele juridice ale adminisfratillor
este suspensiv de executare.
38. Comitetul central de revi- locale
zuire decide: 42. Dispozitiile si fncheierile
In prime. si ultimä instantä: luate de organele deliberative si
a) Asupra actiunilor fndrep- executive ale administratiilor lo-
tate contra actelor juridice ale cale sunt acte juridice supuse
administratiunii Municipiul Bu- controlului administrativ al or-
curesti cu sectoarele si comunele ganelor prevAzute mai jos.
lor suburbane; In termen de 4 zile dell), data
b) Asupra tuturor actiunilor lor, toate actele juridice emanate
Indraptate In contra actelor de dela administratia comunelor
control administrativ (tuteld)
rurale se comunica pretorului;
ale Ministerului; cele emanate dela administratia
c) Asupra propunerilor de di- comunelor urbane se comunica
solvare a consiliului Municipiu- prefectului si cele emanate dela
lui Bucuresti, cu sectoarele si administratia judetului si muni-
comunele lor suburbane; ciniului se comunica ministru-
In ultimil instanta: lui de interne. Niciun act juridic
Asupra tuturor deciziunilor al consiliilor si delegatiilor nu
pronuntate fn prima instanta de poate fi pus fn lucru fnainte de
comitetele locale de revizuire. expirarea unui termen de zece
39. Deciziunile comitetului zile dela data primirii actului de
central de revizuire sunt supuse catre organul de control admi-
recursului la Ina lta Curte de nistrativ.
Casatie, In termenul prevazut de Cänd consiliile si delegatiile
legea Contenciosului administra- respective constatit, prin Inche-
tiv si In conformitate cu aceasta ieri luate cu majoritate de cloud,
lege 1). treimi, ca interesele locale War
Recursul nu este suspensiv de periclita prin orice fntârziere,
drept de executare. Suspendarea deliberarile executorii pot fi
executari1, In caz de recurs, se nuse In lucrare imediat.
poate acorda de comitetul cen- Dispozitiile primarilor si dele-
tral de revizuire. gatiilor consiliilor privitoare la
40. Litigiile dintre comunele actele de gestiune zilnica sunt
rurale $1 urbane fntre ele si u- executorii imediat.
nele cu altele, Inainte ca partile Toate actele juridice ale con-
sd se adreseze justitiei, sunt su- siliilor si organelor executive ale
Puse conciliatiunii comitetului administratiilor locale sunt exe-
local de revizuire competint. cutorii prin ele fnsile, af aril. de
1) A se vedea Loges p. eontenciosnl administra- bugete, Imprumuturi, Instrai-
tiv, din 23 D-vrie 1925, la pag. 53 vol. XIXII. nári, concesiuni si regulamente,
C. Hamangiu, vol. XXI. 27.
www.digibuc.ro
[Art. 43--491 20 Apri lie 1933
pentru care se cere aprobarea
autoritatii tutelare.
Actele juridice pentru care se
cere anrobarea se supun acestei
aprobdri numai dupd ce au rd-
mas definitive, fie prin neataca-
rea lor inaintea instantelor ju-
risdictionale administrative, fie
prin respingerea actiunilor In-
dreptate in contra lor.
Când legea cere, pe lângti a-
probarea organului de control
administrativ competinte si avi-
zul unui organ de specialitate,
actele juridice definitive ale ad-
ministratiilor locale nu se supun
aprobärii decât dupd ce s'a luat
avizul organului de specialitate.
43. Actele juridice ale admi-
nistratiilor locale, supuse apro-
bdrii organelor de control admi-
nistrativ, se considerd aprobate
si deci definitive si executorii
daca organele de control admi-
nistrativ competinte nu s'au pro-
nuntat asunra lor in termen de
30 zile dela primire.
44. Actele juridice ale admi-
nistratiilor locale pot fi atacate
inaintea instantelor jurisdictio-
nale administrative pentru anu-
larea sau reformarea lor de cd-
tre organele de control adminis-
trativ si de cdtre narticularii vd-
tilmati.
4A. Actele de control adminis-
trativ (tutele) pot fi atacate Ina-
intea instantelor iurisdictionale
de cdtre administratiile locale
sau de particularii viltámati.
46. In contra refuzului orga-
nelor administratiei locale de a
se pronunta asupra unei cereri,
interesatii se pot adresa organe-
lor de control administrativ in
termen de 10 zile dela data ul-
timei sesiuni a consiliului in a
carui competintd este actul ju-
ridic sau in termen de 20 de zile
dela inregistrarea cererii când
actul juridic este de competinta
unui organ executiv al adminis-
tratiei locale. 49. Comitetele se sesizeazd
In caz de culpd, organele de prin cererea organelor de con-
www.digibuc.ro
418
control administrativ in drept
pot anlica sanctiuni celor vino-
vati.
Adele nule ;i anulabile
47. Sunt nule de drept actele
organelor administratiilor locale
care sunt contrarii legilor si re-
gulamentelor in vigoare, precum
si cele care sunt contrarii ordi-
nei publice si sigurantei Statu-
lui.
Nulitatea de drept se poate in-
voca in termen de cel mult 5 ani
in fata instantei jurisdictionale
administrative competinta de
organele de control administra
tiv sau de partea care justified
un interes direct, nilscut si ac-
tual.
Ea poate fi pronuntatil chiar
din oficiu de instanta jurisdic
tionald administrativá atunci
când actul juridic se gdseste a-
dus inaintea ei prin 'price cale
de atac.
48. Sunt anulabile in total
sau in parte actele administra-
tiilor locale fdcute cu cálcarea
sau omisiunea formelor prevd-
zute de led si regulamente.
Anularea sau reformarea se
poate cere instantei jurisdictio-
nale administrative competinte
de organele de control adminis-
trativ sau de cei care justified
un ineres direct, ndscut, actual
si personal, in termen de 15 zile
dela comunicare.
Procedura de anulare nu ex-
clude dreptul autoriatilor si ter-
tilor lezati de a valorifica dau-
nele ce li se cuvin, la instantele
judecátoresti ordinare, potrivit
clrentului comun.
Instanta jurisdictionala admi-
nistrativá competintd poate sá
reformeze in total sau in parte
acul juridic atacat.
PARTEA IV
Procedura
419 20 Apri lie 1933 [Art. 50-551

trol (tutela), prin cererea admi- 1. Cel din Bucuresti va avea

nistratiilor locale sau a pärtilor judetele: Arge$, BrAila, Buzau,
interesate. Caliacra, Constanta, Covurlui,
Actul de sesizare trebue sà fie Dâmbovita, Durostor, Ialomita,
motivat pe toate temeiurile de Ilfov, Muscel, Prahova, Putna,
fapt $i de drept pe care partea R.-Sarat, Teleorman, Tulcea
interesatà le crede utile pentru $i Vlasca.
reformarea deliberatiunii sau de- 2. Cel din Cluj va avea jude-
ciziunii pe care o atacd. tele: Alba, Brasov, Ciuc, Cluj,
50. Cererea se adreseaza prese- Frigära$, Maramures, Nasilud,
dintelui comitetului in competin- Odorhei, SAlaj, Satu-Mare, Si-
ta cAruia intrá judecarea cauzei. biu, Some% Tarnava-Mare, Mr-
51. Presedintele sectiunii .crt- nava-Mi crt, Trei-Scaune, Turda
reia i-a fost repartizatá aface- si Mures.
rea, este obligat ca odatrt cu fi- 3. Cel din Iasi va avea jude-
xarea termenului sh dispunrt ce- tele: Bacrtu, Botosani, Fâlciu.
rerea dosarului si incuno$tiin- Iasi, Neamt, Roman, Tecuci, Tu-
tarea pártilor ce figureazrt ca tova $i Vaslui.
atare in dosar. 4. Cel din Timisoara va avea
Aceastà incunostiintare se face judetele: Arad, Bihor, Cara*,
(le atre cancelaria comitetului Severin, Timi$-Torontal si Hu-
prin scrisoare recomandatri. nedoara.
Recipisa de predare a oficiului Cel din Chi$intiu va avea
5.
postal se va atasa la dosar, M- judetele: Balti, Cahul, Cetatea-
eal-id dovada InstiintArii. AIM, Hotin, Ismail, LApuma,
Instiintarea nu este valabilà Orhei, Soroca $i Tighina.
deck dacti a fost comunicata G. Cel din Craiova va avea ju-
pârtii cu cel putin trei zile libere detele: Do lj, Gorj, Olt, Mehe-
inainte de ziva infritisâxii. dinti, Romanati, Veacea.
Prin Incunostiintare se va 7. Cel din Cernrtuti va avea ju-
aduce la cuno$tinta pdrtilor câ. detele: Baia, Câmpulung, Cer-
In cauza ce intereseazà s'a pro- nauti, Dorohoi, Storojinet, Ril-
dus plangere la comitet, arAtân- diluti, Suceava.
du-se in acelasi timp si ziva fi- PARTEA V
xatà pentru solutionarea ei.
52. Parti le in cauzrt pot de- Dispozi[iuni transitorii9
pune la cancelaria cormtetului
respectiv memorii sau acte in bri aiMandatul
55. actualilor mem-
comitetelor locale alesi
aprtrarea lor, care vor fi moti-
vate pe toate temeiurile de fapt ca reprezentanti ai delegatiilor
si de drept ce le cred utile susti- judetene inceteazá odatâ cu
nerii intereselor bor. mandatul ultimei delegatii jude-
53. Deciziunile comitetelor se tene din cele care l-au ales. Va-
pronuntà in numele legii, $i se cantele se completeazrt conform
trimit administratiunilor locale legii de fata.
respective spre executare, sub Situatia membrilor care com-
sanctiunea indeptirtärii celor In- pun comitetele locale de revi-
stircinati cu aceastà executare. 1) Comitetul central gi Comitetele locale de
IndepArtarea se pronuntà de revizuire, inlocuese Consiliul administrativ su-
perior, infiinOt prin Legea din 28 Martie 1908,
Comitetul Central de revizuire, pag. 742, vol. III IV, completatA prin Legea
care se poate sesiza si din oficiu. din 12 Deeemvrie 1925, pag. 403, vol. Xlmr;
54. Competinta teritorialà a ele sunt creatiunea Legii pentru organizarea
administratiunii locale din 3 August 1929, pa-
comitetelor locale este urm6- gina 920, vol. XVII, eu mod. gi In legituri au
toarea Direotoratele administrative, desfiintate ulterior.
www.digibuc.ro
]Art. 1-5] 20 April le 1933
zuire si comitetul central, afarg
de magistrati, se va verifica de
Ministerul de Interne $i in ra-
port cu conditiunile de numire
stabilite de actuala lege. Cei care
nu indeplinese conditiunile de
studii prevgzute de prezenta
lege, vor putea fi inlocuiti si
trecuti In cadrul disponibil al
functionarilor.
Membrii comitetelor de revi-
zuire locale si ai comitetului
central, nu pot ocupa sub nicio
forma o altá functiune la Stat,
judet, comund sau la Case le au-
tonome.
Membrii actuali care ocupg $i
o atare functiune, vor trebui sä
opteze pentru unul din postu-
rile ocupate.
Actualii referenti dela Comi-
tetul Central si Comitetele lo-
cale de revizuire numiti pang
la aplicarea prezentei legi
care indeplinesc conditiunile de
studii cerute de art. 12 din pre-
zenta lege, se confirmg in postu-
rile avute.
Toate dispozitiile din legea de
organizare a administratiei lo-
cale, contrarii prezentei legi,
sunt si rgm'an desfiintate.
LEGE
pentru organizarea cadastrului funciar
pentru introducerea cárf llar funduare
In Vechiul Regat si Basarabia
DIN 20 APRILIE 19331)
PARTEA
Cadastrul funciar l artile
funduare
CAPITOLUL I
Dispozitiuni generale
1. Se institue regimul cadas-
tral $i de carte funduard pen-
tru toate proprietatile funciare.
Aceastá Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor j Senat In pedintele dela 8 pi 11 A-
www.digibuc.ro
420
2. Cadastrul funciar cuprinde
descrierea tuturor proprietätilor
funciare $i reprezentarea lor to-
pograficg. pe
3. Cartea funduard cuprinde
descrierea proprietiltilor fun-
ciare cu aratarea drepturilor
reale imobiliare.
Drepturile personale, faptele,
sau raporturile juridice In legg-
turg cu bunurile cuprinse in
cartea funduarg vor fi Inscrise
in cartea funduarg, numai In
cazurile cand legea prevede ex-
pres aceastg inscriere.
CAPITOLUL II
Organele de aplicare a legii
A. Pentru cadastru
4. Lucrarile tehnice de ca-
dastru se vor executa de Mi-
nisterul Agriculturii si Dome-
niilor in regie, in intreprindere,
sau cum se va gdsi mai avan-
tajos pentru Stat, pe baza de
caiete de sarcini alcatuite de
Directia Cadastrului si apro-
bate de ministru cel mai tarziu
pang la finele lunii Ianuarie a
fiecgrui an.
B. Pentru cartea funduard
5. Pentru redactarea $i admi-
nistrarea judiciarg a cartilor
funduare se infiinteazg in mg-
sura necesitatilor pe langg ju-
decgtoriile din circumscrip-
prilie 1933 ; (ea promulgat au Decret Nr. 1.110
din 1933 oi publioat In Mani twat Oficial p. I
Nr. 90 din 20 Aprilie 1933. A se vedea pi Re-
gulamentul de aplicare din 29 Mai 1933, pre-
sum oi Caietele de saroini tip, pentru lucrá-
rile eadastrale din 7 Julie 1933 pi Regulamentul
pentru exeoutarea luaririlor de geodezie din 23
Septenwrie 1923, In aced volum la ordinea ero-
nologielL.
In Veohiul Begat, in afará de transoriptia
actelor de transmiterea proprietittilor, In regis-
trele tribunalelor, au moi lost registrele nut-
trioole, anexe ale rolurilor la perceptiile
preoum pi luorfirile serioase de expertize din
registrele Creditelor funoiare rurale pi urbane
din Buourepti pi Iapi ; iar in timpul din urini
lueràrile eadastrului In vederea aplioirii refor-
mei agrare.
421 20 Apri lie 1933
tiile Curtilor de Apel Bucuresti,
Chi$indu, Constanta, Craiova,
Galati si Ia$i cate o sectiune de
carte funduarä, condus& de un
judec&tor dintre judeatorii in
functiune, un director de carte
funduarg, un ajutor de director
de carte funduar4 i personalul
necesar
6. Pe lâng5, Ministerul Jus-
titiei va functiona, dela promul-
garea legii de fatá, un consiliu
al cartilor funduare format din
patru juri$ti numiti de Ministe-
rul de Justitie $i un inginer ca-
dastral, numit de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, cu
indatorirea de a da Ministeru-
lui de Justitie avize asupra nor-
melor, directivelor, instructiu-
nilor si regulamentelor necesare
desávârsirii lucritrilor de redac-
tare, rectificare $i punere in
functiune a cArtilor funduare.
Ministerul de Justitie poate
angaja $i da delegatie magis-
tratilor pensionari si functio-
narilor fosti in serviciul cartilor
funduare, pentru aplicarea dis-
pozitiunilor cuprinse in artico-
lele dela 39 pâná la 42.
PARTEA 11
Cadastru funciar
CAPITOLUL I
Principii generale
7. Scopul cadastrului funciar
este:
a) De a procura elementele
necesare infiiritárii, completárii,
rectificArii sau reconstituirii
ciirtilor funduare si härtilor
acestora;
b) De a crea o bazá just& pen-
tru stabilirea contributiunilor
publice asupra proprietatilor
funciare;
c) De a facilita executarea lu-
crárilor de reform& agrará, de
colonizare si de comasare a
proprietätilor;
www.digibuc.ro
[Art. 6-101
d) De a da siguranta tranzac-
tiunilor asupra imobilelor $i a
inlesni creditul funciar;
e) De a cunoa$te intinderea $i
valoarea economic& a proprietl-
tilor imobiliare ale Statului
particularilor.
8. Pärtile esentiale ale cadas-
trului sunt:
a) Hartile cadastrale, planu-
rile $i schitele lor;
b) Registrul cadastral;
c) Dosarele pe baza arora s'au
facut inscriptiunile cadastrale,
d Indexele cadastrale.
9. Lucrárile cadastrale se vor
face pe comune.
Fiecare comuná constituie
unul sau mai multe teritorii ca-
dastrale.
Se socote$te proprietate fun-
ciará In Intelesul acesei legi, o
parte a suprafetei naturale a
solului, care este despártitá de
pártile invecinate prin o delimi-
tare stabilii, si vizibilá sau prin
hotar de exploatare, diferind de
pärtile invecinate prin felul de
culturá sau folosintá.
Fiecare proprietate funciará
este desenatá geometrice$te in
cadastrul funciar. Proprietatea
funciarA astfel desenatá se nu-
me$te parcel& si este individua-
lizatá prin un numär.
Terenul din cuprinsul acelea$i
proprietäti, dacá nu depa$e$te
100 mp pentru vii, grádini 5i te-
renuri neproductive, sau 800 mp
pentru celelalte proprietáti, nu
va forma o parcelá, ci se va uni
la o parcel& invecinatá cu ace-
luiasi posesor cu care are o iden-
titate mai apropiatä in ce pH-
ve$te venitul cadastral. Dacá
Insä acest teren prezintá un in-
teres istoric, sau este grevat deo-
sebit de sarcini, el va forma o
parcel& distinctd.
10. Proprietatea funciar6 va
fi indicat& dupg, urmatoarele ra-
muri de culturil sau folosintá:
A. Imobile cu venit cadastral,
adicá imobile care principial
[Art. 11-161 20 Aprilie 1933
sunt supuse contributiunilor pu-
blice dung, destinatiunea lor eco-
nomicA, se impart in:
a) Arabi le;
b FaneatA;
c) GrAdini;
d) Vii;
e) Phsuni;
f) Priduri, zAvoaie (bercuri);
g) Trestis (stufArip);
It) Bi ilti, lacuri naturale si ar-
tificiale, intru cat nu intrA In
prevederile punctului B.
B. Imobile fArA venit cadas-
tral si anume:
a) Terenuri cladite si curti;
b) Terenuri neproductive, bAlti,
mlastini, lacuri naturale sau ar-
tificiale, intru cat nu se exploa-
teazA economic, sau nu aduc
vreun venit prin exploatarea
pescuitului sau a turbei.
1 1, Dosarele cadastrului fun-
cia r sunt publice.
Functionarii InsArcinati cu
pristrarea lor le vor pune la dis-
pozitiunea celor interesati, care
le vor putea cerceta numai in
prezenta functionarului.
Ei vor elibera copii legalizate
dacá petitionarii achitA taxele
stabilite de Ministerul Agricul-
turii Domeniilor.
tz,vi
CAPITOLUL II
Opera fiunile cadastrale
12. Operatiunile cadastrale de
mAsuratoare, necesare realizärii
cadastrului funciar, se vor face
potrivit planului Ministerului
Agriculturii si Domeniilor.
LucrArle de geodezie se vor
executa conform unui regula-
ment special.
Operatiunile tehnice cadastrale
incepute nu pot fi intrerupte
deck la 15 Decemvrie pi rein-
cePute la 1 Martie.
LucrArile de detaliu se vor exe-
cuta potrivit aprobarii Ministe-
rului Agriculturii si Domeniilor,
De baza avizului tehnic al Direc-
tiunii Cadastrului, prin orice
metoda graficA, numericA, foto-
grametricA sau combinate.
www.digibuc.ro
422
Operatiunile de mAsurare pi
cartografiere se vor face pi, unde
ele existri, se vor rectifica pe
baza sistemului metric.
13. Pentru executarea lucra-
rilor tehnice cadastrale Statul
este in drept a folosi, f ArA sties-
pAgubire, orice imobile particu-
bare in scopul apezArii semna-
lelor de triangulatie, piramidelor
geodezice de poligonare, másu-
rare pi de nivelment.
El poate expropria portiunile
de teren necesare apezririi sem-
nalelor geodezice atunci cand
Droprietarul terenului s'ar opune
la aceastil apezare.
Procedura va fi aceea prevA-
zutA in legea de expropriere
Dentru cauzA de utilitate pu-
blicA 9.
14. Delegatii tehnici cadas-
trali si ajutorii lot. insArcinati
cu operatiunile de triangulatie
cu constructii de semnale sau
de piramide, In operatiunile de
mAsurAtoare, clasificate, revi-
zuire sau de control sunt indrep-
tAtiti a avea acces la imobilele
strAine pi a lua probe din sol
necesare pentru analize chimice.
A. Fixarea hotarelor comunale
fi, perimetrarea
15. Delimitarea hotarelor co-
munale se va face potrivit dis-
pozitiunilor prevAzute In legea
pentru organizarea administra-
tiei locale.
Ministerul Agriculturii pi Do-
meniilor, Directiunea Cadastru-
lui, va tine la dispozitia comi-
siunilor administrative de deli-
mitare comunalA, delegatii sAi,
pentru toate referintele pi hicrA-
rile tehnice necesare.
16. Acolo unde hotarele comu-
nale sunt stabilite pi necontes-
tate de prirti, rAmanand astfel
definitive, fie prin necontestarea
lucrArilor comisiunilor de deli-
1) A se vedea Legea de expropriere p. utilitate
publica, din 20 Oct. 1864 cu mod., la peg. 580
vol. XIIIXIir.
423 20 Apr Ille 1933
mitare, fie prin epuizarea crtilor
de atac prevazute de legile ad-
ministrative, delegatul cadas-
trului va executa schita hotare-
lor, insemnând punctele fixate si
va consemna in procesul säu ver-
bal si descrierea lor topograficá.
Hotarele comunale vor fi in-
semnate cu piertre de delimitare,
tip cadastral, stabile si vizibile,
dupá care se va proceda la mg,-
suratoarea parcelará.
Costul pietrelor de delimitare
a hotarelor va fi suportat in mod
obligator de comunele interesate
la delimitare in mrtsura intere-
selor lor.
B. Mdsurarea cadastrald
17. Inginerul delegat va co-
munica primáriei cu cel putin 30
zile inainte inceperea operatiu-
nilor tehnice.
Primarul va instiinta prin afi-
sare si prin mijloacele de publi-
citate obisnuite in comunri ne
posesorii terenurilor sa se pre-
zinte in persoaná sau prin man-
datarii lor autorizati pentru a
da lâmuriri privitoare la identi-
ficarea si limitarea posesiunilor.
18. Inainte de inceperea lu-
crririlor de miisurare parcelará,
autoritiltile comunale vor trasa
si fixa pe teren, prin semne vizi-
bile si stabile, drumurile de ex-
ploatare si drumurile de hotare,
iar posesorii proprietrttilor fun-
ciare vor fixa prin semne vizi-
bile limitele posesiunilor bor.
Comunele vor pune la dispo-
zitia delegatilor si comisiunilor,
in mod gratuit, birourile nece-
sare, asigurându-le posibilitatea
de a lucra.
19. Delegatul Directiunii ca-
dastrului, asistat de doi delegati
ai primariei, ascultând pe cei
interesati, va proceda la:
a) Identificarea, másurarea si
delimitarea proprietátilor tun-
ciare, precum si la stabilirea po-
sesiunilor imobiliare din co-
rnunil; face si in etape, inainte de ter-
www.digibuc.ro
[Art. 17-20]
b) Constatarea acordului po-
sesorilor invecinati asupra ho-
tarelor terenurilor;
c) Inregistrarea litigiilor de
botare i precizarea portiunilor
litigioase in cazul când s'ar ivi
neintelegeri intre posesorii in-
vecinati.
In cazul unor astfel de nein-
telegeri, inginerul cadastral va
fixa ambele hotare provizorii a
suprafetelor litigioase;
d) Intocmirea planului parce-
lar cadastral al comunei si in-
dicatorului alfabetic si topogra-
f ic al posesorilor.
Cetele de mosneni, obstiile
testi, precum i celelalte colecti-
vit4i de persoane, care fárá a
forma o asociatiune cu caracter
de persoaná juridia, sunt de
obste cunoscute sub o denumire
colectiva, vor fi inscrise in indi-
catorul alfabetic cu denumirea
lor colectivrt; tot odatit se va al-
cAtui un tablou potrivit hotá-
rtrilor judecatoresti *i a legilor
speciale in vigoare, cu numele
persoanelor individuale, care im-
preuná constituesc colectivitatea,
notAndu-se in dreptul fiecdrui
deválma i partea ce i se cu-
vine, determinatil in fractiuni,
in raport cu intregul.
Acest tablou va fi anexat in-
dicatorului alfabetic din care
face parte integrantli.
Dacrt persoanele individuale,
care constituesc colectivitatea,
posedrt imobilul in párti divizate,
aceasta se va nota de asemenea
in tablou.
Despre toate lucrárile se vor
incheia procese-verbale.
C. Verif icarea i recep(ionarea
lucrdrilor
20. Ministerul Agriculturii
Domeniilor, prin personalul de
control, va verifica lucrarile teh-
nice de mtisurare, executate de
inginerul delegat.
Aceasta verificare se va putea
[Art. 21-26] 20 Aprilie 1933
minarea lucrarilor de mäsurare
parcelard In mäsura In care in-
ginerul si-a termina lucrárile In
comund, sau inteo parte a
acesteia.
21. Dupd verificarea lucrdri-
lor cadastrale inteo comund, pe
teren, delegatul cadastrului va
face cunoscut celor interesati
planurile intocmite pentru ca ei
sd, poatd cere eventuale recti-
ficari.
D. Registrul cadastral funciar
22. Dupd terminarea Opera-
tiunilor cadastrale pe teren, de-
legatul cadastrului va calcula
suprafata imobilelor mäsurate
si va redacta in ordinea nume-
rilor topografice, registrul ca-
dastral funciar.
Acesta va fi redactat pe co-
mune si va fi completat de co-
misiunea de clasificare prevd-
zutd, de art. 29.
23. Registrul cadastral fun-
ciar va cuprinde In esenta ur-
mátoarele:
a) Numärul topografic al par-
celelor si indicarea partii de ho-
tar In care se aflä;
b) Ramura de culturd, potrivit
indicatiunilor dela art. 10, clasa
si imbuniltátirile aflate pe bu-
nurile imobiliare;
c) Suprafata parcelelor In hec-
tare si mp;
d Venitul net cadastral;
e) Numele si pronumele pose-
sorilor, eventual parcela si do-
miciliul acestora.
24. Un exemplar din registrul
cadastral cu anexele lui si cu
planul original cadastral se vor
pästra in arhiva Directiunii ca-
dastrului.
Al doilea exemplar, impreund,
cu planul cadastral si cu indi-
catorul topografic alfabetic al
posesorilor, va fi predat Jude-
cdtoriei pentru redactarea foilor
de carte funduard.
Cu aceasta ocaziune vor fi pre-
www.digibuc.ro
421
date judecdtoriei si procesele-
verbale si schitele referitoare la
litigiile privind limitele proprie-
tatilor Invecinate, constatate cu
ocazia mdsurtitoarei.
Al treilea exemplar al regis-
trului cadastral, Impreund, cu
planurile de posesiune si regis-
trul alfabetic al posesorilor, se
va preda comisiunii cadastrale
pentru clasificarea si evaluarea
proprietätilor, In vederea com-
pletdrii.
CAPITOLUL III
Normele 0 lucrarile cadasfrale de
clasificare
25. In vederea stabilirii veni-
tului cadastral, Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor va fixa
pe tara regiuni de evaluare dupa
ce va lua si avizul Camerelor
de agriculturd.
Regiunile se Impart in zone
dupd, conditiile solului, climei,
legdturilor de comunicatie si eco-
nornice.
In fiecare zona si pentru fie-
care ramuril de cultura se de-
semneazd terenuri de model pen-
tru determinarea claselor de ca-
litate a parcelelor.
Numdrul claselor de calitate
in interiorul unei zone nu poate
depäsi opt clase intr'o ramurd
de cultura.
Fiecare proprietate funciard
cu venit cadastral se va ingloba
Intr'o clasd, de calitate prin corn-
paratie cu terenurile model.
26. Parcelele având o supra-
fatá pang, la 5.000 mp vor fi cu-
prinse intfo singurd, des& re-
zultatá din media claselor ce le
compun.
Proprietátile temporar amelio-
rate se vor clasifica la fel cu
proprietätile Invecinate neame-
liorate.
Pridurile formate dintr'un sin-
gur trup mai mic de 30 ha, se
vor considera ca o singurd clasá
dupd, insusirea solului, densita-
425 29 Apri lie 1933
tea si esenta arborilor aflati in
trupul clasificat.
Padurile formate dintr'un sin-
gur trup mai mare de 30 ha, cu
diferente insemnate in valoarea
solului, densitatea si esenta ar-
borilor se vor considera ca fa-
cand parte din mai multe clasè
de calitate.
27. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor va publica pe regiuni
venitul cadastral la clasele de
calitate stabilite in zonele de
clasificare pentru fiecare ra-
mura de cultura, luând ca baza
venitul mediu al terenului de
model.
Venitul cadastral este cOtigul
net ce ramâne pentru posesorul
imobilului dupl scaderea chel-
tuielilor obisnuite in zona de cla-
sificare $i necesare culturii so-
lului si productiei in sistemul
de economie al majoritatii po-
sesorilor.
La calcularea acestor cheltu-
ieli nu se va lua in conside-
rare situatiunea materiald indi-
viduald, a posesorului $i nici
sarcinile ce greveazd imobilul.
La evaluarea venitului unor
astfel de parcele care in intre-
gime sau numai partial sunt
amenajate cu instalatiuni de
aparare sau ameliorare mai im-
portante (diguri de apdrare con-
tra inundatiilor, instalatiuni de
irigatiune sau drenaj, apäräri de
maluri si iazuri etc.), si care re-
clama, o permanenta cheltui.ala
de intretinere si functionare, se
va adduga si aceasta cheltuiala
la spesele de exploatare.
28. Modificdrile provizorii f A-
cute ramurilor de cultura pe o
parceld nu vor forma obiect de
procedurd, sau modificare ca-
dastralä. Se excepteaza numai
viile care, distruse de insecte va-
tämätoare, boale criptogamice
sau alte imprejurari, au fost des-
fiintate $i destinate vremelnic
pentru altd, cultura, precum $i
terenurile distruse de inundatii, administratiei financi are.
www.digibuc.ro
[Art. 71-301
intru cat li s'ar fi scllimbat com-
plet compozitia lor.
Dacd via va fi refacutd, pose-
sorul Om este obligat a declara
aceasta la primdria comunald
in termen de 60 zile dela data
inceperii lucrarilar de refacere.
Primaria va informa ServiciuI
cadastral respectiv.
29. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, Directiunea cadas-
trului, dupd, terminarea opera-
tiunilor tehnice, va dispune in
termen de cel mai târziu clouä
luni executarea lucrdrilor de
clasificare pe teren.
Luerarile de clasificare pe te-
ren se vor executa de comisiunea
cadastrala de clasificare, corn-
pusa din:
1. Delegatul cadastrului ca
presedinte.
2. Primarul (preSedintele co-
misiei interimare) sau inlocui-
torul sau, impreuna cu membrii
comitetului agricol local.
3. Notarul comunei ca secretar.
Inceperea lucrarilor comisiunii
va fi anuntata prin primarie,
dupa formele uzitate in locali-
tate, cu 30 zile inainte.
Lucrarile comisiunii sunt pu-
blice.
Cei interesati sunt obligati sd
dea acesteia toate ldmuririle de
care va avea nevoie.
Despre lucrarile comisiunii se
vor incheia procese-verbale in
dourt exemplare, din care unul
se va pastra in arhiva comunala
ca document in legaturd, cu cla-
sificarea proprietatilor cadas-
trale funciare, iar al doilea va
fi predat Directiunii caclastrului.
30. Cei nemultumiti cu eva-
luarea venitului cadastral vor
putea face in termen de 30 zile
intâmpinare motivata la comi-
siunea agricola judeteana de
evaluare, formata din inspecto-
rul de evaluare cadastrala ca
presedinte, din un clelegat al Ca-
merei agricole si un delegat al
1114. 31-361 20 AprIlIe 1933 426

Comisiunea apreciind, va rec- zute in legea de fatil, fárá motiv

tifica erorile de evaluare, tinfind temeinic nu s'ar prezenta la
seama de clasa de calitate a so- termenele fixate, zádArnicind
lului si de zona in care este si- sau ingreunAnd lucrArile prin
tuat. aceastá lipsä, vor fi amendati
Impotriva hotàrlrii Comisiei cu amendA pAnA la 200 lei in
judetene cei interesati vor putea comunele rurale i pA.nA la 500
face intampinare in termen de lei in comunele urbane si mu-
30 zile dela comunicara acelei nicipii.
hotAriri prin organele adminis- Cheltuielile in plus ivite din
trative, la Ministerul Agricul- cauza amAnArii luerArilor comi
turii si Domeniilor. siunii vor fi suportate de mem-
31. LucrArile de clasificare si brul care a lipsit.
identificare cadastralil, rAmase 34. Ofiterii de politie judi-
definitive, vor fi inaintate de ciark precum si delegatii ca-
comisiunea primil - Inspecto- dastrului vor constata prin pro-
ratului de evaluare si identifi- cese-verbale contraventiile la
care cadastralA pentru comple- legea de fatA, inaintandu-le ju-
tarea lor cu venitul net cadas- deciltoriei pentru a Maui.
tral stabilit. Procesele-verbale de contra-
DupA completarea lor cu ve- ventie nu pot fi anulate pentru
nitul net cadastral stabilit, o vicii de formA.
copie a a cestor lucrAri va fi In termen de 10 zile libere dela
inaintatit administratiei finan- comunicarea hotAririi se poate
ciare pentru fixarea impozitului face recurs la tribunalul locului
agricol, iar altA copie va fi pre- unde s'a constatat contraventia.
data primAriei comunale. El va fi motivat prin petitiunea
Actele originate vor fi pâs- de recurs sub pecleaps6 de nu-
trate in arhiva Directiunii ca- litate.
dastrului.
PARTEA Ill
CAPITOLUL IV
funduare
Pena/HOT referitoare la cadastru
32. Cel care va distruge sau CAPITOLUL I
deplasa semnele de delimitare Parfile constitutive a cartilor funduare
sau de mAsurAtoare este obligat cuprinsul for
a restitui Statului, comunelor
sau celor interesati, cheltuielile 35- Cartea funduarA va cu-
f Acute cu restabilirea lor. prinde, in afaril de titulaturA,
Infra ctorul va plAti pArtii ci- trei pArti:
vile si daune interese. I. Descriptiunea imobilului si
Cei ce se vor opune ordinelor inscriptiunile privitoare la imo-
date de autoritiltile competinte, bil;
relativ la lucrArile cadastrale, se II. Inscriptiunile privitoare la
vor pedepsi cu amendil dela proprietate;
1.000-10.000 lei si deosebit daune III. Inscriptiunile privitoare la
interese dare Ministerul Agri- sarcini.
culturii si Domeniilor. 36. Foaia de carte funduarA
De asemenea vor putea fi ur- contine unul sau mai multe cor-
rnáriti pe cale penalA, con- puri de carte funduarA.
form codurilor in vigoare. Orice imobil care in naturA
33. Dacd unul sau mai multi sau cu privire la scopul econo-
membrii ai comisiunilor prevh- mic urmArit de proprietar, for-
www.digibuc.ro
427 20 Apri Ile 1933
meazil o unitate economicA,
poate constitui un corp de carte
funduarA.
Mai multe imobile apartinând
aceluiasi proprietar vor putea
constitui un singur corp de carte
funduara, când nu sunt grevate
cu sarcini diferite si au puncte
comune de hotar.
Ace lasi proprietar poate sh
tab& mai multe imobile Inscrise
pe diferite foi de carte funduarA.
Coproprietatea asupra imobi-
lelor care fac obiectul unui corp
de carte funduarti va fi inscrisA
In fractiuni determinate in ra-
port cu intregul. Fiecare frac-
tiune astfel determinattt, for-
mâ nd o proprietate distinctA, va
putea fi grevat& In mod separat
cu sarcini.
DacA dintr'un registru de mu-
tatiune sau din actele prezentate
de pArti ar rezulta cA imobi-
lul obiectul cercetärilor ar
fi proprietatea a douA sau mai
multe persoane in fractiuni de-
terminate in raport cu intregul
si intru cat acesti coproprietari
s'ar gAsi totusi In posesiunea
unor pArti teritoriale distincte,
la cererea unanim& a coproprie-
tarilor, se va forma din parcelele
ce sunt in posesia fiecdruia cAte
un corp de carte funduard, in-
scriindu-se inteo foaie separatA
sau adAugAndu-se, la cerere, la
corpul funciar existent pentru
aceeasi persoanA In acelasi re-
gistru.
Imobilele asupra cArora existd
proprietate individual& pe etaje
sau apartamente, vor forma
atAtea corpuri de carte funduarà
cAte proprietAti individuale sunt.
Astfel de imobile vor fi in-
scrise inteo foaie deosebitA si
nu vor putea fi intrunite cu ce-
lelalte proprietAti ale aceluiasi
proprietar.
37. Imobilele care, potrivit nor-
melor de drept civil In vigoare,
fac parte din domeniul public
si servesc la folosinta tuturor,
www.digibuc.ro
[Art. 37-401
se vor inscrie In suplimentul
cArtii funduare a comunei.
Nu se vor inscrie In cartea
funduarA:
a) Imobilele cAilor ferate ale
Statului, precum si ale intre-
prinderilor de cale feratA pen-
tru utilitate publicA;
b) Imobilele supuse regimului
minier.
38. Inscrierea imobilelor In
cartea funduar& se va face nu-
mai pe baza lucrArilor cadas-
trale si a planurilor acestora,
intemeiate pe mAsurAtoarea ofi-
cialti a cadastrului.
CAPITOLUL II
Proiectul registrului de carte funduard
A. Lucrarite jadectitoralui
delegat
39. DupA primirea registru-
lui cadastral funciar, a planu-
lui cadastral si a indicatoare-
lor topografice si alfabetice a
posesorilor, judecAtoria instiin-
teazA Ministerul Justitiei, care,
dacA s'au fAcut si lucrArile pre-
vAzute de art. 7, alin. 2, va dis-
pune facerea lucrArilor de alcA-
tuire a cArtilor funduare pe co-
mune, delegând in acest scop
un judecAtor.
Acolo unde lucatrile de mA-
surAtoare cadastraltt sunt ter-
minate de mai multi ani, fArA
sA se fi alcAtuit documentele ne-
cesare redactArii cArtilor fun-
duare, Directiunea Cadastrului
va alcAtui lucrdrile de mAsurtt-
toare si va pregAti fArA intdr-
ziere documentele necesare ju-
decAtorului delegat.
40. Judectitorul va comunica
primttriei comunale cu cel putin
30 zile inainte, data inceperii
lucrArilor, cerând acesteia alcA-
tuirea unui tablou de schim-
bArile intervenite dela alcittui-
rea actelor cadastrului petnA la
zi, In posesiunile funciare.
JudecAtorul va verifica si
[Art. 41-44] 29 Apri lie 1933
identifica terenurile comparând
parcele din actele cadastrului,
cu situatiunea noud de fapt
aratatd. In tabloul primäriei co-
munale.
El va stabili care parcele de
teren pot constitui prin ele In-
*He corpuri de carte funduard,
precum si denumirile eventuale
cu care un corp de carte fun-
duard e Indeob$te cunoscut.
Despre lucrárile judecdtorului
se vor Incheia procese-verbale
pentru utilizarea lor la redacta-
rea inscriptiunilor referitoare la
proprietate.
De asemenea judeditorul va
aduna datele necesare din regis-
trele de inscriptiuni si tran-
scriptiuni $i din registrele de
proprietate, precum si din ho-
tärfrile definitive date In ma-
terie de reformá agrard.
41. Judecátorul-clelegat, asis-
tat de grefier, va stabili:
a) Drepturile in legiiturd cu
posesiunea imobilului, precum
si servitutile rurale si urbane ce
Il greveazii;
b, Drepturile de proprietate,
coproprietate, de proprietate in-
dividuald, pe etaje sau aparta-
mente, precum si restrângerile
privitoare la capacitatea pro-
prietarilor.
Despre cercetárile i stabilirile
sale, judecd.torul va Incheia pro-
cese-verbale semnate si de cei
interesati, invitati pentru a-
ceasta de primária comunald,
prin formele uzitate In comund.
Judecatorul va numi repre-
zentantii acelor posesori inca-
pabili, care trebuesc citati si ai
cdror reprezentanti legali nu
sunt cunoscuti, sau decd. nepu-
tându-se Infätisa, nu au numit
mandatari.
NeInfatisându-se una din per-
soanele citate, magistratul care
conduce cercetarea, Ii va numi pot fi depuse atât la judeciito-
un reprezentant, dacd mersul rie, cat si la primárie sau a-
lucrdrilor ar necesita aceasta. cute verbal In fata judecdtoru-
www.digibuc.ro
42g
42. Dupd, terminarea cercetd-
rilor 5i verificárilor, judeato-
rul-delegat va face insciptiunile
provizorii referitoare la pose-
siune si la proprietate.
Inscriptiunile referitoare la
sarcini se vor face numai pen
tru servituti rurale sau urbane
pentru sarcinile necontestate
de parti. Un exemplar al aces-
tora, impreund cu indicatoarele
topografice i alfabetice, cu
schite si planul parcelar cadas-
tral, cu procesele-verbale dre-
sate asupra cercetärilor acute,
vor fi depuse la judeatorie,
sectia cártii funduare, iar al
doilea exemplar la primária co-
munala, pentru ca pärtile inte-
resate sd poatá lua act de in-
scriptiunile fAcute.
B. Completarea $i rectificarea
inscriptiunilor provizorii
43. Judecátoria, sectiunea de
carte funduard, primind actele,
va invita prin ordonantd inse-
ratá In Monitorul Oficial si In
Monitorul judetului, asemenea
prin afisare la sediul primd-
riilor comunale pe toti cei inte-
resati sá formuleze obiectiunile
lor motivate, referitoare la in-
scriptiunile din ele, in termen
de 3 luni de la data afi$drii. Ju-
decátoria apreciind, va prelungi
termenul cu Incá o lund.
Primaria comunald, prin
toate mijloacele de publicitate
obi$nuite In localitate, va In-
stiinta pe cei interesati de cu-
prinsul ordonantei judecátoriei.
44. Dupa expirarea termenu-
lui, judecátorul de carte fun-
duard va proceda la examinarea.
memoriilor depuse, deplasân-
du-se in localitate.
Obiectiunile contra exactiatii
inscriptiunilor Intemeiate pe
orice acte publice i particulare
420 20 April le 1933
lui. Primária va transmite de
Indatä judecdtoriei cererile cu
toate anexele.
Daca aceste obiectiuni se in-
temeiazd pe acte care nu erau
cunoscute când s'au fäcut pri-
mele cercetári, se vor lua mg;
suri pentru lärnurirea desvir-
sad a inscriptiunilor f Acute. GA-
sindu-se obiectiunile Intemeiate,
se vor face completrtrile sau rec-
tificdrile necesare.
Rezultatul cercetärilor ca si
hotririrea luatä de magistrat se
vor consemna In proces-verbal.
Cu aceastrt ocaztune vor fi
solutionate de cdtre judecator
si litigiile privind limitele pro-
prietätilor invecinate, potrivit
dreptului comun.
45. Dui:a terminarea proce-
durii ardtatá in articolul prece-
dent, toate actele se vor inainta
sectiunii tribunalului de nota-
riat, sau In lipsd, celei desem-
nate de primul-presedinte. Tri-
bunalul va examina dacä s'a
procedat legal la cercetäri si
Intru cât va constata lipsuri, va
lua dispozitiuni pentru inlätu-
rarea lor si la nevoie va dis-
pune noi cercetrtri, iar actele
aflate In reguld se vor inainta
judectitoriei pentru redactarea
proiectului de carte funduard.
CAPITOLUL III
Declararea proiecfelor drepf cârti
funduare legale
46. Proiectele cartii funduare
vor fi inaintate comisiunii de
control de pe lângd tribunal,
dacd, le va gäsi alcatuite potri-
vit dispozitiunilor legii de fatd,
a regulamentelor si instructiu-
nilor, le va declara prin ordo-
nantä prezidentiald, publicatd,
In Monitorul Oficial si afisatä
la sediul primrtriei comunale si
a judecritoriei de ocol drept
cArti funduare legale si va dis-
pune inceperea procedurii de
rectificare.
www.digibuc.ro
[Art. 45-48]
47. Ordonanta tribunalului
va ardta teritoriul pentru care
s'au Intocmit crtrtile funduare,
circumscriptiile judecritoresti,
locul unde cArtile funduare vor
putea fi examinate de cei inte-
resati si data dela care acestea
sunt declarate cárti funduare
legale.
Ordonanta va mai face cu-
noscut cd incepand dela ziva
ardtatd, drepturile de proprie-
tate, de ipotecd sau alte drep-
turi reale asupra imobilelor in-
scrise in cartea funduard nu se
pot dobândi, märgini, transfera
asupra altor persoane sau des-
fiinta decât numai prin inscrie-
rea in noul registru de proprie-
tate.
Ordonanta va mai contine so-
matiunea de a face declaratiu-
nile ardtate in articolul urmä-
tor; va indica instanta la care
se vor depune declaratiunile si
va fixa termenulcare nu va fi
mai lung de zece luni nici mai
scurt de 4 luniindicându-se
precis ziva in care termenul ex-
pit* va ardta at nerespectarea
termenului va avea ca urmare
legald pierderea dreptului de a
valorifica pretentiunile supuse
declaratiunii fatá de tertele per-
soane care au dobândit cu bund
credintrt drepturi reale pe baza
inscriptiunilor frtcute in noile
cArti funduare si ran:Lase ne-
contestate.
48. Vor fi somate a face de-
claratiuni:
a) Toate persoanele care,
având un drept câstigat inainte
de ziva inaugurdrii artilor
funduare, ar pretinde o modifi-
care a inscriptiunii privitoare
la raportul de proprietate sau
posesiune, indiferent dacd acea
modificare ar trebui sa se facá
prin desplipire, alipire sau
transcriere, prin schimbarea
caracterizärii imobilelor sau In
alt mod;
b) Toate persoanele care au
jArt. 49-55] 20 Apri lie 1933
dobandit inainte de ziva inau-
gurdrii cArtilor funduare drep-
turi de ipotecA, de servitute sau
alte drepturi reale, asupra imo-
bilelor inscrise in registru, intru
cât aceste depturi nefiind in-
scrise cu ocaziunea infiintàrii
noilor registre, vor putea sà fie
inscrise ca sarcini vechi".
Obligatiunea de a face decla-
ratiunea subsistA si in cazul
cAnd dreptul sunus declaratiu-
nii este invederat In registru
proprietrttii sau inteun registru
de transcriptiune sau inscrip-
tiuni, in registrul foilor dotale
sau de urmilrire, sau inteo de-
ciziune, sentintd, sau altA hotd-
rire judecrttoreascA, sau dacd,
partea a introdus la o instantA
o cerere privitoare la acest
drept.
Ordonanta va trebui sà men-
tioneze expres aceastA din urmA
di spozitiune.
49. Declaratiunea fAcutuí con-
form cu dispozitiunea art. 48,
litera a, va fi mentionatd in
cartea funduard.
Dacd, nu s'a f Acut dovadd cd,
s'a pornit proces asupra obiectu-
lui declaratiunilor se va ordona
desbatere din oficiu, atat, cu per-
soanele contra cdrora s'a fticut
declaratiunea, cdt, *i cu per-
soanele care conform cu continu-
tul cArtii funduare au un inte-
res juridic in cauzA.
50. AceastA desbatere se va
putea, ordona pentru lâmurirea
cauzei si la fata locului, dacA,
nu se va ajunge la un acord,
pArtile care au cerut modifica-
rea inscriptiunii vor fi indru-
mate la proces, acordAndu-li-se
pentru introducerea actiunii un
termen potrivit.
Dacd, pArtile vor ajunge la un
acord, modificarea inscriptiunii
se va trece in cartea funduard.
51. Mentiunea declaratiunii
va fi radiatA dacri partea a
pierdut termenul acordat pentru
www.digibuc.ro
430
introducerea actiunii sau dacd,
actiunea introdusA a fost def
nitiv respinsd.
52. Au valoarea unei inscrip-
tiuni funciare toate inscriptiu-
nile existente la data inaugu-
rArii cArtilor funduare, dacd nu
s'a declarat in termenul fixat
de ordonantri nicio preten-
tiune contrard inscriptiunii, sau
s'a pierdut termenul acordat
pentru introducerea actiunii,
sau dacd, actiunea introdusA a
fost definitiv respinsti.
53. Declaratiunea fAcutri con-
form cu dispozitiunea art. 48,
litera b, trebue sd arate rangul
dreptului pretins, precum *i
corpul de carte funduard asu-
pra crtruia trebue sd, se fact'', in-
scriptiunea, indicAnd *i numd-
rul foaiei cArtii funduare.
In declaratiune se va mai
arAta temeiul pe care se spri-
jind dreptul *i rangul pretins;
clocumentele doveditoare se vor
prezenta sau se vor ardta uncle
sunt depuse sau inscrise
54. Drepturile declarate ca
sarcini, in conformitate cu dis-
pozitiunile art. 53, vor fi inscrise
cu arAtarea rangului pretins
asupra corpului funciar respec-
tiv, sub inscriptiunea sarcini
vechi".
55. Dupd, expirarea termenu-
lui fixat in prima ordonantri,
pentru declaratiunea drepturi-
lor ca sarcini tribunalul va pu-
blica o a doua ordonantA.
Aceasta va arrtta de asemenea
teritoriul peste care se intinde
cartea funduard, si pentru care,
in urma ordonantei intAia, s'a
f Aeut *i completat inscriptiunea
sarcinilor vechi si va soma pe
toti acei care prin existenta sau
rangul unei inscriptiuni s'ar
crede vdtrtmati in drepturile
lor, sA Med.' contestatia ináun-
trul termenului fixat in ordo-
nantrt, addugAndu-se cd, in caz
contrar inscriptiunile vor avea
431 20 Apri lie 1933
valoare de inscriptiuni fun-
dare.
Termenul nu va fi mai scurt
de 3 luni, nici mai lung de 6
luni. In ordonantil se va indica
precis dup6 calendar ultima zi
a termenului.
56. Contestatia filcutri in con-
tra inscriptiunii unui drept ca
sarcind sau in contra rangului
se va mentiona in cartea fun-
duará.
Dacrt nu s'a fricut dovada crt
s'a pornit proces asupra obiec-
tului contestatiei, se va ordona
desbaterea din oficiu atät cu per-
soanele in contra cArora s'a in-
dreptat contestatia, cat si cu per-
soanele care, conform cu conti-
nutul cdrtii funduare, au un in-
teres juridic in cauzà.
Ajungand prirtile in cursul
desbaterii la un acord asupra
unei modificilri a inscriptiunii,
aceasta modificare va fi inscris4
in cartea funduarri. DacA insit
partile nu vor putea Sri ajungrt
la un acord, instanta va hotari
care dintre parti, ale crtrei pre-
tentiuni au rilmas contestate, va
fi indrumatri la proces,
in acest scop un termen
care se va socoti din ziva in
care hotrairea a rilmas defini-
tiva.
57. Dacrt fricandu-se contes-
tatie, partea însài in favoarea
chreia s'a facut inscriptiunea,
fiind indrumatri la proces, n'a
pornit procesul in termenul
fixat sau a pierdut procesul
prin sentintri definitivá, inscrip-
tiunea se radiazil sau se recti-
ficá, precum existenta
sau numai rangul dreptului, a
fost contestat. Dacil adversarul
fiind indrumat la proces, n'a
pornit procesul in termenul
fixat sau a pierdut procesul prin
sentintil definitivá, va fi radiatri
mentiunea contestatiei, iar in-
scriptiunea va cAstiga valoarea
unei inscriptiuni funciare.
www.digibuc.ro
[Art. 56-63]
58. Au valoarea unei inscrip-
tiuni funciare si inscriptiunile
care au fost facute in urma unei
declaratiuni, dac5, induntrul
termenului fixat prin ordonanta
nu s'a fricut in contra lor nicio
contestatie, sau in caz de con-
testatie si indrumare la proces,
partea a pierdut termenul pen-
tru introducerea actiunii sau a
fost respinsá printeo hotärire
definitiva.
59. In procedura de rectifi-
care a cartilor funduare, câile
de atac in contra hotaririlor ju-
deatoresti se reguleazá dupil
dreptul comun
60. Ordonantele prevrizute
in dispozitiunile de mai sus se
vor publica din oficiu de cäte
trei ori, fiecare, la intervale de
cel putin o lunâ, atât in Moni-
torul Oficial, cat si in douá sau
mai multe din cele mai räspan-
dite ziare din circumscriptia
Curtii de Apel si se vor afisa si
anunta prin mijloacele obisnuite
In comunele pentru care con-
form cu textul ordonantelor
s'au infiintat noile cdrti fun-
du are.
In afar% de publicarea ordo-
nantelor, se va avea grijrt ca
prirtile interesate sd fie si in alt
mod lilmurite asupra importan-
tei procedurii de rectificare. Se
vor lua in deosebi milsurile pre-
vazute de legi pentru apârarea
drepturilor minorilor, precum
celor pusi sub interdictie sau
asistati de un Consiliu judi-
ciar.
61. Declaratiunile si contesta-
tiunile introduse dupn, expirarea
termenului fixat in ordonantri,
se vor respinge din oficiu.
62. In procesele la care par-
tea a fost indrumata in baza
dispozitiunilor de mai sus, corn-
petinta instantelor se reguleazrt
dupà dreptul comun.
63. Dacri asupra unui imobil
sau unui drept real ce greveazrt
tArt. 64-691 20 Aprilie 1933
acel imobil se elibereazd un ex-
tras din cartea funduard, in-
tr'un timp când procedura de
rectifi care cu privire la acel
imobil nu e Ma terminatd, a-
ceasta imprejurare se va ardta
in extrasul liberat.
64. Dupd, determinarea pro-
cedurii orânduità prin artico-
lele de mai sus, coalele care a-
partin aceleiasi cdrti funduare
vor fi prevrizute cu numerele de
ordine $i legate in volum.
Paginile fiecdrui volum vor fi
numerotate, nuradrul lor va fi
indicat pe prima pagind $i ade-
verit de seful instantei, cu iscd-
litura lui proprie $i aplicarea si-
giliului oficiului.
Arhiva
65. Dosarele privitoare la in-
fiintarea cdrtilor funduare se
vor pdstra in arhiva instantei bArile
tiunea, Intinderea $i cultura te-
competintd pentru tinerea aces-
tor registre.
Pe lângd fiecare carte fun-
duard, se vor phstra $i planurile
funciare pentru demonstrarea
situatiei $i configuratiei parce-
lelor. De asemenea se vor tine
indice asupra parcelelor $i pro-
prietarilor.
Actele $i documentele pe baza
cdrora s'a fdcut vreo inscrip-
tiune in cartea funduard se vor
pdstra In copie legalizatá la do-
sarul cartii funduare in care s'a
trecut inscriptiunea.
Procedura pentru completarea
sau reconstituirea cdrOlor
funduare
66. Dispozitiunile procedurii
pentru infiintarea artilor fun-
duare se vor aplica prin ana-
logie si in cazul and o carte
funduard urmeazd sd fie corn-
pletatá prin inscrierea unui
imobil, care nu e incd, inscris
in niciun registru, precum $i in
cazul când o carte funduard
sau o parte urmeazd sä fie re- fatd.
www.digibuc.ro
432
constituitä, dacd, s'a distrus
sau a devenit inutilizabild.
CAP1TOLUL IV
Dispozifiuni penfru Ardeal, Banaf ;i
Bucovina
67. Institutiunile de cadas-
tru existente in Ardeal, Ba-
nat $i Bucovina vor fi coor-
donate, supunându-le acelora$i
norme $i aceluia$i regirrt, cu
respectarea dispozitiunilor din
articolele 72 $i 75.
Prin reambularea Intregului
teritoriu al acestor provincii, se
va revizui, completa si intru
cat va fi necesar, se va resta-
bili reteaua de triangulatie; se
vor revizui lucrdrile de identi-
ficare a tuturor terenurilor a-
$ezate pe teritoriul amintit qi
se vor inscrie in cadastru schim-
observate in configura-
renurilor, precum qi persoana
posesorilor lor.
68. Schimbdrile observate in
configuratiunea, intinderea $i
cultura terenurilor, precum $i
in persoana posesorilor, vor fi
comunicate instantelor de carte
funduard competintd care vor
proceda la rectificarea artilor
funduare conform legilor In
vigoare pe teritoriul respectiv.
69. Dacd s'ar constata cd o
carte funduard in intregime sau
pentru o parte insemnatd a ei
este cu totul obscurd din cauza
multiplelor schimbári ivite fie
in cuprinsul imobilelor, fie in
persoana proprietarilor, sau
pentru oHce and, cauzá, Mini-
sterul Justitiei, in urma rapor-
tului documentat al instantei
funduare $i dupd avizul prea-
labil al tribunalului competint,
va putea sd, ordone chiar o
nouil infiintare a earth' fun-
duare a comunei, in intregime
sau in parte, aplicându-se In
acest caz dispozitiunile legii de
433
PARTEA IV
Venituri
70. Cheltuielile necesare lu-
crárilor de realizare a Cada-
strului funciar $i de alcAtuire
a ciirtilor funduare se vor a-
coperi din urmiltoarele taxe a-
nuale asupra venitului net im-
pozabil a imobilelor, si anume:
a) De 10/o pentru livezile cu
pomi si vii; de 0,50/o pentru te-
renurile arabile $i faneatd; de
0,3°/o pentru pasune $i de 0,50/o
asupra valorii locative a imo-
bilelor orAsánesti clddite. Clà-
dirile noi nu sunt scutite de
plata acestei taxe;
b) Din taxele lncasate dupá
lucrArile extraordinare a per-
sonalului Ministerului Agricul-
turii si Domeniilor, Directiunea
Cadastrului;
c) Din amenzile incasate pen-
tru infractiunile in legAturd cu
lucrArile cadastrale.
Stabilirea taxelor pe venitul
impozabil $i pe valoarea loca-
tivii a imobilelor cládite se va
face de ciltre primtiriile comu-
nale, iar incasarea lor de per-
ceptiile Statului in conformi-
tate cu dispozitiunile legii pen-
tru incasarea veniturilor pu-
blice 1).
PARTEA V
Dispozitluni finale vi transitorli
71. De la data publicgrii le-
gii de fata, in afará de Ministe-
rul Agriculturii i Domeniilor,
nicio autoritate nu este in
drept a da dispozitiuni cu ca-
meter tehnic referitoare la corn-
pletarea, rectificarea, reambu-
larea etc. lucrárilor cadastrale.
72. Lucrárile cadastrale exis-
tente In tinuturile unite din
fosta Monarhie Austro-Ungará
1) A se vedea Legea pentru perceperea i ur-
marirea veniturilor publice din 13 Aprilie 1933,
la pag. 267, in tweet volum.
C. Hamangiu, vol. XXL 28.
20 Apri lie 1933 [Art. 70-751
rrimân in vigoare pâra când a-
cestea vor putea fi revizuite,
reambulate i rectificate conform
principiilor stabilite prin legea
de fata.
73. Lucrárile tehnice de md-
suratoare, parcelare, comasare
$i in general orice lucrári in le-
gAturá cu aplicarea legilor de
reforma agrará, de regulare a
proprietatii in Dobrogea-Nota
$i Basarabia, se vor executa
odatá cu lucrárile tehnice ca-
dastrale prevázute in legea de
fata.
74. Actualii antreprenori ai
Directiunii Cadastrului, autori-
zati pentru lucrári de topome-
trie, având la bazil cel putin
bacalaureatul sau studii echi-
valente conform dispozitiilor
prevazute In legile invatilman-
tului secundar, precum $i acei
care sunt autorizati de eel pu-
tin 10 ani pentru aceste lucrári,
pot fi antreprenori pentru lu-
crárile de geodezie $i cadastru
numai dupá trecerea unui exa-
men in specialitatea pentru
care nu au fost autorizati pâtià
in prezent, organizat de Direc-
tiunea Cadastrului, cu un pro-
gram analitic aprobat de Mi-
nisterul de Agriculturd si Do-
menii.
Pentru lucrArile de cadastru
pot fi autorizati $i antrepreno-
rii $i absolventii $coalelor de
topometrie sectia I si sectia II,
inginerii hotarnici care au lu-
crat paná in prezent lucrári de
reforma agrará timp de cinci
ani
75. Pe másura ce lucrárile
de milsurátoare geodezia $i
parcelará sunt complet termi-
nate, toate legile $i regulamen-
tele contrarii prezentei legi sunt
$i râmân abrogate.
Legile i regulamentele din
tinuturile unite, referitoare la
cartile funduare, rámAn in vi-
goare päriA, la revizuirea $i
www.digibuc.ro
[Art. 76-2]
unificarea lor si a dreptului
imobiliar potrivit art. 137 din
Constitutie.
76. Sunt scutite de timbre
toate actele si memoriile nece-
sare pArtilor pentru confectio-
narea cArtilor funduare pand, la
data declarArii acestora ca re-
gistre legale de proprietate,
precum si actele in legAturd, cu
procedura cadastralA pfinA la
definitivarea lucrArilor.
77. Regulamente de apli-
care vor desvolta in mod amA-
nuntit principiile legii de fatA,
stabilind i normele privitoare
la evidenta cadastrului funciar,
la rectificarea si verificarea lui
periodicA, precum si dispozi-
tiunile privitoare la coordonarea
cArtilor funduare cu cadastrul.
78. Legea de fatA intrd, In
vigoare dela data publicArii ei
in Monitorul Oficial.
INSTRUCTIUNI
pentru aplicarea Legii contributiilor
directe
DIN 22 APRILIE 1933
Aceste Instructiuni generale,
tindnd loc de regulament de a-
plicare, s'au publicat in Moni-
torul Oficial partea I-a Nr. 92
din 22 Aprilie 1933, unde se pot
consulta.
Ele abrogA Instructiunile ge-
nerale din 8 Mai 1923, cu nu-
meroase modificAri si comple-
tAri.
A se vedea i legea pentru
unificarea contributiilor directe
si a impozitului global, cu toate
modificarile la zi, din 19 Apri-
lie 1933, la pag. 359 in acest vo-
lum.
www.digibuc.ro
22 Apri lie 1933 434
LEGE
pentru prelungirea termenului de
aplicare a legii pentru Incurajarea
industriei nationale
DIN 24 APRILIE. 1933 1)
Art. unic. Se prelungeste
panA la 1 Aprilie 1934 terme-
nul de aplicare a legii pentru
ineurajarea industriei natio-
nale, ee expirA la 1 Aprilie
1933, pentru fabricile prevAzute
la art. 11 din acea lege.
LEGE
de modificarea legii pentru organizarea
functionarea Ministerului Apiíririi
Nationale
DIN 25 APRILIE 1933 2)
Art: I. Legea pentru modi
ficarea organizArii i functio-
nArii Ministerului ApArArii Na-
tionale, publicatA in Monitorul
Oficial Nr. 132 din 8 Iunie
1932, se modified, precum ur-
meazA:
TITLUL I
Impärtirea organelor de conducere
CAP1TOLUL I
1. a rAmas nemodificat.
2. Ministerul ApArArii Natio-
nale se compune din:
A. Organe de conducere su-
Aceasti Lege s'a promulgat ou Deoret
Nr. 1.181 933 gi publioat In Mcnitorul
p. I Nr. 93 din 24 Aprilie 1933. A se vedea
Legea pentru Incurajarea industriei nationale
din 14 Februarie 1912, la pag. 860, vol. VII, ou
mod. din 16 Sept. 1919, 10 Sept. 1921 gi 27 Mar-
tie 1922, la pag. 218 gi 1.143, vol. IXX.
2) Aceasti Lego s'a votat de Adunarea depu-
tatilor 9i Senat In gedintele dela 8 gi 11 Apri-
lie 1933 ; s'a promulgat cu Deoret Nr. 1.181
din 1933 ei publicat In Monitorul Olicial p. I
Nr. 84 din 26 Aprilie 1933. A se vedea ei Legea
ce se modifia din 8 Innis 1932, la pagina 602,
volumul XX.
435 25 Apr Me 1933 [Art. 3-11]

perioarg, comandament si pre- b) Membri: Inspectorii gene-

gätire: rali de armatd, seful Marelui
1. Subsecretariatul de Stat al Stat Major, inspectorul gen-
Aerului; ral al comandamentelor terito-
2. Consiliul Superior al Ar- riale; inspectorul general al
matei; Marinei Regale; comanclantul
3. Mare le Stat Major al Ar- fortelor aeriene, seful Casei
matei; Militare Regale si 1-2 coman-
4. Inspectorate le Generale de danti de corp de armatg, nu-
Armatg. miti prin inalt decret regal,
B. Organe de conducere teli- duná propunerea ministrului.
nicá i administrativg: Pentru chestiuni privitoare la
1. Secretariatul General al tnaintgri, consiliul se comple-
Ministerului Apärgrii Nationale; teazg cu: comandantul corpu-
2. Inspectoratul General al lui de armatg respectiv sau ins-
Comandamentelor Teritoriale ; pectorul general de armg sau
3. Inspectoratul General Teh- serviciu, cgruia apartine ofite-
nic al Armatei; rul.
4. Inspectoratele Generale de Pentru chestiuni de naturg
Arme: Infanterie, Cavalerie, Ar- tehnica, consiliul se comple-
tilerie, Geniu i Maria, Re- teazá cu inspectorul general
gala; tehnic al armatei.
5. Inspectoratele Generale : De asemenea, pentru ches-
Sanitar si al Intendentei; tiuni In legaturg cu aeronau-
6. Directia personalului; tica, consiliul se completeazg
7. controlului; cu subsecretarul de Stat al ae-
8. contabiliatii; rului.
9. veterinarg; Secretar al consiliului supe-
10. liceelor militare; rior al armatei este secretarul
11. Serviciul contencios; general al Ministerului.
12. Curtea Superioarg de Jus-
ti tie Militarg. CAPITOLUL III
CAPITOLUL II
11. Marele Stat Major al ar-
3 a rgmas nemodificat. matei are ca atributiuni:
CAPITOLUL III
Directia generalg i coordona-
rea preggtirii de rgzboiu a f or-
4 i 5 au rämas nemodifi- telor armatei de uscat, a mari-
rate. nei si a aeronauticei;
Organizarea i mobilizarea
TITLUL II armatei, pregátirea mobilizárii
Organe de tonducere auperíoara, teritoriului si a Natiunii;
cOraandament i pregittire Preggtirea legilor in leggturg
cu organizarea armatei;
CAPITOLUL I Informatiuni asupra fortelor
6. 7 *i 8 au rgmas nemodifi- militare a diferitelor armate si
cate. contrainformatii:
CAPITOLUL II Pregátirea planurilor de ráz-
zoiu si punerea la curent a
9 a rämas nemodificat. inspcctorilor generali de ar-
10. Consiliul Superior al Ar- matil cu operatiunile proba-
matei se compune din: bile;
a) Presedinte: ministrul apá- Studiul transporturilor forte-
rärii nationale; lor militare;
www.digibuc.ro
[Art. 12-261 25 Aprilie 1933
Instructia in armatá si asi-
gurarea prin diferite constatâxi
de buna aplicare a directive-
lor de instructie ce a dat;
Elaborarea regulamentelor cu
caracter general si cele tactice
ale armelor in leggturá cu ins-
pectoratele generale de arme;
Indrumeazil instructia prere-
gimentará si da directive insti-
tutului militar de educatie
Conduce si coordoneaza invrt-
tgmântul in toate institutiu-
nile de invatilmânt militar. In-
drumeazA si supravegheazA in-
vAtilmântul in $coala supe-
rioarrt de ilzboiu si la cursul
de comandament;
Pregilteste si controleazá ac-
tivitatea ofiterilor de Stat Ma-
jor dela statele majoare si dela
truprt;
CAlätorii strategice si tactice
cu generalii dela marile co-
mand amente;
Impreuná cu sefii ierarhici
se asigurá de pregrairea si con-
statarea capacitAtii si aptitu-
dinilor colonelilor si generali-
lor destinati pentru comandil
de brigadA, divizie si corp de
armatil;
Face propuneri pentru Inca-
drarea armatei cu ofiteri gene-
rali si superiori, sefi de corpuri
sau sevicii;
Intocmeste istoricul campa-
niilor nationale;
Stabileste nevoile de dotare,
precum si caracteristicele prin-
cipale ale materialelor de raz-
boiu, luAnd avizul comitetului
materialelor de rrtzboiu;
Face propuneri ministrului
pentru completarea dotatiei an-
matei cu materiale de rázboiu;
Stabileste repartiti a materia-
lelor de rAzboiu noi receptio-
nate.
Administreaza fondurile ce-i
sunt afectate.
12 a rrimas nemodificat.
www.digibuc.ro
436
CAPITOLUL IV
13 a râmas nemodificat.
TITLUL III
Organe de conducere tehnieä
administrativa
CAPITOLUL I
Art. 21, 22 si 23 devenite art.
14. 15 §i 16. au rrtmas nemodi-
ficate.
CAPITOLUL II
Art. 24 31 inclusiv devenite
art. 17 24 inclusiv, au Minas
nemoclificat.e.
CAPITOLUL III
Art. 14 a devenit art. 25. Ins-
pectoratul general tehnic al ar-
matei este compus din:
Inspectorul general tehnic al
armatei;
Statul Major;
Directia tehnicit;
materialelor;
chimicá militarrt;
Comitetul consultativ tehnic.
Art. 15 a devenit art. 26. Ins-
pectoratul general tehnic al ar-
matei are ca atributiuni:
Dupä directivele ministrului
si In legâturd, cu Mare le Stat
Major si inspectoratele gene-
rale de arme, conduce toate
studiile, cercetärile i experien-
tele necesare alegerii de noi ar-
mamente sau materiale de rdz-
boiu, precum si a imbunätäti-
rilor de adus celor existente In
serviciu;
Verificä toate caietele de sar-
cini intocmite de directiile din
Minister pentru comenzi de ma-
teriale de rAzboiu;
Supravegheazâ comenzile ce
se dau in stabilimentele mili-
tare sau in industria privatrt
din tarà i strilinAtate, cohstând
din armamente, munitiuni, trd-
suri i materiale de protectie,
gaze si fum;
437
Prin directiile In subordine
Intocmeste contracte si supra-
vegheazà executia lor;
ExecutA receptia armamente-
lor, munitiunilor, trásurilor
materialelor de protectie, gaze
si fum, prin comisiuni instituite
prin decizie minsteralg.
Pentru a se asigura, In cele
mai bune conditiuni, dotarea
armatei cu armament, muni-
tiuni, tritsuri, aparate de pro-
tectie, gaze $i fum, inspectorul
tehnic al armatei va avea In-
treaga rgspundere a operatiu-
nilor ariltate sus.
Studiazà si propune Ministe-
rului mäsurile necesare pentru
a desvolta industria àrii i a
organiza mobilizarea ei
nicg., spre a da, In timp de rgz-
boiu, maximum de randament
din punct de vedere al satisfa-
cerii nevoilor cu material;
Propune másurile de luat In
vederea cregrii de noi industrii,
precum si pentru armonizarea,
rationalizarea $i desvoltarea in-
dustriei existente In targ., In
legàturá cu nevoile apargxii
nationale;
Supravegheazà receptionarea
materialului de rázboiu f abri-
cat pentru armatg..
Organizeazg. $i supravegheazá
stabilimentele si fabricile mili-
tare ce-i apartin.
Controleazit industria privata,
care, cu concursul Statului, se
ocupg, cu fabricarea materiale-
lor de rgzboiu.
Asigurá recrutarea, pregati-
rea si repartizarea personalu-
lui tehnic intre diferitele ser-
vicii si stabilimente tehnice ale
arm ate i .
Organizeazd, indrumeazá si
controleazg. Inviltgmântul In
toate scolile tehnice apartiniind
armatei.
Conduce Corpul telmic al ar-
matei.
Administreazil fondurile afec-
tate.
www.digibuc.ro
25 Apri lie 1933 [Art. 27-281
Art. 16 a devenit art. 27. Este
organul prin care inspectorul
general tehnic al aramtei Isi
exercitg, atributiunile de ctmdu-
cere.
Studiazd si face propuneri
relativ la organizarea unitgti-
lor si stabilimentelor tehnice ale
armatei, precum si a invatd-
mântului in scoalele tehnice mi-
litare de toate categoriile.
Studiazg, i propune mgsurile
de luat pentru asigurarea re-
cruttirii, pregg.tirii si repartizg,
rii personalului tehnic militar
Intre diferite comandamente,
stabilimente si servicii ale ar-
matei;
Preateste mobilizarea trupe-
teh- lor tehnice, a stabilimentelor
serviciilor ce apartin inspecto-
ratului si directiilor in subor-
dine.
Intocmeste regulamentele teh-
nice si de functionare in legg,-
turg. cu directiile respective.
Art. 17 a devenit art. 28. Di-
rectia tehnicA are urmrttoarele
atributiuni:
Studiazg, si se tine la curent
cu toate progresele telinice ale
materialului de rázboiu, pre-
cum si cu inventiunile care ar
putea crea noi mijloace de
luptg.
Studiazà documentele referi-
toare la caracteristicele mate-
rialelor de rg,zboiu din celelalte
armate, stabilind tipuri si mo-
dele de materiale ce ar putea
fi adoptate de armata noastra;
Cerceteazà prin metode de la-
borator si verifica prin expe-
riente de poligon, toate proble-
mele care se pun referitor la
mice fel de material de rrtz-
boiu;
Intocmeste caiete de sarcini
pentru comenzile de armament,
munitiuni si trgsuri;
Intocmeste table de tragere
pentru toate categoriile de ar-
mamente;
Supravegheazit ì controleazg.
 [Art. 29-311 25 Apri lie 1933 438

fabricatiunea armamentelor, mijloacele de apärare contra

munitiunilor si triisurilor; gazelor pentru armata si po-
In raport cu nevoile de do- pulatiunea
tare ale armatei cu materiale Urmáreste progresele tehnice
de razboiu, studiazg posibilitä- referitoare la gaze si fumigene;
tile de fabricare ale industriei Intocmeste caietele de sar-
nationale; stabileste In colabo- cini pentru toate materialele de
rare cu Mare le Stat Major un protectie, gaze si fum;
plan de desvoltare armonioasa Face legátura cu autoritätile
a tuturor ramurilor de industrii civile In ceea ce priveste pro-
In vederea fabricatiunii de räz- tectia contra gazelor;
boiu si propune mijloacele cele Studiazá i propune dotarea
mai eficace pentru realizarea armatei si a populatiei civile
practica, a acestui plan; cu material chimic si de pro-
StudiazA i urmareste reali- tectie;
zarea nationalizärii industriilor Supravegheazri si controleazA
private, precum si a personalu- fabricatia si receptioneazá toate
lui tehnic particular, f ácttnd comenzile de materiale de pro-
propunerile si demersurile ne- tectie, gaze si furn;
cesare. Inscrie In scripte materialele
Art. 52 a devenit art. 29. Di- noi receptionate si executg, di-
rectia materialele are in atribu- stributia lor dupA. ordinele Ma-
tiunile sale: relui Stat Major.
Conduce din punct de vedere Elaboreazá regulamentele de
administrativ fabricarea arma- specialitate privitoare la in-
mentului, munitiunilor, trAsuri- structia ofiterilor si a trupei;
lor etc., In fabricile i stabili- Pregateste, in specialitátile
mentele militare care If apar- respective, of iteri si grade infe-
tin; rioare necesare instructiei uni-
Intocmeste toate formalitátile tgtilor pentru timp de pace si
ce decurg din hotitrfrile rela- incadrarea armatei pentru rgz-
tive la aprovizionarea armatei boiu;
cu armament, munitiuni, trá- Indrumeazit, conduce si con-
suri, materiale de protectie, troleazá Invátám'antul In toate
gaze si fum, In limita credite- scoalele de specialitate si In
lor acordate pentru aceasta; centrul de instructie chimic;
Intocmeste contracte pentru Supravegheazä depozitarea ma-
comenzi de armament, muni- terialului chimic si de protec-
tiuni, trásuri, materiale de pro- tie;
tectie, gaze si fum si urmrtreste Administreazá fondurile a-
executia lor; fectate.
Face propuneri pentru orga- Art. 19 a devenit art. 31. Co-
nizarea si dotarea stabilimen- mitetul consultativ tehnic este
telor tehnice si scolilor In sub- organul auxiliar al inspectora-
ordine; tului general tehnic al armatei.
Administreazit stabilimentele Are ca atributiuni a-% da a-
ce Ii apartin; vizul asupra tuturor chestiuni-
Verificá devizele pentru lu- lor tehnice ce i se pun In leg5.-
crArile din stabilimentele si fa- turá cu atributiunile inspecto-
bricile militare ce fi apartin. ratului general tehnic al arma-
Art. 18 a devenit art. 30. Di- tei.
rectia chimicl militará are ur- Comitetul consult ativ tehnic
mátoarele atributiuni: se tntruneste oridecâteori este
Studiaztt i experimenteaet nevoie, sub presedintia inspec-
www.digibuc.ro
439 25 Apr Ille 1933 [Art. 32-491

torului general tehnic al arma- CAPITOLUL V

tei si se compune din ofiteri re- Art. 33, 34, 35 si 36 au devenit
crutati dintre directorii si sefii art. 34, 35, 36, 37 i au rá-
cle servicii din Ministerul AO,- mas nemodificate.
Aril Nationale, precum si din- Art. 37 a devenit art. 38 *i a
tre directorii si personalul teh- rAmas nemodificat, si
nic al fabricilor si stabilimente- Se adauga alineatul final cu
lor militare, profesori universi- redactiunea:
tari, directorii stabilimentelor Inscrie in scripte materialele
industriale private, ingineri de rdzboiu (afará de armament
specialisti, reprezentând specia- si munitiuni) si executá distri-
litätile tehnice, pentru care este butia lor la trupe dupá ordinele
nevoie a se aviza. Marelui Stat Major.
Compunerea comitetului con- Art. 38 a devenit art. 39 0. a
sultativ tehnic se hotárAste rämas nemodificat.
prin decizia ministerialá si va
varia in raport cu chestiunile CAPITOLUL VI
tehnice asupra carora este ne- Art. 39, 40, 41, 42 si 43 au de-
voie a aviza.
Art. 20 a devenit art. 32. Ins-venit art. 40, 41, 42, 43 *i. 44
si au rämas nemodificate.
pectoratul general tehnic al ar- Art. 44 a devenit art. 45 i a
matei are sub ordine: rämas nemodificat, si
$coala superioarä tehnicá mi- Se adaugá la fine alineatul:
Mara; Inscrie In scripte materialele
$coalele de gaze; de rázboiu (afará de armament
Unitäti, stabilimente si depo- si munitiuni) si executá distri-
zite tehnice; butia lor la trupe dupá ordinele
Centrul de instructie al gaze- Marelui Stat Major.
lor. Art. 45 si 46 au devenit art.
Directia Tehnica are sub or- 46 i 47 §i au rämas nemodifi-
dine: cate.
Poligonul de experiente dela CAPITOLUL VII
Suditi.
Directia Materialelor are sub Art. 47 a devenit art. 48. In-,
ordine: spectoratul General al Artileriei
Fabricile se compune din:
si stabilimentele Inspectorul general al arti-
militare prevazute prin ordi- leriei;
nea de bätae a armatei. Statul Major;
Directia Chimica Militará are Directia Artileriei cu Servi-
sub ordine: ciile:
Laboratoarele si depozitele de Armament si Munitiuni si al
materiale chimice si de protec- Harnasamentului Armatei.
tie caye nu apartin marilor uni- Art- 48 a devenit art. 40. In-
Mi. spectoratul General al Artileriei
are ca atributiuni:
CAPITOLUL IV Organizarea, pregátirea si ins-
tructia unitMilor de artilerie si
Inspectoratele generate de arme serviciile din subordine;
PregAtirea mobiliaxii unitati-
Art. 32 a devenit art. 33 si a lor si formatiunilor ce-i apar-
rämas nemodificat. tin;
www.digibuc.ro
[Art. 50-52] 25 Apri lie 1933
Indrumarea si inspectia ins-
tructiei tehnice a unitätilor de
artilerie din Intreaga armatA;
Organizarea, pregAtirea si ins-
tructia In scoalele militare de
artilerie de toate categoriile si
In centrul de instructie;
StudiazA si face propuneri a-
supra sistemului de artilerie
care convine mai bine armatei
noastre;
ElaboreazA regulamentele ar-
mei si dA directive relative la
instructia tehnicA;
DA avizul asupra IncEidrarii
unitAtilor de artilerie;
IndrumeazA lucrArile pentru
dotarea cu harnasament a uni-
tAtilor armatei;
Administreazit fondurile afec-
tate.
StudiazA, face propuneri si
supravegheazA dotarea artileriei
cu armament, munitiuni si ma-
teriale de tot felul;
AsigurA Intretinerea, pAstra-
rea si controlul armamentului
si munitiunilor din Intreaga ar-
matd;
StudiazA, face propuneri si su-
pravegheazA recontrolarea si
punerea In bunit stare a muni-
tiunilor armatei.
Art. 49 a devenit art. 50 si a
rAmas nemodificat.
Art. 50 a devenit art. 51. Sta-
tul Major are aceleasi atribu-
tiuni arAtate la art. 37 (Inspec-
toratul General al Infanteriei).
Art. 51 a devenit art. 52. Di-
rectia artileriei are In atribu-
tiunile sale: Studiul dotArii uni-
tAtilor de artilerie cu: guri de
foc, armament portativ, muni-
tiuni, transmisiuni, tractoare
etc.
Are controlul permanent asu-
pra tuturor materialelor de ar- partin;
tilerie aflate la unitAtile ce de-
pind direct de Inspectoratul Ge- mament si munjtiuni din In-
neral al Artileriei;
Urmäreste modul cum se corn-
portA la trageri materialul si relor de reparatii si a Servicii-
www.digibuc.ro
440
munitiunile de artilerie din In-
treaga armatA;
StudiazA si face propuneri
pentru repararea si punerea In
bunA stare a materialelor de ar-
tilerie aflate In serviciul sau de-
pozite, precum si pentru comple-
tarea lor;
Tine evidenta tuturor mate-
rialelor de recunoastere, obser-
vare, transmisiuni, trásuri de
artilerie de tot felul, armament
Q i munitiuni apartinând unitA-
tilor de artilerie;
RepartizeazA unitätilor de ar-
tilerie, alocatiile de munitiuni
pentru tragerile anuale;
DA directive pentru Intretine-
rea, conservarea si depozitarea
tuturor materialelor de artilerie.
Serviciul de Armament si Mu-
nitiuni al Armatei are ca atri-
butiuni:
Inscrie In scripte armamen-
tul, munitiunile, trAsurile de
munitiuni noi receptionate si
executA distributia lor la trupe
sau depozite, dupA ordinele Ma-
relui Stat Major;
Tine evidenta tuturor arma-
mentelor, munitiunilor si trAsu-
rilor de munitiuni, aflate la
toate unitAtile si depozitele ar-
matei;
Face propuneri pentru depo-
zitarea, Intretinerea si repara-
rea armamentului, guri de foc,
munitiuni si trdsuri de muni-
tiuni, apartinând intregei ar-
mate;
Face propuneri pentru orga-
nizarea si dotarea depozitelor
de armament si munitiuni exis-
tente, precum si pentru crearea
de noi depozite;
AdministreazA depozitele de
armament si munitiuni ce li a-
InspecteazA depozitele de ar-
treaga atrmatA;
UrrnAreste activitatea atelie-
441 25 Apri lie 1933
lor de Armament si Munitiuni
dela Comandamente.
Serviciul harnasamentului:
Studiazd si propune modelele de
harnasament, cu care trebuesc
dotate unitrttile armatei, ludnd
si avizul directiilor respective;
Tine evidenta modelelor si intre-
gului harnasament in armatd;
Urmáreste dotarea cu harna-
sament a tuturor unitatilor;
Dì . directive si controleazd in-
tretinerea, depozitarea si con-
servarea harnasamentului.
53. Comitetul Consultativ al
Artileriei:
Este organul auxiliar al Ins-
pectoratului General al Artile-
riei, care studiazd si formuleazd
avizul asupra cliestiunilor im-
portante, privind:
Organizarea, instructia, elabo-
rarea de regulamente, dotarea si
Inzestrarea artileriei cu arma-
mentul necesar.
Se compune din:
Inspectorul General al Artile-
riei, presedinte;
Comandantul Scoalelor Mili-
tare de Artilerie;
Comandantul Centrului de ins-
tructie al Artileriei;
Comandantul Artileriei de
Corp de Armatd din garnizoand;
Comandantul Artileriei Anti-
aeriene (dacti se discutrt ches-
tiuni de artilerie antiaeriand);
Un comandant de regiment de
artilerie din garnizoand;
Directorul Artileriei;
Seful Serviciului de Arma-
ment si Munitiuni;
Seful de Stat Major al Ins-
pectoratului General al Artile-
riei;
Un ofiter superior dela Sta-
tul Major, ca secretar.
Comitetul se poate completa
pentru diferite chestiuni, cu
orice ofiteri de specialitate, de
orice grad, dar numai cu vot
consultativ.
www.digibuc.ro
[Art. 53-55]
CAPITOLUL VIII
54 a râmas nemodificat.
55. Inspectorul General al Ge-
niului are in atributiunile sale:
Organizarea, pregátirea si ins-
tructia unitátilor si serviciilor
ce depind direct de Inspectora-
tul General al Geniului;
Pregdtirea mobilizárii unitdti-
lor si formatiunilor ce depind de
Inspectorat;
Indrumarea si inspectia ins-
tructiei tehnice a tuturor uni-
tdtilor de geniu din intreaga ar-
matd;
Organizarea, pregrairea si ins-
tructia in scoalele militare de
toate categoriile, precum si In
centrul de instructie;
Elaborarea proiectelor de re-
gulamente si directivelor rela-
tive la instructia tehnicd;
Dà avizul asupra incadrdrii
unitiltilor armei geniului;
Indrumeazd instructia tehnicä
de specialitate, referitoare la or-
ganizarea terenului, distrugeri,
transmisiuni si camuflaj teres-
tru pentru trupele de toate ar-
mele;
Dd instructiuni privitoare la
Intrebuintarea unitätilor de ge-
niu si a materialului de geniu
pus in serviciul armatei;
Tine legAtura cu Ministerul
Lucrrtrilor Pub lice si al Comuni-
catiilor in ceea ce priveste lu-
ciiirile ce intereseazii armata;
Dupii, directivele ministrului
si in leggturii cu Mare le Stat
Major, Inspectoratul General
Tehnic si Inspectorate le Gene-
rale de Arme respective, conduce
toate stucliile, cercetilrile si ex-
perientele necesare alegerii pen-
tru Intreaga armatil de poi ma-
teriale de geniu si transmisiuni,
precum si a imbunät6tirilor de
adus celor existente in serviciu;
Face studii si propuneri rela-
tive la dotarea cu materiale de
geniu si transmisiuni;
Prin Directia respectiva Intoc-
[Art. 56-64] 25 Aprilie 1933
meste contracte si suprave-
gheazd executarea lor.
Executd receptia materialelor
de geniu si transmisiuni prin
comisiuni instituite prin decizie
ministeriald.
Admnistreazil materialul de
geniu al armatei, prin Directiile
respective;
Controleaza pdstrarea si fn-
tretinerea Intregului material de
geniu aflat asupra trupelor, ser-
viciilor si depozitelor armatei;
Face propuneri si cere anual
sumele necesare dotärii unitäti-
lor cu materiale necesare pen-
tru: instructie, mobilizare, lu-
crdri de fortificatie, constructii
si domenii militare;
Conduce si supravegheazd exe-
cutarea lucrdrilor de fortifica-
tie;
Supravegheaza si contraleazd
buna Intretinere a- fortificatiilor
existente;
Supravegheazd Intretinerea
imobilelor ce apartin domeniilor
si cazarmamentului armatei;
Administreazd fondurile ce fi
sunt afectate.
56. a rdmas nemodificat.
57. Statul Major are aceeEoi
compunere si atributiuni ard-
tate la art. 43 (Insp. General al
Cavaleriei).
58. a rdmas nemodificat.
50. Directia Geniului are ca
atributiuni:
Studiul dotärii cu materiale de
pionieri, transmisiuni, material
de ciii ferate, automobile, poduri,
distrugeri, etc., a trupelor de
toate armele.
Inscrie fn scripte materialele
de geniu si executd distributia
lor la trupe si depozite, dupd or-
dinele Marelui Stat Major;
Distribue tuturor trupelor, pre-
cum si depozitelor de geniu, ma-
teriale de geniu;
Tine evidenta, supravegheazd
conservarea si administreazd
www.digibuc.ro
442
materialele de geniu si transmi-
siuni din diferitele depozite;
Supravegheazd Intocmirea ca-
ietelor de sarcini;
Tine evidenta tuturor comuni-
catiilor din Intreaga tard si In-
tocmeste conventii cu Regia Au-
tononad a cdilor ferate si Regia
P. T.;
Asigurd Intretinerea liniilor
militare, telefonice, precum $i a
diferitelor transmisiuni ce func-
tioneazd pe lângd comanda-
mente In timp de pace;
Tine evidenta si fntretine li-
niile de cdi ferate militare, pro-
prietatea Ministerului Apärärii
Nationale;
Intocmeste contracte si caiete
de sarcini pentru orice fel de
comenzi si materiale de geniu
ce se dau industriei private din
tard sau strdindtate.
Directia geniului are In sub-
ordine:
Stabilimentele si depozitele de
geniu.
60. 61 *i 62 au rdmas nerno-
dificate.
CAP1TOLUL IX
63. a rámas nemodificat.
64. Inspectorul general al ma-
r inei regale are urmätoarele
atributiuni:
Apdrarea fluviald si maritimä,
pregatirea cooperdrii cu armata
de uscat si cu aviatia.
Directia superioard a tuturor
lucrárilor privind marina:
Face studii si propuneri re-
lative la dotarea marinei cu ma-
teriale de rdzboiu;
Dupd directivele ministrului
si In legdturd cu Mare le Stat
Major si Inspectoratul General
Tehnic, conduce toate studiile,
cercetárile si experientele, nece-
sare alegerii de noi armamente
sau materiale de rdzboiu, pre-
cum $i a Imbunätätirilor de adus
celor existente fn serviciul ma-
rinei regale;
443 25 Apri lie 1933
Supravegheaza intocmirea ca-
ietelor de sarcini;
Prin directia respectiva intoc-
meste contracte i suprave-
gheazA executarea lor;
Executa receptia materialelor
noi comandate prin comisiuni
instituite prin decizie ministe-
rialA.
SupravegheazA executarea pla-
nurilor de dotare si aprovizio-
nare a marinei;
Controleaza intrebuintarea, In-
tretinerea i repararea arma-
mentului si materialelor de toate
categoriile ale marinei;
Organizeaza comandamentele,
unitatile, scoalele, serviciile $i
stabilimentele marinei;
Pregateste si indrumeaza in-
structia unitAtilor marinei;
Urmareste progresele reali-
zate de alte State in domeniul
marinei $i face propuneri pen-
tru folosinta lor fn profitul ma-
rinei noastre;
Executa controlul administra-
tiv asupra unitatilor, serviciilor
$i stabilimentelor marinei;
Administreaza, fondurile ce Ii
sunt afectate.
65 a ramas nemodificat.
66. Statul Major:
Are aceeasi compunere i atri-
butiuni ca acele aratate la
art. 43.
67 a rimas nemodificat.
68. Directia Marinei Regale
are ca atributiuni:
A face propuneri pentru do-
tarea Marinei Regale cu nave,
armament, munitiuni, aparate si
diverse materiale;
Intocmirea contractelor si ca-
ietelor de sarcini pentru procu-
rarea lor;
Asigura, executarea planului
de dotare si functionarea regu-
latá a aproviziondrilor de mate-
riale de intretinere, combustibil
etc., pentru marina.;
Procurarea, depozitarea si re-
partizarea materialelor de ma-
rina.;
www.digibuc.ro
[Art. 65-711
A inscrie in scripte armamen-
tul, munitiunile si materialele
apartinand marinei si a executa
distributia lor la trupe sau depo-
zite, duph ordinele Marelui Stat
Major;
Executarea reparatiunilor in
diverse stabilimente;
Tine evidenta materialelor ma-
rinei aflate asupra unitAtilor,
serviciilor sau depozitelor;
Potrivit directivelor Ministru-
lui pastreaza contactul cu Mi-
nisterele: Afacerilor Sträine, Lu-
crArilor Pub lice si Comunicatii-
lor si Agriculturii si Domeniilor,
pentru diferite chestiuni In legA-
turA cu marina si politia naviga-
tiei.
69 a ramas nemodificat.
CAPITOLUL X
Inspectorate le Generale, Sani-
tar si al Intendentei.
70 a rAmas nemodificat.
71. Inspectorul general sa-
nitar are ca atributiuni:
Asigurarea $i controlul sang.-
tatii si igiena armatei;
PregAtirea tehnica a persona-
lului sanitar militar i notarea
(din punct de vedere tehnic) a
ofiterilor sanitari i farmacisti,
sefi de serviciu la comanda-
mente si spitale;
Pregatirea de rAzboiu a for-
matiunilor sanitare i mobiliza-
rea personalului sanitar: uman
si farmaceutic;
Elaborarea regulamentelor sa-
nitare umane i farmaceutice;
Dotarea cu material sanitar si
farmaceutic a armtei; intretine-
rea, pästrarea i controlul per-
manent al acestui material;
Dupa directivele Ministrului
si in legatura cu Mare le Stat Ma-
jor, Inspectoratul General Teh-
nic si Inspectorate le Generale de
Arme respective, conduce toate
studiile, cercetArile si experien-
tele necesare alegerii de noi
materiale sanitare necesare igie-
[Art. 72-100] 25 Apri lie 1933
nii si ingrijirii bolnavilor si rä-
nitilor in rázboiu;
Supravegheazd intocmirea ca-
ietelor de sarcini;
Prin directia respectivA intoc-
meste contracte si supraireghea-
zä, executarea lor;
ExecutA receptia materialelor
sanitare si farmaceutice prin co-
misiuni instituite prin decize mi-
nisterialA;
Organizarea, conducerea si
functionarea scoalelor sanitare
umane de toate categoriile;
Face propuneri pentru Inca-
drarea unitätilor armatei cu per-
sonal sanitar;
AdministreazA fondurile ce ti
sunt afectate.
Inspectorul General Sanitar
are atributiuni de comandament
similar cu acelea ale Unui co-
mandant de divizie.
72. a rAmas nemodificat.
73. Statul Major are atribu-
tiunile arAtate la art. 43.
74. Directia SanitarA umanA
are urmAtoarele atributiuni:
AsigurA si supravegheazA exe-
cutarea tuturor mäsurilor rela-
tive la buna stare sanitarl in ar-
matA;
Asigurit nevoile in personal
sanitar, superior si inferior,
precum si in materiale sanitare,
necesare armatei pentru timp
de pace si rAzboiu;
Intocmeste caiete de sarcini
pentru materiale sanitare;
Intocmeste contracte pentru
comenzi de materiale sanitare si
farmaceutice, urmArind executa-
rea lor;
Inscrie in scripte materialele
sanitare noi receptionate si exe-
cutil distributia lor la trupe
clepozite, dupá ordinele Marelui
Stat Major;
Supravegheazil si controleazA
intretinerea si conservarea ma-
terialelor sanitare din depozitele
armatei;
Administreazil materialele sa-
nitare din depozitele armatei; 100 a rAmas nemodificat.
www.digibuc.ro
444
Cerceteazá si face propuneri
privitoare la aprovizionarea ma-
terialelor sanitare.
75. Directia Farmaceutia are
in atributiunile sale:
Supravegherea si controlul
functionArii farmaciilor, labora-
toriilor de chimie i depozitelor
de materiale farmaceutice;
Studiazá si propune dotArile
cu materialele farmaceutice pen-
tru timp de pace si rAzboiu;
Intocmeste caietele de sarcini
pentru aprovizionAri de mate-
riale farmaceutice;
Inscrie in scripte materialele
farmaceutice noi receptionate si
executA distributia lor la trupe
sau depozite, dupA ordinele Ma-
relui Stat Major;
Face verificarea gestiunilor
farmaceutice.
76 a rilmas nemodificat.
CAPITOLUL XI
Art. 77-83 inclusiv, au rA-
mas nemodificate.
CAPITOLUL XII
Art. 84-87 inclusiv, au rA-
mas nemodificate.
CAPITOLUL XIII
88 a rAmas nemodificat.
CAPITOLUL XIV
89 a rAmas nemodificat.
CAPITOLUL XV
Art. 90 93 inclusiv, au rA-
mas nemodificate.
CAPITOLUL XVI
Art. 94 98 inclusiv, au fit-
mas nemodificate.
CAPITOLUL XVII
99 a rAmas nemodificat.
CAPITOLUL XVIII
445 25 Apri lie 1933
CAPITOLUL XIX
Art. 101-103 inclusiv, au rd-
mas nemodificate.
Art. II. Ministerul Ap Ardrii
Nationale este autorizat sd pu-
Nice in Monitorul Oficial in-
treaga lege pentru modificarea
organizArii ei functiondrii Mi-
nisterului ApArdrii Nationale,
cu toate modificdrile aduse prin
legea de fatd1).
LEGE
pentru declararea de utilitate publicii a
exproprierii in scop cultural a terenului
cu toate clAdirile aflate pe el apar(inänd
Statului si aflate actualmente In folosinta
Regiei Autonome C. F. R.
DIN 25 APRILIE 1933 2)
1. Se declard de utilitate pu-
hlicà in scop cultu-
ral a terenului cu toate cládirile
aflate pe el apartinând Statului
aflat actualmente in folosinta
Regiei Autonome C. F. R., situat
in Bucureeti, bul. Elisabeta ei
splaiul Gdrii Centrale, intre
strdzile: General Angelescu, ca-
lea Plevnei, prelungirea strdzii
Berzei, bulevardul Elisabeta ei
splaiul Gárii Centrale, in intin-
dere de 268.493 mp, aea cum se
prevede in aldturatul plan care
face parte integrantd din acea-
std lege in folosul UniversitAtii
din Bucureeti, pentru a se con-
strui pe acest teren localurile Fa-
cultdtilor sale cu toate anexele
lor: Institute, Biblioteci, CArni-
nuri, Cantine etc.
pAnA la finele anului 1933 n'a apitrut In
Monitorul Oficial Intreaga lege pentru modif.
organizArii i funetiontrii Ministerului Apàrärii
Nationale si nioi regulamentul de aplicare cerut
de art. 102 din lege.
2) Aceasti Lege s'a promulgat cu Decret
Nr. 1.172 933 si publIcat In Monilorul
p. I Nr. 94 din 25 Aprilie 1933.
www.digibuc.ro
[Art. 101-1]
2.In executarea acestei legi
Consiliul de Min-ietri va pune
fdrd nicio altd formalitate sau
procedurd Univresitatea din Bu-
cureeti in folosinta ei posesia a-
cestui teren pentru scopul mai
sus ardtat, proprietatea rdnatt-
nând tot in domeniul public al
Statului.
LEGE
pentru modificarea unor articole din
legea pentru infiintarea Academiilor de
lnalte Studii Agronomice
DIN 26 APRILIE 1933 I)
Art. unic. Articolele 1 ei 11
din legea pentru infiintarea A-
cademilor de Inalte Studii Agro-
nomice din 1929, se modified
(lupd cum urmeazd:
1. Acaderniile de Inalte Studii
Agronomice din Bucureeti ei
Cluj se bucurd de autonomia a-
cordatd prin legea pentru auto-
nomia unviersitaret, promulgatA
prin inaltul decret regal Nr.
2.615 din 15 Iulie 1931 ei publi-
catd In Monitorul Of icial No 163
din 16 Iulie 1931. Ele sunt sub
controlul Ministerului Agricul-
turii i Domeniilor.
In functionarea lor, in cazurile
care nu sunt prevAzute in legea
lor de organizare Academiile de
Inalte Studii Agronomice din
Bucureeti ei Cluj se vor conduce
dupil legea de organizarea invet-
1) Aceastii Lege s'a votat de Adunarea depu-
tatilor si Senat in ledintele dela 11 si 13 A-
prilie 1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 1.256
din 1933 si publicat In Monitorul p. I
Nr. 95 din 26 Aprilie 1933. A se vedea i Legea
pentru InIiintarea Academiilor de malte studii
agronomiee din 2 August 1929, la pag. 857,
vol XVII. In legituri a se vedea Legea pentru
Autonomia universitari din 17 Iulie 1931, la
pag. 590, vol. XIX, precum i Legea pentru
organizarea Invltimintului universitar din 22
Aprilie 1932, la pag. 355, vol. XX, eu mod. 8 Mai
1933, in acest volum.
 [Art. unic] 27 Aprille 1933
tämdntului universitar, promul-
gat& prin inaltul decret regal
Nr. 1.444 din 20 Aprilie 1932 si pu-
blicatá fn Monitorul Oficial Nr.
96, partea I din 22 Aprilie 1932.
11. Invittamântul la Acade-
male de Inalte Studii Agrono-
mice din Bucuresti si Cluj se
compune din cursuri de 5 ani,
dintre care cel putin unul de
practica. In acest cadru invättt-
marital se organizeaza in ra-
muri de specializare, conform
normelor care se vor fixa de con-
siliile profesionale si senatul In-
vätdmântului agricol superior
prin regulamentul de aplicare al
legii.
In afar& de sectiunile de spe-
cializare care se vor organiza in
cadrul Invätdmântului obisnuit
Academiile de Ina lte Studii A-
gronomice, dupa normele stabi-
lite de consiliile lor profesorale,
se vor putea organiza cursuri de
perfectionare pentru membrii
corpului didactic din invátAman-
tul agricol de gradul I si II si
pentru specialisti agricoli, pre-
cum si cursuri de popularizare
pentru inviltatori, preoti i agri-
cultori practici.
LEGE
pentru autorizarea revizuirii contractelor
de crultuqie
DIN 27 APRILIE 1933 9
Art. unic.
Ministerul Lucrtt-
rilor Pub lice si al Comunicati-
ilor la cererea scris& a conce-
1) Aoeuti Lege e'a votat de Adunarea depu-
tatilor pi Senat In pedintele dela 12 pi 13 A-
prilie 1933 ; promulgat ou Deoret Nr. 1.239
din 1933 pi publicat In Monitorul p. I
Nr. 96 din 27 Aprilie 1933. A se vedea pl Loges
närinplei din 12 Tulle 1930, la pag. 673, vo-
lumul XVIII pi modif. din 13 Octomvrie 1932,
la pag. 702, vol. XX ; de aeemeni J. C. M. din
19 Dille 1933 In Monitorul p. I Nn 162,
cu aplioarea revizuirii contractelor de oirAupie.
www.digibuc.ro
446
sionarilor ce au contracte de crt-
räusie publicd, incheiate cu Mi-
nisterul pe baza legit cltretusiei
din 1930 pan& la data de 1 Mar-
tie 1933 este autorizat s6 pro-
cedeze la o revizuire a acelor
contracte.
Revizuirea contractelor poate
avea ca obiect: reducerea rede-
ventelor contractuale reducerea
si esalonarea restantelor din re-
deventele contractelor supuse re-
vizuirii, modificarea numärului
curselor sau numarului vehicu-
lelor contractate, precum si des-
fiintarea a o parte din traseele
contractate.
Concesionarii care, in termen
de 30 de zile dela publicarea in
Monitorul Oficial a prezentei
legi, vor fi cerut, I scris, Minis-
terului rezilierea contractelor
lor, au dreptul la reziliere far&
niciun fel de despitgubire. In
schimb vor fi obligati s& platea-
sat la termenele ce se vor fixa
restantele ce au fost revizuite
esalonate potrivit alineatelor
precedente.
Concesionarii care, in termen
de 30 de zile dela publicarea pre-
zentei legi in Monitorul Oficial,
vor fi facut o declaratie a re-
nuntá de a li se revizui contrac-
tele, au dreptul la o prelungire
cu un an a termenelor contrac-
telor respective.
Cererile de revizuire fäcute de
concesionari trebue adresate
Ministrului de Luer&ri Publice
Comunicatii in termen de 30
de zile dela publicarea prezentei
legi in Monitorul Oficial. Dep&-
sirea termenului fixat ad atrage
de drept pierderea avantajelor
conferite de prezenta lege.
Revizuirea contractelor se va
face potrivit normelor ce se vor
fixa printr'un jurnal al Consiliu-
lui de Ministri, tinându-se sea-
ma de situ atiunea economic& ac-
tualä.
Aceastti revizuire se va face cu
avizul unei comisiuni special in-
447 27 April le 1933
stituitA, sub presedintia directo-
rului directiunii tehnice din Mi-
nister *i din care vor mai face
parte si câte un delegat al Mi-
nisterului de Interne, al Direc-
tiunii generale a drumurilor, al
Directiunii tehnice si al Asocia-
tiei concesionarilor CitrAusia
Pub lied".
Concesionarii care fdrd a-
probarea scris i prealabild a
Ministerului de Lucrdri Pub lice
si Comunicatii vor schimba
noile conditiuni contractuale fi-
xate cu ocaziunea revizuirii con-
tractelor, se vor pedepsi cu o a-
mendd de 5.000 lei: Neplata a-
menzii In termen de 10 zile dela
constatarea infractiunii atrage
asupra concesionarului pierde-
rea dreptului de a mai beneficia
de dispozitiunile prezentei legi si
vor fi obligati ad plAteascA rede-
ventele contractului initial.
LEGE
asupra organizikii natiunii i teritoriului
pentru timp de rizboiu
DIN 27 APRILIE 19331)
TITLUL I
Dispozitiuni generale
1. Organizarea natiunii si a
teritoriului pentru timp de rdz-
boiu are de scop punerea in va-
loar6 a tuturor fortelor si resur-
selor tärii pentru asigurarea a-
pärdrii nationale.
2. Guvernul este rdspunzAtor
de pregAtirea natiunii si a teri-
toriului pentru timp de rAzboiu.
In acest scop trebue sA pre-
1) Aceastii. Lege s'a votat de Senat i Adu-
narea deputatilor in pedintele dela 11 pi 12 A-
prilie 1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 1.245
din 1933 pi publicat In Monitorut Oficial p. I,
Nr. 96 din 27 Aprilie 1933. A se vedea In leg&
turi: Legea pi regulamentul pentru rechizitii
militare din 23 August 1922, la pag. 265, vo- Intrebuintarea acelor care au
lumul XIIIXIV, precum pi Legea pentru re-
crutarea armatei din 7 Iu lie 1930, Ia pag. 678,
volumul XVIII. cum si Intrebuintarea femeilor
www.digibuc.ro
[Art. 1 61
vadd din timp de pace toate ne-
voile apärdrii nationale i sd ia
mAsurile necesare pentru ca in
timpul rdzboiului sd satisfacd
atat trebuintele armatei cât si
ale populatiei.
3. Organizarea natiunii si te-
ritoriului pentru timp de rilzboiu
cuprinde:
a) Organizarea fortelor mili-
tare;
b) Orientarea opiniei publice,
astfel ca intreaga natiune sd fie
constientd de eforturile ce i se
cer pentru apArarea nationald;
c) Desvoltarea industriei, agri-
culturii i comertului in legdturd
Cu nevoile apArdrii nationale;
d) Organizarea i desvoltarea
tuturor mijloacelor de comuni-
catiuni si transport, pentru a sa-
tisface atit nevoile armatei, cât
si ale populatiei;
e) Pregdtirea preregimentard
a tinerilor dela varsta de 19 la
21 ani;
f) Organizarea defensivd a te-
ritoriului.
4. PregAtirea si trecerea dela
organizarea de pace la organiza-
rea pentru timp de rdzboiu a na-
tiunii si a teritoriului se face
conform dispozitiunilor legii de
fatd; iar pregAtirea i executa-
rea mobilizArii armatei se face
potrivit legilor i regulamentelor
respective.
TITLUL II
Intrebuintarea populatiei ai a resur-
selor pentru apärarea nationalä
5. Toti locuitorii tdrii, supusi
obligatiunilor militare, fac parte
din fortele armatei.
6. Locuitorii care nu sunt supusi
obltgatiunilor militare, incepAnd
cu vArsta de 18 ani impliniti, pot
fi obligati in timp de rdzboiu sA
presteze un serviciu in interesul
apdrArii nationale.
vArsta mai micA de 18 ani, pre-
¡Art. 7-18]
va fi admistl, numai pentru mun-
cile prevdzute prin legile in vi-
goare.
7. Persoanele prevhzute la ar-
ticolul precedent vor fi intre-
buintate temporar sau perma-
nent, in raport cu aptitudinele
lor.
Autoritätile respective sunt o-
bligate sä le instiinteze din vre-
me asupra Intrebuintrtrii ce li se
va da in timp de räzboiu.
8. Prestatiunile de serviciu
dau dreptul la un salariu.
Modalitatile de platà se vor a-
rAta in legea rechizitiilor.
9. Pentru trebuintele aprträrii
nationale se pot rechizitiona, pe
toatá intinderea teritoriului na-
tional sau in apele românesti,
bunurile de mice naturti, apar-
tiniind locuitorilor ttirii, con-
form legii rechizi(illor.
10. Stabilimentele si intre-
prinderile industriale sau co-
merciale particulare pot fi o-
bligate sa punrt la dispozitia
Statului personalul, materialul,
materiile prime sau fabricate si
sá execute lucrtiri cerute de tre-
buintele aprtrArii nationale.
11. Administratiile si servi-
ciile publice, stabilimentele si
exploatArile de orice naturg, a-
partinand Statului sau particu-
larilor, care la rtizboiu vor func-
tiona in interesul aprirrtrii na-
tionale, se vor stabili conform
regulamentelor de mobilizare
respective.
Incadrarea cu personalul ne-
cesar function6rii lor la räzboiu
se va face Ina din timp de
pace.
12. Guvernul poate O., ia pe
seama sa sau sA opreascä apli-
carea sau divulgarea
inventiuni ce intereseazA apitra-
rea nationalA 1).
Inventatorului i se va acorda
o desp5gubire corespunzAtoare.
1) A ee N edea Legea p. brevete de inventiuni,
din 17 Ianuarie 1906, la Dag. 309, vol. III IV,
cu mod. 6 August. 1929, la pag. 1062 vol. XWI.
www.digibuc.ro
27 Aprilie 1933 448
TITLUL III
Conducerea rizboiului
13. Guvernul fixeazä scopul
politic ce trebue atins prin ráz-
boiu.
Coordoneazti toate rarnurile de
activitate nationalrt.
Pune la dispozitia comandan-
tului de cApetenie mijloacele ne-
cesare.
14. Membrii Parlamentului,
consilierii si referentii titulari ai
Consliului legislativ ränn'tn in
functiune la mobilizare cu atri-
butiunile prevAzute de Constitu-
tie.
15. Comandantul de cdpetenie
al armatei, care are in sarcina
sa conducerea operatiunilor mi-
litare, va avea depliná libertate
de actiune si nu va fi stanjenit
in conducere.
TITLUL IV
Organizarea autoritätilor publice kii
atributiunile lor
16. Guvernul, prin presedin-
tele Consiliului de Ministri, in-
tocmeste planul general de pre-
gätire, in cadrul caruia trebue
srt se desfäsoare activitatea Sta-
tului si a intregei natiuni pen-
tru timp de räzboiu.
Acest plan va fi revázut anual,
aduciindu-i-se modificArile ce se
vor gäsi 0, sunt necesare.
17. Preedintele Consiliului de
Ministri are ca organ ajutrttor
Consiliul Superior al Apararii
Trtrii, care studiaztt toate ches-
tiunile in legAtura cu apárarea
nationala si urmäreste aducerea
la indeplinire a planului gene-
ral fixat de guvern.
oricArei 18. Pregtitirea si executarea
mobilizärii fiecdrui departament
ministerial este asiguratá de un
organ special, existent din timp
de pace pe lângit Ministerul res-
pectiv.
In scopul de a armoniza lu-
crdrile diferitelor departamente
449
cu ale Ministerului Aprträrii Na-
tionale $i a se obtine astfel
maximum de folos, se va detasa
pe lâng& fiecare Minister un ofi-
ter de stat-major, care va fi ti-
nut la curent cu toate lucrärile
care intereseaza apärarea na-
tional& $i va lucra cu organele
Ministerului unde este detasat,
pe baza instructiunilor primite
dela Ministerul Apärärii Natio-
nale (M. St. M.).
19. Pe lâng5, atributiunile
prevAzute In legea de organiza-
rea Ministerelor departamentele
de mai jos, mai au $i urmtitoa-
rele In leg&tur& cu organiza-
rea natiunii $i teritoriului pen-
tru timp de rIzboiu:
Ministerul de Interne calobo- tru aducerea la Indeplinire a
reazA cu Ministerul Apärärii
Nationale la:
Tot ceea ce e necesar pentru
ca pregAtirea $i executarea lu-
crärilor de apärare national& sä
se facä In bune conditiuni.
PregAtirea $i executarea eva-
cuArii persoanelor $i bunurilor
din zonele amenintate.
Cenzurarea presei $i a publi-
catiilor de orice fel.
Asigurä protectia populatiei
civile contra atacurilor aeriene,
având concursul tehnic al Mi-
nisterului Apärärii Nationale.
Ministerul Muncii, SAnätätii
$i Ocrotirilor Sociale este Insär-
cinat cu strângerea, organizarea
$i distribuirea mânei de lucru
necesar& diferitelor lucräri $i
Intreprinderi ce intereseazA al:a-
rarea nationalá.
Completarea personalului spe-
cializat necesar diferitelor ex-
ploatári publice sau private,
care lucreazá pentru apärarea
nationalá, se va putea face cu
oameni, pe care Ministerul AO,
Aril Nationale Ii va pune la
dispozitie In acest scop.
Ministerul Agriculturii $i Do-
meniilor intensifica procluctia
C. Ilamangiu, vol. XXI. 29. www.digibuc.ro
27 Apri lie 1933 [Art. 19-21]
agricold, astfel ca la mobilizare
sá poat& satisface nevoile arma-
tei, populatiei civile, precum $i
economia general& a tärii.
Ia mäsuri pentru Impäduriri
$i opre$te despaduririle In acele
regiuni ce vor fi indicate de Mi-
nisterul Apárarii Nationale (M.
St. M.).
Ministerul de Industrie $i Co-
mert organizeaz& industria na-
tional& astfel Incât sá satisfac&
cu propriile ei mijloace toate
cerintele apärdrii nationale.
Ministerul Apärärii Nationale
face guvernului propunerile ne-
cesare In tot ce intereseazá apá-
rarea national& si colaboreazá
cu celelalte departamente pen-
planului general stabilit de Con-
siliul Superior al Apiirärii Tärii.
Hotära$te regiunile In care se
pot instala fabricile, interesând
apärarea national& $i regula-
menteaz& conditiunile tehnice,
pe care. trebue sä le Indepli-
neasa produsele acestor fabrici.
20. Pe Lang& Ministerele exis-
tente In timp de pace, se va pu-
tea crea la räzboiu $i un Minis-
ter al Armamentului $i Muni-
tiunilor.
21. In fiecare an, la data
fixatá de pre$edintele Consiliu-
lui de Ministri, fiecare Minister
va Intocmi un raport asupra
pregAtirii de räzboiu a departa-
mentului respectiv, pe care-1 va
Inainta Consilului Superior al
ApArärii Tärii.
Consiliul Superior al Apärdrii
Tärii va Intocmi un raport ge-
neral asupra pregátirii organi-
zárii natiunii pentru timp de
räzboiu.
Acest raport, Impreuna cu a-
vizul pre$edintelui Consiliului
de Mini$tri, va li prezelital M.
S. Regelui, la prima convocare
a Consiliului Superior al AO:
rärii Tärii.
[Art. 22-30] 27 Aprilie 1933 450

TITLT TL V curilor terestre, aeriene si ma-

ritime, dup& propunerile Consi-
Organizarea administrativa liului Superior al ApArArii Tárii.
si economica a teritoriului pentru 26. Executarea lucrArilor de
timp de rizboiu fortificatie si inzestrarea defen-
22. Organizarea administra- sivd a teritoriului, precum si
tivA si economic& a teritoriului pregAtirea si executarea mAsu-
pentru timp de rAzboiu se va rilor ce au de scop respingerea
face In cadrul regiunii de Corp atacurilor aeriene, sunt asigu-
de Armatl. rate de cAtre Ministerul ApArd-
In acest scop comandamentul rii Nationale, prin credite afec-
teritorial al fiecdrui Corp de tate In acest scop de cAtre gu-
ArmatA, ajutat de prefectii res- vern si prin sumele pe care ins-
pectivi si de primarii munici- titutiunile si stabilimentele par-
piilor cu cerc de recrutare pro- ticulare le pun la dispozitie.
priu, va lua toate mdsurile de 27. Sistemul comunicatiunilor
pregAtire si executie In legAturd si transmisiunilor este stabilit
cu atributiunile ce-i revin prin astfel, incät sd satisfacd in a-
planul previlzut la art. 16 din celasi timp necesitAtile apArdrii
prezenta lege. nationale si nevoile generale ale
23. Organizarea administra- Orb..
tivA si economicd a fiecdrui ju- Pentru aceasta, planul fortifi-
det si municipiu cu cerc de re- catiilor si programul de inzes-
crutare propriu, pentru timp de trare al teritoriului cu mijloace
rdzboiu, se executd de prefectulde comunicatiuni, terenuri de
si primarul respectiv, care rd- aviatie, amenajdri de resurse de
mAn rAspunzAtori de pregAti- energie etc., e supus Consiliului
rea ei din timp de pace si buna Superior al ApArdrii TArii, dupd
functionare la rAzboiu. care devine obligatoriu.
24. Pe langd fiecare prefec- Executarea lucrArilor este apoi
turá de judet si primArie de mu- urnadritd de departamentele mi-
nicipiu cu cerc de recrutare nisteriale interesate, In care
propriu, va exista, din timp de scop li se vor acorda creditele
pace, un birou special care va necesare.
Intocmi si executa lucrArile ce
privesc organizarea pentru timp
de rAzboiu a judetului si muni- TITLUL VII
cipiului respectiv. Dispozitiuni finale
Cercurile de recrutare vor de-
lega la aceste birouri ate un 28. Trecerea dela starea de
ofiter pentru chestiunile In le- pace a natiunii la starea de rAz-
gAturd cu mobilizarea armatei boiu, se ordonä prin decret re-
care rdmâne In atributiunile ex- gal.
clusive ale autoritAtii militare. 29. Dispozitiunile prevAzute
in aceastA lege se vor desvolta
TITLUL VI prin regulamente de adminis-
tratie publicd.
Organizarea defenaivä a teritoriului 30. Toate dispozitiunile con-
25. Guvernul va pregAti din trarii prezentei legi sunt si rd.-
timp de pace organizarea de- man desfiintate.
fensivA a teritoriului contra ata-
www.digibuc.ro
451 27 Apri lie 1933
LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni din
legea pentru administrarea pädurilor
comunale din fostul district al Näsäudului
DIN 27 APRILIE 1933 1.)
Art. unic. Dispozitiunile art.
1 din legea pentru administra-
rea pAdurilor comunale din fos-
tul district al Nasdudului se mo-
dified precum urmeazg:
Din padurile fiecdrei comune
se vor defalca in másura nece-
sitáilor satisfacerea tre-
buintelor in lemne de foc si de
constructie pentru micul corned
pentru industria casnica de
lemn a populatiei, pártile care
prin situatia si prin calitatea lor
pot fi expjoatate direct de cdtre
locuitori.
Dacd defalcarea aceasta intâm-
pinä clificultáti din cauza depdr-
tdrii sau altor considerente, se
vor putea destina pentru satisfa-
cerea nevoilor ardtate mai sus,
din pAdurile cumulative a heed-
rei comune, noi suprafete, care
rámán ins& mai departe in ad-
ministratia cumulativit, distri-
buindu-se comunelor materialul
cuvenit din parchetele ce se ex-
ploateazd anual din pddurile cu-
mulative cele mai apropiate.
Acolo unde pásunile comunale
existente chiar i in cáz de ame-
liorare nu vor putea satisface
necesitätile, se vor putea consti-
tui noi pásuni din páduri, clacd
terenul este propriu pentru ph-
sunat. Comisiunea va cduta In
schimb imphdurirea unei egale
Aoeastit Lege s'a votat de Senat i Adu-
narea deputatilor In gedintele dela 10 pi 12
Aprilie 1983 ; s'a promulgat au Decret Nr. 1.247
din 1938 gi publicat in Manitorul Oficial p. I
Nr. 96 din 27 Aprilie 1933. A se vedea in le-
Regulamentul pentru apliearea Legii
de exproprierea pAdurilor din 16 Aprilie 1925,
la pag. 632, vol. XIXII, precum i Decizia
pentru administrarea pidurilor grimicaresti din
blAslud din 9 Octomvrie 1938, in tweet volum.
www.digibuc.ro
[Art. unie]
suprafete din domeniul cumula-
tiv.
Defalcdrile de páduri si trans-
formari in pásuni, precum si co-
masdri prin cumpárare
schimb, in vederea intregirii
durilor si pdsunilor, se vor face
la cererea comunelor, cu avizul
Comisiunii si in baza lucrárilor
intocmite de directia
Planul lucrdrilor se va afisa
la primdriile comunelor intere-
sate, timp de 30 de zile. In acest
termen se va putea face apel,
care se va inainta prin directia
silvicd, impreund cu avizul aces-
teia la Ministerul Agriculturii
Domeniilor. Ministerul va de-
cide asupra lucrdrilor, ludnd a-
vizul Consiliului tehnic al pádu
rilor.
LEGEA
sanitarä ;I de ocroti re
DIN 27 APRILIE 1933 1)
PARTEA I
Organizarea centralä
§i exterioara
TITLUL I
Dispozitiuni generale
1. Toate serviciile sanitare
de ocrotire din cuprinsul tärii
vor fi conduse dupd, norme uni-
tare stabilite de Ministerul Mun-
cii, saAtatii i Ocrotirilor So-
ciale, oricare ar fi autoritatea de
care depind ele din punct de ye-
dere bugetar.
Serviciul sanitar militar este
pus sub conducerea Ministerului
Armatei si se administreazd
1) Aseastft Lege a toot promulgati. cu Decret
fqr. 2 515/980 gi publioatl. In Maniforul Oficial
p. I Nr. 164 dirt 14 Iulie 1980, peg. 674, vol.
XVIII ; ulterior a lost modif. la 17 Iulie
10 August 1931, apoi la 13 Aprilie 1983, noi
o redim astfel oum a riimas in vigoare gi cum
 [Art. 2-51 27 Aprille 1933
dupii legea de organizare a ser-
viciului sanitar
Ministerul Muncii, SdnAtatii
Ocrotirilor Sociale are dreptul
de a indruma si coordona, in ca-
drul organizatiei generale sani-
tare si de ocrotire, activitatea tu-
turor acestor servicii j institu-
tiuni tu conformitate cu dispozi-
tiile legii de fatA.
2. Serviciile i institutiunile
sanitare si de ocrotire ale asocia-
tillor judetene, judetelor si co-
munelor, functioneaz5, sub con-
ducerea tehnic . direct& a Minis-
terului Muncii, Snáttii i Ocro-
tirilor Sociale.
Serviciile sanitare si de ocro-
tire depinzand de alte Ministere
deca acel al SAng,tritii, de regii
autonome ale Statului sau de
alte autoritliti publice. precum si
institutiile si organizatiile pri-
vate sanitare si de ocrotire, func-
tioneaza conform indrumhrilor
de ordin tehnic ale Ministerului
Muncii, SAnatátii i Ocrotirilor
Sociale i sunt supuse controlu-
lui de acelasi ordin al acestui
Minister.
Conducerea si controlul admi-
nistrativ al tuturor institutiilor
de mai sus p,partin autoritätilor
de care aceste institutii depind
din punct de vedere bugetar.
tea publicat tn Monitored Oficial p. I Nr. 96
din 97 Aprifie 1933.
Prima organizare sanitari a lost ficuti prin
Legea din 16 lunie 1874, pag. 235, s. I, coleotia
Booreseu 9i dupá mai multe modif. let 1877,
1881 gi prin Legea din 3 Aprilie 1885, pag. 735,
volumul It Hamengiu 1907, s'a aplicat pia la
Legea din 20 Decemvrie 1910, pag. 908, vol. VI,
abrogata prin Legea din 14 Iu lie 1930.
Mai inainte de Legea din 16 Iunie 1874 au
lost reglementiri partiale, astf el : Regulamentul
farmaceutic din Ootomvrie 1863, pag. 1117
Bujoreanu ; Regulamentul de organizares Con-
siliului medical superior din 14 Noemvrie 1865,
pag. 1067 Bujoreanu ; Decret pentru concurs
de farmacii din 25 Oetomvrie 1869, pag. 1104
Bujoreanu ; Decret pentru concurs de medioi
din 15 Deeemvrie 1869, pag. 1095 Booreseu,
etc, etc..
In acelaoi timp, serviciul &miter al armatei
a lost organizat prin Legea din 21 Aprilie 1889,
peg. 39, s. HI Boeresou sau pag. 1368 Ghetu sonalului tehnic, superior si in-
oi tea aplicat pini la Legea din 7 Aprilie 1900,
peg. 866, vol. II Hamangiu. structia personalului tehnic au-
www.digibuc.ro
452
Organele i autoritätile de con-
ducere si control administrativ
al unui serviciu sau institutii sa-
nitare sau de ocrotire, nu pot lua
mäsuri de ordin tehnic privin-
du-i functionarea, färä avizul
conform al organelor sanitare
corespunzätoare.
3. Dreptul de control ca
dreptul de a lua dispozitiuni de
ordin telinic, revine exclusiv or-
ganelor de specialitate.
Angajarea, numirea, definiti-
varea, confirmarea, pensionarea
si disciplinarea personalului teh-
nic superior si auxiliar se va
face in conformitate cu dispozi-
tiunile prezentei legi, afara de
serviciul sanitar al armatei, care
rilmâne supus dispozitiunilor
speciale.
4. Niciun serviciu sanitar sau
de ocrotire nu poate fi creiat, nu
poate functiona, nu se poate des-
f iinta si nu se poate sustrage
destinatiei originale fárä apro-
barea prealabila a Ministerului
Muncii, SAnAtätii i Ocrotirilor
Sociale.
5. Asociatiile judetene, jude-
tele si comunele sunt obligate, in
mhsura posibilitatilor lor buge-
tare, de a infiinta si intretine
sub controlul Ministerului Mun-
cii, Sbniitatii i Ocrotirilor So-
ciale, institutiile sanitare si de
ocrotire, necesare populatiei din
cuprinsul lor.
Sunt in sarcina i atributiile
exclusive ale Ministerului Mun-
cii, SiiratAtii si Ocrotirilor So-
ciale:
a) Organizarea, intretinerea
conducerea institutiilor sanitare,
menite sä asigure al:al-area tärii
impotriva epidemiilor din afarb.;
b) Creiarea i intretinerea in-
stitutiilor sanitare si de ocrotire,
care prin obiectul lor depasesc
interesele locale sau regionale;
c) PregAtirea i recrutarea per-
 453 27 Apri lie 1933
xiliar, necesar institutiilor sani-
tare si de ocrotire;
d) Salarizarea personalului
tehnic al institutiilor si servici-
ilor sanitare si de ocrotire, spe-
cificatp in prezenta lege.
6. Pentru realizarea dupa nor-
me unitare a organizatiunii sa-
nitare si de ocrotire, Ministerul
Muncii, Sanatatii i Ocrotirilor
Sociale va stabili in mod obliga-
tor, de acord cu autoritätile in-
teresate, programe de activitate
in scopul de a angaja coopera-
rea lor si de a sabili ordinea de
realizari i sarcinile bugetare ce
revin diferitelor autoritati. A-
ceste programe devin executorii
dupä aprobarea lor de catre or-
ganele in drept, care vor putea
introduce in bugetele autoritati-
lor respective sarcinile cerute de
programul stabilit de comun a-
cord.
TITLUL II
CAPITOLUL I
Organizarea centralci
Consilii comisii
7. Ministerul Muncii, Sänäth.-
tu i Ocrotirilor Sociale func-
tioneaza in conformitate cu dis-
pozitiile legit pentru organizarea
ministerelor 1) si acelora ale le-
gii de fata.
8. Pe lânga Ministerul Muncii,
Sanatatii i Ocrotirilor Sociale,
functioneaza un consiliu general
al sänätätii si ocrotirii.
Acest consiliu este format din
urmatoarele comisii:
a) Comisia boalelor infectioase
1) A se vedea Legea pentru organizarea Mi-
nisterelor din 2 August 1929, la pag. 877, vo-
lumul XVII ; Legea pentru infiiarea Minis-
terului San MAW din 4 Noemvrie 1923, la pa-
gina 702, vol. XIII XIV, precum pi Legea
pentru organizarea Miristerului Sanatkii pi
Ocrotirilor Sociale din 23 Martie 1926, la pa-
gina us, vol. XV XVI, cu modificirile din
25 Martie pi 12 Aprilie 1927 pi apoi 14 hilie
1930, la pag. 674, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
[Art. 6-8]
cuprinzand: directorii institute-
lor de igienä din Bucuresti, Iasi
si Cluj, directorul institutului
de seruri si vaccinuri si un me-
(lin primar de boli infectioase;
b) Comisia medicinii curative
cuprinzând: un profesor de boli
interne, un profesor de chirur-
gie, un profesor universitar al
unei facultäti de medicina din
tara, un specialist in oftalmolo-
gie sau oto-rino-laringologie, un
director de institut de balneo
fizioterapie si un medic primar
de spital;
c) Comisia boalelor sociale cu-
prinzând: doi specialisti profe-
sori in boalele venerice, doi spe-
cialisti in combaterea tubercu-
lozei, un profesor universitar al
unei facultati de medicina din
tara si un medic primar de spi-
tal sau de dispensar;
d) Comisia salubritatii
igienii industriale, cuprinzand:
directorul unuia din institutele
de igienk un medic sef de mu-
nicipiu sau medic primar de ju-
det, un chimist si doi igienisti,
dintre care unul specialist in
geniu sanitar;
e) Comisia chimico-farmaceu-
tica compusä din: directorul sa-
natatii, un profesor universitar
farmacist, un profesor univer-
sitar de farmacologie, un farma-
cist proprietar de farmacie
un droghist matriculat, ambii cu
vechime de 10 ani.
Directorul institutului chimico-
farmaceutic va fi referentul co-
misiunii;
f) Comisia de puericultura cu-
prinzând un profesor de clinica
medicala, infantila, un profesor
de clinica obstetricalk un spe-
cialist dintre sefii de sectie ai
institutelor de igiena si sänätate
public& un sef de institutie pen-
tru ocrotirea copiilor si un spe-
cialist In igiena scolara;
g) Comisia asistentei sociale
cuprinzand cinci reprezentanti
[Art. 9-11] 27 Aprilie 1933 464

ai societâtilor si organizatiilor care sunt membri de drept ai

cu acest scop; Consiliului general al sänätâtii
h) Cornisia defigientilor corn- ocrotirii.
pusa din: un profesor medico- 10. Comisiile compunând
pedagog, un profesor specialist Consiliul general al saratatii si
In problema asistentei delicven- ocrotirii au urmAtoarele atribu-
tilor minori, un profesor de cli- tiuni:
nica psihiatricá, un specialist in a) A pregáti la cererea mi-
igien& mintalá si un specialist nistrului sau din proprie initia-
In dreptul tutelar; tivd, proiectele de regulament
i) Comisia centralà medico-le- sau instructiuni din domeniul
gal& cuprinzAnd: directorul insti- specialitätii lor;
tutului de medicin& legal& din b) A aviza asupra problemelor
Bucuresti, un profesor de clinicà tehnice puse In discutia lor de
obstetrical& un profesor de ana- ministru sau luate In conside-
tomie patologicd, un profesor de ratie din proprie initiativä;
psihiatrie, un chimist si un su- c) A indica normele de urmat
pleant medic legist; In cazuri speciale neprevAzute
j) Comisia central& de coordo- de legi si regulamente.
nare sanitarà compus& din: ins- Ele vor lucra in leaturil cu
pectorul general al serviciului serviciile respective din Mini-
sanitar al armatei, medicul di- ster, constituind organe de In-
rector al ,Asigurarilor Sociale, drumare tehnica ale acestora.
medicul director al Casei de Avizele acestor comisiuni sunt
Ocrotire C. F. R., medicul-sef al consultative, afarä de cazurile
serviciului de igiena scolarit din când legea prevede altfel.
Ministerul Instructiunii, unul 11. Comisia medico-legalâ, in
din eforii sau epitropii Eforiei afarà de atributiile enumerate,
Spitalelor Civile, Asezâmintele are a verifica si aproba actele
Brâncovenesti sau Epitropiei Sf- medico-legale ce-i vor fi supuse
Spiridon, un profesor universi- de autoritâtile In drept si a ju-
tar al unei facultAti de medicinà deca In apel pe acelea ale comi-
din tarà si un reprezentant me- siilor medico-legale regionale.
dic veterinar al Ministerului de Ea nu poate lucra decAt fiind
Domenii. Comisiunea aceasta prezenti in sedintl cel putin
va fi prezidata de ministru, patru dintre membrii säi.
subsecretar de Stat sau secre- Când comisia controleazA un
tarul general, medic. act medico-legal dresat de unul
Pentru cazuri speciale si când din membrii ei, acesta nu poate
necesitatea o impune, comisiu- lua parte la lucräri i va fi In-
nile sunt in drept a invita la locuit de un supleant, medic le-
sedinte i alti experti. gist, numit odatá cu membrii
9. Membrii comisiilor de mai dela alin, i, art. 8.
sus vor fi numiti prin Malt Comisia are drept sà cear& or-
decret regal pe termen de cinci ganelor judeatoresti, de chte
ani, mandatul lor putând fi ori va socoti necesar, mice in-
inoit la expirare. formatii, precum si dosarul cau-
Au drept a lua parte la lucrâ- zei ce examineaza; de asemenea
rile acestor comisii: ministrul poate cere noi anchete si cerce-
muncii, sängtätii si ocrotirilor täri locale si poate provoca
sociale, subsecretarul (le Stat al . contra-expertizil.
acestui Minister sau secretarul Membrii comisiei Bunt datori
general, medic, sau directorul a pastra secrete actele si infor-
sAnritätii sau directorul ocrotirii matiile ce detin prin functia lor
www.digibuc.ro
455 27 Apri lie 1933 [Art. 12-15]

si a nu divulga cereetdrile la Consiliul general se Intruneste

care participd. In sesiune ordinard de cloud ori
12. Comisia centrald de coor- pe an la datele ce se vor fixa
donare sanitard are urmAtoa- prin regulament si In sedinte
rele atributiuni: extraordinare de cdte ori este
a) A studia In vederea rezol- convocat de ministrul sau sub-
värii lor rationale toate proble- secretarul de Stat.
mele sanitare de competinta Se institue, pe aceeasi pe-
mai multor departamente ori de rioadd de timp, din siinul con-
competinta a diferite autoritdti siliului general al sändtátii. si
publice si private; ocrotirii un consiliu tehnic per-
b) A pregdti anteproiecte si manent compus din 2 profesori
regulamente asiguränd colabo- de igiend dela facultätile din
rarea tuturor institutiunilor sa- Bucuresti, Cluj ori Iasi, direc-
nitare si de ocrotire; torul institutului de seruri si
c) A rezolvi toate litigiile ce vaccinuri din Bucuresti, patru
se vor.ivi In aplicarea mäsuri- membri desemnati de Minister,
lor tinzand la realizarea acestoi si anume: 3 profesori universi-
colabordri. tari ai facultätilor de medicind
13. Fiecare comisie este pre- si un medic primar de spital.
zidatá in absenta ministrului de Directorul SandtAtii face parte
subsecretariatul de Stat sau se- de drept din Consiliul tehnic
cretarul general medic, ori unul permanent. Acest consiliu va
din membrii alesi de comisie. avea toate atributiile consiliului
Seful serviciului sail seful sectiei general al Sändtätii si Ocroti-
de aceeasi specialitate din mi- rilor.
nister ii este secretar. Consiliul tehnic va fi convo-
Comisiile lucreazd pe bazd de cat de ministru cel putin odatá
referate scrise, redactate In pe lurid si va lucra sub prese-
prealabil de unul din membrii dintia ministrului sau secrete-
lor desemnat ca raportor al rului general al Ministerului,
chestiunii luate In discutie. 14. Consiliul general al Skirt-
Ele pot sd ceard serviciilor tätii si Ocrotirii are urmätoa-
si institutelor Ministerului, da- rele atrihutiuni:
tele, cercetttrile si studiile de a) A aviza asupra programu-
care ar avea nevoie pentru lu- lui de activitate a serviciilor sa-
crdrile lor. nitre si de ocrotire ale Ministe-
Membrii vreunei comisii care rului Muncii, Sänätätii si Ocro-
vor fi lipsit nemotivat la trei se- tirilor Sociale;
dinte consecutive ale acesteia, b) A aviza asupra probleme-
se vor considera dernisionati. lor de ordin general ce i se su-
Fiecare din comisiile de mai pun spre deliberare de Ministe-
sus lucreazd separat, cand pro- rul Muncii, Sandtátii si Ocroti-
blemele ce desbate sunt exclu- rilor Sociale;
siv de competinta ei. c) A aviza asupra proiectului
Pentru examinarea probleme- de buget al serviciilor sanitare
lor de competinta mai multor si de ocrotire centrale;
comisii, cele interesate se pot d) A lua cunostintá de rapoar-
intruni in sedinte comune. tele anuale de activitate ale
Toate comisiunile reunite In acestor servicii.
s,Ledintá comund sub presedintia 15. Pentru rezolvarea chestiu-
ministrului sau subsecretarului nilor administrative vor func-
de Stat, formeazd Consiliul Ge- Vona pe l'angd Ministerul Mun-
neral al Sändtatii si Ocrotirii. cii, Sdniitátii si Ocrotirilor So-
www.digibuc.ro
[Art. 16-181 27 Apri lie 1933
ciale o comisie administrativa
si o comisie central& de disci-
pliná.
16. Comisiunea administra-
tiva se pronuntá asupra numi-
rilor definitive, confirmärilor,
Inaintärilor in grad, transferä-
rilor si punerilor in retragere a
personalului superior sanitar 5i
de ocrotire din toate institutiu-
nile civile, publice 5i particu-
lare, in conditiunile stabilite de
lege. Se excepteaza asezilmintele
care au regulamente proprii de
recrutare 5i numire intocmite pe
baza actelor de fundatii 5i apro-
bate de Minister, afar& de cele
care vor cere ele insusi.
Comisiunea central& adminis-
trativá mai are urmätoarele
atributiuni:
Verific5, actele si se pronunta
asupra liberei practice a medi-
cinii, farmaciei, dentisticii, mo-
sitului 5i drogheriei;
Verifica, actele 5i acordá li-
bera practica de specialist a
medicilor;
Se pronunt5, asupra numirii,
inainthrii 5i punerii in retra-
gere a personalului tehnic sani-
tar si de ocrotire din adminis-
tratia central& si din serviciile
ministeriale locale ale Ministe-
rului, asupra numirii, definiti-
värii, inaintärii si punerii in re-
tragere a personalului superior
sanitar si de ocrotire pendinte
de alte Ministere, de Casa Cen-
tral& a Asigurärilor Sociale, de
Regiile Autonome ale Statului,
ca si de Casa pentru ocrotirea
personalului C. F. R.
17. Comisiunea administra-
tiva se compune din: ministru
sau secretarul general, ca pre-
5edinte; directorul direetiunii
respective, un profesor universi-
tar medic, un medic primar de
spital definitiv si un igienist;
numiti de Minister pe termen tul fiec&rui an judectitoresc, de
de 2 ani. Comisiunea va avea si cAtre primul-presedinte al Curtii
un membru supleant indepli- ca presedinte.
www.digibuc.ro
456
nind aceleasi conditiuni ca si
titularii.
Mandatul membrilor nuMiti
ce compun comisia administra-
tivá expirá dup& 2 ani dela nu-
mire.
Atunci când comisiunea se
pronunt5, asupra numirii, Ma-
intärii si punerii in retragere a
personalului sanitar si de ocro-
tire pendinte de alte autoritáti,
seful serviciului medical al au-
toritätii respective va inlocui de
drept pe directorul delegat de
minister.
Comisiunea nu poate lucra
decât fiind prezenti patru mem-
bri (inclusiv supleantul). Avi-
zele si hotärtrile ei se dau cu
majoritate absolutä. In caz de
paritate, votul presedintelui de-
ci de.
In chestiunile de numiri, con-
firmári, inaintari, transferári,
pensionári, definitiväri si libere
practice deciziunile coMisiunii
sunt definitive.
Ministrul este obligat s& le
execute.
Avizele, propunerile si deciziu-
nile comisiunii se consemneazá
inteo minutil a sedintei, pe baza
careia se incheie un proces-
verbal motivat, minoritatea mo-
tivându-si párerea.
Secretarul comisiunii este con-
ducátorul serviciului persona-
lului, care va avea calitatea
de raportor, fiind ajutat de un
secretar ajutor dintre functio-
narii superiori din minister.
18. Comisiunea central& de
disciplin& este organul discipli-
nar de apel pentru intreg per-
sonalul tehnic titrat, afar& de
serviciul sanitar al armatei.
Ea se compune din:
1. Un membru delegat de
Curtea de casatie din sanul ei,
prin tragere la sorti, la incepu-
 457 27 Apri lie 1933
2. Un medic delegat al Mini-
sterului Muncii, Sänätätii si
Ocrotirilor Sociale, desemnat de
ministru.
3. Doi medici ai Consiliului
general al stindtAtii si ocrotirii,
delegati de membrii medici ai
acestui Consiliu. din care unul
va fi medic al AsigurArilor So-
ciale.
4. Un functionar egal sau su-
perior In grad celui inculpat,
delegat de asociatia profesionalrt
cAreie fi apartine inculpatul.
Secretarul comisiunii va fi
subdirectorul serviciului perso-
nalului.
19. Pentru fiecare membru
dela art. 18 se va delega In ace-
leasi conditiuni un supleant.
Asociatiile profesionale nu pot
delega membri sau supleanti a
crtror vArstA este mai micA de
40 ani.
Numirea membrilor si a su-
pleantilor se face pe termen de
2 ani.
20. Functionarii tehnici ai so-
cietAtilor sau asezAmintelor par-
ticulare, numiti de Ministerul
Muncii, SAnätiltii si Ocrotirilor
Societe sau a cAror numire se
confirmA de acest minister, sunt
supusi, In ce priveste discipli-
narea, acelorasi norme ca si
functionarii tehnici ai ministe-
rului.
AutoritAtile sanitare si de ocro-
tire particulare pot intenta ac-
tiune Impotriva functionarilor
lor tehnici, Inaintea instantelor
de jurisdictiune ale ministeru-
lui dad, asezAmintele respective
cad sub controlul tehnic al
Ministerului Muncii, Sänätätii
si Ocrotirilor Sociale. In acest
caz In comisiunea de disciplinA
intl.& ca referent si cu vot con-
sultativ un delegat medic al au-
toritAtii respective.
21. Sentintele se vor da cu
majoritate de voturi. cial Nr. 91 din 16 Julie 1921 I).
Comisiunea va putea proceda 1) A se vedea Legea pentru fnfiintarea Inati-
la suplimente de anchete asupra tutului do seruri ei vaccinuri din 16 klie 1921,
www.digibuc.ro
[Art. 19-251
chestiunilor ce fi sunt supuse.
Comisiunea judecA In com-
pletul de cinci al membrilor ti-
tulari sau al supleantilor lor.
Membrii comisiei care vor
lipsi nemotivat dela trei sedinte
consecutive se vor considera de-
misionati.
22. Sentintele comisiei sunt
executorii. Ele vor fi confirmate
prin fnalt decret regal si publi-
cate In Buletinul Oficial al Mi-
nisterului.
CAP1TOLUL 11
Institute le de ;fling': aplicatei
23. Pe lângA Ministerul Mun-
cii, SAnAtAtii $i Ocrotirilor So-
ciale functioneazA institutele de
stiintA aplicatA, prevAzute In
prezenta lege si In legea de or-
ganizare a ministerelor.
24. Aceste institute vor studia
necesitätile sanitare si de ocro-
tire specifice tArii, Mcând an-
chete si cercetäri stiintifice; vor
indica modul de aplicare prac-
flea a metodelor moderne ale
stiintei medicale In pArtile care
privesc sänätatea si ocrotirea;
vor servi ca organe de Indru-
mare, de control tehnic institu-
tiilor si serviciilor pendinte de
minister; vor standardize si ra-
tionalize metodele de lucru ce
urmeazA a se aplica de cAtre
aceste servicii si institutiuni $i
vor contribui la organizarea
cursurilor de perfectionare.
l. Institutut de seruri 0. vac-
cinuri Dr. J. Cantacuzino"
25. Institutul de seruri si vac-
cinuri Dr. I. Cantacuzino", in-
fiintat la 1 Aprilie 1921, va func-
tiona conform legii sale orga-
nice sanctionatä si promulgatä
prin fnaltul decret regal Nr.
3.068, publicatâ In Monitorul Ofi-
[Art. 26-311
Acest institut, recunoscut ca
persoanii moral& si juridick are
menirea:
a) De a prepara toate serurile,
vaccinurile, precum si alte pro-
duse similare necesitate de pro-
filaxia si tratamentul specific al
maladiilor infectioase din tark
b) De a face lucrärile necesare
pentru cercetarea stiintifica a
acestor maladii si de a fixa me-
todele standard in materie de
serologie si microbiologie;
c) De a servi ca organ de con-
trol si de ajutor pentru toate
analizele bacteriologice si sero-
logice si de a-si da avizul pen-
tru introducerea in tat% a ori-
cAror seruri si vaccinui.
2. Institute le de Igiend si
Sdnettate Pub licd
26. Institute le de igiera si sd-
nAtate publica 5), sunt centrele
de indrumare tehnica a servi-
ciilor si institutiilor sanitare si
de ocrotire din cuprinsul cir-
cumscriptiei lor; ele sunt la dis-
pozitia tuturor serviciilor si in-
stitu tiunilor numite, indiferent
de autoritatea sau departamen-
tul de care aceste servicii si in-
stitutii depind.
Institute le de igienä si sänä-
tate publica sunt persoane juri-
dice.
27. Institutul de igienii si s6.-
natate public6, din Bucuresti cu-
prinde in competinta sa circum-
scriptia formatä din directora-
tele administrative Bucuresti si
Craiova;
Institutul de igienä din Iasi,
acea formatä din directoratele
administrative Iasi, Chisinau si
Cernauti;
Iar institutul din Cluj,
la pag. 651, vol. LX X, preeum si Regula-
mentul de adrainistrare din 10 Iulie 1924, la
pag. 803, vol XIIIXIV.
1) A se vedea Legea pentru Intiintarea Insti-
tutului de igieni si sinitate publiel din 26
Februarie 1927, la pag. 483, vol. XVXVL
www.digibuc.ro
27 Aprilie 1933 468
cumscriptia formatil de directo-
ratele Cluj si Timisoara.
28. Institutele de igienä si s5.-
natate public6, vor fi la dispozi,
tiunea facultAtilor de medicinit
pentru asigurarea invätämân-
tului de igien6, al facultätilor
respective.
29. Institutele de igieng si srt-
Witate publicit sunt conduse de
cate un director ajutat de un
subdirector si un consiliu tell-
nic.
Titularii catedrelor de igienti
ale facultätilor din Bucuresti,
Cluj si Iasi, sunt de drept direc-
torii institutelor din localitätile
respective.
Subdirectorii instantelor sunt
numiti de minister prin inalt
decret regal, duprs recomanda-
rea directorului respectiv.
30. Consiliile tehnice ale in-
stitutelor sunt compuse din: ate
un chirurg, un specialist in ma-
ladii interne, un specialist in
boli venerice si un psihiatru
sau specialist in puericulturk
titulari ai catedrelor universi-
tare respective din localitatea
unde se af16. institutul.
Membrii consiliilor tehnice
vor fi numiti pe termen de cinci
ani, prin inalt decret regal, dup6.
recomandarea Facultätilor de
mediciná respective.
Consiliile se pot completa, la
nevoie si temporar, cu specialisti
in alte ramuri ale stiintelor me-
dicale, spre a participa la lu-
crArile Ion
De asemenea vor putea parti-
cipa la luerarile consiliilor, In
urma invitatiilor directorilor,
sefii serviciilor medicale si de
ocrotire din raza unde functio-
neaz6. institutele.
cir- 31. Institutele de igienä si sl-
nätate public6, au urnarttoarele
atributiuni si obligatiuni de or-
din tehnic:
1. A contribui la indrumarea
sani-
activitätii organizatiilor
tare si de ocrotire, atiit publics
459 27 Apri lie 1933 [Art. 32 35]

cât si particulare, precum si la lul auxiliar sanitar din circum-

coordonarea activitatii acestora, scriptia lor si ale o circum-
punându-le la dispozitie datele scriptie urbang si ruralg model,
si informatiile de ordin tehnic ce cu institutiile si serviciile apar-
vor fi necesare. tinatoare.
2. A aviza In mod obligator 33. Personalul tuturor insti-
asupra tuturor proiectelor de tutiilor atasate instituelor de
constructii, asezgri, instalatiuni igieng, ca $i al celor de sub con-
de aprovizionare cu apd sau ducerea lor tehnica se va numi
pentru Indepgrtarea murdgrii- dupg normele de recrutare ale
lor, instalatiuni de salubritate personalului sanitar prevgzut in
de orice naturg si planuri de sis- aceastg lege, la propunerea di-
tematizare, la cererea autoritg- rectorului institutului respectiv.
tilor din regiune. Directorul 4i personalul de la-
3. A interveni din ordinul Mi- borator nu pot face clientelg,
nisterului sau la cererea sailor nici nu pot avea sau lucra In la-
serviciilor ministeriale locale boratoare particulare.
sau, In fine, in cazuri de ex- 34. Institutul de igieng, si sg-
trema urgentg din proprie ini- natate publicg din Iasi va cu-
tiativg, oridecgteori probleme si prinde urmatoarele institutiuni
situatii de ordin sanitar cer din aceeasi localitate: labora-
studii si mgsuri de ordin tehnic toarele de chimie si bacteriolo-
si intrecând competinta organe- gie ale Ministerului Muncii, Sg-
lor sanitare de executie. natatii si Ocrotirilor Sociale;
4. A contribui la propaganda acestui institut ii vor fi atasate
sanitarg, raspandind In masele spitalul Izolarea, Institutul su-
populare, potrivit mijloacelor rorilor de ocrotire si Statiunea
lor, notiunile elementare de de malarie Stänca
igieng. Institutul de igieng din Bucu-
5. A initiasi face anchete sti- resti, in afarg de serviciile ce-i
intifice, interesAnd diversele ra- sunt atasate In conformitate cu
muri ale igienii si medicinii pre- dispozitiile legii sale de Infiin-
ventive. tare publicatd In Monitorul Ofi-
6. A efectua la cerere prin con- cial din 26 Februarie 1927 si de
traexpertize analizele chimice acelea prevgzute la art. 32, va
sau bacteriologice efectuate de cuprinde spitalul si statiunea de
laboratoriile publice sau parti- malarie Gurbgnesti-Ilfov, care
culare din circumscriptia lor si va continua sg facg si serviciul
a stabili pentru efectuarea aces- de spital de plasg si o statiune
tora, metode standardizate. de studii asupra alimentgrilor
Pentru a putea indeplini a- cu apg potabild si epuratiunii
ceste atributiuni, institutele de apelor de canal.
igieng vor dispune de sectiile ce Institutul de igieng si sand-
se vor ggsi necesare, ele fiind or- tate publicg din Cluj va avea
ganizate conform propunerilor sub conducerea sa tehnicg, insti-
directorilor bor. tutul penru profilaxia si studiul
32. Institute le de igiend vor cancerului si va cuprinde labo-
organiza eke un muzeu de ratorul de igieng al Ministeru-
igiena si vor avea sub conduce- lui din aceeasi localitate.
rea lor tehnicg cate un spital 35. Personalul Institutelor de
de contagiosi, un dispensar po- igieng si siingtate public& se
liclinic cu serviciu social, un ser- compune din: sef i de sectie, sefi
viciu de puericulturg, institutiile de laboratoare, asistenti, prepa-
de invätämint pentru persona- ratori si personal auxiliar teh-
www.digibuc.ro
lArt. 36-41] 27 Aprilie 1933
nic si administrativ. El se va re-
cruta dupä normele fixate pen-
tru recrutarea personalului In-
stitutului de seruri si vaccinuri
Dr. I. Cantacuzino", prin legea
de organizare a acestuia si se va
bucura de aceleasi drepturi.
Disciplinarea personalului de-
pinzând si de Ministerul In-
structiunii se va face in confor-
mitate cu dispozitiunile legii In-
vä(dmdntului superior" 1).
36. Cheltuielile institutelor de
igiend si sändtate publicd se vor
acoperi din alocatiuni bugetare,
subventii acordate de diferite
autorithtii si institutiuni, taxe
1ncasate pentru analizele i lu-
crárile ce le executä. Institute le
vor putea primi donatiuni si le-
gate care vor constitui un fond
special.
37. Un regulament va deter-
mina modul de organizare si
functionare al institutelor de
igiend.
3. Institutul chintico-farma-
ceutie
38. Institutul chimico-farma-
ceutic functioneazd pe Iâng Mi-
nisterul Muncii, SäratAtii si
Ocrotirilor Sociale si este orga-
nul de studii, indrumare si con-
trol tehnic pentru farmaciile, la-
boratoarele farmaceutice si fa-
bricile de produse farmaceutice
orice produs cu caracter me-
dicamentos.
39. Directorul institutului este
numit de Minister si recrutat
dintre profesorii universitari
farmacisti sau dintre farmacis-
tii doctori In chimie, cu o ve-
chime de 10 ani dela obtinerea
titlului.
40. Personalul superior, teh-
nic i administrativ se recru-
1) A se veder Legea pentru organizarea In-
v94mântu1ui universitar din 22 Aprilie 1932,
la pag. 355, vol. XX, cu mod. 8 Mai 1933, pre-
cum ei Regulamentul de aplicare din 11 De-
cemvrie 1933, la ordinea cronologici in acest
velum.
www.digibuc.ro
460
teazd, si incadreazd pe baza re-
comanddrii directorului institu-
tului, potrivit prevederilor aces-
tei legi.
41. Atributiunile institutului
chimico-farmaceutic sunt urmä-
toarele:
a) Studiazd, materialele prime
care servesc sau pot servi la pre-
pararea medicamentelor; se o-
cupd, cu studii de sintezd si fa-
bricarea diferitelor substante
chimice care servesc sau pot
servi ea medicamente $i pentru
fabricarea cärora avem In tara
materiile prime;
b) Face analizele necesare re-
ceptiondrii medicamentelor si
materialelor sanitare, cat si
analiza preparatelor medica-
mentelor si specilitatilor de orice
fel, luate ca probe cu ocazia
inspectiunilor fäcute de organele
prevAzute in actuala lege, din
diferitele laboratorii farmaceu-
tice, fabrici, farmacii sau alte
institutiuni care detin sau fac
comert cu produse medicamen-
toase, substante chimice si ma-
terial sanitar;
c) Supravegheazd si contro-
leazd lucrarile tehnice ale indus-
triilor chimico-farmaceutice din
tard;
(1) Muria datele si informa-
tiile necesare asupra preturilor
tuturor materialelor sanitare.
Centralizeazd i lntocmeste ta-
bloruri de medicamentele, pan-
samentele si materialele sani-
tare ale tuturor institutiunilor
sanitare publice, de mice depar-
tament ar depinde ele si le coor-
doneazii, in vederea licitatiuni-
lor publice. Pregilteste toate lu-
crdrile acestor licitatiuni, con-
troleazd licitatiunile tinute si re-
fenä asupra rezultatelor lor, in
conformitate cu legea contabili-
tet(ii publice din 19.29 1).
1) A se vedea Legea contabilititii publics
din 81 lnlM 1929, la pag. 783, vol. XVII, ea
mod 24 Decemvrie 1932, la pag. 871, vol. XX.
461 27 Aprilie 1933 [Art. 42-47]

42. Pe langd Directia Sdnd- d) Un profesor universitar de

-tdtii din Minister functioneazd farmacologie;
depozitul de medicamente, pan- e) Un medic;
samente i materiale sanitare, f) Un jurist;
ca si laboratorul tehnic de pro- g) Un droghist proprietar cu
duse farmaceutice anexate pe practica de 10 ani, desemnat
langd acest depozit. Depozitul de asociatia generald a dro-
are o gestiune aparte. ghistilor din Romania.
43. Din veniturile nete ale in- Secretarul cornisiunii va fi
stitutului chimico-farmaceutic subdirectorul tehnic al institu-
provenite dela regia monopolu- tului chimico-farmaceutic.
lui stupefiantelor, taxele de a- Membrii comisiunii dela lite-
nalize etc., se rezervd. 103/4 pen- rile c pang la f sunt numiti pe
tru Inzestrare, bibliotecd si ma- trei ani prin decret regal.
teriale de studiu, iar din restul Aceastd comisiune lucreazd
de 90°/0, dupd completarea fon- sub presedintia ministrului, a
dului de rulare a materialelor secretarului general al Ministe-
monopolizate, se varsd la fon- rului sau, In absenta acestora,
(lul sanitar. sub presedintia directorului sd-
44. Institute chimico-farma- ndtätii, la sediul institutului
ceutice cu aceleasi atributiuni se chimico-f armaceutic.
vor putea crea la Cluj si Iasi. Tot aceastá comisiune va In-
tocmi tabloul substantelor stu-
Monopolut stupefiantelor pefiante monopolizate; tablou
45. Se institue monopolul de care va fi aprobat de Minister
Stat al stupefiantelor care va si care va fi revazut si corn-
privi fabricarea, importul, depo- pletat de câte ori va fi nevoie,
zitarea, controlul si distributia cum si va stabili taxele pentru
lor dupd norme stabilite prin re- banderolele monopolului, cu a-
gulamentul acestei legi. Prin probarea Ministerului.
regulament se va stabili functio-
narea monopolului 1). TITLUL III
Pe langil institutele chimice Organizarea serviciilor sanitare si de
farmaceutice din Cluj si Iai ocrotire exterioare
se vor institui depozite de pro-
dusele monopolizate necesare re- CAPITOLUL
giunilor respective.
In locul comisiunii prevd- Inspecforii generali sanifari §i de
zutà de art. 3 al legii pentru ocrofire
combaterea abuzului de stupe- 46. Indrumarea, coordonarea
fiante, se institue o comisiune si controlul serviciilor sanitare
Intitulatd: Comisiunea mono- si de ocrotire din tard, se face
polului stupefiantelor", corn- de cdtre Minister prin inspec-
pusd din: tori generali sanitari si de o-
a) Directorul SdnatAtii din crotire, cu resedinta In Bucu-
Minister; resti, Cernduti, Chisindu, Cluj,
b) Directorul institutului chi- Constanta, Craiova, Iasi, Sibiu
mico-farmaceutic; si Timisoara.
c) Un profesor universitar 47. Inspectorii generali sani-
dela Facultatea de farmacie, a- tari si de ocrotire au dreptul
vand titlul de farmacist; la mijloacele de transport, cum
1) A se vedea Regulament monopolului stupe- si la locuintä, Incalzit si lumi-
fiantelor din 24 Iulie 1933. In aeest volum. nat, sau contravaloarea In bani
www.digibuc.ro
[Art. 48-521
si au resedintä stabill *i per-
manentä in locul unde functio-
neazd.
48. Inspectorii generali sani-
tari se recruteazä dintre medi-
cii primari de judet sau *efi
de municipiu, cu titlu definitiv,
5i cu o vechime de cel putin 15
ani de serviciu, dupà obtinerea
diplomei de doctor In medicing,
sau dintre medicii cu gradul
de inspector general. Ei se nu-
mesc cu avizul conform al co-
misiei administrative, 5i cu a-
vizul consultativ al consiliului
tehnic permanent.
49. Inspectorii generali sa-
nitari mai au in plus urmätoa-
rele atributiuni:
a) Organizeazrt serviciul
intelegere cu autoritätile locale
si cu concursul medicilor pri-
mari de judet, al medicilor *efi
de municipiu 5i al *efilor de in-
stitutii;
b) Vegheaa la aplicarea le-
gilor *i regulamentelor sani-
tare $i de ocrotire;
c) Supravegheaza exercitiul
medicinei, farmaciei, drogue-
riei, practica mositului *i a
dentisticei;
d) Intervine ca la intocmirea
*i aprobarea bugetelor autori-
tätilor locale sä se Unà seamä
de satisfacerea nevoilor sani-
tare *i de ocrotire;
e) Face propuneri si numiri
(le personal potrivit prevederi-
lor din prezenta lege;
f) Urmäreste aducerea la In-
deplinire a hotäririlor rämase
definitive ale consiliilor de igi-
enä *i. ocrotire;
g) Aplia in primä instanta
pedepsele prevazute in
zenta lege, altele deal cele date
in competinta medicilor In sub-
ordine;
h) Isi (IA avizul asupra creä-
rii institutiunilor cu caracter
www.digibuc.ro
27 Aprille 1933 462
sanitar sau de ocrotire, precum
si asupra lucrárilor cle salu-
britate propuse de comune, ju-
dete si municipii;
i) InspecteazI personalul sa-
nitar si de ocrotire 5i noteazA
activitatea lui.
50. Inspectorul general sani-
tar si de ocrotire este seful ie-
rarhic al medicilor apartinând
serviciului sanitar si de ocro-
tire din regiunea ce conduce.
. El va colabora cu inspectorii
tehnici de pe längd Institutul
de igienit 5i sänätate publia
respectiv.
51. Atributiunile si sarcinile
bugetare ale asociatiunilor ju-
detene de ordin sanitar si de
In
ocrotire sunt urmIttoarele:
1. Intemeiaza, intretin sau
subventioneaza istitutiuni de
ocrotire *i opere pentru profi-
laxia 5i combaterea bolilor so-
ciale.
2. OrganizeazA si intretin sau
subventioneaza spitale sau sa-
natorii speciale, stabilimente de
psihiatrie, leprozerii, pelagro-
zerii, institute antirabice si alte
institutiuni care depäsesc inte-
resele unui singur judet.
3. Contribue la mäsurile de
combaterea epidemiilor.
4. ProiecteazA si executä lu-
critri de edilitate sanitarä de
interes regional.
52. Consiliul asociatiunii ju-
detene generale va Intocmi un
program de infaptuiri sanitare
de ocrotire In baza normelor
generale stabilite prin prezenta
lege, fixdnd ordinea In care ur-
meaza sä se realizeze aceste lu-
pre- crari, sediul institutiilor si cota
de cheltuieli pentru fiecare ad-
ministratie judeteanä ori co-
munalä. Acest program va fi
supus aprobärii Ministerului
care va contribui, la nevoie, la
realizarea operelor proiectate.
463 27 Apri Ile 1933
CAPITOLUL H
Serviciul sanitar §i de ocrotire
judelean
53. Din punct de vedere bu-
getar, judetul are urmdtoarele
obligatiuni:
a) Asigurd Impreund cu co-
munele, In conformitate cu dis-
pozitiunile legii administrative,
salariul medicilor care le apar-
tin si a personalului sanitar
auxiliar si de ocrotire, al perso-
nalului administrativ, al insti-
tutiuniTor si serviciilor din cu-
prinsul judetului. Proportia sar-
cinilor pentru judete si comune
se fixeazd In raport cu numd-
rul locuitorilor si cu posibilitd-
tile bugetare;
b) Creiazd in primul rand si
lntretine institutiuni sanitare si
de ocrotire si instalatiuni de
salubritate publicd, care depd-
sesc interesul si capacitatea
comunelor;
c) Contribue la combaterea
epidemiilor si a boalelor sociale
si colaboreazA la orice rndsuri
menite sd asigure propdsirea
slindtAtii publice.
54. Serviciul sanitar si de
ocrotire din judet este condus
de un medic primar de judet,
care este seful autoritAtii sani-
tare si de ocrotire din intregul
judet, exclusiv municipiile.
Medicul primar de judet si
municipii renuntAnd la clien-
tela particular* are dreptul la
locuintd, inalzit si luminat,
din partea judetului ori muni-
cipiului, care este obligat a-i
asigura In orice caz trans-
portul In interes de serviciu
sau contravaloarea In bani.
Medicul primar de judet are
urmAtoarele atributiuni:
a) ControleazA si suprave-
gheazd din punct de vedere al
intereselor generale sanitare si
al coordondrii activitAtii insti-
tutiile sanitare din judet si
orasele Capita lei de judet, afar%
www.digibuc.ro
[Art. 53-54]
de orasele municipii si de spi-
talele depinzand de Minister;
b) Supravegheazd exercitiul
medicinei, farmaciei, droghe-
riei, dentisticei si practica mo-
sitului din cuprinsul judetului,
afard de muncipii;
c) Controleazd si ia mdsuri
preventive si represive in con-
cordanta cu legile si regula-
mentele sanitare privitoare la
mersul epidemiilor, la salubri-
tatea publicA, la igiena scolard,
la combaterea pldgilor sociale
si In orice domeniu supus legi-
lor si regulamentelor in vi-
goare;
d) CoordoneazA mAsurile luate
de initiativa locald;
e) Ap lied in prima instantd
amenzile prevAzute In prezenta
lege si regulamentele ei, Intru
cat nu intrd in atributiunile
instantelor judecátoresti;
f) Isi dd avizul asupra credrii
institutiunilor cu caracter sani-
tar sau de ocrotire propuse de
cornune;
g) Intervine ca la Intocmirea
si aprobarea bugetelor autori-
tdtilor locale sd, se tind seam&
de satisfacerea nevoilor sanitare
si de ocrotire;
h) Face propunerile pentru nu-
miri de personal subaltern po-
trivit prevederilor din prezenta
lege;
i) Acordd concedii si aplicd pe-
depse in conformitate cu legea de
fatd personalului subaltern;
j) Executá hotdririle consiliu-
lui de igiend si ocrotire jude-
tean;
k) Tine osebitá arhivá si re-
gistraturd pentru lucrdrile sani-
tare si de orcrotire privitoare la
judet;
I) Acolo unde nu sunt Ina
medici legisti specializati, face
expertize medico-legale sau de-
leagA pe un medic subaltern;
m) Este seful ierarhic al perso-
nalului tehnhic superior si auxi-
liar din serviciile pendinte de el,
 [Art. 55-59] 27 Apri lie 1933
inclusiv secretarul si functio-
narii oficiului sanitar.
55. In capitala fiecárui judet
functioneaza un consiliu de
igienl si ocrotire judetean com-
pus din: 1).
1. Presedintele delegatiei jude-
One, ca presedinte.
2. Medicul primar de judet, ca
vicepresedinte.
3. Un delegat al consiliului ju-
detean desenmat de consiliul ju-
detean.
4. Un delegat al consiliului co-
munal al orasului resedintà, de
judet.
5. Medicul-sef al laboratorului
(In lipsä, igienistul plAsii cen-
trale).
6. Un medic primar director
de spital.
7. Directorul oficiului ,cle ocro-
tire.
8. Un medic-sef de dispensar.
9. Medicul-sef al orasului de
resedintA al judetului.
10. Un medic comunal.
11. Medicul-sef al garnizoanei.
12. Medicul-sef al Asigurarilor
Sociale.
13. Inginerul-sef al judetului.
14. Un farmacist diriginte pro-
prietar, cu practicA de minimum
5 ani In aceastrt calitate.
15. Veterinarul-sef al judetului
si orasului.
16. Un chimist si, acolo unde
existli, chimistullef al laborato-
rului de igiena.
17. Medicul-sef al portului
(unde sunt porturi).
18. Avocatul Statului sau ju-
detului.
19. Inspectorul general sanitar
si de ocrotire poate asista la se-
dintele consiliului.
20. Cate un delegat al Uniunii
Camerelor de comert si indus-
trie si Camerei muncii, cu vot
deliberativ.
Consiliul poate chema specia-
listi si reprezentanti ai asocia-
1) A se vedea Regulament. p. eonsiliile de igienft
o oorotire din 19 August 1938, In aeest volum.
www.digibuc.ro
464
tiunilor profesionale interesate,
cu vot consultativ.
Desemnarea membrilor dela
punctele: 6, 8, 10, 14, 16, 18 se
face de cátre inspectorul gene-
ral sanitar si de ocrotire in fie-
care an. Secretarul serviciului
sanitar si de ocrotire judetean
este de drept secretarul Consi-
liului de igiená si ocrotire ju-
detean.
56. In capitala fiecärui judet
va functiona, deservind judetul
si orasul de resedintä:
a) Un spital cu servicii de spe-
cialitate, având o sectie pentru
boale contagioase In mod obli-
gator la serviciul medical;
b) Un laborator de igienä;
c) Un dispensar policlinic, si
d)- Un oficiu de ocrotire.
Dispensarul si oficiul de ocro-
tire cad In sarcina bugetará a
comunei de resedinta, laborato-
rul In sarcina Statului, iar spi-
talul in sarcina judetului. Gaud
comuna de resedintä este muni-
cipiu, spitalul va putea fi creiat
si Intretinut de judet, de muni-
cipiu sau de ambele, dupa cum
se va stabili pentru fiecare caz
In parte de minister Impreung
cu autoritätile interesate.
CAPITOLUL III
Organizarea plei0 sanitare
57. Judetele sunt impártite In
ph-4i sanitare. Plasa sanitara se
compune din una sau mai multe
phisi administrtive.
58. Populatjunea unei pig*
sanitare va fi de eel mult 100.000
de locuitori, potrivit cu densi-
tatea populatiunii si cu câile de
comunicatie din plasä.
Delimitarea pläsilor sanitare
se face de Minister, cu avizul
serviciilor ministeriale locale, la
propunerea consiliului de igiena
si ocrotire judetean.
59. Nicio plasä sanitará nu
poate depasi limitele geografice
ale judetului sau.
465 27 Aprilie 1933
60. La resedinta pláii va
functiona un spital de plasa.
Spitalul de plasa caste in sarcina
bugetara a judetului.
Internarea in spital a conta-
giosilor primeazd fata de ceilalti
bolnavi.
61. ln comuna resedinta va
mai functiona un dispensar mixt
condus de medicul comunal.
Dispensarul e chemat sa dea
consultatiuni si sa asigure tra-
tamentul ambulator oricaror ca-
tegorii de bolnavi.
62. Plasa sanitara este con-
dusit de un medic igienist ajutat
de medici comunali, oficianti sa-
nitari si surori de ocrotire._Sta-
tul I ne_la_diAop
si._mijloacele de trans-
port.
63. Pe langa, fiecare medic
igienist de plasa vor fi atasati
unul sau mai multi oficianti sa-
nitari, care vor fi Intrebuintati
pentru operatiunile de desin-
fectie, pentru controlul alimen-
telor i biluturilor si orice alte
lucrari (le salubritate publica si
(le politic sanitard.
64. Medicul igienist are se-
diul obligator si permanent la
resedinta plash sanitare. El con-
lucreaza cu pretorii plasilor ad-
ministrative, avand conducerea
in tot ceca ce se refera la igiena
si salubritatea comunelor din
cuprinsul plasii sanitare. Medi-
cul igienist al plasii este seful le-
rarhic al intregului personal
tehnic din circumscriptia sa si
este subordonat meclicului pri-
mar de judet.
65. M dicul igienist deplasa
este obligat sa_inspectezecel
putin odata pe Ittnit toate_comu-
nele din ulasa sa si sCtjaJarice
masuri crede_necesare pentru
interesele sanitare si de ocro-
tire.
In scopul acesta meclicul igie-
nist: 1) da in(lrumari si contro-
leazà din subordine;
2) da indicatiuni cornunelor pen-
C. Hamangiu, vol. XXI. 30. www.digibuc.ro
[Art. 60-69]
tru infriptuirea lucrarilor de sa-
lubritate; 3) raporteaza organe-
lor superioare nevoile sanitare
ale comunelor si intervine pen-
tru inscrierea sumelor necesare
In bugetele lor; 4) studiaza si
indicd masurile necesare pentru
aprovizionarea cu apa; 5) con-
troleaza stabilimentele indus-
triale; 6) vegheaza pentru igiena
alimentara, controland pietele de
alimente si toate ramurile indus-
riei alimentare; 7) inspecteazd
localurile in care se debiteaza
alimente si bauturi i ia masuri
pentru functionarea lor in bune
conditiuni sanitare; 8) vegheaza
asupra combaterii boalelor ve-
nerice, impreuna cu medicii dis-
pensariilor; 9) ia dispozitii pri-
vitoare la orice chestiuni de
igiend si saniltate publica; 10)
controlcazil i vegheaza asupra
igienii scoalelor din cuprinsul
plash.
66. Organele administrative
si politienesti sunt obligate sa
execute masurile sanitare luate
de medicii oficiali. Neexecutarea
acestor masuri se considerd ca
refuz de serviciu.
67. Medicul igienist de plasa
si medicul dispensarului mixt se
vor introduce In vieata culturala
a satelor, participand la activi-
tatea de propaganda.
68. Atributiunile medicului
igienist al plash, cu sediul in
capitala de judet, tree de drept
asupra medicului-sef de labo-
rator. Institutiile sanitare si de
ocroitre ale judetelor ori muni-
cipiilor vor cleservi si necesitatile
plasii sanitare centrale.
CAPITOLUL IV
Serviciul sander 0 de ocrofire
comunal
a) Dispozitinni pentru toute
comunele
69. Indatoririle comunelor ur-
bane *i rurale din punct de ve-
[Art. 70-72] 27 Aprilie 1933 466

dere sanitar si de ocrotire sunt täti, vor fi intretinute de toate

urmiltoarele: localilätile beneficiare, propor-
a) De a asigura salubritatea tional cu numrtrul persoanelor
localitätii si de a se ocupa In cdrora li se acorda asisenta sa-
primul rând cu aprovizionarea nitard sau medicald In acele ins-
cu apd potabild si indepdrtarea titututiu
rezidiurilor solide i lichide; 71. Comuna este datoare s.
b) De a supraveghea executa- asigure asistenth medicald gra-
rea prescriptiilor sanitare, obli- tuitrt tuturor bolnavilor lipsiti
gatorii in timpul constructiei si de mijloace, prin tratament spi-
reconstructiei caselor destinate talicesc sau prin vizita la domi-
pentru locuinte si pentru loca- ciliu a medicului comunal. Auto-
luri (le utilitate publich; ritatea comunalrt va stabili Im-
c) De a veghea asupra stdrii preunh cu reprezentantul fiscu-
sanitare a locuintelor; lui, odath pe an, lista persoane-
d) De a Inlesni curätenia indi- lor din localitate care au dreptul
vidualh a locuitorilor prin bhi la gratuitate, eliberându-le in
populare; acelasi timp chte un certificat,
e) De a coopera cu autorithtile pe baza chruia, la caz de nevoie,
de Stat in chestiunile care pri- vor fi primiti spre Ingrijire in
vesc supravegherea produselor contul primilriei respective, In
alimentare si mijloacele de a le mice spitale ale Statului, cornu-
conserva, prepara si vinde; nelor, judetelor sau in cele ale
f) De a crea i Intretine aba- institutiunilor de utilitate pu-
torii; blich (Eforia spitalelor civile,
g) Dua asiguraasistenta me- Epiropia Sf. Spiridon etc.).
dicalh holnavilor lipsiti de mij- Listele vor putea fi completate
loace; oricand in cursul anului.
h ) De a coopera cu autoritiltile Comunele resedinte de judet
din Stat la prevenirea i comba- si municipii in care nu existä
terea boalelor contagioase; instalatiuni spitalicesti ale Sta-
i) De a coopera cu autorithtile tului, judetului sau comunei, vor
de Stat la combaterea boalelor fi obligate sh incheie cu institu-
sociale, dand tot sprijinul lor tiunile particulare sau de utili-
autoritar si material; tate publicd, conventiuni spe-
j) De a colabora la mrtsurile ciale pentru executarea dispozi-
de ocrotire nationalh; tiunilor articolului de fatil.
k) De a asigura asistenta eco- In cazul când comuna nu va
nomich, juridicrt si sanitard per- putea suporta chetuielile de in-
soanelor si familiilor dependente tretinere, ele vor fi suportate de
(copii abandonati, defectivi, psi- judet, si dach nici judetul nu va
hopati, pauperi, familii desorga- dispune de mijloace, cheltuielile
nizate); vor fi suportate de fondul ge-
i) De a colabora la executarea neral sanitar si de ocrotire.
tuturor Jogibor si regulamentelor Ministerul Muncii, Stindthtii si
sanitare. Ocrotirilor Sociale va hothrl asu-
70. Fiecare comund este da- pra cazurilor privitoare la ali-
toare sh intretind institutiile cu neatul de mai sus.
personalul necesar pentru asi- 72. Lucrhrile care privese sa-
gurarea asistentei sanitare si de lubritatea comunei vor fi execu-
ocrotire a populatiunii. Institu- tate din bugetul propriu. Sumele
tiunile care pe hingd nevoile co- necesare pentru executarea lu-
inunei in care sunt plasate, de- crrtrilor a chror inthrziere poate
servesc si populatia altor locali- prejudicia interesele sanitare ale
www.digibuc.ro
467 27 Apri lie 1933
populatiunii, potrivit constatdrii
filcute de organele sanitare, se
vor inscrie din oficiu in bugeul
comunei la cererea inspectorilor
generali sanitari de ocrotire
respectivi, sau a Ministerului
Muncii, Sdndtdtii si Ocrotirilor
Sociale, de critre autoritatea tu-
telard.
73. In comunele urbane va fi
un medic comunal (de circums-
criptie) pentru cel mult 20.000
de locuitori. Comunele subur-
bane si rurale vor avea un medic
la 10.000 de locuitori. Comunele
rurale se pot asocia pentru a
salariza personalul sanitar si de
ocrotire.
74. Medicul comunal (medicul
de circumscriptiej are urmátoa-
rele atributiuni:
a) De a raporta medicului igie-
nist cazurile de boli infectioase;
b) De a lua primele mrtsuri
pentru combaterea epidemiilor;
cl De a urmilri desvoltarea sa-
ndard a copiilor;
d) De a examina copiii de
scoalit si a lua milsuri de igiend
scolard unde nu existh medici
*colari, aveind insdrcinarea acea-
sta;
e) De a trata in mod. gratuit
bolnavii lipsiti de mijloace;
f) De a indica másuri de salu-
britate publicd in comund;
g) De a asigura verificarea de-
ceselor i nasterilor;
h) De a executa vaccindrile
obligatorii;
i) De a ridica probe pentru
controlul alimentelor i bdutu-
rilor.
75. In comunele rurale, medi-
cul comunal va fi asistat de sora
de ocrotire. Atributiunile sorii de
ocrotire sunt
a) De ajuta pe medic la con-
sultatiile dela dispensar;
b) De a conduce Casa de ocro-
tire sub supravegherea medicu-
lui;
c) De a face vizita scoalelor si
www.digibuc.ro
[Art. 73-791
copiilor de scoald, interesAndu-se
de starea lor sanitard;
d) De a da sfaturi privitoare
la cresterea copilului si la ingri-
jirile necesare mamei in timpul
graviditritii si dupd nastere;
e) De a se interesa indeosebi
de desvoltarea sugarilor si co-
piilor mici si de a-i indruma la
medic sau la dispensar in caz
de boald;
f) De a face anchete sociale in
familii si a da sfaturi de bunit
gospoddrie;
g) De a descoperi bolnavii con-
tagiosi *i boalele sociale;
h) De a face femeilor instruc-
tie de puericulturd, de igiend
de gospoddrie casnicd.
76. In comunele rurale va lua
fiintd cate o Casä de ocrotire.
Infiintarea *i intretinerea Case-
lor ocrotire poate fi incredin-
tatil *i societátilor particulare de
ocrotire.
77. Pe lângd sarcinile mentio-
nate la articolele precedente, co-
muna este clatoare sa asigure sa-
lariul personalului sanitar si ad-
ministrativ al serviciilor si insti-
tutiilor sanitare *i de ocrotire
comunale. Comunele vor acorda
medicilor comunali si sorei de
ocroitre locuintá corespunzá-
toare, luminat si incillzit in mod
gratuit si vor asigura transpor-
tul medicilor in interes de ser-
viciu.
78. Medicul comunal este obli
gat a locui in comuna de rese-
dintd.
79. In cazul când comuna nu
este in stare sa suporte toate
cheltuielile pentru infiintarea si
intretinerea institutiilor sanitare
si. de ocrotire care cad in sarcina
ei, ca si pentru retributia perso-
nalului sanitar *i de ocrotire co-
munal, si a implinirii tuturor
celorlalte obligatii prevdzute in
art. 77, fatá de medicul comunal
si sora de ocrotire, judetul este
obligat a contribui la acele sar-
cini. Partea care nu poate fi su-
JArt. 80-891 27 Apri lie 1933
portatil nici de judet, va cádea
in sarcina ministerului. Repar-
titia acestor sarcini pe autorita-
tile mentionate mai sus, se va
face de comun acord la stabili-
rea programului de realizare cu
ocaziunea aldituirii bugetelor
anuale.
80. Oficiantii sanitari sunt or-
ganele auxiliare ale medicilor
igienisti, in ce priveste controlul
si executarea m6surilor din do-
meniul salubrità.tii publice, a
prpfilaxiei boalelor infectioase, a
igienii alimentare, a igienii lo-
cuintelor. Aceleasi atributiuni
revin agentilor sanitari de pe
langa medicii comunali din co-
munele rurale.
81. Moasele sunt chemate a
asista la faceri si a ingriji le-
huza si noul nAscut.
b) Dispozitiuni pentru munici-
piut Bucurefti
82. Directiunea sanitara si de
ocrotire a municipiului Bucu-
resti, formeaz5, o administratie
unitara sub indrumarea si con-
trolul tehnic direct al Ministe-
rului Muncii, Siin Atritii si Ocro-
tirilor Sociale, in conformitate
cu dispozitiunile legii de fatá. Ea
este chematá s5, se ingrijeascá
de toate problemele sanitare *i
de ocrotire care privesc popula-
tia acestui municipiu.
83. Directiunea sanitarri si de
ocrotire a municipiului Bucu-
resti, este condus5, de un medic
sef igienist echivalat in grad cu
inspectorul general sanitar *i de
ocrotire si ajutat de un medic
subset.
84. Directiunea sanitarri si de
ocrotire a municipiului Bucu-
resti, poate elabora *i regula-
mente proprii sub rezerva apro-
brtrii Ministerului.
85. Medicul-sef al municipiului
Bucuresti are dreptul sa', ia orice
mrisuri necesare in interesul po-
pulatiunii, fiind r5.spunzAtor
www.digibuc.ro
468
pentru activitatea sa tehnicä
fatrt de Ministerul Muncii, Sit-
nätritii si Ocrotirilor Sociale.
86. Municipiul Bucuresti este
obligat sá creeze institutiile sa-
nitare, medicale si de ocrotire
necesare populatiei, dupá un
plan elaborat de comun acord cu
Ministerul Muncii, Sändtátii si
Ocrotirilor Sociale, potrivit ne-
voilor reale ale populatiei muni-
cipiului *i in ordinea urgentei
bor.
87. Directia sanitará si de
ocrotire a municipiului Bucu-
resti isi indeplineste atributiu-
nile prin urmittoarele servicii:
1. Servciul personalului si ad-
ministratiei.
2. Serviciul epidemiilor.
3. Serviciul igienii alimentare.
4. Serviciul igienii industriale.
5. Serviciul edilitätii sanitare.
6. Serviciul medicinii curative.
7. Serviciul plägilor sociale.
8. Serviciul igienii scolare.
9. Serviciul statisticii demogra-
fice si propagandei.
88. Fiecare serviciu este con-
dus de un titrat specializat in
problemele care intra in cadrul
de competintri, al serviciului.
$efii serviciilor au calitatea de a
primi delegatie, de a controla si
inspecta institutiile care intr6, in
raza competintei bor.
Pe lângri directia sanitara si
de ocrotire a Capita lei va func-
tiona un consiliu de igiera si
ocrotire in conformitate cu art.
100-108.
89. Serviciul sanitar si de
ocrotire al fiecárui sector este
condus de un medic igienist sef
de sector, echivalat in grad cu
medicul primar de judet. Me-
dicii igienisti *efi de sectoare
functioneazti sub ordinele medi-
cului-sef al Capita lei.
Atari'', de medicii igienisti,
unul la 50.000 de locuitori, mu-
nicipiul Bucuresti dispune de
medici comunali, unul la 30.000
469 27 Apri lie 1933
de locuitori, cu atributiunile
fixate la art. 99.
90. In locul directiei asistentei
sociale a Capita lei se va infiinta
un oficiu central de ocrotire.
Acest of iciu se va organiza in
conformitate cu art. 136-145.
AfarA de oficiul central de
ocrotire va exista câte un of iciu
de ocrotire de fiecare sector.
Oficiul central de ocrotire func-
tioneaz& sub indrumarea si con-
trolul medicului-sef al munici-
piului Bucuresti. Oficiile de ocro-
tire ale sectoarelor functioneazA
sub inclrumarea si controlul me-
dicilor igienisti sefi de sector.
91. Personalul medical, sani-
tar si de ocrotire este recrutat
si supus actiunii disciplinare, in
conformitate cu dispozitiunile
legii de fatl. Personalul admi-
nistrativ este numit de admi-
nistratia comunalá, la propune-
rea meclicului sef si este subor-
donat acestuia.
92. Toate obligatiile de ordin
sanitar si de ocrotire prevAzute
in prezenta lege (pentru comune
si judete) se aplic& si munici-
piului Bucuresti, cu deosebirea
c& aceste servicii ii revin ex-
clusiv.
Personalul superior sanitar s'i
de ocrotire numit de administra-
tia comunalA, in afar& de pre-
vederile prezentei legi, nu se
poate bucura de drepturile acor-
date de legile si regulamentele
sanitare, personalului depinzAnd
de Ministerul Muncii, Sän&tAtii
si Ocrotirilor Sociale si recrutat
de acest minister.
Dispazitii privitoare
c)
la municipii
93. Fiecare municipiu este da-
tor sA contribuie la asigurarea
existentei tuturor institutiunilor
sanitare si de ocrotire de care
are nevoie populatia din cuprin-
sul s&u. La Intretinerea asezA-
mintelor de pe teritoriul munici-
www.digibuc.ro
[Art. 90_94
piului apartinând Statului sau
judetului, si care deservesc un
teritoriu mai mare decât al mu-
nicipiului, acesta va contribui
cu o cot& fixatA de comun acord
cu Ministerul Muncii, Sän&tätii
si Ocrotirilor Sociale.
94. Municipiile sunt obligate a
intretine sau a contribui la in-
tretinerea unui spital cu cel
putin trei specialitati, a unui
dispensar policlinic de speciali-
MO, a unui oficiu de ocrotire si
a unui spital sanatoriu pentru
tuberculosi.
95. Serviciul sanitar si de
ocrotire al municipiului e condus
de un medic sef igienist, având
acelasi grad ierarhic si atribu-
tiuni ca si medicul primar de
judet. Medicul sef va fi ajutat
de un medic igienist pentru fie-
care 50.000 de locuitori.
96. In fiecare municipiu va
functiona un laborator condus
de un medic sef de laborator,
care este in acelasi timp refe-
rentul tehnic in epidemiologie
pentru intregul judet, inclusiv
municipiul si medicul igienist al
plasii centrale.
97. Municipiul este dator sA
asigure salariul intregului per-
sonal medical, precum si al celui
administrativ si de serviciu din
institutiile care depind de el,
afar& de al celui salariat de Stat.
Lucr&rile de salubritate care
privesc municipiul vor fi fácute
in intregime de el, cu avizul con-
siliului de igiena.
98. Pe lângA serviciul sanitar
al municipiului va functiona un
oficiu de ocrotire organizat dupA
modelul oficiului de ocrotire pre-
vAzut in prezenta lege. NumArul
sectiilor acestui oficiu va putea
fi mai mic decât cel dela art. 141,
potrivit cu numArul de locuitori
si cu nevoile populatiunii.
99. Afar& de medicii igienisti,
fiecare municipiu dispune de
medici comunali, unul la 30.000
de locuitori, care au atributiunea
[Art. 100] 27 Apr Me 1933
de a da consultatiuni la domi-
ciliu sau la dispensar bolnavilor
lipsiti de mijloace, de a face vac-
cinärile antivariolice, antituber-
culoase, antitifice etc.; de a ve-
rifica nasterile si decesele, de a
ridica probe pentru controlul ali-
mentelor si biluturilor, de a sem-
nala igienistului cazurile de
boale infectioase, de a suprave-
ghea executarea legilor si regu-
lamentelor sanitare si de a in-
deplini orice a1t5, atributiune din
domeniul sanitar, acolo unde nu
sunt medici igienisti specializati
si pânä la numirea acestora.
Medicii comunali sunt sala-
riati de municipiu.
Medicii santari ai comunelor
urbane sau municipiilor sunt
obligati a se ingriji de toate pro-
blemele sanitare ale comunei.
Acolo uncle functioneaza mai
multi medici, serviciul va fi im-
pártit intro ei pe atributii spe-
ciale sau pe circumscriptii. Re-
partizarea atributiilor sau cir-
cumscriptiilor se face de catre
inspectorul general sanitar de
acord cu medicul sef al orasului
sau municipiului respectiv, iar
in caz de divergentä va de-
cide consiliul tehnic permanent.
AceastA mäsurA se aplicá si sec-
toarelor Capita lei.
d) Consiliile de igiend
,si de ocrotire1)
100. In orasele municipii func-
tioneazá un consiliu de igiená
si de ocrotire municipal deosebit
de cel judetean si care se corn-
pune din:
1. Primarul municipiului, ca
presedinte.
2. Medicul sef al municipiului,
ca vicepresedinte.
3. Un delegat al Consiliului
judetean, desemnat de Consiliul
judetean.
1) A se vedea Regulamentul pentru consiliile
de igieni ei oorotire din 19 August 1933, la
ordinea cronologici in acest volum.
www.digibuc.ro
470
4. Un delegat al Consiliului
municipal.
5. Medicul sef al laboratorului
de igiera (In lipsil un igienist al
municipiului).
6. Un medic primar director de
spital.
7. Directorul oficiului de ocro-
tire.
8. Un medic sef de dispensar.
9. Medicul primar al judetului.
10. Un medic comunal.
11. Medicul sef al garnizoanei.
12. Medicul sef al asigurdrilor
sociale.
13. Inginerul sef al orasului.
14. Un farmacist diriginte, pro-
prietar, cu practicl de minimum
5 ani in aceastá calitate.
15. Medicul veterinar sef al
orasului si medicul veterinar
primar al judetului.
16. Un chimist (chimistul sef
al laboratorului de igiená acolo
unde este).
17. Medicul sef al portului
(uncle este).
18. Advocatul sef al municipiu-
lui sau delegatul sAu.
19. Inspectorul general sanitar
si de ocrotire respectiv poate
asista la sedintele consiliului.
20. Câte un delegat al Uniunii
Camerelor de comert si industrie
si al Camerei de muncá, cu vot
deliberativ.
21. Cdte un specialist In boli
venerice si tuberculoza.
22. Pot fi chemati cu vot con-
sultativ In chestiuni de ocrotire
reprezenantii religiosi ai biseri-
cilor nationale si un reprezen-
tant al cultelor minoritare, pro-
pus de cultul minoritar cel mai
numeros In localitate.
Desemnarea membrilor dela
punctele: 6, 8, 10, 14, 16 si 21 se
face de dare inspectorul gene-
ral sanitar si de ocrotire In fie-
care an. Secretarul serviciului
sanitar si de ocrotire, judetean
sau municipal, este de drept se-
cretarul Consiliului de igienti. si
471 27 Apri lie 1933 (Art. 101-1061

ocrotire judetean sau munici- de 15 zile libere dela comunica-

pal. rea hotäririlor, la Ministerul
La nevoie pot fi invitate si alte Muncii, Sänätätii si Ocrotirilor
persoane cu vot consultativ. Sociale, dupd care termen ele
de igiend si rattan executorii. Un regula-
101. Consiliile
ocrotire se intrunesc cel putin ment special va preciza atribu-
odatd, pe luna, iar la nevoie la tiunile consiliilor de igiend 5i
epoci si mai apropiate, fiind con- ocrotire si modul lor de functio-
vocate de presedinte sau vice- nare.
presedinte in sedinte extraordi- 104. Consiliul de igiend si de
flare. oerotire judetean sau municipal
Sedintele consiliilor de igiend, deleagd din sdnul sdu o comi-
siocrotire judetene au loc la siune permanentd, compusä din:
prefectura judetului; ale celor medicul sef al municipiului (me-
municipale la primaria muni- dicul primar al judetului), un
cipiului- Insärcinarea de mem- delegat al consiliului municipal
bru al acestor consilii este ono- (al consiliului judetean) si un
rifled. medic oficial sau alt expert de-
Sedintele consiliului de igiend legat de consiliul de igiend, care
se tin la prima convocare cu comisiune va avea sa-si dea avi-
majoritatea membrilor care-1 zul asupra tuturor cererilor de
compun; iar in caz de neintru- autorizatiuni pentru deschideri
nire se amând din oficiu peste de stabilimente industiale si co-
3 zile libere, când se va tine cu merciale, precum si pentru ori-
orice numär de membri, dintre care cereri de autorizatiuni pen-
care cel putin doi medici. tru deschideri de debite de ali-
102. Consiliile de igiend si mente sau bduturi si acele pen-
ocrotire sunt organe deliberative tru comert ambulant.
in limita dispozitiunilor prezen- 105. Persoanele care cer auto-
tei legi si a regulamentului ei. rizatiuni pentru deschideri de
Ele singure sunt in drept a au- stabilimente industriale sau co-
toriza, din punct de vedere sa- merciale sunt obligate sá pund
nitar, functionarea tuturor in- la dispozitia comisiunii perma-
treprinderilor industriale si co- nente a consiliului de igiend 5i
merciale de orice naturd. In ocrotire mijloace de transport In
aceste cazuri va participa la se- naturd, când pentru aprobarea
dintd si un reprezentant al acestor autorizatiuni sunt ne-
Uniunii generale a industriasi- cesare si cercetäri la fata lo-
lop, invitat de presedinte. Mdsu- cului.
rile sanitare cu caracter urgent 106. Consiliul de igiend 5i de
pentru combaterea epidemiilor si ocrotire municipal (judetean)
asanarea localitdtilor, votate de poate stabili si anumite taxe care
consiliile de igiend si ocrotire, se vor percepe la cererile pentru
sunt executorii. Ele sunt si or- deschideri de stabilimente in-
gane consultative in toate ches- dustriale sau comerciale, drept
tiunile asupra cdrora li se cere indemnizatii de deplasare pen-
avizul de cdtre presedinte, vice- tru membrii comisiunii perma-
presedinte sau de organele su- nente, atunci and stabilimen-
perioare, administrative sau sa- tele pentru care se cere autori-
nitare. zarea de infiintare sunt situate
103. Autoritätile sanitare si in afard de raza municipiului
administrative ca si persoanele sau localitätii de resedintá ale
interesate pot face apel contra consiliului.
hotäririlor consiliilor, in termen Taxele stabilite de consiliu se
www.digibuc.ro
[Art. 107-1141 27 Apri lie 1933
vor incasa contra chitantä de
secretarul consiliului de igiend,
odatd cu cererile pentru autori-
zatii.
107. Hotdririle date de catre
consiliul de igiend ei de ocrotire
vor fi aduse la cunoetinta celor
interesati de cdtre vicepreeedin-
tele consiliului de igiend ei de
ocrotire.
In aceste hotilrfri se vor spe-
cifica obligatiunile impuse
termenul in care ele trebuesc
aduse la fndeplinire.
Comunicarea acestor hotdriri
va fi consideratd ca somatiune.
Neindeplinirea la termen a
obligatiunilor fixate in soma-
tiune va fi constatatá de cdtre
medicul igienist respectiv, care
va raporta in scris medicului de
municipiu (medicului primar al
judetului). Acesta va aplica sane-
tiunile prevAzute fn legea de
fatd. CAnd medicullef (medicul
primar de judet) opineazd cd
este necesard ridicarea autori-
zatei, va convoca de urgentd con-
siliul de igiend ei ocrotire care
decide.
Executarea hotäririlor consi-
liului se va face de catre me-
dicul primar de judet (eef al
municipiului) sau un delegat al
sdu, cu concursul obligator al
organelor politieneeti i judi-
ciare.
108. Profesorii ei conferen-
tiarii de igiend ai facultdtilor de
medicind din Bucureeti, Cluj ei
Iasi, fac parte de drept din con-
siliile de igiend ei ocrotire ale
municipiilor respective.
TITLUL IV
Institutiunile sanitare si de ocrotire
CAP1TOLUL
Spitalele
109. Toate spitalele el. sane-
toriile stau sub controlul Minis-
terului Muncii, SAndtittii ei Ocro-
www.digibuc.ro
472
tirilor Sociale. Ele pot functiona
numai cu prealabila autorizatie
a acestui Minister. Conditiile ce
vor trebui sd intruneascd pentru
a li se acorda autorizatia de
functionare sunt urmdtoarele: sit
aibd personalul necesar, o inzes
trare ei un local corespunzator
menirii sale. Autorizatiunea se
poate retrage in cazul cAnd a-
ceste institutiuni nu satisfac pre-
vederile legii.
Nu intrd in prevederile acestui
articol toate spitalele ei sanato-
rifle de Stat sau subventionate
de Stat ei care functioneazd pe
bazd de legi speciale 1).
110. Spitalele publice vor
primi orice bolnav care necesitit
ospitalizare, fdrd deosebire de
starea materiald, nationalitate,
religie i supueenie i ti vor ospi-
taliza atAt timp cdt cere boala
sa. Spitalele din capitalele de
judet vor avea cel putin 60 pa-
turi ei se vor organiza pe spe-
cialitäti.
111. Spitalele publice autori-
zate de Minister vor colabora la
pregdtirea ei specializarea, la
cursurile de perfectionare ale
medicilor ei la instruirea per-
sonalului auxiliar.
112. Se pot crea infirmerii
temporare pe timp de epidemii.
113. Spitalele i sanatoriile
publice de specialitate vor avea
eel putin 50 paturi.
114. In fruntea fiecdrui spi-
tal este un medic primar, di-
rector, numit de ministru, dupd
propunerea consiliului medical
al spitalului.
Ele este reprezentantul auto-
ritdtii superioare in spital
eeful ierarhic al intregului per-
sonal.
Medicul director conduce spi-
talul din punct de vedere ad-
1) A se vedea. Regulamentul pentru sanato-
rile de tnbereulosi din 2 Febniarie 1912, la
pens 778, vol. VII.
473 27 Apri 1ie 1933
ministrativ 5i reprezintd insti-
tutia fatá de autoritäti.
Medicul director este ajutat
in exercitiul functiunilor sale de
toti medicii-5efi de sectiune care
formeazd consiliul medical.
Medicii directori ai spitalelor
si institutiilor spitalicesti pu-
blice au dreptul la locuintá in
institutie, precum 5i la incál-
zit 5i luminat. Medicii primari,
Sefi de sectie, nu beneficiazil de
acest drept.
115. Fiecare serviciu este di-
rijat de un medic primar, a-
vând conducerea 5i rdspunde-
rea serviciului sdu din punct
de vedere medical, fiind rds-
punzdtor 5i pentru ordinea
intregul inventar din serviciul
säti.
116. In atributiunile lor me-
dicii primari vor fi ajutati de
medici secundari numiti provi-
zoriu pe 4 ani. Medicii secun-
dari vor locui obligator in spi-
te], in mdsura posibilitätilor si
vor beneficia de brand in mod
gratuit. Ei nu pot avea clien-
teld 5i nu pot ocupa altd func-
tiune, exceptând pe cele din in-
vdthmänt. Medicul primar, di-
rector, poate cere mentinerea
unuia dintre medicii secundari
cu stagiul terminat, cu titlul
de asistent definitiv i aceasta
numai pentru spitalele cu cel
putin 100 de paturi.
117. Fiecare spital va avea
personal administrativ sufi-
cient, cel putin un administra-
tor, un controlor 5i un impie-
gat.
118. Pentru ingrijirea In spi-
talele publice bolrtavii sau f a-
miliile lor vor pldti taxele le-
gate. Pentru bolnavii asigurati
aceste taxe se vor pláti de Casa
asigurdrilor sociale, de Casa
pentru ocrotirea personalulm
C. F. R. *i de mice Case de aju-
tor si pensiuni de pe lângd, In-
stitutiunile Statului sau con- mirirea veniturilor publice din 13 Aprilie 1933,
trolate de Stet. lar pehtru cei la pag. 267, in meet volum.
www.digibuc.ro
[Art. 115-120]
sdraci, de autoritdtile care, po-
trivit prezentei bgi, sunt obli-
gate sà suporte taxele de ingri-
jire 5i din fondul general sani-
tar 5i de ocrotire. Procesul-
verbal dresat la primirea bol-
navului in spital este creantá
juridicd i constitue un titlu
executoriu care poate fi execu-
tat potrivit legit pentru perce-
perea i urmarirea venituritor
publice 1).
In ce prive5te alimentarea 51
intretinerea, paturile se impart
In 3 clase, i anume: 75°/0 de
clasa III (clasa comund), 15°/o
de clasa II si 10°/o de clasa I.
119. Este strict interzis me-
dicilor a primi onorarii medi-
cale dela bolnavi de clasa III.
Cei din clasele I 5i II vor pláti
onorarii pentru tratament, ope-
ratiuni si taxe pentru exami-
nári 5i analize, dupd normele
stabilite de regulament.
Personalul medical al spite-
lului va avea drept la o cotd-
parte din aceste taxe.
Niciun fel de alte taxe supli-
mentare nu se pot percepe in
institutiile cu caracter spitali-
cesc ale Ministerului. Medicii
care contravin dispozitiunilor
acestui articol vor fi dati in
judecata comisiei disciplinare,
fapta fiind consideratá ca o
contraventie disciplinard gravd.
Fun ctionarii publici au drep-
tul la o reducere de 50°/o din
taxele de ingrijire in institu-
tiile Ministerului.
120. Spitalele de medicind
generald 5i spitalele speciale
cu caracter local sunt in sar-
cina bugetard a judetelor, ora-
selor i comunelor. Spitalele
mai mari care deservesc unul
sau mai multe judete, cad in
sarcina bugetard a asociatiilor
judetene cu sau fárd subventie
1) A ee vedea Legea pentru perceperea i ar-
(Art. 121-128] 27 Aprille 1933 474

dela Stat. Fiecare spital va vind bolnavii pentru o singurä

avea un buget propriu, Inglo- specialitate, conduse de medici
bând veniturile si toate chel- primari specialisti.
tuielile de personal si material; 124. Dispensariile au urmä-
administrarea spitalelor publice toarele atributiuni:
va fi uniforma; regulamentul a) De a depista cazurile de
spitalelor va specifica amAnun- boll sociale;
tit modul lor de functionare. b) De a da consultatiuni bol-
121. Recrutarea personalului navilor ambulanti;
telinic se face in conformitate e) De a face controlul medi-
cu prevederile legii de fatd. cal pentru bolnavii venerici;
Personalul administrativ si de d) De a initia si face anchete
serviciu se va angaja si numi de sociale;
autoritatea care suport6 buge- e) De a inlesni examinarea
tar cheltuielile de salariu res- periodic& a populatiunii si In
pectiv (dupà propunerea medi- deosebi a elevilor de scoalä;
cului director al spitalului). f ) De a da consultatiuni $i a
Controlul administrativ sa- face tratament ambulator bol-
nitar il exercitä organele de navilor de orice categorie lip-
inspectie ale Ministerului si siti de mijloace;
regiunii, iar controlul tehnic, g) De a participa la actiunea
inspectorii generali sanitari. de propagandà sanitarà $i cul-
turalä.
CAPITOLUL II 125. Conducerea si adminis-
Dispensariile tratia dispensarului va fi uni-
tará, chiar dacä diferitele sectii
122. Chemarea primordiala a de specialitate sunt plasate In
dispensariilor este combaterea localuri deosebite.
mortalitätii infantile, tubercu- 126. Infiintarea $i intretine-
lozei si boalelor venerice. rea de dispensarii cad In sar-
123. Dispensariile sunt de 3 cina organizatiunii sau autori-
categorii; tätii pe care o deserveste.
a) Dispensarii mixte, In care Casele autonome sau socie-
se dau consultatiuni $i se face tätile particulare vor putea A
tratament pentru orice boale, Infiinteze $i s& intretin& dis-
de acela$i medic. Ele functio- pensarii numai cu aprobarea si
neazà, In comunele rurale, la dup.& normele dispensariilor Mi-
resedinta plä$ii sanitare si In nisterului.
orice localitate unde nu exist& 127. Dispensariile si ambu-
dispensarii din categoriile b si c latoriile actualmente In fiintä,
si stint conduse de medicii co- in aceeasi localitate, pendinte
munali; de autoritäti publice deosebite,
b) Dispensarii policlinice, in se vor revizui de comisiunea de
care consultatiunile si trata- coordonare, care va aviza asu-
mentul ambulator se face pe pra contopirii sau functionärii
specialithti, In sectii conduse de lor independente.
medici primari specialisti, re- 128. Dispensarul Central al
crutati In conditiile legii de Ministerului se transform& In
fatä. Numärul sectiilor este ne- Spitalul Central I. O. V., desti-
limitat, Insà, In orice caz, vor nat in primul rand a da gra-
dispune de cel putin 3 sectii tuit asistentà medical& spitali-
pentru combaterea plilgilor a- cease& si consultatiuni ambula-
rätate la art. 122; torii de specialitate, precum si
c) Dispensarii speciale, deser- medicamente invalizilor, orf a-
www.digibuc.ro
475
nilor si vdduvelor de rdzboiu.
Bolnavii ce necesit& spitalizare
se vor interna In serviciile spi-
talului conduse de acelasi per-
sonal medical care conduce ser-
viciile de consultatiuni. Ac-
tualii medici primari definitivi
ai Dispensarului Central al Mi-
nisterului devin medici pri-
mari definitivi ai Spitalului
Central I. O. V.
CAPITOLUL III
Laborcdoarele de igienei
129. Laboratoarele de igien6
servesc ca centre de activitate
In combaterea bolilor infec-
tioase si in salubritatea pu-
blidi 1).
Ele sunt regionale, judetene,
municipiale, de porturi si puncte
de frontiera si dispun de cel
putin doua sectii, una pentru
cercetäri sero - bacteriologice,
alta pentru analize chimice si
clinice si acolo uncle permit po-
sibilitätile pentru examene ana-
tomo-patologice.
.5efullaboratorului va avea
totdeauna si specialitatea de
medic igienist.
Fiecare sef de sectie este in-
dependent din punct de vedere
tehnic.
Seful laboratorului regional
sau judetean va fi in acelasi
timp referent tehnic in materie
de profilaxia bolilor infectioase,
a sefului serviciului ministerial
local, al medicului primar de
judet si al medicului-sef de mu-
nicipiu.
130. Atributiunile laboratoru-
Iui de igienti, sunt urmátoarele:
a) De a face In mod gratuit
analizele cerute de spitale 5i de
medici oficiali in interesul ser-
viciului;
b) De a ajuta si interveni din
1) A se vedea Regalement. p. laboratoare de
igieni, din 28 Noemvrie 1920, la pag. 729, vol.
VI, cu mod. 21 Aprilie 1926.
www.digibuc.ro
27 Apri lie 1933 [Art. 129-134]
propria initiativä In combate-
rea boalelor infectioase pe baza
rapoartelor ce i se vor trimite
obligatoriu asupra situatiei epi-
demiologice;
c) De a executa analizele ce-
rute de serviciul vämilor;
d) De a face controlul alimen-
telor 5i bäuturilor si obiectelor
uzuale In baza regulamentului;
e) De a contribui la instructia
personalului sanitar auxiliar;
f) De a executa analize pen-
tru particulari, percepand taxe
conform regulamentului, excep-
tând bolnavii lipsiti de mij-
loace;
g) De a executa orice alte In-
sarcindri oficiale de compe-
tinta lor.
131. Diagnosticul etiologic In
vederea profilaxiei si combate-
rii boalelor infectioase nu se
poate confirma decât in labora-
toarele Ministerului Muncii, SA-
natätii 5i Ocrotirilor Sociale sau
in laboratoarele altor Ministere
autorizate de Ministerul Mun-
cii, Sdnatätii si Ocrotirilor So-
ciale, Ins& numai In località-
tile unde nu existä Inca labo-
ratoare oficiale ale acestui Mi-
nister.
132. Laboratorul de chimie
si bacteriologie al municipiului
Bucuresti va avea aceeasi corn-
petintà ca si laboratoarele Mi-
nisterului.
133. Crearea 5i intretinerea
laboratoarelor de igiena este in
sarcina Ministerului Muncii,
StmAtatii si Ocrotirilor Sociale.
Laboratoarele instalate In insti-
tutiuni comunale sau judetene
(abatorii, uzine de aprt, etc.), in
scopul de a controla functiona-
rea acestora, sunt in sarcina
administratiei respective.
134. Organul tehnic de in-
drumare si control pentru toate
laboratoarele este institutul de
igieng, 5i sanätate publicI.
135. Laboratoarele institu-
 [Art. 135-1411 27 Aprille 1933 476

tiunilor universitare nu intrd 140. Invalizii, vdduvele si or-

In prevederile articolelor prece- fanii de rdzboiu vor fi tinuti In
dente. evidentá de oficial de ocrotire
care va veghea ca ajutorul ma-
CAP1TOLUL IV terial sit fie acordat potrivit
Oficiul de ocrofire gradului de dependent/ sau de
invaliditate al acestor persoane.
136. In fiecare municipiu Ministerul Muncii, Sándtdtii
sau comuna urband capitald si Ocrotirilor Sociale, va putea
de judet va functiona un oficiu Infiinta sanatorii, dispensarii
de ocrotire menit sd se ocupe amine speciale, pentru asis-
de Indatoririle care cad In sar- tenta sanitard a invalizilor, or-
cina comunei, privitor la ocro- f anilor i vaduvelor de raz-
tirea nationald si asistenta so- boiu, In clädirile proprietate
ciald, afaril de judetul Ilfov, ale Oficiului National I. O. V.
unde vor functiona doua oficii In care scop va putea folosi
de ocrotire: unul pentru muni- imobile prevAzute de art. 44 din
cipiul Bucuresti si unul pentru legea de reform& si pensionare
judet. In capitalele de judet a invalizilor de rdzboiu, grade
municipii, oficiul de ocrotire inferioare, precum si cladirile
std. sub controlul i Indrumarea proprietate ale Oficiului Natio-
medicului-sef de municipiu, In nal I. O. V., chiar dacti au o altd
capitalele de judet nemunicipii, destinatiune, In care scop sunt
sub a medicului primar de judet. reziliate de drept orice fel de
137. Oficiul de ocrotire va fi contracte si conventiuni In vi-
condus de un director recrutat goare, relativ la folosinta aces-
dintre titratii specializati In tor imobile, dela data când Mi-
problemele de ocrotire. nisterul Muncii, Sándtdtii si 0-
138. Oficiul de ocrotire se crotirilor Sociale va crede de
ocupd de protectia copilului nor- cuviintä, cu un preaviz de cel
mal, urmdrindu-1 In toate etapele putin o hind de zile.
vietii pang la adolescentä. Se abroga dispozitiunile art.
In acest scop colaboreazd la 3, alin. 1 si 2 din legea pentru
Indrumarea si buna functio- modificarea legii pentru Infiin-
nare a serviciilor, institutiu- tarea Oficiului National al in-
nilor i societdtilor menite s. valizilor, orfanilor si vdduvelor
se ocupe cu ocrotirea copilului de rdzboiu din 14 Aprilie 1922
si tin eretului.
Se ocupd de asemenea cu co- si a unor articole din legea pen-
pilul anormal, Ingrijind de asis- tru organizarea Ministerului
tenta lui prin plasarea f n ins- Muncii, Sandtatii i Ocrotirilor
titutii corespunzdtoare pentru Sociale din 23 Martie 1926", pu-
orbi, surdo-muti, anormali, min- blicatit fn Monitorul Oficial Nr.
tali, case de corectie, orfelinate, 97 din 5 Mai 1927 1).
azile de infirmi etc. 141. Oficiul de ocrotire are
139. Oficiul de ocrotire mai urmátoarele sectii:
are menirea s asigure asis- 1. Sectia administrativd.
tenta prin munca indivizilor de- 2. Sectia ocrotirii nationale.
pendenti, dar fiziceste capabili 3. Sectia asistentei sociale.
asistenta prin alte mijloace, 4. Sectia ocrotirii locuintelen
persoanelor deficiente din punct
de vedere fizic sau economic. 1) A ee vedea Legea din 23 Martie 1926, la
Serviciul acesta va fi condus de pag. 135 vol. XVXVI i Legea din 5 Mai
o asistentä 1927, la peg. 709 mama volum.
www.digibuc.ro
477 27 Apri lie 1933
142. Sectia administrativa se
ocupg cu cheltuielile adminis-
trative .si de contabilitate ale
oficiului.
Concentreazg indeosebi toate
datele privitoare la persoanele
care aunt sau urmeazg sg fie
asistate de comung, judet, Stat
sau societgti particulare; tine la
curent fisierul asistatilor, se
ingrijeste de distribuirea ratio-
nald a ajutoarelor; tine in evi-
dentg institutiunile si locurile
disponibile din institutuni me-
dicale, de ocrotire nationalg si
de asistentg, pentru a mijloci
plasarea celor ce solicitg, sau
necesitá internarea.
143. Sectia ocrotirii nationale
indrumeazá si coordoneazd acti-
vitatea oficialg cu a societátilor
particulare privitor la mama,
copil si tineret, in vederea unei
cât mai prospere desvoltgri fi-
zice, intelectuale si morale. La
aceastg sectie va functiona si un
birou al educatiei poporului.
144. Sectia asistentei sociale
se ocupg cu probleme privitoare
la acel material uman, care, gg-
sindu-se in stare de dependentg
pentru motive de ordin sanitar
sau social-economic, poate fi
reabilitat prin asistentg deschisg
sau poate fi pus la adgpost prin
asistenta institutionala. Mijlo-
cul de investigatiune al asisten-
tei sociale este ancheta intre-
prinsg, cu ajutorul asistentelor
sociale si a surorilor de ocrotire.
145. Sectia ocrotirii locuinte-
lor tine evidenta locuintelor din
localitate si inlesneste plasarea
familiilor sgrace in locuinte co-
respunzgtoare; WI dg avizul pri-
vitorla planul de constructii
ieftine si acordarea de avantaje.
146. Oficiile de ocrotire vor
putea sg contopeascá câte doua
sau mai multe din sectiile dela de ocrotire si un local pentru
art. 141, potrivit nevoilor locale. izolarea boalelor contagioase.
Atari servicii se pot infiinta si
in comune urbane neresedinte prindl toate cele enumgrate mai
www.digibuc.ro
[Art. 142-150]
de judet. Cele din capitalele de
judet vor deservi in acelasi timp
si judetul, care in acest caz va
contribui la intretinerea lui.
147. Bugetul oficiului de o-
crotire cade in sarcina judetului
si comunei a cgror populatie o
deserveste.
148. Oficiul de ocrotire va
avea in sarcina sa exclusivg re-
zolvirea problemelor locale de
ocrotire nationalg si asistentg,
in conformitate cu articolele pre-
cedente. In afarg de el, adminis-
tratia locald nu poate sä intre-
ting niciun alt serviciu cu desti-
natie identicg sau similarg.
CAPITOLUL V
Casa de ocrofire
149. Casa de ocrotire este un
asezgmânt comunal si are scopul
de a servi in deosebi in mediul
rural ca institutie sanitarg, de
ocrotire si de educatia poporului.
Casele de ocrotire pästreazg re-
latiuni permanente de ordin
tehnic cu oficiul de ocrotire al
judetului.
150. Casa de ocrotire va dis-
pune de:
a) Un dispensar mixt pentru
consultatiuni generale, examina-
rea copiilor de scoalg si comba-
terea mortalitgtii infantile, sala
dispensarului putând servi si ca
WA de conferinte;
b) Un cdmin de zi pentru
copii;
e) 0 salg pentru interventii
chirurgicale urgente (faceri, acci-
dente, operatii de urgentg, ;
d) Un salon pentru bolnavii
de urgentg;
e) 0 baie-dus;
f) Locuinth pentru sora sau
surorile de ocrotire;
b) Birou administrativ.
La nevoie se poate atasa Casei
Casa de ocrotire poate sg, cu-
[Art. 151-159] 27 Apr Ilie 1933 478

sus sau numai o parte dintr'In- de medicinA, din tard. Echiva-

sele, dup6. posibilitAti. larea se face la Facultatea de
151. Casa de ocrotire este sub medicina din Bucuresti pentru
conducerea medicului comunal candidatii proveniti din Oltenia,
ajutat de o sorb, de ocrotire. Este Muntenia si Dobrogea; la Fa-
centrul de activitate a surorilor cultatea din Cluj, pentru cei
de ocrotire In comunele rurale. provenind din Transilvania si
Case le de ocrotire sunt In sar- Banat si la Facultatea din Iasi,
cina bugetard a comunelor, care pentru cei provenind din Mol-
la infiintarea si Intretinerea lor dova, Basarabia si Bucovina.
pot sa fie ajutate de judet. Mi- Dui:a echivalare sunt obligati
nister sau societati particulare a trece un examen de liberit
de binefacere sau culturale si practicA organizat de Minister
orice altA societate sau per- in Bucuresti, Iasi si Cluj.
soanA. 155. Comisiunea examina-
toare se compune din 3 membri
PARTEA il delegati de facultatea de medi-
Exercitiul rnedicinii sipersonalul cinA localit si 2 membri numiti
sanitar §i de ocrotire de Minister.
156. Niciun doctor In medi-
TITLUL I cind cu drept de libera practicA
Exercitiul medicinii si specializarea
nu se poate intitula specialist In
vreuna din ramurile medicinii
CAPITOLUL I deed nu lndeplineste conditiu-
nile cerute de lege.
Exerciliul medicinii 157. Nimeni nu poate des-
152. Nimeni nu poate exer- chide. si conduce pentru folo-
cite medicina fdra autorizatia sinta publicului un laborator de
de liberd practica acordatA de analize microbiologice, serolo-
Ministerul Muncii, SAndtátii si gice, urologice sau chimice, cu
Ocrotirilor Sociale, si publicatA aplicatiuni la medicina, fArA au-
In Monitorul Oficial si fdrA a fi torizarea prealabilA a Ministe-
inscris in colegiul medicilor. rului Muncii, Si:Mgt Atii si Ocro-
153. Libera practicl a medi- tirilor Sociale. ConducAtorii a-
cMii se acordA cu avizul comi- cestor laboratoare trebue sA fie
siei administrative, pe baza ur- medici, farmacisti diriginti sau
rnátoarelor acte: chimisti de laborator speciali-
a) Diploma eliberatá ori echt- zati.
valeta de o facultate de medi- 158. Laboratoarele In care se
cinA; practicA radiologia nu pot func-
b) Certificatul de cetMenia ro- tiona deal sub conducerea unui
mânA;
doctor In medicinA, specializat
c) Certificat dovedind O. nu in radiologie si numai cu auto-
rizatia Ministerului.
a fost condamnat prin hotärire 159. Oricine va voi sA exer-
judecAtoreascd definitiva cu pe- cite medicina va instiinta despre
deapsd infamantd. Ministerul e aceasta si Consiliul de igiend si
obligat ca in termen de 30 zile ocrotire al judetailui sau muni-
sit acorde libera practica candi-
cipiului in care si-a ales domi-
datului care indeplineste acesteciliul, prezentând si titlurile do-
conditiuni. vedind dreptul de liberd prac-
154. Medicii cu diplome din tied. Consiliul de igienA si de
strAinAtate sunt obligati a le ocrotire va comunica tuturor
echivala la una din FacultAtile farmacistilor din circumscriptia
www.digibuc.ro
479 27 Apr Ille 1933 [Art. 160-166)

sa numele medicilor cu drept de Inca led domeniile medicinii, pe

libel% practica. lângä sanctiunile dela artico-
160. Nimeni nu poate des- lul 164 se va ordona de autori-
chide stabilimente destinate a tatea sanitard inchiderea acestor
primi bolnavi interni sau ex- localuri.
terni, cu scop de a-i ingriji si 164. Oricine va exercita me-
a-i vindeca prin mijloace natu- dicina contra prescriptiunilor de
rale ori artificiale, farmacolo- mai sus, se va pedepsi cu a-
gice, mecanice, fizice si dietetice, menda de 5.000 la 50.000 lei.
dad, nu are dreptul de libera Actele de 'dare In judecatii se
practica a medicinii, dobandit vor Intocmi de medicii oficiali,
conform acestei legi. iar prima amendä va fi aplicatd
161. Prepararea si comercia- de seful serviciului ministerial.
lizarea serurilor si vaccinurilor Contra deciziei acestuia se poate
de orice fel, ca si a tuberculinei apela In termen de 15 zile libere
si a maleinei pentru uzul uman la Minister -si in ultima instantä,
este un monopol al Ministerului, in acelasi termen, la tribunal.
exercitat prin Institutul Dr. I. Recidiva se va pedepsi cu Inchi-
Cantacuzino". soare corectionalä dela o hind
Autorizarea de a prepara si pana la un an.
comercializa alte seruri si vacci-
nuri sau preparate biologice prin CAPITOLUL H
institutii altele deck Institutul
Dr. I. Cantacuzino", se acordd Organizareo ;i functionoreo colegiului
de Minister in baza avizului medicilor
acestui institut si a comisiei de
boli contagioase. 165. In scopul de a se con-
162. Orice persoand care, %rd. trola practica medicaid si de a
a avea dreptul de libel-% practicd se veghea la pástrarea prestigiu-
a medicinii, intrebuinetazd apa- lui corpului medical, se creeazd
rate de electroterapie medicaid, Colegiul medicilor.
aparatele de radiologie, diater- Colegiul medicilor din Ro-
mie, raze ultraviolete, radium si mania se compune din medicii
substante radioactive electrolizá, care au dreptul de libera prac-
electrocauterizare, pentru a trata ticti a profesiunii Ion In tard.
afectiuni reale sau imaginare de Nimeni nu poate practica me-
ordin chirurgical, neurologic, gi- dicina dacd nu este inscris In
necologic, dermatologic, cosme- Colegiul medicilor.
tic, dentar sau din oricare alt Pentru a fi admis in Colegiul
domeniu al specialtkilor medi- medicilor se cer urmatoarele
cale, se considerd contravenienti conitiuni:
la prezenta lege si intl.& in pre- a) A fi cettitean roman;
vederile art. 161 privitor la exer- b) A avea dreptul de liberit
citiul ilicit al medicinii, sanctio- practica a medicinii in Romania.
nandu.se cu pedepsele dela acel 166. Sunt nedemni de a prac-
arti col. tica medicina acei condamnati
163. Atunci and aceastá la pedepse infamante ca autori
practica ilicitá se exercitit In sau complici, exceptandu-se acei
ateliere destinate altor profe- cdre vor face dovada cd, au fost
siuni (coafori, bárbieri, maseuri, condamnati prin o eroare judi-
manicuri, pedicuri), sau In ate- ciard.
liere numite institute de infru- Exercitiul profesiunii de medic
musetare sau altfel de stabili- este incompatibil cu:
mente care sub orice denumire a) Profesiunea de comerciant
www.digibuc.ro
[Art. 167-176] 27 Apri 11; 1933
exercitatg direct sau prin per-
soane interpuse;
b) Exercitarea comertului far-
maceutic;
c) Orice ocupatiune care ar fi
de naturg sg aducg o stirbire
prestigiului si demnitgtii profe-
siunii.
167. Colegiul medicilor este
Impgrtit In sectiuni judetene.
Toti medicii, având domiciliul
In diferitele localiati ale unui
judet, constitue, cu respectarea
conditiunilor de admisibilitate
prevgzute in prezenta lege, sec-
tiunea judeteang respectivg a
Colegiului medicilor.
168. Fiecare sectiune a Cole-
giului medicilor este condusg de
un consiliu compus din cinci
membri.
Consiliul general, cu sediul In
Bucuresti, este compus din pre-
$edintii tuturor consiliilor jude-
tene.
Membrii consiliilor sunt alesi
De termen de 3 ani dintre mem-
brii sectiunii, avänd o vechime
de cel putin 5 ani dela libera
practicg si vârsta de 35 ani Im-
pliniti.
Consiliul alege din sgmul säu
presedintele sectiunii.
169. Consiliul general alege
dintre membrii care II compun,
$i cu majoritate de voturi, un
presedinte si 4 membri care con-
stitute comitetul executiv al Co-
legiului medicilor.
Alegerea se face pe termen de
3 ani.
170. Sectiunile judetene vor
tine un tablou al medicilor, care
se va afisa In cursul lunii Ia-
nuarie a fiecgrui an.
171. Este interzis medicilor,
In scopul de a atrage clientela,
Intrebuintarea de mijloace in-
compatibile cu demnitatea pro-
fesiunii.
172. Colegiul medicilor este
autorizat si obligat de a urmári
prin parchet, pe oricine va fi
dovedit cg, face practicg ilegalg.
www.digibuc.ro
480
a medicinii, pe acei care vor
prepara si vinde publicului me-
dicamente fgrg, a avea ordonante
medicale, precum $i pe acei care
vor contraveni dispozitiunii arti-
colului precedent.
173. Mec licii Inscrisi In Co-
legiu vor plat o cotizatie care
se va fixa de consiliul general.
Produsul acestor cotizatiuni
va servi pentru acoperirea chel-
tuielilor de administratiune, pen-
tru a veni In ajutorul medicilor
invalizi, vgduvelor si orfanilor
medicilor InscrisL precum $i
pentru crearea de institutiuni cu
scop filantropic sau stiintific.
174. Judecarea tuturor aba-
terilor profesionale comise de
medici este datg In competinta
comisiunii de discipling a sec-
tiunii judetene respective $i
exercitatg de cátre consiliul ju-
detean.
Comisiunea de discipling va
putea fi sesizatg de pre$edintele
sectiunii, fie din oficiu, fie In
urma reclamatiunilor ce i se vor
fi adresat.
Pre$edintele va delega un
membru din consiliu cu cerce-
tarea cazului, ascultand pe me-
dicul Invinuit, care va fi citat
prin scrisoare recomandatá.
De rezultatul cercetgrilor va
clepinde trimiterea sau nu a me-
dicului Invinuit Inaintea comi-
siunii.
175. Medicul Invinuit Isi va
putea face apgrarea Inaintea co-
misiunii singur, asistat de un
coleg sau de un avocat.
Sedintele comisiunii sunt pu-
blice.
Deciziunile comisiunii de dis-
ciplind se vor motiva, ele tre-
buind In mod obligator a fi re-
dactate cel mai tärziu In termen
de 10 zile dela data pronuntgrii.
176. Deciziunile comisiunii de
discipling se dau cu drept de
apel In termen de 15 zile dela
comunicare.
Apelurile vor fi judec,ate de o
 481
comisiune compusg din un mem-
bru al Curtii de apel din Bucu-
resti si 4 medici desemnati de
Consiliul general si un supleant.
177. Comisiunea de discipling
va putea pronunta, dupg gravi-
tatea Invinuirii, urmdtoarele pe-
depse:
(t Avertismentul;
b) Avertismentul cu ridicarea
dreptului de a fi ales in con-
siliu pentru un timp de 1-3 ani;
c) Interdictiunea temporarg a
practicii medicale;
d) Radierea de pe tabloul co-
legiului.
178. Un regulament alcatuit
de consiliul general 41 Colegiului
medicilor si aprobat de Ministe-
rul Muncii, Sängtittii si Ocrot-
rilor Sociale va determina con-
ditiunile de aplicare ale acestei
legi I).
CAPITOLUL III
Specializarea
179. Niciun medic nu se poate
intitula specialist In vreuna din
ramurile medicinii, clacg nu are
clreptul de liberg practicg a spe-
cialitiitii.
Diploma de specialist o acordg,
Facultatea de medicing, libera
practicit a specialitgtii o acord&
Ministerul.
180 Regulamentele care vor
fixa pe specialitAti durata sta-
giilor si a cursurilor, se vor al-
cgtui de Facultätile de medi-
cing si vor fi uniforme pentru
toatg tam.
CAP1TOLUL IV
Medicii leg i0i
181. Toate expertizele medico-
legale In penal si civil, reclamate
de justitie, se vor indeplini de
medici-legisti in localitätile unde
exist& atari medici.
Oridecateori in cauze penale
justitia numeste o comisiune
pentru o expertizg medico-legalg,
i) A se vedea Regulamentul comisiunii de
diseiplia sanitarl, din 13 Aprilie 1932 la pag.
302 vol. XX.
C. Haniangiu, vol. XXI. 31.
www.digibuc.ro
27 Apri lie 1933 [Art. 177-185]
din aceasta va face parte in mod
obligatoriu un medic legist ti-
trat in specialitate. Nimeni nu
poate fi numit medic-legist dacg
nu posed& diploma de speciali-
zare, prevazutd de legile de or-
ganizare si incadrare ale Minis-
terului Muncii, Stu-A.04H si 0-
crotirilor Sociale si Ministerului
de Justitie.
182. Se va creia pentru toatA
tara un numgr suficient de me-
dici-legisti, plátiti din bugetul
Ministerului de Justitie.
In mod provizoriu, adicg pAng
la recrutarea unui numgr Irides-
tulgtor de medici-legisti titrati
fn specialitate, medicii primari
de judet, medicii-sefi de munici-
pii si medicii comunali vor face
ca si in prezent expertizele me-
dico-legale, cerute de justitie,
pentru care vor primi un onora-
rM special, conform unui tarif
ce se va intocmi.
183. Medicii de spitale, in ser-
viciul carora a murit persoana
a cilrei autopsie se cere, nu vor
putea primi insärcinarea exper-
tizei medico-legale; in schimb li
se impune obligatia de a asista
pe un alt medic, desemnat de
justitie, fAcandu-se mentiune de
aceasta in raportul medico-legal.
Medicii-legisti nu au dreptul sg
faca clientelg.
184. Cii incepere dela 1 Ianua-
rie 1931 toate posturile de me-
dic-legist, prevazute in bugetul
Ministerului Muncii, Sgratiltii s'i
Ocrotirilor Sociale, vor fi trecute
in bugetul Ministerului de Jus-
titie.
185. Se recunosc medici-legisti
pe lângg instantele judectitoresti
din localitatile respective: a) pro-
fesorii de medicing legalg; b)
conferentiarii de medicing le-
galii; c) medicii-sefi de lucrgri,
definitivi in post, de pe lângg ca-
tedrele de medicing legal& dela
toate universittitile din targ si
care posed& diploma de speciali-
zare in medicina legalti.
[Art. 186-1941 27 Apri lie 1933 482

186. Actualii medici legisti sociale, oficianti sanitari, surori

care anterior au detinut In mod de ocrotire, surori de caritate, a-
definitiv un post in administra- genti sanitari, moase si infir-
tiunea Ministerului Muncii, Sä- miere.
nradtii si Ocrotirilor Sociale 190. Medicii din serviciul ex-
sunt deadreptul defnitivati cu terior al ministerului sunt de
toate drepturile castigate. , cinci categorii:
Actualii medici-legisti, depin- 1. Medici igienisti.
zand de Ministerul Muncii, SA- 2. Medici curativi.
ndtdtii si Ocrotirilor Sociale, do- 3. Medici de laborator.
centi sau sefi de lucrdri, defini- 4. Medici sanitari.
tivi pe langa Institute le Medico- 5. Medici legisti.
legale, se definitiveaza In locu- 191. Sunt medici igienisti: me-
rile de medici-legisti ce ocupa. dicii dezinfectori, medicii de por-
Pe viitor mice post de medic- turi, medicii igienisti de plasd,
legist nu va putea fi ocupat de- medicii primari de judet, medi-
cat cu respectarea normelor de cii-sefi de municipiu, medicii-
numire prevAzute in legea de or- sefi si inspectori ai asigurdrilor
ganizare a Ministerului Muncii, sociale, sefii de sectie, inspectorii
Sdnatdtii si Ocrotirilor Sociale. generali sanitari si de ocrotire,
Orice vacantd de post de me- respectiv si personalul medical
dic-legist se publica In Monitorul didactic al institutelor de igiend
torul Oficial in termenul prevd- si sandtate publicd, dacd nu in-
zut de lege. trd in alte categorii.
Medicii penitenciarelor si in- 192. Medicii curativi se im-
stitutelor de preventiune se vor part in medici de spital, medici
recruta dintre medicii speciali- radiologi, medici de dispensarii,
zati in medicina legald. policlinice si speciale, medicii
187. Judecarea disciplinard a ambulatoriilor asigurarilor so-
medicilor-legisti se face de catre cale, medicii statiunilor balneare
comisiunea de disciplina de pe si toti medicii de mice speciali-
rang& Ministerul Muncii, Sänd- tate, a cdror atributiune princi-
tätii si Ocrotirilor Sociale. Au- pald este tratamentul bolnavi-
topsierii atasati serviciilor me- lor.
dico-legale sunt echivalati in Medicii de spitale se Impart
drepturi cu agentii sanitari, in: medici auxiliari, medici se-
bucurandu-se si de dreptul de cundari, asistenti, medici pri-
gradatie al acestora. mari de specialitate si medici
primari directori.
TITLUL II 193. Medicii de laborator se
Rercrutarea peraonalului claseazil In preparatori, asis-
tenti, prosectori si medici-sefi de
CAPITOLUL I laborator. Tot aici inträ si per-
Dispozifiuni generate sonalul superior cu atributiuni
de laborator din Institutul de se-
188. Medicii din functiunile ruri si vaccinuri Dr. I. Cantacu-
depinzand sau controlate de mi- zino", institutele de igiend si sä-
nister, formeazd corpul tehnic al natate public& si institutul chi-
medicilor functionari. mico-f arma ceuti c.
189. Personalul sanitar si de 194. Intiq in categoria medi-
ocrotire este de urmdtoarele ca- cilor sanitari: medicii comunali,
tegorii: medici, farmacisti, chi- medicii scolari, medicii de dis-
misti, ingineri sanitari, prole- pensarii mixte, medicii de infir-
sori medico-pedagogi, asistente merii, medicii curanti ai asigu
www.digibuc.ro
 483 27 Apri lie 1933
ririlor sociale, precum si medi-
cii din categoriile similare, apar-
tinând altor ministere sau re-
giilor autonome.
195. Se numesc malici-le-
gisti doctorii in medicini spe-
cializati in medicina legalti.
196. Pentru a ocupa o func-
tiune in corpul tehnic al medici-
lor functionari, In cadrele servi-
ciilor Statului, judetului, cornu-
nei sau oricirei alte institutiuni
publice, candidatul trebue si in-
deplineasca urmitoarele condi-
tiuni:
a) Si fie doctor in medicini,
cu dreptul de liberi practici In
tari;
b) Si fie cetitean român;
c) Si nu fie condamnat prin
hotirire judecitoreasci defini-
tivi la vreo pedeapsi infamanti;
d) Si nu fi fost exclus definitiv
din corpul functionarilor minis-
terului sau exclus temporar in
momentul cererii, sau pus in re-
tragere din oficiu pentru vreu-
nul din cazurile previzute in
prezenta lege;
e) SA, nu fie destituit din alte
functiuni publice sau ctizut In
vreuna din pedepsele care dupi
legile privitoare la functionarii
publici le-ar interzice dreptul de
a mai ocupa asemenea func-
tiuni;
f ) Birbatii si fi satisficut le-
gea recrutirii.
197. Toti medicii care au ti-
tluri definitive se bucuri de sta-
bilitate si inamovibilitate. Ei nu
pot fi transferati, destituiti, sus-
pendati, pensionati, decât in
conformitate cu legea de fati.
198. Numirile definitive si
transferirile medicilor functio-
nari In institutiunile civile ale
Statului, judetului si coinunelor,
oricare ar fi ministerul de care
depind functiunile, precum si a
celor din regiile autonome, se
vor face numai prin comisia ad-
ministrativi a Ministerului Mun-
www.digibuc.ro
[Art. 195-2001
cii, SAnititii si Ocrotirilor So-
ciale.
Rer rutarea specialigilor 1)
199. Recrutarea medicilor spe-
cialisti, pentru toate serviciile
ministerului si institutiilor pre-
vizute in prezenta lege, se face
pe baza unui examen de capaci-
tate.
Acest examen se tine odati pe
an, alternativ, la Bucuresti, Cluj
si Iasi.
Comisia de examinare se corn-
pune din cinci specialisti, si a-
nume câte unul de fiecare f acul-
tate de medicini, recomandati
de consiliul profesoral, si doi de-
legati de minister, dintre medicii
de specialitate din serviciul mi-
nisterului, cu o vechime de cel
putin 10 ani in specialitate.
Au dreptul si se prezinte la a-
cest examen toti cei care posedi
libera practicA a specialititii
pentru care se tine examenul si
care s'au inscris cu cel putin 30
zile inainte de inceperea aces-
tuia.
200. Examenul de capacitate
pentru specialisti consti din ur-
mitoarele probe:
1. 0 probti de titluri, lucriri si
activitate In specialitate, bazatti
pe notele obtinute la examenele
si serviciile ficute.
2. Doui probe practice de spe-
cialitate.
Fiecare probi se apreciazi cu
nota dela 0-20.
Dupi terminarea examenului,
comisia alciltuieste un tablou de
clasificarea celor reusiti. Pe a-
cest tablou vor fi pusi numai
candidatii care vor fi obtinut ca
noti medie minimum 15.
Tabloul de clasificare este va-
labil pentru cinci ani. Cei din
tabloul de clasificare, care n'au
obtinut locuri, se tree pe tabloul
urmitor, in ordinea mediilor.
I) A se vedea Regulamentul pentru concur-
sul mediellor de epeeialitate din 7 Noemvrie
1933 In asset velum.
[Art. 201-2051 27 Apri lie 1933 484

Duna expirarea celor 5 ani dela tima instanta de comisiunea ad-

trecerea examenului, reusitul ministrativii, in termen de cel
pierde dreptul de a mai figura mult 15 zile dela introducerea
pe tablou. contestatiei.
201. Ministerul este obligat sá Propunerile rämase definitive
publice in cursul lunilor Ianua- sunt executorii pentru minister,
rie si Septemvrie ale fiecarui an, care este obligat sá numeascrt pe
un tablou, pe specialitati, de candidatul propus.
toate locurile vacante. Privitor la recrutarea medici-
202. In termen de 40 zile dela lor de specialitate se mentin dis-
data publicarii in Monitorul O- pozitiunile legii sanitare si de o-
f icial si cotidiane, a tabloului de crotire, art. 199-203, cu deosebi-
vacante, candidatii vor prezenta rea de examenul de capacitate,
cererile lor la minister, aratând care va purta titlul de concurs
locurile care doresc 0, le ocupe, de clasificare, abrogându-se prin
in ordinea preferintei. aceasta dispozitiunile legii decre-
Au dreptul sa ceara: tate sub Nr. 2.547 din 17 Iu lie
1. Toti acei care ocupa posturi 1931 1).
definitive in aceeasi specialitate, CAPITOLUL II
in serviciul ministerului sau al Recrufarea medicilor
institutiilor prevazute in pre-
zenta lege. a) Recrutarea medicilor igienifti
2. Toti cei care se gasesc in- 204. Medicii igienisti se re-
scri5i pe tablourile de clasificare. cruteaza in baza examenului de
203. In termen de 30 zile duprt capacitate, in conformitate cu
terminarea Inscrierilor, ministe- art. 200, 201, 202 si 203, dintre
rul va convoca o comisiune de specialistii in igiena, absolventi
propuneri, compusa din: ai institutelor de igiena si sana-
a) Cate un profesor din speciali- tate publica, sau aceia carora li
tatea respectivrt sau in lipsrt din se recunoaste aceasta calitate
specialitatea inrudita, delegat de prin prezenta lege. Afará de a-
fiecare facultate de medicina; ceasta, pentru diferite categorii
b Doi specialisti delegati de mi- de medici igienisti se cer urma-
nister, dintre medicii de speciali- toarele conditiuni de recrutare:
tate din serviciul ministerulu, cu a) Medicul igienist, pe lane).
vechime de cel putin 10 ani. titlul de specialitate, va avea 2
Comisia lucreaza sub prese- ani in serviciul public, dupa ob-
dintia celui mai vechiu profesor. tinerea titlului de doctor in me-
Aceasta comisiune propune dicina. Activitatea in timpul sta-
pentru fiecare loc vacant ale un giilor va fi notatrt, de sefii servi-
candidat, tinând searna: de no- ciilor, in carnetul de stagii;
tele obtinute la examenul de ca- b) Medicil primari de judet si
pacitate si de titlurile, lucrarile medicii-sefi de municipii, se nu-
si activitatea candidatului. mesc dintre medicii igiensti, a-
Propunerile se fac cu majori- vând o vechime de cel putin 5
tate de voturi si se motiveaza in ani cu titlul definitiv.
scris. Ele sunt publice. b) Recrutarea medicilor curativi
In termen de 8 zile dela hotrt- 205. Medicii auxiliari si me-
Area comisiei de propuneri, can- decii secundari se numesc de
didatii vor putea introduce con- inspectorii generali sanitari si
testatie asupra indeplinirii for- de ocrotire, respectivi, la propu-
melor legale, sau neregularitatii i) A ee vedea Legea pentru coneureul medi-
propunerilor, care va fi exami- oilor de epitale ei epecialitili, din 17 lane 1931
nata si judecatil in prima si ul- la pag. 593 vol. XIX.
www.digibuc.ro
485 27 Apri lie 1933
nerea sailor ierarhici si se ra-
tified de Minister, in urmátoa-
rele conditiuni:
a) Pentru medicii auxiliari se
cere titlul de doctor in medicind:
b) Pentru postul de medic se-
cundar se cere un stagiu de un
an ca medic auxiliar sau inter-
natul cu concurs la Eforia Spi-
talelor Civile, la spitalele Asezd,-
mintelor Brâncovenesti sau la
spitalele Epitropiei Sf. Spiridon
din Iasi. Preparatorii si asisten-
tii clinicilor universitare pot fi
numiti medici secundari, färd
nicio alta conditie, dad, au func-
tionat cel putin un an in aceastd.
calitate dela obtinerea titlului
de doctor in medicind. Numirile
medicilor auxiliari si secundari
se fac cu titlul provizoriu;
c) Medicii asistenti se recru-
teazd dintre medicii secundari,
dupd implinirea stagiului legal.
Ei pot functiona insd numai u-
nul la spitalele publice, cu cel
putin 100 de paturi. Medicii asis-
tenti sunt definitivi;
d) Medicit primari de speciali-
tate se recruteazd, dintre specia-
listi, in conformitate cu art.
199 203;
e) Medicii primari directori se
numesc dintre medicii primari
definitivi.
206. Medicii primari ai dis-
pensariilor, policlinice si spe-
ciale se recruteazil dintre specia-
listii cu examenul de capacitate
pentru dispensarii. Medicii pri-
mari de spital pot fi numiti in
posturile de medic primar de
dispensar special sau de sectie
de dispensar policlinic.
Medicii primari de dispensar
policlinic sau special, in specia-
litatea pidgilor sociale (mortali-
tate infantild, tuberculozd, boale
venerice), vor avea si experientd
in domeniul igienii.
Medicii secundari de dispen-
sar se recruteaza in conditiile
medicilor secundari de spital si de1)medici
A se vedea Regulamentul pentru conours
se numesc cu titlul provizor. acest t slum.
www.digibuc.ro
[Art. 206-208]
c) Recrutarea medicilor de
laborator
207. Preparatorii se numesc
la propunerea medicului-sef de
laborator, de seful serviciului mi-
nisterial local, cii titlul provizo-
riu. Pentru numirea in postul de
asistent se cere titlul de specia-
list,iar recrutarea se face in
conformitate cu art. 199-203.
Medicii-sefi de laborator de
igiend, pe längd, specialitatea de
laborator, trebue sà aibd, si spe-
cialitatea de igienist.
d) Recrutarea medicilor
sanitari1)
208. Medicii sanitari de cir-
cumscriptii rurale sau urbane se
recruteazu clintre: doctorii in
medicind care au reusit la con-
curs, medicii cu (liplomd, de spe-
cializare in igiend si medicii de-
finitivi, ocupand locuri similare.
Concursul se va tine in fiecare
an in luna Octomvric, la Bucu-
resti, Cluj si Iasi.
Candidatii trebue sd, indepli-
neascd, urmiitoarele conditiuni:
a Sd satisfacd cerintele arti-
colului 196;
b) Un stagiu dupa obtinerea
diplomei de doctor in medicind,
de câte cel putin 2 luni; 1) in-
tr'un serviciu de boli infectioase;
2) obstetrica sau puericulturd; 3)
boli sociale. Sunt scutiti de sta-
giul pentru specialitAtile respec-
tive internii sau preparatorii
care au frtcut stagiul intr'unul
din serviciile de mai sus inainte
(le terminarea studiilor.
Comisiunea examinatoare se
compune din:
a) Profesorul de igiend dela f a-
cultatea respectivd;
b) Doi profesori de clinicd, medi-
caid, obstetricd, sau puericulturd,
delegati de facultatea din locali-
tatea unde se tine concursul;
c) Doi medici primari, având
sanitari, din 26 Septemvrie 1933, In
[Art. 209] 27 Aprilie 1933 486

o vechime de cel putin 10 ani In un candidat, tinând seamA: de

serviciu, desemnati de Minister, ordinea clasificArii obtinutä la
dintre medicii primari de judet concurs pentru candidatii reu-
sau medicii-sefi de municipiu. siti, de notele obtinute de medi-
Concursul consist/. in 3 probe: cii igienisti la absolvirea con-
1. 0 prob/ de igien i admi- cursurilor de igien/ pentru can-
nistratie sanitaril. didatii din aceastà categorie
2. 0 proM de clinic/ de medi- de activitatea medicilor defini-
cinti intern/. tivi, in cazul când i ei candi-
3. 0 prob/ de obstetric/ sau deazà.
puericulturà. Propunerile se fac cu majori-
Rezultatele pentru fiecare pro- tate de voturi.
M se noteazit cu 0-20. Nota me- Numirile se vor face de Minis-
die de trecere este cel putin 15. ter, conform propunerilor, clupà
Internii prin concurs ai Efo- ce comisiunea administrativ/
riei Spitalelor Civile, Epitropiei va fi cercetat dad, formele le-
Spiridon din Iasi i ai Asez/- gale au fost indeplinite.
rnintelor Brâncovenesti, precum Locurile devenite vacante in
fostii medici secundari cu sta- intervalul dintre douä con-
giu legal, complet, la spitalele cursuri nu pot fi ocupate In mod
din tará, sunt scutiti de probeleprovizoriu cleat de candidatii
dela punctele 2 si 3. reusiti la concurs, dar nenu-
Comisiunile vor recomanda in miti si de medicii cu diploma
urma examenelor si a notelor de specializare de igienA.
obtinute, un numär de reusiti, Pan/ la tinerea primului con-
in proportiile urm/toare: curs, conform acestui art., se
a) Cea din Bucuresti 400/0 din poate numi provizoriu oHce me-
numgrul locurilor vacante su- dic titrat si cu libera practicil.
puse concursului; Transfer/rile prin consimti-
b) Cele din Cluj si Iasi ate mântul reciproc sunt oprite.
30°/o. Actualii medici de circum-
Candidatii reusiti isi pilstreaz./ scriptie, in functiune de cel pu-
drepturile care le confer/ ordi- tin 2 ani la data promulgiirii
nea de pe fiecare tablou In parte, legii de fatá, pot fi confirmati
numerele de ordine fiind echi- stagiari de chre comisia admi-
valente pentru toate tablourile. nistrativä, &Lc/ au o activitate
Cei clasificati peste numarul apreciabilá si note de buná ca-
de mai sus se consider/ nereu- lificatie a sailor ierarhici.
siti, oricare ar fi media obtinutä. 209. Cererile pentru ocuparea
In termen de 30 zile chip/ ter- posturilor de medici comunali,
minarea concursului, Ministerul salarizati din bugetele comune-
va convoca o comisiune de pro- lor, se prezintá medicului pri-
puneri, compusà din: mar de judet, care, luAnd si
a) Cei 3 profesori de igiena avizul consiliilor comunale in-
dela facultätile de medicinii din teresate, le va trimete serviciu-
Bucuresti, Cluj si Iasi; lui ministerial local, care le
b) Doi medici primdri de judet inainteaz/ Ministerului, cu avi-
sou municipiu, cu vechirne de zul
cel putin 10 ani in serviciu, de- Medicii sanitari din orase si
semnati de Minister. municipii se recruteaza dintre
Comisia lucreaz/ sub prese- médicii sanitari rurali, cu o ve-
dintia celui mai vechiu profesor. chime de cel putin 2 ani de ser-
Aceastà comisiune prapune viciu, dupd normele i in baza
pentru fiecare loc vacant câte avizului unei comisiuni insti-
www.digibuc.ro
 487 27 Aprine 1933
tuite In conformitate cu art. 203.
In acest caz, membrii dela punc-
tul a vor fi directorii institute-
lor de igiera si sAnatate pu-
blicá.
Medicii sanitari dela Asigurg-
rile sociale vor fi angajati pro-
vizor de consiliul Casei centrale,
cu avizul consiliului Casei cer-
cuale a asiguidrilor sociale.
Medicii speciali$ti ai asiguid-
rilor sociale vor fi angajati pro-
vizoriu de consiliul Casei cen-
trale, cu avizul consiliului Casei
cercuale respective, dintre me-
dicii trecuti ca specialisti, pe ta-
blourile intocmite de Ministerul
Muncii, Stinilti Itii qi Ocrotirilor
Sociale; Ministerul pAstranduii
pentru ambele categorii dreptul
de a controla dacii numirea pro-
vizorie s'a fácut In conformitate
cu legea.
Numirile definitive ale mecli-
cilor Asiguidrilor sociale se vor
face In conformitate cu dispozi-
tiunile legii de fata, la propu-
nerea consiliilor Caselor cer-
cuale.
210. Numirile se fac cu titlu
stagiar pe 2 ani, durd cerere,
pe baza raportului motivat al
serviciului ministerial local, me-
dicul poate fi confirmat defini-
tiv de comisia administrativá. In
caz de neconfirmare, provizora-
tul se prelungeste cu un an,
durd acest timp medicul este
sau confirmat, sau pus in dis-
ponibilitate.
Medicul comunal nu poate
cere numirea In alt post simi-
lar decht dup5, 2 ani de functio-
nare In postul pe care II partt-
se.5,4e.
CAPITOLUL III
Recrufarea personalului medical
a) Recrutarea farmaciilor
211. Recrutarea farmaci$tilor
din serviciile dependinte de Mi-
nisterul Muncii, Siin Atätii si 0- In cazul cand In cadrul chi-
www.digibuc.ro
[Art. 210-215]
crotirilor Sociale, se va face din-
tre licentiatii si cloctorii In far-
macie, adoptându-se aceleasi
norme In privinta recrutárii,
gradului, avansärii si pensio-
närii, ca si pentru chimisti.
b) Recrutarea chimiftilor
212. Recrutarea chimistilor
din serviciile dependinte de Mi-
nisterul Muncii, Sánätätii $i 0-
crotrilor Sociale, se va face din-
tre licentiatii, inginerii-chimisti
$i doctorii in chimie.
213. Specializarea fn chimie
elemental% se va face fie la Uni-
versitate, acolo unde existri atari
cursuri, fie la institutele de
igienn $i sAng.tate publicá.
214. La sfârsitul acestor
cursuri se va trece un examen
pentru obtinerea diplomei de
specializare. Comisiunea exami-
natoare va fi compusa din: un
reprezentant al Ministerului
Muncii, SAngtátii si Ocrotirilor
Sociale, directorul institutului si
seful sectiei de chimie In care
s'a fäcut specializarea.
Acest examen se va tine In
fiecare an, In cursul lunii Oc-
tomvrie.
215. Posesorii diplomelor de
specializare vor fi numiti In lo-
cul vacant de chimist asistent
sau de chimist expert, avându-se
in vedere titlul academic, nota
de examen la obtinerea diplo-
mei de specializare, precum si
activitatea.
Recomanclarea candidatului se
face de cdtre seful serviciului
de care depinde locul vacant,
iar nurnirea o face Ministerul
pe baza deciziei comisiei admi-
nistrative.
Chimistii, sefi de sectie din la-
boratoarele de igienä, se vor re-
cruta dintre chimistii experti
definitivi care au o vechime de
cel putin 5 ani de functiune ca
chimisti.
[Art. 216-221] 27 Apri lie 1933 488

mistilor experti nu exista can- nerilor sanitari se face dui:A

didati pentru ocuparea acestor prevederile legii de organizare a
locuri, sau in cazul and cei corputui tehnic1).
experti nu inedplinesc conditiu-
nile de mai sus, recrutarea chi- c) Recrutarea asistentelor
mi*tilor *efi se va face dintre sociale
chimi*tii experti sau dintre li- 219. Asistentele sociale se re-
centiatii sau doctori In chime cruteaza dintre absolventele
care posed& diploma de specia- *coalei superioare de asistenta
lizare. In ambele aceste cazuri sociala Principesa Ileana" din
numirea va fi provizorie pan& la Bucuroti, dupa, obtinerea diplo-
Indeplinirea vechimii de 5 ani mei Aceasta diploma se elibe-
de functiune ca chimist. reaza In baza unui examen fi-
Pentru numirea chimi*tilor nal, care se va tine In confor-
*efi se va proceda dupa acelea*i mitate cu preveclerile unui re-
norme prevazute mai sus pen- gulament special. Numirea asis-
tru chimisti, asistenti sau ex- tentelor se face la propunerea
perti. *efilor ierarhici, iar definitiva-
216. Chimi*tii experti sunt rea se va face prin comisiunea
definitivi dupa doi ani vechime adminstrativa.
ca chmi*ti si In urma recoman-
darii *efilor lor. d) Recrutarea personalului
Chimistii sefi recrutati in con- tehnic statistic
ditiunile alin. 2 al art. 215, vor 220. Servicifle statistice de
fi definitivi dupa implinirea ve- Stat *i cele dela institutiunile si
chimei de 5 ani ca chimist. corpurile autonome vor fi puse
217. Salarizarea chimistilor
din serviciile dependinte de Mi- sub conducerea unui personal
nisterul Muncii, Sanatatii *i 0- tehnic specializat In lucrari de
statistica. Instructiunea acestui
crotirilor Sociale, se va face personal
dupa prevederile legii de orga- statistica secare va face in scoala de
nizare a corpului chimistitor1). langa minister. functioneaza pe
b) Recrutarea inginerilor 221. Personalul statistic va
sanitari furma un corp tehnic al statisti-
cienilor. In viitor orice numire
218. Inginerii sanitari se re- In posturi vacante de functio-
cruteaza, dintre membrii corpu- nari statistici va fi Mena din
lui tehnic al inginerilor dupa cadrul acestui corp 2). Diplomele
specializare in geniu sanitar, de statistician se vor elibera a-
sau una din ramurile principale celora dintre elevii *coalei, care
ale salubritatii publice. Specie- sunt absolventii vreunei *coli
lizarea se poate face la institu- superioare, sau care la promul-
tele de igiena. *i sanatate pu- garea acestei legi se gasesc in
blicä, la *coalele tehnice din functiuni statistice *i sunt ba-
tara sau la institutele similare calaureati. Consiliul profesoral
din strainatate; In acest din va putea echivala diplomele ob-
urma caz titlurile lor vor fi echi- tinue In strainätate la scoli si-
valate de instituteIe de igiend milare, In conformitate cu pre-
*i sanatate publica.
Avansarea *i salarizarea ingi- tehnio
1) A se vedea Legea de organizare a corpului
din 15 Tunis 1894, cu toate modif. la
1) A se vedea Legea de organizare a corpului peg. 893, vol. XX.
ohimiltilor din 3 Iunie 1921, la pag. 614, vo- 2) A se vedea Regulameutul oorpului de sta-
lutnul IXX, cu mod. 28 Iu lie 1921. tisticieni. din 80 Mai 1032 la pag. 552 vol. XX.
www.digibuc.ro
489 27 Aprilie 1933
vederile ce se vor stabili in re-
gulamentul acestei legi.
Examenul de absolvire se va
da in fata unei comisiuni din
care va face parte un delegat
specialist al Ministerului.
Actualii functionari ai Insti-
tutului de statistic& generall a
Statului si a serviciilor si sec-
tiilor de statistic& a Ministere-
lor si institutiunilor autonome,
vor putea urma cursurile scoa-
lelor de statistic& si vor putea
obtine diploma de statistician,
chiar &cä nu sunt absolventi ai
unei scoli sau bacalaureati.
e) Recrutarea pPrsonalului sani-
tar $i de ocrotire auxiliar
222. Personalul auxiliar sa-
nitar si de ocrotire este recrutat
dintre absolventii scoalelor si
cursurilor respective si se nu-
meste de inspectorul general sa-
nitar, la propunerea medicului
primar de judet sau medicului-
sef de municipiu.
Personalul auxiliar sanitar si
de ocrotire, dupA un serviciu ne-
intrerupt de 5 ani si notAri din
partea sefilor ierarhici, poate fi
propus pentru definitivare, care
se face de catre Minister, cu a-
vizul comisiei administrative.
Un statut special va desvolta
conditiunile de recrutare, nu-
mire, incadrare, transferare si
punere in disponibilitate a per-
sonalului auxiliar sanitar si de
oc rotire 1).
223. $coalele pentru invAtA-
intintul personalului auxiliar
sanitar de ocrotire sunt de ur-
mtitoarele categorii:
1. $coale de surori de ocrotire
cu eleve dintre absolventele
cursului secundar inferior;
2. $coale de surori de caritate
având eleve dintre absolventele
cursului secundar inferior;
3. $coale de oficianti sanitari
1) A se vales Statutul pereonalului eanitar e de
ocrotiri, din 13 Ootomvrie 1933, in sweet volum.
www.digibuc.ro
[Art. 222-2241
cu elevi dintre absolventii cursu-
lui secundar inferior;
4. $coale de infirmieri si in-
firmiere pentru spitalele de alie-
nati, având la baz& cursul pri-
mar;
5. $coale de moase cu eleve
dintre absolventele cursului pri-
mar sau secundar inferior;
6. $coale de personal inferior
cu elevi absolventi de curs pri-
mar.
224. In scoalele pentru invA-
tilmantul sanitar auxiliar, orga-
nizate si intretinute de Minis-
ter, personalul didactic e nu-
mit de Minister la propunerea
directorului scoalei.
Personalul didactic al scoale-
lor subventionate sau recunos-
cute este confirmat in aceleasi
conditiuni de Minister la propu-
nerea conducAtorului sau susti-
nAtorului scoalei.
Nicio scoalA de acest gen nu
poate 0, functioneze dacA nu are
autorizarea preolabilA a Minis-
terului si dacA nu se confor-
meazA regulamentelor si pro-
gramelor analitice ale Ministe-
rului.
Diplomele striline privind per-
sonalul auxiliar sanitar si de
ocrotire se echivaleaz& de Mi-
nister, in baza raportului unui
institut de igienA si sAnittate
public:I.
Nimeni nu poate practica una
din profesiunile apartinAnd per-
sonalului auxiliar sanitar si de
ocrotire si nu poate ocupa un
post corespunzAtor, dacA nu in-
deplineste conditiunile legii, ex-
ceptii facând personalul infir-
mier pentru o perioadA de 5 ani
dela promulgarea legii.
Absolventele scolilor surorilor
de ocrotire pot O. obtin& la a-
ceeasi scoali si diploma de sor&
de caritate, dacA mai urmeazA
un stagiu spitalicesc special de
sase luni, organ izat pe bazA de
regulament.
[Art. 225-230] 27 Aprilie 1933 490

f) Recrutarea personalului In baza avizului comisiei admi-

administrativ nistrative. Tabloul statistic de
activitate va fi completat perso-
225. Personalul administrativ nal de cei vizati. Raportul anual
de gospoddrie, al serviciilor si de activitate, impreung cu ta-
instiutiunilor sanitare si de o- bloul de activitate va fi inaintat
crotire, pendinte de Minister, se sefului ierarhic, care II va In-
numeste pAnd la gradul de sef soti cu observatiunile sale si-1
de birou de sefii serviciilor mi- va Inainta autoritätilor supe-
nisteriale locale, iar cei supe- rioare care va proceda In acelasi
riori de Minister, conform sta- fel. $eful serviciului ministerial
tutului functionarilor publici. local, in baza acestor date, va
Administratorii si intendentii acorda mentiuni anuale, care se
din institutiile sanitare si de o- vor comunica celor interesati.
crotire vor fi obligati sd urmeze Impotriva mentiunilor acordate
cursurile speciale de adminis- cei interesati pot face recurs la
tratie institutionald. comisia administrativd, cerând
CAPITOLUL IV
motivat rectificarea aprecierilor
sefiIor ierarhici.
Slat personal, calificare, inainfare Comisiunea administrativA va
in grad putea delega dreptul de acor-
dare de mentiuni calificate nu-
226. La intrarea in functiune mai subcomisiunilor de califi-
a oricarui functionar pendinte care, care se va compune din
de Ministerul Muncii, Sànätätii trei membri alesi de comisiune
si Ocrotirilor Sociale, din servi- dintre membrii consiliului gene-
ciile centrale sau exterioare ce ral al säratritii si ocrotirii. A-
depind sau sunt puse sub con- ceastá subcomsiune va avea
trolul si supravegherea acestui mandat numai pe timpul cât va
Minister, se va forma un stat functiona comisiunea care a de-
personal al acestui functional.. legat-o.
Statul personal se va Intocmi Raportul anual se va Intocmi
dupá un model elaborat de Mi- dupd un model elaborat de Mi-
nister, pentru fiecare categorie nister pentru fiecare categorie
de servicii sau institutii, In asa de serviciu sau institutie.
fel ca O., permitä acordarea de 228. Atât activitatea servi-
note dupd criteriile ce se vor ciilor cat si cea a personalului
stabili printr'un regulament spe- vor fi impártite In 5 grupe. Pen-
cial. tru fiecare grupii se va da o
227. In mod periodic sefii mentiune.
ierarhici ai institutiunilor sau 229. Mentiunile sunt hotari-
serviciilor vor Inainta rapoarte toare pentru miscarea persona-
de activitate, la termene ce se lului. Ele vor servi ca criterii
vor stabili prin regulament. Ila- pentru mentinerea In serviciu, a-
portul de activitate va cuprinde vansarea In functiune, avansa-
si aprecierì privitoare la activi- rea pe loc, numire sau mice dis-
tatea personalului. tinctie sau recompensa s'ar a-
In mod obligator fiecare func- corda personalului tehnic al
tionar tehnic de sub autoritatea Min i sterului.
Ministerului va Inainta un ra- 230. Persoanele care au avut
port anual de activitate, care va de cloud ori mentiuni rele se vor
cuprinde in anexd si tabloul sta- sterge de pe tabloul de Inaintare
tistic de activitate, al cdrui for- In grad si nu vor fi repusi pe
mular se va intocmi de Minister acest tablou decal dacrt dup6.
www.digibuc.ro
491 27 Apri Ile 1933
aceastä datg au avut cel putin
doi ani consecutivi mentiuni
bune. Seful care s'ar face vinovat
de afirmatiuni neexacte, fie pen-
tru a favoriza, fie pentru a de-
favoriza pe cel notat, va ras-
punde de fapta sa In fata con-
siliului de discipling. Prima notä
va fi comunicatg confidential
functionarului respectiv, care In
termen de. 10 zile va putea In-
drepta obiectiunile ce ar avea de
cgtre seful serviciului
ministerial local. Acesta va ho-
tgrf.
231. Medicul notat poate a-
pela fn contra mentiunii la co-
misia administrativg din Mi-
nister, care va aprecia si da
mentiunea definitivg. La acea-
stg apreciere trebue sg, fie fatg
apelantul si seful serviciu-
lui ministerial.
0 mentiune rea poate fi ulte-
rior rectificatg prin una bung,
dacg functionarul prin activita-
tea ce depune meritá aceasta.
Nicio numire i nicio pedeapsg
nu va fi valabilà dacg In proce-
sul-verbal al comisiei nu se con-
statá prezentarea cazierului, pe
baza cdruia s'a dat acea decizie.
232. Personalul auxiliar teh-
nic se va putea bucura de ace-
iai putând beneficia
de avantajele de mai sus fn mg-
sura compatibilg cu gradul lor.
Aprecierea activitätii acestui
personal o face inspectorul gene-
ral al directoratului ministerial,
fn ham, raportului documentat
al sefului ierarhic si In baza
notelor acordate dupg acelasi
principiu.
233. Un regulament de apli-
care va stabili grupurile de spe-
cialitgti, tehnica acordgrii men-
tiunilor de calificare, modelele
de cazier personal si toate cele-
lalte detalii privitoare la aplica-
rea principiilor acestei legi.
234. Medicii din functiunile
publice depinzând sau puse sub
controlul Ministerului Muncii,
www.digibuc.ro
[Art. 331-338]
Sangtatii i Ocrotirilor Sociale,
formeazg corpul tehnic al medi-
cilor functionari.
Ei vor fi fncadrati fn urmátoa-
rele grade:
Medic stagiar.
Medic titular.
Medic-sef.
Medic principal.
Medic inspector general.
Medic consilier.
235. Avansarea din grad In
grad este o fnaintare de merit.
Ea se va hotärf prin comisia ad-
ministrativg, fn urma propune-
rilor motivate ale sefilor ierar-
hici, având ca criteriu de bazg,
activitatea medicului i rezulta-
tele obtinute In serviciu.
236. Orice medic la intrarea
In serviciu este fncadrat medic
stagiar.
Minimul de timp necesar pen-
tru avansare dela un grad la al-
tul se stabileste dupg cum ur-
meazg:
In gradul de medic stagiar 2
ani, fn fiecare dintre gradeleur-
mátoare, pâng la gradul de ins-
pector general sanitar, câte 5 ani.
237. La inaintarea din grad
in grad au dreptul numai acei
medici care, in decursul gradu-
lui lor, au obtinut o mentiune
medie calificativa superioará.
Inaintarea la gradul de inspec-
tor general sanitar se va face
in baza unui aviz favorabil al
consiliului general al sanAtiltii
ocrotirii, dat cu 2/3 de vo-
turi a membrilor acestui consi-
liu. La §edintele consiliului,
care avizeazA asupra acestor
inaintári, trebue srt fie prezentá
majoritatea absolutil a membri-
lor. Nurnärul medicilor inspec-
tori generali este limitat la 30.
238. Medicii inspectori gene-
rali sanitari pot fi fnaintati, la
punerea lor in retragere, In
baza unei activitgti exceptio-
nale, la gradul de medici consi-
lieri sanitari. Ei au dreptul de a
asista la sedintele consiliului ge-
 [Art. 239-2471
neral al sdnatatii si ocrotirii.
Modalitatea Inaintarii lor este a-
ceeasi ca si pentru inspectorii
generali sanitari.
239. Medicii stagiari care la
terminarea stagiului de 2 ani nu
sunt propusi pentru inaintare,
raman In acelasi grad Inca un
an, si daca nici dupd, acest sta-
giu nu vor fi propusi pentru a-
vansare, vor fi indepärtati din
serviciu.
Medicii specialisti de orice ca-
tegorie pot sá fie incadrati la
numirea lor definitiva direct In
gradul de titular sau medic-sef
dupii vechime si calificatie.
240. Gradul din care face
parte medicul este independent
de postul ce-1 ocupa si de sala-
riul ce primeste. El constitue un
grad de merit in corp, pe care
medicul II pastreaza in orice
functiune ar ocupa.
241. Incadrarea actualilor me-
dici functionari in gradele cor-
pului se va face In decurs de un
an, In baza rapoartelor sefilor
ierarhici, In conditiunile mentio-
nate mai sus, de catre comisia
administrativa.
242. Comisiunea administra-
tivii nu poate reveni asupra unei
hotariri luate, cleat dupa trece-
rea unei perioade de cel putin
un an.
CAPITOLUL V
Solarizare, gradafii, disfincfii, concedii
243. 0 lege specialii va stabili
salariile personalului tehnic sa-
nitar si de ocrotire.
Aceasta lege va prevedea dis-
pozitiuni speciale pentru salari-
zarea medicilor, carora legea de
fata le interzice practica cliente-
lei.
244. Intreg personalul tehnic
superior si auxiliar din serviciile
centrale sau exterioare, depen-
dinte de Minister, judet sau co-
mund, are drept la gradatii care
se acorda din 5 fn 5 ani impli-
niti de activitate. Aceste gradatii
www.digibuc.ro
27 Apri lie 1933 492
se dau sub forma de spor de sa-
lariu, fiecare gradatie reprezin-
tand 25 la suta din salariul ini-
tial, exclusiv chiria. Sunt In to-
tal 5 gradatii.
245. Termenele pentru grada-
tii se socotesc dela numirea in
serviciu, socotindu-se si timpul
servit la alte Ministere sau ins-
titutiuni de Stat, sau regii auto-
nome, in functiuni care dau
drept la gradatie.
Gradatiile care se Implinesc In
cursul anului se vor plati cu in-
cepere dela 1 Ianuarie al anului
viitor.
Toti actualii medici care pri-
mesc salarii dela Stat isi pas-
treaza toate drepturile cuvenite
categoriei lor si vor continua sä
fie platiti din bugetul Statului,
pana la data cand autoritatile
aministrative locale ii vor trece
In bugetul lor, In conformitate
cu legea de WA.
La trecerea lor in bugetele ad-
ministratiilor locale, li se vor
respecta toate drepturile.
246. Fiecare functionar al
ministerului are drept la un con-
cediu de odihnä de 30 zile si in
mod exceptional de cel mult
clouá luni pe an.
Concedii mai lungi se pot
acorda numai in cazuri de boala,
fará a putea trece de un an.
Concedii de studii se pot acorda
medicilor pe termenele mai
lungi, dupá aprecierea ministe-
rului. In timpul concediilor- de
boalil sau de studii mai mari de
2 luni, medicul e dator a asigura
functionarea serviciului prin-
tr'un loctiitor agreeat de minis-
ter.
247. Concediile dela 15 zile
la 30 zile se acorda, la propu-
nerea senior de servicii, de ins-
pectorul general sanitar si de
ocrotire respectiv, iar cele mai
mari de 30 zile, cu avizul inspec-
torului general sanitar si de
ocrotire respectiv, de catre mi-
nister.
493 27 Apri lie 1933
Permisii pang la o saptamang
se pot acorda de doug ori pe an,
de care sell serviciilor respec-
tive.
CAPITOLUL VI
Disciplinarea personalului
248. Personalul administrativ
al Ministerului Muncii, Sängtatii
si Ocrotirilor Sociale este supus,
In ce priveste disciplinarea, la
normele prevgzute in art. 51-61
ale statutului functionaritor pu-
btici. 1).
249. Personalul tehnic se va
disciplina dupg cum urmeazti:
Pe lângil resedinta fiecgrui
inspector general sanitar si de
ocrotire va functiona o comisie
regionalg de discipling. Ea are
in competinta sa judecarea aba-
terilor grave dela legile, regula-
mentele, deciziunile sau ordo-
nantele in vigoare, precum si
mice abateri dela datorie ale In-
tregului personal tehnic supe-
rior $i auxiliar al regiunii.
250. Comisia disciplinarg re-
gionalg se compune din urmg-
torii membri:
1. Prim-presedintele sau Mlo-
cuitorul de drept al lui dela tri-
bunalul din orasul de resedintg
al inspectorului general sanitar
si de ocrotire.
2. Un medic functionar delegat
de minister dintre medicii re-
giunii.
3. Un membru desemnat de
ttsociatia profesionala respec-
tiva.
Membrii dela punctele 2 $i 3
se numesc la 1 Ianuarie al fie-
cdrui an, prin decret regal. Tot
atunci se numeste si supleantul
fiecarui membru, ales dup&
acelasi criteriu.
1) A se vedea Legea pentru Stetutul func-
tonarilor publiol din 19 hullo 1923, la pa-
gins 409, vol. XIXII, ou modif. 26 Iunie 1930
ai 22 Martie 1933, preeum gi Regulamentul de
aplioare din 23 Noomvrie 1923, la pag. 413 a-
cela:4 1 olum, cu modif. 5 August 1930.
www.digibuc.ro
[Art. 248-2551
251. Functionarii tehnici ai
ministerului sunt: medicii, igie-
nistii, chimstii, inginerii, farma-
cistii, asistentele sociale, profe-
sorii medico-pedagogi si seful
atelierelor centrale din Ministe-
rul Muncii, Sanatatii si Ocroti-
rilor Sociale, iar functionarii
tehnici auxiliari sunt: dento-
tehnicianii, surorile de ocrotire,
infirmierele, moasele, conducg-
torii tehnici, oficiantii si agentii
sanitari.
252. Comisiunea disciplinarg
regionala este prima instant&
pentru judecarea actiunilor dis-
ciplinare in contra functionari-
lor prevrtzuti la articolul prece-
dent.
253. Contra deciziunilor comi-
siei disciplinare locale se poate
face apel, in termen de 15 zile
libere, la comisia centrala de dis-
cipling, care functioneazg pe
Iânga Ministerul Muncii, Sang.-
trttii si Ocrotirilor Sociale.
254. Pentru functionarii teh-
nici ai administratiilor ce depind
direct de minister, va functiona
o comsie seperata, in aceleasi
conditiuni ca si comisia regio-
nalrt, membrul dela punctul 2
dela art. 250 fiind un functionar
superior din minister.
255. Faptele supuse la mgsuri
disciplinare sunt:
1. Neglijenta in serviciu.
2. Incapacitatea Mil& in in-
deplinirea serviciului.
3. Purtarea nedemng sau corn-
promitatoare corpului medical.
4. Abateri dela indatoririle pro-
fesionale.
5. Neexecutarea de ordine pri-
vitoare la atributiunile de ser-
viciu si abaterile dela legi si re-
gulamente.
6. Delicte de drept comun.
Aprecierea gravitatii faptelor
si aplicarea sanctiunilor apar-
tine instantei de judecatä. Des-
chiderea actiunii disciplinare se
va face de organele prevgzute in
legea de fatg.
[Art. 256-265] 27 Apri lie 1933 494

256. Ministerul prin inspec- deauna, nu mai poate fi primit

torii sai are dreptul de a ancheta sub nici un cuvânt si sub nici o
toate serviciile ce depind direct formil In serviciile ministerului,
sau indirect de dansul. El dre- nici chiar ne baza unui nou con-
seazd acte de dare in juclecatá curs ori examen de capacitate.
si introduce actiunea. 261. Nicio pedeapsd de corn-
257. In termen de 30 zile li- petinta comisiunii de disciplind
bere comisia este obligatá sá nu se poate aplica MIA ca incul-
delibereze asupra actiunii. In patul sá fi fost citat in fata co-
cazul când dovezile ar fi incom- misiunii cu cel putin 10 zile li-
plete, ea poate acorda amânarea bere.
pe o noud, perioadd de land la 262. Invinuitul pentru motive
maximum 30 zile. de suspiciune legitima, admise
258. Pedepsele ce se aplia de comisiune, are dreptul BA re-
personalului tehnic superior si cuze pe un membru din comi-
auxiliar al Ministerului sunt siune, care va fi inlocuit prin su-
urmátoarele: pleant.
1. Admonestare verbal/ sau 263. Motive le pentru care in-
scrisd.
2. Pierderea salariului pând la vinuitul este trimis in judecata
30 de zile. disciplinard, i se comunia cu cel
3. Suspendarea cu pierderea putin 8 zile libere inainte de ju-
salariului pand la maximum un decatd. Orice anchetd, se face in
an. prezenta invinuitului. Dacd invi-
4. Destituirea. nuitul nu se prezintd, i se va
Pedepsele dela 1 si 2 se pot da face a doua chemare in termen
de atre Minister. de 8 zile, si daa lipseste si dupd
Pedepsele dela 3 si 4 nu se pot aceastá chemare, ancheta se face
da deal de comisia disciplinard. in lipsd, având aceeasi valoare
Functionarul cdruia i s'a apli- ca i când s'ar fi fäcut in pre-
cat pedepsele de sub 1 si 2 i se zenta celui invinuit.
poate sterge de drept pedeapsa 264. In caz and un functio-
din cazier, daca dupd, ce a fost nar in contra aruia s'a deschis
pedepsi a functionat 3 ani, ob- actiune publia este tradus in
tinând mentiuni favorabile. fata comisiunii de disciplind, co
259. Suspendarea este obliga- misiunea Il poate judeca inde-
torie si se ordond, Mt% altd pendent de rezultatul procesului
formd, de Minister, când func- in justitie.
tionarului i s'a deschis actiune
publicd pe baza unei ordonante CAPITOLUL VII
definitive pentru infractiunile Pensionare
ardtate de art. 58 din statutul
functionarilor publici. Destitui- 265. Lefile plätite lunar func-
rea se pronuntá direct de mi- tionarilor de orice categorie ai
nistru, fárd altd, formalitate, Ministerului Muncii, Sdnátätii
când functionarul a fost con- si Ocrotirilor Sociale, sunt su-
damnat definitiv la o pedeapsd puse la retinerile prevazute de
infamantd. legea generala a pensiunilor si
260. Functionarul de orice ca- dau functionarului, care a sufe-
tegorie, care va fi primit con- rit retinerea, dreptul la o pen-
damnarea excluderii pentru tot- siune de serviciu in mdsura,
www.digibuc.ro
49r% 27 Apri lie 1923
dupa normele stabilite de acea
lege. 1).
Functionarul tehnic sanitar si
de ocrotire, superior si auxiliar,
rArnas infirm din cauza unei
boale infectioase sau a unui ac-
cident contra ctat in timpul
din cauza serviciului sau in
urma unei boli profesionale, are
dreptul la pensie echivalent& cu
leafa intreaga pe care o primea
in momentul contractArii infir-
mitatii, oricare ar fi numArul
anilor serviti de el.
Ace lasi drept 11 au sotia si
copiii sdi in cazurile de moarte
din cauzele arätate mai sus.
Dreptul la aceastä pensiune se
stinge ,yrin moarte sau trecere
in alta casätorie pentru sotie,
prin moarte, majorat sau ask"-
pentru copii.
Dreptul vilduvei in concurent&
cu copiii va fi de 501/4, claca va
exista un singur copil, iar de
vor fi mai multi, dreptul tuturor
va fi de o potriva.
Functionarii tehnici ai servi-
ciilor si institutiilor sanitare si
de ocrotire vor fi pusi in re-
tragere din oficiu la vâxsta de
60 de ani impliniti. Cu toate
acestea, in ultimul an de func-
Vonore, in urma avizului moti-
vat dat de comisiunea adminis-
trativá pe ham notatiilor din
statul de serviciu al functiona-
rului, Ministerul va putea men-
tine in functiune pe cel mult
Inc& doi ani.
Mentiunea odatá acordatá este
definitivit
266. Functionarii tehnici ai
serviciitor j institutiilor sani-
tare si de ocrotire pot fi pusi in
retragere din oficiu dupä vâxsta
1) A 130 vedea Legea generali de pensiuni din
15 Aprilie 1925, la pag. 440, vol. XIXII, ou
rnodif, din 15 Alai 1928 §i 20 August 1929, /a
pag. 1122, vol. XVII pi 18 Aprilie pi 3 August
1931, la pag. 463 pi 669, vol. XIX, preoum pi
Regulamentul de aplicare din 11 Ootomvrie
1925, la pag. 459, volum ou modit
4 Noemvrie 1929, peg. 1241, vol. XVII.
www.digibuc.ro
[Art. 266-269]
de 60 ani impliniti. In acest caz
Punerea in retragere se antic&
de ministru in urma avizuhn
mofivat dat de comisiunea ad
ministrativá pe baza notatiuni-
lor din statul de serviciu al
function arului.
Dupá varsta de 62 ani 1mph-
niti, punerea la retragere dih
onciu este obligatorie, oricare ar
fi numarul anilor serviti.
267. Punerea, In retragere din
oficiu se mai poate aplica de
Ministerul Muncii, Sdniitätii
Ocrotirilor Societe, fdrá privire
la etate i numärul anilor ser-
viti, functionarului atins de un
vitiu sau o infirmitate ori o
boat& cronia, care it fac inca-
pabil de serviciu In acest caz
ministrul se pronunt& pe baza
avizului dat de comisiunea ad-
ministrativa pentru personalul
sanitar superior.
268. Functionarul pus la re-
tragere din oficiu are drepturile
de pensiune ce-i recunoaste le-
gea general& de pensiuni si nu
mai poate fi reprimit in cadrele
serviciului.
PARTEA III
Dispozitiunl speciale privitoare
la säntitate I ocrotire
TITLUL I
Ingrijirea sanattii
CAPITOLUL I
Profilaxia ;i cornbaferea boalelor
infectioase
269. Apárarea tárii contra pd-
trunderii boalelor contagioase
din afar& se va face in confor-
mitate cu prescriptiunile con-
ventiunilor sanitare internatio-
nale, ratificate si de Statul Ro-
man.
Begulamente speciale vor lá-
muri amánuntele apliarii ace-
lor conventiuni.
 [Art. 270-274) 27 Apri lie 1933 496

270. Statiunile sanitare dela nare a acestor statiuni sanitare,

granitele trtrii vor fi conduse de precum si modalitatea percepe-
medici igieniti efi de labora- rii taxelor pentru operatiile sa-
tor. nitare ce se vor efectua.
Ele vor dispune de instalatie 273. Pentru profilaxia si corn-
de bill, de deparazitare, de des- baterea boalelor infectioase se
infectie :3i de laboratoare, pre- vor aplica urmdtoarele mäsuri:
cum si instalatii pentru even- a) Declararea obligatorie pen-
tuala izolare a suspectilor tru boalele infectioase enumd-
contactilor de boale infectioase. rate la art. 274;
271. SocietAtile si persoanele h) Stabilirea cat mai neintax-
particulare care ar dori sd. prac- ziatit a originii sau originelor
tice cianhidrizdrile vor trebui sd primelor cazuri si a filiatiunii
posede autorizatiunea Ministe- celor urmrttoare;
rului Muncii, Snt4ii i Ocro- c) Izolarea bolnavilor si in
tirilor Sociale si sd indeplinea- anumite cazuri si a altor sus-
Bed, conditiunile regularnentului pecti;
special pentru cianhidrizdri. d) Desinfectia in timpul boalei
Un regulament va specifica si la terminarea ei;
modalitätile si restrictiunile in- e) Vaccinarea in mediul epi-
trebuintdrii acidului cianhidric. demic respectiv.
272. In statiunile sanitare de 274. Boalele care se vor de-
frontierd se va face vizitrt me- clara in mod obligatoriu si pen-
dicald amilnuntitd tuturor imi-
grantilor si li se vor putea a- tru cornbaterea cdrora se vor
plica deparazitdri i desinfec- lua nadsuri imediate si pe care
tiuni. medicul igienist le va raporta
Mrtsuri sanitare de aprtrare, in mod obligatoriu, caz de caz,
dung cazuri, se vor aplica sunt urmdtoarele:
unor anumite márfuri sau o- Antraxul (dalacul), botilismul,
biecte, precum: piei de animale, difteria, dezinteria, (bacilarrt si
land, carpe i resturi animale ameobiand), epcefalita epide-
orice bagaje ar fi socotite micd, febra aalbend, febra ti-
purtatoare de germeni infectiosi. foidd. (tifosul abdominal), fe-
Pentru executarea operatiuni- brele paratifoide, holera, lepra,
lap in aceste statiuni, meningita cerebrospinald epide-
importatorii vor pldti taxe ce nu mica, morva (rapciuga), pesta
vor fi mai mari decât cheltuie- (ciumti), poliomyelita (parali-
lile necesitate de materialele zia infantild, acutit), rabia (tur-
consumate si de uzarea apara- barea), scarlatina, tifosul e-
telor. xantematic, Mosul recurent si
Cei constatati bolnavi de boale variola-
infectioase sau de plagi sociale Afard de aceasta medicii sunt
confirmate, nu vor fi admisi sit obligati sd declare, odatd pe
intro in tard. lung, cu titlul de informatiuni
Cheltuielile exceptionale nece- statistice, cazurile de:
sitate de aplicarea mäsurilor de Conjuctivitd granuloasid, den-
mai sus, sunt in sarcina patro- gil, gripti, malarie, melitococie
nului, in folosul cdruia se intro- (febra de Malta), parotiditri epi-
duc lucratorii in tard. demicd, pelagrd, rugeold, teta-
In regulamentul prezentei legi nos, erizipel, tuberculozd, tusd,
si in instructiunile tehnice a- convulsivd, variceld, blenoragie,
nexe se va lrimuri amánuntit sancru moale si sifilis.
modul de organizare si functio- In cazul cand boalele din ca-
www.digibuc.ro
497 27 Apri lie 1933
tegoria aceasta ar deveni free-
vente sau ar lua un caracter
gray, Ministerul va putea dis-
pune luarea de mäsuri si pen-
tru aceste boale, in aceleasi
conditiuni ca pentru boalele
F,ai
din alin. 2. Másurile acestea
vor putea fi limitate la anumite
regiuni.
275. Medicii, persoanele care
ingrijesc un bolnav, capii fa-
miliilor, precum si oricine are
cunostintd de existenta unei
boa le infectioase declarabild sau
bAnuitá ca atare, sunt obligati
a aduce aceasta la cunostinta
autoritátii sanitare din circurn-
scriptia respectiva.
Obligatiunile de mai sus le au
inedicii sau, in lipsa lor, condu-
catorii stabilimentelor indus-
triale, comerciale si agricole,
directorii scoalelor publice sau
particulare de orice categoric,
conducdtorii cu orice titlu ai in-
tern atelor de educatiune si
instructiune, mändstirilor, azi-
lelor, spitalelor, hallurilor, bote-
lelor si inchisorilor.
Orice abatere dela perscrip-
Vunile privitoare la obligativi-
tatea declardrii cazurilor (si-
gure sau bánuite) de boale in-
fectioase, va atrage pentru cel
ce va fi gäsit vinovat o amendrt
dela 500-5.000 lei, dupd gravi-
tatea vinei si urmdrile ei asu-
pra stinatritii publice. Sumele re-
zultate din aceste amenzi se vor
yarsa la fondul sanitar de ocro-
tire. Medicii functionari publici,
yinovati, cad sub penalitatile
prevAzute in prezenta lege.
276. Autoritatea sanitard
care primeste declararea unui
caz de boalii infectioasii dintre
cele enumárate la art. 274 este
obligatá a lua toate milsurile
stabilite prin prezenta lege si
regulamentul ei.
Autoritatea sanitard va avea
dreptul sá ia toate masurile pe
care le va credo necesare pentru
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI. 32
[Art. 275-279]
a impiedeca rdspândirea infec-
tiunii.
Bolnavul poate sä fie izolat la
domiciliul sd.u. cât autoritatea
sanitara considerd &A la domi-
ciliu se pot realiza toate condi-
tiunile pentru prevenirea con-
tagiunii (izolare, desinfectie con-
tinud la patul bolnavului, per-
sonal de ingrijire corespunzá-
tor).
In cazurile In care izolarea
bolnavului la domiciliu nu pre-
zintil. din mice punct de vedere
garantiile necesare impotriva
rdsptindirii boalei, autoritatea
sanitard are dreptul sá dispund
transportarea si izolarea bolna-
vului la spital, in firmerie sau
localul anume destinat pentru
aceasta, luandu-se toate másu-
rile pentru ca starea sändtrttii
bolnavului sá nu fie primej-
duitit In timpul transportdrii.
De asemenea autoritatea sa-
nitard are acest drept wide-
câteori dispozitiunile i mitsu-
rile de preintAmpinarea infec-
tiunii nu au fost respectate.
Mdsurile de mai sus se vor
putea aplica si in cazurile so-
cotite suspecte de autoritatea sa-
nitard, respectivil.
277. In anumite cazuri si nu-
mai cu autorizatia autorittii
sanitare superioare, mdsurile de
mai sus se pot aplica si la con-
tacti si purtátori de. germeni, in
conditiunile ce se vor fixa de
regulament.
278. Medicii carora li se
aduce la cunostintil un caz ba-
nuit de maladie infectioasii, sunt
obligati de a lua imediat toate
masurile pentru precizarea
diagnosticului.
Toate laboratorille sunt obli-
gate sá execute analizele acestea
in cel mai scurt timp posibil, co-
municând rezultatul autoritatii
sanitare respective.
Aceste analize sunt gratuite.
279. Autorittitile administra-
[Art. 280-284] 27 AprIlle 1933
tive *i politiene*ti sunt obligate
s5 execute de urgenta *i cu pre-
c5dere toate masurile *i dispo-
zitiunile ordonate de medicii
oficiali respectivi.
Autoritatea sanitara va putea
interzice la anumiti purtittori de
germeni exercitarea profesiuni-
lor in legaturil cu manipularea
*i comertul de alimente i Va
putea (lispune examinarea bac-
teriologicri periodica a persona-
lului intrebuintat in industriilo
comertul cu alimente, In uzi-
nele de aph *i localurile de con-
sumatiune, in scop de a depista
nurtritorii de gerrneni.
Toate clieltuielile privind izo-
larea *i ingrijirea bolnavilor *i
suspectilor de boll infectioase
cad in sarcina autoritrttilor lo-
cale respective.
Autoritatea sanitarri are drep-
tul de a face, in conformitate cu
dispozitiunile regulamentului,
desinfectiunea localurilor *i tu-
turor obiectelor pe care le-ar
socoti contaminate.
280. Vaccinatiunea *i revacci-
natiunea antivaloricil este obli-
gatorie. Vaccinatiunea se face
in primul an al vietii, iar revac-
cinatiunea la vArsta intre 7 *i
8 ani 1
In focarele epidemice de va-
rio15, se poate ordona revaccina-
tiunea generalrt a tuturor locui-
torilor.
De aesmenea Ministerul poate
ordona, in anumite impreju-
rriri *i in baza avizulut comi-
siunii de boli infectioase, vacci-
nitri limitate la anumite regiuni
sau generale impotriva: holerei,
pestei, febrei tifoide i parati-
foide, precum *i impotriva altor
infectiuni pentru care ar grisi
aceasta de cuviintiti.
Toate operatiunile privind
combaterea boalelor infectioase
sunt gratuite.
1) A se vedea Regulamentul pentru vacci-
nare i revaccinare din 10 Septemvrie 1893, la
pag. 597, vol. II.
www.digibuc.ro
498
281. Orice persoanrt care nu
se va supune vaccinatiunilor
sau revaccinatiunilor mentio-
nate la art. precedent va fi pe-
depsita cu amendit (lela 100
2.000 lei.
282. Orice persoana mu*cata.
de un cAine brmuit a fi turbat
este obligatrt a se prezenta au-
toritatii sanitare respective *i a
se supune tratamentului pe care
aceastil autoritate 11 va indica.
283. Persoanele care se opun
la izolare vor fi pedepsite cu
amenda dela 100 pAna la 5.000
lei. In caz de nevoie va putea.
face apel la forta politieneasca
pentru ridicarea *i izolarea si-
litá. Actele de dare in judecatá
vor fi intocmite de medicul
igienist, iar prima amendrt se
va pronunta de medicul primar
de judet, respectiv de medicul-
*ef de muncipiu. Apclul se de-
clará urmAnd procedura ar5,-
tat5. la art. 353.
284. Afaril de izolarea bolna-
vilor de boale infectioase *i
eventual a contractilor lor, ca *i
a suspectilor la domiciliu ori in
spitale sau infirmerii, medicul
igienist respectiv poate, cu con-
cursul autoritritilor in drept,
mai ia urmatoarele mdsuri pro-
filactice pe ráspundere perso-
fiind pasibil de sanctiu-
nile previlzute in lege, in cazul
and se va face dovada cá ei-a
depii*it atributiunile sau a lu-
crat cu rea credintá:
a) A interzice intrarea strai-
nilor in toate locuintele recu-
noscute contaminate, pe care le
va desemna cu tablite vizibile,
avrind inscriptia boalrt molipsi
toare", nand la desinfectarea
terminalà a acelor locuinte;
b) A supraveghea temporar
persoanele bänuite crt ar putea
transporta contagiunea din casa
bolnavului In localitatea res-
pectivA. sau dintr'o localitate
intealta, putând cere la nevoie
supendarea partiald sau tota15.
 499 27 Apri lie 1933 [Art. 285-288]

a ocupatiunilor lor publice sau poate face o singurd data MIA

private;
c) A cere inldturarea animale-
lor bolnave de boli infectioase
transmisibile la om;
d) In cazuri exceptionale, când
exista pericol iminent (le extin-
derea vreunei boli infectioase cu
caracter gray, va impune, cu
aprobarea inspectoratului ge-
neral sanitar, limitarea tempo-
rara a comunicatiilor locale,
precum i interzicerea unor
anume comerturi ainbulante;
e) Va putea impune de aseme-
nea In anurpe cazuri, cu apro-
harea $efului sérviciului minis-
terial local, inchiderea tempo-
rara a stabilimentelor indus-
triale, comerciale, a atelierelor
etc., a caror exploatare ar con-
stitui un pericol special de rhs-
phridirea bolilor infectioase
printre persoanele ocupate in
numitele intreprinderi, in condi-
tiuni ce se vor prevedea in re-
gulament;
f) A obtine limitarea sau chiar
interzicerea temporaril a trafi-
cului si intrebuintarii articole-
lor alimentare fructe, apa
etc.), provenind dintr'un anume
loc devenit focar de bloald in-
fectioasil;
g) A limita sau chiar a inter-
zice complet frecventarea bailor
publice, a sdlilor de spectacole
(le orice fel, a oricdror reuniuni
publice (baluri, serate etc.), in
sali inchise sau chiar in aer
liber;
h) A interzice temporar bah
ciurile, târgurile, pelerinajele.
285. In intelegere cu autori-
tatea *eclat* autoritatea sani-
tar% va putea ordona inchiderea
$coalelor sau a unor categorii
de $coale clinteo localitate. Sus-
pendarea cursurilor scoalei in
care se repetd cazuri de boala nate pentru tuberculozil), pro-
molipsitoare, pentru timpul ne- portional cu nurndrul total de
cesar spre a se face desinfectiu- paturi ale spitalului respectiv
nea localului, si care timp nu cu mijloacele bugetare de care
va fi mai lung de 10 zile, se dispun..
www.digibuc.ro
altd formalitate decat notifi-
carea autoritiltilor sanitare lo-
cale crave conduciitorul scoalei,
care e dator a rilspunde notifi-
carii facute.
286. Pentru o cat mai eficace
realizare a combaterii boalelor
infectioase se va infiinta in fie-
care capitald de judet câte un
spital, serviciu sau sectie de spi-
tal de boale infectioase.
O sectie de spital pentru boli
contagioase va functiona in mod
obligator de indatil si pc langil
fiecare spitale de plasd sau co-
mund.
In ora$cle cu o populatiune
mai mare de 50.000 locuitori
aceste spitale vor trebui
cel putin 60 de patrui.
287. In centrele universitare:
Bucuresti, Iasi si Cluj, Ministe-
rul va infiinta, impreund cu
municipalitatea, spitale pentru
boale infectioase cu cel putin 100
de paturi. Aceste spitale vor
servi, In acelasi timp, pentru in-
vdtdmântul epidemiologiei si al
boalelor infectioase de pe langa
facultatea de medicina respec-
tivd.
Aceste spitale vor depinde, din
punctul de vedere tehnic, de in-
stitutele de igiend si silndtate
publicd ;ri Cliii i Iasi, iar in
Bucure$ti, sau de institutul de
igiend si sändtate publica sau de
Institutul Dr. I. Cantacuzino".
288. Pând la infriptuirea
unor atari spitale speciale se vor
destina, In a.ctualele spitale ale
Ministerului, precum $i in toate
spitalele de mice fel din toatd.
tard, pavilioane sau camere se-
parate, care sà serveascil exclu-
sly pentru izolarea si tratamen-
tul bolnavilor de boale infec-
tioase (altele decât cele desti-
 [Art. 289-2961
289. In cazuri de epidemii,
deosebit de grave, Ministerul
este in drept de a utiliza pentru
tirnpul necesar combaterii epi-
demiei mice clddire sanitard
sau scolard, publica sau parti-
culard, in scopul izoldrii bolna-
vilor infectiosi.
290. Afard de spitalele sau
infirmeriile temporare, Ministe-
rul va infiinta infirmerii rurale
personale, inzestrate cu tot ce
trebue spre a se putea izola
ingriji In fiecare din ele cel pu-
tin 20 bolnavi infectiosi.
Aceste infirmerii rurale per-
manente vor fi utilizate in pe-
rioadele de timp frtrá epidemii,
pentru consultatiile gratuite ale
medicului comunal si pentru spi-
talizarea cazurilor urgente.
Toate institutiunile sanitare,
publice sau particulare, cu intreg
personalul medical si auxiliar,
sunt obligate, la cererea Ministe-
rului, sd colaboreze la combate-
rea epidemiilor cu caracter gray.
291. Infirmeriile rurale per
nianente yor fi puse sub condu
cerea medicului comunal.
CAPITOLIJL II
Combaterea boalelor venerice
292. Persoanele atinse de
boale venerice (sifilis, blenoragie,
sancru moale) sunt obligate a se
supune tratamentului medical.
Institutiile de asistenta medi-
cala apartinând Statului, jude-
telor sau comunelor, precum si
a$ezlimintelor spitalicesti sub-
ventionate de Stat, sunt obligate
a da consultatiuni si a face tra-
tament gratuit bolnavilor atinsi
de boale venerice care solicitd
aceasta sau cdrora li se impune
tratamentul obligator prin pre-
senta lege, daca doveclesc cd
sunt lipsiti de rnijloace sau nu
sunt asigurati contra boalei.
Cheltuielile pentru cei asigurati
I( A se vedea liegulamentul pentru combs-
terea boalelor venerice din 9 Martie 1933 la
pa,. 72 in acest volum.
www.digibuc.ro
27 Aprilie 1933 500
privesc casele respective de asi-
gurdri sociale sau de ocrotire.
Laboratoarele oficiale de ana-
lize bacteriologice, la cererea me-
dicilor oficiali, vor face in mod
gratuit examenele necesare pen-
tru diagnosticul boalelor vene-
rice.
Pdrintii sau tutorii sunt ogli-
gati sá se ingrijeascii de trata-
mentul medical al copiilor sau
pupililor lor atinsi de boale ve-
nerice.
293. Medici institutiunilor ofi-
ciale si medicii particulari, care
constatä o afectiune venericd,
sunt obligati a du bolnavului ins-
tructiunile puse la dispozitia lor
de Minister, privitoare la natura
boalei $i modului ei de propa-
gare, a-i indica tratamentul $i
a-i pune In vedere penalitittile
la care s'ar expune in caz de
transmitere a boalei.
294. In caz de boale yenerice
cu leziuni contagioase, ce consti-
tuesc, prin natura lor, prin pro-
fesiunea bolnavului si conditiu-
nile lui de vieatil, un pericol evi-
dent de raspandirea boalei, me-
dicii de mai sus sunt datori a
face autoritatii sanitare locale
declararea cazului.
295. Bolnavii declarati In yin-
tutea art. 294 vor putea fi su-
pusi tratamentului sub controlul
autoritatii sanitare locale.
Boalele venerice nu constitue
motiv de concediere sau indepitr-
tare din serviciu atilta timp eât
bolnavii nu prejudiciazd sand-
tatea celor din colectivitatea in
care ei lucreazd si intru cat ei
dovedesc cd urmeazd regulat un
tratament.
Bolnavii venerici care prin
conditiunile lor de vieatrt riscd,
sá contamineze pe cei din jurul
lor, vor putea fi internati $i re-
tinuti in spital obligator pd.nd
la vindecarea leziunilor conta-
gioase.
296. Transmiterea constientrt
pe orice cale a boalelor venerice
501 27 Apri 11e 1933
va fi pedepsita cu 3 luni pang, la
1 an Inchisoare. Aceeasi pe-
cleapsa se va aplica si femeii
care, desi stiindu-se sifilitica,
alapteaza un sugar silnatos,
chiar daca contractarea boalei
a avut loc dupa ce s'a angajat
la aceasta, precum i celor ce
incredinteaza spre altiptare un
copil stiut sifilitic unei femei sa-
toase. Contaminarea pe calea
aceasta art dreptul si la despagu-
biri civile.
297. Persoanele care prin Im-.
prejurarile in care traiesc sunt
In deosebi expuse la contractarea
si la transmiterea boalelor ve-
nerice, vor fi supuse unei supra-
vegheri medicale speciale prin
examinari periodice gratuite, in
conditiunile stabilite de regula-
ment. Aceste examinari vor pu-
tea fi facute si de medicii parti-
culari, dupa hotarirea autoritrttii
sanitare respective.
298. Numai autoritatea sani-
tara localit are calitate de a de-
semna persoanele ce urmeazrt a
fi supuse supravegherii medicale
speciale, prevazute la articolul
precedent. Autoritatile adminis-
trative si politienesti sunt da-
toare a semnala acesteia, in chip
strict confidential, toate cazurile
ce, dupa parerea lor, ar necesita
a fi supuse unei atari suprave-
gheri.
299. Persoanelor care intra in
prevederile articolului de mai
sus li se vor elibera eke o fisa
de sánatate. Dispensariile anti-
venerice, sectiile de boale vene-
rice din dispensariile policlinice
sau medicii insarcinati cu su-
pravegherea i tratamentul lor,
vor tine in chip strict confiden-
tial un registru privind fisele de
siinatate eliberate si tratamen-
tul urmat de aceste persoane.
300. Controlul fiselor de sa-
natate se va face numai de catre
autoritatile sanitare si organele
sale, dupg, prealabila legitimare. ladii venerice transmisibile, pe
Niciun agent administrativ sau cale genitalti sau extragenitala,
www.digibuc.ro
[Art. 297-3041
politienesc nu are dreptul, sub
niciun cuvrint, de a reclama sau
controla fisele de sAnatate.
Acest control este o atributiune
exclusiva a autoritatii sanitare
respective.
301. Posesorii fiselor de sil-
niltate care nu se vor conforma
prevederilor regulamentare de
mai sus, vor putea fi constrânsi
la executarea examenului perio-
dic intr'unul din dispensariile-
oficiale, suportând penalitatile
prevrtzute la art. 295.
Daca la examenul medical pe-
riodic medicul constata ca pose-
sorul fisei este atins de o afec-
tiune venerica transmisibilrt, el
este obligat a mentiona aceasta
in fisa bolnavului, dandu-i In
acelasi timp instructiunile pre-
vdzute la art. 293.
302. Bolnavii din aceasta ca-
tegorie au latitudinea de a se
trata cu orice medic particular.
Acei bolnavi frisk care fie prin
imprejurarile in care traiesc, fie
din lipsa de mijloace, sau acei
care nu se vor supune la un tra-
tament regulat, vor fi obligati a
se ingriji gratuit la ambulatorul
oficial antiveneric.
303. Medicul este obligat de a
mentiona in fisa, la fiecare vi-
zita, tratamentul la care a fost
supus bolnavul. Bolnavilor care,
la controlul fiselor, se vor con-
stata cit nu urmeaza in mod re-
gulat tratamentul necesitat de
boala de care sufera, li se va in-
terzice, la prima contraventie,
de a se mai putea trata la me-
dici particulari, fiind obligati a
urma tratamentul la dispensa-
riul oficial; la o noua infractiune
-ei vor putea fi internati in spital
pe tot timpul fazei contagioase,
in mod fortat. In cazul de nesu-
punere vor suferi sanctiunile din
art. 295 din prezenta lege.
304. Persoanele a canon fisa
poarta inclicatiunea vreunei ma-
[Art. 305-3131 27 Aprilie 1933
sunt datoare sa ia toate msu-
rilo pentru a evita contaminarea
altor persoane. In caz et se vor
face culpabili de delictul preva-
zut la art. 296, li se va aplica
maximul pedepsei previlzute In
sus citatele texte. Pe baza cons-
tatarii medicului oficial, ele vor
fi trimese in judecatrt, chiar frtrrt
reclamatiunea partii interesate,
de catre autoritatea medicalt
respectivt.
305. Casele de prostitutie, pre-
cum si orice stabilimente sau lo-
caluri uncle se practicrt prosti-
tutia cu femei gAzduite sau fre-
cuentând atari localuri, sunt cu
destvarsire interzise. Toate sta-
bilimentele, intrand in aceasta
categorie, aflate in momentul
promulgarii legii de fata, sunt
desfiintate.
Contravenientii la dispozitiile
de mai sus, precum si cei care
exploateaza sub orice forma fe-
meile practicand prostitutia, von
fi pedepsiti cu amendrt dela
5.000. 100.000 lei, iar in caz de
recidiva cu Inchisoare pant. la 6
luni.
306. Dispensariile antivene-
rice, sub conducerea autoritrtti-
Ion sanitare, vor avea sarcina
tuturor milsurilor privind boa-
lele venerice.
307. Este interzist vanzarea
obiectelor si tipitriturilor de orice
fel cu caracter pornografic,
care ar constitui Indemn la
prostitutie. Contravenientii se
vor pedepsi cu amendt penalä
dela 5.000 50.000 lei. Reciclivistii,
pe MAIO aceasta, vor fi condam-
nati la inchisoare dela o lunrt
pallri la 6 luni.
308. Persoanele si institutiu-
nile care induc in eroare pe
mice cale bunacredintil a publi-
cului, recomandänd fart temei
stiintific substante medicamen-
toase si alte mijloace curative butiuni de politie de moravuri,
pentru tratamentul boalelor ve- vor servi, pant la completarea
nerice, sunt pasibile de amenda organizatiunii speciale prevt-
penalt dela 5.000 50.000 lei. zutt In aceastil lege, ca agenti
www.digibuc.ro
502
309. Tratamentul boalelor ve-
nerice i complicatiunilor lor nu
este ingilduit decat doctorilor In
medicinil cu dreptul de liberri,
practich. In institutiile spitali-
cesti sau cabinetele particulare,
meclicii pot fi ajutati de perso-
nal auxiliar, lucrand sub supra-
vegherea acestora.
310. Militarii cari, la termi-
narea serviciului Ion, prezinta
vreo boalt venericrt in stadiu
infectios, vor fi retinuti In spital
pant la disparitia fenornenelor
contagioase. La eliberarea din
ostire, autoritatea sanitara
unitatii ciiruia i-a apartinut, va
comunica, in mod strict confi-
dential, numele militarilor bol-
navi de maladii venerice, auto-
ritatijor sanitare din localitatea
de origine sau din localitatea
unde declara cil, se stabilesc,
pentru a putea fi supravegheati
si ingrijiti mai departe.
311. Infractiunile la dispozi-
tiile capitolului de fata vor fi
constatate numai de medicii ofi-
ciali, iar procesele verbale de
constatare vor face dovaart jus-
titiei.
312. Medicii particulari, cari
cu rea credintrt vor face o viza
neconformä cu realitatea, vor fi
pedepsiti cu amenda dela 500
pant la 5.000 lei, ftra a li se mai
ila avertisment scris. In caz de
recidivit li se va putea ridica
temporar dreptul de libert prac-
tica, in conformitate cu dispo-
zitiile alin. e al art. 177. Contra-
venientii functionari de Stat,
judet saU comunt, pe langt
sanctiunile de mai sus, se vor
pedepsi de catre administratiile
respective, in conformitate cu
statutele sau legile de organizare
speci alt.
313. Agentii administrativi si
politienesti cari indeplinesc atri-
 503
de executie ai autoritatilor me-
dicale insiircinate cu executarea
dispozitiilor prezentei legi, sub
ordinele autoritätii sanitare res-
pective.
314. Un regulament special
va preciza aplicarea tuturor dis-
pozitiunilor prezentului capitol.
CAPITOLUL III
Alfe plägi sociale
315. PilnA la intocmirea unei
legi speciale privitoare la tuber-
culoza ramiln in vigoare dispo-
zitiunile legii (lin 23 Martie
192-6. '). Ileglementarea comba-
terii alcoolismului si a canceru-
lui se va face prin legi speciale.
316. Milsurile privitoare la
combaterea mortalitatii copiilor
se vor fixa in legea pentru ocro-
tirea mamei si a copilului.
CAPITOLUL IV
Salubrifafea publicci
a Salubritatea locuin(elor
si stabilirnentelor publice
317. Oricine ar pricinui vreo
cauzil de in..,alubritate prin
mice fel de lucrari, prin rea in-
tretinere, prin neexecutarea
unor reparatii sau mce altà
cauzil, va fi obligat sa facá, in
termenul cel mai scurt posibil.
toate lucritrile necesare pentru
ameliorarea salubritiltii, con-
form indicatiunilor date de Mi-
nisterul Muncii, Saniltatii
Ocrotirilor Sociale sau orga-
nele sale autorizate.
318. Mecticul igienist are clrep-
tul (le a vizita personal si prin
organele sale tehnice auxiliare
(oficianti sanitari) toate localu-
rile publice, pentru a se con-
vinge de curiltenia lor si a lua
milsuri in cazul cand necuril-
tenia poate fi socotità pericu-
loasà. din punct de vedere sa-
nitar. El este obligat a face vi-
1) A se vedea art 84-93, tn Legea din 23
Illartie 1926, la pag. 147, vol. XV XVI.
www.digibuc.ro
27 Aprilie 1933 [Art. 314 321]
zitele inopinat, fie prin proprie
initiativil, fie la denuntul prtr-
tilor interesate. In aceste ins-
pectii el va putea fi insotit de
inspectorul muncii, de inspecto-
rul minier sau industrial in con-
ditiile fixate in legea pentru ins-
pec(ia rnuncii 1).
Localurile de consumatie pot
fi inspectate la orice orit din zi
sau noapte, ciind sunt deschise.
Contra constatitrii medicului
igienist se poate cere imediat se-
fului lui ierarhic sà faca o con-
haexpertizà.
319. Medicul igienist este o-
bligat sa examineze orice de-
nunt s'ar face in aceastit pri-
vintri si are dreptul de a ordona
executarea lucrárilor necesare
si sb ia masurile impuse de im-
prejurilri. Neexecutarea mrisu-
rilor prescrise de medic va a-
trage dupit sine executarea lu-
crarilor prin administratia lo-
cant, pe cheltuiala contrave-
nientului, care va fi amemlat
cu o amendà de lei 100 panit la
10.000 lei, data de medicul pri-
mar de judet (sef de municipiu),
in baza procesului-verbal de
contraventie.
Amenzile se vor vársa in fa-
voarea fondului sanitar jude-
tean sau municipal. Contra de-
ciziunii medicului primar de ju-
det sau sef de rnunicipiu se va
putea face apel in termen de
15 zile libere dela data cornu-
nicarii, la tribunalul judetean.
320. Medicul igienist este o-
bligat sii viziteze hotelurile si
mice stabilimente de aceeasi na-
turti sau alte localuri deschise
publicului pentru a se convinge
de salubritatea Ion.
321. Pivnitele nu pot fi uti-
li7ate ca locuinta sau ateliere.
Un regulament special va sta-
bili conditiunile de salubritate
1) A se vedea Legea pentrc organizarea ser-
viciului de inspeclii a muncii din 13 Aprilie
1927, la peg. 546, vol. XV XVI.
[Art. 322-3251 27 Apri lie 1933
ce trebuesc sà indeplineascd
orice local public sau locuintd
particulard.
322. 0 casit de locuit, local
pentru atelier *i orice imobil
poate fi declarat nelocuibil din
cauzd de insalubritate, de cdtre
comisiunea de salubritate jude-
teand sau comunald (formatti
(lin medicul igienist, arhitectul
sau inginerul judetean sau co-
munal *i consilierul delegat);
comisiunea va redacta un pro-
ces-verbal de constatare, care va
fi judecat de consiliul de igiend
iudetean sau municipal *i In caz
de aprobare se va fixa *i ter-
menul de evacuare.
0 casil evacuatd nu poate servi
din nou ca locuintd inainte de
a fi fost push' in conditiuni nor-
male de locuit, ceea ce urmeazá
sd fie stabilit de comisiunea de
salubritate prin proces-verbal.
CAnd insd o casd de locuit,
local pentru atelier, intreprin-
dare comerciala sau industriald,
sau mice alt imobil, prin felul
sdu de a fi constitute un pericol
pentru persoanele dinduntru sau
pentru cele din afard, stare con-
statatd prin proces-verbal al co-
misiunii de salubritate, consiliul
de igiend poate dispune evacua-
rea *i reparatiunea sau, in cazul
dat, imediata evacuare i dari-
marea imobilului.
Hotdrirea de darlmare, rd-
masil definitivd, se executa in
termen de cel mult o lund, de
autoritiltile administrative.
323. Un regulament special
va prescrie conditiile igienice ale
scoalelor, internatelor de edu-
catie publicd i privatd, chminu-
rilor *i altor localuri care ada-
postesc aglomeratiuni umane.
Penitenciarele, aresturile
inchisorile civile *i militare se
vor tine in starea cea mai sa-
lubrd *i vor fi ferite de aglome-
ratiuni excesive. Localurile pen-
tru institutiunile de mai sus nu
se vor putea construi decAt cu
www.digibuc.ro
504
avizul tehnic al institutului (le
igiend i stindtate publicd din
regiunea respectivd.
b) Controlul sanitar al apei (le
baut si al canalizetrii1)
324. Administratiile comu-
nale vor ingriji: a) Ca locuitorii
comunei sd gdseascd cu înles-
nire apd de nut, bung. *i indes-
tuldtoare; b) vor ingriji sd asi-
gure comunei un mijloc public
de indepartare din raza cornu-
nei, prin canalizare sau alt sis-
tem igienic, a imuncliciilor de
orice fel; c) Vor ingriji ca co-
muna sd, dispund de instalatie
conformd cu cerintele igienice *i
construitd la loc potrivit, pen-
tru tdierea animalelor destinate
consumatiei publice.
Nicio comund urband nu va
putea face vreo lucrare innainte
ca lucrdrile de alimentare cu
apd, canalizare, o uzind pentru
incinerarea gunoaielor *i un
abator, sa fi fost realizate in
mod satisfdator pentru igiend
publicd conform constatdrilor
Ministerului Muncii, Siindtatii
Ocrotirilor Sociale, care va
avea dreptul sA examineze buge-
tele comunelor urbane.
In cazul cAnd aceste comune
nu vor executa cu precadere lu-
crdrile sanitare prevdzute mai
sus, Ministerul Muncii, Sand-
Mil *i Ocrotirilor Sociale, inter-
venin(l pe langt1 Ministerul de
Interne, va face sd se inscrie din
oficiu iii bugetele comunelor ur-
bane, pentru executArea celor
patru lucrAri, sumele necesare,
sau anuittitile corespunziltoare,
pAnd la concurenta de maxi-
mum 2 la sutd din veniturile bu-
getare ordinare ale comunelor
urbane.
325. Toate proiectele privind
executarea lucrarilor de alimen-
tare cu apd, precum i acelea
1) A se Nedea Regulamentul pontru alimenta-
rea ou api In comunele rurale din 11 Lille 1921
la pag. 807, vol. XIIIXIV.
505 27 Apri lie 1933
de colectare, canalizare si epu-
rare a apelor reziduale din co-
munele urbane, cat ai pentru
orice lucrari de naturd a in-
fluenta stinâtatea publica a lo-
calittitii, vor trebui ca, pe lângá
avizele impuse de alte legi, s5,
aibâ, avizul institutului de igiena
ai sanatate publia din regiunea
respectivil ai aprobarea Ministe-
rului Muncii, Siinàttitii ai Ocro-
tirilor Sociale, care va fi obligat
sil-1 dea in cel mult 60 zile dela
cerere.
326. Toate aceste lucr5xi nu
vor putea fi date in uzul public
deck dupit o prealabilá autori-
zatie eliberatil, de Ministerul
Comunicatiilor ai Lucrtirilor Pu-
blice cu avizul Ministerului
Muncii, Stinrttatii ai Ocrotirilor
Sociale.
327. Organele sanitare vor
con trola executarea ai respecta-
rea normelor generale de func-
tionare prevazute in regulamen-
tul prezentei legi, pentru diferi-
tele categorii de uzine de ame-
liorare a apei potabile ai de
epurare a apelor de canal, im-
punând modificdrile ai imbu-
ntitatirile necesare pentru asi-
gurarea unor bune conditiuni
de functionare. De asemenea
vor controla executarea exame-
nelor chimice ai bacteriologice
periodice impuse de regula-
ment.
328. Devársarea apelor in-
dustriale, a canalelor nublice
sau private, in riurile ce sunt
sau ar putea fi utilizate ca sursa
de alimentare cu apil, nu va fi
permisrt cleat in cazurile in
care apele reziduale ce urmeazA
a fi devtirsate, au fost in prea-
labil epurate ai aduse in con-
ditiuni satisfaciitoare ai nu-
mai in cazurile cand pe o dis-
tantä de cel putin 5 km in aval,
rani nu este utilizat ca sursa de consiliile de igienrt, este inter-
alimentare cu and. zisrt a adáposti ai a creste ani-
329. Devársarea, fie in re- male a ciiror prezentrt viciaa,
www.digibuc.ro
[Art. 326 332]
teaua de canalizare publicA, fie
direct in riuri, a rezidurilor in-
dustriale provenind dela tabrt-
cririi, rafintirii de zahrtr, disti-
lerii, abatoare etc., se vor face
numai cu o prealabila autoriza-
tie eliberatil. de organele de
drept fixate prin regulamentul
acestei legi.
330. Instalatiunile sanitare,
bilile publice, bazinele de innot,
closetele, latrinele, hasnalele, ves-
pasienele, racordurile la reteaua
publia etc., vor trebui sa fie
construite ai intrebuintate in
conformitate cu dispozitiunile
regulamentelor comunale apro-
bate de Ministerul Muncii, SA.-
niarttii ai Ocrotirilor Sociale.
c) Cantrolul sanitar al curdle-
niei publice
331. Gunoiul de orice fel, res-
turile de alimente, cadravele de
animate vor fi indepârtate din
durti, locuri virane, strdzi sau
orice alt loc de pe teritoriul co-
munelor urbane sau rurale. Ad-
ministratorul locului, sau in
lipsa lui proprietarul, este obli-
gat a lua másuri de indepártare
a acestui material putrefiabil,
in timp de 24 ore, transportân-
du-1 in afarti de teritoriul cornu-
nei ai clepunându-1 in gropi sau
arzAndu-1 in crematorii. Celor
ce contravin la aceast6 dispozi-
tiune li se vor ridica gunoiul de
serviciul de curátenie comunal
in contul contravenientilor, ur-
mând ca chetuiala respectiva s5,
fie debitat6 ai incasata win per-
ceptia comunalti. Face exceptie
gunoiul destinat ingrilaamântu-
lui solului, care se va trata con-
form regulamentului acestei
legi.
332. In comunele urbane, in
afará de anumite zone ce vor fi
fixate pe cale de regulament de
[Art. 333-338] 27 Apri lle 1933
atmosfera si depreciazil valoa-
rea imobiliarA si locativA a imo-
bilelor vecine sau degradeazA
strada si cartierul, din punct de
vedere al salubritAtii. In car-
tierele mArgina*e cresterea a-
testor animale este IngAduita,
potrivit normelor fixate pe cale
de regulament de fiecare oras
In parte.
Orice reclamatii s'ar face in
aceastii privintA, medicul igie-
nist este obligat a face imediat
cercetari, dresAnd acte si luiind
masurile de cuviinta. Impotriva
hottiririi medicului igienist se
poate inainta apel in termen de
15 zile catre consiliul de igienA
respectiv.
333. In termen de un an
dela promulgarea acestei legi
toate instalatiile industriale vor
fi revAzute in asa mod ca sa se
evite emisiunile de fum gros,
incAt tehnica modernA pe.rmite
aceasta.
In cazul chnd patronii nu au
executat lucrArile necesare pen-
tru satisfacerea conditiunilor
prezentei legi, medicul igienist
va avertiza In scris pe patroni
si dacA nici dupA acest aver-
tisment nu a satisfilcut preve-
clerile legii, medicul igienist va
face un raport scris In baza
cAruia medicul primar de ju-
det sau medicul sef de munici-
piu va amenda pe administra-
torul respectiv cu 1.000 20.000
lei, iar in caz de recidivri va
putea interzice functionarea ca-
zanelor.
334. Localurile publice vor
fi tinute in conditiunile sani-
-tare prescrise de regulament.
Abaterile clela aceste obliga-
tiuni atrag duph sine un prim
avertisment scris, apoi amendA
In bani dela 100 la 10.000 lei,
apoi curAtirea localului de cA-
tre autoritati, in contul proprie-
tarilor si, in fine, inchiderea lo-
calurilor publice.
www.digibuc.ro
506
Controlul sanitar al alimen-
telor si Muturilor, ca si al loca-
lurilor de productiune, depozi-
tare si desfacerea lor, se face
prin organele serviciului sani-
tar, exclusiv In baza dispozi-
tiunilor legii sanitare si de
ocrotire si ale regulamentelor
ei de aplicare existente.
335. Cel putin odatA pe an
medicul igienist asistat de or-
ganele in subordine, precum si
de ajutoare ocazionale, vor face
o inspectie generala a tuturor
localurilor publice.
336. Primarii comunelor ur-
bane, precum *i medicii igie-
nisti, pot da in judecata pe
proprietarii caselor lipsite de
latrine, sau care au latrine ne-
igienice, sau dacA casa a deve-
nit neigienicA din mice altA
cauzA si impune implinirea
lipsurilor, sau inchiderea sau
evacuarea localului insalubru.
Primarii, la propunerea orga-
nelor sanitare, pot ordona sa se
ingrAdeasca in contul proprie-
tarilor proprietiltile neimprej-
muite din orase, cu exceptia
pArtilor excentrice ale oraselor,
ocupate de agricultori.
(I) Cnntrolul sanitar al loralu-
ruler de eonsumafic
337. Niciun local public, in-
diferent de destinatiunea ce o
are, nu se va putea deschide
fArA autorizarea consiliilor de
igiend si ocrotire, in conformi-
fate cu regulamentul de salu-
britate publicA.
338. Localurile publice de
consumatiune stau sub perma-
nentA supravegliere a organelor
sanitare. Aceste localuri vor
indeplini urmiltoarele conch--
tiuni:
I. SA dispunil de un local
propriu, igienic, usor de aerisit,
bine luminat, pardosit;
2. SA aibri latrinA construitil
307 27 Apri lie 1933
dupá prevederile acestei legi,
eanaluri de scurgere i aprt
tabilá accesibilil.
339. Atunci când organele
sanitare constatrt ca alcoolis-
mul este Inteo comunri prea
pronuntat $i lasrt urmäri sani-
tare grave, medicul igienist
este obligat sa raporteze Minis-
terului Muncii, Sarnitittii $i
Ocrotirilor Sociale, care va in-
terveni pentru reducerea nu-
marului debitelor. Numarul de-
bitelor se poate reduce $i a-
tunci cand populatiunea sin-
gura cere aceasta, prin petitie
semnatit de 1 5 a cetätenilor
majori de ambele sexe. Astfel
de petitiuni se pot inainta la
primáriile comunelor rurale
sau urbane, la plit5i, la judet
sau la directiunea regionala.
Asupra lor organele In drept
vor fi obligate srt ordone vot
public In termen de 60 zile $i
anume In ultima Duminicrt
dinlrtuntrul acestui termen. De-
ciziunea se va lua cu majori-
tate de voturi. Asupra unui
vot dat nu se poate reveni timp
de 6 ani. Drept de vot au toti
adultii de ambele sexe
e, Controlul sanitar al (Millen-
telor si bauturilor
340. Alimentele, bauturile $i
obiectele uzuale, precum si ma-
teriile prime din care ele se
prepark nu vor putea fi puSe
In consumatie publicà, iii van-
zare, sau nu or putea servi la
prepararea lor, dacit sunt alte-
rate, falsificate sau dacit contin
substante viltrimiltoare
Aparatele, instalatiunile $i lo-
calurile intrebuintate la prepa-
rarea, fabricarea, depozitarea,
vinderea alimentelor, bäuturilor
1) A se vedea art. 173-193 din Legea mo-
nopolului vinzfirli spirtului i biluturilor spir-
tease din 22 Aprilie 1932, la pag. 417, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 339-3431
$i obiectelor uzuale, vor hide-
plini cerintele regulamentelor
$i ordonantelor In vigoare, atat
pentru asigurarea unei bune
fabricatii, cat i pentru a satis-
face cerintele de igienä publicrt.
341. Comertul ambulant al
alimentelor, Muturilor $i obiec-
telor uzuale nu este permis
deck cu avizul consiliului de
igienrt $i de ocrotire, el putetnd
fi cu desilviir*ire interzis atunci
cand acesta va socoti ca exer-
citarea lui poate fi un pericol
pentrn saniltatea publica.
342. Autoritätile sanitare vor
interzice intrebuintarea persoa-
nelor bolnave (le boli molipsi-
toare in fabrici, ateliere, ma-
gazine de viinzare sau de con-
surnatie a alimentelor, hrtutu-
rilor $i obiectelor uzuale.
343. Au dreptul de a face
controlul asupra alimentelor,
bäuturilor $i obiectelor uzuale,
a localurilor de fabricatie, de
depozitare $i de desfacere, toate
organele sanitare 1), *i anume:
Sefii serviciilor ministeriale
locale, medicii primari (le ju-
dete, medicii *efi de municipii
medicii igieni$ti $i medicii co-
munali, medicii $efi de labora-
toare, chimistii Ministerului
Muncii, Srtnatrttii $i Ocrotiri-
lor Sociale $i al laboratoriilor
municipale, precum $i medicii
asigurrtrilor sociale in ctImpul
muncii supus asigurarilor so-
ciale. Organele sanitare auxi-
liare sunt datoare a semnala
$efilor ierarhici neregulele con-
statate.
Controlul sanitar al grajdu-
rilor, al animalelor vii desti-
nate alimentatiei sau al ani-
malelor produatoare de lapte,
precum $i controlul cárnii si al
pestelui, puse In vänzare In
1) A se vedea Regulamenlul pentru controlul
sanitar al alimentelor i bäuturilor, In Moni-
tor& Nr. 90 din 26 Atnille 1930, cu
modifiearea 6 Septemvrie 1983.
[Art. 344-346] 27 Aprilie 1933 508

bale si piete, se va face de ciltre -venientii se vor pedepsi, dac&

medicii veterinari in Intelegere legile penale nu prevAd o pe-
cu autoritätile sanitare locale. deeps& mai gravä, dun& cum
Acest control poate fi cerut in urmeazà:
mod expres de cAtre organele Cu amend& penal& dela lei
sanitare locale atunci când se va 1.000 5.000, oricine din negli-
crede necesar, iar controlul car- jenta va pune in comert ori va
nii In hale si piete si orice lo- da spre consumatie alimente,
cal de viinzare poate fi ificut biluturi, obiecte uzuale sau pre-
si de medicii umani oficiali. parate ale acestora, stricate,
Personalul sanitar auxiliar, o- falsificate sau imnurificate, in
ficiantii si agentii sanitari au °Tice mod.
dreptul a face co,ntrolul localu- Cu amend& penala dela lei
rilor, alimentelor, bäuturilor si 2.000 20.000, (lac& punerea in
obiectelor uzuale numai cu titlu consumatie sau In cornert s'a
informativ. Ocolo unde organele llicut cu bung, *Uinta. In caz de
veterinare lipsesc, organele sa- recidivá amenda se va indoi
nitare vor exercita singure a- in ambele imprejurrtri.
tributiunile sanitare ale orga- Cu amend& penal& dela lei
nelor veterinare. 5.000-20.000, in cazul când fal-
Mai pot face acest control sificarea s'a fricut de cel ce a
presedintii delegatiei judetene, pus In vanzare sau In consuma-
precum si pretorii si primarii tie alimentele, bäuturile, obiec-
Investiti cu o delegatie special& tele uzuale sau preparatele lor,
datil de nresedintele delegatiei. iar in caz de recidivil amenda
Procesele-verbale de contraven- va fi indoitul maximului si in-
tie si actele de dare in judecatä chisoarea dela 1 3 luni.
vor fi dresate de medicul oficial Cu amenda penal& dela lei
respectiv. 10.000 50.000 si inchisoarea
Controlul alimentelor, bAutu- dela 1 3 ani, In cazul când va
rilor si obiectelor uzuale sau al rezulta moartea, independent
materiilor prime ce se importrt, de despägubirile civile ce va a-
se va face la intrarea lor in corda justitia.
tard, In conformitate cu regu- In caz cand o contraventie se
lamentul respectiv si legea de repetä pentru a treia oará in
poli(ie sanitard veterinard 1). interval de trei ani, se va inter-
344. Controlul alimentelor, zice definitiv contravenientului
bäuturilor, obiectelor uzuale si de a mai face comert, a vinde
al localurilor de fabricatie, de- sau a pune In viinzare produse
pozitare, vindere si consumatie, alimentare.
se va face prin inspectiuni, in- Contravenientii la dispozi-
cheiându-se procese-verbale de tiunile privitoare la lapte si de
constatare, prin luare de probe rivatele lui se vor pedepsi pen-
pentru analizil. tru prima oara cu amend& pe-
Contravenientul are dreptul a nal& dela 2.000 5.000 lei, iar in
cere prin justitie o contra-ana- caz de recidivA cu Indoitul ma-
lizii. ximului de mai sus.
345. Pentru abaterile la dis- Dacit In termen de un an va
pozitiunile de mai sus, contra- &Idea In a doua recidivd, i se
va retrage autorizatia de a
face comert cu lapte si i se va
1) A se vedea Legea de politie sanitara ve- da inchisoare dela 1 3 luni.
terinarl din 2 Decemvrie 1912, la pag 1467,
voL VII, cu modif. din 6 Ianuarie 1926, la pa- 346. Amenzile se vor värsa
gina 20, vol. XV XVI. la fondul saniter judetean sau
www.digibuc.ro
509 27 Apri lie 1933 [Art. 347-350]

municipal, care va da o cota functionarilor asezilmântului in-

de 25°/o in favoarea laborato- dustrial respectiv.
rului care a facut analiza, pen- 349. Orice medic care va
tru inzestrarea lui cu material constata cà un lucriltor Intre-
buintat inteo industrie pre-
zintá simptome de intoxicatie
f) Controlul saaitar al prin plumb, fosfor, mercur, ar-
industriilor senic, precum si de mice all/
intoxicatie, sau mice maladie
347. Oricine va voi sä des- profesionalg, va aduce cazul la
chidtt, sil milreasa sau sä mute cunostinta administratiei lo-
un asezilmânt industrial de ori cale, instiintând totodatà si pa-
ce naturii, sau sil adapteze un tronul asezrtmAntului indus-
local unei exploatilri indus- trial. In intreprinderile in care,
triale, va trebui sil aibe o au- cu toate mäsurile de prevenire,
torizatie de functionare, ce se intoxicatiunile industriale sunt
va da de consiliul de igienrt si inevitabile, muncitorii vor lu-
de ocrotire in termen de cel cra prin rotatie pe timp ce se
mult 45 zile dela cerere. va determina prin regulamen-
Regulamente speciale vor cla- tele care vor stabili epocele si
industriile insalubre, pre- orele de muncit, precum si
cum si raportul lor cu vecinä- vArsta si sexul muncitorilor ce
tätile; de asemenea vor speci- pot fi admisi in atari industrii.
fica conditiunile relativ la igi- Patronii asez&mintelor indus-
ena localului si la igiena lucr5.- triale nu vor reprimi un iucrator
torului, pentru fiecare fel de atins de o maladie contagioasä,
industrie in parte; in fine, va- de o intoxicatie profesionalg, de
specifica formaliatile ce tre- o infirmitate corporal& sau de
buesc indeplinite pentru ca ase- o incapacitate de munca de
zämintele industriale de orice mice natura, cleat In baza unui
naturit sä poatà lua fiintä. certificat emanat dela autorita-
PAn6 la intocmirea acestor tea sanitaril respectiva, dela me-
regulamente se vor aplica ac- dicul intreprinderii sau al asigu-
tualele regulamente In tot ceea rärilor prin care sä se a-
ce nu contrazic legea. firme cil acel lucrátor s'a vinde-
Asezilmintele industriale exis- cat si este apt pentru a lucra in
tente la promulgarea acestei industria respectiv6.
legi sunt obligate sá se pun& Vizita medical& la admite-
de acord cu prevederile si ce- rea lucrätorului sau lucrdtoarei
rintele regulamentelor speciale inteo industrie si vizita medi-
de igienti industrialil, in terme- cal& periodic& sunt obligatorii;
nul ce se va prevedea in aceste regulamentele speciale vor aràta
regulamente. amilnuntit conditiunile de admi-
Dispozitiunile legii de fat& se tere a lucriitorilor in diferitele
aplicrt si industriei miniere feluri de industrii.
industriei casnice, acolo unde Medicii contravenienti la acest
se lucreaz& In contul unei in- articol vor fi pedepsiti de dare
treprinderi industriale sau co- comisia de discipling.
merciale. Patronii contravenienti se von
348. Medicul industriei, a- pedepsi cu amend& penal& dela
colo unde exista, sau al asigu- 10.000 50.000 lei, iar In caz de
rarilor sociale, va tine un re- recidivá cu amenda indoitä.
gistru sau un fisier de starea 350. ()rice accident petrecut
sanatiltii tuturor lucriitorilor si in timpul si prin faptul lucrului
www.digibuc.ro
[Art. 351-3521 27 Apri lie 1933 510

inteun asezrimant industrial, asezrtminte industriale pe care

urmat de o incapacitate de sunt chemati srt le inspecteze.
muncrt sau de moarte, va fi an- Cei care vor pune piedici la in-
chetat de autoritatea politie- deplinirea indatoririlor legale a
neascri. localrt, asistatrt de medi- organelor sanitare de control, se
cul asigurdrilor sociale si de vor pedepsi cu amendrt penala
medicul industriei respective, in dela 5.000 20.000 lei, MM. preju-
caz când acesta exista; ancheta diciul penalitatilor prescrise dela
va specifica circumstantele si va alte legi pentru faptul (le rezis-
stabili responsabilitiltile. tenta, insultrt, ultragiu sau vio-
Medicii sau patronii care vor lenta impotriva functionarilor
trtinui sau nu vor anunta la
timp un accident care cauzeazil
o incapacitate de muncd mai g) Regulamente sanitare Coma-
mare de 8 zile, vor fi supusi unei nate
amende dela 1.000 50.000 lei, iar 352. Fiecare municipiu pen-
in caz de recidivd cu amenda tru raza lui si fiecare judet pen-
dubld. tru toate comunele apartind-
351. Asezamintele industriale toare, sunt obligate sil. aibil. un
locuintele intrand in preve- regulament de salubritate pu-
derile art. 317, pot fi inspectate blicrt, intocmit in conformitate
si controlate din punct de vedere cu art. 111 si 214 a legit wimi-
al igienii muncii si localului in nistrative din 3 August 1929, si
orice parte a lor, la necesitate, aprobat de Ministerul Muncii,
in timpul lucrului, de critre sefii Sandtdtii si -Ocrotirilor Sociale,
serviciilor ministeriale locale, dupd ce s'a luat avizul consi-
medicit primari de judete, me- liului de igiend si ocrotire res-
(hell sefi de orase si municipii, pectiv 1),
medicii igienisti de plasri si me- Acest regulameni, va prescrie
dicii comunali, medicii indus- normele pentru:
triei, precum si medicii aSigurd- a) Ridicarea i depozitarea gu-
rilor sociale ficcare in cir noaielor i lriturilor;
cumscriptia sa putAnd lua b) Curdtenia i stropirea strd-
mice informatie pe care o cred zilor, pietelor si a curtilor pri-
necesard pentru a se incredinta vate;
dispozitiunile legii sanitare si c) Ingrildirea, currttirea si cul-
a regulamentelor speciale sunt tivarea locurilor virane si igiena
executate, putand la trebuintil solului;
sd ceara concursul organelor po-
litienesti locale, precum si a chi- d) Crearea i intretinerea parcu-
mistului-sef al laboratorului res- rilor, grädinilor publice, locuri-
pectiv si a inginerului sanitar, lor de joc pentru copii si terene
dacd existd. de sport;
Rilmân rdspunziltori de orice e Politia inmormantrtrilor,
mdsurrt abuzivd sau nedreaptrt transporturilor de cadavre, ci-
pe care ar fi luat-o, precum si mitirelor si crematoriilor;
de divulgarea secretelor de fa- 1) Intretinerea si supraveglie-
bricatiune. rea capelelor mortuare a cimi-
Organele sanitare de control
enumarate mai sus, ca si me- 1) A se vedoa Legea pentru organizarea Ad-
dicii asezamintelor industriale, ministratiunii locale din 3 August 1929, la pag.
nu vor putea face parte din con- 920, vol. XVII, cu modif. din 31 Decemvrie
siliul de administratie sau srt 1929, 4 Ianuario, 1930, 29 Ianuarie
15 Lulie 1931 oi 21 Septem rio 1932, la rag.
ocupe mice altrt functiune in 662, vol. XX.
www.digibuc.ro
511 27 Apri lie 1933
tirelor si a localului pentru ob-
ductiuni;
g) Inlaturarea cauzelor de in-
fectiune a exalatiunilor nesánd-
toase si a fumului;
h) Construirea si intretinerea
latrinelor, hasnalelor si racor-
durilor la reteaua publicd;
i Construirea i intretinerea
puturilor si a apelor
de care se serveste populatia sau
din care se adapd vitele;
k) Controlul locuintelor;
/) Controlul localurilor pu-
blice si a localurilor de consu-
matie;
nt) Construirea si intretinerea
abatoarelor;
n) Controlul alimentelor si
bauturilor;
o) Eliminarea surselor sau
cauzelor de zgomot inutil si dilu-
nátor linistei publice in cornu-
nele urbane stabilind penalitilti
pentru reprimarea lor;
p) Executarea prescriptiunilor
sanitare obligatorii in timpul
constructiei si reconstructiei ca-
selor destinate pentru locuinte
si pentru localuri de utilitate pu-
Cooperarea autoritiltilor de
Stat si judet in lupta contra boa:
lelor infectioase si sociale;
s) Stabilirea ordinelor in care
se vor realiza diferite lucrári pu-
blice.
Acest regulament va fi valabil
numai dupa ce a fost aprobat
(le Ministerul Muncii, Silnátátii
si Ocrotirilor Sociale.
h) Ainenzi sanitare
353. Toate sanctiunile si pe-
depsele previlzute de actuala
lege, precurn si in toate regula-
mentele sale, in afard de pe-
cleapsa inchisoarei care se va ho-
tart de tribunal cu apel la Curte,
in termen de 15 zile dela comu-
nicare, se aplicá de catre mi-
nistrul, subsecretarul de Stat si
www.digibuc.ro
[Art. 353]
secretarul general al Ministeru-
lui Muncii, S6115,0411 si Ocroti-
rilor Sociale, directorul
sefii serviciilor ministeriale
locale, medicii primari de judet
si medicii-sefi de municipii.
Comunicarea deciziunilor se
va aduce la cunostinta celor vi-
zati, prin circumscriptiile poli-
tienesti, notarii comunelor sau
alte organe administrative, care
sunt obligate, sub pedeapsd dis-
ciplinara, sa le inmâneze in cel
rnult 5 zile dela primirea lor.
Contravenientii pot declara
apel contra deciziunii, in terrnen
de cel mult 15 zile dela primirea
sau afisarea ei.
Apelul se inainteaza la auto-
ritatea administrativil prin al
cilrui organ i-a fost adusd la cu-
nostintd deciziunea. Apelul se
inainteazd de catre aceasta au-
toritate, impreund cu dovada de
inmanarea deciziunii, la autori-
tatea sanitard care a aplicat
sanctiunea.
Dacil apelul nu este declarat
in termenul de 15 zile dela data
cemunicarii, asa cum se aratit
mai sus, autoritatea administra-
tiva face mentiune despre nea-
pelare, pe dovada obtinut5, sau
pe procesul-verbal de constata-
rea înmânárii deciziunii, pe care
apoi le inainteazil, in cel mai
scurt timp autoritittii sanitare
care a aplicat sanctiunea.
In acest caz deciziunea rdmane
definitivd si executorie, iar con-
travenientul nu mai are dreptul
sit formuleze niciun fel de plan-
gore, nici pe cale administrativd,
nici pe cale judecatoreascd. De-
ciziunea se va executa de auto-
ritatea sanitard care a aplicat
sanctiunea, conform legit de in-
casarea amenzilor judecdtoresti,
iar pentru transfornaarea amen-
zii in zile de inchisoare, dosarul
cu decizia se va inainta parche-
tului tribunalului respectiv uncle
[Art. 354-357] 27 Aprilie 1933
locueste contravenientul, pentru
executare 1).
In caz de inchiderea localului,
autoritatea sanitaril are dreptul
sit ceará concurs organelor poli-
tienesti si judiciare care sunt
obligate a i-1 da.
Apelurile declarate si primite
de autoritiltile sanitare care au
aplicat sanctiunile, se trimit,
impreunti cu dosarul chestiunii,
la tribunalul judetului in care
s'a cornis infractiunea.
Tribunalul judech apelul cu
prectidere in cel mult 30 (trei-
zeci) zile dela inregistrare, fiirá
drept de opozitie, deciziunea con-
firmatti devenind astfel execu-
torie din ziva pronuntitrii.
Contra hotriririi tribunalului
se poate face recurs la Inalta
Curte de casatie si justitie in
termen de 15 zile libere dela pro-
nuntare si numai in cazurile per-
mise de legea organicit a acelei
Ina lte Curti.
Instantele judechtoresti nu vor
putea reduce amenda sub mini-
mum fixat de prezenta lege in
fiecare caz.
Odatá aceste cal epuizate, con-
travenientii nu mai au dreptul
sti formuleze niciun fel de plan-
gene, nici pe cale administrativá,
nici pe cale judectitoreascg.
Ministerul va fi citat din ofi-
ciu in fata instantei judedito-
resti la toate aceste procese.
Grefierii trillunalelor sunt o-
bligati ca in termen de 15 zile
dela pronuntare sa restitue auto-
ittitii sanitare respective dosa-
rul si copia sentintei definitive.
Hotitririle definitive se urmil-
rese conform legii de Incasarea
amenzilor judectitoresti.
Prescriptiunea in privinta tu-
turor contraventiunilor prev5.-
zute de prezenta lege este de un
an dela stivarsirea orictirei aba-
teri. Deciziunile definitive si ho-
1) A se vedea Legea pentru majorarea amen-
zilor judeektoresti si Ineasarea kr din 25 Mar-
tie 1923, la pag. 496, vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
512
tilririle judecatoresti definitive
se prescriu in caz de neexecu-
tare, in termen de cinci ani dela
cel din urmit act de urmárire.
CAPITOLUL V
Statiunile balneare ;i climatice
354. Recunoasterea, infiinta-
rea si functionarea statiunilor
balneare, hidro-minerale, clima-
tice, se face de Ministerul Mun-
cii,Silratittii si Ocrotirilor So-
ciale, sub a arid protectie, in-
drumare si control stau.
355. Institutiile balneare au
drept sá institute si sit incaseze
taxe. Toate aceste taxe nu se vor
putea intrebuinta deck exclusiv
pentru imbuntitatirea statiuni-
lor 1).
356. Medicii statiunilor bal-
neare se vor recruta clintre spe-
cialisti.
357. Pentru asigurarea per-
manentit a debitului si calitätii
apelor, izvoarelor minerale si
lacurile shrate cu nomoluri si
pentru asigurarea interesului sa-
ntitiltii publice, izvoarele mine-
rale vor avea in mod obligatoriu
un perimetru de protectie. Peri-
metrul de protectie se va acorda
in conformitate cu legea pentru
modificarea legii minelor din
I Iu lie 1924, publicatit in Moni-
torul Oficial din 28 Martie 1929
si in conformitate cu legea spe-
cialri balnearil. Izvoarele de apa
potabilit naturala se vor bucura
de asemenea de un perimetru de
protectie in aceleasi conditiuni.
Perimetrul de protectie se a-
cordá prin decret regal de ctitre
Ministerul Industriei si Comer-
tului. Stabilirea lui este un act
de autoritate 2).
1) A se velea Legea pentru taxele de vile-
giaturi la Sinaia din 16 lunie 1923, la pagina
575, vol. XIIIXIV.
2) A se vedea Legea minelor din 28 Martie
1929, la pag. 282, vol. XVII, eu modif. 9 Ia-
nuarie 1930 i 20 Aprilie 1932, la pag. 353, vo-
lumul XX.
513
TITLUL II
Institutia farmaciei
CAPrrom, I de libera practica a farmaciei in
Dispozifii generale
358. Farmaciile functioneaza
In conformitate cu legea, regu-
lamentele si ordonantele sani-
tare in vigoare, sub controlul
Ministerului Muncii, Sanatatii si
Ocrotirilor Sociale 1).
359. Farmaciile sunt de ur-
matoarele categorii:
a) Farmacii publice urbane si
rurale pentru satisfacerea nece-
sitatilor obstesti;
b) Farmacii de clinici, spitale,
Case cercuale si de Asigurari
Sociale, pentru satisfacerea ne-
voilor lor proprii;
c) Farmacii de mâna, pentru
satisfacerea nevoilor urgente ale
populatiunii In comunele lipsite
de farmacii publice.
360. Concesiunile de farmacii
se acorda de Ministerul Muncii,
Sanatatii si Ocrotirilor Sociale,
In conformitate cu dispozitiunile
legii de fata.
CAP1TOLUL II
Exercifiul farmaciei
Condifiuni generale
361. Profesiunea de farmacist
se exercita In conditiunile legii
de fata de catre doctorii si li-
centiatii In farmacie dela uni-
versitätile din tar& sau de cei cu
diploma dela universitatile stra-
ine daca este echivalatä de uni-
versitätile din tara potrivit legi-
lor, regulamentelor in vigoare.
Farmacistii trebue sä fie ce-
täteni români, cu dreptul
11 A se vedea Regulamentele din 21 Mai
1895 ei 11 Deeemvrie 1905 ; spot titlul V din
Legea sanitard. din 8 Aprilie 1885 ; Legea din
29 Iu lie 1921 ; art. 68 ei 113 din Legea din 23
Martie 1926 pi tn fine Legea sanitari din 14
lulie 1930, toate la ordinea eronologiell.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI.. 33.
27 Apri lie 1933 [Art. 358-3641
libera practica a farmaciei In
tara.
Si dad, au trecut examenul
tail, in conformitate cu dispozi-
tiunile art. 154".
Pentru examenul de libera
practica a farmacistilor, Comi-
sia se compune din: trei profe-
sori de specialitate dela Facul-
tatile de farmacie sau medicina
si din doi membri numiti de Mi-
nister 1).
Farmacistul nu poate avea in
acelasi timp ca proprietate, nici
arenda sau dirija decât o sin-
gura farmacie, de asemenea nu
poate avea, arenda sau dirija In
acelasi timp si un depozit de
medicamente sau droguerie.
Farmacistul trebue sa-si aibil
domiciliul real in localitatea In
care Isi exercita profesiunea.
Este interzis farmacistului de
a da consultatiuni medicale si
a elibera medicamente in baza
acestui fel de consultatiuni.
362. Prepararea, manipularea
si debitarea medicamentelor de
orice natura, sub orice forma,
simple, compuse sau specialitati
farmaceutice, se poate face, de-
tine si debita sau vinde numai
de farmacisti si numai in ofici-
nele autorizate cu titlul de far-
macie.
Actualii droghisti cu autori-
zatie de drogherie beneficiaza de
dispozitiile art. 411, alin. 3 si 4.
363. Specialitätile farmaceu-
tice, simple sau compuse, pre-
zentate sub numiri si ambalaje
speciale, nu se pot pune In van-
zare decât in baza unei autori-
zatiuni acordata, de catre Mi-
nister cu avizul comisiunii chi-
de mico-farmaceutice.
364. Repetarea ordonantelor
medicale nu se poate face dead
1) A se vedea Regulamentul pentru examenul
de libera practia a larmaciei din 18 Aprilie
1931, la pag. 464, vol. XIX.
[Art. 365-3721 27 Aprilie 1933
cu avizul medicului formulat pe
reteta initiald.
365. Farmaciile publice sunt
obligate de a tine toate drogu-
rile, produsele chimice, prepara-
tele galenice, reactivii si toate
preparatele prevazute In farma-
copeea romând; vor trebui s sa-
tisfacd, conditiunile de bund ca-
litate i puritate cerute de far-
macopee. Pentru buna calitate,
identitatea si puritatea drogu-
rilor, produselor chimice §i pre-
paratelor galenice oficinale, at
si a celor neoficinale, tinute si
intrebuintate In farmacie, ras-
punderea o are in intregime f ar-
macistul diriginte.
Farmaciile de clinici si spitale
se vor aproviziona conform ne-
voilor lor.
366. Toate medicamentele si
specialitatile medicamentoase nu
se pot elibera deat pe bazd de
ordonantá medicaid, in afar& de
cele prevdzute in indexul special
al farmaciilor.
Preturile medicamentelor se
stabilesc de Minister, cu avizul
comisiunii chimico-farmaceutice.
Ele vor fi cuprinse in taxa
farmaceutia oficialá. Respecta-
rea preturilor prevdzute in taxa
oficialá este obligatorie pentru
toate farmaciile publice de orice
categorie.
Pentru specialitäti se va fixa
o taxd de cel mult 200/o peste
pretul de cost.
367. Ordonantele medicale ve-
terinare beneficiazd de o redu-
cere de 250/o si pansamentele de
1011/o din taxa farmaceuticd, ofi-
ciald, când sunt prescrise In sco-
puri veterinare.
368. Taxa farmaceutia ofi-
ciald se revizueste obligator o-
datd, pe an in cursul lunii Ia-
nuarie, iar in cursul anului la
orice fluctuatiune apreciabild de
preturi, In urma interventiei co-
mi siei chimico-farmaceutice.
369. Organizarea interioard, a
farmaciilor, modul lor de con- vrie 1926, la pag. 365, vol. XV XVI.
www.digibuc.ro
514
trol, de supraveghere, de func-
tionare, repaosul duminecal, pre-
cum si orele de deschidere i In-
chidere se vor preciza prin
regulament 1).
CAPITOLUL III
Farm ociile publice
Infiinfarea, coneesionarea ci
mutarea farmaciitor
370. Ministerul Muncii, Sand,-
tátii si Ocrotirilor Sociale acordd
concesiuni pentru infiintarea
farmaciilor publice, cu avizul co-
misiei chimico-farmaceutice -la
propunerea organelor sanitare
locale sau la cererea comunelor
si farmacWilor, In conditiunile
legii de fatd. Ministerul va sta-
bili lista locurilor, circumscrip-
tiunilor i resedintelor unde ur-
meazd a se infiinta noile f ar-
macii, pe baza avizelor consiliilor
sanitare judetene si municipale
si le va publica in Monitorul
Oficial.
Drogheriile apartintind licen-
tiatilor sau doctorilor in f arma-
cie, care la examenul pentru
concesiuni de farmacii din De-
cemvrie 1930 au obtinut o medie
superioard cifrei 19, se trans-
formii la promulgarea acestei
legi in farmacii, pe locul unde
se afid, prin derogare dela arti-
colele 370, 372 si 379.
371. Cererile, insotite de toate
actele pe baza cdrora se solicitä
acordarea concesiunilor, se Ina-
inteazd Ministerului In termen
de trei luni dela publicare 2).
372. Concesiunea pentru in-
fiintarea unei farmacii publice
este personalrt si pentru locali-
tatea care a fost data; ea nu se
poate revoca decât In conditiu-
nile prevazute In aceastd, lege.
1) A e vedea Regulatnentul pentru organizarea
interioarfi a farmaciilor din 11 Mai 1933, In
aceot volum.
2) A se vedea Regulamentul conoursului p.
dares coneesiunilor de farmacie din 24 Noem-
515 27 Apri lie 1933 [Art. 373-379]

Concesiunea se dg farmacisti- ter. Secretarul comisiunii este

lor dirigenti care satisfac condi- seful serviciului farmaciilor din
tiunile acestei legi, pe circum- Minister.
scriptii precis determinate si Concursul se tine la Invätg-
pentru o populatiune de 5.000 lo- miintul farmaceutic a uneia din
cutori in comunele urbane si cele trei universitati sau la In-
8.000 locuitori in circumscrip- stitutul chimico-farmaceutic.
tulle rurale. 376. Examenul de capacitate
In comunele unde nu existä pentru infiintarea de noi f arma-
farmacie, drogheriile apartinând cii publice urbane se tine din doi
licentiatilor sau doctorilor in far- in (loi ani, In decursul lunii Oc-
macie, In momentul promulgarii tomvrie sau Noemvrie si constg
legii, pot fi transformate In f ar- din trei probe, si anume:
mach, in conditiunile legii de a 0 probd in scris, tratând o
f atg. chestiune cu caracter general de
373. Circumscriptia unei far- chimie farmaceuticd;
mach urbane o formeazg teri- b) 0 prob& practick constând
toriul fixat pe strdzi si distante din identificarea si determina-
bine determinate, pentru care s'a rea impuritatilor unui produs
concesionat infiintarea farma- chimic farmaceutic de naturg or-
ciei. ganicg sau anorganica, prevg.zut
Circumscriptiile farmaciilor ru- in farmacopeea romang;
rale sunt formate din una sau c) 0 probd oralg care constg
mai multe comune. La infiin- din recunoasterea si descrierea
tarea lor, in scop de a nu se sumarg a 4-5 droguri oficinale
periclita existenta farmaciilor de origine animal& sau vegetalg.
vechi, pe lgrigá nurngrul locui- Notele se dau Intre 0-20.
torilor se va tine seamg de sta- 377. Tabloul de clasificare in-
rea materiala si de aIte interese tocmit de comisiune se inain-
generale ale populatiunii. teazá Ministerului pentru hide-
In circumscriptiile rurale, co- plinirea formalitätilor necesare.
muna de resedinta a farmaciei Candidatii care au obtinut not&
va fi fixatg la locul cel mai acce- medie general& de minimum 15
sibil pentru populatia acelor cir- (cinsprezece) sunt clasificati sit
cimscriptii. se tree pe tablou.
374. Concesiunea unei farina- Tabloul este valabil cinci ani,
cii publice este valabill numai iar concesiunile de farmacie se
pentru localitatea si circum- acordg. In ordinea clasificgrii.
scriptia pentru care s'a acordat. Cei care desi au fost clasificati,
375. Concesiunea pentru In- nu au obtinut concesiuni de far-
fiintarea de noi farmedi publice, macie, se inscriu pe tabloul ur-
urbane, se acord& in baza unei miltor, in ordinea mediei.
clasificgri a solicitantilor fgcuth 378. Rezultatul concursului,
de comisiunea de clasificare nu- Incheiat prin proces-verbal, in-
matt de Minister. sotit de Intregul dosar de docu-
Comisiunea este format& din mente si probe scrise, se inain-
trei profesori universitari, câte teazg pentru confirmare.
unul dela invAgmântuI farma- 379. Pe baza rezultatului cla-
ceutic dela cele trei universitati sificgrii aprobat de Minister,
(Bucuresti, Cluj si Iasi), delegati concesiunile de farmacie se a-
de facultätile respective si doi cordg prin decret regal in ordi-
membri din comisiunea chimico- nea tabloului de clasificare rg-
farmaceutica delegati de Minis- mas definitiv, in urma aprobgrii
www.digibuc.ro
[Art. 380-3861 27 Apri lie 1933
Ministerului, pe baza cererilor de
optare facute in termen de 30 de
zile dela data publicArii in Mo-
nitorul Oficial.
380. Decretul regal contine
numele farmacistului si preci-
zeazil localitatea si circumscrip-
tia pentru care s'a acordat con-
cesiunea. Farmacistul concesio-
nar este dator, sub sanctiunea
pierderii concesiunii, sa-si des-
chidA farmacia in termen de cel
mult un an dela data publiarii
decretului de concesiune in Mo-
ni torul Oficial.
381. Farmacistul clasificat
care nu opteaza in termenul pre-
vAzut de art. 379 din prezenta
lege, pentru o farmacie din cir-
cumscriptiile publicate, pierde
beneficiul acestei clasificAri, a-
vând dreptul sA se prezinte la o
nouA clasificare.
382. Farmacistii proprietari
care pe baza clasificArii opteazA
pentru o nouil concesiune de far-
macie, pierd dreptul asupra ve-
chilor concesiuni care se declarA
vacante si se inscriu pe lista lo-
curilor publicate, putându-se a-
corda altor farmacisti in termen
de 30 de zile dela publicarea va-
cantei lor.
383. Din doi in doi ani, Minis-
terul Muncii, SAnAtätii si Ocroti-
rilor Sociale este obligat a pu-
blica locurile vacante si cele ce
se pot infiinta din nou, in raport
cu cresterea populatiunii, in f ie-
care localitate.
384. Mutarea farmaciilor de
mice categorie in aceeasi locali-
tate in interiorul circumscriptiei
proprii, se poate face numai cu
autorizatiunea Ministerului, data
pe baza referatului consiliului
sanitar si de ocrotire local, cu a-
vizul comisiei chimico-farmaceu-
tice, care este obligatA sA se pro-
nunte in termen de maximum 30
zile dela data cererii farmacistu-
lui.
www.digibuc.ro
516
CAPITOLUL IV
Form (wide de clinici, spifole, de sezon
§i de mând
385. Ministerul, cu avizul co-
misiunii chimico-farmaceutice,
va putea incuviinta infiintarea
de farmacii:
a) Clinicelor universitare;
b) Spitalelor publice care au
cel putin 100 paturi si institutiu-
nilor depinzAnd de asigurArile
sociale.
In farmaciile clinicelor, spita-
lelor si altor institutii publice,
comertul de medicamente este
interzis. Distribuirea medica-
mentelor si materialelor sanitare
In aceste farmacii se face in con-
formitate cu dispozitiunile si re-
gulamentele de administrare a
spitalelor numai bolnavilor din
interiorul instituiunii care a ob-
tinut concesiunea.
Aceste farmacii nu pot fi con-
duse decât de farmacisti diri-
ginti cu titlul de doctor in far-
macie sau licentiati in farmacie.
386. In localitätile balneare si
climatice in care nu existA far-
macie publicA, Ministerul cu avi-
zul comisiei chimico-farmaceu-
tice poate acorda farmacistilor
proprietari, de preferintA din re-
giunea localitAtii respective, con-
cesiunea pentru infiintarea unei
farmacii de sezon.
Farmacia de sezon nu este o
concesiune independentA, ea
functioneazA ca filiala unei far-
macii exclusiv numai in timpul
sezonului, dela 1 Mai pang. la 1
0 ctomvrie.
Farmacia de sezon nu se poate
arenda nici transmite altui far-
macist, iar concesiunea ei se
stinge de drept din momentul in
care concesionarul a incetat de
a mai fi proprietarul farmaciei
publice pentru care a fost acor-
dat dreptul farmaciei de sezon,
cat si prin faptul infiintArii unei
farmacii publice in localitate.
Farmaciile de sezon se conduc
517 27 Aprilie 1933
de un farmacist av&nd titlul de
diriginte, sau un farmacist licen-
tiat, având dreptul la liber&
practica in tail.
Activitatea farmaciilor de se-
zon va trebui sá se conformeze
dispozitiunilor legii, regulamen-
telor *i ordonantelor sanitare In
vigoare *i valabile pentru farma-
ciile publice.
387. Medicii i veterinarii din
comunele rurale dep&rtate la cel
putin 10 km de o farmacie pu-
blicd, pot solicita *i obtine, dela
serviciul ministerial local, auto-
rizatia de a poseda o farmacie
de man& cu medicamentele nece-
sare pentru ingrijirea clientelei
lor.
Aceasta autorizatie inceteaza
când s'a infiintat o farmacie pu-
blic& In comuna unde locue*te
posesorul autorizatiei sau inteo
localitate mai apropiatá ca 10
km.
Serviciul ministerial local va
comunica Ministerului numele
persoanei care a obtinut autori-
zatia de a poseda o farmacie de
CAPITOLUL V
Persona lul formaceutic
388. Personalul farmaceutic
se compune din:
a) Farmacist diriginte;
b) Farmacist stagiar;
c) Ajutor de farmacist;
d) Asistent de farmacie;
e) Elev In farmacie (student
farmacist in stagiul de practica).
Intrebuintarea altui personal
In oficind este interzisit Orice an-
gajare *i schimbare de personal
trebue anuntat& in termen de 15
zile medicului primar de judet
sau mediculuiief de municipiu,
care va raporta serviciului mi-
nisterial local.
389. Pentru dolAndirea titlu-
lui de farmacist diriginte se cere:
a) Calitatea de cet&tean ro-
mân;
www.digibuc.ro
[Art. 387-391]
b) Licenta sau doctoratul in
farmacie;
c) Dreptul de libel% practicá a
farmaciei in tat*
d) lin stagiu de trei arli de
practica efectivA facut dupá ob-
tinerea dreptului liberei practice
inteo farmacie sau laborator
farmaceutic Y.ecunoscut de Mi-
nister. Doctorilor In farmacie li
se reduce stagiul la doi ani.
In stagiul de practic& se consi-
der& F,;i. timpul petrecut in servi-
ciul militar in farmaciile mili-
tare.
Titlul de farmacist diriginte se
acorda la cerere de catre Minis-
ter pe baza documentelor prezen-
tate, care dispune in acela*i timp
*i inscrierea acestui titlu in ca-
zierul farmacistului respectiv 1).
390. Farmacistul cu titlul de
farmacist dtriginte poate s5, in-
locuiascil in mod provizoriu, pe
timp de cel mult *ase luni, pe
farmacistul diriginte proprietar
al unei farmacii urbane *i rurale
in cazul unui concediu obtinut
de acesta (lela Minister.
391. Se consider& ca avand ti-
tlul de farmacist stagiar toti li-
centiatii sau doctorii in farma-
cie, cetateni romani, cu dreptul
de liberá practica a farmaciei in
tara.
Farmaci*tii stagiari, de*i lu-
creaza sub conducerea diriginte-
lui, au intreaga responsabilitate
moral& :A juridic& pentru orice
preparatiuni i expeditiuni de
medicamente fäcute de ei, sau in
prezenta *i supravegherea lor de
asistentii in farmacie.
Farmaci*tii stagiari substitu-
iesc pe diriginte In absenta aces-
tuia in toate atributiunile lui.
Pot conduce o farmacie de se-
zon *i pot inlocui in conducere
in mod provizoriu *i pe timp de
cel mult *ase luni pe farmacis-
1) A se vedea Regulamentul pentru examenul
de farmacist diriginte din Id lanuarie 1927, la
pag. 439, vol
[Art. 392-3981 27 Aprilie 1933
tul diriginte al unei farmacii ur-
bane si rurale in cazul unui con-
cediu obtinut de acesta dela Mi-
nister.
392. Se considerd ca având ti-
tlul de asistenti in farmacie, stu-
dentii facultatilor de farmacie
din targ, incepând cu anul al
doilea de studiu si dacg sunt stu-
denti activi, cu frecventa regu-
latg.
Ei lucreazg in farmacie sub
supravegherea si pe raspunderea
dirigintelui sau a farmacistului
stagier.
393. Admiterea elevilor pentru
stagiul de practicg in farmacie
se face cu aprobarea Comisiunii
judetene pentru controlul far-
maciilor, drogheriilor, laborato-
riilor etc.
Nicio farmacie publicg sau de
spitale nu va avea dreptul sg in-
scrie pentru practicg in acea far-
macie decät un singur elev in a-
nul I-iu si unul In anul doi. Far-
maciile de clMici universitare a-
lipite la un institut farmaceutie
unversitar poelnscrie pang la
maximum opt elevi. Ei sunt ad-
misi sg lucreze in farmacie nu-
mai in prezenta si sub rgspun-
derea directg i intreagg a far-
macistului diriginte sau a far-
macisturui stagier.
Un regulament special va pre-
ciza toate celelalte conditiuni.
394. Farmaciile de orice cate-
gorie, in afarg de farmaciile de
sezon, pentru care sunt preve-
deri speciale, trebuesc conduse
de un farmacist diriginte recu-
noscut de Minister, el avand in-
treaga rdspundere pentru con-
ducerea si functionarea con-
formd legilor, regulamentelor si
ordonantelor sanitare In vigoare
ale farmaciei.
395. Farmacistul concesionar
responsabil, care din orice mo-
tive apreciate de seful serviciu-
lui ministerial local este nevoit
a absenta dela conducerea far-
maciei, poate fi inlocuit provizo-
www.digibuc.ro
618
riu si pe timp de cel mult un an
printr'un farmacist stagiar in
comunele rurale, iar In cele ur-
bane printr'un farmacist, având
titlul de farmacist diriginte.
Comisiunea de supraveghere
si control, judeteang sau munici-
palg, atunci când constatg cg
concesionarul responsabil al u-
nei farmacii a devenit incapabil,
sesizeazg serviciul ministerial
local, care numeste o comsrune
medico-legalA pentru da avi-
zul.
CAPITOLUL VI
Exploafarea, fransmisiunea ;i conce-
siunea formaciilor publice
396. Concesiunea farmaciilor
publice este personalg. Vinderea,
arendarea sau insträinarea sub
orice titlu atrage anularea de
drept a concesiunii obtinute.
In caz de moarte sau incapaci-
tate a concesionarului, stabilitg
pe baza art. 395, se acordd un
termen de 3 ani pentru
in care timp farmacia se va con-
duce de un farmacist diriginte.
397. Concesiunea unei farma-
cii publice inceteazg de drept, in
afara de cazurile prevrizute in
articolele precedente, atunci:
a) Când farmacistul a intre-
rupt functionarea farmaciei sau
a incetat de a o mai conduce per-
sonal, cu exceptia stabilitg de ar-
ticolul 395;
b) Când farmacia a fost mu-
teat in altg circumscriptie;
c Când concesionarul renuntA
benevol la concesiunea sa.
398. Ministerul cu avizul co-
misiei chimico-farmaceutice va
retrage concesiunea:
a) Când farmacistul concesio-
nar a fost condamnat in mod de-
finitiv pentru fapte infamante;
b) Când farmacistul concesio-
nar a suferit in cursul unui an
mai multe condamnäri defini-
tive pentru contraventiuni grave
la legea sanitarg, ori alte legi si-
519 27 Aprilie 1933
milare si la regulamentele ce pri-
vesc exercitiul farmaciei;
c) Cand farmacistul si-a pier-
(lut cetätenia romana;
d) Când farmacistul si-a pier-
dut definitiv dreptul de a exer-
cita profesiunea de farmacist.
Motive le incetarii concesiunii de
farmacii vor fi trecute in cazie-
rul farmaciei respective.
CAPITOLUL VII
Organizarea ;i funclionarea cole-
giului farmaceufic
399. In scopul de a se controla
practica farmaciei si de a ve-
ghea la pastrarea prestigiului
Corpului farmaceutic, se creiaza
Colegiul farmaceutic 1).
Colegiul farmaceutic din Ro-
mania se compune din farma-
cistii care au dreptul la libera
practica a profesiunii lor In tara.
Nimeni nu poate practica
farmacia claca nu este Inscris
In Colegiul farmaceutic.
400. Un regulament va sta-
bili toate celelalte conditiuni.
CAPITOLUL VIII
Supravegherea ;i confrolul farmaciilor
401. Supravegherea 5i contro-
lul farmaciilor se exercita de
catre Minister, prin:
a) Institute le chimi co-f arma-
ceutice;
b) Serviciul farmaceutic din
Minister;
c) Organele sanitare ale ser-
viciilor ministeriale locale;
d) Comisiile judetene de con-
trol.
402. Serviciul f armaceutic
din Minister in acest scop va
purta evidenta tuturor farma-
ciilor de orice categorie 5i a in-
tregului personal farmaceutic.
Va infiinta caziere, In care, pe
1) A se vedea Regulamentul colegiului farma-
ceutie din 18 Aprilie 1931, la pagina 466, vo-
lumul XIX.
www.digibuc.ro
[Art. 399-4051
lângä situatia juridica a far-
maciei, va inregistra orice
schimbare de proprietate, de
conducere de personal 5i in ge-
nere, orice date privitoare la ac-
tivitatea 5i functionarea farma-
ciei. Va purta 5i un cazier per-
sonal in care se vor Inregistra
toate datele referitoare la acti-
vitatea profesionala a persona-
lului farmaceutic.
403. Controlul farmaciilor se
va face obligator, eel putin odata
pe an, de comisiunea judeteara
sau municipall de control, nu-
mitâ de Minister pe termen de
cinci ani, compusa din:
a) Medicul-sef al serviciului
sanitar urban sau judetean;
b) Un farmacist delegat de
consiliul de igiena judetean sap
municipal, având o vechime de
cel putin cinci ani ca diriginte
proprietar;
c) Un chimist-sef de labora-
tor, acolo uncle este.
404. Se vor lua probe de me-
dicamente cu lndeplinirea for-
malitatilor stabilite prin regu-
lamentul acestei legi.
Analiza probelor se va exe-
cuta de institutele chimico-far-
maceutice sau de laboratoarele
desemnate de Minister, cu avi-
zul comisiunii chimico-farma-
ceutice.
CAP1TOLUL IX
Aprovizionarea insfifutiunifor sanifare
;i de ocro fire
405. Aprovizionarea cu me-
dicamente a institutiunilor sa-
nitare 5i de ocrotire, ori de
cine ar depinde ele, se va putea
face In comun prin licitatiune
publica, pe baza de caiete de
sarcini intocmite de comun a-.
cord cu Institutul chimico-far-
maceutic.
Aprovizionarea In detaliu a
institutiunilor pendinte de Mi-
nister se va face prin depozitele
de medicamente, sau in lipsa
(Art. 406-4101
lor, prin farmacii publice, in
baza unei taxe speciale stabi-
lita de Minister In acord cu A-
sociatia farmacistilor.
406. Toate institutiunile sa-
nitare si de ocrotire, enuma-
rate In regulamentul acestei
legi, vor beneficia In toate far-
maciile publice de favorul pre-
turilor reduse cuprinse in Ta-
xa speciala farmaceuticd pen-
tru institutiuni favorizate", taxa
stabilita In fiecare an de Mi-
nister, pe baza incheierilor unei
comisiuni speciale numita de
Minister, compusä din:
a) Directorul sanatatii din
Minister;
b) Directorul Institutului chi-
mico-farmaceutic;
c) Un membru farmacist al
comisiunii chimico - f armaceu-
tic;
d) Un delegat al Casei Asigu-
rarilor Sociale;
e) Un delegat al Asociatiunii
Generale a Farmacistilor din
Romania;
f) Un delegat al Casei Muncii
C. F. R.
407. Ministerul Muncii, Sit-
nätatii si Ocrotirilor Sociale va
putea. In regiunile impaludate,
sa puna la Indemana popula-
tiunii, fie gratuit, fie cu pret
redus, chinina cu semne dis-
tinctive, atat prin organele sale,
cat i prin mice alt mijloc va
gasi de cuviinta.
CAPITOLUL X
Dispozifiuni fronsiforii
408. Se vor considera
farmacii autorizate toate f ar-
maciile care au dobandit con-
cesiunea sau autorizarea In
baza legilor In vigoare la data
concesionarii sau autorizarii.
Toate aceste farmacii nu vor
fi supuse unei noi autorizari.
In termen de 6 luni dela pro-
mulgarea acestei legi, ele se eanitare
vor conforma dispozitiunilor le- I umul XV XVI.
www.digibuc.ro
27 Apri Ile 1933 520
gii de faluí, respectanclu-li-se
insd, drepturile castigate prin
legile sub care au luat fiinta.
Farmaciile existente nu pot fi
obligate a se muta din locurile
In care se gasesc.
Farmacistii diriginti, farma-
cistii stagiari, asistentii, ajuto-
rii de farmacisti, prevazuti In
legea din 23 Martie 1926 1), pre-
cum si In genere acei care sub
deosebite titluri, In virtutea
legilor anterioare, au doban-
dit dela autoritatile competinte
dreptul de a practica farmacia,
sau de a avea in exploatare o
farmacie ca proprietar, aren-
das, diriginte etc., isi vor pn.-
stra toate drepturile castigate,
numai daca la promulgarea a-
cestei legi exploateaza, diri-
jeaza sau exercita, aceste drep-
turi.
Ajutorii de farmacisti din
Basarabia vor pastra dreptu-
rile recunoscute prin legea din
23 Martie 1926.
409. Drepturile reale si de
proprietate dobandite asupra
farmaciilor In puterea hrisoa-
velor domnesti sau a legilor
anterioare, raman neatinse; to-
tusi, este interzis ca, prin con-
tracte Intre vii, sa fie vandute
altora decat farmacistilor care,
conform legii de fata, pot ob-
tine o concesiune de farmacie
si numai In conditiunile preva-
zute In aceasta lege.
410. 0 concesiune de farrna-
cie dobandita In conformitate
cu legile sanita re nu va putea
fi inchisa sub niciun motiv de
ca nicio alta autoritate dealt nu-
mai de Minister si numai pen-
tru cazurile si cu formele pre-
vazute In aceasta, lege.
Este interzis farmacistilor a
tine si a vinde in oficina lor
altceva decal numai medics:
1) A se vedea Legea pentru modificarea Legit
din 93 Martie 1926, la pag. 145, 0-
 521 27 Aprilie 1933 [Art. 411-412)

mente $i articole in legaturd cu Indexul va fi intocrnit (le o

medicina $i igiena. comisiune specialti, sub pre$e-
Dacti la recenstimântul viitor dintia clirectorului sdnittätii
se va constata ca in unele compusti din: doi medici profe-
orase numärul farmaciilor in sori universitari numiti de mi-
fiintá este mai mare dead ar nistru, din doi delegati ai aso-
trebui sa, fie pentru cifra de ciatiei farmaci$tilor $i doi dele-
populatie stabilitil prin art. gati ai asociatiei droghi$tilor.
372, se vor putea da, cu avizul Se respectá drepturile câsti-
comisiunii chimico - farmaceu- gate pe temeiul legilor ante-
tice, autorizatia de strâmutare Hoare de actualii droghi$ti au-
In orasele unde acest recensä- torizati 1).
intuit ar dovedi cit numarul Depozitele de medicamente se
farmaciilor existente nu mai vor infiinta i vor functiona
corespunde la cifra popula- in conformitate cu dispozitiu-
tiei. nile legii, a regulamentelor si a
Aceast& strâmutare se va ordonantelor sanitare In vi-
face in ordinea vechimii, pu- goare si se vor conduce (le un
bliandu-se locurile in aceastá diripinte responsabil.
categorie. Nimeni mi poate fi dirigin-
tele unui depozit de medica-
CAPITOLUL XI mente cleat dacti este licentiat
Drogheria
In farmacie, avtind dreptul de
liberá practicá a farmaciei in
Comertul cu droguri $i produse tarri, sau droghist, dirigintele
medicamentoase $i cu substante dacti satisface conditiunile pre-
chimice care au intrebuintdri zentei legi, pentru conducerea
teltnice, industriale $1 unui depozit de medicamente.
agricole Nirneni nu poate avea in ace-
la$i timp ca proprietate, nici
411. In afar5, de farmacii conduce, decât un singur depo-
importul $i comertul cu medi- zit de medicamente, neputând
camente, preparate si avea, conduce in acelasi timp $i
I armaceutice, organo $i o drogherie sau o farmacie.
sero-terapeutice, cu produse ga- Organizatia interioarA a depo-
lenice, cu droguri si substante zitelor de medicamente, cat $i
chimice cu intrebuintári medi- modul lor de privighere, de con-
cinale, se poate face numai de trol si functionare se va preciza
cAtre industriile $i laboratoa- printeun regulament special.
rele producatoare $i depozitele 412. Pentru viitor comertul
de medicamente i in conditiu- cu droguri, substante $i produse
nile prezentei legi. chimice cu intrebuintäri tehnice,
Attit industriile produchtoare industriale $i agricole, cat $i cu
depozitele de medicamente preparate alimentare, dietetice,
nu sunt autorizate si nici nu cosmetice, igienice, precum i in
pot obtine autorizatie deal general cu orice preparate pen-
pentru exercitarea comertului tru a cAror fabricatiune, im-
en gros. port $i Nânzare nu se cere äu-
Actualii droghisti autorizati
vor putea cumpära, importa 1) A 88 vedea Regulamentul pentru eomertul
vinde publicului toate medica- cu obiecte medicamentoase din 30 Noemvrie
mentele brute $i specializate 1867, apoi Regulamentul din 9 Ianuarie 1900,
prevAzute in indexul droghe- Regulainentul din 23 Aprilie 1921, pagina 667,
vol. IXX i In line Legea eanitaril din 14
riei Iu lie 1930, la pag. 737, vol XVIII.
www.digibuc.ro
[Art. 413-4181 Apri lie 1933 522

torizatie specialA Ministerului duce drogherie se cer urmAtoa-

Muncii, SänätAtii $i Ocrotirilor rele conditiuni:
Sociale, se poate face in cadrele a) Calistatea de cetätean ro-
dispozitiunilor legii, regulamen- man;
telor sanitare in vigoare, in b) SA fi satisfäcut serviciul
afara de farmacii $i de cdtre militar;
drogherii autorizate de Minister, c) Matricola de droghist din--
excluse fiind substantele medi- ginte sau de ajutor farmacist;
camentoase, brute sau speciali- d) SA nu fi suferit nicio pe-
zate. deapsä infamantd.
Comertul cu chimicalele grele 416. Pentru ca o societate sau
care se intrebuinteazd in menaj, asociatie de orice naturA stt.
in industrie, agriculturA, horti- poatA fi autorizatä sA deschidä
culturA i viniculturA, precum un depozit de medicamente, tre-
$i comertul cu apele minerale hue sA intruneascA conditiunile
de masA, se poate face $i de co- urmätoare:
mercianti, avand firma inregis- 1. SA dovedeascA cu certifica-
tratd pentru comertul cu aseme- tul tribunalului de comert corn-
nea märfuri. petinte cA este constituitä con-
Ingräsarnintele i substantele form codului de comert i cA are
chimice necesare agriculturii, firma inregistratä.
horticulturii, viticulturii $i vini- 2. CA persoanele destinate pen-
culturii, cat i preparatele $i tru conducere intrunesc condi-
produsele care servesc la corn- tiunile cerute de aceastä lege.
baterea si starpirea omizilor, 3. CA localul in care se va
$oarecilor, guzganilor $i $obola- instala depozitul corespunde tu-
nilor etc., se vor importa, depo- turor cerintelor unui atare co-
zita $i vinde potrivit dispozitiu- mert.
nilor stabilite de Ministerul A- 417. Pentru obtinerea titlului
griculturii i Domeniilor, pe de droghist se cere:
baza avizului Institutului de cer- a) Matricola de droghist;
cetAri agronomice. b) Dovada cA a practicat trei
413. Autorizatiunea pentru ani in mod efectiv inteo dro-
Infiintarea unei drogherii se a- gherie sau depozit de medica-
corda. In conformitate cu dispo- mente.
zitiunile legii de fatd. Drogheria 418. Pentru obtinerea matri-
se conduce de cAtre un droghist colei de droghist se cere:
conducAtor (diriginte). a) Trecerea unui examen la
414. Pentru dobândirea auto.- Ministerul Muncii, SAndtAtii
rizatiei de a infiinta si conduce Ocrotirilor Sociale, care se va
un depozit de medicamente, se tine odatA pe an in lunile Mar-
cer urmAtoarele conditiuni: tie sau Septemvrie, inaintea co-
a) Calitatea de cetatean ro- misiunii compuse din 3 membri
man; delegati de Minister, cu avizul
b) SA fi satisfAcut serviciul comisiunii chimico-farmaceutice,
militar; din care unul droghist-diriginte.
e) Titlul de farmacist licentiat, Probe le $i celelalte conditiuni
cu liberA practicA, sau de dro- ale examenului se vor stabili
ghist-diriginte, sau de ajutor pnin regulament.
farmacist; Pentru a fi admis la exame-
d) SA nu fi suferit nicio pe- nul de droghist se cere:
deapsä infamantä. a) Calitatea de cetätean ro-
415. Pentru dobandirea auto- man;
rizatiunilor de a infiinta si con- b) 4 clase secundare sau
www.digibuc.ro
523 27 Aprille 1933
cursul inferior al unei scoale de
comert;
c) 0 practica de cel putin trei
ani intr'o drogherie sau depozit
de medicamente;
d) S. nu fi suferit vreo pe-
deapsa infamanta.
419. Nu sunt admisi a func-
Vona in drogherii pe langa dro-
ghisti diriginti, decât:
a) Practicantii inscrisi In ve-
derea obtinerii matricolei de
droghist;
b) Droghistii cu matricola.
Orice angajare si schimbare
de personal trebueste adtts& la
cunostinta serviciului sanitar
local, In termen de cel mult 15
zile.
420. Controlul, constatarea si
inspectiunea depozitelor de me-
dicamente si drogheriilor se va
face de catre Minister, prin ser-
viciul farmaceutic, institutele
farmaco - terapeutice, serviciile
sanitare ale directoratelor, prin
comisiunile de control si mice
organ cu autorizatie special& a
Ministerului, luând parte in co-
misiune si un droghist, când se
inspecteaza drogheriile.
Serviciul farmaciilor si dro-
gheriilor din Minister In acest
scop va purta evidenta tuturor
depozitelor de medicamente si
a drogheriilor de orice categorie,
precurn si a Intregului personal
al depozitelor si drogheriilor.
Va infiinta caziere, in care, pe
langa situatia juridic& a depo-
zitelor si drogheriilor, va inre-
gistra orice schimbare de pro-
prietate, de conducere, de perso-
nal si. In genere orice date pri-
vitoare la activitatea si functio-
narea bor.
Controlul acestor depozite si
drogherii se face obligator cel
putin odata pe an.
421. Un regulament special
va determina modul cum se face
controlul, recoltarea probelor,
precum si celelalte conditiuni
pentru asigurarea bunului mers
www.digibuc.ro
[Art. 419-424]
si a functionarii legale a acestor
depozite de medicamente si dro-
gherii.
422. Autorizatiunea depozite-
lor de medicamente, a droghe-
riilor si a societatilor care exer-
citii acest comert se sting de
drept In urmatoarele cazuri:
a) Daca nu au inceput sa
functioneze timp de un an dela
primirea autorizatiunii;
b) Dec& proprietarul sau di-
rigintele a devenit proprietar
sau diriginte al unui alt depo-
zit de medicamente, unei alte
drogherii sau a unei farmacii;
c) In caz de faliment, de li-
chidare sau disolvare;
d) Daca proprietarul diriginte
al depozitului de medicamente
sau a drogheriei a fost osAndit
pentru fapte infamante;
e) Dac& depozitul de medica-
mente sau drogherie nu are un
diriginte autorizat si In toate
cazurile prevazute de prezenta
lege.
423. Autorizatiile de drogherii
se vor acorda una la 10.000 lo-
cuitori In comunele urbane si
municipii.
In comunele rurale si subur-
bane nu se pot deschide noi
drogherii.
CAPITOLUL XII
Industria produselor ;i subsfonfelor
medicamentoose
424. Nimeni nu poate pro-
duce si fabrica niciun fel de
produs sau substant& medica-
mentoasä, preparate alimentare,
dietetice, cosmetice si igienice,
sub nicio forma, frtr6 a avea au-
torizatia special& de functio-
nare 1).
Prepararea cosmeticelor, (lac&
nu contin substante toxice, se
poate face si In drogherii sub
1) A se vedea Regulamentul pentru farma-
ciile publics din lt Mai 1933, la ordinea cro-
nologicil in aced velum.
[Art. 425-4301 27 April le 1933
directa conducere si rdspundere
a droghistului diriginte, clack a-
cesta are titlul de farmacist.
Autorizatia de functionare a
fabricilor si laboratoarelor de
produse chimice, substantelor si
preparatelor galenice, specialità-
tilor farmaceutice, organo si
sero-terapeutice, de pansamente
sterilizate si medicamentoase, se
acordd de Minister, cu avizul
comisiei chimico-farmaceutice.
In cazul când se hotdrtiste asu-
pra autorizatiei de fabrici, va fi
invitat si va asista la sedintd si
un delegat al Uniunii generale
a industriasilor.
Autorizatiunea de functionare
nu se acord& deal In cazul
cand conducerea tehnicd este
incredintata unui farmacist sau
chimist.
Un regulament va determina
In detaliu conditiunile de func-
tionare ale acestor fabrici si la-
boratoare.
425. Specialitäti farmaceutice
sunt acele preparate medica-
mentoase admise ca atari de Mi-
nister, pe baza avizului comisiu-
nii chimico-farmaceutice.
Autorizarea importului, fabri-
catiunii si debitdrii specialititti-
lor farmaceutice, cât si modul
de infdptuire a controlului, ana-
lizei, perceperea taxelor, precum
si orice alte conditiuni, se vor
stabili printr'un regulament spe-
cial.
Autorizatiunea aceasta se a-
cordd numai industriilor si la-
boratoarelor de produse medica-
mentoase indigene, depozitelor
de medicamente din tard, far-
macistilor cu liberd practicd si
reprezentantilor imputerniciti de
Case le respective, dacii sunt far-
macisti sau droghisti.
426. Specialitdtile strdine au-
torizate pot fi importate, atat
viirsate, cat si conditionate.
Fabricantii, reprezentantii si
depozitarii de specialitati nu pot
vinde specialitdtile lor decdt en
www.digibuc.ro
524
gros si in conformitate cu pre-
vederile acestei legi.
427. Importul *i vânzarea
specialitdtilor neautorizate este
cu desdvârsire oprit.
428. Importul si comertul
droghurilor, substantelor si spe-
cialitiltilor farmaceutice, califi-
cate ca stupefiante, sunt supuse
conditiunilor legii si regulamen-
tului pentru combaterea abuzu-
lui cu stupefiante, precum si a
legii pentru instituirea monopo-
lului stupefiantelor i).
CAPITOLUL XIII
Sancliuni
429. Farmacistii si droghistii
contravenienti dispozitiunilor le-
gii de fatd, regulamentelor In
vigoare, sunt supusi dup& gra-
vitatea faptelor urmAtoarelor
pedepse disciplinare:
1. Admonestare.
2. Amend& dela 1.000 pând la
20.000 lei.
3. Pienlerea pe timp limitat a
dreptului de a exercita profesiu-
nea de farmacist sau droghist.
4. Inchiderea pe timp limitat
a farmaciei sau a drogheriei.
5. Pierderea definitiva a drep-
tului de a exercita profesiunea
de farmacist sau droghist.
430. Toate pedepsele, afar&
de admonestare, care se aplic&
de cdtre serviciile sanitare de pe
lângd directorate, se pronuntd
de cdtre comisiunea regional&
de disciplind.
Trimeterea contravenientului
In fata comisiunii de disciplind
se face de seful ministerial lo-
cal.
Contra pedepselor pronuntate
de seful serviciului ministerial
1) A se vedea Legea pentru combaterea abu-
zului cu stupefiante din 25 Aprilie 1928, la
pag. 1048, vol. XVXVI ei Regulamentul de
aplicare din 28 Decemvrie 1929, la pag. 1285,
vol. XVII, precum ei Regulamentul monopo-
lului stupeliantelor din 24 Iu lie 1933, la or-
dinea cronologica In acest volum.
525
local se poate anela In termen
de 15 zile la Minister, iar
contra pedepsei pronuntate de
comisiunea de disciplina regio-
nala, In acelasi termen, la comi-
siunea central& de disciplina.
Comisiunea centrala de disci-
plina judecd cu aceleasi forme
ca si prima instanta discipli-
nark cu drept de actiune la
Curtea de apel, conform legii
contenciosului administrativ
In termen de 15 zile dela comu-
nicare.
Hot arfrile definitive se executa
de Minister prin organele sale.
431. Executarea i expedierea
ordonantelor medicale, vânzarea
medicamentelor si a oricarei
substante medicamentoase, 'sub
mice forme ar fi, specialitate
sau preparat galenic, pentru
uzul terapeutic uman sau vete-
rinar, stint interzise oricui, a-
f ará de farmacistii autorizati
care trebue s& le debiteze numai
In oficine, exceptându-se sub-
stantele medicamentoase brute
si specialitatile medicamentoase
autorizate de Minister, care sunt
prevazute In indexul drogherii-
lor pentru droghistii autorizati
la promulgarea legii de fata.
Violarea acestei dispozitiuni
constitue delictul practicii iii-
cite a farrnaciei si se pedepseste
cu anien(la dela 5.000 piing la
20.000 lei.
Marfurile si substantele ce
formeaza obiectul contraventiei
se vor confisca In folosul spita-
lelor, iar localul sau intreprin-
derea delicventului vor fi in-
chise pe timp limitat sau defi-
nitiv, dup& gravitatea faptului.
Constatarea acestor delicte se
face de organele autorizate ale
Ministerului.
432. De aceeasi pedeapsa sunt
pasibili dirigintii si patronii de-
1) A so vedea Legea oontenoiosului adminis-
trativ din 23 Decenn rie 1925, la pag. 51, vo-
lumul XIXII.
www.digibuc.ro
27 Apri lie 1933 (Art. 431-436]
pozitelor de medicamente en
gros, a intreprnderilor indus-
triale, ai laboratoarelor de pro-
duse si specialitati farmaceutice,
precum si reprezentantii lor co-
merciali care vor vinde altor
persoane deck celor autorizate
prin lege, substantele prohibite
a se debita In afar% de oficinele
farmaceutice legale si de dro-
gherii pentru produsele admise
lor.
Cuvântul de drogherie nu va
putea fi intrebuintat de nimeni,
sub nicio forma, decât numai
de drogheriile autorizate.
433. Toate fabricile i labora-
toarele de produse chimice me-
dicamentoase si specialit&ti f ar-
maceutice Ii pastreaza dreptu-
rile acordate de legile pe baza
carora au obtinut autorizatia de
functionare.
In ce priveste depozitele de
medicamente si drogheriile, a-
cestea Ii pastreaza drepturile
de functionare acordate de legile
pe baza carora au luat fiinta,
cu precizarile prevazute fn art.
411 al acestei legi.
TITLUL III
Dispozitiuni privitoare la ocrotire
CAPITOLUL I
Ocrofirea notional& Ocrotirea
mamei ;i a copilului
434. Ministerul Muncii, SA-
natatii i Ocrotirilor Sociale are
obligatia de a lua toate masurile
pentru ocrotirea familiei si In
special a mamei, copilului i ti-
neretului, In scopul desvoltarii
normale a natiunii.
435. Organele de ocrotire Bunt
toate institutiunile care au atri-
butiunile previlzute in articolele
ce urmeaza.
436. Prevederile art. 27, 28, 29,
30, 31, 32 si 33 din legea pentru
 [Art. 437-449] 27 Aprilie 1933 526

ocrotirea muncii minorilor i f e- 443. Supravegherea copiilor

meilor din 1928 1), se extind si de scoala se va face In tot tim-
asupra femeilor functionare pu- pul invatamântului primar si
blice i particulare. In timpul secundar de dare medici, corpul
concediului functionarele isi vor didactic si surorile de ocrotire.
primi drepturile lor. Asistenta copilului de *coal& se
437. Femeile gravide ca asigura prin dispensarii scolare,
lauzele lipsite de mijloace au cantine scolare, scoli in aer li-
dreptul la consultatiuni gratuite ber, preventorii, colonii de va-
In toate institutjunile de Stat, canta i scoli speciale pentru
judet sau comuna. copiii defectivi.
438. Nicio mama nu poate fi 444. Educatia igienicd si in-
angajata ca doica inainte de a vätamântul igienii se face dup5.
fi facut, persoana care o anga- un program stabilit de Ministe-
jeaza, dovada ca copilul sau sta rul Instructiunii Publice si al
sub controlul unei institutii de Cultelor, In colaborare cu Minis-
ocrotire sau este incredintat terul Muncii, Sanatatii si Ocro-
unei persoane care va asigura tirilor Sociale, pentru toate cla-
Ingrijirea lui. sele invatamântului primar, se-
439. Alaptarea prin doica nu cundar si normal. Medicul sco-
este permisii decât In urma lar va participa la intocmirea
unei examinari medicale a doi- orariilor scolare.
cei, a copilului si a parintilor 445. Ministerul Muncii, Sana-
acestuia. tatii i Ocrotirilor Sociale, de co-
440. Copiii de sân separati de mun acord cu Ministerul
mamele lor si plasati in afara tructiunii Publice si al Cultelor,
de domiciliul pärintilor, pana la vor facilita crearea birourilor de
Implinirea vârstei de un an in- orientare pofesionalä.
tra sub controlul obligator al 446. Copiii a caror desvoltare
centrului pentru ocrotirea co- fizica, intelectuala i morala nu
piilor (serviciul social) sau al se poate asigura in cadrul fa-
autoritätilor sanitare locale. vor putea fi trecuti In
441. Ocrotirea copilului de sarcina Statului, judetului sau
prima växstä (pânä la 8 ani) se comunei, respectându-se preve-
face la dispensariile de pueri- derile coclului civil.
447. Calificarea i repartitia
cultura, de medicii specialisti
prin supravegherea la domiciliu copiilor din aceastä categorie, In
institutii de asistentd, se face de
a surorilor de ocrotire. catre autoritätile judiciare, sec-
442. Copiii dela 3 la 7 ani, In tiile tutelare ale tribunalelor, In
mediul urban, vor fi suprave- colaborare cu oficiile de ocrotire
gheati In cadrele grädinilor de sau cu medicii igienisti si de
copii de catre medicii scolari; in ocrotire.
rnediul rural supravegherea lor 448. Asistenta copiilor depen-
cade In sarcina medicilor igie- denti se face In centrele pentru
nisti de plasa si a medicilor co- ocrotirea copiilor, In coloniile a-
munali respectivi. Medicii vor fi cestor centre si In institutii spe-
ajutati In activitatea lor de su- ciale de educatie i In lipsa lor,
rorile de ocrotire. prin repartizare In familii, sub
controlul altor ergane sau insti-
1) A ee vedea Legea pentru ocrotirea muncii tutii de ocrotire corespunza-
minorilor ei femeilor din 13 Aprille 1928, la toare.
pag. 1030, vol XVXVI, cu modif. din 11 Oc-
tomvrie 1932, la pag. 685, vol. XX. 449. 0 lege speciala va stabili
www.digibuc.ro
527 27 Apri lie 1933
in detaliu normele privitoare la
ocrotirea mamei si a copilului 1).
CAPITOLUL H
Asistenta defectivilor
a) Alienatii
450. Bolnavii si infirmii min-
tali sunt proteguiti de Ministe-
rul Public.
Párintii i tutorii pentru copii,
copiii majori pentru parinti, so-
tul pentru celalt, conducatorii
de scoale de internat, de intre-
prinderi de mice natura, condu-
cgtorii de institutiuni publice
sau private de orice fel, sunt o-
bligati a aduce la cunostinta
autoritätilor sanitare ale locului
numai in lipsa acestora, celor
administrative, cazurile de boale
mintale ivite in familia sau ins-
titutiunea lor.
Medicul oficial al locului va
constata la domiciliul bolnavu-
lui dad, in adevär este vorba de
o boalg mintalg i bolnavul
poate fi tratat in bune condi-
tiuni la domiciliul sau.
Dacg insa medicul constatg cg
aceasta nu este posibil, va or-
dona internarea bolnavului in
spitalul cel mai apropiat, unde
va rgrnâme pang la transferarea
lui in spitalul de specialitate 2).
Pentru bolnavii periculosi lor
sau celor din jurul lor, interna-
rea in spital de specialitate este
obligatorie.
451. Persoanele afectate de
boale mintale sau nervoase vor
fi tratate si ingrijite in spitalele
publice pentru boale mintale
nervoase, organizate i intreti-
nute cu caracter de spital spe-
Aceasta Lege cerutl lneS prin art. 449 din
14 hullo 1930, se va face mult aeteptati pfinä
la realizare
2) A se vedea Regulamentul pentru Inter-
narea emintifilor In epitale din 15 Iulie 1867,
la peg. 1105 Bujoreanu, precum ei Legea aeu-
mintal inteun stabiliment pen-
pra alienatilor din 15 Decemvrie 1894, la Ng.
(84, s ol. II Irarnangiu. tru cronici nu se va putea f ace
www.digibuc.ro
[Art. 450-4531
cial, sau in case de sangtate,
anume pregatite i autorizate a
primi i ingriji bolnavi de acest
fel.
Persoanele afPctate de infirmi-
tgti mintale sau mortale, pre-
cum si bolnavii mintali deveniti
cronici, se vor ingriji in azilele
speciale pentru infirmii mintali
si in colonii de muncg.
452. Primirea bolnavilor in
spitalele de boale mintale i ner-
voase se va face dupg aceleasi
norme ca i in spitalele gene-
rale, cu deosebirea ins& cg la
intrarea bolnavilor mintali, me-
dicul primar sau loctiitorul sgu
va fi obligat sg intocmeascg un
proces-verbal de primire, in care
se va consemna starea bolnavu-
lui la intrare, identitatea lui si
a persoanelor care l-au insotit,
precum si imprejurgrile care au
precedat i determinat interna-
rea.
Internarea bolnavilor se aduce
la cunostinta sectiei tutelare a
tribunalului local, precum si
parchetului, care vor desemna o
comisiune compusg dinteun me-
dic legist si doi experti psichia-
tri care vor referi asupra moti-
velor interngrii.
453. La cererea bolnavului
sau a familiei lui, medicul pri-
mar este dator a elibera din spi-
tal pe bolnavul vindecat sau pe
cel ce se ggseste in situatia de
a nu fi periculos sie-si sau ce-
lorlalti.
Medicul primar, insg, va re-
tine obligator mai departe pe
bolnavul care ar putea fi peri-
culos sie-si sau celorlalti. Impo-
triva hotgririi medicului se va
putea apela procurorului local,
care va insgrcina o comisiune
compusä dintr'un medic legist
doi specialisti de boli nervoase a
vizita bolnavul in spital si a re-
feri asupra cazului.
Transferarea unui bolnav
[Art. 454 458] 27 Apri le 1933
dead numai dupa lndeplinirea
formalitilor internarii de du-
ratà sau dup.I. ce medicul cons-
tata ca bolnavul nu are nevoie
de ospitalizare in spital special
pentru bolnavi mintali si ner-
vosi.
Eliberarea unui bolnav crimi-
nal nu se va putea face decAt
dupa completa lui InsanAtosire
si dupg ce o comisiune compusa
din procurorul local, medicul le-
gist al parchetului si medicul
primar, care Ingrijeste bolnavul,
va hotriri asupra cazului 5i va
stabili conditiunile in care bol-
navul va trebui sa trgiasei in
viitor.
454. Infirmii mintali, precum
si bolnavii mintali deveniti cro-
nici, vor fi transferati In stabi-
limentele psichiatrice anume or-
ganizate, cum sunt: coloniile f a-
miliare, coloniile de munca, azi-
lele de infirmi, azilele de sign-
rantä etc., unde li se va conti-
nua cura si Ingrijirea In condi-
tiunile cele mai potrivite starii
lor.
Spitalele, precum si azilele vor
avea servicii medicale ajutA-
toare specialitiltii psichiatrice si
vor avea ateliere si ferme pentru
terapeutica prin munca a bol-
navilor. Laboratoarele din spita-
lele de boli mintale si nervoase
vor fi conduse de un medic-sef
de laborator specializat si In
psichiatrie. Acesta va avea gra-
dul 5i drepturile cuvenite unui
medic primal'.
Asistentii si medicii auxilari,
care formeaz6 ajutoarele medi-
cului sef de laborator, trebue de
asemenea sit se specializeze In
psichiatrie.
455. Spitalele de boi mintale
si nervoase, precum si stabili-
mentele psichiatrice de mice fel,
functioneazti. 5i ca centre de pro-
filaxie mintalil In raza activi-
tatii lor. Spitalul central de boli
mintale si nervoase din Bucu-
re5ti, se va numi Institutul de tru invatAmânt.
www.digibuc.ro
528
boli mintale, nervoase si endo-
crinologice.
Medicii acestor institutiuni
vor putea fi Insarcinati a face
studiile, anchetele, evidenta si
toate lucrärile privitoare la pro-
blemele de terapeutica mintalk
de profilaxie si de eugenie.
456. In ceea ce priveste ocro-
1 irea intereselor lor materiale si
ale familiilor lor, pacientilor in-
trati In spitalelP 5i stabilimen-
tele psichiatrice li se vor aplica
dispozitiunile prescrise de legea
tutelara din codul civil si de ce-
lelalte legiuri in materie.
457. Stabilimentele de orice
fel in care se Ingrijesc bolnavii
infirmi mintali vor putea fi vi-
zitate de procurorul tribunalului
local. Constatärile sale vor fi
comunicate si autoritatii sani-
tare superioare.
Din punct de vedere tehnic
medical aceste stabilimente vor
fi inspectate de catre organele
de control si inspectiune de pe
langa autoritatea sanitarà supe-
rioara.
458. Spitalele 5i stabilimen-
tele de psichiatrie vor avea ur-
matorul personal medical; me-
dic primar-director, care con-
duce si un serviciu din institu-
tiune, medicii primari de servi-
ciu, medici asistenti definitivi,
cilte unul de fiecare serviciu cu
peste 150 paturi, medici secun-
dari si auxiliari, iar ca perso-
nal ajutAtor vor avea: primi In-
grijitori, ingrijitori sau Ingriji-
toare de sectii, ingrijitori de
clasa I si II.
Institutul central de boli min-
tale, nervoase si endocrinologice
din Bucuresti, va fi condus, din
punct de vedere stiintific, de un
director stiintific, care va fi si
medic primar de serviciu, jar din
punct de vedere tehnic si admi-
nistrativ de un director, medic
primar de serviciu.
Aceste spitale pot servi si pen-
 529 27 Apri lie 1933
459. Medicul primar director
acolo unde se poate, medicii
primari dela spitalele de boli
mintale au dreptul la locuintä In
natura.
Au dreptul la locuintä, hranä,
medicii secundari, auxiliari, ca
si personalul administrativ. In
conformitate cu regulamentul.
460. Spitalele si stabilimentele
psichiatrice cad In sarciva bu-
getará a Ministerului, care va
percepe dela asociatiunile jude-
tene o cotä ce se va stabili de co-
mun acord. Ele deservesc un te-
ritoriu delimitat.
461. Inaintea instantelor ju-
decätoresti, expertizele psichia-
trice valabile nu se vor putea
face deck de crttre expertii psi-
chiatri si medicii legisti inscrisi
pe tabloul specialistilor si cu res-
pectarea prevederilor art. 181,
alin. 2.
b) Orbii, surdo-mufii $i anor-
malii mintali
462. Statul ocroteste pe copiii
defectivi fizici si mintali, orbi,
surdo-muti i anormali mintali,
de toate gradele, panä la varsta
când vor fi In mäsurä sd-si
poatä asigura existenta.
463. Statul, prin Ministerul
Muncii, Sänätätii i Ocrotirilor
Sociale, va Infiinta s,i Intretine
institute speciale pentru Ingriji-
rea si educarea copiilor defectivi
si reeducarea adultilor.
Pe lângl aceste institutiuni
vor functiona ateliere si terenuri
de cultura, In care tinerii din
categoriile de mai sus vor Inväta
o meserie.
Cei ce se vor dovedi needuca-
bili se vor transfera In azile spe-
ciale pentru needucabili.
464. Ministerul va organiza
cursuri superioare pentru perso-
nalul didactic necesar institute-
lor speciale care Ingrijesc de de-
fectivi.
465. Personalul didactic al a-
cestor institutiuni va fi numit si vrio 1921, la pag. 397 ei 1205, vol. IXX.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI. 34.
[Art. 459-467]
retribuit conform normelor care
se vor fixa.
Actualii profesori ai acestor
institutii, care au diplome elibe-
rate de comisiunea examinatoare
medico-pedagogia din tarii si
acei cu diplome speciale din
sträinAtate se mentin la tipul de
salarizare la care sunt Incadrati
In legea de armonizare i vor
fi definitivi dura o vechime de 5
ani, cu obligatia de a face 18 ore
sAptilmanal.
CAPITOLIIL III
Asisten fa socialá ;i organizarea
sociefcifilor de binefacere
466. Asistenta sociala a indi-
vizilor si familiilor incapabile de
a se sustine singure si obligati sl
facg apel la sprijinul public, este
In sarcina comunelor In colabo-
rare cu societätile particulare de
asistenta social& i).
Sunt societäti de binefaceri In
Intelesul acestei legi: asociatiu-
nile organizate In scopul de a
participa la opera de ocrotire na-
tionalá si la munca de asis-
tentä sociald. Astfel sunt so-
cietäti de binefacere, asociatiu-
nile care se ocupà de:
1. Ocrotirea mamei i noului
tascut.
2. Ocrotirea copiilor mici.
3. Ocrotirea tineretului.
4. Asistenta familiei depen-
ciente.
5. Asistenta copiilor páräsiti.
6. Asistenta anormalilor fizici
si mintali.
7. Combaterea plägilor sociale.
8. Societätile de patronaj.
467. Societätile de mai sus iSi
vor fixa atributiunile printr'un
statut aprobat de Minister.
Crucea Rosie a României va
continua sä functioneze In con-
1) A se vedea Regulamentul pentnr asiatenta
soolall din 29 Iulie 1920, ou mod. din 2 Noem-
[Art. 468-474] 27 April le 1933
formitate cu dispozitiunile legii
sale speciale 1).
468. Proiectele de buget ale
tuturor organizatiilor si institu-
tiilor sanitare si de ocrotire, par-
ticulare, subventionate de Stat si
autoritatile publice sunt supuse
controlului si aprobärii Ministe-
rului Muncii, Sänät Atli si Ocro-
tirilor Sociale, care va asigura
ca subventiunile date sâ, fie in
raport cu serviciul real pe care
institutia respectiva il aduce sä-
nätätii publice sau ocrotirii si sa
nu intreadi in totalul lor 200/o
din totalul veniturilor realizate
prin mijloace proprii de acele
societilti ori organizatii particu-
lare. Exceptii f ac numai institu-
tiile care sunt indispensabile
prin faptul ca tin locul unei in-
stitutiuni sanitare si de ocrotire
publice.
469. Cheltuielile de adminis-
tratie (personalul administrativ,
cheltuielile de birou, incalzitul,
luminatul si chiria localului ad-
ministrativ), al societätilor sub-
ventionate nu vor putea trece de
15°/0 din bugetul anual al socie-
tiitii.
470. Toate societätile vor Ina-
inta, in termenul de un an, sta-
tutele, Ministerului Muncii, Sä-
nätätii si Ocrotirilor Sociale,
care le va revizui pentru a le
pune de acord cu prevederile
prezentei legi.
471. Societätile de binefacere
se pot grupa in federatii pe spe-
cialitAti, iar federatiile vor for-
ma o Uniune centralä a federa-
tiunilor societätilor de binefacere
pe intreaga tará. Uniunea sin-
gurä este autorizatä sä organi-
zeze chete pentru adunarea de
fonduri. Federatiile si Uniunea
vor coordona activitatea societl-
tilor de binefacere, ingrijind sä
se elimine cheltuielile cu crea-
1) A se vedea Statutele societA(ii Crucea
Rosie a Rominiei" din 18 Ianuarie 1925, la
pag. 978, vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
530
tiuni de prisos sau nepotrivite.
Impotriva hotaririlor federatiei
se poate face apel la Uniune si
In ultimil instantä la Minister.
472. Societätile de binefaceri,
indiferent de scopul urmitrit (so-
cial, sanitar, cultural, educatio-
nal, national etc.), in afard de
fondurile proprii, subventii si co-
tizatii sau donatiuni dela mem-
brii lor, nu pot face apel la con-
tributia benevolà a publicului de-
cât in conformitate cu prevede-
rile acestei legi 1).
473. In orice localitate, loca-
luri publice sau particulare, a-
pelul la contributia benevolg, a
publicului se va face in confor-
mitate cu regulamentul privitor
la apelul, la contributia benevoltt
a publicului, numai o singurä
datil pe an, timp de una pânä la
10 zile de catre Uniunea socie-
tätilor de bineface care va sta-
bili durata si data chetei. Uniu-
nea societiltilor este obligatá a
comunica aceasta Ministerului
in termen de cel putin 15 zile li-
bere.
474. Din punct de vedere fi-
nanciar, in vederea organizärii
chetei, toate societâtile de bine-
facere se vor asocia pe judete
sau pentru a forma o centralá
judeteanä a operelor de binefa-
cere. Aceastä centralá va avea
dreptul de a decide in toate ches-
tiunile privitoare la adunarea %
repartizarea fondurilor adunate
de Centrala operelor de binefa-
cere". Apelurile impotriva hoth-
ririlor Centralelor", se vor a-
dresa Uniunii federatiilor socie-
tatilor de binefacere. In ultima
instantà, in toate cazurile de di-
vergentd, va decide Ministerul,
cu avizul Consiliului General al
Ocrotirii.
1) A se vedea Legea pentru reglementarea
apelurilor la contributia benevoll a publicului
(chete) din 8 Iunie 1923, la pay. 556, volumul
XIIIXIV, precum si Regulamentul de apli-
care din 9 Aprilie 1927, la pagina 560, ace-
Iasi volum.
531 27 Apri lie 1933
475. Centralele societgtrilor de
binefacere se vor compune din
delegatul Ministerului de In-
terne, seful serviciului de ocro-
tire sau de sängtate din locali-
tate, câte un delegat al celor
cinci societtiti de binefacere, care
au cel mai mare buget, provenit
din mijloace proprii í nu din
subventii, precum i un delegat
al celorlalte societgti care cer sá
participe la beneficiul realizat de
chetg, Societätile beneficiare vor
fi obligate sg participe in mod
solidar i efectiv la lucrgrile de
adunare a fondurilor.
476. Centrala societgtilor de
binefacere este obligata sg pu-
blice un raport anual, precum
In presa localg, rezultatele che-
tei, precum i felul repartizgrii
fondurilor, imediat ce se cunosc
rezultatele si repartizarea a rg-
mas definitivg. Apelurile se pot
face In termen de 8 zile libere
dela publicarea rezultatelor.
477. Nu inträ in prevederile
restrictive ale acestei legi:
a) Apelurile fgcute de institu-
tiuni, asociatiuni sau societAti ce
au personalitate juridicg si de a-
sociatiile profesionale recunos-
cute, adresate exclusiv membri-
lor ce le compun;
b) Apelurile la contributia be .
nevold a credinciosilor, fricute
sub orice forma, din initiativä
sau cu aprobarea mitropoliilor,
sau vpiscopiilor, sau a comuni-
tgtilor religioase, In biserici, mg-
nastiri, schituri, sau in cuprin-
sul asezdmintelor depinzând de
acestea, pentru scopurile prevg-
zute de legea cultelor 1);
c) Apelurile la contributia be-
nevolg a publicului, Mcute sub
orice formg, in cuprinsul aseza-
mintelor de asistentg sociald sau
nationalg, In scopul ajutorgrii a
celor asezgminte sau acelor os-
1) A se vedea Regulamentul pentru panta-
huze sau condice de mil& din 3 Ianuarie 1880,
cu modif. 1 Iulie 1908, la pag. 705, vol. V.
www.digibuc.ro
[Art. 475-479]
pitalizati in ele, din initiativa
sau cu aprobarea imputerniciti-
lor directiunii ocrotirii sociale
sau a serviciului I. O. V., pentru
asezámintele Statului, prefecti-
lor de judet pentru asezámintele
judetene, a primarilor pentru ale
oraselor de resedinta si a comi-
tetelor eforiilor sau administra-
tiunilor respective pentru asezg-
mintele particulare;
d ) Balurile, seratele, reprezen-
tatiunile i festivalurile organi-
zate In scop de binefacere, edu-
cativ, cultural sau national, vor
fi autorizate, In comune urbane
resedintä, de cgtre primari, In
celelalte comune de cgtre prefec-
tii de judete, iar in Capitalä de
prefectul de politie.
Tot de aceste organe se vor au-
toriza i loteriile sau tombolele
ce obisnuit se organizeazá cu pri-
lejul balurilor, seratelor, repre-
zentatiunilor etc., cu conclitiu-
nea ca ele sg aibá loc la aceeasi
data si in acelasi local.
Autorizatiunile prevazute mai
sus se vor da pe baza avizului
prealabil al organelor locale co-
respunzgtoare (birouri de asis-
tentd, revizorate scolare, protoe-
iii etc. ; aceste autorizatiuni vor
fi comunicate i Ministerului
Muncii, Sanittgtii si Ocrotirilor
Sociale.
478. Apelurile la contributia
benevolä a publicului se pot ad-
mite si In afarg de cheta anualg
a centralelor, atunci and se pro-
duc catastrofe, ca de ex.: incen-
dii, inundatii, cutremur de pg-
mânt etc. In acest caz autoriza-
rea se va da de Consiliul de Mi-
nif,4tri, In baza referatului Minis-
terului Muncii, Sängtátii si 0-
crotirilor Sociale 1).
479. Loteriile i jocurile de
noroc, de mice naturg, organi-
zate in total sau in parte, In
1) A se vedea Legea pentru ajutorul incen-
diatilor i inundatilor din 30 Decemvrie 1880
la pagina 767, volumul V.
 [Art. 480-4841 27 April le 1933
scopul realizdrii de fonduri
pentru opere de asistenta so-
nationala etc., pe lângd
obligatiunea de a se conforma
legilor speciale pe baza cdrora
pot functiona, trebuiesc sd, fie
autorizate de Ministerul Muncii,
Snátàtii i Ocrotirilor Sociale,
care va determina conditiunile
de control asupra intrebuintärii
fondurilor realizate.
Pentru vânzarea biletelor de
loterie se va fixa un termen
limitat. In acelasi timp nu se
vor putea pune in vânzare decât
biletele a cel mult trei loterii pe
intreaga lara 1).
480. Persoanele insdrcinate
cu strangerea de fonduri vor
avea asupra lor o legitimatie,
precum si o insignd vizibilit a
centralei. Legitimatia va fi ard-
tatd la cerere oricdrei persoane,
precum si autoritAtilor.
481. Cutiile, registrele, listele
de subscriptie, carnetele de ca-
rdmizi etc., prin care se strâng
fondurile, vor fi sigilate sau vi-
zate si numerotate de organele
in drept a elibera autorizatiunile
sau de imputernicitii lor.
482. Infractiunile la dispozi-
tiunile legii de fatd, se vor cons-
tata de toate organele adminis-
trative, judetene, comunale i po-
litienesti, de inspectorii i dele-
gatii Ministerului Muncii, Sand-
tatii i Ocrotirilor Sociale, de
membrii comitetelor judetene de
asistenta, precum si de imputer-
nicitii autoritatilor care si-au
dat avizul pentru autorizare,
prin incheiere de procese-verbale
care vor face dovadd pânit la
inscrierea in fals.
483. Acei care vor face apel
la contributia benevold a publi-
cului, in afard de prevederile
acestei legi, se vor pedepsi cu
amenda pana la 50.000 lei si in
1) A se edea Legea pentru oprirea loteriilor
din 20 Ianuarie 1883, la pagina 456, vol. II,
preen!!! i Legea loteriei de Stet din 21 IulM
1931, la pag. 604, vol. XIX.
www.digibuc.ro
532
caz de recidiva cu inchisoare
ciela 5-30 zile.
Ei se vor urnadri si judeca
dupd procedura prevazuta de
legea pentru instructiunea i ju-
clecarea flagrantelor delicte (le-
gea micului parchet
Comitetele societatilor, institu-
tiunilor sau asociatiunilor care
nu se vor conforma dispozitiu-
nilor prevdzute de legea de fatä,
sau care fdra aprobarea prea-
labild a organelor care au elibe-
rat autorizatiunea, vor fi hotdrit
intrebuintarea fondurilor sau
obiectelor adunate pe calea ape-
lului la contributia benevola a
publicului, in alt scop decât
acela pentru care au fost auto-
rizate, vor putea fi disolvate de
Ministerul Muncii, Sdnátätii
Ocrotirilor Sociale, cu avizul Co-
mitetului central al asistentei so-
ciale sau a delegatiunii sale per-
manente.
Persoancle din comitetele ast-
fel disolvate nu vor mai putea fi
realese.
In toate cazurile prevAzute mai
sus, apelul la contributia bene-
void a publicului va fi oprit de
organele Ministerului Muncii,
Sandtatii si Ocrotirilor Sociale,
cu concursul autoritätilor poli-
tienesti si administrative locale,
iar sumele strânse pang la data
opririi apelului, se vor face ve-
nit pe seama Uniunii societä-
tilor de binefacere".
TITLUL IV
Despre administratiunile
independente din spitale. Asezimin-
tele Eforiei Spitalelor Civile din
Bucuresti si ale Casei Spitalelor Sf.
Spiridon din Iasi
CAPITOLUL I
484. Eforia Spitalelor civile
din Bucuresti si Epitropia Gene-
1) A ee vedea Legea rafoului parehet din 13
Aprilie 1913, tn nota din pagina 426, volumul
XI XII.
533
rala a Casei Spitalelor Sf. Spi-
ridon din Iasi, se vor gospoddri
fiecare de care o administratie.
in conformitate cu asezgmintele
lor de fundatiune si testamentele
fondatorilor, sub privegherea Mi-
nisterului Muncii, Sdridtgtii si
Ocrotirilor Sociale 1).
Fiecare din aceste administra-
tiuni se compune din cdte 3
membri, care se numesc Efori"
pentru cea din Bucuresti si Epi-
tropi Genera li" pentru cea din
Iasi.
Unul din membri va fi medic
si se va ocupa in special cu con-
trolarea serviciilor spitalicesti si
va supune odatd pe lung colegi-
lor sdi o expunere detailatd des-
pre starea spitalelor si necesitä-
tile lor.
Niciun medic in serviciul aces-
tor asezdminte nu va putea fi
numit delegat ca Efor sau Epi-
trop.
Eforii Spitalelor civile din Bu-
cure*ti si Epitropii Genera li ai
Casei Sf. Spiridon din Iasi se
numesc in conformitate cu actele
de fondatiune a acestor asezd- concurs, potrivit legii de fatä,
minte pe termen de 5 ani, prin se numesc in conformitate cu
decret regal, de cgtre Ministerul
Muncii, Sändtg.tii si Ocrotirilor
Sociale, Ei vor primi o diurng
din fondul institutiunilor res-
pective.
Eforii si Epitropii alcatuesc
bugetele acestor institutiuni care
insotite de o situatiune finan-
ciard anuald. a casei, dupg ce
se cerceteazd si se aprobg de
Ministerul Muncii, Sdndtdtii si
Ocrotirilor Sociale se supun vo-
tului Adunarii deputatilor.
485. Eforii si epitropii gene-
rali administreaza spitalele si
institutiile lor respective. Dispo-
zitiunile legii contabilitgtii pu-
1) A se vedea Legea pentru Mori& Spitalelor
Ci vile din 17 Octomvrie 1864, la pag. 101, vol. II,
Regulamentele din 9 Julie 1868, 16 Ianuarie
1905 pi 31 Julie 1910, la pag. 736, vol. VI.
www.digibuc.ro
27 Apri lie 1933 [Art. 485 1861
Nice se vor aplica si acestor ins-
titutiuni 1).
Bunurile imobile se adminis-
treazd de efori si epitropii gene-
rali dupit regulele stabilite pen-
tru administratia bunurilor si
domeniilor Statului.
Ministerul Muncii, Sdngtátii
si Ocrotirilor Sociale suprave-
gheaza aceste administratiuni,
pentru ca averile lor sd fie intre-
buintate conform hrisoavelor,
testamentelor si actelor de fon-
datiune.
Regularnentele de administra-
tie se vor face de efori pentru
asezdmintele spitalelor civile din
Bucuresti si de epitropi pentru
acelea ale Casei Sf. Spiridon din
Iasi, dupg ce se va lua si avizul
colegiului medical respectiv.
Aceste regulamente se vor su-
pune de catre Ministerul Mun-
cii, Sanatatii si Ocrotirilor So-
ciale sanctiunii Regale.
486. Functionarii administra-
tivi, precum si personalul silvic,
eclesiastic si medical, afarg de
cei ce se recruteaza pe bazg de
statutul functionarilor publici 2).
Ei sunt supusi normelor de dis-
cipling prevAzute in statut si
sunt justitiabili de comisiunea
de disciplina instituitä pe 'rang&
Eforie, conform statutului. Se
excepteazg personalul medical
superior (medici primari, medici
primari de consultatii, medici de
servicii mixte, prosectori etc.),
numiti cu titlu definitiv, cdrora
li se vor aplica dispozitiunile
legi sanitare in conditiunile pre-
zentei legi.
Profesorii de clinicg la cate-
1) A se vedea Legea contabiliatii publiee
din 31 Tulle 1929. la pag 783, vol. XVII, eu
modif. din 24 Decemvrie 1932, la pagina 871, ye-
lumul XX.
2) A se vedea Legea pentru statutul Rine-
tionarilor publici din 19 Iunie 1923, la pagina
409, vol. XIXII, cu mod, din 26 Iunie 1930,
pagina 360, vol. XVIII.
 [Art. 487] 27 Aprilie 1933 534

drele avand servicii la spitalele III. Sectiunea de protezd res-

Eforiei Spitalelor Civile la Bu- tauratrice buco-dentard vor for-
curesti si Epitropia Sf. Spiridon ma impreund Institutul Clinico-
la Iasi, vor fi numiti medici Stomatologic. Aceste sectiuni
prmari directori la serviciile res- vor fi concluse de conferentiarii
pective pe baza numirii lor la Inshrcinati cu predarea cursuri-
catedra corespunzdtoare. lor de specialitate respectivd, a-
Aceste servicii vor pdstra de- vdnd gradul de medici primari
numirea de Institute clinice si (be consultatii.
vor cuprinde toate sectiunile si 487. Medicii Eforiei Spitale-
laboratoriile atasate bor. lor Civile si Epitropiei Sf. Spi-
Profesorii de clinici, medicii ridon, In afard de profesorii
primari ai asezdmintelor Efo- universitari de clinic& de mai
rei Sf. Spiridon, pentru abateri sus, se vor numi pe bazd de
dela Indatoririle lor, vor fi su- concurs.
pusi jurisdictiei comisiei Minis- Organizarea, concursurilor se
terului de Instructie, In confor- va reglementa de efori pentru
mitate cu legea invdtdmântului Eforia Spitalelor Civile din Bu-
superior 1). curesti si de epitropii generali
In cazurile de mai sus, Eforia pentru Casa Spitalelor Sf. Spi-
Spitalelor Civile si Epitropia Sf. ridon din Iasi, dupd, ce vor fi
Spiridon vor putea cere trime- luat avizul Colegiilor medicale
terea lor In judecatd. In aceste respective.
cazuri comisiunea de judecatá Aceste regulamente vor tre-
instituitá conform dispozitiuni- bui sá fie aprobate de Ministe-
lor legii invátämântului supe- rul Muncii, Sändtatii si Ocroti-
rior, va cuprinde si un profesor rilor Sociale si sanctionate prin
universitar fácând parte din Co- decret regal ').
legiul medical al institutiunilor Pentru locurile de medici pri-
respective, desemant prin tra- mari de serviciu sau consulta-
gere la sorti, care va Inbocui pe tiuni, de *efi de laboratoare,
unul din membrii ei. prosectori, radiologi, ale Eforiei
Actualele servicii de obstetric& sau Epitropiei Sf. Spiridon din
ginecologie dela Epitropia Sf. Iasi. publicarea concursului va
Spiridon din Iasi (Institutul Gr. avea loc cu patru luni inainte
Ghica-Vodd), vor forma im- de data tinerii lui.
preund Institutul clinico-obste- Concursurile Eforiei se vor
trical, care va fi pus sub direc- tine in Bucuresti, In localul Efo.
tiunea profesorului de clinica riei, concursurile Epitropiei la
obstetricald dela acea Facul- Iasi, In localul Epitropiei.
tate. Juriul va fi compus din 2 me-
Actualele sectiuni ale Clinicei dici primari de servicii ai in-
stomatologice dela spitalul Col- stitutiunilor respective, alesi
tea, si anume: prin tragere la sorti de colegiul
I. Sectiunea de patologie si medical, 2 delegati ai consiliului
terapeuticd buco-dentard. Facultdtii de medicind respec-
II. Sectiunea de chirurgie tivd si un delegat al Ministeru-
maxilo-faciald. lui Sändtittii, din consiliul ge-
neral al sdnatrttii si ocrotirii.
I) A se vedea Legea Ins äìtmântu1ui univer-
sitar din 22 Aprilie 1932, la paz. 335, volumul I) A se vedea Regulamentele pentru concur-
XX, eu mod. din 8 Mai 1933, preemie i Regula- aurae de medici din 1 Aprilie 1927, la pagina
mentul de aplicare din 11 Decems rie 1933, In 509, vol. XV XVI si din 18 Iunie 1929, la
acest volum. pagina 529, vol. XVII.
www.digibuc.ro
535 27 Apri lie 1933 [Art. 488-489]

Toti acesti membri vor fi alesi Concursurile de medici pri-

din specialitatea respectivá, iar mari de servicii vor consta din
in lipsA de specialitittile inru- urmitoarele probe:
dite. a) Pentru locurile de medi-
Unul din delegatii Facultatii cini interni si specialitAti in-
de medicinA va fi profesor de rudite, dintr'o probl de titluri $i
anatomie patologicA, microbio- lucrAri, douA probe clinice $i o
logie, medicinA experimentalá, probi clinici de terapeutici si
igienA sau patologie generalA. douA probe de laborator;
Atat Eforia, Epitropia cat $i b) Pentru locurile de chirur-
Facultatea de medicing, si Mi- gie $i specialititi Inrudite, din-
nisterul vor desemna cede un teo probl de titluri si lucrAri;
supleant dupá acelea$i norme. doui probe clinice, douA probe
In cazul când uhul din mem- de tehnicA operatoare;
brii juriului s'ar afla In nepu- c) Pentru specialitAtile de ra-
tintA de a mai continua lucrA- diologi, sefi de laboratoare $i
rile concursului, se va inlocui prosectori, probele de clinici se
imediat printr'un alt membru, vor Inlocui prin probe din spe-
delegat dupA aceleasi forme $i cialitatea respectivA.
de acela$i corp cArui apartine 488. Orice abatere a perso-
membrul impieclecat. nalului medical, cu titlu defini-
Candidatii la concursul de tiv, se va sanctiona dupA nor-
medic primar de serviciu $i de mele generale prevAzute pentru
medic primar de consultatiuni, medicii Ministerului Muncii,
trebue sit indeplineascA urm5,- SängtAtii $i Ocrotirlor Socale,
to arele conditiuni: prin legea de fatä.
SA fie cetritean roman; sh fi Eforii si epitropii vor putea
functionat timp de 3 ani in ca- aplica pedepsele de competinta
litate de medic secundar cu ministrului.
concurs la Eforia Spitalelor Ci- Pentru abateri mai grave, per-
vile, Epitropia Sf. Spiridon, sau sonalul medical din aceasti ca-
In spitalele Statului, sou sA tegorie va fi deferit comisiunii
aibil, 6 ani de liberti, practici a disciplinare a ministerului, la
medicinii in tari $i sA dove- cererea Eforiei sau Epitropiei
dea scil cil a lucrat In speciali- Sf. Spiridon.
tatea respectivA. Timpul acesta In acest caz comisiunea se va
se reduce la 4 ani pentru me- constitui cu medici trasi la sorti
dicii care au fost timp de 3 ani de colegiul medical al Eforiei
interni cu concurs in spitalele sau Epitropiei in locul medici-
Eforiei sau Epitropiei, sau in- lor de spitale prevAzuti In lege.
terni cu concurs ai spitalelor Un functionar revocat nu mai
din Paris. Vor beneficia de a- poate fi primit In serviciul aces-
ceea$i reducere sefii de lucriri, tor administratiuni nici chiar
asistentii sau preparatorii cli- pe baza unui nou concurs.
nicilor FacultAtilor de medi- Pentru personalul medical,
cind, care au functionat 3 ani neavând titlu definitiv sau nu-
In atari posturi. Timpul acesta mit pe timp limitat, aplicarea
va fi socotit numai dela data tuturor pedepselor disciplinare
obtinerii titlului de doctor In este de competinta eforilor sau
medicina. epitropilor.
Posesorii diplomelor de spe- 489. Numirile In functiunea
cialitate vor fi primiti In ace- de medic secundar din spitalele
leasi conditiuni ca $i medicii Etoriei $i Epitropiei Sf. Spiri-
secundari. don se va face pe un timp limi-
www.digibuc.ro
[Art. 490-492] 27 Aprilie 1933
tat de 4 ani, pe baza unui con-
curs ce se va tine cu acelasi
juriu ca la medicii primari pre-
vAzuti mai sus.
Concursurile de medici secun-
dari se vor publica in fiecare
an pentru locurile vacante, la
data publicArii concursului; va-
cantele ce s'ar ivi dupa publica-
rea concursului, insl inainte de
inchiderea registrului pentru in-
scrierea candidatilor, se vor pu-
tea trece in publicatiunile fa-
cute.
Probe le si normele concursu-
lui se vor detalia printenn re-
gulament fäcut de Eforie sau
Epitropie.
490. Concursul de medici pen-
tru spitalele mixte se va tine
dupg normele stabilite prin re-
gulamentul care va detaila pro-
bele ce trebuesc tinute. Juriul
va fi acelasi ca la medicii pri-
mari.
491. Numirile definitive ale
medicilor acestor institutiuni se
fac prin decret regal, dup& re-
comandarea adresatä de efori si
epitropi cdtre Ministerul Munch,
Sänätätii si Ocrotirilor Sociale,
In conformitate cu dispozitiunile
legii de fatti.
Transferdrile prin consimti-
mAnt reciproc sau la locuri va-
cante, pentru posturile de me-
dici primari de servicii, consul-
tatiuni, sefi de laborator, radio-
logi sau prosectori, sunt inter-
zise. De asemenea transferärile
dela posturile de medici primari
de consultatiuni, la posturile de
medici primari de servicii, chiar
In aceeasi specialitate.
Medicii secundari pot fi trans-
ferati in locurile de aceeasi spe-
cialitate ce ar deveni vacante in
timpul stagiului Mr, in condi-
tiunile ce vor fi determinate prin
regulament.
Casarea unui concurs nu se
poate . face decat de cAtre Mi-
nisterul Muncii, Sanätätii si
Ocrotirilor Sociale si numai cu 1933, la pag. 267 tn Rent volum.
www.digibuc.ro
536
avizul Comisiunii administra-
tive. Eforia va putea fi reprezen-
tatA printr'un delegat care va
ardta conditiunile in care s'a
fäcut concursul si dacd sunt sau
nu motive de casare.
Sunt admise transferArile me-
dicilor primari, dupA cerere, la
locurile vacante dela spitalele
Epitropiei Casei Sf. Spiridon din
Iasi, afar& de spitalul Central.
492. Toate veniturile Eforiei
Spitalelor Civile din Bucuresti
si ale Epitropiei Sf. Spiridon
din Iasi, precum si cele prove-
nite din taxele de ingrijire ale
bolnavilor din spitale, se vor
putea urmAri in conformitate
cu legea de urntdrire a Statu-
lui i).
Pentru taxele de ingrijire ale
bolnavilor din spitale, debitele
stabilite de aceste autoritäti, vor
constitui titlul executor cerut
de lege.
Taxele de intretinere, operatii,
pansamente, analize, radiografii
si orice alte tratamente, atat In
sectiunile de sanatoriu cat si In
sectiunile de spital, stabilite de
Eforia Spitalelor Civile si Epi-
tropia Sf. Spiridon din Iasi, se
vor incasa numai prin adminis-
tratorii spitalelor respective.
Pentru paturile cu caracter
de sanatorii, medicii primari si
personalul medical vor avea
dreptul la o cotA ce se va stabili
prin regulament.
Este cu desävärsire interzisä
incasarea de orice taxe de cdtre
personalul administrativ sau
medical, functionAnd In spita-
lele, sanatoriile si institutiunile
Eforiei si Epitropiei Sft. Spiri-
don, sub orice formA si sub
orice titlu In afar& de taxele
stabilite de Eforie sau Epitropie
si incasate prin administratia
spitalului.
1) A se vedea Legea pPntru perceperea pi
urmirirea venituritor publice din 13 Aprilie
537 27 Apri lie 1933
Orice abatere dela aceasta dis-
pozitie afara de sanctiunile dis-
ciplinare, va fi pedepsita potri-
vit dispozitiunilor art. 144 din
coclul penal si justitiabila de
instantele de drept cornun
493. Fforia Spitalelor Civile
$i Epitropia Sf. Spiridon vor
mentine la dispozitia Ministeru-
lui Instructiunii, pentru Facul-
tatile de medicina, serviciile de
clinica astazi in fiinta.
Ministerul Instructiunii va su-
porta cheltuielile de functionare
$i intretinere a tuturor servicii-
lor de clinica in fiinta astäzi.
Pe viitor orice serviciu de spi-
tal sau consultatii, devenit va-
cant in spitalele Eforiei din Bu-
curesti sau Epitropiei Sf. Spiri-
don din Iasi, va fi pus la dispo-
zitia Ministerului Instructiunii
pentru Facultatea de medicina
respectiva, care va trebui sa se
pronunte in interval de 2 luni,
daca are nevoie si intelege sag
utilizeze pentru trebuintele ser-
viciilor sale de clinica.
In caz afirmativ Ministerul
Instructiunii, in interval de o
luná, va trebui sa, comunice in
scris Eforiei sau Epitropiei cá
intelege sa suporte toate chel-
tuielile de instalare, functionare
$i intretinerea bolnavilor din
serviciul respectiv, obligandu-se
la acoperirea de indata a aces-
tor cheltuieli i trecerea lor in
bugetul imediat urmator.
Destinatiunea ce se va da in
cazurile de mai sus serviciilor
vacante va fi stabilitä de acord
cu Eforia sau Epitropia.
Aceea$i procedare se va Intre-
buinta i pentru serviciile va-
cante pe care facultatea de me-
dicina ar cere sa, se ataseze ser-
viciilor de clinic& existente.
Dispozitiile dela articolul a-
cesta aunt aplicabile pentru
toate serviciile vacante la pro-
mulgarea prezentei legi.
Orice creare de servicii noi de
clinica in spitalele Eforiei sau
www.digibuc.ro
[Art. 493-495]
Epitropiei Sf. Spiridon, care ar
reclama constructii, investitiuni
amenajári noi, nu se va pu-
tea face in spitalele acestor in-
stitutiuni, fib% ca Ministerul sá
acopere in intregime atât chel-
tuielile de constructiuni, inves-
titiuni $i amenajari, cat si chel-
tuielile pentru intretinerea bol-
navilor.
Functionarea serviciilor de
clinica, atributiunile persona-
lului precum si relatiunile din-
tre administratiile spitalelor $i
acest personal, se vor stabili
printeun regulament fäcut de
Eforie, in acord cu Ministerul
Instructiunii Pub lice.
Serviciile de spitale $i consul-
tatiuni ramose vacante dupa in-
deplinirea formalitatilor dela
art. de mai sus, vor fi scoase
la concurs si ocupate in con-
formitate cu dispozitiunile legii
de fata, Eforia si Epitropia
având insa dreptul de a le su-
prima sau contopi cu alte ser-
vicii.
494. Numärul posturilor de
medici primari, medici secun-
dari, medici de consultatii, ra-
diologie $i laboratoare in servi-
ciile din spitalele Eforiei i Epi-
tropiei Sf. Spiridon, este cel in
ninth', in bugetul anului 1930.
In afar& de cadrul personalu-
lui medical, astazi existent si fi-
gurând In statele bugetare sau
suplimentare ale anului 1930,
niciun post de medici primari,
medici secundari, medici de con-
sultatii, medici radiologi sau
$efi de laborator, nu se vor mai
putea infanta o lege specialit
Serviciile mixte la data va-
cantei de medici primari respec-
tivi vor putea fi transformate
in servicii de specialitate.
495. Medicii primari ai Efo-
riei i Epitropiei generale vor
forma cate un colegiu medical,
care va servi de Corp Consulta-
tiv medical al administratiilor
respective.
[Art. 496] 27 Aprilie 1933
Aceste colegii se vor convoca
de Efori sau de Epitropi de câte
ori va cere trebuinta si vor fi
consultate in toate cazurile in
care reglementele cer avizul lor.
496 Medicii Eforiei din Bu-
cure$ti sau Epitropiei din Ia$i,
care ar contracta o boald sau o
infirmitate ce-i face incapabili
de buna indeplinire a serviciu-
lui, se vor uune in retragere din
oficiu cu dreptul de pensiune ce
le recunoa$te legea generald de
pensiuni 1). Boa la sau infirmi-
tatea se vor constata de o comi-
siune compusd in acela$i mod
ca $i comisiunea de judecatd.
Medicii din spitalele Eforiei
se vor pune la retragere obliga-
toriu, oricare ar fi nurndrul de
ani serviti la vârsta in care sunt
pusi in retragere medicii Minis-
terului Muncii, Sänätätii $i
Ocrotirilor Sociale.
Se face exceptiune pentru me-
dicii care sunt in acela$i timp $i
profesori de clinicd, al cdror ter-
men de retragere obligatoriu rd-
mane acel fixat de legea instruc-
tiunii publice pentru profesorii
universitari.
Medicii $i farmacistii spitale-
lor din Bucure$ti $i ai Epitro-
piei Sf. Spiridon din Ia$i, care
in exercitiul functiunii lor au
contractat maladii din care a
rezultat pentru ei incapacitate
de serviciu sau moarte, indife-
rent de numárul anilor de ser-
viciu, având sau neavând ani
ceruti de regulamentul pen-
siilor, vor primi din casa res-
pectivd ca pensiune leafa in-
treagd ce au avut, reversibild
asupra familiei, in conformi-
tate cu prescriptiunile regula-
1) A se vedea Legea generala de pensiuni
din 15 Aprilie 1925, la pag. 410, vol. XIXII,
cu modif. 15 Mai 1928, 20 August 1929, 18
Aprilie pi 3 August 1931, la ordinea cronolo-
gick In vol. XVII pi XIX pi Regulamentul do
aplicare din 11 Ootoml He 1925, la pag. 459,
volumnl XIXII.
www.digibuc.ro
538
mentului respectiv al acestor
administratiuni 1).
Constatarea cauzei mortii sau
incapacitiltii de lucru se va
face conform prescriptiunilor
legii si regulamentului de pen-
siuni al Statului.
Epitropia Generala a Casei Sf.
Sipridon este autorizatd a pune
la dispozitia judetului si muni-
cipiului Ia$i, spitalul Cantacu-
zino-Pa$canu, care va servi la
ingrijirea bolnavilor din judet
$i municipiu. Fondurile pentru
intretinerea acestui spital vor fi
puse la dispozitia Epitropiei de
&are judet $i municipiu, care le
vor trece in bugetele respective.
Proprietatea Epitropiei Sf. Spi-
ridon din Ia$i Sldnicul-Moldo-
vei", se organizeazd inteo ins-
titutie balneo-climaticii si me-
(licaid, numità: Institutul Bal-
neo-Climatic Sllinicul - Moldo-
ver.
Aceastä institutie este pusä
sub conducerea medicaid a unui
consiliu format din 5 profesori
medici $efi de clinic& dela Fa-
cultatea de medicind din Ia$i $i
un profesor chimist $i anume:
Profesorul de clinica terapeu-
tied., care va fi si directorul aces-
tui consiliu, profesorul de cli-
nica boalelor nervoase, profeso-
rul de clinica dermatologicd, pro-
fesorul de otorinolaringologie, un
un profesor medic balneolog $i
un profesor de chimie.
Un regulament va stabili atri-
butiunile acestui consiliu si func-
tionarea sa.
Pe lângd acest institut balneo-
climateric se infiinteazd o far-
macie de sezon.
Prin derogare la art. 484, Epi-
tropia Generald a Sf. Spiridon
din Ia$i se va gospoddri de catre
1) A se vedea Regulamentul de pensiuni al
iunctionarilor Eforiei spitalelor din Bueureti,
din 18 Martie 1926, la pag. 94, vol. XVXVI,
preoum pi Regulamentul de pensiuni al func-
tionarilor Epitropiei .Sf. Spiridon din Iapi, din
17 Iunie 1927, la pag. 792, Reel* volum.
539 27 Aprilje 1933
un comitet compus din 3 epi-
tropi, denumiti epitropi generali;
unul dintre acesti epitropi va fi
medic. Acesti epitropi se numesc
de cltre Ministerul Sdraitätii,
prin decret regal. Unul din aces-
tia, care va purta numele de
prim-epitrop, va fi recomandat
Ministerului San'. lath de dare
Ministerul Instructiunii, dintre
profesorii FacultAtii de Medicinä
din Iasi, fosti .epitropi generali,
care se va fi distins printr'o ad-
ministratie apreciabila i recu-
noscutä in conducerea acestei
institutiuni.
Drepturile si datoriile acestor
epitropi sunt acelea legiferate in
legea sanitarâ, si de ocrotire.
Pe lângil acest comitet func-
tioneazA un consiliu consultativ,
format astfel: directorul medical
al Institutului Balneo-Climate-
ric Slänicul-Moldovii", trei pro-
fesori medici, sefi de clinica,
alesi pe timp de 5 ani de critre
colegiul medical al Casei Spita-
lului Sf. Spiridon, un reprezen-
tant al Camerei de Comert din
Iasi, desemnat dintre directorii
principalelor institutiuni f Man-
care locale, medicul sef al muni-
cipiului Iasi sau inspectorui ge-
neral al regiunii sanitare Iasi,
un membru din familia dona-
toare si arhiereul bisericilor Sf.
Spiridon din Iasi.
Acest consiliu este un organ
consultativ de indrumare admi-
nistrativa i Tinanciará. El va fi
convocat in toate ocaziunile ne-
cesitate de buna gospodarie a
acestei institutiuni.
Pentru buna gospodärie a Spi-
talelor Casei Sf. Spiridon se in-
fiinteazä in orasele capitale de
judet: Roman, Botosani, Galati
si Focsani, epitropii locale, com-
puse din: prefectul judetului res-
pectiv, primarul orasului, medi-
cul director al spitalului si din
doi membri alesi de consiliul
municipal dintre notabilitätile
orasului. sau de imprumuturi acordate
www.digibuc.ro
[Art. 497-499]
Aceste epitropii vor ingriji de
gospodaria si bunul mers al spi-
talului local, cländ concursul lor
Epitropiei Generale a Casei Sf.
Spiridon.
Un regulament va stabili func-
i on area Ion
497. Toate dispozitiunile din
prezenta lege nu privesc Eforia
Spitalelor Civile din Bucuresti,
nici Epitropia Genera 15, a Casei
Sft. Spiridon din Iasi, exceptan-
du-se clispozitiunile prevraute la
art. 1.
PARTEA IV
Resurse financiare
TITLUL I
Fondul general sanitar i de ocrotire
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
498. Se infiinteazä un fond
general sanitar si de ocrotire pus
sub administratia unei regii au-
tonome denumitä Regia Auto-
nomä a Fondului Sanitar si de
Ocrotire".
499. Scopul acestui fond este
in primul rand de a servi la In-
tretinerea si ingrijirea bolnavi-
lor saraci in spitale i sanatoii,
la aprovizionarea cu medica-
mente si material sanitar a bol-
navilor lipsiti de mijloace si la
ingrijirea copiilor pärilsiti. In al
doilea rand de a contribui la
constructiuni, reparatiuni, ame-
najäri, inzesträri si intretinere
de asezaminte si institutiuni sa-
nitare si de ocrotire, precum si
la executare de lucrAri de salu-
britate publia de interes ge-
neral sau local, de a contribui
la asistenta invalizilor, orfanilor
si vkluvelor de rilzboiu si in fine
de a contribui la actiunea de
combatere a bolilor sociale. Con-
tributia la lucrärile edilitare se
va face pe cale de subventiuni
[Art. 500-503] 27 Apri lie 1933 540

autoritätilor locale, precum si tru fiecare autorizatmne de

altor institutiuni publice sau de transmitere intre vii a farma-
binefacere cu scop sanitar sau ciilor si a drogheriilor.
de asistentä socialä. Cuantumul acestei taxe va fi
500. Fondurile speciale, bu- de 30 la sutd asupra valorii lo-
nurile, propriet&tile de orice na- cative a proprietatii farmaciei
turá, precum si fundatiunile sau drogheriei respective atilt
apartinand Ministerului sac ser- In ce prive$te dreptul real, cât
viciilor sanitare $i de ocrotire, si in ce priveste dreptul imo-
pendinte de el, oricare ar fi pro- biliar.
venienta si scopul lor, vor de- Acest cuantum se va fixa de
pinde in viitor de Fondul gene- organele fiscului.
ral sanitar si de ocrotire i vor 8. Veniturile intreprinderilor
fi administrate de Regia Auto- autorizate de lege in folosul f on-
nomil a acestui Fond 1). dului.
9. Orice alte venituri intâm-
CAPITOLUL II platoare, legate si donatiuni sau
Constituirea fondului neprevAzute, cum si acele pe care
legi viitoare le vor destina aces-
501. Pentru realizarea scopu- tu i fond.
lui sau se destin& fondului ge- Contributiuni din partea
neral sanitar si de ocrotire ur- b
mátoarele venituri: Statului
a) Venituri proprii 1. Subventiune anualä acor-
data de Stat din bugetul s&u.
I. Venitul loteriei de Stat $i al 2. Cota anual& pe care Directia
jocurilor de noroc. General& P. T. T. este obligatä
2. Venitul fondurilor averilor a värsa in schimbul inlocuirii
si fundatiunile administrate de timbrului de asistentä.
Regia Autonomä". 502. Toate veniturile se vor
3. Cota de 70 la sutä din taxele consemna la Casa de Depuneri
nentru autorizarea vänzaril pro- $i Consemntiuni, pe seama $i la
duselor medicamentoase, sträine dispozitia fondului general sani-
sau indigene. tar si de ocrotire, recipisele res-
4. 0 cot& de 90 la sutá din ve- pective trimitandu-se Casei Fon-
niturile nete ale monopolului dului.
stupefiantelor i medicamente-
lor continatoare de stupefiante, CAPITOLUL lii
sub orice forma si in orice doza.
5. Veniturile spitalelor, ospi- Gestiunea fondului
ciilor si altor institutiuni sani-
tare si de ocrotire de Stat, prove- 503. Gestiunea fondului gene-
nite din taxele de ingrijire. ral sanitar si de ocrotire se va
6. Taxele pentru viza medical& tine deosebit de aceea a Ministe-
a lucratorilor strilini care inträ rului sau altor Case $i fonduri
in tara, precum si a vaselor plu- speciale, cu respectarea dispo-
titoare care ating pentru prima zitiunilor legii contabilitätii pu-
oar& un port românesc. blice privitoare la regiile auto-
7. Taxa ce se va percepe pen- nome.
Ea se va verifica semestrial de
o comisiune compusä din un de-
1) A se vedea Legea din 17 Lille 1931, la
pag. 592, vol. XIX, pentru transformarea Re-
legat al Inaltei Curti de conturi,
giei Aulonomes, in Ditectia specialI a fondu- un delegat al Ministerului de Fi-
rilor sanitare si de ocrotire". nante $i un delegat al Ministe-
www.digibuc.ro
541 27 Apri lie 1933
rului Muncii, Sändtätii i Ocro-
tirilor Sociale.
504. Sumele de bani aparti-
nând acestui Fond se vor pästra,
pAnd, la intrebuintarea lor, la
Casa de Depuneri si Consemna-
tiuni.
Veniturile i cheltuielile Fon-
dului se vor fixa printr'un buget
anual separat, care va forma o
anexd a bugetului general al
Statului.
505. Acest buget se intocmeste
de Consiliul de administratie al
Regiei Autonome a Fonclului cu
aprobarea ministrului.
Dupd, aprobarea lui de cdtre
Camera deputatilor, nicio modi-
ficare nu i se va putea aduce pe
cale de viriment deal in condi-
tiunile previlzute de legea conta-
bilitrttii publice.
506. Fondul general sanitar
si de ocrotire va fi repartizat
prin bugetul anual, dupd natura
si importanta cheltuielilor, in
urmatoarele 3 sectiuni:
1. Sectiunea pentru asistenta
medicald si de ocrotire sociald.
2. Sectiunea pentru lucrári sa-
nitare si de ocrotire sociald
pentru subventiuni.
3. 0 sectiune de credit sanitar
si ocrotire sociald.
CAPITOLUL IV
Infrefinerea fondului
a) Sectiunea asistentei medicate
$i a ocrotirilor sociale
507. Fondul va suporta, in li-
mitele posibilitätilor sale, urmá-
toarele cheltuieli:
1. Plata transportului si a ta-
xelor de ingrijire i intretinere
in spitalele publice, precum
plata medicamentelor si usten-
silelor sanitare necesare pentru
bolnavii cetilteni români dove-
diti sdraci.
2. Taxele de ingrijire i costul
Medicamentelor pentru bolnavii
de boale contagioase i venerice,
internati in spitale publice sau
infirmerii.
www.digibuc.ro
[Art. 504-507]
3. Contributiunea la asistarea
sanitard si materiald a invilizi-
lor, vaduvelor si orfanilor din
räzboiu.
4. Spesele de ingrijire si in-
tretinere, precum si plata medi-
camentelor pentru functionarii
si pensionarii Ministerului si a
familiilor lor, a medicilor oficiali
si a familiilor lor, a farmacisti-
lor, asistentelor sociale, persona-
lului didactic si de ingrijire me-
dico-pedagogic, surorilor de ocro-
tire, personalului infirmier
de caritate, moaselor i alt per-
sonal sanitar auxiliar aflat in
functiuni publice, tratati in spi-
talele publice la clasa corespun-
zátoare pozitiei lor sociale.
5. Spesele de ingrijire a celor
fdrá patrie si a strdinilor silraci
care nu vor fi pusi in sarcina
vreunui Stat strain, pe bazele de
conventiuni sau reciprocitate.
6. Spesele de transport si de
ingrijire a trahomatosilor i ce-
lor muscati de câini turbati, lip-
siti de mijloace.
7. Contributiunea la actiunea
de apärare in contra ciumii, ho-
lerii, variolii i tifosului exante-
matic.
8. Ajutorarea actiunii de corn-
baterea tuberculozii, sifilisului si
malarici.
9. Taxele de ingrijire a aliena-
tilor sdraci.
In cazuri speciale Ministerul
poate lua in sarcina Fondului
si taxele de ingrijire a aliena-
tilor cronici care necesitá o in-
grijire indelungatá si a cdror
familii nu pot face fatá chel-
tuielilor de intretinerea lor.
10. Spesele de ingrijire a gra-
videlor, läuzelor lipsite de mij-
loace si care nu sunt membre
ale unei corporatii, timp de 2
luni inainte si 2 luni dupd na--
tere.
Spesele de ingrijirea, intre-
tinerea i educatia copiilor párá-
siti pand la etatea de 10 ani, in-
tru cat nu pot fi achitate din
[Art. 508-5171 27 Aprilie 1933
fondul local sanitar si de ocro-
tire sociald.
12. Ajutorarea coloniilor de
vart.
Ajutoarele aconlate din acest
fond nu dispenseazt judetele,
municipiile si comunele, Case le
autonome si mice alit institutie
de obligatiunile impuse de pre-
zenta lege.
b) Secliunea pentru lucrdri
sanitare si de ocrotire sociald
si pentru subvenfiuni
508. Subventiuni se pot acor-
da judetelor, comunelor, pre-
cum si institutiunilor publice
sau particulare, sanitare sau de
ocrotire socialt a ctror mijloace
materiale nu surd suficiente ca
sit acopere costul lucrtrilor.
509. Insuficienta mijloacelor,
precum i caracterul urgent al
luerdrilor se va aprecia de con-
siliul de administratie al Regiei
Autonome a Fondului, dupd ac-
tele care insotesc cererea de sub-
ventiune cOpii de pe buget, bi-
lant, procese-verbale sau alte
acte constatand urgenta lucrtri-
lor etc.).
Cererea va fi insotitit si de avi-
zul Ministerului respectiv.
510. Cuantumul subventiilor
de acordat va fi hottrit de con-
siliul de administratie al Regiei
Autonome a Fondului, cu apro-
barea ministrului, dupt impor-
tanta lucrtrilor i situatia ma-
terialt a autoritAtii sau institu-
tiei solicitante-
511. Din cota rezervatt acestei
sectiuni se vor acorda ajutoare
pentru organizarea, inzestrarea
si Intretinerea punctelor de fron-
tiera.
c) Secfiunea Creditul sanitar
si de ocrotire"
512. 0 parte a Fondului ge-
neral sanitar si de ocrotire va
servi pentru acordarea de cre-
dite judetelor, comunelor si in-
www.digibuc.ro
542
stitutiunilor publice si particu-
lare sanitare sau de asistentt
socialt pentru executarea de lu-
crilri edilitare sau de salubritate
care intrt, in prevederile artico-
lului corespunzttor.
CAPITOLUL V
Adminisfroreo fondurilor
513. Administrarea Fondului
general sanitar si de ocrotire
este un atribut al Regiei Auto-
nome a Fondului sanitar si de
ocrotire. Aceastd regie are perso-
nalitate juridicd, cu dreptul (le
a primi orice liberalitAti si de a
figura in justitie ca aptrAtoare
sau reclamantil si puttind in-
tenta orice actiune care priveste
interesele si averea sa.
514. In afart de atributiunea
de mai sus, Regia Autonomt, a
Fondului Sanitar si de Ocrotire
se substitue in toate drepturile
si obligatiunile Casei Sänätätii,
care privesc administrarea de
fonduri si bonuri previlzute in
legea ei de organizare din 11
Aprilie 1927. 1).
515. Plata salariilor persona-
lului Regiei Autonome a Fon-
dului Sanitar si de Ocrotire se
va face din bugetul Statului
dupt aceleasi norme ca si pen-
tru ceilalti functionari ai Sta-
tului.
Cheltuielile de materiale se vor
suporta din bugetul Fondului
general.
516. Regia Autonomt a Fon-
dului Sanitar si de Ocrotire este
pust sub conducerea unui con-
siliu de administratie si functio-
neazá in conformitate cu dispo-
zitiunile prezentei legi.
517. Consiliul de administra-
tie este compus din directorul
general al Regiei, directorul st-
I) A se vedea Legea pentru organizarea Cried
Sintttii din 12 Aprilie 1927, la pagina 530,
volumul XVXVI, abrogati prin Legea sani-
tari din 14 Iu lie 1930.
 543 27 Apri lie 1933 [Art. 518-5221

nät&tii si directorul ocrotirilor, scrise in bugetele anuale ale

ca membri de drept si din 5 Regiei.
membri numiti prin decret regal, Directorul general este ras-
dupä propunerea Ministerului. punzator de gestiunea bäneasc&
In fiecare an unul din membri, a londurilor, precum si de ad-
desemnat in ordinea hotilritl in ministrarea intereselor si bunu-
primul consiliu, prin tragere la rilor Regiei.
sorti, se reinoeste. Membrul al El este in drept a constata
cárui mandat expira poate fi personal sau printr'un delegat
nurnit din nou. al sau, la fata locului, mersul
Consiliul poate lucra cu cel lucrärilor sau aprovizionärilor
putin 5 membri prezenti. cu materiale ce se executä in
Hotäririle se dau cu majori- contul sau cu ajutorul Regiei,
tatea absolutä a voturilor celor informänd despre aceasta ateA
prezenti, in caz de paritate de- pe ministru, citt si consiliul Re-
cizAnd ministrul. Minoritatea isi giei.
va motiva pärerea. In absent& directorul general
In caz de necesitate consiliul este inlocuit de drept in toate
poate cherna la sedintä, spre con- atributiunile sale de subdirecto-
sultare, persoane speciale si rul general.
competente. 520. Recrutarea personalului
Consiliul va fi prezidat de di- tehnic si administrativ al Re-
rectorul general al Regiei. giei, precum si transfergrile si
Când ministrul sau secretarul inaintArile se fac de ministru,
general sunt de fata, presedintia dupit propunerea directorului
le revine lor de drept. general, cu avizul consiliului de
Consiliul se va convoca de mi- administratie, in conformitate
nistru sau directorul general, o- cu statutul functionarilor pu-
data pe an, in sesiune ordinard, blici i).
iar in sesiune extraordinarä de 521. Legea contabilitätii pu-
c&te ori va fi nevoie. Nice se aplica in totul Regiei
518. Directorul general este acolo unde legea de fat& n'are
reprezentantul legal al Regiei si dispozitiuni speciale.
se numeste prin decret regal de 522. Regia Autonoma a Fon-
Ministerul Muncii, Sanatatii si dului Sanitar si de Ocrotire cu-
Ocrotirilor Sociale. prinde urmAtoarele directii si
Directorul general este ajutat servicii:
de un subdirector general. 1. Directia administrärii f on-
519. Directorul general con- durilor pentru asistenta medi-
duce serviciile si lucrarile Re- cal& si social& cu urmatoarele
giei, adininistränd interesele si servicii:
bunurile- ei, in conformitate cu a) Serviciul fondului pentru
legea si regulamentele respec- ingrijirea bolnavilor säraci si a
tive. fondului pentru asistenta so-
El exécuta deciziunile consi- cial& si pentru combaterea epi-
liului de administratie si orice demiilor si boalelor sociale;
alte atributiuni ce-i sunt incre-
dintate. 1) A se vedea Leeea pentru Statutul func-
El poate lua orice mäsuri le- tionarilor publici din 19 Iunie 1923, la paeina
gale pentru a asigura fondurile 409, vol. XIXII, cu mod. din 21 Iunie 1930,
la pagina 360, vol. XVIII si 22 Martie 1933, la
necesare regiei, având dreptul pag. 92, In acest volum ; precum ei Regula-
a aproba mice cheltuieli nece- mentul de aplicare din 23 Noenwrie 1923, la
pagina 418, vol. XI XII, cu mod. 5 August
sere in limita alocatiunilor in- 1930, la pag 833, vol. X\ III.
www.digibuc.ro
[Art. 523-528] 27 Aprille 1933
b) Serviciul administrdrii fon-
durilor de subventiuni si a Cre-
ditului sanitar si de ocrotire".
2. Directia administrativa si
de contabilitate cu urrndtoarele
servicii:
a) Serviciul administrdrii bu-
nurilor;
b) Serviciul de contabilitate
generald.
523. Functionarii actuali ai
Casei srindattii vor fi incadrati
la Regia Autonoma a Fondului
Sanitar si de Ocrotire In func-
tiuni echivalente gradului pe
care-1 au.
524. Toate proprietdtile, pre-
cum si veniturile si pretentiunile
Casei srindtdtii, cdt si orice averi
si drepturi patrimoniale ce s'au
testat sau clonat In decursul
timpurilor pentru sändtatea pu-
blica, vor fi luate In primire si
urmrtrite de Regia Autonomrt a
Fondului Sanitar si de Ocrotire,
care va garanta, buna pästrare
si valorificare a acestor proprie-
täti si creante.
525. Regia Autonornd a Fon-
dului Sanitar si de Ocrotire are
dreptul de a primi legate si a
poseda bunuri si imobile. Orice
legat sau donatiune fricutd, in
folosul Regiei e acceptatri de a-
ceastä Regie si se intrebuin-
teazd in ramura de sdnatate pu-
blicd pe care a avut-o in vedere
testatorul.
526. La deschiderea orictirui
testament sau facerea unui act,
prin care sd se institue o fun-
datiune sanitard sau se pre-
vede vreun lega t pentru sändta-
tea publicd, presedintii tribuna-
lelor si notarii publici sunt obli-
gati a incunostiinta despre a-
ceasta, din oficiu, Ministerul
Muncii, Siinatritii si Ocrotirilor
Sociale.
527. La stabilirea taxelor care
se percep de Minister In favorul
Regiei Autonome a Fondului
Sanitar si de Ocrotire, precum si
la reglementarea incasdrilor a-
www.digibuc.ro
544
cestor taxe, directiunile respec-
tive sunt obligate a cere si avi-
zul Regiei.
TITLUL II
Fonclul sanitar judetean oi
comunal
528. Pentru a satisface nece-
sitritile materiale ale serviciului
sanitar si de ocrotire, fiecare
comund, oras, judet va afecta o
subventiune din bugetul sdu In
acest scop, creindu-se fondul
special local al sdndtdtii si
ocrotirilor sociale.
Acestui fond se vor ingloba
diferitele legate si donatiuni M.-
cute in acest scop si se va au-
gumenta prin afectarea unei
cote din venitul net al diferite-
lor institutii proprii ale comu-
nelor, oraselor, judetelor, ca:
cinematografe, exploatrtri de
mine si pilduri, uzine electrice,
fabrici de cdrdmidil, tramvaie
etc.
Se vor varsa la acest fond si
toate amenzile pentru diferitele
contraventii pronuntate in baza
legii si regulamentelor sanitare,
precum si toate taxele platibile
la deschiderea de farmacii, dro-
gherii, industrii insalubre si ori-
cä'ror stabilimente supuse aces-
tor taxe, dupd cum urmeazd:
a) 5.000-10.000 lei de fiecare
autorizatiune pentru functiona-
rea oricdrui sanatoriu, case de
sdndtate sau alt asezdmant pri-
vat, cu scopul de a interna sau
ingriji bolnavi, exluzând pe cele
create cu scop de binefacere;
b) 2.000 la 5.000 lei de fiecare
autorizatie pentru deschiderea
de farmacii, drogherii, depozite
de medicamente, parfumerii, la-
boratoare de droguri si cosmeti-
curi;
c) 500 la 2.000 lei pentru orice
mutare sau transferare de dro-
gherie sau farmacie;
d) 2.000 lei de fiecare autori-
zatie de functionare a oricdrui
b45 27 Apri lie 1933
laborator privat pentru analize
medicale;
e) 100-10.000 lei pentru a-
cordarea de autorizatiuni de
functionarea stabilimentelor co-
merciale i industriale supuse
controlului sanitar.
529. Din acest fond se vor
da sumele necesare construirii,
Inzestrdrii l repardrii institu-
tiilor sanitare si de ocrotire,
se vor achita spesele materiale
ale ambulatoriilor, dispensare-
lor, laboratoarelor, caselor de
sAndtate si de ocrotire; se vor
achita spesele de Intretinere ale
copiilor pArAsiti, defectivilor,
bolnavilor incurabili, vagabon-
zilor si cersetorilor, fie in insti-
tutie, fie In familii particulare;
se vor achta 1/2 din taxele de
Ingrijire dupd bolnavii conta-
giosi tratati In spitalele pu-
blice, se vor achita toate spe-
sele pentru profilaxia boalelor
infectioase si se va contribui
la combaterea bolilor sociale;
se vor afecta sumele nece-
sare pentru protectia mamei
si a copilului, pentru bdi
populare, cantine scolare; se
vor achita taxele de transport
ale muscatilor de caini tur-
bati, ale alienatilor i tubercu-
losilor.
Acest fond se va nadnui se-
parat si nicio sumil nu poate
fi nici afectatA altui scop, nici
viratA altui fond.
Acest fond este pus sub con-
trolul regiei i intr5. In vi-
goare cu data promulgärii a-
cestei legi si Ministerul Mun-
ch, santitatii i Ocrotirilor So-
ciale este autorizat a fixa prin-
tr'un regulament normele (le a-
plicare.
TITLUL III
Casa de economie, credit si ajutor
a personalulut sanitar si de ocrotire
530. Pe lAngd Regia Auto- pi ajutor, pendinte de Minieterul Sinititii
Ocrotirilor Sociale din 29 Hai 1927, la pagina
nomd a Fondului Sanitar si de 758, vol. XV XVI.
www.digibuc.ro
C. Hamongiu, vol. XXI. 35.
[Art. 529-5321
Ocrotire si sub dependinta sa
va functiona, ca serviciu inde-
pendent de celelalte directii
servicii ale Regiei Autonome, o
CasA de credit, economie si a-
jutor a personalului sanitar 5i
de ocrotire", care va inlocui
actuala Casd de credit 5i aju-
tor pendinte de Ministerul SA-
nAtAtii 5i Ocrotirilor Sociale 1).
531. Aceastd Castt are de
scop:
a) De a capitaliza si a face
productive micele economii ale
membrilor 01;
b) De a inlesni creditul prin
avansuri in contul salariului;
e) De a acorda Imprumuturi
in contul salariului;
d De a inlesni membrilor
Casei procurarea de locuinte
ieftine, efecte de imbrAcdminte,
IncAltdminte, alimente, obiecte
de gospodarie, combustibil etc.;
e) De a veni in ajutorul mem-
brilor in cazuri fortuite, pre-
cum: boald, nasteri, moarte,
pentru diferite Intâmpldri ne-
norocite;
f) De a acorda pensiuni func-
tionarilor membri ai Casei si
urmasilor lor, care din cauzd
de boald sau infirmitäti au fost
nevoiti sd pardseascd serviciul
inainte de implinirea vreunui
termen cerut de legea pensiilor;
g) De a acorda mice ajutoare
In limita sumelor de care Casa
va dis-une, precum: burse co-
piilor i orfanilor meritosi, a-
jutoare la máritisul fetelor
membrilor cu cel putin 4 copii
sub Ingrijirea bor.
532. Pot fi membri ai Casei
toti functionarii de orice cate-
goric care fac parte din admi-
nistratia centrald sau exte-
rioard a Ministerului Muncii,
Siindtdtii si Ocrotirilor Sociale,
1) A Be vedea Regulamentul Casei de credit
[Art. 533-540] 27 Apri lie 1933 546

precum *i personalul tehnic al rei chestiuni ce i se va supune,

institutiunilor sanitare *i de si pentru care s'ar cere un vot
ocrotire de sub controlul Mi- al consiliului de administratie;
nisterului. j) Hotárd4te asupra procurd-
533. Casa va fi administratd rii de locuinte ieftine, imbracd-
de un consiliu compus din: minte, inaltdminte i orice
a) Subdirectorul general al alte articole de prima necesi-
Regiei autonome a fondului sa- tate.
nitar si de ocrotire; Hotdririle consiliului sunt de-
b) Trei membri ale$i de adu- finitive.
narea generald a membrilor 535. Lucrdri le curente ale
Casei, confirmati de ministru; Casei vor fi rezolvate de care
c) Trei membri numiti di- directorul fondului sanitar, in
rect de ministru. limitele delegatiunii ce i se va
Presedintele Consiliului este da de care consiliul Casei de
numit de ministru. credit.
Confirmärile i numirile se 536. Fondurile proprii ale
fac pe termen de 3 ani, prin de- Casei se vor alimenta din:
cret regal. a) Dobânzile dela avansurile
Consiliul poate lucra valabil si Imprumuturile asupra sala-
cu cinci membri, hotdrIrile riilor membrilor, cum si dela
luându-se cu majoritatea abso- Imprumuturile pentru procura-
WU, a voturilor celor prezenti, rea de locuinte sau oricare alte
In caz de paritate decizänd vo- Imprumuturi;
tul presedintelui. b) Donatiuni sau legate;
534. Atributiunile consiliului c) Suma ce se va inscrie In
de administratie sunt: fiecare an In bugetul Ministe-
a) Anrobá bugetul anual al rului Muncii, Srtnätätii si 0-
Casei; crotirilor Sociale sau altor ins-
b) Fixeazd dobanzile ce Casa titutiuni, ca subventie;
va percepe pentru avansurile d) Din orice alte venituri ne-
si Imprumuturile acordate mem- prevAzute.
brilor, precum *i asupra oricd- 537. Asupra intrebuintárii a-
ror imprumuturi acordate de cestor fonduri hotära*te consi-
orice naturd. ar fi ele; liul de administratie, prin bu-
c) Fixeazd dobânda ce se va getul anual al Casei.
plrtti pentru sumele demise Ca- 538. Casa va avea urmdtoa-
sei sub orice form& ar fi ele; rele sectii:
d) HotdrN-te asupra cererilor 1. 0 sectie de contabilitate.
de ajutoare fäcute de cdtre 2. 0 sectie de casierie.
membrii Casei; 3. Un birou de secretariat *i
e) Hotärdste cuantumul pen- arhivrt.
siunii de acordat membrilor 539. Fondurile actualei Case
functionari sau urmaOlor lor; de credit si ajutor a Ministeru-
f) Hotardste asupra fonduri- lui Muncii, Sdnätätii §i Ocroti-
lor Casei rämase disponibile; rilor Sociale tree de drept, dela
gj Se pronuntä asupra pri- data promulgärii acestei legi,
mirii sau respingerii donatiu- In administratia Casei de eco-
nilor si legatelor fäcute Casei; nomie, credit si ajutor a perso-
h) Ia cumWintá la fiecare naluhd sanitar si de ocrotire.
sfärsit de lung, de situatiunea 540. Orice sume datorate
fondurilor si de operatiunile fd- Casei, drept cotizatiuni, avan-
cute in cursul lunii; suri, rate de Imprumuturi etc.,
i) Se pronuntä asupra orica- se vor trece In mod obligator
www.digibuc.ro
547 27 Apr Ilie 1933
pe ritspunderea personalA a
sefului autorit&tilor din ale c&-
ror bugete sunt plAtiti membrii
debitori, in statele respective de
salarii si se vor retine de insti-
tutia financiarA nlAtitoare, con-
form tablourilor comunicate de
Casä.
Aceste retineH se varsA apoi
lunar la Casa de depuneri, pe
searna Casei de credit, cAreia se
InainteazA recepisele respective.
541. Toate operatiunile Ca-
sei de economie, credit si aju-
tor a personalului sanitar si de
ocrotire, ca i orice acte Male-
iate pentru unul din scopurile
sale, sunt scutite de oHce taxe
si impozite cAtre stat, judet sau
comuná.
542. Prin regularnent, Intoc-
mit de consiliul de administra-
tie $i aprobat de ministru, se
vor desvolta dispozitiunile pre-
vAzute mai sus.
PARTEA V
Dispozitiuni finale si tranzitorii
543. Oridecâteori se Intrebu-
inteaz& In legea de fatA cuvân-
tul Minister" fitrá altA indica-
tiune, se va fntelege Ministerul
Muncii, Stin MAW i Ocrotirilor
Sociale.
Oriunde In legea de fatA se
IntrebuinteazA cuvintele: ser-
viciul ministerial local", ele vor
fi fnlocuite cu : inspectorul
general sanitar si de ocrotire".
544. Dispozitiunile prezentei
legi, care implicA noi sarcini
pentru Stat, judet sau comunA,
se vor aplica numai pe mAsura
posibilit&tilor bugetare.
545. Directiunea Statisticei
Generale a Statului, prevrtzutA
la art. 162 $i 163 ale legii de or-
ganizare a ministerelor 1), se
1) A ee vedea Legea de organizarea Ministe-
relor din 2 August 1929, eu modif. 3 Ianuarie
1930, la pag. 877, vol. XVII, preeum i modi-
ficarlle din 21 Martie 1931, 26 Aprilie, 8 Iunie
el 4 Octomvrie 1932, la pag. 667, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 541-548]
suprimA. Oficiul Demografic de
Statistic& SanitarA si de Ocro-
tire $i Directiunea RecensAman-
tului General al Populatiei, se
contopesc Intfun singur insti-
tut de stiintá aplicatA, cu sco-
pul prevdzut la art. 24 si având
personalitate juridicA, sub de-
numirea de Institutul de De-
mografie $i Recensitmânt.
El va functiona In conformi-
tate cu regulamentul ce se va
face de cAtre Minister.
Toate dispozitiunile privind
Casa San MAW, Oficiul Demo-
grafic $i Ilecensamântul Popu-
latiei se abrogA.
546. Serviciul de economat
se transformA In Econornatul
Ministerului, condus de un di-
rector.
Actualii directori care condue
serviciile sau sectiile comune
ale Ministerului, Isi pAstreaz&
toate drepturile ciistigate de
grad, salarizare si fun ctiun e;
iar actualii directori ai a$ezA-
mintelor de ocrotire, care la
publicarea prezentei legi, se vor
gAsi functionând cu titlu defi-
nitiv, având la baza numirii
avizul comisiei de numiri $i
InaintAri de pe lângA Minister,
se confirmA definitiv In func-
tiunile In care se gAsesc si cu
salariile prevAzute fn bugetul
fn curs.
547. Directorii i subilirecto-
rii sAnAtAtii si ai ocrtirii, ca $i
sefii de servicii tehnice din a-
ceste directiuni, se recruteazA
dintre persoane specializate In
domeniul resnectiv. Directorul
si subdirectorul shnAtiitii si sub-
directorul ocrotirii, trebue sA
fie In mod obligatoriu doctori
In rnediciná. Ei au dreptul de
a primi o primA lunarA de spe-
cialitate. atunci când nu ocupl
nicio altA functiune nublicA.
548. Delimitarea nlAsilor sa-
nitare ca si fixarea circumscrip-
tiunilor medicilor comunali se
va face prin decizie ministerialA
 [Art. 549 550]
pe ban, rapoartelor medicilor
primari de judete.
In mod transitoriu si pang, la
completarea locurilor de igie-
nisti de plasA, posturile acestea
vor fi suplinite de unul din ac-
tua Iii medici sanitari definitivi.
549. Practica dental% este un
atribut exclusiv al medicilor spe-
cializati In stomatologie.
Dentistii confirmati In urma
dispozitiunilor legii din
precum si acei care au obtinut
autorizatie definitivA a direc-
tiunii generale sanitare inainte
de promulgarea legii din 1923,
fi pastreazA drepturile casti-
gate 1).
Se acorda dreptul de liberd
practica a dentisticii reduse,
odatit pentru totdeauna, acelora
care, a vand bacalaureatul, au
urmat timp (le 4 ani studii uni-
versitare, au obtinut diploma de
specialitate in dentisticA si care
au inaintat cererea de autori-
zare la Minister inainte de pro-
mulgarea legii de fatd.
Denti*tii admisi la 1923 si in-
firmati in ban, legii de revizuire
din 1924 vor putea obtine drep-
tul de libera practicA a dentis-
ticii reduse, daca vor urma
cursurile si lucrarile special or-
ganizate de Minister, cu con-
cursul facultAtilor de medicina,
care au invatámant stornato-
logic.
InvAtAmantul acesta va dura
un an scolar. Cei reusiti la exa-
menul final vor oMine diploma
de dentistica redusA. Cursurile
se vor incepe cu anul scolar
1930 1931.
Pentru a putea fi admis la
aceste cursuri, solicitatorul tre-
bue sd indeplineascA urmatoa-
rele conditiuni:
1. SA fie cetatean roman.
1) A se vedea Legea pentru exereitiul den-
tieticei din 6 Martie 1923, eu modificirile ulte-
rioare, la peg. 464, vol. XIII XIV, precum
Regulamentul de aplicare din 4 Aprilie 1923,
la peg. 469, acelaei volum.
www.digibuc.ro
27 Aprilie 1933 548
2. SA fi avut o practica Inteun
cabinet dentar de 8 ani la 1923
si de 15 ani la promulgarea pre-
zentei legi, socotitA aceastA prac-
tic& dela varsta de 20 ani.
Asupra situatiei dela 1923 nu
se primesc alte dovezi dealt cele
prezentate Ministerului cu oca-
zia admiterii la examenul tinut
in acel an.
Dentistii infirmati In baza
1924, legii din 1924, care la promul-
garea legii de fatA au Implinit
varsta de 42 ani, dovedind acest
fapt cu acte originale, vor fi scu-
titi de cursuri i vor obtine li-
bera practica a dentisticii re-
duse, daca vor reusi la examenul
ce se va organiza de Minister,
cu concursul facultatii de me-
dicina din Bucuresti, in luna
Octomvrie 1930. Candidatii vor
trebui sA indeplineasca si con-
ditiunile fixate la punctele 1 i 2
ale art. de fatA.
Cei respinsi la acest examen
se vor putea Inscrie la cursurile
prevAzute la alin. 4 al acestui
articol.
Dentistii infirmati in urma
legii din 1924, care nu intrA In
prevederile alin. precedent, ca
cei ce vor fi respinsi la exame-
nul final al cursurilor preva-
zute la alin. 4, vor ramane de-
finitiv in categoria telinicienilor
dentari.
Contravenientii la dispozitiu-
nile art. de fata, privitor la
practica dentara, se vor pedepsi
cu 10.000 100.000 lei amenda,
confiscarea instalatiunii dentare
si Inchiderea cabinetului, iar In
caz de recidivA, cu amenda du-
blA si inchisoare dela 1-3 luni.
Niciun medic sau dentist au-
torizat nu va putea avea decat
un singur cabinet dentar.
550. Medicii si functionarii
de orice categorie din functiu-
nile depinzand de Ministerul
Muncii, SanAtAtii si Ocrotirilor
Sociale, care se vor gäsi func-
tionand la promulgarea legii de
549 27 Apri lie 1933 [Art. 551-555]

fata, cu titlu definitiv, pe bazá cand titlurile i activitatea can-

de concurs, examene de capa- didatilor si instituind, In caz de
citate sau in baza altor dispozi- nevoie, un examen probatoriu.
tiuni din legile anterioare, rà- Atâta vreme cat nu vor fi su-
man definitivi, pasträndu-si ficienti medici igienisti de plasá
locurile lor cu drepturile ce a- In functiune, atributiile acestora
cordil legea de fatri functiona- de ordin de constatare i urmá-
rilor definitivi numiti In pute- rire de contraventiuni, se vor
rea ei. delega (prin medicul primar sau
Isi pilstreaza de asemenea inspectorul general sanitar) asu-
drepturile câstigate in baza le- pra medicilor de circumscriptie.
gilor anterioare si celillalt per- Se ratifieá toate delegatiunile
sonal ca: farmacisti, chimisti, date de Minister dela data de
ingineri sanitari, profesori me- câncl nu a mai fost convocat
dico-pedagogi, asistente sociale, Consiliul sanitar superior si pen-
oficianti sanitari, agenti sani- tru care legile si regulamentele
tari, surori de caritate, surori anterioare cereau ca sa fie f5.-
de ocrotire, moase i infirmiere, cute de acegt Consiliu.
care se vor gási functionând la 553. Actualii sefi ai servi-
promulgarea prezentei legi in ciilor ministeriale locale, numiti
vreunul din serviciile sau insti- definitivi in baza hotaririi co-
tutiile pendinte de Minister. misiei administrative, se con-
Medicii demisionati vor putea firmá in functiunea ce
fi reprimiti in serviciu, in locu- ocupa si in drepturile lor.
rile vacante, cu drepturile ce au Actualii directori ai institu-
avut anterior demisiunii. Cere- telor de igiená si sanrttate pu-
rile lor vor fi inaintate i rezol- blicrt se confirm5 definitivi In
vate in conformitate cu dispozi- posturile lor.
tulle legii de fatá. 554. Actualii medici primari
551. Actualilor medici pri- de judet, sefi de municipii, sefi
mari definitivi de specialitate, de oras cu cel putin 30.000 lo-
precum si celor care ramân de- cuitori, medici sefi de laborator,
finitivi pe baza prezentei legi, li medici de porturi definitivi, se
se acorda clreptul de liberá prac- vor putea confirma medici igie-
0cá a specialitrttii alte con- nisti.
ditiuni. 555. Actualii medici primari
552. Toate confirmrtrile In de judet, sefi de municipii, care
serviciu, Mcute in baza prezen- la data promulgárii legii de fatá
tei legi, se vor face de atre se vor grisi functionând cu titlu
ministru prin decret regal in provizoriu sau prin delegatie
urma avizului comisiunii admi- sau detasare in aceste functiuni,
nistrative. vor fi confirmati definitivi daca
PAMá la termenul când facul- au o vechime de cel putin 8 ani
Mtile de medicina vor elibera ca medici functionari si se pot
diplome de sperialisti, se admite confirma medici igienisti. Acei
prezentarea la examenul de ca- care vor avea numai 6 ani im-
pacitate si medicilor cu cel pu- pliniti in serviciu public, vor
tin 5 ani vechime in specialitate. putea fi confirmati definitivi, cu
Conferirea titlului i dreptu- conditiunea ca in timp de 2 ani
rilor de specialist in baza vechi- dela promulgarea prezentei legi
mei in serviciu sau specialitate, s5, urmeze cursurile de speciali-
privind medicii oficiali, se va zare in igiend. In acest caz li se
face de comisiuni alc5tuite In acordrt de drept concediul nece-
conformitate cu art. 201, jude- sar pentru specializare.
www.digibuc.ro
[Art. 556-559] 27 Apri lie 1933
Interdictiile de practica clien-
telei, stabilite prin aceastá lege,
se vor aplica numai dela data
când sporul de salar, prevázut
de art. 243, pentru aceste cate-
gorii de functionari, va fi trecut
in buget.
556. Actualii medici primari
de specialitate si medicii pri-
mari de spitale speciale si sana-
torii, institutii de ocrotire si cei
depinzdnd de Casa centrald a
asigurárilor sociale, medici de
dispensar, precum si medicii ra-
diologi, depinzând de Minister,
care se vor gasi functionand in
momentul promulgrtrii prezentei
legi, cu titlu provinr, in baza de
decret regal sau decizie minis-
terialk vor putea fi confirmati
definitiv in postul ce ocupti, claca
au o vechime in serviciul Sta-
tului de cel putin 5 ani in spe-
cialitatea respectivrt dela obti-
nerea titlului de doctor in me-
dicink sau 15 ani de liberá
practic5, in specialitate.
Actualii medici radiologi defi-
nitivi, cu o vechime de cel putin
cinci ani in aceasta specialitate,
vor fi confirmati medici primari
de radiologie.
Personalul medical al sana-
toriilor se asimileazk privitor la
recrutare *i retributiuni, cu per-
sonalul medical al spitalelor.
Medicii scolari care la 31 De-
cemvrie 1930 vor avea o vechime
de 3 ani de serviciu si care au
fácut cursurile de igiená scolará
la unul din Institute le de igiená
si sdndtate publicrt, vor fi nu-
miti definitivi.
557. Se recunosc ca specia-
listi in ramura lor de activitate:
a) Profesorii facultâtilor de
medicinri;
b Conferentiarii acelorasi fa-
culttiti;
c) Docentii in ramura in care
s'au abilitat;
d) Actualii sefi de sectie si sefi
de laborator ai Institutelor de
stiintil aplicatk sefi de lucrári
www.digibuc.ro
550
si asistenti, care au lucrat in
continuitate inteo specialitate,
timp de cel putin 4 ani dui:4
obtinerea titlului de doctor.
Actualii preparatori cu o ve-
chime de 4 ani in specialitate,
ca si internii spitalelor din Pa-
ris, se pot supune examenului de
specialitate, fârá niciun stagiu;
e) Medicii primari ai Eforiei
spitalelor civile, Spridoniei si
oricarei institutii sanitare, sub-
ventionatá ori controlatrt de Stat
si al cárei personal medical se
recruteazá dupá norme identice
cu cele ale Statului;
f) Actualii medici secundari ai
Eforiei spitalelor civile, Spirido-
niei, Ministerului Muncii, Stin5.-
LAM *i Ocrotirilor Sociale si ori-
carei alte institutii, recrutati
prin concurs *i cu un stagiu de
4 ani impliniti.
558. Personalul institutelor
antirabice se asimileaza cu per-
sonalul de laborator.
Actualii medici asistenti de la-
borator se confirma definitivi in
posturile ce ocupa, dacá au o
vechime de cel putin cinci ani
in serviciu.
559. Actualii medici provizori
de circumscriptie ruralá sau ur-
bank precum *i medicii provi-
zori de spitale mixte, cu sau fâra
circumscriptie, care se vor gási
functionând in momentul pro-
mulgárii acestei legi, având o
vechirne de cel putin un an, vor
putea fi confirmati cu titlu de
stagiari, pe timp de 2 ani, ca
medici sanitari, in sensul pre-
vederilor acestei legi, cu avizul
comisiunii administrative.
Sunt scutiti de stagiul de 2 ani
*i vor putea fi confirmati defi-
nitivi medicii care au terminat
cursul de specializare in igienk
Actualii medici sanitari si de
spitale mixte care sunt stagiari
In baza examenelor de capaci-
tate depuse, vor fi confirmati de-
finitivi medici sanitari in baza
avizului comisiunii administra-
.551 27 Apri lie 1933 [Art. 560-562]

tive, dupà propunerea sefilor Medicii de spitale mixte, defi-

serviciilor ministeriale locale. nitivi, cu o vechime de serviciu
Personalul tehnic sanitar (me- sub 5 ani, vor fi admisi la exa-
dici, farmacisti, chimisti) din menul de specialitate, fiind scu-
Casa centralPi a asigurárilor So- titi de stagiu.
ciale, dependinte de Ministerul Medicii sau stagiarii de spi-
Muncii, SAnatritii si Ocrotirilor tale mixte, pot fi confirmati me-
Sociale, cu o vechime In serviciu dici sanitari definitivi, dupá o
de cel putin 5 ani, poate fi con- vechime In serviciu de cel putin
firmat definitiv prin comisia ad- 2 ani.
ministrativg. 562. Actualii medici secun-
560. Actualii medici sanitari dari provizorii dela spitalele si
definitivi care au absolvit cursul dispensariile Ministerului, vor
de specializare In igiena, vor putea fi mentinuti In serviciu
putea fi confirmati medici igie- pand la expirarea stagiului de
nisti de plasá. 4 ani. Aceia care au mai mult
Actualii medici sanitari defi- de 4 ani In aceastá calitate, vor
nitivi care doresc BA obtina ti- putea fi fnlocuiti In mäsura ce-
tlul de medic igienist si au o ve- rerilor. Stagiul poate fi prelun-
chime de cel putin 10 ani de git numai In vederea speciali-
definitivare, vor putea fi confir- zärii, cu maximum 2 ani, la pro-
meld medici igienisti dup5, absol- punerea medicului primer al
virea unui curs de perfectionare serviciului, Inaintatà pe cale ie-
de 3 luni, fácut la unul dintre rarhicä.
institutele de igiená si sáratate Aetna lii medici de arnbula-
publicg.. torii sau dispensarii, cu o ve-
Toti ceilalti medici sanitari de- chime de eel putin 5 ani in spe-
finitivi cu o vechime mai micg, cialitate, nurniti prin decizie
de 10 ani, vor putea sA, obtin5, ministerialá, pot fi confirmati
diploma de igienist, dupá absol- definitiv ca medici de speciali-
virea cursului de igiena, fiind tate la dispensarii.
scutiti de stagiu. Actualii medici de dispenser si
Actualii medici de circum- maternitate ai municipiului Bu-
scriptii rurale care doresc sII, rá- curesti, numiti provizoriu de
mfina In situatiunea pe care o cátre Ministerul Muncii, Sang:
au, Isi pástreaza toate dreptu- tAtii si Ocrotirilor Sociale, Iia
rile si rtiman functionari de Stat. posturi bugetare, se vor putea
561. Actualele spitale mixte confirma definitiv In posturile ce
vor fi transformete In spitale de ocupti, de ciltre Comisia admi-
specialitiiti, In spitale de plasá, nistrativl
In dispensarii, case de ocrotire Actualilor medici primari de-
sau infirmerii, duprt necesitritile finitivi de specialitate, precum
locale, si potrivit conditiunilor si celor care rárn'an definitivi, pe
actuale de functonare al acestor baza .prezentei legi, li se acorda
spitale. dreptul de liberá practich a spe-
Medici" de spitale mixte, defi- cialitiitii, fill% alte conditiuni.
nitivi, cu o vechime de cel putin Medicilor particulari en o ve-
5 ani, ale cAror spitale mixte se chime de cel putin 5 ani In spe-
transformá In spitale de specie- cialitate, proband aceasta cu acte
litAti, vor fi confirmati definitivi oficiale, li se recunosate dreptul
medici primari In specialitatea de libertt practica a specialitàtii,
pentru care opteazá, sau medici Mrá ca acest titlu s5, le confere
sefi de dispensar sau sefi de
sectie de dispenser. dreptul de a candida la exame-
www.digibuc.ro
[Art. 563-5681 27 Apri lie 1933
nul de capacitate sau la ocu-
parea unui post de specialitate.
Toti ceilalti medici particulari
care doresc sa li se recunoascä
o specialitate, se vor adresa fa-
cultatii In circumscriptia careia
profeseaza.
563. Actualii licentiati sau
doctori in larmacie, atat din ser-
viciile centrale, cat si din servi-
ciile si institutiile exterioare ale
Ministerului, care in momentul
promulgarii legii vor avea o ve-
chime de cel putin 5 ani, dupa
obtinerea titlului academic, in
serviciile Statului, vor putea fi
confirmati definitivi.
564. Actualii medici si chi-
misti sefi de laborator, sefi de
sectie asistenti si experti din
toate serviciile si institutiile Mi-
nisterului, care in momentul pro-
mulgilrii prezentei legi vor avea
o vechime in serviciul Statului,
dela obtinerea titlului academic,
de cel putin 5 ani, vor putea fi
confirmati definitivi, cu dreptu-
rile ce confera prezenta lege.
565. Nina la infiintarea la-
boratoarelor judetene, actualele
laboratoare de igiend pot deservi
mai multe judete, dupa o repar-
title prin deciziune ministeriala.
566. Actualele ambulatorii si
arnbulatorii policlinice se trans-
forma In dispensarii, iar perso-
nalul lor va intra In categoria
personalului de dispensarii.
567. Termenul pentru pune-
rea in aplicare a dispozitiunilor
transitorii, privitor la confir-
mdri a personalului tehnic su-
perior, se fixeaza la cel mult un
an dela data promulgarii legii
de fatd.
Pentru locurile la care au avut
loc concursuri sau la care aceste
concursuri sunt in curs, se vor
face numirile in conformitate cu
dispozitiunile legii lor anterioare
respective.
568. Ofiterii si reangajatii,
pu*i in retragere pentru infir-
mitati dobandite in timpul si vohnnul XX.
www.digibuc.ro
552
din cauza razboiului de intregire
a neamului, ale cdror infirmitati
au fost constatate de comisiile
medico-militare, pAnd, la 31 Mar-
tie 1923 inclusiv, dar care panä
la acea data nu au depus toate
actele, conform art. 36 din legea.
din 2 Septemvrie 1920 si art. 84
din legea pensiilor din 1925,
vor avea dreptul ca, in ter-
men de un an dela promul-
garea acestei legi sa depund.
toate actele si noi cereri de
a fi Inscrisi si revizuiti la pen-
sie, pe baza art. 5 si 6 din
legea din 2 Septemvrie 1920, com-
binata cu art. 6, lit. c din legea
modificatoare a pensiilor din
20 August 1929 si cu art. 17 si 18
din regulamentul ei 1).
Acestia, ca si ceilalti ofiteri
previizi de art. 6, lit, r din
legea din 20 August 1929 si
art. 17 si 18 din regulamentul
respectiv, pe langa pensia de
bazd (solda de indemnitate de
activitate) corespunzatoare gra-
dului, vor primi si o indemni-
tate de scumpete si infirmitate
pe cale bugetara, In raport cu
gradul infirmitatilor constatate
de comisiunea de revizuire, far&
ca aceastd alocatie, sub orice de-
numire s,ar acorda, totalizata
cu pensia de baza, sa intreaca
cuantumul prevazut de art. 18
din regulamentul sus citat si
nici mai mica decal aceea ce
aveau la 20 August 1929.
Grade le inferioare, deveniti in-
firmi In timpul si din cauza rdz-
boiului, cu infirmitati reclamate
1) A se vedea Legea pentru pensiunile de
r3zboiu din 2 Septemvrie 1920, la pag. 425, vo-
lumul IXX, eu modif. din 19 Iulie 1921 pi
81 Oetomvrie 1922, la pag. 958, acelagi volum,
preeum si Legile din 10 Septemvrie gi 10 0e-
tomvrie 1932, la pag. 649 gi 668, volumul XX.
De asemeni, a se vedea Legea modif. a pen-
siilor din 20 August 1929 gi Regulamentul el
de aplicare, la pag. 1122 gi 1211, vol. XVII.
A se vedea gi J. C. M., pentra pensiile in-
valizilor igi váduvelor de rdzbeiu din /1 August
1930, la pag. 8.52, vol. XVIII gi modifie. 5 la-
nuarie 1932, 27 Iulie 1932, pag. 21 4 635,
553 28 Apri lie 1933
si fnregistrate la Oricare auto-
ritate publica, lnainte de 1 Apri-
lie 1925, vor avea dreptul ea, In
termen de doi ani dela promul-
garea acestei legi, sa prezinte
toate actele si sd treacd prin
operatiunile de clasare si revi-
zuire de catre comisiile medico-
militare, spre a fi apoi Inscrisi
la pensie, conform gradului si
infirmitátii lor ca si camarazii
lor de grad egal, inscrisi si re-
vizuiti fnainte de promulgarea
acestei legi.
Toate firepturile bánesti ale
acestor noi categorii de pen-
sionari militari, prevazuti de
acest art., alin. 1 si 3, vor curge
In favoarea lor si se vor lichida
pe cale bugetard, numai cu In-
cepere dela 1 Ianuarie 1931.
569. Actuate le felcerite (sub-
chirurge) din Basarabia, care au
absolvit 4 clase de liceu si o
seoald speciald de Stat, se eel-1i-
valeazd in grad cu surorile de
caritate prevazute in prezenta
lege. Toate celelalte felcerite,
care nu Indeplinesc aceste con-
ditiuni, fsi pAstreazd drepturile
câstigate.
570. Regulamentele speciale
Intocmite de comisiunile tehnice
si administrative ale Ministeru-
lui, In colaborare cu institutele
de igiend si sdnátate publicd,
vor stabili modalitätile pentru
punerea in aplicare a dispozi-
tiunilor prezentei legi 1).
Contraventiunile la prezenta
lege, care nu sunt sanctionate
cu pedepse, se vor pedepsi cu
amendd dela 100 la 20.000 lei.
571. Concursurile publicate In
Monitorul Oficial pang la data
promulgárii prezentei legi, se
vor face la datele fixate, fn con-
formitate cu legea fn vigoare la
data publicárii fn Monitorul
Oficial.
1) A se vedea Statutul personalului miter
pi de ocrotire din 18 Octomvrie 1933, la or-
dines oronologiel, In acest volum.
www.digibuc.ro
[Art. unic]
Cei care au obtinut cel putin
note 16 la a ceste concursuri, pre-
cum si la concursurile tinute
dela publicarea legii din Iu lie
1931, vor fi trecuti de drept pe
tabloul prevdzut la art. 200, la
locurile la care le da dreptul
media obtinutd.
572. Actualii medici de cir-
cumscriptie, care au absolvit
cursul de specializare In igiend
sau urmeazd acest curs, si au o
vechime de serviciu de cel putin
8 ani, pot fi numiti medici pri-
mari de jude( definitiv in decurs
de 3 luni dela promulgarea legii
de fatd.
Actualii medici care functio-
neazd in calitate de radiologi,
din serviciile depinzând de Mini-
sterul Muncii, SAndtultii si Ocro-
tirilor Sociale, numiti in bazil de
decret regal sau decizie ministe-
riald, si care vor avea 3 ani de
functionare pAnd in momentul
promulgarii acestei legi, se con-
firma definitivi In functiunea ce
ocupd, cu avizul comisiei admi-
nistrative.
573. Legea sanitard (lin 1910,
cu toate modificdrile ei ulte-
rioare, se abrogl.
574. Toate dispozitiunile con-
trarii legii de fatd, din alte legi
si regulamente, sunt abrogate.
LEGE
pentru modificarea alineatului 2 al
articolului 2 din Legea pentru instituirea
Ordinului Ferdinand I"
DIN 28 APRILIE 19331)
Art. unic. Alineatul 2 al
articolului 2 din legea pentru
i) Aceasti Lege modificatoare s'a votat de
Smut gi Adunarea deputalilor in gedinfeledela
6 pi 12 Aprilie 1933 ; s'a promulgat ou Deoret
Nr. 1.238 933 pi publicat In Monilarul 0/icial
P. I Nr. 97 din 28 Aprilie 1933. A se vedea
Legea p. instituirea Ordinului Ferdinand I"
din 18 Mai 1929, la pag 497. vol. XVII, Fro-
mm pi Regulamentn1 de aplicare din 8 Iu lie
1930, la pag. 633, vol. XVIII.
[Art. 1-5] 28 Aprilie 1933
instituirea Ordinului Ferdi-
nand I" din 18 Mai 1929 se mo-
dified precum urmeazd:
Ordinul Ferdinand I" va cu-
prinde §i gradele de cavaler
ofiter, iar numdrul membrilor
in diferite grade va fi: 100 ca-
valeri, 75 ofiteri, 60 comandari,
40 mari ofiteri, 15 mari cruci §i
8 colane. Gradul de cavaler va
fi egal cu gradul de ofiter al
Ordinului Steaua Românier,
iar gradul de of iter va fi egal cu
gradul de comandor al Ste lei
Rol/Amid".
LEGE
pentru statutul personalului C. F. R.
DIN 28 APR1LIE 1933 I)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
1. Legea de fatd, stabileste
normele de numire, tratare
ieire din serviciu a personalu-
lui R. A. C. F. R., precum
Aceastä Lege, dimpreunl en anexele, s'a
votat de Adunarea deputatilor in pedinla dela
29 Martie 1933 pi de Senat In pedinta dela 7
Aprilie 1933 ; s'a promul cu Deeret Nr 1,180
din 1933 pi publicat In Monihrul Ohciat p. I
Nr. 97 din 28 Aprilie 1933. unde se pot con.
sulta anexele. A se vedea pi Legea pentru ore-
area Regiei Autonome C. F R. din 1 Dills
1929, la pag. 544, vol. XVII, ou mod. din 5
Cot. 1932, la pag. 668, vol XX.
Pentru trecut a se vedea relativ la personal
Legea C. F. R. din 19 Martie 1883, la pagina
707, vol. IT, editia 1907, care cu midi modif.
s'.. aplicat Oa la Lagoa din 6 Februarie
1899, pag. 1875, vol II, editia 1907, care a sehim-
bat radical situaIitt personalului, dar din cauza
orizei aplicarea ei a lost aminatl prin Legea
din 1 Martie 1900. Ulterior, cu multe mo-
d:field tn timpul rizboiului, s'a splint pan&
la Legea din 17 Iunie 1925, pagina 597, volu-
mul XIXII, dar pi aceasti Lego a lost su-
mmit la dese modifioiri, la 4 Februarie 1927,
apoi la 13 August 1927, pagina 848, volu-
rnul XV XVI, pia ce In fine prin Legea
din 1 Iulie 1929 s'a oreat Regia Autonomi,
previandu-se ca personalul el lie supus unui
statut special, care a luat flint4 prin Legea
prezenti din 28 Aprilie 1933.
www.digibuc.ro
664
drepturile, indatoririle i rds-
punderea lui.
2. Personalul C. F. R. se com-
pune din:
a) Functionari;
b) Agenti;
c) Meseriti4i, si
d) Lucrátori.
Personalul poate fi:
a) Definitiv;
b) Stagiar,
c) Temporal.
Functionari sunt toti cei cu-
prin*i in tabela A (anexele 1,
2), grupele I, II i III; agenti
sunt cei din aceeasi tabeld,
grupa IV. Meseriasii vor figura
in tabela B. Lucrätorii in tabela
C din renmlamentul care se va
face.
3. Personalul C. F. R., clefi-
nitiv, se bucurd de stabilitate
in serviciu, conform dispozitiu-
nilor prezentei legi.
4. Numirile de personal nu
se pot face decat in categoriile
functiunile prevAzute in ta-
belele anexate la prezenta lege.
Angajári de personal cu con-
tracte nu se pot face.
5. Personalul definitiv C. F.
R. poate fi scutit in timp de
pace de concentrdri i gdrzi,
dacd, aceasta ar dauna servi-
ciului i numai cu consimti-
mantul Marelui Stat-Major care
impreund cu Directiunea Gene-
raid va hotdri aceste scutiri.
In caz de mobilizare si pe
toatd, durata ei, personalul C.
F. R. va fi tratat conform legi-
lor i regulamentelor respective
militare.
In caz de turburdri interne,
personalul C. F. R., care face
parte din elementele armatei,
poate fi concentrat pe loc, iar
cel care nu face parte din ele-
mentele armatei poate fi re-
chizitionat.
Tratarea personalului in a-
ceastá situatie se va face con-
form legilor i regulamenteloy
militare.
555 28 Apri lie 1933
Personalul C. F. R., pe toattl
durata mobilizärii, cât 5i pe
tot timpul concenträrii pe loc
sau rechizitionArii, va fi retri-
buit conform dispozitiunilor
prezentei legi.
Din momentul decretilrii mo-
bilizárii, concenträrii pe loc sau
rechizitionarii, nicio demisiune
data de personalul C. F. R. nu
va putea fi primitá decât cu
aprobarea Ministerului Ap6rA-
rii Nationale.
6. Personalul meserias si lu-
crátor va fi tratat potrivit re-
gulamentului special, care va
fi intocmit de administratia C.
F. R. si aprobat de Ministerul
de Lucrári Pub lice 5i al Cornu-
nicatiilor, pAstrand In linii ge-
nerale princiniile 5i normele a-
cestui statut 1).
CAPITOLUL II
inirarea in serviciu
Condi(iuni de admitere in ser-
riciu a personalului din
tabela A
7. Nimeni nu poate fi nu-
mit in serviciul administratiei
C. F. R., deck inteun loc va-
cant, prev5.zut In buget, pe baza
statului numeric al personalu-
lui, aprobat de consiliul de ad-
ministratie, conform tabelei de
numire In functiuni (anexa 4).
8. Pentru a fi admis In ser-
viciul crfflor ferate, candidatul
trebue stt indeplineasca urmg-
toarele conditiuni:
SIt fie cetátean roman, sit
cunoascil suficient limba ro-
mama, sá aib5, 21 ani impliniti
5i sg, nu fi trecut de 40 ani; sá
fie apt pentru serviciu din
pullet de vedere al sänátiltii, sa
nu fi suferit vreo condamna-
tiune infamantrt, sá nu fi fost
1) A se vedea Regulamentul pentru lucrltorli
t3i maser sail C. F. R. din 4 Octornvrie 1983, la
ordinea eronologick In arest volum.
www.digibuc.ro
[Art. 6-91
destituit sau pus In disponibi-
litate din vreun serviciu pu-
blic.
Medicii 5i avocatii vor putea
fi admisi In serviciul citilor fe-
rate si peste vârsta de 40 de ani
cu avizul consiliu:ui de admi-
nistratie si cu aprobarea Mi-
nisterului Lucrárilor Pub lice 5i
al Comunicatiilor.
Candidatul va produce un
certificat din partea primäriei
sau primilriilor comunelor unde
a avut domiciliul In ultimii 5
ani, prin care sá se constate eá
nu este afiliat In organizatiuni
cu tendinte contrarii ordinei
stabilite In Stat.
Barbatii trebue sá fi satisfá-
cut legea recrutilrii 5i sA, se bu-
cure de toate drepturile civile
5i politice.
Numirea in serviciu
9. Numirile In serviciu se
fac pe baza unui examen de
admitere si numai pe datele de
1 Mai 5i 1 Noemvrie.
In acest scop Directiunea Ge-
neraltt C. F. 11. va publica, cu
cel putin 60 zile inainte de ti-
nerea examenului, In Monitorul
Oficial 5i inteun mare cotidian:
locurile vacante, data si locul
examenului, conditiile de ad-
mitere 5i programul cunostin-
telor cerute. Examenul se va
tine din materiile speciale func-
tiunii vacante. Pentru functiu-
nile care reclamá aptitudini
speciale se va tine si un exa-
men psihotehnic.
Regulamentul de aplicare a
legii va prevede desvoltárile
necesare, precum si normele de
alciituire a comisiunilor exami-
natoare In scopul de a se ga-
ranta competinta si impartiali-
tatea lor 1).
1) A se vedea Regulamentul pentru apliearea
Statutului personalului C. F. R. din 4 Octom-
brie 1933, la ordinea cronologick In aceet vol.
[Art. 10--13]
Numirea se face pe baza re-
zultatului examenului in or-
dinea clasificilrii.
Sunt scutiti de acest examen
inginerii absolventi ai *coalelor
politehnice din tard, clasificati
inthi si al doilea la sectiile de
constructii *i electromecanicd
si dacd au media de absolvire
eel putin 16,50.
Ace*ti absolventi vor fi nu-
miti de Regia Autonornil C. F.
R., In primele locuri vacante,
pe baza adresei scoalei respec-
tive.
Dispozitia de mai sus se a-
plied numai inginerilor ce vor
absolvi scoala dup& promulga-
rea prezentei legi.
Nicio numire nu se poate
face deck in ultima clas6 si
categorie a grupei la care can-
didatul are dreptul conform ta-
belei de numiri (anexa 4).
10. Numirile se fac:
a) Prin decret regal pentru
directorul general i prin deci-
zie ministerial& pentru restul
personalului din tabela A, grupa
I $i II, cu avizul consiliului de
administratie sau directiunii
eenerale C. F. R.;
b) De &are directorul g meral
pentru personalul din tabela
A, grupa III, *i
c) De catre directori pentru
personalul din tabela A, grupa
Iv.
Personalul apartinând Mi-
nisterului Lucrärilor Publice
al Comunicatiilor, precum
acel al Casei autonome pentru
ocrotirea i ajutorarea perso-
nalului C. F. R. (Casa Muncii
C. F. R.), dac& acest din urnati
a fost In serviciul C. F. R.,
poate fi transferat In adminis-
tratia C. F. R., urmâncl a fi In-
cadrat in categoria pe care
consiliul de administratie o va
fixa, tinând seam& de vechimea
in serviciu, gradul i functia
www.digibuc.ro
28 Aprilie 1933 556
indeplinit& pan& in momentul
transferárii.
11. La intrarea In serviciu
cel numit este obligat a depune
urmrttorul jurämânt:
Jur de a fi credincios Re-
gelui iintereselor Tdrii mele,
de a observa In totul Constitu-
tia si legile Tärii, de a executa
cu onoare *i constiintd func-
tiunile ce-mi sunt incredintate
si de a nu face nimic de na-
turd a periclita ordinea in
Stat.
Asa ajute Dumnezeu".
12. Functionarii *i agentii
crtilor ferate sunt considerati
stagiari cinci ani dela data
numirii In serviciu. Ei devin
definitivi dupa acest termen,
(lac& sunt bine notati de *efii
lor ierarhici, clacl au trecut
examenele de specialitate pre-
väzute In tabela de functiuni
(anexa 3) si sunt gdsiti apti
pentru serviciu la o noua exa-
minare medicalrt.
Definitivarea se obtine cu a-
vizul conform al comisiunilor
preväzute la art. 36 si se vor
da de cAtre organele prevrizute
la art. 10.
Cei ce nu au obtinut defini-
tivarea la termenul de 5 ani
sunt licentiati de drept din ser-
viciu.
Statele individuate de serviciu
13. Pentru intreg personalul
In serviciu, cu exceptia perso-
*i nalului temporar, se vor In-
tocmi si pastra state de ser-
viciu individuale, scrise *i sem-
nate propriu de functionarul
sau agentul respectiv, in care
el va arka starea civilrt, situa-
tia lui militard si studiile.
In statul de serviciu se vor
nota ulterior data jurrtmemtu-
lui, data numirii in serviciu,
decoratiile, examenele, muta-
tiile, avansärile, concecliile, pe-
depsele, gratificatiile *i orice
557 28 April le 1933 [Art. 14-191

modificari In situatiunea func- CAPITOLUL III

tionarului sau agentului.
State le de serviciu vor con- Indaforirile personalului
tine toate datele necesare pen- 15. Personalul trebue sa-si
tru ca la isirea din serviciu a
functionarilor si agentilor C. indeplineasca functiunea cu cre-
F. R. regularea drepturilor la dinta, cinste, constiinta si drep-
pensie sa se poata face ime- tate si sa apere interesele ad-
diat. ministratiei si ale Statului.
Poi calificative 16. Functionarul sau agentul
care primeste un ordin contrar
14. Odatit cu statele de ser- legilor, regulamentelor, instruc-
viciu se vor Intocmi si foi cali- tiunilor sau intereselor admi-
ficative. nistratiei este dator a atrage
In foile calificative fiecare atentiunea celui care a dat or-
functionar sau agent va obtine dinul si a cere ca ordinul sa
anual o nota calificativa medie fie repetat In scris.
pentru: In caz când seful confirma
Pricepere, ordinul verbal In scris sau
Sârguintil, mentine ordinul dat in scris,
Disciplina, functionarul este dator sa-1
Frequentri si execute pe raspunderea celui
Purtarea In serviciu. care 1-a dat.
Note le calificative aunt: 17. Personalul este dator sit
Rau"corespunzator cu no- pdstreze secretul profesional si
tele 1, 2, 3 si 4. sa nu puna la indemâna nima-
Satisfulcator" corespunza- nui, sub nicio forma, MIA auto-
tor cu notele 5 si 6. rizatiunea scrisa a sefilor sai,
Bine" corespunzator cu date, acte, documente, planuri,
notele 7 si 8. ordine de serviciu, care nu ar
Foarte bine" corespunza- fi destinate publicatiei.
tor cu notele 9 si 10. 18. Timpul normal de munca
Aceste note calificative se pentru personalul C. F. R. este:
dau (le seful respectiv ierarhic a) Pentru personalul de bi-
In luna Decemvrie a fiecárui rou 42 ore pe sdptamând;
an, cand se vor aduce, in scris, b Pentru personalul exterior
la cunostinta personalului in- el se va fixa prin rotatie la
teresat. maximum de 240 ore pe lunit;
Personalul rau notat poate c) Pentru personalul din ser-
face intampinare In contra no- viciile exterioare, insdrcinat cu
telor calificative. Organele su- expedierea trenurilor pe liniile
perioare sunt obligate a cer- secundare, timpul normal de
ceta si stabili (Taal, nota califi-
lucru stabilit in rotatie poate
cativa nu este viciata de vreo merge pang. la 360 ore pe lung.
pornire personal& a celui care In cazuri de aglomerari de
a dat-o. lucru, In cazuri urgente si ex-
Nota calificativa Rau" va traordinare, personalul este o-
trebui sà fie motivata si In ca- bligat a lucra si peste timpul
zul când a fost data unui func- reglementar, urmând a fi phi-
tionar sau agent, doi ani con- tit In mod suplimentar daca
secutivi, atrage trimeterea sa s'a filcut dovada cil in orele re-
Inaintea comisiei de disciplina, glementare de lucru nu s'au
care va putea hotari asupra li- putut efectua acele lucraxi.
centierii sale. 19. Personalul este dator sd
www.digibuc.ro
[Art. 20-25]
locuiascg in localitatea de re-
sedinta a functiunii sale.
In caz de lipsg de locuintg In
localitate, personalul dela ca-
tegoriile XII, XIII si XIV va fi
autorizat sg locuiasca In loca-
litäti apropiate.
El poate fi mutat sau detasat
in interesul serviciului oricând,
cu exceptia medicilor i avoca-
tilor daca, n'au cgzut sub pre-
vederile art. 46 din lege.
Mutarea in interesul servi-
ciului nu se poate face decat
odatg pe an. Detasarea In altg
localitate nu poate dura mai
mult de o lung.
20. Nimeni din personalul
cgilor ferate nu poate ocupa in
acelasi tirnp o altg functiune.
Fac exceptie cei care sunt
inggduiti prin legea cumulu--
lui 1).
Nu poate face comert.
Nu poate lua intreprinderi
de luergri.
Nu poate face arendAsie.
Nu poate fi in serviciul altor
administratiuni sau institutiuni
particulare.
Nu poate gira afacerile altor
persoane dacg sunt in leggturg
cu functiunea ce indeplinesc.
Nu poate participa: la direc-
tia, administratia sau controlul
vreunei societAti sau firme co-
merciale, afard de bAncile po-
pulare si societatile coopera-
tive alcgtuite potrivit legii de
organimre a cooperatiei in vi-
goare 2).
Se excepteazg societgtile co-
operative care furnizeazg admi-
nistratiei C. F. R. vreun mate-
rial oarecare.
Avocatii i medicii cgilor fe-
1) A ee vedea Legea cumulului In functii
publice din 2 Aprilie 1931, la peg. 1020, vol.
XVIII, ell modif. din 10 Ootomvrie 1932, la pag.
VG, vol. XX.
2) A s vedea fovea pentru organizarea coo-egalg en salariul brut pe
peratief din 27 Junk, 1933, la ordinea oronolo-
giC tu aced vohrm.
www.digibuc.ro
28 Aprilie 1933 558
rate pot presta serviciile lor
profesionale §i de asemeni pot
participa la conducerea sau
controlul oricgror administra-
tium si institutiuni particulare
care nu sunt in legaturg de a-
faceri cu calea feratg.
Acei care se vor abate dela
dispozitiunile acestui articol vor
fi considerati ca lucr And in
contra in tereselor administra-
tiei i vor fi trimesi in judecata
comisiunii de discipling.
21. Sotii, rudele directe
colaterale pang la gradul IV
inclusiv nu pot fi in subordine
directe unul altuia si nu pot fi
in functiuni in care se contro-
leazg unul pe altul.
CAPITOLUL IV
Drepturile personolului
Saiarii i indemnizafii
22. Functionarii si agentii
cgilor ferate au drept la sala-
riul prevAzut in tabela de sala-
rizare care face parte din pre-
zenta lege. Pe langg salar, per-
sonalul va mai primi urnagtoa-
rele indemnizgri:
a) Indemnizgri de chirie;
b) Indemnizari de stramutare;
c) Indemnizgri de deplasare;
d) Indemnizari speciale;
e) Recompense;
f) Ajutor de inmormantare.
23. Indemnizarea de chirie
se acordg intregului personal
cgruia nu i se pune la dispozi-
tie locuintg. Cuantumul acestei
chirii va fi de 100/O pentru ne-
cdsgtoriti; 12°/o pentru cgsgto-
riti far% copii si 150/o pentru eg-
sgtoriti cu copii, din salariul
brut.
24. Inclemnizarea de stramu-
tare se acorn, personalului
mutat dintr'o localitate in alta
In interesul serviciului, ea este
lung.
25. Personalul mutat, numit
559 28 Aprilie 1933
In serviciu, iesit din serviciu,
are dreptul la transportul gra-
tuit pe calea feratA românA a
persoanei sale, a membrilor de
familie conlocuind cu el, a
efectelor casnice si a servitori-
lor, pânit la localitatea uncle
este numit sau mutat sau la
resedinta ce-si alege dupá iesi-
rea din serviciu; acelasi drept
Il are váduva si minorii perso-
nalului decedat.
26. Indemnizarea de depla-
Bare se acorn. Intregului per-
sonal care se deplaseazá sau
este detasat in interesul servi-
ciului din localitatea de rese-
dintâ. Cuantumul acestei in-
demnizári si conditiunile In
care ea va fi acordatá se vor
fixa prin regulament.
27. Indemnizári speciale se
vor putea acorda de cátre con-
siliul de administratie persona-
lului care executá serviciul In
puncte grele si de mare rás-
pundere si casierilor care ma-
nipuleazil sume importante de
bani si numai pe timpul cat
exercitá aceste functiuni In
acele puncte.
28. Recompense individuale
se pot a corda de catre consi-
liul de administratie personalu-
lui care prin activitatea sa a-
duce administratiei servicii ex-
ceptionale.
29. Drept ajutor de tumor-
mâ ntare pentru personalul par-
ticipant la Casa de pensiuni,
decedat, se va da un cuantum
egal cu salariul brut si acce-
soriile pe trei luni, care se vor
pláti la prezentarea actului de
deces, familiei sau celui care a
suportat cheltuielile de Inmor-
mantare.
La decesul sotiei sau a unui
copil minor, personalul partici-
pant la Casa de Pensiuni va
primi drept ajutor de Inmor-
mAntare o indemnizatie egalá
www.digibuc.ro
[Art. 26-32]
cu retributiunea totalá (sala-
riu si accesorii) pe o luná.
30. Personalul participant la
Casa de ocrotire si ajutor a per-
sonalului C. F. R. va primi aju-
torul de inmormântare prevazut
in legea si regulamentul acelei
Case 2).
Prime
31. Pentru realizarea unei
economii si a unui rezultat mai
bun al exploatärii, administra-
tia C. F. R. va putea acorda ca
rAsplatä personalului direct in-
teresat prime, care se vor regle-
menta prin instructiuni.
Stirblitori
32. Sárbátorile legale pentru
personalul de birou vor fi:
Duminecile si: Sf. Vasile, Bo-
tezul Doinnului, Sf. Ioan, Uni-
rea Principatelor, trei zile de
Pasti, Sf. Gheorghe, Ináltarea
Domnului (ziva Eroilor), Lunea
Rusaliilor, 1 Mai, 10 Mai, Sf.
Dumitru, St Niculae si trei
zile de Craciun.
Prin regulament se va fixa,
ca in toate zilele neprevázute In
legea repausului duminecal, sa
fact', de serviciu functionari de
birou pentru legilturile de ser-
viciu cu serviciile exterioare,
ateliere sau pentru alte necesi-
tâti urgente.
Pentru personalul magaziilor
de marfuri, särbâtorile legale
vor fi cele previtzute de legea
repausului duminecal 2).
In cazuri exceptionale, perso-
nalul C. F. R. va putea fi che-
mat sâ, lucreze si In zielele de
sárbátori mai sus arätate.
1) A se vedea Legea Casei de ocrotire gi aju-
'tor a personalului C. F. R. din 3 Mai 1930, la
pag. 261, vol. XVIII, ou modil. din 1932, la
pag. 488, vol. XX.
2) A se velea Le-roe repausului domineral din
18 bailie 1925, la pag. 983, vol. XIXII gi Re-
gulamentul de aplioare la pag. 988 acelagi volum.
[Art. 33-351 28 Aprilie 1933 660

Concedii si agentilor paná la maximum 15

zile anual;
33. F unctionarii si agentii d) Concediu din oficiu:
cgilor ferate au drept la conce- Functionarii delegati a lnde-
dii de odihnk de boalà, si de in- plMi o all& functie, ori insärci-
terese: nare temporará, precurn si acei
a) Concedii de ohihna se cu- eligibili, care au obtinut un man-
vin functionarilor si agentilor dat de deputat sau de senator,
In raport cu vechimea In servi- pot cere, daca au nevoie, concedii
ciu, si anume: pe durata delegatiei sau a man-
1. Celui definitiv, cu mai mult datului.
de 10 ani de serviciu, 30 de zile
anual. Asociatii
2. Celui definitiv, cu mai pu-
tin de 10 ani de serviciu, 20 de 34. Personalul C. F. R. se
zile anual. poate asocia pentru scopuri cul-
3. Celui stagiar, cu cel putin turale, economice si profesionale.
un an de serviciu, 10 zile anual. Aceste asociatiuni se vor con-
Data concediului de odihna se stitui si functiona potrivit legii
fixeaa de seful unitátii respec- pentru persoanele juridice 1).
tive in tot cursul anului; Este interzis acestor asociatii
b) Concediul de boald se a- a discuta chestiuni sau a se deda
coral functionarilor si agentilor ori a instiga la manifestatiuni
constatati in imposibilitate de a cu caracter politic, sub sanctiu-
face serviciul din cauz6, de boalá. nea de a se cere disolvarea lor
Constatarea se va face de ciltre de atre Regia Autonoml C. F.
serviciul medical care va aviza R., in conformitate cu art. 53,
si asupra duratei concediului. punctul III din legea persoane-
Pe timpul concediului de boala lor juridice.
Oat la 6 luni personalul parti-
cipant la Casa de pensiuni va Avansdri
primi salariul si accesoriile fArl
nicio reducere, iar dela 6 luni 35. Avansdrile sunt de dota
la 1 an, cu o reducere de 5001o. feluri:
Cei a cdror boalá sau anire a) Dela o categorie la alta, si
s'a produs in timpul si din cauza b) Dela o clasg, la alta.
serviciului, precum si cei bolnavi Avansärile dela o categorie la
de tuberculoz g. constatatli de 0 alta nu se pot face decat dela
Comisie medical6, specialli, vor clasa 1 a categoriei respective la
primi si pe aceste 6 luni salariul clasa ultim6, a categoriei ime-
intreg. diat superioare, cu exceptia ce-
Concedii de boalil mai mari lor din categoriile III si IV, care
de un an nu se pot acorda. pot trece din orice clasa In ca-
Agentii participanti la Casa de tegoria II; a celor din categoria
ajutor vor beneficia de aceleasi V, care pot trece din orice clasá
drepturi. in categoria IV si a celor din ca-
Meseriasii si muncitorii se vor tegoria XIV, care pot trece in ca-
bucura de drepturile fixate In re- tegoria XIII, cu examenele pre-
gulamentul special prevdzut la vgzute de tabela de functiuni.
art. 6;
c) Concedii de interese pentru
cazuri urgente (moarte, boall 1) A se vedea Legea pentru persoanele juri-
dies din 6 Februarie 1924, la pagina 244, vol.
grea in famine, procese etc.) se XIX11,eu mod. din 23 Aprilie 1927, la pagina
vor putea acorda functionarilor 601, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
561 28 Apri lie 1933
Aceste avansári se fac numai
la alegere, In limita statului nu-
meric, inteun post bugetar exis-
tent si dacg cel in cauzg indepli-
neste conditiunile din tabela de
functiuni.
Avansgrile la clasg se fac nu-
mai la clasa imediat superioarg
si numai la vechime.
Se excepteazg: absolventii fos-
tei scoli comerciale C. F. R. si ab-
solventii scoalei superioare de
.exploatare C. F. R., care vor pu-
tea fi avansati de doug ori con-
secutiv cu reducerea la jumgtate
a stagiilor de inaintare, dacá nu
au fost pedepsiti cu intarzierea
dela avansare.
Personalul numit in categoria
X, in specialitatea titlului ce po-
sedil, va putea fi lnaintat la cla-
sa 3-a categoriei IX din orice
clasá a categoriei X, daca vor fi
bine calificati In indeplinirea
functiunii ce i s'a Incredintat.
Functionarii sau agentii nu-
miti sau Incadrati in categorii
inferioare celor la care le dg
dreptul titlul ce au, sau care ob-
tin asemenea titluri in timpul
functiongrii lor, pot fi inaintati
Mrä stagiile prevazute de tabela
de grade si salarizare paná la
gradul la care au dreptul a fi tionarii la categoria I pang la
numiti In baza titlurilor ce po-
sedg, prezentându-se la exame-
nul pentru concursul respectiv.
Avansärile dela clasa la clasg
sunt obligatorii, cu exceptiile
prevgzute la capitolul pedepse-
Mr si exceptându-se functionarii
sau agentii a cgror ultimg medie
de calificare este inferioarg lui
5. In anii când disponibilitätile
bugetare nu ar permite, ele se
vor face fgrg de sporul de salar
corespunzator.
36. Inaintärile la alegere se
vor face odata pe an si la inter-
val de un an, pe baza tablouri-
lor de propuneri Intocmite de co-
C. Hamangiu, vol. XXI. $6.
www.digibuc.ro
[Art. 36-381
rnisiunile de inaintgri, in ordi-
nea clasificgrii.
Aceste comisiuni se compun:
a) Pentru functionarii din ca-
tegoria IV la categoria III din
toti cei din categoriile II si III;
b) Pentru functionarii din ca-
tegoria IV inclusiv pang la ca-
tegoria VII inclusiv din toti cei
din categoria III, conducatori de
(lirectie.
In caz de avansare a celor din
categoria IV la categoria II, se
vor pronunta toti cei prevazuti
la alineatul a);
c) Pentru restul functionarilor
si agentilor, comisiunile se corn-
pun pe directiuni, din cei din ca-
tegoria V, conducatori de servi-
ciu, impreung cu conducgtorii
inspectiilor.
Comisiunile vor fi prezidate de
cel mai In varstrt dintre mem-
bri.
Tablourile aprobate de Direc-
tiunea Genera lg se vor publica
In Foaia Oficialg C. F. R. si vor
fi valabile numai pentru anul
bugetar pentru care au fost In-
tocmite.
Inaintarile pe baza acestor ta
blouri se vor face:
Prin decret regal pentru func-
III inclusiv.
Prin decizie ministerialg pen-
tru functionarii la categoria IV
pang la VII inclusiv.
Prin decizia directorului gene-
ral pentru functionarii la cate-
goria VIII pang la IX inclusiv
si pentru celelalte categorii prin
decizia directorilor respectivi.
37. Inaintarea functionarilor
sau agentilor aflati sub cerceta-
rea administrativg sau judi-
ciarg se suspendg pang, la solu-
tionarea cazului.
38. Nimeni nu poate fi insgr-
cinat sg, indeplineascd o func-
tiune corespunzatoare unei ca-
 [Art. 39-45]
tegorii superioare, decât dad.
indeplineste conditiunile de Ina-
intare la acea categorie si figu-
reazd pe tabloul intocmit de co-
rnisiunile de inainthri a unitátii
respective.
39. Inaintdri cu efect retroac-
tiv sunt interzise, cu exceptia ce-
lor ordonate de justitie.
Cereri, reclantatiuni
40. Cererile i reclarnatiunile
personalului se vor face si ina-
inta pe cale ierarhicd. Ele tre-
buesc sá ajungd neapdrat la
destinatie, nefiind permis niciu-
nui superior sd le opreascd din
calea lor.
Acel cdruia, cererea sau recla-
matiunea i-a fost adresatk este
dator, sub sanctiuni disciplinare,
sä o rezolve si sä rdspundd la
ea, in scris, in termen de maxi-
mum 30 de zile dela primirea ei.
Cd Vitoria personalului
41. Personalul C. F. R., i fa-
milia sa (sotie si copii minori),
are dreptul la un numdr limitat
de caldtorii pe reteaua C. F. R.,
In contul Regiei C. F. R. si la un
numár nelimitat cu reducere de
75 la sutti din taxele tarifare.
Numtirul càliitoriilor in contul
Regiei Autonome C. F. R. se va
fixa prin regulamentul prezentei
legi.
Pensionarii C. F. R. vor bene-
ficia de aceleasi drepturi.
Drepturile celor apartindnd unor
corpuri speciale
42. Functionarii fäcând parte
din cadrele corpurilor speciale,
beneficiazd de dispozitiile legii
acelor corpuri, numai in ce pH- scrisd;
veste gradele corpului respectiv
si avansdrile in aceste grade, nu
in ce priveste salariul si cele- din 27 Aprilie 1933, la pag 451, In acest vol.,
lalte drepturi.
www.digibuc.ro
28 Apri lie 1933 562
Medicii C. F. R., care au trecut
concursul sau examenul de capa-
citate sau au fost definitivati in
baza legii sanitare, se bucurd de
stabilitate ì inamovibilitate 1).
CAPITOLUL V
Abated, sonctiuni
Abateri
43. Abaterile, de care functio-
narii sau agentii C. F. R. s'ar
face culpabili, se clasificd in a-
bateri usoare sau abateri grave.
Abateri grave sunt acelea enu-
merate in art. 46 la alineatul
destituirea", sub punctele 1
pând la 11 si sunt sanctionate pe
cele disciplinaril.
Abateri usoare sunt toate cele
ce nu cad prin abaterile grave.
Pe de apsa
44. Pedepsele care se aplica
functionarilor sau agentilor pen-
tru abaterile usoare sunt pedep-
se de ordine; cele care se al:111d.
pentru abaterile grave sunt pe-
depse disciplinare.
Aceste pedepse se aplica func-
tionarilor sau agentilor vinovati
din punct de vedere administra-
tiv si independent dacd. din
punct de vedere al codului penal
li s'ar aplica sau nu vreo pe-
deapsd oarecare; abaterea si
sanctiunea din punct de vedere
administrativ, fiMd cu totul in-
dependentd de abaterea si sane-
tiunea din punct de vedere pe-
nal.
Pedepse de ordine
45. Pedepsele de ordine sunt:
a) Mustrarea verbald sau
1) A se vedea Legea sanitara of de oorotire
preoum i Legea oorpului tehnic, din 15 Iunie
1895 ou mod., la pag. 893, vol. XX.
663 28 Apri lie 1933 [Art. 461

bi Amanda pânä la 5 la suth Pedepse disciplinare

din salariu lunar;
ci Blamul cu inscrierea in ta- 46. Pedepsele disciplinare
bloul de serviciu; sunt:
d) Amenda dela 511/2-15°/0 din e Mutarea disciplinarh;
salariul lunar. f) Intârzierea dela avansare
Mustrarea verbald sau scrisd pe timp dela doi la cinci ani;
se aplica functionarului sau a- g) Punerea in disponibilitate;
gentului care greseste pentru h) Destituirea.
prima (lath sau se face vinovat Mutarea disciplinard constli
de abateri de ordin de mich in- In mutarea functionarului sau
agentului Inteo alth localitate
semnAtate, neglijente sau nere- se dicteazh atunci când din
gularithti usoare si fàrä nicio cauza purthrii rele in serviciu
urmare pentru serviciu. sau in societate, din cauza rela-
Aceasth pedeapsh se hplich tiunilor de serviciu cu celhlalt
färh nicio alth formalitate decât personal sau când din cauza a-
constatarea de fapt a abaterii de baterilor de ordine, repetate,
chtre organul superior care e in functionarul sau agentul pier-
drept a o sanctiona imdeiat zandu-si cu totul prestigiul, men-
tinerea sa mai departe in loca-
Amenda pdnd la 5 la sutd din litate ar dauna serviciului.
salariu se aplich functionarului Mutarea disciplinará atrage
sau agentului care, pedepsit cu dui-A sine intârzierea dela avan-
mustrarea scrish, nu s'a corectat sare pe timp dela un an pânh la
sau aceluia care, desi nu a fost doi ani.
pedepsit cu mustrarea scrish Intdrzierea dela avansare pe
sau verbald, se face vinovat de timp dela doi la cinci ani se a-
aceleasi fapte de naturä mai plich functionarului sau agen-
gravh. tului care se face culpabil de ne-
Blamul cu inscrierea In statul glijenth sau abateri grave care
sunt de naturä a compromite a-
de serviciu sau amenda dela tat interesele administratiei cât
5°/o-15°/0 din salariu se apnea si calitatea i gradul pe care-I
functionarului sau agentului ocuph.
care, desi pedepsit cel putin de Punerea in disponibilitate se
dourt ori cu pedepsele prece- aplich functionarului sau agen-
dente, se face din nou vinovat tului care s'a fticut culpabil de
de asemenea fapte, sau aceluia abateri grave prevhzute mai jos
care, desi nepedepsit anterior, pentru destituire, dar care fiind
a comis abateri de ordinea aba- la prima sa abatere disciplinarh,
terilor usoare, insä mai impor- dat fiind antececlentele sale bune,
tante dealt cele sanctionate la lash 0, se creada inteo posibilä
indreptare; ea consistä in hide-
punctele a si b. pärtarea functionarului sau a-
Amenzile dictate unei persoa- gentului din serviciu cu posibili-
ne in cursul unei luni nu pot in- tatea pentru dânsul de a reoctipa
suma mai mult ca 200/o din sa- o functiune public5 inteo alth
lariul brut. administratie.
Pedepsele de ordine se aplich Destituirea este pedeapsa cea
duph constatarea abaterilor, de mai gravä care se aplich unui
sefii ierarhici, conform norme- functionar sau agent care s'a
Ion stabilite prin regulament. fticut culpabil din punct de ve-
www.digibuc.ro
(Art. 471 28 Apri lie 1933
dere administrativ de urmatoa-
rele fapte:
I. PrtrAsirea postului, fiind de
serviciu, sau neprezentarea ne-
motivatä in limp la post intl.' o
functiune care e In legriturA cu
siguranta circulatiunii sau cu
paza averii administratiei.
2. Provocarea de accidente gra-
ve prin neglijentä, rea vointrt,
rea credintri, neobservare a regu-
lamentelor, instructiunilor sau
ordinelor respective.
3. Refuzul sau pArilsirea ser-
viciului pe un timp de cel putin
10 zile consecutive.
Refuzul de serviciu consista fn
neexecutarea nernotivata a unui
ordin dat de superior.
Insusirea de ban" sau de ma-
teriale ale administratiei sau de
obiecte ce au fost Incredintate
functionarului sau agentului a-
pa rtinand ad min i strati ei sau
pa rticularilor.
5. Distrugerea prin neglijentä,
rea vointti sau rea creclintA a a-
vutului administratiei.
C. Primiri de bani, daruri sau
de mice alte avantaje dela cei
ce vin in contact cu administra-
tia pentru mice fel de serviciu
de mice naturä,
7. Rapoarte false, denaturare
sau distrugere (le acte pentru a
aseunde fie greseli, fie lipsuri de
bani, fie In (vice aft scop.
8. Greseli grave In serviciu sau
fn societate In contra onoarei
sat! disciplinei.
9. Paticiparea sau instigarea
la greve, Impiedecarea de servi-
turburarea ordinei publice
si, In genere, la orice f apt In con-
tra intereselor administratiei
sau a Statului.
10. PAgubirea administratiei
cu rea credintA, rea vointä, ne-
glijentä cu ocazia insärcinärilor,
lucrArilor sau actelor ce este
chemat a Indeplini.
11. Destituirea se mai aplia
functionarului sau agentului
www.digibuc.ro
5M
care desi nu a comis niciunul
din faptele de mai sus, dar care
pedepsit In diferite rânduri cu
pedepse de ordine nu se In-
dreaptA, cum si In cazurile de
betie repetatit In serviciu, si su-
periorii dobandesc convingerea
cá mentinerea lui mai departe
pAgubeste si pericliteazil intere-
sele administratiei.
In cazurile expres indicate fn
prezentul statut, instigatorii si
complicii la diferite abateri sa-
l/at:site de un functionar se pe-
depsesc la fel cu autorul princi-
pal.
Pedepsele disciplinare se hotä-
rAse de Comisiunile de disciplinA
prevAzute fn prezenta lege.
Este destituit de drept, fArA a
mai fi nevoie de hotartrea Corai-
siunii de disciplinA, functiona-
rul sau agentul condamnat de-
finitiv pentru crimrt, fals In acte,
publice, delapidare, luare de
mild, InselAciune, furt, abuz de
Incredere -sau sperjur si mArtu-
rii mincinoase, fie ca a lost sau
nu pedepsit anterior cu vreo pe-
deansti disciplinarrt pentru acest
fapf.
Pentru provinciile alipite se
vor aplica articolele infractiuni-
lor corespunzátoare din codul
penal din Yechiul Begat 1 .
Cerceldri
47. Pedepsele de ordine, afarA
de cele dela punctul a, se aplicA
functionarului sau agentului vi-
novat In urma unei cercetAri cu
interogarea celui invinuit si cu
cercetarea probelor aduse de In-
vinuit.
Pedepsele disciplinare se a-
plicá sau agen-
tului numai In urma unei cerce-
tAri fricutrt de un organ superior
1) A se edea Codul penal, din Veehiul Re-
gat, din 50 Oetnnivrie 1864 cu med, la pag,
785 vol. I.
565 28 Aprilie 1933
in grad Invinuitului, dui:4 nor-
mele stabilite prin regulamentul
legii de fata, si cu interogarea
invinuitului i examinarea tutu-
ror dovezilor invocate de el in
aparare.
Trimeterea In judecata Comi-
siunii de disciplina se va hotari:
a) De catre ministru pentru
functionarii din categoriile I
III;
b) De ciltre directorul general
pentru functionarii din catego-
riile IVVII;
c) De catre directori pentru
functionarii (lin categoriile
VIIIX;
d) De catre sefii de exploata-ie
pentru restul functionarilor
agentilor.
Cercetarea accidentelor se va
face de comisiuni speciale, care
vor putea aviza pentru cazurile
mai putin grave la aplicarea u-
nei pedepse de ordine celor vino-
vati; când Insa vor gasi ca acel
caz comporta aplicarea unei pe-
depse disciplinare, va aviza pen-
tru sesizarea comisiunii de dis-
ciplina pentru judecarea lui.
Orice cercetare trebuieste facuta
de urgenta si terminata in cel
mult 10 zile dela accident.
Suspendarea din serviciu
48. Functionarul sau agentul
poate fi suspendat din serviciu,
fie In interesul cercetärii, fie in
interesul serviciului, de catre a-
celeasi organe ce au caderea a
ordona trimiterea In judecata
disciplinara.
Suspendarea in interesul cer-
cetarilor se poate face numai pe
durata acestor cercetari, care In
acest caz trebuiesc terminate In
cel mult treizeci de zile-
In cazurile exceptionale si bine
motivate se poate prelungi acest
termen.
Dupit terminarea cercetarii
www.digibuc.ro
[Art. 48]
suspendarea se poate prelungi
paná la pronuntarea comisiei de
disciplina i numai ctind inte-
resul serviciului o cere.
Pe tot timpul suspendarii
functionarul sau agentul pri-
meste 50 la suta, din toate drep-
turile sale banesti, afara de ca-
zul acrid administratia a fost pa-
gubita prin furt, delapidare, fals
In acte publice, escrocherie
orice alte fraude.
Consiliul de administratie In
mod exceptional va putea acorda
personalului i in aceste cazuri
50 la suta din salar.
Daca este pedepsit cu una (lin
pedepsele dela punctele g i h
(art. 46), nu are dreptul la res-
tul din salar.
Suspendarea se face de drept
In urmatoarele cazuri:
a) Când este arestat si când
este trimis in judecata penala
pe baza unei ordonante defini-
tive a judecatorului de instruc-
tie pentru unul din faptele pen-
tru care condamnarea atrage
destituirea de drept;
b) Când a fost condamnat pen-
tru unul din faptele de mai sus
de o prima instanta in urma
deschiderii actiunii publice, fie
de partea lezata, fie de parchet.
Aceste suspendilri obligatorii du-
reaza si dui:a darea unei ordo-
nante de neurmarire sau achi-
tarea definitiva panä la pronun-
tarea comisiunii de disciplina.
Pe tot timpul suspendärii de
drept, functionarul sau agentul
pierde toate drepturile sale.
In caz de achitare comisiunea
de disciplina va fi chemata sa
se pronunte din punct de vedere
administrativ asupra faptului
pentru care a fost cereetat, jude-
cat i achitat si va hotari asu-
pra platii salariului pe timpul
suspendarii.
Punerea in disponibilitate
(Art. 49-501 28 Aprl lie 1933 666

destituirea se apnea pe data sus- Aceastá comisiune se compune

pendarii, dacil invinuitul se ju- din: primul-presedinte sau un
deal, in stare de suspendare 1). presedinte al Curtii de apel din
Bucuresti, ca presedinte; doi
Comisiuni de disciplind functionari din categoriile II si
III ca membri si un grefier.
49. Pentru stabilirea abateri- Functionarii din categoriile II
lor administrative care comportá §i III vor fi judecati tot de co-
aplicarea uneia din pedepsele misiunea centrald dela punctul
disciplinare, si pentru avizarea c, care in acest caz se va corn-
pedepsei de aplicat, se instituiesc pune din acelasi presedinte, iar
urmiltoarele comisiuni de disci- ca membri, doi membri ai Con-
plind: siliului de administratie trasi la
a) Comisiuni locale de disci- sorti.
plind care functioneazd cke una Presedintii si membrii comi-
la fiecare grup de inspectii si siunilor de disciplind si cate un
care are competinta a se pro- supleant se vor numi cu decret
nunta asupra abaterilor impu- regal, pentru un termen de doi
tate functionarilor sau agentilor ani; presedintii de catre Minis-
din categoriile XIIXIV inclu- terul de Justitie, iar membrii de
siv, cu serviciul pe circumscrip- catre Ministerul Lucrárilor Pu-
tia acelui grup. blice si al Comunicatiilor, dupd.
Aceste comisiuni se compun propunerea Directiei Generale.
din: primul-presedinte sau pre- Grefierii se vor numi de Direc-
sedintele tribunalului local, ca tia General&
presedinte; doi functionari din
cat. VIVIII inclusiv, ca mem- Apelul
bri si un grefier;
b) Comisiuni regionale de dis- 50. Hothririle comisiunilor de
ciplind care vor functiona la disciplind pentru pedepsele ard-
Bucuresti, Iasi, Cluj si Timi- tate la punctele f, g % h, art. 46,
soara, care au competinta a se sunt supuse apelului.
pronunta asupra abaterilor im- Acest apel se va putea face In
putate functionarilor din cate- termen de 10 zile dela pronun-
goriile IXXI inclusiv, cu ser- tarea sau afisarea la grefa co-
viciul in cuprinsul circumscrip- misiunii, in caz de lipsd.
tiei respective. Competinta comisiunilor de
Aceste comisiuni se compun disciplind ca instante de apel,
din: un consilier al Curtii de a- este:
pel din localitate, ca presedinte; a) Comisiunile regionale pen-
doi functionari din categoriile
IVVII inclusiv, ca membri si tru hotaririle comisiunilor lo-
un grefier; cale;
c) Comisiunea centrald de dis- b) Comisiunea centred pentru
ciplind care va functiona in Bu- hotáririle comisiunilor regio-
curesti, pe lângd Directiunea Ge- nale;
nerald care are competinta sd, c) Comisiunea superioard de
se pronunte asupra abaterilor disciplind pentru hotäririle co-
imputate functionarilor din ca- misiunii centrale.
tegoriile IVVIII inclusiv. Aceastá comisiune va func-
tiona pe lângd. Directiunea Ge-
1) A se vedea Loges p. pedepoirea infractiu-
neral& pentru personalul din In-
nilor Edivareite do funqionarii C. F. R., din 8 treaga tard si se va compune:
Iu lie 1924 la pag. 802 vol. XIIIXIV. din un membru sau un procuror
www.digibuc.ro
567
al Inaltei Curti de casatie, ca
presedinte; doi membri din Con-
siliul de administratie ca mem-
bri si care vor fi altii deal cei
care functioneazá ca membri in
comisiunea centralá, si un gre-
fier.
Numirea presedintelui, mem-
brilor si grefierului comisiunii
superioare se face dui-A aceleasi
norme ca si la celelalte comi-
siuni de disciplinä.
Nu vor putea fi numiti mem-
bri ai cmisiunilor de disciplina
acei care au suferit vreo pe-
deapsá disciplinará din cele pre-
vázute In prezenta lege, In ulti-
mii cinci ani
Atilt presedintii cât si mem-
bri ai comisiunilor de discipliná
sunt recuzabli In aceleasi cazuri
si pentru aceleasi motive si cu
aceeasi procedurá ca si judecá-
torii.
Cererea de strámutare, Inain-
tatá de invinuit cu cel putin 8
zile inainte de ziva judecátii,
suspenclä judecata In fata comi-
siunii unde s'a produs si asu-
pra ei urmeazá sá se pronunte
Comisia Centralä, dui:a ascula-
rea Invinuitului.
Membrii comisiunilor de dis-
ciplinn vor fi inlocuiti In caz de
absent5, prin supleanti, fárá mo-
tivarea absentei.
Revizuirea
51. Pedepsele hotárite de co-
misiunile de discipliná vor pu-
tea fi modificate sau anulate In
urma unei noi hotáriri pronun-
tate de aceleasi comisiuni, In
urmátoarele cazuri:
a) Când au existat sau s'au
descoperit acte necunoscute In-
vinuitului, care nu au fost avute
in vedere de comisiunea de dis-
cipliná atunci când si-a pronun-
tat hotárirea si care ar fi putut
modifica acca hotárire In favoa- Slatutului
rea invinuitului;
www.digibuc.ro
28 Apri lie 1933 [Art. 51-52]
b) Când acte sau márturii pe
care s'a bazat comisiunea de
discipliná, au fost, in urmá,
constatate sau declarate false;
c) Cänd prin hotárirea judecá-
toreascá definitiva s'a stabilit
inexistenta faptului pe baza ca-
ruia s'a pronuntat hotárirea de
condamnare In disciplinar.
Reviziuirea se poate cere si
este admisibilä nurnai In termen
de o lunit dela cunoasterea mo-
tivelor de revizuire dela punctele
a, 1) *i c.
Pentru hotáririle si pedepsele
aplicate anterior prezentei legi,
rvizuirea se poate cere pentru
aceleasi motive In termen de
dota luni dela punerea ei In a-
plicare.
Aplicarea hotáririi date in re-
vizuire nu dá dreptul la nicio
pretentiune bäneascá pe trecut.
Executarea hotdririlor
comisiunilor disciplinare si pro-
cedura de judecatd inaintea /or
52. Hotáririle comisiunilor
disciplinare se trimet pentru
executare organelor administra-
tive de care au fost sesizate.
Procedura de urmat In fata
acestor comisiuni va fi acea pre-
vázutd in regulamentul legii de
fatá 1).
Functionarul sau agentul In-
vinuit are drept sá ia cunostintä
de cuprinsul dosarului, Adminis-
tratia C. F. R. fiind obligatá a-i
pune la dispozitie orice act care
este in posesia ei, In legaturá cu
apárarea sa si de care invinui-
tul vrea sá se serveascá In a-
cest scop. El se va apára, singur,
verbal sau printr'un memorill
scris, printr'un avocat sau coleg,
de orice categoric, ales de dân-
sul din Administratia C. F. R-
Invinuitul are dreptul de a
i) A se vedea Regulamentul pentru aplioarea
personalului C. F. R. din 4 Odom-
vrie 1939, la ordinea oronologiez In acest volum.
[Art. 53-56]
cere ascultarea unui expert,
functionar de specialitate sau de
categorie, Comisiunea având
dreptul de a aprecia data cita-
rea celui propus nu aduce di-
ficult64i serviciului de unde ur-
meaza a fi chemat, in care caz
Comisia va putea desemna un
expert din oficiu.
Functionarul sau agentul tri-
mes in judecatil va fi anuntat In
scris cu cel putin 15 zile libere
de termenul procesului.
Deciziunile comisiunilor
disciplinit se dau motivate.
CAPITOLUL VI
leOreo din serviciu
53. Iesirea din serviciu se
poate face prin:
a) Demisiune;
b) Pensionare;
c) Licentiere;
d) Disponibilitate,
e Destituire.
Demisiune
54. Personalul poate oricând
demisiona din serviciu, el insg.
nu poate parâsi postul panA
când demisia nu i-a fost apro-
bat& si nu a predat serviciul.
Cererea de demisiune trebueste
rezolvatá in maximum 30 zile
dela inregistrarea ei. Dupa ex-
pirarea acestui termen cel demi-
sionat poate pârási serviciul.
Demisiunea poate fi refuzatä:
a) Daa, cel in cauza se aflà
sub cercetare sau este trimes
inain tea comisiuni i de
pling;
b) Dacá este supus unei urmd-
riri judiciare;
c) Dacá demisia este
tivà.
www.digibuc.ro
28 Aprille 1933 568
Pensionare
55. Personalul poate fi pen-
sionat:
a) La cerere;
b) Din oficiu.
La cerere pensionarea se va.
face in conformitate cu dispozi-
tiunile legii generale de pen-
siuni si a statutului Casei de
ajutor 1).
Din oficiu pensionarea se va
face:
a) Obligator la 60 ani impli-
de niti, exceptional pänâ. la 63 ani
in cazuri aprobate de ConsiliuI
de administratie;
b) Facultativ dela 57 ani im-
pliniti pentru categoriile i func-
tiunile care se vor fixa prin re-
gulament.
Personalul scos la pensie din
oficiu va fi instiintat cu eel pu-
tin 90 zile Mainte de data pen-
Pensionarea se va face din o-
ficiu, la Limp, ca deodatä cu sis-
tarea salariului si pensia sá
poatA fi ordonantatri.
Licenfieri
56. Se poate licentia din ser-
viciu:
a) Personalul temporar;
b) Personalul stagiar;
c) Personalul definitiv, devenit
impropriu serviciului.
Aceastá licentiere se va face
numai pe baza avizului conform
comisiei medicale, in caz de
boald sau defecte trupesti, sau
al comisiei disciplinare in cele-
lalte cazuri, pristrându-si toate
drepturile cAstigate la pensio-
nare;
disci-
1) A se vedea Legea generalI de pensiuni din
15 Aprilie 1925, la pag. 940, voL XIXII, en
modificárile din 16 Mai 1928, 20 August 1929,
18 Aprilie gi 8 August 1931 ; preeum a Re-
colec- gnlamentul de aplicare din 11 Oct. 1925, la pag.
459, acelagi volum gi din 4 Noemvrie 1929,
la pag. 1241, vol. XVIL
569 28 Aprilie 1933 [Art. 57-591

d) Personalul care din cauzg cdtre Ministerul Lucrgrilor Pu-

de boalg nu-si poate relua servi- blice si al Comunicatiilor, cu a-
ciul dupg un an de concediu vizul comisiunii de revizuire,
medical; procedându-se in acelasi timp la
e) Personalul rgu notat, doi incadrarea lor, conform tabelei
ani consecutivi, pe baza hotd- de incadrare si transitie din
rfrii comisiunii de discipling. prezenta lege.
Comisiunea de revizuire va fi
Disponibilitate si destituire compusd din: un delegat al Inal-
tei Curti de Conturi, un delegat
57. Punerea in disponibilitate al Ministerului Lucrgrilor Pu-
si destituirea se hotgrasc de co- blice si Comunicatiilor, un ma-
misiunile de discipling. gistrat consilier de Curte de
Functionarul sau agentul pus Apel, delegat de Ministerul de
in disponibilitate si destituit nu Justitie si un delegat al Regiei
poate fi reprimit in serviciul Autonome C. F. R.
cgilor ferate. Lucrgrile comisiunii se vor su-
pune Ministerului Lucrárilor
Pub lice si al Comunicatiilor syre
CAPITOLUL VII
aprobare si functionarul sau a-
Reprimirea in serviciu gentul ilegal numit va fi licen-
tiat din serviciu, iar avansgrile
58. Poate fi reprimit in servi- ilegale se vor anula prin decizie
ciu: ministerialg.
a) Personalul demisionat, si Incadrarea se va face tingn-
b) Personalul licentiat, cu ex- du-se seamg de salariul prevg-
ceptia celui dela alineatul e din zut In bugetul anului 1933 al ca-
art. 56. tegoriei si clasei ce functionarul
Personalul demisionat poate fi sau agentul posedg si de functia
reprimit numai in termen de pe care legalmente si efectiv o
cinci ani dela demisiune. Repri- indeplinea la 1 Ianuarie 1933
mirea se va face in acelasi grad sau in momentul incadrgrii,
care 1-a avut la data demisiunii dacg la aceastá din urmg datá
si numai dacg cel reprimit In- are o situatie superioarg, pre-
deplineste conditiunile de nu- cum si de salariul la care are
miri in momentul reprimirii. dreptul, conform avansgrii recu-
Conditiunea maxim& de vgrstg noscute ca legale, indiferent de
de 40 ani nu se aplicg functio- faptul at acel salar a fost sau
narilor din categoriile IVII in- nu prevázut in bugetul anului
clusiv. 1933.
Functionarii si agentii din a-
CAPITOLUL VIII ceeasi categorie si clasá a tabe-
Dispozifiuni diverse 0 fransiforii lei din legea de organizare si
exploatare C. F. R. din 1927, in
59. In termen de *ase luni vigoare pang la aplicarea pre-
dela punerea in aplicare a pre- zentei legi, având salarii dife-
zentei legi se va face revizuirea rite in bugetul anului 1933, vor
numirilor si avansgrilor functio- fi incadrati la salariile cores-
narilor si agentilor C. F. R, cu punziltoare mediei acestor sa-
incepere dela 1 Ianuarie 1924, de larii.
www.digibuc.ro
 [Art. 60-651 28 Apri lie 1933
Acei care conform salariului
vor corespunde unei categorii
superioare functiei pe care efec-
tiv o indenlinesc, conform tabg-
lei de functiuni din prezenta
lege, vor fi incadrati la catego-
ria functiei pe care efectiv o in-
deplinesc, cu salariul pe care-1
au prin buget, urmand ca apoi
pe cale de avansare sd ajungg
la categoria si clasa coresnunzil-
toare salariului ce are.
Acei care conform salariului
ce au, ar urma sg fie incadrati
intr'o categorie inferioarg celei
corespunzgtoare functiei ce efec-
tiv indeplinesc in mometnul in-
cadrgrii, vor fi incadrati in ul-
tima clash a categoriei cores-
punzatoare functiei ce efectiv
indeplinesc, dach, intrunesc toate
celelalte conditiuni prevazute de
legea de organizare si exploatare
C. F. R. din 13 August 1927, ur-
mand ca la primele disponibili-
trtti bugetare sit li se acorde si
salariul corespunzgtor catego-
riei si clasei in care au fost in-
cadrati.
Incadrärile se vor face sub
presedintia unui membru al
Curtii de Apel din Bucuresti, de
chtre o comisiune compusg din
patru delegati ai Ministerului
Lucrgrilor Pub lice si al Comuni-
catiilor si 4 functionari supe-
riori ai Regiei Autonome C. F.
R., recomandati de directiunea
generalg C. F. R.
Pang la trecerea la tabela A,
anexa 1 a statutului, inaintgrile
si numirile se vor face conform
tabelei de incadrare si transitie
(anexa 2).
60. Functionarii aflati in ser-
viciu la punerea in aplicare a
prezentei legi si care se gäseau
in functiune la 1916, precum si
cei care au intrat In serviciul
C. F. R., din teritoriile liberate, tocmitá de administratia C. F.
www.digibuc.ro
570
In primii 3 ani dela Unire, chiar
dach, nu au studiile cerute de
prezenta lege, vor putea avansa
pang la categoria V inclusiv.
61. In caz de prisos de perso-
nal dintr'o categorie, directiunea
generalg va putea da insärcr-
ngri chiar inferioare categoriei
respective insh, cat mai apro-
piate de aceasta.
62. In termen de cel mult 30
de zile dela punerea in aplicare
a prezentei legi, se vor constitui
comisiunile de discipling prevg-
zute de prezenta lege.
Pang la constituirea noilor co-
misiuni de discipling vor func-
tiona actualele comisiuni de dis-
cipling si de judecata accidente-
lor.
Chestiunile deduse actualelor
comsiuni de discipling si care
nu vor fi solutionate pang la
instituirea noilor comisiuni, vor
trece spre solutionare acestor
comisiuni.
63. Personalul ce s'ar gäsi
angajat cu contract in serviciul
cdilor ferate in momentul pro-
mulggrii prezentei legi, va putea
fi incadrat in conditiunile pre-
vgzute de prezentul statut, la
categoria functiunii ce indepli-
neste cu salariul corespunzator.
64. Absolventii scoalei supe-
rioare de arte si meserii sunt
asimilati bacalaureatilor, iar cei
cu scoala inferioarg de meserii
si absolventii scoalelor medii de
ateliere, intretinere, miscare si
tractiune C. F. R., celor cu curs
inferior de liceu, numai pentru
functiunile de specialitate.
65. Pang la reglementarea
asigurdrii personalului C. F. R.,
printr'o lege speciald, pentru ac-
cidentele suferite in timpul ser-
viciului, se mentin dispozitiunile
prevgzute in instructiunea in-
 571 28 Aprilie 1933

Anexa Nr. 1.
TABELA A. DE GRADE $1 SALAR1ZARE
GRUPA I
al
1.7.
o
GRUPA II GRUPA III I
GRUPA IV 3 "
ea
to
a,
T IT R AT I BACALAUREATI CURS INFERIORDEUCEU CURS PRIMAR E
era
7S ce

C) Class Salariu Staglu Clasa &dark' Stag lu Clasa Salado Malta Clasa Salado Istagiu

I
II
-- 20 a
18 a
III 1 17 a
2 16 a
1 15 a -
IV 2 14,1 a
13,2 a

V
3
1
2
-
12,4 a
11,6 a i
1
2
12,4 a
11,6 a
-*)
1
3 10,8 a 3 10,8 a

VI
1
2
-
10,a
9,4 a
1

1
1
2
10 a
9,4 a
1
-*)
1

VII
3
1
2
-
8,8 a
8,2 a
7,8 a
1

1
3
1
2
8,8 a
8,2 a
7,3 a
-1

1
1
2
8,2 a
7,8 a
-1 .-
3 7,4 a
3
I -
7,4 a
7,0 a
1 3 7,4 a
7,0 a -I
I 70a
1
-*)
'
1
VIII 2 66a 2 2 6,6 a 2 2 6,6 a 2
3 3 6,2 a

IX
1
2
-
6,2 a
5,8 a
5,4 a
2

2 2
1 5,8 a
54a
-2

2
3
1
2
6,2 a
6,8 a
5,4 a
-
2

2 to
au
co

c*
3 5,0 a 5,0 a 2 3 5,0 a
1
2
-
4,7 a
4,4 a
2

2
3
1
2
4,7 a
4,4 a
-2
1
2
4,7 a
4,4 a
2
-
2
.9
o
N
Ka
>
3
I
4,1 a
-
3,8 a
2 3
I
4,1 a
3,8 a -2 3
1
4,1 a
38 a -
2 .....

70
I-
"
-
-
al
XI 2 3,5 a 2 3,5 a 2 2 3,5 a 2 n,
- 3
4
3,2 a
2,9 a
2
2
3

I
3,2 a

2,9 a
2

-
c;
E
...
o
eo
0
... 1",,
2 2,6 a 2 o
XII 3 2.3 a 2
o --
1

1
4 20
, a 2
1
2
4,0 a
3,8 a
-
3
c.)
E
=
3 3,4 a 3 c
4 3,1 a 2
1
5 2,9 a 2 u
6 2,7 a 2 E.
XIII 7 2,5 a 2 t:
8 2,3 a 2 cn
9 2,1 a 2
10 2,0 a 2
11 1,9 a 2
1,8 a
12
1
2
2,0 a
18a
-
2

3
3 1,6 a 3
4 1,5 a 2
5 1,4 a 2
XIV 6 1,3 a 2
7 1,2 a 2
8 1,15 a 2
9 1,10 a 2
10 1,05 a 2
11 1,0 a 2

www.digibuc.ro
 [Art. 66-8] 28 Aprilie 1933
R., actualmente in vigoare si pu-
. blicatd in Foaia Oficiald C. F.
R. Nr. 390.
66. Pang la punerea in apli-
care a unui statut propriu, a- De asemenea ei sunt deopo-
ceastä lege se aplia in ce pri- trivd rdspunzátori dach n'au ce-
veste stabilitatea, disciplina si rut la timp fondurile necesare
salarizarea personalului Casei
Autonome pentru Ocrotirea $i
Ajutorarea personalului C. F. R.
(Casa Muncii C. F. R.).
67. Prezenta lege intrd in vi-
goare pe data publiarii ei; Re-
gulamentul ei de aplicare se va
intocmi in termen de 60 zile dela
aceastd. datd.
68. Toate dispozitiunile $i re-
gulamentele contrare dispozitiu-
nilor prezentei legi sunt $i ril-
män abrogate.
LEGE
pentru modificarea art. 3 si 8 din legea
privitoare la nestirbirea In timp de pace
a stocului de rftzboiu al armatei
DIN 28 APRILIE 1933 2)
Art. unic. Articolele 3 $i 8
din legea privitoare la modifi-
carea in timp de pace a stocului
de rdzboiu al armatei, se modi-
fia precum urmeazd:
3. Inspectorii generali de armd,
si inspectorii tehnici respectivi
din Ministerul ApArdrii Natio-
nale sunt personal aspunzatori
in cazul and n'au semnalat din
timp nevoia inlocuirii materia-
1) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea depu-
talilor ei Senat In eedintele dela 7 ei 11 Aprilie
1933 ; s'a promulgat ou Decret Nr. 1.244 933
el publicat In Monitorul Oficial p. 1 Nr. 97
din 28 Aprilie 1933.
A se vedea i Legea pentru neetirbirea sto-
pului de razboiu al armatei din 23 Julie 1931, la
pag. 630, vol. XIX.
www.digibuc.ro
572
lelor care ating limita (le conser-
vare si care urmeazd sa fie puse
in consumatie sau intrebunitate
pentru instructie.
pentru inlocuirea acelor mate-
riale.
Pedeapsa pentru cei gäsiti vi-
novati va fi cea prevázutit la
art. 5.
Rdspunderea va privi personal
pe ministrul apärdrii nationale,
in cazul and aducându-i-se la
cunostintä nevoia inlocuirii ma-
terialelor cu durata de conser-
vare limitatìl, precum si a celor
intrebuintate pentru instructie,
nu va fi supus chestiunea Con-
siliului de Ministri si nu va fi
cerut fondurile necesare pentru
inlocuirea acelor materiale.
De Indatá ce ministrul apd-
rdrii nationale a supus chestiu-
nea Consiliului de Ministri, rds-
punderea trece asupra acestui
Consiliu.
8. Prin derogare dela pres-
criptiunile art. 1 pând la 7 in-
clusiv ale legii de fatd, se ad-
mite ca:
a) Materialele de orice naturd
Inscrise la mobilizare si pier-
dute, degradate, distruse sau re-
formate din fortá majord, acci-
dente, furt, efractie sau dispari-
tia detentorilor, sd fie sazute
fdrd, a mai fi nevoie de credite
pentru Inlocuirea lor, insd, nu-
mai timp de doi ani dela pro-
mulgarea legii de fatä;
b) Materialele de orice naturd,
care de$i sunt inscrise la mobi-
lizare, sunt inutilizabile, fie a
sunt reformat& sau alterate, fie
cá sunt de modele disnarate sau
scoase din uz, fie cd din alte
cauze, nu mai poate servi la
mobilizare, sil. poatd fi sazute
573 28 Apr Hie 1933
fara a mai fi nevoie de credite
pentru inlocuirea lor, insit nu-
mai timp de (loi ani dela pro-
mulgarea legii de fata;
c) Materialele de tot felul, pier-
(lute pe câmpul de luptä in cam-
pania 1916 1919, si pentru care
nu s'au incheiat acte definitive
pana in prezent pentru a fi
scazute din scripte sa fie sea-
zute fara a mai fi nevoie de cre-
dite pentru Inlocuirea lor, insa
numai timp de doi ani dela
promulgarea legii de fata.
Operatiunile de scadere din
scripte nu se vor putea face pen-
tru materialele mentionate la
alineatele a, b §i c ale acestui
articol, deck pe baza vizei de
conformitate a Inaltei Curti de
Conturi, push pe aprobarile de
scadere, date de ministrul apa-
rarii nationale, personal.
LEGE
pentru infiintarea unei taxe de salvare a
naufragigilor in apele teritoriale romi-
nesti si pentru acordarea unei Indemni-
za[ii de lipsä de lucru marinarilor de pe
vasele naufragiate, sfärâmate
sau prädate
DIN 28 APRILIE 1933 1)
1. Cu incepere dela 1 Aprilie
1933, mice nava de transport, de
orice natura, fie cu masini, fie
cu palm, care intrând din Mare
in Dunare, va face vreo opera-
tiune comerciala, de incarcare
sau descarcare de marfuri, in
1) Aceast3 Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor ei 8enat in sedintele dela 11 ei 18
Aprilie 1933; a's promulgat au Deeret Nr. 1.246
din 1933 ei publioat In Monitorul Olicial p. I
Nr. 97 din 28 Aprilie 1933. A se vedea ei Con-
ventia internationali pentru tratamentul bo-
lilor marinarilor din 24 Februarie 1928, la
pagina 979, vol. XV XVI.
www.digibuc.ro
[Art. 1-61
apele Dunarii maritime (dela
Mare pana la Braila), va pläti o
taxa de salvare de 1 leu pe tona
de registru net a navei.
2. Când in cursul unui an o
nava va face mai multe voiajuri
in Dunare, va plati pentru pri-
mul voiaj taxa de salvare dela
art. 1 Intreaga, iar pentru voia-
jele urmatoare va plati acea
taxa redusa cu 25%.
3. Vapoarele postale, cu servi-
ciul regulat de pasageri si postä,
vor beneficia, de o reducere de
60° o asupra taxei de salvare.
4. Taxa de salvare dela art. 1
se va incasa in primul port in
care nava venind in Mare, va
trece vreo operatiune de blear-
care sau descarcare. Incasarea
se va face de catre vamile res-
pective, iar sumele se vor de-
pune la Banca Nationala, in
contul si la dispozitia Societel-
fii de Salv are a Naufragiafilor
in apele teritoriale romdnesti".
Sumele pentru serviciul de sal-
vare nu pot avea sub niciun mo-
tiv alta, destinatie deck pentru
scopul care a fost creat prin a-
ceastä lege.
5. Din taxele pe care Regia
Autonorna a P. C. A. din Minis-
terul Comunicafiilor, le Inca-
seaza in porturile maritime,
drept taxa de salvare, se va in-
scrie in bugetele anuale si se va
plati Societeltii de Salvare a
Naufragia(ilor in apele teri-
toriale romdne fti", suma de
1.000.000 (un milion) lei, drept
participare la opera de salvare a
naufragiatilor ce se va efectua
de numita Societate.
6. Se autoriza:
a) Ministerul Apararii Natio-
nale;
b) Ministerul Sanätatii;
c) ff Comunicatiilor;
d) Domeniilor;
e, ff Finantelor;
 [Art. 7-3] 28 Apri lie 1933
a pune la dispozitia Societdlii
de Salvare a Naufragiatilor in
apele teritoriale romdnegi", per-
sonalul i materialul necesar
bunei function&ri a serviciului
de salvare a naufragiatilor de
pe litoralul românesc.
7. In caz de pierdere prin prd-
dare, sfárimare sau naufragiu a
unui vas maritim sau fluvial,
armatorul sau persoana cu care
marinarii au fâcut contracte
pentru a servi pe vas este obligat
s. plAteascá fiedtruia dintre
marinarii intrebuintati pe vas o
indemnizatie pentru a face fat&
lipsei de lucru rezultând din a-
ceast 5, pier dere.
Aceastá indemnizatie va fi
p15-tità numai pentru zilele efec-
tive de lips& de lucru, in pro-
Portia salariului prev&zut
contract, dar suma total& a in-
demnizatiei de plätit fiectirui
marinar va putea fi limitat& la
salariul sau pe doll& luni.
Aceste indemnizatii se vor bu-
cura de aceleasi privilegii ca
restantele de salarii cuvenite
pentru timpul servit si marina-
rii vor putea recurge, pentru a
le dobândi, la aceleasi procedee
ca si pentru aceste restante.
Pentru aplicarea dispozitiuni-
lor prezentului articol, prin ter-
menul marinar" se Intelege
orice persoan& fäcând serviciul
pe vas, jar prin vas" se /rite-
lege mice fel de vase, proprie-
tate public& sau particulark
efectuând o navigatie maritim&
sau fluvialk cu exceptia vase-
lor de rázboiu-
8. Orice dispozitii contrarii le-
gii de fatá sunt si rAmAn abro-
gate.
www.digibuc.ro
574
LEGE
pentru completarea misurilor necesare
folosirii päqunilor comunale constituite
din *WI
DIN 28 APRILIE 1933 1)
1. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor este autorizat s5, re-
trag& cererile de revizuire (re-
cursuri) contra deciziilor de ex-
propriere, pentru constituiri de
pdsuni din pádurile Statului ra-
mase definitive, In cazul când
decizia celei de a doua instant&
de fond a fost datäin favoarea
cornunei.
2. Lucrárile cadastrale necesi-
tate pentru determinarea pe te-
ren a partilor expropriate, in ve-
derea constituirii de päsuni co-
munale, se pot face si de ingi-
nerii din corpul tehnic silvic in
conditiunile caietului de sarcini
al Directiunii cadastrului.
Receptia pentru intocmirea
definitive se va face de or-
ganele de control ale Cadastru-
lui-
In caz de contestatie la ma-
suriltoare se poate face predarea
provizorie cu aprobarea Minis-
terului si se pot intocmi stu-
diile de transformare pentru
portiunea de pädure necontes-
tatA.
3. Dac5, folosinta actualelor
pásuni, constituite pe baza di-
verselor legi, nu corespunde In
total sau in parte scopului, din
cauza naturii solului sau a de-
pärttirii prea mari, comunele
beneficiare pot cere, cu acordul
pärtilor, schimbarea in total sau
Aceastil Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat In sedintele dela 8 si 13
Aprilie 1933; s'a promulgat au Deeret Nr. 1.255
din 1933 ei publieat In Mmitorul Olicial p. I
Nr. 97 din 28 Aprilie 1933.
A se vedea In legfiturt Legea pentru expro-
priere, In vederea infiintirii pasunilor cornu-
nale din 24 Septernvrie 1920, la pag. 475, vol.
IXX, precum i molificarea din 2 Noemvrie
1932, la pag. 763, vol. XX.
576 28 Apri lie 1933 [Art. 4-7]

In parte a pg$unilor cu alte su- renului de pg$une schimbat se

prafete de pgduri sau terenuri va urma, an de an, cu puieti
de alte categorii de culturi, din din speciile proprii regiunii.
proprietatea lor, din proprieta- 6. Situatiunea noug, ce se
tea composesoralg, mo$neneascg, creeazg. unei paduri prin apli-
a Statului sau a particularilor carea schimbului poate sg cons-
$i numai dad, sunt situate pe titue motiv de revizuirea amena-
terenuri cu pante dulci si care jamentului in ce prive$te stabi-
nu pot deveni erozibile prin fo- lirea posibilitgtii si planului de
losintg pentru pd$une. exploatare.
Pgdurile degradate, tuferiwri, 7. Eventualele nevoi ale cornu-
rgri$ti, zgvoae din marginea sa- nelor si satelor din regiunea de
telor, care din cauza suprafetei munte si deal, considerate ast-
mici $i a depgrtgrii de alte ma- fel, dupg configuratia geogra-
sive nu pot fi refäcute, adminis- ficg a terenului, pentru pg$uni
trate $i conservate In bung stare, comunale nesatisificute prin ni-
se pot schimba de cgtre comune ciuna din cgile previlzute in le-
sau Stat, pentru Impadurire $i gile In vigoare, se pot satisface
mai bung gospoddrie, cu alte prin cumpäräri de pgduri sau
suprafete de valoare si intindere terenuri de alte categorii sau de
cel putin egalg. poeni, situate in perimetrul pg-
4. Schimburile prevgzute mai durii In imecliatg leghturg cu te-
sus nu se vor putea face decât ritoriul comunei, pentru trans-
cu acordul partilor, pe baze de formarea lor in pg$uni.
echivalentg a valorii terenuri- Cumpgrärile de pgduri in ve-
lor schimbate si cu aprobarea derea constituirii de pg$uni se
Consiliului de Ministri, la pro- vor face cu aprobarea Consiliu-
punerea Ministerului de Agricul- lui de Ministri, la propunerea
turg $i Domenii, care In preala- Ministerului de Agriculturg $i
bil va lua avizul Consiliului Domenii, care In prealabil va lua
tehnic al pgdurilor. avizul Consiliului tehnic al pg-
Pentru satisfacerea nevoilor durilor.
de pg$une a comunelor, Statul Studiile de trnsformare in pg-
poate face schimb cu proprieta- suni impgdurite se vor face cu
rii particulari, pentru a procura avizul Consiliului tehnic al pg-
astfel mai In apropierea comu- durilor.
nelor respective suprafata nece- Schimbul de terenuri sau e-
sarg pentru schimb sau vänzare. ventualele cumpärgri de páduri
5. Defri$area pädurii admisa necesare drumurilor de acces la
la schimb pentru pg$une se va pg$uni sau la addpgtori, se a-
face pe baza art. 13, alin. g din probg de cgtre ministrul dome-
codul silvic, cu derogarea cá im- niilor In baza constatärii nece-
padurirea terenului schimbat se sitätii lor de cdtre comisiunea
va executa treptat, anual $i pro- previlzutg la art. 8 de mai jos.
portional cu transformarea pd- Pgdurile care imprejmuiesc
durii In päsune. golurile de munte, pot fi folosite
Dupg reimpgdurirea completg drept refugiu de vite, In cazuri
a unei portiuni de pgsune se va de fortg major& constatatii, In
putea permite tgierea $i defri- adâncime de maximum 800 m,
*area In anul urmgtor a unei farg ca acest fapt sg constituie
suprafete egale din pgdurea a- contraventie silvicg.
probatá la schimb pentru trans- Se excepteazg arboretul sub 30
formare In päsune. ani si plantatiile flcute In acea-
Rebnpädurirea completg a te- stg zong, In care scop, anterior
www.digibuc.ro
[Art. 8-13] 28 Apri lie 1933
introducerii vitelor la pOune in
gol, se vor imprejmui, spre a se
evita distrugerea lor.
Schimburile sau cumpdrarile
In sensul articolelor precedente
se vor face in termen de cel
mult 3 ani dela publicarea legii
de fatil.
Pretul de cumpärare a pildu-
rilor apartinând Statului va fi
acel de expropriere.
8. Necesitatea de cumpäräri i
schimburi de päduri in vederea
constituirii de pOuni se va con-
state in prealabil de comisiuni
regionale numite de Ministerul
Agriculturii *i Domeniilor §i
compuse dintr'un reprezentant
al regimului silvic, prefectul ju-
detului, seful serviciului veteri-
nar judetean, directorul serviciu-
lui agricol judetean si primarul
comunei interesate. In cazul
cilnd cumpararea se face din p5.-
durile Statului, reprezentantul
regimului silvic in comisiune, se
va inlocui cu reprezentantul C.
A. P. S.-ului.
Sesizarea Colliisillnii se va face
la cerere de Ministerul de Do-
menii
9. C. A. P. S. va arenda tere-
nurile pentru pasune de prefe-
rintrt comunelor rurale.
10. Studiile de transformarea
pädurii In päsuni impädurite, la
cererea comunei proprietare, se
pot revizui, cu respectarea tutu-
ror formelor cu care au fost In-
tocmite, dad], se produc elemente
noi care s5, justifice o modificare
In starea arboretelor, procentul
de impildurire ori tratamentul
aplicat.
Ca umare, se vor revizui Ma-
inte de termenul fixat prin ele
si amenajamentele silvico-pasto-
rale ale p54unilor cu studiile de
transformare revizuite.
Aplicarea §i controlul amena-
jamentelor silvico-pastorale se
vor face de organele agricole O.
silvice.
Sume le rezultate din valori- cu ori far5, invoieli agricole, sau
www.digibuc.ro
576
ficarea materialului lemnos ce
eventual s'ar extrage de pe pA-
*uni, vor servi la acoperirea pre-
tului pasunii expropriate, iar
prisosul se va viIrsa la fondul
de ameliorare al pOunilor res-
pective.
11. Portiunile degradate din
pasunile constitufte pe baza di-
verselor legi se vor impäduri po-
trivit dispozitiunilor din legea
pentru ameliorarea terenurilor
degradate, cu mijloace puse la
dispozitie de Stat *i comunele
respective.
Pridurile rezultate pe aceastä
cale, impreund cu pildurile re-
zervate, in pilsune cap5Aä carac-
terul de pacluri comunale.
12. Transformarile de päcluri
iri pil*uni imprldurite, aprobate
de critre Ministerul de resort al
Austriei si Ungariei, inainte de
1 Decemvrie 1918, in Transilva-
nia *i Bucovina, se vor respecta
i se vor trece in artile fun-
duare cu noua lor destinatie; iar
transformarea se va face prin
organele Directiei regimului sil-
vic, dupg. normele avizului Nr.
24 din 1929 al Consiliului tehnic
al pädurilor.
Terenurile care la promulga-
rea legii de fata sunt de fapt p5,-
*uni, folosite ca atari, dar sunt
Inscrise in cartea funduarä ca
pitduri, vor putea fi folosite ca
prt*uni, dad'', ocolul silvic respec-
tic va constata, cii ele continug. ,
a fi potrivite pentru acest scop.
Judecatoria competintA veri-
ficand, la cerere, cele de mai sus,
va face rectifictirile cuvenite in
cArtile funduare.
Amenzile aplicate pentru de-
licte silvice, comise pe astfel de
terenuri, se amnistiazd.
13. Nu se va putea proceda la
impAdurirea poenilor si a locu-
rilor din marginea pAdurilor *i
vecinaatea satelor, terenuri care
au servit de ani indelungati ca
pdsuni pentru vitele sMenilor,
577 28 Apri lie 1933
pentru culturi facute de sateni
pe aceste terenuri.
Impadurirea acestor terenuri
se va putea face numai in urma
unei aprobari speciale a Minis-
terului Agriculturii si Dome-
niilor, data in urma cercetarilor
facute in localitate, $i numai in
cazul când acele terenuri ar fi
de natura terenurilor degradate,
fugitive, admisibile la impadu-
rire, conform legii ameliorarit
terenurilor degradate, publcata
In Monitorul Oficial Nr. 141 din
28 Iunie 1930 1).
14, Proprietarii padurilor ex-
ploatate $i pe care au fost obli-
gati sa le replanteze, nu le vor
putea vinde in vederea consti-
tuirii de pasune, deceit numai in
cazul când ele sunt proprii pen-
tru pasuni.
15. Orice dispozitiuni contrare
prezentei legi sunt $i raman
a brogate.
LEGE
pentru regularea drepturilor la pensie a
invalizilor fogti voluntari ardeleni, bänä-
bucovineni, basarabeni, macedoneni
Ili a viduvelor #i orfanilor urmaqi de
fogti voluntari
DIN 28 APRILIE 1933 2)
1. Fo$tii voluntari ardeleni,
banateni, bucovineni, macedo-
neni i basarabeni, din razboiul
intregirii neamului, deveniti in-
1, A se vedea Legea pentru ameliorarea te-
renurilor degradate din 28 Iunie 1930, la pag.
422, 01. XVIII, ou modif. din 8 Aprilie 1931.
2) Aceasti Lege s's votat de Adunarea de-
putatilor si Senat in sedintele dela 7 oi 13
Aprilie 1933 ; s'a promulgat out Decret Nr. 1.257
din 1933 si publicat in Manitorul p. I
Nr. 97 din 28 Aprilie 1933. A se vedea in le-
;Mull Legea pentru oficiul invalizilor, orfani
si vfiduse de rizboiu din 2 Septemvrie 1920, la
pag. 407, vol. IX X si Legea I. O. V. din 6
Mai 1927, la pag. 709, vol. XV XVI. De ase-
meni Legea sanitari si de ocrotire din 15 Iulie
1930, completati prin Legea din 27 Aprilio
1933, art. 568, la pag. 451, In :nest vnlum pre-
cum 5i Reoulamentul din 22 Aprilie 1933, care acte de egala valoare, emanând
urmeazl in acest volute dela autoritatile militare ali ate,
C. Hanringiu, vol. XXI. 37.
www.digibuc.ro
[Art. 14-21
valizi de razboiu din timpul $i
din cauza razboiului, indiferent
(le locul unde au luptat, cum $i
vaduvele i orfanii fo$tilor vo-
luntari morti la datorie, se ega-
leaza In drepturi cu invalizii, va-
duvele i orfanii de Mau:Au ai
armatei române si in privinta
aranjarii drepturilor lor la pen-
sie vor beneficia de prevederile
legilor din 2 Septenvbrie 1920 $i
I. O. V., votata la 23 Martie 1926
$i publicata in Monitorul Oficial
Nr. 97 din 5 Mai 1927, cu modi-
ficarile din legea de fata.
2. Invalizii fo$ti voluntari, va-
cluvele $i orfanii fo$tilor volun-
tari morti la datorie, oricare ar
fi stadiul in care se gasesc eau-
zele lor la promulgarea legii de
fata, vor putea, in termen de un
an dela promulgarea acestei
legi, sa ceara inscrierea lor la
pensiunile de rrizboiu corespun-
zatoare, la drepturile de asis-
tenta sociala acordate invalizi-
lor, vaduvelor si orfanilor ar-
matei române, in urmatoarele
conditiuni:
a) Ofiterii invalizi, fosti volun-
tari, vor dovedi odata cu cererea
de inscriere, pe care o vor face
Casei generale de pensiuni, cali-
tatea lor de invalizi cu còpie
de pe Monitorul Oficial in care
s'a publicat inaltul decret regal
de punere in retragere definitiva,
cu mentiunea din timpul si din
cauza rilzboiului", sau cu acte
similare de clasare definitiva,
emanate dela autoritatile mili-
tare române i aliate, iar calita-
tea de fost voluntar cu certifica-
tul eliberat de U. F. V. R.;
b) Reangajatii i gradele infe-
rioare, fosti voluntari, vor do-
vedi in acela$i fel ca la alineatul
Precedent calitatea lor de inva-
lizicu biletul de reforma cu
aceeasi mentiune din timpul $i
din cauza razboiului" sau cu
[Art. 3-7] 28 Apri lie 1933 578

iar calitatea de voluntar cu cer- invalizi de rdzboiu, fosti volun-

tificatul prevrizut la alineatul a. tari, produc in termen de 6 luni
Urmasii ofiterilor, reangajati- dela promulgarea legii de fata
lor si gradelor inferioare, inva- dovezile previlzute la art. 2, alM.
lizi de rázboiu dela a si b, dece- a si b, impreund cu cererea ce
dati panà la punerea In aplicare vor inainta direct Casei gene-
a legii de WA', se vor bucura rale de pensiuni pentru revizui-
de aceleasi drepturi prevazute rea cauzei lor.
de lege pentru asemenea urmasi, Tot astfel se va proceda si in
iar dovezile de calitate vor fi privinta eventualelor hotariri
aceleasi ca sub alineatele a si b; definitive privitoare la refuzarea
b) Vilduvele si orfanii fostilor Inscrierii la pensie a vdduvelor
voluntari morti la datorie, vor si orfanilor de ritzlyiu urmasi
face dovada calitätii lor cu actul de fosti voluntari.
de deces al sotului sau pdrinte- 5. Acei ofiteri, reangajati sau
lui lor, In copie legalizatá de vreo grade inferioare, fostii voluntari,
autoritate militard romând, a- care Mat nu au fost examinati
liatd, fie de U. F. V. R. sau cu si clasati definitiv, ca la art. 2,
cbpie legalizatd in acelasi fel, alin. a $i, b, dar pot face dovada
dupd ordinul de zi care constatd cu orice act cA infirmitatile prin
moartea, iar calitatea de fosti rdnire sau boll contractate de
voluntari a celui dispdrut cu cer- care se plâng, provin din rAz-
tificatul prevazut la alineatul a. boiul Intregirii Neamului, dove-
In calcularea drepturilor la dind si calitatea de voluntar,
pensie a ofiterilor invalizi prove- vor putea cere In termen de 6
niti din legiunea romând din luni dela promulgarea legii de
Siberia, se va tine cont de gra- fatd, prin cereri adresate Minis-
dele avute de acestia in legiunea terului Ap An:11.H Nationale sa li
romând din Siberia, iar retribu- se fad, aceste examindri.
tiile care vor servi drept bazd, Stabilirea pensiei se va face
de calcul, sunt retributiile acelo- de &are instantele si dupd, nor-
rasi grade corespunzátoare din mele de procedurd obisnuit sta-
armata romAnA. bilite de lege, pensiile ce se vor
3. Stabilirea pensiei catego- fixa plätindu-se cu incepere dela
riilor de mai sus se va face de 1 Aprilie 1934, iar cuantumul
instante, dupd normele de pro- pensiei va fi in raport cu
cedurd stabilite dupil lege. constatate de comisiu-
Pensiile ce se vor fixa vor fi nile medicale de revizuire pre-
plritite cu incepere dela 1 Aprilie vázute de art. 568 din legea sa-
1934, iar creditele necesare se vor nitard din 15 lulie 1930.
inscrie In buget prin ingrijirea
Ministerului de Finante. 6. Ofiterii si reangajatii inva-
4. Hotdririle definitive prin lizisi urmasii lor din Vechiul
care s'ar fi refuzat inscrierea la Regat, care au scdpat termenul
pensie a ofiterilor, reangajatilor de a se inscrie la pensie pând la
si gradelor inferioare, invalizii 1 Aprilie 1923 (prevazut in legea.
de rilzboiu, fosti voluntari, fie din 2 Septemvrie 1920), dar ale
pentru decdderi de termene de caror infirmitilti de rdzboiu au
mice naturd sau din alte motive, fost constatate Mainte de 1 Apri-
derivând din legile anterioare lie 1933, se vor bucura de acelemi
celei de fatd, rämân inoperante drepturi ca i cei previlzuti de
si de nul efect in temeiul pre- art. 2, alin, a si b din prezenta
zentei legi, dacd acesti ofiteri, lege.
reangajati sau grade inferioare, 7. Dispozitiunile art. 106 din
www.digibuc.ro
 579 28 Apri lie 1933
legea generald de pensiuni din
4925 1), precum $i ale art. 7 din
legea interpretativd din 44 Iulie
4931 §i publicata in Monitorul
Oficial din 3 August 1931, nu
sunt aplicabile categoriilor din
prezenta lege $i nici pensiunilor
rectificdrilor de pensiuni de
rdzboiu ale ofiterilor, reangaja-
tilor i urma$ilor lor, deja ins-
cri$i la pensiuni de rdzboiu, pe
baza legilor de pensionare, rec.
tificare ci avansare in grad din
1920, 1921, 1924 $i 1929.
LEGE
pentru modificarea art. 44 din legea
colonizärii
DIN 28 APRILIE 1933 2)
Articol unic. Articolul 44
din legea asupra colonizärii, pu-
blicatá in Monitorul Oficial
Nr. 157 din 17 Iulie 1930, se mo-
dified dupa cum urmeazd:
Coloni$tii vor fi de asemenea
debitati fatd de Stat cu valoarea
constructiunilor, inventarului,
semintelor $i a oriedror ajutoare
ce le-au fost acordate.
Anuitdtile se vor calcula fard
dobandd $i se vor repartiza ca
pentru valoarea terenului, in
60 rate semestriale, exigibile la
1 Mai $i 1 Noemvrie ale fiecdrui
an, incepând dupd. 4 ani dela
acordarea acestor ajutoare.
1) A se vedea Legea generalit de pensiuni din
15 Aprilie 1925, la pag. 440, vol. XIXII, cu
mod.; Legea interpretativi din 3 August 1931, le
peg. 669, vol. XIX, preoum gi Legile de pen-
sionare din 2 Septemvrie 1920, la pagina 425,
vol. IXX, cu mod. din 19 Tulle 1921, pag. 958,
acelasi volum, 31 Oct. 1922, 10 Sept. pi 10 Oc-
tomvrie 1932, peg. 668, vol. XX.
2) Aceastá Lege modificatoare s'a votat de
Senat pi Adunarea deputatilor in pedin.tele dela
5 si 11 Aorilie 1933 ; s'a promulgat cu Decret
Nr. 1.242 933 pi publioat in Monilorul
p. I Nr. 97 din 28 Aprilie 1933. A se vedea
Le.ea colonizArii din 17 Iulie 1930, la pagina
768, vol. XVIII, eu modif. 21 Oct. 1932, la
pagina 732, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. unici
Pentru neplata la termen a
anuitätilor se va percepe o do-
bândd, de intárziere de 6 la sutd.
Debitele stabilite in baza art.
modificat se vor recalcula, sea-
zându-se dobânda de 5 la sutd.
REGULAMENTUL
legii relativ la clasarea i pensionarea
militarilor grade inferioare, pentru boale
sau infirmitäi contractate in serviciul
armatei in timp de rizboiu
DIN 28 APRILIE 19331)
TITLUL I
CAPITOLUL I
Dispoziliuni preliminare
Despre ref orma
Legea din 10 Septemvrie
1932, cu modifichrile aduse prin
legea din 10 Octomvrie 1932 se
aplied mintarilor, având gradul
de soldat, caporal si sergent,
precum i urma$ilor acelor din-
tre ei care au murit sau dispd-
rut in rdzboiu si in mod excep-
tional $i ofiterilor, reangajati-
lor si urma$ilor lor, acolo unde
dispozitiile legii si prezentului
regulament prevdd aplicabilitate
pentru ei.
Dispozitiunile acestor legi sunt
aplicabile numai acelora care au
fost mobilizati $i au luat parte
la rdzboiul pentru intregirea
neamului sau vor lua parte in-
tr'un viitor rdzboiu.
De beneficiile acestor legi se
mai bucurd:
a) Locuitorii din tinuturile ro-
Acest Regulament s'a aprobat cu Decret
Nr. 987 933 91 publicat tn Moniforul Oficial
p. I Nr. 97 din 28 Aprilie 1933. A se vedoa
Legea pentru olasarea pi pensionarea militarilor
grade inferioare, pentru boale sau infirmitati
contractate in Limp de nizboin din 10 Septem-
vrie 1932, la pag. 649, vol. XX, cu modif. din
10 Octomvrie 1932, la pag. 668, acelasi volum.
[Art. 2-5]
mâne*ti alipite, care au luat
parte in rrtzboiul mondial, fosti
mobilizati in serviciul armate-
lor: Austro-Ungare si Ruse, de-
veniti cetriteni romani conform
tratatelor de pace;
b Ceti 'genii români majori
sau minori, de ambele sexe,
care desi nu filceau parte din
elementele armatei, totu$i in
timpul rilzboiului au prestat
sau vor presta un serviciu re-
chizitionat sau ordonat (le au-
toritatile militare romane;
c) Cerceta$ii $i surorile de ca-
ritate angajate sau benevole $i
care in timpul rulzboiului pentru
intregirea neamului au contrac-
tat o infirmitate de cel putin
200/o incapacitate de muncrt, in
serviciul armatei romilne.
2. Reforma este pozitia in care
este pus mice militar, grad in-
ferior, care se griseste in imposi-
bilitate definitivd sau temporaril
de a mai servi in armatil din
cauza ränilor sau boalelor ca-
piltate fArä vina lui.
Reforma este definitivä atunci
cand ea se pronunta pentru mi-
litarul care se grtseste in impo-
sibilitate vdditrt a mai servi $i
de a relua ulterior serviciul; iar
temporaril atunci cCind incapa-
citatea de a servi este conside-
ratil trecAtoare.
Reforma temporal% poate fi
ulterior revocatil, prelungitrt sau
prescliimbat iii reformrt deli-
nitivd, in urma revizuirii medi-
cale ce se face acestei categorii
de reformati din 2 in 2 ani.
Reforma definitivd poate fi
anulatà in urma revizuirilor
medicale ce se vor putea face
din 5 In 5 ani.
In caz de fraudà, anularea se
va face chiar la constatare.
3. Pozitia de reformrt
a) Invalizilor de rrtzboiu.
Prin invalizi de razboiu se in-
teleg numai mutilatii care au rechizitii
tontractat o infirmitate înctepli- si 23 Augugt 1922, la pag. 265, vol. XIII XI .
www.digibuc.ro
28 Apri lie 1933 580
nindu-$i datoria in arma sau
specialitatea lor, in timpul $i
din cauza rilzhoiului, precum $i
acei care au devenit infirmi in
timp de doi ani dela trecerea
armatei pe picior de pace, din
cauza unor boli sau leziuni con-
tractate in timpul $i din cauza
rrtzboiului;
b) Pensionatilor de räzboiu.
Prin pensionati de rrtzboiu se
inteleg:
I. Militarii mobilizati care au
avut o boalá latentrt $i preexis-
tentä mobilizArii lor, it-1.r in tim-
pul rraboiului au suferit o agra-
vare a acelei boale *i din cauza
crtreia au fost reformati, precum
si acei care au devenit infirmi
in timp de doi ani dela trece-
rea armatei pe picior de pace
pentru o boalrt latentrt $i pre-
existenta mobilizilrii lor *i care
s'a agravat in acest timp.
2. Cetritenii romAni majori sau
minori de ambele sexe, care desi
nu frtceau parte din elemen-
tele armatei, totmi in timpul
rrtzboiului au prestat un servi-
ciu de rechizitionat sau ordonat
(le autoritiltile militare conform
legilor de rechizifii militare ro-
mdne 1).
3. Cercetasii si surorile de ca-
ritate angajate sau benevole $i
care au contractat o infirinitate
cu cel putin 20 la sutrt incapaci
tate de niuncrt in serviciul ar-
mate romfme.
4. Pentru a se pronunta re-
forma In conditiunile indicate la
articolele precedente, se va avea
in vedere procedeul indicat la
art. 5 si urmiltoarele din acest
regulament.
5. Fiecare of iter $i grad infe-
rior supus mohilizänii trebue sa
aiM fi*a ile sanatate intocmita
se din timp de pace, care se va
anexa la livretul individual sau
1) A se vedea Le,La si Ilegulamentul pentru
militare din 6 Aprilie 1906, ou mod.
581 28 Apri lie 1933
la memoriul ofiterului, verifi-
catg de medic in zilele de mobi-
lizare, unde se va consemna sta-
rea de sangtate a fiecgrui orn,
pentru a se putea deduce even-
tualele agravgri din rázboiu.
La cei cu tare morbide se va
specifica in fise cota si incapa-
citatea de muncit la intrarea in
rrizboiu.
In acest scop fisa de siingtate
pentru fiecare orn se va intocmi
de cgtre medicii unitätilor res-
pective, chiar la Incorporare,
dupg modelul anexa Nr. 1 si va
fi tinutg la curent cu schimbg-
fi tinutg la curent cu schimba-
a omului in tot timpul serviciu-
lui militar activ.
Aceste fi$e se vor revizui $i
completa cu ocazia concentrg-
rilor, manevrelor i mobilizrtrii;
iar pentru acei care nu ar avea
fisa sanitarg intocmitii din tim-
pul serviciului activ, se va in-
tocmi cu aceste ocaziuni sau de
cercurile de recrutare.
Toate constatilrile consemnate
in fisa sanitarg se vor trece si
in foile matricole.
Civilii rechizitionati, conform
art. 5, alin. 8 din legea de rechi-
vor fi examinati de me-
dicii cercului de recrutare res-
pectiv, care vor consemna in
registrul de control starea sa-
nitarit la rechizitionare.
In timpul cât dureazá rechizi-
tionarea, starea sanitarg a re-
chizitionatului va fi constatatá
si de medicul unitgtii uncle a
fost repartizat si rezultatul no-
tat in registrul de control al a-
cestor oameni la unitatea uncle
a fost repartizat.
Pentru cercetasi si surorile de
caritate, angajate sau benevole,
se va intocmi 110, de stingtate
la angajarea lor de cgtre medi-
cul garnizoanei respective.
6. In timp de rgzboiu toate
formatiunile sanitare ale arma-
tei trebue sg aibd un numár de
bilete in raport cu efectivele
www.digibuc.ro
[Art. 6-7]
unitätilor ce servesc, intocmite
dung, modelul din anexa Nr. 2
al acestui regulament, cu denu-
mirea de fi*g medicalit dina-
inte; aceste fise fiind menite sg
constate originea infirmitiltilor
sau boalelor dobândite de mili-
tari in serviciul armatei in timp
de rilzboiu.
7. Cand un militar a fost rä-
nit sau s'a imbolngvit, prirnul
medic care Ii dg ajutor sau il
examineazá, Intocmeste fisa me-
dicalg dinainte, completAnd-o
pe scurt, dupg inclicatiunile din-
trInsa, dupg declaratia omului
$i dupg incredintarea ce si-a fit-
cut-o personal, de legdtura din-
tre afectiune $i originea ei, de-
claratg de nacient.
In dreptul diagnosticului din
fise se va stärui asupra origi-
nei rgnii contractate, ori a boa-
lei; sau in cazul cand omul este
suferincl de mai inainte se va
preciza, de este posibil, dacit
boala sau infirmitatea ce o avea
i s'a agravat in timpul *i din
cauza serviciului in razboiu.
Tot in fise medicul va indica
data când omul a fost rilnit sau
s'a imbolnilvit, localitatea uncle
a contractat rana sau boala,
precum si dacil acea ranil este
pricinuita pe câmpul de luptil,
de glont de armg, sfararnaturi
de obuz, bombg de aeroplan, ac-
cident de transport, de cglrtrie,
epidemii sau alte asemenea.
Pentru ranitii sau bolnavii
de pe front aceste fise medicale
dinainte se vor completa de me-
dicii corpurilor.
Da crt insil asemenea comple-
tare nu se poate face de medicii
corpurilor, din cauza aglome-
rärii si a trebuintei de a evacua
urgent rgnitii, ea se va face de
medicii ambulantei divizionare.
Dacá nici la aceastil forma-
tiune nu se poate executa, ea
trebue sg se facht obligatoriu la
marele post de triaj al fiechrei
armate, sau la sectiunile lui,
[Art. 8-111 28 Apri lie 1933 582

care sunt instalate in imediata purta constatarea triajului sau

apropiere a frontului, astfel ca a spitalului, sigiliul, semngtura
toti rgnitii si bolnavii sa se eva- medicului constatator si numg-
cueze prin el. rul de ordine al registrului spe-
Aceastit formatiune va trebui cial.
deci sg aiM negresit organiza- 9. Rgnitii sau bolnavii eva-
rea necesard pentru executarea cuati de pe front, cgtre forma-
urgentg a acestei atributiuni; tiunile sanitare, vor purta asu-
ea va inscri fiecare fise dina- pra lor fisa medical! dinainte,
inte, inteun registru special, in- care serveste de bilet de eva-
dicând in acelasi timp dacil fisa cuare.
este formulatg de triaj sau pro- Pe aceastg fise, la trecerea
vine dela corp, ori dela ambu- prin triaj, se va nota la Ob-
lantil, in care caz are dreptul a o servatii diverse", caracterele
verifica si adguga pgrerea sa pe rìlnij sau boalei dung care se
contra pagina fisei. va dirija rgnitul sau bolnavul
8. Dupg ce fisa dinainte a fost cgtre formatiunea sanitarg spre
Intocmitg, se incredinteazg omu- a fi spitalizati impreung cu fisa
lui cu recomandatia de a o pgs- medical! dinainte.
tra cu deosebith ingrijire, atrg- La iesirea (lin spital cei vin-
gAndu-i-se atentiunea asupra decati vor fi inapoiati unitAtii
utilitAtii ei si anume, cg ea for- lor, iar fisa medical! dinainte,
meazg actul de bazit in ceea ce va rgmâne atasatA la foaia de
priveste recunoasterea dreptu- observatii.
rilor lui si ale urmasilor lui la In caz când este evacuat cgtre
pensie, sau la ajutorul prevg- o altg formatiune sanitarg
zut de lege, in caz eventual de dinapoi, rgnitul sau bolnavul va
infirmitate. fi evacuat cu copie de pe foaia
Pentru cei bolnavi sau rgniti de observatie, la care se ata-
gray, care nu ar fi in ingsurg sazg si fisa medical! dinainte.
sg-si dea seama de recomanda- Cei care sunt in cazul de a fi
tiunea fgcutg, se incredinteaza clasati la Comisiile Medico-Mi-
fisa conducgtorului care inso- litare, yor fi trimisi impreung
testa totdeauna asemenea pa- cu copie de pe foaia de observa-
cienti, gravi, sub luare de do- tie si fisa medical! dinainte.
vadg de primire, obligându-1 a 10. Clasarea in spitale se va
o preda el Insusi formatiunii face dupg cum urmeazil:
sanitare, cgreia este destinat Dep lin vindecati, pentru a
bolnavul sau rilnitul, cu aceleasi fi inapoiati la front;
forme. b) Clasati In zona armatelor,
Dacg fisa s'a pierdut, sau din zona interioarg, serviciile auxi-
()rice cauzg nu se poate afla liare ale zonei armatelor, etape-
asupra omului, i se poate elibera lor, sau interioare, (clasare de-
un duplicat dung registrul tria- finitivg sau temporarg);
jului, spitalului armatei, sau al Retinuti incg in tratamen-
comisiunii de clasare, care a tul spitalului;
eliberat pe cea pierdutg, ca sg i d) De evacuat la alte spitale
se poath formula o altil de cgtre de specialitAti, sau din alte
una din formatiunile sanitare cauze:
mai sus autorizate, dacg ele- e) De reformat definitiv sau
mentele de control rrimase, sunt temporar.
suficiente pentru a se putea pro- 11. Dosarele rgnitilor sau bol-
nunta. navilor deplin vindecati, se pgs-
Oriee fisg sau duplicat, va treazg de formatiunea sanitarg,
www.digibuc.ro
583 28 Apri lie 1933 [Art. 12-15]

de unde au iesit vindecati; acea- 14. Fiecare Comisiune medico-

sta trimite unitAtii unde este militard de clasare, se va corn-
destinat a se Intoarce omul, nu- pune din doi medici militari ofi-
mai biletul sAu de iesire prin teri sanitari superiori, desem-
comenduirea cea mai apropiatd nati de autoritAtile de mai sus.
anuntand totdeodatd si unita- Ei vor putea cherna In consult,
tea de provenientd a omului. la caz de nevoe, pe orice specia-
Dosarele celor clasati pentru list.
alte servicii ale frontului sau Orice divergente de pdreri
ale celor propusi a fi reformati, ivite Intre membrii Comisiei, vor
temporar sau definitiv, se trans- fi rezolvate de cdtre Consiliul
mit comisiunilor de clasare superior de reformd al Coman-
reforma respective, spre a le damentului respectiv, dung. cum
avea In vedere la alcdtuirea ac- se specificrt la art. 23 din acest
telor, conform art. 16 si urmd- regulament.
torii. Fiecare Comisiune va fi asis-
Dosarele relative la cei morti tatd de un ofiter delegat al Co-
se Inainteazd Ministerului Apd- mandamentului respectiv, pen-
rArii Nationale, ser'viciul pen- tru zona armatelor, sau de un
siilor, dund ce se va fi comuni- ofiter al Comandamentului te-
cat decesul corpului sau servi- ritorial sau Cercului de recru-
ciului respectiv, care la rAndul tare respectiv, avAnd misiunea
sdn este obligat a-I comunica sd dea Comisiunii orice fel de
Cercului de recrutare respec- relatii de ordin administrativ,
t iv. care srt asigure mersul regulat
CAPITOLUL II
al lucriirilor $i sd ia mdsuri
pentru aducerea la Comisie,
Reforma pentru examinarea acelor rdniti
si bolnavi, care nu pot fi exami-
1. Coinpunerea si atribuliu- nati la snitale, centre sau locali-
nile comisinnilor clasare si tätile se gdsesc.
reforma Acesti ofiteri delegati mai au
12. Reforma este pronuntatd misiunea de a cere direct ori-
de Comisiile medico-militare de cdrui Corp de trupd sau servi-
clasare, din oficiu sau la cere- ciu, relatiuni asupra Imprejurd-
rea celui In drept, cu avizul rilor In care s'a produs rilnirea
Consiliilor superioare de re- sau ImbolnAvirea pacientului, In
f ormA, $i aprobarea Marelui caz cAnd asemenea relatii nu
cartier general, sau Ministeru- s'ar putea gdsi In dosarul omu-
lui ApArArii Nationale, dupd lui si a transmite aceste relatii
caz. Comisiunii.
13. Comisiile de clasare, care Ofiterul delegat nu are crtdere
functioneazd In zone armatelor, a se pronuta In hotartrea Conti-
se numesc de Mare le cartier ge- siei medicale, asupra clasdrii
neral, iar cele din zona inte- bolnavilor.
rioard de critre Ministerul Apd- Fiecare Comisie medico-mili-
rdrii Nationale. Nurndrul lor se tard va avea la dispozitia sa
va fixa de cAtre autoritAtile de atasat un secretar cu grad de
mai sus, dupd nevoe, In zona plutonier.
armatelor pe armate sau Cor- 15. Atributiunile Comisiunilor
puri de armatd; iar In zona in- medico-militare de clasare sunt:
terioard pe Comandamente te- a) Examineazd bolnavii si rd-
ritoriale sau chiar pe Cercuri nitii aflati In spitale si forma-
de recrutare. tiunile sanitare de pe teritoriul
www.digibuc.ro
[Art. 15] 28 April le 1933 584

dat in competinta lor, precum si II) Pentru rechizi(iona(i, cer-

pe acei preveniti dela Corpurile
de trupd, Cercurile de recrutare
sau servicii, care se gdsesc pe
acelasi teritoriu.
Examinarea se poate face, fie
In localitätile unde se afld bol-
navii si rilnitii, fie In localitätile
fixate ad-hoc, dupd Imprejurdri.
La aceste exarnindri se vor
avea In vedere actele din dosa-
rele intocmite asupra boalelor
sau riinilor de care sunt atinsi
cei examinati.
Aceste acte sunt
A. Pentru invalizi
1. Fise dinainte cu mutatiile
fácute de toate formatiile sani-
tare, prin care a trecut omul, si
cdpie de pe foaia de observatie
din spitalul unde a fost internat.
2. Copie de pe fisa sanitard a
omului cu constatarile fricute de
medic la Incorporare, si toate
schimbarile sanitare survenite
In timpul cat a fost mobilizat.
3. Copie de pe foaia matricold
a omului cu mutatiile la zi,
certificate de cei In drept.
4. Orice act oficial dela unitä-
tile respective din care sä se
constate cá boala sau infirmi-
tatea existentd, este provenitä
sau agravatd In timpul si din
cauza rdzboiului.
B. Pentru pensionatii de relzboiu
I) Pentru militarii mobilizati,
care au avut o boald latentä,
precedentd rdzboiului.
1. Fisa de sdndtate ca la alin. 2,
din actele cerute pentru invalizi,
din care sá relasd clar eá boala
a fost preexistentd rilzboiului, si
ea s'a agravat din cauza ráz-
boiului.
2. Copie de pe foaia matricold
cu toate mutaiile la zi, certifi- Revizuesc de asemenea ì pe
catá de cei In drept. cei cu reformá definitivd, atunci
3. Orice act oficial ca la alin; când se hotárdste aceasta, pu-
4 din actele cerute pentru in- tand propune pentru anularea
valizi. reformei pe acei care i-ar con-
www.digibuc.ro
cetasi i surori de caritate.
1. Fisa de silnatate mentionatä
la art. 5.
2. Orice act oficial din care sd
se constate Intrebuintarea per-
soanei In serviciul armatei ca
rechizitionat, ordonat, sau an-
gajat benevol.
3. Orice act oficial ca la punc-
tul 4, cerut pentru invalizi:
a) In caz de lipsd a actelor do-
veditoare eit infirmitatea este
contractatd In timpul si din
cauza rdzboiului, comisiunile
medico-militare vor putea a-
corda termen pentru cercetari
reconstituirea dosarului din
care sit reiasgt cit infirmitatea
s'a produs In timpul si din
cauza rdzboiului, pentru acei
care se gäsesc In acest caz;
b) Claseazd cu titlu definitiv,
numai pe acei bolnavi si rániti
a cdror infirmitate e vildit ire-
mediabild i incompatibild cu
orice serviciu militar; iar cu
tUlul temporar pe acei a cdror
infirmitate este susceptibild de
ameliorare sau vindecare.
De asemenea dupd starea gra-
vitätii boalei sau rilnilor se pro-
nunta asupra Intrebuintárii lor
ca luptätori pe front, sau in ser-
viciul auxiliar fn zona opera-
tiunilor, a etapelor sau cea in-
terioard.
Pentru cei propusi pentru re-
forma definitivd sau temporard,
hotäräsc si procentul de invali-
dilate, spre a li se putea calcula
drepturile de pensiune;
c) Bevizuiese din 2 In doi ani
pe cei cu reformil. temporard,
pentru a le-o prelungi pe un nou
termen de 2 ani, sau a le-o
preschimba In reformit defini-
tivd, dupd caz, conform art. 2
din lege
585 28 Apri lie 1933 (Art. 15)

stata cä nu mai prezintri urmele Propunerile privitoare la a-

si consecintele infirmitátii sau cestia se vor márgini numai la
boalei pentru care au fost refor- caracterizarea lor din punct de
mati definitiv. vedere al procentului de inva-
Aceste contra revizuiri se vor liditate, dupil care se vor cal-
face mnainte de expirarea ter- cula drepturile la pensie;
menelor indicate mai sus, pen- e) Conform art. 15, paragra-
tru ca situatiunea acestor re- ful 1, 2 si 3 din lege, exami-
formati sìt poatrt fi regulath la neazt pe orfanii de rilzboiu,
timp, adica pe ziva de 1 Ianua- care nu au posibilitatea a se in-
rie a fiechrui an, conform art. tretine singuri, fiind infirmi in
8 din lege. urma unui accident sau a unei
In urma acestor contra revi- boale accidentale, precum i pe
zuiri, comisiunile vor propune: ace! rruna$i cu infirmitáti in
suprimarea pensiei, in cazul urma unei boale incurabile ere-
child cwnacitatea de munch a re- clitare, pentru ca acei care au
formatului a devenit normald; un procent de invaliditate de
men(inerea ei, in cazul ciind si- cel putin 60%, st fie propusi a
tuatiunea reformatului nu s'a li se acorda pensie, print la 21
schimbat; sporirea sau reduce- ani, celor (lin categoria I-a si
rea ei In cazul când capacitatea piing la moarte sau máriti$ ce-
de muncd s'a màrit sau a scd- lor din categoria II-a.
zut, dupd caz inteo Pentru ambele categorii, or-
categoric superioard sau infe- fanii vor nrezenta:
Hoard, din cele indicate la art. 1. Acte oficiale din care sd
6 si urmAtoarele din lege. reiasd crt este orfan de rrtzboiu,
Pentru reformatii temporar, inscris deja cu drept la pensie.
In caz child comisiunea gaseste 2. Acte oficiale dela autoritt-
cil este cazul a se suprima re- tile sanitare respective, din care
forma, propune conditiunile in sit reiast originea si natura in-
care acestia vor trebui sh fie firmitatii.
intrebuintati in serviciul ar- 3. Acte oficiale din care st. se
matei, clasAndu-i buni pentru constate starea sanitard a ce-
serviciul auxiliar, sau activ. lorlalti membri din familia or-
In toate cazurile mentinerea fanilor ascendenti.
$i sporirea pensiei nu se va pu- Comisiunea medico -militant
tea propune pentru acei care, de clasare va formula Propu-
conform art. 42 din lege, fiind nerea sa $i motivele pe care o
chemati Sit se inscrie in unul intemeiazt Intr'un registru cu
din centrele de reeducatie profe- mated. si talon, cluph modelul
sionala, au refuzat aceasta: anexa Nr. 10, al acestui regula-
a) Examineazd pe cetdtenii ment;
români, majori sau minori de f) nevizuesc pe actualii inva-
ambele sexe, care, desi nu ft- lizi din rhzboiul pentru intre-
ceau parte din elementele ar- gire, ataàt cei proveniti din arma
rnatei, totusi In timpul ráz- Vechiului-Regat, cht si pe acei
boiului au prestat un serviciu din teritoriile românesti ali-
de rechizitionat sau ordonat de pite, care au luat parte in rdz-
autoritatile militare; pe cerce- boittl mondial in armatele res-
taSii $i surorile de caritate an- pective, pentru a le stabili pro-
gajate sau benevole si care au
contractat o infirmitate de cel centul de invaliditate, conform
putin 20 la sutt, incapacitate prevederilor legii actuale la art.
de munct. 9 si urrndtoarele.
www.digibuc.ro
 [Art. 15j 28 Apri lie 1933 586

Pentru ambele categorii se aceastd dovadd nu rezultd (lin

vor cere:
Dosarele vechilor clastiri, care
trebuesc neaptirat sd cuprindit
urmdtoarele acte:
1. Copie certificatti dupá foaia
matricold a invalidului având
mutatiile la zi, din care sd se
vadd gradul, mutatia cd a fost
mobilizat, cd a fost ränit, sau
boInav In timpul rázboiului.
2. Certificatul model tip dupd
anexa model 3, eliberat de pri-
mdria resnectivd, iar pentru
cei care apartin altor rituri,
precum sunt: evreii, lipovenii,
turcii si altii, care (WO obi-
ceiurile si religiunea lor n'au
fdcut declaratie de nastere, cà-
sätorje sau moarte la oficiile de
stare civild, ci potrivit credin-
tei lor numai la preotii lor,
acele acte pot fi inlocuite
prin certificate eliberate de acei
preoti, traduse si legalizate de
autoritätile In drept.
In cazul când registrele de
stare civild privitoare la nas-
cAstitorii si moarte au fost
distruse In timpul rdzboiului
nici la tribunalele respective nu
se gäsesc, eliberarea certificatu-
lui se va face pe baza registre-
lor tinute la biserica localti;
iar in caz cil nici aceasta nu
existA fiind distrusä, primarli
comunelor vor proceda la In-
tocmirea actelor de nasteri, cd-
sátorii sau moarte, dupd nor-
mele prevAzute de art. 57 din
codul civil, acte care vor putea
servi numai la acordarea pen-
siei.
Pentru cei din teritoriile ali-
pite:
1. Dovadd cd a devenit cetd-
tean roman, precum si de folo-
sinta drepturilor civile si poli-
tice derivând din cetátenia ro-
mând. h) Vor mai examina si pro-
2. Dovadd cd a fost mobilizat pune pentru clasare pe toti a-
In armata care a contat In cei care au devenit infirmi In
timpul rtizboiului mondial, dacd timp de 2 ani dela trecerea ar-
www.digibuc.ro
foaia matricold-
Aceastd dovadd nu va fi
luatd in seamd dacd coman-
clantul cercului de recrutare
respectiv, nu certified pe a sa
rdspundere exactitatea celor cu-
prinse In ea, adicti, cd invalidi-
tatea isi are originea in timpul
si din cauza rdzboiului; pentru
aceasta cercurile de recrutare
vor cere autorittitilor adminis-
tative actele si informatiunile
de care au nevoie.
Se vor justifica motivat ad-
miterile si respingerile acestor
certificdri.
3. Biletul comisiei medico-mi-
litare de clasare, sau a spita-
lului In care a fost ingrijit sau
mice altd dovadd oficiald, din
care sil rezulte cauzele si ini-
prejurärile dobândirii invalidi-
tAtii.
Actele scrise in limbi strdine
nu vor fi luate In seamd, decal
dael sunt traduse si legalizate
de autoritätile In drept;
g) Examineazd, conform art.
33 din lege si pe acei care n'au
fost IncA clasati sau pensionati
ca invalizi de rdzboiu, Ins& nu-
mai pe acei care vor putea
face dovadd prin acte oficiale,
cu datd certd, cd au solicitat
clasarea ca invalid, anterior
datei de 15 Iu lie 1930, la orice
institutie de Stat Roman, prin
cereri, acte, memorii etc., care
sA se gAseascd, inreeistrate nand
la aceastá datd la autorittitile
de Stat Roman si din care sd
rezulte originea de räzboiu a
infirmitätilor i invocarea cali-
Mil de invalid de rdzboiu, pen-
tru a-i clasa si stabili indicele
de \invaliditate.
Pentru aceasta se vor cere
actele prevazute la alin. f din
prezentul articol;
587 . 28 Apr Hie 1933 [Art. 16-171

matei pe picior de pace, din Talonul se anexeaa, la dosa-

cauza unor boli sau leziuni rul celui interesat, iar matca
contractate in timpul si din va rámane la actele comisiunii.
cauza ràzboiului, sau agravate Comisia va mai Intocmi, pen-
In acest timp, conform art. 5, tru fiecare caz in parte cate
alin. 2 din lege. un bilet de reformrt model ane-
Pentru acestia se vor cere xele Nr. 5, 6, 7, 8 sau 9, din
actele prevAzute la art. 15, pa- acest regulament, cu mentiunea
ragraful A, B, ca si cele din diagnosticului si a calificárii
alin, f, din acest regulament. de invalid sau pensionat de
16. Comisia de reforma durd rrtzboiu definitiv, ori temporar,
ce va stabili identitatea, dung conform celor prevrtzute la art.
ce va controla daca actele din 2, alin, a si b, din lege si art. 3
dosar sunt complete si legale, din acest regulament si clasa
va examina cu toatrt atentiunea de gravitate in care intra boala
pe cel prezentat pentru a sta- sau infirmitatea ce a motivat
bili In mod judicios, atät diag- clasarea lui.
nosticul exact, cat si dacil boala Aceste bilete de reform5., se
sau infirmitatea este provenita vor anexa la dosarele color in-
sau agravatà in timpul si din teresati si nu li se vor elibera
cauza räzboiului, stabilind dach deciit duprt ce consiliile supe-
este in cazul de a fi reformat rioare de reformrt isi vor da a-
definitiv sau temnorar, precum vizul si acest aviz va fi apro-
si indicele de invaliditate la bat de Mare le Cartier General
care are dreptul, conform cu sau Ministerul Apárrtrii Natio-
legea; sau (lac.), este bun pen- nale, dung, caz.
tru serviciul auxiliar din zona 17. Clasarea pentru reform5,
armatelor, sau interioar5,, con- definitivrt, cu drept la pensie,
form cu instructiunile asupra se va face dacrt infirmitAtile
infirmitAtilor si boalelor in- sau boalele contractate In con-
compatibile cu serviciul mili- ditiunile art. 2 din lege si 2
tar, anexa la legea de recru- din acest regularnent, vor fi re-
tare, ori bun de oHce serviciu cunoscute ca incurabile si crt
In stabilirea diagnosticelor, pun pe cel in cauzd in imposi-
comisia va mentiona intotdea- bilitate vaditrt de a-si mai lua
una dacrt rAnirea sau boala ulterior serviciul, cum si in im-
crireia se datoreste invalidita- posibilitate de a-si castiga exis-
tea in prezent, a fost contrac- tenta.
tata sau agravatrt In rázboiu. Comisiunea va trebui sg, se
In caz de dificultati jn stabi- pronunte in care din cele 6
lirea unui diagnostic precis, si clase de gravitate prin art. 7,
mai ales In cazul de boli ner- 8, 9, 10, 11, 12 si 13 din lege si
voase si de ochi, comisiunile art. 32, 33, 34, 35 si 36 din acest
medico-militare, vor cere avi- regulament, intra rrtnitul sau
zul specialistilor si cbiar in- bolnavul.
terna in acest scop, pe bolnavi, In aceast6 privinta, comisia
In vreun spital militar pentru indica numai clasa din
va
stabilirea diagnosticului. scara de gravitate ce trebue a-
Comisia Isi va formula pro- plicat5, rrtnitului sau bolnavu-
punerea si motivele pe care o lui, frtrA a se preocupa de si-
Intemeiazrt, Intr'un proces-ver- tuatiunea lui de familie, acea-
bal dintr'un registru cu matcá sta fiind In sarcina serviciului
si talon, dupil modelul anexa pensiilor din Ministerul ApA-
Nr. 4 al acestui regulament. rrtrii Nationale, duprt cum se
www.digibuc.ro
[Art. 18-20] 28 Apr Hie 1933
areal, la art. 27 si urmdtorii
din acest regulament.
18. Clasarea pentru reforma
temporarrt cu drept la pensie,
pe timp de 2 ani, se va face
dacrt infirmitittile sau boalele
contractate In conditiunile art.
2 din lege si 2 din acest regula-
ment, vor fi pus pe cel in cauzil
in imposibilitate de a mai servi
In armatd, reducându-le capa-
citatea de muncd cu cel putin
20°/o inclusiv; dar aceastrt in-
capacitate va fi consideratrt ca
'.recritoare.
Comisia va trebui sa se pro-
nunte in care din cele sase
clase de gravitate, previimite de
art. 7, 8, 9, 10, 11, 12 si 13 din
lege si art. 32, 33, 34, 35 si 36
din acest regulament, intril rd.-
nitul sau bolnavul.
Pentru aceasta se va cillauzi
si de tabelul crtlriuzä anexat la
acest regulament, care tabel
are numai caracter de orien-
tare si de consultare, iar nu
obligator.
Comisia nu se va preocupa de
situatia de famine a celui re-
format, aceasta fiind In sar-
cina serviciului pensiilor din
Ministerul Apárdrii Nationale
dupil cum se aratd la art. 27
si urmiltoarele din acest regu-
lament.
Orice clasare se va face nu-
mai dupd ce se vor fi incercat
toate mijloacele de tratament
In centrele de fizioterapie si
institutiunile organizate in a-
cest scop.
19. Odatil cu clasarea ini-
tiald pentru reformil definitiva
sau pentru reformil temporard
cu drept la pensie, conform art.
17 si 18 de mai sus, Comisiile
medico-militare de clasare tre-
buesc srt-si dea párerea, dacd
cel reformat trebue sau nu sd
fi trecuti, frisk inteun registru
fie Inscris intr'un centru de fi-
zioterapie sau de reeducatie special, anume intocmit pentru
profesionalil, indicând, in caza ceastil categoric.
afirmativ, In ce fel de centru Unul din biletele de clasare,
www.digibuc.ro
,it3S
si in ce conditiuni ar fi Inscris,
tinanclu-se seamrt de dispozitiu-
nile art. 81 si 82 din acest re-
gulament.
20. Clasarea pentru reform&
definitivil sau temporard, färd.
drept la pensie, se va face In
cazurile câncl infirmitiltile sau
boalele contractate in conditiu-
nile art. 2 din lege si art. 2 din
acest regulament, le-au provo-
cat o scildere a capacitritii de
muncii, inferioarri minimului
de 20°/o inclusiv.
In afard de propunerile pen-
tru inscrieri la centrele de fi-
zioterapie si cele de reeducatie
profesionalrt, comisia medico-
militard de clasare are dreptul
de a propune oprirea In servi-
ciul armatei, a oricdrui ele-
ment capabil a-i aduce Inert
servicii, dung instructiuni spe-
ciale ce i se vor da, ramânând
bine inteles ca regularea drep-
turilor acestora srt se facd clung
pronuntarea reformei lor.
Acei care nu se gdsesc In ca-
zurile de reforma definitivil sau
temporard, dupil cum s'a aratat
la art. 17, 18, 19 si 20 din acest
regulament, Comisia Ii va pro-
pune, dupd caz: bun pentru orice
serviciu militar, sau pentru ser-
viciul auxiliar, din zona arma-
telor, etapelor, sau interioark
avtlnd in vedere infirmitatea ce
prezinta omul si prevederile ins-
tructiunilor asupra boalelor si
infirmitátilor incompatibile cu
serviciul militar, acestia ne mai
putând fi socotiti ca invalizi.
Pentru cei propusi pentru ser-
viciul auxiliar, se va intocmi in
dublu exemplar, biletul de cla-
sare model anexa Nr. 9, din acest
regulament, f aril. a i se mai face
procesul-verbal in registrul cu
matca si talon, specificat la
art. 16 din acest regulament. Vor
5S9 28 Apri lie 1933
pentru serviciul auxiliar, se ane-
xeazA la dosarul respectiv, iar al
doilea exemplar se va da omului,
direct, cilnd se prezintil la prima
examinare, sau duprt avizul Con-
siliului superior de reformA, pen-
tru cei care anterior fusese re-
formati definitiv sau temporar,
iar la ultima revizuire au fost
gAsiti buni pentru serviciul au-
x;aar.
21. DupA ce bolnavii si ràniii
au fost clasati de Comisiile me-
dico-militare de clasare, dosarele
celor propusi pentru reformA de-
finitivit temporarA, precum
si a acelor care anterior ar fi
fost clasati pentru reformA defi-
intivrt sau temporarA, iar la ul-
time, reN izuire au fost gäsii, in
cazul cil sunt buni de serviciu,
sau buni pentru serviciul auxi-
liar, se vor inainta Comanda-
mentului Corpului de armatil
respectiv, spre a lua avizul Con-
siliului superior de reformá al
acelui Comandament asupra bor.
Dosarele celor gàsii buni de
serviciu, sau buni pentru servi-
ciul auxiliar, la prima exami-
nare, se vor pristra in arhiva Co-
misiei medico-militare respec-
tive, anuntandu-se printr'o a-
dresil Cm pul si Cercul de recru-
tare respectiv, rezultatul exami-
nrtrii, cu felul
In acela5i timp se vor inainta
Consiliului superior de reformil
dela Comandamentul Corpului
de armata respectiv, i tabelele
nominale rezumative, de opera-
tiunile Comisiunilor medico-mi-
litare de clasare, pe categorii de
propuneri, precum si dosarele cu
propunerile ce au fácut orfa-
nilor de rAzboiu, conform art. 15,
alin, e, din acest regulament,
spre ali da avizul.
CAP1TOLUL 111
Coinpunerea ;i oiributiunile consi-
liului superior de reformei
22. Consiliile superioare de re-
formil sunt cette unul din fiecare
www.digibuc.ro
[Art. 21-22]
Comandament de Corp de ar-
math sau teritorial.
Ele se compun din cAte 3 me-
dici militari, ofiteri generali, sau
superiori, avAnd ca presedinte
pe niedicul-sef al Corpului de ar-
mata respectiv.
Pentru divergentele ce s'ar ivi
in Consiliile superioare de re-
formA ale Corpurilor de armatrt,
va mai functiona un Consiliu su-
perior central de reformA al ar-
matei pe Mug-A Directia sanitarA
umanti din Ministerul ApArArii
Nationale, avand ca presedinte
un medic general din Comitetul
consultativ sanitar superior, iar
ca membri 2 medici coloneli,
unul de specialitate chirurg, iar
celalalt internist.
Consiliul superior central de
reformA al armatei va mai re-
zolvi i reclamatiile celor ne-
multumiti de cotele acordate de
Consiliile superioare de reformd
ale Corpurilor de armatil.
La lucrilrile fiecArui Consiliu
superior de reformA, acolo unde
sunt birouri de pensii, va asista
si seful biroului de pensii al Co-
mandamentului respectiv, sau
un delegat, pentru a da orice
lArnuriri asupra chestiunilor de
ordine administrativrt si a tine
legrttura strAnsa intre lucrArile
Consiliului si acelea ale servi-
ciului pensiilor, asigurtInd astf el
rezolvirea cat mai grabnic po-
sibil a fiecrtrui caz prezentat.
Acolo unde nu existrt birouri
de pensii, InsArcinarile de mai
sus vor fi indeplinite de crttre
secretarul Consiliului, care poate
fi un ofiter sanitar inferior din
Garnizoara, hotilrit de medicuI
Corpului de armatA respectiv,
care are de ajutor pe secretarul
serviciului sanitar al Corpului
de armata.
Pe hingA Consiliul superior de
reformA central al armtei, va
asista seful biroului de pensii
din Ministerul Apàràrii Natio-
nale, Directia sanitarrt umana.
[Art. 23-25] 28 Apri lie 1933
23. Consiliile superioare de
reformd dela Comandamentele
Corpurilor de armatd verified
lucrdile Comisiilor medico-mi-
litare de clasare, privitoare la
propunerile Mcute de aceste pen-
tru reformd definitivd si tern-
porard, pentru propunerile la
seviciul auxiliar, sau buni de
serviciu a celor care anterior
fusese reformati definitiv sau
tempoar, precum si acelea rela-
tive la pensiile cuvenite celor in-
dicati la art. 2 din lege, alin, b,
si acelea relative la pensiile cu-
venite celor indicati la art. 15,
paragr. 1, 2, 3 din lege, si art. 15,
alin. e, din acest regulament,
dând avizul motivat asupra fie-
cdrui caz in parte, aviz care, in
cazul când se dil cu majoritate,
trebue sd cuprindd si opinia mo-
tivatd a minoritdtii.
Consiliile superioare de re-
formä ale cornandamentelor, vor
da si avizul cerut asupra cauze-
lor si Imprejurarile mortii mili-
tarilor.
De asemenea, Consiliile supe-
rioare de reformd isi vor da avi-
zul si asupra clasei de gravitate
in care intra militarii rdmasi
infirmi din cauza serviciului, in
timp de pace, previtzuti la art. 5
din lege, pentru a li se putea
stabili cuantumul de pensie.
Intotdeauna si pentru toate ca-
zurile se va studia dosarul si
vedea dadi omul indeplineste
conditiunile cerute de lege pen-
tru a fi clasat si dacd toate ac-
tele sunt in reguld.
24. Consiliile superioare de re-
forma pot modifica propunerile
Comisiilor medico-militare de
clasare, avizând asupra cazuri-
lor, fdrrt a fi avizat pe cel inte-
resat si numai in urma exami-
ndrii dosarelor respective.
In acelasi mod vor rezolvi si
divergentele de pdreri ivite intre
cei cloi medici care compun Co-
misia medico-militard de cla-
sare. litare de clasare, se supun de
www.digibuc.ro
590
In caz de nevoie, fie cd Con-
siliul ar gdsi o nepotrivire intre
diagnostice si cota de gravitate
cu care omul a fost clasat, fie
a ar avea vreun dubiu asupra
clasdrii, poate cherna omul pen-
tru a-I examina, sau a-1 interna
inteun spital militar, sau de-
semna un medic specialist sd-1
examineze si sd-i ceard avizul,
dupd care va hotdri.
Pentru cazurile unde vor gdsi
a actele din dosar sunt incom-
plete sau nelegale, vor cere corn-
pletarea dosarelor si punerea lor
In reguld.
Consiliile superioare de re-
forma pot anula reformele gra-
delor inferioare, in cazul cânci
s'ar constata cd cel in cauzd nu
mai prezintá urmele si consecin-
tele infirmitdtii sau boalei pen-
tru care au fost reformati Icon-
form art. 40 din lege).
In cazul and se va dovedi a
ref ormatul (of iter, reangajat,
grad inferior si pensionatii de
rdzboiu), a obtinut pensie, sau
chiar numai calitatea de invalid
sau pensionat de rdzboiu, prin
fraudd, Consiliile superioare de
reformd vor anula reforma, iar
autorii vor fi deferiti justitiei
militare.
De asemenea Consiliile supe-
rioare de reforrnd vor sesiza jus-
titia militard si in cazurile de
tentativd de a obtine prin acte
false sau manopere viclene, ca-
litatea de invalid sau pensionat
de rilzboiu.
Cazurile ce nu se pot rezolvi
de Consiliile superioare de re-
forma dela Comandamente, se
vor trimite Ministerului AO,-
rdrii Nationale, directia sanitarit
umand, pentru a fi supuse Con-
siliului superior central de re-
formá al armatei.
25. Avizele Consiliilor supe-
rioare de reformá, scrise chiar
pe contra pagina proceselor-ver-
bale ale comisiunilor medico-mi
 591 28 Apri lie 1933
Consiliu aprobärii generalului
comandant al Corpului de ar-
matil respectiv, pentru cele dela
Corpul de armata si Ministerului
Apruitrii Nationale, pentru cele
dela Consiliul superior central
de ref ormä al armatei, dup6, care
se anexeaza la dosarele respec-
tive ale bolnavilor sau ränitilor.
Reforma odattt aprobatä, Con-
siliul superior de reforma al co-
mandamentului de Corp de ar-
matrt, pe deoparte transmite do-
sarul celui interesat biroului
pensiilor al Comandamentului
sau serviciului pensiilor militare
din Ministerul Aprträrii Natio-
nale, iar ne de altä parte comu-
nicrt Corpului respectiv aproba-
rea reformei, anuntänd Corpul si
despre trimiterea dosarului la
biroul de pensiuni.
Serviciul pensiilor din Ministe-
rul Apärärii Nationale va cornu-
nina si Oficiului National I. O.
V. recunoasterea si inscrierea
la pensiune a tuturor catego-
riilor previlzute de lege.
Un rezumat dupS, dosar se
transcrie in registrul Consiliului
superior de reformrt (registrul
model anexa Nr. 11).
Regularea pozitiei militare a
acelui reformat se va face con-
form art. 77 din acest regula-
ment.
26. $efii birourilor de pensii
de pe lângä Consiliile superioare
de reformil, sau acele unde nu
sunt, secretarii acestor Consilii
vor tine o situatie zilnicrt de mis-
carea invalizilor, din care sä. se
poatä, vedea in orice moment
atat numárul lor total exact,
cât si diferitele clasäri fäcute,
(mari mutilati, 100 la sutil, 80 la
sutä, 60 la Rita, 40 la sutrt, 20 la
sutil, bun pentru serviciul auxi-
liar sau bun de serviciu), conau-
nicând i Oficiului National I.
O. V. situatia si miscarea In
rândurile invalizilor, orfanilor si
vilduvelor de räzboiu.
www.digibuc.ro
[Art. 26-28]
TITLUL II
CAPITOLUL I
Drepfurile la pensii
Prevederile de urmat pentru Inecrierile la pensie
Inscrierea la pensie a reforma-
filor
27. Dosarul fiecrtrui invalid,
cuprinzand procesul-verbal al co-
misiunii medico-militare de cla-
sare si reformA, aprobatä de Co-
mandamentul respectiv, se trans-
mite de ciltre Consiliul superior
de reformil, serviciul pensiilor
militare, din Ministerul Apä-
ràrii Nationale, sau prin dele-
gatie Comandamentului respec-
tiv, unde din oficiu se proce-
deaza la intocmirea formelor
pentru inscrierea la pensie a
celui in drept.
28. Toti cei indicati la art. 2,
lit, a si b din lege, precum
acei indicati In legea din 8
Aprilie 1894, relativ la pensiunile
militarilor rdmasi infirmi din
cauza serviciului in timp de
pace ') vor avea drept la pensie
calculatti conform art. 6 din lege,
dadi boala sau infirmitatea Ii
reduce cu cel putin 20 la sutä
inclusiv, din capacitatea de
muncti in câstigarea existentei
obisnuitrt.
De aceleasi drepturi se vor bu-
cura toti acei care vor fi devenit
infirmi, timp de 2 ani dela tre-
cerea armatei pe picior de pace,
1) A se veiea Legea pentru pensiunile mili-
tarilor infirmi din cause serviciului, in limp de
pace, din 8 Aprilie 1894, la parr. 625, vol. IL
precurn ei modii. din 10 Septemvrie 1932, la
pag. 649, vol. XX.
Pentru pensiile militare din trecut a se vedea:
1) Legea pentru Casa de dotatiune a oastei din
6 Aprilie 1862, pag. 26, vol. II Hamawiu ;
2) Legea pentru pensiunea reangajatilor mi-
Mari din 13 tulle 1865, pag. 1589 Bujoreanu ;
3) Legea pentru pensiile civile el militare din
16 Februarie 1868, pag. 2069 Bujoreanu ;
4) Legea pentru pensiile militare din 1 Tulle
1889, pag. 897, vol. II Haman& 1907 ;
6) Loges generall de pensiuni din 23 Febru-
arie 1902, pag. 2428, vol. III flamangiu 1907_
[Art. 29-31] 28 Apri lie 1933
din cauza unor hou sau leziuni
contractate in timpul si din cau-
za rtizboiului sau agravate in a-
cest timp, insa inregistrate de
formatiun ile medi co - militare
lnainte de trecerea armatei pe
picior de pace.
29. Cuantumul pensiunii de
razboiu, bazat pe principiul mi-
nimului de existentil, este pentru
un reformat procentat cu 100 la
sutá In urma 1.250 lei
cuantum total lunar pentru cei
cu domiciliul real in comunele
rurale si 2.500 lei cuantumul to-
tal lunar pentru cei cu domici-
liul real in comunele urbane, la 1
Ianuarie 1932. Aceste sume cons-
tituesc pensia totalti, inclusiv
orice accesorii aferente.
Prin domiciliul real se trite-
lege localitatea uncle se exercitá
principala activitate si asezarea
familiarg i unde sunt inscrisi
definitiv la data de mai sus in
rolurile de contributiuni de Stat,
judet si comunti.
Dovada domiciliului pentru
pensiile astfel stabilite se va face
numai cu un certificat, scutit de
timbru, eliberat si atestat de pH-
politiile si perceptiile
respective, constatând elernen-
tele mai sus prevrtzute (certificat
model 13).
In cuantumul de pensie pre-
vázutá in acest articol se cu-
prind toate indemnittitile afe-
rente pensiei, in afarrt de aloca-
tiile pentru grout àti familiare
prevAzute de art. 8 din lege si
art. 31 din acest regulament.
Pentru mar ii mutilati acest
cuantuin se mareste cu 500/o.
30. Pe liinga cele clouä cate-
gorii: marii mutilati si cei pro-
centati en 100 la sutrt, scara de
gravitate in care intril boala sau
infirmitatea incuralibá, ce a mo-
tivat clasarea, mai cuprincle I
clase: 80 la sutd, 60 la sutil, 40
la sutrt si 20 la sutä. sia invaliclului se reduce cu spo-
Raza (cuantumul) pensiei pen- nil de 25 .1a sutg ce a avut
tut fiecare din aceste categorii acordat.
www.digibuc.ro
592
se stabileste raportându-se pro-
centul de infirmitate la cuantu-
mul pensiei stabilit la art. 29,
alin. 1.
Pensia cuvenitit caporalilor si
sergentilor invalizi de rrtzboiu
va fi cea cuvenitá procentajelor
de infirmitate respectivá sporit6.
cu 10 la sutd pentru caporali si
15 la sutil pentru sergenti.
31. Peste cuantumul de pensie
sus indicat, cei prevázuti de
art. 2, lit, a si b, din lege, cAsá-
toriti farit copii sau váduvi cu
copii minori, vor primi un spor
de 25 la sutrt, iar pentru fiecare
copil minor, pang la 3 inclusiv,
pensiunea se märeste cu 20 la
sutti; iar dela 3 In sus, pentru
fiecare copil cu 15 la sutii.
Pentru cei ce vor dovedi cil.
Intretin prtrinti sAraci si In ne-
putintA de a-si citstiga existenta,
cota de penie va fi sporitrt cu
25 la sutti, calculatii asupra
cuantumului de baza.
Aceastil situatiune se va sta-
bili de dare autorittitile care eli-
bereazti titlul de pensie, bazatâ
pe acte si constatari oficiale fg,
cute prin autorittitile adminis-
trative si fiscale respective, si
anurne:
Proba intretinerii pArintilor
va fi filcutrt de invalid printr'un
certificat eliberat de primrtria
cornunei respective, In care se
va arrtta: starea stiráciei, batrâ-
netea puírintilor, cil ei sunt In
neputintit de a-si castiga exis-
tenta, cá invalidul trAeste la un
loc cu prtrintii lui si crt it In-
tretine.
Pensia va fi lichidatá prin-
tr'un singur titlu, cu mentiunea
expresti pentru sporul de 25 la
sutit acordat peste pensia cuve-
naá lui pentru intretinerea pa-
rintilor.
In cazul când ambii parinti
inceteazA din vieatá, atunci pen-
593 28 Apri lie 1933
Aceastd reducere se va face
pe baza actelor de moarte ale
pgrintilor, fdehndu-se mentiune
pe titlul eliberat invalidului
comunichndu-se despre aceasta,
atilt Ministerului de Finante, cgt
si Administratiei financiare, pen-
tru a fi redus acel spor si din
libretul de pensie.
Autoritätile fiscale sunt obli-
gate a cere acte oficiale la plata
pensiei, cg pgrintii sunt In vieatg
si sunt intretinuti de invalid.
In cazul când infirmitatea sau
boala s'a agravat, sau a dimi-
nuat, sau starea civil& a suferit
schimbgri, pensia va fi modifi-
cat& in raport cu noua situatie,
prezentând certificatul autori-
tgtilor administrative si comu-
nale in ceea ce priveste situa-
tia familiei si certificarea Di-
rectiei sanitare din Ministerul
Apgrdrii Nationale, in ceea ce
priveste agravarea sau dim i-
Agravarea infirmitatii se poate
constata si din oficiu si la ce-
rerea celui interesat.
Schimbarea qunatumului pen-
siei, dacg este cazul, se va face
pe ziva de 1 Ianuarie al fiecd-
rui an.
32. Se considera mari multi-
lati:
1. Orbii cu cecitate absolutd,
consecutiv rdnilor de rdzboiu,
sau oricaror altor cauze, in
timpul si din cauza razboiului.
2. Amputatii de ambele mem-
bre superioare, inceptind dela
articulatia pumnului.
3. Amputatii membrelor infe-
rioare, inceptInd dela articulatia
genunchiului.
4. Alienatii mintali, consecutiv
rgnirilor sau traumatismelor de
rdzboiu, pc câmpul de luptd.
5. Paraplegia si leziunile sis-
temului nervos cerebrospinal, cu
infirmitdti totale si permanente,
consecutiv rdnilor i traumatis-
melor de rdzboiu, pe campul de
luptg.
www.digibuc.ro
C. Hantanju, vol. XXI. 38
[Art. 32-341
33. Se considerg cu 1000/o:
1. Amputatii unui membru su-
perior, incepand cu lipsa dege-
telor mâniei, concomitentg cu
amputatia unui membru inferior
incepând dela articulatia genun-
chiului.
2. Amputatia celor doug mem-
bre inferioare mai jos de genun-
chiu.
3. Hemiplegia completä.
4. Paralizia completa a douil
membre.
5. Insuficienta cardiacg.
6. Alienatia mintald, consecu-
tiv unor cauze agravate de rgz-
boiu.
7. Paraplegia, parchinsonismul
definitiv i leziunile sistemului
nervos cerebrospinal, cu tendintg
care cronicitate, ajungAnd la o
stare de infirmitate pronuntath.
8. Tuberculoza medical& expri-
matg prin fenomene clinice, cu
examen bacteriologic pozitiv
cea chirurgicald, ambele ajunse
in perioada de cachexie conse-
cutive imprejurdrilor de rdzboiu.
34. Se considerd cu 80°/o:
1. Pierderea totald a vederii
unui ochiu, coexistând cu alte-
ratia celuihtlt ochiu, provochnd
o reducere a acuitatii vizuale la
cel putin 1 5 dela normala (0,2
a scdrii Monnoyer).
2. Pierderea partiald a vederii,
reducând acuitatea vizualg a
ambilor ochi la cel putin 1/10
din normala (0,1 a scarii Mon-
noyer).
3. Amputatia unui membru su-
perior, incepand dela articulatia
radiocarpiana.
4. Amputatia membrului supe-
rior, inceptInd cu lipsa degetelor,
concomitentg cu a unui membru
inferior dela articulatia tibio-
tarsiang.
5. Paralizia completá a unui
membru superior.
6. Amputatia celor douil mem
bre inferioare, incepiind dela ar-
ticulatia tibio-tarsiand (in am-
}vie part°, pilnd sub genunchiu,
 [Art. 35] 28 Apri lie 1933 591

cum si amputate unui membru de clopot) prin distructie intins&

inferior din si deasupra genun- a omoplatului sau humerusului,
chiului. provocand o jeng functional&
7. Paralizia completg a unui foarte insemnatg.
membru inferior. 6. Amputate unui membru in-
8. Anchiloza simultang a trei ferior cu incepere dela articu-
mari articulatii (umgr, cot, sold, latia tibio-tarsiang pang sub ge-
genunchiu). nunchiu, precurn i amputate.
9. Turburgri vasculare, prin medio-tarsiana (Chopart) a am-
leziune traumata, a unit mem- belor membre inferioare.
bru superior, provocând jena 7. Fractura basinului vicios
functionala echivalentd cu pier- consolidatd, provocand o jena
derea intrebuintarii a acestui functionalg foarte insemnatg.
membru. 8. Scurtarea unui membru in-
10. Turburgri trof ice (prin ferior cu mai mult de 10 cm.
sectiune nervoas& nevritg, dege- 9. Anchiloza soldului sau ge-
ratura, arsura), distructiune nunchiului in flexiune pronun-
musculara, cicatrice intinse si tatg, necesitând purtarea unui
neregulate, interesând membrul aparat protetic.
superior si producând o jeng 10. Turburari vasculare trau-
functional& echivalentg cu pier- matice ale membrului inferior
derea intrebaintgrii acestui producând o jen& functional&
membru. ecbivalentg cu pierderea intre-
11. *old, sau genunchiu balan- buintrtrii acestui membru.
sand (in limbg de clopot) prin 11. Turburari trofice (prin sec-
destructie osoasa intinsa, sau tune nervoasa nevritg, deger&-
pseudo-artroza laxg a femuru- turg sau arsurg), distructiune
lui, sau tibiei, producând o jeng musculard, cicatrici intinse ne-
functional& echivalenta cu pier- regulate, afectâncl o jeng func-
derea intrebuintarii membrului. tional& echivalentg cu pierderea
35. Se considerg cu 60°/o: intrebuintarii acestui membru.
1. Pierderea totalg a vederii 12. Anchiloza simultang, sau
unui ochiu, sau reducerea acui- luxatia ireductibil& ori recidi-
tgtii vizuale a acestui ochiu la yenta a dotra mari articulatii
cel putin 1/20 dela normal (ci- (umgr, cot, sold, genunchiu).
tirea ultimei linii a scdrii Mon- 13. Pierderea de substanta
noyer la 2,50 m.), insotita de al- oaselor craniului in toatg gro-
teratia celuilalt ochiu, provocând simea lor pe o supraf eta, mai
reductia aquitritii vizuale a a- mare ca 10 cm pgtrati.
cestui ochil la 0,5 0,4 sau 0,3 14. Orice leziune cicatriciala
din scare Monnoyer. sau osoasa a fetei sau gatului
2. Pierderea partialri a vederii (cuprinzând si limba), jenand
ambilor ochi, reducand aquita- gray alimentatia i provocând
tea vizualg la 1/10 din normalä turburári in nutritie, cu starea
pentru un ochiu si 2/10 din nor- generala rea.
mala pentru celglalt. 15. Leziuni definitive organice
3. Amputatia totala a patru ale coloanei vertebrale care de-
degete ale mâinei din care po- terming, o atitudine vicioasa
licele. provoaca o jen& considerabilit
4. Flexiunea sau extensiunea a miscrtrilor.
permanentg de naturg cicatri- 16. Eventratie voluminoasg (at
cialg, sau osoasg, a patru degete un cap de fat), micsorând capa-
ale mainei din care policele. citatea de muncrt mai mult de
5. Umgr balansand (in limbg jumritate.
www.digibuc.ro
595 28 Apri lie 1933
17. Turburdri functionale de
origine organica a inimei sau a
unui vas mare al gatului, al to-
racelui, sau al abdomenului, pro-
vocând o jena considerabild a
sfortarii si traducandu-se prin o
micsorare a capacitátii de lucru
mai mare de jumatate.
18. Fistule persistente ale cai-
lor aeriene sau stramtdri ale
cailor aeriene, ori retractiuni
considerabile ale toracelui, sau
hernia plamânului, suprimând
posibilitatea sfortarii fiziologice
si dând nastere la o micsorare a
capacitatii de lucru mai mare
de jumatate.
19. Fistule persistente sau
strânitäri, ori rezectiuni partiale
ale tubului digestiv, sau ale glan-
delor anexe (salivare, pancrea-
tied, hepatica) impiedecând gray
nutritia.
20. Anus contra naturii sau
incontinenta permanenta de ma-
terii fecale.
21. Leziune organica insem-
natd a aparatului urinar, impie-
decând gray functionarea uri-
nara i traducându-se prin o
micsorare a capacitatii de lucru
mai mare de jumatate.
22. Incontinenta involuntará si
permanent& a urinei, rebela la
tratament, greu de colectat
provocdnd o iritatiune constanta
a tegumentelor.
36. Se considera cu 400/o
20° o:
lieformatii clasati dupit bro-
sura de infirmitati, anexa la a-
cest regulament, privitoare la re-
formarea si pensionarea grade-
lor inferioare, pentru infirmitati
sau boale dobândite in timpul
si din cauza razboiului din 21 De-
cemvrie 1916, publicata in Moni-
torul Oficial Nr. 220 din 4 Ia-
nuarie 1921 1).
37. Cand dou& sau mai multe
1.) A ee vedea gi Regulamentul din 4 Ianua-
rie 1921, cu inetructiile pentru infirmitl(i in
Monilorul Oficial Nr. 220 din 4 Ianuarie 1921,
www.digibuc.ro
[Art. 36-38]
boale sau infirmitati dâncl nas-
tere fiecare dreptului la pensie
se gasesc intrunite la acelasi re-
format, acesta beneficiaza de
pensie in chipul urmator:
a) Cdnd boalele sau infirmita-
tile fac parte din aceeasi clasd,
urmeaza a i se acorda pensiunea
clasei imediat superioara;
b) Când boalele sau infirmita-
tile fac parte din clase deosebite,
urmeazd a i se acorda pensia
clasei superioare, marit& cu 20 la
suta.
38. Pentru inscrierea la pensie
a reformatului se cer urrnatoa-
rele acte:
1. Procesul-verbal de clasare
cu avizul Consiliului superior
de reform& si aprobarea respec-
tiva.
2. Copie certificata de pe foaia
matricola a invalidului, având
toate mutatiile la zi, din care s&
se vada gradul, mutatia de mo-
bilizare, precum si cea de re-
form& si stergerea din controale.
3. Certificatul model tip, dupa
formularul anexa Nr. 3, dela f
nele acestui regulament, cuprin-
zand constatarea legitimitátii cá-
sàtoriei %;i a nasterii copiilor in-
validului, eliberat de autorita-
tile comunale si care inlocueste
contractele de pe actele de stare
De asemenea se va arata cà
invalidin este in vieata i unde
locueste cu copiii sad.
Dach invaliclul nu este casá-
torit se va ardta aceasta prin
acest certificat.
In cazul când registrele de stare
civila privitoare la nasteri, cá-
sátoriì ì moarte, au fost dis-
truse in timpul razboiului si nici
la tribunalele respective nu se
gasesc, eliberarea certificatului
se va face pe baza registrelor
ou modif. 13 Decemvrie 1921, (pag. 1238, vol
IXX) gi 80 Sept. 1924 (pagina 898, volumul
XIIIXIV), precum gi instruotiiie din Mon&
lorul Oficial p. I NI% 97 din 28 Aprilie 1933.
[Art. 39] 28 Apr Hie 1933
respective tinute la biserica lo-
cald, iar in caz când aceste re-
gistre nu mai exista, fiind dis-
truse, primarii comunelor vor
constata aceasta si vor intocmi
acte de nastere, cìlsàtorii sau
moarte, dupá normele preva-
zute la art. 57 din codul civil,
care vor servi numai la acor-
darea pensiei prevazute in lege
si prezentul regulament.
Cei care apartin altor rituri,
cum sunt: evreii, lipovenii, turcii
si altii, care dupà obiceiurile
religiunea lor n'au Mutt decla-
ratille de nasteri, cásátorii sau
moarte la oficiile de stare civiltt,
ci le-au inregistrat numai la
preotii lor, potrivit credintei lor,
vor putea face proba acelor acte
prin certificatele eliberate de a-
cei preoti, potrivit ritului, tra-
duse i legalizate de autoritatile
in drept.
Pentru cei din Basarabia, Bu-
covina, Ardeal, Banat si alte ti-
nuturi alipite, uncle actele de
stare civilá se tineau de preoti,
proba legitimitáii nâterii, cA-
stitoriilor si mortii, se va face
cu extractele din registrele pa-
rohiilor, traduse in limba ro-
maná i legalizate de autorità-
tile in drept, parohiile fiind o-
bligate a elibera la cerere ase-
menea acte, fie persoanelor inte-
resate, fie autorittittlor.
De asemenea, pentru militarii
care au apartinut armatelor
Buse, Austro-Ungare, Austriace,
sau Ungare, dar care au fost in-
corporati in armatele Romane
pentru care nu se mai pot
obtine foile matricole respective,
intocmirile acestor foi se vor face
de. Cercurile de recrutare In
urma unui certificat eliberat de
primarul comunei respective, pe
baza declaratiunii celui intere-
sat, dattt in oficiul primariei si
a unei dovezi luata sub prestare
de jurilmânt dela doi locuitori,
sau cel putin unul din aceeasi
comun5, fosti camarazi cu inva-
www.digibuc.ro
596
lidul, din care sa se ateste sub
proprie semngturä si räspun-
dere. contingentul din care a
facut parte, gradul cu care a
fost mobilizat si mutatia de mo-
bilizare. Celelalte mentiuni din
foaia matricolá privitoare la sta-
rea civilá a celui interesat se vor
completa de cAtre primarul co-
munei respective.
Foaia matricoln astfel intoc-
mitä va fi certificat5 de coman-
dantul Cercului de recrutare, pe
a sa räspundere, de exactitatea
celor cuprinse in ea, adica cà
invaliditatea isi are originea din
timpul si din cauza rdzboiului,
in care scop Cercul de recrutare
este obligat sti ceará autorità-
tilor respective actele invalidi-
tiitii si sä fie investite cu sigi-
liul respectiv.
TITLUL III
CAPITOLUL I
Constotarea i sfabilirea drepfurilor la
pensie acordafe urma;ilor
reformafilor
39. Pensia reformatului inva-
lid sau pensionat de ritzboiu,
trece la moartea sa asupra va-
duvei lui, asupra copiilor sài mi-
nori, legitimi, sau legitimati sau
recunoscuti si asupra pärintilor
batrâni, saraci si infirmi, prin
transmitere in modul urnaâtor:
Vacluva fttra copii va primi
500/o din pensia sotului reformat
decedat, cu conditiunea sit fi
fost ctisraorita cel putin doi ani
inainte de data clecesului, con-
form art. 18 din lege.
Vaduva cu until sau mai multi
copii minori, va primi intreaga
nensie cuvenitâ sotului pântt la
incetarea dreptului la pensie a
celui mai mic dintre copii, la
18 ani impliniti, când pensia ei
se va reduce la jumätate.
Vacluva i orfanii marilor mu-
tilati, se vor trata la transmi-
597 28 Apri lle 1933
terea pensiei ca si urmasii celor
cu infirmittiti de 100°/o.
Pentru efectuarea transmiterii
pensiei, vdcluvele din categoriile
de mai sus vor inainta Servi-
ciului pensiilor militare, Minis-
terul Ap Artrii Nationale, titlul
de pensie impreund, cu extractul
de pe actul de deces al sotului
i un certificat de identitate din
partea comunei respective, do-
veditori a copiii sunt in vieatt
si locuiesc impreuna cu mama
lor, precum si actele de stare ci-
vila care ar fi schimbat situatia
de familie a invalidului, dupd
data aprobilrii reformei, pe baza
cdrora Serviciul pensiilor mili-
tare le va elibera noi titluri de
pensie, dupt modul ardtat mai
sus, incunostiintdnd despre a-
ceasta Administratia financiard,
si Cercul de recrutare respectiv,
precum si Oficiul National
I. O. V.
Copiii orfani de ambii parinti
vor primi intreaga pensie cuve-
nita tatalui lor, pant la inceta-
rea dreptului la pensie a celui
mai mic dintre ei, ajuns la 18
ani impliniti.
Pentru un singur orfan minor
pensia va fi numai de 500/o.
Pentru transmiterea pensiei
asupra orfanilor se va inainta
Ministerului Apardrii Nationale,
serviciul pensiilor militare: titlul
de pensie al decedatului, extrac-
tul de deces al pdrintilor si copia
jurnalului de tutelä, formatt
asupra minorilor, un certificat
eliberat de primäria respectivt
prin care sd se constate a or-
fanii sunt in vieatä si sub ingri-
jirea tutorelui ales, precum si
extractele de pe actele de stare
civila, care vor fi schimbat si-
tuatia de familie a invalidului,
dupd data aprobtrii reformei,
precum si titlul de pensie ce ar
fi posedat invalidul.
In caz a orfanii se gäsesc In
imposibilitate da a forma tuteld,
autoritiltile comunale sunt obli-
www.digibuc.ro
[Art. 39]
gate de a proceda conform dis-
pozititmilor art. 367 din coclul ci-
vil, convocdnd din oficiu con-
siliu de familie si intervenind
din oficiu la judecttoria respec-
tivd pentru numirea tutorilor.
_ In caz a orfanii sunt in con-
tinuare de studii, vor putea
primi dreptul la pensie, pand la
indeplinirea vdrstei de 21 ani.
In acest caz, pentru a fi menti-
nuti la pensie, vor inainta ser-
viciului pensiilor militare, titlul
de pensie, impreunt cu un cer-
tificat oficial, eliberat de scoald,
ale cdrei cursuri le urmeazd re-
gulat, pentru a se face cuvenita
mentiune in titlul de pensie, in-
cunostiintâclu-se despre aceasta
Administratia financiard, Cercul
de recrutare respectiv si Oficiul
National I. O. V.
In caz and orfanii de räzboiu
nu au posibilitatea a se intretine
singuri, frind infirmi, cu un pro-
cent de cel putin 60° o invalidi-
tate, constatati de Comisia de
reformd medico-militará si dupd,
avizul Consiliilor superioare de
reform* vor primi pensia pând
la 21 ani impliniti.
Orfanii de rdzboiu care din
cauza boalei incurabile eredi-
tare au rdmas cu infirmitAti de
cel putin 60°/0 invaliditate, con-
statatd de Comisiunea medico-
militant si cu avizul Consiliilor
superioare de reformd, isi pas-
treazt pensia pând la moarte
sau mtritis.
Orfanii aflati in aceste clout
categorii pentru a putea bene-
ficia de aceste avantaje, vor tre-
bui 0, fie vizitati de Comisia
medico-militant de clasare, care
va decide in care categorie intrd,
orfanii infirmi, edict in cate-
goria celor ce urmeazt a primi
pensia pant la 21 ani, and in-
firmitatea nu e ereditard; sau
in categoria celor ce urmeazt a
primi pensia toatd, vieata, cdnd
infirmitatea este ereditart; pre-
cum si procentul (le invaliditate.
[Art. 40-431
Procesul-verbal incheiat de Co-
misia medico-militard de cla-
sare, va fi supus pentru aviz
Consiliului superior de reform&
respectiv.
Fete le pierd dreptul la pensie
prin cdsátorie, sau la varsta de
18 ani Impliniti, afard de cazurile
prevdzute in alineatele prece-
dente.
Prescriptiunile acestui articol,
adied asunra avantajelor acor-
date orfanilor de rázboiu in-
firmi, se aplicd i orfanilor de
pe -urma ofiterilor *i reangaja-
%Hon
40. Când (le pe urma reforma-
tului invalid sau pensionat de
rázboiu, au rdmas vIduva
copiii din mai multe cdsátorii,
sau and copiii sunt pu*i sub
altd tuteld, vdduva va primi
30 la sutá din pensia decedatu-
lui, iar restul de 70 la sutá se
va atribui copiilor considerati ca
orfani.
Acest cuantum de 70°/o se va
Impdrti Intre ei In párti egale,
râmânând neschimbat pâná la
stingerea dreptului la pensie a
celui mai mic dintre ei.
41. In lipsd de copii legitimi
sau legitimati, copiii naturali
legalmente recunoscuti in forma
prevázutd, de codul civil sau
I. D. Nr. 2.791 din 14/8 916, pu-
blicat In Monitnrul Oficial Nr.
108 din 15181916 i de legea
care a ratificat acest decret,
vor avea aceleasi drepturi 1).
In acest caz dosarul va fi
completat cu extractele de pe
actele de na*tere ale copiilor
mai mici de 18 ani i necilsd-
toriti, precum *i copii legalizate
de pe actele lor de recunoa*-
tere.
42. Dacd un celibatar s'a
1) A se vedea Deoretul p. mlsurile In folosul
familiei i averii kr din 15 Au-
gust 1916 la pag. 1030, vol. VIII, ratificat
prin Legea din 23 Decemvrie 1916 cu midi&
drile din 18 Mai 1918 (recunoWerea copiilor)
pag. 1072, vol. VIII.
www.digibuc.ro
28 Apri lie 1933 598
cásátorit dupd Inscrierea lui la
pensie *i In urind a murit, vd-
duva dupd 2 ani de convietuire,
iar copiii legitimi din momentul
mortii tatdlui (nu *i cei adop-
tati sau naturali, recunoscuti
dupd cdsátorie), se vor bucura
de drepturile prevrizute la art.
15, din lege.
43. Dadi pe hingd urma*ii
ardtati mai sus reformatul in-
valid, sau pensionat de ráz-
boiu a läsat i párinti bátrâni
si infirmi pe care Ii Intretinea
el *i pentru care primea sporul
de 25°/o, prevazut de art. 31 din
regulament, pensia se trans-
mite In proportie de 75°/o ce-
lorlalti urma*i i 25°/o párinti-
lor, In caz cd nu mai au un alt
fiu major valid.
In lipsd de sotie sau copii le-
gitimi, legitimati sau recunos-
cuti, tatäl infirm hind mijloace
de existentd, sau numai vá-
duva fárá mijloace de existentá
*i dad'', nu mai au alt fiu ma-
jor valid, au dreptul la 500/o
din pensia ce s'ar fi cuvenit
fiului
Dosarul de pensie al invali-
dului decedat va trebui comple-
tat pentru constatare i stabi-
lirea transmiterii pensiunii a-
cestora, cu urmAtoarele acte:
1. Extractul de pe actul de
moarte al invalidului.
2. Extractul de moarte al
unuia din pdrintii sdi decedati,
dacd este cazul.
3. Extractul dupd actul de
cdsátorie al pärintilor.
Dacd, decedatul este fiu na-
tural al unei mame, nu se mai
cere acest act.
4. Extractul de pc actul de
nastere al fiului invalid dece-
dat.
5. Un certificat eliberat de me-
dicul circumscriptiei respective
pentru cei din comunele rurale
sau de medicul comunal pentru
cei din comunele urbane, con-
statând infirmitatea si preci-
599 28 Aprilie 1933
zând natura ei si dacg tatgl nu
mai poate munci ca sh-si cgs-
tige existenta, care act trebue
sh fie atestat de medicul pri-
mar respectiv.
Dacd a rgmas pe urma inva-
lidului mama váduvg, sau natu-
ralg, nu se mai cere acest act
pretins pgrintelui infirm.
6. Un act de notorietate, au-
tentificat de judecgtoria ocolu-
lui respectiv, semnat de 3 con-
sgteni sau orgseni, dupg caz,
domiciliati In aceeasi comung,
sau suburbie, prin care A se
ateste cg nu mai au un alt
fiu major valid, adicg In stare
de a munci. Fiicele nu sunt
considerate In numgrul copiilor
valizi decât In cazul cg, au o
situatie materialg personalg
bung $i deci sunt obligate sd-si
Intreting, pgrintii.
7. Un certificat de situatiunea
materialg, eliberat de autorita-
tea comunalg si vizat de per-
ceptia fiscalg respectivg pentru
cei din comunele rurale sau ur-
bane neresedinte, sau vizate de
administratia financiarii, cu per-
ceptiile fiscale, In capitalele de
judete, constatând cg pgrintii
defunctului invalid nu au mai
mult dealt un hectar pgmânt
cultivabil, sau un venit anual
mai mare de 1.200 lei In comu-
nele rurale $i 3.000 lei In cele
urbane.
8. Titlul de pensie al invali-
dului decedat, dacg a avut o
pensie astfel acordatg pgrinti-
lor, rgmâne bung datá cat
timp ei trgiesc, chiar In cazul
când un fiu al lor a atins ma-
joratul dupg data constatgrii
$i Inscrierii la pensie.
44. Dacg un reformat moare
din cauza boalei pentru care a
fost Inscris la pensie. pensia
urmasilor se va calcula pe
acea de clasa 1000/o, In orice
clasä ar fi fost clasat decedatul.
45. Dacg Insg militarul re- 48. Urma$ii militarilor grade
format nu a murit din cauza inferioare, soldati, caporali, ser-
www.digibuc.ro
[Art. 44-48]
invaliditátii pentru care a fost
reformat, ci dintr'un accident
sau altà cauzg, In acest caz
urma$ii vor primi pensia ce
s'ar cuveni autorului lor, dacg,
trgia infirm si dupg categoria
la care a fost clasat.
Aceastg calificare nu se va
putea face deck In urma avi-
zului consiliului superior de
reformg, unde vor fi trimise
In acest scop dosarele celor care
cer transmiterea pensiei pe
clasa de 1000/o In caz cg refer-
matul a fäcut parte din altg
elm& $i consiliul superior de
reform& va decide pe bazg de
acte, dacg este leggturg Intre
invaliditate $i cazul de moarte
al reformatului.
Aceste dispozitiuni se aplicg
$i reformatului care a decedat
mai Inainte de a-si fi primit
titlul de pensie.
46. Pensia vgduvei de rgzboiu
nu Inceteazg la recgsgtorie dar
se reduce cu 50°/0 din quantu-
mul ei total bazg si indemnitgti
de scumpete etc. In acest caz
dosarul se completeazg cu un
extract dupg actul de recgsg-
torie, fgcandu-se cuvenita rec-
tificare In titlul de pensie.
Aceste prescriptiuni se aplicg
$i váduvelor de ofiteri.
47. Transmiterea pensiei re-
formatului invalid sau pensio-
nat de rgzboiu, se face de cgtre
serviciul pensiilor militare din
Ministerul Apärgrii Nationale,
calculând drepturile asupra ur-
ma$ilor cu Inceperea plätii din
prima zi a trimestrului uring-
tor aceluia In cursul cgruia a
avut loc decesul constatat prin
actul de moarte.
CAPITOLUL H
Inscrierea la pensie a urma0lor mili-
farilor morti in fimpul 0 din cauza
reizboiului
[Art. 49-531 28 Aprilie 1933 600

genti, incetati din vieatä In In rilzboiu, mai mici de 18 ani

timpul ritzboiului in serviciul si necrisittoriti, pusi sub tuteld
armatei, fie pe campul de luptd duprt formele legale.
sau din cauza rdnilor primite 4. Tatill infirm frird mijloace
In lupte, fie ca urmare a unei de existentd sau maind vd-
epidemii sau accidente datorite duvrt fara mijloace de exis-
rdzboiului, au dreptul la o pen- tentrt si dacd nu mai au un alt
sie egald cu a ceea ce s'ar fi copil major valid, fie cit ambii
cuvenit militarului, dacd ar fi prtrinti trrtiesc, fie et numai
trait bolna% sau infirm, refor- unul din ei.
mat, calculatá ca fáciind parte Daca mama este vilduvrt, nu
din clasa celor cu procentul de i se cere certificat de infirmi-
1000/o, in raport cu situatia de tate.
familie in care se gdseau la In caz ca sunt i urmasi
data decesului. dupri urma celui mort in rriz-
49. Se considerd morti din boiu, impreund cu pärintii cu
cauza rdzboiului si cetrttenii drept la pensie, pensia se a-
romdni de ambele sexe, care au coral. astfel 750 o vd.duvei, orfa-
fost executati de inamic pe te- nilor si 25° o pilrintilor.
ritoriul ocupat, nentru fapte cu In caz de lipsa celorlalti ur
caracter militar sau patriotic, masi si sunt numai parinti
vdduvele si orfanii lor se vor duprt urma celui mort In raz-
hucura de aceleasi drepturi ca boiu, acestia vor primi 500/o
si celor morti pe cdmpul de din pensia cuvenitil fiului lor,
luntd. dact ar fi trdit bolnav sau in-
50. De asemenea de aceleasi firm considerat ca frtcând uarte
drepturi se vor bucura si ur- din clasa 1000/o, sub conditiunea
masii cetatenilor romdni ma- de a nu avea alt copil major
jori sau minori de ambele sexe, valid si de a fi in neputintrt de
care desi nu filceau parte din a-si cdstiga existenta.
elementele armatei, totusi in 52. Väduva fdrrt copii mi-
timpul rdzboiului au prestat un nori va primi 500/o din pensia
serviciu de rechizitionat sau ce s'ar fi cuvenit sotului ei, so-
ordonat de autoritdtile militare cotind ca fdcând parte din clasa
romdne, precum si cercetasii si 100"/o, intocmai ca si vdduvelor
surorile de caritate angajate reformatilor din aceastil cate-
sau benevole, care inst.). au de- gorie.
cedat in timpul si din cauza 53. VAduva cu unul sau mai
evenirnentelor razboiului. multi copii minori va primi
51. Stint considerati ca ur- pentru ea si copii intreaga pen-
masi ai militarilor morti in sie ce s'ar fi cuvenit decedatu-
rdzboiu cu drept la pensie: lui, dacd ar fi trait, socotind
1. Sotia legitimd rdmasa ca frtcând parte din clasa 100°/o.
duvâ fdrd copii. Pensiunea vrtduvei de 1.52-
2. Sotia legitimâ rämasd vh- boiu nu inceteazd la reasitto-
duvrt cu copii legitimi, legiti- rie, dar se reduce cu 50°/o din
mati sau naturali, recunoscuti quantumul ei total, baza si
dupit formele prevdzute de co- indemnitati de scumpete, par-
dul civil, avdnd etatea mai micd tea aferentrt socotindu-se 70°/o
de 18 ani si necdsdtoriti. dreptul orfanilor si 30°/o vitdu-
3. Orfanii legitimi, legitimati vei.
sau naturali, recunoscuti dupd In acest caz dosarul se com-
cum s'a ardtat mai sus la pleteazd, cu un extract dupd
punctul 2, ai militarilor morti actul de recdsatorii filandu-se
www.digibuc.ro
601 28 Apri lie 1933
cuvenita rectifica re in titlul de
pensie.
54. Orfanii de ambii p5rinti
pusi sub tutelrt legalä vor
primi intreaga pensie ce s'ar
fi cuvenit tatalui lor, dacil ar
fi tri` it, bolnav sau infirm.
Un singur orfan va primi
numai 500/o din pensia cuve-
nitä tatalui lor.
In caz cii orfanii se gasesc In
imposibilitate de a forma tu-
te15., autoritatile comunale sunt
obligate de a proceda conform
dispozithinilor art. 367 din co-
dul civil, convocând din oficiu
consiliul de familie si interve-
nind din oficiu la judecatoria
respectiva pentru numirea tu-
torilor.
In caz c orfanii sunt in
continuare de studii, vor putea
primi dreptul la pensie pan& la
implinirea varstei de 21 ani. In
acest caz pentru a fi mentinuti
la pensie vor inainta serviciu-
lui pénsiilor militare titlul de
pensie impreun6 cu un certifi-
cat oficial eliberat de scoald,
ale carei cursuri le urmeazit
regulat, nentru a se face cu-
venita mentiune In titlul de pen-
sie, incunostiintându-se despre
aceasta a dministratia finan-
ciarti, cercul de recrutare res-
pectiv, Oficiul National I. O. V.
In caz cand orfanii de rAz-
boiu nu au posibilitatea a se
Intretine singuri, fiind infirmi,
cu un procent de cel putin 600/o
constatate de co-
misia de clasare
si dupa evizul consiliului
superior de reformá, vor primi
pensiunea pang la 21 ani im-
pliniti.
Orfanii de rdzboiu care din
cauza boalei incurabile eredi-
tare au rimas cu infirmitäti de
cel putin 60°/o, invaliditate con-
statatä de comisiunea medico- Inscrierea la pensie a urmasi-
cu avizul consiliilor Ion militarilor grade inferioare
www.digibuc.ro
[Art. 54-571
superioare de reforma, îi pris-
treazá pensia mina la moarte
sau maritis;
Orfanii aflati in aceste dotuá
categorii pentru a_ putea bene-
ficia de aceste avantaje vor
trebui si fie vizitati de comisia
medico-militará de clasare, care
va decide in care categorie in-
tri orfanii infirmi, adica in
categoria celor ce urmeazá a
primi pensia pâra la 21 ani,
când infirmitatea nu e eredi-
tarrt, sau in categoria celor ce
urmeaza a primi pensia toati
vieata, cand infirrnitatea este
ereditari, precum si procentul
de invaliditate. Procesul-verbal
Incheiat de comisia medico-mi-
litarti de clasare va fi supus
pentru aviz consiliuhii supe-
rior de reformi respectiv. Fe-
tele pierd dreptul la pensie
prin cisitorie sau la viirsta de
18 ani implMiti, afarti de cazu-
rile prevrizute in alineatele pre-
cedente.
Prescriptiunile acestui arti-
col, adici asupra avantajelor
acordate orfanilor de rázboiu
infirmi, se aplici si orfanilor
de pe urma ofiterilor si reanga-
jati bor.
55. Urmasilor decedatului In
rAzboiu li se va calcula drep-
turile de pensie In report cu
situatia de familie la moartea
decedatului, conform art. 8 din
lege, adici sporul de familie a-
cordat pe lângi pensia de baz5
va fi raportat la aceasti situa-
tie.
56. Daci a murit
väcluva
Inainte de asezarea drepturilor
la pensie i au rimas copii
mai mici de 18 ani i necisi-
toriti, acestia vor avea dreptul
la pensie, fiind considerati ca
orfani.
57. Actele necesare pentru
[Art. 57] 28 Apr1 lie 1933 602

morti In dizboiu sunt urmrttoa- s'ar face, stabilind cauzele si

rele: Imprejurärile mortii, pentru ca
1. Pentru sotie, vkluvA, fárg pe baza lor Consiliile superioare
copii sau cu copii: de reformil sâ, fie In másura de
a) Copie de pe foaia matricola a aprecia $i a-si da avizul.
a militarului mort pus6 la cu- In cazul când aceste avize ar
rent cu toate mutatiile, din care fi negative, urma$ii nu pot be-
sa, se vada: c5, decedatul a fost neficia de pensii, iar dosarele se
mobilizat, ce grad a avut in mo- Inchid si se pástreaza In arhi-
mentul decesului $i di a fost vele birourilor de pensii dela
$ters din controale. comandamentele sau Serviciul
Aceast5, copie va fi certificatl Pensiilor Militare din Ministe-
pentru exactitate si Investit5, cu rul Apárärii Nationale, uncle ar
sigiliul respectiv. Pentru milita- fi fost trimese pentru liberarea
rii care au apartinut armatelor titlurilor.
Ruse, Austro-Ungare, Austriace Respingerile cererilor de in-
sau Ungare, dar care au fost In- scriere la pensie se comunia
corporati in armata româng $i cercurilor de recrutare, spre a
pentru care nu se mai pot ob- retrage certificatele de Inlesnire
tine foile matricole respective, se de trai $i a nota acele respin-
va proceda conform art. 15 $i ged In registrele de recensilmant.
38 din acest regulament; Pentru cei morti la vetrele lor
b) Extractul dup5, actul de din cauza vreunei maladii con-
moarte al militarului, transcris tractate in timpul captivitiltii la
In registrele stürii civile ale pri- inamic sau din cauza vreunor
mariei unde decedatul a avut boale dipätate In timpul cam-
ultimul domiciliu; paniei, atribuite greutátilor si
c) In cazul când In extractul evenimentelor rAzboiului $i nu-
dupil actul de rnoarte nu se a- mai In timpul serviciului mili-
rata precis c5., militarul a Ince- tar, proba acestor cauze va fi IA-
tat din vieata pe câmpul de cut5, prin certificatul medical, ce
luptA In luptele dela cutare lo- urma$ii ar poseda, sau orice alt
calitate, lovit de glont, proiectile, act din care sil reias5, c5, moar-
schije etc., In urma ränilor cA- tea a fost datoritä cauzelor si
pAtate In lupte, sau boale con- Imprejurilrilor arAtate mai sus;
tagioase, atunci pentru a se pu- d) Un cPrtificat model-tip
tea face constatarea c6 militarul anexa Nr. 3 dela finele acestui
a murit pe câmpul de lupt5, sau regulament, fnlocuind actele de
din cauza evenimentelor r6z- stare civil5,, care va fi completat
boiului, fie ca urmare a unor cu toate datele cerute in el si
epidemii sau accidente, se vor prin care s5, se probeze sit s5., se
alátura pe lâng5, extractul de pe stabileasc5, legitimitatea cäsilto-
actul de moarte $i urmiitoarele del $i a na$terilor copiilor mili-
acte: rapoartele corpurilor de tarului decedat mai mici de 18
tupg sau serviciilor competinte, ani si necasátoriti, precum $i cit
memorii din partea comandanti- nu s'a desfacut disátoria pan5,
lor unitAtilor, cArora au aparti- la moartea militarului, prin di-
nut militarii decedati, Instiint5,- vort $i cg. vilduva $i copiii sunt
rile dela Crucea Rosie, informa- in vieatä $i locuiesc impreura
tiunile date de sectia statisticii cu mama lor, arätând domici-
din Ministerul ApArgrii Nato- liul unde locuiesc.
nale, certficatele medicale date In cazul când registrele de
In caua, $i In fine orice fel de stare civila privitoare la nasteri,
acte relative la cercet6rile ce cásätorii si moarte au fost dis-
www.digibuc.ro
603 28 Apri lie 1933
truse in timpul räzboiului si nici
la tribunalele respective ele nu
se g6sesc, liberarea certificatului
se va face pe baza registrelor
respective, tinute la biserica lo-
call; iar in caz când aceste re-
gistre nu mai existrt, fiind dis-
truse, primarii comunelor vor
constata aceasta i vor intocmi
acte de nasteri, asätorii sau
moarte dupgt normele previlzute
de art. 57 din codul civil, care
vor servi numai la acordarea
pensiilor prevAzute in lege si
prezentul regulament.
Cei care apartin altor rituri,
cum sunt: evreii, lipovenii, tur-
cii si altii, care dupg obiceiurile
si rPligiunea lor n'au fAcut de-
claratiunea de nasteri, casátorii
sau moarte la oficiile de stare
ci le-au inregistrat numai
la preotii lor, potrivit credintei
lor, vor putea face proba acelor
acte, prin certificate eliberate de
acei preoti, potrivit ritului, tra-
duse si legalizate de autoritätile
In drept.
Pentru cei din Basarabia, Bu-
covina si Ardeal i celelalte ti-
nuturi ungurene alipite, unde
actele de stare civilrt se tineau
de preoti, proba legitimatiei nas-
terilor, crisatoriilor si mortei se
va face cu extractele din regis-
trele parohiilor, traduse in lim-
ba românä si legalizate de auto-
ritätile in drept; parohiile fiind
obligate a elibera la cerere, ase-
menea acte, fie persoanelor in-
teresate, fie autoritiltilor.
Toate aceste acte intocmite
dupA. cum se aratá mai sus, se
vor alätura la dosarele de pen-
sit $1 vor servi numai la acor-
darea pensiilor prevázute de
lege.
Ele se vor procura prin ingri-
jirea i stilruinta celor intere-
sati in termenul prevazut de lege.
Acei ce nu le vor produce in
termenul prevAzut la art. 33 din
lege, pierd dreptul la pensii.
www.digibuc.ro
[Art. 57]
2. Pentru orfani:
a) Aceleasi acte arrttate la
punctul 1, alin. a, b i c;
b) Extractul de pe actul de
moarte al mamei lor;
c) Certificatul model tip anexa
NI% 3, completat conform ins-
tructiunilor din imprimat pen-
tru orfani, tinându-se seamd. de
normele arátate la punctul 1,
pentru lipsa actelor de stare ci-
villi unde ar fi cazul;
d) Copie legalizatia de pe jur-
nalul de instituire al tutelei.
In caz cá orfanii se gäsesc in
imposibilitate de a forma tu-
tela, autoritrttile comunale sunt
obligate de a proceda conform
dispozitiunilor art. 367 din co-
dul civil, combinat cu legea spe-
ciald pentru intocmirea actelor
de stare civilit a constatdrii mor-
(ii prezumate in rdzboiu, convo-
când din oficiu consiliul de fa-
milie i intervenind din oficiu
la judecAtoria respectivá, pen-
tru numirea tutorelui 1).
3. Pentru pgrinti:
a) Aceleasi acte arätate la
punctul 1, alin, a, b i c;
b) Extractul de pe actul de
moarte al unuia din párintii mi-
litarului decedat, dacA este ca-
zul;
c) Extractul de pe actul de cA-
sätorie al párintilor, care In ca-
zul când decedatul militar a
fost fiu natural este bine inteles
di nu se cere asemenea act;
d) Extractul de pe actul de
nastere al militarului decedat;
e) Un certificat eliberat de me-
dicul phisii respective pentru
cei din comunele rurale, sau de
medicul comunei pentru cei din
comunele urbane, constatând in-
firmitatea si precizând natura
ei, anume cui Will nu mai poate
munci ca câstige existenta,
1) A se vedea Legea speciali pentru conata-
tarea mortii prezumate ln rizboiu din 12 De-
cemvrie 1923, la pag. 1013, vol. XI XII, ou
mod. 16 Martie 1929, pag. 266, vol. XVII, ci
art. 19 devenit 25 din Legea 10 Octomvrie 1932,
pag. 673, vol. XX.
[Art. 58] 28 Apri Ile 1933 604

atestat de medicul primar res- CAPITOLUL HI

pectiv. Drepfurile la pensie cuvenife urma-
Daa a rrtmas In urma mortii Oar milifari grade inferioare dispäruti
militarului numai mamil vA- in reizboiu
duva, nu se mai cere aceste
acte; 58. Vaduva, pdrintii si copii
f) Un act de notorietate auten- militarilor care au clispdrut in
tic, semnat de 3 consâteni sau lupte, sau in alte imprejurAri de
oräseni, dupd caz, domiciliati in ritzboiu $i nu i s'a dat de urmrl,
aceeasi comuna sau suburbie, 'And la demobilizarea armatei,
prin care s6 se ateste a parintii a corpului sau contingentului
militarului mort nu mai au din care facea parte cel dispa-
vreun alt copil major valid, a- rut, vor fi inscrisi la pensie in
dia in stare de a munci; categoria celor cu 100°/o, ca si in
g) Un certificat de stare ma- cazul mortii.
te/lait eliberat de autoritatea co- In caz de disparitie suspectä,
mun ala si vizat de perceptia semnalatâ de unitatile militare
fiscalâ respectivrt, pentru cei din respective, cuantumul acesteia
comunele rurale sau urbane, ne- va fi numai de 50 la sutà din
resedinte sau vizat de Adminis- categoria celor cu 1000 o.
tratia financial* la perceptiile Daa cel dispilrut se va pre-
fiscale in capitalele de judete, zenta la corp, in comunrt sau in
constatând a pArintii defunctu- familie, pensia va fi anulat5.
lui nu au mai mult de un hec- Daa se constatI ea cel dispa-
tar pâmânt cultivabil, sau un rut a fost dezertor, el va fi ur-
venit anual mai mare le 1.200 marit in orice avere, min apli-
lei pentru cei din comunele ru- carea legii de urmarire, dupâ
rale, si 3.000 lei pentru cei din ordinul Ministerului Apârarii
comunele urbane. Nationale, pentru restituirea su-
Dact pe langâ, urmasii legali melor plâtite familiei ca pensie-
cu drept la pensie (sotia, cu sau Corpurile de trupá, Cercurile
de recrutare $i serviciile arma-
fArA copii orfani), au rdmas si
parinti ai militarului mort in tei, vor raporta direct Ministe-
rului ApârArii Nationale, servi-
räzboiu, care st se grtseasa in' ciul pensiilor, reaparitia celor ce
conditiunile de mai sus, in acest erau tinuti ca dispáruti cu art-
caz pe rang& actele arrttate res- tarea judetului si comunei unde
pectiv, pentru fiecare din aceste dânsii au familia (pdrinti, sotie
categorii de urma$ii legali, se si copii).
vor anexa la dosarul pensiei lor Functionarii administrativi si
i actele cerute pentru pdrinti de politie, perceptorii $i orice a-
si indicate mai sus, impreung, genti plâtitori ai Ministerului de
cu un certificat eliberat de pH- Finante, indatA ce au cunostint6
nahrie, doveditor cit fiul decedat, de existenta celor dispäruti, sunt
pe and era in vieatrt ii intre- datori O. raporteze fie autoritd-
tilor financiare, fie celor mili-
tinea.
Toate aceste acte vor forma tare. Membrii familiei dispárutului,
un singur dosar pentru una si avand de orice naturA
aceeasi familie, iar pensia se va care s5,dovezi
confirme moartea dis-
acorda celor in drept prin doug pArutului, vor putea cere instan-
titluri deosebite, in proportie de telor judeatoresti competinte,
75 la suta urmasilor legali $1 25 constatarea decesului, potrivit
la sutà prointilor. legii pentru constatarea mortei
www.digibuc.ro
605 28 Apri lie 1933 [Art. 59-61]

prezumate a celor dispdruti in scop dosarul pensiei se va com-

timpul rdzboiului, din. 12 Decem- pieta cu urmátoarele acte:
vrie 4923. In acest scop se pre- a) Extractul de pe actul de
lungesc, pe timp de doi ani dela moarte al vdduvei;
promulgarea actualei legi I), dis- b) Titlul de pensie al vriduvei;
pozitiunile legii mai sus citatil. c) Copie legalizatA de pe jur-
In acest caz urmasii Inscrisi nalul de instituirea tutelei;
la pensio vor trebui s. prezinte d) Un certificat din partea
Ministerului Apärdrii Nationale, primAriei, constatator cA copiii
serviciul pensiilor, hotarlrea de- sunt In vieatä si locuesc Im-
finitivA datri asupra mortii pre- preunA cu tutorele lor care Ii
zumate a celui disprirut. Ingrijeste, arAtändu-se domici-
59. Constatarea cà militarul a liul.
murit pe câmpul de luptrt sau 2. Când vAduva care vine in
din cauza evenimentelor raz- conturs cu copiii sotului din
boiului, fie ca urmare a unor altá crtsritorie InceteazA din
epidemii sau accident, se va vieatA sau când copiii sunt pu$i
face conform art. 57, punctul c. sub altd tutelrt decât a vdduvei,
In titlurile de pensie ca in In acest caz partea cuvenitA vá-
mice carnet, libret etc., dovedi- duvei de 300 0, conform art. 19
tor a calitritii de viikluvrt, ascen- din lege, se stinge, iar restul de
dent sau descendent pensionar 700/o se imparte pe numele or-
de rdzboiu, se va preciza domi- fanilor In mod egal.
ciliul, gradul, contingentul, uni- Drepturile vilduvei se stinge
tatea, precum i imprejurArile din priwa zi a trimestrului ur-
In care a murit autorul genera- mAtor Aeluia in cursul crtruia
tor al pensiei de râzboiu (mort a incetat din vieatá, dela care
in luptA, dispgrut, prizonier, ac- datA se continue pensia stabi-
cident, epidemii etc.). litA pentru orfani $i in care
scop dosarul pensiei se va com-
CAPITOLUL IV pieta cu actele arAtate mai sus
Transmiferea pensiei acordatä direcf la punctul 1.
urmafilorcelor mot* i dispöruti, pre- 3. CAnd o pensie a fost acor-
cum 0 reducerea, sfingerea data pririntilor unui militar
inchiderea ei -molt sau dispArut In rázboiu,
potrivit art. 23 si 4 din lege,
60. Potrivit art. 15 din lege, dacA tattil a incetat din vieatil,
pensiile acordate direct, iar nu acea pensie se transmite mamei,
prin transmitere, urmasilor ce- pe baza extractului de pe actul
lor morti si disparuti in rilzboiu, de moarte $i titlul ce a avut eli-
se transmit duprt normele urmA- berat $i cu care se va completa
toare: dosarul pensiei.
1. CAnd vaduva inceteazri din In acest caz drepturile cuve-
vieatri, drepturile sale se trans- nite mamei vor curge din prima
mit In intregime asupra copiilor zi a trimestrului urmiltor ace-
râmasi, fiind tratati ca orfani, luia in cursul crtruia tatal a in-
conform art. 15 din lege. cetat din vieatA.
In acest caz, drepturile curg 61. Viiduva cu unul sau mai
din prima zi a trimestrului ur- multi copii minori va primi in-
mdtor aceluia in cursul crtruia a treaga pensie cu care a fost In-
avut loc decesul vAduvei, in care scrisA, pAnA la incetarea drep-
Legea din 10 Oetomvrle 1932, pan. 673, tului la pensie a celui mai mic
vol. XX. dintre copii, când pensia se va
www.digibuc.ro
[Art. 62-65] 28 Apr Ilie 1933 606

reduce la jumAtate din ceea ce ale orfanilor, Impreung cu titlu-

a avut acordat. rile de pensii date, spre a servi
Prin incetarea dreptului la la stingerea pensiilor si inchide-
pensie a copiilor se intelege im- rea dosarelor respective.
plinirea vArstei de 18 ani, cgsA- Dacg insA s'ar fi acordat si
torie sau moarte, cu exceptiile pArintilor militarilor morti cota
prevgzute la art. 15, paragraful de 25 sau 50°/o, prevAzutd mai
1 si 2 din lege. sus la punctul 1, ea va râmâne
In acest caz dosarul pensiei astfel cum s'a acordat prin titlul
se va mai completa cu urmg- dat deosebit dela inceput pang
toarele acte: la moartea acestora, când pen-
a) Extracte de pe actele de sia se stinge definitiv si se in-
moarte sau de casâtorie ale co- chide dosarul ca mai sus.
piilor; Incetarea plâtilor acestor pen-
b Titlul de pensie ce a avut sii va avea loc pe prima zi a
eliberat. trimestrului urmgtor aceluia in
Drepturile la pensie astfel re- cursul cAruia s'au ivit cauzele
duse curg din prima zi a tri- care au dat nastere stingerii
mestrului urmAtor aceluia in drepturilor.
cursul cgruia s'a ivit cauza care 63. Când de pe urma celui
a dat nastere la aceastg redu- mort sau disparut in rázboiu au
cere. rgmas vgduva si copii din mai
62. Pensia acordatg direct ur- multe cgsgtorii, sau când copiii
masilor celor morti si dispgruti sunt pusi sub altA tutelg, vA-
in rgzboiu se stinge si dosarul duva va primi 300/o din pensie,
se inchide in urnagtofele ca- iar restul de 70°/o se va atribui
zuri:
1. Widuva Mil copii sau cu copiilor considerati ca orfani.
copii, cdrora le-a incetat dreptul tre ei incuantum
Acest se Imparte in-
la pensie, incetând din vieatg, neschimbat pâng la sistingerea
pgrti egale rämâne
pensia ei se stinge. dreptului la pensie a celui mai
Dosarul se completeazg cu mic dintre ei. In acest caz dosa-
titlul de pensie ce fusese elibe- rul se completeazd cu actul care
rat si cu extractul de pe actul a provocat ImpArtirea si un cer-
de deces, dui:4 care se inchide. tificat eliberat de perceptia res-
Dacg insg potrivit art. 23 si. pectivg, In care sg se arate Mug
24 din lege s'ar fi acordat si pg.- la ce datg s'a plätit pensia, im-
rintilor pensia de 25 sau 500/o, pArtirea urmând a se face cu In-
prevgzutg de acele articole, In ceperea plgtii dela data cänd nu
acest caz pensia acordatg pärin- s'a mai primit pensia. In acest
tilor va continua a li se servi, caz se vor elibera doug titluri
pe baza titlului ce posedg, Ong deosebite: unul pentru vgduvg
la moartea lor. si altul pentru orfanii pusi sub
2. De asemenea se stinge pen- tutelg.
sia acordatg orfanilor minori 64. Cererile insotite de actele
prin tutorele lor In cazul când necesare vor fi adresate Minis-
ultimul dintre orfani a atins terului Apgrdrii Nationale, ser-
vArsta de 18 ani, s'a disâto- viciul pensiilor.
rit ori a decedat, cu exceptiile
prevgzute la art. 15, alin. 1 si 2 65. In caz de deces al pensio-
din lege. narului se va acorda familiei
In acest caz dosarele pensiilor pentru Inmormântare o sumá
se completeazg cu extractele de egalg cu de 2 ori pensia lunar&
moarte si de cgsgtorie, dupg caz, pentru cel din comunele rurale,
www.digibuc.ro
607 28 Apri lie 1933
si de 3 ori pensia lunard. pentru
cei din comunele urbane, con-
form art. 28 din lege.
TITLUL IV
CAPITOLUL I
Inscrierile fi plata pensiilor
66. Toate pensiile gradelor in-
ferioare si urmasilor lor, prevd-
zute in lege, se rezolvd, de Mi-
nisterul Apdrdrii Nationale, fie
direct, fie prin comandamentele
teritoriale si se pliltesc cu pre-
adere fnaintea oricáror altor
plati de Casa Genera Id de Pen-
siuni a Statului, prin si la rese-
dinta administratiei financiare
judetene, pe baza titlurilor de
pensie eliberate de serviciul
pensiilor militare din Ministe-
rul Apärdrii Nationale si a cer-
tificatelor de domiciliu, prevd-
zute la art. 29 din acest regula-
ment.
Statul va pune la dispozitie,
prin bugetul silu, Casei pensii-
lor, sumele necesare pe care a-
ceasta le va inscri in bugetul
sdu in capitole speciale la veni-
turi si cheltuieli.
Ministerul Apärdrii Nationale,
sau comandamentele teritoriale,
prin serviciul pensiilor militare,
completate prin reprezentantul
Ministerului de Finante, decid
definitiv asupra propunerilor de
pensii, având in vedere avizele
consiliilor superioare de refor-
md, fAcând cunoscut Ministeru-
lui de Finante (Casa generald
de pensii), pe cele aprobate, pen-
tru a fi inscrise si apoi pldtite
trimestrial sau lunar, cu pre-
cddere, la: lanuarie, Aprilie, lu-
tie $i Octomvrie al fiecdrui an,
incunostiintând despre aceasta
si Oficiul Natoinal I. O. V.
Delegatul Ministerului de Fi-
nante are atributiuni exclusivterea ca orfan sau váduvd de
numai la fixarea cuantumului rázboiu, la orice institutie de
pensiei. Stat Roman, cereri, acte, rne-
Tot astfel se va proceda si morii etc., care sd, se gdseascd
www.digibuc.ro
[Art. 66-70[
pentru transmiterile de pensii la
urmasi.
67. Orice schimbare survenitá
in situatia pensionarului dupd
eliberarea titlului de pensie, se
va mentiona in titlu de cdtre
serviciul pensitlor militare, a-
nuntându-se totdeodatä si Mi-
nisterul de Finante prin admi-
nistratiile financiare respective
sau Casa general& de pensiuni
si oficiul I. O. V.
68. Inscrierile se vor face la
mice epocd, a anului si se aprobd
de Ministerul Apárárii Natio-
nale, prin seful serviciului pen-
siilor, sau comandantii terito-
riali, ca delegati ai stti.
69. Plata va fncepe din prima
zi a trimestrului In care se face
inscrierea, astfel ca orice tri-
mestru inceput sä fie plätit in-
treg.
TITLUL V
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
70. Dreptul la pensie se cons-
tatá din oficiu, in conditiunile
indicate in lege si acest regula-
ment.
Pentru cei care ins& n'au cerut
pensiile lor, se acordd un termen
de doi ani dela promulgarea
legii, pentru a fi constatati de
Comisiile medico-militare si a
stabili drepturile lor, care drep-
turi bänesti vor decurge dela
data inscrierii lor la pensie.
Ace leasi dispozitiuni se aplicd,
si urmasilor celui mort sau dis-
pdrut.
Cei din categoriile prevAzute
de alineatele precedente vor
trebui sa facd, dovadd prin acte
cu data certil, &A anterior datei
de 15 Iu lie 1930 au solicitat cla-
sarea ca invalid, ori recunoas-
[Art. 71-761 28 Aprilie 1933
inregistrate pand la aceastá datd
la autoritätile de Stat Roman si
din care sti rezulte originea de
rdzboiu a infirmitdtii lor si in-
vocarea calitiltii de invalid sau
vdduvä de rilzboiu, sau dispari-
tiilor cauzatoare de pensii de
rdzboiu, conform prevederilor
legii si a acestui regulament.
Calitatea de vhduvd sau orfan
(le rdzboiu poate fi stabilità prin
actul de deces al autorului mort
sau dispärut in rázboiu, inainte
de trecerea armatei pe picior de
pace, 1 Aprilie 1921.
71. Pensiile prevazute de lege
nu se pot ceda, nici urmäri, a-
farn de cazurile prevázute la
art. 185 si 187 din codul civil.
Ele nu sunt supuse la niciun
fel de retineri, nici chiar pentru
impozitele cittre Stat, juclet si
comund.
Ele nu se pierd nici in caz de
condamnatiuni corectionale.
Se excepteazd sumele platite
pe nedrept peste pensia cuvenitd,
care se vor retine cu precildere
din pensiile lunilor urmiltoare,
pensionarului sau urmasilor, cel
mult câte o pdtrime de fiecare
lund.
72. Pierd dreptul la pensie,
'fie cà sunt sau nu inscrisi:
a) Cei care Nerd calitatea de
cPtatean roman;
b) Cei condamnati pentru
c rime;
c Cei condamnati pentru spio-
naj.
Pentru aceia dela alineatele b
si c numai dacii hotilrirea defi-
nitivit de condamnare va ridica
dreptul de pensie.
73. Orice cereri si acte, rela-
tive la pensii, prevazute in lege
si acest regulament, sunt scu-
tite de orice taxe de timbru.
74. Dispozitiile legii si prezen-
tului regulament se aplica tutu-
ror acelor care au luat parte in
rdzboiu cu data: pentru cei din
Vechiul-Regat 14 August 1916,
www.digibuc.ro
608
iar pentru cei din teritoriile ali-
pite 31 August 1914.
75. Actele de stare civild, ce-
rute pentru completarea dovezi-
Ion, pe baza cdrora se acordd
pensiile prevAzute de lege si pre-
zentul regulament, se inlocuiesc
printr'un singur certificat, in-
tocmit dupd formularul anexa
Nr. 3 din acest Regulament.
Acest certificat se intocmeste
si se elibereazd de catre primari,
in unire cu notarii in comunele
rurale, iar in cele urbane de
ciltre Circumscriptiile politie-
nesti, pe a lor rdspundere.
In cazul lipsei foii matricole
se va proceda prin cercetare la
autoritätile militare de care a
tiepins reformatul.
Aceleasi norme se vor pdstra
si pentru teritoriile alipite la
Vechiul-Regat, atat in ceea ce
priveste inlocuirea prin certif i-
catul mentionat mai sus a acte-
ion de stare civild, care erau ti-
flute la Parohii, cat si in ceea
ce priveste dovedirea stärii ci-
vile, in caz de distrugerea acelor
acte.
CAPITOLUL II
Diverse one dispozifiuni
76. Dispozitiunile legii se a-
plied si militarilor grade infe-
rioare care, inainte de alipirea
Bucovinei, Basarabiei, Ardealu-
lui, Banatului si celelalte tinu-
turi alipite, au apartinut autori-
tätilor straine, fie cd au fost sau
nu primiti in cadrele armatei
romane, dar au devenit cetateni
romani, precum si urmasii lor,
In caz de moarte, pe timpul si
din cauza evenimentelor rdzboiu-
lui.
Pentru aceasta categorie de
militari, originea infirmitdtii sau
disparitia generatoare de pensii
de rdzboiu, conform prevederilor
legii, afard de actele cu &Ltd
cert.& prevAzute de art. 33 (lege)
si 70 din Regulament, vor trebui
sd prezinte si acte originale de
609 28 Apri lie 1933 [Art. 77-80]

clasare, reformare i disparitie dupd intoarcerea lor In %ark au

dela Corpurile de trupd de ori- murit din cauza boalelor sau a
gind, iar in cazul când aceste rdului tratament din captivitate,
acte nu se vor prezenta, ori nu In acest caz dosarele de pensii
vor fi suficiente, se vor putea ale urmasilor vor trebui sa fie
face cercetári pe cale diploma- completate i cu un certificat e-
liberat de autoritatea comunald
Dovada cd au devenit cetäteni si vizat de medicul circumscrip-
români se va face prin actele de tiei respective, prin care sd se
nationalitate, precum si de folo- constate natura i cauza mortii.
sinta drepturilor civile i poli- Pensiile se vor acorda, in cazul
tice, derivänd din cetätenia ro- cand se va gási cä boala a fost
mind, conform tratatelor de contractatá In tirnpul si din cau-
pace, In care se va ardta numd- za rdzboiului, dui:a ce se vor lua
rul si data actului de indige- avizele Consiliilor superioare
nare sau de dobândirea cetáte- de refprmd.
niei române 1). In acest scop, urmasii vor mai
77. Cei reformati definitiv cu putea produce si orice fel de acte
drept la pensie, ne mai fächnd sau dovezi ce vor avea din care
parte din niciun element al ar- sä se poatd constata i stabili
matei, se vor sterge din con- cauzele si Imprejurdrile decesu-
troale, De ziva eliberdrii lor efec- lui, precum i nota serviciului
tive dela corpul sau serviciul statisticii din Ministerul Apärd-
unde se gdsesc de fapt, In urma rii Nationale, prin care sà con-
primirii ordinului prin care s'a firme eä omul a fast prizonier,
aprobat reforma definitivd. ardtând si data inapoierii din
Cei reformati temporar pentru captivitate.
o perioadd de incercare de doi 79. Reformele gradelor infe-
ani, fiind susceptibili de a fi re- rioare pot fi anulate de Consi-
chemati la serviciu, vor conti- Iiile superioare de reformá in
nua a fi inscrisi ifi controale cazul când s'ar constata cá cei
pand la definitiva regulare a si- In cauzd nu mai prezintá urmele
tuatiunii lor, urmand pand a- si consecintele infirmitátii sau
tunci conditiunile de ordine ad- boalei pentru care au fost refor-
ministrativa i disciplinare ale mati.
claselor respective din care fac In acest scop, din 5 in 5 ani,
parte. se va putea face revizuirea tutu-
78. Cei azuti prizonieri vor fi ror reformatilor de rdzboiu, sol-
constatati la intoarcerea lor In dati si grade inferioare.
tard, si, de va fi cazul, se va pro- Când se va dovedi cá reforma-
nunta reformarea lor de cdtre tul a obtinut pensie, sau chiar
Comisiunile medico-militare de numai calitatea de invalid sau
clasare si reforma si de a:ire pensionat de rázboiu, prin frau-
Consiliile superioare de reformá, pensia va fi anulatd, iar au-
pe baza cercetärilor si examind- torii vor fi deferiti justitiei mili-
rilor ce se vor face, putând lua tare si urmáriti pentru urmári-
In consideratiune si actele medi- rea sumelor.
cale ce s'ar fi intocmit In timpul Dispozitiunile alineatului pre-
captivitätii lor. cedent se aplicd si ofiterilor si
Dacd, cei prizonieri la inamic, reangajatilor de rdzboiu.
80. Ref ormatii de rdzboiu,
1) A. se vedea Legea pentrn delAudirea ei per-
derea nationalititii, din 24 Fevruarie 1924 la
fosti functionari publici, revi
pag. 280 vol. XIXII eu mod. din 2 Iunie 1928 zuiti de Comisia medicaid, vor fi
pi 18 Ootomvrie 1932. echivalati, In ceea ce priveste fi-
www.digibuc.ro
C Hamangiu, vol. XXI. 39.
[Art. 81-861 28 Apri lie 1933
xarea pensiei, cu gradul militar
cel mai apropiat, dupá mgrimea
salariului.
Echivalarea se va face pe cale
administrativa, de Consiliul de
administratie al Casei generale
de pensii.
Tot astfel se va proceda si cu
urmasii celor de mai sus, morti
in timpul si din cauza evenimen-
telor de räzboiu.
81. In vederea reeducärii func-
tionale i profesionale, pentru
toti reformatii de razboiu dup&
caracterul infirmitátii fiecgruia,
se vor infiinta de catre Ministe-
rul Sänätätii centre de reedu-
care functional& si profesionala,
unde invalizii s&-si poatä rec&-
päta capacitatea de muncä pan&
la maximum si sa-si poat& crea
un mijloc de existentä.
82. Comisiile de clasare medi-
co-militare vor obliga acesti re-
formati, Inainte de a le stabili
drepturile, sa, intre in numitele
centre, spre a-si face reeducarea
respectiva.
83. Drenturile brtnesti, rezul-
and din aplicarea legii si stabi-
lite potrivit cu domiciliul real
indicat de art. 29 din acest regu-
lament, se vor prevedea anual
pe cale bugetará, incepand dela
1 Ianuarie 1933, proportionat In
asa mod ca pan& in anul 1936
legea s& fie aplicatä in comple-
tul ei.
Disponibilitätile bugetare peste
necesitätile care satisfac pensiile
actuale de räzboiu se vor intre-
buinta mai intaiu pentru satis-
facerea completà a marilor mu-
tilati i acelor cu 100 la sut& in-
validitate, in viatä, acordând ce-
lorlalte categorii procentul posi-
bil indentic pentru toate catego-
riile, procent ce se va spori po-
trivit sporurilor disponibile bu-
getare.
Diverse le sporuri la pensii pen-
tru greutati familiare se vor a- lamentul de eplicare din 11 Ootomvrie 1925, la
corda numai dup& completarea pag.
terpretativ din Legea din 1931, la pagina 669,
pensiilor prevAzute de aceast& vol. XIX.
www.digibuc.ro
610
lege, calculate in raport cu pro-
centuajul infirmitätilor.
Toate sumele prevazute in bu-
getul actual si toate subventiile
ce se dau in acelasi scop diferi-
telor societáti, se vor intrebuinta
numai pentru satisfacerea dis-
nozitiunilor legii, exceptându-se
sumele prevazute pentru pro-
theze, asistentä medical& sani-
tara, balneo-climaterick precum
si caminele.
Folosinta tuturor bunurilor de
orice fel a societätilor pentru
protectia orfanilor de räzboiu,
pe masurä ce nu mai folosesc
acestor orfani, revine de drept
Ministerului Sänäthtii i Ocro-
tirilor Sociale, care le va folosi
sub ori ce forma, exclusiv pentru
I. O. V., infiintand caminuri si
sanatorii pentru invalizii si vä-
duvele de rázboiu.
84. Nicio rectificare de pensie
in haza legii i acestui regula-
ment nu se va putea face decat
pe baza unei noi revizuiri, prin
o comisiune medico-militark
pentru invalizi si verificári de
acte pentru urmasi, vdduve si
orfani; filand exceptie dela a-
ceste dispozitiuni inaintärile si
rectificarile stabilite pentru ofi-
teri dup& normele prevazute de
legea promulgatd in Monitorul
Oficial Nr. 149 din 1924, combi-
natd cu art. 568 din legea sani-
lard din 4930, in vigoare 1).
85. Pang când pensiile maxi-
male previlzute de aceast& lege
se vor putea pläti conform art. 6
din lege si 29 si 83 din acest re-
gulament, cei noi inscrisi ori rec-
tificati la pensii vor primi ace-
leasi pensii ca i similarii br
anterior pensionati.
1) A se voles Legea pentru tnaintarea ofite-
rilor in retragere pentru infirmititi din 1 Fe-
bruarie 1924 pi 11 Iu lie 1924, la Dag. 806, vo-
lumul XIIIXIV ; deasemeni Legea I. 0. V.
din 5 Mai 1997, la pag. 709, vol. XVXVI;
Legea general(' de pensiuni din 1925 pi Regu-
469, vol. XIXII, impreunA ou art. 7 in-
611 29 Apri lie 1933
86. Pierderile biletelor de re-
formit, precum si actelor de pen-
sie, se vor bucura de gratuitatea
publicarii lor in Monitorul Ofi-
cial.
87. De asemenea se mentin in-
tegral pentru toate categoriile,
toate avantajele i inlesnirile
prevAzute de legea I. O. V., pu-
blicatd in Monitorul Oficial Nr.
97 din 5 Mai 4927.
88. Dispozitiunile art. 106 din
legea generald de pensiuni din
4925, impreunä cu art. 7 inter-
pretativ din legea din 14 lulie,
inaltul decret Nr. 2.816 din 4931,
publicatá in Monitorul Oficial
Nr. 177 din 3 August 1931, nu
sunt aplicabile pensiilor si recti-
fic&rile d pensii de räzboiu,
pentru orice grad militar: ofiter,
reangajati si grade inferioare.
89. Toate modelele de acte si
imprimate, precum i tabloul el-
läuz& al invaliditiltilor, anexate
la acest regulament, fac parte
integrant& din el.
90. Ministerele Muncii, SAO:
tätii i Ocrotirilor Sociale, si cel
al Apärärii Nationale, precum si
Oficiul National I. O. V., vor in-
griji si interveni in aplicarea
legii si prezentului regulament.
91. Toate prescriptiunile con-
trarii cuprinse in diferite alte
legi i regulamente sunt si r&-
mân abrogate.
DEC RET
pentru modificäri i adäogiri la Decret
pentru Infiintarea semnului onorific
Pentru Merit"
DIN 29 APRILIE 1933 1)
Prin decretul regal Nr. 1.167
din 14 Aprilie 1933 se aduc ur-
1) Aceat Decret sub Nr. 1.167 933 s'a publi-
oat tn Moniforta Oficial p. I Nr. 98 din 22
Aprilie 1933 ;, el modidel Deeretul pentru In-
flintarea semnului onorifle ,,Pentru Merit" din
6 lunie 1931, pag. 559, vol. XIX.
www.digibuc.ro
[Art. unic.]
matoarele adAugiri dispozitiuni-
lor cuprinse In decretul regal
Nr. 1.913 din 5 Iunie 1931:
A. La art. 3:
f) Pe langil aceste grade si
färä a se face parte din ierarhia
de mai sus:
Crucea de Onoare cl. I $i cl. II
B. La art. 4:
Cruci de Onoare nelimitate
C. La art. 5:
Cei distinsi cu Crucea de 0-
noare sunt dispensati de condi-
tiile de stagiu.
LEGE
pentru abrogarea unor dispozi[iuni din
legea pentru modificarea unor dispozi-
[iuni din legea pentru organizarea
administratiunii locale
DIN 3 MAI 1933 1)
Art. unic. Dispozitiunile ali-
neatelor 2 si 3 de sub punctul A,
ale art. unic din Legea pentru
modificarea unor dispozitiuni
din legea pentru organizarea ad-
ministratiunii locale", promul-
gat& in ziva de 14 Julie 1931 0
publicatd in Monitorul Oficial
Nr. 161 din 15 Iulie 193( se a-
broga.
Se repun in vigoare, in intre-
gime, dispozitiunile art. 351 panä
la 358 inclusiv din Legea pen-
tru organizarea administratiu-
nii locale" din 3 August 1929.
AceaetA Lege modillcatoare s'a promulgat
on Decret Nr. 1.290 933 pi publicat In Mn-
nitorul Oficial p. I Nr. 100 din 8 Mai 1933.
A se vedea Loges din 15 Iulie 1931, care se
modilick partial, la pag. 587, vol. XIX. Ea se
cetera la disolvarea consiliilor oomunale, jade-
lane i municipale.
 3 Mai 1933
[Art. 32-39J
REGULAMENT
privitor la completarea regulamentului
din 20 August 1930, referitor la mäsurii-
toarea, parcelarea i comasarea pämAn-
turilor cuvenite Statului i locuitorilor
din Dobrogea-Noui
DIN 3 MAI 19332)
Regulamentul privi-
Art. I.
tor la masurAtoarea, parcelarea
comasarea parnanturilor cu-
venite Statului si locuitorilor In
baza legii din 22 Aprilie 1924,
pentru modificarea unor clispo-
zitiuni din Cap. VI al legii din
1 Aprilie 1914, pentru organi-
zarea Dobrogei-Nouit si a legii
din 7 Iu lie 1930, pentru organi-
zarea Dobrogei-Noua, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 185 din 20
August 1930, se completeazA prin
adaogirea urmAtoarelor articole
care se introduc dupa art. 31 din
sus zisul regulament.
32. Toti cei nemultumiti cu lu-
crarile de aplicare pe teren a pla-
nurilor de comasare si parcelare
pot face intAmpinari la execu-
tare.
33. Intânipinarile la executare
se pot face in termen de 15 zile
dela data promulgArii prezentu-
lui regulament, pentru lucrArile
deja executate si predate, sau in
acelasi termen dela data preda-
rii loturilor, conform dispozitiu-
nilor art. 27 din regulament, pen-
tru lucrArile ce se vor preda ce-
lor in drept, dupA promulgarea
acestui regulament.
34. IntampinArile vor fi inso-
tite de memorii, In care se va
arAta detailat motivele contesta-
tiunii si se vor depune la prima-
1) Meet Regulament s'a aprobat eu Deeret
Nr. 1.1761933 si publieat In itfmi(orta Oflcial
p. I Nr. 100 din 3 Mai 1933. El oompleteazi.
Regulamentul din 20 August 1930, pag. 855,
vol. XVIII, introduand pentru eel
miti dreptul de intimpinare (eontestatie la exe-
tutus). A. se verlea ei Legea pentru complete-
rea Legii organizirli Dobregei-Noni din 7 Iulie
1930, la pag. 696, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
612
ria comunei de care apartine
mereaua respectivA, Inainte de
expirarea termenului de mai
sus.
35. Notarul comunei va indo-
saria toate IntAmpinArile si le va
inainta Directiunii cadastrului
In termen de 5 zile dela expira-
rea termenului de contestatie.
36. IntAmpindrile se vor exa-
mina si solutiona de cAtre Comi-
siunea tehnicA a Directiei cadas-
trului, care va fi investita, cu a-
ceste atributiuni prin decizie rai-
nisteriala.
In aceasta calitate se va de-
numi: Comisiunea special& de
judecarea contestatiilor la exe-
cutarea comasarii In Dobrogea-
Noua.
37. Comisiunea arAtata la ar-
ticolul precedent va solutiona in-
tampinArile In termen de cel
mult 30 zile dela primirea dosa-
rului respectiv.
Pentru cazurile In care se g&-
seste necesar a se face descin-
deri pe teren, Directiunea cadas-
trului, la cererea comisiunii, va
delega personalul sAu de control,
sau chiar pe unul din membrii
comisiunii, pentru a face cerce-
taxi si a referi,
38. Toate cheltuielile ocazio-
nate cu descinderi pe teren si re-
facerile planurilor de parcelare
si de reaplicarea pe teren a Ion
se vor suporta de Stat.
39. Comisiunea arAtata mai
sus va examina si solutiona In
mod definitiv toate intampinA-
rile la executare, putând aduce
modificAri numai in cazurile ur-
matoare:
a) Erori materiale de ordin
juridic sau tehnic;
b) CAnd planul parcelar nu co-
respunde cu proiectul parcelar;
c) Când din cercetarea pe te-
ren s'au constatat omisiuni care
fac ca anumite terenuri sA fie cu
totul inutilizabile;
d) Cereri de schimburi prin
consimtimânt reciproc.
613 4 Mai 1933
40. Hotariri le Comisiunii spe-
ciale de mai sus vor avea, In
conformitate cu art. 130 din le-
gea din 1924, depling putere, ca
o hotärire judecgtoreascg defini-
tivg, fata de oricine si opozabild
tuturor.
Art. II. Articolele: 32, 33 si
34 din regulamentul privitor la
másurgtoarea, parcelarea si co-
masarea pgmânturilor cuvenite
Statului si locuitorilor, in baza
legii din 22 Aprilie 1924, pentru
modificarea unor dispozitiuni
din cap. VI al legii din 1 Apri-
lie 1914, pentru organizarea Do-
brogei-Noug si a legii din 7 Iu-
lie 1930, pentru organizarea Do-
brogei-Noug, devin articolele: 41,
43.
LEGE
pentru infiintarea cadrului disponibil al
functionarilor publici
DIN 4 MAI 1933 0
1. Se infiinteazg, pe data de 1
Aprilie 1933, cadrul disponibil al
functionarilor publici.
1. Sunt de drept trecuti In a-
cest'cadru urmátorii functionari
stabili ai Statului, Regiilor co-
merciale si autonome, Caselor
autonome, judetelor i comune-
lor:
A. Functionarii care la pune-
rea in aplicare a prezentei legi
fac parte din cadrul auxiliar al
functionrilor publici;
1) Aeeasti Lege s'a votat de &net pi Adu-
narea deputatilor tn eediMele dela 1 el 4 Apri-
lie 1933 ; a'a promulgat ou Deeret Nr. 1.291
din 1933 i publieat in Monitorta Oficial p. I
Nr. 101 din 4 Mai 1933 ; A se vedea In legi-
turá Legea pentru unele mieuri flnandare ur-
gente din 10 Oetomvne 1932, la pag. 675, vol.
XX ; Legea pentru completarea m/taurilur 1i-
nanciare, exeeptionale din 24 Deeemvrie 1982,
la pag. 868 Reship volum i In line Legea pen-
tru Statutul Funetionarilor Publici din 19 Ili-
Functionarilor numiti inainte
nie 1923 la pag. 409, vol. XI XI/ eu modifl-
eirile din 26 Iunie 1930, pag. 860, vol. XVIII
ei 22 Martie 1983, pag. 92 In aeest volum. rupand serviciul au fost repri-
www.digibuc.ro
[Art. 40-11
B. Functionarii stabili care isi
exercitg functiunea la servicii
publice desfiintate.
Serviciile publice nu se pot
desfiinta decal prin lege;
C. Functionarii stabili care
exercita functiunea la servicii
publice a cgror structurg este re-
dusg, dacg functiunea desfiin-
tatg prin reducerea serviciului
este individualizatg in persoana
unui anumit functional.;
D. Functionarii care fiMd in-
depgrtati din serviciu sunt ulte-
rior reintegrati de justitie, dacg
intra inteuna din categoriile
prevazute mai sus.
Functiunile create prin lege
sau buget nu pot fi desfiintate
cleat pe aceeasi cale.
II. Dacg prin reducerea struc-
turii unui serviciu s'au desfiin-
tat mai multe functiuni simi-
lare, Virg a se putea individua-
liza functiunea desfiintatg In
persoana unui anumit functio-
nar, comisiunea pentru propu-
neri de numiri si inaintgri va a-
viza care dintre functionarii sta-
bili sg fie trecuti in cadrul dis-
ponibil.
Comisiunea de numirì i Ina-
intári este obligatá a-si da avi-
zul, examinand cazul fiecgrui
functionar dupg urmgtoarele
criterii:
In primul rand se vor trece
in cadrul disponibil functionarii
care in ultimii cinci ani au su-
ferit pedepse disciplinare, Mce-
pand cu suspendarea din servi-
ciu pe timp de o lung.
In al doilea rand, functionarii
numiti dupg 1 Ianuarie 1920 si
care nu posedg, la publicarea
prezentei legi, studiile cerute de
art. 36, alin. I din statutul func-
tionarilor publici si legile spe-
ciale de organizare. Se excep-
teazil arhivarii, dactilografele
stenodactilograf ele.
de 1 Ianuarie 1920 i, care intre-
[Art. 2-5] 4 Mai 1933 614

miti in serviciu dupe, aceastd potrivit conditiunilor cerute de

data, li se va considera ca date, legea pensiilor, li se vor calcula
a numirii lor prima numire in nensia, tinându-se seama de sa-
serviciu. lariul intreg al gradului in mo-
Pentru toti ceilalti functionari, mentul pensiondrii 1).
inclusiv cei care indeplinesc con- 4. Functionarii din cadrul dis-
ditiile de studii, se vor examina: ponibil vor figura in state de sa-
studiile, vechimea in serviciu, lariu speciale, intocmite de ser-
clasificarea la examene de ad- viciul la care ei au functionat
mitere, aptitudini sau con- inainte de trecerea lor in acest
cursuri, lucreri de specialitate, cadru.
notele calificative obtinute de Fiecare autoritate publicA este
functionari inainte de 1 Ianua- obligate. a trimite Ministerului
rie 1933, raportul scris al direc- de Finante un tablou de func-
torului care va motiva pe larg tionarii din cadrul disponibil in
aprecierea sa, starea civil& si sar- care se va ardta gradul, func-
cinile familiare ale functionaru- tiunea, titlurile academice, no-
lui, constatatil dupe. impunerea tele calificative, precum si mo-
la global, dace, functionarul a tivul pentru care functionarul a
luat parte la rdzboiul pentru in- fost trecut in cadrul disponibil.
tregirea neamului. De asemenea autoritdtile pu-
2. Trecerea in cadrul disponi- blice sunt obligate a trimite Mi-
bil a functionarilor se va face nisterului de Finante tablouri
numai in cazul and acestia nu de toate vacantele, pentru a fi
-vor putea fi transferati, la pu- publicate in Monitorul Oficial.
nerea in aplicare a legii, la alte Nicio vacantd care n'a fost pu-
servicii la care sunt locuri va- blicatd in Monitorul Oficial nu
cante. va putea fi completatd.
Transferarea se va face numai Completarea vacantelor nu va
la cererea functionarului care putea fi f Acuta cleat dupe, tre-
va indica functiunea ce solicitd cerea unui termen de zece zile
si numai in functiuni echiva- dela publicarea vacantei in Mo-
lente cu gradul solicitatorului. nitorul Oficial.
In cazul and sotul si sotia, 5. Orice completare a functiu-
potrivit dispozildunilor de mai nilor vacante sau care se vor
sus, ar trece amândoi in cadrul crea in viitor nu se va putea
disponibil, unul din ei, dupe. a- face cleat numai cu functionari
legerea ion, va rdmäne in cadrul din cadrul disponibil, care inde-
activ. plinesc conditiunile legale pentru
3. Functionarii din cadrul dis- ocuparea acestor functiuni, a-
ponibil isi vor pAstra gradul, rora li se vor putea atribui si
dar vor primi jumdtate din sa- functiuni inferioare acelor pe
laniul cuvenit gradului lor, cu care le-au avut mai inainte.
sporurile aferente, calculat cu In functiunile ocupate exclusiv
toate scdderile sau majordrile prin concurs, functionarii din
pe care le-ar suferi salariul cadrul disponibil sut admisi la
gradului. concurs aleturea de ceilalti func-
N'au dreptul la aceastd jumd- tionari si de orice particulari.
tate de salariu, functionarii tre- Cei care au depus deja concursul
cuti in cadrul disponibil, care
mai au o functiune publia, in 1) A ee vedea Legea generali de peneiuni din 16
care au fost mentinuti. Aprilie 1925 la pag. 440, vol. XI XII ea mod.,
precum ei Regulamentul de aplicare din 11 0e-
Functionarilor din cadrul dis- tomvrio 1925 la pug. 459 aeelael volum., eu mod.
ponibil, care vor fi pensionati, din 4 Noemvrie 1929 pag. 1241 vol. XVII.
www.digibuc.ro
615 4 Mai 1933
anterior datei trecerii lor in ca-
drul disponibil, vor fi dispensati.
Functionarii rechemati in ca-
drul activ vor pästra gradul pe
care 1-au avut anterior trecerii
In cadrul disponibU, vor primi
salariul intreg al gradului i Isi
vor recdpäta drepturile lor la
vechime, avansári i gradatii.
6. F'unctionarii din cadrul dis-
ponibil au un drept de preferintä
In ocuparea functiunilor vacante
la directia si autoritatea la care
ei au functionat.
Rechemarea In cadrul activ se
va face in primul rand dintre
functionarii care intrá in cate-
goria formatá de art. 1, parag.
II i numai dupil epuizarea
acestei categorii se vor putea re-
cherna si functionari din cate-
goria formatä de art. 1, para-
graful I.
Functionarii prevdzuti in aceste
eategorii se bucurd inläuntrul
fiecarei categorii de un drept de
preferinta in ordinea inversä a
alineatelor paragrafului respec-
tiv, eu exceptia alineatului de
sub litera E.
7. Oricine ar fi indreptätit a
ocupa una din functiunile va-
cante, precum si asociatiile de
functionari recunoscute ca per-
soane juridice, vor avea dreptul
de a cere anularea numirii unui
functionar din afara cadrului
disponibil i anularea rechemärii
unui functionar in cadrul activ
cu nerespectarea prevederilor
art. 5, precum i indepärtarea
din seviciu a oricdrui functionar
ilegal numit.
Aceasta actiune se va exercita
potrivit dispozitiunilor legii Con-
tenciosului administrativ
Actiunea de mai sus se poate
exercita i pentru anularea nu-
mirilor si inaintärilor ilegale, pe
baza art. 3 din legea pentru unele
1) A se vedea Legea pentru contenciosul ad-
ministrativ din 23 Deuemvrie 1926 la pag 58,
vol. XIXII.
www.digibuc.ro
[Art. 6-10]
=Is uri financiare de naturd ur-
gentd din 10 Octomvrie 1932.
8. Directorii personalului din
Ministere i ai tuturor institu-
tiilor pendinte de Ministere, cum
si ai Regiilor si Case lor auto-
nome, ai judetelor i comunelor,
vor intocmi tablourile de func-
tionarii care urmeazd a fi trecuti
in cadrul disponibil, fiind direct
rdspunzdtori, sub sanctiunea
destituirii, de exactitatea celor
relatate in aceste tablouri.
Ei vor inainta tablourile comi-
siei pentru propuneri de numiri
si inaintdri, care va aviza.
Trecerea in cadrul disponibil
se va face prin decizie, semnatä
de capul autoritätii, care va fi
comunicatd functionarului inte-
resat.
9. Consilierii controlori vor re-
fuza sà vizeze statele de plata
salariului unui functionar nou
numit, daed nu s'a f deut dovada
ea numirea este indeplinitá cu
respectarea tuturor dispozitiuni-
lor din prezenta lege.
10. Incompatibilitätile stabi-
lite de statutul func(ionarilor pu-
blici si legile speciale sunt sus-
pendate pentru functionarii din
cadrul disponibil pe tot timpul
cat acestia fac parte din acest
cadru.
LEGE
pentru ratificarea Acordului de colabo-
rare tehnicA consultativit cu Societatea
Natiunilor
DIN 4 MAi 1933 1)
Art. urdc. Se ratified urmit-
torul Acord aprobat de Consi-
liul Societätii Natiunilor pentru
organizarea colabordrii tehnice
Aceastá Lege dirnprcund ou Acordul, Ana-
xele pi Scrisorile Insolesc, s'a votat de Se-
nat i Adunarea deputalilor In gediMele dela
11 gi 12 Aprilie 1933 ; promulgat ou Decretul
Nr. 1.284 933 gi publicat tn Monitorui Ohetial
p. I Nr. 101 din 4 Mai 1933, unde se pot con-
sults toate .Anexele.
[Art. 1-4] 4 Mai 1933 616

consultative cu Societatea Na- consilierul financiar sau pe unul

tiunilor. din experti, data. la un moment
Copie In traducere dupa. acest dat, dupa consultarea Comite-
Acord se alaturA. tului financiar, va considera ca
mentinerea lor nu mai este
Acord utilA.
4. Acorclul acesta, ale carui
1. Guvernul roman va lua texte frantuzesti i englezesti
toate masurile posibile pentru a sunt ambele valabile, va intra
restaura echilibrul bugetar si a In vigoare In momentul ratifi-
efectua o reforma financiaril til- carii sale de catre Romania. Ins-
tinsá care sa comporte de ase- trumentul de ratificare va fi de-
meni un plan pentru reglemen- pus la Secretariatul Societätii
tarea arieratelor. Natiunilor, cat mai curand po-
2. Consiliul Societatii Natiu-
nilor va organiza prin Comite- Pentru ca prezentul Acord sA
tul sau financiar o colaborare poata intra In vigoare, instru-
tehnica consultativa. cu Guyer- mentul de ratificare va trebui
nul roman, in vederea stabilirii sA fie depus cel mai tarziu la
unui program de restaurare eco- 30 Aprilie 1933.
nomica i financiara si de apli-
care a acestui program. In sco-
pul acesta, Consiliul Societatii
Natiunilor va recomanda si Gu- LEGE
vernul roman va numi, pentru pentru administrarea averii indivize a
o perioada, acoperind 4 bugete obstiilor Vechiului Scaun de Murer
anuale votate i executate, sub DIN 4 MAI 1933 0
rezerva art. 3, expertii ale caror
functiuni sunt definite in a- 1. Obstile locuitorilor din co-
nexa II. munele: Aibud, AcAtari, Adria-
Guvernul roman li va ajuta nul-Mic, Adrianul-Mare, Band,
In toate chipurile pentru execu- Balteni (anexat la comuna Co-
tarea atributiilor lor. tus), BArdesti, Bara, Bedeni,
Pentru aceeasi perioacla, Con- Bereni, Berghia, Beu, Bolinti-
siliul Societatii Natiunilor, de neni, Bozed, Bozeni, Bodiul-Mic,
acord cu Guvernul roman, va Buza, CAlimAnesti, CalugAreni,
numi un Consilier financiar, Citluser, Câmpenita, Cânclu,
care va coordona lucrarile ex- Ceausul-de-Câmpie, Chibed Ciba,
pertilor si care va asigura co- Cinta, Cocos, Corbesti, Cori-late!
laborarea tehnica Intre Societa- (anexat la com. Sancraiul-de-
tea Natiunilor si Guvernul ro- Mures), Cornesti, Cotus, Co-
man. runca, Craciunesti, Cristesti,
Guvernul roman va pregati, In Cuiesti, Culpiu, Curteni, DA-
colaborare cu el, programul de mieni, Drojdii, Dumitresti, Ere-
reforme pevazut in articolul 1 si mieni, Eremitul, Ernei, Fanta-
In anexa I.
Guvernul roman va avea drep- Aceastl Lege s'a votat de Adunares depu-
tul sa desemneze un reprezen- tatilor yi Banat in yedinyele dela 11 yi 18 Apri-
lie 1933 ; s'a promulgat cu Deoret Nr. 1.288
tant care va discuta cu Comite- din 1933 gi publicat In Moniterul 01 icial p.
tul financiar chestiunile roma- Nr. 101 din 4 Mai 1933. A se vedea
nesti. tur8 Legea pentru Organizarea Administrayinnii
3. Consiliul Societatii Natiu- Locale din 3 August 1929, la pag. 920, vol.
ou mod., precum i Loges p. Organize-
nilor, statuand cu majoritate de XVII
rea, Administrarea i Exploatarea Ilyunilor din
voturi, va putea sa recheme pe 25 Aprilie 1928, la pag. 1051, vol. XVXVL
www.digibuc.ro
617
nele, Foi, Ggesti, Gälgteni, GA-
lesti, Ghinari, Ghinesti, Gruisor,
Hartgu, Herghelia, Hodosa, Ho-
testi, Ic land, Ihod, Ilieni, Isla,
Ivanesti, Iedu, IobAgeni, Lau-
reni, Lechincioara, Leordeni,
Luca, Madgras, Mggherani,
Marculeni, Mátrici, Maia, Ma-
iad, Miereurea-Mirajului,
cesti (anexat la comuna Najna),
Mitresti, Moresti, Mosul, Mure-
seni, Murgesti, Nazna, Neaua,
Nicolesti, Oaia, Ogari, Oroi,
sgreni, Pänet, Podeni (anexat la
municipiul Târgu-Mures), Po-
rumbeni, Râgmani,
(anexat la municipiul Tg.-Mu-
res), Roteni, Satul Cioc, Sgbed,
Säcgreni, Särdteni, Sangheor-
ghe-de-Mures, SAngiorz-Pgdu-
reni, Sâncraiul-de-Mures, Sâni-
sor, SAntana-de-Mures, San-
tioana-de-Mures, Santana-Nira-
jului, Sântandrei, Sânsimon,
SänvAsii, Simbrias, Stejeris, So-
vata, Surda, Suveica, Sardul-
Nirajului, Sgusa, Silea-Niraju-
lui, Sincai, Stefrtnesti,
Torba, Troita Tiptelnic, Un-
gheni, Vadu, Vrtdas, Värgata,
yeta, Viforoasa, Voiniceni, care
au format Vechiul Scaun de
Mures", sunt coproprietare
pärtd egale a masivului pgdu-
ros din hotarul comunei Sovata,
in suprafatä de 8.979 ha, 4.826
arii, Inscris in cartea funduarrt
Nr. 392 a comunei Sovata sub
numgrul de ordine A. 1-12.
Ele formeazg Comunitatea de
avere a Vechiului Scaun-de-Mu-
res" si nu pot cere iesirea din
indiviziune.
Obstiile comunelor vechi care
s'au unit politiceste cu alte co-
mune, isi pästreazg dreptul de
coproprietate in comunitatea de
avere.
2. Dreptul de administrare a
acestei averi, prin derogare dela
dispozitiunile art. 29 din codul
silvic ') si a legii pentru organi-
1) A se vedea oodul eilvie, din 9 Aprilie 1910,
eu mod., la pag. 995, vol. I.
4 Mai 1933 [Art. 2-4]
zarea, administrarea i exploa-
tarea petsunelor, 11 are Consiliul
judetean al judetului Mures.
Modificgrile teritoriale care
vor fi aduse judetului Mures
nu ating dreptul de adminis-
trare atribuit prin legea de fat&
Consiliului judetean.
Mi- 3. Consiliul judetului Mures
este autorizat sä alcgtuiascg, cu
avizul Inspectoratului silvic lo-
cal, si conformându-se art. 108
din legea pentru organizarea
administraliunii locale, un re-
gulament de administrare.
Remetea 4. Dispozitiunile codului silvic
si a altor legi privitoare la regi-
mul silvic, la amenajamente,
reimpdcluriri si la controlul Sta-
tului, se aplicg si comunitgtii
de avere a Vechiului Scaun-de-
Mu res".
DECIZIE
pentru combaterea turbärii la animale
DIN 4 MAI 1933
Aceastg decizie sub Nr. 90.770
din 1933 s'a publicat in Moni-
torul Oficial p. I Nr. 101 din 4
Mai 1933, unde se poate consulta.
A se vedea in legrtturg Legea de
politie sanitarg veterinarg din
2 Decemvrie 1912, la pag. 1467,
vol. VII, cu mod. si Regulamen-
tul de aplicare din 30 Decem-
vrie 1926, pag. 397, vol. XV
XVI.
LEGE
modificatoare a legii de educatie fizici
DIN 8 MAI 1933 1)
Art. unic. Dispozitiunile cu-
prinse in cap. V, art. 40, 41, 42
si 43 din legea educatiei fizice,
Aeeasti, Lege e'a votat de Adunarea depu-
tatilor i Senat In sedintele dole 11 si 13 Apri.
www.digibuc.ro
f Art. 40-47] 8 Mai 1933 618

promulgatd, la 5 August 1929, $i catie fizicd din initially/1 parti-

publicat& in Monitorul Oficial culard.
Nr. 196 din 4 Septemvrie 1929, 45. Uniunea va avea dreptul
se modified dun& cum urmeazd: sd, intreprindd orice fel de cer-
cetare.
CAPITOLUL V In cazul când va constata
abateri grave in sarcina orga-
40. Initiativa particulard este nelor de conducere a Federa-
liberd a se manifesta pe terenul tiilor sau a Asociatiilor, ea va
educatiei fizice, sporturilor si putea pe Fang& alte sanctiuni,
turismului, potrivit legii de sa suspende pe membrii orga-
fatd. nelor de conducere a Federa-
Manifestarea initiativei par- tiilor sau Asociatiilor $i va
ticulare se va face prin asocia- putea dispune inlocuirea lor cu
tiuni de amatori $i profesio- altii pAnd, la cea mai apropiatä
ni$ti, care se vor grupa, dupd adunare generald a Federatiei
specialitäti, in Federatiuni na- respective.
tionale, una de fiecare ramurd, 46. U. F. S. R. este condusä
de sport, iar acestea la rändul $i administratd, de un comitet
lor in: Uniunea Federatiilor format din pre$edintii tuturor
Sportive din Romania, prescur- Federatiilor de specialitate, cum
tat: U. F. S. R. $i din cdte un delegat al Mini-
41. Nicio asociatie de educa- sterelor Instructiunii Publice,
tie fizied, sport $i turism din Apärdrii Nationale $i al Sänd-
initiativd, particulard, nu va tätii, Muncii $i Ocrotirilor So-
putea functiona decât dund ce ciale, delegati care vor putea fi
afilierea a fost anrobat& de numiti $i in afard, de Minister,
cAtre Federatia de specialitate dintre persoanele proeminente
$i ratificatd de U. F. S. R. ale vietii sportive nationale.
42. Federatiile de specialitate Normele de functionare vor fi
vor functiona dupd, statutele lor, §tabilite printr'un regulament
votate de adundrile generale elaborat de U. F. S. R., $i apro-
respective $i aprobate de Uni- bat de Ministerul Instructiunii
une. Publice.
43. Statul coordoneazd $i con- Comitetul U. F. S. R., it$i va
troleazd, sportul, turismul $i alege anual din sânul sdu, prin
educatia fizicd din. initially& vot secret, un pre$edinte, 2 vice-
particular& in România prin U. presedinti $i un secretar gene-
F. S. R. ral.
44. U. F. S. R. i$i va exercita Membrii organelor de condu-
dreptul de indrumare, coordo- cere a U. F. S. R., $i a Federa-
nare $i control asupra activi- tiilmk de specialitate nu pot fi
tdtii de ordin administrativ, fi- retri buiti.
nanciar $i tehnic al Federa- 47. U. F. S. R. este de drept
tiilor nationale de specialitate, persoand juridicd, prin promul-
precum $1 asupra tuturor aso- garea legii de fatd.
. ciatiilor de sport, turism $i edu- Personalitatea juridica a Aso-
ciatiunilor de Sport, Turism $i.
lie 1933 ; s'a protnulgat ou Decret Nr. 1.310 Educatie Fizic& din initially&
din 1933 oi pub icat in Moat rul Oficial p. I particulard, precum $i a fede-
Nr. 104 din 8 Mai 1913. A se vedea Legea ratiunilor de specialitate, se va
Edueatiei Fiziee din 4 Septelovrie 1929, la pag.
1202, vol. XVII, cu modiflarile din 12 Aprilie acorda $i revoca prin derogare
pi 19 Mai 1932, la pag. 800 ei 534, vok XX. dela legea persoanelor juri-
www.digibuc.ro
619 8 Mai 1933
dice% cu avizul conform al U.
F. S. R., prin Ina lt decret regal,
in conditiunile ce se vor stabili
prin regulamentul legii de fata.
48. Statul sprijine8te sportul,
turismul 8i educatia fizicd, din
initiativd particulard prin:
a) Subventuni, premii 8i aju-
toare de mice fel;
b) Acordare de terenuri pro-
prii activitätii sportive. Terenu-
rile apartinand Statului, judete-
lor sau comunelor afectate
sportului, nu pot fi schimbate
dela destinatiunea pe care o au;
c) Eliberarea de pa8apoarte
colective pentru echipele spor-
tive, care plead, in sträindtate,
prin derogare de legal, pax-
poartelor 2), numai in baza unei
adrese a U. F. S. R., pliltindu-se
O singura taxd de timbru, indi-
ferent de numdrul celor care fi-
gureazd In pa8aport:
d) Reducerea de 503/o a tarife-
lor C. F. R., N. F. R. 8i S. M. R.,
pentru membrii grupdrilar spor-
tive, recunoscute de U. F. S. R.,
cillätorind pe baza de carnete
individuale In grupuri de cel
putin 5 persoane;
e) Scutirea de plata impozite-
lor pe spectacole, prevAzute la
art, 2 8i 34 din legea spectaco-
lelor 3), pentru toate manifestä-
rile sportive, organizate de ama-
tori, In cadrul U. F. S. R., 0 a
grupdrilor recunoscute de ea.
Scutirea se va acorda de Mini-
1) A se vedea Leltert persoanelor juridice din
8 Februarie 1924, la pag. 244, vol. XIXII, ou
modincirile din 22 Aprilie 1927, la pag. 801,
voL XVX VI gi Regulamentul de aplicare din
19 Aprilie 1924, la pag. 261, vol. XIXII.
8) A se vedea Logea pagapoartelor din 21
Martie 1912, la pag. 1104, vol. VII gi Regula-
mental de aplicare din 31 Martie 1912, la pag.
1151, stoles volum, cu modif. din 16 Februarie
1932, la pag. 78, vol. XX.
8) A se vedea Legea pentru impozitele pe
speotacolele publice din 14 Aprilie 1933, la
pag, 285, In acest volum.
www.digibuc.ro
[Art. 48-51)
sterul de Finante, In baza unei
adrese a U. F. S. II. indicand
numele grupdrilor 8i federa-
tiilor care sunt organizatoare
de manifestäri sportive de a-
matori.
49. Dispozitiunile legii de fatä
privind educatia fizia, sportul
8i. turismul din initiativä par-
ticularil se vor executa de Mi-
nisterul Instructiunii, al Cul-
telor 8i Artelor.
50. Dispozitiunile prevazute
la art. 47, privitor la acordarea
8i pierderea personalitätii juri-
dice, se vor aplica 8i Federatiu-
nilor 8i Asociatiunilor cu perso-
nalitate juridica dobanditit an-
terior legii de fatd.
51. Prin promulgarea legii de
fata, Federalia Societettilor de
Sport din Roinânia 1), recuno-
scutd, persoand juridica prin
legea promulgata la 12 Martie
1915 8i publicatä In Monitorul
Oficial Nr. 276 din 14 Martie
1915, se desfiinteazd, iar U. F.
S. R., inträ in toate drepturile
8i obligatiunile Federatiei So-
cietätilor de Sport din Roma-
nia.
Averea mobiliard 8i imobi-
hard a Federatiei Societätilor
de Sport din Romania trece de
plin drept In patrimoniul U. F.
S. R., care va functiona 8i con-
tinua Intreaga activitate a Fe-
deratiei Societätilor de Sport
din Romania.
Art. 44, 45, 46 din legea educa-
tiei fizice, promulgata la 5 Au-
gust 1929, rämanand nemodifi-
cate, devin art. 52. 53 0 54 din
prezenta lege.
1) A se vedea Statutele Federaliei Societiti-
lor de Sport din Romania din 17 Iunie 1922,
la pag. 180, voL XIIIXIV ; do asemeni Infii-
garea consiliului turismului si modif. tarifului
conciliar, din 22 Line 1933, In acest volum.
 [Art. 1-51 8 Mai 1933
LEGE
pentru acordarea unor recompense natio-
nale purtätorilor medaliei Ifirtutea
Militari" de rizboiu
DIN 8 MAI 1933 9
1. Ca un stimulent al virtu-
tilor ostAsesti, afirmate pe câm-
pul de onoare, se acordá grade-
lor inferioare, cetáteni români,
decorati cu medalia Virtutea
Militard de Rdzboiu", in ambele
grade, clasa I-a sau clasa II-a,
pentru fapte de vitejie remarca-
bile, sávarsite in fata inamicului
in campania din 1913 si in ráz-
boiul pentru intregireâ neamului
din 1916-1920, cât si tuturor of i-
terilor si grade inferioare deco-
rati pentru fapte de arme, cu
Ordinul Virtutea Aeronautica
de lidzboiu", in rdzboiul pentru
intregirea neamului 1916-1920,
dreptul de a cdldtori gratuit pe
C. F. R., in clasa II-a si a III-a,
si vasele N. F. R., dupd normele
stabilite de C. F. R. si regula-
mentul acestei legi.
Cei deveniti ofiteri activi, in
rezervá sau retragere, vor aid-
tori in clasele corespunzdtoare
gradelor lor. -
2. Copiii acestora vor fi scu-
titi de toate taxele scolare si
militare, atat cdtre Stat cât si
crttre comitetele scolare; de
aceastd dispozitiune vor bene-
ficia numai acei elevi cu nota de
studii satisfäcdtoare.
3. Váduvele cu copii, ale celor
1) Aceastl lege s'a votat de Senat pi Adti-
narea deputatilor In oedintele, dela 13 Aprilie
1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 1.304/933
pi publicat In Monitorul Oficial p. I Nr. 104
din 8 Mai 1933.
A se vedea In leglturl Regulamentul made-
Hei Virtutea Mil.tari" din 24 Mai 1872, la
pag. 195, vol. II, editia 1907. Legea pentru pen-
siile medaliatilor ou : Virtutea MilitarI" de
rizboiu din 25 Decemvrie 1916, ou modificirile
din 13 Ianuarie 1918, la pag 1083, vol. VIII oi
Legea pentru instituirea Ordinului Virtntea
Aeronautioi" din 4 Martie 1931, la ,pag. 94,
vol. XIX.
www.digibuc.ro
620
decorati cu medalia Virtutea
Militard de Rázboiu", decedati
pang la promulgarea legii, vor
beneficia de dispozitiunile prevd-
zute de art. 1, 2 si 4 din prezenta
lege.
4. Muncipiile, comunele ur-
bane si rurale vor destina pentru
ei, din disponibilitati in afard
de terenurile rezervate pentru
nevoi edilitare si numai acelor
care nu au proprietdti urbane
In localitiltile respecive, loturi
pentru case, MI% platd, in intin-
dere de 500 mp pentru fiecare.
Improprietdrirea cu asemenea
loturi de casä nu se poate face
decât inteo singurd localitate si
cu obligatia pentru improprietd-
riti de a construi in termen de
cinci ani locuinte dupd planurile
serviciilor tehnice ale comunelor
respective.
Neconstruirea in termenul
prevAzut de aceastd lege, atrage
de drept anularea improprie-
tilririi, in care caz terenul va
reintra in patrimoniul comunei.
5. Un regulament va deter-
mine modul de aplicare al
acestei legi.
LEGE
pentru modificarea art. 16 din legea
pentru organizarea Invätämântului
universitar
DIN 8 MAI 19331)
Art. unic. La finele artico-
lului 16 din legea pentru orga-
nizarea invdtdmântului univer-
sitar, dela 22 Aprilie 1932, se
adauga urmátoarele dispoziti-
uni:
Taxa de inscriere In universi-
1) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea depu-
tatilor oi Senat in oedintele dela 11 pi 13 Aprilie
1933 ; s'a promulgat cu Decret Nr. 1.309 803 pi
publicat In Monitorul 0 ficial p. I Nr. 104 din
8 Mai 1933. A se vedea Legea invitimântului
nniversitar din 22 Aprilie 1932 la pag. 355.
vol. XX pi Regulamentul de aplicare, din 11
Decenwrie 1933 In acest volum.
621
tate va servi atat pentru alimen-
tarea fondului universitar, cat
pentru eventuala prefntampi-
nare a cheltuielilor de Intretinere
a universitätii.
Aceastd taxit va fi perceputd
de rectorat, care va elibera rece-
pise pe baza cdrora se vor face
Inscrierile studentilor la facul-
tdti.
Cuantumul de distribuire
acestei taxe, fn scopurile prevd-
zute mai sus, se stabilesc In luna
Iunie a fiecdrui an, dupd nece-
sitátile fiecdrei universitáti, de
cdtre Senatul universitar.
In afard de aceasta, fondul de
Intretinere al universitátii va fi
sporit, dupd trebuintd, cu o cot&
pe care o va fixa Senatul i pe
care o va prelua din taxele de
examen.
Hotärfrile Senatului universi-
tar, referitoare la acest fel de
taxe, Bunt obligatorii pentru
toate facultätile.
Toate taxele fixate de Senatul
universitar trebue sd, fie apro-
bate de Ministerul Instructiunii,
al Cultelor i Artelor.
LEGE
pentru suspendare i transformare
de fcoli
DIN 9 MAI 1933 0
J. A. Se suspendrt pe ziva de
1 Septemvrie 1933, functionarea
urmdtoarelor scoli:
a) Scoli normale de fete:
Turnu-Mdgurele, Buzdu, Piatra-
Aceasti Lege s'a votat de Adunarea depu-
tatilor si Banat, In sedintele dela 19 si 13 Apri-
lie 1933 ; s'a promulgat au Deeret Nr. 1.307
din 1938 i publicat in Monitorul ()Meal p. I
Nr. 105 din 9 Mai 1933. A se vedea i Legea
pentru desflintlri i traneformkri de ecoli din
28 Decemvrie 1981 la pag. 920, vol. XIX. In
legiituri a se vedea Loges Invittlimântulni se-
oundar din 15 Mai 1928 la peg. 1064, vol. XV
XVI i modificirile din 22 Iulie 1931, pag. 622,
vol. XIX si 92 Aprilie 1939, pag. 382, vol. XX.
www.digibuc.ro
9 Mai 1933 [Art. I]
Neamt, Barlad, cursul inferior
(cl. IIV) dela scoala normald
din Lugoj, cursul superior (cl.
VVII) dela scoala normald din
Turnu-Severin, precum si scoa-
lele normale de conducdtoare de
grádini de topii din Chisindu
Principesa Elisabeta" din Bu-
curesti;
$coli normale de blieti:
Targul-Mures, Bacda, Targul-
Jiu, Botosani, Roman, Pitesti,
cursul superior (cl. VVII) dela
scoalele normale din Násáud
Fägäras, precum si cursul in-
ferior (cl. IIV) dela scoala nor-
mald din Careii-Mari;
c) Seminarii: Curtea-de-Arges;
dl *con profesionale de fete.
Fdgäras, Dumbráveni Lugoj si
Tg.-Neamt;
e) Scoli de meserii: Drajna
(fete), Märästi (fete) si Zdtreni
(bilieti);
f) Scoli de menaj: Caransebes;
g) Gimnazii de bdieti din:
Drägilsani, Galati si Curtea-de-
Arges.
B. Se transformd, pe ziva de 1
Septemvrie 1933, urmátoareie
scoli, astfel cum se indicd pentru
f ie care:
Licee de fete: Craiova (Regina
Elisabeta) din D In C; Campina
din C In A; Caracal din C. In A;
Barlad din D fn C; Suceava din
D In C; Piatra-Neamt din C.
fn A; Bolgrad din D fn A.
Licee de Mieti: Satu-Mare din
E In D; Dej din D fn C; Turda
din D In C; Frigdras din D In C;
Tg.-Jiu din D In C; Ramnicu-
Valcea din D In C; Caracal
din D. In C; Craiova, Fratii
Buzesti" din E In D; Giurgiu
din D fn C; Roman din D
In C; Barlad din D In C; Ba-
an din D fn C; Piatra-Neamt
din D in C; Campulung Moldova
din D In C; Suceava din E In
D; Rddäuti din D In C.
$coala de fete din Cluj Prin-
cipesa Elena", se transformá in
liceu de fete tip C.
[Art. 2-6] 9 Mai 1933 622

Liceul de Mieti din Bolgrad si maestrilor titulari dela scoa-

se scoate din buget si se trece in lele a câror functionare a fost
seama comitetului scolar. suspendatd, se va face pe loca-
$coala profesionalá gr. I de litati, tinând seama de situatia
fete din Bar lad se transform& in tuturor profesorilor si maestrilor
scoal& profesionald gr. II, con- dela scoalele din localitate, dup&
form testamentului N. Rosca urmatoarele criterii:
Codreanu". a) Legáturi cu localitatea (ce-
coala normal& de I:Ceti din Malt sot profesor sau functionar
Cristur, scoala normal& de con- la Stat in localitate, copii in
ducátoare din Simleul-Silvaniei scoli);
si liceul de fete din Beam, se b) GreutAti familiare;
repun in functiune. c) Vechimea ca titular in in-
2. Arhivele acestor scoli vor vàtâmântul secundar, de toate
fi luate in primire si pästrate categoriile, din localitate;
de Inspectorate le Regionale. Aceast& operatic se va face
Mobilierul, precum si materia- pan& la 20 Mai 1933.
lul didactic se va lua in primire 6. In vederea transferdrilor si
tot de Inspectorate si va sta la a reincadrárii profesorilor si
dispozitia Ministerului care-1 va maestrilor rArnasi Mx& catedra,
utilize pentru scoalele din locali- se va face intre 20 Mai si 1 Iunie
tate sau regiune. 1933 o nou& publicatie a tuturor
3. ClAdirile proprietatea Sta- catedrelor devenite vacante piing
tului, in care au functionat scoa- la 1 Mai, precum si a celor ce
lele de mai sus, rAmän tot la urmeazá a deveni vacante pe 1
dispozitia Ministerului Instruc- Septemvrie, prin punerea la re-
tiunii, al Cultelor si Artelor, care tragere a membrilor Corpului
le va intrebuinta potrivit tre- didactic care implinesc condi-
buintelor. tiunile legii.
Terenurile de cultur& si expe- Cererile de reincadrare si
rienta, apartinänd acestor scoli, transferare se vor primi numai
oricare ar fi modul in care au pan& la 15 Iunie.
fost dob&ndite, vor fi utilizate Transferärile si reincadrârile
ca terenuri de experientä si se vor face pan& la 30 lunie, cu
practicá nentru ultimele 3 clase avizul motivat al Consiliului
ale scoalelor primare. Inspectorilor Genera li, dupa ur-
Inventarul agricol va fi dis- matoarele criterii, in ordinea de
tribuit scoalelor din regiune, preferinta:
dupá nevoile fiecareia, sau van- a) Acei din aceeasi localitate;
dute de Minister, potrivit legii b) Pentru apropierea sotilor,
contabilitclfii publice. de preferintà profesori sau func-
4. Fondurile ordinare si cele tionari publici;
de rezerva al comitetelor sco- c) Vechimea ca titulari in in-
lare respective, precum si sumele vatämänt si notárile la inspec-
rezultate din eventuala vânzare tiuni.
a inventarului agricol, vor trece Acei care cer reincadrarea vor
la Casa Scoalelor si se vor Intre- fi preferati celor care cer trans-
buinta pentru ajutorarea corni- ferarea, numai când s'ar gIsi In
tetelor scolare, care nu si-ar conditiuni egale cu acestia din
putea indeplini obligatiile im- urmä. -
puse prin lege, dupá ce in prea- Reincadrärile prevAzute de
labil se vor lichida datoriile co- acest articol se vor putea face
mitetelor scoalelor dela art. 1. nu numai la catedre formate din
5. Reincadrarea..
profesorilor materii de specialitatea princi-
www.digibuc.ro
623
paid i secundard a examenului
de capacitate, ci chiar din mate-
rifle fundamentale ale licentei.
7. Prin derogarea dela dispo-
zitiunile art. 35 din legea invd-
(dmdntului secundar din 12 Apri-
lie 1932, reIncadrdrile se vor
putea face la orice fel de $coaltt
secundard.
In acest scop orele de culturd
generald dela scoalele inferioare
de meserii se grupeazd in cloud
catedre i anume: una de mate-
rifle stiintifice i alta de mate-
riile literare.
8. Toate reIncadrárile acute
la alte scoli, decät cele prevAzute
In art. 35 din legea invtifeimdn-
tulul secundar din 12 Aprilie
1932, sau la alte obiecte cleat
cele pentru care profesorii s'au
abilitat prin examen de capaci-
tate sau provizorii, urmând ca
profesorii $i mae$trii respectivi
sá fie trecuti din oficiu la pri-
mele catedre de specialitate, de-
venite vacante In acea localitate.
9. In afard de criteriile pre-
vdzute la art. 6 din prezenta
lege, ministrul, In cazuri excep-
tionale, cu avizul motivat al Con-
siliului Inspectorilor Genera
va putea face transferarea acelor
membri ai Corpului didactic
care ar Piiseda titluri superioare
si lucrári $tiintifice bine apre-
ciate.
Transferitrile i reincadrärile
prevAzute de aceastá lege se vor
face Intre 15-30 Iunie.
10. Catedrele care eventual ar
rámâne vacante, in urma aces-
tor operatiuni, se vor publica
pentru numiri intre 1-15 Iu lie.
Numirile se vor face intre
15-31 Iu lie, In ordinea vechimei
si a clasificatiei de pe tabloul de
capacitate.
Deta$Arile se vor face intre
1-20 August, jar numitile de
suplinitori dela 20 August
Septemvrie.
1 1. Personalul administrativ vedea
avocati, liberi profesionisti, din 28 Decemyrie
de serviciu, nedefinitiv, al $coa- 931, la pag. 855, vol. XIX.
www.digibuc.ro
9 Mal 1933 [Art. 7-2)
lelor dela art. 1, se lasá In dispo-
nibilitate pe 1 Septemvrie 1933.
Personalul definitiv va fi uti-
lizat $i Incadrat de Minister la.
alte $coli sau servicii ale Minis-
terului, In aceea$i localitate sau
In alte localitáti, chiar In functii
inferioare gradului pe caret au.
LEGE
pentru organizarea Corpului de avocati
publici
(Contenclosul Statultil)
DIN 9 MAI 1933 1)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni preliminare
1. Reprezentarea $i apararea.
In justitde a drepturilor $i inte-
reselor Statului, Directiunilor
Generale, Regiilor i Caselor Au-
tonome din intreaga tail., pre-
cum $i avizarea asupra tuturor
chestiunilor cu caracter juridic
ale acestora, se Incredinteazd
Corpului avocatilor publici, or-
ganizat prin legea de fatd, care
va functiona pe 15110 Ministe-
rul Justitiei, formând Direc-
tiunea Contenciosului Statului,
$i ea va fi condusd de un ad-
vocat director.
2. Corpul Avocatilor Publici
se compune din:
a) Membrii Consiliului Supe-
rior al Avocaturii Statului, in
numär de 11;
b) Avocatii care fac parte din
Contencioasele de pe Ring& Mi-
1) AceastA. Lege s'a votat de Adunarea depu-
taper i Senat, In eedintele dole 8 si 12 Apri-
lie 1933 ; s'a promulgat eu Decret Nr. 1.301
din 1933 ei publicat la Monilorul Oficial, p.
No. 105 din 9 M i 1933. Ea abrogi partea re-
lativA la contenciosul Statului din legea pentru
1 administrarea domeniilor Statului din 28 Mar-
tie 1872, peg. 191, vol. II, edilia 1907. A. se
i Logan pentru organizarea corpu'ui de
[Art. 3--12] 9 Mai 1933 624

nistere, Directiuni Generale, nalului ajutätor, este acel fixat

Regii si Case Autonome. prin bugetul exercitiului 1933 0
3. Fiecare Minister va avea un 1934.
Contencios, pe lângd care vor 9. Dintre avocatii fiecdrui Con-
functiona unul sau mai multi tencios, Ministerul Justitiei, In
avocati, dupa multimea sau im- urma propunerii capului
portanta afacerilor, precum va desemna, cu avizul Con-
personalul ajutätor necesar. siliului superior, pe membrii
4. In fiecare capitald de judet care vor compune Consiliul de
va functiona un contencios cu avocati al autoritätilor respec-
unul sau mai multi avocati, in tive. In Consiliu vor intra avo-
conditiunile legii de fatd. catii de gradul cel mai mare.
5. Directiunile generale, Re- 10. Toti avocatii publici, de
giile 0 Case le Autonome vor pu- orice categorie, ai Ministerelor,
tea avea câte un Contencios din capitalele de judet si ai Di-
aparte de ale Ministerelor, sub rectiilor generale, Regiilor si Ca-
a cdror dependentd sunt puse, selor autonome, vor fi numiti de
in conformitate cu legile lor or- Ministrul Justitiei, prin decret
ganice 1). regal, conform art. 18.
6. La Directiunile generale, De asemenea, toti avocatii de
Regiile si Case le Autonome, care mai sus, din punct de vedere al
nu au un Contencios propriu, inaintdrilor si al disciplinei, de-
dar au in schimb, afaceri care pind de Ministerul Justitiei, po-
reclamd o preocupare speciald, trivit normelor din legea de fatd.
Contenciosul Ministerului de Din punctul de vedere al func-
care ele depind, poate delega, cu tiunii ce ei indeplinesc, depind
aprobarea ministrului, pe unul exclusiv de autoritatea pe lângd.
sau mai multi avocati, ai acelui care functioneazit, sau a cdrei
Minister, pentru sustinerea cauzil o servesc, care singurd
rezolvarea acelor afaceri. este competintä sil. rezolve j sd.
Chestiunea pentru a cdror so- orclone mdsurile ce crede nece-
lutionare, legea cere un aviz sare, pentru apdrarea intereselor
prealabil al Consiliului de avo- sale.
cati, vor fi aduse in desbaterea
Consiliului de avocati ai Ministe- CAPITOLUL 11
rului respectiv.
7. Conducerea Contenciosului Condifiuni de recrutare. Numiri ;i
de pe lângd Ministere sau insti- inainfäri
tutiuni de Stat, având Conten- 11. Avocatii publici se Impart
cios propriu, va fi incredintatd, In:
unuia din avocati. a) Avocati in Consiliul Supe-
Contencioasele Statului din rior al Avocaturii Statului;
judete vor fi conduse de avoca- b) Avocati pe langd Ministere,
tul Statului local, iar in cazul autoritäti §i institutii de Stat.
când sunt mai multi avocati, de Acestia sunt de 6 grade si
acel desemnat de Ministerul Jus- anume:
titiei, dintre avocatii cu grad a) Avocati consilieri de cloud.
mai mare. clase;
8. Numitrul avocatilor Statului b) Avocati principali;
din administratiile centrale si c) Avocati pledanti de trei
din judete, precum 0 a perso- clase.
1) A se vedea Loges p. Statutul personalului 12. Pentru a fi numit avocat
C. F. R., 28 din Aprilie 1933, la pag. 554 In public se cer conditiuni generale
acest volum. si conditiuni speciale.
www.digibuc.ro
626
Condifiuni generale
13. a) A fi cetAtean român $i
a se bucura de plenitudinea
drepturilor civile si politice;
b) A fi satisfäcut legea recru-
-tArii;
c) A nu fi pus sub acuzatie
sau condamnat definitiv la o
pedeaps6 criminalA sau la o pe-
deapsA corectionalk pentru de-
lictele de fal$, furt, InselAciune,
abuz de incredere, mArturii min-
cinoase, atentat la bunele mo-
ravuri, In cazurile prevAzute de
art. 262, 263, 264, 267 si 281 din
codul penal român, precum $i
de articolele respective din cele-
lane coduri mentinute In vi-
goare, vagabondaj, abuz de pu-
tere, speculd, trafic de influentk
mituire, delapidare de bani pu-
blici, percepere de taxe ilegale,
rupere de segilii, sustragere, as-
cundere sau desfiintare de acte
public aflate In arhive sau In
depozite publice, sau date In
pAstrarea unui functionar pu-
blic, ofensA comisA In public
contra Suveranilor, Principelui
Mostenitor sau Membrilor Fa-
miliei Regale si Dinastiei, prin
cuvinte, strigAri, prin vreun act
autentc sau public, scrieri, im-
primate, desene, gravuri, em-
bleme vândute sau expuse spre
vânzare, distribuite sau afipte
In public, delicte contra siguran-
lei interioare $i exterioare a
Statului, calomnie sau denun-
tare calomnioasA si betie; a nu
fi declarat In stare de faliment
$i a nu avea o purtare moral&
Indoelnick chiar dad, nu a co-
mis infractiunile mai sus alit-
tate;
d) A cunoaste limbs, oficialA a
Statului, In scris si In grai;
e) A fi apt pentru serviciu din
punct de vedere al sAnAtAtii,
constatatä de medicul-legist al
Ministerului Justitiei.
C. Hamangiu, vol. XXI. 40.
www.digibuc.ro
9 Mai 1933 [Art. 13-41]
Condiliuni speciale
14. Pentru a fi numit avocet
public clasa III, pe lângA con-
ditiunile generale arAtate mai
sus, se cere a avea vArsta de 25
ani Impliniti, a fi profesat ca
avocat definitiv pe Wig& vreu-
nul din barourile din tarA cel
putin 2 ani, sau ca functionar
In Contencios, dui:A Inscrierea
In barou, timp de 4 ani, sau ca
magistrati cel putin 4 ani, $i a
fi reusit la concursul de admi-
tere, instituit prin legea de
fatA.
Avocatii clasa II-a, se nu-
mesc dintre avocatii clasa III-a,
dung. un stagiu de cel putin
trei ani in acest din urmA grad.
Pot fi numiti In acest grad si
direct acei avocati, doctori In
drept, care, indeplinind condi-
tiunile generale, au profesat cu
distinctiune In mod efectiv, pe
lângA Curti si tribunale, cel
putin 10 ani ca avocati defini-
tivi, sau dintre magistratii sau
fostii magistrati cu o vechime de
cel putin 10 ani In magistraturA,
dintre care cel nutin 4 ani ca
judecItor sau procuror.
Avocatii cla sa I-a se numesc
dintre avocatii clasa II-a, cu o
vechime In acel grad de cel
putin patru ani.
Pot fi numiti In acest grad si
direct, acei avocati, doctori In
drent, care, Indeplinind condi-
tiunile generale, au profesat
cu distinctiune In mod efectiv,
pe lâng5. Curti $i tribunale, cel
putin 15 ani ca avocati defini-
tivi, sau dintre magistratii sau
fostii magistrati cu o vechime
de cel putin 15 ani In magistra-
turk dintre care cel putin 2 ani
ca nresedinte de tribunal.
Stagiul de magistrat se noate
cumula cu stagiul de avocet
pentru toate clasele de avocati
publici.
Dovada exercitiului efectiv qi
cu distinctiune al profesiunii de
 jArt. 15-20]
avocat, se face cu atestatiuni
motivate, date de Baroul respec-
tiv si de autoritatile judecato-
resti pe WIgà care s'a exercitat
profesiunea.
Avocatii principali se numesc
dintre avocatii clasa I, care au
servit in acel grad cel putin 5
an i.
Avocatii consilieri clasa II, se
numesc dintre avocatii princi-
pall. care au servit in acest
grad 4 ani.
Avocatii consilieri clasa I, se
numesc dintre avocatii consi-
lieri clasa II, care au servit in
acest din urma grad 4 ani
15. Conducatorii de Conten-
cios, se numesc de Capul auto-
ritatii respective, dintre avocatii
avand eel putin gradul de avo-
cat clasa I, in caz când acei cu
grade superioare nu ar primi a-
ceasta Insarcinare.
16. Directorul Contenciosului
Statului de pe langti Ministerul
Justitiei, va fi numit dintre avo-
catii din Consiliul Superior al
Avocaturii Statului, sau dintre
Con ducatorii de Contencioa se,
care indeplinesc conditiunile
pentru a fi numiti avocati In
consiliul superior.
17. Pentru a fi numit avocat
In Consiliul Superior al Avoca-
turii Statului, se cere a avea
gradul de avocat consilier
clasa I.
Numirea membrilor in Con-
siliul superior se face de Mini-
sterul Justitiei, prin Ina lt decret
regal, dupa o lista de prouuneri
care va contine trei persoane
pentru fiecare loc.
Lista de propuneri se va alcà-
tui de Consiliul superior, corn-
pletat cu primul presedinte al
Inaltei Curti de Casatie si Jus-
titie, primul presedinte al Curtii
de Apel din Bucuresti, primul
presedinte al tribunalului Ilfov
presedintele Uniunii avoca-
tilor din Romania, sub prezi-
www.digibuc.ro
9 Mai 1933 626
dentia Ministerului de Justitie,
care are vot deliberativ.
18. Toate numirile, definiti-
värile si inaintarile se fac de
Ministerul Justitiei, prin de-
cret regal, cu avizul Consiliului
Superior al Avocaturii Statu-
lui, tinându-se seamil de reco-
mandärile autoritatii pe lângä
care avocatul functioneaza sau
va functiona.
19. Pentru numirea avocati-
lor clasa III-a, Ministerul Jus-
titiei va institui un concurs de
admitere.
Comisiunea examinatoare va
fi compusit din: 2 profesori dela
Facultatea de drept, dintre care
unul de drept public, iar celalt
de clrept privat; un consilier
dela Inalta Curte de Casatie,
prezidentul Uniunii avocatilor
sau un avocat delegat de el, un
avocat din Consiliul Superior.
Conditiunile si materiile aces-
tui concurs vor fi determine te
prin regulament.
Cei reusiti vor fi inscrisi pe
un tablou, In ordinea clasifica-
tiei. Nimeni n'are dreptul a fi-
gura pe tablou mai mult de
cinci ani.
Nurnirea se face dupa tablou
In ordinea Inscrierii.
CAPITOLUL III
Sectiunea I
Atributiunile $i, indatoririle
avocaUlor publici
20. Avocatii publici din Capi-
tala, reprezinta In justitie, au-
toritatea pe lânga care functio-
neaza, aparându-i drepturile si
interesele, fara sa fie nevoe de
o delegatie speciala; avocatii pu-
blici din judete au aceleasi atri-
butiuni pentru toate Ministerele.
Pe Una, aceasta, mai sunt
autorizati a face si a semna opo-
zitii, apeluri, recursuri, contes-
tatiuni, cereri reconventionale
oricare alte cereri de natura
 627
contencioasg sau gratioasg, f grg
o prealabilg, autorizare a autori-
tgtii; avocatul va fi obligat a re-
feri despre mgsura luatit, pe
care autoritatea o poate revoca
Nicio actiune nu se va putea
intenta mai inainte de a se su-
pune afacerea Consiliului de
avocati respectiv, pentru a lua
avizul sgu.
Actdunile in justitie se vor
semna de ministru sau de $eful
autoritittii respective, sau de
avocatul imputernicit in baza
unei delegatiuni a ministrului
sau a $efului autoritgtii.
Nici un contract nu va fi con-
siderat valabil, dacg nu va fi
contrasemnat si de un avocat
de pe laugh, institutiunea con-
tra ctantrt.
Contractele necontrasemnate
de un avocat, nu vor obliga
institutiunea la nici un fel de
cheltuialg, plat& sau daung,
precum nici la executarea ori-
cgrei alte obligatiuni.
Autoritiltile sunt obligate ca, .
mai inainte de incheierea ori-
cricgrui contract, sg supung
contractele avizului contencio-
sului respectiv, conform art. 105
din legea Constabilitel(ii Publice
a Statului1).
Nulitgtile rezultând din ne-
observarea dispozitiunilor de
mai sus, nu se pot invoca, cle-
at de autoritgtile nublice res-
pective.
21. Ministerele $i institutiu-
nile de Stat, vor putea recurge
in cazuri exceptionale, la oficiile
avocatilor particulari, pentru a
sustine interesele acelor institu-
tiuni sau pentru a da consulta-
titmi, cu avizul Consiliului Su-
perior al Avcaturii Statului.
Orice angajare sau consultare
fgcutg cu cglcarea acestei dis-
1) A se vedea Lagoa contabilititii public',
din 31 Iulie 1929, la pag. 783, vol. XVII, en
modif. din 24 Decemvrie 1932, la pag. 971,
vol. XX.
www.digibuc.ro
9 Mai 1933 [Art. 21-24)
pozitiuni, va avea drept sane-
tiune crt angajarea O. onorariile
nu privesc Statul sau institutiu-
nea publica respectivit, ci pe
acel care le-a fgcut.
22. Avocatul public insgrcinat
cu pledarea sau apgrarea inte-
reselor Statului, sau a celorlalte
autoritgti in Justitie, este obli-
gat a implini tot ceea ce este
neeesar pentru o bung aprtrare
si a incunostiinta de indatil
Ministerul sau autoritatea res-
pectivil, de mersul $i rezultatul
procesului sau insgrcingrii ce
i s'a dat.
In caz de condamnatiune, avo-
catul public va fi dator de a in-
troduce apelul sau recursul con-
tra hothririi condamnatoare,
mai fnainte de expirarea terme-
nului prescris de lege, fang, a
mai astepta avizul autoritittii
sau vreo altg, delegatiune spe-
cialg.
In acelea$i conditiuni avoca-
tul public este dator sa intrebu-
inteze mice alte chi de atac
prescrise de lege contra both;
rtrilor condamnatoare.
In orice materie, autoritittile
pot declara, prin avocatii lor,
recurs $i direct la Inalta Curte
de Casatie $i Justitie sau la
mice altg instantrt de casare,
care In acest caz va ordona a se
face comunicarea prevazutil de
art. 36 din Legea Inaltei
Curti 1).
23. Avocatul public, care a
exercitat vreuna din chile de
atac in modul argtat in art. pre-
cedent, va Incunostiinta despre
aceasta pe ministrul, sau pe $e-
ful administatiunii respective,
prin referat scris.
24. Ministrul sau $eful admi-
nistratiunii, dupg ce va lua avi-
zul Consiliului de Avocati ai
Statului, va putea retrage o ac-
1) A se vedea Loge& Inaltei Cur1i de Casatie
ei Justitie din 31 Martie 1932, la pag. 226,
vol. XX.
(Art. 25-271 9 Mai 1933
tiune ce a intentat sau orice altä
cale de atac, exercitata, ca a-
pel, recurs, contestatiune, opo-
zitiune etc.
De asemenea, in acelasi mod
va putea autoriza pe avocatul
public, sa nu exercite calea de
atac prescrisa de lege, contra
unei hotarlri condamnatoare.
25. In afacerile civile, comer-
ciale si de contencios admi-
nistrativ, toti avocatii publici
sunt datori a depune conclu-
ziuni scrise cänd s'a amânat
pronuntarea sentintei, chiar
daca nu s'au cerut de instanta
de judecatd, lud.nd dela grefier
adeverinta de depunerea lor, iar
In celelalte afaceri numai a-
tunci când li se cer
26. Avocatii publici sunt In-
datorati a Ingriji si de execu-
tarea hotäririlor.
Pe data ce hotartrea va fi rrt-
mas definitiva, avocatul pu-
blic va fi dator a comunica ad-
ministratiunii careia a fost
procesul, indicand masurile de
executare.
Statul poate cere luarea de
mdsuri asigurdtoare sau sus-
pendari de executari, fdra a
depune cautiune.
27. Avocatii publici nu pot
fi obligati a lua termenele In
cunostinta. De asemenea ei nu
pot raspunde la interogator, nu
pot deferi juramânt si nici nu
pot face transactiuni sau recu-
noasteri In numele autoritätii
pe care o reprezinta, nici a re-
trage vreo actiune, apel, re-
curs, contestatiune sau opozi-
tiune etc., decdt In baza unei
delegatiuni speciale date In
conformitate cu legea, sub
sanctiunea ca aceste acte sä
nu fie tinute in seanad.
Prezenta avocatului public In
instanta, acoperrt lipsa de pro-
cedura.
Orice citatie, act de proce-
dura sau comunicare adresata
Statului sau institutiunilor de respectiv prime, In
www.digibuc.ro
628
Stat, va trebui fdcuta si Inre-
gistrata la contenciosul sediului
central al administratiei res-
pective, chiar In cazul cand
prin legi s'ar prevede altfel.
Orice citatie va trebui sa aiba
un interval de cel putin 8 zile
libere dela primire, afard. de
cazul In care legea prescrie un
termen mai lung.
Toate actiunile, de compe-
tinta judecatorilor de ocol, In
care figureaza Statul sau insti-
tutiile de Stat, se vor judeca
numai de judecrttoria de ocol
din capitala judetului; orice
altd. judecatorie sesizata, fiind
obligata, din oficiu, sa trimita
afacerea la instanta compe-
tintd.
Aceste actiuni se vor Indrepta
direct la judecdtoria de ocol
dela resedinta judetului, dacá
nu exista decdt o singura ju-
decatorie In acea localitate; In
caz contrar, la judecatoria oco-
lului I urban din localitate, iar
In Bucuresti la ocolul IV.
In toate procesele sustinute
de avocatul public si In care
Statul sau institutiunile pu-
blice au obtinut -ctistig de cauza,
instantele judecatoresti sunt
datoare srt oblige partile ad-
verse la plata cheltuielilor de
judecatrt si deosebit a onoraru-
lui de avocet, In raport cu im-
portanta i valoarea litigiului
si care In niciun caz nu poate
fi inferior celui prevazut In
tariful minimal al onorariilor
avocatilor.
Acest onorariu, jumatate va
fi facut venit la Stat sau la in-
stitutia autonoma respectiva,
iar cealalta jumatate va fi
vdrsata unui fond special din
care ministrul sau capul insti-
tutiei autonome respective, cu
avizul Consiliului superior al
avocaturii Statului, va atri-
bui avocatilor contenciosului
conformi-
629 9 Mai 1933 [Art. 28-32]

tate cu dispozitiile regulamen- tul public va fi judecat ca

tului legii de fata.
Statul, Regiile publice si Case le
Autonome sunt in drept ca in
orice proces, la orice instanta
de judecata, sa depuna memo-
rii scrise, iar instantele judeca-
t( reeti sunt obligate ca, chiar in
lipsa reprezentantului acestor
institutiuni, sit judece, Orland
seama de .acest memoriu.
Dispozitiile articolului 291 din
procedura civilä romänä. se ex-
tind pe intreg cuprinsul tärii 1).
28. Avocatii publici sunt obli-
gati a executa cu constiinciozi-
tate, insarcinärile ce li se dau,
precum si indatoririle ce decurg
sa raporteze in scris, imediat
a utoritatii respective, rezulta-
tul Infatisarilor In procese sau
oricaror alte insärcinäri.
29. Avocatii publici, afar& de
pedepsele disciplinare la care
pot fi supusi, sunt raspunzatori
civilmente si penalmente, pen-
tru toate afacerile $i actele in-
credintate lor, pentru caz de
grave neglijente sau rea cre-
dinta in indeplinirea datoriilor.
30. Este interzis avocatilor
publici sä sustinä procese In
contra intereselor Statului, di-
rectiunilor generale, Caselor au-
tonome $i Regiilor, afara de
procesele lor personale, ale so-
tiei, copiilor si parintilor lor.
Ei pot pleda in afaceri parti-
culare, In care autoritätile mai
sus aratate nu au interese con-
trare; In procesele Msg. In care
Bunt interesate impotriva Sta-
tului, rudele sale Oat la al
patrulea grad, sau sotia i pa-
rintii acesteia, avocatul pu-
blic urmeaza a se recuza, in-
stiintand autoritatea respectiva
pentru a se lua masuri a fi
delegat In locul säu un alt avo- institutiune de Stat, care po-
cat public.
In caz de abatere dela dis- caderea sa:
prwitinnile de mai sus, avoca-
1) A se vedea Codul de proeeduri eivilk din mtentarii $i sustinerii actiuni-
15 Martie 1900 en mod., la pag. 441, vol I.
www.digibuc.ro
pentru abateri grave, conform
prevederilor disciplinare din a-
ceastä lege.
31. Fiecare Minister, Regie
sau Casa autonomd, care po-
seda un contencios, Ii va sus-
tine si administra procesele prin
avocatii säi, afara de procesele
din provincie, care se vor sus-
tine de avocatii Statului din
judete, sau de avocatii autori-
tatii respective, carora li se
vor da insarcinäri in acest
scop, de autoritatea respectiva,
pentru toata durata procesului.
In afaceri importante, autori-
Wile pot delega pe un avocat
al lor din Capitalä, sa le re-
prezinte $i sä le apere inaintea
instantelor judecatoresti din
alte judete. In acest caz avoca-
tul va primi o delegatie spe-
cialä din partea autoritätii
respective.
Asemenea delegatiuni se pot
da in cazuri exceptionale, in
urma cererii Ministerului sau
autoritätii respective, si unui
avocat care depinde de alt Mi-
nister, atat pentru procesele
din Capitala, cat si pentru cele
din provincie.
Avocatii Statului din capita-
lele de judet, vor sustine proce-
sele $i se vor ocupa de toate
chestiunile cu caracter juridic,
privitoare pe judetele unde ei
functioneaza.
Sectiunea II
Atributiunile ci indatoririle
Consiliului avocatilor din
Ministere
32. Consiliul avocatilor de-
semnat in modul aratat la art.
9, pe lânga fiecare Minister sau
seda un contencios, va avea in
1. Sa-si dea avizul asupra
lor $i asupra modului cum tre-
[Art. 33-34] 9 Mai 1933 630

bue sh fje apdrate interesele tati, el este obligat inainte de a

Statului. pronunta decizia sa, sá ia si
2. dea avizul asupra avizul consiliului superior al
tranzactiunilor, renuntdrilor de avocaturii Statului, care aviz
drepturi, conventiunilor, prin va avea insd acelasi caracter
care se consimte la judecatil consultativ.
prin arbitri si la renuntári de Dispozitiunile de mai sus
atac, in afaceri a cdror sunt aplicabile $i Regiilor $i
valoare nu trece de 5 milioane Caselor autonome; competinta
lei. insa de aprobare si avizare a-
3. SA-si dea avizul din plinct supra diferitelor acte juridice
de vedere juridic asupra acte- va fi pentru aceste institutii,
lor $i conventiunilor in care cea fixatá de legile lor orga-
este interesatd autoritatea si a nice.
cdror valoare nu trece de 5 mi-
lioane lei. Sectiunea III
4. In genere, dea avizul
asupra tuturor chestiunilor de Atribufiunile $i indatoririle
drept care vin in atingere cu Consiliului superior al avoca-
interesele autoritdtilor, când a- turii Statului
ceste interese nu trec de suma
de 5 milioane lei. 33. Consiliul superior al a-
5. dea avizul asupra ac- vocaturii Statului va avea in
ceptiirilor donatiunilor si lega- cdderea sa:
telor. a) A-$i da avizul asupra tu-
6. SA-si dea avizul asupra turor actelor si chestiunilor pre-
orichrui act administrativ pri- vdzute de art. 33, punctele 2, 3
vitor la situatia functionarilor si 4, a cdror valoare trece (le
autoritAtii respective, de na- cinci milioane lei;
turd a aduce atingere la situa- b) da avizul asupra ches-
Oa de drept sau de fapt a aces- tiunilor prevazute de aceastá
tora. lege, precum $i asupra tutu-
7. In fine, sit-0 dea avizul ror chestiunilor care sunt in
oridecAteori va fi consultat de legdturd cu organizatiunea si
ministru sau seful autoritätii buna functionare a Corpului a-
respective $i oridecâteori prin
legi speciale se cere avizul con- vocatilor publici;
tenciosului. c) da avizul in afacerile
In toate aceste cazuri, auto- de naturd juridicd, când i se
ritatea este indatoratá a cere cere un asemenea aviz de di-
avizul consiliului de avocati. versele Ministere, judete, muni-
Acest aviz are caracter pur cipii, dirctii generale, Case sau
consultativ, afard de cazurile Regii autonome, dupd ce va fi
când legea prevede altfel, pre- intervenit $i avizul consiliului
cum si In cazurile de acceptári de avocati respectiv;
de donatiuni sau legate, con- d) Sá rezolve litigiile dintre
ventiuni de arbitraj i renun- diversele Ministere si institutli
tári de drepturi, care nu se pot de Stat, avizand asupra moda-
face decal cu avizul conform al
consiliului. litätilor de stingere definitivá
In cazul când seful autoritatii a acestor litigii, nicio admi-
nu imparthseste avizul cu ca- nistratie publicd neputand in-
racter consultativ al consiliu- tenta proces alteia.
lui de avocati al acelei autori- 34. Consiliul superior va fi
www.digibuc.ro
631 9 Mai 1933
prezidat de directorul conten-
ciosului Statului, dar in
de consilierul cel mai vechiu in
grad.
Atunci cand Ministerul Jus-
titieiia parte la consiliu, el
prezideaza de drept consiliul.
Avizele vor fi motivate, atât
In parerea majoritatii, cat $i a
minoritätii.
Avizele consiliului sunt se-
crete $i nu se pot comunica
pärtilor $i nici elibera cOpii de
pe dânsele.
Avizele Consiliului Superior
al Avocaturii Statului, vor tre-
bui supuse spre aprobare Mi-
nisterului sau autoritatii ca-
reia apartine afacerea $i sunt
pur consultative, in afara de
cazurile cand aceastä lege pre-
vede altfel, cum si In cazul de
tranzactiuni si renuntari de
drepturi, care nu se pot face
decal cu avizul conform al con-
siliului.
Consiliul Superior, Inainte de
darea avizului silu, poate in-
sarcina pe unul sau mai multi
membri cu studierea afacerii,
facându-i-se referat In scris.
Aceste avize vor fi trecute In
intregime inteun registru spe-
cial.
35. Membrii Consiliului Supe-
rior al Avocaturii Statului pot
fi delegati de Ministerul Justi-
tiei, la cererea autoritatii respec-
tive, cu sustinerea proceselor
importante ale Statului sau ce-
lorlalte autoritati publice, pe
langa orice instanta din Capi-
tala sau provincie.
36. Consiliul Superior va avea
un secretar i personalul aju-
tator necesar.
Functiunea de secretar va fi
indeplinita de care un avocat
care va fi numit de catre Mi-
nistrul Justitiei.
www.digibuc.ro
[Art. 35-39]
Sectiunea IV
Atributiunile Serviciilor
de Contencios din Ministere
si celelaite institutiuni publice
37. Contencioasele Ministere-
lor $i celorlalte institutiuni se
ocupa cu conducerea partii ad-
ministrative a Contenciosului, cu
strangerea documentelor nece-
sare $i cu pregatirea lucrarilor
ji dosarelor in vederea rezolvarii
lor, sau a sustinerii apararii de
catre avocatul pledant desemnat
$i care va lua in tot timpul In-
telegere si din vreme; cu urma-
rirea actelor judecatoresti ce
sunt trimise Ministerului sau
institututiunii in afacerile liti-
gioase; cu inregistrarea solutiu-
nilor diverselor procese, dupa
fiecare termen, conform refera-
telor ce se vor face in mod obli-
gator de fiecare avocat pledant;
cu darea delegatiunilor avoca-
tilor din Capita la si provincie
pentru sustinerea intereselor
institutiunii; cu tinerea evidentei
lunare de situatia tuturor ches-
tiunilor juridice rezolvate sau In
curs de solutionare, precum
cu inregistrarea activitatii Intre-
gului Contencios al Ministerului
sau institutiunii. Conducatorii
de Contencioase au supraveghe-
rea $i conducerea bunului mers
al intregului serviciu.
Sectiunea V
Atributiunile Directiunii
Contenciosului Statului
38. Directiunea Contenciosului
Statului va fi condusa de un Di-
rector, numit de Ministrul Jus-
titiei, In conditiunile legii de
fata.
In caz de lipsil sau impede-
carea sa, atributiunile sale se
vor indeplini de un membru din
Consiliul Superior.
39. Directiunea Contenciosului
Statului are In sarcina sa prega-
tirea si executarea lucrarilor
care intra in competinta Consi-
[Art. 40-451
liului Superior al avocatilor pu-
blici, conform prevederilor aces-
tei legi speciale.
Numirile, definitivdrile si ma-
intárile avocatilor dela toate Mi-
nisterele si celelalte institutiuni
se vor face prin aceastá Direc-
tiune dupd, normele prezentei
legi.
40. Directiunea Contenciosului
Statului va tine pentru fiecare
avocat in parte Ole un un ca-
zier individual, care va cuprinde
mentiunea indeplinirii conditiu-
nilor generale si speciale de nu-
mire, mentiunea notelor de stu-
diu, a notelor obtinute la exa-
mene, a notelor calificative si
aprecierilor fäcute.
Cazierele vor mentiona toate
pedepsele disciplinare aplicate,
observatiunile fdcute eventual
avocatului i datele privitoare la
activitatea sa.
CAPITOLUL IV
Inspecfiuni ;i priveghere
41. Consiliul Superior al Avo-
caturii Statului privigheazd, ac-
tivitatea i conduita avocatilor
publici de toate categoriile si
dela toate autoritätile ardtate in
aceastä lege.
De asemenea conduclitorii de
Contencios au dreptul de prive-
ghere asupra activitätii si con-
duitei avocatilor i personalului
ajutdtor din serviciile pe care le
conduc.
42. Inspectiunile Contencioa-
selor dela toate autoritatile din
intreaga tard, se vor face de
cdtre membrii Consiliului Supe-
rior al Avocaturii Statului dele-
gati in acest scop de ministru.
Pentru inspectarea avocaturi-
lor publice de judet, Ministrul
Justitiei va putea delega si pe
un sef de contencios din Minis-
tere.
In caz de lipsd a acestora se va
putea delega si un avocat supe-
ior in grad celui inspectat. pentru infirmitäti;
www.digibuc.ro
9 Mai 1933 632
43. Avocatii publici delegati
cu inspectiunile vor cerceta ser-
viciile de contencios, lucrdrile lor
modul cum avocatii si perso-
nalul ajutdtor Ii indeplinesc in-
datoririle lor profesionale i vor
constata greutätile ce s'ar in-
tdmpina in exercitarea atribu-
tiunlior lor.
Procesul - verbal constatând
starea lucrdrilor serviciului ins-
pectat, va fi incheiat in dun'
exemplar.
Un exemplar al acestui pro-
ces-verbal va fi pdstrat in mod
confidential de conducdtorul
serviciului inspectat, iar al
doilea va fi inaintat Ministerului
Justitiei.
CAPITOLUL V
Sectiunea I
Stabilitate. Mdsuri disciplinare
44. Avocatii publici vor fi de-
finitivati dupd 2 ani de functio-
nare, in conformitate cu dispo-
zitiunile art. 18. Ei se bucurd de
stabilitate in conditiunile legii
de fatd.
Ei nu pot fi transferati fdrá
voia lor, dectit in aceeasi locali-
tate si in interes de serviciu,
bine dovedit, cu avizul motivat
al Consiliului Superior al Avo-
caturii Statului.
45. Functiunea de avocat pu-
blic se pierde:
a) Prin demisiune;
b) Prin punere In retragere
din oficiu, pentru limitá de \Tar-
stä, la 65 de ani pentru mem-
brii Consiliului Superior al Avo-
caturii Statului, la 63 de ani
pentru avocatii consilieri cl. I si
la 60 ani impliniti pentru cei-
lalti avocati publici.
Punerea in retragere se va
efectua prin Decret Regal;
c) Prin punere in disponibili-
tate sau destituire ca pedeapsa,
potrivit normelor legii de fatd;
d) Prin punere in retragere
633 9 Mai 1933
e) De drept, in urma hotärfrii
judecdtoresti definitive de con-
damnare pentru infractiunile in-
famante prevd.zute de art. 13
sau in caz de pierderea
de avocat.
46. Avocatii publici care au
implinit 35 arii de serviciu pot
cere punerea lor in retragere,
pentru regula drepturile la
pensiune, cu scutirea conditiuni-
lor de varstá prevdzutd de a-
ceastä lege si de legea generald
de pensiuni1).
47. Pentru abateri dela dato-
riile lor, avocatii publici de toate
gradele pot fi pedepsiti in modul
urmator:
a) Avertisment in scris;
b) Mustrarea cu pierderea sa-
lariului dela 5 la 15 zile;
c) Suspendarea din serviciu pe
maximum sase luni cu pierde-
rea salariului;
d) Punerea in disponibilitate;
e) Destituire.
48. Pedeapsa avertismentului
si a mustrarii poate fi pronun-
tatä de ministru sau seful au-
toritätii pe lângä care functio-
neazd avocatul, in urma unui ra-
port de anchetd, cu care oca-
ziune va fi ascultat si avocatul
invinuit.
Ancheta se va face de un mem-
bru al Consiliului Superior al
Avocaturii Statului.
49. Celelalte pedepse se pro-
nuntit exclusiv de ministrul jus-
titiei, in urma deciziunii con-
forme a comisiunilor discipli-
nare instituite prin aceastä lege.
50. Un avocat public poate fi
supus la pedepse disciplinare:
a) Dacd a fost condamnat de-
f initiv la o pedeapsd, corectio-
1) A se vedea Legea generalA de pensiuni
din 16 Aprilie 1925,1a pag. 440, vol. XIXII,
ea modilleArile din 15 Mai 1928, pag. 1094,
vol. XV XVI, 20 August 1929, pag. 1122,
vol. XVII, 18 Aprilie gi 8 August 1931, pag
463 gi 669, vol. XIX, preoum gi Regulamentele
de aplicare din 11 Octomvrie 1925, pag. 459,
vol. XI XII gi 4 Noemvrie 1929, pag. 1241,
vol. XVII.
www.digibuc.ro
(Art. 46-511
nald pentru un delict altul deal
cele enumerate la art. 13;
b) Dacd fiind urmdrit sau dat
judecdtii pentru vreun f apt pe-
depsit cu pedepse criminale sau
corectionale n'a fost apärat de,
pedeapsd deck prin amnistie,
prestriptie sau absolvire;
c) Dacd, va fi refuzat sd inde-
plineascd o datorie a functiunit
sale;
d) Dacd va fi lipsit dela post
in dauna serviciului fárá con-
cediu regulat i dacd va fi con-
travenit la vreuna din dispozi-
tiunile privitoare la incompati-
bilitdti si inclatoriri;
e) Dacd va fi dat probe de
obisnuitä neglijentä sau vdditä
incapacitate;
f) Dacä va fi lipsit de cuviintd.
sau demnitate In raporturile co-
legiale sau ierarhice sau fatá de
autoritati publice;
g) Dacá intr'un mod general,
printr'un fapt al vietii sale pu-
blice sau private, isi va compro-
mite demnitatea sau va aduce
atingere consideratiunii ordinu-
lui din care face parte.
51. Avocatul public rdmâne
supus i actiunii disciplinare,
potrivit legii pentru organizarea
unificarea Corpului de Avocafi,
publicatd in Monitorul. Oficial
Nr. 301 din 28 Decemvrie 1931,
pentru orice abatere in legAturä
cu exercitiul profesiunii de avo-
cat public 1).
Barourile de avocati sunt obli-
gate a comunica Ministerului
Justitiei orice deciziune a con-
siliului de disciplind, rdmasá de-
finitivá i pronuntatá in contra
unui avocat care indeplineste
functiunea de avocat public, prin
care s'a aplicat pedeapsa inter-
dictiunii temporare sau defini-
tive de a mai profesa.
Ministrul justitiei, primind In-
Viintarea, va aplica avocatului
public suspendarea din serviciu
1) A se vedea nota dela primul artiool
[Art. 52-57] 9 Mal 1933
cu pierderea salariului intreg si
a accesoriilor pe toatti durata
interdictiunii de a mai profesa,
alttt judecatli disciplinará.
Sectiunea II
Cornisiunea disciplinard
52. Avocatii publici de orice
grad, din intreaga tará, In afará
de membrii Consiliului Superior,
vor fi judecati pentru abateri
dela datoriile lor de avocati pu-
blici de o comisiune discipli-
narit, care va fi compusa din:
a) Un consilier dela Curtea de
apel din Bucuresti, desemnat de
adunarea generalit a Curtii;
b) Directorul cel mai inalt si
mai vechiu in grad de pe lângá
autoritatea unde functioneaztt
avocatul invinuit;
Un avocat din Consiliul Su-
perior al Avocaturii Statului, de-
semnat de ministrul justitiei.
Comisiunea disciplinará va fi
prezidatá de consilierul dela
Curtea de apel din Bucuresti.
53. Toti membrii Comisiunii
se numesc prin decret regal, pe
termen de 3 ani.
Tot pe timp de 3 ani si in
acelasi mod, se numeste si ate
un supleant, corespunziltor fie-
carui membru din Comisiune.
Sedintele acestei comisiuni se
vor tine la Ministerul Justitiei.
54. Comisiunea disciplinará
va fi sesizatil de ministrul res-
pectiv, in urma unei anchete f
cutä de unul din membrii Con-
siliului Superior al Avocaturii
Statului, sau unul din avocatii-
*en de contencios din Capita ltt,
cu care ocaziune va fi ascultat
si avocatul invinuit.
Avocatul insárcinat cu facerea
anchetei va depune raportul säu,
dui:4 care ministrul respectiv,
dacá va gAsi de cuviintil, va dis-
pune trimiterea in judecatil a
avocatului invinuit.
Delegatul care a facut ancheta
www.digibuc.ro
634
va dresa actul de acuzatie si tot
el va sustine acuzarea inaintea
comisiunii disciplinare, sau in
caz de impiedecare a acestuia,
acuzarea va putea fi sustinutá
de un alt avocat delegat de mi-
nistrul justitiei in acest scop.
55. Avocatul invinuit se va
infatisa in persoana, putAnd fi
asistat de un apilrätor avocat
public definitiv.
Desbaterile vor fi secrete si
deciziunile comisiunilor discipli-
nare se vor pronunta cu major-
tate de voturi; ele vor fi moti-
vate, minoritatea semnând im-
preuntt cu majoritatea.
Avocatul invinuit va fi citat
inaintea comisiunii disciplinare
prin adresa oficialtt, sub luare
de dovadá, cu cel putin zece zile
libere inaintea termenului de ju-
decattt.
Pentru lilmurirea sa, comi-
siuma disciplinarit este in drept
a asculta martori sub prestare
de jurdmânt, a lua informatiuni
dela autoritatea unde functio-
neazit avocatul si a face mice
investigatiuni va crede necesar,
putând delega pentru aceasta pe
unul din membrii ei.
56. Deciziunile comisiunilor
disciplinare sunt definitive si se
executá de Ministerul de Jus-
titie.
Suspendarea, punerea in dis-
ponibilitate si destituirea, se va
face prin decret regal. Celelalte
pedepse se apnea prin decizie
min isteriala.
57. Directorul Contenciosului
Statului si membrii Consiliului
Superior al Avocatilor publici
vor fi judecati pentru abaterile
dela indatoririle lor de cátre o
comisiune disciplinará, compusa
dintr'un presedinte dela Inalta
Curte de Casatie si Justitie, un
consilier dela Inalta Curte de
Casatie si Justitie, un membru
din Comisiunea Permanenta a
Uniunii Avocatilor, desemnat de
presedintele Uniunii, precum
635 9 Mai 1933 [Art. 58-64]

din doi membri ai Consiliului reprimit deck dupd doi ani dela
Superior al Avocaturii Statului. data lasárii in disponibilitate
Presedintele i Consilierul Inal- in clasa cea mai de jos a func-
tei Curti vor fi desemnati in Adu- tiunii ce a avut, iar cei desti-
narea Genera la a Inaltei Curti, tuiti nu vor mai putea fi nicio-
iar membrii din Consiliul Supe- datá reprimiti.
rior vor fi delegati de Ministerul 61. Avocatii publici de orice
Justitiei. grad vor putea fi suspendati, in
Membrii acestei comisiuni vor urma sesizilrii de cdtre judecd-
fi numiti pe timp de 3 ani prin torul de instructie sau parchet,
decret regal si tot in aceleasi cu avizul conform al Consiliului
conditiuni se vor desemna Superior al Avocaturii Statului,
numi cäte un membru supleant dacd, in contra lor s'au inceput
corespunzator fiecdrui membru urnariri penale pentru crime
din comisiune. sau unul din delictele infamante
Comisiunea disciplinar5, va fi previtzute la art. 13.
prezidatil de Presedintele Curtii
de Casatie si sedintele comisiunii CAPITOLUL VI
se vor tine in localul Inaltei
Curti de Casatie i Justitie. Dispoziliuni finale
58. Sesizarea instantei de ju- 62. Avocatilor care se depla-
decatd, judecata i procedura, seazil dela resedinta lor, pentru
se vor face conform dispozitiu- delegatiuni, inspectiuni sau an-
nilor art. 45, 46 si 47, cu deose- chete, li se vor acorda diurne,
bire Insà cà ancheta si acuzarea indemnizatii si cheltuieli de tran-
se vor face de procurorul gene- sport.
ral al Inaltei Curti de Casatie Membrilor comisiunilor disci-
Justitie, sau de un procuror plinare, precum si avocatilor in-
de sectie delegat de acesta. sárcinati cu anchete, li se vor
59. Avocatul pedepsit disci- acorda diurne si cheltuieli de
plinar si a cdrui pedeapsd a rd.- transport.
mas definitivil, are drept la re- Conditiunile de acordarea a-
vizuirea cauzei sale inaintea a- cestor indemnizdri se vor stabili
celeeasi instante care l-a jude- prin regulament.
cat, numai dacd posterior exe- 63. Regulamentul de aplicare
cute rii deciziunii se constatá al acestei legi va determina in
prin hotarire definitivá cd toate mod amänuntit modul de func-
sau o parte din actele pe care tionare al Directiunii Contencio-
s'a intemeiat comisiunea disci- sului Statului 1).
pliner au fost false. 64. Salarilie avocatilor publici
Comisiunea disciplinard va fi vor fi egale ventru aceeasi cate-
imediat convocatá pentru a sta- gorie de avocati si vor fi pldtite
bili de urgentri asupra cererii din bugetele autoritdtilor respec-
de revizuire. Dacd va fi nevoie tive pe hIngil care ei functio-
se va reface mai intAiu instruc- neazd, in afarit de acel al direc-
tiunea in total sau in parte. torului Contenciosului Statului,
In caz când cererea de revi- al membrilor Consiliului Supe-
zuire a fost admisd si avocatul a rior si ale avocatilor publici
fost achitat, pedeapsa se va sterge dela avocaturile publice din ca-
din cazier, iar avocatul va fi re- pitalele de judet, care vor fi plà-
pus in toate drepturile anterior tite din bugetul Ministerului Jus-
deciziunii de condamnare. titiei.
60. Avocatul public pedepsit Ini la i Fevruarie 1934, n'a aparut re-
cu disponibilitatea, nu poate fi gulamentul da aplicare.
www.digibuc.ro
(Art. 65-681 9 Mai 1933
Aceste salarii vor fi egale cu
acele ale magistratilor, in modul
urmator:
Avocat membru in Consiliul
superior = prim-prezident de
Curte de apel.
Avocat consilier cl. I=prezi-
dent Curte de apel.
Avocat consilier cl. II=consi-
lier de Curte de apel.
Avocat principal = prim-prezi-
dent de tribunal.
Avocat cl. I=prezident de tri-
bunal.
Avocat cl. II=judecAtor de se-
Avocat cl. III=supleant.
Conduatorii de contencioase
vor primi salariul gradului si in
plus o indemnizatie specialà.
65. Contenciosul Regiei Auto-
nome C. F. R. va functiona, in
ce priveste organizarea sa, po-
trivit legii pentru organizarea
Regiei Autonome C. F. R.1).
Actualul personal, in ce pri-
veste salarizarea i celelalte drep-
turi, va fi tratat conform dispo-
zitiilor art. 42 din legea pentru
statutul personalului C. F. R.9.
Incadrarea si avansarea in
corpul avocatilor publici, disci-
plinarea, controlul i indruma-
rea se vor face potrivit dispozi-
tiunilor legii de fatà.
CAPITOLUL VII
Dispozifiuns transiforii
66. La promulgarea acestei
legi, Consiliul Superior al Avo-
catilor Statului se va alchtui
astf el:
In termen de o luna dela pro-
mulgarea prezentei legi, o comi-
siune compusà din primul-pre-
sedinte i presedintii de sectie
1) A se vedea Legea pentru organizarea Re-
giei Autonome C. F. R. din 1 Iulie 1929 la
pag. 514, vol. XVII, eu mod. din 5 Ootomvrie
1932, pag. 668, voL XX.
2) A se varies Legas pentrn statutul persona-
lului C. F. R. din 28 Aprilie 1933 la pag. 554,
In acest volum.
www.digibuc.ro
636
ai Inaltei Curti de CasaVie i Jus-
titre, primul-presedinte al Curtii
de apel din Bucuresti, primul-
presedinte al Trib. Ilfov si pre-
sedintele Uniunii Avocatilor din
arà va intocmi o listit de pre-
zentare, prin care se va reco-
manda un numar de 18 avocati
publici, precum si 4 avocati ple-
danti cu o vechime de 20 ani In
profesiune, care au dat dovadii.
de insusiri stralucite, alesi in
modul urmator:
Se vor recomanda in mod o-
bligator avocatii care compun
astazi Consiliul General al Avo-
catilor Statului, instituit con-
form legii din 4872,9 i care sunt
definitivi in aceastà functiune,
iar restul pârá la completarea
numärului de 18 se vor alege
dintre avocatii cei mai inalti in
grad dela celelalte ministere si
institutii, prevazute la art. 1.
Ceilalti 4 avocati se vor reco-
comanda de aceeasi comisiune,
dintre avocatii pledanti care au
o vechime de 20 de ani in pro-
fesiune si care au dat dovadà,
in tot acest timp, de cunostinte
si insusiri strälucite in cariera.
de avocat.
Ministrul justitiei va numi pe
cei 11 membri ai Consiliului Su-
perior la alegere, dupà aceastä
listá astfel alatuitä.
67. Nurnirile membrilor a-
cestui Consiliu Superior vor fi
fäcute de ministrul justitiei, prin
decret regal, iar pentru locurile
ce vor deveni vacante in viitor
numirea se va face in conditiu-
nile art. 17.
68. Actualii avocati publici
stabili, de orice grad, sunt de
drept definitivi daca panii. la
1) Anterior Legii din 28 Martie 1872, pentru
Administrarea Domeniilor Statului, pag.
vol. II, editia 1907 Hamangiu, o'a aplicat Le-
gea pentru instituirea unui corp de avocati pe
land Ministere (Avocati efori ai Statului) din
17 Aprilie 1861, pag. 1205 Bujoreanu sau
peg. 17 Boereseu i Regulamentul de milieu')
din 23 Noemvrie 1861.
637 9 Mai 1933
data promulggrii prezentei legi
au obtinut stabilitatea pe baza
legii statutului functionarilor pu-
Md . ei dacg, au dreptul de a
pleda in fata Inaltei Curti de
Casatie.
Ceilalti avocati publici aflati
in functiune, care nu indeplinesc
ultima conditiune din alineatul
de mai sus, vor fi declarati defi-
nitivi, cu avizul Consiliului Su-
perior, atunci când vor dobandi
dreptul de a pleda in fata Curtii
de Casatie.
In mod exceptional, la pune-
rea In aplicare a prezentei legi,
vor putea fi declarati definitivi
acei dintre avocatii publici care
nu Indeplinesc ultima conditiune
din primul alineat, dacá defini-
tivarea lor va fi cerutá printr'un
raport special al institutiei res-
pective, mentionând insueirile
deosebite ale acelor avocati.
Actualii avocati, proveniti din
functionari administrativi, care
au dobandit legal stabilitatea In
acele functiuni, iei pgstreazg. sta-
bilitatea.
69. Actualii avocati publici de-
finitivi vor fi incadrati de Mi-
nisterul Justitiei, cu avizul Con-
siliului Superior ei la propune-
rea autoritittii pe lângá care
functioneazà, in gradele prevá-
zute de prezenta lege.
70. Actualii avocati publici de-
finitivi care au grade prevazute
In prezenta lege, vor fi Incadrati
in gradele respective dacg, prin
aceasta incadrare nu li se mic-
eoreazd salariul.
Acei care au grade neprevg.-
zute in legea de fatá, precum ei
acei care prin incadrarea din
alineatul precedent li s'ar mic-
eora salariul, vor fi incadrati In
gradul corespunzg,tor, sau cel
mai apropiat salariului ce-1 pri-
mese astázi.
Avocatii publici care au func-
numärul posturilor de avocati
tionat cu distinctie 5 ani ca avo-
cati ai Statului ei cel putin 12 pentru fiecare in parte.
ani In Barou, vor putea fi Inca- Consiliul Superior va putea
www.digibuc.ro
[Art. 69-73]
drati inteun grad superior celui
la care avea dreptul, potrivit dis-
pozitiilor de mai sus, dupg, pro-
punerea autoritätii respective.
71. Avocatii publici nedefini-
tivi vor putea fi incadrati de Mi-
nisterul Justitiei, cu avizul Con-
siliului Superior ei pe baza pro-
punerii autoritátii pe lângá care
functioneaza, in gradele prevá-
zute de actuala lege, tinându-se
seama de timpul servit ca avocat
al Statului ei de salariul lor
actual.
72. In termen de o luná dela
promulgarea legii de fatg, Con-
siliul Superior al Avocaturii Pu-
blice este obligat a cerceta In
parte situatiunea fiecarui avocat
public, intocmind pentru fiecare
eke un stat personal, in dublu
exemplar, din care unul va r5.-
mâne la Ministerul Justitiei, iar
cel de al doilea se va inainta
autoritátii unde functioneazg, a-
vocatul.
Cu aceastg, ocazie se vor face
incadrärile prevAzute de pre-
zenta lege.
In acest scop, fiecare Minister
sau autoritate pe lânga care
functioneazg, avocatii, vor tri-
mite in termen de o lung, dela
promulgarea prezentei legi, ta-
bloul avocatilor sg,i, impreuná
cu un memoriu, pentru fiecare
avocat, In care sg, se arate starea
civilá, studiile, data numirii sale
in functiune ei a avansärilor,
precum ei data inscrierii ca avo-
cat definitiv In Barou, gradul,
salariul, recompensele sau pe-
depsele ce i s'au dat, precum ei
felul cum iei indeplineete atri-
butiunile.
73. In termenul prevázut de
art. 71, Consiliul Superior va exa-
mina, pe baza pronunerilor anati-
nuntite ale fiecgrui Minister sau
autoritate de Contencios, fixAnd
dupá nevoile fiecg.rei autoritáti
[Art. 74-77] 9 Mai 1933 638

aviza motivat ca avocatii prea Procuraturile de Finante din

numerosi la o autoritate sä fie teritoriile alipite se inlocuesc
repartizati la alt5, autoritate, prin Contencioase, in conformi-
unde se va simti nevoia. Acest tate cu aceastá lege, iar perso-
aviz va trebui aprobat de mi- nalul i avocatii se vor incadra
nistrul justitiei, prin decizie mi- de Ministerul Justitiei, in con-
nisterialâ, dup5, ce in prealabil formitate cu dispozitiunile art. 70
a luat consimtimiintul autori- *i 71.
tätilor respective. Toti avocatii, care la promul-
Actualii avocati ai Caselor *i garea legii de fatá se aflá in ser-
Regiilor Autonome *i Directiilor viciul Procuraturii de Finante
Speciale, vor rarnane repartizati Cernauti, se considertt de drept
la institutiile respective unde stabili, dacä au functionat cel
functioneaztt. putin 7 ani ca avocati pledanti
74. Functionarii care compun la Procuratura de Finante, sta-
astázi personalul ajutätor al giul in Barou prevrizut de art. 68
actualului Consiliul Superior al echivalând cu serviciul la Procu-
Avocatilor Statului din Minis- ratura de Finante.
terul de Domenii, vor trece la 75. Actualii directori sau *efi
Directiunea Contenciosului Sta- de Contencioase de Minister, cu
tului din Ministerul Justitiei, pe vechime de cel putin 5 ani in
data promulgilrii prezentei legi, aceste situatiuni, la punerea in
In afaril de functionarii necesari aplicare a legii, i*i mentin *i pe
organizrtrii contenciosului pro- viitor functiunile ce au, cu res-
priu al Ministerului Agriculturii pectarea gradului *i a drepturi-
*i Domeniilor. lor ce decurg din el.
Ceilalti avocati ai Statului, 76. Niciun post de avocat nu
care funrctioneazá azi pe lângä se va mai putea infiinta, .decät
Ministerul Agriculturii *i Dome- prin lege specialii, prezentatá
niilor, precum *i avocatii din Parlamentului de ministrul la
consiliu, care nu vor fi trecuti Departamentul aruia urmeazá
In Consiliul Superior, instituit a se infiinta postul, impreunti
prin prezenta lege, vor fi inca- cu ministrul justitiei, dupil ce in
drati in conditiunile previtzute prealabil vor fi luat avizul Con-
de legea de fatil, pentru forma- sililului Superior al Avocaturii
rea Contenciosului propriu al Pub lice.
Ministerului Agriculturii *i Do- 77. Personalul ajutator din
meniilor sau al altor autoritäti. Directiunea Contenciosului Sta-
Avocatii *i celdlalt personal tului *i din Contencioasele tu-
trecut in baza prezentei legi la turor autoritätilor publice, pre-
Ministerul Justitiei vor continua vrtzute in aceasta lege, este su-
a fi retribuiti in cursul exerci- pusrt in totul legit i regulamen-
tiului 1933 1934, dela posturile tului statutului functionarilor
lor prevazute in bugetul Ministe- publici sau a legilor organice
rului de Domenii. respective 1).
Toatá arhiva actualului Con- Functionarii Contencioaselor,
siliu de avocati ai Statului din care sunt inscri*i in Barou, vor
Ministerul de Domenii, In afará
1) A se vedea Legea pentru statutul tune-
de aceea a afacerilor proprii ale tionarilor publici din 19 lunie 1923, la pag. 409,
Ministerului Agriculturii *i Do- vol. XI XII, cu modifie. din 26 tunie 1930,
meniilor, va fi vársatá Ministe- pag. 860, vol. XVIII si 22 Martie 1983, pag. 92
rului Justitiei, Directiunii Con- aplicare din 23 precum
In (west volum, i Regulamentul de
Noemvrie 1923, pag. 418,
tenciosului Statului, pentru con- vol. XI XII. ou modific. din 5 August 1930,
tinuarea lucrärilor in curs. pag. 833, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
639 9 Mai 1933
purta titlul de avocati referinti,
indiferent de gradul ce au in
administratie, putând capäta de-
legatiuni; ei vor primi, insa, sa-
lariul gradului administrativ
respectiv.
Aoest personal ajutator face
parte din autoritatea public& pe
langli care functioneazd conten-
ciosul respectiv, afarli de cele
din Directiunea Contenciosului
Statului si de pe langa avoca-
turile publice din capitalele de
iudet, care depind de Ministerul
Justitiei.
78. Salarizarea avocatilor, pre-
vázuta de art. 64, va constitui un
drept pentru avocatii respectivi,
numai atunci cand sumele nece-
sare vor fi trecute In buget.
Pana atunci, avocatii, oricare
ar fi gradul lor, vor primi actua-
lele salarii, prevAzute in bugetul
exercitiului 1933 1934.
79. Toate legile si regulamen-
tele contrarii legii de fata sunt
raman abrogate.
LEGE
pentru acordarea de pensiuni ofiferilor,
reangajafilor si urmasilor lor, provenifi
din fosta armati austro-ungarit
DIN 9 MAI 1933 0
Art. unie. Se extind efec-
tele legii din 1929, privind pen-
siunile celor care au luat parte
in rgzboiul pentru intregirea
neamului, cu regulamentul ei si
cu toate modificarile posterioare
ale ei, si asupra ofiterilor si
reangajatilor invalizi proveniti
din fosta armatil austro-ungarg,
AceastA Lege s'a votat de Adunarea depu-
tatilor 9i &net In pedintele dela 1 pi 19 Apri-
lie 1933 ; s'a promulgat eu Deeret Nr. 1.905
din 1933 pi publio.t In Monitorul (//icial p. I
Nr. 105 din 9 Mai 1933. A se vedea in legA-
tug Legea pentru mod. tinora din dispozitiunile
Legii generale de pensiuni, din 20 August 1929,
pag. 1122, vol. XVII pi Regulamentul de apli-
care din 4 Nonmvrie 1929,Ia peg. 1241, acelapi
volum ; de asemenea Legea modifleatoare din
18 Aprilie 1931, la pag. 463, vol. XIX.
www.digibuc.ro
[Art. unic)
intru cat sunt cetáteni romani
si au fost examinati de &are co-
misfile de revizuire medico-mi-
litare pentru infirmitati càpá-
tate sau agravate din cauza ser-
viciului militar in timpul raz-
boiului.
Alin. nou. Actele i consta-
tarile medicale, referitoare la
invaliditate sau deces, vor fi
luate in consideratiune numai
dad, au fost efectuate chiar in
timpul
Ca timp de razboiu se consi-
dera in fosta armata austro-un-
gará timpul dela 28 Iulie 1914
pant). la 1 Noemvrie 1918.
Ofiterii si reangajatii invalizi
care nu intrunesc conditiunile
din alin. 1, intru cat n'au fost
examinati, au fost respinsi sau
cererile lor n'au fost rezolvate,
vor putea cere, in timp de 6
luni dela punerea in vigoare a
legii de fata, prin cereri adre-
sate Ministerului Armatei, sá se
facii constatarile necesare, revi-
zuindu-se situatia fiecarui ofiter
sau reangajat in parte.
Examinarile si constatarile se
fac in termen de 3 luni dela
data cererii.
Pensia de baza se va phlti
dela data de 1 Ianuarie 1931.
Stabilirea pensiei se va face
de instantele si dupa procedarea
stabilitä de lege.
Alin. nou. Urmasii ofiterilor
reangajatilor decedati la pu-
nerea in aplicare a legii se vor
bucura de aceleasi drepturi 1).
LEGE
asupra concordatului preventiv
DIN 9 MAI 1933
Legea asupra concordatului
preventiv din 10 Iulie 1929, cu
toate modificarile la zi, se pu-
1) A se vedea i regularnentul din 28 Aprilie
1933 la pag. 579, In tweet volum.
!Art. 1-6]
blicd de Ministerul de Justitie
in Monitorul Oficial p. I Nr. 105
din 9 Mai 1933. Noi am publi-
cat-o dupd brosura oficiald la
data 20 Octomvrie 1932, pag. 716,
vol. XX.
Adtiugirea unui articol nou 67
ce se (Id in nett& noi am publi-
cat-o la data 14 Aprilie 1933,
pag. 348, in acest volum.
Socotim inutil a le mai repro-
duce si acum.
REGULAMENT
pentru functionarea, organizarea inte-
rioari 0 controlul farmaciilor
DIN 11 MAI 19331)
1. Farmaciile publice trebue
sd fie situate pe strazi accesi-
bile, pe cat posibil in centrul cir-
cumscriptiei ce deservesc si pen-
tru care s'a acordat concesiu-
nea.
2. Mutarea unei farmacii pu-
blice dintr'un local in altul nu
se poate face decal inlduntrul
circumscriptiei fixate prin actul
de concesiune si numai in baza
unei autorizatiuni acordatd de
Minister.
In acest scop cererea pentru
mutarea farmaciei, semnatä de
farmacistul diriginte, autorizat
la conducerea farmaciei, conti-
nand numele strdzii si numdrul
casei in care se cere mutarea,
impreund cu schita circumscrip-
tiei farmaciei si planul noului
local, se va Inainta cu cel putin
60 zile inainte de data mutdrii
Consiliului Sanitar si de Ocro-
tire, judetean sau municipal. A-
1) Aeest Regulpment s'a eprobat ou Deoret
Nr. 1.320/933 ei publicat In Monitorul "Oflcial
p. I Nr. 106 din 11 Mai 1933 ; el abrogi Re-
gulamentul din 16 Ianuarie 1927, pag. 437,
vol. XVXVI, cu modif. din 31 August 1927.
A se vedea In Icgituri Leopa sanitarI ei de
oerotire din 27 Aprilie 1933, pag. 451 In
acest volum.
www.digibuc.ro
11 Mai 1933 640
cesta, In termen de maximum 15
zile, va transpune cererea, im-
preund cu referatul fäcut, Mi-
nisterului Muncii, Sändtdtii si
Ocrotirilor Sociale, care, in con-
formitate cu dispozitiunile cu-
prinse in art. 384 al legii sani-
tare, va acorda, sau daca este
cazul, va refuza autorizatia de
mutare.
Ministerul va rezolva cererea
in cel mult 15 zile.
Acelorasi formalitilti, fdrä a-
nexarea schitei de circumscrip-
tie, sunt supuse in caz de mu-
tare si farmaciile clinicilor, s^i-
talelor si altor institutiuni sani-
tare publice.
3. Orice mutare frill autoriza-
rea Ministerului Muncii, Sänd-
tdtii si Ocrotirilor Sociale se
considerd ca nevalabild si a-
trage dupd sine sanctiunea In-
chiderii farmaciei pe time limi-
tat, iar pentru diriginte pierde-
rea dreptului de a exercita pro-
fesiunea de farmacist pe timnul
determinat de cdtre Comisiunea
regionald de disciplina, conform
art. 430 din legea sanitard.
4. Mutarea unei farmacii pu-
blice din localitatea 3i circum-
scriptia fixatd prin actul de con-
cesiune, In afar& de cazurile ore-
vdzute la art. 410, este inter-
zisä.
Prin contravenirea acestei dis-
pozitiuni, concesiunea farmaciei
publice, conform art. 397 din le-
gea sanitard, inceteazd de drent.
5. In zilele de lucru farmaciile
publice vor fi deschise in mod
obligator dela orele 8 pând la
orele 13 si dela orele 15 pand la
orele 20. La aceastä ord toate
farmaciile publice, afard de cele
de serviciu, vor trebui inchise.
Intre orele 13 si 15 inchiderea
farmaciilor este obligatorie, rd.-
mânând deschise numai farma-
ciile care, in baza rotatiei, sunt
de serviciu.
6. In zilele de duminecd si in
särbätorile prevazute prin legea
641
repausului duminecal, farma-
ciile publice vor fi inchise ziva
intreagti, cu exceptia celor care
sunt de serviciu 1).
In localitätile cu o singurä,
farmacie publicd, Inchiderea f ar-
maciilor in zile de duminecA si
sarbatori legate, este facultativá
si restränsä numai la dupá a-
miezile acestor zile. In caz de
inchidere, dirigintele farmaciei
este obligat a lua toate mdsu-
rile pentru executarea prescrip-
tiunilor medicale urgente.
7. In fiecare farmacie publictt,
pentru efectuarea si expedierea
prescriptiunilor medicale, va fi
organizat un serviciu de noapte.
Acest serviciu, In localitätile
cu o singurä farmacie publicä,
este obligator In fiecare noapte.
In localitätile cu mai multe far-
macii, serviciul de noapte se va
face prin rotatie.
Farmaciile de serviciu vor IA-
mane deschise In mod perma-
nent dela orele 8 pârtà la orele
22. Dela aceste ore publicul In
caz de nevoie se va servi de so-
nerie. In acest scop fiecare far-
macie pallet', va avea instalatä
la intrarea farmaciei o sonerie
In stare de bunà functionare si
care va riispunde in camera de
serviciu.
8. Rotatiunea farmaciilor de
serviciu se stabileste In mod de-
finitiv si obligator pentru toate
farmaciile de cAtre Colegiul far-
maceutic judetean sau munici-
pal.
Tab loul de rotatia farmaciilor
de serviciu va contine Impärti-
rea pe timp de un an si se va
aduce la cunostintä. atilt diri-
gintilor faramaciilor publice, cat
5i autoritätilor sanitare judetene
sau municinale cu cel putin 15
zile inainte de 1 Ianuarie a fie-
carui an.
Farmaciile care nu sunt de
1) A se vedea Legea repauzuluiduminieal din
18 Iunie 1925, la pag. 983, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
C. lianiangiu, vol. XXI. 41.
11 Mai 1933 [Art. 7-121
serviciu, vor afisa, pentru orien-
tarea publicului, in exteriorul
farmaciei, la loc vizibil, o tablä
cu indicatia farmaciei sau far-
mciilor de serviciu. Aceasta ta-
blä indicatoare ar trebui sä
poarte cu litere mari, tipärite,
emblema, strada si numärul de
casá a farmaciei sau farmaciilor
de serviciu.
0. Farmaciile publice vor avea
material suficient consumului
obisnuit, posedând toate dro-
gurile si medicamentele prevá-
zute in farmacopeea romând.
Vor avea si toate serurile si vac-
cinurile uzuale comunicate ca
atare la Inceputul fiecärui an
de &are Directiunea generalä a
serviciului sanitar.
10. Expunerea In vitriná a
medicamentelor,specialitätilor,
pansamentelor sau a oriatror
preparate, substante si produse
terapeutice, este strict opritä.
Este admisä expunerea numai a
ambalajelor de reclamä.
1 1. Farmaciile trebue sä aiM
urmiltoarele incAperi:
1. Oficina accesibilä publicu-
lui, in care se face primirea si
expedierea prescriptiilor medi-
cale si care trebue O. fie uscatà,
bine luminatá si ventilatá. Ca-
mera pentru oficinä trebue sä
fie la parter si sit aibd minimum
16 mp.
2. 0 camerá de laborator care
poate servi si pentru conserva-
rea drogurilor.
3. 0 camertt sau un aranja-
ment pentru serviciul de noapte.
4. 0 pivnitä proprie si uscata.
Toate Incaperile vor fi in per-
fectä stare de ordine si curà-
tenie.
12. Medicamentele vor cores-
punde cerintelor farmacopeei ro-
mâne In vigoare si vor fi pas-
trate In vase care sä garanteze
conservarea Ion.
Rafturile, vasele, cutiile etc.,
vor fi etichetate vizibil, conform
nomenclaturii uzuale. Aranja-
[Art. 13-15] 11 Mai 1933
mentul va fi in ordine alfabe-
tica. Balantele, ponderile si toate
ustensilele vor fi curate, bine in-
tretinute si in bung, stare de
functionare. Medicamentele eroi-
ce, previlzute in farmacopeea, in
tabele speciale, se vor pastra in
dulapuri separate, a caror chei
vor fi in pastrarea dirigintelui
sau a farmacistului stagiar. Fie-
care farmacie, pe cât posibil, va
avea reactivii ceruti de farmaco-
pee, precum si de ustensilele ne-
cesare analizelor prescrise de
farmacopee.
13. Colegiile farmaceutice ju-
detene 1) vor organiza, cel pu-
tin in farmaciile capitalelor de
Judet, un serviciu -de aprovizio-
nare cu baloane de oxigen. Mo-
dul de functionare al acestui
scrviciu se va comunica autori-
tAtilor sanitare in fiecare an,
ociatà cu inaintarea tablourilor
de rotatiune.
14. Toate farmaciile de orice
categorie, vor avea in mod obli-
gator câte un exemplar al Far-
macopeei Române Oficiale, a
taxei farmaceutice oficiale, pre-
cum si a legilor i regulamente-
lor sanitare. Arhiva farmaciei
va fi tinutri in bung. ordine; In
ea se vor pilstra toate actele re-
feritoare la concesiunea si pro-
prietatea farmaciei, precum si
toate ordonantele, adresele si
comunicArile ministeriale si ale
diferitelor autoritáti sanitare si
profesionale.
15. Fiecare farmacie de orice
categorie va avea in mod obli-
gator:
1. Registrul de copiere a pres-
criptiunilor medicale, In care
se vor copia, fará exceptie, toate
prescriptiunile medicale execu-
tate si dispensate, indicându-se
in mod obligator numärul cu-
rent de inregistrare, data eXpa-
ditiei, copia fidelA a prescrip-
t) A se vedea Regulamentul pentru oolegiile
farmaceutice, din 18 Aprilie 1931, la pag. 466,
vol. XIX.
www.digibuc.ro
642
tiunii, pretul medicamentului,
numele medicului care a pres-
cris si a farmacistului care a
executat prescriptiunea medi-
cal rt.
2. Registrul pentru stupe-
fiante, intocmit conform mode-
lului stabilit de colegiul farma-
cistilor, se va conduce conform
dispozitiunilor regulamentului
legii pentru combaterea abuzu-
lui cu stupefiante 1)
3. urnalul de laborator care
va fi icoana fidelá a lucrárilor
executate in laboratorul farma-
ciei, indicând data, felul, canti-
tatea, cat si formula intrebuin-
tatA in prepararea medicamen-
tului.
4. Registrul pentru zaharinrt,
in care se vor inscrie toate in-
trärile i iesirile.
5. Registrul pentru expedierea,
sub luare de adeverinta, a sub-
stantelor toxice eliberate pentru
scopuuri tehnice sau stiintifice;
persoanelor care au autorizatie
speciald.
6. Jurnal de analize in care
se va inregistra rezultatul tutu-
ror examinärilor si analizelor
fácute pentru identificarea si
constatarea puritdtii substante-
lor chimice, a produselor gale-
nice si drogurilor cumpárate.
Registrul va indica data fur-
niturii, numele furnisorului,
eventual originea produsului,
felul substantei, cantitatea fur-
nizatä, data si rezultatul exami-
nArii sau analizei, cât si numele
farmacistului care a examinat
sau analizat substanta.
Fiecare farmacist diriginte,
care, prin examinrtrile si anali-
zele fácute, constatá c. produ-
sele furnizate nu corespund con-
ditiunilor prescrise de farm a-
copee, va refuza primirea lor si
1) A se vedea Regulamentul legit pentru corn-
baterea abuzului cu etupifiante, din 28 Decem-
vrie 1929, la pag. 1285 vol. XVII. precum si
Regulamentul pentru monopolul stupifiantelor
din 24 Iulie 1933 In soest velum.
643 11 Mai 1933 [Art. 16-21]

este obligat a anunta acest fapt farmaciStii care corespund dis-

Ministerului, punându-i totodatd
la dispozitie si cantitatea nece-
sard. de material pentru analizd
de control.
Toate aceste registre i jur-
nale vor fi snuruite si parafate
de autoritatea sanitara jude-
teand sau municipald.
Personalul farmaceutic va
trebui sà intruneascd toate con-
ditiunile legii sanitare. Admisi a
lucra In farmacie nu sunt deal
farmacistii diriginti, farmacistii
stagiari, ajutorii de farmacisti
si elevii de farmacie.
Angajarea sau prezenta in of i-
cina sau laborator, sub once
titlu, a oricarui alt personal ne-
intrunind conditiunile legii, este
strict opritil.
Casierii, laborantii si servito-
rii etc. nu pot fi intrebuintati
sub nicio imprejurare la lucrári
cu caracter profesional farma-
ceutic.
Orice angajare sau schimbare
In personalul farmaceutic se va
aduce la cunostinta medicului
primar de judet sau municipiu,
precum si colegiului farmaceu-
tic judetean prin scrisoare reco-
mandatrt in termen de 15 zile.
16. Dirigintele farmaciei nu
poate lipsi din localitate nea-
nuntat mai mult de 10 zile. Lip-
sind peste acest timp el va In-
cunostiinta In scris autoritatea
sanitard judeteand sau munici-
paid, desemnând totodatá i pe
inlocuitorul situ, care poate fi
unul din ajutoarele sale sau
unul din colegii din localitate.
Lipsa peste 30 zile din loca-
litate se comunicd, Ministerului,
care Mr& niciun alt aviz sau
cercetare poate acorda farma-
cistului-diriginte un concediu de
cel mult 6 luni. Concediile dela
6 luni pând, la 1 an se acordd
de Minister In baza avizului ins- 21. Orice abatere dela dispozi-
pectoratului sanitar respectiv. tiunile acestui regulament se va
Farmacistii diriginti In timpul pedepsi In conditiunile prevd-
concediului vor fi Inlocuiti de zute de legea sanitard, cu:
www.digibuc.ro
pozitiunilor legii sanitare. Cere-
rea de concediu Inaintatd Minis-
terului va anunta totodatrt nu-
mele si titlul farmacistului in-
credintat cu inlocuirea.
17. Atât dirigintele farmaciei
cdt si farmacistul stagiar au fie-
care in parte rdspunderea mo-
rald si materiald de orice fel de
preparatiuni i expeditiuni f A-
cute de ei. Pentru ajutorii de
farmacisti, asistentii de farma-
cie si elevii de farmacie rdspun-
derea este a farmacistului diri-
ginte sau a farmacistului sta-
giar sub a cdrui supraveghere
ajutorul de farmacist, asistentul
sau elevul a preparat sau a fd-
cut expeditia.
18. Primirea elevilor de far-
macie, conform dispozitiunilor
art. 393 din legea sanitard, nu se
poate face decât cu aprobarea
Comisiunii judetene sau muni-
cipale de control a farmaciilor,
numdrul lor neputând intrece In
niciun caz pe cel fixat in aceastä
lege.
Comisiunea de control, deo-
datá cu controlul farmaciilor, va
supune pe elevi unui examen
sumar asupra practicei farma-
ciei.
19. Respectarea preturilor
taxei farmaceutice oficiale, a
taxei speciale farmaceutice pen-
tru institutiuni favorizate si a
taxei specialitätilor farmaceutice
este obligatorie.
Reducerile de preturi, acorda-
rea de procente sau rabaturi
sunt strict interzise. Nerespecta-
rea acestei dispozitii se va con-
sidera ca concurentd neloiald
se va pedepsi in conformitate.
20. Controlul farmaciilor se
face In mod obligator odatá pe
an si oridecâteori se simte ne-
voia.
[Art. 22-51 11 Mal 1933 644

1. Admonestare. taxa conform preturilor cuprinse

2. Amenda dela 1.000 20.000 In taxa speciala farmaceutica
lei. pentru institutiuni favorizate.
3. Pierclerea pe timp limitat a 3. Prescriptiunile medico-ve-
dreptului de a exercita profesiu- terinare, conform art. 367 al legii
nea de farmacist. sanitare, beneficiaza din pretul
Inchiderea pe timp limitat total al medicamentului de o re-
a farmaciei. ducere de 25 la suta, iar din pre-
5. Pierderea definitivg a drep- tul pansamentelor de o reducere
tului de a exercita profesiunea de 10 la sutrt.
de farmacist. 4. Conform art. 366 si 368 din
22. Orice dispozitiuni contra- legea sanitard, comisiunea chi-
nil acestui regulament sunt si mico-farmaceuticg va inainta in
ritman abrogate. luna Ianuarie a fiecdrui an, In
mod obligator, iar in cursul a-
nului la mice fluctuatiune apre-
REGULAMENTUL ciabila de preturi, Ministerului
taxei farmaceutice oficiale Muncii, Sangtatii i Ocrotirilor
Sociale, un raport avizand asu-
DIN il. MAI 19331) pra schimbarilor necesare a pre-
1. Prezenta taxa farmaceuticg turilor Taxei Farmaceutice Ofi-
oficiala, Intocmita in conformi- ciale.
tate cu dispozitiunea art. 366, 5 Fixarea preturilor taxei far-
alin. 2, este obligatorie pentru maceutice oficiale, pentru sub-
toate farmaciile publice urbane stantele medicamentoase prove-
si rurale, farmaciile de sezon si nite din comert, se va face dupg
farmaciile de mang. urmilloarea normg:
Toate aceste farmacii sunt o- Inainte de toate se precizeazg
bligate a-si procura pana la data pentru fiecare substanta bear', de
intrarii In vigoare a prezentei calculatiune, care la substantele
taxe eel putin eke un exem- prescrise in mod uzual in can-
plar din noua Taxg Farmaceu- titgtii peste 10 grame, va fi can-
ticg Oficialg. titatea de 1 kg.
Dela data inträrii In vigoare La substantele prescrise in
a nouilor taxe, toate medicamen- mod uzual In cantitgti pang la
tele, pansamentele, vasele de ex- 10 grame, baza de calculatiune
peditie si elaborari farmaceutice va fi cantitatea 100 gr.
se vor taxa si vinde cu respecta- La substantele prescrise in
rea dispozitiunilor acestui regu- mod uzual in cantitati de 10 cen-
lament, conform preturilor si tigrame, baza de calculatiune va
normelor cuprinse in noua taxa fi in cantitate de 1 gr.
farmaceutica. Ca pret de cumparare al can-
2. Prescriptiunile medicale titatilor de bazii va servi media
dispensate pe seama ì In con- preturilor celor mai importante
tul institutiunilor sanitare si de 3 depozite de medicamente dirt
ocrotire, care cad in prevederile tail, care suma inmultita cu 2
art. 406 din legea sanitard, se vor va forma pretul oficial al canti-
1) Acest Regulament s'a aprobat eu Decret
tgtii bazei de calculatiune. Pen-
Nr. 1.321 933 ei pnblicat In Monitoral Oficial, tru fixarea pretului unitatii ime-
p. I Nr. 106 din 11 Mai 1933. A se vedea In diet inferioarc, pretul cantitatii
legituri Legea Sanitarg. ei de Ocrotire din 27
Aprilie 1933,1a pag. 451, In aceet volum, pre-
bazei de calculatiune se va di-
cum i Regulamentul pentru functionarea, or- vide cu 10 si sumei rezultate se
ganizarea iinterioari gi controlul farmaciilor adaugg 20 la suta. Daca asupra
din 11 Mai 1933, care precede In acest volum. pretului astfel obtinut repetarn
www.digibuc.ro
645 11 Mai 1933 [Art. 51

operatiunea, suma ce rezultd va pe orice cale, inclusiv toate ope-

forma pretul unitdtii imediat in- ratiunile necesare, pentru 1 kg
ferioare. Aceastd operatiune se 40 lei.
repetd oridechteori crtutdm a Pentru prepararea ungvente-
preciza pretul unei cantitati lor, pastelor, electuariilor, pe
inferioare nefixath in taxa far- orice cale, impreund cu toate
maceutica. operatiunile necesare, pentru 1
La calcularea preturilor unitd- kg 40 lei.
tilor de 100 si 10 gr fractiunile Pentru prepararea unui pro-
sub 50 bani se vor omite, iar dus prin mixtiunea pulverilor
cele de 30 si peste 50 bani se fine, impreund cu toate opera-
vor intregi pand la proximul leu. tiunile necesare, pentru 1 kg
Pretul minimal al oricarei sub- 40 lei.
stante medicamentoase, indife- Pentru prepararea unui pro-
rent de unitatea greutdtii este dus prin mixtiunea pulverilor
1 leu. groase sau speciilor, pentru 1 kg
Substantele al cdror pret de 20 lei.
unitate superioard nu este tre- Pentru prepararea unui pro-
cutd in taxl se vor taxa dupd dus prin simpld agitare a lor 2
pretul unitdtii inferioare multi- sau mai multe lichide cat si a
plicatá cu 8. unui liniment, impreund cu toate
La taxarea prescriptiunilor operatiunile necesare, pentru 1
medicale se va observa cd in kg 20 lei.
niciun caz pretul cantitàtii uni- Pentru prepararea oteturilor
tare inferioare et nu treacii pre- medicinale prin maceratiune sau
unitare imediat digestiune, pentru 1 kg 40 lei.
superioare. Pentru prepararea oleiurilor
Fixarea preturilor taxei far- medicinale, prin fierbere im-
maceutice oficiale pentru prepa- preund cu toate operatiunile ne-
ratele farmaceutice elaborate In cesare, pentru 1 kg 40 lei.
farmacie se va face dupd urmá- Pentru prepararea ceratelor,
toarea emplastelor si sdpunurilor im-
Se precizeazd dupd normele preuná cu toate operatiunile ne-
stabilite pentru substantele medi- cesare, pentru 1 kg 120 lei.
camentoase provenite din co- Pentru prepararea unui pro-
mert cantitatea bazei de calcu- dus pnin solutia sitrurilor, ex-
latiune. Ingredientele necesare a- tractelor oleiurilor, sdpunurilor,
cestei cantitäti si care compun balsamurilor, gumelor, gumire-
preparatul, se taxeaza conform sinelor etc., impreund cu toate
preturilor taxei farmaceutice ofi- operatiunile necesare, pentru 1
ciale, la care se adaugd taxa de kg 40 lei.
elaboratiune respectivd i preci- Pentru prepararea extractelor
zatd, precum urmeazd: fluide, de fiecare kg 200 lei.
Pentru prepararea unui pro- Pentru prepararea extractelor
dus prin destilatiune, inclusiv spisse, de fiecare kg substantd
toate operatiunile necesare, pen- de extras, impreund cu toate o-
tru 1 kg 60 lei. peratiunile necesare 140 lei.
Pentru prepararea tincturilor, Pentru prepararea extractelor
elixirurile si vinurile medicinale, sicce, de fiecare kg substantd de
când ele se prepard prin mace- extras, impreund cu toate opera-
ratiune sau percolare Impreund tiunile necesare 200 lei.
cu toate operatiunile necesare, Intru cât cantitatea bazei de
pentru 1 kg 120 lei. calculatiune este 100 gr, taxele
Pentru prepararea syropurilor elaboratiunilor se redue la 1/5
www.digibuc.ro
 [Art. 6-141 11 Mai 1933 646

parte a taxelor precizate pentru crise cu asa numite produse si-

cantitatea de 1 kg.
Pretul cantitkii de bazrt ast-
fel fixat va servi ca baza de cal-
cula tiune pentru cantitatea uni-
tkii imediat inferioare si in care
scop pretul cantitrttii de baza
se va yin& cu 10, numai rezulta-
telor adriugându-se 20°/o. Acea-
SO. operatiune se repet6 oride-
câteori cdutäm a preciza pretul
unei unitAti de cantitate imediat
inferioarA. Toate celelalte norme
de calculatiune precizate pentru
calcularea preturilor substante-
lor provenite din comert sunt
valabile si la calcularea preturi-
lor preparatelor farmaceutice e-
laborate.
6. Fiecare recipe dintr'o pres-
criptiune medicalg, trebue sä fie
inregistratil sub un singur nu-
mAr curent al registrului de co-
piere si prescriptiunea efectuatä
va trebui sil poarte numArul cu-
rent din registru] calculatiunea
detaliatà a pretului, sigiliul far-
ma ciei si data executdrii pres-
criptiunii.
Prescriptiunea se va copia ad-
literam in registrul cu pretul ta-
xat, cu numele medicului si a
farmacistului care a executat-o.
7. Fiecare medicament elibe-
rat trebue srt poarte o eticheM
cu firma farmaciei, cu nurnärul
curent al registrului, cu instruc-
tiunea si data expeditiunii.
Signatura va fi de hârtie albä
pentru uzul intern si de hârtie
rosie pentru uzul extern. Medica-
mentele foarte toxice vor purta
In deosebi signatura cu indica-
tia Otravä" si cu cap de mort.
Substantele In injectiuni sub-cu-
tanate, intravenoase sau intra-
musculare, vor avea signatura
pe bArtie rosie.
8. Prescriptiunile medicale se
vor executa Lege artis", cu res-
pectarea strictä a indicatiunilor zului cu stupefiante din 25 Aprilie 1928, la
cuprinse in ele. pag. 1048, vol. XV XVI si Regulamentul de
aplioare din 28 Deeemvrie 1929, la pag. 1285
Inlocuirea substantelor pres- vol. XVII.
www.digibuc.ro
milare este interzisä.
9. Repetarea ordonantelor me-
dicale care contin substante in
afarà de cele preväzute in con-
formitate cu art. 367, al. 1, In
indexul special al farmaciilor,
este strict oprita.
10. Medicul prescriind medi-
camente eroice intr'o dozA mai
mare deck cea prevgzutä in ta-
bela dozelor maximale, va repeta
contitatea in litere si va adauga
in prescriptiune cuvintele Sic
volo", subscriindu-se numele. In
lipsa acestei dispozitiuni execu-
tarea unei asemenea prescrip-
tiuni este interzisii.
11. Prescriptiunile medicale
care contin substante stupe-
fiante peste limita admisä de re-
gulamentul legii pentru repre-
siunea abuzului cu stupefiante,
vor fi retinute si anexate ca acte
justificative in registrul de stu-
pefi ante i).
12. Substantele chimice toxice,
exclusive pentru uzul tehnic sau
industrial, se pot expedia per-
soanelor cu aprobare specialä si
numai pe baza permiselor date
de catre autoritrttile competinte.
Numärul si data acestor per-
mise se vor copia in registrul
pentru substante toxice cu intre-
buintäri tehnice E,4i stiintifice, in-
dicându-se cantitatea, scopul In-
trebuintärii, at si numele si lo-
cuinta cumpäratorului.
13. Zaharina nu se poate ex-
pedia deck In baza unei pres-
criptiuni medicale si in cantitate
maximn de 10 gr. Prescriptiu-
nile medicale se vor retine si in-
troduce In registrul de zaharinä.
Ele servesc la justificarea canti-
tätilor de zaharind expediatä.
14. Medicamentele compuse,
neprevAzute in farmacopeea ro-
i) A se vedea Legea pentru combaterea abu-
647 12 Mai 1933
mâng si prescrise in ordonan-
tele medicale, se pot prepara de
farmacist dupA unul din formu-
larele in uz, cu obligatiunea de
note formularul dupA care s'a
efectuat.
Adnotatia Q. s. (quantum sa-
tis) dintr'o prescriptiune medi-
calA, obligA pe farmacist de a
nota cantitatea intrebuintatA ca
atare, notatA pe ordonantA me-
dicalA, taxatA si inscrisA in re-
gistrul de copiere.
Sunt cu totul oprite de a se
efectua prescriptiunile medicale
care ar cuprinde indicatia:
dupg prescriptia mea", sau
dupA compozitia mea", sau
dupd mice formule conventio-
nale.
15. Orice prescriptiune trebue
sit indice numele si cantitatea
produselor amestecate sau folo-
site la prepararea medicamen-
tului.
0 prescriptiune medicalA care
ar fi inclescifrabilA si al cArui
continut ar pune in dubiu pe f ar-
macist, nu poate fi efectuatA
prin deductie. In asemenea caz,
dacA medicul este din localitate,
se vor- cere lAmuriri.
()rice operatiuni cleosebite care
ar fi absolut necesare la execu-
tarea unor prescriptiuni medi-
cale, fArti. a fi indicat de medic,
cum de exemplu: filtrarea, sub-
agatiunea etc., se vor insemna
de cAtre farmacist atilt pe pres-
criptiunea medicalA, cât si in re-
gistrul respectiv. Pentru sub-
stantele insolubile amestecate in
medicamente lichide sub form&
de suspensiune, se va recomanda
agitarea inainte de intrebuin-
tare, lipind eticheta vizibilA co-
respunziltore.
16. Medicamentele lichide,
continâncl substante pentru a cA-
ror conservare se cere pAstrarea
lor in intuneric, se vor expedia
In sticle colorate.
Pulverile divizate, care contin
substante hidroscopice, extracte,
www.digibuc.ro
[Art. 15-1]
oeliuri eterice sau grase, se vor
expedia in hârtie ceratA sau pa-
rafinatA.
17. Medicamentele si substan-
tele chimice explosibile sau in-
flamabile vor purta pe recipient
etichete rosii cu indicatia: in-
flamabil sau explosibil".
Este riguros interzis farmacis-
tilor de a publica prin ziare cA
elibereazA medicamente mai ief-
tine decât pretul stabilit prin
taxa in vigoare.
De asemenea nu le este MO-
duit sA facA reclame care sunt
in contrazicere cu datele tiinti-
f ice.
18. Orice abatere dela regula-
mentul de fatA si dela taxa in
vigoare vor fi supuse penalitAti-
lor prevAzute in legea sanitarA
duliA normele art. 429, In baza
proceselor-verbale incheiate de
cdtre organele de control.
19. Orice dispozitiuni contra-
ni de fatA rrtmân desfiin-
tate.
LEGE
pentru reprimarea unor noui infrac-
tiuni contra lini;dei publice
DIN 12 MAI 1933 1)
Simplul fapt al asocierii in
1.
scopul de a prepara sau a exe-
cuta crime in contra persoane-
lor sau proprietatilor, ori in
contra sigurantei Statului, ori-
care ar fi durata asociatiei, sau
numärul membrilor ei, precum
si orice intelegere stabilitA in
acelasi scop, constitue un delict
in contra linistei publice si se
va pedepsi cu inchisoare dela
1) Aceasti lege, contopind toate dispozirille
In vigoare, s'a publicat In Monilorul Oficial
p. I Nr. 107 din 12 Mai 1933 ; Ea ouprinde
Legea din 19 Decemvrie 1924, pag. 954, volu-
mele XIIIXIV ; Legea din 15 Noemvrie 1927,
pag. 954, acelasi volum si Legea din 22 Martie
1933, pag. 89, In asset volum. A se vedea In
legituri i Legea pentru apiirarea linistei si
creditului trii (Legea contra alarmismului)
din 2 Aprilie 1930 la pag. 189, vol. XVIII.
[Art. 2-71 12 Mai 1933 648

5-10 ani, cu amendä dela dud provocarea n'a fost urmatá

10.000-100.000 lei si cu interdic- de efect.
tiunea corectionalä. 4. Pedeapsa previlzutá la art.
Cu aceeasi pedeapsI se va pe- 1 se va aplica si acelora care
depsi si simplul fapt al asocia- vor da instructiuni pentru fa-
tiei oricare ar fi durata asocia- bricarea, mtinuirea sau intre-
tiei sau numärul membrilor ei, buintarea masinilor, armelor,
precum si orice intelegere de a instrumentelor sau oridirui al
prepara sau executa chiar o mijloc cu stiintà a scopul ur-
singura crimá, determinatá in milrit prin intrebuintarea aces-
contra unei persoane sau in tor mijloace era executarea unei
contra proprietätii, ori in contra crime in contra persoanelor sau
sigurantei Statului, când prin proprietátilor.
acea crimä se tinde, fie la ins- 5. Se va pedepsi cu inchisoare
talarea prin violentà a dictaturii dela 5-10 ani, cu amendá dela
unei clase sociale asupra alteia, 10.000-100.000 lei si cu interdic-
sau pentru suprimarea prin vio- tiunea corectionald, oricine cu
lent:1 a unei clase sociale, sau in stiintri va inlesni pe autorii in-
general pentru rdsturnarea in fractiunii dela art. 1, procurân-
mod violent a ordinei sociale du-le instrumente pentru comi-
existente in România, fie la exe- terea crimelor, mijloacele de co-
cutarea instructiunilor sau or- respondentà. sau propagandd, lo-
dinelor unei asociatiuni din cuinta sau locul de intalnire, loc
strilingtate, care ar urmAri de sdpare sau loc pentru do-
schimbarea prin violenta a or- sirea materialelor destinate exe-
dinei sociale din România. cutärii crimelor.
Se va aplica maximul acestei 6. Persoanele care s'au facut
pedepse când asociatia sau acei culpabile de infractiunile men-
care stabilisera intelegerea a- tionate in articolele precedente
veau calitatea de functionari vor fi apärate de pedeaps5. dad.
publici sau vor fi plidtiti sub Inainte de orice urmarire vor fi
orice formá de Stat, judet sau Incunostiintat autoritätile com-
comunä, precum si in cazul petente despre existenta asocia-
când formarea asociatiei sau tiei sau intelegerii, sou care
stabilirea intelegerii s'a facut in- chiar dura ce s'au inceput ur-
tr'un local consacrat cultului, märirile sau descoperirea cul-
invWmântului sau educatiunii, pabililor vor fi inlesnit ares-
sau intr'o institutiune de Stat, tarea acelor autori sau com-
judeteaná sau comunalii, ori re- plici.
cunoscutá de vreuna din aceste 7. Se va pedepsi cu inchisoare
autoritAti. dela 2 5 ani, cu amendá dela
2. Aceeasi pedeapsá se va a- 2.000-10.000 lei si cu interdic-
plica si acelora care se vor fi tiune corectionalá toti acei care
afiliat cu stiintá la o asociatiune prin discursuri, cuvântAri, stri-
formath in scopul specificat in gári, cântece seditioase, sau a-
articolul precedent sau vor fi menintrui rostite in public, prin
participat la o intelegere stabi- viu grai, vor fi provocat direct
litâ in acelasi scop. la comiterea unei fapte califi-
3. Provocarea direct/ la in- cata crimd.
fractiunile de mai sus, prin da- Provocarea directá la delicte
ruri, promisiuni, instructiuni, prin aceleasi mijloace se va pe-
amenintilri, abuz de autoritate depsi cu inchisoare dela 6 luni
sau de putere, se va pedepsi cu la 2 ani, cu amendá dela 1.000
pedeapsa prevázutá la art. 1. 5.000 lei; iar dad delictul la care
www.digibuc.ro
649 12 Mai 1933 [Art. 8-11]

s'a fäcut provocarea este pe- telegerile prevAzute de art. 1 sau

depsit de lege mai u$or, se va se aduce aprobarea in mod ne-
aplica acea pedeapsil. indoios vreunui fapt prevdzut $i
In cazurile alineatelor prece- pedepsit de legea de fatd, sau
dente, dacd, provocarea a fost codul penal, sau când dupa
urmatä de executiune sau de o circumstante aceasta va cons-
tentativil, provocatorii se vor pe- titui o atatare, stârnire sau In-
depsi intocmai ca autorul. curajare la rebeliune sau la des-
8. Pedepsele prevazute in ar- ordine, se va pedepsi cu inchi-
ticolul precedent $i dupd, deose- soare dela o lund pang, la 6 luni
birile acolo stabilite, se vor a- 5i cu amendd dela 1-000 10.000
plica si acelora care personal lei.
vor fi provocat direct la comite- 11. Se consideril ca delict
rea unei infractiuni calificatd se pedepseste cu inchisoare co-
crimä sau delict, prin rdspândi- rectionald dela 5-10 ani, cu a-
rea In public sau prin expune- mendd dela 10.000-100.000 lei $i
rea vederii publice, de: scrieri de cu interdictiunea corectionald:
orice fel, ziare, corespondente, a) Faptul de a intra in legd-
gravuri, desemne, afise, emble- turd, cu vreo persoand sau aso-
me, imprimate clandestine, fil- ciatiune din strdinlitate in sco-
me, anunturi luminoase sau pul de a primi instructiuni sau
alte asemenea. ajutoare de mice fel pentru pre-
9. Acei care min mijloacele gatirea revolutiunii comuniste;
ardtate In art. 7 $i 8 vor fi läu- b) Faptul de a lucra, prin mij-
dat fapte calificate crime sau loace teroriste, la schimbarea
delict, sau vor fi läudat pe au- ordinei sociale i politice dirt Ro-
tori sau complici pentru cri- mania;
mele $i delictele ce le-au sävar- e) Faptul de a ajuta cu stiintä
sit, se vor pedepsi cu inchisoare in mice mod o asociatiune din
dela 6 luni la 2 ani, cu amend& sträindtate care ar avea de scop
dela 500-5.000 lei si cu interdic- sd lupte prin mijloacele de sub
tiunea corectionald. lit, b contra institutiunilor $i
In cazul and delictul prevd- ordinei de Stet in Romania;
zut de acest articol a fost sd- d) Faptul de a deveni cu
vârsit prin mijloacele ardtate de tiintâ membru al vreunuia din
ar. 8, precum 5i in cazul de- asociatiunile prevazute in alin.
lictului prevAzut de art. 8, decà e) de mai sus.
autorul nu este cunoscut, se va Oricine, fie prin uneltiri vi-
urmári si pedepsi pentru publi- clene, fie min mijloacele ardtate
catiunile neperiodice: editorul de art. 3, 7 $i 8, sau prin mice
sau in lipsa lui tipograful; pen- alte mijloace asemändtoare, va
tru cele periodice: directorul sau intreprinde ori va incerca sit in-
In lipsd redactorul; iar pentru treprindd o actiune impotriva
imprimatele clandestine: vânzá- inviolahilitätii persoanei Rege-
torul sau colportorul dacá nu lui sau a alcdtuirii Inaltei Re-
vor ardta pe niciuna din per- gente, sau a ordinei legate de
soanele responsabile dui:A lege succesiune la Tron, ori a formei
sau pe acel dela care detin acele de guvernamânt, statornicite de
imprimate. Constitutie, precum si oricine
10. Faptul de a expune sau prin aceleasi mijloace, va agita
purta in public embleme, in- sau va incerca sá facd agita-
signe, steaguri sau pancarte, tiuni, din care ar putea sa re-
când prin aceasta se manifestá zulte un pericol pentru sigu-
afilierea la asociatiunile sau In- ranta Statului, astfel cum este
www.digibuc.ro
[Art. 12-15] 12 Mai 1933
statornicitg prin legi, se va pe-
depsi cu inchisoare dela 6 luni
pang la 5 ani, cu amendg. dela
10.000 lei la 100.000 lei si cu in-
terdictiunea corectionalg.
De asemeni se vor pedepsi cu
inchisoare dela 6 luni pang la
2 ani, cu amenda dela 5.000 pang
la 50.000 lei si cu interdictiunea
corectionald, acei care vor rás-
pândi prin mijloacele aratate in
alineatul precedent, stiri tendin-
tioase privitoare la schimbarea
ordinei legale de succesiune la
Tron sau a formei de guverng-
mant, statornicite de Consti-
tutie.
Agentii provocatori, chiar când
provocarea n'a fost urmatg de
elect, precum si complicii, se
pedepsesc cu aceeasi pedeapsg.
Dispozitiunile art. 9, alin. 2,
se aplicg si acelor- ce s'au fAcut
vinovati de infractiunile mai sus
argtate.
Pe lângg dispozitiunile din
art. 15, functionarii publici,
membrii clerului de orice cate-
gorie, precum si in genere toti
acei care primesc sub orice
formg sau titlu, retributiune din
bugetul Statului, judetului, co-
munei si asezgmintelor puse
sub controlul Statului si care
se vor face culpabili de fap-
tele de mai sus, vor fi suspen-
dati din functiune din momen-
tul deschiderii actiunii publice
In contra lop, retinandu-li-se si
salariul din acel moment.
12. Orice provocatiune directg
prin mijloacele arittate de art.
3, 7 si 8, adresatg militarilor, In
scopul de a-i indepgrta dela in-
datoririle lor ostäsesti sau de a
introduce desordine in armatil
sau celor dela vatril de a nu rgs-
punde chemgrii Ion, cand pro-
vocarea a fost sau nu urmatg
de efect, se va pedepsi cu inchi-
scare dela 3-6 ani, cu amendg
dela 2.000 la 10.000 lei si cu in-
terdictiunea corectionalg.
Cand provocarea a fost ur-
www.digibuc.ro
650
matg de efect, ea se va judeca
de tribunalele militare.
Când provocatiunea prin mij-
loacele aratate mai sus, va fi
adresatg personalului serviciilor
civile, indispensabile apargrii
nationale sau ordinei publice ur-
matg sau nu de efect, pedeapsa
va fi dela 1-2 ani si amend&
dela 1.000-5.000 lei.
Pedeapsa prevgzutä in alin. 1
al acestui articol se va pronunta
si in contra acelora care prin
aceleasi mijloace vor provoca
direct la comiterea de acte cu
scop de a micsora productiunea
necesarg apargrii nationale, de
a Impiedeca repararea sau
trnsportarea materialului nece-
sar apgrarii nationale sau la
distrugerea acestui material, fie
cg provocarea a fost sau nu
urmatg de elect.
13. Oricine in mod clandestin
va fabrica, sau strange, va
transporta, va pästra sau pro-
cura arme de foc sau munitiuni
de orice fel, masini infernale, si
explozibile, omorâtoare sau in-
cendiatoare, se va pedepsi cu in-
chisoare dela 2-5 ani, cu a-
mendd dela 2.000 10.000 lei si
cu interdictiunea corectionalil.
Armele, munitiunile, masinile
si explozibilele se vor confisca.
14. Autorii cunoscuti rgs-
pund, potrivit dreptului comun,
de infractiunile, calificate crime
sau delicte, sgvarsite in mijlo-
cul unei multimi tumultoase.
Când autorii acestor infrac-
tiuni nu pot fi descoperiti, se vor
pedepsi in caz de crimg cu in-
chisoare dela 7 luni la 2 ani
in caz de delict cu inchisoare
dela 2 la 6 luni, oricare din aceia
care se vor prinde la locul sau
in apropierea locului unde s'a
sävarsit infractiunea si care se
vor dovedi cg voluntar manifes-
tau in mijlocul multimei tu-
multoase.
15. In cazurile de sub art. 2,
3, 4, 6, 8, 9, 10, 11, '12, 14 si 15 de
651 12 Mai 1933
mai sus, dacd culpabilul este
functionar public sau pldtit sub
orice formd de Stat, judet sau
comund, se va aplica maximum
pedepselor stabilite in acele ar-
ticole.
16. Se vor pedepsi cu amendd
dela 500 la 5.000 lei:
Tatd1 sau mama minorilor,
precum si orice persoand insdr-
cinatd cu supravegherea si edu-
catiunea acestora, and din
cauza actiunii, atitudinei sau to-
lerantei lor, minorul pând, la 15
ani se va gäsi luând parte la
manifestatiuni turburátoare or-
dinei publice si aceasta indepen-
dent de pedepsele cuvenite mino-
rului pentru infractiunile sa-
varsite i stabilite dupd normele
de responsabilitate ale dreptului
comun. In caz de recidivá pe-
deapsa se va indoi.
17. Se pedepseste cu pedepsele
previlzute la art. 7 de mai sus:
a Acel care va fi dat spre ti-
pärire sau multiplicare In orice
mod, manuscrise, schite sau de-
sene, ce ar contine o provocare
directd la comiterea unei infrac-
tiuni prin care se tinde la rea-
lizarea vreunuia din scopurile
prevazute la alin. 1 si 2 din art.
1, elder in cazul când tipärirea
sau multiplicarea nu s'a efec-
tuat;
b) Acel care cunoscând conti-
nutul sus ziselor manuscrise,
schite sau desene, a primit spre
efectuare sau a efectuat lucrd-
rile de mai sus;
c) Acel care cunoscând conti-
nutul va Incredinta uneia sau
mai multor persoane, spre rds-
pAndire, chiar dacd, rdspAndirea
In public nu a avut loc, precum
5i acela care a primit si päs-
trat cu bung *Uinta asupra lui,
la domiciliu sau In alt loc, in
vederea rdspândirii In public,
vreunul din mijloacele de provo-
catiune enumerate In art. 8 din
legea de fatd.
18. Se va pedepsi cu inchi-
www.digibuc.ro
[Art. 16-20]
soare dela 5 pAnd la 10 ani, si
cu interdictia corectionald, ori-
cine va transmite sau procura,
in original sau In copie, unui
guvern sträin, agentilor sái sau
oricdrei alte persoane, färd, ca-
litate de a lua cunostintá de ele,
sau va divulga, in totul sau In
parte, documente de ordin di-
plomatic, sau de orice and na-
turd, emanând din partea gu-
vernului, sau autoritätilor pu-
blice, i interesând ordinea de
Stat a României.
Tentativa de a comite aceastá
infractiune se va pedepsi cu in-
chisoare dela 15 zile pand la 1
an, si cu interdictia corectionalii
dela 6 luni pând la 1 an.
19. Se va pedepsi cu Inchi-
soare dela 1 lung, pang la 1 an,
si cu interdictia corectionala
dela 1 an Wand la 3 ani, oricine,
prin grai sau prin scris, ar face
propaganda pentru crearea de
nuclee sau asociatiuni, ori filiale
de asociatiuni, in scopul ardtat
la alM. 1 si 2 din art. 1. In caz
de recidivä, pedeapsa va fi in-
chisoarea corectionald dela 6
luni la 2 ani, si interdictiunea
corectionald dela 1 pând., la 3
ani, judecittorii putând pronunta
si mäsura de sigurantá a inter-
dictiunii de domiciliu, adicd in-
terzicerea de a locui pe timp de
6 luni pând la 3 ani In comuna
unde s'a comis infractiunea sau
tnteo anume regiune a tärii.
Calcarea acestei interziceri a-
trage pedeapsa inchisorii pe
timp de 6 luni si executarea in
urrnd a hottirfrii de interzicere.
Pedeapsa inchisorii pentru cäl-
carea interzicerii se va pronunta
in primd si ultimd instantd, de
cdtre judecdtoria respectivd, pe
baza constatárii fäcute de ofi-
terii de politie judiciard.
Recursul in acest din urnad caz
se va jucleca de tribunal si nu va
suspenda executarea pedepsei.
20. Se va pedepsi cu interdic-
tia corectionald clela un an pang
[Art. 21-27] 12 Mal 1933 652

la 3 ani, oricine va participa la nifestatii publige, se va pedepsi

manifestatiuni de stradd si pro- cu inchisoare dela 6 luni pan&
cesiuni, organizate in scopurile la 5 ani, $i cu interdictia corec-
prevdzute la alin. I $i II din ar- tionald dela 3 pdnd la 6 ani, in-
licolul I. tru cdt faptele nu ar intruni ele-
Dadrt infractiunea s'a produs mentele unor infractiuni mai
dupd ce reprezentantii autoritd- grave.
tii au somat pe participanti sd se Dacd devastarea sau distruge-
imprdstie, judecata va pronunta rea s'a produs asupra unei insti-
i pedeapsa inchisorii dela 15 tutiuni de cult sau de culturd,
zile piind la 3 luni. pedeapsa inchisorii prevazut&
21. Se va pedepsi cu inchisoa- mai sus va fi indoitA. Pedeapsa
rea dela 15 zile p&nd la 6 luni inchisorii va fi de asemenea in-
si cu interdictia corectionald, doitd dadi ceata care a comis
oricine va participa la demon- devastdrile sau distrugerile va
stratiuni sau manifestatiuni os- cuprinde i persoane inarmate.
tile sau cu scop de intimidare, 24. Baricadarea in clAdirile
in preajma sau in pretoriul ins- publice sau in clddirile intre-
stantelor judeatore$ti, cu oca- prinderilor industriale ori co-
ziunea cercetdrii sau judecdrii merciale, publice sau private, $i
unui proces, precum si in preaj- refuzul de a párási acele loca-
ma sau in interiorul loca$urilor luri dupd somatia agentilor for-
de rugdciune. tei publice, se pedepse$te cu in-
22. Orice indemnuri la rebe- chisoare corectionala dela 6 luni
liune contra autorittitilor, dacà pan& la 5 ani.
aceste indemnuri sunt fdcute pe 25. Delictele de ultraj si de ul-
strdzi ori pe cdi publice, sau in traj cu lovire dacd sunt comise
fata reprezentantilor autoritäti- cu ocazia unei adunari publice
lor, ce sunt in exercitiul func- sau a unei manifestatiuni ori
tiunii lor, se va pedepsi cu in- procesiuni pe strazi, organizate
chisoare dela 15 zile pan& la 6 In scopurile prevazute la alin. 1
luni i cu interdictia corectio- gi 2 din art. 1, se vor pedepsi cu
nald. Indemnul fdcut in public inchisoarea corectionald dela 1
la neplata impozitelor $i a taxe- an pdnd la 3 ani i cu interdic-
lor datorate conform legii sau la tiunea corectionald dela 3 pan&
refuzul de a rdspunde la recru- la 6 ani.
tare ori de a face serviciul mi- In caz de recidivd, pedeapsa
litar, se consider& ca un indemn inchisorii va fi indoita.
la rebeliune si se pedepseste ca 26. Rilnirile si lovirile, comise
atare. cu prilejul unei manifestatiuni
In caz de recidivd pedeapsa ori procesiuni pe strAzi sau a
este inchisoarea dela 6 luni pan& unei adunari publice, organizate
la un an si interdictie corectio- in scopurile prevAzute la alin. 1
nald dela un an pang la 3 ani. $i 2 din art. 1, se vor pedepsi cu
23. Orice devastare ori distru- inchisoarea corectionalit dela 6
gere de clAdiri, mobilier, insta- luni pang la 2 ani si cu interdic-
latii, lucrdri hidraulice, ape- tiunea corectional& dela 1 pAnd
ducte, stiivilare, poduri, comis& la 3 ani.
de o ceatd de persoane, sau de 27. Numai membrii corpurilor
un singur individ afiliat la una constituite sau institutiunilor,
din asociatiile la care se refer& care dupd legi $i regulamente
art. 1 sau chiar nefiind in ase- publice au dreptul de a purta
menea asociatii, dar comitand uniforme sau embleme, precum
devastdrile cu prilejul unei ma- membrii institutiunilor sau a-
www.digibuc.ro
653 12 Mai 1933
sociatiunilor care vor clobandi o
speciala autorizare dela prese-
dintia Consiliului de Ministri,
pot purta in public uniformele
si emblemele permise.
Purtarea In public de uniforme
sau embleme nepermise se va
pedepsi cu inchisoarea corectio-
nala dela 15 zile pang, la 3 luni,
iar uniforma sau emblema va fi
imediat confiscatil de catre agen-
tii fortei publice.
Aceleasi sanctiuni se vor a-
plica si acelor care ar purta,
f Ara indreptg,tire, vestYninte
preotesti sau monahale.
Se excepteaza portul semnelor
electorale, autorizate de Comisia
Electorala Centralg.
In caz de recidivg, judecata va
pronunta pedeapsa dela 3 luni
Nina la 2 ani si interdictia co-
rectionalti pang, la 2 ani.
28. Competinta instantei de
judecatá cu privire la infractiu-
nile din aceastá lege se stabi-
leste conform dreptului comun
si Constitutiei.
Competinta va apartine in-
stantelor militare pentru toate
infractiunile de mai sus, când
vor fi fost comise pe un teritoriu
pus sub stare de asediu.
In niciun caz nu pot fi consi-
derate ca infractiuni politice de-
lictele prevgzute de aceastá lege
care s'au executat, incercat sau
pregatit a fi executate prin mij-
loace teroriste.
29. In toate cazurile prevgzute
de articolele precedente, instan-
tele de judecata vor putea inter-
zice, dela inceput sau in cursul
desbaterilor, in total sau In
parte, reproducerea sau därile
de seeing, a desbaterilor in mg-
sura in care aceste dari de sea-
mà putea constitui un pericol
pentru ordinea publica.
Interdictiunea va fi pronun-
tatil de instante dupa cererea
Ministerului Public.
Oricine va contraveni interdic-
www.digibuc.ro
[Art. 28-34]
tiunii va fi judecat de tribuna-
lele ordinare si se va pedepsi cu
inchisoare dela 2 pang, la 6 luni.
30. Toate infractiunile prevg-
zute de aceastä lege, cand vor fi
de competinta tribunalelor ordi-
nare, se vor judeca de aceste tri-
bunale, dui:a procedura micului
parchet din 13 Aprilie 1913, care
se extinde pe tot teritoriul tärii
in ce priveste aceste infractiuni,
afarg, de infractiunile comise
prin presa i).
31. Interdictiunea corectionala
consta din oprirea exercitiului
unuia sau mai multor din ur-
mgtoarele drepturi:
1. De a fi ales sau aleggtor;
2. De a fi jurat sau expert;
3. De a ocupa functiuni pu-
blice;
4. De a poseda sau a purta
arme.
Durata interdictiunii va fi dela
3-10 ani.
32. Amenzile pronuntate in
virtutea acestei legi, in caz de
insolvabilitate, vor fi transfor-
mate in inchisoare, conform pro-
cedurii legii din 24 Martie 1923
pentru majorarea amenzilor t).
33. In caz de recunoastere a
circumstantelor atenuante, pe-
depsele prevazute in articolele
de mai sus nu se pot cobori
sub jumátatea minimurilor fi-
xate de acele articole. In caz de
recidiva nu se acorda circum-
stante atenuante.
34. Sunt si ramân abrogate
toate dispozitiunile contrarii
legii de fata 3).
I) A se vedea Legea micului parchet din 13
Aprilie 1913, la pag. 33, vol. VIII sau pag. 126
vol. XIXII.
2) A se vedea Legea pentru majorarea amen-
silor judecitore9ti 9i Incasarea Mr din 25 Mar-
tie 1923, la pag. 496, vol. XIIIXIV.
3) Dispozitiile acestui articol, lost art. 23, se
aplio ei adiugirilor pi modifleirilor introduse
prin legea decretati sub Nr. 720 din 1933 91
publicata In Montilorul Oficias p. I Nr. 68 din
28 Martie 1938 pag. 89 In acest volum.
[Art. 1-3] 17 Mai 1933
DECIZIE
pentru regimul alimentar al bolnavilor
In spitale i sanatorii militare
DIN 17 MAI 1933
Aceasta decizie, sub Nr. 126
din 1933, s'a publicat in Monito-
rul Oficial partea I Nr. 111 din
17 Mai 1933, unde se poate con-
sulta.
REGULAMENTUL
Casei autonome C. F. R. pentru pensio-
narea personalului C. F. R.
participant cu 50/0
DIN 23 MAI 1933 1)
CAPITOLUL I
Pensiuni i osigureiri
Participanti
1.
1. Casa AutonomA pentru o-
crotirea si ajutorarea persona-
lului C. F. R. serveste pensiuni
in modul si conditiunile prevA-
zute in acest regulament:
a) Personalului C. F. R. parti-
cipant cu 5 la sutA asupra sala-
riului;
b Vaduvei participantului sau
a pensionarului;
c) Copiilor minori ai partici-
pantului sau ai pensionarului.
1) font Regulament s'a sanotionat au De-
cret Nr. 1.480 933 pi publicat In Moniterul
Oficial p. I Nr. 116 din 23 Mai 1933. A se
vedea In I. gituri statutelo Casei de ajutor a
personalului inferior C. F. R. din 6 Deceinvrie
1908, au mod, la pag. 130, vol. V, care Casa
prin Legea din 30 Iulie 1921 s'a transfor-
mat in Casa Muncii C. P. R., pagina 1020,
vol. IX X pi Regulamentul de aplicare din 2
Mai 1923, pag. 511, vol. XIIIXIV ; iar prin
Legea din 3 Mai 1930 a devenit Casa Auto-
nomli de oerotire a personalului C. F. R.,
pagina 261 vol. XVIII, cu modificlrile din
1932, pag. 482, vol. XX.
www.digibuc.ro
654
A. Dreptul la pensiune
al participantului
2. Personalul care a cotizat la
Casa AutonomA C. F. R. cu 5o/o
din salariul sAti are dreptul la
pensiune in urmAtoarele cazuri:
1. Pentru vechime de serviciu,
cAnd a implinit vâxsta de 57 ani,
sau chiar inainte de aceastA
vArstA, dacA a servit un timp de
35 ani impliniti, socotiti dela
data de cAnd i s'au facut reti-
neri.
Se bxcepteazA personalul care
indeplineste in mod efectiv in-
sarcinari ce prin natura lor le
pune vieata in primejdie sau le
istoveste mai de vreme puterile,
anume:
a) Personalul de tren, de ma-
nevra, dela ace;
. b) Fochistii si curAtitorii de
masini, incArcatorii i lAcatusii
din depouri, personalul pompelor
de alimentare;
c) Sefii de echipA, cantonierii
si lucratorii dela intretinerea li-
niilor;
d) TurnAtorii, fierarii, cazan-
gii, montatorii, mecanicii de ma-
sini fixe din ateliere, lAcAtusii,
a iustorii, sudorii, vApsitorii, trim-
plarii, lemnarii, tinichigii
strungarii;
e) Personalul clela intretinerea
liniilor telegrafice si telefonice;
f ) Personalul din serviciul ma-
gaziilor de marfuri si materiale.
Tot acest personal are dreptul
pentru timpul servit efectiv In
aceste functiuni la un spor de
35 la sutd la numArul anilor ser-
viti, fdrA ca acest spor sA treacA
de 5 ani, precum are dreptul si
la o scädere tot de 35 la sutA
asupra limitei de vArstá de 57
ani. fdrA ca aceastA reducere sl
treacA peste 3 ani.
De acelasi spor vor beneficia
si urmasii lor.
La etatea de 57 ani (respectiv
54) ani, participantul poate fi
scos la pensie si din oficiu, indi-
655
ferent dacd are sau nu implinitd
vechimea de 35 ani de serviciu,
fiind destul sd aibá numai ter-
menul minim de pensiune si rd.-
iminand sd primeased pensiune
numai pentru numiirul de ani
ce are serviti cu retineri, plus
sporul eventual, la care are drep-
tul de a i se calcula pentru tim-
pul petrecut in functiunile pre-
vazute la alin. af, in propor-
tiunile aratate 1).
2. Dupá o participare efectivd.
de 10 ani, când din cauzd de
boald, participantul a devenit
impropriu serviciului.
3. Când participantul a ajuns
impropriu serviciului in urma
unui accident intamplat in tim-
pul si cu ocazia serviciului.
In ambele cazuri dela alM. II
si III, ale acestui articol, parti-
cipantul este scutit de conditiu-
nile implinirii vârstei.
4. Drepturile astigate pe baza
statutelor fostei Case de ajutor
se respecta.
Timpul utit de serviciu
3. Drepturile de pensiune pen-
tru vechime de serviciu se sta-
bilesc pe baza timpului util de
serviciu.
Se socoteste ca timp util de
serviciu pentru a da drept la
pensiune numai durata de ser-
viciu, a impiegatilor inferiori, lu-
criitorilor si agentilor C. F. R.,
pentru care s'au fácut retineri,
precum si acele pentru care re-
gulamentul de fatd acorda drep-
tul de a se vdrsa ulterior reti-
nerile.
La socotirea timpului de ser-
viciu se considerd si lunile, insd.
numai pentru personalul care
are un serviciu mai mare de 10
ani.
4. Timpul servit efectiv ca mo-
bilizat in perioada de rdzboiu la
serviciile proprii ale armatei
1) A se vedea Regulamentul legii gemrale de
pensiuni a Statului, din 11 Oetomvrie 1925, la
pag. 459, vol XIXII.;
www.digibuc.ro
23 Mai 1933 [Art. 3-5]
(sau ordonate de armatd) se va
socoti indoit la calculul pensiei.
Se considerd ca perioadd. de
rdzboiu, in cursul unui rdzboiu,
intervalul de timp dela data tre-
cerii armatei pe picior de rdzboiu
fixatd prin decretul de mobili-
zare si piind la data trecerii ar-
matei pe picior de pace, fixatd
printr'un alt decret de mobili-
zare.
Pensiunile urma§itor
B. Drepturile la pensiune
ale vdduvei
5. V dduva legitimd. care a trdit
cu sotul ca participant, cel putin
doi ani, are dreptul la pensie.
1. In caz de moarte prin acci-
dent, vdduva are drept la pensie
dupá urma sotului ei, oricare ar
fi durata cilsátoriei, numai cu
conditiunea ca aceasth cdsdtorie
sd fi fost contractatá inainte de
accident.
2. Vdduva nu are drept la pen-
siune, decd. celebrarea cdsdtoriei
s'a fácut dupd inscrierea la pen-
siune a sotului.
Deed insa vilduva s'a cdsdtorit
cu un pensionar care a iesit la
pensiune, inainte de 57 ani, din
cauza de infirmitdti provenite
dintr'un accident de cale feratd,
are dreptul la pensiune cu con-
ditiunea sd. fi convietuit cu sotul
sau cel putin 10 ani.
In acest din urind caz dacd,
sunt copii minori, drepturile
acestora se vor lua din pensia
tatdlui, potrivit cotelor dela art.
15 din regulament.
Vdduva unui participant cu
drept la pensiune, dacd ea insgsi
are drept la pensiune ca fostd.
functionard, nu va putea cumula
cele cloud pensiuni, va avea insd
dreptul la pensiunea cea mai
mare.
In caz când cele cloud. pensiuni
sunt mai mici ca 500 lei lunar,
vaduva poate cumula pensiunea
sa cu aceea a sotului.
[Art. 6-91 23 Mai 1933
C. Drepturile la pensiune
ale copiilor
6. Copiii legitimi sau legitimati
ai participantului sau ai pensio-
narului $i numai panA, la vArsta
de 18 ani impliniti au dreptul la
pensiune dupà urma pArintelui
lor, care in momentul mortii
primea o pensiune sau intrunea
conditiunile de a avea o pen-
siune.
In cazul când ace$tia sunt in
continuare de studii sau nu au
posibilitatea de a se intretine
singuri, Consiliul de adminis-
tratie va aprecia asupra fiedirui
caz in parte, pe baza constata-
rilor prealabil fAcute $i va decide
dacd este locul a se prelungi
dreptul de pensie pana la 21 ani
2. Copiii minori rezultati din
cäsittoria mamei lor cu pärintele,
ca pensionar, vor avea dreptul
la pensiune pe urma acestuia in
cazul dela art. 5, alin. 2, para-
graful 2, in conditiunile prevrt-
zute la art. 15, alin. 2 din regu-
lament.
Copiii naturali ai femeii func-
tionare, agente sau lucrátoare,
au dreptul la pensiune pe urma
mamei lor, in acelea$i conditiuni
ca $i copiii orfani.
3. Copiii minori adoptati nu au
dreptul la pensiunea aceluia
care i-a adoptat.
Se excepteaza numai copiii mi-
nori ptina la vârsta de 18 ani im-
pliniti, adoptati cu forme legale,
de catre cei morti, in timpul $i
din cauza räzboiului, pentru in-
tregirea neamului $i care vor fi
tratati In ce prive$te dreptul lor
la pensiune ca $i cei legitimi sau
legitimati, conform legii promul-
gata /a 24 August 1921, Monito-
rul Oficial Nr. 419 din 4921 1).
1) Pentru recunoasterea copiilor de Mitre
mobilizati, a se vedea legea din 23 Deeemvrie
1916 la pag. 1072, vol. VIII; o lege din Au-
gust 1921; In acest gene, n'am gisit-o nici In
colectia Ministerului Justitiei i nici In Moni-
torsi Oficial Nr. 119 din 1921, C, St. St.
www.digibuc.ro
656
II. Cuantumul pensiunii
7. Cuantumul pensiunii se de-
termina dup5, salariul mijlociu
primit in cei din urmä trei ani
de participare $i care a servit
de baz5, la perceperea cotizatiu-
nilor.
Cuantumul pensiunii se va
calcula pentru:
a) Participant;
b) Vaduvl;
c) Copiii minori, dup5. cum ur-
meazä:
A. Cuantumul pensiunii
participantului
8. 1. Pentru minimum de 10
ani de serviciu se acorda 30 la
sut5, din salariu mijlociu din ul-
timii trei ani de serviciu.
2. Pentru mai mult de 10 ani
se acordii 30 la sut5, din salariul
mijlociu, pentru primii 10 ani $i
ind, 3 la sutrt suta pentru fiecare
an urmätor celor 10 ani pant).
inclusiv 25 ani.
3. Pentru mai mult de 25 ani
se acordrt 30 la sutä pentru
primii 10 ani, câte 3°/o pentru
fiecare an din cei 15 ani urm5.-
tori celor 10 ani i câte 2,50
la sutä pentru fiecare an care
trece peste cei 25 pand la 35 ani,
când va primi pensiunea in-
treagl egalä cu salariul mijlociu
din ultimii trei ani de serviciu.
9. 1. In caz de accident in
timpul $i cu ocazia serviciului,
producänd o incapacitate de lu-
cru completä, absolutä i perma-
nentd, se acorn, accidentatului
o pensiune egalá cu salariul ce
primea in momentul acciden-
tului.
2. In caz de accident in timpul
$i cu ocazia serviciului, produ-
când o incapacitate de lucru re-
dar permanentá, acciden-
tatul va primi o pensiune cal-
culatá la numärul anilor serviti,
la care se adaugá Incá un spor
de 10 ani pe baza salariului mi j-
lociu din ultimii trei ani.
 657
In nici un caz pensiunea nu va
putea fi mai mare ca ultima re-
tributiune.
Cons tafarea infirm iteifilor
10. Serviciul de care a depins
cel propus la pensie este obligat
a inainta Casei de pensii, asigu-
rari si accidente a Casei Auto-
nome C. F. R., procesul-verbal al
Comisiunii medicale care a cons-
tata t infirmitatea.
In caz and infirmitatea este
provenitá din cauza unui acci-
dent, pe lângä procesul-verbal al
comisiunii medicale, care a cons-
tatat infirmitatea, trebue sä se
inainteze si o copie a procesului-
verbal al accidentului, Impreung
cu dosarul cauzei, din care sä se
constate imprejurärile in care
s'a produs accidentul si dovada
cA infirmitatea este consecinta
acelui accident.
Copia procesului-verbal de ac-
cident trebue sä fie atestatä de
serviciul de care a depins cel
propus la pensie.
lin proces-verbal al medicului
spitalului la iesirea accidenta-
tului.
Copia procesului-verbal de ac-
cident trebue sä se Inainteze s't
In cazul and accidentatul a in-
cetat din vieatä si au rimas ur-
ma*i sotie si copii, ori numai
sotie, sau orfani.
11. Actul de constatarea infir-
mitätii ori accidentului trebue sä,
fie ficut inainte de data punerii
in retragere, ori propunerii de
pensie, spre a se putea lua in
seami, afarä de cazul and ac-
cidentul a fost mortal.
12. Orice cerere de constatare
de infirmitate, proveniti din ac-
cident, in timpul, cu ocazia s't
din cauza serviciului, ficuti
peste ease luni dela data acci-
dentului, nu se mai ia in seami
si deci nu se va mai socoti la
pensie.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI. 42.
23 Mai 1933 [Art. 10-15]
Pe ldngil comisiunile medicale
ale Regiei Autonome C. F. R.,
va mai lua parte si un medic al
Casei Autonome C. F. R.
13. Urmasii participantului,
care pretind a acesta a incetat
din vieatä in timpul si din cauza
serviciului, ori in urma unui ac-
cident Intiimplat in serviciu, sau
a unui act de curaj, ori devota-
ment, la care s'a expus in inte-
resul serviciului, vor trebui si
produci, In termen de un an
dela data decesului, aceleasi
acte de constatare, cerute la
art. 10-12, autorului lor si sub
aceeasi sanctiune de decidere de
drepturi.
Accidentatul n'are drept la
pensie de invaliditate, daa si-a
pricinuit cu intentie sau daci
si-a pricinuit-o din cauza unui
delict sau crimil, constatate
printr'o sentinti judeatoreasa.
B. Cuantumul pensiunii velduvei
14. Viduva care a triit cu
sotul siu cel putin doi ani ca
participant, va primi 26 la suti
din pensiunea ce s'ar fi cuvenit
sotului, iar daci a triit peste
acest termen cu sotul säu ca
participant, va avea drept la un
spor de 8 la mad., pentru fiecare
an in plus, pänd la maximum
total de 5 ani, cdnd dreptul sin
la pensie este de 50 la suti din
pensia sotului.
In cazul and vAduva va avea
15 ani de cisitorie, din care cel
putin 5, triiti cu sotul ca parti-
cipant, dreptul sAu se majoreaza
la 60 la sutä, iar daci va avea
30 ani de asitorie, in conditiu-
nile de mai sus, la 70 la suti din
pensiunea ce s'ar fi cuvenit so-
tului.
C. Cuantumul pensiunii copiilor
15. Copiii minori, ramasi dupi
urma pärintelui lor, care primea
o pensie, sau tare ar fi avut
dreptul la o pensiune in momen-
(Art. 16-171
tul mortii, au dreptul la pensiu-
nile urmátoare;
1. Pe cat timp viiduva se afld.
In vieatil, se adauga la pensiunea
acesteia 20 la sutá pentru un
copil, 35 la sutd pentru doi copii
si 50 la sutá pentru trei sau mai
multi copii.
2. Dacá vaduva moare sau
pierde dreptul la pensiune, se va
da din pensia tatálui, sau din
aceea la care ar fi avut dreptul
tatAl sdu in urma mortii, 50 la
sutil pentru un copil, 65 la sutd
pentru doi copii si 75 la sutá pen-
tru trei sau patru, iar pentru
mai multi copii, pensia Intreagd
a pdrintelui.
3. Decá existá copii din prima
si a doua cdsätorie;
a) Indiferent dacd, prima sotie
este sau nu in vieatd, copiii din
prima cdsátorie, cum si copiii
din a doua cdsátorie, dacd mama
acestora este moarta sau divor-
tatd, sau a pierdut drepturile la
pensie, vor primi cotele specifi-
cate la alin. 2 din acest articol,
adicd fiecare serie de copii vor
fi tratati separat, ca orfani de
tatá si mamä;
b) Dacd sotia din a doua cdsä-
toile trdieste, copii din a doua
cdsgtorie vor primi cotele speci-
ficate la alin. 1 din acest ar-
ticol.
In cazul când aplicându-se
normele acestui articol s'ar de-
päsi pensiunea cuvenitá auto-
rului lor, atunci se vor stabili
drepturilor urmasilor, aplicân-
(lu-se un coeficient care sil re-
dud". proportional pensiunea pe
baza cotelor stabilite, astfel ca
totalul drepturilor ce li se cuvin
fiecdruia sá nu depdseascd drep-
turile ce s'ar fi cuvenit autorului.
La fel se va proceda când
existá copii din mai multe cdsä-
torii.
Sfabilirea ;i plate pensiunilor
16. Constatarea, transmiterea
si rectificarea drepturilor la pen- de care a depins sotul sau pd.
www.digibuc.ro
23 Mai 1933 658
sie se vor face de Comitetul de
directie al Casei Autonome pen-
tru Ocrotirea si Ajutorarea Per-
sonalului C. F. R., pe baza refe-
ratelor serviciului de pensii, asi-
gurdri si accidente, In urma ce-
rerilor celor In drept si propu-
nerii organelor de care au depins
cei propusi la pensie ori autorii
lor si a actelor prevazute in re-
gulamentul de fatd.
17. Cererea de inscrierea la
pensiune se va face In conditiu-
nile urmátoare:
a) Pentru cazuri de infirmi-
tate si limitá de vârstä cererea
se va face obligatoriu de autori-
tatea cdreia apartine function-
rul, agentul sau lucrátorul, cu
cloud, luni inainte de punerea sa
In retragere.
Nu se va da curs cererii pânä
ce organul de care a depins nu
va fi dat toate actele si datele
necesare fixdrii pensiei, prevd-
zute In acest regulament;
b) Pentru vechime in serviciu,
and functionarul se retrage de
bund voie si indeplineste condi-
tiunile pentru a avea drept la
pesiune, va fi dator a face ce-
rere de inscriere cu cloud luni
inainte de data când voeste a se
retrage.
Cererea trebueste inaintatá
prin organul de care a depins,
care este obligat a o inainta
Casei Autonome C. F. R., servi-
ciul de pensii, asigurdri si acci-
dente, in timpul cel mai scurt,
impreuna cu toate actele si da-
tele necesare;
c) Urmasii functionarului,
agentului, lucriltorului ori pen-
sionarului vor trebui sd facd ce-
rere de inscriere la pensie in ter-
men de sase luni dela data de-
cesului sotului sau pärintelui
lor, iar in cazul când pretinde
cd moartea s'ar datori serviciu-
lui, in termen de trei luni.
Cererea se inainteazd prin or-
ganul Regiei Autonome C. F. R.,
659 23 Mai 1933 [Art. 18-21]

rintele orfanilor si care autori- viciu, tot timpul servit, intreru-

tate este obligatg sd inainteze de perile eventuale ce a avut, tim-
urgentg Casei Autonome C. F. R., pul cat i s'au fgcut retineri de 5
serviciul de pensii, asigurdri la sutd pentru fondul de pen-
accidente, In timpul cel mai siuni, data pe care se propune
scurt toate actele i datele ne- pensionarea.
cesare fixdrii pensiunii. Salariile avute In ultimii trei
18. Inscrierea drepturilor la ani, cerut de art. 8 din Regula-
pensiune pentru vechime in ser- mentul Casei de pensii al Casei
viciu si pentru infirmitäti se va Autonome C. F. R.
face pe prima zi a lunii urmg- Pentru lucrätori se -a ardta
toare aceleia In care a incetat separat salariul a si salariul b.
plata salariului; iar pentru sotie (Se va anexa la urmg si tabela
si urmasi inscrierea la pensie se de salarii dela ateliere).
va face pe prima zi a lunii ur- Asemenea se va mai ardta si
mgtoare decesului, dacg cererile numarul de ore lucrate lunar In
au fost filcute in termenele ard- ultimii trei ani.
tate mai sus. Etatea celui propus sau care a
In caz contrariu inscrierea se cerut pensia;
va face dela data cererii, cu ex- c Copia tabloului de serviciu
ceptiunea minorilor a aror tu- a celui propus, atestatd de seful
teld n'a fost constituitg. organului care face propunerea
19. Dreptul la pensiune se sau recomandarea cererii de
Drescrie dacg n'a fost reclamat pensie.
In termen de 5 ani socotiti dela Tabloul de serviciu va cu-
data de and aveau dreptul de prinde toate datele privitoare la
a primi pensiunea. cel propus la pensie, dela data
Se excepteazg copiii minori, intrdrii in serviciu pan& la data
pentru chre termenul de pres- iesirii din serviciu, ca: inaintdri,
criptiune se prelungeste pang. la Intreruperi, salariile avute, con-
Impilinirea varstei de 18 ani. cedii si mice altd mutatiune;
d TaMoul retinerilor de 5 la
Adele necesare penfru inscrierea la sutg Matte pentru fondul (Casei
pensie de ajutor), Casei de pensiuni,
asigurdri si accidente, certificat
20. Actele necesare pentru de chtre serviciul respectiv de
Inscrierea la pensiune sunt: care a depins;
I. Pentru vechime in serviciu, e) Avizul comisiunii medicale
and functionarul, agentul sau pe baza cgruia se propune scoa-
lucatorul se retrage de bung terea la pensie in caz de boall;
voie, sau este pus in retragere f) In caz de accident se va
din oficiu pentru limitA de anexa si dosarul accidentului
vârsta, ori accident: sau copie de pe el, certificatd de
a 0 cerere timbratg de punere cdtre serviciul respectiv.
la pensie, semnatg de cel care In cazul de trecere la pensie
solicitg pensionarea, argtand ca- pentru limitg de varsta se vor
litatea avutd, salariul, serviciul da toate actele i lämuririle ce-
din care face parte, localitatea rute la punctele b, c i d, precum
unde a servit si domiciliazg, si extractul dui:4 actul de nas-
unde voieste sg primeascg pen- tore pentru dovedirea etdtii;
sia; g) Fotografia celui pensionat.
b Referatul serviciului de care 21. II. Pentru stabilii ea pen-
a depins, continând toate datele siunii ea renitd unei cadure sau
necesare ca: 'data intrgrii in ser- copiilor niinori, pe ldngd rela-
www.digibuc.ro
[Art. 22-251 23 Mai 1933
tiunile f i actele de mai sus, la
dosarul de pensiune vor trebui
anexate f i:
a) Extractul de pe actul de cd-
sdtorie;
b Certificatul de nedesfacerea
cdsátoriei, eliberat de Oficiul
stdrii civile a primdriei comunei
unde s'a oficiat casátoria;
c) Extractele de pe actele de
nastere ale copiilor mai mici de
18 ani:
d) Extractul de pe actul de
deces al functionarului;
e) Certificatul de identitate,
din care sd se constate domi-
ciliul vkluvei si al minorilor,
decá vdduva nu s'a recdsátorit
si decá ocupd sau nu vreo func-
tiune publicii;
f) tin certificat doveditor cá
copiii sunt in vieatd si se and
sub ingrijirea mamei lor;
g) Declaratie din partea vádu-
vei decá dupd urma sotului au
rämas sau nu copii minori din
alte cdsátorii.
In cazul cand n'au Ames
copii minori, vdduva va produce
toate actele de mai sus, afard
de actele dela punctele c si f;
h) Fotografia váduvei;
i Livretul de pensiune, in ca-
zul cand sotul fusese deja pen-
sioner
22. III. Pentru orfani cererea
de pensiune se va face de clltre
tutore.
In asemenea cazuri, pe l'angá
relatiunile dela art. 20, tutorele
va prezenta 51 actele urmátoare:
a) Extractul de pe actul de
cdsátorie al pdrintilor;
b) Extractele de pe actele de
nastere ale copiilor minori;
c) Extractele de pe actele de
deces ale pdrintilor orfanilor;
d) Copie de pe actul de tuteld,
legalizatá in reguld;
e) Certificatul de identitate,
in care se va ardta domiciliul
orfanilor, cu mentiunea cá se tate, ori accident va adduga si
alld sub Ingrijirea tutorelui lor; actele dela punctele' e $i f.
www.digibuc.ro
660
f) Livretul de pensiune al ta-
tälui sau mamei lor decá fuse-
sera pensionari;
g) Fotografia tutorelui.
In cazul când minorii au
mama in vieatá care se gaseste
insa recdsätoritá si copiii ur-
meazd a fi tratati ca orfani in
ce priveste drepturile lor la
pensiune, tutorele va prezenta si
copie de pe actul de recdsdtorie
al mamei.
23. In cazurile in care din ac-
tele de pensiuni ar rezulta ne-
potriviri de nume, dovada iden-
titdtii se va face printr'un act,
conform dreptului comun.
24. In cazurile cu totul excep-
tionale, in care cei In drept vor
dovedi cá din motive indepen-
dente de vointa lor nu pot pre-
zenta extracte de pe actele de
stare civild, dovada se va putea
face si prin alte acte: diplome
sau certificate de studii, acte de
serviciu militar, matricola etc.
Dacd, se va gäsi O. actele pre-
zentate nu sunt suficiente pen-
tru a stabili starea civild pre-
tinsd, va oblige pe cel in drept
sd feed aceastá doyen., potrivit
dreptului comun, pentru aseme-
nea cazuri
25. Toate actele mentionate
la articolele 20, 21 si 22, im-
preund cu o fotografie a celui
propus la pensie, váduvei ori
tutorelui orfanilor, pe numele
cdruia urmeazd sá se facá livre-
tul de pensionar, vor fi trimise
Casei Autonome pentru Ocroti-
rea si Ajutorarea Personalului
C. F. R., serviciul Casei de pen-
siuni, asiourdri si accidente,
prin organul de care a depins
participantul, potrivit art. 15.
Serviciul de care a depins par-
ticipantul este obligat sti, ane-
xeze si actele dela art. 20, alin.
b, c i d, iar in caz de infirmi-
661 23 Mai 1933 [Art. 26-34]

III. Reducerea pensiunii 29. Orice pensiune care nu

26. Vdduva pensionard fdrä va fi reclamata in timp de 5 ani,
copii daca se recdsatore$te cu se prescrie definitiv. In acest
caz pensionarul pierde pentru
un accidentat C. F. R. sau un totdeauna
infirm pensionar de rdzboiu, i dreptul la pensiune.
30. Atât timpul de perimare,
se reduce pensiunea la jumdtate cat
din cea ce prime$te, iar dad. siunii$i cel de prescriere al pen-
se va socoti cu incepere
are $i MAI legitimi minori, isi dela prima
pristreazd pensia intreagd. zi a lunei in care s'a
incasat cea din urmil pensiune
IV. Pierderea pensiunii $i pang la prima zi a lunei in
care pensionarul a cerut din nou
27. Pierd dreptul la pensie: plata pensiunii.
1. Cei care pierd calitatea de 31. Aceea$i cledidere se aplicd
români. $i mo$tenitorilor pensionarilor
2. Cei condamnati pentru care n'au uzat de dreptul lor in
crime. termenele prevAzute mai sus, de
3. Cei condamnati pentru de- a reclama pensiunea ce a rdmas-
licte, care dund codul penal neincasath de autorul Ion.
atrag pierderea dreptului la
pensie. V. Redokindirea pensiunii
4. Cei condamnati pentru furt, 32. Vilduva care a pierdut
escrocherii, in$eldciune, delapi- dreptul la pensiune prin recdsä-
dare de bani nublici, fal$ $i abuz tonic, la moartea sotului ei redo-
de incredere. bande$te dreptul la pensiunea
In toate cazurile de sub Nr. 2, ce a avut.
3 $i 4 dreptul la pensiune se Dacd insd pe urma sotului de
pierde, chiar dacd nu a fost pre- al doilea i-ar reveni un clrept la
vdzutd in hotarirea de condam- pensiune, vdduva are dreptul de
nare. a primi pe cea mai favorabild.
5. UAW infirmitatea care a 33. Vdcluva pensionard fdrä
motivat pensionarea a dispdrut copii care a pierdut pensia in
$i pensionarul este rechemat la cazul când ocupd vreun serviciu
serviciu. in orice administratie de Stat,
6. Când vdcluva pensionard judet sau comund, redobânde$te
se recdsätoreste, exceptandu-se pensiunea in cazul când a ince-
cazul prevdzut la art. 26. tat serviciul.
7. Cand vdcluva pensionard
MA. COnii minori ocund un ser- CAPITOLUL H
viciu in orice administratie de
Stat, judet sau comunil. Dispozifiuni generate
8. Când minorul impline$te
varsta de 18 ani sau se cásáto- 34. Retinerile de 5 la sutil fd-
re$te nand la aceastá varstä. cute pentru pensie nu se resti-
28. Pensiunea rämasä nein- tuie in niciun caz, ele formand
casatä in timp de un an se pe- fondul Casei de nensiuni.
rimä $i se $terge din registru. Functionarul, agentul sau lu-
Ea se va remnscrie din nou, ceitorul nu are niciun drept sá
dunä cerPrea celui In drept, iar ceard restituirea, el are dreptul
plata pensiunii se va face nu- la pensiune dacd, indepline$te
mai dela data reinscrierii, färä conditiunile reffulamentului de
sd mai poatd, reclama plata pen- fatd.
tru timpul ce a trecut pand la Retinerile fdcute in plus peste
aceastd datd. cele datorite se vor restitui la
www.digibuc.ro
[Art. 35-431 23 Mai 1933 662

cerere, in limita termenului de s'au descoperit acte ce n'au pu-

prescriptie, previlzut in legea tut fi produse $i care sunt de
contabilitatii publice 1). natura a modifica hotarirea
35. Pentru determinarea cu- data.
anturnului pensiunii se tin in 2. Dacd pensionarea s'a facut
seama numai salariile de baza, Intemeindu-se ne acte care erau
iar nu si diurnele, chiria $i orice deja declarate false sau ero-
alte indemnitati ce se platesc nate, la data darii hotaririi sau
ca accesorii pe langa retribu- care au fost recunoscute false
thine. sau eronate ulterior.
36. Decizia de pensiune se 39. In cazuri de revizuire,
poate ataca cu apel la consiliul consiliul de administratie al
de administratie al Casei Auto- Casei Autonome pentru Ocroti-
nome pentru Ocrotirea si Aju- rea $i Ajutorarea Personalului
torarea Personalului C. F. R., in C. F. R. va putea, in baza refe-
termen de 60 zile libere, care ratului serviciului de pensii, asi-
cui ge pentru pensionari dela gurari si accidente, sa suspende
data primirii deciziei de pen- in total sau In parte plata pen-
sitme. siunii.
37; Apelul se face critre prese- 40. Când din eroare un pen-
dintele consiliului de adminis- sionar ay fi Inscris de doua ori
tra tie al Casei Autonome pentru la pensiune pe baza a dotä ran-
Ocrotirea si Ajutorarea Persona- duri de acte, ultima inscriere va
lului C. F. R., se Inregistreaza fi
la Casa kutonomil C. F. R. 9i 41. Nicio plata de pensie In-
transmite Casei de pensii, asigu- scrisa In registre nu se poate
rari i accidente, pentru a re-
face deck pa baza prezentilrii
feri asupra apelului. livretului de pensiune, cu foto-
In cererea de apel se va indica grafia pensionarului
domiciliul $i va trebui sa fie mo-
tivata, putand fi Insotitä si de Achitarea pensiei se face nu-
un memoriu. mai In primirea titularului sau
Nearatarea motivelor mina In a Imputernicitului sail legal.
ziva fixata pentru judecarea 42. Procurile trebue sà fie
apelului va atrage nulitatea ape- speciale anume pentru primirea
lului. pensiunii $i nu sunt valabile
Orfanii de ambii phrinti pot deck pentru anul in care au
apela la decizia de pensie pang, fost date.
In terrnen de sase luni dela pri- Casa de pensiuni Ii rezerva
mirea deciziei de pensie de cd- drentul de a suspenda efectele
tre tutore. procurii si a cere prezentarea
38. Hotaririle ramase defini- pensionarului, cand va crede de
tive pot fi revizuite. cuviinta, färìt aratare de mo-
Revizuirea poate fi facuta in tive.
termen de maximum 6 luni dela 43. Casa Autonoma C. F. R.
descoperirea f aptelor sau acte- n'are nicio raspundere In cazul
lor, datorita carora hotarirea când pensionarul pierzând li-
este atacata. vretul de pensiune, o alta per-
Ea nu poate fi admisa deck soana ar putea sá incaseze pen-
pentru urmatoarele cazuri: sia In locul silu, daca pensiona-
I. Daca posterior pensionarii rul nu a facut la timp cunoscut
I) A se vedea Legea conabilit3ii publice Casei de pensiuni a Casei Auto-
din 31 Iu lie 1929, la pag. 783, vol. XVII, cu
modificirile din 24 Decenwrie 1932, pag. 871, nome C. F. R. $i Casei prin care
vol. XX. isi primeste pensia, pierderea li-
www.digibuc.ro
663 23 Mai 1933
vretului si nu s'a publicat In
Foaia Oficiald C. F. R.
In locul livretului pierdut se
va elibera un duplicat.
44. Orice cerere de rectificare,
din cauza gresitei stabiliri a
pensiei prezentatrt dui:a 60 zile
dela data primirii deciziei de
pensiune, nu se mai ia in seamri.
45. Pensionarii nu vor avea
drept sd incaseze pensiunea de-
cat dacd isi au domiciliul stabil
In tard si locuesc cel putin noud
luni pe an in tard.
Casa Autonomd C. F. R., prin
Casa de pensii, va putea cere
pensionarului sá facd dovada
cá indeplineste aceastá obliga-
tiune.
Pensionarii care vor avea mo-
tive bine intemeiate pentru a
locui in straindtate, vor trebui
sá fad, cereri si sd arate Casei
Autonome C. F. R. motivele
care Ii indreptätesc de a locui
In afar% de %rd.
Cererile vor fi supuse comite-
tului de directie al Casei Auto-
nome pentru Ocrotirea i Mu-
toi area Personalului C. F. R. si
vor fi insotite de un referat al
Casei de pensii.
46. Transferarea pensiunilor
dela un loc de platri la altul nu
se poate face decdt cu aprobarea
Casei Autonome C. F. R., cdreia
i se face cerere In scris
Aceste transferdri nu se ad-
mit cleat pentru schimbári de
domiciliu. Pentru cazurile in
care pensionarii lipsesc vremel-
nic din localitatea unde sunt in-
farri a-si muta si domi-
ciliul, nu se admite transferarea
pensiei.
47. In caz ciind infirmitatea,
care a motivat pensionarea, a
dispärut si pensionarul este re-
chemat in serviciu, organul res-
pectiv va instiinta de aceastii
rechemare Casa Autonomd, care de Ajutor C. F. R.). devine mem-
va pronunta revocarea pensiunii bru al Casei generale de pen-
de infirmitate.
In acest caz, dacrt el reintril in participare la intâia din aceste
www.digibuc.ro
[Art. 44-491
serviciul C. F. R., timpul ce va
servi ulterior, i se va socoti la
pensiune si se va adduga la
anii serviti mai inainte, dacd
pentru acest timp i s'au fäcut
retinerile cuvenite.
Dacd insd refuzd a relua ser-
viciul, urmeazd a-si regula
dreptul la pensie pentru anii
serviti dacd are minimum de
10 ani impliniti la implinirea
etdtii de 57 sau 54 ani, dupd ca-
tegoria din care fac parte potri-
vit art. 2.
48. Pensionarul este obligat
ea la Inceputul fiecdrui an sd,
prezinte un certificat doveditor
eh este in vieatá si nu ocupd
nicio functiune plätitá de Stat,
judet sau comund.
Asemenea vilduvele vor pre-
zenta certificat doveditor crt
sunt in vieatd, nu s'au remdri-
tat si nu ocuprt vreo functiune
pldtitd de Stat, judet sau co-
munrt.
Dacd, au copii mai mici de 18
ani, vor ardta cá acestia sunt In
vieatá si se Old sub ingrijirea
mamei lor.
Pentru orfanii de ambii pd-
rinti sau nentru acei a cdror
mana s'a recdsátorit, tutorele
legal va prezenta certificat do-
veditor cd orfanii trdiesc si sunt
sub ingrijirea tutorelui lor.
Organele prin care se achitá
pensiunile sunt rdspunzritoare
de achitarea pensiei, fard certi-
ficatul de mai sus, la ineeputul
fiecdrui an.
CAPITOLUL 111
Trecerile dela Casa Aufonornil C. F. R.
;i fondul Casei de Ajufor la Casa
generate,' de pensiuni
49. Ciind un participant al
Casei de pensiuni, asigurdri
accidente C. F. R., (fostd Casa
siuni a functionarilor, timpul de
[Art. 50-55]
Case se tine in seam& pentru li-
chidarea pensiunii, conform sta-
tutelor celei de a doua I).
In acest caz (Casa de Ajutor),
Casa de pensiuni, asigurAri *i ac-
cidente din Casa Autonomd C. F.
R. varstt la Casa generalä de pen-
siuni a functionarilor totalul co-
tizatiunilor membrului iesit.
Un membru al Casei de pen-
siuni, asigurAri *i accidente C.
F. R. (fosta Casa de Ajutor C.
F. R.), dobandeste dreptul de a
participa la Casa generala de
pensiuni, daca:
Este avansat ori numit intr'o
functiune ce-i poate da dreptul
de particinare la Casa generalá
de pensiuni.
CAPITOLUL IV
Ajufoare parficipanjilor care n'au
avut timput necesar penfru pensiune
i urmaOtor Mr
50. Functionarul, agentul sau
lucratorul de orice categorie
care inceteazá serviciul pentru
infirmitati precum *i urmasii
sdi, Ma, a avea drept la pen-
siune, vor avea dreptul la un
ajutor In conditiunile urmá-
toare:
51. Când functionarul, agen-
tul sau lucrátorul a fost pus in
retragere din oficiu pentru
cauza de boalá contractatá in
timpul, insá nu din cauza ser-
viciului, dar care-1 pune in im-
posibilitate de a mai indeplini
vreun serviciu public, fdrä a
avea termenul minim de pen-
siune, dar care a servit totu*i
pang la 5 ani cu retineri, va
avea drent la un ajutor egal cu
ultimul salariu bugetar ce a pri-
ma, socotit pe 3 luni. Când a
servit in aceleasi conditiuni dela
5-10 ani, ajutorul va fi egal cu
salariul bugetar ce a primit, so-
cotit pe 6 luni.
1) A se vedea Legea generalI de pensiuni din
15 Aptilie 1925, la pag. 440 vol. XlX11 cu
molificiri din 15 Mai 1928 20 August 1929,nalului C. F. R., (fostá Casa
18 Aprilie i 3 August 1931.
www.digibuc.ro
23 Mai 1933 664
52. Constatarea infirmitätilor
se va face *i pentru aceste ca-
zuri, tot de comisiunile medi-
cale sau mixte, in modul *i con-
ditiunile prevAzute la capitolul
infirmitâtilor din regulamentul
de fatá.
In procesul-verbal se va spe-
cifica precis dacd infirmitatea
11 face imoropriu pentru orice
serviciu public.
Alutoare excepjionale
53 In principiu, vaduva sau
orfanii legitimi ai participantu-
lui mort, f árá drept la pensiune,
primeste odatä pentru totdea-
una un ajutor bänesc:
a) Vdduva fárä copii, de dota
ori salariul sotului ce-1 primea
in mornentul mortii;
b) VAduva având pâra la doi
copii legitimi. de trei ori salariul
re primea defunctul sot, in caz
de mai multi copii ajutorul va fi
de patru ori salariul;
c) In cazul and sunt copii din
douá cásätorii, ajutorul se im-
parte intre váduva *i totii co-
piii, proportional;
d) In cazuri cu totul exceptio-
nale, consiliul de administratie
are 1nsá dreptul a hotilri darea
unei pensiuni mici lunare vd-
duvelor cu copii minori, sau or-
fanilor de tatA si mamd, 011á
la växsta de 18 ani.
54. Cererile pentru ajutoarele
prevazute mai sus se vor adresa
de functionar, agent sau lucrä-
tor, In acela*i fel ca 5i cererile
de pensiune, in termen de un an
dela punerea sa in retragere, iar
urma*ii in acela*i termen dela
data incetarii din vieatä a so-
tului sau autorului bor.
A jufor penfru inmormtinfore
55. In caz de moarte a pensio-
narului Casei Autonome pentru
Ocrotirea si Ajutorarea Perso-
Muncii C. F. R.), familia sou In
666 23
lipsa acesteia persoana care a
ingrijit de inmormântarea sa,
are drept la un ajutor de in-
mormAntare egal cu de trei ori
pensia lunard primitoare a de-
functului pensionar.
Pentru inmormäntarea sotiei
pensionarului, de douh. ori pen-
si a primitoare.
Pentru un copil phna la 21
ani si necasatorit se va da odatI
pensia primitoare.
56. Cererile de ajutoare dela
art. 55 trebuesc sh, fie insotite
de actul de deces al celui pen-
tru care se cere ajutorul.
Casa de pensie C. F. R. tre-
bue sA confirme pe a sa rAspun-
dere cà pentru acelasi caz nu
s'a mai dat niciun alt ajutor.
57. Cererile de ajutor dela art.
55 trebuesc fAcute In termen de
un an dela data nasterii ori de-
cesulni.
CAPITOLUL V
Sifuotio pensionorilor proveniti dela
Cáile ferafe parficulare luafe de Sfaf
58. Functionarii care au ser-
vit la fostele chi ferate Maramu-
resene i Arad-Ceanad, care au
continuat sä functioneze la CAile
Ferate Române i au fost Inca-
drati dupA normele acestei insti-
tutiuni (participantii cu 5 la
sutA la fond de ajutor), vor
primi pensiuni la. licentierea lor
din serviciu, In conformitate cu
dispozitiunile regulamentului de
fatd.
Fondurile Casei de pensii, asigurdri
accidenfe
59. Fondurile acestei Case se
formeazit, In baza art. 8 din le-
gea C. A.. din:
a) Retinerile de 5% din sa-
lariul lunar brut dela intreg
personalul CAilor Ferate Ro-
mhne, functionari, agenti si lu- la pag. 459, vol.
www.digibuc.ro
Mai 1933 [Art. 56-611
crAtori de orice categorie care
nu face parte din Casa generalA
de pensiuni a Statului 1).
b) Retinerile la numiri si re-
primiri, egale cu cate un sfert
din salariu pe timp de douh luni
ale aceluiasi personal;
c Sporul salariului pe o lunit
al aceluiasi personal, la Inain-
tare;
d) Amenzile date personalului
care nu face parte din Casa ge-
neralä de pensiuni.
Retinerile de mai sus se fac
de Regia Autonoma C. F. R. si
se varsä In fiecare lunA Casei
Autonome pentru Ocrotirea si
Ajutorarea Personalului C. F.
R., care le va face venit pe con-
tul fondului de pensii;
e) Sufwentia anualA datoratA
de Regia AutonomA C. F. R.,
pentru sustinerea fondului de
pensii al acestei Case si hotA-
ritá de Ministerul de Comuni-
catii;
f) Casa AutonomA va avea In
administrare si folosintA patri-
moniul si fondurile Casei de
pensiuni ale diferitelor intre-
prinderi de cale feratA, trecute
In proprietatea Statului, &A.
pensionarii acelor intreprinderi
sunt in sarcina administratiei
C. F. R.
60. Acei care nu si-au cerut
regularea drepturilor la pen-
siune panA la data punerii In
aplicare a prezentului regula-
ment, li se vor rezolva cererile
In conformitate cu dispozitiu-
nile a cestui regulament.
61. Prezentul regulament in-
trA, Iii vigoare dela data publi-
cArii in Monitorul Oficial.
1) A se vedea i Regulamentul Casei generale
de pensiuni a Statului din 11 Octomvrie 1925
[Art. 2-81 23 Mai 1933 666

REOULAMENT liului de administratie si a cen-

sorilor se va face la directiunea
pentru modificarea unor articole din unei scoale secundare din capi-
Regulamentul privitor la Casa de Econo- tala judetului, fixatá de cdtre
mie, Credit si Ajutor a Corpului Didactic directiunea Casei.
5. Acei alesi din tail, care nu
DIN 23 MAI 1933 9 au domiciliul In Capitalit vor
trebui ca sd ia concediu si sd lo-
Art. unic. Articolele 2 si 4 cuiascd In Bucuresti, pentru a
17 din regulamentul pentru putea participa regulat la sedin-
aplicarea dispozitiunilor legii de tele consiliului.
organizare a Ministerului In- 6. Alegkorii pentru a fi ad-
structiunii, al Cultelor si Arte- misi la vot vor trebui sd posede
lor, privitoare la Casa de eco- o carte de membru al Casei, pri-
nomie, credit si ajutor a Cor- mild, prin autoritatea respec-
pului didactic, se modified pre- tivit de care depinde membrul,
cum urmeazd: sub luare de adeverintd.
2. Conducerea Casei este in- Cdrtile se vor distribui cu cel
credintatil unui director general putin 15 zile Inainte de alegeri
ajutat de un consiliu de admi- de cdtre directiunea Casei.
nistratie. 7. Data alegerii consiliului
Directorul general este numit de administratie si a comisiu-
de ministru dintre membrii con- nii censorilor se fixeaza de cd-
siliului de administratie sau tre Ministerul Instructiunii, In
chiar din afara consiliului, dacd termen de maximum o lurid
este membru al Casei. dela expirarea mandatului de
El se numeste pe termen de 5 ani a membrilor din consiliu
5 ani. si dela expirarea unui an al
Dupd expirarea acestui ter- membrilor din comisia censo-
men, el poate fi numit din nou. rilor.
Consiliul de administratie se 8. Cu 20 zile Inainte de ale-
compune din 7 membri desem- geri, membrii Casei Corpului
nati dintre membrii Casei, din- didactic vor depune listele de
tre care 4 (doi din Invdtiimân- candidaturi.
tul primar si Cate unul din In- Nu se vor admite deck acei
vätdmântul secundar si supe- candidati care vor fi propusi
rior) alesi de membrii Casei, iar In scris de cel putin 50 mem-
trei numiti de ministru.
Membrii consiliului se aleg pe briListele ai Casei.
de candidati se de-
un termen de 5 ani. Odatli cu pun la directia Casei de Cre-
alegerea lor se aleg si doi cen- dit din Bucuresti, i vor cu-
sori, iar un al treilea censor se prinde patru nume pentru con-
numeste de ministru si trebue siliu i cloud pentru censori.
sä fie profesor (le contabilitate. Cei patru consilieri trebue sá
Censorii fi unul din fie: din Invätämäntul pri-
secundar si unul mar,doiunul din Invátämântul
din Invätdmântul primar si se secundar 5i unul din Invdtd-
aleg pe tin an, relnoirea lor fd- mantul universitar, iar cei doi
candu-se dupd aceleasi norme. censori, unul din Invdtdrodntul
4. Alegerea membrilor consi- secundar si unul din Inväta-
1) Acest Regulament s'a aprobat cu Decret mântul primar.
Nr. 1.549 933 si publicat In Monilorui 0 ficial Directiunea Casei va verifica
p. I Nr. 116 din 23 Mai 1933. A se vedea si si controla calitatea de mem-
Regulamentul ce se modificii din 14 Noemv-rie
1930, la pag 95e, vol. XVIII. bru al celor propusi.
www.digibuc.ro
667 23 Mai 1933 [Art. 9-171

In cazul cand listele nu vor dinte in cutii inchise (urne)

fi depuse de catre propunator care se deschid la ora 18.
in persoana, semnkurile lor 13. Toate operatiunile $i in-
pentru a fi valabile trebue sa cidentele premergatoare depu-
fie atestate de autoritatile res- nerii scrutinului se vor con-
pective de care depind. semn a in procese-verbale re-
Daca, pCind la data fixata ca dactate de presedinte si sem-
ultima zi pentru depunerea lis- nate de toti membrii biroului.
telor de candidati, nu se de- 14. Dupa terminarea votarii
pune deck o singura, lista, a- biroul procedeaza la depunerea
ceea listd se declara aleasa de scrutinului, intocmind o lista
Minister, fara a se mai face a- de numárul voturilor obtinute
legere. de fiecare lista de candidati
9. Biroul alegerii se com- depusa $i constatând rezulta-
pune din 3 membri: directorul tul inteun proces-verbal.
$coalei secundare uncle va face Procesele-verbale impreuna cu
votarea, care va fi si pre$edin- dosarul alegerii vor fi trimise
tele biroului, subrevizorul $co- directiunii Casei, care la rân-
lar de administratie al jude- du-i va centraliza voturile ob-
tului $i un membru desemnat tinute pe intreaga tara si va
chntre delegatii listelor de can- constata care anume lista a
didati prin tragere la solid. obtinut majoritatea voturilor
10. Listele de candidati de- valabile exprimate ale alegáto-
puse conform art. 8, se vor co- rilor votanti.
munica indata dupd verifica- 15. Contestatiile eventuale,
rea de catre directia Casei, di- privitoare la operatiunile ale-
rectorilor $coalelor uncle se vor gerilor, vor fi prezentate prese-
face alegerile. dintelui in chiar ziva alegerii
H. Buletinele de vot conti- $i vor fi trimise directiunii Ca-
nand toate listele de candidati sei odatá cu procesele-verbale si
se tiparesc de directia Casei si cu dosarul alegerii.
se trimit birourilor de votare. 16. Directiunea Casei su-
dela pune rezultatul alegerilor Mi-
12. Alegerea dureazil nisterului Instructiunii, im-
8 12 si dela 14 18. preuna cu contestatiile spre a
In ziva alegerii pre$edintele decide.
Inmineaza, fiecarui membru Daca Ministerul gäseste 0,
care se prezinta la vot câte un contestatiile sunt intemeiate $i
buletin investit pe pagina ne- neregularitatile de natura a fi
scrisa cu sigiliul scoalpi se- vitiat rezultatul alegerilor, va
cundare respective, explicAndu-i dispune facerea de noi alegeri.
ca are dreptul sii aleaga una In cazul contrariu va confirma
dintre listele de candidati ti- pe cei alesi.
parite pe buletin. 17. In caz de vacantd a
Alegatorul voteaza facând cu unui membru in consiliul de
creionul un semn in forma de administratie sau in comisia
cruce, in dreptul listei pe care censorilor, completarea se va
voieste sa, o aleaga, apoi in- face cu indeplinirea formalita-
doieste buletinul in patru, ast- tilor prevazute in regulamentul
fel ca pagina alba care poartil de fata, daca vacanta se pro-
sigiliul directiunii $coalei de duce cu mai mult de 6 luni
votare sa rilmâná in afarrt si-1 inainte de expirarea mandatu-
restitue presedintelui. lui celorlalti membri.
Voturile se depun de prese-
www.digibuc.ro
[Art. 1]
DECRET
pentru modificarea art. 4 din Regula-
mentul intreprinderilor miniere si
metalurgice din Ardeal
DIN 24 MAI 1933
Acest Decret sub Nr. 1.572 933
s'a publicat in Monitorul Oficial
p. I Nr. 117 din 24 Mai 1933,
unde se poate consulta.
REGULAMENT
pentru aplicarea legii corpului subofi-
terilor
DIN 24 MAI 1933
Acest Regulament, continând
121 art., s'a aprobat cu Decret
Nr. 1.412 933 si publicat in Moni-
torul Oficial p. I Nr. 117 din
24 Mai 1933, unde se poate con-
sulta. A se veclea si legea pentru
organizarea corpului subofiteri-
lor, din 17 Martie 1932, la pag.
194, vol. XX.
J. C. M.
pentru reducerea pensiilor reangajatilor
DIN 24 MAI 19331)
1. Articolul I din jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 236 din
1933, se modified cu incepere dela
1 Mai 1933, precum urmeazd:
Pensiile totale (bazd, si scum-
pete) civile, precum si acelea a-
cordate pe baza legilor fostelor
monarhii rusä si austroungard,
1) J. C. M sub Nr. 555/933 s'a publicat fn
Monitorut Oficsal p. I Nr. 117 din 24 Mai
1933 ; a se vedea In legituri ?I J. C. M. sub
Nr. 236 din 1 Aprilie 1933, la pag. 122, In
acest velum precum ai J. C. M. sub Nr. 1922 331
la pag. 21, vol. XX.
www.digibuc.ro
24 Mai 1933 668
calculate conform regulilor In
vigoare, in luna Martie 1933,
pând, la 2.000 lei lunar rdmân
neschimbate, iar acelea mai mari
de lei 2.000 lunar se redue cu o
cotd, uniformd de 6 la sutd, din
valoarea lor, fard ca rezultatul
sd fie mai mic ca 2.000 lei.
Pensiile totale ale reangaja-
Ulor din armatd, acordate pe
baza legilor rornâme, calculate
cum se aratd, precedent, pand la
lei 2.500 lunar, ramân neschim-
bate, iar acelea mai mari de lei
2.500 lunar se reduc cu 6 la sutd,
Rini ca rezultatul sil fie mai mic
ca lei 2.500.
Reducerile astfel calculate se
vor scadea din indemnitatea de
scumpete, pensiile de bazd rd-
mânând neatinse.
Pensiile viagere, acordate ca
recompense nationale, rdman a
se pldti asa cum au fost stabi-
lite prin jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 236 din 1933.
Pentru ajutorii de sublocote-
nenti, pensia totald, aratatá in
tabela Nr. 2 a jurnalului Con-
siliului de Ministri Nr. 1.922 din
1931, corespunde la 35 ani cal-
culabili la pensie, pentru fiecare
an in minus acea sumii, se re-
duce cu câte 3 la sutd.
DECIZIE
pentru liniile ferate militare ale orasului
Bucuresti
DIN 24 MAI 1933
Aceastá Decizie sub Nr. 12/933
s'a publicat in Monitorul Oficial
p. 1 Nr. 117 din 24 Mai 1933,
unde se poate consulta.
 669 26 Mai 1933 [Art. 1-71

TARIFUL posesiunii, precum i reprezen-

Regiei Conductelor de Petrol
tarea topograficrt pe planuri
hárti a acestor proprietati.
DIN 26 MAI 1933 3. Lucrilrile tehnice necesare
desavarsirii cadastrului funciar,
A cest Tarif, aprobat prin J. C. precum si acelea de ordin admi-
M. Nr. 580 933, s'a publicat in nistrativ si formalitiltile de orice
Monitorul Oficial p. I Nr. 118 fel In legaturrt cu asemenea lu-
din 26 Mai 1933, unde se poate crilri se vor executa de Minis-
consulta; a se vedea si Decizia terul Agriculturii si Domeniilor
din 29 Octomvrie 1932, la pag. prin Directiunea Cadastului.
763, vol. XX. 4. Lucrilrile tehnice se vor
executa:
a) In regie cu personalul teh-
DECIZIE nic de specialitate al Directiunii
Cadastrului, cu plata la hectar
pentru angajamentul muzicilor militare si cu diurna gradului, faril chel-
DIN 27 MAI 1933
tuieli de transport si lucrátori,
conform caietului de sarcini, pe
Aceastl Decizie sub Nr. 48 din bazá de delegatiuni, emise de Di-
1933 s'a publicat in Monitorul rectiunea Cadastrului;
Oficial p. I Nr. 119 din 27 Mai b) In intreprindere, inginerii
1933, unde se poate consulta. cadastrali liberi profesionisti
prevrizuti in art. 82 si 83 din re-
gulament, in conditiunile de
platri stabilite prin caietul de
REGULAMENT sarcini, pe bazii de contracte sub
pentru aplicarea unor dispozitiuni din semnilturd privata, incheiate cu
legea pentru organizarea cadastrului Ministerul Agriculturii si Dome-
funciar i pentru introducerea cir[ilor niilor, Directiunea Cadastrului.
funduare In Vechiul Regat fi Basarabia 5. Delegatiunile i contractele
vor fi limitate numai la lucrá-
DIN 29 MAI 1933 1) rile ce pot fi executate inteo
campanie de lucru.
CAPITOLUL I 6. Directiunea cadastrului va
Principii generale
fixa pentru fiecare an caietele de
sarcini.
1. Se vor alcàtui lucrári de ca- Acestea vor fi aprobate prin
dastru pentru toate proprietiltile deciziunea Ministerului Agricul-
funciare. turii si Domeniilor, cel mai t'ar-
2. Cadastrul funciar cuprinde ziu pâná la finele lunii Ianuarie
descrierea tuturor proprietátilor si publicate in Monitorul Oficial.
funciare, sub aportul intinderii, Caietele de sarcini nu vor mai
a calitAtii terenului, a ramurei putea fi schimbate in cursul a-
de culturil sau folosintá, al eva- nUlui pentru care au fost decla-
luArii, a venitului cadastral, a rate valabile.
7. In cazul când Directiunea
1) Aced Regulament s9a aprobat eu Deeret
Nr. 1.681 933 @i publieat In Moui/orul Oficial
Cadastrului nu poate face fatá
p. I Nr. 12 ) din 29 Mai 1933 ; A se vedea gi nevoilor cu funcionarii sái teh-
Legea pentru organizarea eadastrului oi a ear- nici i cu antreprenorii, lucrá-
tiler funduare din 20 Aprilie 1933,1a pag. 420,
In asset volum ; de asemeni Caietele de sareini
rile tehnice cadastrale, in urma
tip, pentru lucrärile eadastrale oi pentru lu- avizului Directiunii, pot fi exe-
@riffle geodezice, in Monitorui Oficial p. I cutate si de catre Institutul Geo-
Nr. 153 din 1 Iulie 1933. grafic Militar, cu personal de
www.digibuc.ro
[Art. 8-161 29 Mai 1933 670

specialitate, pe bazd de conven- s'au fricut inscriptiunile cadas-

tiune intre Ministerul Apararii trale, sunt constituite din lucrA-
Nationale si Ministerul Agricul- rile inginerului cadastral, din
turii si Domeniilor. declaratiunile celor interesati,
8. In vederea executärii ope- luate cu ocazia fixdrii limitelor
ratiunilor tehnice cadastrale, de- proprietatilor funciare si din
legatul cadastrului Intocmeste, actele produse de cei interesati
In prealabil, pe sectiuni, o in fata autoritatilor de definiti-
schemA a plantarii semnalelor vare a lucrdrilor de cadastru.
si a punctelor de reper nume- 13. Indexul cadastral este in-
rotate, a drumurilor, a lanuri- dicatorul (registru) alfabetic, cu-
lor, a culmilor, vailor, etc., de- prinzand numele tuturor poseso-
numitA schita de plantare. rilor clinteo comund.
De asemenea el va intocmi, tot 14. Lucrdrile cadastrale se vor
pe sectiuni, schite de camp, exe- executa pe comune, dupa cum
cutate cu mijloace expeditive, a- urmeaza:
rdtandu-se rarnura de cultura a a) Dacd comuna formeaza o
tuturor parcelelor, numele pose- singura unitate, adica färd alte
sorilor, denumirea punctelor fixe sate anexe, teritoriul cadastral
si a lanurilor, culmilor, vailor, va fi intreg teritoriul comunei;
apoi sdetalii interioare ca: dru- b Dacd comuna este format&
muri, ape statatoare sau curgd- din mai multe sate, fiecare sat
toare, cdi ferate, fantâni, clAdiri, avand un teritoriu bine deter-
monumente etc. minat, in acest caz, fiecare sat
Schita de camp constitue baza va constitui un teritoriu cadas
si elementul de control al ridi- tral distinct.
cdrii i intocmirii planurilor 15. Teritoriul cadastral se im-
hdrtilor cadastrale. parte In lanuri, despArtite prin
9. Planul cadastral este rezul- limite naturale.
tatul masurätorilor exacte exe- Lanurile pot cuprinde una sau
cutate pe baza schitelor mentio- mai multe table (tarlale . Fie-
nate In art. precedent, pentru o care tabla poate cuprinde o parte
sectiune a teritoriului cadastral, dintr'o proprietate funciara, o
potrivit instructiunilor tehnice singurd proprietate, mai multe
de mAsuratoare. proprietäti sau parti din pro-
Pentru operatiunile de clasifi- prietAtile invecinate.
care, identificare i evaluare ca- 0 proprietate dinteo tabld
dastrald, se vor pregati còpii poate fi formata din
(tarla),
dupd planuri si se vor colora mai multe parcele, despArtite
potrivit ramurei de culturd, com- fntre ele prin felul de culturd,
pletându-se i cu numele pose- prin delimitári naturale, arti-
sorilor. ficiale sau de exploatare, sta-
10. Harta este infatisarea to- bile si vizibile.
pografica unitard a intregului 16. Parcela este cea mai
teritoriu cadastral, indiferent de mica unitate cadastrala si con-
scard. Aceasta poate fi comple- stitue proprietatea funciard in
tata cu indicatiuni In vederea sensul art. 9 din lege.
unui anurnit scop (economic, sil- Fiecare parceld, este deter-
vic, minier, fiscal etc.). minatA geometriceste in planu-
11. Registrul cadastral cu- rile cadastrului funciar si este
prinde toate elementele care de- individualizata printr'un nu-
finesc parcela din punct de ve- mar, numit numar topografic-
dere tehnic, economic si juridic. Terenul din cuprinsul ace-
12. Dosarele pe baza carora leeasi proprietilti dacd nu de-
www.digibuc.ro
671 29 Mai 1933 [Art. 17-21)

pd$este 100 mp pentru vii, grd- previlzute intr'un tarif special,

dini i terenuri neproductive,
sau 800 mp pentru celelalte ra-
muri de culturd, nu va forma
o parcelit, ci se va alipi la o
parceld invecinatti a aceluiasi
posesor, cu care are o identi-
tate mai apropiatd in ceea ce
prive$te venitul cadastral. Dacd
insd acest teren prezintd un
interes istoric sau este grevat
de sarcini in mod deosebit, el
va forma o parceld distinctd.
17. Proprietatea funciard. va
fi indicata dupd urmittoarele
ramuri de culturil sau folo-
sintd:
.4. Imobile cu venit cadastral,
adicd imobile care principial
sunt supuse contributiunilor
publice, dupd destinatiunea lor
economicd, se impart in:
a) Arabi le;
b) Fânete;
e) Grildini de pomi fructiferi,
de zarzavat;
d) Vii;
e) Pd$uni;
f) Pdduri, závoaie (bercuri);
g) Trestis, stufdri$, etc.;
h) Bálti, lacuri naturale $i
artificiale, intru cât nu inträ
in prevederile punctului B.;
B. Imobile fdrd venit cadas-
tral si anume:
a) Terenuri clddite i curti;
b) Terenuri neproductive, bálti,
mlastini, lacuri naturale sau
artificiale, intru cat nu aduc
vreun venit prin exploatarea
pescuitului sau a turbei.
18. Dosarele cadastrului fun-
ciar sunt publice.
Functionarii insärcinati cu
pästrarea acestora le vor pune
la dispozitia celor interesati,
care le vor cerceta numai In
prezenta functionarului respec-
tiv.
Autoritatea cadastrald va eli- metricd sau combinate in con-
bera petitionarilor còpii legali- formitate cu instructiunile teh-
zate (lac& ace$tia achitá taxele nice aprobate de Ministerul A-
www.digibuc.ro
stabilit de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor.
CAPITOLUL II
Operatiunile cadastrole
19. Ministerul Agriculturii
Domeniilor, prin directiunea ca-
dastrului, intocmeste planul ge-
neral de lucru pentru opera-
tiunile de realizare a cadastru-
lui funciar $i fixeazd in fie-
care an programul de activi-
tate, in raport cu sumele alo-
cate pentru lucritrile cadas-
trale.
Operatiunile tehnice cad as-
trale incepute pe teren nu pot
fi intrerupte decât la 15 De-
cemvrie. In intervalul dela a-
ceastá data ¡And la 1 Marfie
se vor termina in hirouri calcu-
lele suprafetelor mìisurate $i
pregdtirea lucrárilor cadastrale-
Campania de lucru pe teren in-
cepe in mod obisnuit la 1 Mar-
tie si se termind cel mai Mr-
ziu la 15 Decemvrie.
Când antrepriza lucrdrilor ca-
dastrale intrerupe lucrárile teh-
nice pe teren mai mult de 10
zile, MA% aprobarea directiunii
cadastrului, a ceasta va anula
contractul pentru restul lucrá-
rilor, plittindu-se lucrdrile exe-
cutate nurnai intru at se vor
putea aplica tarifele de platá
prevazute in caietele de sar-
cini.
20. Lucrarile de geodezie se
vor executa potrivit dispozitiu-
nilor regulamentului special,
prevázute de art. 12, alin 2 din
lege.
Lucrdrile tehnice cadastrale
vor fi sprijinite pe canevasul
general geodezic.
21. Lucrdrile telmice cadas-
trale pot fi executate prin me-
toda graficd numericd, fotogra-
[Art. 22-251 29 Mai 1933
griculturii *i Domeniilor, pe
baza propunerilor directiunii
cadastrului.
Oricare vor fi metodele adop-
tate, operatiunile de mdsurA-
toare *i cartografiere se vor
face numai pe baza sistemului
metric, care se introduce *i la
lucr/rile cadastrale existente in
Transilvania, Banat *i Buco-
vina.
22. Pentru executarea lucrd-
rilor tehnice cadastrale, Statul
este in drept a folosi fttra des-
pdgubire mice imobile particu-
lare in scopul a*ezarii semne-
lor de triangulatie, a piramide-
Ion geodezice, de poligonare,
masurare *i de nivelment.
Inginerul va putea ingropa
reperele de geodezie, pietrele de
delimitare de hotare, sau stâlpi
de hotar *i va putea face mo-
vile necesare pästrärii pietre-
lor, stâlpilor *i reperelor.
23. In cazul când un proprie-
tar s'ar opune la a*ezarea pe
terenul sAu a acestor puncte, se
va putea proceda la exproprie-
rea suprafetei necesare, panà la
maximum 200 mp, urmAndu-se
procedura prevAzutà in legea
de expropriere pentru cauzd de
utilitate publicd 1).
Când proprietarul se opune
la utilizarea terenului, se va
Incheia proces-verbal in triplu
exemplar cu prim/11a cornu-
nei respective.
In cazul cAnd posesorul pro-
prietätii funciare cere despà-
gubiri pentru eventuale daune
cauzate cu ocazia operatiunilor
de m/surAtoare, pentru stria,
ciuni de culturà sau p/duri, la
incheierea procesului-verbal de
constatare a striaciunilor va
asista *i delegatul cadastrului.
1) A se vedea Legea de expropriere pentru
cauzi de utilitate publici din 20 Octomvrie
1864, cu toate modificirile, la pagina 689,
vol. XIIIXIV, precum oi interpretarea art. 148
din 6 Martie 1927, pag. 495, vol. XVXVI §i
14 Aprilie 1933, la pag. 285, fn aced volom.
www.digibuc.ro
672
Un exemplar din acest proces-
verbal se va ata*a la dosarul
lucr/rilor.
Procesul-verbal de constatare
va preciza (lacà stric/ciunile
sunt datorite nevoilor lucrärii
sau sunt fäcute din culpa ingi-
nerului, in care caz acesta va
fi obligat sa suporte cheltuie-
lile de refacere.
24. Proprietarii terenurilor
pe care s'au a*ezat repere pen-
tru marcarea punctelor másu-
rate' de inginerii cadastrali,
sunt obligati a läsa in jurul
acestor repere, cu ocazia culti-
v/rii terenurilor, urm/toarele
suprafete, dupá importanta
punctelor:
a) Pentru punctele geodezice
de orice ordin, o suprafat/ a-
vând o distant/ de cel mult 2
metri dela marginea construe-
tiei;
b) Pentru punctele topome-
trice o distant/ de cel mult un
metru dela marginea semnalu-
lui.
25. Despre punctele geode-
zice se va intocmi un tablou cu
descrierea topograficá in dublu
exemplar, cuprinzând si nu-
mele fiecárui posesor pe a cd-
rui parcel/ s'a a*ezat reperul
geodezic.
Tabloul se va preda prim/-
riei comunale, care va fi obli-
gatá a chema pe posesorii par-
celelor, punându-le in vedere
obligatia de a conserva sem-
nele cadastrului.
Acest tablou face parte inte-
grant/ din procesul-verbal, in-
cheiat in dublu exemplar *i
semnat, pe Mug/ primar *i no-
tar *i de atre fiecare posesor,
pe a c/rui parcel/ se gAse*te
semnul respectiv. Refuzul de a
semna procesul-verbal se va
mentiona pe act.
Punctele topometrice predate
primAriei locale cu proces-Ner-
bal vor fi de asemenea conser-
vate ca *i punctele geodezice.
673 29 Mai 1933
26. Primdria va educe la
cunostinta locuitorilor prin stri-
gári, afisare sau prin alte mij-
loace de publicitate obisnuite in
comund, cd acei care vor muta
sau vor distruge reperele geo-
de7ice, punctele topometrice sau
stAlpii de hotar vor fi pasibili
de penalitdtile prevdzute in ar-
ticolele respective ale codului
penal, deosebit de plata atat a
daunelor cuvenite pdrtii civile,
cdt si a cheltuielilor ocazionate
cu restabilirea lor ').
27. Inginerii cadastrali cum
personalul folosit la lucrdri
vor fi indreptátiti a circula pe
oriunde vor avea nevoie pentru
indeplinirea misiunii lor. De a-
semenea proprietarii sunt obli-
gati a Idsa liber accesul la
orice punct pe care inginerii
cadastrali au asezat repere,
semne de hotar sau semnale de
geodezie, oridecdteori acestia
vor avea nevoie cu ocazia lu-
crárilor de rodsurátoare, revi-
zuire, control etc.
Delegatii cadastrului vor fi
indreptAtiti a avea acces si la
orice imobile strdine, precum
a lu a probe din sol necesare a-
nalizelor chimice, in vederea
clasificdrii, evaludrii etc.
CAPITOLUL III
Fixarea hotarelor comunale ;i
perimefrarea
28. Operatiunile de delimitare
a hotarelor comunale se vor
face potrivit dispozitiunilor din
legea pentru organizarea adult-
nistratiei locale 2).
Ministerul Agriculturii si Do-
1) A se vedea si Loges pentru protectia sem-
nelor geodezice, din 21 April lo 1895, la pag.
728 vol. II.
2) A se vedea Legea pentru organizarea ad-
minietraliel locale din 3 August 1929, la pa-
gina 920, vol. XVII, on mod, la pag. 920, vol.
XVII, preeum i noui modificiri din 3 Iudie 1930,
pag. 632, vol. XVIII, 29 lanuarie 91 15 lulie 1931,
pagina 49 oi 587, vol. XIX, din 21 Septemvrie
1932, pag. 622, vol. XX si din 8 Mai 1938,
pag. 611, In acest volum. .
C. liamangiu, vol. XXI. 43.
www.digibuc.ro
[Art. 26-311
,meniilor, Directiunea Cadastru-
lui, va tine la dispozitia comi-
siunilor administrative de de-
limitare comunald, delegatii
pentru toate referintele i lu-
crdrile tehnice necesare
29. In vederea delimitärii
hotarelor comunale, delegatul
cadastrului va anunta prin scri-
soare recomandatd, cu 15 zile
inainte, comunelor interesate,
data Inceperii operatiunilor de
delimitare.
In aceastd comunicare se va
pune In vedere primdriei res-
pective sd ia mdsuri ca atât
comuna a cdrei hotar urmeazd
a fi delimitat, cdt si comunele
invecinate, sd desemneze câte
doi delegati dintre locuitorii cu-
noscritori ai situatiunii hotare-
lor, pentru ca acestia, imnreund
cu primarii comunelor intere-
sate la delimitare, sd ia parte
la lucrdrile de fixare a limite-
lor dintre comune.
Mid in lungul hotarelor co-
munale se gdsesc proprietáti
mai mari, sau având o valoare
deosebitd, posesorii acestor pro-
prietiltii pot fit chemati pentru a
da lAmuriri cu privire la hota-
rele terenului care le apartine.
30. Delegatul cadastrului se
va prezenta la primdria cornu-
nei in care se -executd lucrdrile
si va stabili impreund cu orga-
nele administrative itinerariul
operatiunilor de delimitare.
Despft comunicarea itinera-
riului Stabilit, Primdria comunei
unde se executA lucrdrile va
lua dovezi de primire dela cei
interesati si le va anexa la do-
sarul lucrárilor.
31. Odatá cu fixarea limi-
telor hotarului comunal, dele-
gatul cadastrului va executa
schita hotarelor, insemnând
punctele fixate cu toate deta-
liile topografice necesare.
Se va redacta de asemenea
pentru fiecare hotar câte un
proces-verbal In dublu exem-
[Art. 32-35] 29 Mai 1933 674

plar, semnat ambele (schita $i dela baza inferioarä, 20 cm pen-

procesul-verbal) de reprezentan- tru laturea patratului dela par-
tii comunelor interesate. tea superioarä si inAltimea 1 m.
In procesul-verbal se va face Ele vor fi cioplite din piatrá
descrierea topograficd a flea: naturalá sau confectionate din
rui punct de hotar. beton armat.
Portiunile litigioase de hotar 33. Directiunea Cadastrului
se vor marca pe schitg $i se vor va anunta anticipat prin pre-
descrie in procesul-verbal, are.- fecturi, primáriilor comunale,
tându-se suprafatâ aproximativá. anul cand se vor executa ope-
Când hotarele intre diferitele ratiunile tehnice cadastrale pen-
comune coincid cu limitele ju- tru ca acestea sá prevadá in bu-
detelor se va convoca la lu- get sumele necesare acoperirii
crári $i cate un reprezentant cheltuielilor impuse de lege.
al judetelor interesate. Prefecturile de judet sunt
Când cei convocati nu se pre- obligate sá asigure buna exe-
zintá la primul termen, ingi- cutare a acestor dispozitiuni.
nerul cadastral va fixa un nou
$i ultim termen in functie de CAPITOLIJI. IV
programul säu, lucränd la a- tvleisuráfoarea Cadastralifi
cest termen numai cu cei pre-
zenti, sau pe baza oricáror in- 34. Dupl indeplinirea for-
formatiuni $i Incheind proces- malitätilor de delimitare a ho-
verbal de constatare in dublu tarelor comunale, inginerul ca-
exemplar. dastral va incepe lucrárile de
In acest caz prezenta prima- masurtitoare cadastralá.
rului comunei este strict nece- Acesta va aduce la cuno$-
sará. tinta prim4riei comunale cu
Delegatii care nu räspund la cel putin 30 zile mai inainte
chemare sunt pasibili de a- data inceperii operatiunilor de
menda prevázutä In legea pen- mg.suratoare, pentru ca orga-
tru organizarea cadastrului fun- nele administrative sá facá in-
ciar i pentru introducerea cdr- cunostiintárile necesare.
tilor funduare In Vechiul-Regat Primarul va incuno$tiinta
$i Basarabia. prin afisare ci prin mijloacele
32. Odatit cu stabilirea hota- de publicitate obi$nuite in co-
relor comunale, inginerul ca- muna, pe posesorii terenurilor,
dastral va proceda si la impie- ori unde ar domicilia ei, O., se
truirea tuturor punctelor de prezinte in persoaná sau prin
hotar prin semne stabilite $i mandatarii lor autorizati pen-
vizibile, dacá aceste puncte n'au tru a da lamuriri privitoare la
existat. identificarea si limitele pose-
Comunele sau satele inveci- siunilor.
nate vor procura, in raport cu In urma acestei comunicIri
Intinderea de hotar si potrivit nrocrramului stabilit
pietrele de hotar $i vor su- de inPiner, posesorii terenurilor
porta, in acelasi raport, toate vor fixa la colturile posesiuni-
cheltuielile de transport $i de lor t6rusi, cu indicarea nume-
a$e7are la locul bor. lui, pronumelui $i domiciliul
Pietrele de hotar, tip cadas- posesorului.
tral, vor avea forma trunchiu- 35. Consiliul comunal va a-
lui de piramidá, având dimen- lege din sânul &Au, inlituntrul
siunile de cel putin 30 cm pen- termenului de 30 zile stabilit
tru fiecare lature a patratului prin articolul urecedent, doi
www.digibuc.ro
(375 29 Mai 1933
delegati si doi supleanti care'
sub presedintia inginerului ca-
dastral vor forma comisiunea
ce va functiona In tot timpul
lucrarilor.
Delegatii primarici, care nu
vor urma intocmai proqramul
indicat de inginerul cadastral,
vor fi pasibili de penalitâtile pre-
vázute in art. 32 si 33 din lege.
36. Serviciul tehnic al jude-
telor, la cererea inginerului ca-
dastral, va delega pe picher sau
alt orn sil fixeze pang, la data
stabilità de inginer zona dru-
murilor publice punându-i la
dispozitie si schita de plan a
acestora.
Autorita tea cornunalIt va trasa
5i fixa ne teren prin pietre de
hotar drumurile de exploatare
si drumurile de botar.
De asemenea inginerul ca-
dastral va cere Directiunii ge-
nerale C. F. R., societâtilor de
OS ferate particulare, copie de
pe planul de situatie a zonei si
sil fixeze pe teren limitele zo-
rielor de cale feratâ 1).
Tot astfel se va proceda si cu
celelalte autoritAti publice pose-
soare sau proprietare de tere-
nuri rurale.
37. Inläuntrul termenului de
30 zile pana la inceperea lucrá-
rilor de masuratoare cadastralà,
organele administrative locale
vor lua mAsuri sit se fixeze
toate limitele Intre proprietâti
prin pietre sau stâlpi de ho-
tare, sub sanctiunile prevAzute
In art. 32 si 33 din lege, pentru
neconformare.
Fiecare posesor SO va pro-
cura pietre sau stâlpi de ho-
tare prin mijloace proprii.
38. Comunele, prin ingrijirea
primarului, sunt obligate a da
tot con cursul lor pentru bunul
mers al lucrArilor. Ele vor Dune
In mod gratuit la dispozitia co-
misiunilor si inginerului cadas-
i) pentru zonele suselelor, a se vedea Legea dru-
murilor din 22 Aprilie 1932, la pag. 388, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 36-41]
tral birourile strict necesare cu
tot mobilierul, inclusiv lumina
si Incalzitul.
Primarul comunei este rdspun-
zator de executarea obligatiuni-
lor impuse Comisiunii prin arti-
cote precedente, sub sanctiunile
prevazute in legea pentru orga-
nizarea cadastrului funciar *i
disciplinar, potrivit normelor din
legile administrative.
30. Inainte de Inceperea lu-
crgrilor pe teren, inginerul va
proceda la o foul numerotare
a caselor si locurilor de case si
va pregâti un registru cu nu-
mele posesorilor caselor si locu-
rilor. Acest registru va fi veri-
ficat pentru exactitate de pri-
maria comunala 1).
In baza acestui registru se al-
cátueste si indicatorul alfabetic
al posesorilor de proprietati fun-
ciare.
Identificarea posesorilor si
proprietatilor se vor face pe te-
ren, din casa in casd.
Registrul caselor va servi si
pentru inscrierea uniformA si
completà a numelui posesorilor
pe schite, planuri si documente,
consultandu-se oridecateori va fi
nevoie.
40. Inginerul cadastral, Im-
preung cu delegatii primAriei
vor constata acordul posesorilor
Invecinati asupra hotarelor te-
renurilor si vor Inregistra liti-
giile de hotare :n cazul când s'ar
ivi neintelegeri Intre posesori.
Litigiile ivite se vor mentiona In
procesele-verbale aparte si vor fi
insotite de o schità provizorie,
cu insemnarea ambelor hotare
a suprafetelor litigioase.
Inginerul va redacta si un in-
dicator al lanurilor si ta.blelor
(tarlalelor) cu denumirea obis-
nuita, a acestora, care va fi ve-
rificat pentru exactitate de pri-
mdria comunala.
41. Dupà terminarea acestor
1) A se vedea Instructiile nentru numerotarea
easelor din 6 August 1930,1a pag. 836, vol. XX
[Art. 42-46] 29 Mai 1933 676

operatiuni, inginerul cadastral 'rile intocmite, pentru ca ei sa,

va proceda la ridicarea cadas- poatä cere eventuale rectifiari.
trala, redactând in prealabil Cei interesati, constatând pe
schitele de plantare si schitele plan vreo nepotrivire, vor cere
de amp, prevAzute In art. 8, iar de indata, comisiunii, rectifica-
pe baza lucrdrilor executate, po- rea erorilor.
trivit dispozitiunilor din artico- Comisiunea preväzutd, In art.
lele precedente, va intocmi hdr- 35, sub presedintia inginerului
tile cadastrale ale comunei pe cadastral, va examina fiecare ce-
sectiuni, planul cadastral comu- rere, fäcând cercetäri si descin-
nal, precum si toate lucrarile re- deri pe teren, dupd care va rec-
gulamentare ale cadastrului. tifica planul, daa cererea se va
dovedi intemeiatd.
CAPITOLUL V
CAPITOLUL VI
Verificarea §i receplionarea lucre's-8er Regisfrul funciar §i anexele sale
42. Ministerul Agriculturii si 45. Dupd terminarea opera-
Domeniilor va exercita, prin Di- tiunilor pe teren si a rectified-
rectiunea cadastrului, indruma- rilor facute, conform art. prece-
rea, supravegherea, controlul, re- dent, inginerul cadastral va pro-
ceptionarea si verificarea tutu- ceda la calculul suprafetelor fie-
ror lucrdrilor executate de in- cdrei parcele, pentru a putea
ginerul cadastral. alcátui registrul cadastral fun-
43. Inginerul cadastral poate ciar si anexele sale.
cere receptionarea lucrdrilor pe 46. Registrul cadastral fun-
etape, pentru portiuni care sil ciar, redactat pe comune sau pe
reprezinte o unitate completd sate, untie acestea au fost consi-
sau cel putin 30 la suta din can derate ca teritorii cadastrale, va
titatea pentru care a primit de- cuprinde urmiltoarele:
legatie pe anul In curs. I. Numdrul sectiunii pe care se
Partea de lucrare receptionatá afla partea ridicata In plan.
nu va putea fi insa valorificata, 2. Numärul topografic al par-
deck, numai in cazul and va celelor.
putea fi incadratil la plata, In 3. Numárul lanului in care se
conformitate cu tarifele prevd- aflil fiecare parceld.
zute in caietul de sarcini res- 4. Numele si pronumele pose-
pectiv. sorului si eventuala porecla.
Operatiunile tehnice cadastrale 5. Domiciliul acestuia.
de teren pot fi receptionate cel 6. Numärul easel.
mai tarziu 'And la data de 15 De- 7. Suprafata fiecdrei parcele
cemvrie a anului In care s'a dat indicata In rubrica ramurei de
delegatia sau pentru care s'a culturd.
semnat contractul de lucrdri. 8. Venitul net cadastral.
In acest scop cererile de re- Registrul funciar va avea ru-
ceptie trebuesc Inaintate cel mai brici separate pentru suprafata
tärziu 'And la 15 Noemvrie. parcelei, clasa de calitate din
Receptia lucrdrilor se va face care face parte, venitul ei net
numai In ordinea inregistrdrii cadastral, imbunlitatirile fun-
cererilor la inspectoratul cadas- ciare etc.
tral respectiv. Aceste date vor fi completate
44. Dupa verificarea lucrdri- ulterior de comisiunea cadas-
lor cadastrale inteo comund, pe trald de clasificare prevAzutá In
teren, inginerul cadastral va face art. 64 din regulament.
cunoscut celor interesati planu- La sfârsitul registrului cadas-
www.digibuc.ro
677 29 Mai 1933 [Art. 47-49]

tral funciar se va consemna to- alcatuita prin extragerea din re-

talul general al suprafetelor te- gistrul parcelelor a suprafetelor
ritoriului cadastral respectiv in ramurilor de culturá pe table de
ha ei mp. hotar, recalculandu-se suprafe-
47. Anexele registrului cadas- tele pentru intregul teritoriu ca-
tral funciar sunt: dastral.
a) Ilegistrul parcelelor, cuprin- 48. Cetele de moeneni, obetiile
zand numarul sectiunii, denu- säteeti, precum i celelalte co-
mirea lanului, numärul topogra- lectivitati de persoane, care far&
fic, numele posesorului, domi- a forma o asociatiune cu carac-
ciliul, proportionalitatea pentru ter de persoanä juridica Bunt de
cazurile de indiviziune, ramura obete cunoscute sub o denumire
de cultura sau felul folosintei, colectiva, vor fi inscrise in toate
suprafata, schimbarile ulteri- lucrarile cadastrale cu denumi-
oare etc.; rea lor colectiva.
b Indicatorul alfabetic alcä- Pentru completare insa se vor
tuit prin extragerea din regi- alcatui ei tablouri cuprinzand
strul parcelelor, in ordinea alfa- individual numele fiecarei per-
betica a posesorilor, chiar dacá soane care constitueete colectivi-
sunt mai multi pe aceeaei par- tatea, pe baza legilor speciale in
cela, inscriindu-se in acelaei timp vigoare i pe baza hotaririlor ju-
ei toate numerele topograf ice ale decatoreeti, acolo unde ele exista,
parcelelor pe care le poseda iar unde lipsesc, tablourile vor
numarul casei; fi intocmite conform declara-
c) Foaia cadastrala de pose- tiunilor celor interesati. In a-
siune intocmita pentru fiecare ceste tablouri se va trece in drep-
posesor, cuprinzand toate parce- tul fiecarui deválmaei ei partea
lele ce acesta le posed& In ho- ce i se cuvine, determinatä in
tarul comunei, trecute in regi- fractiuni, In raport cu intregul.
strul cadastral. Aceste tablouri se vor anexa
In foaia de posesiune cadas- la indicatorul alfabetic din care
trala se va arata aeezarea topo- fac parte integrantá.
grafica a proprietatilor funciare 49. Toate documentele cada-
(numarul topografic, sectiunea strale se vor constitui in dosare,
sau denuniirea lanului respectiv) repartizandu-se astfel:
suprafata in rubrici aparte, a) Un dosar cuprinzand regi-
pe ramuri de cultura. strul cadastral funciar cu toate
Pe langa acestea, foaia ca- anexele sale prevazute la art. 47,
dastrala de posesiune va cu- impreund cu hartile i planul
prinde rubrici -pentru clasa de original cadastral. Acesta se va
calitate a fiecarei parcele, pen- preda Directiunii Cadastrului,
tru venitul net cadastral ei pen- impreunil cu toate schitele ori-
tru indicarea ulterioara a mu- ginale;
tatiilor survenite in dreptul de b) Tin dosar, cuprinzand al
posesiune sau schimbari in ra- doilea exemplar de registru ca-
mura de cultura; dastral funciar, o copie oficiala
d Sumarul foilor de pose- de pe planul cadastral ei ca
siune cuprinzand un rezumat al anexa indicatorul alfabetic al
acestora, suprafata totala tre- posesorilor va fi predat judeca-
buind sa corespunda cu totalul toriei de carte funduará pentru
suprafetelor din registrul cada- redactarea foilor de carte fun-
stral funciar; duard.
e) Situatiunea generala a su- Odatä cu acest dosar se vor
prafetelor ramurilor de cultura, preda judecatoriilor i procesele-
www.digibuc.ro
[Art. 50-52] 29
verbale incheiate pentru consta-
tarea litigiilor cu privire la li-
mitele parcelelor impreund cu
schitele hotarelor litigioase, con-
state cu ocazia mdsurdtorii;
c Alt dosar, cuprinzând al
treilea exemplar al registrului
cadastral funciar, Impreund cu
o copie de pe planul cadastral,
completat cu numele posesorilor
colorat dupd ramura de cul-
turd sau felul de folosintä, indi-
catorul alfabetic, foile de pose-
sumarul acestora si si-
tuatia generald a suprafetelor
ramurilor de culturd, se vor
preda comisiunii cadastrale pen-
tru clasificarea i evaluarea pro-
prietAtilor, spre a fi completate
potrivit dispozitiunilor din Cap.
VII al Regulamentului;
d) Copie de pe planul cada-
stral, färd anexele lui, se va
preda si Institutului Geografic
Militar pentru nevoile sale.
CAPITOLUL. VII
Normele §i lucrârile cadastrale de
closificare
50. In vederea stabilirii veni-
tului cadastral, impärtirea ca-
dastrald a t Ara In regiuni de
evaluare si In zone de clasificare
se va face de Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor, pe baza stu-
diilor amdnuntite a factorilor
agricoli si economici, care deter-
mind venitul cadastral.
In acest scop, serviciul de iden-
tificare, clasificare i evaluare a
Directiunii Cadastrului va pro-
cure dela Camerele de agricul-
turd si dela toate institutiunile
competinte datele necesare In
ceea ce priveste:
a Cheltuielile de exploatare,
cheltuielile muncilor de pregd-
tire a solului, de semänat, de
Sntretinere a semänkturilor, de
recoltd, cu tractiune animald sau
mecanicd, plata pe zi a unui
muncitor la muncile agricole a
diferitelor ramuri de culturd de a griculturd.
www.digibuc.ro
Mai 1933 678
plata pe zi a unui atelaj cu trac-
tiune animald;
) Cheltuielile de transport la
statiuni de cale feratd, porturi
sau direct la pieta de desfacere;
c) Cheltuieli de administratie
(plata functionarilor, eervitori-
lor, argatilor, päzitorilor etc.);
d) Date asupra posibilitätii de
valorificare a produselor (cdi de
comunicatie, distante la pietele
de desfacere, la gäri, por-
turi etc.);
e) Impozite anuale;
f) Preturile medii anuale a pro-
duselor agricole;
g Sistemul de culturd, asola-
ment, rotatie i cheltuielile apro-
ximative legate de aceste sis-
teme;
h Cheltuielile diferitelor ame-
najamente, de päsuni, priduri
etc.;
i Cantitatea recoltei produsä
de primântul cel mai fertil si de
cel mai slab.
51. Datele asupra conditiuni-
lor de sol, clime si factorii me-
teorologici se vor procure dela
Institutele de Cercetdri Agrono-
mice, Zootehnice, Forestiere Me-
teorologic, Geologic etc.
Pentru determinarea diferite-
lor tipuri de soluri In vederea
fixdrii regiunilor de evaluare se
va cere concursul Sectiei Agri-
cole a Institutului de Cercetdri
Agronomice, Sectiei de Soluri a
Institutului Forestier, Academi-
Hor de Inalte Studii Agricole si
Scoalei Politehnice, Sectia sil-
vied din Bucure$ti.
In ceea ce priveste climatul,
nentru fixarea regiunilor de eva-
luare, se vor cere datele necesare
Institutului Central Meteorologic,
filialelor lui si fermelor Statului.
52. In haze datelor referitoare
la factorii ce contribuiesc la de-
terminarea regiunilor de eve-
luare, se va proceda la delimita-
rea geograficd a acestor regiuni,
cerându-se si avizul Camerelor
675 29 Mal 1933 [Art. 53-60]

53. Factorii agricoli i econo- Terenul model se va fixa pe

mici influentând asupra venitu-
lui cadastral, calculat pentru di-
feritele ramuri de culturá pe hec-
tar, determind o scarà de valori
a acestui venit.
Comunele formând un trup,
in care venitul cadastral al pro-
priet64ii funciare intrA in cel
mult 8 gradatii ale acestei scári,
formeazii o regiune de evaluare.
Aceste gradatii constituiesc
clase de calitate a diferitelor ra-
muri de culturd in interiorul
unei regiuni.
54. Când In interiorul unei
regiuni de evaluare sunt 'Ana
la maximum 8 clase de calitate,
regiunea in acest caz constituie
o singurd zond. Când insä In in-
teriorul unci regiuni de eve-
luare sunt mai multe deck 8
clase de calitate, regiunea se va
imptirti in mai multe 'zone de
clasificare, fiecare zond cuprin-
zAnd cel mult 8 clase de calitate,
diferind intre ele prin venitul
lor cadastral.
55. Clasele de calitate fiind
rezultatul tuturor factorilor a-
gricoli si economici, dintre care
cel mai constant este solul cu
insusirile sale fizice, chimice
fiziologice, se vor alege la fie-
care ramura (le cultur5, terenu-
rile de model care reprezintä
mai tipic clasa de calitate.
Ele servesc ca, prin compara-
tie, sa se determine In care clasà
de calitate trebuiesc inscrise par-
celele funciare, procedura fiind
numità clasificarea cadastralá.
Terenurile model ale regiunii
sau ale zonei vor fi fixate dura
necesitate pentru fiecare clasá
de calitate a ramurilor de cul-
turd, in cuprinsul unei singure
sau mai multor comune.
Aceste terenuri model, fixate
de critre organele de specialitate
ale serviciului de clasificare si tigul net ce rdmâne pentru po-
evaluare, servesc drept norme sesorul imobilului, dupá scade-
de fixare a terenurilor model din rea cheltuielilor obisnuite in
fiecare comuntt In parte. zona de clasificare i necesare
www.digibuc.ro
cat va fi posibil pe parcele cat
mai omogene in ceea ce priveste
compozitia solului i pozitia te-
renului.
56. In registrul special al te-
renurilor model se vor inscrie:
a) Numdrul topografic al par-
celelor;
I)) Numele proprietarului;
c) Toate elementele care con-
ditioneazd puterea de productie
a solului.
La parcelele cu suprafata mai
mare de 1 ha se va nota si pe
hartd pozitia terenului model.
57. Parcelele care au o supra-
fatd mai mica, de 5.000 rap vor
forma o singurä clasg, de cali-
tate, rezultata din media clase-
lor ce o compun.
Cele cu o suprafatá mai mare
de 5.000 mp, care sunt formate
din terenuri de clase diferite,
vor fi impartite In atâtea clase
câte cuprinde parcela, suprafata
lor exprimându-se in zecimi ra-
portate la intreg.
58. Proprietatile funciare tern-
porar ameliorate (amendamente,
ingrasilminte naturale sau arti-
ficiale, lucrarea mecania sau
intensivá a solului etc.), se vor
clasifica la fel cu proprietätile
invecinate neameliorate.
59. Pildurile formate dintr'un
singur trup mai mic de 30 ha
se vor considera ca o singurá
clasä de calitate (fertilitate),
dui:a Insusirea solului, densita-
tea si esenta arborilor aflati In
trupul clasificat.
Pddurile formate dintr'un sin-
gur trup mai mare de 30 ha,
cu diferente insemnate in va-
loarea solului, densitatea
esenta arborilor se vor considera
ca Maud parte din mai multe
clase de calitate.
60. Venitul cadastral este câs-
[Art. 61] 29 Mai 1933
culturii solului si productiei In
sistemul de economie al majo-
ritAtii posesorilor din regiune.
La calcularea acestor chel-
tuieli nu se va lua In considera-
tie situatiunea material& indivi-
duald a posesorului, nici sarci-
nile ce greveazd imobilub
De asemenea nu se vor lua In
considerare nici veniturile ce ar
(lecurge In urma valorificdrii
mai bune a produselor, fie prin
Investiri mai mari, fie prin in-
dustrii agricole, cum sunt de
exemplu: fabricile de spirt, de
zahdr, de uleiu, instalatiile de
mori sistematice, precum si ace-
lea ce ar decurge din avantajele
comasdrilor
La evaluarea veniturilor unor
astfel de parcele care in Intre-
gime sau numai partial sunt
amenajate cu instalatiuni de
apdrare sau ameliorare mai im-
portante (diguri de apárare con-
tra inundatiilor, instalatiuni de
irigatiune sau drenaj, apArdri
de maluri si iazuri etc.) si care
reclamd o permanentA chel-
tuiald de Intretinere si functio-
nare, se va adAuga si aceastä
cheltuiald la spesele de exploa-
tare.
61. Pentru calcularea veni-
tului net la diferite ramuri de
culturd se vor lua In conside-
rare urmdtoarele norme:
1. La terenul arabil:
a) Valoarea brutd a recoltei In
asolamentul calcultat pe unita-
tea de suprafatA (hectar), pre-
cum si valoarea brutd a foloa-
selor accesorii (pdsunatul ogoa-
relor etc.), calculata In lei, luân-
du-se valoarea medie a ultimi-
lor 5 ani;
b Cheltuielile de exploatare:
valoarea medie pe 5 ani, expri-
matd In lei, a lucrArilor solului;
valoarea semintelor si ingrdsd-
mintelor, valoarea lucrarilor de
Intretinere, de recoltd, salariile
pdzitorilor etc.
Soldul rezultat din valoarea
www.digibuc.ro
680
brutA medie a tuturor venitu-
rilor si din valoarea medie a
cheltuielilor, reprezintA venitul
net cadastral, calculat pe an
si hectar.
Terenurile cultivate cu furaje
artificiale intrà In categoria te-
renurilor arabile.
2. La grAdini si pepiniere se
va constata valoarea brutd a
recoltei calculatd pe unitatea de
suprafatA, plus valoarea brut&
a foloaselor accesorii.
La gradinile de zarzavat se va
lua venitul obisnuit pe ultimii
cinci ani al recoltei fiecdrei spe-
cii de plantd, iar la cele de ar-
bori fructiferi (livezi , a flea-
rei specii de 130111i fructiferi.
La calcularea cheltuelilor de
exploatare se va tine socoteald
de valoarea muncilor de sand,
curAtire, stropire, sädire, Mere,
recoltd.
In cazul când grAdinile sunt
IngrAdite se tine socoteald si de
cota de amortizare a cheltuieli-
lor de ingràdire, socotindu-se
dobanda capitabilui Investit.
La livezile de pomi venitul net
se socoteste pe ultimii 5 ani, iar
cand dela data producerii veni-
tului sunt mai putin de 5 ani,
din anul and plantatia a deve.
nit producdtoare de venituri,
scAzAndu-se anuitátile cheltuie-
lilor fAcute cu plantarea, cu lu-
crdrile de Intretinere, plus do-
banda capitalului investit, esalo-
nate pe un numär de ani In ra-
port cu speciile cultivate.
3. La fânete se va lua valoa-
rea medie a recoltei de fân, sol-
dul obtinându-se prin scaderea
din venitul mediu obisnuit pe
5 ani a cheltuielilor de exploa-
tare, de recoltd, de transport, de
IntretinPre, amendare, grApare,
distrugerea musuroaelor de, car-
tite etc.
4. La vie veniturile se vor cal-
cula dupd valoarea brutd, a re-
coltei mustului si rachiului de
tescovind.
681 29 Mai 1933 [Art. 62-64]

Cheltuielile de exploatare sunt: tul si paza pe acelasi interval

valoarea lucrdrilor de intreti- de timp.
nere, de recoltd, de transport, 7. Pentru clasificarea i eva-
aceea a materialelor folosite luarea proprietiltilor forestiere
pentru intretinere, pazd si amor- se va proceda dupd normele
tismentul pentru cheltuielile de unui regulament special.
replantare, investitiuni 62. Ministerul Agriculturii
etc. Domeniilor, dupd terminarea
Soldul veniturilor si cheltuie- calculelor, potrivit normelor pre-
lilor reprezintd venitul net ca- cizate in art. 61, va publica pe
dastral obtinut din cultura viei regiuni de evaluare si pe zone
Acesta se 't a calcula conside- de clasificare cate un tablou cu
rand Media venitului si cheltuie- indicarea pe ramurile de cul-
lilor pe ultimii cinci ani, sau de turd a venitului net obisnuit ca-
cand via este pe rod, in cazul dastral constatat la fiecare clasd,
cand nu are cinci ani de cand e de calitate.
producatoare de venit. Indicatiile acestui tablou sunt
5. Pentru pasune, daca tere- valabile pentru clasificarea tu-
nul de pdsunat se poate com- turor proprietdtilor funciare din
para cu un teren de fâneatd de comunele care fac parte din re-
o clas. inferioard, se socoteste giunea respectivd de evaluare si
un procent oarecare din valoa- zond de clasificare.
rea brutd obisnuitä a recoltei Venitul net indicat in acest
fanetei respective. tablou fiind supus fluctuatiuni-
Asemenea se procedeaza si la lor va putea fi rectificat (le Mi-
constatarea cheltuielilor si la nisterul Agriculturii si Dome-
calcularea soldului. niilor p-rin aplicarea unor coefi-
Dacä terenul de pdsunat prin cienti (indexe)
pozitia sa de munte nu se poate Clasa de calitate hind rezul-
compara cu niciuna din clasele tata din factori aproape cons-
inferioare ale fanetelor din im- tanti, nu se schimba nici in caz
prejurimi, pentru fixarea veni- de fluctuatiune a venitului net
tului net se ia ca bazd taxa de cadastral.
pásunat pe cap de vitá ce pot fi 63. Modificarile provizorii
nutrite pe un hectar. cute ramurilor de culturd pe o
Aceste date se considerd drept parceld nu vor forma obiect de
venit la calcularea recoltei. procedurd sau modificare ca-
Chltuielile de exploatare i in-
dastrald. Se excepteazd numai
viile, care fiind distruse de in-
tretinere sunt:. plata muncitori- secte viadmätoare, boale cripto-
lor pentru curdtatul gamice sau alte cauze, au fost
caratul bolovanilor etc., desfiintate i destinate vremel2"
amortismentul cheltuielilor de nic pentru altd culturd, precum
amendare. si terenurile distruse de inun-
Soldul veniturilor si cheltuie- datii, Intru cat li s'ar fi schim-
lilor reprezintá venitul net ca- bat complet compozitia lor.
dastral, obtinut din cultura pa, Dacd via va fi refäcutä, pose-
sunii, calculat pe ultimii 5 ani. sorul sail este obligat a declara
6. La trestis venitul net re- aceasta la primilria comunall
zultd din soldul valorii recoltei in termen de 60 zile dela data
brute obisnuitá a trestiei sau pa- hiceperii lucrárilor de ref acere.
purei pe ultimii cinci ani din 64. Ministerul Agriculturii
valoarea chltuelilor de exploa- 1) A se vedea Legea contributiilor directe, la
tare, care sunt: taiere, transpor- venitul proprietitilor agricole, pag. 860, acest vol.
www.digibuc.ro
[Art. 65-69] 29 Mai 1933 682

Domeniilor, Directiunea Cadas- va sta afisatd la usa primdriei

trului, clupd terminarea opera- 15 zile dupd expirarea cdrora
tiunilor tehnice, va dispune in primarul va constata indeplini-
termen de cel mai tArziu 3 luni rea formalittitilor de publicitate
executarea clasificArii in parte printr'un proces-verbal din care
a fiecdrei proprietdti funciare. un exemplar se va anexa la do-
Lucrdrile de clasificare pe te- sarul comunei, iar altul se va
ren se vor executa de comisiu- preda delegatului cadastrului
nea cadastrala de clasificare impreund cu toate actele anexe
compusA din: 67. La termenul fixat pentru
Delegatul cadastrului ca pre- inceperea lucrdrilor se va in-
sedinte, primarul sau inlocuito- cheia un proces-verbal de consti-
rul sAu; tuirea comisiunii.
Membrii delegati ai comitetu- Lucrdri le comisiunii sunt pu-
lui agricol local; blice.
Notarul comunei sau secreta- Cei interesati sunt obligati a-i
rul, care va indeulini in comi- da toate lämuririle ce se vor
siune functiunea de secretar. cere (informatii, hArti agrogeo-
La nevoie comisiunea poate logice dacd existd, planuri de
cere avizul reprezentantilor C. exploatare, datele referitoare la
A. P. S.-ului, R. E. A. Z.-ului, instalatiile de ameliordri fun-
P. A. R. I. D.-ului sau altor ex- ciare etc.).
perti ai Ministerului de Agri- 68. Lucrdrile esentiale la cla-
culturd si Domenii. sificarea terenurilor sunt:
65. Inceperea lucrtirilor comi- a) Fixarea terenurilor model;
siunii va fi anuntatA prin pri- b) Inglobarea in clasa de cali-
mdrie dupd formele uzitate in tate a proprietätilor funciare
localitate cu 30 zile inainte. prin comparatii cu aceste tere-
In acest scop delegatul cedes- nuri model.
trului va fixa termenul de in- 69. Comisiunea cadastrald de
cepere a lucrdrilor emitAnd in- clasificare, pe baza registrului
cunostiintare rolectivA pe care terenurilor model din zona de
o va inainta comunei interesate. clasificare respectivA, exami-
Prim Aria comunald, este obli- neazd, in baza indicatiunilor cu-
gatd: prinse in registru pämänturile
a) SA afiseze incunostiintarea comunei respective, jar pentru
colectivA si srt aducd termenul tipurile de sol corespunzatoare
la cunostinta locuitorilor din celor descrise in registrul tere-
comund prin toate mijloacele de nurilor model, fixeazd cdte un
publicitate obisnuite in locali- teren model pentru fiecare ra-
tate: bätAi de tobd, strigäri din murd de culturd.
gurd sau trambite etc.; Dacd in comund existd numai
b) SA instiinteze despre a- unele clase de calitate din zona
ceastA operatiune individual pe respectivA se vor fixa numai a-
locuitorii domiciliati in alte co- cestea primind numdrul clasei
mune, avdnd proprietdti in ho- de calitate din zond.
tarul comunei respective; Inteo zond de evaluare nu-
c) SA pund in vedere tuturor märul claselor de calitate nu
posesorilor de imobile sd-si pro- poate fi mai mare decdt acela
cure si sd pund la dispozitia fixat pentru regiunea de eva-
comisiunii toate actele si sA dea luare respectivA.
toate explicatiile de care ar avea Proprietatea indicatd sub un
nevoie. numdr topografic, apartintind
66. Incunostiintarea colectivA aceleasi ramuri de culturd, se
www.digibuc.ro
683 29 Mai 1933
va Ingloba In elasa de calitate
prin comparatie cu terenul mo-
del. In caz cA suprafata parcelei
trece peste 5.000 mp, iar confi-
guratia terenului sau Insusirile
principale ale solului nu admit
Inglobarea intregei parcele in-
teo singurä clasd de calitate,
suprafata ei se va repartiza la
mai multe clase, indicându-se In
fractiuni zecimale partea cores-
punzatoare fiecArei clase de ca-
litate.
70. Despre executarea lucrä-
rilor comisiunea va incheia pro-
cese-verbale in dublu exemplar,
din care unul se va pästra in
arhiva comunalà ca document
In legAturä cu clasificarea pro-
priettitilor cadastrale funciare,
iar al doilea va fi predat Minis-
terului Agriculturii si Domenii-
lor, Directia cadastrului.
Receptionarea lucrärilor de
clasificare se va face de cAtre
organele speciale ale Directiunii
cadastrului din Ministerul A-
griculturii si Domeniilor.
71. Registrul funciar cadas-
tral fiind completat cu indica-
rea claselor de calitate, delega-
tul cadastral completeazá urmä-
toarele documente cadastrale:
1. Indicatorul alfabetic al po-
sesorilor cu numerile topogra-
fice ale proprietätilor funciare
apartimind fiecrirui posesor In
parte.
2. Registrul statistic al clasifi-
cArilor, Intocmit pe ramurile de
culturä si pe clase de calitate,
cu indicarea venitului cadas-
tral.
3. Foile cadastrale de pose-
siune pentru fiecare posesor In
parte.
4. Sumarul foilor cadastrale.
5. Registrul terenurilor model
pentru clasifica re Intocmit In
dublu exemplar.
72. Dupà terminarea lucrAri-
lor se vor preda primäriei:
Registrul funciar cadas-
tral;
www.digibuc.ro
[Art. 70-73]
b) Foile cadastrale de pose-
siune;
c) Sumarul foilor cadastrale
de posesiune;
d) Un exemplar al registrului
terenurilor Model.
Primäria este obligatá ca timp
de 30 zile dela primirea acestor
documente sit le tinä la dispozi-
tia celor interesati, pentru a lua
cunostintä de cuprinsul lor.
In acest scop va afisa pe usa
primäriei o incunostiintare co-
lectivä despre aceasta, adu-
când-o la cunostintä prin mii-
loacele de publicitate obis,nuiie
In comunä, dupä care se va in-
cheia un proces-verbal, in dublu
exemplar, constatator a formali-
tiltilor indeplinite.
73. Toti cei nemultumiti cu
rezultatele gäsite in lucrdrile a-
fisate vor putea face, in termen
de 10 zile dela expirarea terme-
nului de afisare, o Intämninare
scrisä la comisiunea agricolà ju-
deteanä de evaluare.
Aceste Intampinäri vor fi mo-
tivate si se vor sprijini numai
pe consideratiuni de gresitä
comparare a terenurilor ce le a-
partin fatä cu terenurile model.
Comisiunea judeteanii de eva-
luare cadastralä este formatä
dintr'un inspector de evaluare
cadastralä ca nresedinte; din-
tr'un delegat al Camerei agri-
cole si un delegat al administra-
tiei financiare.
Comisuinea va putea consulta
expertii arätati in ultimul ali-
neat al art. 64 din regulament
pentru specialitatea respectivä.
Comisiunea judeteariä de eva-
luare cadastralt va examina in-
tämpindrile primite, chemänd
prin primäria respectivä pe re-
clamant pentru a da explicatiile
CP se vor cere.
Rezultatele date de comisiunea
judeteang, de evaluare cadas-
tralä vor fi afisate la primärie,
aducându-se aceasta la cunos-
tintil prin mijloacele de publici-
 [Art. 74-791 29 Mai 1933
tate obisnuite, Incheindu-se pro-
ces-verbal de constatarea forma-
litdtilor indeplinite In dublu
exemplar, din care unul se va
inainta inspectoratului cedes-
tral respectiv, lat altul se va
pdstra in arhiva primdriei.
74. Cei nemultumiti cu hotd-
ririle date de comisiunea jude-
teand de evaluare cadastrald
vor putea face Intâmpinare a-
drestd Ministrului Agriculturii
si Domeniilor, depunând-o la
primária comunei respective in
termen de 30 zile, IncepAnd dela
data comunicdrii rezultatelor
date de comisiunea judeteand.
Dupe expirarea termenului pri-
märia va inainta toate intâmpi-
närile inregistrate, formänd un
singur dosar si insotite de un
borderou, Ministerului.
Acesta, In ultimd instantit, va
proceda la cercetarea intâmpi-
nárilor pe baza avizului unei
comisiuni de specialisti, formatá
dintr'un delegat al directiunii
cadastrului ca presedinte, un de-
legat al directiunii agriculturii
si un delegat al Ministerului Fi-
nantelor. Ea se va putea com-
plete la nevoie cu delegati din
oricare directiune de specialitate
a Ministerului de Domenii, la
cererea presedintelui comisiunii.
75. Directiunea cadastrului
intrând in posesiunea lucrdrilor
definitive se va ingriji ca toate
modificdrile aduse de cdtre co-
misiunea judeteand de evaluare
cadastrald sau de Ministerul A-
griculturii si Domeniilor, ca ul-
tirnd instant& In ceea ce priveste
clasificarea, sd fie trecute In
toate documentele cadastrale.
76. Dupd terminarea lucrdri-
lor de clasificare si a rectificdri-
lor survenite, directiunea cedes-
trului va trimite inspectoratului
de evaluare cadastrald toate do-
cumentele necesare pentru corn-
pletarea lor cu venitul net cedes-
tral stabilit de ciltre comisiunile troducerea cArtilor funduare in
de evaluare cadastrald.
www.digibuc.ro
681
77. Dupd completarea venitu-
lui net cadastral, lucrarea se va.
depune din nou la directiunea
cadastrului, inspectoratului res-
pectiv, care va trimite o copie
administratiei financiare pentru
fixarea impozitului agricol, iar
aft& copie o va preda primariel
pentru a o depune la dosarul lu-
crdrilor.
CAPITOLUL VIII
Dispozifiura finale ;i fransiforii
78. Cu incepere dela 20 Apri-
lie 1933, data publicdrii legii
pentru organizarea cadastrului
in Monitorul Oficial, nicio auto-
ritate, afard de Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor, nu are
dreptul a da dispozitiuni cu ca-
racter tehnic, referitoare la corn-
pletarea, rectificarea, reambula-
rea etc. lucrdrilor cadastrale.
Lucrdrile care se gdsesc In
curs de executare pe bazd de or-
dine emise dela diferite autori-
táti sunt sistate de drept. Exe-
cutorii lor vor comunica in ter-
men de 30 zile dela publicarea
acestui regulament, inspectora-
telor cadastrale, artitend ordinul
pe baza cdrora executá vreo o-
peratiune in legaturlt cu lucrá-
rile cadastrale tehnice sau eco-
omice, de teren sau de birou,
stadiul lucrarii, conditiunile de
platil In care a fost angajat a
lucre. Lucrdrile care nu s'au ra-
portat in termenul ardtat mai
sus sunt socotite ca inexistente.
79. In termen de 15 zile dela
data comunicárii, un delegat al
inspectoratului cadastral respec-
tiv se va deplasa la fate locu-
lui, va examine situatia lucrd-
rilor si va incheia un proces-
verbal asupra celor constatate,
aratiind deed, lucrarea in forma
si conditiunile in care se exe-
cutá este sau nu In dezacord cu
principiile tegii pentru organi-
zarea cadastrului i pentru in-
Vechiul-Regat si Basarabia.
685
Motivarea va fi documentatl.
In cazul când raportul va con-
chide la continuarea lucrttrilor
in curs de executare, directia
cadastrului va autoriza pe ingi-
nerul respectv sä le termine, con-
trariu va fi oprit de a mai lu-
cra, iar directia cadastrului prin-
tr'un delegat al sttu, in unire cu
inginerul cadastral respectiv,
vor incheia un deviz estimativ a
valorii lucrarilor executate 'Ana
la data sistarii prin efectul nor-
melor din acest regulament.
Devizul va fi inaintat autori-
tatii care a autorizat lucrarea
spre a dispune.
Dosarele, hartile, planurile *i
orice acte referitoare la aseme-
nea lucrtiri autorizate vor fi pre-
date inspectoratului cadastral
respectiv, care va elibera dovadä,
de primirea lor.
80. Lucr Arne cadastrale exis-
tente in tinuturile unite din fosta
Monarhie Austro-Ungara
man in vigoare Nina când aces-
tea vor putea fi revizuite, ream-
bulate *i rectificate, conform
principiilor prevAzute la art. 67,
68, 72 *i 75 din legea pentru or-
ganizarea cadastrului funciar i
pentru introducerea cArtilor fun-
duare in Vechiul-Regat *i Basa-
rabi a 1).
81. Lucrarile tehnice de miisu-
ratoare, parcelare, comasare *i
in general orice lucrtiri in legit-
turtt cu aplicarea legilor de re-
formti agrará, de regularea pro-
prietätii in Dobrogea-Nouti *i
Basarabia, se vor executa, acolo
unde exista retea geodezica, o-
data cu lucrarile tehnice cadas-
trale dupii cum urmeazà:
I. Pentru Ardeal, Vechiul-Re-
gat *i Basarabia:
a Când lucrArile de reformä
agrard nu sunt incepute, ele i*i
vor urma cursul pânit la desä-
1) A se vedea Reculament pentru aline fun-
eiare, din cire. Cernauti, din 31 lanuarie 1928, la
pag. 954, vol: XVXVI, cu mod. 6 August 1930.
www.digibuc.ro
29 Mai 1933 [A rt. 80-81]
viir*irea lor, independent de lu-
crtirile tehnice cadastrale;
b) Cand lucrarile de reforma
agrará nu sunt incepute, ele vor
fi executate conform art. 73 din
lege, odata cu lucrarile tehnice
cadastrale ale restului proprie-
tatilor, Ina, lucrárile pentru re-
forma agrarg vor fi executate
cu prectidere.
II. In Cadrilater lucrdrile de
aplicare a refornlei agrare se vor
executa dupà urmAtoarele si-
tuatii:
a In cazul cand intreaga me-
rea (teritoriu cadastral) a fost
comasatà *i aplicarea comasarii
terminatá, se va face o identifi-
care pe teren pentru a stabili
posesorii imobilelor, iar prin lu-
crAri tehnice de reambulare se va
completa masurátoarea origi-
nalti in scopul executärii planu-
rilor *i härtei cadastrale Intra-
vilanul comunei respective, cu
r6,- toate terenurile rdmase nemiisu-
rate cu ocazia comastirilor se va
mäsura in cursul reambultirilor;
b) In cazul când din teritoriul
cadastral au mai ramas portiuni
de terenuri necomasate, delega-
tul cadastrului va termina mai
inainte cornasarea *i apoi va
trece la executarea cadastrului
a*a cum se arata in alineatul
precedent;
c) In merelele in care din di-
ferite cauze nu se poate termina
comasarea, lucrttrile de cadas-
tru nu pot fi incepute;
d In merelele la care nu s'a
alipit comasarea, detaliile nece-
sane härtilor *i planului cadas
tral vor fi completate cu ocazia
comastirii.
III. In sudul Basarabiei, in ca-
zul cand perimetrarea este exe-
cu tata, inginerul cadastral va
ridica in interior toate detaliile
necesare cadastrului *i. apoi va
aplica parcelarea, indeplinind
toate formalitätile cerute de lege
pentru transformarea planului
de comasare in härti cadastrale.
 [Art. 82-11 1 lunie 1933 686

In cazul când nu s'a facut in prezent lucrdri de reforma a-

nicio operatiune tehnicd in ve- grarrt timp de cinci ani la Di-
derea iesirii din indiviziune, in- rectiunea cadastrului.
ginerul va ridica perimetrul co- Ei vor depune un examen teo-
munei cu respectarea dispozitiu- retie, iar cu ocazia predarii pH-
nilor legii cadastrului, apoi va mei lucrdri de cadastru, execu-
proceda ca la punctul II, al. a tatd personal si receptionatd, vor
din acest articol. In ambele ca- sustine lucrarea din punct de
zuri intravilanele vor fi mäsu- vedere practic in fata comisiu-
rate 1). nii examinatoare.
82. Actualii antreprenori ai 84. Sunt scutite de timbre
directiunii cadastrului autorizati toate actele si memoriile nece-
pentru lucrari de topometrie, a- sare pdrtilor in legAturd cu pro-
vând la bazil cel putin bacaIau- cedura cadastrald pand la defi-
reatul sau studii echivalente, nitivarea lucrdrilor.
conform dispozitiunilor prevd- 85. Instructiuni speciale pre-
zute in legile invdtdmdntului se- gAtite de Directiunea cadastru-
cundar 2), precum si acei care lui, aprobate de Ministerul A-
sunt autorizati de cel putin 10 griculturii si Domeniilor i pu-
ani pentru aceste lucrdri, pot fi blicate in Monitorul Oficial, vor
antreprenori pentru lucrdrile de desvolta amdnuntit modul de
geodezie i cadastru, numai executare a diferitelor categorii
dupa trecerea unui examen in de lucrari. previtzute in acest re-
specialitatea pentru care nu au gulament.
fost autorizati pand, in prezent,
organizat de Directiunea cadas- DECIZIE
trului, cu un program analitic
aprobat de Ministerul Agricul- pentru reducerea taxelor de verificare a
turii i Domeniilor. contorilor de electricitate
In timpul de 10 ani, prevazut DIN I IUNIE 1933
de alineatul precedent, se soco-
teste i timpul cat un antrepre- Aceastd decizie sub Nr. 7.362
nor al cadastrului a executat lu- din 1933 s'a publicat in Monito-
crarile tehnice cadastrale ca rul Oficial partea I Nr. 123 din
functionar al Directiunii cadas- 1 Iunie 1933, unde se poate con-
trului cu delegatie personald. sulta. A se vedea si art. 33 din
Personalul tehnic care poate legea sistemului metric de mil-
executa lucrdri de geodezie va fi suri si greutati din 18 Mai 1922,
ardtat in regulamentul special la pag. 152, vol. XIIIXIV, cu
prevazut de art. 12, al. 2 din lege. mod. 13 Septemvrie 1929 si 19
83. Pentru lucrdrile de cadas- Mai 1932.
tru pot fi autorizati i antrepre-
norii si absolventii scoalelor de RESULAMENTUL
topometrie sectia I si sectia II, Casei de credit si economie C. F. R.
si inginerii hotarnici care nu in-
trä in prevederile articolului pre- DIN 5 IUNIE 19331)
cedent, dar care au lucrat pang, CAPITOLUL I
1) A se vedea Legea pentru mod. dispoz. din Scapa! ;i organizarea Casei
Legea reformei am.are din 2 bloemvrie 1932, la
pag. 763, vol. XX. 1. Casa de Credit si Econo-
2) A se vedea Leova InvAginintului secundar
din 15 Mai 1928 la paz. 1064, vol. XVX VI,
mie C. F. R. fiinteazd In baza
cu molifiedrile din 29 Iunie, 22 Iulie pi 28 De- Acest Regulament s'a sanctionat prin De-
cemvrie 1911 la pag. 622, volumul XIX pi 22 cret N.. 1.481 933 pi publicat In Minhlorul
Aprilie 1932 la pag. 382, voL XX. Oficial p. 1 Nr. 126 din 5 Iunie 1933. A se
www.digibuc.ro
 687 5 1unile 1933
legii Casei autonome pentru o-
crotirea si ajutorarea personalu-
lui C. F. R., promulgatà prin
inaltul decret regal Nr. 1.472 din
1930 $i in conformitate cu legea
nentru modificarea dispozitiuni-
lot art. 3, al. g din sus citata
lege, promulgatä prin inaltul
decret regal Nr. 1.543 din 1932.
2. Consiliul de administratie
al Casei autonome C. F. R. poate
infiinta agentii si in alte centre
importante C. F. R., de prefe-
rintá in orasele uncle functio-
neaza Directiile de exploatare $i
diviziile financiare ale Regiei au-
tonome C. F. R.
Agentiile vor functiona in con-
formitate cu prezentul regula-
ment si cu instructiunile ce li se
vor da de catre Casa autonomä
C. F. R.
Scopul
3. Casa de Credit si Economic
C. F. R., are menirea:
a) De a capitaliza si face pro-
ductive micile economii ale per-
sonalului activ i pensionat al
Regiei autonome C. F. R. $i al
Casei Autonome C. F. R.;
b) De a inlesni personalului
activ i pensionat credit ieftin,
pe termen scurt, in contul sala-
riului sau pensiunii;
c) De a da membrilor säi im-
prumuturi pe termen lung, in
scop de a cumpära terenuri $i
cládi locuinte in deplinä pro-
prietate, pentru a-si plâti dato-
riile ce greveaza locuinta, pre-
cum si pentru repararea sau
completarea imobilului ce le ser-
veste de locuintä;
vedea i Legea Casei Autonome pentru ocro-
t rea pereonalului C. F. R , din 3 Mai 1930, la
pag. 261, vol. XVIII, cu modificlrib din 1932,
la pag. 482, vol. XX. De asemeni a se vedm
organizaDile Caselor similare de economie a
Corpului didactic din 14 Noemvrie 1910, pa-
gina 958, vol. XVIII; a elerului, din 21 Iulie
1929, pa.. 711, vol. XVII; a functionarilor Mi-
nisterului SlinAtkii, din 29 Mai 1927, pag 758,
vol. XV XVI ; a functionarilor publiei, din
la Martie 1932, pag. 161, vol. XX. ventiuni cu intreprinderile co-
www.digibuc.ro
[Art. 2-51
d) De a inlesni membrilor sdi
contractarea unei asigurdri a-
supra vietii $i contra incendiu-
lui, in conditiuni avantajoase,
printeun oficiu propriu al Ca-
sei sau prin intermediul socie-
tatilor de asigurare.
Organizarea
4. Conducerea Casei de credit
si economie este incredintatä:
a) Consiliului de administratie
al Casei autonome C. F. R.;
b) Comitetului de directie al
Casei autonome C. F. R.;
c) Directorului general al Ca-
sei autonome C. F. R.
Consiliul de administratie
5. Atributiile consiliului de ad-
ministratie sunt:
a) Fixeazit dobanzile ce Casa
de Credit $i Economie C. F. R.,
va pläti pentru depunerile per
manente i temporare;
b) Fixeaza in fiecare an do-
banzile ce trebue sä perceapa la
imprumuturi;
c) Decide infiintarea agenti-
ilor;
d) Hotäräste asupra intrebuin-
tärii fondurilor disponibile ale
Casei;
e) Se pronuntä asupra orica-
rei chestiuni ce i se va supune
de cätre directorul general al Ca-
se! autonome C. F. R.;
f) Hotáriiste asupra cererilor
de imprumut pe termen lung;
g) Hotäräste asupra deschide-
rilor de credite suplimentare $i
extraordinare;
h Hotäräste asupra intrebuin-
tdrii fondului de rezervä;
i) Repartizeaza fondul de pre-
vedere dunä propunerile direc-
torului general;
j Hotäräste incheierea de con-
ventiuni cu societatile de asigu-
rare pentru asigurarea membri-
lor;
k) Hotäräste incheierea de con-
 [Art. 6 121 5 lunie 1933
merciale pentru aprovizionarea
membrilor cu cele necesare tra-
iului in conditiuni avantajoase;
l Decide asupra cumpArdrii
sau constructiei de imohile din
fondul de rezervA;
m Decide asupra cererilor de
imprumut pe termen scurt ale
membrilor cu o vechime mai
mica de 2 ani;
n) Dispune sistarea sau resti-
tuirea depunerilor temporare
inainte de termen si chiar ince-
tarea depunerilor permanente
când interesele Casei de Credit
*i Economie reclamrt luarea unei
aseinenea mdsuri;
o Aprobrt bilantul, contul de
gestiune si inventarul;
p) Decide asupra tuturor ches-
tiunilor ce intereseazA bunul
mers al Casei si nu pot fi solu-
tionate de cAtre celelalte organe
de conducere.
6. Consiliul de administratie
poate delega parte din atribu-
tine sale comitetului de directie
*i directorului general.
Comitetul de directie
7. Comitetul de directie are ur-
mAtoarele atributiuni:
a HotAraste asupra cererilor
de imprumut pe termen scurt;
b) HotArAste asupra cererilor
pentru prelungirea termenului
de platA a impumutului in curs
de rambursare;
c HotArtiste asupra urmäriri-
lor judiciare a debitorilor rAi
platnici.
Directorul general
8. Directorul general al Casei
au tonome C. F. R., ajutat de se-
ful Casei de Credit si Economie,
aduce la indeplinire hotaririle
consiliului de administratie si
comitetului de directie.
Directorul general poate acor-
da imprumuturi uzuale membri-
lor Casei In baza delegatiei ce i
se va da de cAtre consiliul de ad-
ministratie.
www.digibuc.ro
688
9. Casa de Credit si Economie
va functiona ca un serviciu al
Casei autonome pentru ocrotirea
si ajutorarea personalului C. F.
R. si va cuprinde in organiza-
rea ei:
A. Sec(ia financiard.
1. Bir. de contabilitate.
2. /3ir. de partizi.
3. Bip de restituiri.
4. Bir. de ordonantare.
B. Sec(ia administrativd.
5. Bir. de secretariat, informa-
tiuni si statisticA.
6. Bir. de control si urmAriri.
7. Dir, de contencios.
8. Bir. de registraturA si ar-
hivA.
10. Conducerea Casei de Cre-
dit si Economie se va incredinta
unui sef de serviciu, ajutat de
un subsef de serviciu. $eful Ca-
sei este organul autorizat pentru
aducerea la indeplinire a deci-
ziunilor luate de organele supe-
rioare de conducere ale Casei
autonome C. F. R., prevAzute la
art. 4. El are conducerea st su-
pravegherea serviciilor Casei, a-
valid in subordinele sale intregul
personal de executie al Casei. El
ordonrt toate operatiunile in con-
formitate cu prezentul regula-
ment, instructiunilor si delega-
tiunilor ce se vor da de cdtre or-
ganele de conducere ale Casei
Autonome C. F. R.
11. Drepturile si Indatoririle
personalului Casei de Credit
sunt cele prevAzute pentru func-
tionarii Casei Autonome C. F. R.
12. $eful Casei de Credit, in
baza delegatiei directiei generale
a Casei Autonome C. F. R., &AA,
cu incuviintarea consiliului de
administratie, poate:
a) SA stea in corespondentâ
cu serviciile Directiunii Generale
ale Regiei Autonome C. F. R.1) si
I) A ee vedea Legea Regiei Autonome C. F.
R., din ltIulie 1929, la pag. 544, vol. XVII, eu
mod. 3 Oetnmvrie 1932.
689 5 lunie 1933
cu cele pendinte de aceasta, pre-
cum *i cu toate autoritAtile Sta-
tului, comunale, judetene sau
alte institutiuni publice;
b) SA participe la *edintele
consiliului de administratie *i
comitetului de directie, când la
ordinea de zi sunt cbestiuni care
intereseazA Casa de Credit *i E-
conomie C. F. R.;
c) S. dispunA plata sumelor
aprobate;
d) SA aplice pedepse persona-
lului In subordine, in conformi-
tate cu regulamentul general al
Casei Autonome.
13. La finele fiecArei luni, *e-
ful Casei, este obligat O. prezinte
directorului general al Casei
Autonome C. F. R.:
a) Un tablou recapitulativ al
cbeltuielilor de administratie;
b) Un tablou recapitulativ al
Imprumuturilor aprobate *i or-
donantate;
c Situatia fondurilor disponi-
bile la fiecare IntAiu ale lunii;
d) In primele 3 luni ale anu-
lui va prezenta bilantul, contul
de gestiune *i inventarul, insotit
de o dare de seamA asupra ac-
tivitAtii Casei de Credit *i Eco-
nomie C. F. R.
14. Seful Casei pregAte*te *i
supune Directiunii Generale a
Casei Autonome C. F. R., toate
chestiunile pentru a cAror rezol-
vare s'ar cere o decizie din par-
tea directorului general, comite-
tului de directie sau consiliului
de administratie al Casei Auto-
nome C. F. R.
CAPITOLUL II
Membri
15. Personalul de toate cate-
voriile, plätit din bugetul Regiei
Autonome C. F. R. *i al Casei
Autonome pentru Ocrotirea *i
Ajutorarea Personalului C. F. R.,
precum *i pensionarii, proveniti
din cadrele acestor clouti institu-
tiuni, sunt membri de drept ai
Casei.
C. Hamangiu, vol. XXI. 44.
www.digibuc.ro
[Art. 13-21]
Personalul auxiliar sau anga-
jat cu contract nu poate fi mem-
bru.
16. Calitatea de membru se
pierde prin deces sau prin pier-
derea functiei, In alt mod decAt
prin pensionare.
CAPITOLUL III
Depuneri
17. Depunerile pentru econo-
mii, sunt de cloud feluri:
a) Depuneri permanente;
b) Depuneri temporare.
Dep,unerile permanente sunt
obligatorii, iar depunerile volun-
tare sunt facultative.
A. Depunerile permanente
18. Personalul in functipne al
Regiei Autonome C. F. R. *i al
Casei Autonome C. F. R., de oHce
categorie, in afarg insä de per-
sonalul auxiliar sau angajat cu
contract, este obligat sA cotizeze
In fiecare lunA cu ale 0,500/o din
salariul brut prevAzut In buget.
19. Retinerile depunerilor per-
manente pentru personalul in
functiune, se vor efectua trimes-
trial prin listele de plata sala-
riului pe lunile Februarie, Mai,
August *i Noemvrie.
20. DobAnda se fixeazA de con-
siliul de administratie In fiecare
an, *i se calculeazA pentru anul
urmAtor acelui In care s'au efec-
tuat retinerile *i se va restitui
odatA cu capitalul.
21. Depunerile permanente se
pot restitui numai personalului
InlAturat din serviciu, demisio-
nat, flecedat sau pensionat.
Restituirile acestor depuneri
se fac In 15 zile dela data Inre-
gistrArii cererii la Casa de Cre-
dit *i Economie C. F. R. *i numai
pe baza clovezii decesului, demi-
siunii, InlAturärii din serviciu
sau pensionArii.
PAng. In anul 1933, restituirile
se vor face pe bazA de adeve-
rinte, eliberate de cAtre unitätile
[Art. 22-28] 5 lunle 1933 ,690

financiare ale Regiei Autonome la Casa de Ajutor, pensionat 1)

C. F. R. sau ale Casei Autonome depunerile temporare se pot face
C. F. R. prin listele de plata pensiilor.
Regia Autonomä C. F. R. poate Pentru sumele astfel depuse, se
restitui direct aceste depuneri, vor elibera recipise de primire
conform normelor ce se vor sta- de cAtre Casieria Genera IA a Ca-
bili de directorul general al sei Autonome C. F. R.
Casei Autonome. 26. Depunerile temporare dau
22. In cazul and un membru drept la o dobAndA, ce se va fixa
inceteaza de a mai face parte din de consiliu, socotitA din luna
pesonalul Regiei Autonome C. urmiltoare aceleia In care s'a
F. R., sau al Casei Autonome C. efectuat depunerea pand in pri-
F. R., va avea dreptul el cât ma zi a lunii in care s'a cerut
urmasii sAi legali, srt-si retragA restituirea.
surnele retinute si depuse cu do- Procentele se vor plAti celor in
banzile lor, duph ce in prealabil drept la fiecare sfârsit de an,
s'a f Acut compensarea imprumu- dupA cerere sau odatA cu retra-
turilor eventual contracte. gerea sumelor depuse, sau vor fi
Depunerile i procentele res- capitalizate.
pective, nereclamate timp de 5 27. Cererile de restituirea de-
ani dela pierderea calitAtii de punerilor temporare vor fi inso-
membru al Casei de Credit si tite de dovezile prevAzute la
Economie C. F. R. se vor värsa la art. 21 din prezentul regulament
fondul de rezervA. si se vor face pe formularele
23. Depunerile permanente Casei, si pot fi satisfilcute si de
pot fi sistate, dacA interesele Regia Autonomil C. F. R., dupä
Casei de Economie C. F. R., im- normele ce se vor stabili de di-
pun luarea unei asemenea mA- rectorul general al Casei Auto-
suri. nome.
28. Sistarea sau restituirea
B. Depuneri temporare depunerilor temporare, poate
avea loc si din oficiu, când con-
24. Depunerile temporare se siliul "de administratie va crede
pot primi: cA interesele Casei de Credit si
a) Dela toti membrii Casei de Economic reclamA luarea unei
Credit si Economie C. F. R., pre- asemenea mAsuri. In acest caz,
cum si dela sotiile i copiii mem- dobânda se va calcula pAnA la
brilor; finele lunii in care s'a Ricut in-
b Dela personalul auxiliar cunostiintarea de sistare sau res-
sau angajat cu contract. tituire. Neridicarea sumelor in
25. Sumele lunare ce se pot termenul stipulat prin scrisoa-
inscrie la depuneri, nu vor fi mai rea Casei, nu va indreptAti pe
mici de 100 lei, si se vor retine deponent sti cearA dobânda pen-
prin listele de plata salariului, tru timpul cat sumele neridicate
sau vor fi depuse direct la Casa au rAmas in depozitul Casei de
de Credit si Economie C. F. R. Credit si Economie C. F. R.
Depunerile temporare ale pen- Depunerile temporare, precum
si onarilor Casei Generale de si procentele nereclamate timp
Pensiuni, se vor face numai la de 5 ani dela pierderea calitAtii
Casa de Credit si Economie C. de membru, se vor vArsa la f on-
F. R., personal, de cAtre depo- dul (le rezervA.
nent sau prin mandat postal pe 1) A se vedea Regulament de pensii a perm-
adresa Casei. nalului Casei autonome de ocrotire C. F. R. din
Pentru personalul participant 28 Mai 1933, la pag. 651 , In aeost volum
www.digibuc.ro
691
CAPITOLUL IV
Imprumuturi
29. Casa de Credit si Economie
C. F. R., poate acorda membri-
lor sdi Imprumuturi pe termen
scurt, maximum 24 luni, i pe
termen lung, maximum 20 de ani
A. Imprumuturi pe termen scurt
30. Imprumuturile pe termen
scurt se acordd, in ordinea In-
registrdrii cererilor, de cdtre co-
mitetul de directie, care dacd, va
giísi cu cale, poate refuza acor-
darea lor färil O. fie obligat a
motiv a refuzul.
Se pot acorda imprumuturi pe
termen scurt si In afard de or-
(linea Inregistrárii cererilor, Insd
numai In urmiltoarele cazuri
bine dovedite:
a Pentru cautarea sántitätii
(boald. gravd, operatii);
b Deces;
c) Nastere;
d) Chsatorie;
e) Plata taxelor scolare;
f) Evacuári silite din locuinte;
g) Sinistre sau orice alte ca-
zuri, care impun neaprirat si ur-
gent sprijinul Casei.
31. Personalul fn functiune la
Regia Autonomd si Casa Auto-
nomd, C. F. R., prevdzut In ta-
belele de functiuni la categoriile
1-27 inclusiv 1) cu o vechime in
serviciu de cel putin 2 ani, per-
sonalul participant la Casa de
Ajutor, cu o vechime In serviciu
de cel putin 5 ani, precum
pensionarii proveniti din cadrele
acestor institutiuni, vor putea
cere si obtine lmprumuturi pe
termen scurt, In contul salariu-
lui si pensiunii.
In calculul vechimii se va tine
seamd si de anii serviti ca auxi-
liaH sau la alte institutii pu-
Mice, daed vor fi achitat coti-
zatia resnectivd, dela data In-
fiintitrii
1) A Be vedea Legea pentru Ratutul persona-
laid C. F. R., din 28 Aprilie 1983, la pag. 654,
In aced volum.
www.digibuc.ro
5 lunle 1933 [Art. 29-361
32. In mod exceptional, con-
siliul de administratie poate a-
corda asemenea Imprumuturi
personalului cu o vechime mai
micd. de 2 ani sau 5 ani, numai
pentru cazurile prevAzute la art.
30, alineatul ultim.
33. Personalul pensionat nu
va putea obtine imprumuturi a-
supra pensiunii, decitt numai
duptt ce si-a regulat dreptul la
pensiune.
34. Suma ce se poate acorda
ca Imprumut pe termen scurt,
nu va depási de 3 ori cuantu-
mul salariului brut Inscris in
buget sau al pensiunii prevd-
zutd In carnetul de pensie.
In niciun caz aceste Imprumu-
turi nu pot fi mai mail de 60.000
lei.
35. Membrilor care au obti-
nut Imprumuturi nu li se va
acorda un nou Imprumut decdt
dacd bi s'au retinut 2/3 din ve-
chiul Imprumut si numai atunci
când fac dovada cit noul Impru-
mut le necesitil pentru cazurile
enumerate la art. 30, alineatul
ultim.
Aceastä dispozitie Himäne In
vigoare pânil cilnd Casa de Cre-
dit si Economie C. F. R. va dis-
pune de fonduri mai mari si vor
fi satisfdcuti membrii care au
solicitat, dar nu au obtinut hied
lmprumuturi.
In mod normal se va putea
acorda un nou Imprumut nu-
mai dupd trecerea a 6 luni dela
data contractárii vechiului
prumut, afard numai dacd acest
imprumut n'a fost hied achitat
pe jumatate.
Se excepteazd cazurile grave
prevázute la art. 30, alineatul
ultim, si cazul când Imprumu-
tul obtinut a fost sub limita
prevhzutd la art. 34 din prezen-
tul regulament.
36. Casa de Credit si Econo-
mie C. F. R. poate pretinde mem-
briber sili cambie de egald va-
loare cu Imprurnutul acordat
[Art. 37-43] 5 futile 1933
andosatd de 2 giranti; cambiile
acestea vor fi pdstrate de &are
Casa de Credit $i Economie C.
F. R., pang, la rambursarea corn-
plea a Imprumutului.
37. Regia Autonomd C. F. R.
si Casa Genera Id de Pensiuni a
Statului 1) prin organele lor de
ordonantare si plitti, sunt obli-
gate a retine prin $tatele de
plata salariilor $i bonurile de
pensiuni, ratele Imprumuturi-
lor acordate membrilor Casei
de Credit si Economie C. F. R.,
tlupd indicatiunile acesteia $i
independent mice sechestre sau
alte retineri.
Sumele retinute se vor värsa
Casei de Credit $i Economie C.
F. R., cel mai târziu In 30 zile
dupd ordonantarea salariilor
sau pensiunilor.
In caz de urmärire a ratelor
acestor imprumuturi, Casa de
Credit $i Economie, prin dero-
gare dela dispozitiunile art. 409
din procedura civild, are dreptul
de a urmdri aceste rate, pAnd, la
jumdtate din salariile sau pen-
siunile celor imprumutati.
38. Cererile de Imprumut se
fac pe formularele Casei de
Credit si Economie C. F. R. $i se
inainteazd, pe cale ierarhicd,
prin unitätile financiare ale Re-
giei Autonome C. F. R., sau ale
Casei Autonome C. F. R.
Certificarea datelor se face pe
rdspunderea sefilor ierarhici si
conducdtorilor unitdtilor finan-
ciare ale Regiei Autonome C. F.
R. si Casei Autonome C. F. R.
39. Orice imprumut acordat
trebue sä fie rambursabil, trice-
pând din luna urmdtoare ace-
leia in care a fost acordat. Reti-
nerile lunare vor fi astfel calcu-
late, Incat intreaga sumä Impru-
mutatti sd fie pe deplin rambur-
said cel mai târziu in 24 de luni.
Sub niciun motiv, personalul
1) A se vedea Regulamentul Casei generale de
pensiuni a Statului din 11 Oetomvrie 1925 la
pag. 459, vol. XIXII. 43. Retinerea ratelor prove-
www.digibuc.ro
692
Insärcinat cu lichidarea salarii-
lor sau pensiunilor, nu va pu-
tea modifica retinerile comuni-
cate de cdtre Casa de Credit $i
Econmie C. F. R.. fdrd, o preala-
bild aprobare a acesteia.
Unitätile de conducere ale Re-
giei Autonome C. F. R. $i ale
Casei Autonome C. F. R., sunt
obligate sd, aducd, de Indath, la
cuno$tinta Casei de Credit si
Economie C. F. R., mutatiile sur-
venite In situatia personalului
(transferdri, licentieri, demisii $i
supendäri din serviciu, decese,
concediu färd salariu).
Din oficiu $i fiird, nicio IntAr-
ziere, unittitile financiare ale Re-
giei Autonome C. F. R. vor co-
munica situatia personalului Im-
prurnutat, unitätii financiare In
raza cdreia a fost transferat,
spre a se nota $i retine mai de-
parte $i regulat ratele din Im-
prumut, notificând aceasta $i Ca-
sei de Credit si Economic C. F. R.
40. Membrii Casei mai pot
obtine imprumuturi pe termen
scurt, In contul depunerilor tern-
porare care se pot acorda oricd-
rui membru al Casei, indiferent
de vechimea In serviciu.
41. Pentru sumele Imprumu-
tate membrilor Casei de Credit
si Economie C. F. R., In contul
salariului sau pensiunii, se va
percepe dobanda fixatd, de con-
siliu, calculatd prin amortis-
ment asupra sumei acordate $i
se va retine la primirea Impru-
Ir. utului.
42. Membrii Casei de Credit
$i Economie C. F. R., indiferent
de vechimea ce o au In serviciu,
Pot sdli procure articole de Im-
brdcdminte, alimente $i combus-
tibil dela Intreprinderile cu care
s'au Incheiat convent!! de cdtre
Casa Autonomd, C. F. R., pAnd la
maximum de 2 ori salariul brut,
rambursabil In 6 rate lunare $i
fArd nicio dobAndil, sau comi-
sion.
693 5 lunie 1933 [A r t. 44-51]

nite din aceste aproviziondri se 200.000 lei pentru membrii cu

va face prin listele de plata sa- salariul sau pensiunea lunard
lariului sau pensiuni, in ace- dela 5.000-10.000 lei;
leasi conditiuni ca si retinerile 300.000 lei pentru membrii cu
pentru Imprumuturi pe termen salariul sau pensiunea lunard
scurt. mai mare de 10.000 lei.
B. Imprumuturi pe termen lung 49. Irnprumuturi pentru achi-
zitiondri de terenuri, in scop
44. Membrii Casei de Credit si de a se construi locuinte, se
Economie C. F. R., vor putea ob- acordd personalului care inde-
tine imprumuturi pe termen plineste conclitilmile prevazute
lung pentru: de art. 46, 47, 48 si 50, alin, b
a) Achizitiondri de terenuri din prezentul regulament.
pentru construirea de locuintd; Cererile de imprumuturi pen-
b) Construiri de imobile in tru constructii pe astfel de tere-
plind proprietate; nuri, nu se pot lua in conside-
c) Degrevarea de sarcini ce ratie, decât numai dacd s'a achi-
apes& asupra imobilului ce-1 tat valoarea terenului si se in-
locueste; deplinesc conditiunile mentio-
d) Repararea sau completarea nate la art. 48.
imobilului ce-i serveste de lo- 50. Imprumuturile pentru
cuintd. construiri de locuinte se acordd
45. In niciun caz, imprumu- membrilor Casei de Credit si
turile pe termen lung nu vor Economie C. F. R., in urnadtoa-
depdsi fondurile de rezervd, rele conditiuni, pe langä cele
despre care se trateazd in art. mentionate la art. 46, 47 si 48
81 si 82. din prezentul regulament:
46. Imprumuturile pe termen a) SA posede teren in plind
lung se acordd de consiliul de proprietate si fard nicio sarcind,
administratie numai membrilor plus diferenta In numerar Wand
In functiune la Regia Auto- la 1/3 din valoarea hnobilului
nomd. C. F. R. si Casa Auto- (cládirea si terenul).
nomd C. F. R., care au o ve- Acei cari nu au teren vor tre-
chime In serviciu de cel putin bui sa posede neaparat 1/3 din
10 ani, precum si pensionarilor valoarea intregului imobil (clà-
proveniti din cadrele acestor direa si terenul), iar suma in
institutiuni. numerar se va depune la Ca-
47. Aceste imprumuturi se sieria Generald a Casei Auto-
acordd pe bazd de asigurdri nome C. F. R., la contractarea
asupra vietii si cu garantia ipo- imprumutului;
tecard In rangul I. b) Sd nu aibe o and cládire
48. Suma ce se acorda ca im- locuibild, In ranort cu necesitd-
prumut va fi astfel calculatd, tile lui sociale si familiare, nici
!neat rata lunard (capital, do- sotul si nici sotia;
bânda si prima de asigurare), c) CM:Urea se va construi
sd nu treacd de jumátatea sa- dupd planurile Intocmite de
lariului sau pensiunii primi- Directia Tehnicd a -Casei Auto-
toare, In momentul contractárii nome C. F. R. si nu va cuprinde
trnprumutului. decât camerele si dependintele
In niciun caz aceste impru- strict necesare familiei mem-
muturi nu vor depäsi: brului.
150.000 lei pentru membrii cu 51. Imprumuturile pentru de-
salariul sau pensiunea lunard grevdri de sarcini a imobilelor
pând la 5.000 lei; ce servesc de locuintá membri-
www.digibuc.ro
(Art. 52-58I 5 Iunie 1933
lor, se acordil in urmatoarele
conditiuni, pe lângg celelalte
conditiuni prevazute la artico-
lele precedente din nrezentul re-
gulament:
a) Actul prin care s'a instituit
privilegiul sau ipoteca, sau pe
baza cgruia este urmrtrit imo-
bilul, sg fie filcut inainte de 1
Ianuarie 1932;
h) Imobilul sg fie situat in co-
mung urbang sau in cornung,
ruralg, Insá recunoscutil ca cen-
tru de cale feratrt;
c) Valoarea imobilului sg fie
de cel putin de 3 ori mai mare
deck suma solicitatìl. ca Impru-
mut;
d Imobilul sg fie proprietatea
exclusivg a membrului sau a
ambilor soti si locuit de ei;
e) Imobilul sg nu fie dotal.
52. Imprumuturile pentru
completgri, reparatiuni sau re-
novgri de imobile, ce servesc de
locuintg membrilor, se acorda
numai In cazuri bine justificate
$i dung o prealabild constatare
a delegatilor Casei Autonome C.
F. R.
53. Amortizarea Imprumutu-
rilor pe termen lung se va face
In anuitgti egale, lunare, care
se vor retine din salariul sau
pensiune $i se vor vgrsa Casei,
conform dispozitiunilor art. 37
din prezentul regulament.
Termenul de rambursare va fi
de maximum 20 de ani i la
fixarea lui se va tine seamg si
de vArsta si capacitatea de platil
a Imprumutatului.
Pentru achizitiongri de tere-
nuri rambursarea Imprumutu-
rilor se va face In maximum 10
ani.
Consiliul de administratie
poate admite ca ratele sa fie
achitate trimestrial mimai In
cazul and Imnrumutul a fost
acordat pentru degrevgri de sar-
cini ce apasg imobilul $i dacà se
constatit cg Imprumutatul per-
www.digibuc.ro
694
cepe chirii care acoperg ratele
stabilite.
54. Pentru imprumuturile pe
termen lung, Casa de Credit si
Economie va percepe o dobândg.
maximg de 8 la sutg anual.
55. Imprumuturile pe termen
lung, devin exigibile de plin
drept si fárg nicio formalitate,
In cazul când Imprumutatul va
pgrgsi Administratia Regiei Au-
tonome C. F. R. sau Casei Au-
tonome C. F. R., precum In
cazul când imprurnutatul nu va
fi respectat prevederile contrac-
tului de imprumut.
De la data exigibilitrttii impru-
mutului va curge o dobAndrt de
12 la sutg pe an, päng când
Casa va intra efectiv in posesia
sumelor datorate de cgtre im-
nrumutat.
Pentru cei care au fost licen-
tiati din serviciu, pentru eco-
nomii bugetare, cauzg de boalit
sau au demisionat sau au trecut
In alte institutiuni publice, con-
siliul de administratie poate
acorda o päsuire dung aprecie-
rea so.
56. Instrilinarea imobilului
nu se poate face de catre impru-
mutat decitt cu conditia ca sa
se fi plitit In Intregime sumele
datorate Casei.
Se excepteazg cazul când noul
proprietar este el Insusi membru
al Casei de Credit si Economie
C. F. R., si Indeplineste condi-
tiunile prevgzute In prezentul
regulament, la art. 46, 47, 48 si
51, sure a putea contracta Im-
prumut pe termen lung.
57. In caz de deces al mern-
brului imprumutul devine exi-
gibil dacg mostenitorii nu sunt
copiii sau sotia Imprumutatului
si va fi achitat In maximum 3
luni dela decesul membrului Im-
prumutat.
58. Casa de Credit si Econo-
mie C. F. R., poate construi dà-
din pentru folosinta membrilor
utilizând numai fondul de
695 5 lunie 1933
rezervg sau disponibilitgtile care
nu pot fi plasate in imprumu-
turi uzuale.
Aceste imobile se vor construi
In cartierele apropiate de ser-
viciile Regiei Autonome i Casei
Autonome C. F. R. si conform
planurilor intocmite de directia
tehnicg a Casei Autonome C.
F. R.
Pentru construirea acestor
imobile, Casa de Credit si Eco-
nomie C. F. R. va putea folosi
terenurile disponibile ale Casei
Autonome C. F. R., care vor trece
In patrimoniul Casei de Credit.
59. Imobilele astfel construite
se vor da In folosintg numai
membrilor care fac dovada:
a) C sunt cgsgtoriti $i au
copii;
b) C. au o vechime In serviciu
de cel putin 5 ani;
c) CI sunt functionari meri-
tosi:
d) a nu dispun atAt ei cat si
sotii lor de vreun imobil, care
le-ar putea folosi ca locuintg
sau le-ar permite perceperea de
chirii.
Inchirierea acestor imobile se
va face de Nitre o comisiune in-
stituitg de consiliul de adminis-
tratie al Casei Autonome C. F.
R. In corn isiune va participa
un delegat al Regiei Autonome
C. F. R.
Chiria nu va fi mai micg de
produsul dobAnzii de 8 la sutg
pe an, calculatá la suma inves-
titg In imobil (inclusiv terenuD.
In afarg de ahirie Casa de
Credit si Economie C. F. R. va
mai percepe dela beneficiarul lo-
cuintei 5-10 la sutá din chiria
anualg pentru cheltuieli de ad-
ministratie si Intretinere. Cele-
lalte conditiuni vor fi prevgzute
In contractele de Inchiriere si
vor fi stabilite de comisiunea de
repartitia si Inchirierea acestor
imobile si aprobate de consiliul
de administratie.
www.digibuc.ro
[Art. 59-65j
60. Clgdirile Casei de Credit
si Economie C. F. R., pot deveni
proprietatea membrilor benefi-
ciari de locuinte, dacg se inde-
plinesc conditiunile stabilite la
art. 19, 50 si 51 din prezentul
regulament.
61. Amortizarea costului se va
face prin depuneri lunare, echi-
valente cu rata stabilitg de
Casa de Credit si Economie C.
F. R., independent de chiria
fixatd.
Aceste depuneri vor produce
o dobanda de 4 la sutg pe an,
care se va calcula pentru anul
urmätor, aceluia In care s'a efec-
tuat depunerea.
Suma depusg, chiria, chel-
tuielile de administratie si In-
tretinerea si prima de asigurare
lunara, vor fi astfel stabilite, in-
cgt sg nu depAseascg la un loc
1/2 din salariu sau pensiunea
primitoare.
62. Beneficiarul locuintei este
In drept ca in cursul contractu-
lui sá denunte conventia In-
cheiatg, cu Casa de Credit si
Economic C. F. R., pentru cum-
pgrarea imobilului.
63. Capitalul strâns pentru
cumpgrarea imobilului nu se
poate retrage si nici greva de
sarcini, decât numai atunci
când beneficiarul locuintei pa-
räseste imobilul, renuntg la
avantajele din conventiune sau
pgrgseste administratia Regiei
Autonome si Casei Autonome C.
F. R.
64. Din chiria perceputg se va
repartiza In fiecare an o cotg de
35 la sutd pentru fondul de a-
mortisment al clädirii cu care
se va diminua valoarea imo-
bilelor.
65. Membrii Casei pot con-
tracta imprumuturi individuale
pentru a construi fn bloc apar-
tamente In depling proprietate,
In conditiunile prevgzute I acest
regulament.
[Art. 66-73] 5 lunie 1933 696

66 Membrii Casei pot obtine e) Din dobânzile la depunerile

simultan cele douà feluri de im-
prumuturi cu conditia ca reti-
nerile lunare sA nu depdeeascl
jumAtate din salariul primitor.
CAPITOLUL V
Adminisfrarea finantelor
67. Exercitiul financiar incepe
dela 1 Ianuarie ei se termina la
31 Decemvrie ale fiecArui an.
Directia general& a Casei Au-
tonome C. F. R., intocmeete in
fiecare an bugetul de veraturi
cheltuieli ei cel mai târziu cu
doua luni inainte de inceperea
noului exercitiu II supune apro-
barii consiliului de administra-
tie.
68. Bugetul, contul de gestiune
inventarul se vor pregAti de o
comisiune speciald, desemnatä
de consiliul de administatie,
compusd din 3 membri, din care
unul va trebui sd fie neapArat
directorul general al Casei Au-
tonome C. F. R.
In buget veniturile ei cheltu-
ielile vor fi desvoltate pe capitole
articole.
69. Veniturile Casei de Eco-
nomie C. F. R., constA:
a) Din beneficiile ce vor rezulta
din operatiunile prevdzute la
art. 31;
b) Din sumele alocate prin bu-
getul Casei Autonome sau Re-
giei Autonome C. F. R., pentru
acoperirea cheltuielilor de ad-
ministratie;
c) Din venitul operatiunilor
oficiului de asigurAri sau din
comisionul ce se va acorda de
care societatea de asigurare cu
care se va incheia conventia
pentru asigurarea membrilor;
d Din comisionul ce se va
acorda, de cdtre intreprinderile putea anagaja ei mandata la
comerciale cu. care se vor in- capitolele de material ei personal
cheia conventiuni pentru apro- decal in limitele creditelor pre-
vizionarea membrilor Casei cu valzute in buget.
cele necesare traiului; Când suma alocatA la un ar-
www.digibuc.ro
permanente ei temporare, nere-
clamate in timpul stabilit la
art. 22 i 28 din prezentul regu-
lament.
70. Contul de gestiune pentru
anul expirat va fi intocmit ca
bugetul i in el trebue sa se arate
toate veniturile incasate i chel-
tuielile platite efectiv, precum ei
sumele rAmase de incasat sau de
platit pentru exercitiul prece-
dent.
El trebue sd, fie insotit de toate
actele necesare pentru justifi-
carea incasärilor i plAtilor. Bu-
nurile mobile ei imobile care for-
meazd patrimoniurtasei de Cre-
dit ei Economie C. F. R., vor fi
inventariate inteun registru spe-
cial. Ele trebuesc sd, fie asigu-
rate.
71. Registrele de contabilitate
ale Casei vor fi vizate la ince-
putul fiecarui an de atre direc-
torul general.
72. Casieria generala a Casei
Autonome C. F. R. va face oficiul
de casA.
Serviciul contabilitatii ei al
casieriei generale a Casei Auto-
nome C. F. R. sunt obligate:
a) SA primeasca toate sumele
ce Ii vor fi depuse pentru Casa
de Credit ei Economie C. F. R. de
dare Regia AutonomA C. F. R.,
membrii Casei sau din ordinul
ei i sd, feeá in limitele dispo-
nibilitAtilor plata sumelor man-
datate;
b SA trimeatA Casei in fiecare
lund situatia canturilor ei a fon-
durilor manipulate;
c) SA confirme in scris, Casei,
toate operatiunile de incasare
pldti f acute pentru ea, imediat
dupa efectuare, punându-i la dis-
pozitie ei actele justificative.
73. Nicio cheltuiald nu se Ira
697 5 lunie 1933
ticol bugetar nu este suficientA
pentru acoperirea cheltuielilor la
care este afectatd, se va putea
deschide la acel articol un cre-
dit suplimentar.
74. Cheltuielile neprevdzute se
vor putea face prin deschidere de
credite extraordinare.
Creditele aditionale (suplimen-
tare si extraordinare) se vor
margini In cifra care va fi pre-
vrtzutd in acest scop la un ar-
ticol special al bugetului si care
va fi format numai din benefi-
ciile rezultate din operatiunile
Casei, dupa ce mai intai s'a
facut repartitia cotei pentru fon-
dul de rezervd pentru dobänzile
cuvenite depunerilor permanente
si temporare.
Anularile de credite in scop de
a deschide credite suplimentare
si extraordinare, se vor face de
catre consiliul de administratie,
dupa propunerea Directiunii ge-
nerale a Casei Autonome C.
F. R.
75. Platd cheltuielilor se va
face numal in baza unui ordin
de platd, emis pe temeiul apro-
bdrii date de cdtre organele de
conducere ale Casei Autonome
C. F. R., prevAzute la art. 4 din
prezentul regulament.
Suma prevlzutd, in orclinul de
platd se va achita de cdtre Casa
Autonomd C. F. R., sau de cdtre
Regia Autonomd C. F. R.
La finele fiecdrei luni, cel mai
tarziu nand la 15 ale lunei ur-
mätoare, serviciul contabilitAtii
Casei Autonome C. F. R., va tri-
mite Casei de Credit si Economie
C. F. R., contul operatiunilor f 5.-
cute pe seama ei.
Sumele de platà rämase din
trecut se vor achita, cand vor fi
reclamate, dintr'o alocatie spe-
ciald sau dintr'un credit care se
va deschide anume In acest
scop.
Rämdsitele nelncasate din
exercitiile inchise se vor trece
de asemenea ca prevederi In bu-
www.digibuc.ro
[Art. 74-82]
cretul viitor, pe mäsura in care
sunt realizate.
Excedentele bugetare vor servi
pentru majorarea dobanzilor la
depuneri sau vor fi repartizate
fondului de prevedere si rezervd.
76. Contabilitatea Casei de
Credit si Economie C. F. R. se
va tine in partidd dubld.
77. La finele fiecdrui an se va
face un inventar de activul si
oasivul Casei. Dupd verificarea
bilantului de catre comisiunea
de control al Casei Autonome C.
F. R., Directiunea generald II pre-
zinta cu toate actele justificative
consiliului de administratie.
78. Comisiunea de control din
Directiunea generala poate pro-
pune consiliului de administra-
tie constituirea oricdror rezerve
sau fondul de prevedere peste
cele legale, pentru garantarea
operatiunilor si Intdrirea credi-
tului Casei.
79. Beneficiul net al Casei se
stabileste dupd ce se vor scade
din beneficiul brut rezultat, toate
cheltuielile de administratie,
amortizdri de mobilier si imobile,
de creante si in fine de tot ce
poate fi privit ca cheltuiald.
80. Din beneficiul net astfel
stabilit:
a) Se vor pläti procentele la
depunerile permanente si tem-
porare, si
b) Se va alimenta fondul de
rezervb. dupii ce se va aloca o
cota parte si pentru fondul de
prevedere.
Fondurile de rezerva fi. prevedere
81. Fondul de rezervd ordinar
cat si fondul de prevedere si re-
zervele speciale sunt proprieta-
tea Casei si vor putea fi Intre-
buintate In general la operatiu-
nile autorizate prin prezentul re-
gulament, precum si la achizi-
tionarea sau construirea de imo-
bile pentru folosinta membrilor.
82. Subventiile acordate si cele
[Arts 83-21
ce se vor mai acorda de catre
Casa AutonomA C. F. R., sau de
alte institutiuni, fondul acordat
de catre fosta Casa Muncii C.
F. R., pentru constructii, precum
si depunerile permanente si tern-
porare nereclamate timp de 5
ani dela Incetarea calitatii de
membru al Casei de Credit si
Economie C. F. R., vor alimenta
fondul de rezervd.
83. In caz ca beneficiile unui
an nu vor satisface plata doban-
zilor, se poate repartiza suma
necesitata din fondul de rezervd
numai din cota rezultata din
beneficiul anilor precedenti.
84. Pentru preintdmpinarea
riscurilor ce eventual ar rezulta
din cauza deceselor sau licen-
tierii din serviciu pentru eco-
nomii bugetare a membrilor im-
prumutati, se va crea un fond
din care sa se acopere sumele
nerambursate la Imprumuturile
pe termen scurt.
85. Fondul de prevedere va fi
format dinteun comision de 0,50
la suta, ce se va percepe fiecarui
membru imprumutat la suma
acordata ca imprumut.
86. Acest fond va fi intrebuin-
tat dupa propunerea Directiunii
generale a Casei Autonome C.
F. R. si cu aprobarea consiliului
de administratie, numai pentru
acoperirea sumelor nerambur-
sate din imprumuturile pe ter-
men scurt si numai pentru cazu-
rile specificate la art. 84.
Controlul financiar
87. Verificarea tuturor opera-
tiunilor contabile, a bilantului,
a conturilor de gestiune si a in-
ventarului, se va face de catre
comisiunea permanentA de con-
trol a Casei Autonome C. F. R.,
care va comunica de fiecare data.
consiliului de administratie re- Iunie 1933 ; a se vedea i Decretele similare :
zultatul cercetArilor sale, precum acest volum ; Decretul din 10 Mai 1932, la
propunerile ce are de facut cu pag. 517,
privire la bunul mers al Casei.
www.digibuc.ro
9 lunie 1933 698
CAPITOLUL VI
Dispozifiuni finale ;i fransitorii
88. Fondurile Casei de Credit
Economie C. F. R., se vor pds-
tra de catre Casa AutonomA C.
F. R., care va efectua toate plâ-
tile pe baza ordinelor de platA
emise de Casa.
Serviciul contabilitatii Casei
Autonome C. F. R. va Ingriji sA
tina in curent Casa de Credit si
Economie C. F. R. cu miscarea
fondurilor sale.
89. Fondul disponibil ce nu
poate fi plasat spre fructificare
se va putea acorda ca Imprumut
institutiunilor publice, cu do-
bânda ce se percepe pentru ase-
menea operatiuni de catre Casa
Genera la de Economii, cu for-
mele prevazute de legile in vi-
goare 1).
90. OHce dispozitiuni contrarii
prezentului regulament sunt si
rilman abrogate.
DECRET
pentru gratieri gi reduceri de pedepse
DIN 9 IUNIE 1933 2)
1. AcordAm gratia si reducerea
pedepselor celor prevazuti in ar-
ticolele urmAtoare, condamnati
de instantele penale, civile sau
militare, ordinare sau extraor-
dinare, prin hotariri ramase de-
finitive la data publicarii acestui
decret.
2. IertAm pe eel condamnati la
pedeapsa amendei, dacA aceastit
pedeapsa nu depAseste suma de
1.000 lei inclusiv.
Iertam pe cei condamnati la
1) A se vedea Loges Casei generale de esonomii,
din 21 Oetomvrie 1932, la paz. 733, vol. XX.
2) Acest Decrot sub Nr. 1.706 933, s'a publi-
eat in Monilorul Oficial p. I Nr. 129 din 9
Decretul din 14 Aprilio 1933 la pag. 852, In
vol. XX: Decretul din 13 Iunie 1931,
la pag. 564, vol. XIX.
699 9 lunie 1933
pedeapsa amendei pentru infrac-
tiuni la art. 60, 62-70 inclusiv
si 72 din codul silvic, chiar dacd
aceste amenzi depgsesesc suma
de 1.000 lei.
fertilm pe cei condamnati la
o pedeapsil privativg de libertate
de maximum 15 zile inclusiv.
3. Reducem cum urmeazd pe-
depsele privative de libertate:
1. La jumdtate pedeapsa celor
condamnati dela 15 zile exclusiv
pana la trei luni inclusiv.
2. Cu 1/4 celor condamnati dela
trei luni exclusiv pang la trei hiciune simpla si calificata, mitg,
ani inclusiv.
4. Reducem la cloud treimi pe-
cleapsa amendei dela 1.000 lei
exclusiv pânil la 50.000 lei in-
clusiv.
5. Invalizii de rilzboiu, precum
si cei care la data sgvarsirii fap-
tului pentru care au fost con-
damnati aveau cel mult 18 ani
Impliniti, intrand In prevederile
art. 1, le acordam gratia sau re-
ducerea pedepselor precum nr-
meaza:
1. lertgm pe cei condamnati la
o pedeapsd privativä de libertate
de maximum o lung. inclusiv,
-precum i pe cei condamnati la
amenclä, dacg aceastá pedeapsg
nu depAseste suma de 10.000 lei
inclusiv.
2. Reducem la jumgtate pe-
deapsa celor condamnati la o
pedeapsg privativd de libertate
dela o lund exclusiv la sase luni
inclusiv, precum si pedeapsa
celor condamnati la arnendh de-
píind de 10.000 lei pang,
la 20.000 lei inclusiv.
6. Pentru calculul reducerii
de pedeapsd sau pentru benefi-
ciul iertgri acordate se va avea
In vedere pedeapsa ce mai are
de efectuat.
7. Nu beneficiazg de mdsurile
de clementil acordate prin acest
decret:
1. Cei cari au beneficiat de
reducerea de pedepse acordatd
prin decretele anterioare.
www.digibuc.ro
[Art. 3-81
2. Cei condamnati pentru ur-
mgtoarele fapte: inaltg trädare,
spionaj, crime si delicte contra
sigurantei interioare a Statului,
revoltg, insubordonare si rebe-
liune, prevtizute de art. 210-218
din C. J. M., dezertare, infrac-
tiuni la legea pentru reprima-
rea unor noi infractiuni con-
tra linistei publice, talhärie,
incendii, sustractiune sau dela-
pidare de bani publici sau pri-
vati, fals in acte publice si in
materie de administratie, inse-
trafic de influentd, bancrutg
frauduloasil, infractiuni la legea
pentru reprimarea fraudelor in
prepararea si comertul bäutu-
rilor alcoolice (Nr. 111 din 1927),
la legea asupra producerii si des-
facerii spirtului si biluturilor
spirtoase (Nr. 173 din 1930), la
legea monopolului vanzdrii spir-
tului si bauturilor spirtoase si a
taxelor (le consumatie (Nr. 108
din 1932), la legea vdmilor, orice
infractiuni care au caracter de
specula, contraventiunile prevg-
zute si pedepsite de art. 305 din
legea sanitard si de ocrotire, pu-
blicatä in Monitorul Oficial
Nr. 96 din 27 Aprilie 1933 1) re-
cidivistii in materie de crime,
delictele electorale, altele dealt
cele prevrizute de art. 69 din a-
ceastit lege, precum i condam-
ngrile la amenda pentru in-
fractiunile previlzute de legea
pentru administrarea si exploa-
tarea monopolurilor Statului.
3. Exploatatorii de páduri, altii
deck proprietarii, condamnati
pentru infractiunile previizute de
art. 7 si 14 din codul silvic.
8. Presedintele Consiliului Nos-
tru de ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Departa
1) A se vedea Legea din 4 funie 1927, pag. 1238
vol. XIII XIV ; Legea 173 din 1930, abrogat5,
pag. 365, vol XVIII ; Legea din 22 Aprilie 1932
pag. 417, vol. XX l Legea din 27 Aprilie 1933
!lag. 451, in Reek volum.
[Art. 8] 12 lunie 1933
mentele Justitiei i Apärdrii Na-
tionale sunt insárcinati cu adu-
cerea la indeplinirea acestui de-
cret.
DECIZIE
pentru taxele còpiilor depe planurile
lucrärile cadastrale
DIN 12 IUNIE 1933
Aceastd, decizie sub Nr. 122.551
din 1933 s'a publicat in Monito-
rul Oficial partea I-a, Nr. 131
din 12 Iunie 1933, unde se poate
consulta 1).
DECIZIE
pentru modificarea tarifului notarilor
publici din Transilvania
DIN 19 IUNIE 1933
Aceastá decizie sub Nr. 48.605
din 1933 s'a publicat in Monito-
rul Oficial partea I-a, Nr. 137
din 19 lunie 1933, unde se poate
consulta. A se vedea i Tariful
ce se modified in Monitorul Ofi-
cial Nr. 244 din 5 Noemvrie 1925.
J. C. M.
pentru transformarea In zile de prestatie
a rim4itelor din aditionale i orice taxe
impozite comunale
DIN 22 ILINIE 1933
J. C. M. sub Nr. 683 din 1933
s'a publicat in Monitorul Oficial
partea I-a, Nr. 140 din 22 Iunie
1933, unde se poate consulta.
INSTRUCTIUNI
pentru delimitarea regiunilor pomicole
DIN 26 IUNIE 1933
Aceste instructiuni s'a publicat
in Monitorul Oficial partea I-a,
Nr. 143 din 26 Iunie 1933, unde
se pot consulta.
1) A se vedea de asemeni Regulamentul din
29 Mai 1933, la pag. 669, In acest volum.
www.digibuc.ro
700
STATUTUL
Casei de economie, credit 0 ajutor a
personalului conductelor de petrol ale
Statulul (C. P. S.)
DIN 27 IUN1E 1933
A cest statut s'a aprobat cu
decretul Nr. 1.781/933, si publicat
in Monitorul Oficial partea I-a,
Nr. 144 din 27 Iunie 1933, unde
se poate consulta. A se vedea si
Regulamentului Casei de Econo-
mie si Credit C. F. R. din 5 Iu-
nie 1933, la pag. 686 din acest
volum.
DECRET
pentru modificarea art. 8 din
Regulamentul legii exportului de
animale i carne
DIN 27 IUNIE 1933 1)
Art. 8. Organele Uniunii Cen-
trale vor fi: adunarea generall,
consiliul de administratie, comi-
tetul de directie si comisia de
verificare.
Consiliul de administratie se
compune dinteun numár de
membri egal cu numärul sindi-
catelor care compun Uniunea,
precum si din cei 2 reprezentanti
ai Ministerului de Agriculturd si
Industrie, fiecare sindicat fiind
reprezentat cu un membru In
consiliu.
In cazul când nunadrul sindi-
catelor este fard sot, consiliul
de administratie se va constitui
cu un membru tn plus.
Jumátate din numärul mem-
brilor alesi In consiliul de ad-
ministratie vor fi reprezentanti
ai exportatorilor, iar jumatate
reprezentanti ai produatorilor.
Acest Decret sub Nr. 1.786 933 s'a publicat
In Monilorvi Oficial p. I, Nr. 144 din 27 Iunie
1933. El mod fici Regulamentul din 5 Februa-
rie 1931, pag. 50, vol. XIX.
701 27 lunie 1933
In caz de paritate de voturi,
decide votul presedintelui.
Consiliul de administratie,
poate forma un comitet de direc-
tie, compus din presedintele con-
siliului de administratie si 2
membri desemnati de consiliul
de administratie, unul dintre cei
alesi si until din cei doi repre-
zentanti ai Ministerelor.
Comisia de verificare se corn-
pune din 3 membri alesi de adu-
narea generala.
Atributiunile si modul de func-
tionare ale acestor organe vor fi
specificate in statut, in confor-
mitate cu prevederile legii per-
soallelor juridice.
LEGE
pentru Organizarea Cooperatiei
DIN 27 IUNIE 1933 1)
PARTEA 1
Despre societfiti cooperative
federale
TITLUL I
Despre societäti cooperative
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
Cooperativele sunt societAti
1.
care se constitue si functio-
neazil potrivit prevederilor legii
de fatä.
2. SocietAtilor cooperative li se
aplia prevederile codului de co-
Aceasti Lege s'a publicat In M milorul
Oficial p. I Nr. 144 din 27 Iunie 1933. Ea
cuprilde Lemea pentru Organizarea Cooperatiei
din 28 Martie 1929, pag. 354, voL XVII, ou
modific. din 4 Aprilie 1930, imp. 193, vol. XVIII
pi din 7 Aprilie 1933, reprezenaind textul com-
plot, rimas In vigoare. A se vedea pi Regula-
mentul de aplicare, In Monitoria Oficial p. I
Nr. 145 din 28 lunie 1933.
Inceputurile Cooperatiei Romine s'au legi-
ferat la 29 Martie 1903, prin Loges Brineilor
populare pi a Casei lor eentrale, pag. 1004,
vol. II, eu mici modificari ; i urmat apoi Legea
Bfinoilor pi Cooperativelor de meseriapi, din 20
Deeemvrie 1909, pag. 60, vol. VI, pi In fine
www.digibuc.ro
[Art. 1-4]
mert in vigoare, intru at legea
de fat& nu cuprinde dispozitiuni
deosebite.
Cooperativele pentru cumpa-
rarea de pâmânt (obstiile de
cumparare) precum si coopera-
tivele de exploatare agricoll
(asociatiile pentru imbunätä-
tirea agriculturii) sunt societäti
civile.
3. Numai societAtile consti-
tuite si functionând in conformi-
tate cu prezenta lege pot adopta
calificativul de cooperativä"
se pot bucura de avantajele a-
cordate prin legi si regulamente
societätilor cooperative.
4. Societätile cooperative pot
avea ca obiect orice activitate in
legâturä cu nevoile economice si
culturale comune ale asociatilor
bor.
Astfel se vor putea constitui
cooperative pentru inlesnirea
creditului necesar asociatilor
fructificarea economiilor popu-
lare (bänci populare); pentru
cump6rarea si arendarea de pà-
mânt (obstii sátesti); pentru
efectuarea in comun a lucräri-
lor de imbunättitiri funciare;
pentru organizarea lucrului in
comun de masini i instalatiuni;
pentru aprovizionarea asocia-
tilor cu cele trebuitoare exerci-
trtrii profesiunii, precum si valo-
rificarea produselor muncii;
pentru procurarea articolelor de
primá necesitate (magazie de
consum); pentru inlesnirea de
conditiuni ieftine si stingtoase
de locu,it etc.
eompletarea vechii legi, la 15 Aprllie 1910,
pug. 374. vol. VI. Dupii rfisboiu a urmat : De-
cret-Lege pentru fnflintarea Casei Centrale a
Cooperatici pi improprietAririi, din 3 Ianuarie
1919, pa.% 1197, vol. VIII ; apoi Deeret-Lege
pentru CooperatiN ele orri5enepti, din 10 Februa-
rie 1919, pag. 31, vol. IXX, Lcgea nentru
Unillearea Cooperatioi, din 14 Martie 1923, pag.
489. vol. XIIIXIV pi In fine Codul Coopera-
tiei, din 12 Tulle 1928, pagina 1210, volu-
mul XV XVI. Dupa putin timp, aresta
lost abrogat prin Legea pentru organisarea
000peratiei din 28 Martie 1929, pag. 354
vol. XVII, care cu raid modifiefiri pi eomple-
tari, formeazi Legea din 27 tunic 1933.
[Art. 5-111 27 lunie 1933
Se vor putea constitui coope-
rative care sa eibd ca obiect sa-
tisfacerea in acelasi titian a mai
multor nevoi ale asociatilor
lor.
5. Statutul va determine con-
ditiunile speciale pentru admi-
terea asociatilor in cooperativd.
Nu vor putea fi in niciun caz
asociati acei care prin ocupatia
lor au interese contrarii celor
ale cooperativei respective.
In cooperativele de cumnárare
de pdmänt rural, precum i in
cooperativele de exploatare agri-
cold, nu pot fi admisi ca asociati
deck cultivatorii de ndmânt
care indeplinesc conditiunile
legii i statutului.
6. Statutul fiecdrei coopera-
tive va determine regiunea de
unde se recruteazd asociatii,
precum si conditiile speciale pe
care trebue sh le indeplineascli
acei care pot fi asociati.
In caz când in aceeasi regiune
functioneazd o altd cooperativa
cu acelasi object, aprobarea de
constituire se va da numai de
Oficiul National al Cooperatiei
Romene 1) care va determine
circumscriptia din care se
vor recruta membrii.
7. Statutul fiecrtrei coopera-
tive va trebui srt prevadd nurnd-
rul minim de asociati cu care
ea se poate constitui, numuir ce
nu poate fi in niciun caz mai
mic de 15.
Pentru cooperativele de cre-
dit cu rilspunderea márginità,
numdrul minim de asociati se
stabileste la 50; pentru coopera-
tivele de credit cu rdspundere
nerntirginitd, la 20; pentru coo-
rativele de consum cu sediul in
comunele urbane, la 100; pentru
cooperativele agricole, la 25.
8. Capitalul societätii coope-
rative este format din piirti so-
ciale de egald valoare.
1) A ge vedea Regulamentul pentru Oticiul
national al eooperatiei din 29 Aprilie 1929, la
peg. 465, vol. XVII.
www.digibuc.ro
702
Statute le cooperative trebue sI
determine:
I. Marimea pârtii sociale care
nu poate fi mai micrt (le 500 lei.
II. Nurnärul de parti sociale
pe care un asociat il poate sub-
scrie. Nimeni nu poate avea mai
mult de 100 pgrti sociale.
III. Rdspunderea pe care aso-
ciatii si-o astund pentru oblige-
tiile societatii, care poate fi:
1. Solidard si nemärginitl, in
care caz asociatii rdspund cu
intreaga lor avere pentru obli-
gatiile societätii si in mod soli-
der.
Statute le pot prevedea eh rds-
punderea solidard i nemärgi-
nit/ este subsidiard, adicd ea nu
are loc cleat In caz de faliment
a societatii. In acest caz asociatii
pot fi urmdriti In averea lor
pentru obligatiunile
potrivit art. 22 si 60.
2. Märginitd: a) la valoarea
pdrtilor subscrise; b) la de mai
multe ori valoarea plirtilor sub-
scrise.
9. Cu aprobarea expresä a
Oficiului National a,1 Coopera-
tiei Romtme, capitalul unei so-
cieati cooperative poate fi for-
mat din actiuni, care vor fi in
totdeauna nominative.
10. Orice asociat poate face
subscrieri de noi pdrti sociale
pe lângd pärtile sociale ce mai
posedd, In limitele indicate la
art. 8 de mai sus
Dacd statutul o permite, un
asociat poate retrage din pärtile
sociale ce posedd, el rdmând.nd
asociat atâta vreme cdt posedd
nurnärul minim de prtrti sociale
admis de statut.
CAPITOLUL II
Despre asociati. Drepturile ;i
indoloririle lor
11. Calitatea de asociat al
unei cooperative o poate obtine
oricine satisface conditiunile
703 27 lunie 1933
prevtizute In legea de fatä $i In
statutul cooperativei:
a) Prin subscrierea actului
constitutiv;
b) Dupd constituirea coopera-
tivei, prin semnarea unei decla-
ratii de intrare, In care se va
ardta numele, pronumele si do-
miciliul solicitatorului, firma
cooperativei la care doreste sd
fie asociat, numärul valoarea
pArtilor sociale ce dore$te sd
subscrie, suma pe care o varsii
In contul acestor pdrti sociale,
felul rdspunderii asumate potri-
vit statutelor $i data declara-
tiei.
Nestiutorii de carte vor semna
declaratia prin punere de deget
In fata a doi asociati, care vor
semna declaratia, certificdnd cä
au luat cunostintä de statutul
cooperativei $i 1-au comunicat
solicitatorului.
La societtitile cooperative eu
rdspunderea nernärginitA, de-
claratiunea de intrare in socie-
tate a nestiutorilor de carte se
va face in forma autenticd, Ina-
intea primarului comunei, iar
In comuncle urbane inaintea au-
torittitii politienesti din circum-
scriptia respectivd.
12. Odatá cu prezentarea de-
claratiei prevAzutd in articolul
precedent, semnatarul trebue sA
filed la casa societátii, vtirsd-
mAntul prevAzut In statutele
cooperativei, care nu va putea fi
in niciun caz mai mic de 1/10
din valoarea pArtilor sociale
subscrise.
13. Cererea de Inscriere se re-
zolvd de cdtre consiliul de admi-
nistratie al cooperativei. Con-
siliul nu poate refuza admiterea
decdt daed solicitatorul nu In-
deplineste conditiunile prevd-
zute In prezenta lege si in sta-
tutul cooperativei. Deciziunea
consiliului se comunicd In scris
solicitatorului.
Dacd In termen de 15 zile dela luni, inaintea zilei de retra
data cAnd a fost prezentatti ce- gere.
www.digibuc.ro
[Art. 12-16]
rerea, solicitantul nu primeste
nicio Instiintare, este considerat
admis.
Cel respins are drept la apel
la adunarea generald. Apelul se
va adresa comitetului de cen-
sori, care este obligat su-
pund deliberdrii primei adundri
generale.
Deciziunea adundrii generale,
clan. In aceastá materie, este su-
pusti recursului la Uniunea de
cooperativA respectivd, (lac&
existd, sau la Oficiul National al
Cooperatiei Romane, Irr termen
de 30 zile dela adunarea gene-
rald.
La societtitile cooperative cu
raspundere nemArginitd, deci-
ziunea adundrii generale este
definitivA.
14. Asociatul care s'a inscris
In cooperativä dupti constituirea
ei, rdspunde pentru obligatiunile
luate de cooperativä mai ma-
inte de intrarea lui, potrivit dis-
pozitiunilor art- 8 de mai sus.
15. Pärtile sociale sau actiu-
nile nominative, prevtizute la
art. 9, ale asociatului, nu pot fi
cedate, nici gajate, nici urmä-
rite, catd vreme el este asociat In
cooperativd.
16. Un asociat are dreptul sá
se retragA din cooperativä prin
declaratie In scris
Dacd cooperativa refuzit pri-
mirea cererii de retragere, ea se
va depune la primAria respectivd.
In comunele rurale sau la cir-
cumscriptia politieneasca res-
pectivil in comunele urbane,
care o vor preda färti intdrziere
cooperativei, prin luare de do-
vadd, sau prin dresare de proces-
verbal In prezenta a doi mar-
tori.
Statutul va fixa termenul In
care se poate anunta retragerea,
care nu va putea fi mai scurt de
trei luni si nici mai lung de 6
[Art. 17-241 27 lunie 1933 704

Se consider& ca zi a retragerii, Statutul va prevedea termenul

In caz cá statutele nu prevede In care cooperativa e indatoratii
altfel, ultima zi a anului de ope- a restitui pártile sociale ale aso-
ratiuni. ciatilor iesiti in orice mod, la
17. Statutul cooperativei care se va adAuga sau seal:lea
poate prevedea un termen, ce nu partea cuvenitá din câstigul sau
va fi In niciun caz mai mare de paguba cooperativei, potrivit
10 ani, In care timp asociatul bHantului aprobat de adunarea
nu se poate retrage din coope- general& pentru finele anului
rativ6. social In care a incetat calitatea
18. Asociatul care isi mutá de asociat.
domiciliul in afar& de regiunea Cooperativa va retine din par-
asupra cAreia cooperativa isi In- tea ce se cuvine fostului asociat,
tinde raza de activitate, precum sumele ce acesta ar datora, ori-
si acela gare nu mai indepline$te care ar fi scadentele dato-
conditiile speciale prevAzute in riilor.
statut, pierde calitatea de aso- Acest drept de retinere consti-
dat la sfârsitul anului social. tue un privilegiu cooperative-
19. In caz de moarte, calita- lor $i el este opozabil oricärui
tea de asociat se pierde pe ziva creditor, urnaritor sau cesionar,
decesului, iar drepturile deceda- indiferent de data creantei, ur-
tului vor fi socotite pe ban, bi- máririi sau cesiunii.
lantului incheiat la sfâr$itul Dacá pierderea reiesit& potri-
anului social. vit bilantului e mai mare decât
20. Un asociat nu poate fi ex- capitalul social al cooperativei
clus din cooperativä cleat pen- $i toate rezervele, fostul asociat
tru motivele stabilite de lege si sau mostenitorii sái sunt Inda-
de statut. torati a pláti partea lor contri-
Excluderea se pronunt& de butivá pentru acoperierea pier-
consiliul de administratie, deci- derii, In limitele räspunderii ce
ziunea comunicAndu-se prin si-au asumat, potrivit art. 8 de
scrisoare recomandatá sau prin mai sus.
luare de dovadá pentru stiutorii Aceste dispozitii se aplic& si
de carte. Cel exclus are dreptul In cazul cand asociatul retrage
de apel la adunarea generalá, numai o parte din pärtile so-
prin comitetul de censori, potri- ciale ce posesdá.
vit prevederilor art. 13, alin. 3. 23. Cel care a pierdut calita-
Statutul poate prevedea cá ex- tea de asociat nu are niciun
cluderea se pronuntä de aclu- drept asupra fondurilor de re-
narea general& a cooperativei. zervá sau a altei averi sociale a
21. Ca zi de iesire a asociatu- counerativei.
lui exclus se consider& ultima zi 24. Cel care a pierdut calita-
a anului social. Ins& cel exclus tea de asociat In ori care din mo-
pierde drepul de a lua parte la durile prevAzute in legea de
adunárile generale sau de a fatá sau mostenitorii lui, 'ifs-
avea vreo functiune In coopera- punde, In limitele riispunderii
tivá si de a se bucura de dreptu-
asumate potrivit statutului, Incá
doi ani dela sfâr$itul anului In
rile ce sunt conferite asociatilor
prin statutul cooperativei. care a pierdut calitatea de aso-
22. Asociatul iesit din coope-
ciat, pentru obligatiile coopera-
rativá in oricare din modurile tivei, contractate pan& la a-
prevAzute mai sus va fi socotit ceastá datá.
Pe baza bilantului incheiat la Statutul poate prevedea un
finele anului social. termen mai lung.
www.digibuc.ro
765. 27 lunie 1933
25. In caz de lichidare a coo-
perativPi, cel care a pierdut ca-
litatea de asociat sau mosteni-
torii lui i$i pastreazil drepturile
si rilspunderea In mod solidar
cu ceilalti asociati ai cooperati-
vei piind la expirarea termenu-
lui de raspundere.
26. Din excedentul net rezultat
potrivit bilantului, aprobat de
aclunarea generala, se va da:
I. Cel putin 100/0 pentru forma-
rea fondului de rezervil.
2. Cél putin 50 t se va destina
operelor de propagandä, culturd
interes cooperativ, sau pentru
opere sociale.
3. Statutul va stabili dacd, o
parte din excedent se va acorda
consiliului de administratie, co-
misiei de censori $i functionari-
lor; totalul nu poate fi in niciun
caz mai mare de 120/o.
4. 0 remuneratie capitalului
värsat de asociati si care nu va
putea in niciun caz intrece
maximum fixat de cdtre Oficiul
National al Cooperatiei Române
pentru fiecare categorie de coo-
perativa.
5. Restul se va distribui aso-
ciatilor in ranort cu participa-
rea fiecdruia la obtinerea exce-
dentului ca: primit de muncrt,
consumatie etc.
In caz cd la obtinerea exce-
dentului au colaborat si neaso-
ciati, partea cuvenitä acestora
se va da fondului de rezervd $i
cultural.
Statutul poate prevedea for-
marea $i a altor fonduri sociale
In afard de cele prevrtzute la
Nr. 1 $i 2.
De asemenea statutul poate
prevedea cd excedentul realizat
de cooperativá poate fi intreg
destinat fondurilor de rezervd,
culturale $i de interes coopera-
tiv.
27. Pänd la completa achitare
a pdrtilor sociale subscrise, re- termen se va considera ca o
muneratia cuvenitä asociatului aprobare.
www.digibuc.ro
C. Iltunangiu, vol. XXI. 45.
[Art. 25-28]
i se va retine in contul acestei
parti.
Dreptul asociatului la benefi-
ciu se prescrie dupd trecerea a
trei ani dela data exigibilitrttii
lui.
Sumele prescrise se vor trece
la fondul de rezervd.
CAP1TOLUL III
Despre consfifuirea sociefälilor
cooperafive
28. Societdtile cooperative se
constituesc prin act scris, care
va fi autentificat de judecritoria
de ocol in a cdrei circumscrip-
tie societatea isi stabileste se-
(Hub
Judecritoria va autentifica ac-
tul constitutiv $i statutul si va
dispune inscrierea socierttii in
registrul de cooperative, numai
dacd In prealabil ele au fost vi-
zate de Oficiul National al Coo-
peratiei Române sau de o
Uniune de Cooperative, ca inde-
plinind cerintele si corespun-
&Ind scopurilor prezentei legi.
In acest scop se va proceda In
modul urmätor:
Actul constitutiv $i statutul se
vor depune in 4 exemplare sub
dare de dovadrt, inainte de au-
tentificarea lor, la Uniunea de
cooperative respectivä sau in
lipsd, la Oficiul National al Coo-
peratiei Romane, impreund cu
recipisa doveditoare CA, s'a con-
semnat cel putin o zecime a ca-
pitalului subscris la o bancd po-
pulard, federald, la Banca Cen-
trald Cooperativd, ori la Casa
de Depuneri, Consemnatiuni $i
Economie.
Uniunea sau Oficiul va exa-
mina dacd. actul constitutiv $i
statutul indeplinesc cerintele
legii de fatd si este obligatä sä
se pronunte In termen de 30 zile
libere dela depunerea documen-
telor. Nepronuntarea in acest
[Art. 29-30] 27 lunie 1933 706

Exemplarele aprobate vor fi cu care cooperative se poate

prezentate judeciltoriei spre au-
tentificarea lor prin delegati Ina-
puterniciti si inscrierea in re-
gistrul de cooperative.
29. Actul constitutiv va fi
semnat de asociatii fondatori;
semnäturile, atilt ale stiutorilor
de carte, cat si ale nestiutorilor
de carte, fiind legalizate in co-
munele rurale de cdtre primarul
comunei, iar in comunele urbane
de dare autoritätile politienesti.
Actul constitutiv va trebui nea-
pdrat sit cuprindd:
a) Firma societrttii cooperative
si sediul ei;
b Obiectul intreprinderii;
c Durata societätii; . de directie, dacd, exista, puterile
d Numele. pronumele, prof e-
sia si domiciliul asociatilor, va-
loarea pärtilor sociale, subscrise
si värsate de fiecare;
e Felul rrtspunclerii asociati-
lor;
f) Numele si pronumele admi-
nistratorilor si censorilor desem-
nati;
g Numele si pronumele per-
soanelor care au semnAtura so-
ciald;
h) Numele si pronumele aso-
ciatilor delegati cu indeplinirea
formalitätilor de constituire.
30. Statutul cooperativei tre-
bue sä cuprindrt urmätaorele:
a) Firma societätii cooperative
si sediul;
b Enumerarea operatiunilor
pe care le poate face;
c) Durata societätii;
d) Conditiunile ce trebuesc In-
(leplinite pentru a intra in coope-
rativd, precum si formalitdtile
de retragere a asociatilor si ca-
zurile de excludere;
e) Valoarea prtrtii sociale si nu-
märul maxim de pärti pe Care un
asociat le poate subscrie, modul
de achitare a pärtilor sociale nea adundrii generale in acea-
subscrise; dac& se pot face resti-
stä privintä, fondul de rezerv&
tuiri, modul cum se vor face; revenind de drept, in acest caz,
asociati OfIciului National al Cooperatiei
f) Numärul minim dewww.digibuc.ro
constitui si numärul cu care
poate functiona;
g) Felul rdspunderii asumate
de asociati pentru obligatiile
cooperativei;
h) Delimitarea teritorialä a
cercului de activitate; dacd so-
cietatea poate face operatiuni si
cu nesocietari si anume ce ope-
ratiuni;
i) Modul (le convocare al adu-
nrtrii generale, conditiile pentru
validitatea hotdririlor ei;
j) Modul de administrare a
cooperativei, regulele pentru de-
semnarea consiliului de adminis-
tratie, a censorilor, comitetului
si indatoririle membrilor acestor
organe;
k Dispozitiuni pentru incheie-
rea, verificarea si aprobarea bi-
lantului si data incheierii lui;
i Modul (le impArtire a exce-
dentului ori deficitul rezultat;
ra) Modul formärii fondului de
rezervd. Acest fond in caz de li-
chihdare nu se va putea impArti
intre asociati, ci va fi intrebuin-
tat numai la dotarea unei insti-
tutii de interes cooperativ, deter-
minata de adunarea generald de
lichidare.
Aceeasi clestinatie se va da fon-
dului de rezervrt si in caz de
transformare a societätii coope-
rative in altfel de societate. Fon-
dul de rezervd va fi depus spre
pdstrare la o institutie publicd,
la Banca Centralä CooperativA
sau la o federal& pand la intre-
buintarea lui, potrivit hotdririi
adundrii generale.
In cazul cAnd adunarea gene-
raid de lichidare sau de trans-
formare a decis intealt mod in-
trebuintarea fondului de rezervd,
Oficiul National al Cooperatiei
Române va putea anula deciziu-
707 27 lunie 1933 [Art. 31-331

Române, -care-i va da destinatia f) Márimea pdrtilor soci a le,

aratata mai sus;
n) Modul fornadrii fondului
cultural, de interes cooperativ si
pentru opere sociale si destina-
tia lui in caz de lichidare;
o) Forma in care se vor face
Incunostiintdrile si publicatiile
ce emana dela cooperativd.
Nici prin actul constitutiv nici
prin statut nu se pot prevedea
drepturi speciale pentru anumiti
asociati.
31. Firma societatii coopera-
tive se va compune:
a) Dintr'o denumire prin care
sd se deosebeasca de orice altd,
cooperativd din localitatea sau
localitAtile cu care lucreazd po-
trivit statutului;
b) Din cuvintele Societate
Cooperativd", urmate (le indica-
rea generich a obiectului socie-
tdtii-;
c) Din ardtarea comunei in
care cooperativa isi are sediul;
d) Dacd societatea cooperativd
este cu rdspunderea nemárgi-
nitd, din cuvintele cu rdspun-
derea nemarginita";
e) Societdtile cooperative nu
sunt supuse dispozitiilor legii
firmelor si registrului de ce-
ment.
32. Prin regulamentul acestei
legi se vor stabili normele dupd
care va fi tinut registrul socie-
tätilor cooperative pe langd fie-
care judeatoria de ocol i).
33. In termen de trei zile dela
primirea actului constitutiv si
a statutului, judecatorul este da-
tor a face un extras de pe ele,
continând:
a) Firma si sediul societatii
cooperative;
b) Obiectul intreprinderii;
c) Delimitarea teritoriald a cer-
cului de activitate;
d Durata societatii;
e) Data inchiderii bilantului; al treilea exemplar se va pdstra
1) A se vedea Regulamentul pentru aplicarea
Legii organizatiei eooperatiei din 28 Iunie
www.digibuc.ro
1933, In Moni(orul Obeid Nr. 143 din 1933.
numarul maxim de parti sociale
pe care un asociat le poate avea,
felul in care se fac vArsämin-
tele;
g Felul raspunderii asociati-
lor:
h Forma in care administra-
torii cooperativei Ni manifestä
vointa si cine si cum semneazd
pentru cooperative, in caz and
aceasta e prevAzutd in statut;
numele si pronumele persoane-
lor care au semnátura sociala;
i) Forma in care se vol. face
instiintarile si publicatiile ce
emenit dela cooperativd;
j) Data autentificárii statutu-
lui si a actului constitutiv.
Judeciltorul va trimite in a-
ceeasi zi extractul Oficiului Na-
tional al Cooperatiei Române
pentru publicare in Buletinul
Cooperatiei Române".
Oficiul National al Cooperatiei
Romane va ingriji sd se publice
in Monitorul Oficial lista socie-
tatilor cooperative instituite, cu-
prinzand firma societdtii, sediul,
precum si indicarea numdrului
Buletinului Cooperatiei Ro-
inane", in care s'a filcut publi-
carea extractului dui:a actele
constitutive ale fiecdrei societáti.
Dupa indeplinirea acestor for-
malitati, judecdtorul va incheia
un proces-verbal, constatâncl in-
scrierea cooperativei in registru
ca si trimiterea extractului spre
publicare in Buletinul Coope-
ratiei Române", si va dispune
at societatea cooperativa poate
functiona, eliberand delegatilor
un exemplar din statut si actul
constitutiv si un certificat de li-
bend functionare. Cate un exem-
plar din aceste acte vor fi tri-
mise Oficiului National al Coo-
peratiei Române sau Uniunii de
Cooperative care a dat viza. Un
in arhiva judecátoriei.
Toate aceste formalitáti vor fi
gratuite.
[Art. 34 371 27 lunie 1933 708

CAPITOLUL IV dintre ei, (lea au fost alei in

Despre adminisfratia ;i gesfiunea
saciefrifilor cooperafive
§ 1. Consiliul de administra(ie
34. Administratia societatii
este incredintata consiliului de
administratie.
Statutul va fixa numarul mcm-
brilor acestui consiliu, care nu
va putea insa fi mai mic de 5 si
nici mai mare de 12.
Consiliul de administratie se
alege dintre asociatii cooperati-
vei, pe termen de 3 ani, de catre
adunarea generala. Primii acImi-
nistratori sunt numiti de catre
fondatori, prin chiar actul con-
stitutiv.
Membrii consiliului vor forma
trei seni, desemnate prin tragere
la sorti, care vor functiona fie-
care câte trei ani, cu exceptia
primului consiliu, in care o se-
rie va iei dui:a un an de func-
tionare si a doua dui:4 doi ani.
In acelasi mod se va urma si
fn cazul când In cursul functio-
närii cooperativei va fi inlocuit
intregul consiliu de administra-
tie.
Membrii al cdror mandat a
expirat pot fi realesi.
35. Membrii consiliului de ad-
ministratie trebue sä fie cetateni
romani, bucurandu-se de toate
drepturile civile ì politice si sä
fie stiutori de carte. Ei nu pot fi
in acelasi timp membri In consi-
liul de administratie al vreunei
societati comerciale cu scopuri
si activitäti similare.
Rude le si afinii panä la al trei-
lea grad inclusiv nu pot fi alesi
membri In acelasi consiliu de ad
rninistratie.
Cei care nu satisfac conditiu-
nile prevazute In alineatele pre-
cedente si au fast totusi vederilor Ievii de fata, in termen
pierd de drept functiunea kr. de 8 zile dela tinerea adunärii
In cazul când impiedicarea pro- generale sau dela data procesu-
vine din rudenie sau afinitate, lui-verbal de numire:
ultimul ales sau cel mai tânar a) Ctipii de pe incheierile con-
www.digibuc.ro
acelasi timp, pierde de drept
functiunea sa. ,Constatarea deed-
clerii se va face printr'o incheiere
a consiliului de administratie.
Decaderea nu poate fi inse o-
pusd tertilor de bun& credinta
care au contractat cu societatea.
Constatarea decaderii se poate
face si de catre organele de con-
trol ale institutiunii de control
respective, hotarirea decaderii,
luându-se In acest caz de catre
institutiunea respectiva de con-
trol.
36. Statutul poate prevedea
desemnarea din sânul consiliMlui
de administratie a unui corrutet
de directie, format din cel mult
trei persoane, care va conduce o-
peratiunile curente ale intre-
prinderii.
Consilitil de administratie sau
comitetul de directie, unde
exista, va reprezenta societatea.
El poate de mandat pentru re-
prezentarea In justitie.
Toate actele angajänd societa-
tea, altele deal gestiunea zil-
nice, vor fi semnate de doi mem-
bri din consiliul de administra-
tie, imputerniciti de consiliu sau
de un membru i o altä per-
soanä imputernicita de consi-
liu. Acestia vor raspunde fat&
de societate, de cele ce vor fi
semnat, farä a fi Imputerniciti
de consiliu.
Presedintele, vicepresedintele
membrii comitetului de directie
si contabilii nu pot indeplini
functunea de easier in coopera-
tiva.
37. Consiliul de administratie
este obligat a trimite judecatoriei
de ocol respective, precum si in-
stitutiei de control, careia Ii a-
partine cooperative, potrivit pre-
709 27 lunie 1933
statatoare de schimbdrile fäcute
In consiliul de administratie, co-
mitetul de directie i in comisia
censorilor;
b) Tabloul nominal indicând
numele si pronumele tuturor
membrilor din consiliul de admi-
nistratie si comitetul de clirectie,
daca este cazul; numele si pro-
numele celor care au primit
mandat de a reprezenta coopera-
tiva i cei care au dreptul de a
semna pentru ea, precum gi nu-
mele si pronumele censorilor.
38. In caz de descompletare a
consiliului de administratie,
membrii rámaj, impreund cu
censorii, desemneazd, cu majori-
tatea absoluta a celor prezenti
care trebue sd fie 2 3 din numd-
rul total, pe asociatii care pând
la adunarea generald au sd in-
locuiascd pe membrii iesiti din
consiliu.
39. In cel mult 4 luni dela
data incheierii anului de opera-
tiuni, consiliul de administratie
este obligat a prezenta adundrii
generale bilantul si contul de
profit si pierdere, impreund cu
o dare de seamil asupra mersu-
lui cooperativei. La aceasta se
va addoga raportul de verificare
al censorilor.
40. Administratorii coopera-
tivei sunt obligati ca in termen
(le 15 zile dela data tinerii adu-
ndrii generale anuale, sd depund
la judecátoria in a ctirei cir-
cumscriptiune cooperativa isi
are sediul, urmatoarele
a) Copie de pe bilant si modul
de repartitie a excedentului net;
b) Copie de pe procesul verbal
al adundrii;
c) Lista asociatilor intrati si
iesiti din societate in cursul a-
nului, cu valoarea partilor so-
ciale subscrise de fiecare.
41. Administratorii sunt da-
tort sd tina registrele prevAzute
www.digibuc.ro
[Art. 38 451
de codul de cornert 1 , pentru co-
mercianti, precum si:
a) Registrul de asociati care sä
arate:
I. Numele si pronumele aso-
ciatilor.
2. Domiciliul.
3. Profesia exercitatd.
4. Data admiterii.
5. Data iesirii.
6. Valoarea pártilor sociale
subscrise.
7. Socoteala sumelor varsate
si retrase in contul partilor so-
ciale subscrise;
b) Registrul de procese-verbale
ale adundrii generale ordinare
si extrordinare;
c) Registrele de procesele-ver-
bale ale sedintelor consiliilor de
administratie si ale censorilor.
Cana majoritatea asociatilor
unei cooperative este minoritard,
aceasta este obligatá sá alcatu-
iasca bilantul i in limba ro-
mand.
42. In consiliul de administra-
tie, ca si in comitetul de direc-
tie, administratorii vor lucra
personal, fard a putea fi repre-
zentati de vreun alt administra-
tor sau de o persoand strdinit.
§ 2. Censori
43. Adunarea generala alege
in fiecare an clintre asociati trei
censori titulan i trei supleanti.
Numirea, indatoririle si rds-
punderea censorilor se reguleazd
dupa codul de cornert.
§ 3. Adunarea generald
44. Adunarile generale sunt
ordinare si extraordinare.
45. Adunarea generala ordi-
nard se va convoca cel putin
odata pe an, cu formele si de cd-
tre persoanele prevraute in sta-
tut, cel mai tiirziu puma la (tata
de 15 Apri lie; in caz de lipsá a
acestor dispozitiuni, ea va fi con-
vocata de catre pre§edinte, vice-
1) A se vedea Codul de cornert din 10 Mai 1887
en mod, la pag. 571, vol. I.
[Art. 46-511 27 lunie 1933 710

presedinte sau de comitetul de tarita cleat de adunarea gene-

directie. rald, la care au luat parte eel
Adunarea generala extraordi- putin jumAtate din numdrul to-
nard se convoaca de cdtre cei tal al asociatilor cu drept de
desemnati mai sus, fie din pro- vot, hotürtrea trebuind sä se ia
pria initiativa, fie la cercrea cen cu majoritatea de cel putin 2/3
sorilor, ori la cererea unui nu- a membrilor prezenti,
mar de cel putin 1 10 din numd 50. Fuziunea mai multor so-
rul total al asociatilor. cietAti cooperative trebue sd, fie
46. Daca convocarea adundrii hotAritd de fiecare societate in
generale ceruta de cdtre censori parte.
sau nutudrul prevazut de socie- Adunarile wenerale care hotd
tari nu cste adush la Indepli- rdsc fuziunea pot lucra cu nu-
fire, se poate face apel la insti- -mdrul de asociati prevazut de
tutia de control respectiva, care art. 48 si cu majoritatile stabi
va face prin delegatul sau con lite de statute pentru adundrile
vocarea. generale ordinare, chiar daca
47. Convocarea adunarii ge- satutele respective decid altfel.
nerale trebue facutA cu cel pu- La cererea Uniunii de coope
tin 15 zile libere inaintea zilei fi- native respective sau Oficiului
xate pentru tinerea adundrii, National al Cooperatiei, prese-
daca statutul uu fixeazd un ter dintele consiliului de adminis-
men mai lung. tratie este obligat a inscrie pc
Copia bilantului si raportul ordinea de zi a adunarii ches
censorilor trebue sa fie pusA la tiunea fuziunii.
dispozitia asociatilor, In localul In cazul când presedintele nu
cooperativei, cu cel putin 10 zile s'ar conforma, organul de con-
inainte de ziva fixatä pentru ti- trol este in drept a pune la or-
nerea adundrii generale. dinea de zi chestiunea fuziunii,
Convocarea trebue sd arate (lin oficiu; cu acelea$i forme de
totdeauna locul, data si ora in- publicitate.
trunirii, precum si data si locul 51. Atributiunile adunarii ge-
intrunirii adunarii In cazul pre- nerale sunt urmatoarele:
vilzut la alin. 2, al art. 48. a Srt examineze si sa aprobe
48. Adunarea generala nu sau modifice, dung ce va fi as-
poate lua hotariri valabile de- cultat raportul censorilor, bilan-
cM fiind prezenti cel putin 1 3 tul, bugetul de venituri si chel-
din numdrul asociatilor cu tuieli i proiectul de repartitie
drept de vot, dacd statutul nu a excedentului ori pagubele re-
prevede un numAr mai mare. zultate.
In caz C nu se intruneste nu- In bilant, plus valoarea bunu-
mdrul cerut, adunarea se va rilor poate fi trecuta pentru
tine de drept inteun termen ce mdrirea activului, cu conditiu-
se va stabili (le statut si care nea de a se prevede un fond
nu va fi mai mare de 15 zile, sufic-ient pentru variatiune de
putiind lua hotürtri valabile cu pret, care se va trece In mod
oricare ar fi numarul asociatilor distinct in pasivul bilantului;
prezenti, Insa numai asupra b) SA fixeze suma maxima
chestiunilor care au fost in- pAnd la care cooperativa se
scrise in ordinea de zi dela poate angaja In cursul anului;
prima convocare. c) SA stabileascd limita maxi-
49. Schimbarea obiectului In- ma !And la care se pot acorda
treprinderii, precum si disolva- Imprumuturi unui asociat ori
rea cooperativei nu poate fi ho- unei persoane sträine de socie-
www.digibuc.ro
711 27 lunie 1933
tate, dacA statutul permite astfel
de oporatiuni;
d SA hotArascA asupra iesirii
in orice mod a asociatilor din
cooperativA si asupra apelurilor
celor cArora li s'a refuzat in-
scrierea;
e SA aleagh pe membrii con-
siliului de administratie si pe
censori:
f) SA delibereze asupra ra
poartelor de control;
(j) SA hotarasca intentarea ac-
tiunii de daune impotriva ad-
min i stra torilor;
h) SA hotarasca asupra
cu alte cooperative;
i SA hotArascA asupra modi-
fidrii sau completarii statutului;
j Sa hotarascA asupra disol-
varii societatii sau schimbArii
obiectului intreprinderii;
k Sa hotArascA asupra tutu-
ror chestiunilor rezervate adu-
iìAiii de cAtre lege si
statut.
52. 0 hotArire a adunarii ge-
nerale poate fi contestatA in ter-
men de cel mult 30 de zile dela
data adunArii, dad ea este con-
trad legii sau statutului.
Poate face contestatie mice
asociat care fiind fata la adu-
nare a protestat impotriva hotä-
viril In procesul-verbal,
precum si mice asociat absent,
daca a fost oprit prin motiv jus-
tificat a lua parte la adunare
sau dad, motiveaza contestatia
ca nu s'a fAcut in regulA con-
vocarea sau chestiunea nu a
fost inscrid In ordinea de
Contestatiile se adreseaza ins-
titutiei de control respectivA,
care poate anula hotarirea adu-
narii generale, in caz dud con-
testatia este intemeiatil si or-
donA convocarea unei noi adu-
nAri.
Deciziunea trebue luata in ter-
men de 15 zile libere dela data
primirii contestatiei.
PanA la judecarea contestatiei
www.digibuc.ro
[Art. 52-54]
institutia de control poate, dupA
ce a ascutat si pe administra-
tori, sA suspende execuarea de-
ciziunii adunilrii generale.
In termen de 30 zile dela data
adunilrii generale, Uniunea va
putea anula din oficiu deciziu-
nea luatA cu cAlcarea legii si a
statutului.
Anularea hotAririi adunarii
generale are efect fatA de toti
asociatii. Prin ingrijirea insti-
tutiei de control ea va fi in-
scrisä In registrul de coopera-
tive dela judecAtorie dacA deci-
ziunea anulatA se gAseste in-
scrisd, acolo.
53. Fiecare asociat nu are de-
cat un singur vot, oricare ar fi
valoarea pArtilor sociale ce po-
seda.
Asociatul nu poate fi repre-
zentat in adunarea generalA de-
cal in cazul unei impiedecAri
leeitime i numai de un alt aso
ciat, afarA de cazurile pred-
zute In legea de fatA.
ITn mandatar nu poate sA, re-
prezinte in aceeasi adunare ge-
neralA decat un siprrur asociat,
afarA de dreptul du personal.
Statutul poate prevedea inlo-
cuirea adunArii generale a aso-
ciatilor, pnin adunarea delega-
tilor, and In cercul de activi-
tate al societAfii cooperative in-
trA, mai mult de 3 comune sau
acesta numAd mai mult de
1.500 a sociati.
54. Procesele-verbale ale adu-
nArii generale referitoare la mo-
dificarea statutului, semnate de
biroul adunArii, dupA ce vor fi
vizate de Uniunea de control
respectid, ori in lipsa acesteia
de Oficiul National al Coopera-
tiei Române, se vor inainta In
trei exemplare judecAtoriei de
ocol respective, care va nroceda
la Indeplinirea acelorasi forma-
litAti la constituirea societ5.-
tii, eliberAnd un certificat cA.
s'au indeplinit aceste formalitAti.
[Art. 55-58]
CAPITOLUL V
Despre disolyarect societötilor
cooperative
55. Societatea cooperativa se
disolva:
a) Prin implinirea termenului
pentru care a fost constituitä,
daca nu s'a hotarit continuarea
operatiunilor de catre adunarea
generala si dacil operatiunile nu
continua de fapt;
b) Prin hotArirea adunarii ge-
nerale, luatä cu respectarea dis-
pozitiunilor legale $i statu4tare;
c' Prin fuziunea cu alte socie-
tati cooperative;
d) Prin falimentul
chiar când va fi urmat de un
con corda t
e) Prin micsorarea numárului
de asociati sub minimul preva-
zut de statute; constatarea se va
face de institutiunea de control;
f) Prin deciziunea Oficiului
National al Cooperatiei Romilne
ori a Uniunii de Cooperative din
care face parte societatea, cu a-
probarea Oficiului National.
Statutul poate prevedea $i alte
motive de disolvare.
56. Hotarirea de clisolvare a
societatii se va comunica, dupa
cum e cazul, de critre adminis-
tratori, ori de catre Oficiul Na-
tional al Cooperatiei Române,
judecatoriei de ocol, unde coope-
rativa a fost Inregistratd, pen-
tru a fi trecuta in registrul so-
cietatilor coperative.
Hotärirea de disolvare se va
publica sub ingrijirea adminis-
tratorilor in Buletinul Coopera-
tiei Române", iar un anunt de
disolvare se va publica prin In-
grijirea Oficiului National al
Cooperatiei Române In Monito-
rul Oficial, cu arätarea numa-
rului Buletinului Cooperatiei, in
care este puhlicata hotiirirea de
disolvare.
In caz când disolvarea s'a de- toriilor de ocoale, la paY. 358 ai 879 vol. T.
www.digibuc.ro
27 lunie 1933 712
cis, in conformitate cu art. 55,
ann, f, formele de publicitate se
vor face prin ingrijirea Oficiului
National al Cooparatiei Romane.
57. Hotarirea de fuziune a
mai multor societati cooperative,
cuprinziind si modul de stingere
a pasivului, trebue sa fie apro-
batil de Uniunea de Cooperative
si In lipsh de Oficiul National
al Cooperatiei Române, inscrisa
In registrul de societati coopera-
tive dela judecatoria respectiva,
publicata in Buletinul Coopera-
tiei Române" si anuntatA in Mo-
nitorul Oficial ca si la consti-
tuire sau disolvare.
Fuziunea nu va putea avea
efect decât dupa ce au trecut 15
zile libere din 7iva publicatiei
In Buletinul Cooperatiei Ro-
mane", a hotarArii adunarii ge-
nerate.
Prin derogare dela dispozitiu-
nile codului de comert. in cursul
termenului de mai sus, orice
creditor al societätii care fuzio-
neaza, va putea sA faca onO7i-
tiune fnaintea judecntoriei de
ocol a sediului societatii.
Tudecatoria va judeca opozi-
tiunea, in prima $i ultima ins-
tanta cu drept de iecurs, In con-
formitate cu art 106 din legea
ludectitoriilor de ocoale I .
58. Disolvarea societatii este
urmatil de lichidare, care se va
face cu Indeplinirea formalitil-
tilor prevazute In codul de co-
mert pentru lichidarea societit-
tilor anonime, publicatiile frt-
dindu-se In Buletinul Coopera-
iei Române".
Cu lichidarea poate fi insuir-
cinatä i o alth societate coope-
rativa. Când disolvarea s'a ho- '
tarn de Uniunea de Coopera-
tive din regiunea respectiv6 sau
de Oficiul National al Coopera-
tiei Române, aceste institutiuni
vor desemna i pe lichidatori.
1) A se vedea Levea i reYulamentul jaded:
 713 27 lunie 1933 [Art. 59-63]

In cazul lichidArii unei socie- care, iar tribunalul, Intrunind

thti cooperative, judechtoria de toate contestatiunile, se va pro-
ocol are toate drepturile *i atri- nunta printr'o singura sen-
butiunile conferite In asemenea tinth asupra tabloului.
materii, de codul de comert, tri- Chiar dach nu s'au fäcut con-
bunalelor. testatiuni, tribunalul poate a-
59. Socictatea cooperativh se duce modifichri tabloului cänd
declarh In stare de faliment a- el nu este conform cu legea $i
tunci child este in Incetare de statutul.
plati sau atunci cand societa- Tabloul Minas definitiv este
tea fiind In licbidare se con- executoriu si asociatii vor fi
stath cä pasivul intrece activul. urmhriti pe calea executiei si-
Indath ce cooperativa se afld lite.
Intr'unul din cazurile prevh- Dad duph stabilirea defini-
zute In articolul precedent, con- tivh a tabloului se ivesc noi ne-
siliul de administratie ori li- voi de sume de bani, se vor al-
chidatorii sunt obligati sh cearà chtui alte tablouri de contribu-
deschiderea procedurii falimen- tiuni duph normele arhtate
tului, care se va face potrivit mai sus. excluzAndu-se asocia-
dispozitiunilor codului de co- tii dovediti, prin executhri an-
mert. terioare. ch sunt insolvabili.
Deschiclerea procedurii fali- Bach la sfdrsitul lichidhrii se
mentului se va comunica de ch- constath ch sarcinile de fapt au
tre tribunal, In termen de 24 fost mai raid decht suma Inca-
ore, judecatoriei, pentru a fi satii prin repartizare, plusul se
trecuth fArh Intarziere In re- restituie asociatilor In prop'or-
gistrul de cooperative. tia plhtilor fäcute de fiecare pe
60. Bach averea societhtii nu baza tabloului de repartitie.
este IndestuMtoare, administra- 61. Falimentul societhtii co-
torul falimentului (sindic sau operative nu atrage falimentul
curator) va fntocrni Rill Intâr- asociatilor el
ziere un tablou de repartizare, TITLUL II
In care sh se arate partea ce
revine fiechrui asociat, In pro- Despre f ederale
portia capitalului subscris si In 62. Societätile cooperative se
limitele rhspunderii statutare. pot asocia In federate care vor
Tabloul va fi depus la tribu- face numai operatiuni In vede-
nal, care va ordona afi*area rea satisfacerii nevoilor coope-
lui la u$a principalà dela se- rativelor asociate.
diul societhtii, la u$a primti- 63. Federalele sunt societhti
riei comunei In care aceasta f$i cooperative $i toate dispozitiile
are sediul $i la u$a judechtoriei, prezentei legi pentru societätile
precum $1 publicarea Inteunul cooperative, referitoare la con-
sau mai multe ziare rhsphn- stituire, administrare $i disol-
dite, determin a te de tribunal. vare, precum $i la procedurd,
ra $i fn Buletinul Cooperatiei frilesniri, control, penalithti etc.,
13 orniin e". se aplich 5i federalelor, cu mo-
Constatarea afi*Arilor se va difichrile arAtate In lege.
face prin procese-verbale dre- Adunarea generalh a federa-
sate de corpul porthreilor. lei va fi formath din delegatii
Fiecare asociat va putea face desemnati de adunärile gene-
contestatie fn termen de 15 zile rale ale cooperativelor asociate
dela ultima afi$are sou publi- cu drept de vot.
www.digibuc.ro
[Art. 64-69]
64. Statutul federalei va tre
bui s. cuprindil, in afaril de
(1ispozitiunile arAtate la art.
30 de mai sus, pentru societa-
tile cooperative 5i urmiltoarele:
a Categoriile de societAti
cooperative care pot deveni a-
sociate;
b) Cercu/ de activitate al fe-
deralei care se poate intinde a-
supra intregii trtri;
c) Participarea societAtilor
cooperative la formarea capi-
talului social al federalei, care
se va face fie in report cu nu-
mArul asociatilor fiecärei socie-
tAti asociate, fie in raport cu
fondurile lor proprii;
d) Reglementarea dreptului de
vot in adunarea generala a fe-
deralei, al cooperativelor aso-
ciate, care va fi proportional cu
numArul asociatilor fiecilrei so-
cietnti cooperative.
65. Falimentul federalei nu
atrage dupA sine falimentul so-
cietAtilor cooperative asociate.
PA RTEA 1/
Despre institutiunile de Indru-
mare si control
TITLUL I
Despre Uniunile de cooperative
66. Cu aprobarea Oficiului
National al Cooperatiei RomAne
societätile cooperative functio-
nand fn baza dispozitiunilor le-
gii de fatd, se vor asocia in
Uniuni in scopul organizärii
auto-controlului.
67. Uniunile se constituesc
functioneazA dupA aceleasi nor-
me ca si societAtile cooperative,
ins6 fib% capital social, raza de
activitate i numArul minim de
societAti cu care se vor consti-
tui Uniunile, stabilindu-se de
cAtre Oficiul National al Coope-
ratiei Romane.
Adunarea generalA a Uniu-
nii de cooperative va fi formatA
www.digibuc.ro
27 lunie 1933 714
din delegatii desemnati de adu-
nArile generale ale cooperative-
lor cu drept de vot.
68. SocietAtile cooperative
care nu s'au inscris In Uniune
pAnA la 31 Decemvrie 1932 se
disolvA de drept si intrA in li-
chidare pe data publicArii a-
cestei legi, cu exceptiile pre-
vAzute In partea IV, titlul IV.
Lichidatorii vor fi numiti de
Oficiul National al Cooperatiei
Rom hue, care va exercita atri-
butiunile de control si sanc-
tiune asupra acestor lichidatori.
Aceste dispozitiuni se aplicä
si cooperativelor de exploatare
agricolA (asociatiuni pentru im
bunAtAtirea agriculturii care
in termen de 6 luni dela publi-
carea legii de fata nu se vor fi
afiliat unei Uniuni de coope-
rativA.
69. Uniunea are urmatoarele
atributiuni:
a Sa examineze si eventual sA
%izeze statutele si actele consti-
tutive ale societatilor coopera-
tive, precum i procesele-verbale
ale adunärilor generate referi-
toare la modificarea acestor sta
tute;
h Sa organizeze controlul le-
gal al societatilor cooperative
afiliate si sa ia mAsurile prevA-
zute in legea de fatä, impotriva
administratorilor, censdrilor, li-
chidatorilor, functionarilor si
prepusilor acestora;
c) Sá rezolve, pe cale amicala
sau in conformitate cu dispozi
tulle legale si statutare, diferen-
ciele ivite intre societatile coope-
rative afiliate sau Intre organele
unei cooperative si asociatii
d) Cu aprobarea Oficiului Na-
tional al Cooperatiei Române sa
hotarascA dizolvarea societAtilor
cooperative In cazurile previlzute
la art. 55 de mai sus, precum si
1) A se vedea Legea relativ la aeoeiatiunile
pontru Imbunititirea agrieulturii, din 22 lulie
1931, la pag. 617, vol. XIX.
715 27 lunie 1933
atunci când se constatá c socie-
tatea este in imposibilitate de a
realiza scopul pentru care s'a
constituit ori s'a abillut dela nor-
mele legale i statutare;
e) Orice ale atributiuni care
vor fi date Uniunilor prin legi
si regulamente;
Va executa mice insarcinari
i se vor da de catre Oficiul Na-
tional al Cooperatiei Române in
cadrul ohiectului Uniunii;
Poate sta in justitie pentru
apararea intereselor societatilor
cooperative afiliate, precum si srt
se constituie parte civila pentru
sau aláturi de aceste societriti,
chiar când ele nu s'ar fi consti-
tuit ca atare;
h) Statutul Uniunilor va pu-
tea prevedea si alte atributiuni
In vederea sprijinirii activitAtii
societatilor cooperative afiliate,
fara ca Uniunea sá poatrt face
operatiuni comerciale.
Astfel statutul va putea pre-
vedea:
1. Organizarea asistentii teh-
nice si judiciare a cooperati-
velor.
2. Organizarea statisticii so-
cietatilor cooperative din regiu-
nea respectivrt, potrivit norme-
lor si la cererea Oficiului Na
tional al Cooperatiei Române.
3. Organizarea propagandei
pentru raspandirea si populari-
zarea principiilor cooperatiste,
organizarea de cercuri coopera-
tive, de biblioteci sau mice alte
institutii de cultura cooperatista,
precum sunt scoli de conta-
bili etc.
4. Organizarea congreselor coo-
perative.
5. Apararea intereselor mis-
aril coperative din regiune, in
fata autoritatilor si in orice oca-
ziune.
6. Striingerea relatiunilor intre
societatile cooperative.
70. Atributiunile Uniunii sunt
exercitate de consiliul sau de
administratie. Consiliul va 6de-
www.digibuc.ro
[Art. 70 72]
semna din sanul sau unul sau
mai multe comitete permanente,
compuse din Cate trei persoane,
putand lucra lua hotariri cu
majoritate de doi si ale canon
atributiuni se reglementeaza
prin statut.
In ()rice caz va functiona un
comitet de control, compus din
doi membri ai consiliului de ad-
ministratie al Uniunii si prezidat
de prim-presedintele sau prese-
dintele tribunalului local ori de
un magistrat delegat de acesta.
Comitetul de control va aplica
sanctiunile prevAzute in legea
de fatti Impotriva administrato-
rilor, censorilor, lichidatorilor,
functionarilor si prepusilor so-
cietatilor cooperative cilzuti in
culpa.
71. Impotriva oricaror deci-
ziuni ale Uniunii, cei interesati
pot face apel la Oficiul National
al Cooperatiei Române, in ter-
men de 30 de zile dela data
contra-recepisei de primire a
scrisorii recomandate, continând
hotrtrirea comunicata.
Deciziunile comitetului de con-
trol al Uniunii se vor comunica
Oficiului National al Coopera-
tiei Române, care in termen de
30 de zile libere dela comuni-
care se poate sesiza din oficiu
supune din nou judecarea Co-
mitetului controlului prevrtzut
de art. 85 din prezenta lege.
72. Directorul si organele de
control ale Uniunii se vor numi
de consiliul de administratie,
dinteun tablou intocmit de Ofi-
ciul National al Cooperatiei Ro-
maine, care va cuprinde pe toti
aceia care vor fi trecut exame-
nul de capacitate si vor fi sa-
tisfricut si celelalte conditiuni
cuprinse in regulamentul pre-
zentei legi. Numai personalul
numit in acest mod va putea
exercita controlul legal al socie-
tiflilor cooperative afiliate i in-
cheia actele prevAzute in pre-
zenta lege.
 [Art. 73-78] 27 lunie 1933 716

Oficiul National al Coopera- cooperative a filiate, potrivit dis-

tiei Romilne poate deta$a din
personalul sdu de control, orga-
nele necesare controlului exer-
citat de Uniune, la cererea a-
cesteia. In acest caz intretinerea
personalului deta$at se suportä
lin bugetul Oficiului National
al Cooperatiei Romane.
73. Controlul societatiilor coo-
perative se va face potrivit unui
regulament alcdtuit de Oficiul
National al Cooperatiei Române.
74. Organele Uniunii vor exe-
cuta insarcinarile ce li se vor
da, in cadrul atributiunilor lor
de educatie si propaganda, de
cdtre Oficiul National al Coo-
peratiei Române.
75. 0 societate cooperativd va
fi controlata cel putin odatd
pe an.
Organele i functionarii socie-
tiltilor cooperative sunt datori
sa pund la dispozitia organelor
de control ale Uniunii, toate re-
gistrele $i scriptele societátii, sa
permita verificarea numerariu-
lui, a portofoliului, a depozitelor
de márfuri i materiale $i a ori-
cdrei alte averi sociale.
La control vor fi invitati a lua
parte si censorii societ&tii.
Organul de control va putea
convoca consiliul de adminis-
tratie si comisia censorilor so-
cietdtii controlate.
La orice verificare se va in-
cheia un proces-verbal in triplu
exemplar, din care unul se va
pdstra in arhiva societdtii, unul
in arhiva Uniunii, iar cel de al
treilea se va inainta, impreund
cu copie de pe rezolutia Uniunii,
Oficiului National al Cooperatiei
Române.
76. Actele incheiate de orga-
nele de control, aprobate de con-
siliul de administratie ori (le co-
,tabilita mai jos:
mitetul de control al Uniunii,
fac clovada in justitie pand la liului de administratie;
proba contrarie.
77. Cheltuielile Uniunii vor mirirea
fi suportate de cdtre societátile 1933, la pag. 267 In acest volumdin 13 Aprilie
www.digibuc.ro
pozitiunilor statutare, in raport
cu cifra lor de afaceri.
La inceputul fiecrtrui an, adu-
narea generala a Uniunii va in-
tocmi bugetul de venituri si
tuieli, fixand in mod provizoriu
o sumd pe care fiecare asociatá
va fi datoare sá o depund in ter-
men de o luna clela data adu-
ndrii; repartizarea definitivá se
va face de adunarea generald a
Uniunii la incheierea socotelilor
pe exercitiul trecut.
Societhtile cooperative vor mai
fi obligate a suporta cheltuielile
ocazionate de controlul extra-
ordinar ce eventual se va face
dupd cererea organelor ori a so-
cietatilor cooperative.
De asemenea, daca Banca Cen-
trald Cooperativa au o federal&
cere controlul, cheltuielile oca-
zionate vor fi suportate de a-
cestea.
Hotáririle referitoare la su-
niele ce urmeaza sd verse socie-
tatile cooperative pentru supor-
tarea cheltuielilor Uniunii, luate
de adunarea generald $i de con-
siliul de administratie al Uniu-
nii si aprobate de Oficiul Na-
tional al Cooperatiei Române,
sunt definitive *i executorii, su-
mele incasându-se potrivit legit
de urindrire a veniturilor Sta-
tului 1).
78. Activitatea Uniunilor de
cooperative este supusd contro-
lului Oficiului National al Coo-
peratiei Române, potrivit (lispo-
zitiunilor legii de fatd.
Dadi o Uniune nu va executa
la timp atributiunile stabilite
prin lege, regulamente si statu-
tele sale, Oficiul National al Coo-
peratiei Române va putea lua
urmátoarele masuri in ordinea
a) Avertisment adresat consi-
A se vedea Le ea pentru perceperea pi nr-
I
veniturilor publice
 717 27 lunie 1933
b) Disolvarea consiliului de ad-
atie al Uniunii si desem-
narea unei comisii interimare
pânii, la intrunirea adunarii ge-
nerale a Uniunii, care va face
noui alegeri.
Convocarea adunarii generale
se va face cu respectarea pre-
vederilor legate $i statutare, o-
data cu hotarirea de dizolvare;
c) Avertisment de lichidare;
d) Dizolvarea Uniunii, care va
fi decisà de consiliul general, in
plenul sat', clup& o prealabil5.
anchetá f &cut& de unul sau mai
multi membri delegati de Con-
sitiul general al cooperatiei.
TITLUL II
Oficiul National al Cooperatiei
RomAne
79. Ca a$ezAmânt superior
pentru indrumarea i controlul
societátilor cooperative, se insti-
tue Oficiul National al Coopera-
tiei Române, care va functiona
ca institutie autonom5 investità
cu personalitate juridic& de
.drept public pe Lang& Ministerul
Agriculturii i Domentilor 1).
Uniunile de copoerative pot s&
alcatuiascit o Central& a Uniu-
nilor de cooperative care va
avea atributiunile prevazute in
prezenta lege pentru Oficiul Na-
tional al Cooperatiei Române.
Constituirea Centralei Uniu-
nilor de Cooperative se va face
potrivit cu dispozitiunile prev5,-
zute in legea de fat& pentru con-
stituirea Uniunilor de Coopera-
tive, autorizatiunea fiind (WA
de cátre Consiliul de Ministri.
80. Oficiul National al Coope-
ratiei Române, prin Consiliul ge-
neral al cooperatiei, are urm5.-
toarele atributiuni:
a Stabileste conditiunile mi-
1) A se vedea Regulamentul pentru organi-
zarea al funetionarea 011eiului National al
Cooperattei din 29 Aprilie 1929, la peg. 465,
vol. XVII.
www.digibuc.ro
[Art. 79-801
nime; numdrul de asociati, ca-
pital, aport In naturd sau in fo-
losintd, etc., ce trebue sá inde-
plineascii fiecare categorie de
cooperativd, federalele si Uniu-
nile potrivit obiectului lor, spre
a se putea da aprobarea de con-
stituire si viza cerutd de art. 28,
63, 66, 67 si 69, alin. a.
Aceste conditiuni au caracter
obligatoriu dupá publicarea lor
in Buletinul Cooperatiei Ro-
mane".
Aproba constituirea si vizeaz&
statutele Uniunilor si ale fede-
ralelor de cooperative;
b Indrurneazá si controleazá
activitatea Uniunilor de Coope-
rative;
c) Exercitá controlul legal asu-
pra federalelor, aplicând másu-
rile previlzute In legea de fat&
si având dreptul a le reprezenta
in justitie, conform art. 69, lit, g;
d) Exercit& controlul prevdzut
in prezenta lege asupra società-
tilor cooperative neasociate in
Uniuni, precum si acolo unde
acestea nu-si indeplinesc atri-
butiunile, având drepturile acor-
date Uniunilor de cooperative
prin art. 69, lit, g;
e) Alatueste regulamentul
(IA instructiuni pentru efectua-
rea controlului societätilor coo-
perative; regulamentul alcatuit
va fi sanctionat prin decret re-
gal;
f) Alatueste statute-tip, norme
instructiuni pentru functio-
narea societatilor cooperative de
orice categorie;
g) Serveste ca instanta de apel
cu privire la hotaririle luate de
Uniunile de Cooperative;
h) Organizeaz& statistica gene-
ral& a miscrtrei cooperative, pu-
blicând Anuarul Cooperatiei Ro-
mane;
i) Organizeazá indrumarea
asistenta judiciará (contencios)
telmich (agricold, forestierá, in-
dustrial& etc.) a societátilor coo-
perath e;
[Art. 81-821 27 lunie 1933
j) Organizeazà, indrumeaz(z si
controleazh, invälamântul coope-
ratist;
k Organizeazh si indrumeazh
cererile cooperatiste, precum si
intreaga actiune de propagandh
cooperatisth, prin toate mijloa-
cele nimerite;
i) Pub ha, Buletinul Coope-
ratiei Române";
m Reprezinth, la cererea lor,
interesele societatilor coopera-
tive fath de autoritatile publice
oriunde va fi nevoie;
n) Organizeazh un oficiu de
studii al problemelor coopera-
tive si mentine leghtura cu insti-
tutiile si organizattile coopera-
tive centrale din alte tari, pre-
cum si cu cele internationale.
Consiliul General al Coopera-
tiei poate delega atributiunile de
mai sus diferitelor organe ale
Of iciului National al Coopera-
tiei Rombne, afard de atributiile
conferite comitetelor speciale
prin art. 85.
Consiliul General al Coopera-
tiei intocmeste si administreazh
bugetul chehltuielilor de propa-
gandä, control si educatte coope-
ratista, pe baza veniturilor men-
tionate la art. 96 si 160 din pre-
zenta lege si a altor venituri in-
tampliltoare.
81. Invrttilmantul cooperatist
va cuprinde scolile de contabi-
litate "si educatie cooperativd,
scolile pentru pregrairea perso-
nalului de magazin i tehnic, ne-
cesar instittitiilor cooperative,
precum i coala superioarä de
studii cooperative, care functio-
neazd in Bucuresti.
Functionarea acestei scoli se
face potrivit unui regulament
elaborat de Consiliul general al
cooperatiei, aprobat de Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor si
sanctionat prin decret regal.
Programul cursurilor se va al-
chtui de consiliul profesoral al vol.2) XX.
A se vedea Regulamentul pentru alegerea
scolii si se va aproba de Consi- membrilor
liul general al cooperatiei. din 23 August 1929, la pag. 1160, vol. XVII.
www.digibuc.ro
718
Min derogare dela art. 2 din
legea pentru organizarea corpu-
lui de contabili din 15 Ittlie 1921,
absolventii scoalelor cooperatiste,
vor putea alchtui si viza bilan-
turile societätilor cooperative .
Diplomatii scoalelor superioare
cooperatiste vor fi preferati in
toate functiunile, la toate insti-
tutiunile cooperatiste de orice
grad.
Absolventii cu diplomrt ai scoa-
lelor de contabilitate i educatie
cooperatisth vor beneficia de re
ducerea stagiului militar la un
an, dad, se vor obliga sh ser-
veasch in administratiunea unei
unitatii cooperative cel putin
5 ani.
Dovada cà s'a luat aceastä o-
bligatiune se va face prin viza
push pe diplomh de chtre Ofi
ciul Ntional al Cooperatiei Ro-
mane.
82. Oficiul National al Coope-
ratiei Romane este con(lus de
Consiliul general al cooperatiei,
astfel alchtuit:
a) Doi delegati ai Ministerului
Agriculturii si Domeniilor;
b Un delegat al Ministerului
Muncii, ShriatAtii i Ocrotirilor
Sociale;
c Un delegat al Ministerului
de Industrie i Comert;
Un delegat al Ministerului
Instructiunii Publice;
e) Un delegat al Brinell Cen-
trale Cooperative.
Durata delegatilor este de
3 ani;
f) Din 9 membri reprezentanti
ai mischrii cooperatiste, alesi de
adunarea debegatilor uniunilor
de cooperative, potrivit regula-
mentului a cestei legi 2
1) A se vedea Legea pentru organizarea Oar-
pului de contabili autorizati, din 15 lulie 1921
la pag. 644, voL IXX, precum i Legea pen-
tru organizarea corpului de contabili coopera-
tori, din 11 Octomvrie 1932, la pagina 692,
consiliului general al cooperatiei
719 27 lunie 1933
Membrii alesi vor functiona
6 ani, reinoindu-se ate o treime
la fiecare doi ani, dupa proce-
deul prevazut in legea de fata,
pentru societatile cooperative.
Pentru prima alegere se va
proceda potrivit unui regula-
ment, elaborat de Ministerul
Muncii, Cooperatiei si Asigura-
rilor Sociale i sanctionat prin
decret regal, alegerea facandu-se
de dare delegatii societatilor
cooperative;
g) Din doi membri cooptati de
consiliu, pe termen de 3 ani,
dintre specialistii recunoscuti in
probleinele cooperative, precum
si directorul general al Oficiului
National al Cooperatiei Romane,
care face parte de drept din co-
mitetele prevazute la art. 85.
Din Consilitfi general al coo-
peratiei romane vor face parte
de drept, cu vot consultativ, de-
legatul Curtii de Casatie, preva-
zut la art. 85, fostii ministrii ai
muncii si agriculturii, care au
functionat eel putin 6 luni in
aceste demnitati, precum si di-
rectorul general in functiune al
!Hitch Centrale Cooperative sau
loctiitorul salt.
Consiliul general poate coopta
unul sau mai multi consilieri
tehnici, care vor lua parte la se-
dintele consilitilui cu vot consul-
tativ.
Membrii consiliilor viitoare se
vor confirma de catre Ministerul
Agriculturii i Domeniilor, prin
decret regal.
Lucrilrile Oficiului National
al Cooperatiei Romane vor fi
conduse de un director general,
care va indeplini si functiunea
de secretar general al Consiliu-
lui General si care va reprezenta
institutiunea, personal sau prin
imputernicitii sai, inaintea tu-
turor autoritatilor juridice
administrative.
83. Bugetul de salarii $i ma-
teriale ale Oficiului National va
fi inglobat in bugetul Ministe-
www.digibuc.ro
[Art. 83-84]
rului Agriculturii si Domeniilor.
84. Functionarii Oficiului
sunt functionari publici. Con-
siliul general al cooperatiei in-
deplineste atributiunile comi-
siunii de numiri si inaintari,
prevazuta de statutul functio-
narilor publici.
Functionarilor Oficiului Na-
tional al Cooperatiei Romane,
ai fostelor Centrale a Bancilor
Populare, a Cooperativelor, a
Obstiilor Satesti, precum í ai
fostei Case Centrale a Bancilor
Populare ì Cooperativelor SA-
testi, li se aplica dispozitiunile
art. 8 din legea generald de pen
siuni din 14 Aprilie 19251).
De asemenea, functionarii
prevazuti la alineatul prece-
dent vor putea beneficia si de
dispozitiule art. 77 din ¿egea
generald de pensiuni, putand sa
verse la Casa Genera la de Pen-
siuni retinerile din salariu pen-
tru tot timpul cat pang la data
promulgarii acestei. legi au fost
in serviciul unei societati coo-
perative de orice categoric, duná
ce vor fi servit Statului 15 ani,
cu retineri pentru ncnsii.
Functionaril Oficiului Natio-
nal al Cooperatiel Române pot
fi detasati cu asentimentul lor,
la Banca Centralit Cooperativit
si la alte institutiuni coopera-
tive.
Directorul general al Oficiu-
lui National al Cooperatiei Ro-
mane se numeste prin decret
reanl, dunk reeomandarea Con-
siliului general al cooperatiei
va indeplini conditiile de stu-
dii cerute de art. 36 din leaea
pentru statutul func(ionarilor
nu blici 9.
1) A se vedea Legea generala de pene'uni
din 15 Aprili. 1925, la rag. 140, vol. XI XII,
au mod. si liegulamentul de aplicare din 11
Ootomvrie 1925, in acelasi volum.
2) A se vedea Legea pentru etatutul functio-
narilor publiei din 19 Innis 1923, la nag. 409,
vol. XI XII, cu mod. si Regulamentul de
apliaare din 23 Nnemvrie 1923, in aceleqi
volum.
 [Art. 85-881 27 Nile 1933 720

85. Consiliul general al coo- la fapte care nu schimbg acel

peratiei va delega (lin szinul fundament;
salt: c Prin inscrierea in fals.
a) Un comitet al controlului,
format din 3 membri, delegati PARTEA HI
de Consiliul general al coops- Banca Centralä Cooperativii
ratiei, din directorul general al
Oficiului National al Coopera- 87. Pentru sprijinirea finan-
tiei Române i dintr'un delegat ciarg a societatilor cooperative
al Inaltei Curti de Casatie si se infiinteaza, sub denumirea
Justitie, prin tragere la sorti, de Banca Centralg Coopera-
dintre toti membrii acestei in- tivg", un institut de credit,
stante $i care va prezida comi- functionând potrivit unui sta-
tetul. Din cei 3 membri, dele- tut, alcatuit pe baza dispozi-
gati de Consiliul general, eel tiunilor de mai jos, aprobat de
putin 2 vor fi dintre membrii Consiliul de. Ministri si sane-
consiliului, reprezentanti ai mis- tionat prin decret regal 1).
cgrii cooperative. Banca Centrald Cooperativa
Comitetul controlului va a- are sediul in Bucuresti, este
plica sanctiunile prevgzute la persoang juridicg $i are du-
art. 150 din prezenta lege; ratil nelimitatg.
b Un comitet al organizgrii, 88. Capita lul Bandit Centrale
Indrumärii, statisticii, propa- Cooperative este astfel format:
gandei si educatiei coopera- 1. Din suma de 500.000.000 lei,
tiste, compus (lin 3 membri; $i anume:
c) Un comitet de indrumare a) 200 milioane lei, fondul
tehnich, compus din 3 membri. pus la dispozitie de Banca Na-
acestor comitete tionalii a României, pentru cre-
Atributiile ditul popular, conform conven-
vor fi stabilite prin hotärirea tiunii pentru prelungirea pri-
Consiliului general al coopera- vilegiului Minch Nationale din
tiei. 1925;
Consiliul general al coopera- b) 25 milioane lei reprezentând
tiei i comitetele lucreazg vala- capitalul de participare a Sta-
Nl cu majoritatea membrilor, tului la Centrala Bäneilor Po-
iar hotdririle se iau cu majo- pulare;
ritatea membrilor prezenti. c) 25 milioane lei reprezen-
86. Actele incheiate de orga- tând participarea Statului la
nele de control ale Oficiului Centrala Cooperativelor;
National al Cooperatiei Ro- d) Din suma de 250 milioane
mane fac depling credintä In lei, pe care Statul o destineazg
justitie. completärii capitalului acestei
Nu se poate admite nicio institutiuni.
probg in contra lor, cleat In 2. Capita lul social se va com-
urmgtoarele cazuri: pleta NIit la suma de lei un
a) Dacg erori grave materiale miliard, prin subscrierile socie-
reies din Insäsi acel act; tgtilor cooperative si federalelor
Dacg din acte scrise de in- lor.
contestabild autoritate Capita lul de participare a
se vor dovedi existenta unor cooperativelor este format din
astfel de erori; in tot cazul, a-
cele erori trebue sg fie de na- 1) A se vedea &Otani Bàneii Centrale Coope-
turd a inlätura tot fundamentul rative,
acuzgrii, iar nu numai relative vol. XVII.din 4 Aprilie 1929, la pag. 888,
www.digibuc.ro
721
parti sociale de eke 10.000 lei
fiecare.
0 societate cooperativA aso-
ciatA trebue sA posede cel pu-
tin o parte socialA.
Prin statut se vor stabili nor-
mele dupA care se vor face sub-
scrierile $i vArsAmintele de parti
sociale.
89. Banca Centrala Coopera-
tiva poate face urmAtoarele
operatiuni:
a) SA acordc credite sub orice
foi ma federalelor i societAtilor
cooperative asociate;
b SA facA mice operatiuni de
banca In folosul societatilor
cooperative asociate;
c) SIi cumpere pentru contul
srtu propriu efecte publice sau
garantate de Stat, phrirt la cel
mult 100/o din capitalul social;
d SA plaseze eventualele dis-
pollibilitäti de casil sub formA
de depuneri la vedere sn,u In
cont curent, la institutiuni de
Stet, sau controlate de Stat, sau
la institutiunile financiare de
primul rang, aprobate de Mi-
nisterul de Finante:
e Sa Intretinà disponibili-
tAti de devize la bilncile de pri-
mul rang, de pe pietele strAine,
alese de comun acord cu Mini-
sterul de Finante;
f) SA primeascA depuneri spre
fructificare, atAt dela societa-
tile cooperative asociate, cit i
dela cele neasociate, dela insti-
tutii publice, precum si dela
part iculari;
g) SA se Imprumute sub orice
formrt, dela Banca National& a
BomAniei, precum si dela ori-
care altrt institutie public5 sau
particularA;
h) SA aducA la Indeplinire.
fie direct, fie prin federalele
societAtile cooperative asociate,
anumite operatiuni financiare
cu care ar fi insArcinatrt
Stat;
i SA faca mice operatiuni de
www.digibuc.ro
C. Ilamangiu, vol. XXI 16.
27 lunie 1933 [Art 89-91]
comision pentru societatile coo-
perative asociate.
90. A dministr ati ile publice,
institutiunile pendinte sau puse
sub controlul lor sunt autori-
zate a depune spre fructificare
fondurile lor sau fondurile ad-
ministrate de ele, la Banca
CentralA CooperativA.
Casa CentralA a Asigurarilor
Sociale va depune la vedere,
spre fructificare, la Banca Cen-
traIrt CooperativA 30° o din fon-
durile ei
91. Banca Centrala Coopera-
tivA va avea o sectiune specialA
pentru finantarea necesitAtilor
provenite din exercitarea drep-
tului de preerntiune, stabilit
prin art. 32 din legea pentru
reforma agrard din 17 Iulie
si extinsä pc Intreg cu-
prinsul tarii1) prin art. 1
din legea din 13 Martie 19252
Casa Centralt a Improprieta-
ririi, precum si organele ce, po-
trivit legilor i regulamentelor,
primesc notificArile proprieta-
rilor vArizAtori sunt indatorate
a comunica BAncii Centrale
Cooperative, in chiar ziuti in-
registrArii lor, notificarile pri-
mite pentru finantarea opera-
tiunii lor, pentru ca acestea sA
se pronunte daca poate finanta
operatia.
Casb. Centrala a Improprieta-
ririi va exercita (lreptul de pre
emtiune de indatA ce a primit
acceptarea de finantare din par-
tea BAncii Centrale Coopera-
tive.
1) A se vedea Loges p ntru refer...a agrari
din 17 Julie 1921, la pag. 653. vol. IXX, cu
mod. 0 Regulamentul de aplicare din 6 Noem-
vrie 1921, la pag. 686, acelail volum, cu mod.
pag. 247, vol. XIII XIV ; de asemeni noua
Lege modifica(oare din 2 Noemvrie 1932, la
pag. 763, vol. XX.
2) A se vedea Legea privitoare la Instrdina-
rea loturilor dobindite prin Improprietarire
din 13 Martie 1925, la pag. 857, vol. XIXII,
precum si Legea pentru reglementarea circu-
de latiei pitatnturilor dobândite prin Improprie-
t5rire, din 20 August 1929, pag. 1150, vo-
lumul XVII, cu modific. din Id Martie 1931,
Lege care abrojt pe cea din 13 Martie 1021.
(Art. 92-93] 27 lunie 1933
92. Banca Centrald Coopera-
tiva este administratd de un
consiliu compus din 11 membri
si anume: un delegat al Mini-
sterului de Finante, un delegat
al Ministerului Agriculturii si
Domeniilor, un delegat al Mi-
nisterului Muncii, un delegat al
Báncii Nationale a Bomâniei,
directorul general al Oficiului
National al Cooperatiei Ro-
mâne.
Delegatii Ministerelor se con-
firmd pentru o perioadd de trei
ani, prin decret regal, dupd
propunerea Ministerului Agri
culturii si Domeniilor.
Sase membri alesi de socie-
tAtile cooperative si federale a-
sociate, potrivit normelor pre-
vdzute de statut.
Odatd cu alegerea membrilor
se va alege i un numdr- egal
de supleanti.
Mernbrii alesi vor functiona
*ase ani, reinoindu-se ale o
treime la fiecare doi ani, dupd
procedeul prevdzut in legea de
fatd pentru societAtile coopera-
tive.
Consiliul va delega din sAnul
sdu trei membri, care vor forma
comitetul de directie, putând
lucra i lua hotdriri eu majori-
tate de doi, in limita delegatiei
date. Hotdririle comitetului de
directie vor trebui sd, fie su-
puse ratificdrii ulterioare a con
siliului, in prima sa sedintd.
Consiliul poate desemna si
alte comitete, precizându-le a-
tributiunile.
Membrii alesi in primul con-
siliu, vor coopta al saselea
membru, care va functiona
pAnd la prima adunare gene-
rald ordinard.
Executarea deciziunilor con-
siliului de administratie si ale
comitetului de directie va fi in-
credintatd directorului general
al Bancii Centrale Cooperative.
www.digibuc.ro
722
93. Consiliul de administra-
tie are urmAtoarele atributiuni:
a Aprobd inscrierea ca aso
ciate a societätilor cooperative
si a federalelor, neputand sii. o
vefuze decat in cazul cand a-
cestea nu satisfac cerintele le-
gale si ale statutului Brinell
Centre le Cooperative.
Societatea respinsd are drep-
tul de apel la Oficiul National
al Cooperatiei Române in ter-
menul *i forma stabilitA la
art. 71;
b) Hotdrdste acordarea credi-
telor, stabilind conditiile;
c) Contracteazd imprumuturi
cu respectarea prevederilor le-
gii si ale statutului;
d) Stabileste normele dupd.
care se vor primi depunerile
spre fructificare, precum *i cele
dupd care se vor efectua cele
lalte operatiuni;
e Alcdtue*te bilantul $i con
tul de profit si pierderi, supu-
nându-le aprobArii adunarii ge-
nerale impreund cu raportul
censorilor;
f) Stabileste bugetul de chel-
tuieli al bun cii, supunându-1 a
probdrii adundrii generale;
g) Bilantul, contul de profit
si pierden i bugetul de chel-
tuieli nu vor rdmâne definitive
deck dupd ce vor fi aprobate
de comisarul guvernului, de
semnat de Ministerul Agricultu
rii si Domeniilor.
Comisarul guvernului trebue
sA se pronunte in termen de 30
zile libere dela data când i s'au
inaintat documentele- Nepronun-
tarea in termen se considerd ca
o aprobare;
h) Administreazd orice avere
a bAncil;
i Hot Ardste numirea *i re
vocarea functionarilor Winch.
Functionarii Bdncii Centrale
Cooperative au drepturile
indatoririle stabilite printeun
statut special cu caracter con-
tractual, aleAtuit de conailitil
723
de administratie al b&ncii si.
aprobat de consiliul general al
Cooperatiei.
Functionarii Bancii Centrale
Cooperative si ai Uniunilor de
cooperative, proveniti din func-
tionarii definitivi ai Oficiului
National al Cooperatiei Române
cdrora li s'au facut retineri
pentru Casa pensiilor, vor pu-
tea continua sá verse mai de-
parte retinerile la Casa pen-
siilor pan& la implinirea terme-
nului prevrtzut de legea gene-
ral& de pensiuni.
Retinerile se vor calcula la ul
timul salariu avut la Stat, pen-
siunea urindnd sa se socoteasc&
in raport cu acest salariu.
94. Un comisar al guvernului
desemnat de Ministerul Agri-
culturii j Dorneniil or suprave-
glaza toate operatiunile Bän-
cii Centrale Cooperative.
Comisarul guvernului are
dreptul s. ia cunostintd, in ()rice
moment de situatia operatiuni-
lor b6ncii si sá verifice casa si
scriptele.
Comisarul guvernului are
dreptul sá asiste la sedintele
consiliului de axiministratie, a
comitetului de directie si ale
oricrtror alte comitete. In caz
de absent& a comisarului, deci-
ziunile luate de aceste reuniuni
it sunt comunicate de catre pre-
sedinte.
Comisarul poate sä suspende
executarea oricArei deciziuni ce
i-ar pärea contrar& legii, statu
tului si a intereselor Statului,
referind imecliat Ministerulni
Agriculturii si Domeniilor
Ditch' In intervalul de 10 zile
nu se ajunge la o intelegere in-
tre Banca Central& Cooperativ&
si Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, fiecare din cele
doll& pärti are facultatea de a
aduce litigiul Inaintea unei co-
1) A se vedea Regulamentul pentru comisarii
guvernului, din 26 Februarie 1932, pag. 107,
vol. XX.
www.digibuc.ro
27 lunie 1933 [Art. 94-96]
misiuni arbitrale, format& din-
tr un consilier al Curtii de Ca-
satie, delegat de aceasta Curte,
ca presedinte; dintr'un membru
desemnat de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor i dinteun
membru desemnat de consiliul
de administratie al Bäncii Cen-
trale Cooperative.
Hotarlrile motivate ale acestei
comisiuni sunt definitive si exe-
cv torii.
95. Pentru exercitarea con-
trolului operatiunilor Bancii
Centrale Cooperative se institue
o comisie de censori compusä
din patru membri, i anume:
din doi membri alesi In fiecare
an de adunarea general& a so-
cietätilor cooperative si a federa-
lelor asociate, un expert-conta-
bil delegat de Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor i un de-
legat al Bitncii Nationale a Ro-
ma/lid.
Dupit aceleasi norme se vor
desemna si patru censori-su-
pleanti.
96. Banca Centrala Coopera-
twit va incheia la 31 Decemvrie
al fiecarui an un bilant
contul de profit si pierderi. Ex-
cedentul net rezultat dup& dedu-
cerea tuturor salariilor si chel-
tuielilor se va repartiza
a) Cel putin 200/o fondului de
rezerva;
b O remunera tie capitalului
egal& cu pan& la 1500/o, scontul
Bdncii Nationale la data in-
cheierii bilantului.
Partea cuvenitit capitalului
Statului -se va värsa Oficiului
National al Cooperatiei Ro-
mâne, pentru sustinerea propa-
gandei si Invdtämântului coo-
peratist.
Din ceea ce iiimâne se va re-
partiza:
a) 4°/o membrilor consiliului
de administratie i censorilor;
b) 153/4 prim& de muncl
fun ct ionarilor BAncii Centrale
[Art. 97-101] 27 lunie 1933
Cooperative in raport CU sala-
riile lor;
c 300/2 la dispozitia Oficiului
National al Cooperatiei Romane
pentru scopuri de propaganda
.5i educatie cooperativd;
d Restul se va repartiza in-
tre unitatile asociate, propor-
tional cu operatiile efectuate cu
Banca Centrald Cooperativa.
97. In fiecare an., cel mai
tarziu la 15 Aprilie, se intru-
ne*te adunarea generald a Min
cii Centre le Cooperative, for-
mat:A din delegatii federalelor
*i ai cooperativelor asociate.
Dreptul de vot va fi in pro-
portie cu capitalul subscris de
fiecare societate, un membru
neputând insd avea mai mult
de 10 voturi.
Statul va avea un numar de
voturi egal cu 1/2 din numilrul
de voturi la care au drept toate
societiltile cooperative *i fede-
rale nrezentate la adunarea ge-
nerald.
I.reptul de vot al Statului se
exercith de comisarul guvernu-
lui.
98. Banca Centrald Coopera-
tivrt se bucuril de toate inlesni-
rile, scutirile i dispozitiunile
speciale i procedurale
zute in aceastil lege sau in mice
alta lege pentru societätile coo-
perative.
Dispozitiunile previlzute la
art. 15 5i 22, alin. 3 *i 4 din a-
ceastil lege, se aplicd *i fate de
partite sociale aduse in Banca
Centralt Cooperativa.
Toate cererile in Mstitie *i pro-
culurile lor fricute de Banca Cen-
tralil Cooperativil in litigiile cu
societritile cooperative sunt scu-
tite de timbre *i taxe speciale.
99. Statutul Bimncii Centrale
Cooperative, alcrituit dupa nor
mele stabilite in aceastd lege, nu
va putea fi modificat decdt prin
decizia adundrii generale, apro-
bata de Consiliul de mini*tri
sanctionatri prin clecret regal.
www.digibuc.ro
724
PARTEA IV
Dispozitiuni speciale, penale
transitorii
TITLUL I
Inlesniri societitior cooperative
100. Numai societritile coope-
rative care functioneaza pe baza
prezentei legi, se vor bucura de
inlesnirile fiscale sau de orice
altit naturrt acordate cooperati-
velor prin aceastil lege sau prin
alte legi *i regularnente.
101. Societatile cooperative
care functioneazd potrivit pre-
vederilor legii de fata se vor bu-
cura de scutirile *i reducerile
prevazute in legea pentru
carea contribuliunilor directe,
frirti a mai fi nevoie sa indepli-
neascd cerintele art. 34 *i 35 din
sus numita lege 1).
Aceste reduceri *i scutiri se
aplica atdt la impozitele elemen-
tare, cdt *i la cele aditionale si
complimentare.
.Dispozitiunile referitoare la so-
cietatile anonime pe actiuni, cu-
prinse la art. 32 *i 90, alin. 2 din
legea pentru unificarea contri-
butiunilor directe, se apnea *i
societatilor cooperative *i fede-
ralelor lor.
La stabilirea impunerii socie-
tdtilor cooperative, delegatul con-
tribuabililor in comisiunile de
impuneri prey azute in legea pen-
tru unificarea contributiunilor
directe, se inlocue*te printr'un
delegat al Uniunii de cooperative
respective, ori in lipsd, al Ofi-
ciului National al Cooperatiei
Romdne.
Impozitul pe veniturile comer-
ciale *i industriale ale societd-
tilor cooperative se stabile*te pe
baza bilantului vizat de orga-
nele de control ale Uniunii de
cooperative respective ori ale
I) A oe vedes Leea pentru unificares could-
butiunilor directo din 19 Aprilie 19:13, la pag.
:159, In scoot volum.
725 27 lunie 1933
Oficiului National al Coopera-
tiei RomAne.
102. La irnpunerea società-
tilor cooperative, surnele inca-
sate de asociati pentru plata
muncilor efectuate de ei in intre-
prinderea comuna pang la 1500/o
din salariile primite (le lucrgtori
neasociati pentru munci simi-
lare, se considera ea salarii si
ea atare li se vor aplica dispo-
zitiunile legii pentru unificarea
contributiunilor directe referi-
toare la salarii.
Daca societatea cooperativa nu
are salariati neasociati, se va
lua ca norma salariile platite de
intreprinderile similare.
103. Veniturile provenite (lin
clepunerile spre fructificare la
societatile cooperative, aunt scu-
tite de impozitul pe venitul mo-
biliar, intru cAt depunerea nu
trece de 10.000 lei.
104. Terenurile societätilor
cooperative destinate construe-
tiunilor necesare atingerii sco-
pului care face obiectul socie-
tatii, precum i imobilele con-
struite in acest scop, vor fi scu-
tite de mice impozit imobiliar pe
timp de 10 am, dela data cAnd
au devenit utilizabile, dupg care
termen impozitul se reduce la
o pgtrime pe 5 ani, si, la jumg-
tate, pe alti 5 ani.
Taxele de constructii preva-
zute in legile i regulamentele
comunale vor fi pe jumatate
pentru aceste imobile 1).
105. Toate formalitatile pen-
tru constituirea, fuzionarea si
lichidarea societgtilor coopera-
tive, acelea referitoare la modi-
ficarea statutelor, precurn si for-
malitatile pentru inscrierea si
retragerea asociatilor sunt scu-
tite de orice fel de taxe de tim-
bru, inregistrare i impozite pe
acte juridice.
De asemenea nu e nevoie de
1) A se vedea Legea Finanielor locale, din 19
Aprilie 1933 si Taxele comunale, la pag. 310 in
aced volum,
www.digibuc.ro
[Art. 102-1091
asistenta vreunui avocat pentru
indeplinirea acestor
106. Registrele societAtilor
cooperative, care vor fi parafate
legalizate (le judecgtoria de
ocol respectivg, sunt supuse nu-
mai la o piltrime din taxele de
timbru prevgzute in legea tint-
brului $i, a impozitului pe acte
$i fapte juridice1).
107. Sunt scutite de mice taxe
(le timbru si inregistrare, inclu-
siv inregistrarea de orice fel in
crtrtile funcluare toate actele ju-
ridice, de orice naturg ar fi ele,
intervenite intro societatile coo-
perative si asociatii lor.
De asemenea se scutesc si ac-
tele de ipoteca fgcute de cgtre
asociatii cooperativelor, cu rils-
punderea nemarginita pentru
garantarea obligatiunilor con-
tractate de aceste societilti la alte
societAti cooperative, la Banca
Centrala Cooperativa sau alte
societati de credit agricol.
108. Sunt scutite de asemenea
de mice tate de timbru i hire-
gistrare:
a Actele prin care Oficiul Na
tional al Cooperatiei Romane do-
teaza o societate cooperativa in
formatie cu fondurile colective
(donatiuni, fond de rezervii, fond
pentru opere sociale, filantropic,
cultural , apartinfind unei socie-
tati cooperative lichidate;
b Actiunile in justitie intro-
duse de societgtile cooperative,
cu intreaga procedurg, pAna la
valoarca de lei 5.000 capital si
procente;
Petitiunile adresate de so-
cietgtile cooperative Oficiului
National al Copoeratiei RomAne.
109. Toate avantajele pe care
Statul le acordg in vederea im-
bunatatirii agriculturii, ca: dis-
tribuirea de seminte selectionate,
1) A. se vedea Legea timbrului si a impozitului
pa acte i tapte juridice din 29 Aprilie 1927,10
pay. 604, vol. XV XVI, cu numeroase modi-
Hari din care ultimo. din 1 Februarie 1933, la
pae. 48,in acest volum.
[Art. III-112] 27 lunie 1933
Inlesnire in procurarea de re-
producatori de rasa, usurari
pentru procurarea de masini, re-
duceri de taxe de transport etc.,
se vor acorda cu preferintd coo-
perativelor agricole.
De asemenea Statul ia asupra
sa 6 la suta din dobainda impru-
muturilor contractate la Banca
Centrald Cooperativrt, Creditul
Agricol Ipotecar i alte institutii
autorizate de Ministerul Agri-
culturii, de cdtre cooperativele de
exploatare agricola recomandate
de cdtre Oficiul National al Coo-
peratiei Romane ca având un
plan de activitate agricold, con-
form cu programul general ela-
borat de Ministerul Agriculturii
si fiind in masurd sa-1 realizeze.
Acest avantaj se poate retrage
in cazul când Oficiul National al
Cooperatiei Române va constata
motivat eá planul initial de cul-
turd si imbundtdtire agricold nu
a fost adus la indeplinire.
Retragerea avantajului usu-
rárii de dobândd se va face in
urma unei notificilri comunicatd
cu 3 Rini Inainte, cooperativei si
institutiei de credit respectiv.
Mandatul dat de asociati coo-
perativelor de exploatare agri-
cold In vederea ipotecdrii sau
gajdrii bunurilor Ion, ridicd pe
tot timpul mandatului dreptul
asociatilor de a aliena, ipoteca
sau gaja individual acele bu-
nuri, sub sanctiunea nulitatii ac-
telor f acute.
110. Toate societätile coope-
rative se bucurd de drept de
avantajele acordate prin leg ea
pentru 'incur a jare a in dus triei
na(ion ale%
111. Institutiile Statului, ju-
detelor, comunelor si In general
orice servicii i institutii pu-
au nevoie pe bazd de mandat,
1) A se vedea Legea pentru Ineurajarea indue-
Incredintat unei cooperative re-
triel nationale din 14 Fevruarie 1912, la peg.
860, vol. VII, cu mod, la pag. 218 pi 1.143comandatd de Oficiul National
vol. IXX pi 24 Aprilie 1933, la pag. 434, in
acest velum. al Cooperatiei Române, aceste
www.digibuc.ro
796
Mice, precum si cele ale asezd.-
mintelor de binefacere sau asis-
tente, chiar dacd bugetele lor nu
sunt votate de Adunarea Depu-
tatilor, sunt autorizate a vinde
prin bund invoiald societatilor
cooperative terenuri din proprie-
tatea lor pentru nevoile intre-
prinderii lor sau ale membrilor
cooperativelor de locuinte ieftine.
In ce priveste dréptul de a
cumpara pamânt in vatra satu-
lui, societatile cooperative cand
voesc sa cumpere pdmântul ne-
cesar pentru cládirea localului
lor propriu, se asimileazd cu co-
munele rurale si cu satenii lip-
siti de pamânt.
112. Institutiile Statului, ju-
detelor, comunelor si in general
orice servicii i institutii publice,
precum si cele ale asezamintelor
de binefacei e sau asistente, chiar
dacit bugetele lor nu sunt votate
de Adunarea Depufatilor, vor
putea da, prin buiiä invoiald,
cooperativelor, lucrtiri sau fur-
nituri pima la valoarea de lei
cinci milioane.
De asemenea cooperativele vor
fi preferate la Intreprinderile
si furniturile acestor institutii,
chiar dacd ofertele lor vor fi mai
scumpe cu 5 la sutd deal ale
celorlalti concurenti.
In cazul când mai multe coo
perative ar of eri aceeasi suma,
se va proceda la o readjudecare
intre aceste cooperative.
Cooperativele care vor ceda
altor persoane, In total sau in
parte, contractele lor de furni-
turi sau lucrári, pierd de drept,
chiar dela incheierea contractu-
lui, foloasele acordate de lege.
Aceastá dispozitie se aplicd si
In cazul când cooperativele se
vor servi de persoane interpuse.
Institutiile mai sus ardtate pot
contracta aproviziondrile de care
727 27 lunie 1933
institutii fiind autorizate a plgti
cooperativei contractante, drept
avansuri, sumele alocate in bu-
get pentru aproviziongrile res-
pective.
Piing la infiintarea Societatii
Nationale pentru Comertul de
Produse Agricole, prevazuta in
legea pentru valorificarea pro-
duselor agricole 1), aproviziona-
rea institutiilor $i serviciilor pu-
blice cu cereale, derivatele lor $i
alte produse agricole, se va face
pe baza de mandat, incredintat
unitatilor cooperative de valori-
ficarea acestor produse, prin in-
stitutia lor centrala, dupg nor-
mele 5i in conditiunile prevgzute
in alineatul precedent.
113. La acordarea de conce-
siuni la vânzarea spre exploa-
tare a pgdurilor, precum si la
arendarea bunurilor si clreptu-
rilor care fac parte din dome-
niul institutiunilor Statului, ju-
detelor, comunelor $i in general
oricgror servicii i institutiuni
publice, precum si cele ale ase-
zämintelor de binefacere sau
asistente, chiar dacg bugetele lor
nu sunt votate de Adunarea De-
putatilor, societätile cooperative
vor fi preferate, chiar dacá oferta
lor va fi cu 5°/o mai micg cleat
oferta cea mai favorabilg.
Institutiile mai sus argtate vor
putea da si prin bung, invoialg
acele bunuri societgtilor coope-
rative, recomandate de Oficiul
National al Cooperatiei Române,
in urma unei cercetgri fgcutg.,
la nevoie, prin experti, pentru
a se stabili dacg societatea coo-
perativg se poate angaja in lu-
crtiri de asemenea naturg.
Societätile cooperative vor fi
preferate, in acelea$i conditiuni,
la vanzarea spre exploatarea pg-
durilor de mo$neni sau rdze$i,
cat $i la vánzarea piltiurilor corn-
1) A se vedea Loges pentru valorificarea pro-
duselor agricole, din 92 Aprilie 1932, la peg.
3843, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 113-115]
posesoratelor, cu respectarea pre-
scriptiilor art. 48 din codul sil-
vic. Pentru vânzarea prin bung
invoialg se va lua de bazg. eva-
luarea fgcutg de agentii silvici
ai Ministerului Agiculturii $i
Domeniilor, asupra cgrei eva-
luári va statua definitiv ceata
mosnenilor, rgzesilor sau corn-
posesorilor, convocata, conform
art. 42 $i urmätorii din codul
silvic.
In toate aceste cazuri institu-
tiunile mai sus aratate sunt da-
toare sg incuno$tiinteze Oficiul
National al Cooperatiei Române
cu cel putin 30 zile inainte de
data fixatil pentru oferte, sub
sanctiunea anularii actelor la
cererea Oficiului National.
114. La toate operatiunile pre-
vgzute in art. 112 $i 113 socie-
tgtile cooperative vor depune nu-
mai jumätate din garantia ce-
rutg prin legea asupra contabi-
litd(ii publice i asupra contro-
lului $i patrimoniului public 1).
Aceastä garantie poate fi datg
si sub forma de scrisoare de ga-
rantie a Eigncii Centrale Coope-
rative.
TITLUL II
Dispozitiuni specials i procedurale
115. Prin derogare dela dis-
pozitiamile codurilor civile si co-
merciale in vigoare, amanetul a-
cordat societgtilor cooperative se
considerg constituit prin sin-
gurul efect al conventiunii, dela
data actului, f Ara a se lua lucrul
din posesiunea debitorului sau
constituentului, care it detine
pentru creditoare $i este obligat
a-1 conserva.
Data actului face deplina cre-
dintä.
Amanetul va continua sg,
existe $i asupra tuturor trans
1) A se vedea Legea &supra contabilit pu-
blice din 31 Iulie 1929, la peg. 783, vol. XVII,
ou modificarile din 24 Decemvrie 1932, pag. 871,
voL XX.
[Art. 116-1201 27 tunie 1933 728

formärilor, prefacerilor sau deri- cutorie de judecatorul de ocol de

vatelor lucrului amanetat, intru care depinde sediul creditoarei,
cat se gasesc in posesiuea debi- dupg simpla cerere a acesteia si
torului, constituentului sau a vor face depling credinta in jus-
unui tertiu de rea credintg. titie, atat intre punti cat si fatá
116. \rite le, instrumentele si de terti, acestea desi n'ar fi au-
celelalte lucruri, enumgrate de tentificate.
art. 468 din coclul civil, care ser- In caz de neplatti la termen si
vesc la exploatarea fondului, se oridecateori pentru o cauzg pre-
pot amaneta, pierzandu-si imo- vazuta de lege, statute sau de
bilizarea si se vor putea vinde actul de imprumut, suma impru-
separat de fond, in caz de ne- mutatti devine exigibila, amane-
plata creantei. tul se va putea vinde fara nicio
In caz de sinistru, creditoarea autorizatie a justitiei, conform
pästreaza un drept de preferinth dispozitiunilor art. 137 din pre-
asupra surnelor pe care societa- zenta lege.
tea de asigurare le-ar datora de- 119. Debitorul sau constituen-
bitorului sau constituentului. tul care va aliena, risipi, sustrage
117. Oridecâteori creditoarea sau va liisa sd piara prin faptul
va constata at din neglijentti sgu, in total sau in parte, obiec
sau rea vointa amanetul este a- tul amanetat, precum si de de-
menintat sil. piarg sau sa piarda bitorul sau constituentul care va
din valoare. datoria devine ime- transporta obiectul amanetat in
diat exigibila, iar creditoarea va alta comuna, fara permisitinea
putea fi autorizatá sd ia masu- creditoarei, se va pedepsi ca pen-
rile necesare de conservare, tru abuz de incredere, conform
transport si inmagazinare a a- art. 330 din codul penal roman.
manetului, panä la vânzarea lui. Se va pedepsi cu aceeasi pe-
Autorizarea se va da pe sim- deapsil debitorul sau constituen-
pla cerere a creditoarei, in ca- tul amanetului care cu stiintá
mera de consiliu si fiira citare, va amaneta lucrul altuia sau va
de ctitre judeciltorul de ocol, in fi ascuns in momentul constitui
jurisdictiunea caruia este seditkl rii amanetului, existenta unor
creditoarei. sechestre, urmariri sau orice alte
Cheltuielile f acute in acest sarcini asupra lucrurilor arnane-
scop sunt privilegiate. tate, fara prejudiciul de despti-
118. Creditoarea are dreptul gubire civila ce va putea obtine
de a fi platita cu privilejul asu- creditoarea.
pra lucrului ce i s'a constituit In toate aceste cazuri, datoria
ca amanet, cu conditiunea ca ac- devine imediat exigibila i debi-
tele de constituire a amanetului torul sau constituentul va putea
sg fi fost transcrise dupti simpla fi urmgrit in orice avere a sa
cerere a constituentului sau a prezenta sau viitoare.
creditoarei, in comunele urbane In cazul când debitorul este o
resedinte de judet, in registrul persoanil juridica, penalitatile
special pentru amanete tinut la prevazute mai sus se aplicg ad-
tribunal, iar In comunele rurale ministratorilor, care rgspund
sau in cele urbane neresedinte, personal si direct catre creditoa-
numai in registrele de amanete re, in mod solidar si nelimitat,
ce se vor tine de ctitre primäria pentru acoperirea creantelor
cornunei in circumscriptia cg- chiar daca statutele respective
reia se aflti lucrul amenetat. nu prevad aceastä rgspundere.
Actele astfel transcrise trebue 120. Când amanetul constituit
sg fie investite cu formula exe- nentru garantarea datoriei fatg
www.digibuc.ro
729 27 lunie 1933 [Art. 122 1261

de o societate cooperativa este stricaciune ce ar fi suferit pro-

sau a devenit, prin industriali- prietatea ipotecata si care ar
¿are sau pe cale naturalà, un micsora valoarea, sub sanctiu-
produs sau marf a ce urmeaza a nea decäderii debitorului din be-
fi vandut, debitorii sau consti- neficiul termenului.
tuentii sunt datori sà depunä Creciitoarea va putea cere de-
imediat si pe masura vanzarii bitorului in acest caz, fie plata
pretul obtinut din vánzarea aces- partiala a creantei, fie un su-
tor produse si mArfuri. pliment de garantie; In caz de
Orice abatere dela aceasta refuz sau imposibilitate, creanta
dispozitie atrage duprt sine exi- devine
gibilitatea intregei creante i pe- 124. Orice sume de bani s'ar
nalitatea previlzutä. la art. 119. clatora societatilor cooperative
121. Ipoteca constituita socie- sub mice titlu, vor produce do-
tatilor cooperative garanteaza banzile conventionale j stabi-
capitalurile si dobanzile Oita la lite de statute sau fixate prin
plata integrala a creantei la deciziunile adunarilor generale
casa creclitoarei, filra a mai fi panii la acliitarea lor integrala.
nevoie sa se mai reinoiasca Aceleasi dobanzi vor curge si.
inscriptiunea aceasta prin de- pentru cheltuielile de urmárire
r( gare dela art. 1.785 si 1.786 facute de creditoare pentru in-
din codul civil. casarea creantelor sale din ziva
AtAt inscrierea privilegiilor si in care vor fi pliltite de socie-
ipotecilor in favoarea societati- tate.
lor cooperative, cal si radierea 125. Autentificarea oricaror
acestora sau a amanetului, se acte, constatând obligatiuni ca-
va putea face clupà simpla ce- tre sau de catre societatile coo-
rere a creditoarei, fara prezenta perative, pana la valoarea de
debitorului. lei 10.000, se va putea face de
Banca Centralá Cooperativá catre primAria comunei unde
beneficiaza pentru plata capita- domiciliaza clebitorul sau de di:
lului imprumutat si a dobân- ti e aceea in care isi are sediul
zilor aferente si de un privilegiu societatea cooperativa.
asupra veniturilor si produselor Investirea cu formula execu-
de orice fel al bunului ipotecat, torie se va face, in aceste ca-
cum si asupra intregului inven- zuri, de care judecatoria in oco-
tar al imobilului, acest privile- lul cilreia se afhl primäria care
giu având rang dupa acel al autentificat actul.
Tezaurului public, si dupa acel 126. Juclecdtoria de care de-
prevrtzut de art. 1.730, Nr. 2 din pinde sediul cooperativei sau in
codul care isi are domiciliul debito-
122. In caz câncl imprumuta- rul este competinte de a auten-
tul ar fi ascuns sarcinile care tifica acte de mice natura In
ar greva imobilul ipotecat si care figureazil ca parte o socie-
care ar putea viltama drepturile tate cooperativa, oricare ar fi
creditoarei, intreaga creantá de- valoarea acestor acte.
vine exigibilà, daca creditoarea La aceste autentificilri nu este
o crede de cuviintil, putandu-se nevoie de asisitenta unui avo-
urmari bunul ipotecat, f 5.à alta cet.
somatiune sau judecata.
123. Debitorul ipotecar este totAutentificarea
cuprinsul
se va face in
Begatului, potri-
obligat a instiinta pe creditoare vit dispozitiunilor de mai
de orice modificare in situatiu- sus,
nea juridica, precum si de orice si in conformitate cu legea au-
www.digibuc.ro
 [Art. 127-1331 27 lunle 1933 730

tentificdrii actelor din 1 Sep- concordatul admis, nu opreste

temvrie 1886 1). societatile cooperative de a ur-
127. Cambiile ernise in ordi- mari pretentiunile
nul societatilor cooperative se Formalitiltile vor fi indeplinite
vor putea protesta in caz lie- pe numele mostenitorilor la do-
plata si de catre primarul sau miciliul ales in actul de impru-
inlocuitorul sau dela locul platii mut, iar atunci când nu s'a fa-
paria la suma de 10.000 lei. cut o asemenea alegere, la ulti
Primarul sau loctiitorul sau mul domiciliu avut de debitorul
va avea competinta de a instru- decedat. In caz de faliment for-
menta, fara ca impiedearile nialitatile fi indeplinite in
prevdzute in legi, relative la ac- persoana sindicului sau cura-
tele In care sunt interesate ru- terului.
dele sau afinii sd, fie aplicabile. Creditoarea este obligata a
Pentru sumele mai marl, pro- depune, dupd completa sa achi-
testul se va face numai de ju- tare, la Casa de depuneri, con-
deciltorul de ocol in circum- sernnatiuni si economie, sau la
scriptia cdruia se gasestc locul Administratia financiard, priso-
pldtii, iar in comunele resedinte sul din pret la dispozitia debito-
de tribunal, protestul se va face rului sau la dispozitia celui ce-1
de cdtre portarei pentru orice reprezintd.
131. Pentru datorii contrac-
128. Societiltile cooperative tate la societatile cooperative se
sunt dispensate de a depune va putea urmilri si secliestra,
cautiune pentru obtinerea po- pând la concurenta datoriei, o
pririlor si sechestrelor asigurd- eime din pensiunile de retra-
toare. gere, recompense nationale, sa-
Administratorii sau cei care larii si orice alte indemnizatii
reprezintil societatea dupd sta- ale tuturor functionarilor pu-
tut vor putea reprezenta intot- blici si particulari, cu exceptiu-
deauna societatea cooperativa nea pensiunilor urmasilor bor.
In toate afacerile judiciare, far& 132. Actiunile intentate de
a fi obligati sd fie asistati de societAtile cooperative se vor ju-
avocati. deca de urgenta i cu precddere
129. Pentru realizarea crean- de catre instantele judiciare In
telor kr, societiAile cooperative jurisdictia carora Ii au sediul,
au facultatea de a uza de calea potrivit competintii kr, dupd
dreptului comun sau de dispo- valoarea si natura acelor ac-
tiunile speciale procedurale din tiuni, dar indiferent de domici-
prezenta lege. liul pâritului.
Societatea cooperativd isi päs- 133. Societatea cooperativd
treazà Insd toate drepturile si care potrivit statutului sdu face
privilegiile acordate prin pre- operatii de cumpArare sau aren-
zenta lege si In cazurile cand dare de pámânturi, este da-
pentru realizarea creantelor va toare ca cel mai tâ.rziu pand la
uza de procedura dreptului co- 15 Mai al fiecdrui an sd stabi-
mun. leaseá sarcinile datorate de fie-
130. Incetarea din vieatä a care cultivator asociat sau nea-
datornicului, declararea lui In sociat In parte, afisând la sediul
stare de faliment, rnoratoriu sau prinariilor comunelor unde do-
miciliazd asociatii, un tablou cu
1) A se vedea Lezea autentiflarii actolor, specificarea intinderii loturilor
din i Septeruvrie 1886 la pag. 1196..yol 1, ou fiecdruia si a sumelör datorate
mod. de fiecare.
www.digibuc.ro
731
Acel tablou ramane definitiv
uzì ceea ce prive$te sumele de
plata, daca in timp de 15 zile
dela data afi$arii la primarie $i
la sediul societatilor respective
nu s'a facut vreo contestatie.
Contestatiile se fac la judecil-
toria respectiva care judeca in
prima $i ultimtt instanta, cu
drept de recurs la tribunal, in
termen de 10 zile dela pronun-
tare.
Tabloul rdmas definitiv cons-
titue un titlu definitiv $i exe-
cutoriu pentru societatea coope-
rativa $i in parte pentru fiecare
debitor.
Sumele prevdzute in asemenea
titluri, controlate i vizate de
Oficiul National al Cooperatiei
Române, vor fi incasate potri-
vit legii pentru perceperea ci ur-
märirea veniturilor publice 9.
134. Membrii societatilor coo-
perative care fac operatiuni de
arendare i cumparare de pa-
mânt nu-si pot ridica recoltele
de pe locul sau mo$ia arendata
sau administrata de societate,
deal numai dupd, ce vor fi achi-
tat toate obligatiunile lor fata
de societate.
Dacd, nu se achita datoriile, re-
colta se vinde in comun i dupá
ce se vor deduce datoriile catre
societate, prisosul se restitue a-
soci atului.
135. Daca asociatii nu pla-
tesc la epoca fixatá de statute
partea contributiva a fiecaruia,
notarul comunei, dupil cererea
societatii, va sechestra recolta
pamantului pentru care nu s'a
plátit sumele datorate, incheind
acest scsop un proces-verbal,
care se va afisa la u$a prima-
rid, la sediul societatii $i la lo-
cuinta datornicultil.
Dacti dupd 5 zile dela afi$are,
debitorii nu $i-au achitat dato-
l) A se vedea Legea pentru pereeperea i ur-
mdrirea veniturilor publiee din 13 Aprilie
1933, la pag. 267, in &west volum.
www.digibuc.ro
27 lunie 1933 [Art. 134-137)
ria, recolta pusa sub sechestru
va putea fi ridicata $i inmaga-
zinata de catre societate, far&
nicio alta formalitate.
Un proces-verbal dresat in
asistenta notarului comunei, de
catre reprezentantul societatii
cooperative, va constata canti-
tatea i calitatea recoltei ridi-
cate i inmagazmate.
Daca debitorul in timp de 10
zile dela ridicarea recoltei nu va
fi achitat suma datorata, re-
colta va continua a fi tinuta in
clepozit, pana la vânzarea in co-
mum Din suma obtinuta prin
vanzare se va retine suma da-
torata societatii, impreund, cu
cheltuielile f acute cu urmarirea,
depozitarea $i vânzarea produc-
telor, iar prisosul se va restitui
celor In drept.
136. Urmarirea debitorilor so-
cietatii cooperative se va face,
fie dui:a dispozitiunile proce-
durii civile in vigoare, fie po-
trivit legii pentru perceperea
urmetrirea veniturilor publice,
prin organele Ministerului Fi-
nantelor $i prin agentii comi-
sionati de Ministerul Finantelor,
care au acelea$i raspunderi $i
indatoriri ca $i ceilali agenti ai
fiscului.
137. Debitorii societtt,tilor coo-
perative pot fi urmariti, con-
form procedurii din articolul
precedent, numai sub conditiu-
nea ca datoria sa fie constatata
pi inteo hotarire judecatoreasca
sau prin act autentic, ori prin-
tr'un act cu caracter executoriu,
potrivit vreunei dispozitiuni din
prezenta lege.
In cazul când urmarirea se
fa ce prin organele fiscului sau
prin agenti comisionati, credi-
t( area va inainta cerere percep-
torului circumscriptiei compe-
tinte sau agentului comisionat,
cerând a se indeplini formalita-
tile de executare.
Aceasta cerere va trebui sA
cuprincla numele i domiciliul
[Art. 138-140]
debitorului, felul creantei
titlul, alma datoratil, cu pro-
centele pana la zi, precum
cheltuielile fticute cu urmarirea.
In caz când se executâ un act
dc imprumut pe amanet, se va
mai indica si obiectele arnane-
tate.
Când urmarirea este ceruta
de federalil sau de Banca Cen-
tralá Cooperativti, ele pot adresa
cererea lor direct administra-
tiei financiare, care o va tri-
tiete perceptorului circumscrip-
tiei respective sau va fi execu-
tatá prin organele directe ale
administratiei financiare.
Banca Centre la Cooperativa
a putea urmitri pentru realiza-
rea creantelor ei sau ale foste-
lor Centrale, in baza dispozitiu-
nilor din prezenta lege, atat uni-
tiltile cooperative, cdt si pe de-
bitorii, garantii si asociatii a-
cestora, conform cu raspunderea
Ion statutara, numai pe baza
titlului executor ce a obtinut
fata de societatea cooperativa.
138. Perceptorul sau agentul
de urmtirire va indeplini fatil
de urmarit, gradele de urmarire
pevazute in legea pentra perce-
perea ,yi urmarirea veniturilor
publice.
La vrInzarea bunurilor mo-
bile, perceptorul sau agentul de
urmarire va fi insotit de doi
rrartori din comunti.
In comunele urbane martorii
vor fi inlocuiti printeun ofiter
de politie.
Vanzarea se va putea face
fard nicio altá autorizare.
Din suma rezultata din van-
za re, casierul sau imputernici-
tul special al creditoarei, care,
eventual va insoti pe perceptor,
va lua suma datoratd, cu pro-
cente si cheltuteli de urmarire,
eliberând imediat chitantd.
Prisosul banilor, dupd, retine-
rea de perceptor a rernizei cu-
venitd, se elibereazd debitorului
dacd obiectele vândute nu se grt-
www.digibuc.ro
27 1unie 1933 732
si seau sechestrate $i de alti cre-
ditori.
Vânzdrile se vor face in zilele
de sdrbiltori.
139. Contestatia debitorilor,
garantilor si tertilor, contra
averii misciltoare se va face,
pentru orice suma urmtiritti, la
judecatoria de ocol uncle se aflii
sediul creditoarei, in termen de
16 zile dela primirea sau lase-
rea la domiciliu a procesului-
verbal de sechestru, contestatia
nu va fi primità daca contesta-
torul prin ea nu va face alegere
de clomiciliu in comuna de re-
scdinta a judecatorier si dacd
nu va fi insotita dc recipisa de
consernnare a surnei la o per-
centie sau la administratia fi-
nanciara din Judetul creditoa-
rei.
Judeciltorul inregistrand con-
trstatia, va fixa termenul de ju-
decatá in cel mult 15 zile, pe
care II va da in cunostinta con-
testatorului. Odata cu citarea
creditoarei, i se va cere sa pre-
zinte la termen titlurile in te-
meiul carora se face urintirirea.
Judecata va urrna de urgenta
$i cu precádere si cu drept de
apel la tribunal in termen de
10 zile dela pronuntare, daca
ptirtile au fost fata sau dela co-
municare, in caz de Brost''.
Tribunalul va judeca apelul
de urgenta si hotarirea va fi
supusa recursului in casatie.
Cei de al treilea vor putea face
contestatia 'Ana in ziva van-
zarii, fiind dispensati de a de-
pune suma.
140. Pentru lucrarile de Ur-
márire facute de perceptor, Ofi-
ciul National al Cooperatiei Ro-
mâne, in intelegere cu Ministe-
rul Finantelor, fixeazd remiza
ce li se va plitti de creditoarele
urmtiritoare, dupit gradele de
urmarire executate.
Aceasta remizá se va varsa in
casa Statului, plata fäcându-se
de Ministerul Finantelon
733 27 lunie 1933
Agentii comisionati de Minis-
terul Finantelor *i numiti de so-
cietatile-cooperative vor fi con-
trolati, atilt de organele fiscu-
lui, cat si de organele care con-
troleaza aceste societati.
Perceptorul sau agentul care
va neglija sa faca formalitatile
de urmarire in termen util, va
fi responsabil ca si pentru ne-
incasarea sumelor exigibile da-
torate Statului.
Constatarea neglijentei se face
de organele care II controleaza.
Materialul necesar pentru in
deplinirea formalitiltilor de ur-
marire se va procura percepto-
rilor de catre creditoarele res-
pective.
141. Vanzarea silita a irnobi-
lelor, apartimind debitorilor sau
garantilor, se va face prin mij-
locirea tribunalului locului unde
se aflá situat imobilul, in urma
cererii societatii cooperative cre-
ditoare.
Odata cu cererea de scoatere
in vanzare se va inainta tribu-
nalului un proces-verbal al con-
siliului de administratie al cre-
ditoarei sau a imputernicitilor
sai, constatând situatia imobi-
lului urmarit si se va arata pre-
tul dela care sa inceapa licitatia.
Tribunalul, primind cererea
creditoarei, ordonil printr'un
jurnal punerea imediata in van
zare a imobilului urmarit. Acest
jurnal se va transcrie in regis-
ti special de transcriptiuni,
prin ingrijirea grefei, hi confor-
mitate cu art. 497 din procedura
civila, si in aceeasi zi in care
s'a dat junialul tribunalului.
Copic de pe jurnal se va co-
munica debitorului sau garan-
tului urniiirit, la domiciliul sau
ales prin actul ce se executa
sau, in caz când domiciliul nu
este indicat In act, la imobilul
urmärit.
Transcricrea jurnalului va
riilor de ocoale, din 15 Februarie 1908, eu
a vea acelasi efect ca si trans- modifle, la pag. 379, vol. I.
www.digibuc.ro
[Art. 141]
crierea comandamentului in
dreptul comun.
Pa baza jurnalului de punere
in vilnzare i dupa 10 zile dela
comunicarea lui debitorului,
presedintele tribunalului va fixa
termen de vânzare si va ordona
corpului de portarei local sa
procedeze la vânzare fara a mai
fi nevoie de comandament si de
proces-verbal de situatie si fara
s6 astepte vreo mijlocire, fâcân-
du-se riumai publicatiuni, con-
form procedurii civile, cu ex-
ceptiile de mai jos.
Vânzarea va avea loc dupa 30
zile dela data inserarii publica-
tiunii in Monitorul Oficial.
Ea va fi adusil la cunostinta
locuitorilor din comuna in care
este situat imobilul, prin publi-
catiuni afisate in localul socie-
tatii si al primariei.
Daca in ziva vanzarii nu se va
prezenta niciun alt concurent,
Ii afarri de societatea coopera-
Ovà urmilritoare, licitatia se va
arniina peste cel mult 40 de zile.
La acest nou termen, vanza-
I ea se va efectua neapilrat, daca
societatea urmilritoare va sta.-
rui si, in lipsa de concurenti,
imobilul urmarit se va adjudeca
asupra-i pe pretul ce va ofen.
Termenul de consemnatiune a
pretului si a accesoriilor preva-
zut de art. 551 din procedura ci-
vila, se reduce la 15 zile.
Termenul de recurs va fi de 20
zile dela data transcrierii ordo-
nantei de adjudecare in regis-
trele tribunahilui de urmilrire.
Recursul se va judeca de ur-
genta si cu precadere inaintea
altor cauze.
In caz cand imobilul urmarit
este teren fâra cladiri, pang. la
3 hectare, urmarirea se va putea
face *i dupil regillainentul legiti
judecdtoriilor de ocoale1).
1) A se vedea Regulamentul Legii judecito-
[Art. 142-146] 27 lunte 1933
Se aplicá la executárile asupra
imobilelor dispozitiunile din co-
dul de procedura civilä, intrucât
nu se aduce vreo derogare prin
prezenta lege.
In Transilvania i Bucovina,
pand la unificarea Codurilor de
procedura civild si de executare,
urmdririle imobiliare se vor face
dupd legile locale.
142. In cazul cand se urria-
reste silit pamântul dobändit de
sätenii din intreaga tard, pe
baza legilor pentru reforma e-
gret% sau cel dobandit prin di-
ferite legi de improprietärire,
prin legea dc Instrainare a bu-
nurilor Statului, ori prin cum-
parare dela Casa rurald, adjude-
carea nu este definitivá cleat
dupd trecere de 20 zile dela noti-
ficarea ce se va face, in confor-
mitate cu art. 91 din legea de
f atá.
143. Cambiile emise sau trans-
mise prin gir, in ordinul Bancii
Centrale Cooperative, sau in or-
dinul fostelor centrale, sunt exe-
cutorii din momentul exigihili-
Mil lor.
Ele se vor execute prin simple
formula executorie pusd pe ele
de catre presedintele tribunalu-
lui Ilfov, sectia de notariat, sau
de care depinde sucursala Bän-
cii centrale cooperative, de In-
data ce au ajuns la scadentd,
fiind scutite de protest, fax% ali
pierde efectele fata de giranti.
TITLUL III
pispozitiuni penale
144. Se vor pedepsi cu amen-
da pOnd. la 10.000 lei
a) Administratorii i censorii
prin a cdror vina societatea coo-
nerativá a ramas mai mult de 3
luni färä a se fi ales un nou con-
sillu de administratie sau comi-fost pus in intArziere.
siune de censori, sau fOrd ca a 146. Administratorii, lichida-
ceste consilii sá aibà numdrul torii, censorii, functionarii
necesar pentru a lua hotdriri; prepusii societätilor cooperative,
www.digibuc.ro
734
b) Administratorii i lichida-
torii care nu au fácut cereri de
declarare in faliment.. când so-
cietatea este- In incetare (le plati;
c) Administratorii, censorii
lichidatorii care vor contraveni
la dispozitiunile acestei legi, in
ceea ce priveste obligatiunile ce
le au conform legii relative la
constituire, fuzionare, disolvare
si la mice comunicári, declardri,
inscrieri si publicOri, ce sunt o-
bligati sd, le feat judeatoriei de
ocol sau institutiunilor de con
trol;
d) Membrii birourilor adund-
riIor g:enerale, care cu stiintä
vor consemna in procesele-ver-
bale alte hotdriri deal cele luate
de adunarea generala, sau care
far% motiv justificat vor refuza
sá consemneze hot:1111-BR luate,
sau sá redacteze i sd semneze
actele adunärii;
Administratorii cooperative-
lor care au autorizat o incheiere
de afaceri sau operatiuni in a-
fard de cele ce se puteau efectua
dupa statute;
f Censorii care nu vor supune
deliberdrii adunárii generale a-
pelurile asociatilor, prevAzute de
lege si statute.
145. Administratorii, censorii,
lichidatorii, functionarii si pre-
pusii unei societati cooperative,
care vor sustrage obiecte, efecte,
valori sau fonduri, apartinAnd
societätii, indiferent decà ei erau
sau nu depozitari legali ai obiec-
telor, efectelor, valorilor sau fon-
durilor, se vor pedepsi ca pentru
abuz de incredere, conform art.
323, alin. 2 din codul penal ro
man.
Restituirea sumelor, valorilor,
obiectelor sou efectelor, ori con-
travaloarea lor, nu scuteste pe
vinovat de efectele actiunii pu-
blice, chiar atunci cand nu a
735 27 Inn le 1933
care vor fi comis o plasmuire,
fie prin semnaturi false, fie prin
alteratiuni de acte de scriituri
sau semnaturi, fie prin arritare
de alte persoane deck cele ade-
värate, fie prin scriituri filcute
sau intercalate in registre, pro-
cese-verbale, facturi, borderouri,
sau alte acte, dupä confectiona-
rea sau incheierea lor, se vor pe-
depsi ca pentru fal$, conform
art. 123 din codul penal roman,
chiar dacd, ar exista numai po-
sibilitatea de prejudiciu.
147. Administratorii societilti-
lor cooperative sunt responsabili
solidan i nelimitat pentru orice
nagubä ar rezulta pentru socie-
tate din neglijenta sou reaua lor
credintä.
148. Administratorii, censorii,
lichiclatorii, functionarii si pre-
pusii societAtilor cooperative vor
fi pedepsiti cu inchisoarea panä
la un an si cu o amenda pänd
la 5.000 lei, daa, cu stiintä vor
da date fal$e in informatiile ce-
rute sau trimise judecAtoriei, or-
ganelor si institutiilor de con-
trol, precum i In actele desti-
nate spre a fi publicate, conform
prezentei legi.
Aceleasi sanctiuni se vor apli-
ca si celor ce vor prezenta situa
tia socieatii In mod fals, In bi-
lanturi, In darile de seamä, In
expunerile rezumate asupra si-
tuatiei averii sociale.
149. Orice administrator, cen-
sor, lichiclator, functionar sau
prepus al vreunei societäti coo-
perative, care va fi primit sau
va fi pretins daruri, sau care ar
fi acceptat promisiuni de ase-
menea lucruri, spre a facQ sau
a nu face un act privitor la func-
tiunea sa, fie si drept, dar pen-
tru care nu e determinatä de
lege vreo platti, se va pedepsi ca
pentru mituire, conform art. 144
din codul penal roman.
150. Dacà se vor descoperi ne- Prin hotartrile de indepartare
glijente, desordine sau ahuzuri a celor vinovati, consiliile de ad-
In administratiunea vreunei so- ministratie ale institutiilor de
www.digibuc.ro
[Art. 147-1501
cietrtti cooperative, consiliul de
administratie al Uniunii de coo-
perative are dreptul sa aplice
nedeapsa avertismentului, sau a
indepartrtrii din cooperatie celor
vinovati, lam d orice mäsuri
pentru asigurarea averii socie-
tatii, 'minä la alegerea noilor ad-
ministratori, in conformitate cu
statutele societatii, frtra drept de
daune pentru cei indepartati.
Hotrtririle Uniunii de coopera-
tive sunt supuse apelului, con-
form art. 71 din prezenta lege.
Daca faptele aratate mai sus
se petrec in administratia unei
cooperative neafiliatli vreunei
Uniunii sau iii administratia
unei federale, masurile .mai sus
prescrise se iau de Consiliul ge-
neral al cooperatiei, In prima $i
ultimg instanta.
Hotaririle Uniunii de coopera-
tive si ale Oficiului National al
Cooperatiei Bomane se dau pe
baza actelor de inspectie sau de
ancheta ale organelor de con-
trol; in acest caz vor fi neap6.-
rat citati si cei vizati, ace$tia pu-
tdnd depune memorii In apära-
rea lor.
Citarea la ancheta se face prin
intermediul primarilor In comu-
nele rurale si prin organele po-
litiene*ti in comunele urbane.
Consiliul de administratie al
institutiei de control sau delega-
tii sgi va putea sä dispund ci-
tarea la judecatá a celui vizat
min inspectie sau anchetrt 5i va
trebui sit dispung aceasta citare,
cand va fi fost cerutA prin me-
moriul sAu, in care caz f$i va
face personal apararea oral6,
frtra altit asistenttä.
Para la darea hotAririi defini-
tive, Uniunea de cooperative sau
Oficiul National al Cooperatiei
Romane pot suspenda din func-
tiune pe cei gasiti vinovati la
anclietd.
 [Art. 151-153] 27 lunie 1933
control vor putea sit decidd cit
cei vinovati nu vor mai putea fi
alesi sau numiti in societâtile
cooperative pe mi timp de cel
mult 5 ani.
Hotfirirea definitive va fi
in Buletinul Cooperatiei
Bomene" de atre Oficiul Natio-
nal al Cooperatiei Române,1).
151. Orice administrator, cen-
sor, lichidator, functionar sau
prepus al vreunei cooperative
care refuzg sIt predea averea so-
cietatii noilor administratori sau
va continua exercitarea functiu-
nii dupri suspendarea sau hide-
piirtarea lui, se va pedepsi cu in-
chisoarea dela una pânui la sase
luni.
Itefuzul se constata prin pro-
cese-verbale dresate de organele
Uniunii de cooperative sau ale
Oficiului National al Cooperatiei
Rom âne.
152. Averile ad ni in istratori-
lor, censorilor, lichidatorilor,
functionarilor sau prepusilor
care au comis vreun delict in
dauna vreunei societati coopera-
tive, precum si averile celor nits-
punzfitori pentru gestiunea lor,
conform statutelor sau legii, vor
putea fi facute indisponibile si
insesizabile pane la complete
despagubire a societatii coopera-
tive, in baza procesului-verbal
incheiat de organul de control al
l'niunii de cooperative sau al
Oficiului National al Cooperatiei
Romene i aprobat de catre in-
stitutia de control respective
In acest scop, organul de con-
trol va intocmi un tablou conti-
mInd averea miscatoare si o si-
tuatie de descriere amfinuntita
a imobilelor apartinân(l celor
gàsii vinovati.
Pe baza procesului-verbal men-
tionat mai sus si a tabloului de
1) A se vedea Regulamentul pentru organi-
zarea i functionarea Oflciului National al
Cooperatiei, din 29 Apr Ille 1929, la pag. 465,
vol. '<VII.
www.digibuc.ro
736
averea miscatoare, societatea co-
operativii va fi in drept a cere
sia se intabuleze in registrul de
amancte previlzut in art. 118, a-
manetul in favoarea societittii
vatilmate asupra bunurilor cu-
prinse in tablou i pentru valoa
rea sumelor mentionate in acel
proces-verbal.
asemenea, societatea coope-
rativil pAgubitrt va trimite tri-
bunalului sau Oficiului câxtilor
funduare procesul-verbal de con-
statarea sumelor pilgubite si si
tuatia cu descrierea amuinuntitit
a imobilelor apartinand celor
gasiti vinovati, cerend transcrie-
rea acestor acte.
Tribunalul sau Oficiul cartilor
funduare, competinte, primind
aceste acte, va ordona printeun
jurnal transcrierea sau inregis-
trarea Ion in registul de muta
tiuni imobiliare sau in cartile
funduare.
Aceasta transcriere are efectul
transcrierii unui comandament,
Ian in Ardeal si Bucovina carac-
terul unei ipoteci executionale.
153. Intrebuintarea ca titlu
sau calificativ in firme, acte sau
corespondenta a cuvintelor: co-
operative, obste, banca populara
4,au federalil, este interzisil ori
cdror persoane sau societati care
nu indeplinesc conditiunile legii
de Wit
Se excepteaza obstiile de mos-
neni i razesi prevazute in codul
silvic $i societatile cooperative
prevfizute la art. 166.
Cei care vor contraveni dispo-
zitiunilor de mai sus sunt pa-
sibili de inchisoare pâne la trei
luni si de amenda dela 1.000 lei
panil la 10.000 lei.
Aceleasi sanctiuni se vor apli-
ca i acelora care, avand firma
inscristi sub una din denumirile
de mai sus $i care necorespun-
zAnd prevederilor acestei legi,
nu vor face cerere de radiere a
cuvintelor prohibite pânil la 31
Decemvrie 1930.
737 27 lunie 1933
154. Instanta competinte sa
judece toate infractiunile preva-
zute in legea de fata, va fi jude-
ca.toria de ocol; iar judecrttorul
de ocol va indeplini i atributiu-
nile judeatorului de instructie.
Judecatorul de ocol care a fa-
cut instructiunea unei infrac-
tiuni din prezenta lege nu va
putea sä judece ei insusi acea
infractiune, ci va trimite cauza
de urgenta, spi e a fi judecata de
cea mai apropiata judecatorie de
ocol din judetul respectiv.
Judecatorii de instructie de pe
lângil tribunal- nu-si pierd insa
competinta de a instrui si delic-
tele prevazute in legea de fata,
când aceasta le este cerutá de
catre Oficiul National al Coope-
ratiei Române; in acest caz, daca
in prealabil judecatorul de ocol
va fi fost investit cu instruirea
afacerii, va inainta dosarul ju-
decatorului de instructie de pe
lânga tribunal, la cererea aces-
tuia.
Judecata se va face de urgenta,
iar cartea de judecata se va da
fárá drept de opozitie si numai
cu drept de apel la tribunal, in
termen de 10 zile dela pronun-
tare pentru cei prezenti si dela
comunicare pentru cei absenti.
Tribunalul va judeca apelul cu
precadere i urgenta.
Societatile cooperative vor pu-
tea sta in instantrt si pune con-
cluziuni prin reprezentantii lor,
in orice faztt a procesului, chiir
cand pretentiunile civile au fost
satisfacute, având drept de apel
si in ceea ce priveste penalitatea.
Achitarea in penal a inculpa-
tului nu inchide societatii coope-
rative, constituita parte civila,
calea unei actiuni civile pentru
valorificarea despagubirilor cu-
venite ei.
Deciziunile comitetelor de con-
trol ale institutiilor de con-
trol au caracter executoriu prin
ele Insui i se executrt la cererea fi supuse controlului Oficiului
acelor institutii prin judecatoria National al Cooperatiei Române,
C litinanju, vol. XXI. 17. www.digibuc.ro
[Art. 154-157]
de ocol al sediului societatii co-
operative respective.
155. In cazul când s'ar des-
chide actiune publicá contra
vreunui administrator, censor,
lichidator, functionar sau pre-
pus al unei societati cooperative
pentru o crima sau pentru fals,
furt, inselaciune, delapidare si a-
buz de incredere, cei vizati prin
actiunea public& vor fi suspen-
dati din functiunea lor pe tot
timpul procesului de catre Uniu-
nea de control, fara drept la sa-
lariu sau mice alte retributiuni
pe tot timpul suspendärii.
In caz de condamnare defini-
tiva suspendarea se transforma
in excludere.
TITLUL IV
Dispozitiuni finale i transitorii
156. Societrttile cooperative In
fiinta la data intrarii in vigoare
a legii de fata si constituite pe
baza legilor enumarate la arti-
colul ultim, li se aplica intocmai
dispozitiunile legii de fata.
Aceste societrtti cooperative Ii
vor pune statutele lor de acord
cu dispozitiunile Iegii de fatä.
Prin exceptie. la dispozitiunile
legii i oricare ar fi prevederile
statutare, deciziunea adunärilor
generale pentru punerea de a-
cord cu prezenta lege se vor lua
cu formele si majoritätile pre-
vázute de statutele respective
pentru adunarile generale ordi-
nare.
157. Societätile cooperative si
Uniunile de Cooperative din ti-
nuturile alipite, constituite pe
baza legilor care au fost in vi-
goare in acele tinuturi, vor pu-
tea sa continue sa, functioneze
potrivit actualeior lor statute cel
mult pârta la 1 Septemvrie 1938.
Ele se vor bucura de avantajele
prevazute in legea de fata i vor
 [Art. 158-160] 27 lunie 1933
precum i sanctiunilor din pre-
zenta lege.
Aceste cooperative isi vor pu-
tea mentine insá i peste terme-
nul prevazut in alin, precedent
dispozitiunile privitoare la legg-
turile cu institutiile lor de fi-
nantare, ca i la conditiunile si
procedura privitoare la admite-
rea de noi asociati.
Se pot constitui in cadrul aces-
tor Uniuni, cu aprobarea ex-
presg a Oficiului National al Co-
operatiei Romane, cooperative
noi in termenul si in cadrul pre-
vgzut in alineatele precedente.
158. Piing la unificarea legis-
latiunii penale din intreaga targ,
toate dispozitiunile codului pe-
nal român, prevazute in aceastg
lege, se aplicg si in Transilvania
si Bucovina pentru infractiunile
comise la societrttile cooperative.
159. Adundrile generale pre-
vrtzute la art. 82 si 92 pentru a-
legerea reprezentantilor societg-
tilor cooperative in consiliul ge-
neral al cooperatiei i in consi-
liul de administratie al Btincii
Centrale Cooperative se vor in-
truni pentru prima oarg cel mai
târziu in 6 luni dela data pro-
mulgáril legii de fatg.
PAnd la alegerea acestor re-
prezentanti, membrii delegati ai
fiecgrui consiliu vor face coop-
tgrile pentru completarea consi-
liilor. Aceste cooptdri se vor fa ce
dintre administratorii i censo-
rii societatilor cooperative.
160. Dispozitiile legii de fatg
se aplicg i societgtilor sub for-
ma regiei cooperative, prevgzute
in legea pentru organizarea $i
administrarea pc baze comer-
ciale a intreprinderiwr si avuti-
ilor publice, intrucdt nu sunt
modificate de acga lege
1) A Be vedea Legea pentru organizarea
administrarea pe baze comereiale a Intreprin-
derilor i avuOilor publice. din 16 Martie 1929,
la pag. 243, vol. XVII, cu mod. din 9 Ianuaric
1930, la pag. 45, vol XVIII.
www.digibuc.ro
738
Atributiunile date fostei Case
Centrale a Bgncilor Populare
prin codul silvic tree asupra 0-
ficiului National al Cooperatiei
Bomâne.
Drepturile conferite prin art-
46 din codul civil judecatorului
de ocol, relativ la suspendarea
a dministratorilor, tree asupra
Oficiului National al Coopera-
tiei, care va numi pe inlocui-
tori-
Oficiul National al Cooperatiei
poate exercita acest drept de
suspendare si contra prepusilor
si functionarilor obstiilor sau
composesoratelor.
Deciziunile Oficiului National
al Cooperatiei Bomäne au ca-
racter executor pin ele inile
si se vor executa la cererea Ofi-
ciului National al Cooperatiei
Române prin judecgtoria de
ocol in raza cgreia cade obstea
sau composesoratul respectiv-
In cazurile de mai sus, Ofi-
ciul National al Cooperatiei va
inainta actele judecgtorului de
ocol respectiv, spre a judeca in-
fractiunea si a decide, in afar&
de penalitate, indepartarea de-
finitivg sau reintegrarea celui
suspendat-
Depunerile de sume prevazute
rie codul silvic pentru obstii sau
composesorate se von face nu-
mai la Banca Centralg Coopera-
tivd.
In cazul prevázut de art. 49
din codul silvic, distribuirea su-
melor se va face de Banca Cen-
trala Cooperativg dupg dispozi-
tiunile i tabelele intocmite de
Oliciul National al Cooperatiei
Române.
Pentru sustinerea cheltuieli-
lor de control, asistenta judi-
ciarg si indrumare telinica,
obstiile de mosneni sau razesi si
composesoratele proprietare de
pgduri, livezi sau pásune, vor
värsa direct Oficiului National
al Cooperatiei o contributie
anualg fixatg de cátre Consiliul
739
general al cooperatiei, care nu
depasi 1 la naá din cifra
veniturilor brute anuale sub
orice formtt, incasarea f dean-
du-se potrivit articolului 136 din
aceastri lege
Oficiul National al Coopera-
tiei Române va administra a-
ceste sume in conformitate cu
art. 80 de mai sus, constituind
un capitol bugetar special cu
destinatia speciald prevázutá in
alineatul precedent.
Oficiul National al Coopera-
tiei poate anula din oficiu de-
ciziunile adundrilor generale
luate cu cálcarea legilor si ale
statutelor.
Bugetele oNtiilor de mo*neni
sau rdze§i i ale composesora-
telor nu sunt definitive decât
dup& aprobarea Oficiului Natio-
nal al Cooperatiei.
De asemenea toate atributiile
conferite prin diferite legi Cen-
t alei Báncilor Populare si Cen-
tralei Cooperativelor sau perso-
nalului lor, In afarti de cele cu
caracter patrimonial, trec asu-
pra Oficiului National al Coope-
ratiei Române sau respectiv
asupra personalului sdu.
161. Actuala centralti a coo-
perativelor se lichideazd.
Operatiunile pentru lichidarea
a tigajamentelor de márfuri ale
Centralei Cooperativelor vor
trece in seama Báncii Centrale
Coonerative, care va tine un cont
special pentru Centrala Coope-
rativelor in lichidare.
Lichidarea angajamentelor
plasamentelor se va face pe
baza unei inventarieri fácutd, de
delegatii Bäncii Centrale Coope-
rative *i de delegatii Centralei
Cooperativelor in lichidare.
Fondurile rezultate dup& efec-
tuarea operatiunilor de lichi-
dare se vor aloca fondului de
rezervá al Báncii Centrale Coo-
perative. ra(iei' vor fi continuate de U-
162. Intregul activ i pasiv
al actualei Centrale a Báncilor 1928, la pag. 1210, vol. XV XVI.
www.digibuc.ro
27 lunie 1933 [Art. 161-164]
Populare, astfel dupa cum re-
zultd din bilantul care s'a in-
cheiat la 31 Decemvrie 1928 *i din
balanta de verificare ce se va
incheia pe ziva intrarii in vi-
goare a legii de fata, se va lua
in primire pe aceea§i zi de
Banca Central& Cooperativá
pentru verificare i adminis-
tram, pâná la stabilirea bilan-
tului definitiv.
Dupti incheierea acestui bi-
lant, eventualul pasiv rezultat
se va regula dupa normele ce se
vor stabili printr'o conventiune
incheiatd !titre Banca Centralti
Cooperativit i Ministerul Fi-
nantelor.
163. Personalul fostelor Cen-
trale a Bancilor Populare si a
Cooperativelor trece la dispozi-
tiunea Ministerului Muncii,
Cooperatiei §i Asigurarilor So-
ciale care 11 va incadra de pre-
ferintd. in serviciile Oficiului
National al Cooperatiei Române.
Plata salariilor functionarilor
si a cheltuielilor Oficiului Na-
tional al Cooperatiei Române,
pänd la stabilirea noului buget
pe anul 1930, se va face din bu-
getele exercitiului in curs ale
Centralei Báncilor Populare,
Centralei Cooperativelor i Con-
siliului Superior al Cooperatiei,
atât din capitolul pentru perso-
nal, cât *i din cel pentru mate-
rial.
164. Actiunile in justitie in-
tentate de fosta Central& a Ban-
cilor Populare i fosta Centrald
a Cooperativelor i care se grt-
sesc in curs de judecare vor fi
continuate in persoana Bancii
Centrale Cooperative, mentindn-
du-se scutirile de taxe i Umbra
pAnd la definitiva terminare a.
proceselor.
Procesele penale intentate de
fostele Centrale sau de federale
in baza art. 257 din codul coope-
1) A se vedea Codul 000peraliei din 12 lulie
[Art. 165-167] 27 1 unie 1933
niunile de cooperative respective,
dad, existd, sau de Oficiul Na-
tional al Cooperatiei Române.
165. Donatiile, fondurile de
rezervfi, fondurile pentru opere
sociale, culturale si filantropice,
precum i orice alte fonduri co-
lective, depuse la fostele Cen-
trale de catre societtltile coope-
rative lichidate, se vor värsa la
-Banca Centrald Cooperativä la
dispozitia Oficiului National al
Cooperatiei Române, care le va
da destinatia potrivit dispozi-
tiunilor statutare.
166. Toate dispozitiunile cu-
prinse in Cartea I, titlul VIII,
capitolul I, sectia VII din co-
dul de comert sunt si ramân
abrogate cu rezerva din alinea-
tul urmätor.
Societätile cooperative pe ac-
tiuni, constituite in conformitate
cu codul de comert, existente la
data promulgärii legii de f atä,
pot continua sä functioneze pe
baza actualelor statute si a dis-
pozitiilor Cdrtii I, titlul VIII,
capitolul I, sectia VII din "codul
de comert; ele vor beneficia de
avantajele de mice naturd acor-
date de aceastd lege, dacä vor
aduce in concordantä statutele
lor, cu prevederile acestei legi,
in curs de un an dela data pro-
mulgärii ei.
Societätile cooperative consti-
tuite, care functioneazA la data
promulgärii prezentei legi, pe
baza legilor comerciale respec-
tive si care nu vor sä se su-
pund dispozitiunilor prezentei
legi, se pot transforma in socie-
tdti anonime pe actiuni, pe baza
acestui articol si färä indepli-
nirea formalitiitilor cerute pen-
tru constituirea noilor societäti
anonime pa actiuni, prin sim-
plá deciziune a adundrii gene-
rale, cu majoritatea si numär01
de voturi cerute in statutele res-
pcctive pentru disolvarea socie-
tätii, transformându-se totodatd
www.digibuc.ro
740
si pärtile sociale ale asociatilor
in actiuni de egald valoare.
Societätile anonime intemeiate
cu actiuni nominative, precum
societiltile cooperative functio-
nând conform coclului de co-
mert, se vor putea transforma
in societütt cooperative, potrivit
legii de fatä, dacd adunarea ge-
nerald, a societatii respective ia
aceastä hotdrire cu majoritil-
tile previlzute de statute pen-
tru lichidare. Aceastä transfor-
mare se poate face numai in so-
cietati cooperative cu raspunde-
rea marginita la valoarea par-
tilor sociale subscrise, potrivit
art. 9 din legea de fatd.
167. Legea de fatä inträ in
vigoare odatri cu promulga-
rea ei
Dispozitiile legii Bdncilor Po-
pulare Sdtesti si a Casei lor
Centrale din 28 Martie 1903, cu
toate modificdrile ulterioare ale
decretului-lege Nr. 3.922 din 1918,
in ceea ce priveste bäncile po-
pulare, cooperativele i obstiile,
ale legii de extindere, a legii
beIncilor poputare din 26 Sep-
temvrie 1920, ale legii pentru
unificarea Cooperafieti din 13
Martie 1923 si ale codului coope-
rafiei din 7 Iulie 1928, sunt si
rämdri abrogate 1).
De asemenea sunt si rämtin
abrogate toate dispozitiunile din
orice alte legi si regulamente
care vor fi contrarii acestei legi.
Un regulament va determina
a mänuntele aplicárii legii de
fata.
1) A se vedea LegPa Muller populare, din
ol. II ; Decret
28 Martie 1903, la pag. 1004,
Lege Nr. 3.922 din 1918, la pag. 1197, vol. VIII ;
Legea de extindere din 26 Septeinvria 1920,
la pag. 481, vol. IX X ; Legea pentru uni-
&area cooperatiei din 14 Martie 1923, la pag. 489,
vol. XIII XIV ei Codul cooperatiei din 12
Iulie 1928, la pag. 1210, vol. XVXVI, toate
abrogate prin legea de fatl.
741 28 !mile 1933
REGULAMENT
pentru punerea in aplicare a legii
pentru organizarea cooperatiei
DIN 28 lumE 1933
Acest regulament, continând
143 articole, s'a aprobat cu de-
crei Nr. 1.887/933 si publi-
cat In Monitorul Oficial p. I
Nr. 145 din 28 Iunie 1933, unde
se poate consulta. El abroga re-
gulamentul anterior din 27
Noemvrie 1929, cu modificarile
din 2 Noemvrie 1931, publicat
In Monitorul Oficial Nr. 265/929.
A se vedea In legatura legea
pentru organizarea cooperatiei
din 27 Iunie 1933, la pag. 701 In
a cest volum.
REGULAMENTUL
legii pentru reglementarea datoriilor
rurale oi urbane
(Converalunea)
DIN I IULIE 1933 1)
CAPITOLUL I
Dispozifii generale
1. Legea din 14 Aprilie 1933
are de obiect reglementarea
datoriilor agricole si urbane
contractate anterior datei de 18
Decemvrie 1931, cu exceptiile a-
rdtate In lege.
Beneficiazd de aceastä regle-
mentare mice debitor, persoand
fizica, care este considerat de
1) Aoest Itegulament s'a aprobat ou Decretul
Nr. 1.943 933 ei publicat in Monilorul . Oficial
p. I Nr. 148 din 1 Iulie 1933. El abrogi Re-
gulamentul anterior din 10 Mai 1932, publieat
tn Monitorul Oficial p. I Nr. 155 932. A Be
vedea la legitura Legea pentru reglementarea
datoriilor rurale 9i urbane (Conversiunea da-
toriilor) din 14 Aprilie 1933, pag. 812, In
meet volum ; precum ei vechea Lege a asa-
närii datoriilor agricole din 19 Aprilie 1932,
pag. 827, voL XX, ou modifie. din 26 Octom-
vrie 1932, pag. 767, aeelaei volum.
www.digibuc.ro
[Art. 1-2)
lege debitor agricol, precum
debitorii urbani ce indeplinesc
conditiile specificate In lege. In
mod exceptional beneficiaza de
lege, In conditiile anume speci-
ficate, obstiile de cumparare sau
gruparile de sdteni ce au cum-
pdrat terenuri agricole In co-
in un.
2. Sunt debitori agricoli:
Debitorii, persoane fizice, pro-
prietari de bunuri agricole, care,
in afara conditiunilor speciale
cerute fiecdrei categorii in care
au fost Impartiti prin lege, In-
deplinesc urmatoarele conditi-
uni
Muncesc cu bratele lor si ale
familiei, in regie sau In
an bun agricol, pentru care tre-
bue sä fi fost supusi la impozit
agricol inainte de 1 Ianuarie
1931, sau pe care sag fi posedat
anterior aceleiasi date, cu ex-
ceptia succesiunilor deschise ul-
terior. (Art. 3, alin. I din lege).
Au un pasiv ce depaseste veni-
tul lor brut impozabil pe un an
si care raportat la Intinderea bu-
nurilor agricole ce muncesc In-
trece suma de lei 300 pe ha.
Cand creditoare este numai o so-
cietate cooperativa de orice fel,
constituita dupl. codul coopera-
tiei, pasivul trebue sá treaca de
600 lei pe ha. (Art. 12, alin. n din
I ege).
Prin bun agricol se Intelege
orice imobil destinat sub orice
forma vreunei ramuri a agricul-
turii si situat In comune rurale
sau suburbane. Detentorii cu ti-
tlu precar ai acestor bunuri In
sensul dat de codurile actuale
cuvdntului precar, nu sunt con-
siderati posesori.
Debitorii agricoli incapabili,
ale caror bunuri au fost aren-
date de reprezentantii sau admi-
nistratorii lor legali, daca Inde-
plinesc celelalte conditiuni, sunt
considerati tot agricultori (art. 3,
al. II din lege).
Debitorii ale caror datorii au
 [Art. 3-5] 1 !tine 1933
fost contractate prin acte cu
datä certa Inainte de a-si arenda
bunurile i Indeplinesc celelalte
conditiuni cerute de lege sunt
considerati de asemenea agricul-
tori, ins& nurnai pentru datoriile
contractate in aceste conditiuni.
Data cert6, (data contractlrii da-
toriei) se va putea dovedi prin
mice probe de f apt.
Vor fi considerati debitori a-
gricoli, dacá indeplinesc celelalte
conditinui ale legii, si acei care
au numai un drept de uzufruct,
conform art. 285 c. civ., asupra
vreunui bun imobiliar agricol,
chiar dacg, nu mai au niciun
imobil agricol in deplinti pro-
prietate. Veniturile bunului agri-
col nu vor putea face, in acest
caz, obiectul transactiunilor din-
tre debitori i creditori deal
!Ana la majoratul copiilor, re-
zultând din c5sAtorie, iar nuda
proprietate nu se va putea ipo-
teca. (Art. 35 din lege).
Orideateori se intrebuinteazä
in lege si In prezentul re-
gulament cuvintele: pasiv ini-
tial", ..cuantum initial al pasi-
vului", sau capital initial Ina-
prumutat", se intelege prin a-
ceste expresiuni cuantumul ini-
tial al datoriei care, In caz de
mai multe imprumuturi se re-
ferá la toate imprumuturile suc-
cesive, contractate de cAtre ace-
lai minus plátile facute
din capital.
3. Sunt debitori proprietari
rurali in sensul legii toti debi-
torii care nu intrtt in prevederile
art. precedent si au -in patrimo-
niul lor un bun rural (art. 6,
al. I).
Caracterul de ruralitate al bu-
nului este determinat de aseza-
rea sa administrativä.
l3unurile aflate In raza comu-
nelor rurale ori suburbane sau
care au fost rurale Ong, la 1 Ia-
nuarie 1930, sunt rurale. (Art.
41, din lege).
www.digibuc.ro
742
4. Sunt proprietari urbani In
sensul legii toti debitorii care nu
infra In prevederile art. 2 si 3 de
mai sus si au In patrimoniul lor
un imobil situat in raza unui
municipiu, sau a unei comune
urbane. (Art. 6, al. III din lege).
5. Dispozitiunile legii nu se
apnea:
A. 1. Creantelor cu caracter
de drept public sau privat ale
Statului, judetelor, municipi-
ilor, comunelor, Regiilor Auto-
nome, Camerelor i Uniunilor
profesionale de comert si agri-
culturri; ale parohiilor si comite-
telor scolare si institutiunilor de
asistenta spitaliceascá (Eforia
Spitalelor Civile, Epitropia Sf.
Spiridon din Iasi, Asezámintele
Brancovenesti i Spitalul Elena
Beldiman din Bârlad), de orice
natura ar fi acestea; precum
creantelor ce ar fi avand báncile
inviltatoresti si preotesti, consti-
tuite dupg codul cooperatiei, im-
potriva membrilor lor.
2. Creantelor minorilor prove-
nite din resturi de pret din vân-
zari de terenuri agricole, sau din
plasarea cu autorizatia instante-
Ion judeciitoresti a fondurilor
lor. (Art. 12 b din lege).
3. Creantelor Societätilor de Cre-
dit funciar urban, care func-
tioneaza potrivit legilor speciale,
pentru imprumuturile ipotecare
contractate in titluri.
Aceste societilti sunt obligate
a prelungi, la cerere, pe termene
lungi considerate ca atare, con-
form statutelor, cu plata prin a-
nuitilti, toate Imprumuturile
contractate pe termen sub zece
ani. (Art. 12, t din lege).
4. Creantelor societätilor ori
persoanelor fizice de nationali-
tate sträind, dacá acestea sunt
creditoare nemijlocite sau dacá
au clevenit posesoare a creantei
prin gir sau cesiune inainte de
18 Septemvrie 1931 (art. 12 r din
lege).
Transmisiunea nu va fi opo-
74?
zabilä debitorilor decât dac& va
avea dat6 certa.
Prin persoane ffzice de natio-
nalitate strain/1: nu se inteleg cei
ce domiciliind in tara, nu se bu-
curà de nicio supusenie sträina.
(Lege art. 12, alin. p).
5. Creantelor contra societAti-
lor sau persoanelor morale de
orice categorie, afara de obs-
tiile täränesti.
B. 1. Pensiilor alimentare si
rentelor viagere; creantelor inva-
lizilor, vAcluveloi i orfanilor
(minori sau majori) de räzboiu
pânii la suma de lei 150.000 pen-
tru fiecare debitor In parte.
(Art. 12 b, p din lege).
2. Restituirilor de dotä, Intro
soti, la caz de disolvare a cAsä-
toriei si restituirilor averii mi-
norilor de catre tutore. (Art. 12 c
din lege).
3. Chiriilor si arenzilor rezul-
hind din contractele de loca-
tiune. (Art. 12, d din lege).
4. Bemuneratiilor pentru lo-
catiunile de servicii si pentru
prestatiunile de muncd manual&
intelectualti. (Art. 12, e din
lege).
5. Salariilor si pensiilor dato-
rite de particulari. (Art. 12, f din
lege).
6. Despdgubirilor civile rezul-
tând dintr'o infractiune la le-
gile penale, chiar clacri faptul a
fost amnistiat. (Art. 12 g din
lege).
7. Creantelor care au la bazá
un gaj de scrisuri funciare ur-
bane sau rurale, efecte publice
de Stat, judete sau comune
obligatiuni garantate de Stat,
precum si actiuni diverse. (Art.
12, j din lege).
8. Datoriilor a cáror conver-
siune s'a fácut de cátre Institu-
tul de Credit Ipotecar Transi-
toriu, duprt data de 30 Noem-
vrie 1930, cu dreptul pentru de-
bitori de a rambursa sumele 12. Datoriilor intränd in pre-
astázi datorite, In termen de cel vederile legilor din 19 Aprilie
mult 15 ani, cu o dobandá de 2 1932 si 26 Octomvrie acelasi an,
www.digibuc.ro
1 lulie 1933 [Art. 5]
la sut& pe an peste scontul Bän-
cii Nationale, pentru imprumu-
turile rurale i cu 1 la sutá peste
scontul Báncii Nationale, pen-
tru imprumuturile urbane.
La stabilirea naturii impru-
mutului se va avea in vedere
natura fondului grevat pentru
garantarea plátii. (Art. 12, / din
lege).
9. Datoriilor directorilor si ad-
ministratorilor delegati, contrac-
tate dela institutiile la a caror
a dministratie au participat sau
participa, Ins& numai pentru
ceea ce depäseste quantumul
sumei ce au avut drept capital
sau depuneri.
Se intelege prin administrato-
rii delegati, acei administrator!
care au o delegatie special& de
a administra, iar in cazul cand
asemenea delegatiuni nu au fost
date, se consider& administra-
tori delegati toti membrii con-
siliului de administratie care au
scronfiturd, socialá.
Datoriilor administratorilor,
censorilor si functionarilor de
orice fel ai cooperativelor, con-
tractate dela aceste institutii, In
timpul indeplinirii uneia din
Insiircinarile de mai sus, ins&
tot numai pentru ceea ce depá-
seste quantumul sumei ce au
avut drept capital sau depuneri.
Daca imprumutul le-a fost a-
cordat conform autorizitrii date
prin hotfirirea anualti a adunti-
rii generale, datoria existent&
a stazi, va suferi in intregime
aplicatiunea legii. (Art. 12, m
din lege).
10. Datoriilor, rezultând din
exploatarea pridurilor In vede-
rea comercializárii sau indus-
trializärii, chiar dac& exploa-
torii au cumpärat i solul. (Art.
12, q din lege).
11. Sultelor, rezultând din par-
taj. (Art. 12, s din lege).
 [Art. 6]
pentru reglementarea plátii, et-
rora au intervenit intro debitori
creditori o intelegere incheiath
pc baza acelorasi legi. Debitorii
si creditorii vor executa aceste In-
telegeri, fill% a putea invoca dis-
pozitiunile legii. (Art 26 din lege).
C. 1. Comerciantilor j in-
dustriasilor, pentru datoriile lor
ccdnerciale si industriale.
Daca acestia sunt declarati In
stare de faliment sau se gäsesc
In stare de concordat, vor fi
excluse dela aplicatiunea legii
toate creantele ce se event&
dupä procedura falimentart sau
concordatart, chiar clacg, fi
de naturt civilt. (Art. 12, h,
din lege).
2- Debitorilor care, creditori
fiind, au urmärit silit si doliân-
dit la licitatie publich bunurile
debitorilor lor dupil 18 Decem-
vrie 1931, in sensul cá aceste
bunuri, dact se mai aflá astäzi
In patrimoniul lor, vor putea fi
urmárite oricand, pentru orice
fel de creante si la procedura
abandonatului, calculul cincimii
rezervate debitorului se va face
fárá a se tine seam t. de exis-
tenta lor. (Art. 12, u din lege).
3. Debitorilor care au obtinut
preluarea datoriilor lor de cá-
tre Stat, In baza planului de
stabilizare Oná la concurenta
sumelor obtinute, cu exceptia
debitorilor previl.zuti la art. 2,
alin. A din lege. (Art. 12, k
din lege) I
CAPITOLUL II
Reglernenfareo pláfii doloriilor rnicilor
ogriculf ori
6. Dintre debitorii prevázuti
la art. 2 sunt mici agricultori:
(Art. 2 din lege)
1. Muncitorii de pämânt care
iu posedh mai mult de 10 ha
(20 jug.). (Art. 2, A, a din lege).
2. Muncitorii de pämant care
exercitt si alit profesiune In
1) A se vedea Programul pentru etabilizarea mo-
netarit din 7 Februarie 1929, la pag. 94, vol. XVII.
www.digibuc.ro
1 tulle 1933 744
comunele rurale, dar nu au mai
mult de 10 ha (20 jugäre
3. Preotii, invátatorii, micii
meseriasi, sätenii ce sunt pro-
prietari de mori mici Orb,-
nesti, functionarii si pensiona-
rii comunali, care nu posed&
mai mult de 10 ha (20 jug.).
Acestia trebue sá-si exercite
funetiunea ori Indeletnicirea,
st domicilieze In raza unei co-
mime rurale, cu exceptiunile in-
gdcluite prin art. 41 din lege.
(Art. 2, A, a din lege).
4. Mosnenii i razesii proprie-
tari de poeni, päduri si goluri
de munte, care nu au mai mult
de 25 ha (50 jug.) fânete sau
culturi. (Art. 2, A, a din lege).
5. Colonistii intrAnd In pre-
vederile legii de colonizare care,
afaril de loturile date de Stat,
a ctror intindere este indife-
renth, au mai dobandit In orice
.alt mod pant la 10 ha (20 jug.)
(Art. 2, A, a din lege .
6. Ofiterii invalizi care, in
afart de loturile date de Stat
si a cal-or Intindere este indi-
ferentt, n'au mai mult de 10
ha (20 jug.) dobandite in alt
mod. (Art. 2, A, b din lege).
7. Obstiile de cumpärare sau
grupurile de sáteni care au
cumpärat terenuri agricole In
comun. (Art. 2, A, c din lege).
8. Cultivatorii de pámtint care
au in proprietate teren agricol
parirt la 10 ha (20 jug.) si al 61-
ror venit neagricol nu intrece
1/z din venitul lor total, sau a
ctror avere neagricolä nu de-,
päseste 400/0 din valoarea patri-
moniului lor, toate acestea cal-
culate pe data legii.
Calculul proportiei de venit
se va face dupt ce se vor ex-
clude salariile ce primesc a-
cesti debitori ea functionari si
pensionari comunali, judeteni
sau publici-
Venitul neagricol i valoarea
averii neagricole sau a Intregu-
lui patrirnoniu se stabilesc dim&
745
rolurile de contributiuni. (Art.
2, A, c din lege).
7. Debitorii agricoli prevd-
zuti la art- precedent sunt pre-
supu$i proprietari ai bunurilor
agricole pe care le muncesc sau
exploateazd.
In orice caz proprietarul a-
parent posesor de bung cre-
dintrt, $i cu intentie de proprie-
tar, este considerat proprietar
in regiunile unde nu exist&
arti funduare; iar acolo unde
exist rtcarti funduare, este pro-
prietar cel inscris In cartea
fun duard sau dacd altul este
posesor, acesta va fi considerat
proprietar (tacit posedd titlul
translativ de proprietate. (Art.
2, A, a, b, c).
Sátenii Improprietilriti $i toti
coloni$tii vor fi considerati ca
stare, dacil sunt aprobati si a-
$r.zati la loturi.
In cotele de 10 sau 25 ha (20
sou 50 jug.) fixate ca maximum
de Intindere la bunurile std-
panite de agricultorii ardtati In
paragrafele 1, 2, 3 $i 4 ale arti-
colului precedent, nu intrá In
calcul drepturile indivize de
proprietate din plidurile comu-
nale $i composesorale. (Art. 2,
A, d din lege).
Sunt considerati shteni, a-
tunci când legea cere o aseme-
nea calitate, si locuitorii domi-
ciliind In raza unei comune ur-
bane care nu a avut acest carac-
ter Inainte de 1 Ianuarie 1930.
(Art. 41 clin lege).
8. Se acordit debitorilor pre-
vázuti In art. 6 un moratoriu
de cinci ani IncepAnd dela 14
Aprilie 1933, cu o clobrindrt de
10/0 pe an.
Doi:di-Ida se va calcula nu-
mai la capitalul datorat la 14
Aprilie 1933 $i se va pláti la
stdrsitul fiecttrui an calenda-
ristic, cu Incepere dela 1 De-
cemvrie 1933.
La expirarea termenului de Aprilie 1931, la peg. 1025, vol. XVIII, ou mod.
din 27 Iulie 1981 pi 14 Aprilie 1933, la peg. 848
www.digibuc.ro
5' ani, Consiliul de Mini$tri In nest volum.
1 lulle 1933 [Art. 7-9J
poate prelungi moratoriul pe
un nou termen fixat de consi-
liu, dar care nu poate fi mai
mare de cinci ani. (Art. 1 din
lege).
9. Dacd, creditorii acestor de-
bitori vor cere plata a jumd-.
tate din creanta existentit la 1
Apri lie 1933, cu o dobândä de
4Vo pe an, moratoriul Inceteazd,
prin plata acestei jumátdti
debitorii sunt descárcati de In-
treaga datorie.
Debitorii sunt obligati a le
pláti suma In rate semestriale
egale, la 1 Iunie $i 1 Decetnvrie
ale fiecdrui an. Platile vor In-
cepe dela 1 Decemvrie 1933,
ciltre creditorii care vor fi M-
cut o notificare In acest sens
mai lnainte de acea datA. lia-
tele anuale se vor calcula clupd
venitul actual al debitorilor,
astfel ca sd nu depd$easca a
treia parte din acest venit.
Venitul actual este cel In-
scris In roluri pentru impozi-
tele elementare la data ofertei
th cuth de creditor.
Prin creantit existenta la 1
Aprilie 1933 se intelege suma
compusd din capital si pro-
cente stipulate In conventiune
cu reducerile consimtite de
párti sau stabilite prin legile
de asanare din 19 Aprilie $i 26
Octomvrie 1932, leaea contra
cametei din 2 Aprilie 1934, cu
modificririle ulterioare i legile
din 18 Decemvrie 1931, 13 Fe-
bruarie, 12 Martie i 25 Decem-
vrie 1932, care au mic$orat
cuantumul dobânzilor, dacd cele
conventionale sunt mai mari1).
Debitorii vor putea ofeH cote
mai mari deal cele stabilite
mai sus, precum $i oHce alte
15arantii reale sau personale ac-
ceptate de creditori. (Art. 4 din
lege).
1) A se vedea Legea contra oametei, din 2
 [Art. 10-14] 1 lulie 1933 746

10. Societätile cooperative de Ion ardtate prin art. 2 din re-

mice fel vor avea dreptul a gulament, cd:
recurge la procedura artitatá in 1. Au recurs la beneficiul le-
articolul precedent, pentru cre- gilor din 19 Aprilie 1932 si 26
antele lor existente impotriva Octomvrie 1932, In termenele
micilor agricultori prevázuti la a colo prevdzute. (Art- 2, al. B
art. 6 din regulament si la care din lege).
nu au perceput o dobändd mai 2. Nu posedd avere neagri-
mare de 18°/o pe an, oferind o cold care la data legii sä de-
reducere de numai un sfert paseasca 400/o din valoarea pa-
din cuantumul creantei exis- trimoniului
tente la 1 Aprilie 1933. (Art. 13 Casa din oras, proprietatea
din lege). debitorului, locuitá propriu de
Institutiunile de credit cu un debitor, sau numai partea lo-
plasament agricol de 70°/o, care cuitil de el, dacd, nu o locueste
nu au perceput dobända, corni- In intregime, nu intrá in cota
sion si spese mai mult de 18% de avere neagricold. (Art. 2, al.
pe an, socotite impreund, si ale B din lege).
aror depozite spre fructificare 3. Datoria lor sá nu depd-
reprezentau la data de 1 Ia- seascil 20.000 lei pe ha de pa-
nuarie 1931 un total cel putin mänt cultivabil (arabil, pásune,
egal cu capitalul ì proveneau ffinete), 35.000 lei pe fiecare ha
In proportie de cel putin 50°/0 de teren indiguit, drenat sau
dela satenii cultivatori de pd.- irigat, 50.000 lei pentru ha de
mânt, fundatiuni scolare si bi- plantatii de pomi fructiferi sau
sericesti sau mice alte asocia- de terenuri foste goluri de
tiuni fdra scop lucrativ, vor munte impadurite de ei, 70.000
beneficia de acelasi regim, instt lei pe ha de vie sau pepinierd
numai faâ de debitorii agricoli si 30.000 lei pentru ha de ph-
proprietari pârai la 10 ha in- dure.
La calculul maximului de da-
clusiv si de proprietarii de grd- torii
dini de flori sau legume culti- efecte pe ha imprumuturile in
vor fi socotite la cursul
N. ate sub geam. (Art. 14 din
kge). zilei din momentul publicàrii
11. Debitorii agricoli prevd- legii. (Art. 2, al. B din lege).
zuti In acest capitol vor putea 13. Agricultorii care
recurge i la procedura aban- singuri piimântul si au
donului instituit prin art. 9 900/o din venitul lor impozabil,
din lege. provenit din agriculturd, sunt
scutiti a mai face dovada ce-
CAPITOLUL III
rutd prin p. 1 al art. prece-
dent.
Regfernenforea plâfii daforiilor pro- La calculul cotei de venit se
priefarilor agricoli va scade mai intai venitul la
care este impusd locuinta de-
12. Sunt proprietari agricoli bitorului din oras si veniturile
mijlocii toti proprietarii dela Intdmpliitoare provenite din In-
10-50 ha inclusiv care nu in- siircindri sau functiuni cu ca-
fra In vreuna din categoriile racter temporar. (Art. 2, al.
de mici agricultori ardtati la ultim).
art. 5. 14. Nu sunt supusi condi-
Pentru a fi considerati ca a- tiunii de cota pe ha previtzutd,
tare, ei vor mai trebui sd, do- In art. 12, alin. 3 de mai sus
vedeascd, In afara conditiuni- proprietarii agricoli devastati
www.digibuc.ro
747 1 luIie 1933 [Art. 15-17]

de 1 dzboiu si mostenitorii lor, lor ardtate la art. 2 din pre-

care vor dovedi cd: zentul regulament, cd:
1. Au introdus In termenul 1. Au recurs la beneficiul le-
prevdzut de legea din 26 Oc- gilor din 19 Aprilie 1932 5i 26
tomvrie 1932 cerere de conver- Octomvrie acelasi an In ter-
siune sau asanare. menele acolo prevAzute.
2. 600/o din venitul lor pro- 2. Datoria lor initiald, ca de-
vine din agriculturd. bitori principali, corespunzd-
3. Au ca principald ocupa- toare proportiei de avere agri-
tiune agricultura, neplAtind un cold ce au, BA nu depäseascd
impozit profesional. 20.000 lei pe ha de pdmânt cul-
4. Inventarul, culturile 5i in- tivabil (arabil, pdsune, fAnete),
stalatiunile lor agricole au fost 35.000 lei pe fiecare ha de teren
devastate, far daunele evaluate indiguit, drenat sau irigat, lei
atunci si raportate la valoarea 50.000 pentru ha de plantatie
de azi a leului reprezintd cel de pomi fructiferi sau de tere-
putin 70°/o din cuantumul ini- mini foste goluri de munte Im-
tial al datoriilor lor personale. pildurite de ei, 70.000 lei pen-
(Art. 2, D din lege). tru ha de vie sau pepinierl si
15. Se acordd debitorilor pre- 30.000 lei pentru ha de pAdure.
vAzuti la art. 12, 13 5i 14 un La calculul maximului de
moratoriu de 5 ani, IncepAnd datorii pe ha imprumuturile In
dela 14 Aprilie 1933, In condi- efecte vor fi socotite la cursul
tiunile ardtate la art. 8 din zilei din momentul publicdrii
prezentul regulament. lean.
Dacd creditorii vor cere plata 3. 80°/o din cuantumul initial
a cloud treimi din creanta exis- al pasivului personal provine
tentii la 1 Aprilie 1933, cu o do- din cumpärdri de 0,1-ant, in-
bAndri de 40/0 pe an, moratoriul fiintdri si sporiri de inventar
Inceteazd si debitorii sunt obli- viu 5i mort, constructiuni agri-
gati a le plilti restul sumelor cole, constructii de locuit la
datorate In conditiunile si dung. tard, plantatiuni 5i imbunAtil-
normele ardtate in art. 9 din tiri funciare, irigatii, indiguiri,
acelasi regulament. (Art. 1 din drenaje, acoperiri de pagube
lege). provocate de incendiu, inunda-
16. Debitorii agricoli de sub tii, grindind, inghet sau secetd,
a cest capitol vor putea recurge care au distrus 803/4 din semd-
si ei la procedura abandonului nlituri sau recolte, precum si
instituit prin art. 9 din lege. orice alte investitiuni agricole.
4. SA aibd drept ocupatiune
CAPITOLUL IV principald agricultura, nepld-
tind un impozit profesional.
Dispozitiunile art. 13 si 14
Reglemenforea ',Mtn daforiilor marilor
propriefori agricoli din acest regulament sunt a-
plicabile si In acest caz. (Art.
17. Sunt mari proprietari a-
gricoli toti proprietarii dela 50 2, De
al. c din lege).
asemenea, proprietarii a
ha In sus care nu intrd In peste 50 ha, a cdror profesiune
vreuna din categoriile de mici principald este agricultura, al
agricultori ardtati la art. 6 de cAror venit agricol este de cel
mai sus. putin 60°/o din venitul lor total
Pentru a fi considerati ca 5i ale cdror investitiuni In do-
atare, ei vor mai trebui sit do- meniul agriculturii sunt notorii
vedes scd, In afara conditiuni- si recunoscute de Ministerul
www.digibuc.ro
[Art. 18 211 1 lone 1933 748

Agriculturii si Domeniilor, sunt douä trehni din venitul total al

scutiti a mai face dovada In-
trebuint&rii agricole prevAzute
la punctul 3. La calculul co-
tei de venit agricol se vor scade
mai Inteti pensiile, salariile,
indemnizatiile acordate pentru
InsArcitari i functiuni cu ca-
racter temporar, precum i ve-
nitul la care este impusg, casa
din oras proprietatea debitoru-
lui locuitrt propriu de acesta sau
numai cota-parte aferentg, dacit
nu o locueste in intregime.
Recunoasterea Ministerului A-
grieulturii si Domeniilor va avea
loc prin certificate constatind
investitunile fäcute, natura, im-
portanta lor si ocazia cu care
acestea au fost recunoscute. (Art.
debitorului. (Art. 4 din lege).
Venitul total este cel inscris
In roluri la data ofertei. (Art. 7
din lege).
Prin creantil existentä la 1
Aprilie 1933 se intelege suma
compusil din capital si procente
stipulate in conventiune cu re-
ducerile consimtite de pärti sau
stabilite prin legile de asanare
din 19 Aprilie si 26 Octomvrie
1932, legea contra cametei din
2 Aprilie 1931 cu modific&rile
ulterioare si legile din 18 Decem-
vrie 1931, 13 Februarie, 12 Martie
si 23 Decemvrie 1932, care au
micsorat cuantumul dobanzilor,
(lac& cele conventionale sunt
mari. (Art. 7 din lege . 1

2, al. 18 si urm. din lege). Debitorii vor putea oferi cote

18. Se acord& debitorilor pre- mai mari decgt cele stabilite mai
vilzuti in acest capitol un mo- sus si orice alte garantii reale
ratoriu de 2 ani, incepAnd dela sau personale acceptate de credi-
14 Aprilie 1933, cu o dobandti de tori. (Art. 2 ultim din lege .
3° pe an. Dacä prin modul arätat In a-
DoNInda se va calcula numai cest articol ei nu se vor achita
la capitalul datorat la 1 Aprilie In zece ani, vor putea fi urml-
1933 si se va plgti la sfârsitul riti pentru restul rgmas de plat&
fiecArui an calendaristic, cu In- dupä trecerea acestor 10 ani,
cepere dela I Decemvrie 1933. conform dreptului comun. (Art,
La expirarea celor 2 ani, Con- 1 din lege).
sillul de MinhAri este autorizat 20. Debitorii agricoli prevAzuti
sit nrelungeascá moratoriul a- in acest capitol vor putea i ei sg
cordat acestor debitori pe un recurgil la procedura abandonu-
nou termen care nu poate depäsi lui instituitá prin art. 9 din lege.
3 ani, Incepând dela 14 Aprilie CAPITOLUL V
1935.
19. Dacg. creditorii acestor de- Reglernenfarea plá iii daforiilor pro-
bitori vor cere plata a trei sfer- priefarilor rurali
turi din creanta existent& la 21. Debitorii proprietari ru-
1 Aprilie 1933, cu o dobândg de rali ardtati la art. 3 din prezen-
5 la sutti pe an, moratoriul In- tul regulament, dac& cuantumul
ceteazà, debitorii sunt obligati a pasivului lor personal intrece
le plAti aceste trei sferturi In venitul lu brut impozabil la glo-
creantil, In rate semestriale e- bal pe un an, vor beneficia, pen-
gale, la 1 Iunie si 1 Decemvrie tru plata datoriilor lor intrAnd
ale fiecttrui an, fiind prin a- In prevederile legii, de urmäto-
ceasta descArcati de totalul da- rul regim:
toriei. Plittile vor Incepe dela Li se acordd In prim rând un
1 Decemvrie 1933, dacä credito- moratoriu de 6 luni, IncepAnd
rul a fäcut o notificare In acest (lela 14 Anrilie 1933.
sens mai Inainte de acea datg
Ratele anuale nu vor depAsi pag,1) 864A so vedea Legea din 23 Decemvrie 1932, la
, vol. XX.
www.digibuc.ro
749 1 lulie 1933 [Art. 22-241

In acest interval de timp va anuale egale, platibile la 1 De-

curge dobttnda conventionala, cu cemvnie al fiecarui an, cu o do-
reducerile prevazute In legea bânda de 2°/o peste scontul Ban-
contra cametei. Ea se va capi- cii Nationale, dobanda care va
taliza pe data ofertei de plata putea fi incorporata In cele 3
pro, azuta in alin. urmator. anuitati.
Dupiti expirarea acestui mora- Dispozitiunile alin. 5 si 6 de
toriu, debitorii nu vor putea fi sub articolul precedent sunt a-
urmariti, daca vor oferi a plat plicabile in acest caz.
datoria lor In cinci rate anuale 23. In afara dispozitiunilor de
egale, platibile la 'I Decemvrie al mai sus, proprietarii de imobile
fiecarui an, cu o dobâncla de urbane care:
2 la suta peste scontul Bancii 1. Nu au venit anual impoza-
Nationale a Romaniei, dobanda bil pe cladiri mai mare de lei
care va putea fi incorporata in 100.000 pentru Bucuresti, 80.000
cele cinci anuitäti. lei in celelalte municipii si 40.000
Oferta de plata in conditiunile lei in comunele urbane.
de mai sus se va putea produce 2. Au cladit sau dobandit a-
oricând pana la primul act de ceste imobile ulterior datei de
urmarire de care debitorul a 1 Ianuarie 1918, dar mai inainte
luat cunostinta, dar cel mai tar- de 18 Decemvrie 1931.
ziu pang la exigibilitatea primei 3. Aceste irnobile le au servit
rate, adica pttna la 1 Decemvrie in tot timpul si le servesc de lo-
1933. cuinta.
Debi torii aratati sub acest titlu Beneficiaza pentru datoriile lor
vor putea recurge si la proce- privilegiate sau chirograf are
dura abandonului in aceleasi provenite din cumpararea, con-
conditiuni ca si ceilalti debitori structia sau reparatiunile radi-
(art. 6, ann. 1 si 2 din lege). cale ale imobilului si contractate
anterior datei de 18 Decemvrie
CAPITOLUL VI 1931 de urmatorul regim:
Reglernenforea pkitii dalorhlor pro- Ei nu vor putea fi urmariti In
prietarilor urbani averea lor pentru aceste datorii
daca Oita la 1 Noemvrie 1933
22. Debitorii proprietari ur- vor oferi plata datoriei lor in
bani aratati la art. A din pre- 5 ani prin rate egale semestriale,
zentul regulament, daca dato- platibile la 1 Mai si 1 Noemvrie
riile lor cu garantii reale imo- ale fiecarui an, incepänd dela
biliare contractate anterior da- aceeasi data, cu o dobânda egala
tei de 18 Decemvrie 1931 intrec cm scontul Bancii Nationale, do-
venitul lor brut pe un an, con- bandit care va putea fi Incorpo-
statat dupa rolurile fiscale, vor rata In cele 10 rate pe cale de
beneficia numai pentru plata a- amortizare.
cestor datorii de urmatorul re-
gim: art. 6, al. 5 si 4 din lege). CAPITOLIJL VII
Li se acorda in prim rand un Moduri generale de lichidare a
moratoriu de 6 luni, incepând datoriilor
dela 14 Aprilie 1933, in conditiu-
nile art. precedent. Paragraf I. Abandonul
Dupa expirarea acestui mora-
toriu ei nu vor putea fi urmáriti 24. Vor putea recurge la pro-
asupra averii lor mobile sau ceclura abandonului, instituita
irnobile, &tat vor oferi sa phi- prin art. 9 din lege, oricare din-
teat,ca datoria lor In trei rate tre debitorii previlzuti sub capi-
www.digibuc.ro
[Art. 25-281 1 lulle 1933
tolele precedente din prezentul
regulament (art. 9 din lege).
Ei vor putea face aceasta di-
rect, mai inainte de orice alt re-
curs la beneficiul art. 1, 4, 5
sau 6 din lege, ulterior si chiar
dacd au fost decazuti din bene-
ficiul legii pentru neindeplini-
rea obligatiunilor rezultând din
aplicarea celorlalte modalitäti de
reglement are, insd, sub rezerva
de a nu fi instreinat nicio parte
din averea lor existent& la data
depunerii In Parlament a legii
pentru regulamentarea datorii-
lor rurale si urbane (art. 9 din
lege).
25. Dacd. debitorii mai sus a-
rdtati vor abandona patru cin-
cimi din averea lor existent& la
8 Aprilie 1933, nu vor mai putea
fi urmdriti asupra cincimei re-
zervate lor, care le rdmâne in
patrimoniu, liberd, de orice sar-
cini.
Dreptul de alegere a cincimei
rezervate apartine debitorului,
dar nu va putea pastra din bu-
nurile rurale mai mult de 200 ha
teren.
Dacd rezervarea acestei cin-
cimi nu se va putea face in na-
turd, intreg patrimoniul debito-
rului va fi scos in vânzare pu-
blicd. In caz contrariu vânzarea
public& va purta numai asupra
celor patru cincimi abandonate.
Pdmântul rural Wand la 25
hectare, dat dupd, legile de im-
proprietdrire, nu va putea fi a-
bandonat decal creditorilor care
indeplinesc conditiile art. 6 din
legea pentru circula(ia bunuri-
tor rurale dela 20 August 1929 1).
26. Debitorul care va voi sd.
recurgd, la procedura abandonu-
lui va face o declaratiune for-
maid. in acest sens, ardtând:
Care sunt debitorii si creditorii
1) A se vedea Legea pentru eiteulalia Minn-
rilor rurale, din 20 August 1929, la pag. 1150,
vol XVII, eu modifle. din 18 Martie 1931, la
pag 228, vol. XIX.
www.digibuc.ro
750
sai, cu indicatiunea numelui,
pronumelui i domiciliului a-
cestora, a naturii creantelor si
datoriilor existente, a titlului
rangului acestora, a dreptului de
privilegiu sau preferintd, pre-
cum si a tuturor indicatiunilor
necesare indiviclualizitrii lor. In
cazul in care, in urma transmi-
siunilor nenotificate a creantei,
debitorul nu cunoaste pe titu-
larul sau actual, el va- indica pe
ultimul titular cunoscut al drep-
tului.
Va mai arata din ce se corn-
pune atät activul abandonat, cät
si cincimea rezervatd, precurn si
valoarea acestora.
Dac& debitorul este proprieta-
rul unui imobil inregistrat in
cartea funduard, el va indica si
comuna, numdrul cártif fun-
duare si numerele topografice
ale imobilelor.
Declaratiunea va fi Id.cuth cu
atatea exemplare cdti creditori
sunt, osebit un exemplar pentru
instantd.
27. Instanta competenta a
aduce la indeplinire procedura
abandonului este:
Judecatoria domiciliului debi-
torului, când debitorul care a re-
curs la aceasta procedur& este
dintre cei prevdzuti la art. 6 din
prezentul regulament:
Tribunalul situatiei imobilului,
in toate celelalte cazuri.
In cazul când debitorul ar
avea imobile situate in circurn-
scriptia mai multor tribunate,
tribunalul competent va fi acela
al domiciliului debitorului (art.
11 din lege).
28. Prinaind cererea, presedin-
tele tribunalului sau judecatorul
de ocol va cita din oficiu pe
creditorii indicati de cdtre debi-
tor, punandu-le in vedere la ter-
menul fixat oferta debitorului
lor.
Creditorii sunt in drept a cere
evaluarea patrimoniului aparti-
nand debitorului, dacd vor socoti
 751 1 tulle 1933
c. bunurile rezervate depgsesc
cincimea cuvenitg, precum si de
a indica mice altg, avere ar mai
fi având debitorul.
Creditorii nearátati in decla-
retie de abandon, vor avea drep-
tul a interveni in instantá pang
In momentul distribuirii pretu-
lui obtinut la licitatie.
La cererea oricgrui interesat,
instanta competintg va infiinta
prin incheiere, in camera de con-
siliu, un sechestru judiciar care
va administra numai bunurile
abandonate sau intreg patrimo-
niul, dacg cincimea nu s'a putut
rezerva in naturg si va depune
sumele rezultând din adminis-
tratie la Casa de depuneri, ina-
intând recipisele acesteia la in-
stanta ce a infiintat sechestrul.
29. Sechestrul judiciar sau
oricare dintre creditori in caz
de lipsg a acestuia, va fi in drept
a cere scoaterea averii abando-
nate in vânzare, potrivit regu-
lelor dela art. 681-690 procedure
civilg si cele similare din legiui-
rile teritortilor unite, cu derogg-
rile rezultand din faptul cg de-
bitorul nu ar fi nevArstnic.
Creditorii nedezinteresati vor
avea dreptul a urmári pentru
acoperirea restului creantelor lor
orice avere viitoare a debito-
rului.
30. Prin derogare dela art. 13
si 32 din legea agrarg pentru
Vechiul Regat, 47 din legea a-
graril din Transilvania si 25 din
aceia a Bucovinei, asupra bunu-
rilor socotite de lege ca rurale,
indiferent de calitatea si intin-
derea lor, Statul are dreptul de
preemtiune, pe care II poate exer-
cita in termen de douit luni dela
adjudecarea definitivg (art. 9 din
lege 9.
1) A se vedea Legea pentru modifie. dispozit.
Legii pentru reforma agrark din 2 Noemvrie
1932, la pag. 763, vol. XX el Regulamentul de
aplicare din 24 Deoeinvrie 1932, la pig. 877,
aoelm; volum.
www.digibuc.ro
[Art. 29 311
In acest caz el va trebui sg
achite pretul adjudecgrii ingun-
trul acestor doug luni, putând
face plata in renta de Stat,
amortizabilg in 10 ani si pur-
tând o dobtindä de 5°/o pe an.
Paragraf 2. Compensarea dato-
riilor cu creanfele de depo:it
31. Oricare dintre debitorii
prevrtzuti sub titlurile II, III si
IV din prezentul regulament,
pentru datoriile lor cgtre intre-
prinderile de credit, pot recurge
si la urmAtorul mod de achi-
tare:
Ei sunt in drept a da, iar in-
treprinderile de credit obligate
a primi, drept platrt a datoriilor
cdtre acestea: chitante de depo-
zit, livrete de consemnatiuni si
altele asemenea, emise de ele,
la valoarea inscrisg inteinsele,
plus procentele aferente, care nu
pot depgsi insg prevederile legii
contra cametei.
Efectuarea plìltii in conditiu-
nile de mat sus are loc indife-
rent de imprejurarea cg debi-
torul este titularul sau benef
ciarul originar, ori el ar fi ob-
tinut titlul depunerii printr'unul
din modurile legale de transmi-
siune.
Compensarea prevgzutá in
cest articol are loc chiar in cazul
când intreprinderea ar fi obtinut
pentru plata depunerilor, in baza
legii concordatului preventiv sau
prin efectul aplicatiunii art. 16
din lege, un termen ce nu este
Inca, implinit, aceasta prin de-
rogare dela art. 1145 c. civ., insg
numai atunci când creanta se
ggseste in portofoliul institutu-
lui de credit cgtre care s'a fäcut
depunerea oferitg in compen-
sere.
Baca debitorul face plata in
conditiunile mai sus agtate, el
nu va mai putea invoca benefi-
ciul reducerilor acordate pe baza
art. 4 din lege.
[Art. 32 341 I lulie 1933
CAPITOLUL VIII
Procedure
32. In toate cazurile in care
legea prevede oferte, fie din
partea creditorilor, fie din aceia
a debitorilor, aceste oferte se vor
face prin notificdri scrise, care
se vor transmite prin oficiul
Corpurilor de Portilrei al nota-
rilor publici sau al notarilor co-
munali (art. 11, al. I din lege).
At:at notificarea, cat si trans-
miterea ei se va face cu scutire
de timbre si taxe.
Daca pdrtile se inteleg asupra
modului de reglementare a platii
datoriilor in discutie si dacd. ele
vor hicheia un act senis, acest act,
atunci cand este in forma auten-
ticii, constitue titlu executoriu.
Cand partile vor voi sa intoc-
measca intelegerea lor in forma
autentica, vor fi competente pen-
tru aceasta, in ceea ce priveste
debitorii mici agricultori, jude-
cátoria de ocol, iar pentru cei-
lalti tribunalul de judet. Inte-
legerile Intre societiltile coopera-
tive si debitorii Ion, pand la va-
loarea de 10.000 lei, vor putea fi
autentificate la primdriile locale,
conform art. 125 si urm. din co-
dul cooperatiei.
Intelegerile de mice fel inche-
iate sau ndscute din aplicarea
acestei legi, actele constatatoare,
precum j procedura autentifi-
cdrii lor, sunt supuse numai la
jumdtate din taxele de timbru
inregistrare ce ar urma sä se
perceapd duna legea timbrului
si celelalte legi fiscale. Când cre-
ditoarea este o cooperativd, se
vor respecta dispozitiunile art.
107 din codul cooperatiei 1).
In caz când prin intelegerea
pártilor s'a convenit la o redu-
cere din creantele supuse
legii, impozitele si taxele
aferente cdtre Stat se vor cal-
cula numai la cuantumul sumei
1) A se vedea Codul cooperatiei din 12 Tulle
1928 §i mod. 28 Martie 1929, pag. 854, vol. XVII.
www.digibuc.ro
752
rdmase de plata (art. 40 din
lege).
33. Dacá sunt mai multi cre-
ditori si aceia care reprezintd 2/3
din valoarea pasivului debito-
rului (creantele in efecte fiind
socotite la valoarea reald pe
cursul zilei), convin la aplicarea
art. 4 din lege, hotärirea lor este
obligatorie pentru ceilalti.
In acest caz, cei ce reprezintd.
1/3 din totalul pasivului, pAs-
treazá insa dreptul de a contesta
debitorului aptitudinea de a be
neficia de dispozitiunile legii.
ConsimtAmantul creditorilor se
va lua, la cererea celui interesat,
de catre judeciltoria de ocol a
domiciliului debitorului, in ceea
ce priveste micii agricultori, sau
de tribUnalul competent, con-
form art. 34 din regulament, pen-
tru ceilalti debitori.
Instanta competent& va con-
voca in acest scop pe cei indicati
In termen de maximum 30 zile
dela. data cererii si va face o
incheiere constatatoare.
Operatiunea verificárii crean-
telor si a ludrii consinatdmân-
tului se va urma in Camera de
consiliu.
Procesul-verbal constatator al
intelegerii constitue titlu exe-
cutor.
34. Debitorul va putea cere di-
rect in justitie, constatarea apti-
tudinii sale de a beneficia de
dispozitiunile legii.
Instanta competenta va fi ju-
deciltoria sau tribunalul, dupd,
cum acesta este mic agricultor
sau dintre celelalte categorii de
proteguiti ai legii. Hothrirea a-
ceatei instante nu va avea efect
cleat fntre pärtile litigante.
Creditorii, la rândul lor, vor
putea introduce si ei actiune
principald de contestarea drep-
tului debitorului de a recurge la
beneficiile legii fn aceleasi con-
ditiuni si cu aceleasi efecte.
Beneficiul legii se va putea
opune de cdtre debitori, atAt. Ina-
7Z)3
intea instantelor de mai sus, ck
si inaintea celor de urmarire,
insrt numai atk timp cât urma-
rirea este pendinte la o instanta
de fond.
Procesele pentru constatarea
creantelor vor continua sa se ju-
dece si intenta conform drep-
t ului comun.
In Ardeal si Bucovina instan-
tele judecatoresti vor continua
sa judece procesele introduse
pentru realizarea creantelor
care se gasesc pendinte la data
legii. Ele nu vor putea obliga
insa pe debitor i la plata, claca
acesta va dovedi ca intra in-
truna din prevederile legii.
Toate aceste cereri, precum si
procedura judiciara beneficiaza
de scutirea de timbre si taxe pre-
vazuta de art. 11, al. ultim din
lege.
35. Parintii care adminis-
treaza averile minorilor copii,
tutorii si curatorii minorilor si
interzisilor, sotii administratori
si uzufructuari legali ai bunu-
rilor dotale ale sotiilor lor, vor
putea cere beneficiile legii in nu-
mele si pentru cei a cdror avere
se afla sub administrarea lor.
Ei vor putea constitui toate ga-
rantiile cerute de lege pentru
acei a et-troy avere o adminis-
treazri, farrt a indeplini forma-
litatile prev5zute de codul civil.
La cererea sotilor debitori a-
gricoli, activul i pasivul sotiei
pot forma un tot cu activul si
pasivul sotului.
In caz contrar, venitul dotal
nu va putea fi considerat ca
apartinand sotului, deck in ma-
sura in care depaseste cuantu-
mul necesar intretinerii cheltu-
ielilor crisritoriei.
Prin aceasta dispozitie nu se
derogrt dela normele privitoare
la ipotecile inscrise in Cartile
Funduare. (Art. 36 din lege).
36. Capitalul si dobanda da-
toriile potrivit legii se vor
in lipsa de conventie asupra mo- si 6 din lege sunt garantate
C. Hamangiu, vol. XXI. 48.
www.digibuc.ro
i lulie 1933 [Art. 35-38]
sau in caz de re-
fuz de a primi din partea cre-
ditorului, prin depunerea sumei
la orice perceptie sau adminis-
tratie financiara 5i recipisa se
va inainta de dare aceste insti-
tutiuni la judecatoria sau tribu-
nalul competent, conform art.11
din lege, eliberandu-se debitoru-
lui un duplIcat. (Art. 37 din lege).
Acestea vor proceda la repar-
tizarea sumelor intre creditorii
indreptrititi, potrivit dreptului
comun.
Dispozitiunile de mai sus nu
schirnba intru nimic caracterul
de cherabilitate sau portabilitate
rezultând din conventiunea par-
tilor sau din natura creantei.
37. In caz de litigiu asupra
cuantumului datoriei supuse
legii, dacrt pratile au recurs la
vreuna din procedurile de esa-
lortare previlzute in art. 4, 5 si 6
din lege, instanta competenta va
proceda la -stabilirea ei in con-
formitate cu dispozitiunile art. 7,
alin. 2 al aceleeasi legi; 9 si 19
din prezentul regulament. (Art. 7
lin lege).
Se vor putea reduce si chiar
anula prestatiunile accesorii; co-
misioane, spese de contencios si
administratiune, daune antici-
pate, onorarii de avocat etc.,
previlzute in actul constatator al
creantei, dacrt instantele jude-
critoresti vor aprecia cui. sunt ne-
justificate si exagerate. (Art. 28
clin lege).
Institutiunile de credit si cre-
ditorii care tin registre comer-
ciale sunt obligati ca, in inte-
resul fixrtrii cuantumului sume-
lor datorite, sá elibereze celor in-
teresati citipii certificate de pe
registre si extracte de conturi,
pentru a se face dovada capi-
talului si procentelor ce urmeaza
a se calcula. (Art. 7 ultim din
lege).
38. Creantele asupra carora
s'a facut aplicatiunea art. 4, 5
[Art. 39] 1 lulie 1933
printr'o ipoteca legal& asupra in-
tregii proprietdti imobiliare a de-
bitorului.
AceastA ipotecA ia rang impo-
triva creditorilor ulteriori datei
de & Aprilie 1933, pe ziva in-
scrierii in registrele de tran-
scriptiuni, sau in cartea fun-
dual* si profitd in acest caz
tuturor creditorilor anteriori da-
tei de 8 Apilie 1933, chiar dacA
ar fi dintre cei exceptati dela
aplicatiunea legii. Intre acesti
cr-editori, ipoteca legal& are a-
celasi rang, indiferent de impre-
jurarea cd s'ar fi luat de cAtre
unii din ei inscriptiuni la date
diferite.
Conform art. 33 din lege, in
Ardeal si Bucovina, -executarea
intreprinsd de creditori excep-
tati nu le conferd niciun rang
impotriva celorlalti creditori an-
teriori datei de 8 Aprilie 1933.
Transcrierea se va ordona de
catre instantele judechtoresti se-
sizate cu rezolvarea litigiilor de
reglementare a plAtii datoriilor
odatd cu pronuntarea asupra
fondului. Ea se va putea lua in
baza cererii creditorului, inso-
WA de o copie legalizatd a ho-
tdririi prin care s'a ordonat lua-
rea inscriptiei, sau de intelege-
rea pártilor incheiatd in formä
autenticA.
In cazul acestor intelegeri, ga-
rantiile ce se vor stabili pentru
executarea obligatiunilor luate
de debitori, precum si modul de
conservare a acestora, se vor
stipula anume.
Cererile privitoare la litigiile
rezultând din aplicarea legii se
pot introduce in Ardeal si Bu-
covina si Twin oficiul instantelor
de carte funduard, care le vor
nota si trimite instantei indicate
intrinsele.
Dacd aceste cereri s'au intro-
dus direct, instantele sesizate
sunt obligate a incunostiinta de
indatd, din oficiu, instanta de
carte funduard, pentru notare. competentd a face vAnzArile pu-
www.digibuc.ro
754
Notarea sau inscriptiunea se
mai pot cere si in baza ofertelor
previizute la art. 4, 5 si 6 din
lege.
Ipotecile si privilegiile legal-
mente constituite ce ar exista
la data legii, de orice naturd ar
fi acestea, precum si rangul lor,
se respectil (art. 20 din lege).
Ipotecile executionale luate an-
terior zilei de 8 Aprilie 1933 se
vor respecta numai in mdsura
in care nu sunt contrarii dispo-
zitiunilor art. 35 al legii din
19 Aprilie 1932.
39. Orice instrAindri, consti-
tuiri de drepturi reale, afard de
gajurile pe recoltd, f Acute duptt
data de 8 Aprilie 1933, nu stint
opozabile creditorilor, intrAnd in
prevederile legii, cu exceptia
drepturilor reale ce s'ar consti-
tui in favoarea Creditului Ipo-
tecar Agricol al Romäniei.
Creditorii, intrând in prevede-
rile legii, sunt in drept a cere
insh inscrierea ipotecii legale
si notarea rangului acesteia, in
conformitate cu dispozitiunile
art. precedent.
Debitorii, intrAnd in prevede-
rile legii, cu autorizatia tribu-
nalului, vor putea face vânzAri
de imobile pentru aranjarea
creantelor Ion. Vânzarea se va
face prin licitatie publicd, fixAn-
du-se de tribunal pretul dela
care sA inceapd licitatia, dupd.
formele prevazute la vAnzdrile
voluntare ale averilor minorilor,
cu derogdrile rezultând din im-
prejurarea cd. debitorii nu ar fi
nevArstnici. Din pretul rezultat,
care se va depune la tribunalul
ce va face vAnzarea, se vor in-
destula creditorii cu drept de
privilegiu asupra imobilului si
apoi, in proportie, creditorii chi-
rografari dupd tablou.
In Ardeal si Bucovina, in-
stanta in drept a autoriza si
efectua vânzarea va fi aceea
 755 1 lulie 1933
blice voluntare. (Art. 33 din
lege).
40. Toate mdsurile de execu-
tiune silitd in curs 1), anterioare
datei de 14 Aprilie 1933, asupra
bunurilor debitorilor intrând in
prevederile legii, sunt de drept
desfiintate pe aceeasi datd. Se
excepteazd mäsurile de aseme-
nea naturd luate in executarea
creantelor exceptate.
Pe tot timpul moratoriilor 0
a esalondrilor acordate prin lege,
niciun creditor pentru vreo
cauza anterioarà% datei de 18 De-
cemvrie 1931, chiar clacd titlul
constatator ar fi ulterior acelei
date si indiferent de nature
creantei sau titlului, nu va putea
infiinta sau continua vreo md-
surd de asigurare, urmärire 0
executare, sub orice formd asu-
pra averii mobile sau imobile si
asupra veniturilor ce ar avea
debitorii lor care intrd in pre-
vederile legii.
Dispozitiunile de mai sus nu
sunt aplicabile creantelor excep-
tate prin lege.
Dreptul de gaj Si de ipotecd
dobändite prin executiunile in-
treprinse anterior legii rdman
pentru toate aceste cazuri In
fiintä. Ele nu se pot Ina, realize
deal dupd ce debitorul a fost
inläturat sau decdzut din bene-
ficiul legii. (Art. 29 din lege).
41. In tot timpul aplicdrii
legii de fatrt, in caz când un
creditor agricol este impiedecat
de a-si realiza recoltele printr'un
sechestru de orice fel Infiintat
la staruinta vreunui creditor ex-
ceptat, presedintele tribunalului
este in drept a da ordonantd
presedintiald definitivd si nea-
pelabila pentru ca recoltele, desi
sechestrate si imobilizate, sd
poatd fi vândute cu formele le-
uale pentru aconerirea la timp
a ratelor de amortizare sau a
dobânzilor. (Art. 30 din lege).
1) Pentru exeoutiile Cite, a se vedea Legea
din 28 Deeemvrie 1932, la pug. 864, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 40-44]
42. Pe tot timpul aplicdrii
legii este suspendat cursul pre-
scriptiunilor si decdderilor ce ar
putea curge impotriva credito-
rilor ale cdror creante inträ in
prevederile legii si care ar omite
sO, indeplineascd, actele necesare
constatärii si conservärii acestor
creante. (Art. 27 din lege).
43. Pentru mobilizarea crean-
telor stabilite dupd prevederile
legii, debitorii sunt indatorati
ca, in termen de 60 zile dela pu-
blicarea legii, sd remità acestora
polite scutite de timbru.
Politele astfel obtinute, dacà
se vor cere pe termen scurt, se
vor preschimba de cdtre credi-
tori fail concursul debitorului.
Aceastá preschimbare, care
este scutitit de timbru, se va o-
pera prin stampilarea cambiei,
frtcându-se si mentiune despre
partite partiale fácute in inter-
valul de timp pdrirt la stampi-
tare.
Stampila va avea urmätorul
cuprins:
Preschimbat la
Plata lei .......... ... ....
(in cifre si litere)".
Data 4,
Semratura creditorului.
Stampilarea nu va putea avea
loc deal decit debitorul intl.&
In cadrul legii si numai atilt
timp cât el nu a fost decazut din
beneficiul ei fatd cu posesorul
cambiei (Art. 15 din lege).
44. Actualele cambii emise sau
acceptate de debitori, intrând in
prevederile legii, sunt conside-
rate cd, au data scadentei la ter-
menul de 1 Noemvrie 1933. Dela
aceastä datá cele constatând
datorii agricole se vor considera
preschimbate de drept din noud
in noud luni, iar celelalte din
trei in trei luni.
Preschirnbarea se va face In
modul si conditiunile ardtate la
art. precedent.
Prin actualele cambii se !rite-
leg numai acele cambii emise de
[Art. 45 48]
debitori care beneficiaza
vreuna (lin dispozitiile legii $i
prin care se constatd o creantd
supusil de asemenea aplicrii ei.
Aceste cambii pot sd aibd o
scadentd Inca nerealizatd, fie
prin efectul conventiunii pArti-
lor, fie prin acel al legilor an-
terioare, sau sd fie chiar scdzute,
cu exceptia celor ce au fost
transformate inteo hotdrire ju-
decAtoreascd definitivd. (Art. 15,
al. ultim din lege).
CAPITOLUL IX
Decdderi ;i penalifeifi I)
45. Debitorii care nu vor In-
deplini vreuna din obligatiunile
prevtizute in art. 1, 4, 5 si 6 din
lege, la termenele $i In condi-
tiunile acolo stabilite, sunt de-
cazuti din dreptul de a mai be-
neficia de dispozitiunile ei. Do-
vada existentii unui caz fortuit,
de fortA majord, sau sinistru,
care a cauzat o lipsti de venituri,
aptird pe debitor de decddere.
DecAderea se poate pronunta
atilt pe cale principalA, in in-
stanta previlzutd de art. 11, al.
II din lege, cal si pe cale de ex-
ceptie In instanta de urmArire
deschisti de creditor. Pronun-
tarea decäderii nu va avea efect
decât intre partile din proces.
Hottirlrea prin care s'a pro-
nuntat aceastd deadere se va
publica îlisà din oficiu in Mo-
nitorul Oficial.
Debitorul decdzut din benefi-
ciul moratoriilor sau a esalond-
rilor acordate va putea recurge
totu$i la procedure abandonului.
Averea ce se va avea In vedere,
cu aceastd ocaziune va fi tot
cea existentä pe ziva de 8 Apri-
lie 1933. (Art. 8 din Iege).
46. Creditorii posesori
carnbii, care in scop de a face
pe debitorii lor sä nu beneficieze
de efcctele legii de fatti, vor corn-
].) A se vedea Deeretul din 29 Noemyrie 1933,
la ordinea eronologick in acest volurn.
www.digibuc.ro
1 lulie 1933 756
de pleta in mod nesincer acele cam-
bii, fie prin schimbarea datei de
emisiune sau a scadentei dacit
sunt in alb, fie prin schimbarea
cauzei obligatiunii, ori prin tran-
smiterea antidatatti a acestor
cambii catre persoane exceptate
dela lege, sau in orice mod, se
vor pedepsi cu inchisoarea co-
rectionald dela 1-2 ani.
Dovada infdptuirii acestor ma-
nopere se va putea face prin
mice mijloace de probd.
In toate cazurile de mai sus,
creanta constatata prin cambii
astfel completatd sau transmisd
devine nuld. (Art. 23 din lege).
47. Creditorii care vor uza de
titluri netimbrate sau neinregis-
trate $i care nu au ajuns la o
intelegere cu debitorii lor, la se-
sizarea (lin oficiu a instantelor
judecAtoresti Investite cu jude-
carea litigiilor dintre ei qi debi-
torii lor, vor fi supusi aplicdrii
rigorilor legii timbrului, dresân-
du-li-se procese-verbale de con-
traventiune.
Debitorii care vor uza de ase-
rnenea acte sunt dispensati de
amenda *i vor plati numai taxele
de timbru si inregistrare prevd-
zute de legea timbrului. Art. 31,
al. II *i I din lege 1).
CAPITOLUL X
Dispozifiuni privifoare la insfifufiunile
de credit
48. Istitutiunile de Credit si
Bancile Populare care au In pla-
samentul lor creante intrând In
prevederile legii inteo proportie
de cel putin 300/o, vor avea drep-
tul din ziva de 8 Aprilie 1933,
sd restitue deponentilor, pentru
termenul cat proportia acestor
creante se va mentine la cota de
mai sus, cote din depozitele spre
de fructificare depuse anterior da-
tei de 18 Decemvrie 1931, In pro-
1) A se vedea Legea timbrului din 29 Apri-
lie 1927, la pag. 604, vol. XV X%I, cu nu-
rneroase modific., din care In 1932, vol. XX si
1 Februarie 1923, la pag. 48, In acest volum.
757 1 In lie 1933 (Art. 49 501

portie cu capacitatea lor de plant putin 500/o din creante derivá

cu sumele incasate din cre- din vanzarea de márfuri ce in-
antele prevraute in lege. tra in exercitarea comertului
Dobanda pentru aceste depo- lor special.
zite spre fructificare precum si Prin creante supuse apnea-
reglementarea restituirilor aces- rii legii se inteleg creantele pri-
tor depozite se va decide de viligiate sau ipotecare asupra
Banca Nationalti, care va putea imobilelor urbane si rurale,
examina in acest scop registrele creantelor care au fost decla-
institutiunii petitionare, ordo- rate de debitori ca asanabile
nand la nevoie si efectuarea de sau convertibile in baza legilor
expertiza. Cererea se va adresa din 19 Aprilie si 26 Octomvrie
de institutiunea de credit Bancii 1932, precum i toate celelalte
Nationale, care va decide regi- creante in privinta debitorilor
mul restituirii pentru fiecare an. carora se va putea dovedi de
In caz de refuz din partea Bän- ctitre institutiunea de credit ca
cii Nationale de a decide asupra pot invoca beneficiul legii ac-
cererii de reglementare, sau de tuale, fárá ca pun aceasta sit
respingere totalà ori partialâ a se prejudece dreptul lor de a
acesteia, mstitutul de credit in- contesta debitorilor aptitudinea
teresat se va putea adresa direct la beneficiul legii.
instantelor judecAtoresti. Compe- Beneficiazä de dispozitiunile
tent va fi tribunalul comercial de mai sus toate institutiunile
dela sediul principal al institu- de credit, comerciantii sau so-
tiunii care a recurs la dispozi- cietâtile mai sus enumerate,
tiunile art. 16 din lege. care s'ar afla in concordat, ele
Introclucerea cererii la Banca neputând fi declarate in stare
Nationalti are de efect suspenda- de faliment, timp de 5 ani dela
rea procedurilor judectitoresti de publicarea legii, in caz de ne-
platá a depunerilor intrand in plata ratelor concordatare. (Art.
cadrul art. 16 de mai sus, precum 17 din lege).
si a celor de declarare in stare 50. Toate institutiunile de
de faliment art. 16 din lege). credit, de mice naturá ar fi
49. Nu vor fi declarati in ele, al cAror portofoliu ar in-
stare de f aliment, timp de 5 tra in cazurile de aplicatiune a
ani dela publicarea legii, coo- legii, vor putea, prin derogare
perativele de credit, sindicatele dela dispozitiunile codului co-
cooperativele de orice fel de mercial, sa utilizeze fondul de
producdtori, institutiunile de rezervil, cat si rezervele lor la-
Nana, cu firma individuala, tente, pentru amortizarea de-
colectivil, sau constituite in so- precierii portofoliului lor, fara
cietáti anonime, daca cel pu- indeplinirea vreuneia din forma-
tin 100/o din totalul portofoliului litätile prevAzute de codul de
sau plasamentului lor anterior comert.
datei de 18 Decemvrie 1931, cu- Ele sunt autorizate de ase-
prinde la data legii din 14 A- menea a mentine in bilanturile
prilie 1933, creante supuse a- lor, la activ, intr'un cont spe-
plicäríi legi, precum cial, diferentele ce ar rezulta
societätile sau comerciantii de
instrumente si masini indus- la portofoliu din aplicarea le-
triale ori agricole, material de gii de fatä.
constructii, ingräsaminte sau Acest cont special va fi a-
materiale necesare exploatári- mortizat prin bilanturile ulte-
lor agricole si viticole, daca cel rioare, sumele destinate amor-
www.digibuc.ro
 [Art. 51-531
tizárii fiind scutite de impozi-
tele aferente.
Societ&tile de asigurare ale
c&ror creante ipotecare au in-
trat, in cazurile de aplicare a
conversiunii de drept, a asanä-
rii, prin reducerea dobânzilor
acumulate sau asanärii judi-
ciare, au dreptul sä mentinä
aceste creante ipotecare in cal-
culul rezervelor matematice si
tehnice, cerute de art. 27 si 28
din legea asigurärilor, tot pe
valoarea lor intreaga, asa cum
au fost primite de Oficiul Asi-
gurärilor, pentru un timp Le
nu va depasi 5 ani dela pro-
mulgarea legii.
Societätile de asigurare, ale
aror plasamente legale, la ra-
mura Vieata", sunt imobilizate,
ca o consecintá a legii de fatä,
pot cere autorizarea Ministeru-
lui de Industrie si Comert de a
amdna obligatiile de räscumpä-
rare si de imprumuturi, la
contractele incheiate Ong la
31 Decemvrie 1931, pe o perioadä
de 5 ani si pentru o cotà de cel
mult 500/0 din acele obligatiuni.
Atta termenul cât si cota res-
pectiv& vor fi fixate de Ministe-
rul Industriei i Comertului, cu
avizul Oficiului pentru contro-
lul asigurärilor, In raport cu
situatia societätilor interesate.
Pentru societätile care la in-
cadrarea in legea lor special&
au avut diferenta in plasamen-
tele rnentionate mai sus, vor fi
tinute In contul acestora
orice alte plasamente din care
urma s& se fac& acoperirea. di-
terentelor. (Art. 18 din lege).
51. Pentru acoperirea pier-
derilor suferite de Banca Na-
tional& prin aplicarea legilor
din 19 Aprilie 1932, 26 Octom-
vrie 1932 si al legii de fatä.
1. Banca National& a Roma-
niei este autorizat& ca incasä-
rile ce se vor face in contul
Statului dela, portofoliul imobi-
lizat, trecut la Stat, prin dero- antumul sumei r&mase, &La.
www.digibuc.ro
1 lulie 1933 758
gare dela orice dispozitiuni le-
gale anterioare, s& fie folosite
in acest scop.
2. Prin conventiune special&
ce va interveni intre Ministerul
de Finante si Banca National&
se vor aranja modalitätile si
conditiunile In care se vor mai
acoperi de cAtre Stat pierde-
rile eventual suferite de Banca
Nationalti. (Art. 25 din lege).
CAPITOLUL XI
Dispozifiuni finale i fransiforii
52. Creantele de orice naturä
(capital, dobanzi, garantii, da-
une etc.), intrând in prevede-
rile legii, care au fost contrac-
tate in Romania, fie intre per-
soane fizice de nationalitate
românä, fie ¡litre persoane fi-
zice de nationalitate românä sau
sträinti domiciliind in Romd-
nia, fie fat& de societätile
persoanele juridice române ori
cele sträinä care si-au stabiit
anterior legii sediul principal,
sucursala sau sediul secundar
in România, in conformitate cu
dispozitiunile codului comer-
cial, si a cAror plat& s'a stipu-
lat In valutà straink sunt
transformate de plin drept in
lei.
Debitorul va avea in toate
cazurile dreptul de a alege
cursul leului pentru plata, fie
pe acela dela data contractXrii,
fie pe acela al zilei din 1 Apri-
lie 1933. (Art. 19 din lege).
53. Când debitorul intrAnd
in vreuna din prevederile legii
are datoriile sale girate sau ga-
rantate si de alte persoane, in
orice mod, obligatiunile acestora
se reduc si se esaloneaz& dupg
cuantumul, conditiunile si ter-
menele creantei principale, in
sensul cd, atunci când credito-
rul indreaptà urm&rirea impo-
triva acestora, el nu va putea
pretinde plata decdt pentru eu-
759
datoria a fost redusa prin a-
plicarea art. 4 din lege si nu-
mai pentru ratele exigibile con-
form eealonArilor stabilite in
favoarea clebitorului principal.
Institute le de credit de orice
fel nu pot beneficia de aceste
dispozitii.
Dreptul la moratoriu al debi-
torului principal nu atrage pro-
hibitiunea de executare a gi-
rantilor sau garantilor. (Art.
24 din lege).
54. Procesele de conversiune
asanare pendinte potrivit le-
gilor din 19 Aprilie ei 26 Oc-
tomvrie 1932 se sting.
Pentru constatarea existentei
lucrului judecat, instantele ju-
decatoreeti pot cerceta apelu-
rile ori contestatiile pendinte.
Recursurile pendinte la Inalta
Curte de Casatie si Justitie im-
potriva ordonantelor de adju-
decare ei care prin efectul des-
chiderii acelor procese s'au ga-
sit suspenclate in baza art. 35
si 52 din legea din 19 Aprilie
1932 vor continua sg, se judece.
(Art. 34 din lege).
In acest caz, precum i in a
cela in care, pe baza legilor
din 19 Aprilie ei 26 Octomvrie
1932 ei a legii din 25 Decem-
vrie acelaei an, s'ar fi decis
suspendarea unei urmäriri imo-
biliare, adjudecatarul care nu
ar mai voi s cumpere in con-
clitiunile care a licitat, va
avea dreptul de va voi s ceará
restituirea pretului.
Tribunalul inaintea cáruia s'a
efcctuat vanzarea se va pro-
nunta asupra cererii de resti-
tuire in camera de consiliu,
Rir/i citarea pärtilor. (Art. 38
din lege).
55. Contractele de vânzare cu
pact de ráscumpärare privitoare
la bunurile rurale incheiate de
debitorii prevAzuti in art. 2,
al. A, dupg data de 1 Ianuarie
1927, (lac& termenul de exerci- tributiunilor
tare a dreptului de rdscumpà.- pag. 359, in aeest vohun.
www.digibuc.ro
1 lulie 1933 [Art. 54-571
rare nu a expirat la publicarea
legii i cele privitoare la bunu-
rile imobile ale celorlalti debi-
tort, 1ncheiate dupä 1 Ianuarie
1929 si aflate In aceeasi situa-
tiune, se socotesc contracte de-
gbizate de imprumut i bunu-
rile astfel vândute vor reintra
in stapanirea debitorului de in-
data.
Prevederile legii se aplicá
ctebitorilor cu acte de anti-
crea, când ele sunt legalmente
insä numai daca a-
ceeti debitori intra in prevede-
rile art. 2, part. A ei B din lege
sau sunt dintre cei arg,tati la
art. 5 din aceeasi lege.
In caz de decadere a debito-
rului din beneficiul legii sau de
instrginare a bunului dat in
anticrezil, creditorul va fi in
(Inept a cere repunerea sa in
folosinta acelui bun.
Debitorii repue't in folosinta
administratia proprietätii lor
rrirhan obligati la plata crean-
tei in conformitate cu dispozi-
tiunile legii. (Art. 42 din lege).
56. Autoritatile judiciare, ad-
ministrative ei fiscale la cere-
rea celor interesati i cu res-
pectarea dispozitillor din legea
contributiilor (art. 89) 1), vor
clibera cu scutire de taxe
timbre: copii de pe declaratiile
dc impunere, procesele-verbale
de impunere i rolurile fiscale
ale debitorilor, certificate de
sarcini, extrase si copii de pe
cärtile funduare, precum ei alte
certificate necesare In aplica-
rea legii.
57. Se amnestieazä infrac-
tiunile incercate sau sävAreite
Ora la 8 Aprilie 1933 indivi-
dual sau colective in lupta
cu ocazia luptei contra cametei,
pentru conversiunea ei asanarea
datoriilor agricole i pentru
suspendarea executiilor contra
1) A se vedea Legea pentru unifiearea con-
direote din 19 Aprilie 1933, la
[Art. 58-3]
agricultorilor, oricum a fost in-
cadratil infractiunea de cAtre
instantele de urmärire i jude-
catd si independent de natura
creantei.
Amnistia acordata prin art.
42 din lege nu stinge efectele
civile ale infractiunii. Partea
vAtilmatà se va putea adresa
instantei civile competente.
58. Dispozitiunile legilor din
19 Aprilie 1932 si 26 Octomvrie
acelasi an, precum si toate dis-
pozitiunile contrarii din a lte
legi sunt si rAman abrogate.
J. C. M.
pentru majorarea pensiilor ofiterilor
pensionari
DIN 1 1111.1E 1933 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 31 Iulie 1931,
LuAnd in deliberare referatul
d-lui ministru al armatei sub
Nr. 20.103 din 14 Julie 1931 si
asupra celor cuprinse inteinsul,
Decide:
1. Apron normele de repar-
tizarea creditului de 100.000.000
lei, care sà se plAteasca dela 1
Ianuarie a. C. $i pe viitor, pre-
cum si a cotelor stabilite pen-
t u majorarea pensiilor of ite-
rilor pensionari, dupà cum sunt
notate mai jos:
Pensie lunard brutto
1. General de corp de armatil,
lei 30.775.
2. General de divizie cu 5
ani vechime in grad, 27.027 lei.
3. General de divizie cu mai
putin de 5 ani vechime
gi ad, 24.507 lei.
1) J. C. M. sub Nr 985 din 31 Iulie 1931
s'a publicat In Monitorul Oficial p. I Nr. 148
din 1 InHe 1933. A se vedPa In legiituri
J. C. M. din 1 Aprilie 1933, la gag. 122 In
amid volum, eu mod. ulterioare.
www.digibuc.ro
I lulie 1933 760
4. General de brigada cu 4
ani vechime in grad si farà 4
ani vechime, ins& fosti coman-
cianti de divizie titulari, 22.018
lei.
5. General de brigadà cu mai
putin de 4 ani vechime in grad,
18.931 lei.
6. Colonel cu 4 ani vechime
in grad, 17.734 lei.
7. Colonel cu mai putin de 4
eni vechime in grad, 15.876 lei.
8. Lt.-colonel cu 4 ani vechime
in grad, 14.647 lei.
9. Lt.-colonel cu mai putin
de 4 ani vechime in grad, 12.789
lei.
10. Major cu 4 ani vechime in
grad, 11.025 lei.
11. Major cu mai putin de I
ani vechime in grad, 10.048 lei.
12. Cilpitan cu 10 ani vechime
in grad, 9.040 lei.
13. Chpitan cu 6 ani vechime
in grad, 8.757 lei.
14. Cripitan cu mai putin de
6 ani vechime in grad, 7.906
lei.
15. Locot. cu 4 ani vechime
in grad, 6.993 lei.
16. Locot. cu mai putin de I
ani vechirne in grad, 6.709 lei.
17. Sublocot. sau ajutor de
sublocotenent, 6.142 lei.
2. Deocamdatil in lunile: lu-
lie, August si Septemvrie a. c.
se vor plàti pensionarilor mili-
tari sporurile minimale de mai
jos:
General de corp de armata,
11.924 lei lunar.
General de divizie, 7.227 lei
lunar.
General de brigadii, 3.811 lei
lunar.
Colonel, 2.985 lei lunar.
Lt.-colonel, 1.989 lei lunar.
in Major, 868 lei lunar.
Cilpitan, 406 lei lunar.
Locotenent, 209 lei lunar.
Sublopotenent, 1¡2 lei lunar.
3. Totalul sporului acordat
de lei 100.000.000 se va suporta
din bugetul rectificat al Mini-
761
sterului Armatei pe exercitiul
1931, dela art. 33 bis.
4. Plata sporului catre ofi-
terii pensionari, se va face
prin Casa generalä de pensiuni,
cAreia i se va pune la dispozitie
de Ministerul Armatei, lunar
cAte 1/6 din totalul sporului a-
cordat, incepand chiar din luna
Iu lie *i tot astfel panä. la 31
Decemvrie 1931, iar pentru viitor
aceastä surnti de lei 100.000.000
se va inscrie In bugetul Casei
generale de pensiuni, reparti-
zAndu-se dupä normele si co-
tele stabilite prin prezentul re-
ferat.
J. C. M.
relativ la devize ai import prin com-
pensatie
DIN 1 MAE 19330
Prin jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 667 bis din 9
Tunic 1933, s'au hotruit urmä-
toarele:
J. In vederea apäràrii intere-
selor vitale, economice, finan-
ciare *i monetare ale WU, ar-
ticole previlzute In tariful va-
mal romAn, sunt supuse regle-
mentärii la import.
Ministerul de Industrie
Comert, va stabili, prin deci-
ziuni ministeriale, articolele
pen tru care este necesarit o
autorizatie de imoort din par-
tea Ministerului, spre a putea
fi importatA.
2. Se institue pe lAngä Banca
NationalA a RomAniei, un organ
denumit Comitetul superior
pentru devize si import", care
va avea conducerea si controlul
general al reglementitrii impor-
tului si al plätilor In devize
pentru articole importate.
1) J. C. M. sub Nr. 667 bie 93,
In Monttorul Oficial p. I Nr. 148 din 1 Iulie
1933. A se vedea In legAturl pi Legea pentru
comertul de devize, din 1 Odom rie 1932, la
pag. 665, vol. XX.
1 lulie 1933 [Art. 1-41
Atributiile acestei comisiuni
vor fi sA fixeze normele de apli-
care ale regimului importului,
precum *i normele potrivit cä-
rora Banca Nationalä va face
repartitia devizelor. De ase-
menea a ceastä. comisiune va
stabili normele dupil care ur-
meazá sa se efectueze acordu-
rile de pläti *i toate acordurile
si operatiile de compensatie in
märfuri cu sträiniltatea. Prin
aceste norrne se va avea In ve-
dere satisfacerea nevoilor reale
al trtrii de articole din sträina-
tate si inlesnirea exportului
produselor nationale.
3. Comitetul superior pentru
devize *i import se compune
din:
Ministrul finantelor.
Ministrul industriei *i comer-
tului.
Ministrul agriculturii si do-
meniilor.
Guvernatorul Bäncii Natio-
nale.
Subsecretarul de Stat al Pre-
sedintiei Consiliului de Mini-
stri, *i
Administratorul-delegat instir-
cinat cu controlul devizelor la
Banca Nationalti.
Acest comitet superior va a-
vea un secretar general care va
Ingriji de executarea dispoziti-
unilor luate de cätre comisiune.
4. In. vederea
a unei bune organizrtri In exe-
cutarea regimului importului
conform normelor stabilite de
consiliul superior, se instituie
pe langil Ministerul de Indus-
ie i Comert organul de execu-
tare format din secretarul gene-
ral al Ministerului de Industrie
Comert *i din secretarul ge-
neral al comitetului superior
pentru devize *i import, care va
avea In atributia sa executarea
publicat deciziunilor date de comitetul
superior pentru devize *i import
si va face repartitia contingen-
telor la import a principalelor
www.digibuc.ro
[Art. 5-2] 3 lulie 1933 762

articole, avand raspunderea ac- colelor contingentate, potrivit

telor sale fat& de comitetul su- tarifului ce se va stabili prin
perior pentru devize i import. decret regal si se va varsa la
5. Pentru tot ce priveste lua- Banca Nationala, constituind
rea de dispozitiuni potrivit pre- un fond denumit Fondul pen-
zentului jurnal, comitetele hifi- tru organizarea comertului
intate vor putea lua la nevoie exportului produselor agricole
avizul Camerelor de comer% si la dispozitia Ministerului de Fi-
industrie. Dispozitiile anterioare nante.
prezentului jurnal, privind re- 0. Fondul pentru organizarea
partitia contingentelor, se anu- comertului si exportul produse-
leaza. lor agricole, va servi exclusiv:
2. Operatii de compensatie a) Sustinerea pretului produ-
selor agricole;
6. Se autoriza Ministerul de b) Compensarea unor redu-
Industrie i Comert ca de acord ceri exceptionale la transportul
cu Ministerul de Externe sa in- procluselor de export romanesti,
tre in tratative cu State le impor- pe baza unor acorduri speciale,
tatoare de produse romanesti, stabilite intre Ministerul de In-
in vederea asigurarii certe a dustrie si Comert i Ministerul
plasarii produselor noastre pe de Comunicatii.
pietele acelor State, oferind in 10. DispozAtiunile prezentului
schimb de contingente la impor- jurnal al Consiliului de Ministri
tul lor in Romania. intra in vigoare pe ziva de 1
Executarea eventualelor con- Iu lie 1933.
tingente, obtinute pentru expor-
tul produselor romanesti, in a-
numite State sau orice compen- RENULAMENT
satie de export se va face de pentru exportul unturii de porc
oricare dintre firmele comerciale comestibili
care stint in masura sa faca
asemenea exporturi. DIN 3 IULIE 1933 1)
3. Organizarea sustinerea 1. Exportul unturii de pore
esportului agricol standardizatil este permis ori-
7. Se autoriza Ministerul de carei firme inscrise potrivit le-
Agricultura si Ministerul de Fi- git asupra registrului de co-
nante sá procedeze imediat la mer!, pe baza de autorizatie.
organizarea valorificarii cerea- 2. 0 comisiune compusa din-
lelor. tr'un delegat al Ministerului de
In acest scop se autoriza. Mi- Agricultura si Domenii, directia
nisterul de Finante sá contrac- zootehnica, si sanitará-veteri-
teze un imprumut la Casa Ge- nara; un delegat al Institutului
nerala de Economie, rambursa- National de export, seful servi-
bil prin sumele ce se vor obtine ciului agricol si un delegat al
ulterior din operatiile de van- Uniunii sindicatelor pentru or-
zare i varantare a cerealelor. Acest Regalement s'a aprobat au Deeret
8. In vederea apárárii expor- Nr.I1.779/933 si publicat In Monitorul Oficial
Nr. 149 din 8 Dille 1933.
tului romanesc, prejudiciat de p.
masurile similare luate de alte deAanimalo
se vedea In legrituri Legea pentru export
pi earns proaspättl din 23 Iunie
State, se va precepe pentru fie- 1930, la pag. exportului
421, vol. XVIII ; Legea pentru
de out. din 27 Iulie
care autorizatie de import o taxa organizarea
1931, la pag. 639, vol. XIX si Regulamentul
proportionalä. Taxa se va per- pentru export de fruote din 2 Slitemvrie 1931
cepc la intrarea in tará a arti- la pag. 695, acelas volum.
www.digibuc.ro
763 3 lulie 1933
ganizarea exportului de animale
carne proaspitt5. (Sindicatul
exportatorilor de untura de pore
comestibilA), va avea controlul,
administrarea i indrumarea
exportului de unturA standardi-
zata. Biroul acestei comisiuni
va fi condus de unul din mem-
brii comisiunii ei anume de ee-
ful serviciului agricol din In-
stitutul National de Export.
3. Comisiunea de control ei
Indrumare pentru exportul de
unturA de pore standardizatA,
va elibera autorizatiuni de ex-
port firmelor care Indeplinesc
urmátoarele conditiuni:
a) Proprietarul firmei pentru
producerea unturii standardi-
zatA, iar la societAti reprezen-
tantul legal sA nu fi fost falit
sau interzis;
b SA aibA autorizatia de func-
tionare din partea organelor sa-
nitare competinte (Consiliul de
IgienA si Ocrotire), conform art.
102 din legea sanitar ci de
ocrotire;
c SA. ailA In centrele de pro-
ductie desPmnate de acest re-
gulament instalatiile i utilajul
necesare pentru productia In
mare a unturii de pore.
Comisiunea de control ei In-
drumare va decide pe baza re-
feratelor serviciilor sanitare-ve-
terinare comunale (eventual in-
spectoratelor comerciale) din re-
giunile respective de productie
indicate tie acest Regulament,
care anume firm/ corespunde
conditiunilor cuprinse la punc-
tul c.
Autorizatille de export se vor
putea da ei acelor firme expor-
tatoare care In lips& de insta-
latiuni proprii vor folosi pe a-
celea ale abatoarelor comunale.
Atilt exportatorii posedAnd in-
stalatii speciale, cât i acei ce
folosesc instalatiile abatoarelor
comunale, vor produce untura
standardizatA, conform instruc-
thmilor de* fabricatie stabilite
www.digibuc.ro
[Art. 3-91
de coraisiunea de control ei In-
drumare.
4. Comisiunea mai sus arA-
tatá va lucra pe lângA, Institu-
tul National de Export, ei va fi
convocatá oridecAteori se va
sirnti nevoia.
5. Autorizatia se va retrage
dacá proprietarul firmei va ti
declarat falit sau interzis in
timpul exercitárii comertului,
sau dacA a fost condamnat de-
finitiv de 3 ori pentru contra-
ventie la acest regulament.
6. Toate firmele autorizate a
face exportul de unturA de porc
vor fi Inscrise inteun registru
special tinut de biroul Comisiei
de Indrumare ei control.
7. Certificarea standardizArii
exportului se face de cAtre func-
tionari speciali ai Institutului
National gle Export, sau de de-
legati ai acestuia. Aceeti func-
tionari sunt organele de execu-
tare ale Comisiunii de control
ei Indrumare.
8. In centrele de productie:
Bucureeti, Timieoara, Chieirau,
Oradea, Deva, Cluj, Arad, Cer-
nAuti, ei cele ce se vor mai sta-
bili nrin deciziune ministerialA
de cAtre Ministerul Industriei
Comertului, se vor infiinta sta-
tiuni pentru controlul exportu-
lui de unturA standardizatA.
9. Personalul de control va fi
numit sau delegat de Ministerul
lndustriei i Comertului dupA
propunerile Institutului Natio-
nal de Export.
Sefii statiunilor de control, In
interiorul circumscriptiilor lor,
au dreptul sd inspecteze intre-
prinderile autorizate pentru pro-
ducerea unturii de pore desti-
natá exportului, dupA instructiu-
nile date de Comisiunea de con-
trol ei Indrumare.
Dispozitiunile legit de poli(ie
sanitard-veterinard1) privitoare
1) A se vedea Legea de polilie eanitarii-ve-
terinari, din 2 Decemvrie 1912, la pag. 1467
vol VII, ou mod.
[Art. 10-121 3 lulie 1933
la consumul intern, vor fi res-
pectate.
10. Untura declaratd la ex-
port va fi depusd in antrepozi-
tele vamale sau magaziile cäi-
br ferate din centrele de pro-
ductie indicate la art. 8. Depo-
zitarea se mai poate efectua
in frigorifere, in caz cd aseme-
nea instalatiuni existá in cen-
taele ardtate, dar numai cu avi-
zul prealabil al Institutului Na-
tional de Export.
La cererea exportatorului,
dupá depozitare se va ridica
de cdtre seful statiei de control
sau loctiitorul sdu probele ne-
cesare pentru efectuarea anali-
zelor de laborator.
Comisiunea de indrumare
control poate dispune cand va
gdsi indicat, ca untura sa fie
pástratd la locul dee.productie.
In acest caz colectarea probelor
pentru analizele de laborator se
va face la depozitul exportato-
rului.
11. Analiza unturii de porc
Na fi fa cutd in laboratoriile de
pendinte de Ministerul
Muncii, Sändatii si Ocrotirilor
Sociale, aflate in centrele de pro-
ductie prevdzute mai sus.
12. efii statiunilor de con-
ol vor cerceta mai intdiu dacd
ambalajul mdrfii depozitate co-
respunde prescriptiunilor deci-
ziunii ministeriale, ce se va da
cu -rivire la standardul de un-
turá de porc, i numai apoi va
proceda la colectarea probelor.
Pentru colectarea probelor se
v or deschide 8 ldzi sau 5 bu-
toaie de vagon (de 10.000 kg
netto), sau fractie de vagon din
care se va extrage cate 150 gr.
unturd. Aceste probe impache-
tate in hdrtie nergament se vor
sigila In prezenta exportatoru-
lui si se vor depune pentru ana-
lizá de cdtre seful statiunii de
control laboratoriilor de igiend.
.$eful statiei de control va in-
soti fiecare probd in parte de terminarea
www.digibuc.ro
764
(Ate o fisd pe care va indica
data ridicdrii probei, Nr. de or-
dine inscris pe ladd sau butoi
si numele exportatorului.
In caz cá toate probele efec-
tuate de laboratoriile de igiend
vor fi favorabile, edict], cores-
punzdtoare conditiunilor ce se
vor fixa prin decizie
cu privire la standardul
de unturd de pore, marfa va fi
sata liberrt la export.
Decá cloud sau mai multe
lázi (butoaie) sunt gásite neco-
respunzatoare, cantitatea in-
treagil va fi respinsd dela export
si se va incheia proces-verbal
de contraventie, conform art. 18
din legea pentru Organizarea
Institutului National de Export.
In caz c numai una din Id-
zile (sau butoaiele), controlate
prin analize de laborator, vor fi
gdsite necorespunzdtoare, se va
continua controlul asupra a
Ina. 5 lázi sau butoaie declarate
la export.
Dacd la acest control supli-
mentar toate lázile sau butoaiele
controlate se vor gási corespun-
zutoare, marfa va fi lásatà li-
berd la export, retinandu-se nu-
mai lada sau butoiul gdsite ne-
corespunzatoare la primul con-
trol.
In caz cd la controlul supli-
mentar se va mai grtsi flied o
ladd sau un butoi necorespun-
zutor, intreaga cantitate va fi
respinsd dela export si se va
11 cheia proces-verbal de contra-
vcntia, conform art. citat mai
sus.
Operatiunile de control, cu
privire la ambalaj si colectarea
probelor destinate analizelor de
laborator se vor face de cdtre
sefii statiunilor de control, in
interval de 12 ore de zi dela
prezentarea cererii scrise de O.-
tre exportator statiunii de con-
trol. Prin ore de zi se intelege
intervalul dela ora 7 la 21. Dupá
controlului si al
765 3 lulie 1933 (Art. 13-171

probelor obtittute prin analize numele exportatorului *i moti-

de laborator, daa transportul vul respingerii.
se afläin conditiunile prescrise, In cazul când nurnai calitatea
läzile sau butoaiele vor fi com- unturii a fost contestatrt, expor-
pletate de catre exportator, cu tatorul poate apela, in termen de
cantitAtile de unturrt colectate trei zile dela data incheierii pro-
pentru analize, se vor inchide si cesului-verbal de contraventie, la
apoi se vor stampila toate uni- comisia de control *i indrumare,
tätile la export, cu care poate dispune un supra-
semnul de control in caracterele control printr'o contra-analiza
dimensiunile fixate prin Be- la Institutul de Igien6. din Ia
gulament (culoare rosie). Cluj sau Bucure*ti; dupil cum
13. Pentru untura gdsitá con- Laboratorul de Igienii cade in
forma cu prevederile regulamen- competinta unuia sau altuia din
tului de fatá i cu decizia mi- aceste institute (conform art. 27
nisterialá ce se va da cu privire din legea sanitarri *i de ocro-
la conditiunile ce trebue sa inde- tire). i).
plineasa untura de pore comes- 15. In lunile Mai, Iunie, Iu lie,
tibila, la export, *eful statiei de August *i Septemvrie exportul
control va elibera, contra butt-- de unturrt se va face In vagoane
tinului de vársamântul taxei frigorifere.
previlzutri la art. 29, un certificat 16. In conformitate cu art. 19
de export, care va insoti marfa din legea pentru organizarea In-
pfmrt la locul de destinatie. Acest stitutului National de Export,
certificat va cuprinde in mod contraventiile la dispozitiile ace-
obligatoriu data, numárul de or- stui regulament, ale deciziunii
dine al unitritilor ce se exportrt, ministeriale a Ministerului In-
greutatea bruta *i netri a butoa dustrici ì Cornertului, referitoa-
elor sau läzilor, destinatia, nu- re la conditiunile ce trebue si
mele exportatorului, regiunea indeplineascrt untura de pore
wide untura a fost produsá destinatrt exportului, cum *i la
semnAtura sefului statiei de con- cele prevrtzute in ordonantele ce
trol. 0 copie dupá acest certifi- se vor emite pe baza acestora,
cat se va prtstra la statia de con- pe ungi interdictiunea de ex-
trol, o alta se va inainta comi- port vor putea fi supusi unei
siunii de control *i indrumare, amenzi prima la jumultatea va-
iar alta va fi depusrt la seful lorii comerciale a marfii decla-
statiei de incarcare. ratrt la export.
Valabilitatea acestui certificat 17. Amenda se hotarriste de
este de 5 zile libere dela data Institutul National de Export
emiterii lui. Institutul National (comisia de control si indruma-
de Export poate, in cazuri de re), pe baza procesului-verbal
forta majorri, sá prelungeasca incheiat de *eful statiei de con-
valabilita tea acestui certificat cu trol si este supus apelului citre
incA 5 zile. Ministerul Industriei si Comer-
14. Câmi un transport este ga- tului *i recursului dare instan-
sit crt nu indeplineste prescrip- tele judiciare din Bucuresti. Ape-
tiunile regularnentului si a de- lul *i recursul se fac in 10 res-
ciziei ministeriale cu privire la pectiv 15 zile dela primirea co-
standard, *eful statiei de con- municrtrii facute de organele ce
trol va incheia proces-verbal de au pronuntat hotarirea.
contraventie *i va anunta ime-
diat telegrafic comisiunea de 1) A se vodea Legea sasitarti si de ocrotire
control *i indrumare, indicând din 27 Aprilie 1933, la pag. 451, In ¡Rest olum,
www.digibuc.ro
[Art. 18-25]
Procesul-verbal de contraven-
tie va cuprinde: numele contra-
venientului, domiciliul sau re*e-
dinta acestuia, obiectul *i im-
prejurdrile in care s'a produs
contravenienta, textul de regula-
ment si decizia ministeriald apli-
cabile, data când s'a dresat pro-
cesul-verbal i semntitura *efu-
lui statiunii de control.
18. Amenzile rtimase defini-
tive se urmdresc prin adminis-
tratiile financiare *i ele se vor
värsa la Ministerul Industriei *i
Comertului.
19. Statiunile de control sunt
obligate a tine un registru in
care se va trece zilnic si in or-
dinea cronologicd transporturile
controlate, respinse sau admise
la export. In acest registru se va
trece numtirul curent *i data
controlului, numele si adresa
exportatorului, numele *i adresa
destinatarului, numdrul declara-
tiei de inctircare, greutatea bruta
netd a mtirfii declarate la
export *i numarul curent al lti-
zilor sau butoaelor.
Statiunile de control vor Ina-
inta la sfiirsitul fiecdrei sAptd-
mâni cdte o copie a operatiunilor
trecute in registru pe baza pro-
ceselor-verbale incheiate pentru
fiecare operatiune in parte. In
caz de respingere a unul trans-
port, copie de pe procesul-verbal
de respingere si contraventie se
va trimite Institutului National
de Export cu prima po*td.
20. Untura destinata a fi ex-
portatä va fi insotitá pe tot tim-
pul transportului, in afard de
cerificatul de export, de o decla-
ratie de incArcare.
21. Declaratiunile de Incdr-
care vor cuprinde in mod obli-
gator: data, numele *i adresa
exportatorului, marca exporta-
torului, adresa destinatarului,
numiirul vagonului, *lepului sau
denumirea vaporului, punctul
de frontierd prin care trece, nu- etitutului National de export, din 26 Aprilie
mdrul curent al läzilor, locul de 1930, la pag. 245, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
3 lulie 1933 766
productie *i numtirul buletinu-
lui de vársilmântul taxel pen-
tru certificatul de export.
22. Declaratiunile de incarca-
re se intocmesc de exportator in
trei exemplare in momentul in-
arc:Aril mArfii in vagon, slepuri
sau vapoare. Seful statiei de con-
trol, dui:a ce vizeaza declaratiile,
la repartizeazd astfel: un exem-
plar il trimite Institutului Na-
tional de Export Comisiunea
de control *i Indrumare al
doilea exemplar Il anexeazd do-
cumentelor de transport, iar al
treilea exemplar II pdstreazä
pentru a face dovada controlului
efectuat.
23. Institutul National de Ex-
port (comisiunea de control si
indrumare) va intocmi modelul-
tip pentru autorizatiile de ex-
port, certificatele de export, de-
claratiile de incArcare, procesele-
verbale de constatare i stampi-
lele statiunilor de control .
24. Untura de porc standar-
dizatd nu va iesi din tarii. decât
prin punctele de wand: Jimbo-
I ia, Curtici, Episcopia-Bihorului,
Halmeu, Cernauti, Grigore-Ghi-
ca-Vodd, Galati, Bräila si Con-
stanta.
Ministerul Industriei *i Co-
mertului poate dispune infiinta-
rea altor puncte de iesire pen-
tru exportul de unturd (le pore,
sau desfiintarea unora din cele
existente.
$efii statiunilor vamale de
frontierd ardtate nu vor ingd-
dui sd, iasd din tard decât un-
tura de pore standardizata. Stan-
dardizarea se va verifica pe baza
certificatului de export, a decla-
ratiei previlzutá la art. 19 *i a
identificdrii märfii.
25. Prezentul regulament nu
se refera la transitul unturii de
porc prin teritoriul vamal al Ro-
1) A ee vedea Legea pentru organiearea In-
767 5 Nile 1933
mâniei, la exportul prin per,
soane ce pleacâ In strAinätate
In limita cantitâtii de 20 kgr.
pentru consumul propriu .5i la
exportul ,unturii In traficul de
granitA, pentru care sunt sta-
bilite norme speciale.
26. Cheltuielile reclamate de
efectuarea controlului la export
vor fi fácute de chtre Uniunea
Sindicatelor pentru organizarea
exportului de animale i carne
proaspáta.
27. Seful statiei de control de-
legat va primi pe lânga salariul
sàu o indemnizare specialä, ce
se va fixa dela caz la caz de
Institutul National de Export,
dupá propunerea Uniunii Sindi-
catelor pentru organizarea ex-
portului de animale 5i carne
proaspátá.
28. Uniunea Sindicatelor pen-
tru organizarea exportului de
animale 5i carne proaspátá va
percepe o taxil de 40 bani la kg.
netto de unturâ cu ocazia eli-
berárii certificatului de export
de catre 5eful statiei de control.
Din taxa astfel perceputii, ce va
fi consemnatá de cAtre exporta-
tor la Casa Genera 16 de Econo-
mii i Cecuri postale din Bucu-
resti sau Oficiile po5tale din
tat* pe numele 5i la dispozitia
Uniunii, Uniunea, in afará de
acoperirea cheltuielilor de admi-
nistrare a controlului exportu-
lui va mai intreprinde 5i másu-
rile necesare pentru organizarea
5i Imbunatiltirea exportului de
unturá de pore standardizatä.
29. Taxele pentru efectuarea
analizelor de laborator vor fi
plätite de exportator dupit un
tarif special redus, fixat de cAtre
Ministerul Muncii, Sánátâtii
Ocrotirilor Sociale, la ridicarea
probelor pentru analiza. Aceste
taxe vor fi depuse de atre 5eful
statiei de control odatá cu pro-
bele colectate la laboratoarele trn'á r ationalá.
de igiená.
www.digibuc.ro
[Art. 26-30J
30. Toti acei Insärcinati cu
aplicarea prezentelor dispozi-
tiuni, precum 5i a deciziei mi-
nisteriale referitoare la conditiu-
nile ce trebue sii. 1ndeplineascá
untura de pore standardizatá la
export, sunt rdspunzátori de ac-
tele lor i vor fi pasibili de sane-
tiunile impuse functionarilor pu-
blici In caz de abatere dela in-
deplinirea lor.
J. C. M.
pentru autorizarea Regiei intreprinderi-
lor miniere sl metalurgice din Ardeal sä
fad angajäri de cheltuieli prin buni
cu plata in schimb de produse
DIN 5 JULIE 1933
J. C. M. sub Nr. 501 din 18 A-
prilie 1932 s'a publicat In Mo-
nitorul Oficial p. I Nr. 151 din
5 Iulie 1933, unde se poate con-
sulta. El se ref era la J. C. M.
anterioare, sub Nr. 581 din 25
Mai 1931 5i Nr. 1.792 din 2 De-
cemvrie 1931, privitoare la ace-
lea5i autorizári.
DECIZIE
pentru subventionarea cumpärätorilor de
masini agricole
DIN 5 IULIE 1933
Aceasta decizie sub Nr. 140.204
din 1933 s'a publicat In Moni-
torul Oficial p. I Nr. 151 din 5
Iulie 1933, unde se poate con-
sulta. Ea se refer& la subven-
tiunile ce se acordl pentru cum-
Orgill de garnituri de treer, ma-
5ini de semänat, trioare 5i di-
verse alte instrumente de cul-
 7 lulie 1933
CAIET DE SARCINI
pentru executarea lucrärilor cadastrale
in intreprindere
DIN 7 10LIE 1933
S'a aprobat cu decizia Nr.
145.851 din 1933 $i publicat In
Monitorul Oficial p. J Nr. 153
din 7 Julie 1933, unde se poate
consulta.
A se vedea in legätura Regu-
lamentul pentru aplicarea legii
cadastrului funciar si c6rtilor
funduare din 29 Mai 1933, la
pag. 669, in acest velum.
CAIET DE SARCINI
pentru mäsuritoare i parcelare In
Dobrogea-Noui
DIN 7 JULIE 1933
S'a aprobat cu Nr.
clecizia
145.852 din 1933 si publicat in
Monitorul Oficial p. I Nr. 153
din 7 Iu lie 1933, unde se poate
consulta. A se vedea i Caietul
de sarcini similar, din 19 Sep-
temvrie 1930, in Monitorul Ofi-
cial Nr. 210 930.
CAIET DE SARCINI
pentru executarea In regie a lucrärilor
geodezice fundamentale
DIN 7 hiLIE 1933
S'a aprobat cu decizia Nr.
145.853 din 1933 si publicat in
Monitorul Oficial p. I Nr. 153
din 7 Iu lie 1933, unde se poate
consulta.
A se vedea in legdtura Regu-
lamentul pentru executarea lu-
cr&rilor de geodezie din 23 Sep-
temvrie 1933, la ordinea crone-
lcgicA, in acest volum.
www.digibuc.ro
'768
DECIZIE
pentru desfiinfarea breslelor i regle-
mentarea cirfilor de capacitate
profesionalä
DIN 10 JULIE 1933 1)
Prin decizia ministerial& Nr.
30.524 din 4 Iulie 1933, breslele
care functionau pe king& fostele
corporatii de meseriasi din Ve-
chiul Begat, infiintate in baza
legii meseriilor, creditului si a
sigurdrilor muncitoresti din
1912, se desfiinteazil pe ziva de
1 Iulic 1933.
Atributiunile date breslelor
prin legea din 1912 tree in sar-
cina Camerclor de muncit, sec-
tia meseriilor.
Comisiunile de examinare vor
functiona in fiecare localitate
din Vechiul Begat unde functio-
neazA Casa sau Oficiu de asi-
gurare, functiomInd pe lângit
aceeasi institutie ptInä la in-
fiintarea filialelor Camerelor de
muncá asupra carora tree.
Camerele de munca vor reco-
manda Ministerului, fiecare
pentru circumscriptia sa, chje
doi mesteri cu carti de mester
ea delegatii Camerei de munc&
In comisia de examinare $i un
al treilea ca delegat al Minis-
terului nentru toate meseriile
si localitätile unde functioneaa,
Case si Oficii de asigurare.
Cererile de cArti de capacitate
se adreseazã prin Casele i Ofi-
ciile de asigurare Camerei de
munca respective, cu toate ac-
tele pe baza ciirora petitiona-
rul solicit& cartea de capacitate,
Casa sau Oficiul de asizurare
Aceasti Deeizie euh Nr. 30.529 933 tea pu-
blicat in Monilorul Olicial p. I Nr. 155 din
10 Iulie 1933. A se vedea In legitturl. Legea
pentru organizarea meseriilor, din 27 Ianuarie
1912, la pag. 740, vol. VII, eu numeroaee modi-
Iieiri, de asemenea Legea pentru organizarea Ca-
merelor de munel din 12 Octomvrie 1932, pag.
681, vol. XX.
769
Incaseazd taxa eliberfind rece-
pisa dupá care se Inainteazá ce-
rerea Camerei de munch, din
circumscriptie care, potrivit dis-
pnitiunilor legii meseriilor din
1912, elibereazh cartea de capaci-
tate ceruth sau o trimite comi-
siei de examinare din localita-
tea respectivit. Rezultatul exa-
menului se inapoiazh Camerei
de munch care hothr4te con-
form hothrtrii comisiei de exa-
minare.
Camerele de munch pot da,
cu aprobarea Ministerului, in a-
tributiile filialelor, dreptul de a
elibera carte de capacitate In
conditiunile prevázute mai sus,
sau In lipsa acestora recomanda
ca pe lângh Case le si Oficiile de
asigurare o comisie de trei mes-
teri care vor lucra pe langh a-
cele institutii, cu atributia de a
lnlocui Camerele de munch sau
filialele In ceea ce priveste eli-
berarea titlurilor de capacitate.
Contestatiile privitoare la eli-
berarea chrtilor de capacitate se
adreseazá Ministerului care cci-
ceteaz i hothrhste.
Contractele de ucenicie se vor
Incheia intre parti la Case le si
Oficiile de asigurare, care vor
Incasa si taxa legalá si le vor
trimite pentru inregistrare Car-
merelor de munch, filialelor sau
comisiilor de examinare dele-
gate de Camerele de munch.
Chili le de capacitate aflate
tn depozitul Caselor si Oficiilor
de asigurare se vor preda Ca-
merei de munch, filialei sau co-
misiei de examinare din cir-
cumscriptia respectivh.
Inspectia eliberhrii titlurilor de
capacitate se va face de chtre
inspectorul muncli i asigurAri-
lor sociale duph normele care
se vor stabili ulterior de acord
cu presedintii Camerelor
munch.
In afará de personalul de con-
trol prevazut de lege, Camera
de munch poate delega din mem-
C. Hamangiu, vol. XXI. 49.
www.digibuc.ro
11 lulie 1933
brii respectivi persoane ca sá
fach Impreunh, cu organele Mi-
nisterului controlul titlurilor de
capacitate in Intreprinderi.
REGULAMENT
privitor la depozitarea pi conservarea arhlvelor
armatei
Organizarea pi tunctionarea depozlielor reglonale
de arhiva ale comandamentelor teritoriale
Organizarea pi functionarea depolltului de arhivil
al M. A. N. (Obor).
Organizarea pi functionarea depozitulul de arhIvi
al M. St. IA., serviciul istoric
DIN 1 1 IuLIE 1933
Acest regulament s'a aprobat
cu decret Nr. 1.830 din 1933 si pu-
blicat In Monitorul Oficial p. I
Nr. 156 din 11 Julie 1933, unde
se poate consulta.
J. C. M.
pentru derogari la exercitiul comertului
ambulant
DIN 13 IULIE 1933 1)
Prin jurnalul Consiliului de
ministri Nr. 716 din 14 Iunie
1933, se aprobil ca locuitorii din
comunele si p1ái1e apartinând
regiunilor muntoase si deluroa-
se ale judetelor: Alba, Arad, Bi-
hor, Caras, Cluj, Hunedoara. Se-
verin si Turda sh exercite co-
mer tul ambulant cu articole
casnice, cu produse de mate-
rial lemnos (scanduri, sindrilä,
grinzi, bârne, securi, ciublre, do-
nite, pari de vie, hamei, fan,
furci de lemn, lopeti, oisti de
chrute, cozi de saph etc.), pre-
cum si produse de olhrie, car-
buni de lemn, fructe, var, lAnh,
de 1) J. C. M. sub Nr. 716 983 e'a publicat In
Monitorul Oficiai p. I Nr.158 din 13 Iulie 1933.
A se vedea In hglituri i Legea asupra comer-
tului ambulant din 17 Martie 1884, la pag. 465,
vol. II ei Regulamentul de aplieare din 11 Ituge
1888, la pag. 624 acelaei velum.
 [Art. 1-21 13 lulle
sube, sumane i cojoace, cu ex-
ceptarea dispozitiunilor Patentu-
lui Imperial din 1852.
Transportul mArfurilor mai
sus enumerate se va putea face
$i cu citrutele.
Se aproba ca autoritätile ju-
detene $i comunale sd, elibereze
carnete de comert ambulant ce-
lor interesati din tinuturile sus
arltate, far& vreo restictiune sau
perceperea vreunei taxe.
J. C. M.
pentru adause la Caietul de sarcini tip
pentru licitatii publice
DIN 13 IULIE 1933 1)
Prin jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 749 din 6 Iulie 1933,
se introduc in caietul de sarcini
typ", pentru tinerea licitatiilor
publice, aprobat prin jurnalul
Consiliului de Ministri Nr. 581
din 1931 si publicat in Monitorul
Oficial Nr. 127 din 1931, urmd-
toarele clauze:
Adjudecatarii la licitatiile pu
Nice pentru furnituri de prove-
nienta strain& vor prezenta, In
cel mult 8 zile dela data adju-
(lecärii, autorizatia de import
pentru furniturile din straina-
tate ce i s'au adjudecat, contra-
riu adjudecarea este anulatà de
drept.
Intitutia nu va mai face
niciun fel de interventiune pe
langa serviciul reglementdrii im-
portului, de a se aproba introdu-
cerea In tar& a furniturilor ad-
judecate".
Aceste clauze intra in vigoare
dela data publicilrii prezentului
jurnal in Monitorul Oficial.
1) J. C. M. sub Nr. 749 933 s'a publicat In
Moniterul 0/ticial p. I Nr. 168 din 13 Tulle
1933. A se vedea Caietul de sareini tip din 4
Iunie 1931, la pag. 649, vol. XIX, prectun gi
Normele inerii licitallilor publice la pag. 639
acelagi velum.
www.digibuc.ro
1933 770
REGULAMENTUL
Legit din 20 Martie 1926 pentru Climinurile de
ucenici, al Legii din 12 lanuarie 1927 pentru
unificarea taxelor ce se percep la eliberarea
titiurilor de capacitate profeeionali qi al fondului
CAminelor ol Apezimintelor de perfectionare pl
educalie a muncii gi al art. 126 din legea din
8 Aprilie 1933 pentru unificarea aeiguririlor
etiolate
(Ciminuri de ucenici)
DIN 14 lULIE 1933 1)
Dispozifiuni generale
1. La Casa Central& a Asigu-
gärilor Sociale, lucrand sub con-
ducerea Ministerului Muncii, va
functiona institutia special& de-
numitil Asezámantul CAmine-
lor de ucenici $i de perfectionare
si educatie a muncii", iar In
prescurtare Asezdinântul Citmi
nelor".
2. Acest asezilmant are In ad-
ministrarea sa fondul special
numit fondul cdminelor".
Acest fond serve$te pentru cit-
mine de ucenici; colonii de \Tar&
pentru ucenici; orientare $i se-
lectionare profesional&; organi-
zarea uceniciei; organizarea
$1iintificit a muncii; burse, pre-
mii si institutii de perfectionare
profesionala; educatie i Invittà-
mânt muncitoresc, organizarea
timpului liber al muncitorilor,
contributii la cheltuieli de per-
sonal si material.
Acest fond nu va putea fi In-
trebuintat decAt numai In sco-
purile aci indicate (art. 2 legea
din 1927 $i art. 126, alin. 3, le-
gea (lin 1933).
1) Acest Regularnent s'a aprobat cu Decret
Nr. 2.023 933 gi publicat In Monitorui Olicuil
p. I Nr. 159, din 14 Iulie 1933. A so vedea In
legitturil Legea pentru Caminurile de ucenici din
21 Martie 1926, la pag. 113, voL XVXVI ;
Loges pentru uniticarea taxelor titlurilor de ca-
pacitate profesionall, din 12 Ianuarie 1927, la
pag. 430, vol. XV XVI gi Legea pentru uniti-
carea asigurlrilor sociale din 8 Aprilie 1933, la
pag. 129, In acest volum. A se vedea pi Regu-
lamentul pentra taxele titlurilor de capacitate
pentru meseriagi, din 3 Martie 1927, la pag. 48.5
vol. XVxvI, au mod. din 6 Aprilie 1931 gl
29 Iulie 1931.
771 14 tulle 1933
3. Asezamantul facand parte
integranta din Ministerul Mun-
cii, va fi reprezentat In justitle
si in raporturile sale cu alte au-
toritäti de catre ministru sau de
cAtre imputernicitul sau, prin
delegatie ce se va publica in Mo-
nitorul Oficial.
4. Functiunea de director al
acestei institutiuni se va inde-
plMi de unul din functionari,
avand cel putin titlul de sef de
sectie si apartinand oricAreia
din directiunile pendinte de Mi-
ni sterul Munch.
El va fi delegat de cAtre mi-
nistrul muncii prin deciziune
ministeriala si va trebui sä fie
un cunoscAtor al chestiunilor
privitoare la aceastA directiune.
5. Directorul va lucra sub au-
toritatea directiei generale a
muncii, in chestiunile de corn-
petinta acesteia si sub aceea a
cc.nsiliului de aclrninistratie in
celelalte chestiuni, dupg, deose-
birile mai jos stabilite.
6. Ministerul Muncii, prin di-
rectiunea generalá a muncii, are
in atributiile sale sA suprave-
gheze ca legile si regulamentele
relative la amine i asezamin-
tele de educatie sa fie respectate
scopul urmArit de ele str fie
realizat. Ea va prezenta obser-
vatiunile si constatarile sale mi-
nistrului, care va decide sau va
interveni la Aseziimantul CAmi-
nelor, facând recomandatiunile
ce va gasi cu cale.
7. Ministerul prin Directiunea
Muncii e in drept:
a Sa indice MezAmântului
CAminelor necesitatea infiintArii
in anume localitáti a unor cA-
mine de ucenici, a institutiilor
de perfectionare si educare mun-
citoreascA, sau relativ la invA-
tAmântul muncitoresc, deciziu-
nea si executarea apartinând
Consiliului cdminelor;
b) DeleagA la cererea Consi-
liului arhitecti, care, impreunA
cu unul sau doi delegati ai con- tarele si proiectele de bugete ale
www.digibuc.ro
[Art. 3-7]
siliului de administratie, sa avi-
zeze asupra cumpârArilor de te-
renuri sau imobile, sau pentru
constructiuni si sa refere consi-
liului care va decide;
Schiteazil programul lucrA-
rilor de facut, intocmeste cu
arhitectii si un delegat al con-
siliului planurile, estimatiile,
caietul de sarcini, asupra carora
va decide consiliul;
d) Pune la dispozitiune, la ce-
rerea Asezilmantului CAminelor
pentru cercetarea activitAtii
pentru verificarea gestiunii cd-
minelor si institutiilor depen-
dinte (le ea relativ la fondurile
acordate de (lirectiune, inspec-
torii necesari ale caror rapoarte
vor fi supuse Directiunii mun-
ch i diminelor;
e) OrdonanteazA cheltuielile
privitoare la salarizarea i in-
tretinere, previlzute in bugetul
Slatului, incunostiintând de fie-
care din aceste ordonantAri Ase-
z5mantul CAminelor pentru ea
acesta sA inA evidenta acelor
pliiti;
f) ComunicA MezAmântului
CAminelor rezultatele anchetelor
fácute cu institutiile dependinte
de aceastá directiune;
g) Face prin organele sale, ale
caselor de asigurare si oficiilor
de plasare recensámântul uce-
nicilor si cerceteazA conditiile
lor de vieatA la patron, inter-
senind la acestia pentru inter-
narea la nevoie in cAmine, In
schimbul unei plati zilnice ce se
va fixa anual de cAtre consiliu;
h) Face lucrArile pregAtitoare
si intocmeste programul pentru
trimeterea In coloniile de varli.,
supunând acest program Consi-
liului cAminelor spre examinare
si aprobare;
Propune programele de stu-
dii in invAtAmant, supunându-le
Consiliului cArninelor care de-
cide;
jj Pregateste bilantele, inven-
[Art. 8-121
diminelor si face propuneri re-
lativ la subventiuni;
k) In special Directia general&
a muncii executä toate hotAri-
rile Consiliului cAminelor in
chestiunile date in competinta
acestuia.
Consiliul de odminisfrofie
8. Un consiliu de administra-
tie va functiona in Mezämantul
consiliului aminelor de ucenici
si a Asezamintelor de perfectio-
nare si educatie a muncii
El va fi compus din:
. a Doi mari industriasi, din
care unul desemnat de Uniunea
generalä a industriasilor din
Romania, iar celillalt de cAtre
consiliul de administratie al Ca-
merei de Industrie si Comert
clin Bucuresti din sanul sdu;
h ) Doi meseriasi patroni, doi
lucrAtori si doi functionari par-
ticulari, desemnati de cAtre sec-
tiile respective ale Camerei de
muncA din Bucuresti, in confor-
mitate cu art. 67 din legea asi-
gurdrilor sociale;
c Trei specialisti numiti de
Minis terul Muncii;
d) Directorul general al Casei
centrale, directorul muncii si di-
rectorul Casei Constructiilor.
9. Membrii consiliului se nu-
mesc prin decret regal la pro-
punerea ministrului muncii.
Mandatul lor este de patru
a ni; dacri In acest timp isi pierd
calitatea In baza careia au fost
numiti, se vor face noi numiri,
dupA aceleasi norme, pentru res-
tul perioadei.
10. Presedinte al consiliului
este de drept presedintele consi-
silului de administratie al Ca-
sei centrale a asigurArilor so-
ciale.
In lipsa lui prezideazA direc-
torul general al Casei centrale,
sau cel mai In varstä dintre
membrii consiliului.
Ministrul prezideazA sedintele
la care participà.
www.digibuc.ro
14 Nile 1933 772
11. $edintele consiliului se tin
cu cel putin 7 membri, iar deci-
ziunile se iau cu majoritate de
voturi; in caz de paritate decide
votul presedintelui care conduce
desbaterile.
Consiliul este convocat oride-
cateori este nevoie si cel putin
odat& pe lunA de cAtre minis-
trul muncii sau de cAtre prese-
dintele consiliului.
12. Consiliul are in cAderea
sa urmAtoarele atributiuni:
a) Isi clA avizul in toate ches-
tiunile care ies din cadrul atri-
butiunilor administrative cu-
rente ale directorului cAminelor
si ale directiei muncii, privi-
toare la institutiile prevAzute la
art. 2;
b) Va examina si decide asu-
pi a propunerilor ce i se fac de
cAtre Minister, conform art. 6
si 7 din prezentul regulament,
avand chiar initiativa si deci-
ziunea in cazurile prevAzute de
art. 7, lit, a b, c % d;
c) Hotäräste In toate chestiu-
nile In legAtur& cu caminele,
scolile industriale, bibliotecile
muncitoresti, colonii de varA,
constructii si cumparAri de lo-
caluri necesare scopurilor de
mai sus, institutii de educare si
pregatire profesional& si Invä-
tAmant muncitoresc, sub rezerva
aprobArii ministrului, alcA-
tueste din initiativA proprie sau
pe baza propunerilor Ministeru-
lui, programele didactice si re-
pa rtitia cAminelor;
d) DA, aviz pentru acceptarea
donatiunilor;
e) Tine licitatiuni, putand de-
lega In acest scop o comisiune
de doi din membrii säi Im-
preunA cu directorul e Aminelor;
f) AprobA licitatiunile in ace-
Iasi mod si In aceleasi condi-
Ouni ca cele prevAzute In legea
din 8 Aprilie 4933 pentru uni-
ficarea Asigurdrilor Sociale si
In regulamentul legii, precum si
in regulamentul de contabilitate
773 14 lulie 1933
publicA al aceleeasi legi, referi-
toare la conditiile de licitare si
de aprobare a licitatiunilor;
g) AprobA contractele pe care
Ministerul Muncii, sau directo-
rul cAminelor, cu delegatia mi-
nistrului, e in drept sA. le In-
cheie relativ la lucrAri privi-
toare la AsezdmAntul amine-
lor, sau institutiilor dependinte
de ea;
h) AutorizA predArile de tere-
nuri atreprenorilor pentru cons-
tructii;
i) AutorizA incheierea situa-
tiunilor provizorii de platA de
cAtre cei delegati de cAtre con-
siliu, situatiuni ce vor fi verifi-
cate de arhitectul diriginte al
lucrAri si autorizA efectuarea
plAtilor respective;
j AprobA caietele de sarcini,
devizele, receptiile provizorii si
definitive prin delegati desem-
nati de consiliu;
k) Isi clA avizul, supus apro-
bArii ministrului, relativ la In-
zestrarea cu mobilier, veselA si
lengeria necesarä ciiminelor;
j) Fixeazti, la propunerea Mi-
nisterului, bugetele ciiminelor si
numArul ucenicilor ce pot fi pri-
miti In fiecare cAmin;
m) Intocmeste bugetul fondu-
lui cAminelor sub rezerva apro-
bArii ministrului; apron buge-
tele si bilantele institutiilor
prevAzute de art. 2;
n) AprobA numirile si lnlocui-
rile personalului administrativ
al aminelor, ale institutiilor de
perfectionare si educatie si ale
coloniilor de yard, precum si In
invAtamAntul muncitoresc, In-
tru cAt acest personal se p1A-
teste din fondul cAminelor; per-
sonalul acestor institutii se va
numi dupA recomandarea di-
rectorului institutiei respective,
iar In lipsa unei directiuni, duptt
recomandArile ce i se face de di-
rectorul ctiminelor sau din ofi-
ciu; Presedintele va avea dreptul
o) Poate aproba plAti supli- la o sumtt lunar/I fixA ce se va
www.digibuc.ro
[Art. 13-151
mentare din fondul cAminelor,
acelor institutii si personalului
prevAzut in bugetul Statului,
(And sumele acolo prevAzute
sunt insuficiente;
p) DA avizul asupra cheltuie-
lilor sub 100.000 lei, care vor tre-
bui sA fie aprobate de ministru,
sau de secretarul general; chel-
tuieli mai mari nu se pot face
Ora avizul conform al consiliu-
lui;
r) Va supraveghea si controla
de aproape gestiuea cAminelor
care functioneazA conform legii
din 20 Martie 1926;
s) DA avizul asupra consti-
tuirii comitetelor cAminelor con-
form legii din 1926.
13. Membrii consiliului pri-
mesc jetoanele de prezentii pen-
tru fiecare sedintA la care par-
ticipA, f Ai./ a putea primi mai
mult de un jeton pentru a-
ceeasi zi.
Jetoanele se fixeazA de consi-
liu si se confirmd prin decizie
ministerialA.
Membrii consiliului delegati
de el cu diferite lucrAri In afara
localului directiunii, primesc
diurne de deplasare, inclusiv
spesele care se vor fixa de con-
siliu, dupA terminarea lucrArii
Incuviintate.
14. Membrii s6i pot face cer-
cetAri, inspectii sau studii, pe
care le-ar socoti necesare, in
toate institutiile pendinte, ra-
portAnd consiliului.
Nu pot avea In acest caz drep-
tul prevAzut de art. 13, alin. 3,
cleat cAnd sunt autorizati In
prealabil de consiliu.
15. Presedintele functioneazA
permanent. El supravegheazI
mersul si functionarea AsezA.-
mAntului CAmineTor, comuni-
cAnd la nevoie consiliului si f A-
cânclu-i propunerile pe care le-ar
socoti necesare In urma consta-
tArilor sale.
[Art. 16-22]
fixa de consiliu si se va con-
firma de ministru, ca cheltuieli
de deplasare i reprezentare, si
care nu va putea depäsi jetoa-
nele cuvenite pentru zilele de
lucru ale unei luni.
16. Presedintele, delegatul
sau Camera de munca, va
putea face mice cercetari si ins-
pectiuni In institutiile si lucr&-
rile pendinte de Asezamântul
Caminelor, In conditiile prey&
zute de art. 13, alin. 3.
Consiliul va delega din sânul
sat' un comitet de directie, cora-
pus din trei membri, care im
preun& cu presedintele va !tide-
plini atributiile consiliului in
intervalul dintre sedintele con-
Venifuri bugefe, confabilifale
17. La Casa central& a asigu-
rärilor sociale se constitue un
fond special numit Fondul CA-
minelor i Asezilmintelor de per-
fectionare si educatie a muncii":
a Fondul existând astfel sub
aceeasi denumire la directia
muncii si invAtiirnantului mun-
citoresc din Ministerul Muncii;
b) Taxele arAtate la art. 20 de
mai jos;
c) Taxele prevAzute de art. 22
de mai jos;
d) Amenzile provenite din ne-
respectarea dispozitiunilor a-
cestui regulament, potrivit art.
31 si 32;
e) Venitul fructificiirii fondului;
f) Donatiuni si legate etc.
18. Taxele i veniturile prey&
zute la art. precedent se vor un-
mAri i incasa de Case le de asi-
gurAri sociale, conform instruc-
tiilor ce li se dau de cAtre direc-
tiunea general& a Casei cen-
trale, la prdpunerea Ministeru-
lui sau aceleia a Asezdmäntului
Taxele prevAzute la acelasi ar-
ticol, lit. c, se vor Incasa de cá-pentru fondul citminelor, odatá
tre Case le de asigurare odatá cu cotizatiile cuvenite Caselor
cu Incasarea cotizatiilor lor pro- de asigurare, o taxil, de 2 lei de
www.digibuc.ro
14 lulie 1933 774
prii si in acelasi mod ca eel
prescris pentru incasarea aces-
tor cotizatii de legea i regula-
mentul legii de unificarea Casei
asigurfirilor sociale; ele vor fi
contabilizate separat de celelalte
venituri ale Caselor de asigu-
rare.
19. Toate veniturile prevázute
de art. 17 vor fi vársate Casei
centrale a asigurArilor sociale
prin ingrijirea directiunii gene-
rale a Casei centale.
Ele vor forma un fond aparte
care va fi administrat deosebit
de organele instituite prin lege
si regulamentul de fatä.
20. Se vor percepe urmätoa-
rele taxe pentru incheierea in-
voielilor de ucenicie scrise sau
verbale, eliberarea cartilor de
ciirtilor de mesteri si eli-
berarea brevetelor de industrie
previlzute de legea pentru orga-
nizarea meseriilor, creditului si
asigurärilor muncitoresti:
a) 30 lei la Incheierea contrac-
tului de ucenicie;
b) 300 lei la eliberarea cártilor
de calfh;
c) 500 lei la eliberarea cärtilor
de mester si brevetelor de indus-
trie;
d) 20 lei la eliberarea c&rtilor
de muncitor industrial far& pre-
gätire de mestesug.
21. Recipisa de plata taxelor
de mai sus catre Case le de asi-
gurare In contul caminelor se
va prezenta autoritätilor sau
institutiilor insilrcinate cu eli-
berarea titlurilor respective de
capacitate profesional& sau cu
inchisoarea Invoielei de uceni-
cie.
Färä prezentarea acestei reci-
pise nu se va elibera niciun
titlu de capacitate profesional&
si nu se va Incheia nicio In-
voialä de ucenicie.
22. Fiecare patron va plati,
775 14 lulie 1933
fiecare salariat asigurat, con-
form legii asigurdrilor sociale.
Aceste taxe se vor achita prin
liste ,de platA sau prin timbre
speciale, dupét deosebirile prevA-
zute In legea ci regulamentul
legii asigurdrilor sociale1).
23. Directiunea general& a
Casei centrale a asigurArilor so-
ciale va tine contabilitate spe-
cialA in partida dubla, relativ la
fondul crtminelor si va face cu-
noscut la fiecare sfarsit de lull&
Asez&m&ntului Caminelor situa-
tia fondului.
24. Directiunea Casei centrale
va efectua plAtile din acest
fond, pe baza ordonantelor
emise de imputernicitul minis-
trului In acest scop, in confor-
mitate cu regulamentul de fatii
si in limita prevederilor buge-
tare si a dispozitiilor Consiliu-
lui
25. Consiliul de administratie
al cdminelor poate repartiza pe
luni, limita cheltuielilor prevA-
zute la uncle din articolele bu-
getare.
26. Dispozitiile prevAzute in
lgea asigurArilor sociale, in ce
priveste aplicarea legii contabi-
litatii publice i In special dis-
poztiile art. 52, 54, 55, 77, alin. 4
ale zisei legi i regulamentul
special de contabilitate publicd,
privitor la gestiunea Casei cen-
trale a asignrärilor i Caselor de
asigurare, pe baza articolului 52,
vor fi aplicabile si la gestiunea
fondului cAminelor.
27. Vor fi de asemenea apli-
cabile, In ce priveste controlul,
dispozitiile din legea i regula-
mentul citate la articolul prece-
dent, cum si acelea din regula-
mentul general al legii de uni-
ficarea asigurrtrilor sociale.
Comisiunea de control este a-
t) A. se vedea Regulatnentul pentru aplioares
Legii unifidrile sociale din 14 Ootomvrio 1933
la ordinea cronologica In aceet volum ; dean-
meni i Regulamentul pentru oontabilitatea
gurAtile aociale din 14 Octomvrie 1933, le Mo-
nilarul Oficial p. I, Nr. 237 933.
www.digibuc.ro
[Art. 23-31]
ceeasi comisiune care functio-
neaz& in baza articolului 80 pe
längl Casa centralA si are ace-
leasi indatoriri.
Membrii comisiunii au drept
la o indemnizatie fixa pentru
controlul gestiunii fondului c&-
minelor, indemnizatie care se
va fixa de dare consiliu si se va
aproba de ministru.
28. Comisarul guvernului pe
langA Casa centralá va fi ace-
Iasi ì pentru directia cdmine-
lor, In conditiile 5 cu atributiile
prevrtzute In art. 90 din legea
asigureirilor sociale.
El va putea primi jetoane de
prezentrt egale cu ale membrilor
censiliului pentru sedintele la
care participA.
29. Comisiunea de judecatA
cea de apel prevAzut& de art.
101 si 102 din legea asigurarilor
sociale sunt competinte srt ju-
dece litigiile ce se pot ivi intre
patroni i asigurati si Casa de
asigurare sau Casa centralA, re-
lativ la taxele si veniturile fon-
dului cdminelor.
Casele de asigurare sau Casa
centralA vor reprezenta in acele
instante Ministerul Muncii, ase-
zAmantul criminelor, ca manda-
tare legale ale acestuia, relativ
la Incasarile fondului citat.
30. Regulamentul legii asigu-
?drilor sociale relativ la proce-
dura de urmat In judecarea de
cdtre aceste comisiuni, va fi a-
si la judecAtile privi-
toare la veniturile i fondurile
cAminelor.
31. Contraventiile i sanctiu-
nile prevAzute de art. 103, art.
104, lit, ag; art. 106, lit, b, c, d
f, in ce priveste taxele cuve-
nite fondului cAminelor, con-
form legilor citate In prezentul
regulament, se judecA conform
legii pentru infiintarea i orga-
nizarea jurisdictiei muncii din
15 Februarie 1933 ').
1) A ee vedea Legea pentru juriediotia
din 15 Februarie 1933, la pag. 53, In aceet volum.
[Art. 32-411
32. Contraventiile la taxele
previtzute la art. 20 din prezen-
tul regulament se judecá con-
form legii citate la art. prece-
dent, iar sanctiunile vor fi cele
prevazute de legile existente
care reglementeaza liberarea
cartilor de capacitate profesio-
nala.
33. In cazurile art. 31 si 32,
Ministerul Muncii, asezamântul
caminelor, vor fi reprezentate
de directiunile Caselor de asigu-
rare ca mandatare legale pen-
tru urmarirea si incasarea
taxelor respective.
34. Amenzile incasate, con-
form art. 31 si 32, se vor varsa
fendului pentru amine.
35. Orice aprobari de chel-
tuieli, care nu intra in prevede-
rile bugetare, cad in sarcina ce-
lor care au aprobat aceste chel-
tuieli, raspunderea fiind soli-
darn.
36. Anul financiar incepe
dela 1 Aprilie.
37. Cand cheltuielile anuale
facute de o intreprindere, care
cade sub prevederile prezentului
régulament, pentru institutiile
indicate la art. 39 de mai jos,
sunt mai mici dealt suma taxe-
lor corespunzatoare numarului
mijlociu de muncitori 1ntrebuin-
tati in intreprindere, diferenta
Va fi varsata Casei centrale pen-
tru fondul caminelor, sub sane-
tiunile prevazute de art. 103 al
legii pentru unificarea asigura-
rilor sociale.
Dispozifiuni finale
38. Ministerul Muncii, cu avi-
zul conform al consiliului, poate
acorda sub rezerva articolului
precedent, scutiri de taxele pre-
vazute la art. 22 de mai sus, in-
treprinderilor care au institutii
proprii de educatie si pregatire
pi ofesionala pentru muncitori.
Scutirea se va acorda pentru dinta sa dela 12 Iulie 1933, luand
un an.
39. Sunt considerate ea insti- monionil Oficial p. 1 Nr. 162 dill 19 Iulie
www.digibuc.ro
15 tulle 1933 776
tutii proprii in sensul art. 381,
caminele de ucenici, scolile si
bibliotecile muncitoresti, insti-
tutiile de orientare profesionala
muncitoreascd, care functio-
neaza pe baza aprobarii si sub
controlul Ministerului Munch.
40. Aprobarea data intreprin-
derilor de a avea institutii pro-
prii, conform art. 39, va fi in-
sotitä si de prescrierea másuri-
lor de control necesare aplicarii
-art. 37 de mai sus.
41. Pesonalul necesar organi-
zarii asezamantului cäminelor
va fi desemnat de ministru din-
tre functionarii Ministerului sau
al Casei centrale, potrivit nevoi-
lor ce se vor stabili de Consiliul
ca minelor.
DECIZIE
pentru misurile de combaterea morvei
la animale
DIN 15 JULIE 1933
Aceast a decizie, sub Nr. 151.614
din 1933, s'a pub) icat in Monito-
rul Oficial p. I Nr. 160 din 15
Julie 1933, unde se poate con-
sulta. Ea se refera la maleiniza-
rea cabalinelor si la izolarea ce-
lor atinse de morva sau rapciu-
ga sau buba manzului.
A se vedea si decizia pentru
combaterea turbarii din 4 Mai
1933 in Monitorul Oficial p. I
Nr. 101 din 1933; de asemeni de-
cizia pentru combaterea pestei
porcilor, din 25 Septemvrie 1933,
in Monitorul Oficial p. I Nr. 220
din 1933.
J. C. M.
pentru aplicarea legii revizuiril
contractelor de citriufie pe psele
DIN 18 JULIE 1933 1)
Consiiul de Ministri, in se
1) J. C. M. sub Nr. 793 933, s'a publisat In
777 18 Julie 1933
In deliberare referatul d-lui mi-
nistru de lucrdri publice si co-
municatii cu Nr. 24.817 din 28
Dinie 1933,
VAzAnd dispozitiunile le gii pen
tru autorizurea re bizuirii con-
tractelor de cdrduFie, promul-
gatd cu Inaltul decret regal Nr.
1.239 din 24 Aprilie 1933 si publi-
catd in Monitorul Oficial Nr. 96
din 27 Aprilie 1933,
Decide:
1. Ministerul Lucrdrilor pu-
blice f}i al Comunicatiilor este
autorizat ca la cererea scrisá
a concesionarilor, ce au contrac-
te de cArdusie publicd cu tractiu-
ne mecanicA pentru a:Mori si
bagaje, Incheiate pând la data
de 1 Martie 1933, cu Ministerul,
In conditiunile legii cArdusiei
din 11 Iulie 1930 sti procedeze
la revizuirea contractelor lor,
dupd normele fixate mai jos.
2. Revizuirea contractelor va
avea de obiect:
a Desfiintarea a o parte din
traseele concesionate.
Aceastd desfiintare partiald a
traseului concesionat va fi moti-
vatä de scaderea volumului de
trafic, provocatd din aceleasi
cauze mentionate la punctul c,
sau din alte cauze care fac linia
neexploatabild;
b) Modificarea numdrului
curselor de efectuat sau a numd,-
rului vehiculelor ce concesiona-
rul este indatorat s tind in
functiune pentru efectuarea ser-
viciului public.
AceastA modificare in numd-
rul curselor, sau in numárul ve-
hiculelor, va fi motivatil de scd-
derea volumului de trafic si se
va traduce prin o reducere a ra-
telor trimestriale, aplicatá nu-
mai acelor rate a cdror scadentd
are loc (Lund data de 27 Aprilie
1938. A se vedea pi Legea pentru autorizarea
revizuirii oontraotelor de elialuiie din 27 Apri-
lie 1933 la pug. 446, In meet velum ; de aae-
meni Legea pentru modifie, art. din Legea
publioe din 18 Oetonavrle 1932 la pag.
702, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 1-41
1933, pAnti la expirarea contrac-
tului;
c) Reducerea redeventelor tri-
mestriale previlzute In contract.
Aceastd. reclucere va fi moti-
vattt de Imprejurdrile economice
actuale fat& de data contractd-
rii si se va aplica numai ratelor
trimestriale ale cAror scadente
au loc dupd data de 27 Aprilie
1933, pAnd la expirarea contrac-
tului;
d) Reducerea restantelor de re-
deventd.
Aceastit reducere va fi moti-
vatd de imprejurttrile economice
dela diferite epoci ulterioare da-
tei contractdrii si se va aplica
numai ratelor trimestriale nea-
chitate, ale cdror scadente au a-
vut loc Inainte de 27 Aprilie 1933,
inclusiv;
e) Esalonarea restantelor re-
vizuite asa cum se aratA la punc-
tul d.
3. Cererea de revizuire va fi
semnatd de concesionar sau de
imputernicitul sttu autorizat le-
gal si va avea ca obiect unul sau
tot alitatea punctelor prevAzute
la art. 2 din prezentul jurnal.
Cererea se va depune la regis-
ratura generald a Ministerului
de LucrAri Publice si Comuni-
catii, pand In ziva de 27 Mai
1933, inclusiv, i va fi insotitd. de
toate dovezile, in original, de
cal e concesionarul intelege sit se
serveascd in sprijinul cererii
sale.
Concesionarul poate completa
actele, ce nu si le-a putut pro-
cura in termenul sus specificat,
pAnd cel mai tArziu la data de
30 Iulie 1933.
Cererile de revizuire nedepuse
pand la data de 27 Mai 1933,
cum 5i neprezentarea dovezilor
pdnAd la data de 30 Iulie 1933,
atrag de drept deaderea pentru
concesionar de a mai heneficia
de dispozitiunile legii.
4. Sunt considerate ca dovezi,
pentru justificarea situatiunii
[Art. 5-8] 18 lulie 1933
de fapt a concesiunii, actele ofi-
ciale emanate dela Directiunea
generala a drumurilor, dela ser-
viciile tehnice judetene, dela
fosta Casa autonoma a drumu-
rilor de Stat, dela fostele servi-
cii ale acelei Case, dela fostele
servicii judetene de drumuri si
constructii, cum si dela autori-
tatile carora le sunt afectate, in
parte sau in total, redeventele
contractului in discutiune, adica
dela prefecturile de judet *i dela
primariile interesate.
Toate aceste autoritäti sunt in-
datorate ca la cererea concesio-
narului si in cel mult 7 zile dela
inregistrare, sä ateste asupra
celor solicitate in ce-
rere.
In acest scop vor elibera peti-
tionarului cuvenitele certificate.
In cazul cdnd termenul de mai
sus a fost depasit, concesiona-
rul poate produce orice alte pro-
be in sprijinul c6rerii sale, iar
refuzul autoritatii de a elibera
certificatul solicitat se va stabili
printeun act asemanator.
Concesionarul poate prezenta
orice alte dovezi, emanate dela
alte autoritai, care vor avea un
caracter pur informativ.
5. Actele de care se va servi
concesionarul, ce i-au fost elibe-
rate in conformitate cu art. 4
din prezentul jurnal, trebuiesc
sa stabileasca cu preciziune:
micsorarea volumului de trafic,
reducerea tarifului, sporirea sau
mentinerea cheltuielilor de ex-
ploatare a serviciului public, a-
rätarea situatiunii concesiunii,
ata in momentul contractarii
cat si In cursul concesiunii din
6 in 6 luni, 'Ana la data de 27
Aprilie 1933, starea drumului la
data contractarii si la data de
27 Aprilie 1933 etc.
Actele doveditoare intreruperii
de circulatie, pe timp limitat din
cauze de forte majore, cum ar fi
cazurile de: inzapeziri, inunda-
tii si reparatii de poduri si dru-
www.digibuc.ro
778
muri, vor fi tinute in seama la
revizuirea. contractelor ca ele-
ment de apreciere pentru Minis-
ter in fixarea cuantumului re-
ducerii si esalonarii restantelor
din redevente.
6. Concesionarii pot cere in
scris, pana, la data de 27 Mai
1933 inclusiv, Ministerului Lu-
crilrilor Pub lice si al Comunica-
tiilor, rezilierea contractelor de
concesiune. In acelasi timp ei
pot cere sit li se revizuiasca
restantele datorate pentru tre-
cut, precum si sit li se esaloneze
aceste restante.
Rezilierea opereaza de drept
pe data cererii, in virtutea legii
fara a mai fi nevoie de inde-
plinirea niciunei alte formalitati.
Ministerul va stabili cota de
revizuire a restantelor datorate
pentru trecut, avand ca elemente
de apreciere actele depuse de
concesionar, dupit normele indi-
cate mai sus si orice alte inves-
tigatiuni ce Ministerul intelege
sa le faca din oficiu. In acelasi
timp' se vor fixa si termenele de
plata ale acestor restante astf el
revizuite.
7. Ministerul Lucrarilor Pu-
blice si al Comunicatiilor va ho-
taxi asupra cererilor de revizui-
re printr'o deciziune data pe
baza avizului comisiunii, special
instituita prin alineatul 7 din ar-
ticolul unic al legii promulgata
cu I. D. R. Nr. 1.239 din 1933.
Comisiunea va disimne citarea
concesionarului prin simpla a-
dresa recomandata pentru susti-
nerea cauzei sale. Concesionarul
se poate prezenta singur sau a-
sistat de catre un avocat, putand
depune memorii scrise.
In caz de neprezentare, comi-
siunea poate face revizuirea *i
in lipsa.
8. Deciziunea Ministerului, in
extract, se va comunica, prin a-
dresit concesiona-
rului solicitator, care va fi, in a-
celasi timp, invitat i indatorat,
779 18 Tulle 1933 [A rt. 9-121

ca iii termen de 15 zile dela data la contractele supuse revizuirii

prirnirii acelei Incunostiintari, vor fi de asemenea platite
sa se prezinte la localul indicat, pang, la rezolvarea cercrii de re-
spre a semna noile conditiuni vizuire cu reducerile procen-
fixate de Minister, pentru care tua le prevrizute la articolul pre-
se va alcatui un act aditional cedent si esalonate In rate lu-
la contractul initial. nare egale cu ratele trimestriale
Refuzul concesionarului de a restante Impartite prin 3.
senma noile conditiuni, sau ne- Ratele de plata vor decurge
prezentarea sa In termenul sus incepand dela 1 Iulie 1933.
specificat, atrage pentru sine de- Aceste reduceri si esalonari nu
caderea din beneficiile acordate confera Insrt niciun clrept In fa-
de legea sus mentionata, iar con- voarea concesionarului de a pre-
tractul initial Ist recapata In- tinde o reducere sau o esalonare
treaga lui valoare. definitiva a restantelor In ace-
9. Toate ratele trimestriale easi proportie.
scadente Omit la pronuntarea Aceasta constituie numai o In-
Ministerului Lucritrilor Pub lice gricluinta, care nu prejudiciazit
*i al Comunicatiilor asupra ce- sub nicio forma. hotitrirea Minis-
rerii de revizuire a contractului terului, atat asupra reducerii ce
vor fi achitate de concesionar la se va a corda cat i asupra esa-
termenele contractului initial In lonarii p1uiii sumelor restante.
urmatoarele conditiuni: Eventuala diferenta in plus
a) Cu o reducere de 25 la suta sau In minus intre reducerea ho-
pentru contractele Incheiate In tarfta de Minister si cotele de re-
cursul anului 1931; ducere specificate mai sus, se
h) Cu o reducere de 20 la suta vor depune la termenele ce se
pentru contractele incheiate in fixa de comisiune.
cursul primului semestru al a- 11. Neplata redeventelor, asa
nului 1932; cum sunt determinate prin art.
c) Cu o reducere de 15 la suta 9 din prezentul jurnal, la ter-
pentru contractele Incheiate In menele si In conditiunile fixate
cursul celui de al doilea semes- de acel articol, atrage sanctiu-
tru al anului 1932; nile previlzute In contractul ini-
d) Cu o reducere de 10 la sutä tial si caietul de sarcini anexat.
pentru contractele Incheiate In Neplata restantelor asa cum
cursul anului 1933 mina la 1 sunt determinte prin art. 10 din
Martie 1934. prezentul jurnal, la termenele
Aceste reduceri nu confera in conditiunile fixate de acel ar-
Insa niciun drept In favoarea ticol, atrage exigibilitatea Intro-
concesionarului de a pretinde o gii restante, de drept, prin ajun-
reducere de redeventa definitiva gerea la termer', fumni o alta
In aceeasi proportie. sanctiune, punere In Intarziere
Aceasta constituie numai o In- sau curs de judecata.
gáduina care nu prejudiciaza, 12. Concesionarilor, care Willa
sub nicio forma, hotarirea Mi- la data de 28 Mai 1933 vor fi dat
nisterului asupra revizuirii. declare tiuni scrise si Inregis-
Eventuala diferenta In plus trate la Ministerul de Lucrari
sau In minus, intre cuantumul Publice si Comunicatii ca re-
fixat de Minister si cotele de re- nunta la dreptul acorclat de lege
ducere specificate mai sus, se de a li se revizui contractele, li
vor deconta eu ocazia primei se acordit o prelungire de un an
scadente u rm ìl toare. contractului initial, cu acelasi
10. Restantele din redevente pret i in Rceleasi conditiuni, In
www.digibuc.ro
[Art. 13] 19 luIle 1933
care scop se va redacta un arti-
col aditional la contractul ini-
tial.
13. Nerespectarea obligatiuni-
lor fixate prin actele de revi-
zuire are ca prima sanctiune a-
plicarea unei amenzi de 5.000 lei,
care are caracter de sanctiune
contractuala.
Aceasta amenda este ireducti-
bila si devine exigibila de drept
chiar In momentul In care se
constata nerespectarea obligatiu-
nilor fixate.
Constatarea calcarii noilor o-
bligatiuni contractuale se va face
prin proces-verbal dresat in con-
formitate cu art. 75 din caietul
de sarcini publicat In Monitorul
Oficial.
Nu este nevoie de dresare de
proces-verbal In caz de neplatii.
la termen, atat pentru restantele
din trecut cat si pentru ratele vi-
itoare, fixate prin actele de re-
vizuire, amenda devenind exigi-
bila de drept chiar de a doua zi
dela scadenta ratei.
In caz de neplata a acestei a-
menzi, in termen de 10 zile dela
exigibilitatea ei, cum si In cazul
In care ratele de redeventa nu
se vor achita In termen de 30 de
zile dela scadenta lor, concesio-
narul pierde beneficiile acordate
prin actul de revizuire, aceasta
lard o alta somatiune, punere In
intarziere sau chemare in jude-
cata, In care caz contractul ini-
tial Ii recapata toata valoarea
sa cu toate drepturile i indato-
ririle stipulate prin el.
J. C. M.
privitor la ocupare de catedre si posturi
Universitare
DIN 19 IULIE 1933 0
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 10 Iulie 1933,
1) J. O. M. sub Nr. 768,933 s'a publicat In
Monitorul Ofidat p. I Nr. 163 din 19 Julie 1933.
A se vedea In legAturi Legea
www.digibuc.ro
780
Lufind cunostinta de referatul
d-lui ministru al instructiunii, al
cultelor i artelor Nr. 92.940 din
1933, privitor la ocuparea de ca-
tedre i posturi universitare, a-
%/And In vedere jurnalul Nr. 1.476
din 23 Decemvrie 1932, textul le-
gii pentru masurile exceptionale
de ordin financier i prevederile
bugetului In curs, autoriza pe d.
ministru al instructiunii, al cul
telor i artelor sa ia masurile-
urmatoare:
1. Catedrele ei conferintele va-
cante prevazute in bugetul In
curs, pot fi publicate si ocupate
in conformitate cu prevederile
legii.
2. Catedrele si conferintele va-
cante, prevazute In buget numai
cu titulatura lor, dar fara alo-
catie bugetara corespunzatoare,
se pot publica numai pe baza
unei Incheieri a Consiliului de
Ministri, dupii propunerea d-lui
ministru al instructiunii, al cul-
telor i artelor, pentru cazurile
cand aceste posturi sunt consi-
derate ca absolut indispensabile.
Numirea se va face numai daca
persoana recomandata va decla-
ra in scris a nu are nicio pre-
tentiune asupra salariului legal
corespunzator functiunii, multu-
mindu-se cu salariul pe care e-
ventual Il va fi avut mai inainte
de aceastá numire.
3. Numirile si Inaintärile In
posturile vacante si prevazute tu
buget, din personalul stiintific
ajutator, se vor face conform
dispozitiilor legii. Celor tinute
in suspensiune pdna acum li se
va da curs legal, numirea in-
trand In vigoare pe data iesirii
ordinului din Minister.
universitar din 22 Aprilie 1932, la pagina 855,
vol. XX, ou modiflo. din 8 Mai 1933, preoum
ti Legea pentru misurile exeeptionale de ordin
flnanciar din 24 Decemvrie 1932, la pag. 868,
vol. XX. A se vedea si noul Regulament pen-
tea aplicarea Legii de organizare a hit/Oman-
tului nniversitar din 11 Decemvrie 1933, la
ordinea oronologici, In acest volum gi care
Regulament abrogil J. C. M din 19 Julie 1938
781 21 lulie 1933
4. Posturile prevazute in bu-
get numai cu titulatura, filra sa-
lariu, vor pu tea fi ocupate In
conditiunile legii, Ins& numai
dupa declaratia scrisä a celui
recomandat ca nu are nicio pre-
tentie de salarizare nici In pre-
zent, nici mai tetrziu pentru tim-
pul servit f Ara leaf/.
5. Posturile prevazute in sume
globale sau cu sahrii inferioare
salariului normal al functiei res-
pective se ocupti dupa aceleasi
formalitati ca la punctul prece-
dent.
6. Posturile administrative se
ocupa conform cu prey ederile le-
gii invatamäntului universitar,
combinate cu acelea din legea
pentru màsurile exceptionale de
ordin financial%
7. Se va da curs propunerilor
de definitivare a personalului
stiintific ajutator Mute in con-
di tiile legii.
DECIZ1E
referitor la prima de zbor a personalului
navigant din aeronautica militarft
DIN 21 tULIE 1933
Aceasta decizie sub Nr. 202 din
1933, s'a publicat In Monitorul
Oficial p. J. Nr. 165 din 21 Julie
1933, uncle se poate consulta. A
se vedea In leg-taut% si legea or-
gariizuírii aeronauticii din 5 Iu-
nie 1932, la pag. 566, vol. XX.
J. C. M.
pentru infiintarea Consiliului Turismului
DIN 22 IULIE 1933 1)
1. Pe lânga Presedintia Consi-
liului de Ministri se Infiinteaza
1) J. C. M. Bub Nr. 836/933 s'a publieat In
Monitorul Oficial p. I Nr. 166 din 29 Iulie
1933 ; el s'a abrogat la 20 Noemvrie 1933 prin
deeflintarea Consilieratului pentru turism.
www.digibuc.ro
[Art. 1-2]
Un consiliu permanent denumit
Consiliul pentru pregatirea or-
ganizarii turismului in RomA-
nia", prin turisti Intelegandu-se
deopotriva vizitatorii români
straini ai diferitelor regiuni si
localitati din tara noastra, vile-
giaturistii i persoanele care-%
cant& sanatatea In statiunile
noastre balneo-climatice.
2. Consiliul va functiona sub
presedintia subsecretariatului de
Stat pe lângä Presedintia Consi-
liului de Ministri i va fi compus
din urmatoarele persoane:
a) Reprezentantii autoritati-
lor:
Un delegat al Comisiei pentru
protejarea naturii;
Un delegat al Comisiei Monu-
mentelor Istorice;
Un delegat al Casei Autonome
a Drumurilor;
Un delegat al Directiei Presei
din Ministerul Afacerilor Stra-
ine.
Un delegat al Directiunii Ge-
nerale al Vânatoarei;
Un delegat al Directiunii Ge-
nerale a Sigurantei Statului;
Un delegat al Marelui-Stat-Ma-
jor;
Un delegat al Prefecturii Poll
tiei Capitalei;
Un delegat al Directiunii Ge-
nerale a C. F. R.;
Un delegat al Regiei Autonome
P. C. A.;
Un delegat al Directiunii Avia-
tiei Civile;
Un delegat al Bancii Natio-
nale;
Un delegat al Ministerului de
Interne;
Un delegat al Ministerului Sa-
natiltii, Muncii si Ocrotirilor So-
ciale;
Un delegat al Directiunii Edu.
catiei Poporului;
Un delegat al Ministerului de
Finante;
Un delegat al Ministerului A-
facerilor Straine;
b Reprezentanti ai asociatiu-
[Art 3-11 22 lulle 1933 782

nilor private si ai birourilor de ale carui incheieri este obligat

voiaj: sa le studieze i realizeze si va
Un delegat al S. R. D.; ,pune in aplicare toate mAsurile
Un delegat al Ligii Nava le Ro- luate de organele superioare de
mane; Stat, in vederea organizArii si
Un delegat al AdunArii Clu- intensificArii turismului;
bului Regal Roman; Primul referent se insArci-
Un delegat al Automobil-Clu- neaza cu organizarea propagan-
lui; dei turistice, al doilea referent
Un delegat al Societiltii Ro- se insarcineazil cu organizarea
mania"; manifestarilor turistice, al trei-
Un delegat al SocietAtii Tu- lea referent se insArcineazA cu
rismul-Roman"; chestiunile de ordin statistic si
Un delegat al Oficiului turi- aclministrativ.
stic al ziarului Universul"; 4. ConsiliuI pentru organiza-
Un deegat al Oficiului tu- rea turismului in Romania are
ristic al Municipiului Bucuresti; indatorirea de a studia:
Un delegat al Sindicatului Ho- a) MAsurile pentru intensifi-
telierilor din Bucuresti; carea miscarii turistice in vara
Un delegat al SocietAtii Ami- anului 1933;
cii excursinostilor romani"; 6) Infiintarea unui organ per-
Un delegat al societittii Prie- manent pentru organizarea si
tenii-Marii"; supraveglierea turismului in Ro-
Un delegat al Societittii Ro- mania;
mania-Turistica"; Intoemirea formelor legale
Un delegat al Presei Spor- pentru infiintarea organului per-
tive; manent prevdzut de al. b al pre-
Un delegat al SocietAtii de Hi- zentului articol.
drologie; 5. Un regulament special va
Autorul Ghidului Rornaniei; statornici in detaliu functiona-
Un delegat al Societatii de Vo- rea consiliului pentru pregati-
iaj Europa"; rea orgailizarii turismului in Ro-
Un delegat al Societatii de vo- mania si a Consilieratului pen-
iaj Hamburg-America Linie" ; tru turism.
Un delegat al SocietAtii Hol- 6. Presedintia Consiliului de
land America Linie"; Ministri se insArcineaza cu a-
Un delegat al societAtii de Wa- ducerea la indeplinire a prezen-
gon s-L its. tului jurnal.
3 Organul de executie al a-
cestui consiliu va fi un consi- J. C. M.
lierat, denumit Consilieratul
pentru turism", functionand pe pentru modificarea clispozitiunilor
langti Presedintia Consiliului de Tarifului consular si pentru inlesnirea
Ministri i alcdtuit din un con- turismului
silier, 3 referenti si personalul
ajutAtor, acesta din urmA retri- DIN 22 JULIE 19331)
buit, in sensul de a fi recrutat,
nrin detasare, din personalul Pre- 1. Tariful consular, intocmit
sedintiei Consiliului de Ministri, de Ministerul Afacerilor StrAine
Ministerul Macerilor StrAtpe st 1) J. C. M. sub Nr. 836 933 s'a publicat In
Ministerul Internelor: Monitorui 0/icial p. I Nr. 166 din 22 Indio
a) Consilierul va indruma ac- 1933. A se \ edea Tariful consular din 10 lulie
1930, la pag. 666, vol. XVIII, de asemeni Regu-
tivitatea organului executiv, par- lamentul legii controlului striinilor din 20 Mar-
ticipand la sedintele consiliului, tie 1915, la pag. 832, vol.
www.digibuc.ro
783 22 lulie 1933
*i In vigoare dela 1 Octomvrie
1930, se modifica la capitolul
Sectiunea VI, scutiri *i redu-
ceri", adilugandu-se urmatoa-
rele doua alineate:
h) Supu*ii straini, care vor
dovedi consulatelor romane din
tarile respective, ca intrA in Ro-
mania in scop turistic, sau pen-
tru vilegiatura, sau pentru a-si
cauta sanatatea In localitatile
noastre balneo-climatice, rAma-
nand In taril cel putin 5 zile
cel mult 00 de zile;
Grupurile de calatori de cel
putin 15 persoane, indiferent de
rastimpul petrecut in tara, fie
chiar *i mimai pentru transit.
2. Supu*ii straini, care vor do-
vedi consulatelor române din
tArile respective, ca intra In Ro-
mania in scop turistic, sau pen-
tru vilegiatura, sau pentru
ante siinatatea in statiunile
noastre banleo-climatice, sunt
scutiti de indatorirea de a avea
bilete de liberAThetrecere, con-
form art. 3, alin. 3 din re gala-
mental legit controlului strdini-
bor.
3. Ministerul Internelor, de
acord cu Ministerul Afacerilor
Striline i cu Consilieratul pen-
tru turism ne Mug& pre*edintia
Consiliului de Mini*tri va in-
fiinta un buletin special, denu-
mit Buletin pentru turism",
care va fi eliberat de consula-
tele române supu*ilor sträini din
categoria celor de care se ocupg.
art. 1 FA 2 ale prezentului jur-
nal:
a) Aceste buletine vor fi In
triplu exemplar: un exemplar va
ramâne consulatului, iar cloud
exemplare vor fi inmanate su-
pusului strain care indepline*te
conditiunile prevazute de art. 2;
b) Unul din exemplarele In po-
sesiunca supusului strain va fi
retinut la politia de frontierA,
Inlocuind viza de intrare In tara; tinului oprite de politiile punc-
al doilea exemplar va servi su- telor de frontierA vor fi Main-
pusului strain clrept carte de le tale Oficiului general de turism,
www.digibuc.ro
[Art. 2-3]
gitimatie pc tot timpul popasu-
lui in Romania, va fi vizat de
organele de politic ale localita-
tilor pe uncle trece posesorul bu-
letinului *i va fi retinut de po-
litia de frontierA la ie*irea din
teat, tinaml de aserneni loc de
viza de ie*ire;
c) Atilt exemplarul ce trebue
retinut la punctul de frontierA
(le intrare, cat i exemplarul
ce trebue retinut la punctul de
frontierd de ie*ire, vor fi ridi-
cate In tren, intre statia de ie-
*ire din tara vecinA *i statia de
intrare In Romania primul
intro penultima *i ultima statie
din Romania al doilea sau
direct din automobilul ajuns la
punctul de frontier* sau la co-
borirea, ori urcarea in avion,
intr'un cuvant farA a mai purta
pe posesorul buletinului prin
birouri pentru formalitAti;
d) Buletinul va cuprinde In
Instructiunile" cuvenite, iar
consulatul emitent va sublinia
in mod special posesorului, obli-
gatia de a viza buletinul in lo-
calitätile pe care le viziteaza,
trebuind sa. se prezinte personal
numai in cazul and folosind
campingul, sau o locuinta par-
ticular* n'ar avea posibilitatea
sit InsArcineze pe ciueva cu vi-
zarea; In celelalte cazuri, perso-
nalul hotelurilor, pensiunilor, vi-
lelor si camerelor mobilate este
obligat sil duca biletul la vizare
imediat dupA sosirea turistului,
iar organele de politic sunt obli-
gate sii dea precildere acestei o-
peratiuni, indeplinind-o fArA
nicio intarziere;
e) Buletinele vor cuprinde: nu-
mele i pronumele, nationalita-
tea, Nr. pa*aportului, autoritatea
care l'a eliberat *i localitatea,
cum *i erice alte date necesare
Consilieratului pentru turism;
f ) Arnbele exemplare ale bule-
[Art. 4-15] n lulie 1933 784

uncle vor fi centralizate si se vor perirea documentelor de impor-

alcritui statistice necesare pen- tatie provizorie, denumite car-
tru formalitatile acum in vi- nete de trecere", alAtorii sositi
goare, politiile de frontier& folo- cu aceste autovehicule fiMd su-
sind datele din buletin; pusi, in ce priveste controlul si
g) Expedierea buletinelor Con- vizele politienesti, ordinelor In
silieratului pentru turism se va vigoare.
face de c&tre politiile de fron- 10. Acordurile din Martie 1931
tier& cu trenul urmAtor celui cu dela Geneva, referitoare la au-
care calatoreste turistul, iar dac& tomobilism, vor fi ratificate fn.&
timpul de oprire a acestui tren intarziere.
In statia de intrare ing&due, ex- 11. Comisiunile balneo-clima-
pedierea se va face cu acelasi lice si autoritátile comunale si
tren cu care cAl&toreste turistul. nolitienesti din localiatile bar-
4. Se vor infiinta oficii poli- neo-climatice si din localitAtile
tienesti sezonale In statiunile de interes turistic vor reduce de
balneo-climatice si In localittitile urgent& taxele de toate catego-
de mare interes turistic aflate riile si vor veghia ca si hotelu-
pe teritoriul rural, unde se va rile, restaurantele, vehiculele
detasa personal destoinic si cu etc., sä reduc& tarifele In con-
culturti, aleasti, care sii fac& fat& cordant& cu reducerea general&
tuturor cerintelor serviciului si de preturi si apoi s& se aplice
intereselor vizitatorului. cu strictete acele taxe si tarife.
5. Toate organele de admini- 12. Comisiunile balneo-clima-
stratie local& vor lua sub pro- tice, autoritittile comunale si po-
tectiunea lor pe strainii in tre- litienesti sunt direct rAspunz&-
cere prin tat* dandu-le ltimu- toare de aplicarea strict& a
ririle necesare, InlAturandu-le art. 10 si a tuturor prevederilor
dificultatile ce ar avea, Indepli- legilor si regulamentelor privi-
nindu-le cu toat& graba si toare la starea igienicd, la ta-
curtoazia formalitAtile cuvenite rife etc., In toate localitátile, In
si punandu-le la dispozitie toate special In statiunile balneo-cli-
facilittitile legale. matice.
6. Autorit64ile vamale sunt o- 13. Legatiunile si consulatele,
bligate sa, simplifice cat mai in special atasatii de pres& si
mult formalitätile pentru pose- atasatii comerciali, acolo unde
sorii buletinelor de turisti. functioneaza vor da de indatä
7. Posesorii buletinelor de tu- cea mai larg& rAspandire faci-
risti sunt autorizati a purta pen- litittilor fäcute turistilor strAini
tru uz propriu aparate fotogra- prin prezentul jurnal.
fice, aparate de cinematograf, 14. Legatiunile si consulatele,
aparate de radio, arme de van&- in special atasatii de presA si
tore, cartuse de vantitoare cu comerciali, acolo unde functio
glont, unelte de pescuit, cele ne- neazA, vor face de urgent& con-
cesare pentru camping, far& a silieratului pentru turism pro-
li se percepe vreo taxil. puneri In legAtur& cu posibili-
8. Automobilistii strAini vor tAtile de a se mai atrage in se-
fi scutiti de taxe de circulatie zonul In curs turistii din Wile
pentru o perioadil de cel putin respective.
5 zile si cel mult 30 zile. 15. Legatiunile si consulatele,
9. Autovehiculele de toate ca- In special atasatii de presti si
tegoriile, pentru persoane, nu comerciali, acolo unde functio-
numai automobilele de turism, neazk vor expedia de urgent&
vor fi admise In tar& sub aco- consilieratului pentru turism le-
www.digibuc.ro
 785.
gile, regulamenteler statutele pri-
vitoare la turism din tarile res-
pective, un raport asupra orga-
nizarii turismului, atat oficiala,
cat si privata si literatura de
propaganda turistica din tárile
respective.
16. Presedinti a Consiliului de
Ministri, Ministerul Finantelor,
Ministerul Afacerilor Sträine,
Ministerul Sanätätii, Ministerul
Comunicatiilor si Ministerul In-
dustriei si Comertului, se Insar-
cineaza cu aducerea la Indepli-
n ire a prezentului jurnal.
REGULAMENTUL
monopolului de Stat al stupefiantelor
DIN 24 IULIE 19331)
I. Monopolul de Stat al stu-
pefiantelor, instituit prin art.
45 din legea sanitarei si de ocro-
tire, va functiona dupa nor-
mele stabilite In prezentul re-
gulament.
2. Importarea, depozitarea,
fabricarea, debitarea, punerea
In circulatie si comert in In-
treaga tara a tuturor produse-
lor si substantelor stupefiante,
precum si a diferitelor prepa-
rate a confectionarii lor In orice
forma farmaceutica si a specia-
litätilor farmaceutice, care con-
tin stupefiante, sunt un drept
exclusiv al Statului, exploatat
prin monopolul de Stat al stu-
pefiantelor.
1) Aceet Regalement s'a aprobat cu Deeret
Nr. 2.111 933 gi publicat in Monilorul Olicial
p. I Nr. 167 din 24 Iu lie 1933. A se vedea In
legituri Legea eanitarS gi de ocrotire din 27
Aprilie 1983, la pag. 451, In aceet volum ; de a-
semeni Legea pentru combaterea abuzului de
etupetiante din 25 Aprilie 1928, la pug. 1048,
vol. XVXVI gi Regulamentul de aplicare din
28 Decemvrie 1929, la pag. 1285, vol. XVII. A
se vedea gi Conventia pentru combaterea opiului,
ratificatfi prin Legea din 21 Iunie 1928, pag.1180,
vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
C. Hamann, vol. XXI. 50.
24 tulle 1933 [Art. 16-51
3. Monopolul de Stat al stu-
pefiantelor cuprinde:
a) Toate produsele naturale
si drogurile ce contin stupe-
fiante;
b) Substante stupefiante sub-
strase sau fabricate .din cele
dela litera precedenta;
c) Substantele stupefiante sin-
teti ce;
d) Etherul etilic;
e) Preparatele farmaceutice
galenice, confectionarile sub
orice forma farmaceutica, cum
si specialitätile farmaceutice,
care contin stupefiante, In orice
cantitate.
Denumirea stupefiantelor este
prevazuta de legea pentru com-
baterea abuzului de stupefiante
din 4928 si de regulamentul a-
cestei legi din 1929. Un tablou
Intocmit de comisiunea preva-
zuta la art. 5, aprobat de Mi-
nister, va cuprinde toate sub-
stantele stupefiante ca si toate
preparatele autorizate continand
supefiante, care sunt supuse
monopolului. Acest tablou va
fi revizuit si completat oride-
cateori va fi nevoie, va fi adus
la cunostinta atat a Ministeru-
lui de Finante, cat si a organe-
lor de control ale Ministerului
Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor
Sociale.
4. Cultivarea In scop indu-
strial a plantelor ce contin stu-
pefiante, este supusa controlu-
lui monopolului.
Cultura se face numai In baza
autorizatiei date de Minister, cu
avizul Comisiunii monopolului
stupefiantelor si numai In lo-
calitätile si pe Intinderi preva-
zute In autorizatie.
Autorizatia este personala, ne-
putandu-se transmite si se poate
da pe eel mult cinci ani.
Cultivatorul este obligat sa,
comunice Ministerului, pentru
fiecare recoltä, cantitatea recol-
tata.
5. Se instituie o comisiune in
[Art. 8-7] 24 lulie 1933
titulath Comisiunea monopolu-
lui stupefiantelor", compusd
din:
a) Directorul sdnätätii din
Minister;
b) Directorul Institutului chi-
mico-farmaceutic;
c) Un prof esor universitar
dela Facultatea de farmacie, a-
vtind titlul de farmacist;
d) Un profesor universitar de
farmacologie;
e) Un medic;
0 Un jurist;
g) Un droghist proprietar cu
practicd de 10 ani, desemnat de
Asociatia generald a droghis-
tilor din România.
Secretarul comisiunii este
subdirectorul tehnic al Institu-
tului chimico-farmaceutic.
Membrii comisiunii dela lite-
rele cf sunt numiti pe 3 ani
prin decret regal.
Aceastd comisiune lucreazd
sub presedintia ministrului, a
sccretarului general al Ministe-
rului, sau In absenta acestora,
sub presedintia directorului ad-
nátdtii, la sediul Institutului
chimico-f armaceutic.
La lucrdrile comisiunii va lua
parte de drept si directorul
fondurlor speciale sanitare si
de ocrotire, cu vot consultativ.
Comisiunea se Intruneste cel
putin odatd, pe lund.
Ea va fi convocatit de cdtre
ministru, care aprobd, si ordi-
nea de zi.
Comisiunea poate tine sedintä
cu cel putin 5 membri prezenti,
in clusiv presedintele, deciziu-
nile ludndu-se cu majoritatea
voturilor celor prezenti. In caz
de paritate votul presedintelui
decide.
Deciziunile comisiunii devin
executorii dupd ce vor fi apro-
bate de ministru. Deciziunile de
interes general care angajeazd
raporturile dintre monopol si
particulari, devin executorii si obligatiunea Indeplinirii tutu-
stint opozabile acestora numai ror celorlalte forrnalitäti cerute
www.digibuc.ro
786
din momentul publicdrii lor, In
extras, in Monitorul Oficial.
Deciziunile se tree inteun re-
gistru si vor fi semnate de pre-
sedinte si de secretar.
6. Comisiunea exercitd con-
trolul fabricárii, importului si
desfacerii stupefiantelor si pre-
paratelor contindnd stupefiante,
pe Intreg teritoriul tdrii si WI,
avizul sdu prealabil asupra
tuturor chestiunilor care pri-
vesc monopolul si care urmeazd,
a fi supuse aprobärii ministru-
lui. Autoriza importul si fi-
xeazd, beneficiul brut cuvenit
Statului din taxele de monopol.
7. Dela data publicdrii pre-
zentului regulament niciun pro-
dus sau substantá stupefiantd
si niciun preparat autorizat
contindnd stupefiante nu se
vor mai putea introduce sau
desf ace in tard, decât cu apro-
barea si prin intermediul mo-
nopolului.
Producdtorii de astfel de sub-
stante din tail, ca si comer-
ciantii si fabricantii din sträi-
ndtate, sunt obligati a depune
produsele lor in consignatie la
depozitul serviciului monopolu-
lui, unde vor fi pdstrate si ad-
ministrate.
In acest scop, transporturile
de substante stupefiante, fie
din tard, fie din sträindtate,
vor fi indrumate numai la a-
dresa Monopolului de Stat al
stupefiantelor. Depozitarea se
va face In recipiente si pachete
corespunzdtoare naturii stupe-
fiantelor respective si In divi-
ziuni si subdiviziuni curente la
viinzare, asa cum vor fi indi-
cate de directorul Institutului
chimico-farmaceutic, cu avizul
Comisiunii monopolului stupe-
fiantelor.
Preparatele autorizate conti-
ndnd stupefiante sunt scutite
de obligatiunea depozitärii, cu
787
de prezentul regulament.
tusi importatorii pot cere
depozitarea in consignatie.
supra acestor cereri Se pro-
nuntd Comisiunea stupefiante-
bor.
8. Introducerea in tard a
produselor i substantelor stu-
pefiante, ca si a preparatelor
continand stupefiante, preva-
vdzuté de acest regulament, se
va face in viitor numai prin \TA-
mile din Bucuresti (Vama In-
trepozite i Vama Postei), unde
vor fi viimuite de reprezentan-
tii importatorilor in prezenta
delegatului autorizat al mono-
polului.
Dupd vArauire, ambalajele
respective vor fi sigilate si a-
poi transportate pe spesele im-
portatorilor si predate la depo-
zitul monopolului, care va eli-
bera dovada de primire provi-
zorie. Sigilarea se va
atat cu sigiliul monopolului
cat si cu sigiliul importatoru-
lui sau a reprezentantului sdu.
Specialitdtile farmaceutice,
care contin stupefiante, vor fi
eliberate numai in prezenta de-
legatului autorizat al monopo-
lului si numai dupd ce se va fi
aplicat banderolele de garantie
respective.
9. Substantele stupefiante vor
indeplini toate conditiunile ce-
rute de farmacopeea romand.
In cazul and uncle substante
stupefiante nu vor fi descrise
de farmacopeea romand, con-
ditiunile pe care trebue sd le
indeplineascA vor fi cele des-
crise in ultimele editii ale far-
macopeelor strAine sau in tra-
tatele de chimie-farmaceuticd.
Tratatele care trebuesc sd fie
folosite, vor fi indicate i apro-
bate de comisiunea monopolu-
lui stupefiantelor.
Examinarea substantelor stu-
pefiante, cum si a preparatelor,
continand stupefiante, se va
executa in laboratorul de ana-
www.digibuc.ro
24 lulle 1933 [Art. 8-111
To- lize din Institutul chimico-far-
i ei maceutic, dupd depozitarea lor
A- si inainte de receptionarea lor
defin itivd.
In cazuri exceptionale, and
institutul n'ar putea face fatA
lucrArilor din cauza aglomera-
tiei, analiza, se poate face, cu
avizul Comisiunii rnonopolului
stupefiantelor, la unul din la-
boratoarele FacultAtii de far-
macie din Bucuresti.
Probele pentru analize se vor
lua numai in prezenta importa-
torilor sau a reprezentantelor
lor, ambalajele resigilandu-se in
modul ardtat in art. 8, alM. 2,
de mai sus
Pentru stupefiantele ce nu
corespund conditiunilor cerute,
se vor indeplini formele legale
spre a fi expediate la origine
de catre reprezentantul respec-
tiv, pe cheltuiala acestuia, sub
face, controlul monopolului si fdrd
ca cel care le-a adus sau depo-
zitat sd albA drept la vreo des-
pAgubire.
10. Stupefiantele ce indepli-
nesc conditiunile cerute se vor
receptiona definitiv de cdtre Co-
misiunea monopolului stupe-
fiantelor sau delegatii acesteia,
prin proces-verbal si numai pe
baza acestui proces-verbal de-
ponentul va putea primi din
partea serviciului monopolului
de Stat al stupefiantelor con-
firmarea definitivA de receptio-
n are.
Pentru marfurile receptio-
nate definitiv deponentul este
obligat sA predea factura, care
va cuprinde pe langA pretul
lor in lei si toate cheltuielile
wind la receptionarea Ion de-
finitivA.
DupA indeplinirea acestor
formalitAti se va proceda ime-
diat la aplicarea banderolelor
de garantie peste ambalajul
original al fieciírei subdivi-
ziuni.
11. Preparatele galenice ofi-
[Art. 12-141 24 luHe 1933 788

ciale, previlzute In farmaco- farmaceutice

Confectiondrile
peea rornand, ce contin sub- si preparatele galenice, care
stante stupefiante, pot fi pre- contin stupefiante, când pro-
parate in laboratoarele farma- vin din täri strdine, nu pot fi
ciilor publice, farmaciilor de puse in circulatie decdt dacà se
clinicà si de spital si in labo- indeplinesc si pentru ele toate
ra toarele depozitelor de medi- conditiunile cerute pentru cele
camente ale institutiunilor sa- indigene.
nitare de Stat sau ale institu- 13. Specialitdtile farmaceu-
Ounilor publice de asisentd, tice care contin stupefiante, a-
de ocrotire, Insà numai din tat cele indigene, cât I cele
materiale prime, procurate dela provenite din tilri stritine, dupii
monopolul de Stat al stupefian- ce a obtinut aprobarea cerutd
telor. de art. 425 din legea savitard
Când ele sunt insà preparate de ocrotire, trebue sil poseadd
in mod industrial in labora- autorizatiunea de desfacere, a-
toare sau fabrici de produse cordata de Minister, cu avizul
chimico-farmaceut ice, pe lângd Comisiunii rnonopolului stupe-
obligatiunea de a fi preparate fiantelor. Ele pot fi puse in
din materiale prime, procurate circulatie numai dacii sunt pre-
dela monopol, ele nu vor putea vazute cu banderole de garan-
fi puse In circulatie deck in tie, procurate dela Monopolul
a mbalaje originale, prevdzute de Stat al stupefiantelor In
cu banderole de garantie, pro- conditiunile ardtate la art. 12.
curate dela Monopolul de Stat Determinarea preparatelor si
al stupefiantelor. Producatorul specìalitàìlor farmaceutice care
va ardta in cererea de elibe- contin stupefiante se va face
rare a banderolelor denumirea, atât pe baza formulei chimice
cantitatea, subdiviziunea *i pre- prezentatd de fabricantii res-
tul de vânzare engros al pro- pectivi, cât i pe baza analizei
dusului respectiv. chimice, filcute oricdrui prepa-
12. Laboratoarele si fabricile rat sau specialitäti farmaceu-
chimico-farmaceutice vor pre- tice pentru care se cere Ministe-
para confectiondrile farma- rului autorizarea de punere In
ceutice, ca: solutiuni injecta- circulatiune.
bile in fiole, tablete, supozitorii Incercarea fabricantilor de a
etc., care contin stupefiante, se sustrage obligatiunilor pre-
numai cu materiale prime pro- vdzute de prezentul regulament
curate dela Monopolul de Stat prin declaratiuni false, asupra
al stupefiantelor, dupd ce a compozitiei chimice a prepara-
obtinut In acest scop autoriza- telor respective, se va pedepsi
tia speciald din partea Mini- potrivit dispozitiunilor legii pen-
sterului, cu avizul Comisiunii tru combaterea a b zului de
monopolului stupefiantelor *i stupefiante.
dupd ce au prezentat sufi- 14. Etherul etilic nu se va
ciente garantii *tiintifice, teli- putea prepara decdt de fabri-
nice, materiale *i morale. cile care posedd autorizatie spe-
Aceste confectionari nu pot
fi puse in circulatie, decât In cialli pentru fabricarea lui, a-
arnbalaje originale, prevAzute cordatá de Minister cu avizul
cu banderole de garantie, pro- Comisiunii monopolului stupe-
curate dela Monopolul de Stat fiantelor.
al stupefiantelor In conditiu- La data aplicdrii acestui re-
nile prevdzute la art. precedent. gularnent, fabricile vor declara
www.digibuc.ro
789 24 lulie 1933
cantitatea de ether pe care o
au in depozit.
In cele zece zile urmätoa re
expirttrii fiecárui trimestru ele
vor trimite Monopolului de
Stat al stupefiantelor situa-
tiuni in care vor arata, cu cea
mai mare preciziune, cantita-
tea avutä la inceputul trime-
strului, cea fabricatä in de-
cursul trimestrului, totalitatea
acestor doug, cantiati i canti-
tatile iesite cu aratarea persoa-
nelor si institutiunilor carora, au
fost predate. Organele de con-
trol ale Ministerului au drep-
tul de a controla la sediul fa-
bricilor, din registre si scripte,
exactitatea datelor cuprinse in
situatiunile trimise.
15. Institutiile, categoriile si
persoanele in drept a-si pro-
cura si vinde substante stupe-
fiante sau preparate confectio-
nate sau specialituti farmaceu-
tice, supuse taxelor preväzute in
lege si regulament, sunt acelea
indicate de actuala lege sani-
tará.
Comisiunea stupefiantelor in-
stituitd, conform art. 45 din le-
gea sanitark va aviza asupra
institutiilor, categoriilor si per-
soanelor de mai sus, Ministerul
hotärind In ultimg. instantd.
16. Pretul de vânzare en-
gros al substantelor stupefiante
din clepozitul monopolului se
va fixa de catre comisiune, in
parte pentru fiecare depunAtor,
prin adaugirea unui beneficiu
brut in folosul monopolului,
peste costul efectiv constatat
din facturile originale, care
vor cuprinde, pe lâng5, pretul
substantelor, taxele vamale
toate cheltuiclile aferente pana"
la primirea mArfii fn depozitul
monopolului, suportate de fur-
nizori i dovedite cu documen-
tele respective.
Pretul astfel stabilit devine
oficial dupä aprobarea lui de
cAtre ministru i va fi inserat
www.digibuc.ro
[Art. 15-19]
in pretul curent ce se va ti-
päri cel putin de douä ori pe
an, spre a fi pus la indemâna
celor prevAzuti in art. 15.
17. Toti cei in drept a-si
procura stupefiante sunt obli-
gati a intocmi comenzile lor in
asa mod ca sa fie aprovizionati
pe cel putin durata unui tri-
mestru. Comenzile vor fi pre-
zentate in decursul lunei pre-
mergâtoare trimestrului.
Trimestrele sunt: 1 Ianuarie-
31 Martie, 1 Aprilie 30 Iunie,
1 Iu lie 30 Septemvrie si 1 Oc-
tomvrie 31 Decemvrie din fie-
care an.
Fac exceptie dela aceastä dis-
pozitiune institutiile sanitare de
Stat si de ocrotire, care pot
transmite cornenzile lor la epo-
cile când fac aprovizionärile ge-
nerale.
Liberlirile din depozitul mo-
nopolului de Stat al stupefian-
telor se fac numai contra nu-
merar sau ramburs. Cheltuielile
de- transport, expeditii, impa-
chetat i ramburs privesc pe
client.
18. Substantele stupefiante
vor fi vândute de monopolul de
Stat, pe cât posibil, in ambala-
jele originale ale producdtorilor.
purtand banderola de garantie
cu inscriptia urmAtoare: Rega-
tul României, Ministerul Mun-
cii, Sänätátii si Ocrotirilor So-
ciale, Monopolul de Stet al stu-
pefiantelor", litografiatil in cu-
loare rosie pe fond alb.
19. Banderole le de garantie
destinate a fi aplicate pe am-
bal ajele preparatelor galenice, a
confectionärilor sau specialitä-
tilor farmaceutice continând
stupefiante, se vor confectiona
si procura prin si de catre di-
rectiunea fondurilor speciale
sanitare si de ocrotire.
Ele vor purta cifra taxei ce
urmeazá a se percepe, expri-
math' In lei si vor purta stam-
pilii speciald.
jArt. 20-231
Taxele ce se percep prin ban-
derolele monopolului, pentru
produsele dela alineatul prece-
dent, asupra preturilor de van-
zare la produchtor sau la re-
prezentant, vor fi stabilite de
Comisiunea monopolului stupe-
fiantelor, cu aprobarea Minis-
terului.
Banderole le se elibereazä nu-
mai contra numerar, cumph-
riltorilor, fiind obligati a da
seam& de Intrebuintarea lor.
In toate cazurile, banderolele
vor fi In asa mod aplicate, prin
lipirea lor peste ambalaj, ca la
deschiderea acestuia sä fie anu-
late prin ruperea lor, fárá a fi
distruse, spre a se putea con-
stata In caz de control aplica-
rea lor.
20. Fabricantii de ether eti-
lic vor achita Monopolului de
Stat al stupefiantelor o tad.
pentru fiecare kg de ether vân-
dut, taxä care se va fixa de Co-
misia monopolului stupefiante-
21. Monopolul de Stat al stu-
pefiantelor face parte din pa-
trimoniul Fondului general sa-
nitar si de ocrotire.
El este adrninistrat, cu apro-
barea ministrului, de chtre co-
misia instituitá prin art. 5.
Administratia monopolului va
cuprinde urmätoarele douá sec-
tiuni distincte:
I. 0 sectiune tehnich si a ma-
terialelor, având In atributiu-
nile sale operatiunile i lucrá-
rile privitoare la fabricarea, im-
portarea, depozitarea, debita-
rea, punerea in circulatiune li
controlul substantelor stupe-
fiante si al preparatelor conti-
nand stupefiante.
Ca serviciu aceastä sectiune
face parte din Institutul chi-
mico-farmaceutic. de cuviintá.
2, 0 sectiune financiará, con-
dush de directiunea fondurilor
speciale sanitare si de ocrotire minietrarea pe bare oomerciale a Intreprinde-
rilor i avutiilor publice din 16 Martie 1929, la
avand In atributiunile sale pag. 243, vol. XVII, ou mod. din 9 Ianuarie 1930.
www.digibuc.ro
24 Tulle 1933 790
operatiunile i lucrárile privi-
toare la gestiunea bäneasch.
3. Un birou comun de secreta-
riat 5i arhivä va functiona pen-
tru ambele sectiuni, sub con-
ducerea secretarului Comisiei
monopolului stupefiantelor.
Atât gestiunea In materii, cat
5i gestiunea In bani, se va
purta In conformitate cu dispo-
zitiunile legii pentru or g aniza.-
r ea fi administr ar ea pe baze
comer ciale a avutiilor publice
5i potrivit normelor contabili-
tätii comerciale In partidh du-
bld.
22. Sumele disponibile din In-
casári se vor värsa zilnic la
Banca Nationalá a României,
in cont curent, la dispozitia
Monopolului de Stat al stupe-
fiantelor. Din aceste sume se
vor achita pe mäsura vânzdri-
lor, depunátorii de mrfuri In
consignatie la depozitul mono-
polului. Plátile se vor face prin
5i de &are sectiunea financiark
pe baza situatiunilor Incheiate
de sectiunea tehnich si a mate-
rialelor.
Toate celelalte cheltuieli 5i
pláti se vor face prin si de ch-
tre sectiunea financiard, cu a-
probarea Comisiunii monopolu-
lui de stupefiante.
23. Comisiunea monopolului
de Stat al stupefiantelor va ve-
rifica la finele fiechrui trimes-
tru atât gestiunea in materii,
cât 5i gestiunea In bani, con-
troland situatiunea depozitelor
In consignatie, cftt i situatiu-
nea contului curent. Controlul
se va face de cel putin 2 mem-
bri delegati de aceastá comi-
siune Impreunl cu directorul
sectiunii respective.
Inspectiunile pot fi inopinate
orideateori comisiunea va crede
1) A se vedea Loges pentru organizarea gi ad-
791 24 lulie 1933
Anchete se pot ordona de
ministru din of iciu sau pe baza
avizului Comisiei monopolului
stupefiantelor.
Constatilrile fritute cu oca-
zia verificgrilor sau anchetelor,
se vor consemna in procese-
verbale incheiate in dublu exem-
plar, semnate de membrii dele-
gati si de gestionari. Un exem-
plar se va inainta Ministeru-
lui prin directia fondurilor spe-
ciale sanitare si de ocrotire, iar
altul va rdmâne In pgstrarea
arhivei monopolului.
24. Atett gestiunea in materie,
at si gestiunea In bani, se vor
incheia la fine de an, inchein-
du-se cuvenitul bilant si stabi-
lindu-se soldurile de reportat pe
anul urm6tor. Soldul In mate-
rii va trebui s?1, corespundA,
exact cu cantitatea de märfuri
constatatil prin inventariere la
1 Ianuarie.
Gestionar In materie va fi
subdirectorul tehnic al Insti-
tutului chimico-farmaceutic.
Gestionar in bani va fi un ca-
sier-contabil.
Supravegherea si controlul
gestionarilor incumbA In prim
rând directorilor sectiunilor res-
pective.
Pe baza rapoartelor directori-
lor sectiunilor, comisiunea mo-
nopolului stupefiantelor va in-
tocmi o dare de searnA anualA
privitoare la situatiunea atat a
depozitului de materiale, al si
a conturilor in bani. Pe baza
acestei dAri de seamg, minis-
trul va dispune descArcarea de
gestiune.
25. Beneficiul net se va sta-
bili la sfArsit de an, dupä de-
ducerea tuturor cheltuielilor
din venitul brut.
In cheltuieli se cuprind, pe
Iângli plata materialelor si corn-
pletarea fondului de rulare al
materialelor monopolizate si
cheltuielile de administratie si
Intretinere, plata personalului
www.digibuc.ro
[Art. 24-27]
suplimentar, a jetoanelor cuve-
nite membrilor Comisiunii mo-
nopolului stupefiantelor pentru
sedintele tinute, precum si pen-
tru insarcindrile speciale execu-
tate, precum si primele cuvenite
personalului aviind atributiuni
in serviciile monopolului, prime
fixate de Comisiunea monopo-
lului stupefiantelor cu aproba-
rea ministrului.
Din beneficiul net, astfel for-
mat, se va pune la dispozitia
Institutului chimico-farmaceutic
10°/o, in conformitate cu art. 43
din legea sanitard $i de ocrotire,
pentru inzestrare, bibliotecA si
materiale de studii, iar restul de
90°/o se va värsa Jo, Fondul sa-
nitar si de ocrotire.
In cursul anului, Comisiunea
monopolului va putea acorda,
cu aprobarea ministrului, avan-
suri fondului general sanitar si
de ocrotire, in limita soldului
provizor constatat.
26. Dela data functionärii Mo-
nopolului de Stat al stupefian-
telor, nimeni nu poate procura
substantele stupefiante pe altit
cale decât dela depozitul mono-
polului de Stat si niciunul din
preparatele, confectionArile sau
specialitgtile farmaceutice care
contin stupefiante, nu poate fi
pus in circulatie dad)", nu este
prevAzut cu banderola de ga-
rantie procuratil dela monopol.
Este strict interzis fabricanti-
lor, depozitarilor si reprezentan-
tilor de substante stupefiante,
preparate, confectionni si spe-
cialitâti farmaceutice care con-
tin stupefiante, de a le desface
altor persoane decal institutiu-
nilor si persoanelor in drept de
a manipula stupefiante, arlitate
in prezentul regulament.
27. DetinAtorii din Intreaga
taril, ca: depozitarii, droghistii
cu comert en-gros, importatorii,
reprezentantii si persoanele care
au fAcut comer% cu stupefiante,
care la data intrgrii in func-
 [Art. 28-351 24 Julie 1933 792

tiune a monopolului de Stat, po- rate dela serviciul monopolului

sedd astfel de substante, vor in-
ceta comertul cu ele si le vor
depune, impreuná cu un inven-
tar, la depozitul acestui monopol.
Comisiunea monopolului stu-
pefiantelor va lua probe din sub-
stantele tlepuse in prezenta de-
pundtorului, pentru a fi anali-
zate in laboratorul Institutului
chimico-farmaceutic si va dis-
pune apoi retinerea celor ce In-
deplinesc conditiunile cerute de
farmacopeea romând in vigoare,
spre a fi vândute In mod treptat
din depozitul monopolului ca si
celelalte märfuri depuse in con-
signatie.
Substantele- stupefiante care
nu Indeplinesc conditiunile ce-
rute de farmacopee, alterate sau
falsificate, se vor sigila i pdstra
in depozitul monopolului, pe
contul proprietarilor lor, paná
la pronuntarea hotdririi judecd-
toresti definitive, dupá care ele
vor fi distruse, fdrA ca proprie-
tarii sd poatd avea vreo preten-
tiune de despdgubire.
Sigilarea si depozitarea se va
face- prin proces-verbal.
28. Toate laboratoarele si fa-
bridle de produse chimico-far-
maceutice vor declara, la data
intrdrii in functiune a Monopo-
lului de Stet al stupefiantelor,
cantitiltile substantelor stupe-
fiante pe care le detin spre a le
folosi ca materii prime, precum
si denumirea si cantitatea fabri-
catelor pe care le au In depozit.
Aceeasi dispozitie se aplicA re-
prezentantilor, depozitarilor, fa-
bricantilor de specialitdti farma-
ceutice, precum i farmacistilor,
droghistilor si oricdror altor de-
tin Mori.
29. Preparatele, confectioná-
Tile specialitätile farmaceutice
care contin stupefiante, vor tre-
bui sA fie prevdzuteln maximum lamentului legii pentru comba-
10 zile dela data intrdrii In func- terea abtizului cu stupefiante, ca
tiune a monopolului de Stat, cu si ale oricdror legi sau regula-
banderolele de garantie procu- mente In vigoare, contrarii pre-
www.digibuc.ro
pliitite cu anticipatie.
30. Detinerea sau vAnzarea de
substante stupefiante sau de pre-
paraTte, confectiondri sau specia-
litAti farmaceutice continând
stupefiante, VIM banderole, po-
trivit dispozitiunilor prezentului
regulament, constitue delictul
prevAzut pedepsit de art. 2 din
legea pentru cornbaterea abuzu-
tut de stupefiante, publicatA In
Monitorul Oficial Nr. 9 din 25
Aprilie 1928.
31. Orice contrabandd de stu-
pefiante, sub orice found s'ar
face, sau comercializare ilicitd,
se vor pedepsi conform legilor in
vigoare, citându-se ca parte ci-
yin., in mod obligator, Ministerul
Muncii, SAndtatii si Ocrotirilor
Sociale.
32. Contrafacerea banderole-
lor, stampilelor i sigiliilor apli-
cate de serviciile Monopolului de
Stat al stupefiantelor pe amba-
lajele nroduselor monopolizate,
se vor pedepsi dupa caz, potrivit
dispozitiunilor codului penal pri-
vitoare la contrafacerea sigiliilor
Statului sau contrafacerea tim-
brelor fiscale.
33. In toate cazurile prevd-
zute mai sus, la cercetdrile ce
se vor face de parchete sau or-
ganele vamale ori politienesti,
vor fi invitate In mod obligator,
a asista si organele sanitare lo-
cale, care vor fi obligate a educe
imediat cazurile la cunostinta
M in isterului.
34. Amenzile ce se vor aplica
pentru orice delict sau contra-
ventiune la dispozitiunile pre-
zentului regulament, se vor pro-
nunta in folosul si se vor värsa
la contul Fondului general sa-
niter si de ocrotire.
35. Toate dispozitiunile regu-
 793 4 August 1933 [Art. 1-8)

zentului regulament, sunt nostinta serviciului vanatoarei,

man abrogate. aratand:
Orice situatiune neprevazutä a) Numele, pronumele si ocu-
In prezentul regulament se va patiunea, oaspetului sau partici-
solutiona dela caz la caz in mod pantului;
valabil de Minister, cu avizul Co- b) Descrierea detailata a per-
misiunii monopolului stupefian- soanei acestuia si 4 fotografii ale
telor, dat cu majoritatea mem- sale de pasaport;
brilor ce o compun. Carui Stat apartine (cet5 tenia);
d Terenul in care va vana,
numarul si speciile pe care le va
RENULAMENT vana;
privitor la vânitorii sträini e) Daca este oaspete fara plat5.
sau participant care contribuie
DIN 4 AUGUST 1933 1) la cheltuielile terenului.
4. Serviciul vangtoarei se va
1. Cetatenii straini care sunt in- putea opune la admiterea unui
vitati la vanatoare In Romania strain, aratand motivele sale, In
pot sa vaneze In tara noastra, termen de 15 zile dela Incuno-
conformandu-se ins& dispozitiu- stiintare. Impotriva acestei opu-
nilor din prezentul regulament neri se va putea face apel la
Sub denumirea de straini se 141- Consiliul permanent al yang:
teleg cetatenii altor tari, care nu toarei.
au domiciliul stabilit In tar& 5. In schimbul sumelor Inca-
2. Strainii vor putea vane, ca sate dela straini pentru exerci-
oaspeti ai guvernului roman, sau tarea dreptului de vanatoare,
ca oaspeti ai cetätenilor romani, arendasul este obligat a Intre-
arendasi sau proprietari de te- tine si a face sa progreseze teri-
renuri de vanatoare sau ca par- toriul sau In mod cu totul deo-
ticipanti cu plat& la teritoriile sebit, ameliorandu-I an de an, in
de vândtoare ale acestora. ce priveste paza i ocrotirea va-
Societatile si persoanele parti- natului, facerea potecilor i locu-
culare detinatoare de terenuri de rilor de sare, construirea de
vanatoare nu vor putea primi colibe si case de vanatoare etc.
oaspeti straini decat numai In 6. Sumele Incasate dela oas-
urma aprobarii Ministerului A- petii straini nefiind deci o contra
griculturii si Domeniilor, servi- valoare a vanatului impuscat, ci
ciul vanatoarei, i conformán- o participare la cheltuielile aren-
du-se clispozitiunilor din prezen- dasului, nu vor fi cerute inapoi
tul regulament. de catre participant, In caz de
3. Oricine, arendas sau pro- neconvenienta, acesta fiind liber
prietar de terenuri de vanatoare, a se documenta In prealabil asu-
.ar voi s5 primeasca oaspeti sau pra calitii4ii terenului si a per-
participanti stnuuinf pe terenul soanei arendasului.
sat' de vanatoare, este dator a 7. Nu pot primi straini decat
aduce aceasta in prealabil la cu- numai aceia care au terenuri de
vanatoare perfect amenajate, cu
1) Acest Regulament s'a aprobat prin Decizia
Nr. 9.116 933 si publieat tn Monitarul 0/tcial
locuinte de vanatoare, n ddpos .
p. I Nr. 177 din 4 August 1933. A se vedPa In turi, poteci de vana'toare etc., si
legiturt Loges pentru proteetia vinatului vanat suficient.
reglementara vinitoarei din 27 Octomvrie 1921,
la pag. 1186, vol. IXX, ou moditioltrile din
8. Strainii sunt obligati a se
19 Aprilie 1923, la pag 501, vol. XIIIXIV ; conforma Intocmai legilor, deci-
de aselneni Decizii relative la vinitoare din 13 ziunilor i regulamentelor In vi-
Septemvrie 1932, la pag. 653, vol. XX. goare, arendasii i proprietarii
www.digibuc.ro
[Art. 9-16] 4 August 1933 794

terenurilor de vândtoare rdma- 13. In caz and un oaspete a

nand direct si personal respon- avut noroc sá cucereascd in Ro-
sabili pentru aceasta. mania un trofeu de cerb care ar
9. Sträinii, In baza unei cereri reprezenta un interes documen-
adresate serviciului vandtoarei tar, el isi ia obligatia ca, la ce-
din partea arendasului sau pro- rerea serviciului vândtoarei, sá
prietarului terenului undo ur- pima la dispozitia acestuia tro-
meazd ca ei sá vâneze, vor primi feul cucerit, pentru a fi reprodus
In schimbul pläii taxelor legale, in copie, care urmeazd sd fie
permis de vandtoare si permis conservatá ca document in Mu-
de port armá. zeul national de vândtoare.
Tot In baza acestei cereri, ei vor 14. Oaspetii sträini Isi iau de
putea sd-si aducd, armele si mu- asemenea obligatia, ca atunci
nitiile de vandtoare, peste fron- când expun la vreo expozitie un
tierd, obligati fiind insa a-si lua trofeu cucerit In Romania, a-
inapoi armele cand ies din tara. cesta sd. fie Intotdeauna prevazut
10. Arendasii si proprietarii cu o inscriptie In care sá se in-
terenurilor de vândtoare sunt dice cu preciziune tara, locul
datori a incunostiinta serviciul data când a fost impuscat.
vandtoarei de toate piesele va- De asemenea Ii mai iau obli-
nate de oaspeti sau participanti, gatia sd, pue trofeul la dispozitia
ardtand totdeodatä data si locul serviciului vanatoarei, ori de cate
vândtoarei. ori acesta 11 va cere.
Vânzarea vanatului spre 15. Orice litigiu, chiar si pre-
impuscare cu bucata (Abschuss) tentiunile de ordin patrimonial,
este si riimane, sub orice formá, ce s'ar ivi intre arendasii sau
cu desdvarsire interiz pe Intreg proprietarii terenurilor de va-
teritoriul tdrii. Este permisd nátoare i participantii strdini
numai participarea oaspetului la vanatoare, se vor transa de
strain cu o stand, fixd, anualá la catre Consiliul permanent al
terenul respectiv de vandtoare, vandtoarei, care va aplica even-
In schimbul careia obtine dreptul tual si sanctiuni, i anume: a) ti-
de a 1mpusca un numár stabilit tularilor terenurilor, dela sim-
din cota -de vanat nobil aprobatá plul avertisment pand la inter-
anual de Minister, spre Impus- dictiunea de a mai primi oaspeti
care titularului dreptului de vâ- strdini cu plata; iar b) oaspetilor
ndtoare. Aceastd, participare nu sträini sanctiuni incepand cu
se poate face decát pe baza unui simplul avertisment, pand la in-
contract scris. terdictiunea de a mai vâna In
In mod exceptional, se admite Romania.
In primul an si aranjamentul 16. Arendasii sau proprietarii
urmdtor cdruia oaspetele strain de terenuri de vanatoare, care ar
pläteste fix numai 2-3 din par- vroi sd primeascd, oaspeti sau
ticiparea anualit, iar restul sub participantii sträini pe terenul
forma de prima In plus pentru lor de vandtoare, sunt datori a
fiecare vanat impuscat efectiv. anexa la cererea lor, prevázutd,
12. Arendasilor sau proprie- la art. 3 si un exemplar din pre-
tarilor terenurilor de vandtoare, zentul regulament, tradus In
care nu se vor conforma acestor limba strdind, purtand sub iscit-
dispozitiuni, nu li se mai admite litura oaspetelui sdu mentiunea
aá primeascd oaspeti sau parti- cá acesta a luat cunostintä de
cipanti cu plata In terenurile lor, cuprinsul lui i cá se obligd a se
putandu-li-se chiar anula con- conforma intocmai.
tractele de arendare.
www.digibuc.ro
795 7 August 1933 [Art. 82]I

DECRET gulamentul de fata nu vor de-

pune pentru fiecare din vehicu-
pentru modificarea art. 82 si 83 din lele a cAror autorizare ar cere
regulamentul pentru aplicarea legii ate o politA de asigurare la una
asupra circulatiei pe drumurile publice din societAtile de asigurare, a-
DIN 7 AUGUST 1933 1) vând resedinta sau sucursala In
Homânia, pentru plata despAgu-
Asigurdri birilor datorite alâtorilor din
vehicul, treatorilor eau obiec-
82. Intreprineltorii nu vor telor, ca urmare a unor acci-
putea obtine autorizarea de a dente provocate de vehicule si de
pune In circulatie vehicule de personalul lui cu prilejul servi-
transporturi publice de persoane ciului ce-1 presteaa.
sau de märfuri, dach pe lângA Valoarea acestor asigurAri este
Indeplinirea formelor i condi- stabilitA, de cel putin sumele din
tiunilor prescrise de legea si re- tabloul care urmeazá:
Suma maxima
asigurata pentru Nu Bunt asigurate
Sums maximi daune aduse ori-
Suma maxima si se suporti In
asigurata pentru anti numar de asiguratä pentru Intregime de eltre
FELUL VEHICULULUI danne datorate persoaneffiri de- daune aduse proprietarul
flecirei persoane paeirea pentru fie- luorurilor vehiculului daune
accidentate natal' parte a ma- mai mici de :
ximului din co-
loans precedent6

PAO. la Elul la PALA la

Pentru un vehicul
de persoane pia
la 5 locuri . . . Lei 50.000 Lei 250.000 Lei 20.000 Lei 1.000
Idem, idem pang la
7 kart . . . . 50.000 350.000 20.000 1.000
Idem, idem dela 7
pilnA la 15locuri. 50.000 750.000 20.000 1.000
Idem, idem cu mai
mult de 15locuri. 50.000 1.000.000 20.000 1.000
Pentru un vehicul
de transport de
mArfuri pia, la
o greutate de
2.000 kg . . 50.000 250.000 20.000 1.000
Idem, idem pane la
greutatea de 5.000
kg 60.000 350.000 20.000 1.000

Peest Deeret sub Nr. 2.198/933 s'a publi-

oat In lifonitorul 0/idea p. I Nr. 179 din 7
August 1933. 51 modifiel Regulamentul pentru
aplicarea Legii asupra eiroulatiei pa drumurile
publiee din 10 Ianuarie 1931, pag. 3, vol. XIX.
A se vedea si Legea asupra eiroulatiei pe dru-
muri publiee din 22 Ootemyrie 1929, la pagina
1226, vol. XVII ; de asemeni Legea pentru In-
treprinderile de asigurare din 7 tulle 1930, la
pag. 603, vol. XVIII, ou modifie. din 9 Aprilie
1931 31 12 Mai 1982.
www.digibuc.ro
Din fiecare despAgubire dato-
ratA de proprietarul vehiculului
si care cade In sarcina societAtii,
aceasta va plAti 80 la sutA, iar
restul de 20 la sutA arnân pe
riscul propriu al proprietarului
vehiculului i In mod obligator
neasigurat.
In cazul and cei 20 la sutit,
 [Art. 83] 17 August 1933
ce cad in sarcina proprietarului
vehiculului ar fi mai mic de
1.000 (fransizar, proprietarul va
pläti suma de lei 1.000.
In caz ca despägubirile dato-
rate mai multor persoane acci-
dentate sau-mai multor proprie-
tari de lucruri vat:Innate prin
Acela*i accident n'ar putea fi
achitate complet cu suma ma-
ximg asiguratä pentru fiecare
din aceste cazuri, suing ce socie-
tatea va avea de plätit se va
repartiza intre cei interesati pro-
portional cu despggubirile ce li
se datoresc, restul Ong la aco-
perirea completà a daunei ur-
mând a fi platità de proprietarul
vehiculului.
Celelalte conditiuni de asigu-
rare vor putea fi cele uzuale la
societätile române, putându-se
insd adopta eventual o polità cu
conditiuni-tip, cand aceasta ar
fi recomandatti de Oficiul pen-
tru Controlul Asigurgrilor.
Polite de asigurare
83. Politele de asigurare pen-
tru plata sumei de mai sus tre-
buesc sä, fie achitate pe un an
intreg dela data cererii autori-
zatiunii.
Proprietarii vehiculelor vor fi
Indatorati a achita primele la
timp, astfel incdt sd nu se pro-
ducg nicio suspendare a asigu-
rgrii, asemenea sg reinoiascg
asigurdrile inainte de expirarea
lor.
a) Vehiculul care la orice con-
trol al agentilor calificati de a-
cest regulament va fi dovedit cà
nu indeplineste aceastg condi-
thine, va fi retras din circu-
latie;
b Politele de asigurare de mai
sus se consemneazg sub liberare
de adeverintìl de cgtre autori-
tatea in drept de a da autori-
zarea de circulatiune si se Ina- pei unitatilor care au garnizoana
inteazg cu borderou casierului
central al circulatiei automobi- In Monitorul Oficial p. I Nr. 187 din 17 August
lelor, care va veghea la perma- 1933.
www.digibuc.ro
796
nenta lor valabilitate si la cuve-
nita lor incasare de catre cei in
drept, care va avea loc In baza
unei hotariri judecgtoresti de
daune rämasit definitiv sau a
unei transactii intpvënità intre
01.0 si acceptar de cgtre socie-
tate. Societatea7 va putea con-
semna suma in sarcina ei la au-
toritatea politieneascg localg,
spre eliberare celor in drept;
c) Pentru asigurgrile de mai
sus, autoritatea depozitarg a po-
litelor va primi numai pe acele
eliberate de societätile autori-
zate de Oficiul pentru controlul
asigurgrilor din Ministerul de
Industrie si Cornell-
DECRET
pentru medalia comemorativä Peler
DIN 17 AUGUST 1933 1)
Prin decretul regal Nr. 2.305
din 16 August 1933, spre a co-
memora fapta cà acuma 50 de
ani, in ziva de 25 Septemvrie,
primul rege al României a in-
trat spre a locui Castelul Peles,
intgrind astfel cu temelii de ne-
därâmat legatura intre Dinas-
tie si pgmantul României, se cre-
iazd o medalie comemorativg
care va purta numele de meda-
lia Peles.
Medalia Peles se va distribui
tu prilejul serbarilor cincuante-
narului Castelului Peles, uring-
toarelor persoane: Membrilor Fa-
miliei Domnitoare, inaltilor oas-
peti ce vor participa la comemo-
rare, ministrilor i subsecreta-
rilor in functie, inaltilor demni-
tari si functionarilor Curtii,
membrilor Corpurilor legiuitoa-
re, membrilor Consiliului supe-
rior al osterii, oaspetilor ce vor
participa la comemorare, se-
filor ierarhici, ofiterilor si tru-
Aceet decret sub Nr. 2.305 933, s'a publicat
797 17 August 1933
In Sinaia, personalului Curtii
Regale, ale Domeniilor Coroanei
ei ale fundatiilor regale, tuturor
persoanelor care au o legiiturd
oareeicare cu Castelul Pelee, Cav.
Ordinului Mihai Viteazul ei Vir-
tutea Militard cl. I.
Medalia va fi auritd, având pe
a% ers efigia celor trei regi (Ca-
rol I, Ferdinand I ei Carol II),
ei se va purta pe pieptul stâng
atârnatd de o panglicd, de cu-
loarea verde a brazilor, mdrgi-
nitd pe fiecare laturd cu o dungd
de argint, având la mijloc un fir
negru.
Medalia Pelee se va distribui
prin grija mareealului Curtii
care va inmana celor medaliati
pe hIngit medalie ei un brevet
drept act justificativ cá au drep-
till de a o purta.
DECRET
pentru semnul onorific Vulturul
Rominiei"
DIN 17 AUGUST 1933 1)
Prin decretul regal Nr. 2.306
din 16 August 1933 se Infiinteazd,
sub denumirea de Vulturul Ro-
mania', un semn onorific pen-
tru riisplatirea senatorilor ei de-
putatilor, In conditiile prevázute
In decretul de f 41.
Semnul onorific Vulturul Ro-
mâniei" se compune din 5 grade
ei anume:
Cavaler.
Of iter.
Comandor cl. II-a.
Comandor cl. I-a.
Mare Ofiter.
Semnul onorific Vulturul Ro-
1) Ace.t Deeret sub Nr. 2.306/983 s'a publi-
eat In Monitorul Ofiicai p. I Nr. 187 din 17
August 1933. A se vedea si Deoret pPntru
semnul onorifle Pentru Merit" din 6 Iunie
1931, la pag. 659, vol. XIX, cu modifl. din 29
Aprilie 1938.
www.digibuc.ro
mâniei" se va acorda prin de-
cret regal dupd, cum uimeazd:
a) Cavaler: Senatorilor ei de-
putatilor aleei pentru prima
oard, dupd un an de sesiune
parlamentard;
b) Ofi(er: Senatorilor ei depu-
tatilor aleei in trei legislatii,
dupd un an de sesiune parla-
mentaril. Membrilor birourilor
Corpurilor legiuitoare aleei pen-
tru prima oar% in aceste func-
tiuni, dupa un an de functionare.
c Coniandor cl. II-a: Senato-
rilor ei deputatilor aleei In ease
legislaturi, dupil un an de sesiu-
ne parlamentara. Vicepreeedin-
tilor Corpurilor legiuitoare aleei
nentru prima card in aceastit
functie, dupd un an de functio-
nare. Membrilor birourilor Cor-
purilor legiuitoare aleei In trei
legislatii in nceastá func(ie, dupd
un an de functionare;
d) Comandor cl. I-a: Preeedin-
tilor Corpurilor legiuitoare aleei
pen tru prima oard in aceastá
functie, dupil un an de preee-
dintie. Senatorilor ei deputatilor
aleei In zece legislaturi, dupd un
an de sesiune. Vicepreeedintilor
Corpurilor legiuitoare aleei In a
treia legislatie In aceastá func-
tie durdi un an de functionare;
e) Mare Of iter: Preeedintilor
Corpurilor legiuitoare aleei In a
treia legislaturd In aceastá func-
tie, (turn'', un an de preeedintie.
Senatorilor ei deputatilor aleei
in cincisprezece legislaturi, dupd
un an (le sesiune parlamentard.
Insemnele semnului onorific
Vulturul României" se compun
dinteun vultur incoronat, având
aeezat pe piept sterna României,
atilinat de o panglicd albastrá
inchisa, având pe margini câte
cloud dungi, una rosie exterioard
ei alta de aur interioard. Aceste
insemne diferd dela grad la grad
dupd cum ur meazd:
a) Cavaler: Vulturul e de ar-
gint, purtându-se pe partea stân-
gii a pieptului;
 [Art. 1-4] 19 August 1933 798

b) Ofiter: Vulturul e de aur presedinte, vicepresedinte sau or-

se poarta In parted stanaga a ganele superioare administrative
pieptului; si sanitare, cu privire la sand,
c) Comandor el. II-a: Vulturul tatea public& si In deosebi la sa-
e de argint si se poarta atarnat lubritatea regiunilor respective,
de gat; cdt i in chestiuni relative la
d Comandor el. I-a: Vulturul ocrotirile sociale
e de aur si se poarta atarnat de 3. Consiliile de igiena si de o-
gat; crotire sunt de 2 categorii:
el Mare Ofier: se compune de a) Consiliile de igiena si de
insemnele de Comandor cl. I-a si ocrotire pentru orasele munici-
din o placa de argint pe care se pii;
gaseste asezat vulturul in aur. b) Consiliile de igiena si de
Semnul onorific Vulturul Ro- ocrotire pentru judge.
manier se poate acorcla si par- 4. Consiliul de igiend si de
lamentarilor altor natiuni pen- ocrotire municipal, a cdrui com-
tru merite parlamentare in lega- petinta se intinde asupra razei
turd, cu Romania. Se vor acorda orasului si a comunelor subur-
gradele de Comandor cl. I-a §i bane, iar nu si asupra judetului
II-a parlamentarilor, iar gradul respectiv, se compune din:
Mare Ofiter presedintilor Corpu- 1. Primarul municipiului, ca
rilor legiuitoare. presedinte de drept.
2. Medicul-sef al municipiului,
ca vicepresedinte de drept.
3. Un delegat al consiliului ju-
REGULAMENT detean, desemnat de consiliul ju-
pentru functionarea Consiliilor de igienä detean.
Si ocrotire
4. Un clelegat al consiliului mu-
nicipal.
DIN 19 AUGUST 1933 9 5. Meclicul-sef al laboratorului
de igiena (in lipsa de un igienist
TITLUL I al municipiului).
6. Un medic primar, director
Organizarea, compunerea i misiunea de spital.
consiliilor de igieni i otrotire 7. Directorul oficiului de bcro-
1. In capitala fiecárui judet tire.
in orasele municipii va functio- 8. Un medic-sef de dispensar.
na ca organ sanitar deliberativ, 9. Medicul primar al judetu-
cate un consiliu local de igiena lui.
si ocrotire. 10. Un medic comunal.
2. Consiliile de igiená i le o- 11. Medicullef al garnizoa-
crotire sunt si organe consulta- nei.
12. Medicul-sef al asigurari-
tive in toate chestiunile asupra lor sociale.
carora li se cere avizul de care 13. Inginerul-sef al orasului.
14. Un farmacist diriginte, pro-
Aceet Regulament s'a aprobat cu Deoret prietar, cu practica de minimum
Nr. 2.235 933 pi publioat In Monitorul Oficial
p. I Nr. 189 din 19 August 1933 ; el abrogi
5 ani in aceasta calitate.
Regulamentul din 7 Ootonivrie 1893, pag. 1173, 15. Medicul veterinar sef al o-
vol. II, editia 1907. A se vedea ei Regulamen- rasului i medicul veterinar pri-
tul Comisiunii superioare de igienk ealubritate
gi igieni industriali din 17 Noemvrie 1927, la
mar al judetului.
pag. 883, vol. XV XVI ; de asemeni Legea 16. Un chimist (chimistul-sef
sanitari ai de oorotire din 27 Aprilie 1933, la al laboratorului de igiena, acolo
pag. 451, in sent velum. unde este).
www.digibuc.ro
799 19 August 1933
17. Medicullef al portului
(unde este).
18. Avocatul-sef al municipiu-
lui sau delegatul shu.
19. Inspectorul general sani-
tar seful regiunii sanitare res-
pective poate asista la sedintele
consiliului.
20. Cate un delegat al Uniunii
Camerelor de comert i industrie
si al Camerei de munch, cu vot
deliberativ.
21- Câte un specialist in boli
venerice i tuberculoza.
22. Pot fi chemati cu vot con-
sultativ in chestiuni de ocrotire
reprezentantii religiosi ai biseri-
cilor nationale si un reprezen-
tant al cultelor minoritare, pro-
pus de cultul minoritar cel mai
numeros din localitate.
23. La nevoe, pot fi invitate
alte persoane specialiste, cu vot
consultativ.
Profesorii i conferentiarii de
igiena ai facultiltilor de medi-
cinrc din Bucuresti, Cluj si Iasi,
fac parte de drept, cu vot delibe-
rativ, din consiliile de igiena
ocrotire ale municipiilor respec-
tive. (Art. 108 din lege).
Desemnarea membrilor dela
punctele: 6, 8, 10, 14, 16 si 21 se
face de chtre Inspectoratul gene-
ral sanitar in fiecare an.
5. Consiliul de igienä si de
ocrotire judetean, a ciirei compe-
tintä se intinde asupra judetului
intreg, prin urmare i asupra o-
rasului capitaPá afar& de ora-
sele municipii, se compun din:
1. Prefectul judetului, ca pre-
sedinte de drept.
2. Medicul primar de judet, ca
vicepresedinte de drept.
3. Un delegat al consiliului ju-
detean, desemnat de consiliul ju-
detean.
4. Un delegat al consiliul co-
munal al orasului resedinth de
judet.
5. Medicul-sef al laboratorului
(in lipsh igienistul plhsii cen-
trale). (medicul primar al judetului);
www.digibuc.ro
[Art. 5-71
6. Un medic primar, director
de spital.
7. Directorul Oficiului de ocro-
tire.
8. Un medic-sef de dispensar.
9. Medicul-sef al orasului de
resedintil al judetului.
10. Un medic comunal.
11. Medicul-sef al garnizoanei.
12. Medicul-sef al asigurärilor
sociale.
13. Inginerul-sef al judetului.
14. Un farmacist diriginte, pro-
prietar, cu o practich de mini-
mum 5 ani in aceastä calitate.
15. Veterinarul-sef al judetului
si orasului.
16. Un chirnist, si acolo unde
exista chimistul-sef al laborato-
rului de
17. Medicul-sef al portului
(unde sunt porturi).
18. Avocatul Statului sau al
judetului.
19. Inspectorul general sani-
tar. seful regiunii sanitare res-
pective poate asista la sedintele
consiliului.
20. Ciite un clelegat al Uniunii
Camerelor de comert i industrie
si Canierei muncii, cu vot delibe-
rativ.
Consiliul poate cherna specia-
listi i reprezentanti ai asocia-
tiunilor profesionale interesate,
cu vot consultativ.
Membrii dela punctele: 6, 8, 10,
14, 16 si 18 se desemneazä de eh-
tre inspectorul general sanitar
In fiecare an.
6. Delegarea membrilor in
Consiliul de igienil i ocrotire
(municipal sau judetean), se ra-
tified de chtre Ministerul Muncii,
Sändtiltii si Ocrotirilor Sociale.
Insárcinarea de membru in
Consiliul de igienä si ocrotire
este onorifich.
7. Consiliul de igienh si ocro-
tire deleagh din shnul säu, chiar
(lin prima sedintil, o cornisiune
permanentä, compusä din:
a) Medicullef al municipiului
[Art. 8-17] 19 August 1933
b) Un delegat al consiliului
municipal (al consiliului jude-
lean);
c) Un medic oficial sau alt ex-
pert, delegat de Consiliul de igie-
nd.
8 Consiliile de igiend si ocro-
tire ale municipiilor se vor in-
truni la primdrie, iar cele ale ju-
detelor la prefecturd.
9. Secretarii serviciilor sani-
tare si de ocrotire judetene sau
municipale sunt de drept secre-
tarii Consilinor de igiend si ocro-
tire judetean sau municipal.
10. In cancelaria serviciului
sanitar si de ocrotire municipal
sau judetean, secretarii Consi-
liilor de igiend si de ocrotire vor
tine aparte registre, dosare, im-
primate etc., formând cancela-
rie proprie a consiliilor de igie-
rid, si de ocrotire respectivd.
11. Registrele necesate vor fi:
a Un registru de intrare-ie-
sire;
b) 0 condica (le expeditie;
c Un registru pentru inscrie-
rea personalului medical sanitar
si de ocrotire, care practicd in
regiunea consiliului;
d) Un registru pentru trans
crierea proceselor-verhale de se-
dinte;
e Un registru jurnal de casä;
f 0 condia, de prezentd si
absenta a membrilor de sedinte;
Un registru chitantier,
h) Un registru de certificate
sau autorizatiuni, eliherate de
consiliu.
Afard de aceasta se va afla in
cancelaria consiliului de igiend
si de ocrotire colectiunea legilor
regulamentelor sanitare si ve-
terinare, fartnacopeea si taxa
farmaceuticd si alte legi si re-
gulamente, interesdnd serviciul
sanitar.
12. Judetele i municipiile vor sedintele declard sedinta des-
prevedea in hugetele lor anuale chisd.
chltuielile necesare pentru can- Dach membrii prezenti nu for-
celaria consiliului. meazil, majoritatea absolutti la
www.digibuc.ro
800
TITLUL II
Furmtionarea consiliilor de igienä
0 ocrotire
13. Consiliile se int. nesc in
mod obligatoriu it sedinte or-
dinare cel puti odatil pe lurid,
iar la nevoie a epoci si mai
apropiate, fiind convocate de
presedinte sau vicepresedinte In
sedinte extraordinare.
Pentru toate sedintele ordi-
nare si extraordinare convocil-
rile membrilor se vor face in
scris, ardliindu se in ele ohiec-
tul si urgenta convocdrii.
In cazul in care presedintele
n'a fdcut, din (nice motiv, con-
vocarea obligatorie a consiliului,
vicepresedintele este obligat sub
sanctiunea disciplinard, sd-I
convoace.
14. Sedintele nu se vor putea
tine cleat cu majoritatea mem-
brilor care-1 compun (1/2+1 ,
Intre care trehue sd fie cel pu-
tin 2 medici.
15. Presedintele conduce des-
baterile. El fixeazd ordinea de
zi in intelegere cu vicepresedin-
tele. Majoritatea membrilor are
dreptul a propune spre delibe-
rare chestiuni neinscrise In or-
dinea zilei. Aceste chestiuni nu
vor fi luate in considerare de-
cdt dupd epuizarea ordinei de zi.
16. In caz de absentá a pre-
sedintelui, 5edintele vor fi pre-
zidate de cdtre vicepresedintele,
iar in lipsa si a acestuia de cd-
tre cel mai in vetrstd dintre
membrii prezenti.
17. In fiecare intrunire si mai
inainte de deschiderea sedintei,
membrii prezenti vor subscrie
registrul de prezentd. Presedin-
tele consiliului va observa dacit
numárul membrilor prezenti
formea7d majoritatea regula-
mentard. In caz afirmativ, pre-
801 19 August 1933
ora fixata pentru deschiderea
sedintei ordinare, se va astepta
Inca 20 minute.
Baca nici atunci nu s'a corn-
pletat majoritatea, presedintele
amâna $edinta pentru maxi-
mum 3 zile, când se va tine cu
orice numar de membri pre-
zenti, dintre care cel putin 2 me-
dici.
18. In caz de chestiuni sani-
tare urgente de interes general,
epidemii etc., consiliul de igiena
si ocrotire va fi convocat in se-
dinta extraordinara la mice
datà de catre presedinte sau vi-
cepresedinte.
Convocarea se va face prin in-
vitatii scrise fiecarui membru al
consiliului, aratandu-se In ele
obiectul si urgenta convocarii.
Niel inteun caz In aceste se-
dinte nu se vor putea discuta
chestiuni de alt ordin si In deo-
sehi cereri de autorizatiuni.
10. La ridicarea sedintei, se-
cretarul va face inscris pe re-
gistrul de prezenta, controlul
prezentilor si al absentilor, mo-
tivate si nemotivate.
20. Sedintele se deschid min
citire de catre secretar, a pro-
cesului-verbal al *iedintei prece-
dente dupa a carei verificare se
intra in ordinea de zi.
21. Orice hotarire se va hia
cu majoritate de voturi.
Duprt importanta chestiunii
sau din alte consideratiuni, vo-
tarea se poate face secret sau
pe fata.
Presedintele va vota cel din
urma si in caz de paritate de
voturi, votul ski va decide.
Minoritatea poate moti-
veze opiniunea In sells.
22. Lucrärile, desbaterile
hotaririle unei sedinte, se vor
consemna intr'un proces-verbal
care se va trece in registrul de
sedinte.
Acest proces-verbal va fi su-
pus spre semnare In sedinta un-
matoare.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI 51
[Art. 18-27J
23. Biroul consiliului se corn-
pune din: medicul pimar de ju-
det (sef de municipiu) si secre-
tarul serviciului sanitar (al ju-
detului sau al municipiului). La
nevoie se va completa si cu alti
functionari.
Biroul este raspunzator pen-
tru mersul regulat al lucrarilor
consiliului.
24. Biroul va ingriji prin vi-
cepresedintele salt srt se cornu-
nice hotäririle consiliului, atât
autoritätilor sanitare si admi-
nistrative, cat si persoanelor in-
teresate, care au dreptul In ter-
men de 15 zile libere dela comu-
nicare sà facrt apel la Ministe-
rul Muncii, Sanatatii si Ocroti-
rilor Sociale.
25. Biroul este obligat Sd tri-
mitrt Inspectoratului general
sanitar, copie de pe procesele-
verbale ale fiecrtrei sedinte.
26. Secretarul asista la sedin-
tele consiliului care ia nota des-
pre tot ce s'a discutat j decis In
redacteaza minuta pro-
cesului-verbal al sedintei si con-
trasemneaza lucritrile consiliu-
lui.
27. Secretarul tine cancelaria,
formeaza dosarele fiecarei ches-
tiuni, pastreazil arhiva, regis-
trele si toate obiectele aparti-
nand consiliului.
El va primi toate recipisele
de achitarea taxelor pentru au-
torizatiuni si cele pentru achi-
tarea amenzilor, care vor fi in-
scrise In jurnalul de casa. Tot
el va incasa i taxele fixate de
catre consiliu, ca indemnizatii
de deplasare pentru membrii
comisiunii permanente, pentru
a ceste feluri de taxe se vor eli-
bra chitante dinteun registru
souche.
Recipisele de plata taxelor
pentru autorizatii, cat si taxele
de transport pentru membrii co-
misiunii permanente, vor pu-
tea fi controlate de consiliul de
[Art. 28-351 19 August 1933 802

In caz de demisie sau inlo- 30. Consiliul de igienil si ocro-

cuire, secretarul va preda cu in- tire deleagA din sânul sAu un
venter in regulA inlocuitorului farmacist, cu o vechime de cel
arhiva si tot ce a avut in Os- putin 5 ani, ca diriginte-proprie-
trarea sa si care apartine Con- tar, in comisiunea judeteanA
siliului de igienA si de ocrotire sau municipala pentru trolul
respectiv. farmaciilor.
Pentru controlrl droghistilor
TITLUL III va lua parte in ¡comisiune si un
Atributiunile consiiului de igieni droghist, acolo unde este.
si ocrotire Consiliul isi da avizul asupra
infiintarii de noi farmacii si re-
28. Consiliile de igienA si de fer& asupra cqerilor de mute-
ocrotire privegheazii sAnAtatea rea farmaciilor in aceeasi cali-
publicA in circumscriptiile lor, tate.
lumineazA, organele administra- 31. Consiliile de igiena si de
tive locale asupra chestiunilor oci otire sunt sigurele organe in
sanitare si de ocrotire si isi dA drept a autoriza, din punct de
avizul in toate chestiunile ce li vedere sanitar, functionarea tu-
se cer de cAtre presedinte, vice- turor intreprinderilor indus-
presedinte sau de organele su- tiale de orice naturA.
perioare administrative si sani- 32. Oricine va voi sA deschidä
tare. un stabiliment industrial sau
29. Consiliile de igieng, si de comercial sau un debit de ali-
ocrotire, controleazA exercitiul mente si bauturi, sau sA exer-
medicinii si al farmaciei din cir- cite un comert ambulant, va tre-
cumscriptia bor. bui sA, posede autorizatia Con-
Oricine va voi sA exercite me- siliului de igienA si ocrotire.
dicina va instiinta in scris des- 33. In scopul arAtat de arti-
pre aceasta si Consiliul de colul precedent, cei interesati
igien A si ocrotire al judetului vor indrepta cererile lor servi-
sau municipiului in care si-a ciului sanitar, iar acesta din
ales domiciliul, prezentând titlu- urmii, la rândul sAu, se va in-
rile care constatá dreptul de li- griji sA trimitá de urgentá ce--
berA practicA si dovada inscrie- rerile comisiunii permanente.
rii in colegiul medical. Consiliul 34. Nicio cerere de autorizatie
examineazd in prima sedintA ce prevAzutd la art. 32 nu poate
se va tine dupA instiintare, si fi pusâ in discutiunea consiliu-
gAsind actele in regula, il in- lui, f Ara a avea in prealabil avi-
scrie in registrul personalului zul comisiunii permanente, iar
sanitar din regiunea so. Consi- consiliul se va pronunta asupra
liul de igienA si ocrotire va co- lor in termen de cel mult 15
munica tuturor farmacistilor zile dela inregistrare.
din circumscriptia sa numele 35. In vederea simplificArii
medicilor cu dreptul de liberA procedurii, atunci când pen-
practicA tru infiintarea diverselor intre-
In registrul personalului sani- prinderi comerciale sau indus-
tar se mai inscrie si toti asis- triale, pe lâng5, autorizatia Con-
tentii si elevii in farmacie, care siliului de igiena mai este ne-
indeplinesc conditiunile legale, voie si de alte autorizatiuni (de
precum si moasele, dentistii, ordin administrativ, industrial,
droghistii etc. comercial etc.), se vor lua dis-
Surorile de ocrotire vor fi in- pozitiuni ca autoritätile respec-
scrise din oficiu. tive indreptAtite si reprezentate
www.digibuc.ro
803 19 August 1933 [Art. 36-41]

in Consiliul de igiend sa nu ocrotire judecil procesele-verbale

procecleze izolat, ci in asemenea de constatare ale comisiunilor
cazuri se vor acorda de cdtre de salubritate judetene sau co-
Consiliul de igiend autorizatiuni munale, pevazute de art. 322 al
cumulative, eliberate pe baza legii sanitare, fixâncl in caz de
cercetdrilor locale (conform ti- aprobare si termenul de eva-
tlului IV al acestui regulament cuare a localului in chestiune.
pe baza avizului autoritätilor Când o casd de locuit, local
respective). pentru atelier, intreprindere co-
In cazul intreprinderilor in- merciald sau inclustriald, sau
dustriale mici (sub 5 H. P., orice alt imobil, prin felul säu
fortä motricd si cu un numär de a fi, constitue un pericol
de lucrätori mai mic de 20), a- pentru persoanele dinduntru
ceste autorizatiuni cumulative sau pentru cele din afard, stare
se vor elibera de consiliu, pe constatatä prin procese-verbale
baza cercetärilor locale, in con- ale comisiunii de salubritate,
formitate cu art. 47 al acestui Consiliul de igiend poate dis-
regulament i pe baza avizului pune evacuarea si reparatiunea
inscris, cerut de birou, al auto- sau, in cazul dat, imediata eva-
ritatilor respective. In cazul in- cuare si dilrgmarea imobilului.
treprinderilor industriale mai Hotiírirea de ddrâmare rd-
mari decât cele indicate mai masä definitivä se executd in
sus, autorizatiunile se vor eli- termen de cel mult o lung de
bera de consiliu pe baza unei a utoritätile administrative.
descinderi la fata locului, la 39. Consiliile de igienii si de
care vor participa in afar& de ocrotire fixeazd in comunele ur-
membrii comisiunii permanente bane, pe cale de regulament,
si delegatii autoritiltilor respec- anumite zone unde se pot ins-
tive interesate, mentionând opi- tala diferite industrii, unde se
nia lor In procesul-verbal care pot addposti i creste animale
va servi de bazd pentru discu- a chror prezentg, viciazd atmos-
tiunea si hotärirea consiliului. fora, depreciazd valoarea imo-
36. Consiliul de igiend si de biliard si locativá a imobilelor
ocrotire va putea interzice co- vecine, sau degracleazd strada
inertul ambulant al alimente- cartierul din punct de vedere al
lor, bäuturilor si obiectelor salubritátii, si judecd apelu-
uzuale, când el va socoti cd rile fdcute in termen de 15 zile
exercitarea lui poate fi un pe- libere contra hotáririlor luate
ricol pentru sändtatea publicd. de medicul igienist in aceastá
37. Consiliile de igiend si de privintd.
ocrotire controleazd i prive- 40. Consiliul de igiend prive-
gheazd prin membrii säi salu- gheazd executarea legii i regu-
britatea publicd si intocmesc lamentului asupra inmormdn-
din proprie initiativd sau la ce- tdrilor i modul transportdrii
rerea autoritätilor administra- cadavrelor 1).
tive comunale sau judetene re- 41. Consiliile de igiend si de
gulamente cu privire la salubri- ocrotire se intereseazd de ivirea
tatea publicd. boalelor contagioase si sunt fn
Aceste regulamente devin insd
valabile pentru municipii sau 1) A se vedea Legea pentru inmormintAri el
judete abia dupd aprobarea lor cimitire din 27 Martie 1864, la pag. 59, vol. II,
de Ministerul Muncii, Sdniitätii transportul
editia 1907 ; de asemeni Rvmlamentul pentru
cadavrelor omenesti, din 6 Ianuarie
Ocrotirilor Sociale. 1877, la pag. 882, acelasi volum, au modificii-
38. Consiliile de igiend si de rile din 12 Aprilic 1899.
www.digibuc.ro
[Art. 42-501 19 August 1933
drept a propune masuri sani-
tare cu caracter urgent pentru
combaterea epidemiilor $i sit
controleze executarea milsurilor
dictate.
42. Consiliul de igienit si de
ocrotire judetean, face propu-
neri la cererea sau din proprie
initiativa in ce priveste delimi-
tarea plAsilor sanitare.
TITLUL IV
Atributiunile comisiunii permanente
43. Comisiunea permanenta
tsi drt avizul asupra tuturor ce-
rerilor de autorizári pentru des-
chideri de stabilimente indus-
triale $i comerciale de mice na-
turd, precum $i pentru oricare
cerere de autorizatiuni pentru
deschideri de debite, de alimente
..si biluturi si cele pentru cornert
ambulant.
44. Comisiunea permanentA
se va deplasa oridecAteori va
crede crt pentru avizul ce ur-
meazil a-si da asupra unei au-
torizatiuni sunt necesare si cer-
cetrtri la fata locului.
In aceste cazuri, persoanele
sau autoritiltile care cer autori-
zatiulii pentru deschideri de sta-
bilimente comerciale si indus-
triale sunt obligate sA punA la
dispozitiunea comisiunii mij-
loace de transport in natura
sau sh achite contravaloarea
transportului in numerar.
45. In cazul cdnd stabilimen-
tele pentru care se cere autori-
zare de deschidere sau infiin-
tare sunt situate in afarrt de
raza municipiului sau resedintei
de judet, Consiliul de iglenA si
ocrotire este In drept srt stabi-
leascil taxe aprohate in preala-
bil de Minister, taxe care vor
servi drept indemnizatie de de-
plasare pentru membrii comi-
siunii permanente si delegatii ei.
46. CercetArile la fata locului
se vor face dupit importanta
cazului, fie de comisiunea per-
www.digibuc.ro
804
manentrt In completul ei, fie de
unul sau doi membri. CAnd ce-
rerile de autorizare se referrt la
stabilinlente industriale sau co-
rnerciale, mici din judet, se
poate cere si numai Ul me-
dicului de circusct15tie in raza
cilruia se and tabilimentul in
cliestiune. In a est caz, comisiu-
nea isi va da avizul pe baza ra-
portului medicului sanitar res-
pectiv.
In ceea ce priveste constatd-
rile la fata locului $i stabilirea
taxelor (le deplasare se va avea
in vedere felul si importanta in-
treprinderii.
Comisiunea permanentA fsi va
consemna avizul inteun proces-
verbal, care va fi anexat la do-
sarul cauzei.
Comisiunea nu va lucra decAt
cu eel putin 2 din mernhrii sAi.
47. Ancheta privind indus-
trifle insalubre se va face In
conformitate cu regulam en tul
acelor to dustrii 1).
TITLUL V
Hotäririle consiliului de igienä
si de ocrotire
48. Propunerile, hotdririle si
autorizatiile votate (le cAtre
consiliu, vor fi comunicate de
crttre biroul consiliului, atAt au-
toritAtilor respective cat si ce-
loi interesati, in termen de
maximum 7 zile.
49. Autorizatiile emanate dela
consiliu sunt complete din punct
de vedere sanitar; numai pe baza
lor se pot deschide stabilimen-
tele industriale sau comerciale
Precum si oricare alte localuri
publi ce.
50. Hottiririle consiliului de
igierat si de ocrotire sunt execu.
torii cdnd ele privesc mAsuri cu
caracter urgent pentru combate-
1) A se vedea Regulamentul pentru industrii
insalubre din 24 Septemvrie 1894 cu numeroase
modifieiri, la pag. 1.373, vol. H, editia 1907.
806 24 August 1933
rea epidemiilor i asanarea lo-
calitatilor.
51. In toaie celelalte cazuri
orice hotlirire a consiliului de-
vine executorie clupd, 15 zile li-
bere dela data comunicdrii, si
aceasta numai in cazul cand, in
intervalul acestui termen autori-
sanitare si administrative
sau persoanele interesate, n'au
tilcut apel la Ministerul Muncii,
Sìlnàtàtii i Ocrotirilor Sociale.
Comunicarea se face dupd for-
mele procedurii de drept comun,
prin organele administrative sa-
nitare.
Persoanele interesate pot in-
troduce acest apel la Minister,
prin presedintii sau vicepre*e-
dintii consiliilor de igiend, care
sunt obligati a-1 primi, punând
data primirii si a da cursul legal
acestui apel.
52. Hotaririle rämase defini-
tive prin neapelare se executd
de ciltre medicul primar de ju-
det (sef de municipiu), cu con-
cursul obligator al organelor po-
litienesti sau judiciare.
53. Hotdririle consiliului au
caracterul de somatiuni, când
comisiunea permanentä va aviza
cd stabilimentele comerciale sau
industriale, pentru care se cer
autorizatiuni de functionare, nu
indeplinesc conditiunile cerute
de regulamentut industriilor in-
salubre.
Asemenea hotilriri se mai dau
de consiliu in toate cazurile de
infractiuni la legea i regula-
mentele sanitare, constatate de
medicul igienist sau sanitar de
circumscriptie (comunal) cu pri-
vire la functionarea industriilor
insalubre.
In aceste hotrtriri se vor spe-
cifica obligatiunile impuse de
consiliu si termenul in care ele
trebue aduse la indeplinire.
Aceste hotdriri vor fi aduse la
cunostinta celor interesati, de
cuitre vicepresedintele consiliului
de igienil si de ocrotire.
www.digibuc.ro
[Art. 51-561
54. Neaducerea la indeplinire
In termen a obligatiunilor fixate
In somatiune, se va constata de
cdtre medicul igienist sau de cir-
cumscriptie (comunal) respectiv,
care va raporta in scris medicu-
lui primar de judet sau sef de
municipiu, care au dreptul sä a-
plice sanctiunile prevdzute de
legi.
In cazul insd când sunt de pd-
rere c6. este necesard ridicarea
autorizatiei date, convoacd, con-
siliul de igiend si de ocrotire
care decide.
TITLUL VI
Penalitäti
55. Membrii consiliului de
igiend *i de ocrotire, functionari
ai Statului, judetelor si comune-
lor, care vor lipsi nemotivat dela
sedintd, vor fi supusi pedepselor
disciplinare in modul si formele
previlzute de legile de organizare
respective.
56. Toti functionarii i medi-
cii depinzând (le Ministerul Mun-
cii, S6natAtii si Ocrotirilor So-
cale, care vor chlca una din dis-
poiztiunile acestui regulament se
vor pedepsi conform art. 255,
alin. 5, (lin lellea sanitard.
DECIZIE
pentru reglementarea activitätii
Asociatiilor religioase
DIN 24 AUGUST 19331)
Noi, ministru secretar de Stat
la Ministerul Instructiunii, al
Cultelor si Artelor,
1) Aceasti Decizie sub Nr. 114.119 933 s'a pu-
blicat In Moniloral Oficial p. I Nr. 193 din 24
August 1933. A se vedea In legaturi Legea
pentru regimul general al cultelor din 22 Aprilie
1928, la pag. 1.0:39, vol. XVXVI, ou modifi-
dirile din 3 August 1929 pag. 1.028, vol XVII
ai 1 Iu lie 1930, pag. 432, vol. XVIII ; de asemeni
Instructiile de aplicare din 10 Iulie 1928, la
pag. 1.204, vol X VXVI.
[Art. 1-3) 24 August 1933
Avand in vedere dispozitiunile
art. 5 si 22 din Constitutie si pre-
vederile legii pentru regimul ge-
neral al cultelor, referitoare la
garantarea libertdtii de credintll
si satisfacerea necesitAtilor de
orclin moral superior, in cadrul
legilor organice ale Statului ro-
man, tinänd seamd Insä de fap-
tul cd uncle credinti religioase,
atät prin continut, ca,t si prin
forma lor exterioard de manifes-
tare, ating moralitatea publica,
ordinea si siguranta Statului,
Decidem:
1. Este cu desdvärsire inter-
zisil activitatea urmdtoarelor a-
sociatiuni religioase: Asociatia
Internationald a Studentilor in
Bib lie, Milenistii, Martorii lui Ie-
hova (sau Martorii lui Dumne-
zeu, sau Martorii lui Dumnezeu-
Iehova), Penticostalistii, Biserica
lui Dumnezeu Apostolicd, Naza-
renii, Inochentistii, Hlistii (Hlas-
täii), Adventistii-Reformisti si
Secerätorii, intrucät doctrinele
lor aduc atingere legilor si insti-
tutiunilor Statului, iar prin prac-
ticile lor contravin ordinei pu-
Nice si moralitdtii.
2. Se vor bucura de drepturile
si libertdtile pe care Constitutia
le acordd asociatiunilor in ge-
nere, asociatiile religioase adven-
tiste de ziva a 7-a, Baptistii si
Crestinii dupd Evanghelie.
3. In interesul Statului, al res-
pectului credintei si cultului, ga-
rantate de Constitutie locuitori-
lor tdrii, asociatiunile religioase,
prevazute la art. 2 sunt autori-
zate de Ministerul Instructiunii,
al Cultelor si Artelor sä func-
tioneze in urmatoarele condi-
tiuni:
a) Se vor considera ca membri
ai asociatiei religioase respective
persoanele care prezintá dovada
cd au aderat la acea asociatie re-
ligioasä dela Intemeierea ei sau
au fost Inscrise In registrul de
membri al asociatiei, inainte de
22 Aprilie 1928.
www.digibuc.ro
806
Pe langd acestea pot face parte
din asociatie persoanele care vor
prezenta adeverinta (formularul
Nr. 6) dela Oficiul stdrii civile, cd
au pardsit cultul cdruia parti-
neau mai inainte, ofl1orm art.
45 din legea pentpíí regimul ge-
nera/ al cultelor
Toti cei care pardsesc un cult
sunt obligati sd achite toate con-
tributiunile pentru anul in curs,
la care au fost impusi inainte de
declaratia pdrasirii cultului,
conform art. 46 din legea pentru
regimul general al cultelor.
Schimbarea cultului, conform
art. 44 din legea pentru regimul
general al cultelor, trebue sit fie
liber consimtitd. In caz cd o ast-
fel de schimbare s'a fäcut prin
violentd morald, prin promisiuni
de avantaje, prin consträngere
materiald sau prin inseldciune
se va pedepsi cu retragerea au-
torizatiei de functionare a aso-
ciatiei religioase in genere sau a
uneia din formatiunile sale par-
tiale, in care s'au petrecut astfel
de cazuri, dacd aceasta nu a pe-
depsit ea Insäsi imediat pe fdp-
tuitori;
b) Organizatiile centrale jude-
tene sau pe mai multe judete,
sub orice denumire, ale uneia
din asociatiunile religioase, au-
torizate si care functioneazd pe
baza unui statut aprobat de Mi-
nisterul Instructiunii, al Cultelor
si Artelor, vor tine câte un re-
gistru de toti membrii inscrisi,
instiintänd din 6 in 6 luni, la in-
ceputul fiecdrui semestru, pre-
fectura sau prefecturile judete-
lor respective de toate schimbd-
rile survenite In registrul mem-
brilor in cursul semestrului in-
cheiat.
Adundrile locale, fäcand sau
nu parte din comunitAti, apro-
bate de Ministerul Instructiunii,
al Cultelor si Artelor, vor tine
de asemenea registre de numele,
nationalitatea, profesiunea si do-
miciliul aderentilor, prezentand
807 24 August 1933
la aceleasi intervale cdpii sem-
nate de conduatorul local, pe
propria sa räspundere, la primä-
riile unitätilor administrative
respective.
Prim Ariile vor inainta prefec-
turii respective din 6 in 6 luni
tablouri de numilrul aderentilor
diferitelor asociatiuni religioase
in cursul semestrului incheiat,
iar prefecturile la rândul lor vor
inainta astfel de tablouri gene-
rale din tot judetul Ministerelor
Instructiunii, al Cultelor si Arte-
lor si Interne, in aceleasi inter-
vale;
c) Cererile pentru autorizarea
de functionare a adunArilor lo-
cale, care nu fac parte din co-
munitAti aprobate de Ministerul
Instructiunii, al Cultelor si Ar-
telor, precum si infiintarea de
noi filiale ale comunitAtilor exis-
tente, se vor inainta prin prefee-
tura judetului respectiv Ministe-
rului Instructiunii, al Cultelor si
Artelor. Ele vor trebui sA cu-
prindA:
1. Numele asociatiei religioase;
2. DacA admit sau nu persoane
duhovnicesti si denumirea lor;
3. Localitatea fn care isi des-
f AsoarA activitatea;
4. Locul unde se aflA casa de
rugaciuni;
5. Un tablou cuprinzând nu-
mele si pronumele, cetAtenia,
profesiunea si domiciliul mem-
brilor adunarii locale, cu indica-
tia pentru fiecare dacA e mem-
bru al acelei asociatii religioase
prin nastere sau prin schimba-
rea cultului si de cAnd anume;
6. Numele si pronumele, pro-
fesiunea, nationalitatea si domi-
ciliul conducAtorului local res-
ponsabil.
Cererea de autorizare poate fi
colectivA sau semnatA de un im-
puternicit al adunArii.
In termen de o lunA dela data
prezentArii cererii la prefecturA,sau primirea ca amanet a unor
aceasta este obligatA sA facti, lucruri furate, pentru dezertare
toate cercetArile si 0, raporteze sau nesupunere la incorporare,
www.digibuc.ro
[Art. 3]
Ministerului Instructiunii, al
Cultelor si Artelor, pentru ca a-
cesta sA poatA hotArt;
d) Case le de rugaciuni vor tre-
bui sA indeplineascA conditiunile
de salubritate si igiend, cerute
de regulamentele edilitare si po-
iitiensti, oricArui local de adu-
nare publicd.
Ele nu vor putea servi deal
nentru adunArile si slujbele re-
ligioase ale asociatiei respective.
In interesul ordinei publice,
spre a se evita conflictele cu ca-
racter interconfesional, prim A-
riile, la eliberarea autorizatiilor
de constituire a caselor de rugA-
ciuni apartinând uneia din aso-
ciatiile religioase autorizate, vor
avea in vedere sA nu fie aproape
de bisericile cultelor recunoscute.
Inchiderea caselor de rugrt-
ciuni se va putea face numai In
urrna ordinului Ministerului de
Interne pe baza cererii Ministe-
rului Instructiunii, al Cultelor si
Artelor.
Orice abateri dela lege si dela
dispozitiunile acestei deciziuni
din partea asociatfunilor reli-
gioase, constatatä in forma le-
gala' de autoritAtile administra-
tive si politienesti, va fi adusä
la cunostinta Ministerului de In-
terne si in acelasi timp a Minis-
terului Instructiunii, al Cultelor
si Artelor, care va hotAri asupra
sanctiunilor;
e) Predicatorii, persoanele du-
hovnicesti superiorii si conducA-
torii locali, (presbiteri, batrâni,
frati batrâni, etc.), vor trebui sA
indeplineascA urmAtoarele con-
ditiuni:
1. Sa stie carte;
2. SA aibI 25 de ani impuiniti;
3. SA nu fi fost judecati si con-
damnati pentru fapte criminale,
pentru furt, escrocherie, abuz de
incredere, tAinuire de lucruri fu-
rate, inselAciune, cumpArarea
[Art. 4-6] 24 August 1933 808

sli nu fi fost destituiti sau revo- acesta, data *i locul când vor
cati dintr'o functiune pe care au putea avea loc aceste ceremonii.
ocupat-o. Se excepteazd inmormantilrile
Predicatorii, persoanele du- din cauza caracterului lor ur-
hovnicesti, superiorii, precum gc nt.
orice fel de conducdtori ai aces- Se va evita mice ntil1staie
tor asociatii nu vor putea purta ostentativii care ai,vjîgni cultele
vestminte religioase sau cdlu- recunoscute, prec m i mice a-
gäresti, singura clovadd despre fisaj sau procesiune demonstra-
calitatea lor fiind biletele de tivd.
identitate, eliberate de Ministe- Autoritiltile locale nu vor pu-
rul Instructiunii, al Cultelor si tea refuza aceastil autorizatie,
Artelor. decat in urma unui raport mo-
Predicatorii, persoanele du- tivat, aprobat de Ministerul Ins-
hovnicesti si suppriorii voK pu- tructiunii, al Cultelor si Artelor-
tea sd-si desfdsoare activitatea Adundrile locale, filialele sau
inteuna sau mai multe locali- comunitatile vor putea reclama
táti din acelasi judet sau mai direct Ministerului Instructiunii,
multe judete, dupd cum fiecare al Cultelor i Artelor, in caz de
a fost autorizat de Ministerul nemultumire fatá de procedurd
Instructiunii, al Cultelor si Ar- sau hotdrirea autoritlitilor locale.
telor, prin biletul de identitate. 5. Intru cal este stiut cd ade-
Predicatorii vor putea face seaori oameni descalificati *i
educatia religioasil a copiilor rdufáchtori se introduc
membrilor asociatiei, dacd ei in- case fárá invoirea propietarului
sái pregatirea doveditá sau a locatarilor, sub pretextul
prin titluri care le dau dreptul distribuirii brosurilor (le propa-
de cateltizare. gandd religioasii, urmarind insa
4. Serviciile religioase de tot in realitate comiterea de delicte,
felul ale asociatiunilor religioase se va evita desfacerea acestora
enumilrate in art. 2 nu se pot prin vânziltori ambulanti.
face sub cerul liber, ci numai in Asociatiunile religioase auto-
casele de rughciuni autorizate rizate sunt libere sá editeze
ca atare In conditiunile deciziei scrieri religioase, tipilrituri de
fatil, evitiindu-se orice act cäntdri religioase, brosuri cu
care ar putea aduce vreo jignire subiect de ocrotire morala sau
cultelor recunoscute sau ar stiintä popularizatd, mentio-
constitui o demonstratie impo- nand pe ele denumirea asocia-
triva bor. tiei religioase. Distributia aces-
Orice slujbit religioasd sau tora se va putea face in casele
orice manifestare de credintd, de rugilciuni, in libràrii sau in
care prin natura ei ar trebui sd- chioscuri fixe pentru desfacerea
vdrsitd in afard de casele de ziarelor j publicatiunilor.
rugdciuni, se va face numai in 6. Asociatiunile religioase de
urma invoirii prealabile a au- aceeasi credintá pot sa-si deie
toritdtilor administrative si po- intre ele ajutoarele materiale in
litienesti locale, cu observarea cuprinsul tàrii, cu respectarea
strictil a dispozitiilor legilor dispozitiunilor art. 12 din legea
regulamentelor pentru ordinea pentru regimul general al culte-
publica. lor. Ele sunt insä obligate sá
In acest scop,.autoritatile lo- ceard inyoirea Ministerului Ins-
cale vor fixa dinainte, la cere- tructiunii, al Cultelor i Artelor
rea conducátorului local al aso- pentru prirnirea de orice fel de
ciatiei si de comun acord cu a jutoare din strilindtate, fie pe
www.digibuc.ro
809
numele generic al asociatiei, fie
pe numele conducritorilor res-
ponsabili
7. Este permis asociatiilor re-
ligioase autorizate, care vor fi
dobandit personalitatea juridicrt
in conditiunile legii pentru regi-
mul general al cultelor, srt in-
temeieze stabilimente de asis-
tentrt publicrt si ocrotire
conform legilor existente.
In ce priveste *colile pentru
pregiltirea personalului duhov-
nicesc sub orice denumire
s'ar prezenta institute biblice,
seminarii teologice, cursuri sau
eicluri (le conferinte pentru pre-
dicatori etc.) ele vor putea
functiona numai cu aprobarea
prealabilil a Nlinisterului Ins-
tructiunii, al Cultelor i Artelor,
conform legilor
legii cultelor (art. 15).
8. Statute le tuturor asocia-
tiunilor religioase autorizate, fie
cu caracter general, adicil pe
toatrt tara, fie cu caracter par-
tial, vor trebui sa aibrt aproba-
rea prealabila a Ministerului
Instructiunii, al Cultelor i Ar-
telor pentru a avea existentil le-
gala, indiferent dach prin ele
se prevad anumite formatiuni
cu dreptul de persoang juriclicä
sau numai simple asociatiuni de
fapt.
9. Aduna rile locale baptiste se
vor putea organiza in comuni-
tati, conform art. 53 din legea
pentru regimul general al eta-
telor, pe baza statutului tip, pus
de acord cu dispozitiunile legii
pentru regimul general al culte-
lor *i aprobat de acest Minister
cu Nr. 76.647 *i 76.648 din 1933,
aplicabil pe tot cuprinsul trtrii
A se vedea Statutul Comunititii biseri-
mitt baptiste din 19 Ianuarie 1928, la pag. 933,
vol. XV XVI ; de asemeni Statutul Bisericii
evanghelice C. A. din 30 April ie 1927, la pag. 654,
acelasi volum ; de asemeni Legea pentru per-
soanele juridice, din 6 Februarie 1924 la pag. 244,
vol. XIXII, cu mod. 22 Aprilie 1927, la pag.
601, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
24 August 1933 (Art. 7-121
Cererile pentru aprobarea a-
cestor coinunitilti se vor inainta
direct Ministerului Instructiu-
nii, al Cultelor i Artelor.
10. Comunitiltile baptiste a-
probate de acest Minister in
anul curent panii la data pre-
zentei clecizii, pe baza statutului
tip, vor inainta Ministerului
Instructiunii, al Cultelor i Ar-
telor, in termen de 60 de zile,
un tablou de predicatorii, per-
sonalul duhovnicesc *i conducd-
torii locali ai atlunàrilor, repar-
tizati pe judete, spre a li se eli-
bera biletele de identitate *i a fi
comunicati prefecturilor respec-
tive.
Adunarile locale, care nu fac
parte din comunitilti aprobate
de Ministerul Instructiunii, al
Cultelor i Artelor, insrt au fost
autorizate srt functioneze in
baza deciziei Nr. 24.536 din 1928,
ached prin aprobarea conducà-
torului (predicatorului) de ciltre
acest Minister, *i luarea la cu-
nostintil a casei de rugilciuni
de autoritiltile locale, se vor
conforma prezentei decizii hi
termen de 60 zile dela publi-
care.
In acelasi termen se vor con-
forma dispozitiunilor prezentei
decizii (punctele e i e din art.
3) si adunarile locale, care func-
tioneazit acum fuíiá autorizatie,
dupit care data orice activitate
a Ion va fi opritìi. in caz de ne-
conformare.
11. Toate dispozitiunile ante-
Hoare, deosebite i contrarii pre-
zentei decizii sunt *i rilman a-
brogate.
12. D. consilier al Directiei
cultelor este insrircinat cu adu-
cerea la indeplinire a dispozi-
tiunilor prezentei deciziuni.
[Art. I-51 6 Septemvrie 1933
REGULAMENT
pentru modificarea unor dispozitiuni din
Regulamentul pentru controlul alimente-
lor i bäuturilor
DIN 6 SEPTEMVNIE 1933
Acest Regulament, care modi-
fied cateva articole, s'a aprobat
cu clecretul regal Nr. 2.334 933 si
publicat in Monitorul Oficial
p. I Nr. 204 din 6 Septemvrie
1933, unde se poate consulta. A
se veclea intreg Regulamentul
ce se modified, in Monitorul Of i-
cial, p. I Nr. 90 din 25 Aprilie
1930.
REGULAMENT
pentru functionarea fabricilor si atelie-
relor de cálcätorie #i al spälätoriilor
(curätätoriiior) chimice i boiangeriilor,
In cuprinsul Municipiului Bucurelti
DIN 9 SEPTEMVRIE 1933
Acest Regulament, continand
43 articole, s'a aprobat cu De-
cret Nr. 2.329 933 si publicat in
Monitorul Oficial p. I Nr. 207 din
9 Septemvrie 1933. El este apli-
cabil numai in cuprinsul muni-
cipiului Bucuresti. A se vedea
Regulamentul similar din 25 Sep-
temvrie 1923, la pag. 648, vol.
XIIIXIV, aplicabil in tot cu-
prinsul tdrii.
REGULAMENT
de organizarea i functionarea coaIei
nationale de morärit i panificatie
DIN 15 SEPTEMVRIE 19331)
CAPITOLUL 1 scoaIei se vor strange din:
Infiinfarea ;i scopul ;coolei
1.Se Infiinteazd in Bucuresti
o scoalg cu titlul Scoala Natio-
nald de Mordrit si Panificatie".
Acest Regulament s'a aprobat cu Decizia
Nr. 75.951 933 Qi publicat in Monitorul O(icial
p. 1 Nr. 212 din 15 Septemvrie 1933.
www.digibuc.ro
810
Scopul acestei scoale este de
a pregati presonalul tehnic ne-
cesar industriei mordritului, pa-
nificarii, selectiongrii cerealelor
si industriilor anexe.
Aceasta scoald ...selnfiinteazä
cu concursul ingrijirea Aso-
ciatiei generaYe a micilor mo-
rari din Romania, stand sub su-
pravegherea si controlul Minis-
terului Muncii, Sanatritii si 0-
crotirilor Sociale.
2. Durata cursurilor va fi de
3 ani, din care primi doi ani
vor fi intrebuintati la obtinerea
cunostintelor generale, teoretice
si practice; in al treilea an se
vor face cursuri si aplicatiuni
de specializare.
$coala va avea trei sectiuni
de specializare in anul al treilea
si anume:
a Sectia de mecanici i mo-
toare:
6) Sectia mordritului si selec-
tionarii cerealelor;
c Sectia panificgrii.
3. Pentru aplicatiunile prac-
tice, scoala va avea: moarg, bru-
tdrie, ateliere de reparatii, ate-
liere mecanice, grgdini si cam-
puri de experientd, statiuni pen-
tru selectionarea cerealelor,
crescdtorii de animale si
siiri, toate in vederea de a pre-
gdti pe viitorii conducatori de
mori i panificare, ca viitori
fermieri.
4. $coala va avea un internat
a drninistrat, conform regula-
mentului special ce se va in-
tocmi.
Elevii scoalei vor fi interni si
externi.
5. Fondurile de intretinerea
Subventia acordatä de Asocia-
tia generalg a micilor morari
din Romania;
Subventiile acordate de dife-
rite Ministere.
Taxele de frecventa si inter-
nat pliltite de elevi;
Diverse donatiuni;
811 15 Septemvrie 1933 [Art. 6-101

Diverse le beneficii obtinute miti pe termen de 3 ani

din exploatarea morii, brutariei Numirea lor se face printr'o
$i atelierelor $coalei sau altor decizie a Ministerului Muncii,
institutiuni anexe. SAnatAtii $i Ocrotirilor Sociale.
9. Comitetul va alege din sa-
CAPITOLUL H nul still un pre$edinte.
Raporturile cu Minisferul Muncii Pre$edintele convoacA comi-
tetul $colar si prezideazg $e-
6. $coala va sta sub supra- dintele; in lipsa sa prezideazA
vegherea $i controlul Ministe- cel mai in vArstli dintre mem-
rului Muncii, Sänätätii $i Ocro- bri.
tirilor Sociale, care va avea La Inceputul fiecArui an *co-
urmatoarele drepturi: lar, comitetul deleagA pe unul
a) SA aprobe numirile de din membrii sAi in comitetul de
functionari aciministrativi si de directie.
profesori; 10. Cornitetul $colar are ur-
b) SA aprobe bugetul $coalei mAtoarele atributii:
votat de comitetul $colar si sA a) SupravegheazI adminis-
supravegheze executarea lui; trarea fondurilor $coalei;
c SA supravegheze aplicarea b) Votarea bugetului pregatit
prezentului regulament si a de comitetul de directie $i su-
programelor de cursuri, putand pravegheaza aplicarea lui;
face inspectiuni asupra modu- c) Stabileste numArul de elevi
lui de predarea cursurilor prin ce urmeazil, a frecuenta scoala
delegati anume insArcinati; in fiecare an;
d) SA participe printr'un de- d) Stabile$te taxele de free-
legat special la examenele de ventl si internat, care trebuesc
fine de an; platite de elevi;
e) SA desemneze un delegat e) Fixeaza salariile si diurnele
special pentru a prezida exa- tutu ror functionarilor $coalei;
manele de diploma; in ceea ce priveste plata perso-
f) SA vizeze diplomele $i cer- nalului didactic, comitetul $co-
tificatele eliberate absolventi- lar va tine seamA, pe cat e po-
lor scoalei. sibil, de normele ce se aplica
corpului didactic al Statului;
CAPITOLUL Ill f RecomandA spre aprobare
Organele de conducere Ministerului Muncii intregul
personal administrativ si pro-
7. $coala se va conduce de fesoral, dupA propunerea co-
urmAtoarele organe: mitetului de directie. Aceste nu-
a) Comitetul scolar; miri se fac conform acestut re-
b Comitetul de directie. gulament;
8. Comitetul $colar este for- g) DesemneazA persoanele In-
mat din: sArcinate sA reprezinte scoala
a) Patru membri desemnati In fata autoritAtilor, instante-
de Asociatia GeneralA a Mici- lor judeoatoresti *i tertelor per-
lor Morari din Romania; soane;
b Cate un membru delegat h AprobA programele de stu-
de Ministerul Muncii; dii intocmite de comitetul de
c) Cate un membru delegat directie $i le recomandA Mi-
de Ministerul Agriculturii; nisterului Munch. Aceste pro-
d) CAte un membru delegat grame nu pot fi aplicate decât
de Ministerul Instructiunii; nurnai cu autorizarea Ministe-
Membrii comitetului sunt nu- rului Muncii;
www.digibuc.ro
[14-11 .trA] 15 Septemvrie 1933
i) Controleazil printeun dele-
gat al shu predarea cursuri-
lor teoretice si practice;
k) Aplich sanctiuni personalu-
lui si corpului profesoral al
scoalei, tinând seamh de legea
contractelor de munch;
/) Aprobil sanctiunea de eli-
minare pe un an sau pentru
totdeauna a elevilor care au
savarsit abateri grave (lela dis-
ciplinh. Aceastil aprobare se
dh in urma raportului comite-
tului de directie, bazat pe avi-
zul consiliului de disciplinit al
scoalei;
m Dach mijloacele vor per-
mite, consiliul scolar va putea
fixa i un numilr de burse
pentru elevii meritosi;
n) Va putea atribui premii in
bani elevilor meritosi, dupil
recomandarea comitetului (le
clirectie. Aceste premii se vor
pune la dispozitia elevilor nu-
mai la terminarea scoalei;
o) Va putea acorda gratifi-
catii personalului de conducere
al atelierelor si institutiunilor
anexate scoalei (moaril, bruth-
rie etc.;
p) Stabileste materiile de exa-
men pentru diplomit, la propu-
nerea comitetului de directie,
care va lua avizul consiliului
profesoral.
11. Comitetul scolar va fi
convocat obligatoriu odath pe
lung.;el va putea fi convocat
si mai des dacil nevoia va
cere.
Comitetul poate lucra valabil
cu un numilr minimum de 5
membri, iar deciziunile se iau
cu majoritatea de voturi.
12. Comitetul de directie se
compune (lin: directorul de stu-
dii al scoalei, directorul admi-
nistrativ si un membru desem-
nat de comitetul scolar.
El conduce scoata conform
prezentului regulament si con- 14. Hothririle comitetului de
form normelor fixate de comi- directie nu vor putea fi luate,
tetul scolar sau de Ministerul In principiu, deck cu unani-
www.digibuc.ro
812
Munch. Poate lua mice initia-
tivá in caz de nevoie urgentd,
sub rezerva rat ifichrii ulte-
rioare a comitetului scolar.
13. Atributiunile co itetului
de clirectie sunt u toarele:
a) Intocmest proiectul de
buget (pe arti le si capitole);
b) Intocmeste programele de
studii, luand si avizul consi-
liului profesoral;
r Aplich bugetul scoalei;
(/) Intocmeste bilantul si con-
tul de gestiune;
e) Propune comitetului sco-
lar personalul adniinistrativ 5i
didactic;
f) Recomandil cornitetului sco-
lar pe elevii meritosi pentru
decernare de premii;
g) Propune gratificatii ce ur-
meazil a se da personalului de
conducere a institutiunilor ane-
xate scoalei;
h) Supraveglicaza executarea
programelor de studii 5i apli-
carea orariului;
i) Stabileste programul de
excursii 5i de vizite la institu-
tii, in legaturil cu programul
scoalei;
j Stabileste comisiile de exa-
men 5i le supune aprobarii co-
mitetului scolar;
k) Supravegheazh activitatea
personalului scoalei;
/) Apli crt elevilor pedepsele
stabilite de consiliul de (lisci-
in) Propune comitetului sco-
lar sanctiuni impotriva perso-
nalului administrativ si didac-
tic care se abate (lela datorie;
n) Aprobh cheltuieli ce se fac
in interesul scoalei;
o) Comitetul de directie e
gestionarul scoalei, rilspunzhnd
solidar de gestiunea sa;
p) El va putea fase orice
propuneri in interesul scoalei
ciltre comitetul scolar.
813 15 Septemvrie 1933
mitatea voturilor celor 3 mem-
bri ce-1 compun.
Totusi, In cazuri ce vor
stabilite de comitetul scolar, se
vor putea lua hotariri numai
majoritate de voturi.
Comitetul de directie este so-
lidar responsabil de gestiu-
nea sa
Pentru operatiunile de mica
importanta, cum ar fi mid co-
menzi sau mici cumparaturi de
materiale, el poate da delegatie
unnia din membrii sai, farit ca
prin aceasta O. fie exonerat de
ruspundere.
CAPITOLUL IV
Cursurile *coalei
15. Cursurile scoalei vor fi
teoretice si practice.
A Cursurile teoretice stint:
a) Aritmetica;
b) Algebra cu aplicatiile ei;
Trigonometria;
d) Geometria elementara;
e Geometria descriptiva;
f) Organe de masini si ma-
sini In genere;
Mecanica $i resistenta ma-
terialelor;
h) Motoare (hidraulice, cu va-
pori, explosibile si agricole);
i) Electricitatea si motoare
electrice;
Fizica si chimia technolo-
gica aplicatil la morarit si pa-
nificatie;
k) Technologia moraritului,
selectionilrii cerealelor si pani-
ficatiei;
Desernnul industrial;
in) Drept, economie
legislatia industriala, munci-
toreasca, comerciala, fiscalri;
n) Contabilitatea inclustriala;
o) Limba franceza;
p) Limba germana;
q) Comert i cereale, trans-
port, tarife vamale;
Corespondenta comerciala;
s) Geografia economica cu
www.digibuc.ro
[Art. 15-17]
speciala privire la Wile agri-
cole de pe parnant;
fi t) Igiena (curs care va fi
predat de medicul scoalei).
B Cursuri practice de:
a) Morarit;
b) Panificatie;
c) Mecanica aplicatata cu a-
plicatii practice In fiecare zi
dupil masd.
Comitetul scolar v a putea
Infiinta si alte cursuri.
16. Programa cursurilor se
stabileste la sffirsitul fiecarui
an $colar pentru anul urmä-
tor de dare comitetul $colar In
urrna referatului comitetului de
directie si se inainteaza Minis-
terului Munch pentru aprobare.
Pentru primul an programa
este cea anexata prezentului
regulament.
CAPITOLUL V
Persona tut didactic al §coatei
17. Personalul scoalei este :
didactic si administrativ.
El va trebui sa fie compus
din 'Romani i numai in lipsa
a cestora se vor putea primi
straini.
Personalul strain va fi an-
gajat eu contract pe maximum
5 ani.
Intregul personal va sta sub
controlul comitetului de direc-
tie.
Personalul de orice fel al
scoalei va fi angajat prin con-
tract scris, Incheiat In dublu
exemplar, Intro comitetul sco-
lar In numele scoalei i anga-
jat.
Comitetul scolar va putea a-
corda unuia din cei cloi directori
ai scoalei sau amandorora clrep-
tul de a semna in numele silu
contractul.
Un exemplar din contract se
va remite angajatului., iar celalt
se va pastra in arhiva scoalei.
Dispozitiile de ordine publica
ale legilor care proteguiesc pe
[Art. 18-261 15 Septemvtie 1933
salariati si munca lor nu pot
forma obiecte de tranzactie in-
tre parti. Contractele nu vor pu-
tea prevede pentru Intregul per-
sonal al scoalei o protectie mai
mica decal aceea pe care o a-
corda legHe mentionate.
18. Personalul didactic ')
recruteaza dupa cum urmeaza:
a) Prof esorii de matematici, fi-
zica si chimie, limba franceza,
germana, tehnologie, drept si e-
conomie politicd, contabilitate,
corespondenta comerciala, geo-
graf ie, comert cu cereale, se vor
lua dintre doctorii sau licentiatii
in specialitate si numai in caz de
lipsa dintre profesorii cu examen
de capacitate din serviciul Sta-
tului;
b) Profesorii de obiecte tehnice
si anume: organe de masini si
masini in genere, mecanica si re-
sistenta materialelor, motoare, e-
lectricitate si motoare electrice,
clesen industrial, vor fi ingineri
cu diploma din cadrul tehnic.
19. Numirea se va face de co-
mitetul scolar, dupa aprobarea
Ministerului Muncii.
In raporturile dintre comitetul
scolar si personalul didactic se
aplica dispozitiile legilor, care se
ocupa de situatiunea functiona-
rilor particulari (legea contrac-
telor de muncd, legea jurisdic-
tiei muncii, legea asigurarilor so-
ciale etc.).
20. La catedrele cu lucrari
practice sau de laborator se vor
putea numi asistenti. Acestia vor
fi alesi dintre licentiatii univer-
sitatilor noastre sau ai politech-
nicelor.
Recomandarile se vor face de
comitetul de directie, iar numi-
rea de comitetul scolar, dupa
prealabila autorizare a Ministe-
rului Muncii, infiintarea postu-
rilor se va face de catre comite-
tul scolar, in urma raportului
1) A se vedea Regulatnentul pentru personalul
didactic al ecolilor secundarc, din 18 Februarie permisiunea de 3 zile profesori-
1929, la pag. 162, vol. XVII.
www.digibuc.ro
814
motivat al profesorului respectiv
si al avizului conform al comi-
tetului de directie.
21. Seful atelierelor de aplica-
tie ale scoalei va fi un inginer
din cadrul tehnic ieuracticä
In domeniul mectficei.
se Sefii de ateli r si maiestrii
(pana la scoaterea promotiilor
scoalei) vor putea fi alesi si din-
tre cei mai buni absolventi cu
diploma ai vreunei scoale supe-
rioare de meserii, sau dintre ab-
solventii cu diploma ai vreunei
scoli de morarit din strainatate.
Vor trebui sa prezinte certificate
de un stagiu de practica Intr'un
atelier, moara, brutárie sau fa-
brick pentru specialitatea la
care solicitä postul.
22. Fiecare profesor este dator
a trece In cursul anului scolar
toatá materia, asa cum este pre-
vazuta in program.
Pentru cursurile pentru care
nu exista carti tiparite, comite-
tul de directie al scoalei va lua
másuri ca foile predate de pro-
fesorul respectiv sa fie reproduse
Intr'un numar Indestulator de
exemplare.
23. Fiecare clasä va avea un
profesor diriginte, cu aceleasi a-
tributiuni ca si la scolile Statu-
lui.
24. Profesorii sunt obligati sa
ia parte la toate consiliile sco-
lare convocate de directorul de
studii sau de profesorul diri-
ginte.
Sunt datori a respecta orariul
fixat.
25. Pentru munca prestata
fiecare profesor, sef de atelier
sau maestru va primi un sala-
riu fixat de comitetul scolar.
La fixarea salariilor, comitetul
scolar va tine seama, pe cat e po-
sibil, de normele ce se aplica cor-
pului didactic al Statului.
26. In caz de forta majora, di-
rectorul de studii va putea da
lor. Totalul acestor permisii nu
815 15 Septemvrie 1933
va putea trece de 10 zile Inteun
an. Orice cerere pentru un ter-
men mai Indelungat, va trebui
supusä comitetului scolar.
In toate cazurile de absente,
profesorii sunt datori a anunta
in sells pe directorul de studii cu
cel putin 2A ore mai Inainte,
pentru ca acesta sd poatd lua
mäsuri de suplinire; profesorul,
care absenteaza, poate sá anga-
jeze ca suplinitor un alt profe-
sor al scoalei sau chiar o persoa-
nd sträind de scoald, dacrt va fi
acceptata de directorul de studii.
In caz contrariu, directorul de
studii va Ingriji de suplinirea o-
relor, In contul celui ce a lipsit
dela serviciu.
27. Suplinitorii, in caz de
boald a titularilor, primesc 60 la
sutit din salariul acestuia, dupd
urmátoarele norme: pe prima
lund suplinitorul va fi plätit de
comitetul scolar, In a 2-a lung,
suplinitorul va primi 30 la sutá
din retributia titularului, comi-
tetul dând Ina 30 la Kith, In lu-
nile urmátoare titularii vor da
50 la sutd din retributie, iar co-
mitetul scolar 10 la sutd.
Pentru concedii de altd na-
turd, suplinitorii vor fi pi:UM de
titulari cu 60 la sutá din sala-
riul lor.
28. Abaterile dela datorie, lips&
indelungatd sau repetatá dela
cursuri sau dela lucrárile prac-
tice, precum i neaplicarea
strictd a programei, atrag ur-
mátoarele pedepse:
a) Observatia scrisd. (avertis-
mentul);
h) Amenda;
r) Concedierea In conditiunile
legii contractelor de ntuned ').
Aceste pedepse se vor pronunta
de cdtre comitetul *colar, In
urma referatului comitetului de
directie.
29. Scoala va avea un director
1) A se ve lea Loges contraetelor de mina, din
6 Aprilie 1929, la pag. 400, vol. XVII, ou mo-
e. din 11 Oetenwrie 1932 ei 16 Februarie 1963.
www.digibuc.ro
[Art. 27-311
de studii, ales de catre profe-
sorii scoalei. Numirea lui se va
face de cdtre comitetul scolar,
dupd ce va fi aprobath de Minis-
terul Muncii.
Directorul de studii face parte
de drept din comitetul de direc-
tie si din comitetul scolar. El are
privigherea si controlul asupra
disciplinei elevilor, asupra per-
sonalului didactic (profesori, a-
sistenti, *efi de ateliere maestri),
in ceea ce priveste aplicarea pro-
gramelor, a orariului stabilit la
inceputul anului. Directorul de
studii va semnala personalului
didactic orice lipsuri sau defecte
va constata. El prezideazd con-
siliile si conferintele personalu-
lui didactic, Ingrijeste de aran-
jarea bilbilotecii, laboratoarelor,
colectiilor stiintif ice, suprave-
gheazd lucrilrile practice.
CAPITOL 1lL VI
Personolul odminisfrofiy
30. Personalul administrativ
al scoalei va fi compus din: un
director administrativ, un secre-
tar, un casier-contabil, un inten-
dent (care va fi si magaziner al
mterialelor), un medic, suprave
ghetori dupd numärul de elevi,
un bibliotecar si din personalul
auxiliar necesar.
Personalul administrativ se
numeste de comitetul scolar, la
propunerea comitetului de direc-
tie si dupii aprobarea Ministeru-
lui Muncii. Nu este necesard
aceastá aprobare la numirea in-
tendentului, supraveghetorilor
personalului auxiliar.
Personalul administrativ ca si
personalul didactic al scoalei,
numit dupd aprobarea public& a
Ministerului Muncii, i se aplica
In totul dispozitiile de ordine pu-
blica ale legii contractelor de
muncd i celelalte legi cu carac-
ter muncitoresc.
31. Directorul administrativ
se ocupd In special cu realizarea
fondurilor bugetare i adminis-
¡Art. 32-391 15 Septemvrie 1933
trarea lor, conform dispozitiu-
Mlor prezentului regulament.
Directorul adrninistrativ eate
seful intregului personal admi-
nistrativ al scoalei. Face parte
de drept din comitetul de direc-
tie din comitetul scolar. El
,5,d
este numit de comitetul $colar,
duprt aprobarea datit de Minis-
terul Muncii.
32. Secretarul $coalei va fi nu-
mit de comitetul scolar, la pro-
punerea comitetului de directie
si dui:a aproharea Ministerului
Muncii.
Atributiile sale sunt: Centrali-
zeazil toatil corespondenta de su-
pus discutilrii $i AprobArii comi-
tetului scolar 51 comitetului de
directie, tine cäte un registru de
sedintele comitetului scolar si co-
mitetului de ilirectie. El va face
convocArile la sedinte, conform
prezentului regulament; In a sa
grije este arhiva scolii.
De asemenea va executa lucrA-
rile de cancelarie respective, va
Inscrie In cataloage pe elevi dup5,
rezultatul definitiv, va inscrie
pe elevi la examenul de admi-
admitere, va tine In perfectA re-
gulA cancelaria si arhiva $coa-
lei, registrele matricole, cataloa-
gele trimestriale, ce-i vor fi re-
mise de profesori.
Tot el va tine toatA corespon-
denta $coalei cu autoritritile, cu
pArintii sau tutorii elevilor $i co-
respondentii lor.
Secretarul nu are voie sA facA
nicio modificare In actele ce i se
IncredinteazA.
El este de drept i secretar al
comitetului scolar si al consi-
liilor profesorale. El va redacta
procesele-verbale i va cAuta ca
ele sri fie semnate de profesori
si directori.
33. Casierul-contabil este pus
sub ordinele i autoritatea co-
mitetului de directie. El este nu-
mit de comitetul scolar. Este in-
sArcinat cu incasarile si plAtile,
atilt cele ce privesc hugetul, cat
www.digibuc.ro
816
$i celelalte venituri sau plAti ale
scoalei sau atelierelor.
El va efectua plititile pe baza
actelor i In limitele prevAzute in
buget.
Va avea un reg iifcle cask
In care va fuser' toate incasA-
rile $i platile. Va mai avea $i
alte registre dupa nevoie.
Casierul-contabil va fi obligat
sil prezinte la numire o garantie
care va fi fixatrt de comitetul
scolar.
34. Intregul personal al scoa-
lei va avea o purtare atât in
$coalri, cdt $i In afark asa ca sit
serveascit de model elevilor.
35. Orele de serviciu vor fi
fixate de comitetul de directie.
36. Ca sA fie numit functio-
nar, va trebui sA aibA studiile
corespunzAtoare postului ce soli-
cart. SA fie Roman, sit fi satis-
fAcut legea recrutarii i sA nu fi
suferit vreo condamnare penalk
37. La numirea in functiuni,
comitetul scolar va stabili fie-
cArui functionar administrativ
atrihutiunile sale, cum $i sala-
riul.
38. Fiecare functional-, $ef de
atelier, maistru sau $ef de labo-
rator, care va primi dela scoalit
aparate, unelte sau ma$ini pen-
tru atelierul sau laboratorul ce
conduce, va trebui sA Incheie un
proces-verbal inventar de obiec-
tele ce i s'a dat. Ei sunt datori
sA le pAstreze in bung stare.
Comitetul $colar va putea de-
cide dacA este locul sA le cearit
o garantie materialA depusA la
intrarea In functiune, sau sA li
se perceapA lunar o cotà din sa-
lariu. Aceste garantii vor fi de-
puse la Casa de Consemnatiuni,
cu specificatia Garantie pe
seama $coalei nationale de mo-
nitrit panificatie, depusá de
" Ele nu vor putea
fi ridicate cleat in baza unui
ordin din partea $coalei
39. Este interzis personalului
de lucriiri practice al $coalei de
817 15 Septemvrie 1933
a avea atelier particular sau de
a se ocupa de meserie afaril din
scoalrt.
Este interzis oricrtrui membru
al persortalului scoalei de a face
vreun comert In scoalg.
40. In caz de fortrt majorg, di-
rectorul administrativ va putea
da o permisie de o zi persona-
lului administrativ. Totalul a-
cestor permisii nu va putea trece
de 10 zile inteun an.
Orice cerere pentru un termen
mai indelungat va trebui supusrt
comitetului scolar, cu avizul co-
mitetului de directie.
In toate cazurile de absentti,
funtionarii sunt datori a anunta
pe directorul administrativ, in
scris, cu cel putin 24 ore mai
inainte, pentru ca sil se poatii
lua milsuri de suplinire, servi-
ciile scoalei neputând suferi din
cauza absentei functionarilor; a-
cestia Aunt datori ca, in caz de
absentil, sil reguleze impreung
cu directorul administrativ su-
plinirea printeun alt functionar
al scoalei sau printr'o altg per-
soand strrting de scoalg, dar
acceptatil de directorul adminis-
trativ.
41. In caz do boalg a titula-
rilor, suplinitorii primesc 60 la
sutti din salariul titularului, si
anume:
In caz de boalg, pe prima lung
suplinitorul va fi pldtit de comi-
tetul scolar; in a doua lung, su-
plinitorul va primi 30 la sutti
din retributia titularului si 30 la
suta dela comitetul *eclat.; in lu-
nile urmátoare titularii vor da
50 la sutg din retributie, iar co-
mitetul 10 la sutd.
Pentru concedii de altá na-
turg, suplinitorii vor fi plìItii de
titulati cu 60 la sutil din sala-
riul lor.
42. Siirbátorile si zilele de re-
paus sunt aceleasi cu cele tinute
de scoalg.. Pentru ateliere si in-
stitutiunile anexe sunt cele pre-
www.digibuc.ro
C. Harnangiu, vol. XXI. 52.
[Art. 40-441
vgzute de legea repausului du-
minecal.
Functionarii administrativi au
dreptul la un concediu de odihnil
(le o lunil pe an, pin rotatie.
43. In caz de abateri dela da-
torie .si dela prezentul regula-
ment, se pot aplica functionari-
lor administrativi ai scoalei ur-
miltoarele pedepse:
a) Observatia scrisg. (avertis-
mentul);
b) Amenda;
c) Concedierea in conditiile
legii contractelor de muncä.
CAPITOLUL VII
Arhiva ;coalei
44. Arhiva scoalei se va corn-
pune (lin:
a) Un registru (le intrare i ie-
sire, conform modelului Ministe-
rului Instructiunii, al Cultelor si
Artelor, hârtiile intrate trebuind
sil aibá rgspuns in cel mult 48
ore libere. Sgrbátorile se scad
din acest calcul;
b) Dosarele de hârtii intrate si
clasate pe ani;
Condicile de expeditii a-
nuale;
d Dosarele cu lucrtirile exa-
menelor, cataloagele si toate lu-
crilrile fticute (le elevii scoalei.
Aceste dosare i registre vor fi
numerotate, parafate si snuruite,
inchizfindu-se printr'un proces-
verbal, iscitlit de director si se-
cretar;
e) Registrele cu matcg ale di-
plomelm eliberate absolventilor
scoalei;
f) Un registru al certificatelor
de mice naturg eliberate de
scoalg;
Condica anualg de prezenta
profesorilor;
h) Registrul matricol;
i,) Jurnalul de clasti, pgstrat in
timpul zilei de seful clasei. In
el se va trece de seful clasei nu-
mele elevilor absenti, iar de pro-
fesori subiectele lectiunilor, lu-
[Art. 45-51] 15 Septemvrie 1933
crárilor practice sau ale lucrtt-
rilor de atelier;
j) Registrul i fisele, cu toate
datele profesorilor i Intregului
personal;
k) Actele elevilor i fisele, for-
mând dosare separate pentru
fiecare elev. La pAräsirea scoalei
sau la obtinerea diplomei, aceste
acte se vor elibera contra sem-
nAturii titularului, In orice caz
nu se va elibera fisa cu obser-
vatii;
i) Cartea de aur a scolii, care
va sta In cabinetul directorilor;
m) Registrul de procese-ver-
bale ale sedintelor consiliilor sco-
lare sau conferintelor plenare
prevazute la art. 29.
Registrele si dosarele prevg-
zute mai sus se vor deschide la
1 Septemvrie (inceputul anului
scolar) si se vor Inchide la 31 Au-
gust (ineheierea anului scolar).
Ele vor fi la fel cu cele Intre-
buintate in invátâmântul public
al Statillui.
45. Dintre registrele enume-
rate mai sus vor fi pästrate de
director, In case de fier, urmä-
toarele:
a) Registrul matricol;
b) Registrul diplomelor elibe-
rate;
c) Registr-ul certificatelor elibe-
rate;
d) Registrul i fisele cu datele
profesorilor.
Celelalte se vor tine In cance-
laria secretariatului.
Arhiva contabilitätii i casie-
riei se va pAstra in biroul casie-
riei.
CAPITOLUL VIII
Tinerea cursurilor
46. Ore le de cursuri teore-
tice vor fi dimineata, incepând
dela 8 la 13, iar cele practice si
atelierele vor fi dup5, wasä,
dela 15 la 18.
Comitetul scolar poate schim-
ba aceste ore, dupä nevoie. la intrare unui examen de ad-
www.digibuc.ro
818
47. Särbatorile vor fi ace-
leasi ca la scoalele Statului. La
fel si vacantele. La acestea se
adaugä si patronul scoalei,
care va fi ziva de 21 M ,9. i, Sf-tii
Constantin si Ele
48. Suspend cursurilor
nu se poate admite decat pen-
tru caz de boalà. Inchiderea se
va face Insä prin avizul medi-
cului scoalei, aprobat de ser-
viciul sanitar al comunei Bu-
cure*ti, sau pentru cazul de
inchiderea tuturor scoalelor din
Bucuresti, In urma unui ordin
general.
In orice caz, la orice inchi-
dere de cursuri se va Incheia
un proces-verbal care sä mo-
tiveze acest fapt.
49. In fiecare sAptámAn5.
elevii vor face câte o vizitä la
intreprinderile din Bucuresti,
similare si speciale fiecIrei ra-
muri de aplicatie. Ei vor fi con-
dusi de profesorul respectiv, In-
toväräsit de seful de atelier.
Aceste vizite vor fi acute
dupä un plan dinainte stabilit
de comitetul de directie si nu-
mai dupä amiazä, in zilele de
lucru. Comitetul de directie, In
urma avizului consiliului pro-
fesoral al scoalei, va putea sus-
penda cursurile pentru cel mult
5 zile, spre a putea face o ex-
cursie stiintificä. Aceasta In
preajma vacantelor scolare.
La finele anului scolar se va
face o excursie obligatorie In
regiunile industriale ale tärii.
CAPITOLUL IX
Admiferea elevilor in §cooki
50. Vor putea fi admisi ca
elevi ordinari ai colii, tineri
care au absolvit cel putin,
cursul inferior de liceu sau o
scoalä inferioarä de meserii
ori de agriculturä.
51. Cei ce vor sä urmeze
cursurile scolii vor fi supusi
819 15 Septemvrle 1933 [Art. 52-57]

mitere, dupd cum se specific/ rani" actuali, care au cel putin

mai jos. 2 ani de practicit si care au ob-
52. Inscrierea In scoald se va solvit cel putin cursul primal%
face intre 1 si 30 August, pe Si ei vor face cererea de in-
formularele scolii. Cererea va fi scHere pe formulare speciale,
ischlitil de unul din pärinti intre 1 si 30 August, aldturând
vieatá sau de tutorele legal al urmiltoarele acte:
elevului, cu ardtarea profesiu- a) Extractul de nastere;
nii si a domiciliului. La cerere b Certificatul de vaccinare;
se vor adauga urmätoarele acte: c) Certificatul de studii;
a) Extractul de nastere; d) Certificatul de nationali-
b) Certificatul de vaccinare; tate;
e) Certificatul de studiile fd- e) Fiii de morari vor mai
cute; prezenta si certificatul prevd-
d) Certificatul de nationali- zut la art. 52, litera e.
tate; Actele se depun la secreta-
e) Fiii de morari vor aldtura riat, in aceleasi conditii ca
un certificat dela primária co- pentru elevii ordinari.
munei, constatând cd pärintii 55. Morarii i brutarii ad-
lor exercitd sau cä au exerci- misi ca auditori in conditiu-
tat profesia de morari. nile articolului precedent, vor
Actele se vor depune la se- lua parte la cursurile teoretice
cretariat, care va elibera chi- speciale, adaptate cunostinte-
tantä de primire, dintr'un car- loi lor, la luctdrile practice de
net a-souche. atelier, moard sau brutdrie, vor
In caz cand elevul este ma- lucre cu elevii de anul al 3-lea.
jor, cererea va fi isciilitä de el Durata cursurilor pentru ei
personal. va fi de un an.
Comitetul de directie va pu- Ei vor fi supusi acelorasi in-
tea cere si alte acte. datoriri ca si elevii ordinari,
53. Absolventii cu diploma ai atât in ceea ce priveste disci-
scoalelor superioare de mese- pline, cdt si In ceea ce priveste
rii, specialitatea mecanica, decd. obtinerea notelor in timpul a-
vor sä se specializeze in mo- nului si la examenul de sfeirsit
toare si mori, vor putea intra de an.
deadreptul in anul al treilea La sfdrsitul anului, dacd au
de specializare, urmând sd-si obtinut media generald eel pu-
completeze In coalä cursurile tin 5, li se va elibera un certi-
pe care nu le-au urmat la f icat de absolvirea cursurilor
scoala absolvitä. de auditori, care le va da drep-
Acestia, la inscriere, vor pre- tul de a ocupa postul de condu-
zenta certificatul scolii la care (Mori ai unei mori tärdnesti,
au inviltat, cum si actele pre- sau cu productie pAnd la un
vtizute la punctele a, b, d dela vagon pe zi.
art. 52. 56. Auditorii care nu pot
In caz când sunt fii de mo- urma cursurile regulat in scoald
rari, vor prezenta si certificatul vor primi dela scoald, In schim-
dela punctul e al art. 52. bul taxelor de frecventd, cursu-
Totodatä vor specifica si sec- rile litografiate i vor veni sä
tia pe care doresc sä o urmeze. depund examene In luna Ia-
54. Pe MAIgä elevii ordinari, nuarie si la sfdrsitul anului.
admisi prin examen, scoala mai Ei vor primi, dupä examen,
admite si elevi auditori. Aces- un certificat de auditor.
tia vor fi recrutati dintre mo- 57. Prevederile art. 55 si 56,
www.digibuc.ro
[Art. 58-621 15 Septemvrie 1933
sunt aplicabile numai In timp
de 4 ani dela infiintarea scolii.
Dupa aceasta data, nu se vor
mai admite auditori, ci numai
elevi ordinari.
58. Elevii Inscrisi conform
art. 50 vor fi supusi unui exa-
men de admitere, dupa cum
urmeaza:
a In ziva de 1 Septemvrie
se va face examenul medical al
candidatilor, incepand dela ora
8 dimineata. Acest examen este
eliminatoriu;
b) In zitia de 2 Septemvrie va
incepe examenul scris, care va
consta din probe de aritmetica,
geometrie elemental* practica
si algebra elementara, pana la
incIusiv sisteme de 2 ecuatii de
gr. I, cu 2 necunoscute. Subiec-
tul va consta dinteo problemä
trasil la sorti, dintr'o serie de
câte 5 probleme;
c) In dimineata zilei de 2
Septemvrie se vor da probele
scrise la aritmetica (ora 8-9
jumiltate) si geometrie (10-12
jumatate); dupá amiaza proba
de algebra (15 16 jumatate);
d In ziva de 4 Septemvrie
se va Incepe examenul oral,
care va consta din interogari la
obiectele la care s'au dat pro-
bele scrise si interogari din
istoria Romanilor, geografia
Romaniei si limba roman* no-
tiuni de fizica si chimie, toate
de forta primelor 4 clase de li-
ceu;.
e Pe masura ce se exami-
neazil la oral, elevii tree la
proha de desen si caligrafie,
care va consta dintr'un desen
facut dupil naturil (pe cat se
poate, grup de obiecte geome-
trice), cum si o pagina dè dic-
tat.
Fiecare probil va fi notata cu
cifra dela 1 10. Elevii vor fi
admisi in ordinea clasificatiei
si in limita locurilor. Comisiu-
nea examinatoare va fi corn-
pusil din profesorii s,coalei si va grafia României, cum si din
www.digibuc.ro
821)
lucra sub presedintia directo-
rului de studii. Din comisiune
va face parte si un delegat al
Ministerului Munch.
Absolventii de heel( -or pu-
tea fi scutiti de próbele dela
punctele b, e i
Candidatii v r plati o taxa
de examen fixata de comitetul
scolar, din care se va plati co-
misiunea si se va procura ma-
terialul necesar de scris si de-
sen (hartie).
59. Absolventii de s,coli su-
perioare de meserii vor trece
un examen de admitere, cons-
tand din probe asupra obiecte-
lor facute In scoala, specialita-
tea mecanica, cum si un exa-
men de diferenta Intre cursu-
rile urmate la scoala absolvita
si scoala de morarit si panifi-
catie. Daca vor urma sectia de
motoare, vor trece numai un
examen de limba franceza, ger-
manil i drept, in masura In
care aceste materii au fost fd-
cute in cei doi ani anteriori
ai Scolii nationale de morarit
si panificatie.
60. Auditorii vor da un exa-
men de admitere ca si elevii
ordinari, dar numai din mate-
ria cursului primar.
61. Se vor putea admite si
elevi sträini, cetateni ai tari-
lor vecine, care locuiesc pe
unul din teritoriile acestor tari.
Acestia vor fi numai elevi or-
dinari si vor iscali un angaja-
ment ca la terminarea scoalei
nu vor ramâne In Romania, ci
se vor duce In tam lor.
Ei vor fi admisi in coala
numai cu respectarea legilor
privitoare la straini.
62. Acesti elevi vor fi scu-
titi de certificatul dela litera d
din art. 52. Ei von produce insa
pasaportul respectiv sau bile-
tul de libera petrecere.
La examenul de admitere vor
mai fi scutiti de proba de geo-
821 15 Septemvrie 1933 [Art. 63-71]

istoria Romani lor. Vor face ins& scolar, dupil necesitäti si dupd
dovada ed. posedd limba ro- fonduri.
mand. 69. Inscrierea dintr'o clasá in
Actele vor fi prezentate in alta a elevilor ordinari se va
original si in traduceri legali- face astfel:
zate. a) Intli elevii promovati ai
63. Dacd elevii cetdteni strd- clasei precedente;
ini vor face probe eà sunt bur- b) Al doilea elevii repetenti
sieri ai Statului lor, vor trece pând la implinirea efectivului
numai examenul de cunoaste- clasei;
rea limbei române si termino- c) In starsit, elevii cetateni
logiei stiintifice române, cele- strdini care vor fi inscrisi peste
lalte probe fiind considerate ca efectiv, conform acestui regu-
sustinute in fate organelor sco- lament.
lare ale State lor care le-au dat CAPITOLUL X
bursele.
64. Numdrul acestor elevi nu
este limitat. Ei se vor admite
Obligotiiie elevilor
peste efectivul fixat al scoalei. 70. Fiecare elev al scoalei
65. Media de admitere la va trebui sa aibil in Bucuresti
examenul de intrare in scoald un corespondent, care trebue sd
va fi cel putin 6, M.A. ca la fie persoand onorabild, rudd
vreuna dintre probe elevul sd sau cunoscut al pdrintilor ele-
fi luat totusi o notd, inferioaril vului. El trebue srt fie major si
lui 5. sd iscilleascd in fate elevului
66. Dupil terminarea exame- cil primeste aceasth sarcind.
nului de admitere se va afisa Va fi recomandat de parinti.
lista celor admisi, in cel mult Schimbarea corespondentului va
48 ore dela incheierea exame- putea fi fticutd cu indeplinirea
nului. acestei conditiuni. Corespon-
Vor fi 3 clasificatii: dentii vor fi datori sti iscd-
a) Una pentru elevii ordinari leased biletele de voie ale ele-
români; vilor invoiti in ores.
b) A doua pentru elevii ordi- Pentru elevii cetnteni strilini,
nari cetdteni strdini; corespondentii vor fi alesi din-
c) A treia pentru auditori. tre membrii consulatelor res-
Prima trei candidati dela pective.
fiecare clasificare vor avea o 71. Elevii vor trebui sa fie
reducere de 300/o din taxele de ascultiltori si sil respecte dis-
pozitiile luate de directie, de
frecventd. profesori sau de personalul de
67. Dupd trecerea examenu- supra veghere al atelierelor sau
lui de admitere prevAzut mai institutiunilor anexe ale scoa-
sus, directia de studii va Ina- lei.
poia actele elevilor nereusiti la Abaterile dela disciplind se
examen. Actele elevilor reusiti vor pedepsi conform preve(leri-
la examenul de admitere vor fi bon regulamentului coalelor su-
trecute imediat in dosarele per- perioare de meserii, care se a-
sonale si note in fisa elevului. si elevilor din aceastd
Aceste acte se vor pdstra pând plied
scoald j .
la absolvirea scolii sau pând la
phrdsirea ei de ciltre elev. 1) A se vedea Regulamentul coalelor supe,
68. Numärul de elevi se va rioare de meserii din 91 Mai 1906, la pag. 3991-
fixa in fiecare an de comitetul vol. III, editia 1907.
www.digibuc.ro
[Art. 72-781 15 Septemvrie 1933 822

72. Fiecare elev va avea un de cursuri sau de practica. In

carnet de identitate si de ob- caz de boala vor fi trimisi la
servatii, pe care e obligat sag infirmerie. Prezenta unui elev
poarte totdeauna cu el si sa-1 la infirmerie va fi imediat ra-
prezinte la cerere directorilor, portata directiei de studii. Ab-
profesorilor sau maestrilor. In senta va fi motiv numai cu
el acestia vor nota toate obser- avizul favorabil al medicului.
vatiile for asupra purtarii si Când se va onstata frauda,
felului de invatatura al elevi- elevul va fi pedepsit de direc-
lor, precum si pedepsele apli- tie.
cate lor. In cazuri de boal& indelun-
In fiecare lung carnetul de gata, directia de studii va pu-
identitate va fi revizuit de pro- tea da elevului respectiv un
fesorul diriginte al clasei, care concediu, dupa prescriptiile me-
va trece aceste observatii in fi- dicului.
sele respective. Carnetele vor fi In cazuri de forta majora,
anuale si sunt proporietatea ele- chestiuni familiare, boald in
vilor. familie etc., directia de studii
73. In fiecare clasa elevul va putea acorda permisiuni
care a fost clasificat cel din- pana la cel mult 3 zile, tinân-
tâiu va fi seful clasei. Acesta du-se seama de actele prezen-
nu poate fi decât roman tate. Pentru lipsä mai indelun-
$eful clasei va face apelul, gata va decide consiliul profe-
va trece in condica clasei ab- soral al scoalei. Toate incuviin-
sentele si va da raportul flea- Virile acestea atrag dupa ele
rui profesor. Dupa ascultarea motivarea de drept a absente-
raportului, profesorul va incepe lor, pentru care s'au dat incu-
interogarile si explictirile nob viintari de orice forma.
Raportul va trebui sa con- 76. Orice absenta neautori-
tina: numarul elevilor inscrisi zata de scoala se consider& ca
in catalog, numarul celor pre- nernotivata. Orice absenta ne-
zenti si al celor absenti, apoi motivata va fi adusd la cunos-
obiectul lectiei predate. tinta corespondentului elevului
74. Elevii sunt datori sä si parintilor elevului.
pastreze In tot timpul lectiilor Daca elevul va avea absente
cea mai deplind liniste, sa as- neregulate, va fi avertizat de di-
culte cu atentiune explicarile si rectie si la repetire va putea fi
intrebärile profesorilor si sa fie chiar eliminat din scoaltt.
gata a raspunde in tot momen-
tul. CAPITOLUL XI
Fiecare elev va trebui sä aibti
cu el cartile, caietele de notite, Despre faxele ;colare
caietele de teme si orice rechi-
zite prevazute la cursul heed,- 77. Taxele sunt de clouá fe-
rui prof esor. Totodata elevii luri si anume: taxe de frecvent&
vor fi totdeauna pregatiti cu si de internat. Ele vor fi fixate
cele necesare pentru a putea de comitetul scolar.
raspunde in scris la interoga- 78. Elevii români vor plati
tiile extemporale, daca profeso- taxele fixate in 3 rate:
rul gäseste de cuviinta. a) Prima, la intrarea In *coal/1,,
75. Cum .coala are internat, reprezentând 400/o din taxe; .
elevii vor trebui O. fie toti con- b) A doua, la inapoierea din
trolati de aproape. Ei vor sta vacanta Craciunului, reprezen-
in clase sau ateliere in orele tând 30%;
www.digibuc.ro
823 15 Septemvrie 1933
c) A treia rata, la 1 Aprilie,
reprezentand alte 3011/4.
Elevul, care va plâti toat6 taxa
la inceputul anului, va beneficia
-de o reducere de 5°/o.
Elevii staini vor plitti ace-
leasi taxe ca si elevii români si
In aceleasi conditiuni.
70. Taxele se vor plIti la
casieria scoalei, contra recipisei
ce se va elibera dintr'un registru
it-souche.
Contabilitatea scoalei va trece
in fisele speciale ale elevilor, a-
tasate la dosarele respective, ca
intr'o partida, sumele platite,
cum si numärul chitantei.
Pentru aceasta registrul it-
sauche va avea fiecare foaie
imp Arta& in trei:
Prima va fi chitanta ce se dä
elevului, a doua va fi foaia ce
se trimite de casier direct con-
tabilitätii, iar a treia va fi co-
torul ce rämâne la easier.
Se pot intrebuinta si carnete
cu trei file suprapuse, pentru
ca sit se poatit scrie cu hartie
indigo.
In cazul acesta foaia pe care
se scrie cu creion chimic va 1'6-
mâne la easier.
80. Afarit de aceste taxe, fie-
care elev va trebui sa depura o
cautiune pentru eventuale stri-
cäciuni.
Daa nu s'a semnalat nicio
striaciune, in toatä durata
scoalei, cautiunea i se va res-
titui la absolvire.
In cazul and se semnaleazit
striaciune, acestea se vor re-
para in contul elevului din eau-
tiunea depusä.
Orice retinere din cautiune se
va comunica inscris pärintilor
elevului, cum si orar elevului,
sub luare de isaliturä.
Aceste retineri vor fi trecute
In fisa elevului.
Când cautiunea a ajuns la
jumatate, elevul va fi obligat
sit o completeze.
www.digibuc.ro
[Art. 79-85]
Suma ce trebueste depusä
drept cautiune se fixeazd, de co-
mi tetul scolar.
CAPITOLUL XII
Nokia
81_ Elevii ordinari, reusiti la
examenul de admitere pentru
anul I, se vor trece in ordinea
alfabetia in catalogul clasei.
Pentru elevii auditori va fi
un alt catalog.
Toti elevii din anul al 2-lea
(cl. II) vor fi inscrisi de aseme-
nea in ordinea alfabetia.
In anul al 3-lea, anul de spe-
cializare, va fi câte un catalog
pentru fiecare din cele 3 sec-
tiuni, alcittuit tot in ordinea al-
fabeticit.
82. Anul este impartit in 3
trimestre, astfel: 15 S eptem-
vrie-15 Decemvrie, 16 Decem-
vrie-15 Martie, 16 Martie-15
Iunie.
La obiectele teoretice elevii
vor trebui A, aibii note la lu-
crdrile scrise si interogatiile o-
rale, iar la cele practice vor
avea note la oral si luerari prac-
tice.
83. Notarile elevilor se fac cu
cifre dela 1-10, nota 1 cores-
ponzAnd celui mai prost räs-
puns (tacerea), iar nota 10 celui
mai bun räspuns.
84. In cataloage profesorii
sunt datori sa treaa toate no-
tele obtinute de elevi la intero-
gärile orale cum si la lueritrile
scrise.
Tot aci se vor trece si even-
tualele extemporale date de pro-
fesori pentru controlarea elevi-
lor unei clase intregi.
Va fi ate un catalog pentru
fiecare clasit.
Durata lui va fi de un an.
Va fi pästrat In arhiva scoalei
timp de 2 ani, dupà care se
arde.
85. In afarä de cataloagele de
clasp vor mai fi si foi cataloage
 rt. 86-93] 15 Septemvrle 1933 824

pe materii, ficcare profesor a- vii vor da o lucrare scrisrt tri-

vând unul pentru fiecare clasä.
Vor purta numele de foi de
note trimestriale".
In ele profesorii vor trece me-
diile trimestriale rezultate din
media aritmeticil a notelor obti-
mestriald din materia predatä
in trimestrul curent. Date le lu-
crarilor scrise vor fi fixate de
profesori, tinându-se seamd si
de doleantele elev. Aceste
date vor fi rati ate de confe-
.

nute de fiecare elev. rinta clasei. J atele vor fi fi-

Ele vor fi semnate de fiecare xate intre 1 i 10 ale lunilor:
profesor si de directorul de stu- Decemvrie, Martie si Iunie. No-
dii. tdrile vor fi tot cu cifre dela
Vor fi la fel cu acelea intre- 1 10 si aceste note obtinute vor
buintate in scolile Statului. intra in calculul mediei trimes-
86. Din aceste cataloage, foi triale.
de note trimestriale, notele vor 91. Lucrdrile de merit excep-
fi trecute de secretar, sub pri- tional ale elevilor, fie cle lu-
vigherea directorului de studii, crári trimestriale, fie lucrdri
inteo matricold ce va avea a- grafice, sau mice altfel de lu-
ceeasi form& generald cu a ma- crrtri, vor putea fi retinute si
tricolelor invdtdmântului pu- pästrate in biblioteca scoalei ca
blic. lucrári exceptionale". Acest
Va fi cate o matricold pentru fapt va fi consemnat in fisa res-
fiecare an scolar. pectivd a elevului, cum si in
87. Matricola va trebui srt carnetul lui si va fi afisat in
fie deschisil si completatil cu curtea scoalei.
datele civile ale elevilor pând la 92. La inchiderea anului, ele-
eel mult 30 Octomvrie. vii vor avea la fiecare obiect o
In timp de cel mult 15 zile medie, care este media artime-
dela incheierea situatiei unui ticrt a celor trei medii trimes-
trimestru, secretarul va trece triale. Dacd elevul are la un o-
in matricold notele trimestrului. biect media cel putin 4,00 va
Situatia unui an scolar va fi putea fi admis sd intre in exa-
incheiatd in matricold Nina la men la acel object. Dad, media
10 Iu lie al acelui an. este inferioard lui 4,00 el va fi
88. In foile de note trimes- declarat corigent.
triale si in matricold nu se ad- Un elev poate rilmâne co-
mite nicio stersilturd. Când se rigent la media anualit la cel
va face greseald, ea va fi In- mult trei obiecte. Dacd media
dreptatrt cu row, filcându-se este insuficientrt, mai mica de
mentiune si iscAlindu-se in co- cât 4,00, la mai multe obiecte,
loana Observatiuni", de cel ce va fi declarat repetent la media
a fäcut gresala. anuald.
89. Dacit un eley pardseste 93. In cazul când un elev a
scoala fdril s'o absolveascd, va avut concediu medical, de du-
putea obtine o copie de pe parti- rata unui trimestru, profesorii
dele matricolare ale sale. Libe- clasei respective, ii vor fixa un
rarea acestei copii va fi men- termen de examinare, pe care
tionatd la ultima partidd ma- il vor comunica si directorului
tricolard si va fi trecutd. si in de studii. Acesta va putea a-
condica de certificate. Va, purta proba sau modifica hotdrirea,
stampila scoalei si iscAliturile dacd, crede de cuviintd, la exa-
originale ale directorului de stu- minare 1,Ta trebui srt. mai asiste
dii si secretarului scoalei. directorul de studii sau un pro-
90. In fiecare trimestru ele- fesor delegat de acesta.
www.digibuc.ro
825 15 Septemvrie 1933
Dacit un elev a avut un come-
chu medical pe ultimele dourt
trimestre sau pe trimestrul al
3-lea, aceastA examinare se va
face in toarnnA, in primele trei
zile ale lunii Septemvrie, ur-
mAnd sit se prezinte la examen
de fine de an impreunrt cu co-
rigentii la examen.
CAP1TOLUL X111
Examene de line de an, corigente,
repetenhi
94. In ziva de 15 Iunie se in-
chid cursurile. In aceeasi zi se
vor intruni profesorii fiecitrei
élase, spre a discuta i fixa si-
tuatia fiecArui elev. In seara a-
celeasi zile se va afisa un ta-
blou nominal de situatia fie-
dirui elev, aratAndu-se, la cei
neadmisi de a intra In examen,
obiectele la care au obtinut me-
dii sub 4,00.
Cei declarati repetenti la me-
die vor fi trecuti numai cu men-
tiunea repetent".
95. Duph afisarea rezultate-
lor anului se lasil elevilor timp
de 5 zile pentru pregAtirea exa-
menului de fine de an. Acest e-
xamen se va trece In fata unei
comisiuni formatA din: profesorii
clasei, ale un delegat al Minis-
terului Muncii, Agriculturii
Instructiunii Pub lice. Aceastá
comisiune va fi prezidatri de di-
rectorul de studii al scoalei.
Examenele se vor trece, atat
pentru anii 1 si 2, cat i pentru
anul de specializare. Vor fi
probe scrise si probe orate. Pen-
tru probele scrise se admite
elite o orA pentru fiecare object.
Probe le scrise vor fi apreciate
de intreaga comisie, In fata cA-
reia profesorul respectiv le va
citi. Media notelor date de mem-
brii comisiei constituiese nota
dela proba scrisA.
Nota dela oral va fi media rectia de studii va ingriji srt se
notelor date de toti niembrii co-intocmeascri situatia elevilor in
rnisiei. La fiecare object va fi conferinta scolarrt a clasei. Se
www.digibuc.ro
(Art. 94-99]
o medie care va rezulta din
media aritmeticA, a notei dela
lucrarea scrisA si dela oral. Ea
va fi exprimatri printeun nu-
mar intreg si douit cifre zeci-
male ((be exemplu 7,50).
La obiectele de cursuri prac-
tice, unde nu pot fi examinati
la oral, elevii vor avea numai o
notit datA la lucrarea practicA,
care va avea ca durata mini-
mum 2 ore si maximum fixat
de comisiune pentru fiecare
obiect. Aceasta va fi media de
examen la acel obiect.
Elevii care au obtinut eel pu-
tin media 5,00 la un obiect vor
fi declarati promovati la acel
object.
Elevul care n'a obtinut media
anualti cel putin 5,00 la un o-
biect va fi declarat corigent la
acel object.
Un elev rdmas corigent la 3
obiecte este declarat repetent In
acel an. El se va inscrie la in-
ceputul anului urmiltor in a-
ceeasi clasA.
96. Elevii corigenti la medie
vor trece exarnenul de corigentA
intre 1 4 Septemvrie, urroànd
a trece examenul de fine de an
la aceste obiecte intre 6-10 Sep-
temvrie inclusiv impreunA cu
elevìì corigenti Ia examenul de
fine de an.
Elevii respinsi la examenul de
carigentA vor fi declarati repe-
tenti.
97. Elevii care intrri in pre-
vederile art. 93 nu vor fi con-
siderati repetenti, ci vor fi ad-
misi a se reinscrie in aceeasi
clasrt la inceputul anului sco-
lar.
98. Un eley nu va putea fi
repetent decht o singurA datA
Inteo clasA si de cel rnult 2 ori
In timpul duratei cursurilor
scoalei.
99. La incbeierea anului di-
[Art. 100-107] 15 Septemvrle 1933
va afiea un tablou nominal de
situatia fiecdrui elev, arätân-
du-se la cei corigenti obiectele.
100. Elevii care vor ardta o
vdditd, rea vointä, la lucrdrile
practice sau la ateliere, vor pu-
tea fi declarati repetenti ei, dacd
e cazul, chiar eliminati din
ecoald.
101. Elevii care vor avea me-
dine cele mai mari vor putea fi
declarati premianti ai ecoalei.
Premiile vor fi acordate In arti
folositoare carierii lor.
Elevul care va avea media
cea mai mare pe ecoald va fi
scutit de taxa in anul urmätor.
Dacit acest elev va fi din ulti-
mul an al ecoalei, i se va resti-
tui taxa pldtitd In cursul anu-
lui.
CAPITOLUL XIV
Examenul de diplomd
102. La terminarea anului
de specializare, elevii vor de-
pune dupd examenul de fine de
an un examen de diploma, care
se va trece totdcauna In cursul
lunei Septemvrie. In tot timpul
dintre terminarea examenului
de fine de an ei cel de diplomd,
elevii vor face o practica inteo
moard, o fabria sau brutárie
mare Totdeodatá ei vor rezolva
o terra datá de comisiunea de
diplomd.
Obiectele la care urmeazd a
se trece examenul de diploma
se vor fixa de comitetul ecolar,
care va lua avizul consiliului
profesoral.
Comisiunea examenului de
diplomd va fi formatä din pro-
fesori ai ecoalei ei delegati ai
Ministerului Muncii, Agricultu-
rii ei Instructiunii Pub lice. Va
prezida delegatul Ministerului
Muncii.
103. Tema de rare se vor- tehnic de mordrit ei panifica-
beete la art. 102 va fi datá de tie", arittându-se ei specialita-
membrii din comisiune, profe- tea.
sori ai ecoalei, Intruniti In ziva Ele vor fi emise dintr'un re-
www.digibuc.ro
826
de 24 Iunie. Se vor formula cu
25 la sutá mai multe subiecte
decât elevi, la fiecare speciali-
tate. Fiecare subiect va fi In-
scris inteun plic. Elevii e vor
prezenta la ora fixaJkspre a-ei
lua subiectul.
Ei vor trage n plic pe care
Il vor deschide In fata comisiu-
nii.
Subiectul gäsit va fi isalit de
directorul ecoalei ei de elevi ei
va fi luat de acesta spre a fi a-
nexat temei rezolvite.
Acest lucru va fi consemnat
Intr'un proces-verbal, In care se
va arilta fiecare subiect ieeit la
sorti precum ei numele elevului.
104. Examenul oral va con-
sta din cloud parti:
a) Prima este sustinerea te-
mei sau proiectului;
b) A doua constd, din intero-
gatii orale ei lucrári de atelier
sau fabricatie, toate de forta
materiilor fdcute In ecoald.
105. Notele vor fi date tot cu
cifre.
Candidatul care va avea nota
10 la cel putin 70 la sutá din
notele examenului de diploma,
va avea scris pe diplomii men-
tiunea: cu laudd".
Pentru obtinerea diplomei,
media va trebui sd fie cel pu-
tin 7.
Mediile mai mici de 7 dau
dreptul la obtinerea unui certi-
ficat de absolvirea ecoalei.
106. Cei ce nu vor reuei la a-
cest examen vor mai repeta a-
nul de specialitate, dupd care
vor da un nou examen Decá
reueesc li se elibereazd diploma.
In caz contrar li se elibereazd
un simplu certificat de absol-
vire. ,
107. Diplomele eliberate vor
de conduator
conferi titlul
827 15 Septemvrie 1933
gistru cu cotor, dupa modelul
oficial al diplomelor Statului.
Certificate le de absolvire vor
fi eliberate tot dintr'un registru
cu cotor, la fel cu certificatele
de absolvirea liceului. Ele nu
vor conferi titlul de conducd-
tor tehnic de mordrit si panifi-
catie".
Diplomele si certificatele de
absolvire eliberate de scoala nu
sunt valabile deceit dacd vor
purta viza Ministerului Muncii.
108. Absolventii diplomati ai
acestei scoale vor fi plasati la
morile sau bruttiriile mari din
tail, cum si la statiile de selec-
tarea cerealelor. Ei vor fi pre-
ferati la ocuparea posturilor de
sefi de fabricare la manutantele
armatei.
Plasarea lor se va face prin-
tr'un oficiu infiintat de Asocia-
tia generald a micilor morari
din Romania, in conditiunile le-
gii pentru oganizarea plasitrii
din 1921 sau oficiile publice de
plasare ale Ministerului Mun-
ch.
CAPITOLUL XV
Consiliile ;coalei
109. Profesorii diriginti ai
claselor, sefii de ateliere, cum
si inginerul sef al atelierelor,
intruniti In sedinte sub prese-
dintia directorului de studii, for-
meazd consiliul disciplinar al
scoalei".
Acest consiliu se intruneste la
convocarea directorului de stu-
dii, cand este nevoie de luat md-
suri disciplinare asupra elevi-
lor sau la darea notelor la pur-
tare.
110. Toti profesorii si sefii
de ateliere ai scoalei, intruniti
sub presedintia directorului de
studii, formeazd conferinta
profesorald". Ea se poate im-
parti pe sectiuni, care vor co-
respunde cu clasele sau ramu- bil avizul Ministerului Muncii.
rele de specializare. Un profe-
www.digibuc.ro
[Art. 108-1131
sor sau sef de atelier poate face
parte din sectiunile tuturor cla-
selor la care este profesor.
Directorul de studii va face
parte de drept din toate sectiu-
nile, el fiind prezidentul.
CAPITOLUL XVI
Dispozifiuni finale
111. Consiliul disciplinar al
scoalei si conferinta profeso-
rald, cu sectiunile ei, pot fi con-
vocate de director oridecateori
se simte nevoie. Conferinta pro-
fesorald va trebui sd se intru-
neascd in tot cazul.
a) La 1 Septemvrie (deschide-
rca anului scolar), and se va
stabili si orariul;
b) La data de inchiderea fie-
cdrui trimestru, cand se vor da
notele elevilor;
c) La Inchiderea anului sco
lar, pentru stabilirea situatiei
elevilor.
112. In cazul cand un absol-
vent al scoalei a pierdut di-
ploma sau certificatul, i se va
putea elibera o copie de pe di-
ploma sau certificatul original
in aceleasi conditiuni in care se
scot astfel de copii si la celelalte
scoli ale Statului (publicarea
pierderii prin Monitorul Ofi-
cial).
Se va putea da numai cate o
singurd copie de pe orice di-
ploma sau certificat eliberat de
scoald. Aceste copii vor fi vi-
zate de Ministerul Muncii, ca si
diplomele si certificatele origi-
nale.
113. In toate cazurile In care
regulamentul de fatá nu dis-
pune, comitetul scolar va pu-
tea lua deciziuni, dupd consul-
tarea eventuald a comitetului
de directie si consiliului profe-
soral.
In chestiile de o importantil
mai mare, se va cere in preala-
[Art. 1-71 19 Septemvrie 1933
J. C. M.
pentru concesionarea Municipiului Arad
a dreptului de cArAusie publici pe linii
de cale ferati
DIN 19 SEPTEMVRIE 193?
J. C. M. sub Nr. 714 933 s'a
publicat in Monitorul Oficial
partea I Nr. 215 din 19 Septem-
vrie 1933, uncle se poate consulta.
REGULAMENT
pentru executarea lucrArilor de geodezie,
prevAzut la art. 12, alin. II al legii pentru
organizarea cadastrului funciar i pentru
introducerea cärtilor funduare In Vechiul
Regat i Basarabia
DIN 23 SEPTEMVRIE 19331)
TITLUL I
Dispozitiuni generale
1. In af arit de lucrilrile de rail-
surittoare de interes local, toate
celelalte lucritri tehnice de ridi-
care in plan ca: FIarta Tärei, lu-
crttrile cadastrale, comasare
segregare vor fi sprijinite exclu-
siv pe Canevasul Geodezic Ge-
neral al Tárii.
2. Stabilirea Canevasului Geo-
dezic General al Tárii necesitá
lucrari de:
a) Astronomie geodezicä;
b) Determiniiri de intensitate
a gravitiltii;
c) Milsuriltori de bazil;
d Triangulatia geodezicii de
I-iul ordin (primordialit $i corn-
nlim entarg) ;
e Triangulatie de al II-lea si
al III-lea ordin;
Acest Regulament s'a aprobat eu Decretul
Nr. 2.393 933 si publicat in Munitorul Oticial
p. I Nr. 219 din 23 Septemvrie 1933. A se
vedea si Loges pentru organizarea cadastrului
funciar si a ciirtilor funduare din 20 Aprilie
1933 la pag. 420, In acest Nolum, precum si
Regulamentul de aplicare din 29 Mai 1933 la
pag. 869, in acest Mum. 7. Pe viitor recrutarea perso-
www.digibuc.ro
82$
Triangulatia geodezicá infe-
rioarit de orclinul IV;
g) Nivelment trigonometric
(geodezie);
h) Nivelment de precjzJe
Operatium geoj.eíce pentru
orase.
3. Lucritrile pr v5zute la art. 2,
literele a, b, c, h se vor In-
filptui pe baza unui proiect unic,
intocnlit de Institutul Geografic
Militar si Directia Cadastrului,
aprobat de Ministerul Apdrárii
Nationale si Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor, cel mai tAr-
ziu pilnil in 3 luni dela data
prornulgitrii Itegulamentului de
Programul anual al lucrarilor
Canevasului Geodezic de ordin
superior art. 2, a, d i e) va fi
elaborat de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor in colaborare
cu Ministerul Apárárii Natio-
nale.
4. Lucrárile geodezice de or-
(lima III se vor efectua inainte
de inceperea lucrárilor de tie-
taliu.
5. Toate lucritrile prevAzute la
art. 2, sub alineatele a, b, c, d,
e, h, i $i nivelmentul trigonome-
tric respectiv se vor executa nu-
mai in regie; iar cele prevazute
la alineatul f (acelasi articol),
adia triangulatia geodezia in-
feriorá de ordinul IV si nivel-
mentul trigonometric respectiv,
se vor executa si in antrepriza.
6. Cu incepere dela data pro-
mulg5xii acestuhi liegulament
nu vor putea executa lucrAri geo-
dezice dealt:
a Actualii ofiteri geodezi ai
Institutului Geografic Militar,
confirmati sau care vor fi confir-
mati cu art. 60 din L. I. A.;
b Actualii functionari geodezi,
aflittori in cadrele Serviciului
Geodezic din Directia Cadastru-
lui, prevtizuti In bugetul pe exerc.
1933 1934.
829 23 Septcmvrie 1933
nalului geodez se va face dura
cum urmeaza:
a La -Serviciul Geodezic al Di-
rectiei Cadastrului, din inginerii
diplomati ai Scoalei Politehnice
din tara, cat si cele similare din
strilinatate, echivalate In baza
legilor in vigoare, sectiile: con-
structii, mine, silvice si cada-
strale;
b) La Sectia Geodezica din In-
stitutul Geografic MilitaT, din
of iterii confirmati in aceasta
spedalitate, conform legilor res-
pective;
c) Personalul prevazut la alin. a
si bva putea executa lucräri
geodezice numai dupa, un stagiu
bine apreciat de un an la trian-
gulatia inferioara de ordinul IV
si (le doi ani la lucrari geodezice
fundamentale, de asemeni bine
apreciate.
Mai pot executa lucrari de
triangulatie fundamentala, (ordi-
nul II si III) fostii ofiteri geodezi
si functionarii geodezi care au
executat efectiv, cel putin 5 ani,
geodezice sau au condus
asemenea lucrari, insa numai
sub supravegherea si directia
tehnicil a uneia din sectiile geo-
dezice din Institutul Geografic
Militar si Directia Cadastrului,
in aceleasi conditiuni ca func-
tionarii geodezi sau ofiterii geo-
dezi, fara avea insu. dreptul la
salariu si diurna.
8. Pentru a putea fi admisi la
lucrarile de triangulatie infe-
rioara de ordinul IV, se cer ur-
matoarele conditiuni pentru an-
treprenori:
a) Sa posede diploma de ingi-
ner a vechei scoli de poduri si
sosele sau a §coalelor politeh-
nice, atât din tara cat si cele si-
milare din strdinatate, sectiile :
constructii, mine, silvice ori di-
ploma unei scoli speciale de in-
giner geodez;
b) Sit fi executat o lucrare de
proNI, receptionatii i gasita
www.digibuc.ro
[Art. 8-12]
bung de o comisie din care sa.
Mat parte directorii Directiei
Cadastrului i Institutului Geo-
g rafic Militar, impreuna cu sefii
sei viciilor geodezice respective.
9. Actualii antreprenori ai di-
rectiei cadastrului, autorizati
pentru lucrari de topometrie, a-
vand la baza cel putin bacalau-
reatul sau studii echivalente,
conform dispozitiunilor preva-
zute in legile invatilmântului se-
cundar, precum si acei care sunt
autorizatie de eel putin 10 ani
pentru aceste lucrari, pot fi an-
treprenori pentru lucrarile tri-
angulatiei geodezice inferioare
de ordinul IV, numai dupa tre-
cerea unui examen de geodezie
inferioara in fata comisiunii
mentionate in art. 8, dupil un
program analitic aprobat de Mi-
nisterul Apararii Nationale si
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor si sii. fi indeplinit con-
ditia din art. 8, alin. b.
Acei care poseda un examen
de geodezie inferioara, dat la o
scoala politehnica sau la o
scoalii speciala cu diploma sau
certificat, sunt scutiti de a de-
pune acest examen.
10. Fostii ofiteri geodezi sau
functionari geodezi, care au exe-
cutat cel putin 5 ani campanii
de lucrari geodezice, sau a con-
dus asemenea lucrari, vor fi ad-
misi ca antreprenori autorizati
pentru lucrarile de triangulatie
geodezica inferioara de ordinul
IV si sunt scutiti atât de exa-
men cat si rie lucrarea de proba.
11. Plata lucrarilor se face pe
Lam unui caiet de sarcini, a-
probat prin decizie
12. Pentru executarca lucrari-
lor geodezice, Statul este In
drept a folosi, far/ despagubiri,
mice imobile particulare, In sco-
pul asezárii semnalelor geode-
zice cat si a reperelor de nivel-
ment. El poate expropria portiu-
nile de teren necesare aseziirii
semnalelor geodezice.
[Art. unic] 25 Septemvrie 1933
Procedura va fi aceea preva,-
zuta in legea de expropriere pen-
tru cauza de utilitate publica.
13. Personalul Insärcinat cu
lucrari geodezice are acces la
imobilele particulare i publice,
in scopul prevazut la articolul
precedent.
(Urmeaza. Inca art. 14-240, cu
continut special stiintific, care
se pot consulta in Monitorul Ofi-
cial p. I Nr. 219 din 23 Septem-
vrie 1933).
LEGE
pentru ratificarea a 19 Conventii cu
lugoslavia
DIN 25 SEPTEMVRIE 1933 1)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face sa se
execute urmätoarele Conven-
tiuni, Acorduri i Procese-ver-
bale:
1. Conventiunea relativa la re-
glementarea coUlor primare
minoritare In Banat;
2. Acordul privitor la aplica-
rea Conventiunii din 5 Iulie
1924, relativa la regimul proprie-
tdtilor In zona ed fruntarie;
3. Acordul relativ la punctul 5
din Protocolul Titulescu-Jevtic,
(privitor la lichidarea rechizi(ii-
for sarbe in Banatul romanesc
si la Impartirea averii fostului
regiment XIV gräniceresc);
4. Conventiunea privitoare la
reglementarea, chestiunilor uni-
tdfilor administrative despartite
prin linia de fruntarie;
5. Conventiunea relativä la
fondurile de pensiune ale dis-
Aceasti Lege, dimpreuni cu Conventiunile,
Aoordurile, Proossele-verbale, Protocoalele
Anomie ce o Insotesc, l'a votat de Senat In
lediuta dela 29 Martie si de Adunarea deputa-
tilor In ledinta dela 4 Aprilie 1933, s'a pro-
mulgat en Deoret Nr. 1.106 933 i publioat In
Monitorui Olicial p. I Nr. 220 din 25 Septem-
vrie 1933, unde se pot consults.
www.digibuc.ro
830
trictelor impartite de linia de
fruntarie;
6. Conventiunea relativä la de-
nozite;
7. Conventiunea referitoare la
Arhivele interesancl teritoriile
atribuite Regatului Romaniei si
Regatului Iugoslaviei prin Tra-
tatul de pace dela Trianon si
prin Protocolul stabilind tra-
seul definitiv al bniei de frunta-
rie intre Romania i Iugoslavia,
semnat la 24 Noemvrie 1923 la
Belgrad;
8. Conventiunea relativa la ex-
t.? ddarea infractorilor 0 la asis-
tenta judiciara in materie pe-
nala;
9. Conventiunea relativä la su-
prImarea dublei impuneri 0 la
reglementarea asistentii admi-
nistrative in materie de impo-
zite directe;
10. Conventiunea relativä la
cheltuielile de expulzare;
11. Conventiunea relativa la
recensamantul valorilor admi-
nistrate de Casele minorilor
ale interzisilor;
12. Conventiunea relativä la re-
glementarea datoriilor $i crean-
felor facute In foste coroane aus-
triace sau ungare;
13. Conventiunea relativa la
protectiunea, conservarea si re-
constructiunea borne/or de frun-
tonii si a celorlalte semne de
delimitare;
14. Conventiunea relativä la
asigurdrile sociale;
15. Conventiunea relativit la
exercitarea profesiunilor;
16. Conventiunea reglementand
chestiunile de natinalitate $i
dc indigenat al persoanelor care
prin delimitarea fruntariei au
pierdut nationalitatea de ori-
gine;
17. Procesul-verbal privitor la
educerea taxelor de viz?' a pa-
$apoartelor;
18. Conventiunea relativa, la
calea ferata vicinald Torontali
Helyierdeku Vasuti R. T.";
831 25 Septemvrie 1933
19. Conventia sanitard-veteri-
nard, Cu Protocolul final astfel
cum a fost push fn aplicare pro-
vizorie prin jurnalul Consiliului
de Ministrii Nr. 188 din 15 Mar-
tie 1933, dat pe temeiul legii
promulgata prin Ina It Decret
Regal Nr. 2.387/930 si publicat
In Monitorul Oficial Nr. 142 din
30 Iunie 1930.
Copie i traduceri de pe aceste
conventiuni, acorduri, procese-
verbale, protocoale si anexe se
alaturA la legea de fata.
DECIZIE
pentru combaterea pestei porcilor
DIN 25 SEPTEMVRIE 1933
Aceasta decizie sub Nr. 197.238
din 1933 s'a publicat In Monito-
rul Oficial p. J Nr. 220 din 25
Septemvrie 1933, unde se poate
consulta.
A se vedea in legator& i deci-
zia° pentru combaterea brAncii
porcilor In Monitorul Oficial p.
I, Nr. 228 din 4 Octomvrie 1933.
RENULAMENT
pentru concursul de medici sanitari de
circumscriptii rurale i urbane
DIN 26 SEPTEMVRIE 1933 1)
1. Medicii sanitari de circum-
scriptii rurale sau urbane se
recruteazA dintre: doctorii In me-
dicina care au reusit la concurs,
medicii cu diploma de speciali-
1) Acest Regulament e'a aprobat cu Deere-
tul Nr. 2.426/933 pi publicat In Monitorui O/I- momentul cererii, sau pus In re-
dai I Nr. 221 din 26 Septernvrie 1933. A se
vedea in legituri Legea sanitarit pi de oorotiretragere din oficiu pentru vreu-
din 27 Aprilie 1933 la pag. 451, in acest vo-
lum ; de asemeni Regulamentul pentru con-
tarsal medinilo d.e pecialitate la 16.inisterul
SInitAtii din 7 Noemvrie 1933 la ordinea ore-
aologica in acest volum.
www.digibuc.ro
[Art. 1-51
zare In igienA i medicii defi-
nitivi, ocupAnd locuri similare.
2. Concursul este public si se
tine in fiecare an in luna Octom-
vrie la Bucuresti, Cluj si Iasi,
In localul fixat de Ministerul
Muncii, SAnAtatii si Ocrotirilor
Sociale.
OdatA cu publicarea concur-
sului se vor arAta si conditiu-
nile cerute pentru a fi admis la
inscriere si ultima zi a Inchi-
derii inscrierilor.
3. Cererile Insotite de acte
taxa prevAzuta la art. 14 se vor
inainta cu cel putin 30 zile li-
bere fnainte de ziva fixatA pen-
tru inceperea concursului, Mi-
nisterului Muncii, SanAtatii
Ocrotirilor Sociale, directia per-
sonalului, care va face reparti-
tia candidatilor la Bucuresti,
Cluj si Iai, tinAnd seamA de ce-
rerile lor.
Odata cu aceasta vor Inainta
cererile lor, pentru a fi numiti
In unul din locurile vacante, si
meclicii cu diploma de specia-
zarea in igiena ca i medicii de-
finitivi care ocup& posturi si-
milare.
4. Locurile vacante se vor pu-
blica in Monitorul Oficial cu
doua luni inainte de inceperea
concursului.
5. Candidatii pentru concurs
trebue sà indeplineascl urmA-
toarele conditiuni:
a) SA fie doctor in medicina
cu dreptul de libera practicA In
tall;
b) sa fie cetatean romAn;
c) Sa nu fie condamnat prin
botarire judecatoreascA definiti-
vA la vreo pedeapsA infamantA;
d) SA nu fi fost exclus definitiv
din corpul functionarilor Minis-
terului sau exclus temporar In
nul din cazurile prevAzute In ac-
tuala lege sanitaret $i de ocro-
tire;
e) SA nu fie destituit din alte
[Art. 6-121 26 Septemvrie 1933
functiuni publice sau cAzut in
vreuna din pedepsele care dup5,
legile privitoare la function arii
publici le-ar interzice dreptul de
a mai ocupa asemenea func-
tiuni;
f Brirbatii srt fi satisMcut le-
gea recruhirii;
g) Un stagiu dupá obtinerea
diplomei de doctor in medicinit
de câte cel putin dour). luni:
1. Intr'un serviciu de boll in-
fectioase.
2. Obstetricrt sau puericulturd.
3. Bo li sociale.
Sunt scutiti de stagiu pentru
specialitritile respective internii
sau preparatorii care au Mcut
stagiul inteurml din serviciile de
mai sus, inainte de terminarea
studiilor.
6. Directorul general al sdnil-
trttii controleazií actele si face
Inscrierea celor care indeplinesc
conditiunile prevAzute mai sus,
Incheind un proces-verbal pen-
tru fiecare candidat. Procesul-
verbal se anexeazrt la dosarul
concursului.
Lista candidatilor admisi la
concurs, astfel intocmità, se afi-
seazA la Ministerul Munch, S5,-
nrttrttii si Ocrotirilor Sociale, cu
15 zile inainte de inceperea con-
cursului. In acelasi timp se va
afis,a la minister si lista celor
respinsi la inscriere, arrttân-
du-se in dreptul fiecaruia cau-
zele pentru care nu au fost ad-
misi.
Cei nemultumiti pot face con-
testatiuni, in termen de 3 zile
libere dela afisare, atre comisia
administrativrt care este obli-
gatá a solutiona in termen de
alte 3 zile dela expirarea terme-
nului de mai sus. Deciziunea co-
misiei administrative va fi deli-
nitiva.
7. Comisiunea examinatoare,
se compune din:
a) Profesorul de igien6, dela
Facultatea respectiva; tiona dedit in totalitatea mem-
b Doi profesori (le clinic& me- brilor sat
www.digibuc.ro
S32
dicala, obstetria, sau puericul-
turrt, delegati de Facultatea din
localitate, unde se tine concur-
sul;
c) Doi medici primari, avand
o vechime de cel putin 10 ani
in serviciu, desemnati de minis-
ter dintre medicii primari de ju-
det sau medicii *efi de munici-
piu.
Pentru constituirea comisiu-
nii, Ministerul va cere odatà cu
publicarea in Monitorul Oficial,
Facultritilor de medicina din Bu-
cure*ti, Iasi si Cluj, sa delege
cilte doi profesori de speciali-
tate, conform alin, b si suple-
anti lor.
Dup5, inchiderea inscrierilor,
Ministerul Muncii, Srtnátiltii si
Ocrotirilor Sociale, va numi pe
delegahi sitj in comisiunea exa-
minatoare.
8. Comisiunea este prezidat6,
de profesorul de igienrt dela Fa-
cultatea respectiva, iar serviciul
de secretar va fi indeplinit de un
medic functionar dela serviciul
personalului sau un medic func-
tionar din serviciul Ministeru-
lui, care Ii va da delegatia res-
pectivä.
9. Ctind un membru al co-
misiunii se retrage sau este im-
piedecat a lua parte la concur-
sul la care a fost delegat, Mi-
nisterul va delega imediat pe
membrul supleant.
10. Nu pot face parte din co-
rnisiune doi membri care se In-
rudesc intre ei panà la al pa
trulea grad sau care au printre
candidati rude partrt la al pa-
trulea grad. Acei ce se stiu lo-
viti de incapacitatea prevazut5,
de acest articol, sunt datori a se
recuza singuri.
11. Afarrt de cazurile de mai
sus, candidatii nu pot recuza pe
niciunul din membrii comisiu-
nii.
12. Comisiunea nu poate func-
833 26 Septenwrie 1933
Pentru fiecare sedinta trebue
sä fie examinati cel putin patru
candidati.
13. La inceputul fiecArei se-
dinte se face apelul nominal al
candidatilor, acei care vor lipsi
se considera retrasi.
La finele sedintei se incheie
un proces-verbal cu notele can-
didatilor, scrise in cifre *i litere,
semnat de toti membrii comisiu-
ce se va pastra in dosarul
concursului.
14. Fiecare candidat odatä cu
depunerea actelor de inscriere
va depune si taxa de 1.000 lei,
care va servi ca indemnizatie
persoanelor carora prezentut re-
gula ment le fixeaza atributiuni
oficia le in legatura cu concur-
sul.
Problemele concursului
15. Concursul consistä din trei
probe:
1. 0 proba de igiend si admi-
nistratie sanitarä.
2. 0 probl de clinicd de me-
dicinA interna.
3. 0 prohrt de obstetrica sau
puericultura.
16. Proba de igienä si admi-
nistratie sanitará va fi scrisä,
acordându-se candidatilor pen-
tru aceasta patru ore.
Fiecare membru din juriu
pune in urná douà chestiuni
care in prealabil au fost apro-
bate de majoritatea juriului.
Primul candidat al seriei scoa-
te chestiunea din urnd, care se
semneazä de presedinte si can-
didat si se ataseaza la dosar cu
celela lte chestiuni.
Pentru toti candiclatii va fi o
singm A chestiune.
Teza trebue scrisa pe hârtie,
purtând stampila Ministerului
si viza directorului general al
sanatlitii si semnatä de prese-
dintele juriului, semnatura ci-
teatä a candidatutui se va face
in coltul de sus al coalei, care navii intrati in ziva aceea sau
se va indoi de trei ori si se va in lipsrt, intrati mai curtind.
www.digibuc.ro
C. Hatnangin, vol. XXI. 53.
[Art. 13-19]
pecetlui de presedinte cu pece-
tea proprie inainte de inceperea
lucrärilor.
In timpul lucrdrii, candidatii
vor fi supravegheati de un mem-
bru al juriului si nu au voie de
a se consulta intre dânsii, a con-
sulfa cdrti sau notite.
17. Citirea probelor scrise se
va face de unul din membrii ju-
riului.
Dupà citirea fiecärei teze, ju-
riul delibereazà, asupra notei si o
inscrie in litere si in cifre, pe
prima paginä a lucrrtrii scrise,
semnatä de toti membrii juriu-
lui.
Ruperea pecetei si recunoaste-
rea numelui candidatului se va
face de clítre juriu, dupá ce s'a
flcut citirea tuturor probelor
scrise, formând un catalog ge-
neral, care se va pästra la do-
sarul concursului si in acelasi
timp, afisa la Ministerul Mun-
cii, Sänatatii si Ocrotirilor So-
ciale.
18. In caz când un candidat se
va prinde copiind, substituind o
alth tez6 sau punând semne de
recunoastere, sau a turbura or-
dinea concursului, se va elimina
din concurs printr'o decizie a
comisiunii examinatoare, luata
cu majoritate de voturi si cornu-
nicatd Ministerului.
Eliminarea candidatului se va
face dela concursul la care s'a
prezentat sau dela orice concurs,
pânä la trei ani.
19. Proba clinicA de medici-
nil interna (de preferint6 din do-
meniul bolitor infectioase) *i
proba de obstetricd sau pueri-
culturà, se vor tine inteunul din
spitalele Eforiei, BrAncovenesc,
Epitropiei Sf. Spiridon si cli-
cele din Cluj.
Se vor evita pe cât posibil
serviciilein care vreunul din
candidati functioneazd, oficial.
Se vor alege de preferintil bol-
[Art. 20-27] 26 Septemvrie 1933
Membrii juriului examineaza
bolnavul si consemneaza diag-
nosticul in procesul-verbal al se-
dintei.
Prin tragere la sorti se fi-
xeaza senate si ordinea in care
candidatii isi vor sustine proba.
Candidatii sunt izolati inteo
camera separata pang le vine
rândul sg fie chemati câte unul.
Li se acordg, câte 15 minute
pentru examenul bolnavului, 15
minute pentru reflexie si 15 mi-
nute pentru expunere.
Intr'o serie vor fi examinati
doi candidati pe acelasi bolnav.
Candidatul se poate servi la
expunerea cazului, de note, dia-
grame grafice, desenuri etc., exe-
cutate insa de dansul.
Inainte de expunerea cazului,
canclidatul va inainta presedin-
telui buletinul cu diagnoza si
semngtura sa, pentru a fi ata-
sat la dosar.
Candidatul este in drept sá
ceard juriului indicatii asupra
temperaturii, examenul sputei, a
urinei, a sângelui, radiografiei
etc.
Presedintele juriului este tinut
sg comunice aceste date la ce-
rere, dacd sunt cunoscute, daca
nu, sa spue candidatului cg nu
au fost filcute si dacg, candidatul
are timp si putintg, poate fi au-
torizat sg le fad], inaintea ju-
riului.
20. Odatg examenul inceput,
nimeni din acei ce au intratg in
sala si nici candidatii care au
trecut proba nu mai pot pgräsi
sala, pang la terminarea lui.
Pentru orice trebuinta nepre-
vgzutg a concursului, numai un
membru din juriu poate iesi din
salg.
21. La probele clMice pentru
acele specialitati din care nu
existg deck un singur serviciu
si unde unul sau mai multi con-
curenti ar putea functiona ofi- ficeare loc vacant cate un can-
cial, juriul are dreptul sg aleagg
didat, tinând seamg de orclinea
www.digibuc.ro
834
bolnavii dintre aceia dela ambu-
latorul spitalului.
22. Rezultatele pentru fiecare
probg se noteazg cu 0 20.
Comisiunea Intreagg dg o sin-
gurd notg, care se hotrirdste cu
majoritatca membrilor comisiu-
nii. Nota medie de trecere este
cel putin 15.
23. Internii prin concurs, ai
Eforiel spitalelor civile, Epitro-
piei Sf. Spiridon din Iasi *i
ai Asezilmintelor Brancovenesti,
precum si fostii secundari cu
stagiu legal complet la spitalele
din tar* sunt scutiti de probele
dela punctele 2 si 3 dela art. 14.
24. Comisiunile vor recoman-
da hi urma concursurilor si a
notelor obtinute, un numár de
reusiti in proportiile urmiltoare:
a) Cea din Bucuresti 40% din
numgrul locurilor vacante, su-
puse concursului;
b) Cea (lin Cluj 5i Iasi chte
30°/o.
Candidatii reusiti isi pästreaza
drepturile care le confera ordi-
nea de pe fiecare tablou in parte,
numerele de ordine fiind echiva-
lente pentru toate tablourile.
25. Cei clasificati peste numg-
nil de mai sus se considerg ne-
reusiti, oricare ar fi media ob-
tinuta.
26. In termen de 30 zile dupá
terminarea concursului Minis-
terul va convoca o comisie de
propuneri, compusg din:
a) Cei trei profesori de igieng
dela Facultatile de medicing, din
Bucuresti, Cluj si Iasi;
b Doi medici primari de ju-
det sau municipiu, cu o vechime
de cel putin 10 ani in serviciu,
desemnati de Minister.
Comisia 1ucreaz6 sub presedin-
tia celui mai vechiu profesor.
Secretarul comisiunii va li un
medic din directia personalului
Ministerului.
27. Comisia propune pentru
835 27 Septemvtle 1933
clasificarii obtinuta la concurs
pentru candidatii reusiti, de no-
tele obtinute de medicii igienisti
la absolvirea cursurilor de igie-
na pentru candidatii din aceasta
categorie $i de activitatea medi-
cilor definitivi In cazul and $i
ei candideaza.
Propunerile se fac cu majori-
tate de voturi.
28. Numirile se vor face de
Minister, conform propunerilor,
dupa ce comisia administrativa
va fi cercetat claca formele le-
gale au fost indeplinite.
29. Locurile vacante In inter-
valul dintre douli concursuri nu
pot fi ocupate in mod provizoriu
deck de candidatii reusiti la
concurs, dar nenumiti, si de me-
dicii cu diploma de specializare
In igiena.
DECIZ1E
pentru reglementarea Regiei intreprin-
derilor miniere fi metalurgice din Ardeal
DIN 27 SEP TEMVRIE 1933
Aceasta reglementare, privind
intreprinderile R. I. M. M. A., s'a-
publicat in Monitorul Oficial p.
I Nr. 222 din 27 Septemvrie
1933, unde se poate consulta.
Cum asemeni Regii comerciale
se vor transforma In directiuni
de servicii publice, reglementa-
rea de mai sus devine fara in-
teres.
RENULAMENT
pentru autorizarea vAnzArii produselor
cosmetice i parfumuri
DIN 3 OcTonivRIE 1933 1)
1. Importarea, depozitarea sub
mice titlu, debitarea, punerea In
Acest Regulameht lea aprobat ou Deoret
Nr. 2 471 938 i publicat In Monilorul Oficial
p. I Nr. 227 din 3 Ootomvrie 1983. A Be ve-
dea In leg/aura Legea muffler3 pi de ocrotire
din 27 Aprilie 1933 la pag. 451 In aceet volum.
www.digibuc.ro
[Art. 28-3]
circulatie $i In comert In intrea-
ga tara a urinatoarelor produse:
Ape de colonie ambalate, ape
de obraz (toaleta), brilliantine li-
chide sau cristalizate, creioane
sau lichide pentru sprancene
gene, creioane dermatograf ice,
creme pentru fata, cosmeticuri
pentru par, cofrete, depilatoare,
farduri, oja pentru unghii, par-
fumuri, pasta pentru unghii, pu-
dre pentru obraz, pudre pentru
obraz compacte, pudre de talc
parfumate, rougeuri pentru buze,
rougeuri pentru fata, saruri pen-
tu parfumat baia, sa$euri, tine-
turi í lotiuni pentru colorarea
parului, precum si a diferitelor
preparate similare straine sau
indigene sunt supuse taxelor
pen tru autorizarea de vanzare,
prey azuta de art. 501, 424 $i 425
din legea sanitartt, in conformi-
tate cu dispozitiunile i normele
stabilite In prezentul regulament.
2. Suitt impuse la o taxa de
10 la suta. asupra pretului de
vanzare toate cele prevazute in
art. 1; cu aceleasi taxe vor fi im-
puse si preparatele similare ce
nu sunt prevazute in enumera-
rea de mai sus, In urma avizu-
luí comisiunii de stupefiante.
3. Taxarea se face prin timbre
numerotate cu numere de culoa-
re rosie-vermillion, care se vor
aplica pentru fiecare obiect.
Aceste timbre se vor conf ec-
tiona $i procura prin $i de ca-
tre Directiunea fondurilor spe-
ciale sanitare $i de ocrotire.
Ele vor putea cifra taxei ce
urmeazá a se percepe exprimata
In lei; timbrele mai mari de 20
lei vor fi stampilate de *aria,-
tori cu o stampila a firmei.
Timbrele se elibereaza numai
contra numerar cumparátorilor.
In toate cazurile tiMbrele vor
fi aplicate In a$a mod, prin lipire
peste ambalaj, ca la deschiderea
acestuia sá fie anulate prin ru-
perea lor, fara, a fi distruse spre
 [Art. 4-131 3 Octomvrie 1933
a se putea constata in caz de
control aplicarea lor.
4. Taxele ce se incaseazd, fac
parte din patrimoniul fondului
general sanitar si de ocrotire si
41iume:
a) 70 la sutä din venitul net
apartine fondului general sani-
tar t3i de ocrotire si va fi admi-
nistrat cu aprobarea ministru-
lui;
b) 30 la sutd venitul net se va
intrebuinta de Minister pentru
medicina preventivd, pentru pro-
tectia mamei si a copilului si
pentru cumpararea de medica-
mente necesare sändtdtii publice.
5. Timbre le vor purta inscrip-
tiunea ui matoare; Timbru cos
metic", litografiatd in culoare
bleu, pe fond alb.
6. Administratia timbrelor se
va face de Directia fondului ge-
neral sanitar si de ocrotire, cu
avizul comisiei de stupefiante.
Gestionar in bani si in materie
este directorul Fondului general
sanitar si de ocrotire.
Vanzarea timbrelor se va face
de Directia Institutului Chimico-
Farmaceutic, prin personalul
serviciului stupefiantelor.
7. Sumele rezultate din vân-
zdri se vor pdstra de directia res-
pectivä cu aprobarea ministru-
lui; disponibilul va fi depus la
Banca Nationald In cont-curent.
8. Verificarea incasdrilor se
va face la finele fiearui trimes-
tru, atilt pentru gestiunea In ma-
terie, cat si pentru gestiunea in
bani; gestiunea se incheie la fine
de an and se face bilantul cu-
venit.
9. Dela data publiarii in Mo-
nitorul Oficial a acestui regula-
ment, niciun fel de cosmetic si
parfum nu poate fi pus in circu-
latie daa nu are timbrul res-
pectiv.
Se acordd un termen de 20 zile,
dela data publicdrii in Monitorul
Oficial a acestui regulament,
www.digibuc.ro
836
pentru timbrarea tuturor celor
prevdzute mai sus.
10. Dovada pretulut de van-
zare al substantelor ce trebuiesc
timbrate se face in primul rand
cu lista de preturi si numai in
lipsa lor prin aprecierea suve-
rand, a Ministerului la pretul de
vanzare al zilei.
11. Detinerea sub orice formii,
sau vanzare, fila timbru, potri-
vit dispozitiunilor din regula-
ment, supune pe contravenient
la pedepsele prevdzute de art. 429
din legea sanitard.
Amenzile se vor incasa In con-
formitate cu legea pentru Inca-
sarea veniturilor Statului si ele
vor fi pronuntate in favoarea
Fondului general sanitar si de
ocrotire.
Titlul de urmärire in orice si-
tuatiune este Insusi procesul-
verbal, ce face dovada land la
Inscrierea In fals, and este dre-
sat de organele prevdzute de art.
14 din acest regulament si el
este executoriu.
Pedepsele se aplia conform
art. 430 si 353 din legea sanitard
0 ele sunt supuse ailor de atac
prevazute In aceastd lege.
Parfumeurii, fabricantii de
parfumuri si cosmeticuri si de-
tinatorii sub orice titlu a obiec-
telor supuse taxdrii, sunt asimi-
lati droghistilor din punctul de
vedere al obligatiunilor derivate
din acest regulament.
12. Se acordd de atre Minis-
ter o primä de 30 la sutd din va-
loarea amenzilor Incasate pentru
acei care aduc la cunostintä a
existd preparate in comert sau
in depozite färd. timbru.
13. Reintrebuintarea timbre-
lor, contrafacerea lor sau a
stampilelor pe substantele taxate
prin acest regulament se vor pe-
depsi dui:a caz, potrivit dispo-
zitiunilor codului penal privi-
toare la contrafacerea sigiliului
Statului sau contrafacerea tim-
brelor fiscale.
837 4 Octomvrie 1933
14. Controlul aplicarii timbre-
lor se va face de organele Minis-
terului Muncii, San litätii si 0-
crotirilor Sociale, $i anume de
medicii primari, judeteni si co-
munali; medicii de plasa, medi-
cii comunali, pre$edintii colegi-
ilor farmaceutice judetene, me-
dicii Casei centrale a asigurAri-
lor sociale $i inspectorii sanitari
si ei vor Incheia procese-verbale
ce fac dovada panä la inscrierea
In fal$.
15. Amenzile ce se vor aplica
pentru orice delict sau contra-
ventiune la dispozitiunile pre-
zentului regulament, se vor pro-
nunta In folosul *i se vor viirsa
li ondului general sanitar $i de
ocrotire.
16. Parfumeriile, fabricile de
parfumuri si cosmeticuri, sub
orice formA pentru sectia lor,
sunt obligate sá obtinl autoriza-
tiunea de fun ctionare din partea
Ministerului Muncii, SAnLitätii
*i Ocrotirilor Sociale; aceste au-
torizatiuni vor trebui obtinute
In maximum 30 zile dela publi-
carea In Monitorul Oficial a aces-
tui regulament.
Toti acei ce vor fi gäsiti fArl
autorizatiune vor suferi Inchi-
derea localului, MA, nicio altá
somatiune si nu vor putea sa
functioneze decal dupá ce vor
obtine autorizatiunea din partea
Ministerului.
Farmaciile, drogheriile si f a-
bricile de cosmetice *i parfumuri,
precum *i parfumeriile ce au au-
torizatiune pentru comertul lor
principal, sunt dispensate de a
obtine o noul, autorizatiune.
17. Orice situatiune neprevä-
zuM In acest regulament se va
solutiona In mod valabil de Mi-
nister, dela caz la caz, dupá ce
se va lua avizul comisiunii de
stupefiante 1).
1) A se vedea Regulamentul monopolului stu-
pefiantelor, din 24 Iulie 1988, la pag. 785 in
asset volum.
www.digibuc.ro
[Art. 14-3]
REGULAMENTUL
legii pentru Statutul personalului C. F. R.
DIN 4 OCTOMVRIE 1933 I)
CAPITOLUL I
Dispoziliuni generale
1. Ilegulamentul de fata sta-
bileste normele de numire, tra-
tare si iesire din serviciu a per-
sonalului C. F. R., precum $i
drepturile, inclatoririle si rrts-
punderea lui, potrivit legii Sta-
tutului personalului C. F. R.
2. Personalul C. F. R. se corn-
pune din:
a) Functionari;
b) Agenti;
c) Meseriasi, si
d Lucrdtori.
Acest personal poate fi:
a) Definitiv;
b) Stagiar, si
c Temporar.
Functionarii sunt toti cei cu-
prinsi In tabela A., (anexele 1 si
2), grupele I, II $i III; agentii
sunt acei din aceeasi tabeld,
grupa IV.
Meseriasii vor figura in tabela
B., iar lucrAtorii In tabela C din
regulamentul Intocmit conform
art. 6 din lege.
Tabela A. cuprinde 4 grupe:
1. Grupa I, titratii.
2. Grupa II, bacalaureatii.
3. Grupa III, absolventii cursu-
lui inferior de liceu.
4. Grupa IV, absolventii cursu-
lui primar.
3.Prin titrati se Inteleg ab-
tolventii *coalelor politehnice
din taei $i a celor din stráinä-
tate, a caror diplomá este legal
1) Acest Regnlament s'a sanctionat to Deere-
tul Nr. 2.494 933 8i publicat in Monitorul Ofi-
cial p. I Nr. 228 din 4 Octomvrie 1983. A se
vedea si Legea pentru Statutul personalultif
C. F. R. din 28 Aprilie 1933, la pag. 654, In
met volum. In legiturii a se vedea Legea
pentru Statutul functionarilor publici din 19
Iunie 1923, la pag. 409, vol. XIXII au mod.,
precum pi Regulamentul de aplicare din 23 No-
emvrie 1923, la pag 418, acelspi volum.
[Art. 4-6] 4 Octomvrle 1933
echivalatil cu diplomele celor
din tara si dau dreptul la ad-
mitere in corpul tehnic, precum
toti acei care posed& titluri
universitare din tara sau din
strilinatate echivalate.
Ahsolventii scoalelor de con-
ductori de lucrari publice sau
arhitecturil din tara, sau acei
care poseda titluri a da drept la
gra(lul de conductor de lucrari
publice in Corpul telmic sau
conductor arhitect in Corpul an-
hitectilor, sunt asimilati cu ba-
calaureatii.
Prin bacalaureati se inteleg
absolventii unui liceu din tar&
sau strAinatate, echivalat de Mi-
nisterul Instructiunii Pub lice.
Absolven tii $coalelor superi-
oare de cornert sunt asimilati
bacalaureatilor unui liceu din
tara sau strilinátate ale cilror
diplome. sunt echivalate de Mi-
nisterul Instructiunii Publice.
Thin absolventi ai cursului in-
ferior de liceu se inteleg absol-
ventii cursului inferior de liceu
ai s,colilor inferioare de co-
inert.
Absolventii $coalei superioare
de arte i meserii sunt asimilati
bacalaureatilor, iar cei cu scoala
inferioard de meserii si absol-
ventii scoalelor medii de ateliere,
Intrtinere, mi$care si tractiune
C. F. R., color avand cursul in-
ferior de liceu, nurnai pentru
functiunile de specialitate.
Tabela A prevede impArtirea
personalului in 14 categorii cu
clasele respective, cu salariul
corespunzator fiecArei clase
cu stagiile de avansare dela
clasil la clasä.
Functiunile care pot fi inde-
plinite de personalul Apartinând
diferitelor categorii sunt cele
prevazute In Tabela de Func-
tiunii", anexa 3 1).
4. Personalul C. F. R. defini-
tiv se bucurá de stabilitate in
1) A se vedea tabelele anexe In Monitorut Ofi- timpul concenträrii pe loc sau
cial p. I Nr. 228 din 4. Octomvrie 1933.
www.digibuc.ro
838
serviciu, el nu poate fi mutat,
pedepsit sau revocat din servi-
ciu, decât in tonditiunile preva-
zute de lege $i prezentul regula-
ment.
Functionarii i agentii C. F.
R. au calitate de functionari pu-
blici.
5. Numirile i angajilrile de
personal nu se pot face dead in
categoriile i functiunile preva-
zute in tabela IV de functiuni
de numire din anexa Nr. 4.
In cazuri de sporirea traficu-
lui, sau pentru diferite lucräri,
se poate angaja personal tern-
porar, care va fi platit cu bu-
cata, ora sau cu ziva, pe baza
normelor stabilite de directiunea
generalá.
Angajarea acestui personal se
va face in limita creditelor a-
cordate si numai pc timpul cAt
nevoia o cere.
Angajári de personal cu con-
tracte nu se pot face.
6. Personalul definitiv C. F.
R. poate fi scutit in timp de
pace de concentrári i garzi,
daca acestea ar dauna serviciu-
lui si numai cu consimtimântul
Marelui Stat-Major, care im-
preun& cu directiunea general&
va hotari aceste scutiri.
In caz de mobilizare í pe
toatil durata ei, personalul C. F.
R. va fi tratat conform legilor
si regulamentelor respective mi-
litare.
In caz de turburári interne,
personalul C. F. R., care face
parte din elementele armatei,
poate fi concentrat pe loc, iar
cel care nu face parte din ele-
mentele armatei poate fi rechi-
zitionat.
Tratarea personalului in a-
ceastá situatie se va face con-
form legilor si regulamentelor
militare.
Personalul C. F. R., pe toata
durata mobilizarii, citt si pe tot
va fi retribuit
839 4 Octomvrie 1933 [Art. 7-10]

conform dispozitiunilor legii Daca la data incetarii functiunii

statutului. sau In caz de deces retinerile
Din momentul decretarii mo- pentru Casa Genera la de Pen-
bilizarii nicio demisiune data de siuni nu s'ar fi completat, func-
personalul C. F. R. nu va putea tionarul sau urmasii lui va
fi primith cleat cu aprobarea varsa acelei Case diferenta
Ministerului Apararii Nationale. fnainte de inscrierea la pensie.
7. Personalul meseriasi si lu- Dada, aceasta diferenta nu se
crator este tratat potrivit regu- va virsa Casei de Pensiuni,
lamentului special intocmit (le timpul servit pentru care s'au
Administratia C. F. R. si apro- facut retinerile la Casa de 0-
bat de Ministerul Lucrarilor Pu- crotire si Ajutorare a Persona-
blice si al Comunicatiilor, pas- lului C. F. R. nu va fi socotit
fraud fn linii generale princi- la stabilirea drepturilor de pen-
piile si normele Legii pentru sie la Casa Genera la de Pen-
Statutul Personalului C. F. R. siuni 1).
8. Personalul din tabela A, ca- CAPITOLUL II
tegoriile I XIII inclusiv, part- Infrarea in serviciu
cipa obligatoriu la Casa Gene-
rala de Pensiuni a Statului; cel Conditiuni de admitere a per-
din categoria XIV participil o- sonalului din tabela A.
bligator la fondul de pensiuni al 9. Nimeni nu poate fi numit
Casei pentru Ocrotirea i Ajuto- fn serviciul Mministratiei C. F,
rarea Personalului C. F. R. R., deck Intr'un loc vacant,
In cazul cand un participant prevazut fn buget, pe baza sta-
al Casei pentru Ocrotirea si A- tului numeric al personalului,
jutorarea Personalului C. F. R., aprobat de Consiliul de adminis-
prin avansari sau Incadrari, va tratie, conform tabelei de nu-
ajunge In o categorie care par- mire fn functiuni (anexa 4).
ticipa la Casa Genera la de Pen- Statul numeric se va stabili
siuni a Statului, Casa pentru In fiecare an inainte de intoc-
Ocrotirea si Ajutorarea Perso- mirea bugetului si va fi o anexa
nalului C. F. R. va cere Casei a lui.
Generale de Pensiuni, trecerea Fiecare spor de personal, pen-
functionarului sau agentului In tru fiecare categorie, va fi jus-
cauza fntre participantii Casei tificat fn serfs, in conformitate
Generale de Pensiuni. cu nevoile traficului si ale ser-
Retinerile facute la Casa pen- viciului.
tru Ocrotirea si Ajutorarea Per- 10. Pentru a fi admis in ser-
sonalului C. F. R., pâTia fn mo- viciul cailor ferate, candidatul
mentul trecerii la Casa Gene- trebue sil Indeplineasca urma-
rala de Pensiuni se vor varsa toarele conditiuni:
de dare Casa pentru Ocrotirea Si fie cetatean roman; sit cu-
Ajutorarea Personalului C. F. noasca suficient limba romana;
R. Casei Generale de Pensiuni, sa aibe 21 ani impliniti si sa nu
urmand ca functionarul sau a- fi trecut de 40 ani; sa fie apt
gentul, pana la iesirea lui la pentru serviciu din punct de ve-
pensie, sa verse la Casa Gene- dere al sinatatii; sa nu fi su-
van, de Pensiuni diferenta fn- 1) A se vedea Legea generala de pensiuni din
tre ceea ce i s'a retinut la Casa 15 Aprilie 1926, la pag. 940, vol. XIXII, on
pentru Ocrotirea si Ajutorarea tomvriei Regulamentul
mod. de aplicare din 11 00-
1925, la pag. 459, aoelasi volum; de a-
Personalului C. F. R. si ceea ce semeni Regulamentul de ponsiuni al Casei de
ar fi trebuit sil i se retina pen- ocrotire C. F. R. din 23 Mai 1933, la pag. 654,
tru Casa Genera la de Pensiuni. In aced volum.
www.digibuc.ro
 [Art. 11-12] 4 Octomvrle 1993
ferit vreo condamnatiune inf a-
mantd; sd, nu fi fost destituit
sau pus in disponibilitate din
vreun serviciu public.
La studii si conditiuni de ad-
misibilitate egale fiii personalu-
lui C. F. R. vor avea preferintd.
Medicii i avocatii vor putea
fi admisi In serviciul càilor fe-
rate si peste vdrsta de 40 ani,
cu avizul consiliului de adminis-
tratie si cu aprobarea Ministe-
rului Lucrarilor Pub lice si al
Comunicatiilor.
Candidatul va produce us cer-
tificat din partea primdriei sau
primdriilor comunale unde a
avut domiciliul in ultimii cinci
ani, prin care sd se constate cd
nu este afiliat fn organizatiuni
cu tendinte contrarii ordinei
stabilite in Stat.
Pentru eliberarea acestui cer-
tificat, primdriile vor lua avizul
serviciului de politie respectiv.
Bärbatii trebue sd fi satisfd-
cut legea recrutilrii si sd se bu-
cure de toate drepturile civile
politice.
11. Pentru constatarea inde-
plinirii conditiunilor de admi-
tere In serviciu, ardtate In arti-
colul precedent, candidatul tre-
bue sd prezinte urmdtoarele
acte:
1. Un certificat din partea au-
toritátii comunale din locul sau
de nastere, prin care srt se cons-
tate ca este nrtscut din parinti
români sau naturalizati, ori ac-
tul sätt de fncetätenire.
2. Extractul de pe actul sdu
de nastere sau un act judecáto-
resc, tinând loc de act de nas-
tere.
3. Un certificat de bund pur-
tare si un certificat atestând cd
se bucurd de toate drepturile ci-
vile si politice, eliberat de auto-
ritettile competinte a localitdtii
in care candidatul si-a avut do-
miciliul.ultimul an inaintea nu-
miHi.
www.digibuc.ro
840
4. Actele de studii.
5. Constatarea comisiei medi-
cale C. F. R. fácutil pe statul
de serviciu cd postulantul este
bun pentru orice serviciu la C-
F. R.
6. Livretul de trecere din ar-
mata in concediu; certificatul
de dispensa sau scutire defini-
sau actul de ofiter de re-
zervd.
7. Candidatul va mai anexa la
cererea lui de numire in servi-
ciu o declaratie scrisd si sub-
scrisa de el insusi in fata unei
judecdtorii sau notar public.
8. Declaratia de averea ce po-
seda, conform legii speciate pen-
tru controlul averilor1).
Numirile de functionari s,i a-
genti far& indeplinirea condi-
tiunilor de mai sus vor fi anu-
late.
Numirea functionarului sou
agentului care la intrarea in
serviciu s'a folosit de acte fa6e,
a ascuns situatiunea lui exacta,
inducând In eroare administra-
Oa C. F. R., se va anula, sesi-
zându-se eventual si parchetul-
Numirea in serviciu
12. Numirea In serviciu se
face pe baza unui examen de
adrnitere i numai pe datele de
1 Mai si 1 Noemvrie.
In acest scop Directrunea Ge
nerald C. F. R. va publica cu
cel putin 60 zile inainte de ti-
nerea examenului, in Monitorul
Oficial si inteun mare cotidian,
locurile vacante, data si locuI
examenului, conditiile de a(imi-
tere si programul cunostintelor
cerute. Examenul se va tine
pentru limba romänd, precum
pentru materiile speciale func-
tiunii vacante pentru functiu-
nile de specialitate prevAzute In
1) A se vedea Legea pentru controlul averilor
din 18 Octomvrie 1932, la pag. 707, vol. XX
preeum i Regulamentul de aplieare din 16 De-
cemvrie 1932, la pag. 814, acelaei velum.
 841 4 Octomvrie 1933 [Art. 13-141

Tabela de functiunile de nu- raid si se vor compune pe di-

miri" (anexa 4) si anume: rectiuni:
Grupa I. Avocat pledant, sub- a) Pentru grupele I si II din
sef de sectie (inginer), arhitect, directoratul rewectiv sau aju-
medic, farmacist, chimist, ingi- torul lui, ca presedinte; din doi
ner, contabil si contabil-ajutor. functionari C. F. II., specialisti
Grupa II. Desenator, impiegat in materie, delegat al serviciu-
contabil, conductor tehnic, de- lui de personal si un specialist
clarant vamal, dactilograf. in materie de examinare;
Grupa III. Desenatori, agent b) Pentru grupele III i IV
sanitar, revizor de telegraf, de dintr'un director sau inspector
poduri, bascule, de aparate cen- de control ca presedinte, din
trale, mecanic electrician. conducatorul inspectiei in care
Grupa IV. Lacatus de revizie, se face numirea sau ajutorul
mecanic conducator de dre- ski si un delegat al directiunii
mecanic de pompe, me- respective.
canic de masini fixe, construc- Comisiunile pentru examina-
tor de telegraf, agent sanitar, rea candidatilor la scoalele spe-
cantonier de telegraf, fochist de ciale C. F. fi. vor fi compuse
masini fixe si de locomotivä. din directorul scoalei ca prese-
Pentru functiunile de specia- dinte si doi profesori, iar ca se-
litate se cere absolvirea scoalei cretar va functiona secretarul
de specialitate C. F. R., inclicatä scoalei.
pentru fiecare functiune in ta- Ca secretar al fiecarei comi-
bela anexa III, iar admiterea in siuni va functiona seful servi-
aceste scoli si pentru celelalte ciului sau al biroului de perso-
functiuni, prevazute in tabela nal respectiv, care va examina
pe a sa proprie rdspundere
anexa IV, se va face prin exa- toate actele in baza cdrora can-
men dupa cum urmeaza: didatii vor fi admisi la examen
a) Din materiile cursului li- si le va supune cu referat prese-
ceal pentru cei din grupa I si II;
dintelui comisiunii.
b) Din materiile cursului li- Actele complete vor trebui sä
ceal inferior pentru cei din fie depuse la secretariatul co-
grupa misiunii cel mai tttrziu cu 10
c) Din materiile cursului pri- zile inainte de inceperea exa-
mar pentru cei din grupa IV. menului.
13. Pentru fun ctiunile care Examenul va consta din o
reclamä aptitudini speciale si proM scrisa si una orala pen-
care se vor ocupa fie pe cale de tru care se vor da note dela
numire, fie prin inaintare, se va 1-10.
tine si un examen psihotehnic; Proba scrisä este eliminatorie
acest examen se va tine pentru pentru cei cu nota sub 4.
functiunile de mecanic condu- Numirea se va face pe baza
cator de locomotive, fochist de rezultatului exarnenului in or-
dinea clasificarii si se vor pu-
locomotive, impiegat de miscare, blica
telegrafist, sef de tren, conduc- in Foaia Oficiald C. F. R.
tor de tren, frânar i acar. La examen vor fi admisi nu-
0 instructie specialä va sta- mai acei candidati care vor fi
fost gasiti apti pentru serviciu
bili normele de examinare. de dare comisia medicalä.
14. Comisiunile de examinare Comisiunile medicale vor fi
pentru admiterea in serviciu vor alcatuite din câte eel putin 3
fi numite de Directiunea gene- medici C. F. R. si anume: un
www.digibuc.ro
[Art. 15-20] 4 Octomvrie 1933
internist, un oculist *i otorino-
laringolog.
Avizul comisiunilor medicale
va fi dat in scris si va fi trimes
comisiunii examinatoare.
15. Sunt scutiti de examenul
de admitere inginerii, absol-
venti ai *colilor politehnice din
targ, clasificati primii si al doi-
lea la sectiile de constructii *i
electromecanicil i dacg, au cel
putin media de absolvire 16,50.
Ace*ti absolventi vor fi numiti
de Regia Autonomg C. F. R., in
primele locuri vacante, pe baza
adreselor *colilor respective.
Dispozitia de mai sus se aplicit
numai inginerilor care vor ab-
solvi scoala dupg promulgarea
legii statutului personalului C.
F. R.
16. Nicio numire nu se poate
face deceit in ultima clasg *i ca-
tegorie a grupei la care condi-
datul are dreptul conform ta-
belei de numiri (anexa 4).
La examenul de admitere se
pot prezenta si candidatii care
au studii superioare color pres-
scrise locurilor vacante pentru
care se tine concursul.
Niciun serviciu In legaturg, cu
siguranta circulatiei nu poate fi
indeplinit de un functionar sau
agent care nu a absolvit cursu-
rile *coalei pregiititoare C. F. R.
respective sau nu a depus exa-
menele corespunzatoare de spe-
cialitate.
17. Numirile se fac:
a) Prin decret regal pentru
directorul general cu avizul con-
siliului de administratie i prin
decizie ministerialit pentru res-
tul personalului din tabela A,
grupele I *i II cu avizul direc-
tiunii generale C. F. R.;
b) De cgtre directorul general
pentru personalul din tabela A,
grupa III, *i
c) De cgtre directorii conducg-
tori pentru personalul din ta-
bela A, grupa IV.
Propunerile pentru numirile Jur de a fi credincios Rege-
www.digibuc.ro
842
care urmeazg a se face cu deci-
zie rninisterialg, se vor face de
cgtre Directiunea generalg, pen-
tru celelalte propunerile vor
parveni dela serviciul sau di-
rectia in care urmeazg, sg se
facg numirea.
18. Personalul numit va primi
o adresil de numire dela orga-
nul care a Mcut numirea, in
care se va preciza data numirii,
categoria, clasa si salariul cu
care a fost numit.
Drepturile noului numit de-
curg din ziva inträrii in servi-
ciu.
Ca zi de intrare se considerg,
ziva in care numitul a depus
jurgmântul *i a luat serviciul in
primire, cu care ocazie se va
incheia un proces-verbal in du-
blu exemplar, din care unul se
va trimete Directiunii de perso-
nal, iar unul se va pästra la
serviciul care a Mcut numirea.
Noul numit care nu se pre-
zintá la serviciu in termen de
cel mult 10 zile dela incuno*tiin-
tarea lui va fi considerat ca de-
misionat; incunostiintarea $i in-
tr'un caz *i in celglalt se va face
prin scrisoare recomandatil. la
domiciliul indicat in cererea de
admitere la concurs.
19. Personalul apartinând
Ministerului Lucrgrilor Pub lice
si al Comunicatiilor, precum *i
cel al Casei Autonome pentru
Ocrotirea *i Ajutorarea Perso-
nalului C. F. R. (Casa Muncii
C. F. R.), dacg, acest din urmä
a fost in serviciul C. F. R., poate
fi transferat in Administratia
C. F. R., urmând a fi incadrat
in categoria pe care Consiliul
de administratie o va fixa, ti-
nând seamg de vechimea in ser-
viciu, gradul *i functia indepli-
nita pâng in momentul transfe-
rgrii.
20. La intrarea In serviciu cel
numit este obligat a depune ur-
miltorul jurgrnânt:
843 4 Octomvrle 1933
lui si intereselor Tdrii mele, de
a observa in totul Constitutia si
legile Tárii, de a executa cu
onoare i constiintd functiunile
ce-mi sunt Incredintate si de a
nu face nimic de naturd a pe-
riclita ordinea In Stat.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu".
Farmularul de juramant se
va intocmi In cloud exemplare,
senmate de cel care 1-a depus
de organul inaintea cdruia s'a
depus jurdmantul. Un exem-
plar se va anexa la statul de
serviciu pdstrat de Directiunea
personalului, un al cloilea la sta-
tul de serviciu, pdstrat la uni-
tatea in care cel numit face
serviciu.
Juramántul se va depune In
fata ministrului Lucrilrilor Pu-
blice si al Comunicatiilor, de
catre directoruI general, iar
pentru restul personalului, in
fata organelor care vor fi Insdr-
ciiiate acest scop de ciitre
directorul general.
21. Functionarii í agentii
cailor ferate sunt considerati
stagiari timp de cinci ani dela
data numirii In serviciu. Ei de-
vin definitivi numai dupd acest
termen, dacá sunt bine notati
de sefii lor ierarhici, adicd dacd
au In fiecare an media de cali-
ficare cel putin 5, dacd au tre-
cut examenele de specialitate
previlzute In tabela de functiuni
(anxa 3) si dacd sunt gäsiti
apti pentru serviciu la o noud
examinare medicaid.
Definitivarea se obtine cu avi-
zul conform al comisiunilor de
Inaintári, prevdzute la art. 36
din legea statutului personalu-
lui C. F. R. §i se vor da de cdtre
organele care au fdcut numirea
Cei care nu au obtinut defi-
nitivarea la termenul de 5 ani,
sunt licentiati de drept din ser-
viciu.
Inaintárile obtinute de func- va da, pentru pricepere, sar-
tionarul sau agentul stagiar in guintd, disciplind, frequentd
www.digibuc.ro
[Art. 21-231
intervalul acestor 5 ani nu dau
dreptul la definitivare.
State le individuate de serviciu
22. Pentru Intreg personalul
In serviciu, cu exceptia persona-
lului temporar, se vor intocmi
si pilstra state de serviciu indi-
viduale, scrise si semnate pro-
priu de functionarul sau agen-
tul respectiv, in care el va arilta
starea civild, situatia lui mili-
tard si studiile, conform actelor
depuse la intrarea in serviciu.
In statul de serviciu se vor
nota ulterior data jundmântului,
data numirii In serviciu, deco-
ratiile, examenele, mutatiile, a-
vansárile, concediile, pedepsele,
gratificatiile i orice modificári
lu situatiunea functionarului
sau agentului.
State le de serviciu vor contine
toate datele necesare, pentru ca
la iesirea din serviciu a functio-
narilor si agentilor C. F. R. re-
gularea drepturilor la pensie sd
se poatil face imediat.
Seful, imediat ierarhic va ve-
rifica dacd ardtdrile din statul
de serviciu sunt conforme cu ac-
tele originale i va atesta acest
lucru sub semnAturd proprie pe
statul de serviciu. Actele origi-
nale depuse vor putea fi retrase
si inlocuite cu còpii legalizate.
Foi calificative
23. Odatd cu statele de servi-
ciu se vor intocmi si foi califi-
cative.
In foile calificative, fiecare
functionar sau agent va obtine
anual o notd, calificativd, medie,
pentru:
Pricepere.
Sarguintd.
Disciplind.
Frequentd,
Purtarea In serviciu.
Organul care face calificarea
 [Art. 24-26] 4 Octonwrie 1933 844

purtare In serviciu, câte o notà noascl dispozitiile legilor, regu-

dela 1-10. Media aritmeticá a lamentelor, precum ei instruc-
acestor note constituie nota me- tiile i ordinele referitoare la ser-
die calificativä; fractiunile se in- viciul ce-1 indeplineete, neputän-
tregesc in favoarea functionaru- du-se apära de rilspundere prin
lui sau agentului. necunoetinta lor, dacá se va face
Note le calificative, sunt: dovada cä, i s'au pus la cunoe-
Mil" corespunzAtor cu no- tintä.
tele: 1, 2 3 ei 4. El va trebui sá ia toate másu-
Satisfäcätor" corespunzátor rile ce-i stau in putintä pentru
cu notele 5 ei 6. siguranta persoanelor ei obiecte-
Bine" corespunzAtor cu no- lor din raza cAilor ferate i sä
tele 7 ei 8. aibä, o purtare cuviincioasä atilt
Foarte bine" corespunzAtor in seviciu, cât ei In afará de ser-
cu notele 9 i 10. viciu.
Aceste note calificative se dau In raporturile de serviciu cu
'de eeful respectiv ierarhic In publicul va avea o atitud ine
luna Decemvrie a fiecrtrui an, demnä i cuviincioasä i va sa-
când se vor aduce in scris la cu- tisface cererile acestuia In con-
noetinta personalului interesat. formitate cu legile, regulamen-
Personalul nemultumit cu no- tele i instructiile de serviciu,
tarea, poate face Intämpinare In färä pärtinire i Mr& a pretinde,
contra notelor calificative. Orga- primi sau provoca vreo remune-
nele superioare sunt obligate a rare, daruri sau alte avantaje
cerceta i stabili dacä nota cali- pentru el sau pentru altii, &la
ficativá nu este viciatá de vreo cei interesati.
pornire personall a celui care a 25. Personalul care prin na-
dat-o. tura serviciului ce indeplineete
Orice notá calificativä Räu", vine in contact permanent cu pu-
va trebui sä, fie motivatá i in blicul, este obligat a purta uni-
cazul când a fost &Al unui forma stabilitá prin Instructiile
functionar sau agent, doi ani C. F. R.
consecutivi, atrage trimeterea sa Pe timpul suspendärii provizo-
Inaintea Comisiunii de discipli- rii purtarea uniformei este inter-
nä, care va putea hotärl asupra zisä.
licentierii sale. 26. Fiecare este ráspunzator
Pentru fiecare an de serviciu de indeplinirea indatoririlor de
se Intocmeete câte o nota foaie serviciu ce-i sunt incredintate,
calificativá, adáugându-se la iar superiorii sunt obligati a in-
cele precedente i constituind griji ca personalul in subordine
astfel dosarul de calificatie al sä execute la timp ei In mod re-
ficärui functionar sau agent. gulat ei conetiincios lucrärile
Pentru personalul temporar sale.
nu se vor Intocmi foi calificative. Ei sunt datori sá mentiná dis-
ciplina personalului subordonat,
CAPITOLUL III Ingrijind ca fiecare sä cunoascá
Indatoririle personalului indatoririle insärcindrii lui, in-
struindu-1, Impärtind munca
24. Personalul trebue sä-ei In- cu dreptate, arätändu-i bunávo-
deplineascá functiunea cu cre- intä, i luând másuri de pedep-
dintd, cinste, conetiintä i drep- sirea in limita atributiunilor lor,
tate i sá apere interesele Admi- indatá ce greeeala este cunos-
nistratiei ei ale Statului. cutd, sau raportând pe cel vino-
Personalul este dator sä cu- vat, daa greeeala comisä atrage
www.digibuc.ro
845 4 Octomvrie 1933
dupg sine mgsuri de pedepsire
pe care ei nu le pot lua.
Superiorii si in deosebi sefii
diferitelor unitäti vor urmgri
de aproape ca personalul ce au in
subordine sti-si apropie cat mai
mult cunostintele si dexteritgtile
necesare functiunii fiecgruia, r.-
mânând raspunzgtori de neajun-
surile ce ar putea suferi servi-
ciul din cauza lipsei sau insufi-
cientei cunostintei profesionale
ale celor pe care-i au sub directa
conclucere, dacg nu au raportat
la timp organelor superioare.
Personalul in subordine dato-
reste ascultare superiorului sgu,
a fi respectuos fatg de el, atilt
in serviciu cat si In afarg de ser-
viciu si a executa ordinele ce i se
vor da.
Functionarul sau agentul sub-
altern este rdspunzgtor de exe-
cutarea ordinului ce primeste
dela seful sgu.
Functionarul sau agentul care
primeste un ordin contrar legi-
lor, regulamentelor, instructiuni-
lor sau intereselor administra-
tiei, este dator a atrage atentiu-
nea celui care a dat ordinul si a
cere ca ordinul sg fie repetat In
scris.
In caz când seful confirmg or-
dinul verbal in scris sau men-
tine ordirml dat in scris, func-
tionarul este dator sg-I execute
pe räspunderea celui care I-a
dat.
27. Toti functionarii si agentii
cgilor ferate sunt obligati a in-
trebuinta in serviciu numai lim-
ba româng, atât in scripte cât
si verbal.
Se excepteazg bine inteles re-
latiunile de serviciu cu strginii,
fie in situatie of icialg, fie ca sim-
plu cglätor, cgrora li se vor da
relatii pe at posibil in limba ce
o cunoaste.
28. Functionarii si agentii
sunt datori a pästra regulamen- nea generalg.
tele si instructiunile distribuite Pentru personalul din serviciul
lor si la iesirea din serviciu sau exterior se va aranja un numär
www.digibuc.ro
[Art. 27-30]
mutare, a le preda sefului ime-
diat.
29. Personalul este dator sit
pastreze secretul profesional si
sg nu pung la indemâna nimg-
nui, sub nicio formil, fgrg auto-
rizatiunea scrish a sailor sai,
date, acte, documente, planuri,
ordine de serviciu, care nu ar fi
destinate publicitätii si sg nu
permita consultarea de registre,
planuri sau scripte de orice fel,
precum si a elibera còpii sau
orice certificate.
30. Timpul normal de muncg
trebue repartizat astfel ca munca
sa fie pe cat posibil egalg pen-
tru toti care indeplinesc aceeasi
functiune.
Timpul normal de muncg pen-
tru personalul C. F. R., este:
a) Pentru personalul de birou
42 ore pe sdptamána;
b) Pentru personalul exterior,
el se va fixa prin rotatie la ma-
ximum de 240 ore pe lung;
c) Pentru personalul din servi-
ciile exterioare, insärcinat cu ex-
pedierea trenurilor pe liniile se-
cundare, timpul normal de lu-
cru stabilit prin rotatie poate
merge pang la 360 ore pe lung.
In cazuri de aglomerdri de lu-
cru, in cazuri urgente si extra-
ordinare, personalul este obligat
a lucra si peste timpul reglemen-
tar, urmântid a fi plätit in mod
suplimentar, dacg s'a fgcut do-
vada cg In orele reglementare de
lucru nu s'a putut efectua acele
lucrgri.
Orariul pentru serviciul de bi-
rou, ateliere si scoli se fixeazá
de consiliul de administratie, cu
avizul directiunii generale pen-
tru intreaga administratie C.
F. R.
Orariul si rotatia serviciilor
exterioare se fixeazg de directiu-
nile respective in deplin acord
Intre ele si se aprobg de directiu-
[Art. 31-32] 4 Octomvrie 1933 846

corespunzator de zile de repaus de cel mult o luni dela data mu-

pe luná, prin modul de aranjare
a rotatiilor de personal de ex-
ploatare $i intretinere de catre
directiunile respective.
Personalul nu poate sub
niciun motiv páräsi serviciul
Mx& autorizatia senior, care sunt
datori sti ia din timp másuri de
inlocuire in caz de necesitate. De
asemenea nici in timpul liber nu
poate pitrasi localitatea fan& sti-
rea $efului ierarhic.
31. Personalul este dator sä
locuiascit in localitatea de rep-
dintii a functiunii sale.
In caz de lipsil de locuinta in
localitate, personalul dela cate-
goriile XII, XIII si XIV va fi au-
torizat sa locuiascä in localitäti
apropiate.
Personalul care locuieste in-
teo clliclire a Administratiei tre-
bue sit se supuná normelor im-
puse de Administratie, sá ¡titre-
tin& in buna stare st in perfect&
curiltenie locuinta sa $i sä, facä
fn ea micile reparatiuni care vor
fi necesare.
El va primi si preda locuinta
in bun& stare, urmând regulile
prescrise de ordinele existente si
pe baza unui contract in care se
va prevedea dreptul Administra-
tiei de a denunta oricând con-
tractul cu un preaviz de 6 luni
inainte de Sf. Gheorghe $i Sf.
Dumitru, pentru Vechiul-Regat
$i Basarabia, respectiv pe 1 Fe-
bruarie, 1 Mai, 1 August si 1 No-
emvrie, pen tru celelalte regiuni
ale t&rii.
Stricaciunile $i lipsurile con-
statate vor fi reparateO comple-
tate in contul säu, ins& el nu va
fi raspunzátor de uzura normali,
ele urmând a se face in contul
Administratiei.
Personalul femenin, cAsätorit
cu persoane sträine de Adminis-
tratia C. F. R., pierd acest drept Totusi si in asemenea cazuri
dui:4 cAsátorie. se va &luta ca in limitele posi-
Personalul mutat este obligat bilitatii si se satisfaci si intere-
sa eliberez e. locuinta in termen sele proprii ale functionarului.
www.digibuc.ro
tärii. Pentru familia personalu-
lui decedat se poate acorda o pit-
suire panä la cel mult 6 luni dela
data decesului, daci aceasta nu
dáuneazil intereselor serviciului.
De asemenea fun ctionarul sau
agentul este obligat a se supune
$i executa imediat ordinelor Ad-
ministratiei ce eventual i s'ar da
pentru reducerea sau schimbul
de locuinti fati cu situatia lui
familiari.
Conlocuirea cu persoane stri-
ine afar& de servitori sau
subinchirierea incäperilor total
sau partial $i chiar temporar,
este interzisit
Instructii speciale vor stabili
normele chip& care se vor distri-
bui locuintele administratiei cli-
ver$ilor functionari, agenti, me-
seriasi si lucritori, tinându-se
seama pedeoparte de interesul
serviciului, iar pe (le alti parte
de greutatile familiare ale perso-
nalului.
In caz de abateri dela prescrip-
tiile de mai sus, functionarul sau
agentul se face vinovat de aba-
teri grave dela disciplini $i ne-
executare de ordine $i care se
vor sanctiona conform prescrip-
tiilor regulamentului de fatd.
32. Functionarul sau agentul
poate fi mutat sau detasat in in-
teresul serviciului oricând, cu
exceptia medicilor $i avocatilor,
daci n'au cizut sub prevederile
art. 46 din legea statutului per-
sonalutui C. F. R.
Mutarea in interesul serviciu-
lui nu se poate face decett odati
pe an. Detasarea in alti locali-
tate nu poate dura mai mult de-
al o luni.
Pentru mutitri se va avea in
vedere in prima linie interesele
serviciuhii. care trebue sa fie mo-
tivate.
847 4 octomvrie 1933
sau agentului, in special pe cele
prívitoare la instructia copiilor.
33. Este strict interzis detasa-
rea, chiar de scurtA durata in
birourile Administratiei centrale
ale directiunilor, serviciilor sau
inspectiunilor a personalului
specializat in serviciul exterior
de miscare, tractiune, ateliere si
intretinere de mice grad, afar&
de cazuri exceptionale cerute de
necesitatile in-iperioase ale servi-
ciului si numai cu aprobarea di-
rectiunii crenerale.
34. Mutarea clupl cerere se va
face numai pe baza unei cereri
motivate si inaintatrt pe cale ie-
rarhica, artitantid precis intere-
sele personale sau familiare care
Il obliga pe functionar sau agent
a cere mutarea. Cererile de mu-
tare care nu vor fi inaintate pe
cale ierarhia, nu vor fi luate in
consideratie.
Aceste mutári se vor efectua,
fie in locurile vacante, fie pe
baza consimtámAntului sells re-
cinroc a doi functionari sau a-
genti din aceeasi functiune si
care consimtAmânt se va anexa
la cererea de mutare.
Functionarul sau agentul mu-
tat dupil cerere are dreptul la
transportul gratuit al familiei,
servitorilor si efectelor casnice.
35. Nimeni din personalul cái-
lor ferate nu poate ocupa in ace-
lasi timp o alai, functiune.
Fac exceptie cei care sunt In-
gáduiti de legea cumulului1).
Nu poate face comert.
Nu poate lua intreprinderi de
luerdri.
Nu poate face arendasie.
Nu poate fi In serviciul altor
administratiuni sau institutiuni
particulare.
Nu poate gira afacerile altor
persoane &Lca sunt in legáturá
cu functiunea ce Indeplinesc.
1) A se vedea Loges cumulului In functiuni
publice din 2 Aprilie 1931, la pagina 1020, vo-
lumul XVIII, ou modifie. din 10 Octomvrie
1932, la pag. 675. vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 33-371
Nu poate participa la directia,
administratia sau controlul
vreunei societdti sau firme co-
merciale, afar& de bAncile popu-
lare si societátile cooperative al-
cátuite potrivit legii de organi-
zare a cooperatiei in vigoare, ex-
ceptitndu-se societatile coopera-
tive care furnizeaza administra-
tiei C. F. R. vreun material oa-
recare 1).
Avocatii si medicii cáilor fe-
rate pot presta serviciile lor pro-
fesionale, de asemeni pot parti-
cipa la conducerea sau contro-
lul oricaror administratiuni sau
institutiuni particulare, care nu
sunt in legaturfi de afaceri eu
calea feratá.
Nledicii C. F'. R. nu pot recla-
ma onorarii pentru asistenta me-,
dicalá la domiciliu a personalu-
lui C. F. R. si familiilor lor (so-
tie si copii minor*
Acei care se vor abate (lela
dispozitiunile acestui articol vor
fi considerati ca lucrând in con-
tra intereselor administratiei si
vor fi trimesi in judecata comi-
siunii de disciplinil.
36. Sotii, rudele directe si co-
laterale pana la gradul 4 inclu-
siv, nu pot fi In subordine di-
recta unul altuia si nu pot fi In
functiuni in care se controleazg
unul pe altul.
37. In timpul serviciului este
interzis functionarului sau agen-
tului consumarea bäuturilor al-
coolice.
Daca s'ar observa, fie la intra-
rea in serviciu, fie In timpul ser-
viciului, cá un functionar sau a-
gent este in stare de ebrietate,
ceilalti functionari sau agenti
sunt datori a raporta cazul sefu-
lui imediat.
Functionarul sau agentul aflat
In stare de ebrietate este oprit a
executa vreun serviciu.
1) A se vedea legca pentru organizarea (mope-
ratiei din 27 Iunie 1933, la pag. 701, In aced
volum.
[Art. 38-43] 4 Octomvrie 1933 848

$eful imediat va dresa proces- zurilor prevgzute de codul de

verbal In prezenta a cel putin doi
martori, care asemenea vor con-
stata si certifica starea de ebria-
tate a functionarului sau agen-
tului. Martorii vor semna proce-
sul-verbal. In statiunile unde se
afld un medic de circumscriptie
C. F. R., constatarea ebrietdtii se
va putea face si de un medic.
Dupg ce functionarul sau a-
gentul si-a reveMt din starea de
ebrietate, se va dresa un proces-
verbal suplimentar, in care se va
ardta functionarului sau agen-
tului culpa ce i se imputg, iar
acesta va da o declaratie scrisd
pentru apdrarea sa.
Procesele-verbale astfel intoc-
mite, insotite de un raport, se
vor inainta unitátii de serviciu
de care depinde functionarul sau
agentul pentru a se lua mgsuri
disciplinare.
CAP1TOLUL IV
Drepturile personolului
Salarii fi. indemniza(ii
procedurg civild sau de alte legi
speciale.
Din salariul functionarului
sau agentului nu se pot face alte
retineri decdt cele aratate mai
jos:
Cotizatia pentru fondurile de
pensii.
Impozitele si taxele cgtre Stat.
Cotizatia pentru societatea or-
fanilor C. F. R.
Cotizatia pentru fondul de a-
jutor.
Combustibil.
Impliniri pentru daune provo-
cate administratiei C. F. R.
Cotizatiile si ratele de impru-
muturi pentru Casa de credit C.
F. R.
Sechestre si popriri.
Cota parte pentru lipsuri ne-
motivate si amenzi.
Cotizatia functionarilor publici
si a asociatiunilor profesionale
C. F. R.
Chirii pentru locuinte.
41. Pâng la trecerea la tabela
A, de grade si salarizare, anexa
1 din regulamentul de fatg., sa-

38. Functionarii si agentii cgi- lariile sunt cele prevdzute in ta-

lor ferate au drept la salariul bala A de incadrare si transitie,
prevAzut in tabela de salarizare anexa 2 din lege.
care face parte din lege si repar- Salariul directorului general si
tizat pe localitäti, dupg normele subdirectorilor generali va fi sta-
statornicite in aceastä privintd bilit de cdtre consiliul de admi-
de Ministerul Finantelor. nistratie C. F. R., cu aprobarea
Consiliului de Ministri.
Salariul se va achita functio- 42. Pe langd salariu, persona-
narilor si agentilor in a doua ju- lul va mai primi urmátoarele In-
mdtate a fiecarei luni. demnizgri:
39. Drepturile la salariu a a) Indemnizgri de chirie;
functionarului sau agentului nu- b Indemnizari de stramutare;
mit in serviciu decurg dupg de- c) Indemnizgri speciale;
punerea jurdmântului si ludrii d) Indemnizdri de deplasare;
efective a serviciului sdu in pri- e Recompense;
mire, afard de cazul cdnd prin f Ajutor de inmormântare.
actul de numire se indicg expres 43. Indemnizarea de chinie se
cä drepturile de salariu decurg acordd intregului personal, cd-
dela o alta data indicatg in acest ruia nu i se pune la dispozitie
act. locuintd, cuantumul acestei chi-
40. Retinerile totale nu pot in- rii va fi de 10 la sutit pentru ne-
trece o treime din salariul cu cdsgtoriti, 12 la suta pentru cd-
toate accesoriile, cu exceptia ca- sAtoriti färg copii si 15 la sutg
www.digibuc.ro
849 4 Octomvrie 1933
pentru cdsätoriti cu copii din sa-
lariul brut.
Pand la trecerea la tabela A
de grade si salarizare anex 1 din
lege, indemnizarea de chirie va
fi acea prevdzutd In tabela A de
incadrare si transitie, anexa 2
din lege.
Functionarilor si agentilor C.
F. R., cdrora li se vor pune la
dispozitie locuinte in cládirile
administratiei, sunt obligati sl
locuiascd In aceste locuinte, far&
a avea drept la plata indemniza-
tiei de chirie.
Functionarii si agentii care
primesc indemnizarea de locu-
inth sunt datori sd prevadd In
contractele lor de locatiune clau-
za de reziliere la termenele obis-
nuite (Sf. Gheorghe si Sf. Dumi-
tru pentru Vechiul-Regat si Ba-
sarabia, 1 Februarie, 1 Mai, 1
August si 1 Noemvrie pentru ce-
lelalte regiuni , pentru eventua-
litatea de schimbare de resedintá
administratia neacordand nicio
despagubire pentru daund, pro-
dusä prin mutarea functionaru-
lui sau agentului.
44. Indeninizarea de strdmu-
t(Lre se acordd functionarului
sau agentului mutat dintr'o lo-
calitate in alta, in interesul ser-
viciului, cu exceptia sefilor de
echipil de intretinere care se
mutá in interiorul districtului
din care fac parte. Aceastä in-
demnizare este egald cu salariul
brut pe o lunii, corespunzatoare
localitdtii din care pleacd func-
tionarul sau agentul.
Fun ctionarul sau agentul mu-
tat dupd cererea proprie sau pe
cale disciplinard, nu are drept
la nicio indemnizare de strilmu-
tare.
45. Personalul mutat, numit
sau iesit din serviciu, are drep-
tul la transportul gratuit pe ca-
lea feratd roman& a persoanei
sale, a membrilor de familie con-
locuind cu el, a efectelor casnice
si a servitorilor pan& la locali- tia falsil de continut.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI. 54.
[Art. 44-45]
tatea unde este numit sau mutat
sau la resedinta ce-si alege dupd
iesirea din serviciu, acelasi drept
Il au urmasii personalului dece-
dat.
Transporturile gratuite acor-
date prin ahneatul precedent
trebuesc efectuate in interval de
6 luni dela stramutare, numire
sau iesire din serviciu.
Totusi in cazuri bine motivate,
functionarul sau agentul poate
cere amanarea strdmutdrii fami-
hei si efectelor casnice cu un in-
terval de maximum alte 3 luni
dupd expirarea celor dintai, a-
manare ce nu se poate aproba
decal de directiunea generalli.
Transporturile de care se vor-
bcste mai sus, se efectuiazd:
a) Cu aceleasi trenuri si clase
In care are drept a callitori func-
tionarul sau agentul, pentru
membrii familiei, doicii i gu-
vernantei;
b) In clasa 3-a pentru servitori;
c) Bagaje pentru greutate de:
500 kg pentru functionarii din
categoria I VI.
300 kg pentru functionarii din
categoria VII XI incl.
100 kg pentru celalalt personal;
d) Cu mica vitezii in vagoane
complete, acordandu-se cate:
3 vagoane pentru functionarii
din categoria I VI.
2 vagoane pentru functionarii
din categoria VII XI.
1 vagon pentru restul persona-
lului.
Fiecare vagon este socotit la
10.000 kg.
Dacd functionarul sau agentul
n'are nevoie de numárul de va-
goane ce i se acorcid, este interzis
a Intrebuinta vagoanele incom-
plet Incárcate, sau a transporta
in ele alte obiecte decât cele care
se gäsesc In gospoddria sa.
In asemenea cazuri i se va
pune in cont taxa tarifard pen-
tru Intreg transportul, plus a-
menda tarifard pentru declara-
¡Art. 46-49] 4 Octomvrie 1933
Cheltuielile transportului acor-
date astfel gratuit functionarilor
sau agentilor, vor fi trecute in
sarcina bugetului.
46. Indemnizarea de deplasare
se acordd intregului personal
care se deplaseazd sau este de-
ta$at in interesul serviciului din
localitatea de resedintd. Cuan-
tumul acestei indemnizäri si con-
ditiunile in care ea va fi acor-
data pentru deplasdrile i deta-
ärile fará sunt urmdtoarele:
J. Pentru functionarii din ca-
tegoriile III 600 lei pe zi.
2. Pentru functionarii din ca-
tegoriile III si IV 500 lei pe zi.
3. Pentru functionarii din ca-
tegoriile V si VI 450 lei pe zi.
4. Pentru functionarii din ca-
tegoriile VII si VIII 350 lei pe zi.
5. Pentru functionarii din ca-
tegoriile IX si X 250 lei pe zi.
6. Pentru functionarii din ca-
tegoriile XI si XII 170 lei pe zi.
7. Pentru agentii din categoria
XIII 120 lei pe zi, si
8. Pentru agentii din categoria
XIV 80 lei pe zi.
Indemnizarea de deplasare re-
prezintd cheltuiala ce functiona-
rul sau agentul este nevoit a face
in interesul serviciului prin f ap-
tul pärdsirii resedintei sale, pen-
tru un timp de cel putin 6 ore. In
acest caz i se socoteste o jumd-
tate de unitate de deplasare.
Absenta dela resedintä de cel
putin 12 ore si cel mult 24 ore
dà dreptul la afatea unitdti de
deplasare de cate ori 24 ore se
cuprind in numärul total de ore
deplasate, plus Incd o unitate
sau jumätate, dupd cum restul
diviziunii este mai mare sau e-
gal cu 12 sou cu 6.
Cuantumul diurnelor de depla-
sare in strdinotate se va fixa de
Consiliul de administratie.
47. Resedinta functionarului
sau agentului cuprinde:
a) Localitatea de resedintd apundere a unitdtilor, casieriilor
unitdtii in care lucreazd pentru
cu sume importante din intreaga
personalul lucrând In birouri, tard, precum si cuantumul in-
www.digibuc.ro
850
depozite, magazii, ateljere
etc.
Instalatiunile i dependintele
ailor ferate se cuprind in raza
re$edintii, chiar cand unele din
ele ar fi geografic situate in a-
fard de raza orasului, (lac& ele
sunt atasate la serviciul gdrii
sau a atelierului ora$ului de re-
sedintä.
Porturile sunt considerate ca
fAcând parte din gdrile resec-
tive;
b) Re$edinta picherului este
consideratd in intreg districtul
in care îi exercità functiunea,
iar a sefului de echiplt in in-
treaga distantd ce Ii este incre-
dintatd;
c) Resedinta medicilor de cir-
cumscriptie curinde intreaga cir-
cumscriptie ce este fixatd fiecd-
ruia.
48. Pentru deplasdrile in loca-
litatea nedeservità de cale feratd
se va plAti chetuielile efective de
transport in afard de indemniza-
rea de deplasare.
Casierii primesc o indemnizare
de transport când transportd.
bani.
Curierii si avizerii primeso o
indemnizare de transport pentru
cursele ce sunt obligati a face.
In locul acestei indemnizdri ad-
ministratia le poate procura abo-
namente la tramvaie sau auto-
buze.
49. Indemnizdri speciale se
vor putea acorda de cdtre consi-
liul de administratie personalu-
lui care executd serviciul in
puncte grele si de mare rdspun-
dere si casierilor care manipu-
leazd sume importante de bani
numai pe timpul cdt exercità
aceste functiuni in acele puncte.
Dela an la an, pe baza propu-
nerilor Directiunii generale, con-
siliul de administratie va fixa
punctele grele si de mare rds-
851 4 Octonivrte 1933
demnizärilor speciale ce ur-
meazd, a se pläti diferitelor ca-
tegorii de functionari si agenti.
50. Indemnizdri speciale sunt
*i cheltuielile de reprezentare
pentru directorul general, subdi-
rectorii generali si conducdtorii
directiilor, care se vor fixa anual
de catre consiliul de adminis-
tratie C. F. R.
51. Indemnizare speciald, este
si alocatia pentru furnituri de
birou, la care functionarii si a-
gentii au dreptul pentru procu-
rarea de materiale de scris si de-
senat, când fsi exercitd, func-
tiunea in birouri.
Cuantumul se va fixa anual
de Directiunea generald in ra-
port cu alocatia bugetard.
52. Directiunea generald va a-
corda personalului inlesniri pen-
tru transportul combustibilului
destinat uzului propriu, fie in
bani, fie in mice alt mod.
53. Cantonierii care, pe langä
serviciul ce le este prescris, sunt
insärcinati si cu vdnzarea bile-
telor in halte, vor primi un
adaos special in proportie cu in-
casdrile.
54. Recompense individuale se
pot acorda de cdtre consiliul de
administratie personalului care
prin activitatea sa aduce admi-
nistratiei servicii exceptionale,
cand un functionar face o lu-
crare de mare valoare, folosi-
toare pentru cdile ferate sau
cand functionarul sau agentul
contribue cu energia, priceperea
sau devotamentul sal' la spori-
rea sau apararea patrimoniului
C. F. R., la inläturarea unui acci-
dent de cale feratä sau distru-
gere de material, localuri sau a-
teliere, pentru buna Intretinere
a gärilor, instalatiilor atelierelor,
localurilor, scolilor si institu-
tlilor de asistentd, de tot felul,
pentru acte de mare curaj si
stingerea incendiilor, prinderea
hotilor, salvári din inundatii etc.
55. Drept ajutor de inmormdn-
www.digibuc.ro
[Art. 50-58I
tare pentru personalul partici-
pant la Casa de pensiuni, dece-
dat, se va da o sumd, egald cu sa-
lariul brut si accesoriile pe trei
luni, care se va pldti la prezen-
tarea actului (buletin) de deces,
familiei sau celui care a suportat
cheltuielile de inmormântare.
La decesul sotiei sau al unui
copil minor, personalul partici-
pant la Casa de pensiuni va
primi drept ajutor de Inmor-
mântare o inclemnizatie egald cu
retributia totald (salariul si acce-
sorii) pe o lurid.
56. Personalul participant la
Casa de ajutor pentru ocrotirea
si ejutorarea personalului C. F.
R. va primi ajutorul de inmor-
mântare prevAzut in legea si re-
gulamentul acestei Case 1).
Prime
57. Pentru realizarea unei eco-
nomii si a until rezultat mai bun
al exploatärii, administratia C.
F. R. va putea acorda ca rds-
platd personalului care contri-
bue direct la aceste prime, care
se vor reglementa prin instructii.
La calcularea acestor prime se
va tine seamd de mdsura in care
functionarii si agentii contribue
la rezultatele financiare, tehnice
sau economice ale exploathrii.
Sclrbdtori
58, Stirbätorile legale pentru
personalul de birou vor fi:
Duminecile si: Sf. Vasile, Bo-
tezul Domnului, Sf. Ioan, Unirea
Principatelor, trei zile de Pasti,
Sf. Gheorghe, Inaltarea Domnu-
lui (Ziva Eroilor), Lunea Rusa-
liilor, 1 Mai, 10 Mai, Sf. Dumi-
tru, St Nicolae si trei zile de
Craciun.
Directiunea generald va fixa,
ca in toate zilele neprevAzute in
legea repausului duminecal, sd.
1) A se vedea Regulatnentul pentru pensiu-
nile personalului participant la Casa de ajutor
si oorotire C. F. R., din 23 Mal 1933, la pa-
gins 664, In tweet volum.
[Art. 59-61] 4 Octomvrle 1933
faca de serviciu functionari de
birou pentru legdturile de servi-
ciu cu serviciile exterioare, ate-
liere sau pentru alte necesitati
urgente.
Pentru personalul magaziilor
de marfuri, sdrbatorile legale vor
fi acele prevdzute de legea re-
pausului duminecal.
In cazuri exceptionale, perso-
nalul C. F. R. va putea fi chemat
&A, lucreze si In zilele de silrbd-
tori mai sus ardtate.
Concedii
59. Functionarii i agentii cái-
kw ferate au dreptul la concedii
de odihnä, de boald si de interes.
Concedii de odihnd se cuvin in
fiecare an functionarilor si a-
gentilor, In raport cu vechimea
in serviciu, si anume:
1. Celui definitiv cu mai mult
de 10 ani de serviciu, 30 zile
anual.
2. Celui definitiv cu mai pu-
tin de 10 ani de serviciu, 20 zile
anual.
3. Celui stagiar cu cel putin un
an de serviciu, 10 zile anual.
Concediile de curd se considerd
drept concediu de odihnd.
Data concediului de odilina se
fixeazd de seful unitiltii respec-
tive in tot cursul anului i con-
cediul nu poate incepe deciit
dupd aprobarea lui si predarea
regulatii a serviciului.
In cazuri reclamate de inte
rese urgente ale serviciului, ad-
ministratia are drept a dispune
intreruperea concediului de o-
dilind, fdrd insil a putea priva
pe beneficient de restul conce-
cliului intrerupt.
60. Concedii mai mari de
odihnd sau interese se pot a-
corda numai de catre Directia
generald si numai cu retinerea
integrald a salariului si a ac-
cesoriilor pe timpul care depa-
seste drepturile de mai sus.
Durata unor asemenea conce-
www.digibuc.ro
862
dii nu va putea fi mai mare de
trei luni si de ele nu va putea
beneficia decal personalul
61. Concediul de boald sau de
accident se acordd functionari-
lor si agentilor constatati in im-
posibilitate de a face serviciu
din cauzd de boald. Constatarea
se va face de catre serviciul me-
dical sau medicul C. F. R., care
vor aviza si asupra duratei
concediului. Pc timpul conce-
diului de boald pana la 6 luni
personalui participant la Casa
generala de pensii va primi sa
banni si accesoriile fard nicio
reducere, iar dela 6 luni pilna
la un an cu o reducere de 50 la
suta.
Cei a carol' boala sau ranire
s'a produs in timpul si din
cauza serviciului, precum si cei
bolnavi de tuberculoza consta-
tata de o comisie medicaid spe
ciala, vor primi si pe aceste 6
luni salariul intreg.
De aceste dispozitiuni speciale
vor beneficia i agentii partici-
panti la Casa Autonoma pentru
Ocrotirea si Ajutorarea perso
nalului C. F. R.
Concedii de boala mai mari
de un an nu se pot acorda.
Daca nevoia de concediu se va
prelungi peste un an, functio-
narul sau agentul va fi licen-
tiat din serviciu, urmand ca
dupa insánatosire sa poata fi
reprimit la vacanta, fard con-
curs, sau sd-si reguleze dreptu-
rile la pensie.
Concediul se va considera in
continuare dacil pentru aceeasi
Maid nu este intrerupt de o pe-
rioadd de activitate efectivil, de
eel putin 2 luni.
Personalul stagiar partici-
pant la Casa generala do pensii
are dreptul la cel mult 90 zile
pe an concediu de boala. Per-
sonalul care depro,este acest
cuanturn va fi licentiat din ser-
viciu.
853
Timpul petrecut in concediu
peste o limitit de de 6 luni nu
va fi considerat in vechimea ce-
rutrt pentru inaintare.
62. Functionarul sau agentul
nu poate beneficia de concediul
de boald, dealt dacd el a fost
aprobat de cei in drept, cu ex-
ceptiunea cazurilor când avizul
medical indica pe buletinul me-
dical sau pe cererea de conce-
(iu: ,incetarea, imediatil, ser-
vicidure
In acest caz functionarul sau
agentul este autorizat a intre-
rupe serviciul filra aprobarea
prealabild, predftnd sefului srtu
ierarhic cererea de concediu sau
buletinul medical cu avizul me-
dicului C. F. R.
Aprobarea concediilor medi-
cale nu poate fi refuzatá de se-
fii unitatilor, când este data de
Serviciul Medical. De asemenea
in aceste cazuri nu se poate re-
duce timpul prescris de medic.
63. Concedii de interese,
salar pentru cazuri urgente:
moarte, boald grea in familie,
procese etc.), se vor putea a
corda functionarilor si agentilor
pang, la maximum 15 zile anual
peste concediul de odihnd la
care are dreptul.
64. Concedii din oficiu:
Functionarii delegati a hide-
plini o altd, functiune ori in-
särcinare temporala pot cere,
dacd au nevoie, concedii pe du-
rata delegatiei sau insiircinrtrii;
asemenea concedii se vor acorda
fard salar, iar durata lor nu
se va socoti In stagiul de avan-
sare la C. F. R.
Functionarii care au obtinut
un mandat de deputat sau se-
nator pot cere concedii, daca au
nevoie, pe durata mandatului,
heneficiind de prevederile legii
electoralei).
65. Functionarul sau agentul
1) A se vedea Legea eleetorall pentru depu-
tati i senatori, din 27 Martie 1926, la pag.
1054, vol. XIXII.
4 Octomvrie 1933 [Art. 62-681
este dator a-si relua serviciul la
data cand expira concediul.
Cererile de prelungiri de con-
cedii nu autoriza pe functionar
sau agent a intarzia, decdt dacrt
sunt aprobate inainte de expi-
rarea concediului.
Orice cerere de prelungire
trebue sa arate locul uncle ur-
meazil a se rdspunde.
In lipsd de rdspuns functio-
narul sau agentul trebue srt se
prezinte la serviciu.
In cazuri urgente cererile de
concediu se pot face telegrafic.
In caz de imposibilitate mate-
riald de a cere concediu si nu-
mai pentru motiv de boald, eon-
cediile se pot acorda ulterior
absentei.
Functionarul sau agentul in
acest caz va trebui sa justifice
pe langa necesitatea concediu-
lui si cauza imposibilitritii de a
face cererea la timp.
66. Functionarul sau agentul
cu care lipseste dela serviciu fara
concediu, sau care nu-si reia
serviciul la expirarea concediu-
lui, pierde salariul pe zilele ab-
sentate nemotivat si este pasibil
si de pedeapsd conform preve-
derilor din cap. V.
67. Functionarii si agentii isi
vor exercita clreptul cetrttenesc
de vot in mod discret si linistit,
invoindu-se formal dela serviciu
pentru ziva ciind sunt chernati
la vot, sau 2 4 zile dupd, dis-
tanta, daca voteazil in altrt lo-
calitate dealt aceia wide fac
serviciul.
Este interzis ru desvârsire,
atfit superiorilor cât i altor
functionari a influenta sau im-
piedeca functionarul sau agen-
tul in exercitarea drepturilor lui
politice cetiltenesti.
Asociatii
68. Personalul C. F. R. se
poate asocia pentru scopuri cul-
turale, economice si profesio-
nale.
www.digibuc.ro
 [Art. 69-721 4 Octomvrie 1933
Aceste asociatii se vor consti-
tui si functiona potrivit legit
persoanelor juridice.
Fiecare asociatie va avea un
statut votat de adunarea gene-
rald, In care se va prevede sco-
purile pentru care s'a format.
Statutul se va inainta in
cloud exemplare Directiunii ge-
nerale spre vizare, un exemplar
vizat se va inapoia biroului a-
sociatiei unde are sediul.
Regia Autonornd C. F. R. are
dreptul de control asupra aces-
tor asociatii si in caz cd, s'au
abatut dela statute, sau ar dis-
cuta chestiuni cu caracter poli-
tic, ori s'ar deda si ar instiga
la manifestatiuni cu un aseme-
nea caracter, poate cere orga-
nelor legale disolvarea lor, in
conformitate cu art. 53, punctul
3, din legea persoanelor juri-
dice 1).
Avansdri
69. Avansdrile sunt de clouä
feluri:
a Dela o categorie la alta, si
b) De la o clasá la alta.
Avansárile dela o categorie la
alta nu se pot face deal dela
clasa I a categoriei respective
la clasa ultimä a categoriei
imediat superioard, cu excep-
tia celor din categoriile III si
IV care pot trece din orice clasd
in categoria II; a celor din ca-
tegoria V, care pot trece din
orice clasä in categoria IV i a
celor din categoria XIV, care
pot trece din orice clasä In ca-
tegoria XIII cu examenele pre-
vdzute in tabela de functiuni.
Aceste avansdri se fac numai
la alegere In limita statului
numeric, inteun post bugetar
existent si dacd cel in cauzd
indeplineste conditiunile din
tabela de functiuni.
Avansd rile la clasd se fac
i) A se vedea Le.ea persoanelor juridice din
6 Februarie 1924, la pag. 244, vol. XIXII, cu
modifle. din 22 Aprilie 1927.
www.digibuc.ro
854
numai la clasa imuliat supe-
rioard si numai la vechime, in
toate grupele si categoriile si
numai in cuprinsul aceleiasi
categorii.
Se excepteazd absolventii fos-
tei scoli comerciale C. F. R. si
absolventii scolii superioare de
exploatare C. F. R. care vor
putea fi avansati de cloud ori
consecutiv cu reducerea la ju-
mdtate a stagiilor de inaintare,
daca nu au fost pedepsiti cu
intdrzierea dela avansare.
70. Personalul numit in ca-
tegoria X, In specialitatea tit-
lului ce posedd, va putea fi
inaintat la clasa III a catego-
riei IX din mice clasa a cate-
goriei X, dacd va fi bine califi-
cat In indeplinirea functiunii
ce i s'a incredintat.
Functionarii sau agentii nu-
miti sau incadrati In categorii
inferioare celor la care le dd
dreptul titlul ce au, sau care
obtin asemenea titluri In tim-
pul functiondrii Ion, pot fi Ina-
intati Mr& stagiile prevd.zute de
tabela de grade si salarizare
pana la gradul la care au drep-
tul a fi numiti in baza titluri-
lor ce posedd, sau trecuti la
grupa corespunzdtoare studiilor
Ion la aceleasi categorii si clasd
dacd s'au prezentat la examen
pentru concursul respectiv si
reusind au fost clasificati in
numärul de locuri vacante la
-categoria respectivd.
71. Avansdrile dela clasd, la
elm& sunt obligatorii cu excep-
tiile prevdzute la capitolul pe-
depselor si exceptându-se func-
tionarii sau agentii a cdror ul-
Mind medie de calificare este
inferioard lui 5. In anii cand
disponibilitätile bugetare nu ar
permite, ele se vor face färd
sporul de salar corespunzator.
Personalul temporar nu poate
fi inaintat.
72. Inaintärile la alegere se
vor face odatä pe an si la in-
853 4 Octomvrie 1933
tervale de un an, pe baza ta-
blourilor de propuneri intoc-
mite de comisiunile de inain-
tdri, in ordinea clasificdrii.
Aceste comisiuni se intru-
nesc in luna Octomvrie si se
compun:
a) Pentru functdonarii din ca-
tegoria IV la categoria III, din
toti cei din categoria II $i III;
b Pentru functionarii din
din categoria IV inclusiv. pAriä
la categoria VII inclusiv, din
toti cei din categoria III, con-
ducritori de directie.
In caz de avansare a celor
din categoria IV la categoria
II, se vor pronunta toti cei pre-
vdzuti la alineatul a;
c) Pentru restul functionari-
lor si agentilor, comisiunile se
compun pe directiuni din cei
din categoria V sau VI, condu-
cátorii de serviciu impreund
cu conducdtorii inspectiilor.
Comisiunile vor fi prezidate
de cel mai in vArstd dintre
membri.
Tablourile aprobate de direc-
tiunea generald se vor publica
in Foaia Oficiald C. F. R. si
vor fi valabile numai pentru a-
nul bugetar pentru care au
fost intocmite.
Inaintdrile pe baza acestor
tablouri se vor face:
Prin decret regal pentru func-
tionarii la categoria I pAnd la
III inclusiv.
Prin decizie ministeriald pen-
tru functionarii la categoria IV
pând la VII inclusiv.
Prin decizia directorului ge-
neral pentru functionarii la ca-
tegoria VIII pAnd la IX inclu-
siv si pentru celelalte categorii
prin decizia directorilor res-
pectivi.
Pentru functiunile pentru
care se cer anumite cunostinte
profesionale prevazute in ta-
bela de functiuni, candidatii
vor trebui sä tread, cu succes
un examen dupd normele si primirea ei.
www.digibuc.ro
[Art. 73-771
programele ce se vor intocmi
de directiunea generald.
In cuprinsul aceleia$i cate-
gorii personalul poate fi intre-
buintat in oricare din functiu-
nile corespunzatoare speciali-
tätii lui.
73. Inaintarea functionarilor
sau agentilor aflati sub cerce-
tare administrativa sau judi-
ciard se suspencld pang, la so-
lutionarea cazului. In caz de
nevinovátie constatatá a func-
tionarului sau agentului sus-
pendat, i se va da avansarea
automat la care ar fi avut
dreptul in timpul suspendärii,
pe data la care avea acest
drept.
74. Nimeni nu poate fi in-
särcinat sd indeplineascd o
functiune corespunzátoare unei
categorii superioare, cleat dupd
ce indeplineste conditiunile de
inaintare la acea categorie $i
figureazd pe tabloul intocmit de
comisiunile de inaintäri a uni-
tdtii respective.
75. Inaintfiri cu efect retroac-
tiv sunt interzise, cu exceptia
celor ordonate de justitie.
76. Personalului demisionat
sau licentiat din serviciu spre
a satisface obligatiunile legii de
recrutare i se socote$te stagiul
de inaintare dela data ultimei
inaintdri, scazandu-se timpul
lipsit dela serviciu
Cereri, reclamafiuni
77. Cererile si reclamatiunile
personalului se vor face $i ina-
inta pe cale erarhicd. Ele tre-
buesc sä ajungd neapdrat la
destinatie, nefiind permis nici-
unui superior sa le opreascd
din calea lor.
Acel cdruia cererea sau recla-
matiunea i-a fost adresatd, este
dator, sub sanctiuni discipli-
nare, sá o rezolve $i sd rds-
punda la ea, in scris, in ter-
men de maximum 30 zile dela
[Art. 78-83] 4 Octomvrie 1933 856

Orice functional sau agent Cdldtoria personalului

care se crede nedreptatit inteo
Imprejurare de serviciu de su-
periorii sái, sau are de spus o
doleantil, are dreptul la o ex-
pune inteo petitiune, redactatá
In termeni cuviinciosi si demni,
timbratá legal, pe care o inain-
teazá sefului imediat ierarhic,
primind dela registratura res-
pectivg, dovada preditrii acelei
reclamatiuni sau cereri
Seful care primeste reclama-
tia sau cererea este obligat,
dacá el insusi nu e in drept a
o rezolva personal, sit-i dea
curs mat departe pe cale
insotitá (le opinia sa,
cl;iar dacit aceasta opinie ar fi
defavorabilii reclamatiunii sau
cererii.
Or.ice reclamatie sau cerere
trebue rezolvatil de cei in drept
in maximum 30 zile dela primi-
rea ei, afará de cazuri cu totul
neprevazute, când face imposi-
bil acest lucru.
Comunicarea hotilririi celui in
drept se va face interesatului,
adresdnd-o serviciului ce a pri-
mit reclamatia sau cererea care
o pune in vedere sau o inmii-
neazrt imediat reclamantului
sau solicitantului.
78. Dacä dupit trecere de 30
de zile cel putin reclamantul
sau solicitantul nu a prima
niciun rezultat sau a primit un
rilspuns nefavorabil sau care i
se pare injust, dela un sef al
an mai mic ca directorul din
administratia centralit, func-
tionarul sau agentul reclamant
sau solicitant se va putea a-
dresa direct acestui director sau
chiar directorului general, aril-
Rind precis motivele care II o-
bligá a face acest pas.
79. Functionarul sau agentul
care s'ar dovedi lush di pin interes
cereri *i reclamatiuni repetate teres propriu, fie gratuit, fie
si nejustificate ar rilpi timpul cu reducere, are dreptul sh
superiorilor sAi In mod zadar- ia loc In trenuri In clasele mai
nic, va putea fi pedepsit. jos indicate, potrivit gradului
www.digibuc.ro
80. Personalul C. F. R. *i
familia sa (sotie si copii mi-
nor° are dreptul la un numar
limitat de calatorii pe reteaua
C. F. R. in contul Regiei C. F.
H. si la un numiir nelimitat cu
reducere cu 75°/o din taxele ta-
rifare.
Functionarul si agentul are
dreptul sâ, cillátoreasca pe re-
teaua C. F. R. In contul Regiei
Autonome C. F. R. sau in cont
propriu dupil normele de mai
jos:
a) In interes de serviciu va
cálátori in contul Regiei Auto
nome C. F. R.;
b) In interes propriu va pu-
tea beneficia de 12 calatorii dus
si tutors in contul Regiei Au-
tonome C. F. R.
Familia personalului (soti a,
copii minori si (loica) va bene
ficia anual de 6 chlittorii de
dus si inters in contul Ilegiei
Autonome C. F. R. in clasa la
care are drept functionarul sau
agentul.
81. Pensionarii C. F. R. si
familiile lor (sotia, copii mi-
nori si doica) vor beneficia de
aceleasi drepturi de cälätorie
ca *i functionarti activi sau fa
miliile lor.
82. Personalul care nu lo
cuieste in capitale de judet sau
orase mai importante are (Inept
la certificatele de calatorie li-
berá (certificate de nutriment)
in conformitate cu dispozitiu-
nile directiunii generale.
Aceste certificate dau drept
la aliltoria 'Anil la capitalit
de judet vecinut, dupit alegerea
functionarului sau agentului.
83. Personalul calâtorind in
de serviciu, sau In in-
857
ce ocupti in tabela de salad-
zare:
a) In clasa I functionarii clin
categoriile inclusiv;
b) In clasa II functionarii (lin
categoriile IXXII inclusiv;
c) In clasa III tot personalul
nedenuinit mai sus.
Acei care pânti la promulga-
rea legii statutului personalu-
lui C. F. R. ctilatoreau in alte
clase decât cele specificate mai
sus, vor pgstra acest avantaj
si in viitor.
Cei care voiesc a chlatori in
clasti superioarg vor plati dife-
renta de transport tarifarit in-
tegralá.
Pensionarii au dreptul la c5.-
latorie in clasa la care aveau
cireptul ca functionari.
Drepturile celor apartindnd
unor corpuri spectate
84. Functionarii facând parte
din cadrele corpurilor speciale
beneficiazti de dispozitiile legii
acelor corpuri numai in ce pri-
veste gradele corpului respec-
tiv si avanstirile In aceste grade,
nu $i in ce priveste salariul $i
celelalte drepturi.
Medicii C. F. R. care au tre-
cut concursul sau examenul de
capacitate sau au fost definiti-
vati in baza legii, snitare, se bu-
cull de stabilitate $i inamovibi-
Mate 1
CAPITOLUL V
Abated, sanctiuni
Abateri
85. Abaterile, de care func-
tionarii sau agentii C. F. R.
s'ar face culpabili, se clasificti
in abated ware sau abateri
grave.
Abaterile grave sun t acelea
enumarate in art. 96, 97, 98 si
99 la alineatul destituirea",
1) A se vedea Legea sanitari ei de oerotire
din 27 Aprilie 1933, la pag. 451, in acest volum ;
de asemeni Legea corpului tehnic, din 15 Iunie
1859, cu mod, la pag. 898, vol. XX.
4 Octomvrie 1933 [Art 84-891
sub punctele 1 pand la 11 $i
sunt sanctionate pe cale disci-
Abated u$oare sunt toate cele
ce nu cad printre abaterile
grave.
Pedeapsa
86. Pedepsele care se aplica
functionarilor sau agentilor pen-
tru abaterile u$oare sunt pe-
depse de ordine; cele care se
aplicà pentru abaterile grave
sunt pedepse disciplinare.
Aceste pedepse se apnea func-
tionarilor sau agentilor vino-
vati din pullet de vedere admi-
nistrativ $i independent dacii
din punct de vedere al codului
penal li s'ar aplica sau nu vreo
pedeapsb, oarecare; abaterea *i
sanctiunea din punct de vedere
administrativ, fiind cu totul
independentil de abaterea $i
sanctiunea din punct de vedere
penal.
Pedepse de ordine
87. Pedepsele de ordine sunt:
a) Mustrarea verbalti sau
scrisil;
b) Amenda pânti la 5°0 din
salariul lunar brut;
c) Blamul cu inscrierea in
statul de serviciu;
d) Amenda dela 50 o 15° o din
salariul lunar brut.
88. Mustrarea verbalti sau
scrish se aplic5, functionarului
sau agentului care greseste pri-
ma data sau se face vinovat de
abateri de ordin de micti insem-
natate, neglijente salt neregu-
laritati usoare si ftir6 nicio ur-
mare pentru serviciu.
Aceastá pedeapsa se aplia
färil nicio alta formalitate, de-
ck constatarea de fapt a aba-
terii de ditre organul superior
care e In drept a o sanctiona
imediat.
89. Amenda 'Ana la 5°/o din
salariul brut se aplicti functio-
narului sau agentului care pe-
depsit cu mustrarea scrisa nu
www.digibuc.ro
[Art. 90-93] 4 Octomvrie 1933
s'a corectat, sau aceluia care
desi nu a fost pedepsit cu mus-
trarea scrisil sau verbala se
face vinovat de aceleasi fapte
de natura mai grava si in spe-
cial pentru:
Purtara necuviincioasa cu co-
legii sau inferiorii;
Lipsa nemotivata dela servi-
ciu dela 1 2 zile consecutive;
Nerespectarea dispozitiunilor
referitoare la dresarea cererilor
§i reclamatiunilor;
Folosirea de recomandatiuni
dela persoane straine in sco-
pul de- a dobAndi favoruri sau
situatiuni in serviciu, altele de-
cat cele pe care le are;
Betie sau purtare nedemna in
a farA de serviciu;
Conduith neregulata.
90. Blamul cu inscrierea in
statul de serviciu sau amenda
dela 5°/o-15°/o din salariul brut
se aplica functionarului sau a-
gentului, care desi pedepsit cel
putin de cloud ori cu pedepsele
precedente, se face din nou vino-
vat de asemenea fapte, sau ace-
luia care, desi nepedepsit ante-
rior, a comis abateri de ordi-
nea abaterilor u*oare, ins& mai
importante cleat cele sanctio-
Date la art. 87 §i 88, cum si pen-
tru urmatoarele fapte:
Purtare necuviincioasa sau
necorecta fatá de public;
Nerespectarea orariului de
serviciu, simulare de boala sau
recurs la alte subterfugii, in
scop de a se sustrage dela obli-
gatiunile serviciului;
Lipsa de respect sau de dis-
ciplinA fatA de superiori, când
greseala n'are o forma mai
grava;
Altercatii, injurii sau dezor-
dine provocate in localurile ad-
ministratiunii;
Nereguli in serviciu, comise cu
neobservarea ordinelor in vi-
goare, insa care nu au un ca-
racter de frauda, nici nu au a-
dus un prejudiciu administratiei;
www.digibuc.ro
858
Prezentarea in stare de ebrie-
tate la un serviciu care nu in-
tereseaza siguranta circulatiei;
Absente nemotivate dela ser-
viciu pe timp de 3 5 zile;
Nerespectarea secretului de
serviciu când acesta n'a pro-
dus daune;
Injurii scrise sau acuzari ne-
fondate contra altor functionari
sau agenti ai administratiei;
Intftrziere sau neglijenta in
varsarea banilor sau valorilor
fat% intentiune de frauda.
Abuz de autoritate fata de
personalul in subordine sau
clasarea nejustificatá a cereri-
lor sau reclamatiunilor aces-
tuia;
Conduita blamabila in sau in
afar& de serviciu;
Indolentrt obisnuita in servi-
cm;
Ocupatiuni care vin in con-
tact cu indatoririle serviciului.
Pentru cazurile de absenta
nemotivata dela serviciu a-
mendarea se aplicrt indepen-
dent de reldnerea salariului pe
timpul absentei.
91. Amenzile pronuntate unei
persoane in cursul unei luni
nu pot insuma mai mult ea
20°/o din salariul brut.
DacA suma amenzilor pro-
nuntate de diferite organe ace-
luiasi functionar sau agent in-
trece intr'o lunri 200/o din sala-
riu, amenzile nu se apnea, iar
functionarul sau agentul va fi
trimes in judecata comisiunii
de disciplina pentru greseli
grave.
92. Pedepsele de ordine se
dicteaza de organele in drept
pe baza cercetärilor sau ra-
poartelor sefilor ierarhici, ca ex-
ceptia celor de sub art. 87, al. a.
Pedepsele disciplinare se dau
numai de cAtre comisiunile de
disciplina.
93. Felul pedepsei se stabi-
leste luAndu-se de baza gravita-
tea abaterii, antecedentele func-
869
tionarului sau agentului, inten-
tiunea sa, imprejurdrile in care
greseala a fost comisd, precum
consecintele la care a dat
sau ar fi putut sä dea nastere.
94. Competenta pentru apli-
carea pedepselor de ordine este
u rmdtoarea:
Mustrarea se dicteazd de orice
sef instircinat cu conducerea
unei unitdti subalternului sdu
si are de scop de a atrage a-
tentia functionarului sau agen-
tului asupra greselei comise, cu
invitarea de a nu mai repeta in
viitor.
Amenda pand la 20/0 din sa-
lariul brut lunar se dicteazd de
sefii si subsefii de sectie de in-
tretinere, de sefii de gard si se-
f ii de depozit.
Amenda pând, la 50/0 din sa-
lariul brut lunar se dicteazd de
conducdtorii inspectiunilor
ajutoarelor lor.
Amenda pang, la 100/o din sa-
lariul brut lunar si blamul cu
Inscrierea In statul de serviciu
se dicteazd de sefii de serviciu
si ajutoarele lor.
Amenda pang, la 15% din sa-
lariul brut lunar se dicteazd de
conducátorii directiunilor si a-
jutoarele lor.
Directorul general si ajutoa-
rele tin pot aplica intregului
personal din subordine oricare
din pedepsele de ordine. Condu-
cdtorii directiunilor si celor-
lalte subdiviziuni prevdzute In
organizare nu pot aplica pe-
deapsd ajutoarelor lor.
Pedepse dis ciplinare
95. Pedepsele disciplinare sunt:
a) Mutarea disciplinard;
b) Intdrzierea dela avansare
pe timp de doi la cinci ani;
Punerea in disponibilitate;
a) Destituirea.
1) A ea vedea pi Legea pentru etatutul functio-
narilor publici, din-19 Iunie 1939, la pag. 409,
vol. XIXII, cu mod. 28 Iunie 1930 pi 22 Martiecatd la mutárile ordonate de
1933.
www.digibuc.ro
4 OctomvrIe 1933 [Art. 93-961
96. Mutarea disciplinara con-
std. In mutarea functionarului
sau agentului inteo altd, locali-
tate si se dicteazd, atunci când
din cauza purtdrii rele in ser-
viciu sau in societate, din cauza
relatiunilor de serviciu cu celd-
lalt personal, sau când din cauza
abaterilor de ordine, repetate,
tunctionarul sau agentul pier-
zându-si cu totul prestigiul,
mentinerea sa mai departe in
localitate ar dduna serviciului,
pi ecum i pentru faptele urmd-
toare care denotd purtare rea
In serviciu sau in societate.
Reticentá calculatá In rds-'
punsuri sau rapoarte ori in de-
punerea ca martor la comisiu-
nile de disciplinä, In scop de a
ascunde adevárul;
Amenintdri, injurii, acuzdri ne-
fondate la adresa superiorului;
Demonstratiuni necuviincioase
la adresa puterilor in Stat;
Neindeplinirea cu vointá a
obliggiunilor de serviciu;
Intrebuintarea serviciului In
scopuri personale;
Neglijentrt repetatá In servi-
ciu sau nerespectarea dispozi-
tiunilor reglementare, and prin
aceasta s'au pricinuit daune
serviciului sau administratiei ;
Contraventii comise in servi-
ciu la diferite legi sau regula-
mente;
Abuzuri grave de autoritate;
Simulare de agresiuni, aten-
tate sau alte fapte similare, ori
uneltiri intrebuintate In servi-
ciu, spre a-si procura avantaje
siesi sau altuia, atunci and
prin aceasta nu s'a adus niciun
prejudiciu administratiei;
Pentru actiuni dezonorate sau
imorale, chiar dad, sunt strd-
ine de serviciu;
Pentru a fi cauzat incendii in
dauna administratiei prin lipsa:
de vigilentd;
Pentru intârziere nejustifi-
superiori, and intârzierea nu
[Art. 97-99] 4 Octomvrie 1933
trece de 15 zile, independent de
retinerea salariului pe zilele ab-
sentate ;
Refuz de a se supune ordinu-
lui superiorului.
Mutarea disciplinarti atrage
dupA sine intârzierea dela a-
vansare pe timp dela un an
Nita la doi ani. Timpul se ho-
ttirriste de comisiunea de disci-
plina oclatil cu pronuntarea pe-
depsei.
97. Intiirzierea dela avansare
pe timp dela doi la cinci ani se
aplicà functionarului sau agen-
tului care se face culpabil de
neglijentrt sau abateri grave
care sunt de naturá a compro-
mite at:at interesele adminis-
tratiei, cftt ii calitatea si gra-
dul pe care-1 ocuprt.
Printre faptele de aceasta na-
turá sunt si urmátoarele:
Depozitii false si fante calom-
nioase sau defaimatorii fatá de
administratie;
A fi trtinuit pe cei culpabili
de furt de mrtrfuri sau obiecte
de ale administratiei, ori Incre-
dintate ei pentru orice scop,
curn si pe cei care s'ar fi filcut
vinovati numai de vritárnarea
unor astfel de márfuri sau o-
biecte;
A fi alterat sau contribuit la
alterarea functiunii aparatelor,
masinilor, semnalelor si insta-
latiunilor administratiei;
A fi comis sau Inlesnit prin
functia sa contraventiuni la
legi si regulamente vamale.
98. Punerea In disponibili-
tate se aplicá functionatului sau
agentului care s'a fäcut culpa-
bil de abateri grave, prevrtzute
mai jos pentru distituire, dar
care fiind la prima sa abatere
disciplinará, dat fiind antece-
dentele sale bune, lasá sá se
creadá inteo posibHil indrep-
tare; ea consistá In indepárta-
rea functionarului sau agentu-
lui din serviciu, cu posibilita-
tea pentru dânsul de a reocupa
www.digibuc.ro
860
o functiune publicá inteo altrt
a dministratie.
99. Destituirea este pedeapsa
cea mai gravit care se aplica
unui functionar sau agent care
s'a facut culpabil din punct de
vedere administrativ, de urmii-
toarele fapte:
1. Prtrásirea postului, fiind de
serviciu, sau neprezentarea ne-
motivatrt in timp la post, co-
mise inteo functiune care este
in legaturd cu siguranta circu-
latiunii sau cu paza averii ad-
ministratiei.
2. Provocarea de accidente
grave prin neg1ijen, rea vo-
intrt, rea credintá, neobservarea
regulamentelor, instructiunilor
sau ordinelor respective.
3. Refuzul sau párilsirea ser-
viciului pe un timp de cel pu-
tin 10 zile consecutive.
Refuzul de serviciu consista
in neexecutarea nemotivata a
unui ordin dat de superior.
4. Insusirea de bani sau de
materiale ale administratiei sau
de obiecte ce au lost incredin-
tate functionarului sau agen
tului, apartinând administra-
tiei sau particularilor.
5. Distrugerea prin neglijentá,
rea vointrt sau rea credintá a
avutului administratiei.
6. Primiri de bani, daruri sau
orice alte avantaje dela cei ce
vin In contact cu administra-
tia pentru orice fel de serviciu
de mice naturii.
7. Rapoarte false, denaturare
sau distrugere de acte pentru a
ascunde fie greseli, fie lipsuri
dc. bani, fie In orice alt scop.
8. Greseli grave in serviciu
sau in socictate in contra onoa-
rei sau disciplinii.
9. Participarea sau instigarea
la greve, impiedecarea de servi-
ciu, turburarea ordinei publice
si In genere la orice fapt in
contra intereselor administra-
tiei sau a Statului.
10. Pilgubirea administratiei
861 4 Octomvrie 1933
cu rea creciintri, rea vointa, ne-
glijenta cu ocazia insarcindri-
lor luerdrilor sau actelor
este chemat a indeplini.
11. Destituirea se mai aplicri
functionarilor sau agentului,
care desi nu a comis niciuna
din faptele de mai sus, dar care,
pedepsit in diferite randuri cu
peclepse de ordine, nu se in-
dreaptd, cum si in cazurile de
betie repetata In serviciu si su-
periorii dobândesc convingerea
cii mentinerea lui mai departe
pdgubeste i pericliteazil inte-
resele administratiei.
100. In cazurile expres indi-
cate in prezentul regulament,
instigatorii si cOmplicii la di-
ferite abateri savârsite de un
functional sau agent, se pe-
depsesc la fel cu autorul prin-
cipal.
101. Pedepsele disciplinare se
hotardsc de comisiunile de dis-
ciplind, prevazute in prezentul
regulament. Hotrtrirea rilmasd
definitivd este executorie
102. Este destituit de drept,
fund a mai fi nevoie de hotriri-
rea comisiunii de disciplind,
functionarul sau agentul con-
damnat definitiv pentru crimrt,
fals in acte publice, delapidare,
luare (le marl, inseRiciune, furt,
abuz de incredere sau sper-
Jun si márturii mincinoase, fie
eii a fost sau nu pedepsit an-
terior cu vreo pedeapsd disci-
plinara pentru acest fapt.
Pentru provinciile alipite se
vor aplica articolele infractiu-
nilor corespunzátoare din co-
dul penal din Vechiul-Regat.
103. Personalul trimis In ju-
decata comisiunii de disciplind
si a carei prezenta in localitate
prejudiciazd interesele serviciu-
lui, poate fi mutat in interes de
serviciu, dupd aprecierea sefilor
ierarhici, rdmânând ca situatia
1) A se vedea Legea pentru pedepairea
fractiunilor eilvariite de funetionarii C. F. R , sau egal in grad celui invinuit.
din 8 Iulie 1924, la pag. 802, vol. XIIIXIV.
[Art. 100-1061
lui sa fie solutionatil In confor-
mitate cu hotdrirea acestei co-
ce misiuni.
Cercetdri
104. Pedepsele de ordin in
afar& de cele dela art. 87, punc-
tul a, se aplicri functionarului
sau agentului vinovat, in urma
unei cercetiri cu interogarea ce-
lui invinuit si cu cercetarea pro-
belor aduse de invinuit in apd-
rarea sa.
Pedepsele disciplinare se a-
plica functionarului sau agen-
tului, numai in urma unei cer-
cetdri facute de un organ supe-
rior in grad invinuitului, cu
interogarea invinuitului si exa-
minarea tuturor dovezilor invo-
cate de el in aprtrare.
105. Orice organ, de condu-
cere care constatii, sau cdruia i
se aduce la cunostinta o nere-
guld comisd de un subaltern al
srtu, poate dispune a se lua a-
cestuia justificarea asupra nere-
gulilor comise, arátându-i-se
cis faptele ce i se imputa.
Functionarul sau agentul care
prinieste asemenea invitatiune
este dator a rispunde imediat,
invocand tot ce credo in aparare
arritând dacia crede necesar
martorii ce propune spre a proba
afirmatiile sale.
Lipsa fie rrispuns in termenul
acordat se considerrt ca refuz de
justificare si poate atrage agra-
varea pedepsii.
106. Cercetarea speciald se
face de organe anume delegate
de sefii ierarhici in drept.
In cazuri de o gravitate deose-
bita, cercetarea se v.a face chiar
de citre o comisiune desemnati
de organele in drept.
Atat organele care fac cerce-
tare, cât i membrii comisiunii,
sau cel putin unul din ei, când
cercetarea se face de citre o co-
misiune, trebue sd fie superior
In cazul cand comisiunea sau
www.digibuc.ro
[Art. 107-1081 4 Octomvrie 1933
organul anchetator au nevoie in
desavarsirea cercetArilor de or-
gane de specialitate, acestea pot
fi inferioare in grad invinuitu-
lui, Ina, nu pot face interogarea
directa a invinuitului.
107. Comisiunea sau organul
care face cercetarea, fixeaza ziva
si locul de cercetare si trimite pe
cale ierarhica personalul care
urmeaza sa fie ascultat, intre
care figureazk negresit si invi-
nuitul.
Pentru personalul de tren si
locomotiva, convocarea trebue s6,
ajunga la seful statiei de domi-
ciliu sau a depozitului, cu cel
putin 48 ore inainte de cercetare.
Locul de cercetare va fi acela
in care se gAsesc cei mai multi
martori, sau unde s'a comis ne-
regula, dacg, situatia locului
poate contribui la stabilirea ade-
varului.
Personalul suspendat eventual
va fi instiintat despre data si lo-
cul cercetarii la domiciliul notat
la serviciul din care face parte
sau la domiciliul declarat la co-
municarea suspendärii, ori la cel
comunicat ulterior in scris, in
caz de schimbare.
108. Toate declaratiile invi-
nuitului si martorilor se scriu
propriu de fiecare din ei si se
semneazá de cel care face decla-
ratia si de catre organul sau pre-
sedintele comisiunii care face
cercetarea.
Declaratiile celor care nu stiu
a scrie se vor scrie de unul din
membrii comisiunii sau de catre
un functionar si se vor semna
prin punere de deget. Se va face
mentiune despre aceasta de or-
ganul de anchetl, care va semna
si va trece raspunsul intocmai
cu cuvintele exprimate.
Räspunsurile sau depozitiile se
vor citit celui care le-a fäcut si
la necesitate li se poate explica
In limba pe care o intelege.
Daca declaratiunile sau inte-
rogatoriile se intind pe mai
www.digibuc.ro
862
multe pagini, fiecare pagina va
fi semnata de cel care a fAcut
declaratia si de organul anche-
tator.
Despre mersul cercearilor se
va dresa proces-verbal, in care
se va mentiona:
a) Locul si timpul, unde si
and s'a dresat sau continuat
ancheta;
b) Obiectul, numele functiona-
rului sau agentului contra ca-
nna se face cercetarea, in ce
scop, in baza carui ordin si nu-
marul acestu i a ;
c Cursul incidentelor, proce-
durilor, interogatoriilor si depo-
zitiilor;
d Desemnarea tuturor persoa-
nelor care au participat la an-
cheta.
Acest proces-verbal se sem-
neaza de anchetator, respectiv de
toti membrii comisiunii.
In caz de refuz se va face men-
tiune in procesul-verbal.
Cercetarea de regulii se incepe
cu interogatoriul inculpatului ca.
ruia i se vor arata acuzatiile a-
duse si probele pe care se lute-
meiaza.
Dacä rezultatul cercetarilor ar
fi periclitat, atunci cand se in-
cepe interogarea inculpatului,
organul de cercetare este in
drept a schimba mersul cerceta-
rilor. In acest caz aduná toate
dovezile necesare sau verifica pe
cele dubioase si numai dupa a-
ceasta ia declaratia inculpatului,
citruia i se vor comunica toate
dovezile.
Organul de cercetare este da-
tor a aduna toate dovezile cul-
pei, circumstantele usurAtoare
sau agravante. In acest scop atat
inculpatul, cat si martorii sau
expertii se pot audia de mai
multe ori. In cazul cand intre
depozitiile inculpatului sau mar-
torilor s'ar ivi diferente, ei se
vor confrunta fie din initiativa
anchetatorului, fie la cererea in-
vinuitului. Confruntdrile se eon-
$63 4 Octomvrie 1933 [Art.. 109-1131

state. prin procese-verbale, sem- verbal si viza de organul anche-

nate de cei confruntati si de or- tator.
ganul sau membrii comisiunii M. Toate organele sunt da-
de anchete. toare a trimite la cercetare per-
Se vor procura de asemenea sonalul convocat. Deplasarea
actele, documentele, planurile martorilor le dá dreptul la in-
etc. care sunt necesare pentru demnizare de deplasare. Invi-
clarificarea cercetárilor. nuitii nu au drept la aceaste. in-
Din procesul-verbal trebue se, demnizare.
rezulte cá formalitatile cerce- Deplasarea martorilor strdini
tdrii s'au indeplinit intocmai. de administratie, propusi de in-
In procesul-vevrbal se vor vinuiti, va fi suportatá de cdtre
trece numai acele intrebdri a acestia.
ceror raspunsuri sunt necesare 112. Invinuitul are drept a
pentru stabilirea adevilrului in cere sä se asculte direct sau prin
chestiunea ce se cerceteazd. comisiune rogatorie, martorii ce
Reclamantul nu poate fi de crede de cuviintd. Cererea se
fate, la interogatoriul inculpa- face In scris si se anexeazd la do-
tului sau a martorilor, decât a- sar. Comisiunea sau organul
tunci când este necesar o con- care face cercetarea, poate refuza
fruntare. Dovezile, declaratiunile ascultarea martorilor sau parte
martorilor sau numai o parte din ei, cend o crede inutile.,
din acestea se pot aduce la cu- tificend dispozitia ce a luat In
nostinta reclamantului; inculpa- acest caz.
tului insa i se vor comunica in Invinuitul are drept a cere sä
Intregime. i se prezinte actele si piesele pe
In procedura cercetárilor se va care se sprijind invinuirea ce i
centa a se da inculpatului posi- se aduce, iar organul de cerce-
bilitatea de a-si aduce toate pro- tare este obligat a i le pune la
bele pe care le crede necesare dispozitie, spre a lua cunostintd
pentru Intregirea apArdrii lui. de ele in prezenta sa.
109. Dace, In timpul si cu oca- 113. Procesul-verbal, Insotit
zia cercetärilor se descopär fapte de declaratiuni deschise explica-
care ar atrage inculparea si altor tive, dace. e We si de orice alte
functionari sau agenti din ace- piese, se Inainteazd organului
lasi serviciu si nu in grad supe- care a dispus cercetarea, in ter-
rior organului de anchetd, decât men de 15 zile dela data când a
cei inculpati, cercetarea se va fost ordonatd, insotit de un ra-
extinde si asupra acestora. port asupra culpabilitdtii si cir-
110. In respunsurile la inte- cumstantelor usurdtoare sau a-
rogator sau depozitiile de mar- gravante in care s'a produs ne-
tori din procesul-verbal nu se regula. Raportul nu va contine
admit radieri sau stersáturi; in nici propuneri de pedeapsd, nici
caz de nevoie stersäturile se fac consideratiuni strdine cazului
astfel incât cuvintele *terse sá cercetat.
fie citibile. Cuvintele sterse sau In special raportul nu poate
cele ce s'au intercalat ulterior, discuta fapte ce n'au fost aduse
trebuesc certificate de cdtre cel la cunostinta inculpatului, nici
ce a fdcut declaratia, certificare nu se poate sprijini pe acte ce
care se va face la urma declara- nu i-au fost prezentate.
tiei. Când rezultatul cercetärii nu
Dacd cel audiat depune o de-
claratie scrisd sau un memoriu, ar putea fi inaintat in termenul
acesta se va atasa procesului- prescris, se va putea cere pre-
www.digibuc.ro
[Art. 1147-1181 4 Octomvrie 1933
lungirea lui, motive t, in alto
15 zile.
Organul care primeste rapor-
tul cu dosarul cercetarilor, se
pronunta fn cel mult 15 zile, dic-
tand sau propunand pedeapsa
ce crede ca comporta cazul, even-
tual avizeaza la trimiterea celui
culpabil In juclecata comisiunii
de disciplina.
114. Dacrt in tirnpul cercetrt-
rilor se descopar fapte care ay
atrage In cauza si pe alti func-
tionari, superiori In grad orga-
nelor care fac cercetarea, sau
ciind fac parte din personalul
altor servicii, dosarul cu rezul-
tatul cercetrtrilor deja facute se
inainteaza cu raport organului
care a dispus cercetarea, spre a
dispune asupra desemnarii or-
ganului de ancheta fn vederea
continuririi si extinderii cercetii-
rilor.
Daca personalul nou invinuit
apartine altor servicii, organul
care a dispus cercetarea este da-
tor a instiinta imediat organul
sub ordinele caruia se MI6 acest
personal si acesta la rândul sau
va desernna un clelegat care sa
continue cercetarea Impreuna
cu delegatul sau cornisiunea care
a Inceput primele cercetriri.
In cazul cAnd organele respec-
tive nu vor cadea de acord, do-
sarul se Ina inteaza directiunii
generale.
115. Daca in cursul cercetarii
se descopera In sarcina invinui-
tilor fapte pedepsite de legile
penale, cercetarea Ii urmeaza
cursul pang la completa ei ter-
minare. Cazul va fi adus insa la
cunostinta directiunii generale,
care singura este fn drept a dis-
pune trimiterea personalului 'in a-
intea instantelor corectionale.
116. In cazuri flagrante de
crima, primele cercetari se vor
putea face numai (le organele
nrevazute la art. 27 din tegea
pentru crearea Regiei Autonome
www.digibuc.ro
864
C. F. R., aviand si autoritatea
In drept 1).
Concursul autoritatilor se poate
cere far& aprobarea directiunii
generale, oridecâteori functiona-
rul sau agentul a avut complici
straini de administratie sau când
sunt necesare perchezitiuni do-
miciliare.
117. Trimiterea In judecata
comisiunii de disciplina, se va
hotrtri:
a De dare ministru, pen-
tru functionarii din categoriile
I III;
b) De dare directorul general,
pentru functionarii din catego-
rifle IV VII;
c) De catre clirectori, pen-
functionarii din categoriile
VIIIX, precum si pentru restul
functionarilor i agentilor func-
tionând In directiunile centrale;
d) De catre sefii de exploatare
(inspectori conclucatori, sefii ser
viciilor exterioare), pentru restul
functionarilor si agentilor.
Cercetarea accidentelor se va
face de comisiuni speciale de
accidente care vor putea aviza
pentru cazurile mai putin grave
la aplicarea unei pedepse de or-
dine celor vinovati; cand insa,
vor gasi ca acel caz comporta
aplicarea unei pedepse discipli-
nare, va aviza pentru sesizarea
comisiunii de disciplina pentru
judecarea lui. Orice cercetare
trebueste fricuta de urgentri si
terminata in cel mull, 10 zile dela
accident.
Cercetarea accidentelor se va
face conform instructiunii spe-
ciale.
Suspendarea din serviciu
118. Functionarul sau agen-
tul poate fi suspendat din ser-
viciu, fie In interesul cercetarii,
1) A se vedea Legea pentru orearea Regiei
Autottome C. F. R. din 1 Iulie 1928, la pa-
gina 544, vol Xvii, eu modifie din 5 Oetom-
vrie 1932, la pag. 668, vol. XX.
865 4 Octomvrle 1933
fie In interesul serviciului, de
catre aceleasi organe ce au ed.-
derea a ordona trimiterea in ju-
decata disciplinard.
Suspendarea in interesul cer-
cetarilor se poate face numai pe
durata acestor cercetári, care in
acest caz trebuesc terminate in
cel mult 30 zile.
In cazuri exceptionale si bine
motivate se poate prelungi acest
termen.
D up tt terminare a cercetárii,
suspendarea se poate prelungi
de directiunea generald pand la
pronuntarea comisiunii de disci-
plind si numai când interesul
serviciului o cere.
Pe tot timpul suspenddrii,
functionarul sau agentul pri-
meste 50 la slit& din toate drep-
turile sale bánesti, afard de ca-
zul câncl administratia a fost
pagubitá prin furt, delapidare,
fals In acte publice, escrocherie
si mice alte fraude.
Consiliul de administratie, in
mod exceptional, va putea a-
corda personalului i In aceste
cazuri 50 la sutd din salar.
Dad, functionarul sau agentul
susnendat In vederea cercetári-
for este pedepsit cu una din pe-
depsele dela punctele c i d
(art. 95), nu are dreptul la restul
din salar; in cazul când este
achitat sau pedepsit cu vreuna
din celelalte pedepse disciplinare
sau de ordine, i se va pláti
restul de 50 la sutd din salariu.
119. Suspendarea se face de
dirept in urmdtoarele cazuri:
a Cand este arestat i când
este trimis In judecatá penal& pe
baza unei ordonante definitive a
judecátorului de instructie pen-
tru unul din faptele pentru care
condamnarea atrage destituirea
de drept;
b) Când a fost condamnat pen-
tru una din faptele de mai sus
de o prima instanta in urma des-
chiderii actiunii puhlice, fie de
partea lezatd, fie de parchet.
www.digibuc.ro
C, llamangiu, Nol. XXI 55.
[Art. 119-120]
Aceste suspenddri obligatorii
dureazd si dupá darea unei or-
donante de neurmárirea sau
achitarea definitivá pand la pro-
nuntarea coinisiunii de desci-
plind.
Pe tot timpul suspendäril de
drept functionarul sau agentul
pierde toate drepturile sale; In
caz de achitare, comisiunea de
disciplina va fi chematá sd, se
pronunte din punct de vedere
administrativ asupra faptului
pentru care a fost cercetat, ju-
decat si achitat i va hotdri asu-
pra ph-4U salariului pe timpul
suspenddrii.
Punerea In disponibilitate si
destituirea se aplica pe data sus-
penddrii, dacrt invinuitul se ju-
decd In stare de suspendare.
120. Suspendärile pronuntate
In interesul cercetdrilor nu pot
dura mai mult de 30 zile, dealt
cu aprobarea directiunii gene-
rale.
Se excepteazd cazurile preva-
zute la art. 119, alineafele a si b,
când suspendarea dureazd pând
ce se clarified situatia functio-
narului sau agentului de cdtre
comisiunea de disciplind.
Orice functionar sau agent sus-
pendat este dator a comunica se-
fului sau imediat, domiciliul la
care urmeazd a i se comunica
deciziunile ulterioare, sau even-
tualele citatiuni, râmânând res-
ponsabil, in caz de neconformare,
de consecintele ce-i poate atrage
absenta sa dela acest domiciliu.
Fiecare organ care a cerut sus-
pendarea provizorie este dator
inainta In termen de 48 ore ra-
portul sdu motivat asupra ca-
zului.
eful icrarhic poate suprima
masura imediat, pronuntând una
din pedepsele care sunt de com-
petinta sa, dacd crede cá suspen-
darea nu e justificatd.
In cazuri dubioase el poate dis-
pune o cercetare speciald de cdtre
un organ de control.
[Art. 121-123] 4 Octomvrie 1933
Cercetarea neregulilor puse in
sarcina functionarilor sau a-
gentilor suspendati trebue ter-
minatá in maximum 15 zile, iar
deciziunile $efilor competinn a
supra pedepselor ce sunt de a-
plicat sau sesizarea comisiunii
de disciplin& trebue sA aib& loc
In termen de alte 15 zile dela
data terminárii cercetilrilor.
Suspendarea inceteazd odatA
cu dictarea pedepsei dacA n'a
fost ridicatA mai inainte.
Suspendarea nu este o pedea-
psA $i nu atrage dupg sine pier-
derea vechimei.
Comigiuni de disciplind
121. Pentru stabilirea abate-
rilor administrative care com-
portA aplicarea uneia (lin pe-
depsele disciplinare *i pentru
avizarea pedepsei de aplicat, se
instituiesc urmätoarele comisi-
uni de disciplinA:
a) Comisiuni locale de disci-
plinA care functioneazA câte
una la fiecare grup de inspectii
$i care are competinta a se pro-
nunta asupra abaterilor impur
tate functionarilor sau agenti-
lor din categoria XIIXIV in-
clusiv cu serviciul pe circum-
scriptia acelui grup.
Personalul din aceste catego-
rii, apartinând centralului di-
rectiunilor din Bucure$ti, va fi
judecat de aceea$i comisiune
Aceste comisiuni se compun
din: primul-presedinte sau pre-
*edintele tribunalului local, ca
presedinte; doi functionari din
categ. VIVIII inclusiv, ca
membri $i un grefier;
b) Comisiuni regionale de dis-
ciplin& care vor functiona la
Bucure$ti, Ia$i, Cluj $i Timi-
*oara, care au competinta a se
pronunta asupra abaterilor im-
putate functionarilor din catego-
riile IXXI inclusiv, cu servi-
ciul in cuprinsul circumscrip-
tiei respective.
www.digibuc.ro
866
Comisiunea regional& de dis-
ciplinA din Bucure$ti judec& $i
personalul din categoriile IX-XI
inclusiv din directiunile cen-
trale.
Aceste comisiuni se compun
din: un consilier al Curtii de
apel din localitate, ca prese-
dinte; cloi functionari din cate-
goriile IX VII inclusiv ca
membri $i un grefier;
c) Comisiunea centralA de dis-
ciplina care va functiona in Bu-
curesti pe langA directiunea ge-
neralA care are competinta s&
se pronunte asupra abaterilor
imputate functionarilor din ca-
guriile IV VII inclusiv, ca
AceastA comisiune se compune
din: primul pre$edinte sau un
pre$edinte al Curtii de apel din
Bucure$ti, ca pre$edinte; doi
functionari din categoriile II $i
III ca membri $i un grefier.
-Functionarii din categoriile
IT $i III vor fi judecati tot de
cornisiunea centrala dela punc-
tul c, care in acest caz se va
compune din acela$i pre*edinte,
iar ca membri, doi membri ai
consiliului de administratie
trasi la sorti.
Pre$edintii $i membrii comi-
siunilor de disciplinA $i câte un
supleant se vor numi cu decret
regal pentru un termen de doi
ani; pre*edintii $i supleantii lor
de cAtre Ministerul de Justine,
iar membrii $i supleantii lor de
&titre Ministerul Lucrilrilor Pu-
blice gii al Comunicatiilor, dup&
propunerea directiunii gene-
rale.
Grefierii se vor numi de direc-
tiunea general& dintre functid-
narii administratiei, de prefe-
rintA dintre titrati sau fosti gre-
fieri.
122. Circumscriptiile regio-
nale vor fi fixate de cAtre con-
siliul de administratie, dup&
propunerea directiunii gene-
rale.
123. Membrii comisiunilor de
867 4 Octomvrie 1933 [Art. 124-130]

disciplina vor primi jetoane de aceasta calitate, sunt datori a

prezentd, care se vor fixa de depune in fata presedintelui ju-
consiliul de administratie. rdmântul urmiltor: Jur In nu-
124. Presedintii i presedin- mele lui Dumnezeu de a inde-
tii supleanti ai comisiunilor de plini cu sfintenie datoriile ce
disciplinA se asimileaza, in ce imi impune functiunea mea in
priveste drepturilor de ellato- calitate de membru al Comisiu-
rie pe C. F. R., cu personalul ac- nii de disciplind, fdrA partinire
tiv C. F. R. sau urA, In conformitate cu le-
125. Atât presedintii, cAt si gile, regulamentele, instructiu-
membrii comisiunilor de disci- nile i ordinele in vigoare. Asa
plina sunt recuzabili in aceleasi sa-mi ajute Dumnezeu".
cazuri pentru aceleasi motive Martorii vor depune jurametn-
cu aceeasi procedura ca tul urn:Caton
judecAtorii. Jur In numele lui Dumnezeu
126. Cererea de strAmutare, declar pe onoarea si con-
InaintatA de Invinuit cu cel pu- stiinta mea, crt voiu spune tot
tin 8 zile inainte de ziva jude- adevArul si nimic altceva cleat
cAtii, suspendA judecata In fata adevArul. Asa ajute Dum-
Comisiunii unde s'a produs nezeu".
asupra ei urmeazil sh se pro- Martorii depun juramântul
nunte Comisia centrala dupa In clecursul desbaterilor disci-
a scultarea invinuitului. plinare in fata Comisiunii.
127. Membrii Comisiunilor de 130. Sesizarea Comisiunii de
disciplind vor fi Inlocuiti in caz disciplina se face de care seful
de absentA prin supleanti fard de autoritate numai In cazul
motivarea absentei. cand este de pArere cuí abaterea
128. Functiunea de membru functionarului sau agentului
al Comisiunii inceteazd: trebue sA fie sanctionatrt cu o
a Duprt expirarea termenu- pedeapsrt disciplinara, iar co-
lui de 2 ani dela darea delega- misiunea nu se poate dezinvesti
tiei; decAt prin darea unei hotAriri.
b) In cazul de iesire din ser- CAnd sunt trimisi In judecatA
viciul C. F. R.; functionari sau agenti din di-
c) In caz de boald de peste 6 ferite categorii, implicati In a-
luni; ceeasi cauza, se va sesiza Comi-
d Dacà e pedepsit pe cale dis- siunea competinte a judeca pe
ciplinard; functionarul sau agentul de Ca-
e) Dac1 In urma unei cereri tegoria cea mai inaltA.
motivate este dispensat de cd- Câncl functionarii sau agen-
tre Directiunea Genera là. tii dati in judecatd, in aceeasi
Inlocuirea se face de organul cauzA, apartin la circumscrip-
care a facut numirea. Cei noi tiuni diferite, cel care trimite
numiti vor functiona pând la In judecatA va hotAri si comi-
implinirea mandatului mem- siunea care va judeca pe toti
brului din Comisiune pe care inculpatii la un loc.
1-a inlocuit. In cazul când functionarul
Membrii nu pot executa func- sau agentul este mutat In in-
tiunea lor in timpul unei sus- tervalul de timp dela comiterea
penddri, sau când sunt trimisi faptului pang la judecatd, sau
in judecata disciplinard. in timpul judecArii, el va fi ju-
129. Membrii si supleantii, decat de Comisiunea compe-
lnainte de a ocupa functia in tintA inainte de mutarea lui.
www.digibuc.ro
[Art. 131-135] 4 Octomvrie 1933
Comisiuni de apel
131. Competinta Comisiunilor
de disciplin& ca instant& de a-
pel este:
a) Comisiunile regionale pen-
tru hotaririle Comisiunilor lo-
cale;
b) Comisiunea centrala pen-
tru hotaririle Comisiunilor re-
gi onale ;
c) Comisiunea superioaril de
disciplin& pentru hotartrile Co-
misiunii centrale.
Aceast& Comisiune va func-
tiona pe Mug& Directiunea Ge-
neral& pentru personalul din
intreaga tar& si se va compune
din un membru sau un procuror
al Inaltei Curti de Casatie, ca
presedinte; doi membri din con-
siliul de administratie ca mem-
bri si care vor fi altii deck acei
care functioneaz& ca membri in
Comisiunea centralil, si un gre-
fier.
132. Numirea presedintelui,
membrilor i grefierului Comi-
siunii superioare se va face
dupil aceleasi norme ca si cele-
lalte Comisiuni de disciplina.
Nu vor putea fi numiti mem-
bri ai Comisiunilor de disci-
plinä acei care au suferit vreo
pedeaps& disciplinara din cele
prevAzute in prezentul regula-
ment in ultimii 5 ani.
Fostul membru al unei Comi-
siuni de instanta intAia, nu
poate face parte din Comisiu-
nea de apel la judecarea ace-
leeasi chestiuni.
133. Procedura de judecat&
Inaintea Comisiunilor de apel
si termenele de judecare sunt
aceleasi ca si pentru Comisiu-
nile de prim& instantd.
Pre$edintii Comisiunilor de
apel, dupil terminarea cauzei,
trimit deciziunea si intregul do-
sar organului care a trimis pe
inculpat in judecatA. cuzarea trebue s& fie superior
www.digibuc.ro
868
Procedurd
134. Functionarul sau agen-
tul invinuit are drept sit ia cu-
nostintd de cuprinsul dosaru-
lui, Administratia C. F. R. fiind
obligata a-i pune la dispozitie
orice act care este in posesia ei
in legiitur& cu apilrarea sa $i
de care invinuitul vrea s& se ser-
veasc& in acest scop. El se va
apAra singur, verbal sau prin-
tr'un memoriu scris, printr'un
avocat al C. F. R., sau coleg, de
orice categorie, ales de dAnsul
din Administrkia C. F. R.
Invinuitul are dreptul de a
cere ascultarea unui expert,
functionar de specialitate sau
de categorie, comisiunea avAnd
dreptul de a aprecia dac& cita-
rea celui propus nu aduce difi-
cultäti serviciului de unde ur-
meaz& a fi chemat, in care caz
comisiunea va putea desemna
un expert din oficiu.
Functionarul sau agentul tri-
mis in judecatd va fi anuntat
in scris cu cel putin 15 zile li-
bere, inainte de primul termen.
135. Organul care trirnite in
judecat& transmite dosarul, prin
grefa respectivA, preqedintelui
comisiunii de disciplin& in drept
a judeca personalul invinuit.
In adresa cu care se trimite
dosarul se va indica:
1. Numele, pronumele, func-
tiunea si domiciliul functionaru-
lui sau functionarilor, agentu-
lui sau agentilor trimisi in ju-
decat& si eventual locul unde
urmeaz& a se trimite citatiile.
2. Invinuirea precis& ce se a-
duce functionarilor sau agenti-
lor inculpati.
3. Numele, pronumele $i do-
miciliul functionarului sau
functionarilor insArcinati cu a-
cuzarea si eventual cu indicatia
unde urmeaz& a se trimite con-
vocarea.
Functionarul insArcinat cu a-
869 4 Octomvrie 1933 [Art. 136-137]

sau cel putin egal in grad invi- organului dela care a primit
nuitului sau celui mai mare dosarul sA-1 conapleteze cu piesa
In grad dintre invinuiti, In ca- sau cu piesele lipsA.
zul cand sunt mai multi Invi- DacA presedintele sau in lipsa
nuiti. supleantul s'Au ar constata din
4. Se va inainta odata cu do- cercetarea dosarului cil n'au
sarul cercetrtrilor cAte o copie fost indeplinite formaliatile e-
dupA statul de serviciu i foaia sentiale prevAzute pentru face-
calificativit pe doi ani in urmA rea cercetArilor, sau crt comisi-
a invinuitului sau invinuitilor, unea a fost sesizatA de un or-
certficate de seful unitAtii care gan necompetent, este in drept
le-a intocmit statele. a restitui dosarul cu indicatiu-
Nu se va face nicio altA indi- nea formalitatilor care mai tre-
catiune si mai cu seamil nu se buiesc indeplinite si a motivu-
va cere nici propune aplicarea lui restituirii, aceasta chiar mai
unei pedepse, comisiunea de Inainte de a se fixa termen de
disciplinA fiMd singurA In drept infatisare.
a aprecia dacA urmeazA a i se DupA cercetarea dosarului
aplica vreo pedeapsA si In caz presedintele fixeazI termenul si
afirmativ care anume din pe- dispune emiterea citatiilor pen-
depsele de ordine sau discipli- tru invinuiti, martori si acuza-
nare prevazute de lege. tor.
Dosarul va fi insotit de toate Personalul suspendat va fi
piesele pe care se sprijinA in- judecat cu preadere fata de
vinuirea ce se aduce functiona- ceilalti inculpati.
rului sau agentului trimis In 137. DupA. aceasta opera-
judecatA, de care bineinteles in- tiune grefierul procedeaza la
vinuitul a luat cunostintA ca o- emiterea citatiilor pentru invi-
cazia cercetArilor. nuiti, apAratori, acuzatori si
Actele de contabilitate si re- martori.
gistrele care nu se vor putea Citatiile vor fi semnate de pre-
trimite odatrt cu dosarul vor fi sedintele comisiunii prin apli-
prezentate in instantA de acu- care de grin;
zator. Citatiile se emit dintr'un
In cazul când se vor Inainta registru cu mata numero-
si acte de care invinuitul n'a tatA.
luat cunostintd, se va face Citatiile vor fi fAcute pe for-
aceastA mentiune, indicAnd mular special si care cuprinde:
atele acte. numele si pronumele invinuiti-
Toate actele si piesele ce se lor si gradul i serviciul de
InainteazA vor fi mention ate si care depind, ziva si ora cand
In adrsa cu care se trimite do- urmeazA sA se prezinte inaintea
sarul. comisiunii i locul unde se va
136. Grefierul InsArcinat cu judeca procesul; asemenea se va
primirea actelor este dator a indica pe scurt invinuirea ce li
verifica imediat starea dosaru- se aduce.
lui si dacA se gAsesc toate ac- Transmiterea citatiilor invi-
tele si piesele indicate prin ad- nuitilor se va face imediat prin
resA sau borderoul pieselor ane- organul de care depind, pentru
xate la adresrt; In caz cAnd se ca acesta sA ia mAsurile even-
va constata cA lipseste vreo tuale necesare In vederea Inlo-
piesA din dosar, sau vreo anexd, cuirii la serviciu a celor citati.
se va aduce aceasta la cum- Citatiile vor purta numerele
stinta presedintelui care va cere de ordine si numerele de lure-
www.digibuc.ro
[Atr. 138-140] 4 Octomvrle 1933
gistrare *i vor fi expediate a*a
ca sA fie primite de Invinuit *i
apärätor cu cel putin 15 zile
Inainte de primul termen, iar
acelea pentru acuzator *i mar-
tori cu cel putin 5 zile ma-
inte.
Orice organ care transmite
o citatie este dator sä remitA
de urgentä grefei comisiunii
dovada de primire, semnatá de
cAtre cel citat *i cu certificarea
agentului care i-a InmAnat-o, cà
semnatura este proprie a celui
citat.
In caz de absentä dela domi-
ciliu a acestui citat, citatiunea
se va da In primire unui mem-
bru din familie sau unui servi-
tor care va semna dovada.
In cazul când nu se va Os" la
domiciliu persoana citata, nici
vreun membru din familie, nici
vreun servitor, sau in caz de
refuz de a primi citatia, sau de
a o semna, se va dresa proces-
verbal de cAtre Insu*i agentul
care a mers la domiciliul cita-
tului, prin care se va arrtta mo-
tivul pentru care nu s'a putut
Inn Ana citatia celui In drept.
In acela*i mod se va proceda
*i In caz de imposibilitate de a
intra in domiciliul celui citat.
Orice agent care va Inscrie
arAthri false pe citatiune se va
face pasibil de aceea*i pedeapsá
ca cea preväzutä pentru delic-
tul de fals In acte publice.
138. Organele care au provo-
cat amânarea procesului din
cauza lipsei de interes la InmA-
narea citatiunilor se expun la
san ctiuni.
Pedepsirea lor se face In urma
intervenirii pre*edintelui comi-
siunii respective.
139. Invinuitul care ar fi
Impiedecat, In ziva fixatá pen-
tru judecarea cazului sä se pre-
zinte, este dator a comunica
din timp motivul Impiedicärii.
In caz de boalil, care ImpiedicA
pe Invinuit a se prezenta, este procedurii nu s'au Inapoiat;
www.digibuc.ro
870
dator a trimite comisiunii avizul
medicului (. F. R.
Comuniarile de care se vor-
be*te mai sus se vor prezenta
de atre grefier pre*edintelui
care va dispune cu avizul comi-
siunii, dupá Imprejuri1ri, sau
sit se feed interventiunile neces-
sere la organele respective pen-
tru Inliiturarea Impiedicárii in-
dicatá, sau sa se amâne jude-
caree cazurilor.
In cazul cänd unul din mem-
brii comisiunii este Impiedicat
de a veni, grefa dupa dispozi-
ta pre*edintelui va invite la *e-
dintä pe orice cale pe oricare
dintre supleanti.
Absenta nemotivatá a Invinui-
tului, sau refuzul de a semna do-
vada de Innulnarea citatiei, nu
Impiedicá judecarea cauzei.
In cazul când citatia va fi
restituitá cu indicatiunea cä a
fost imposibilitatea absolutá ca
citatia s6 fie InmAnatä, comi-
siunea este In drept de a apre-
cia temeinicia motivelor de Im-
piedicare arätate *i a dispune
fie judecarea, fie amânerea.
Seful imediat superior al unui
functionar sau agent citat Ina-
intea comisiunii de discipliml
va lua mäsuri de Inlocuirea lui
In serviciu *i 1i va permite ple-
carea färä cerere de concediu,
cel citat fiind considerat In ser-
viciu.
Invinuitii $i martorii lor nu
vor primi indemnitatea de de-
plasare.
140. Imediat dupg, primirea
dovezilor, grefierul le va depu-
ne la dosar. In caz cá procedura
nu ar fi Indeplinitá sau In ca-
zurile când:
a) Comisiunea nu se poate
complete;
b) Invinuitul nu se poate pre-
zenta din cauzá de boalg, con-
statatä de medicul administra-
tiei;
c) Dovezile de Indeplinirea
871 4 Octomvrie 1933 [Art. 141-1451

d) 0 cauzii neprevazutá ar face In genere comisiunea este In

imposibild judecarea.
Grefierul va prezenta dosarul
presedintelui, care, cu avizul,
dupd imprejurdri al comisiunii,
va dispune amânarea, fixAnd un
nou termen.
In acest caz grefa poate in-
stiinta chiar telegrafic de md-
sura luatá pe toti cei interesati
la judecarea cauzei i va emite
citatiile pentru noul termen, cu
indeplinirea formelor de mai
sus.
141. In caz Ca comisiunea va
fi convocatá pentru judecarea
mai multor procese In aceeasi zi,
ordinea este acea fixatá prin re-
gistrul de termene.
142. In ziva judecarii, dupd
constituirea comisiunii In cora-
plectul ei, se va proceda la ape-
lul nominal al proceselor de in-
decatä.
Presedinte1e comisiunii are po-
litia in interiorul sälii de jude-
catd.
Judecarea Incepe prin citarea
de cdtre grefier a raportului de
cercetare; orice act In sarcina In-
vinuitului se citeste in Intregime
si la cerere i se aratd.
Dupd citirea actelor i ascul-
tarea Invinuitului comisiunea
va putea dispune, dacá va crede
de cuviintä, facerea de cercetdri
suplimentare, sau ca unii din
martorii audiati, cu ocazia fa-
cerii cercetärilor sd, se prezinte
Inaintea cornisiunii spre a fi au-
diati.
Cu aceastá ocazie, atdt acuza-
rea cât i invinuitul vor putea
cere i ei citarea, fie a unora din
martorii deja audiati cu ocazia
facerii anchetei, fie citarea unor
noi martori.
Comisiunea e In drept, ca apre-
ciind motivele pentru care se
cere citarea acestora, sá ceard
pärtilor sá precizeze ce vor sá väntul acuzarii si invinuitului,
dovedeascd cu ei si ca atare sä presedintele va proceda la inte-
admitá ori nu citarea, motivând rogatoriul invinuitului si la as-
respingerea. cultarea martorilor ce vor fi ad-
www.digibuc.ro
drept a lua orice dispozitiuni ar
crede necesare pentru stabilirea
adevdrului.
Mäsurile luate de comisiune
se vor trece Intr'un jurnal de
sedintä care se va semna de pre-
sedinte, de membri si de grefier.
Termenul fixat se va da in
cunostinta tuturor celor prezenti,
iar invinuitului i se va trece
noul termen i pe citatie. Pen-
tru cei care au fost lipsd, pre-
curn i pentru martorii care au
fost admisi a fi citati, procedura
se va intocmi asa precum se
aratd, mai sus.
Martorii sträini de administra-
tie propusi de invinuit vor fi ad-
misi de acotia pe spesele lor;
citarea acestor martori se va
face prin scrisoare recomandatd;
recipisa postei va tine loc de do-
vadd.
Martorii in toate cazurile se
vor audia In plenul comisiunii.
143. Comisiunea hotdrind un
supliment de anchetá dispune
restituirea dosarului organului
care 1-a trimis, cu aceleasi for-
me cu care a fost primit si cu
indicatiunea suplimentului de
cercetare ce urmeazd a se face.
In acest caz judecarea cauzei
se amkná pand dui:A termina-
rea cercetdrii, care se va face de
urgentd, iar procesul disciplinar
se va tine in evidentá pe condica
de termene.
144. Dacä in cursul judecdtii
se vor stabili si alti vinovati care
nu au fost trimisi in judecatd,
comisiunea poate sesiza organele
in drept spre a hotari.
In acest caz procesul se va
amilna i comisiunea va cere or-
ganului care a hotärit trimiterea
in judecatá sd, completeze cer-
cetarea In noua directie indicatd.
145. Inainte de a se da
]Art. 146-1511 4 Octotnvrie 1933 872

misi; fiecare membru din comi- fie solutionat *i hotdrirea pro-

siune poate pune prin interme- nuntatd fn termen de 60 zile dela
diul pre*edintelui intrebdri, atAt trimeterea dosarului la comisiu-
invinuitului, cat *i martorilor. ne, cu exceptiunea cazurilor
Acela*i drept II are acuzarea, cand se glisesc necesare supli-
precum *i invinuitul când se au- mente de cercetari pentru care
diazd martorii, ind numai prin termenul de mai sus se mai poa-
intermediul pre*edintelui. te prelungi sau când comisiu-
Rrispunsul invinuitului la in- nea are nevoie de probatorii, ex-
terogator, precum *i rAspunsu- pertize etc.
rile martorilor, se vor consemna
In scris de Wye grefier *i dupia Deciziunea
CO le vor fi citit acestora in se- 149. Dupri fnchiderea desba-
dinta vor fi semnate de ei, de terilor comisiunea in conformi-
r re*edinte *i de grefier. tate cu legile, regulamentele, in-
In jurnalul de sedin% d. se vor structiunile *i ordinele In vigoa-
consemna toate aceste opera- re, dd deciziunea indicând dac&
tiuni. invinuitul s'a facut vinovat de
Terminându-se Iuarea intero- o abatere, calificd abaterea *i
gatoriului *i audierea martorilor, pronunt& pedeapsa de ordine sau
pre*edintele va da cuvântul mai disciplinard sau achitarea 1).
intetiu delegatului acuzdrii, dupd Dacd inculpatul a fost suspen-
care se va da cuvântul invinui- dat obligatoriu (art. 119), comi-
tului. In cazul când se va da cu- siunea decide *i asupra plAtii re-
vântul In replicd delegatului tributiunii pe timpul suspendli rii.
acuzarii, i se va acorda *i Invi- 150. Deciziunea se dA cu una-
nuitului replica, el trebuind sA nimitate sau majoritate in care
aibd ultimul cuvânt. caz opinia separatd va fi *i ea
Chnd invinuitul i*i face apd- motivatA, ea va fi trecutii in-
rarea printr'un memoriu scris, tr'un jurnal (minutd) *i dupd.
el va fi citit in intregime chiar semnare de cdtre pre*edinte,
0 In lipsa invinutului. membri *i grefier, se cite*te in
146. Desbaterile comisiunii *edintA nublicd.
sunt publice, insd se pot hotdri 151. In termen de cel mult 15
Ejedinte secrete, totale sau par- zile dela pronun(area deciziunii
tiale, dacA s'ar discuta fapte care in *edinta se va redacta hotdri-
ar putea ofensa morala. rea, care va fi motivatA *i sem-
147. Odatd ce desbaterile au natA de asemenea de presedinte,
fost terminate, pre*edintele de- membri *i grefier.
eland desbaterile Inchise, iar co- Ea se va ata*a la dosarul cau-
misiunea rdmâne fn deliberare zei si se va trece inteun regis-
secretA. tru anume tinut de grefd.
Când comisiunea fn cursul dis- Hotaririle trecute in registru
cutiunii, ar socoti cii procesul nu vor fi semnate de toti membrii
e suficient clarificat pentru ca cAt *i de grefier, acesta fiind
sd se pronunte o deciziune, comi- personal obligat a Ingriji ca
siunea poate dispune intregirea transcrierea sA fie exact& *i in-
cercetdrii *i amâna desbaterile. deplinitd Ia timp.
Pentru stuclierea actelor sau Grefierul poate elibera la ce-
din lips& de timp comisiunea rere copie certificatA de el de pe
poate amAna pronuntarea pen- deciziunea comisiunii.
tru o altd zi, pentru care pArtile 1) A se vedea e* Legea pentru pedepsirea in-
nu se mai citeazA. fraotiunilor sivirsite de funetionarii C. F. R.,
148. Orice proces urmeaz& sd din 8 mulie 1924, la peg. 802, vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
873 4 Octomvrie 1933
Apelul
152. Atât inculpatul cat si
acuzatorul pot face apel impo-
triva deciziunii pronuntata de
comisiune.
Apelul se va face pe bar-
tie simpla, in termen de 10
zile clela pronuntare când invi-
nuitul a fost fata la pronuntare
si in termen de 10 zile dela afi-
sarea hotaririi cánd invinuitul
nu a fost fata la pronuntare.
Afisarea deciziunii se va face
la usa grefii si se va constata
prin proces-verbal dresat de gre-
fier in asistenta a doi martori.
Acuzatorul poate face apel in
termen de 10 zile dela pronun-
tare.
Apelul oricareia din parti se
va clepune la grefa comisiunii
care a pronuntat deciziunea.
Apelul se adreseaza catre co-
misiunea de apel; el se depune
Insä comisiunii de prima instan-
ta, care II inainteaza comisiunii
de apel impreuna cu intreg do-
sarul in cauza, in termen de cel
mult 15 zile dela depunerea lui.
153. Hotaririle comisiunilor
de disciplina rilmase definitive,
se executa de organele adminis-
trative competinte.
Revizuirea
154. Pedepsele hotartte de co-
misiunile de disciplinä vor pu-
tea fi modificate sau anulate in
urma unei noi hotariri pronun-
tate de aceleasi comisiuni a ca-
ror hotariri se cere revizuirea,
in urmatoarele cazuri:
a) Când au existat sau s'a des-
coperit acte necunoscute Invinui-
tului, care nu au fost avute in
vedere de comisiunea de disci-
plinit atunci cand si-a pronun-
tat hotarirea si care ar fi pu-
tut modifica acea hotarire In
favoarea invinuitului.
b) and acte sau marturii pe
care s'a bazat comisiunea de dis-privind cercetarea, tratarea si
www.digibuc.ro
[Art. 152-155]
ciplina au fost in urma constate
sau declarate false;
c) Cand prin hotarirea judeca-
toreasca definitivä s'a stabilit
inexistenta faptului pe baza ca-
ruia s'a pronuntat hotarirea de
condamnare in disciplinar.
Revizuirea se poate cere si este
admisibild numai in termen de
o hina dela cunoasterea motive-
lor de revizuire dela punctele: a,
b 0 c.
Aplicarea hotaririi date in re-
vizuire nu WI dreptul la nicio
pretentiune baneasca pe trecut.
Cornisiunile penfru frotarea
accidenfelor
Sanctiuni
155. Orice accident de cale fe-
rata trebueste raportat telegra-
fic, conform instructiei de acci-
dente, organelor in drept.
Cercetarea accidentului se va
face imediat dupä raportarea lui
V se va termina cel mult In 10
zile:
a) De afro organele de control,
sau,
b) De dare comisiunea de an-
chetä, potrivit gravitatii acciden-
tului.
Daca cercetarea s'a Mcut de
catre un singur organ, el va in-
dica In ranortul sau vinovatiile
si va putea propune oricare din
pedepsele de ordine sau va cere
ca dosarul sa fie transmis comi-
siunii de diciplina pentru aplica-
rea unor sanctiuni mai grave.
Daca cercetarea s'a facut de
catre o comisiune, comisiunea va
putea propune oricare din aceste
pedepse de ordine.
Daca inculpatii sunt pasibili
de peclepse disciplinare, comisiu-
nile de accidente vor sesiza di-
rectiunea generala prin directiu-
nea miscarii, pentru a trimite pe
invinuiti In judecata comisiunii
de disciplinä.
Toate dispozitiunile de detalii
[Art. 156-460] 4 Octomvrie 1933
solutionarea accidentelor, vor fi
prevazute In instructiunea pen-
tru tratarea accidentelor.
CAPITOLUL VI
leVreo din serviciu
156. lesirea din serviciu se
poate face prin:
a) Demisiune;
b) Pensionare;
Licentiere;
d) Disponibilitate, si
e) Destituire.
157. Iesirea din serviciu In
mice mod se aprobrt de catre ace-
lea% organe care au calitatea a
face si numirea.
Demisiunea
158. Personalul poate ori-
and demisiona din serviciu, el
Msà nu poate päräsi postul pAnA,
când demisia nu i-a fost apro-
beat si nu a predat serviciul.
Cererea de demisiune trebueste
rezolvatä In maximum 30 zile
dela Inregistrarea ei. Dupä expi-
rarea acestui termen, cel demi-
sionat poate päräsi serviciul pe
rAspunderea celui care a intA.r-
ziat räspunsul.
Demisiunea poate fi refuzatä:
a) Dacâ cel In cauzA se MIA
sub cercetare administrativä sau
este trimis fnaintea comisiuni de
disciplind;
b) Dacil este supus unei urniä-
riri judiciare;
c) Dacâ demisia este colectiva.
Pensionare
159. Personalul poate fi pen-
sionat:
a) La cerere;
b) Din oficiu.
La cerere, pensionarea se va
face In conformitate cu dispozi-
tiunile legii generale de pensiuni
si a statutului Casei Autonome
www.digibuc.ro
874
pentru ocrotirea i ajutorarea
personalului C. F. R.1).
Din oficiu, pensionarea se va
face:
a) Obligator la 60 ani
exceptional In interesul serviciu-
lui pand la 63 ani In cazuri apro-
bate de consiliul de administra-
tie;
b) Facultativ pentru grupele
dela categoriile VIIIXIV din
tabela de functiuni la etatea de
57. ani impliniti.
Functionarii si agentii defini-
tivi deveniti improprii pentru
serviciu din cauza de boalti, vor
fi propusi din oficiu la pensie,
cu formele prevAzute de legea
pensiilor.
Personalul scos la pensie din
oficiu va fi Instiintat cu cel pu-
tin 90 zile Inainte de data pen-
sionärii.
Pensionarea se face din oficiu,
la timp, ca deodatá cu sistarea
salariului si pensia sá poet& fi
ordonantatâ, in care scop se va
elibera la cerere celui In drept
certificatul de timpuI servit, ne-
cesar asezárii drepturilor la pen-
siune, functionarul sau agentul
pensionat sau urmasii lui fiind
obligati a introduce In termen,
la Casa generala de pensiuni, ce-
rere pentru asezarea drepturilor
la pensie si a depune actele ne-
cesare.
Licen(iere
160. Se poate licentia din ser-
viciu:
a) Personalul temporar;
b) Personalul stagiar;
c) Persona lul definitiv devenit
impropriu serviciului.
Aceastä licentiere se va face
1) A se vedea Legea generali de poneiuni
din 15 Aprilie 1925, la pag. 440, vol. XIXII,
eu mediae. preoum i Regulamentul de apli-
care din 11 Ootomvrie 1925, la pag. 469, acelap
volum ; de asemeni Legea Casei Autonome de
oerotire pentru pereonalul C. F. R. din 3 Mai
1930, la pag. 261, vol XVIII, cu uodille. din
1932, In vol XX, precum i Regularnentul de
pensiuni al Casei Aulonome de ocrotire C F. R.
din 23 Mai 1933, la pag. 854. In crest volurn.
875 4 Octomvrie 1933
numai pe baza avizului conform
al comisiunii medicale, in caz de
boalä sau defecte trupesti, sau al
comisiunii disciplinare in cele-
lalte cazuri, pastrându-si toate
drepturile cästigate la pensio-
nare;
d) Personalul care din cauz5.
de boald nu-si poate relua ser-
viciul dupà un an de concediu
medical;
e) Personalul r5,u notat doi
ani consecutivi. Aceastä licentie-
re se va face numai pe baza ho-
tärfrii Comisiunii de discipliná.
Disponibilitate si destituire
161. Punerea in disponibili-
tate si destituirea se hotäräsc de
Comisiunile de discipling.
Functionarul sau agentul pus
in disponibilitate sau destituit
nu poate fi reprimit in serviciul
c Mier f crate.
Plata salariului personalului
iesit din serviciu
162. Functionarii sau agentii
demisionati sau pusi in retrage-
re din oficiu au drept la retri-
butiune pti.nà in ziva pe care se
face iesirea din serviciu, când
inceteaza de a mai functiona.
Daca iesirea din serviciu e pre-
cedatà de un concediu, functio-
narul sau agentul e tratat pe
timpul concediului conform dis-
pozitiunilor capitolului special.
Functionarul sau agentul pus
In disponibilitate sau destituit
primeste salariul s. c. 1. pânä in
ziva incetarii serviciului.
Cand functionarul sau agentul
a incetat din vieat4, se lichidea-
zä rnostenitorilor sai legali su-
mele ce ar avea de primit.
CAPITOLUL VII
Reprimirea in serviciu
163. Poate fi reprimit in ser-
viciu:
a) Personalul demisionat, si
b Personalul licentiat, cu ex- pentru intregul personal parti-
www.digibuc.ro
(Art. 161-165]
ceptia celui dela alineatul e, din
art. 160.
Personalul demisionat poate fi
reprimit numai in termen de 5
ani dela demisiune.
Reprimirea se va face in ace-
lasi grad care 1-a avut la data
demisiunii si numai daca cel re-
primit indeplineste conditiunile
de numiri in momentul reprimi-
ri i.
Conditiune maxim5, de vârstá
de 40 ani nu se aplia functiona-
narilor din categoriile IVII in-
clusiv.
164. Functionarul sau agentul
reintrând in serviciu este dator
a prezenta un certificat dovedi-
tor pentru timpul servit ante-
rior; neindeplinirea acestei obli-
gatiuni poate atrage anularea
numirii.
Fun ctionarul sau agentul re-
primit poate ocupa aceeasi etas&
a functiunii ce ocup5, la iesire,
Vechimea pentru inaintare ince-
pe dela reprimire.
Pentru cei demisionati sau li-
centiati spre a indeplini obliga-
tiunile legii de recrutare, ea de-
curge dela data ultimii avansäri,
Mal a se socoti timpul lipsit dela
serviciu.
Functionarul sau agentul de-
misionat sau licentiat si repri-
mit in serviciu, inteo functiune
sau clasá inferioar5, din lips& de
locuri, poate fi inaintat la va-
cantä, cu dispens6 de stagiu,
pânti la gradul ce ocupa anterior.
Functionarul sau agentul de-
misionat sau licentiat va fi su-
pus inainte de reprimire unei
noui examinäri medicale, dupti
ace1easi reguli ca si la prima nu-
mire In serviciu, iar cei iesiti
pentru Indeplinirea serviciului
militar vor trebui sl produca si
dovada el au satisfäcut obliga-
tiunile acestui serviciu.
Certificate de serviciu
165. Certificatele de serviciu
Art. 166-1681 4 Octomvrie 1933
cipant la Casa Genera IA de Pen-
siuni a Statului sau la Casa pen-
tru Ocrotirea si Ajutorarea Per-
sonalului C. F. R. (Casa de Aju-
tor) se elibereazd, de attre orga-
nul care a frIcut ultima numire
sau inaintare.
In certificate se va ardta tim-
pul servit, deosebitele functiuni
ocupate, retributiunile corespun-
zatoare si motivul iesirii din ser-
viciu, precurn $i notele de cali-
ficare, dacd cel interesat le cere
special.
CAPITOLUL VIII
Dispoziliuni diverse §i tranziforii
166. In termen de 6 luni dela
punerea in aplicare a legii sta-
tutului, se va face revizuirea nu-
mirilor $i avansdrilor a functio-
narilor si agentilor C. F. R., cu
incepere dela 1 Ianuarie 1924, de
catre Ministerul Lucrarilor Pu-
blice si al Comunicatiilor, cu avi-
zul Comisiunii de revizuire, pro-
cedânâddu-se in acelas timp la
incadrarea lor conform tabelei
de Incadrare si transitie din pre-
zentul regulament. In acest sP,op
Directiunea Genera Id C. F. R. va
inainta tablourile de numirile si
avansdrile dela data de 1 Ia-
nuarie 1924, Comisiunii de revi-
zu ire.
Comisiunea de revizuire va fi
compusä din:
Un delegat al Inaltei Curti de
Conturi;
Un delegat al Ministerului Lu-
crárilor Publice si al Comunica-
tiilor;
Un magistrat consilier de
Curte de Apel delegat de Minis-
terul de Justitie, si
Un delegat al Regiei Autonome
C. F. R.
Comisiunea va lucra in mod
valabil cu cel putin doi membri
prezenti, dintre care nu poate
lipsi presedintele. Hotärfrile Co-
misiunii se vor lua cu majoritate
de voturi, iar In caz de paritate gina 683, vol. XVXVL
www.digibuc.ro
876
opinia ce are votul pre$edintelui
este hotäritoare.
Lucrdrile Comisiunii se vor
supune Ministerului Lucrarilor
Publice si al Comunicatiilor
spre aprobare si functionarul sau
agentul ilegal numit va fi licen-
tiat din serviciu, iar avansarile
ilegale se vor anula prin decizie
ministeri alrt.
167. Stagiarii aflatori In ser-
viciu la punerea In aplicare a re-
gulamentului de fath, vor putea
fi definitivati numai dupd 5 ani
dela data numirii lor, conform
prevederilor prezentului regula-
ment.
168. Incadrarea se va face ti-
Mtnitdu-se seamd de salariul pre-
vdzut In bugetul anului 1933 al
categoriei si clasei ce functiona-
rul sou agentul posedd si de
functia pe care legalmente si
efectiv o indeplinea la 1 Ianua-
rie 1933, sau in momentul Inca-
drärii, data la aceastd din urmd
data are o situatie superioard,
precum si de salariul la care are
dreptul conform avansrtrii recu-
noscute ca legale, indiferent de
faptul cd acel salar a fost sau
nu prevdzut in bugetul anului
1933.
Function arii $i agentii din ace-
ea$i categorie si clasd a tabelei
din legea de organizare ri ex-
ploatare C. F. R. din 1927 1) In
vigoare, pänd la aplicarea pre-
zentului regulament, având sa-
larii diferite in bugetul anului
1933, vor fi Incadrati la salariile
corespunzdtoare mediei acestor
salarii, in care se cuprinde si pri-
ma generald prevAzutd. In buge-
tul anului 1933-1934 $i de care
functionarii si agentii beneficiau
la promulgarea legii statutului
personalului C. F. R.
Pentru functionarii al cdror
salariu prevazut In bugetul anu-
lui 1933 inglobeazd unele indem-
1) A ee vedea Legea de organizare ei ex-
ploatare C. F. R. din 20 Aprilie 1927, la pa-
877
nizatii speciale, fixe lunare, in-
tregitoare de salariu, de care
acestia s'au bucurat i inainte de
1 Ianuarie 1933, aceastà medie
va fi media salariilor corespun-
zdtoare aceleeasi categorii si cla-
se, efectuata dupd ce din sala-
riile functionarilor aflati In si-
tuatia de mai sus, se va fi scd-
zut indemnizatia speciala.
Incadrarea acestor functionari
se va face pe baza sumei ce va
rezulta din Insumarea mediei
stabilità ca mai sus si a indem-
nizatiei speciale corespunzatoare
gradului ce posedd in momentul
incadrdrii.
Mecanicilor conducdtori de lo-
comotive si sefilor de depozit, In-
deplinind efectiv aceastd functiu-
ne, la incadrare se va adduga
prima generald corespunzatoare
fostului lor salar de bazti, con-
form disnozitiunilor din instruc-
tia de prime, publicatd In Foaia
Oficiald Nr. 230.
Directorilor, subdirectorilor,
inspectorilor de control, sefilor
de serviciu, subsefilor de servi-
inspectorilor conduciltori
de inspectii, indeplinind efectiv
functiunile de mai sus; avocati-
lor consilieri, avocatilor pledanti,
medicilor specialisti, cu exceptia
celor de circumscriptie, care nu
sunt ingineri, la media salarii-
lor se va adduga diferenta de
salariu echivalentd cu diurna
fixd a unui inginer ordinar clasa
I din corpul tehnic 1).
Dacd media salariului sau 're-
zultatul retributiunilor, calculat
conform textului de mai sus,
Unlit functionar sau agent este
egald cu salariul prevAzut in ta-
bela de incadrare si transitie A.
(anexa 2), functionarul sau agen-
tul va fi incadrat la acelasi sa-
lar.
Dacd functionarul sau agen-
tul are o medie de salar sau un
1) Pentru diurna inginerilor, a se vedes Legea
artnonizirii retributiilor bugetare, din i Iunie
1927, la pag. 781, vol. XVXVL
4 Octomvrie 1933 [Art. 169-171]
rezultat de retributiune, calculat
conform textului de mai sus, ce
este egald cu jumdtatea sau in-
trece jumbitatea diferentei sala-
riului clasei superioare, va fi in-
cadrat in aceasth clasd, superi-
oarit.
Dacd e inferioard junsatiitii di-
f erentii din clasa superioard, va
fi incadrat In clasa inferioard
mediei salariului sau rezultatu-
lui retributiunii, calculat con-
form alineatelor precedente.
169. Inginerii atasati (catego-
ria 11 a legii de organizare din
13 August 1927), se vor incadra
la fel cu subsefii de sectie (cate-
goria 10 a aceleeasi legi).
170. Odatá cu incadrarea
functionarilor se va adduga la
Incadrarea ce li se cuvine absol-
ventilor fostei coli comerciale
C. F. 11. si absolventilor scolii su-
perioare de exploatare C. F. R.,
cea dintdi avansare ce li se cu-
vine si prevAzud la alineatul ul-
tim, art. 69.
Comisiunea de incadrare, cu
ocaziunea efectudrii Incadrári-
lor, care urmeazd sá se facd in
baza legii statutului personalu-
lui C. F. R., va putea tine seamd
de vechimea in grad a functiona-
rului sau agentului ce urmeazd
a fi incadrat, avänd dreptul a-1
trece in categoria si clasa cores-
punzdtoare gradului ce ar fi ur-
mat sil obtind prin inaintare, pe
baza calificttrii ailor ierarhici,
cu notele de calificare bine" sau
foarte bine". Cei ce in momen-
tul Incadrirli vor avea doi ani
vechime In clasá, vor obtine o
clasá in plus, iar cei ce vor avea
patru sau mai multi ani vechime
In deg., vor obtine cloud clase in
plus peste ce li se cuvine, in con-
formitate cu ultimele trei ali-
neate din art. 168 al regulamen-
tului de fatd.
171. Acei care conform sala-
riului vor corespunde unei cate-
gorii sunerioare functiei pe care
efectiv o Indeplinesc, conform ta-
www.digibuc.ro
[Art. 172-1751 4 Octomvrie 1933 878

belei de functiuni din prezentul secretari atât la comisiunea de

regulament, vor fi incadrati la incadrare cdt si la comisiunea de
categoria functiei pe care efectiv revizuire prevdzutá la art. 166.
o indeplinesc, cu salariul pe care Un referent juridic din cadrele
Il au prin buget, urmânâd ca administratiei C. F. R., bine cu.
apoi, pe cale de avansare sa noschtor al chestiunilor juridice
ajungd la categoria si clasa co- de personal va fi numit prin de-
respunzátoare salariului ce are. cizie ministeriald de catre Mi-
Acei care, conform salariului ce nisterul Lucrárilor Publice si al
au, ar urma sá fie Incadrati in- Comunicatiilor, pentru a da con-
teo categorie inferioara celei co- cursul judiciar atât comisiunii
respunzátoare functiei ce efectiv de incadrare cdt si celei de revi-
indeplinesc in momentul Inca- zuire.
vor fi incadrati in ultima 173. Membrii comisiunii de
clasd a categoriei corespunzá- incadrare si celei de revizuire
toare functiunii ce efectiv inde- secretarii lor, vor fi numiti cu
plinesc, dacd intrunesc toate ce- avizul organelor in drept, de ca-
lelalte conditiuni prevazute de tre Ministerul Lucrárilor Publice
legea de organizare fi exploatare si al Comunicatiilor prin decizie
C. F. R. din 13 August 1927 1), pri- ministeriald.
vitoare la studii, examene de Comisiunea de incadrare va
specialitate, pregdtire, pricepere, lucra in mod valabil cu un nu-
conduitd, capacitatea profesio- mar de cel putin cinci membri.
nald si au o vechime de cel pu- Hotdririle comisiunii se vor lua
tin trei ani in functiunile ce efec- cu majoritate de voturi, iar in
tiv indeplinesc, nu insd coditiu- caz de paritate opinia ce are vo-
nile de inaintare prevazute la tul presedintelui este hotáritoare.
art. 80 din regulamentul legii Personalul comisiunii de inca-
ardtate mai sus, urmând ca la drare i celei de revizuire va
primele disponibilitáti bugetare avea drept de fiecare sedintä la
sá li se acorde si salariul co- cheltuieli de transport dupd cum
respunzdtor categoriei si clasei urmeaza:
in care au fost incadrati. Presedintii, membrii si refe-
172. Lucrarile de incadrare rentul 500 lei, secretarii 400 lei
se vor face sub presedintia unui dactilografa 50 lei.
membru al Curtii de apel din 174. Pânti, la trecerea la ta-
Bucuresti, de chtre o comisie bela A, anexa I, a legii statutu-
compusä din: lui, inaintärile i numirile se
patru delegati ai Ministerului vor face conform tabelei de In-
Lucrdrilor Publice si al Comuni- cadrare si transitie (anexa 2).
catiilor, 175. Functionarii aflati in
natru functionari superiori ai serviciu la punerea in aplicare
Regiei Autonome C. F. R., reco- a legii statutului si care se gd-
mandati de Directiunea Genera- seau in functiune la 1916, pre-
la C. F. R. cum si cei care au intrat in ser-
Un functionar C. F. R. si un viciul C. F. R., din teritoriile eli-
functionar din Ministerul Lucrá- berate, In primii 3 ani dela U-
rilor Publice si al Comunicatii- nire, chiar daca nu au studiile
lor, vor functiunea de cerute de legea statutului vor pu-
tea avansa pan& la categoria V
1) A se vedea Legea de organizare inclusiv.
tare C. F. R. din 13 Angust 1927, la pag. 843,
vol. XVXVI; prectun i Regulameotul de
Personalul aflat In serviciu la
aplicare, fn Monitorut Oficial Nr. 36 din 16 data promulgärii legii pentru
Februarie 1928. statutul personalului C. F. R. si
www.digibuc.ro
879 4 Octomvrie 1933 [Art. 176-1821

care posedd studii echivalate Autonome pentru Ocrotirea si

conditional a da drept la nu-
mire sau inaintare In functiuni
publice, este considerat cd, incle-
plineste conditiunile spre a pu-
tea face parte din grupa III a
tabelei de functiuni.
176. In caz de prisos de per-
sonal dintr'o categorie, directiu-
nea generald va putea da insdr-
cindri chiar inferioare categoriei
respective insti cât mai apropiate
de aceasta.
177. In termen de cel mult
30 zile dela punerea in aplicare
a legii statutului se vor consti-
tui comisiunile de disciplind
previlzutd in aceastA lege.
Para la constituirea noilor co-
misiuni de disciplind vor conti-
nua actualele comisiuni de disci-
plind si de judecata accidente-
lor.
Chestiunile deduse actualelor
comisiuni de disciplind si care
nu vor fi solutionate pând. la ins-
tituirea noilor comisiuni vor
trece spre solutionare acestor co-
misiuni.
178. Personalul ce s'ar gdsi
angajat cu contract in serviciul
cdilor ferate in momentul pro-
mulgArii legii statutului va pu-
tea fi incadrat In conditiunile
prevAzute de prezentul regula-
ment la categoria functiunii ce
lndeplineste cu salariul cores-
punzAtor.
179. Pänd la reglementarea
asigurdrii personalului C. F. R.,
printr'o lewe speciald pentru ac-
cidentele suferite In timpul ser-
viciului, se mentin dispozitiunile
prevAzute in instructiunea intoc-
milä de administratia C. F. R.,
actualmente in vigoare si publi-
cate In Foaia Oficiald C. F. R.
Nr. 390 supliment sub Nr. 27.600
D. G./1929.
180. PAnd la punerea In apli-
care a unui statut propriu, acest
regulament se aplicA in ce pri- Oticial
1) A se vedea Tabelele anexe In Monitorut
p. I Nr. 228 din 4 Octomvrie 1933.
veste stabilitatea, disciplina si a) A se vedea si Regrulamentul ce precede, re-
Ajutorarea Personalului C. F. R.
(Casa Muncii C. F. R.).
181. Toate dispozitiunile din
regulamentele in vigoare contra-
rii prevederilor prezentului regu-
lament sunt abrogate.
182. Acest regulament intrd
in vigoare pe data publicdrii 1).
RE6ULAMENT
pentru lucritorii gi meseria§ii C. F. R.
DIN 4 OCTOMVRIE 1933
Acest Regulament, continând
63 art. si 3 tablouri, s'a publi-
cat in Monitorul Oficial p. I
Nr. 228 din 4 Octomvrie 1933,
unde se poate consulta 2).
DECRET
pentru pregitirea militari a elevilor din
Po !Remick Arhitecturä 0 Educatie Fizicii
DIN 4 OCTOMVRIE 1933
Acest Decret sub Nr. 2.476 din
1933 s'a publicat in Monitorul
Oficial p. I Nr. 228 din 4 Oc-
tomvrie 1933, unde se poate con-
sulta.
El abrogd Decretul din 22 Mar-
tie 1929, pag. 270, vol. XVII.
DECIZIE
pentru combaterea brâncei porcilor
(rugetul)
DIN 4 OCTOMVR1E 1933
AceastA Decizie sub Nr. 203.860
din 1933 s'a publicat in Moni-
torul Oficial p. I Nr. 228 din
4 Octomvrie 1933, uncle se poate
consulta. A se vedea in legd-
tura si Decizia pentru comba-
terea pestei porcilor din 25 Sep-
temvrie 1933, in acest volum.
4,4

salarizarea personalului Casei lathr la functionarii C. F. R.

www.digibuc.ro
[Art. I-2] 7 OctomvrIe 1933
REGULAMENTUL
adunärii generale a Casei Centre le a
Asigurärilor Sociale
DIN 7 OCTOMVRIE 1933
Acest Regulament s'a aprobat
cu Decretul Nr. 2.502 din 1933
$i publicat in Monitorul Oficial
p. I Nr. 231 din 7 Octomvrie
1933, unde se poate consulta. A
se vedea in legaturâ Legea de
unificare a Asigur6rilor sociale
din 8 Aprilie 1933, la pag. 129,
In acest volum.
DECIZIE
pentru Reglementarea culturii tutunului
DIN 7 OCTOMVR1E 1933
Aceastä Decizie s'a publicat
in Monitorul Oficial p. I Nr.
231 din 7 Octornvrie 1933, unde
se poate consulta; de asemeni $i
regulamentul pentru imbunAtä
tirea culturii, din 28 Ianuarie
1922, la pag. 24, vol. XIIIXIV.
J. C. M.
pentru administrarea pädurilor grini-
ceresti din Maud prin C. A. P. S.
DIN 9 OCTOMVRIE 1933
J. C. M. sub Nr. 1.103 din 1933
s'a publicat in Monitorul Ofi-
cial p. I Nr. 232 din 9 Octom-
vrie 1933, unde se poate con-
sulta. A se vedea si Decretul
pentru Statutul paclurilor grá-
niceresti din 3 Ianuarie 1926,
la pag. 8, vol. XVXVI; de ase-
meni si Legea din 27 Aprilie
1933, la pag. 451 in acest volum.
DECIZIE
pentru plata orelor de curs la scolile
militare
DIN 10 OCTOMVR1E 1933
Aceastil Decizie sub Nr. 726
din 1933 s'a publicat in Monito-
rul Oficial p. I Nr. 233 din 10
Octomvrie 1933, mide se poate
consulta.
www.digibuc.ro
880
STATUTUL
personalului tehnic auxiliar sanitar Ili
de ocrotire
DIN 13 OCTONWRIE 1933 1)
CAPITOLUL 1
Dispoziliuni generale
1.Fac parte din personalul
tehnic auxiliar sanitar si de o-
crotire, fárá deosebire de sex:
dento-tehnicienii, surorile de o-
crotire, surorile de caritate, of i-
ciantii sanitari (de circumscrip-
tii, plá$i model, porturi), desin-
fectorii, oficiantii sanitari de
spitale, infirmierii, infirmierele
de orice fel, preparatorii teh-
nici (laborantii) dela laboratorii,
momele, supraveghetorii si su-
praveghetoarele de spital, secre-
tarii scolilor sanitare, precum $i
actualii secretari proveniti din
agenti sanitari, de mice minis-
ter sau autoritate ar depinde
aceste servicii.
Nimeni nu poate ocupa unul
din posturile de mai sus, dacá
nu indeplineste conditiunile le-
gii sanitare si de ocrotire $i ale
statutului de fatâ.
2. Recrutarea, numirea, Inca-
drarea, transferarea, definitive-
rea, avansarea, disciplinarea si
punerea in disponibilitate a a-
cestui personal, din toate insti-
tutiunile sanitare si de ocrotire,
statiunile balneo-climatice etc.,
apartinând Statului, regiilor au-
tonome, judetelor, municipiilor,
comunelor, precum si asezarnin-
telor, al caror buget este supus
aprobärii Parlamentului, guver-
nelor sau consiliilor judetene
ori comunale, se fac pe baza si
dupd normele prevAzute In pre-
7entul statut.
1) Aceet &atilt s'a aprobat en Decretul Nr.
2.4531933 ei publieat in Monitorut Oficial p. I
Nr. 236 din 13 Octomvrie 1933. A se vedea in
legituri Regulamentul etatutului funetionarilor
publici din 23 Noemvrie 1923 la pagina 418,
voL XI XII; Legea minimrz ei de ocrotire
din 27 Aprilie 1938 la pag. 451 In aeeet volum.
 881 13 Octomvrie 1933
CAPITOLUL 11
Recrutarea
3. Institutiunile sanitare de
asistentá medicaid si de ocro-
tire, prevdzute la art. 2, vor re-
cruta personalul lor tehnic au-
xiliar sanitar si de ocrotire nu-
mai dintre absolventii scoalelor
sanitare speciale prevazute la
art. 223 din legea sanitard si de
ocrotire 1).
4. Pentru a putea fi numit
In una din functiunile ce ur-
meazd a fi ocupate de persona-
lul tehnic auxiliar sanitar si de
ocrotire, dela institutiunile pre-
vdzute la art. 2, candidatul tre-
bue sd Indeplineascil urmátoa-
rele conditiuni:
a) Sa fie major;
b) Sit fie cetätean roman si sil,
sae limba romand;
c) Sd fie absolvent al unei
scoli sanitare din Romania, pre-
vdzute la art. 223 din legea sa-
nitard si de ocrotire; candida-
tii cu diplome din strilintitate
urmeazd a le echivala, potrivit
art. 224 din legea sanitard si de
ocrotire si a prezentului statut;
d) Sd nu fie condamnat prin-
tr'o hotiirfre judeciitoreascd, de-
finitiva la vreo pedeapsd. infa-
mantd;
e) SA nu fi fost exclus defini-
tiv din corpul functionarilor
publici, sau exclus temporar In
momentul cererii, sau In retra-
gere din oficiu pentru vreuna
din cauzele prevAzute In legea
sanitard si de ocrotire;
f) SA nu fi fost destituit din
alte functiuni publice sau cdzut
In vreuna din pedepsele care
dupa legile privitoare la func-
tionarii publici i-ar fi interzis
dreptul de a mai ocupa aseme-
nea functiuni;
g) sti fie apt pentru serviciu
i) A se vedea Regulamentul pentru geoalele,
eanitare elementare din 23 Martie 1932, la pa- spitalele rurale se va face din-
gina 214, vol. XX.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI. 56.
[Art. 3-7]
din punct de vedere al sandtd-
tii;
h Bdrbatii sii fi satisfacut
legea recrutdrii;
i) In afard de punctele enu-
merate mai sus, candidatii vor
trebui sd satisfacd si conditiu-
pile generale de admisibilitate
previazute de regulamentul sta-
tu tului func(ionarilor publici.
Sunt incompatibili cu functi-
unile prevraute (le prezentul
statut:
a) Cei care sunt pensionari
ai vreunei institutii de Stat, ju-
det sau comund, regie auto-
noma, municipii etc.;
b) Cei care ocupd o and func-
tiune In vreo institutiune sani-
tarit sau administrativa.
5. Recrutarea personalului
tehnic sanitar auxiliar si de o-
crotire din comunele rurale se
face dintre absolventii scolilor
sanitare respective, dupa cum
urmeazd: dupd trecerea exame-
nului de capacitate tinut la fie-
care scoald, directorii scoalelor
respective Inainteazii Ministe-
rului Muncii, SilnátAtii si Ocro-
tirilor Sociale cate un tablou
cu numele candidatilor care au
obtinut diploma de absolvire, In
ordinea clasificatiei F3i mediei
obtinute.
Aceste tablouri se vor trece
de catre Minister In registre
speciale, pe scoli si In ordinea
promotiilor. Cand mai multi
candidati reusiti in aceeasi se-
siune au note egale, ei se vor
Inscrie In tablouri in ordinea
alfabetica.
6. Recrutarea personalului
sanitar auxiliar si de ocrotire
din comunele urbane si munici-
pii se face numai dintre cei care
au un stagiu de 2 ani In func-
tiunile din comunele rurale, a-
vandu-se in vedere notele cali-
ficative.
7. Recrutarea moaselor la
tre moasele care au functionat
[Art. 8-15] 13 Octomvrie 1933 882

cel putin 2 ani in comunele ru- de comert sau cu titluri univer-

rale, avându-se In vedere notele sitare.
calificative si de preferintd din- 14. Recrutarea secretarilor la
tre moasele care au Mcut inter- serviciile sanitare de judete, co-
natul la clinicile de obstetricd. mune urbane si municipii se va
8. Recrutarea moaselor 1a face, la titluri egale, de prefe-
spitalele dela comunele urbane rinta dintre absolventii scoalelor
municipii se va face numai sanitare care au obtinut titlul
dintre moasele care au functio- de secretar si au functionat In
nat cel putin 5 ani cu titlul de- birourile serviciil or sanitare, po-
finitiv la unul din spitalele ru- sedând gradul de subsef de bi-
rale din tarä i pe baza foilor rou cl. I si vechimea de eel pu-
calificative. tin 5 ani In grad.
9. Oficiantul sanitar se va re- 15. Posturile de administra-
cruta dintre absolventii scolilor tor de spital, institutii de ocro-
sanitare si care sä fi avut con- tire, statiuni balneare, colonii,
cursul de oficiant sanitar. scoli sanitare, internate etc.,
10. Recrutarea oficiantilor precum i posturile de secretari
sanitari din comunele urbane In genere, se obtin pe baza de
si municipii se va face numai concurs, dacil postul n'a fost
dintre oficiantii sanitari rurali ocupat prin transferare, dupit
care sd, fi avut cel putin 5 ani cum se prevede In acest statut
cu titlul definitiv si note califi- la cap. transferdri".
cative bune. Concursul se va anunta cu 3
11. Recrutarea iniendentilor Inni inainte prin Monitorul 0-
si economilor dela institutiu- ficial. Aceste concursuri se
nile medicale si de ocrotire se dau la Inspectoratul sanitar si
va face numai dintre oficiantii de ocrotire respectiv.
sanitari de spitale care au pe Comisiunea de examinare va
lângd, scoala sanitard si titlul fi formatd din 3 membri si a-
de intendent sau administrator, nume: inspectorul general sani-
pe bazd de examen, si care au tar si de ocrotire al regiunii res-
o vechime de cel putin 10 ani pective, medicul conductor al
dela numirea lor In serviciu. spitalului sau institutiunii si
12. Recrutarea administrato- un profesor secundar de limba
rilor- dela institutiunile de asis- romând dela un liceu din lo-
calitate, care va fi numit de
tentd medicald si de ocrotire, Minister, dupd propunerea iris-
colonii, statiuni balneare etc.,
se va face numai dintre inten- pectorului general scolar res-
dentii de spitale de clasa I a pectiv; presedintele comisiei va
vand o vechime In aceastä cali- fi inspectorul general sanitar si
tate de cel putin 5 ani si din- deConcursul
ocrotire.
se va tine asupra
tre subsefii de birou cl. I care materiilor prevAzute In regula-
au functionat In aceastd, cali- mentvl scoMor sanitare, publi-
tate cel putin 5 ani in adminis- cat In Monitorul Oficial Nr.
tratiile de spitale si posedd tit- din 23 Martie 1932, privitor70 la
lul de administrator de spital. administratorii de spitale si se
13. Articolele 11 si 12 se vor
aplica numai In cazul când nu va face si o proM scrisd $i ()-
s'ar gdsi pentru posturile de e- raid asupra limbii române (stil
si compozitie), dupd, programa
conom, intendent si adminis- ultimei clase a gimnaziului.
trator de spital candidati ab- Prezentul articol se va aplica
solventi ai scolilor superioare cu respectarea articolelor 13 si
www.digibuc.ro
883
14 din prezentul statut si in con-
formitate cu prevederile statu-
tului functionarilor publici.
16. Recrutarea moaselor pri-
mare dela clinicile $i spitalele
cu peste 20 de paturi se va face
numai prin concurs, care se va
anunta cu trei luni Inainte de
tinerea lui. Concursul se va tine
succesiv numai la Bucuresti,
lasi i Cluj. Comisiunea va fi
compusg, din urmiltorii mem-
bri:
1. Profesorul clinicii de obs-
tetric& respectivk ca prese-
dinte.
2. Inspectorul general sanitar
si de ocrotire al regiunii res-
pective.
3. Un medic primar de obste-
tric& dela un spital din regiu-
nea respectiva.
Programul si modul de exa-
minare sunt cele ce se cer pen-
tru moasele primare ale Efo-
riei spitalelor civile.
Child examenul se tine pentru
posturi vacante la Eforia spi-
talelor civile si la alte asezd-
minte similare, se va proceda
conform regulamentului
tutiunii respective.
17 Infirmierele si infirmie-
rii se vor recruta dintre absol-
ventele i absolventii scoalelor
prevAzute la punctele 4 si 6 dela
art. 223 din legea sanitarrt si de
ocrotire.
18. Laborantii dela laborato-
riile Statului, precum si supra-
veghetoarele si supraveghetorii
dela institutiile de asistentà me-
dical& si de ocrotire se vor re-
cruta numai dintre absolventii
scoalelor sanitare si de ocrotire.
CAPITOLUL III
Despre numiri, fronsferifiri
definitivari
19. Numirea In posturi a per-
sonalului tehnic auxiliar sani-
tar si de ocrotire, pendinte de totdeauna dreptul la definiti-
www.digibuc.ro
13 Octomvrie 1933 [Art. 16-21]
Ministerul Muncii, San AtAtii
Ocrotirilor Sociale, se va face
de Inspectoratul general sanitar
si de ocrotire respectiv, dup&
propunerea medicului primar
de judet, respectiv al meclicu-
lui-sef al municipiului, sau a
wedicului conducrttor al insti-
tutiunilor medicale respective.
Pentru posturile pendinte de
alte institutiuni sanitare, deal
cele ale Ministerului Muncii,
ShratAtii i Ocrotirilor Sociale,
numirea se va face de dare au-
toritatea respectivä dupà propu-
nerea medicilor conducAtori ai
institutiunilor medicale respec-
tive.
Recomandarea se va face ti-
nandu-se seam& de normele
prevazute in prezentul statut la
cap. recrutäri".
20. Numirea se va face cu ti-
tlul stagiar.
Dupti trecerea a cinci ani con-
secutivi dela numire i potrivit
notArilor din partea sefilor
ierarhici, se poate acorda defi-
nitivarea, conform legii sanitare
si de ocrotire.
insti- 21. Definitivarea Intregului
personal tehnic auxiliar sanitar
si de ocrotire dela institutiunile
prevgzute la art. 2 din acest
si atut, se va face de Ministerul
Muncii, Sänàtätii i Ocrotirilor
Sociale, pe baza avizului comi-
sei administrative de pe Fang%
minister si a foilor calificative,
care vor fi Inaintate de sefii
ierarhici. Definitivarea se poate
acorda din oficiu sau in urma
cererii functionarului interesat,
trimisA pe cale ierarhicá.
Functionarul care la termina-
rea stagiului de cinci ani nu
este propus pentru definitivare,
din cauza lipsei de aptitudini
(note rele), ràmkne In acelasi
grad Incà un an si dacA nici
dupà acest stagiu nu Indepli-
ne.5te conditiunile pentru a fi
definitivat, el va pierde pentru
[Art. 22-251 13 Octomvrie 1933
vare, putând fi indepartat ori-
când din serviciu.
22. Pentru ocuparea unui
post vacant se va proceda ast-
fel:
ce postul rtimâne va-
cant, Inspectoratul general sa-
rdtar si de ocrotire respectiv va
anunta Ministerul Muncii, SA-
ntitAtii Ocrotirilor Sociale,
i c) Aducerea in aceeasi locali-
care va publica vacanta de cloud
ori pe an, la 1 Aprilie si la 1
Octonivrie, publicarea Man-
du-se prin Monitorul Oficial.
Transferarea prin consimti-
rant reciproc se poate face in
tot cursul anului de cittre Mi-
rusterul Muncii, Sdnritätii 5i 0-
crotirilor Sociale, cu avizul ins-
titutiunii respective. Celelalte
transferari se fac de catre Ins-
pectoratul general sanitar al re-
giunii uncle se cere transfera-
rea, cu avizul autoritätii sani-
tare de unde provine transfera-
tul.
In termen de 30 zile dela pu-
blicarea vacantei in Monitorul
Oficial, candidatii vor trimete o
cerere sefului institutiunii res-
pective, cerere care se va inainta
dti ctitre acea autoritate inspec-
torului general sanitar si de o-
crotire.
In primul rând se vor exa-
rnina cererile de transferare, iar
In al doilea rând cele de noi
numiri. Nicio cerere de numire
8au transferare nu se va lua in
consideratie, dacd este trimesä
primitä peste termenul fixat
prin publicatia din Monitorul
Oficial.
23. Cänd pentru acelasi loc
fac cerere pentru transferare
mai multi candidati, se va lua
in consideratie in ordinea de
preferintä:
1. Cei cu grad mai mare In
serviciu
2. Cei care au nota mai mare
calificativá in acelasi grad. de transferare, se vor lua in
www.digibuc.ro
884
3. Cei care au interese fami-
liare, si anume:
a) Aducerea in aceeasi locali-
tate a sotiilor, care sunt membri
ar Corpului sanitar;
b) Aducerea in aceeasi locali-
tate, and functionarul are de
sustinut o maind váduvd sau un
orfan;
tate, când unul din soti este
fun ctionar public;
d) Aducerea in localitatea in
care domiciliazil sotul, oricare
ar fi profesiunea acestuia.
4. Cei care au interese mate-
rialo, cum ar fi: locuinte pro-
prii etc.
5. Cei care sunt mai vechi in
serviciu.
Gradul este prirnul criteriu.
dupd care se fac transferdrile
intre personalul tehnic sanitar
auxiliar si de ocrotire.
Solicitantul, cu gradul cel mai
mare, inlaturd pe toti ceilalti
care, cu toate cd ar indeplini
celelalte conditiuni cerute de
statut, ar avea grade mai mici,
numai intre postulanti de grade
egale, urmeazd a se prisi la exa-
menul celei de a doua conditie,
apoi a celei de a treia si asa
mai departe.
24. In cazul and dupd expi-
rarea termenului de publicare a
unui post vacant nu s'a prezen-
tat niciun candidat, care sa in-
deplineascit conditiunile de re-
crutare ale prezentului statut,
se va constata aceasta printr'un
proces-verbal, ce se va dresa
dupd 10 zile dela expirarea ter-
menului fixat pentru primirea
cererilor.
Numai in cazul acesta se pot
Mimi 5i functionarii sanitari,
care sti nu aibá vechimea ce-
rutá de prezentul statut, in care
caz numirea se face cu titlul de
stagiar.
25. Cand nu se produc cereri
885
consideratie toate cererile de
numiri noi.
Aceste cereri se vor studia si
lua In consideratie In orclinea
de preferinta, si anume:
a Vechimea dupä. promotie;
b) Clasificatia din scoalä;
c) Interesele familiare dupa
criteriile stabilite la art. 23;
d) Interesele materiale.
26. Personalul tehnic auxiliar
sanitar si de ocrotire cu titlul
definitiv, se bucurä de stabili-
tate. El nu poate fi Inlocuit sau
pedepsit decât In conformitate
cu legea sanitarä si de ocrotire
cu prezentul statut.
CAPITOLUL IV
Incadrifiri, avansiiri, salarizeiri
atributii
27. In timp de un an dela
clecretarea prezentului statut, se
va face Incadrarea Intregului
personal tehnic auxiliar sanitar
si de ocrotire, In baza rapoarte-
lor sefilor ierarhici respectivi.
Acest personal se va Incadra
conform dispozitiunilor prezen-
tului statut.
28. Personalul previlzut la
art. 1 al prezentului statut va
avea urmiitoarele grade:
. Functionari tehnici auxi-
liari sanitari stagiari;
2. Functionari tehnici auxi-
hari definitivi;
3. Functionari tehnici auxi-
Hari gradul 3;
4. Functionari tehnici auxi-
liari gradul 2;
5. Functionari tehnici auxi-
liari gradul 1; asa dupa cum se
prevede In tablourile anexe A
*i B.
29. Mee functionar tehnic
auxiliar sanitar si de ocrotire
este numit la intrarea In servi-
ciu stagiar, minimul de timp
necesar pentru avansare se sta-
bileste, dupä cum urmeazil:
Stagiar timp de 5 ani;
Definitiv clupli stagiu de 5 ani
sta giar;
www.digibuc.ro
13 Octomvrie 1933 [Art. 26-31]
Gradul III dupe. stagiu de 5
ani In gradul definitiv;
Gradul II dupà stagiu de 5
ani In gradul III;
Gradul I dupg stagiu de 5 ani
In gradul II.
Administratorii dela institu-
tnle sanitare si de asistentii
medicald si de ocrotire, care fac
parte din corpul contabililor
autorizati, vor putea fi avan-
sati, pentru merite exceptionale,
th functiunile de control finan-
ciar ale acestor institutiuni.
30. Avansarea din grad In
grad este o fnaintare de merit;
es se va hotärf de comisiunea
administrativti, In urma propu-
nerilor motivate ale sefilor
ierarhici, avand ca criteriu de
bazä: studiile, vechimea, activi-
tate, rezultatele obtinute In ser-
viciu si notele calificative.
Avansarea se face pe loc, când
e vorba de aceeasi functiune.
Gradul din care -face parte
functionarul constitue avansare
de merit In corp si functionarul
If pästreazá indiferent de func-
tiunea ce ocupa.
Incadrarea si salarizarea se
va face In mäsura realizärilor
posibilitätilor bugetare.
31. Incadrarea se va face de
Minister, cu avizul unei comisii
mmitä de Ministerul Muncii,
SAnätätii i Ocrotirilor Sociale,
compusit din 5 membri, si a-
mime:
1. Directorul contenciosului
din Ministerul Muncii,
si Ocrotirilor Sociale sau de-
legatul situ.
2. Directorul sau subdirectorul
Dir. Sänätätii din Minister.
3. Directorul sau subdirecto-
rul din Dir. Personalului, ace-
luiasi Minister.
4. Un membru delegat de As.
Gen eralä a Personalului sanitar
auxiliar titrat, ales de Minister.
Secretarul comisiunii va fi un
sef de birou dela Directia Per-
sonalului.
[Art. 32-361 13 Octomvrle 1933
Decizii se vor da cu majori-
tate de voturi, minoritatea va
motiva in scris pdrerea ei, care
se va consemna in procesul-
verbal de sedintd.
32. Intreg personalul tehnic
auxiliar sanitar si de ocrotire
din serviciile i institutile enu-
merate la art. 2, are dreptul la
salariul gradului sd,u, in ma-
sura posibilitatilor i prevederi-
ler bugetare.
El are dreptul si la gradatiile
ce se acordd din 5 In 5 ani Im-
pliniti de activitate. Aceste gra-
datii se dau sub forma de spor
de salariu; fiecare gradatie re-
prezentând 25 la sutd din sala-
riu initial, exclusiv chiria. Sunt
in total 5 gradatii.
Termenele de garantii se so-
cotesc dela numirea in func-
tiune, tinându-se seamd, si de
timpul servit la alte institutii
pi ntru care s'au fiicut retineri
de Casa generald de pensiuni.
Gradatiile care se implinesc
In cursul anului, se vor plAti
cu incepere dela inceputul a-
nului bugetar urmätor.
La trecerea uriui functionar
dela un Minister la altul,
dela Stat la comune sau regii
autonome, ori invers, i se vor
respecta toate drepturile, in-
scriindu-se in buget salariul ce
are In momentul transferdrii.
Dacä transferarea are loc
Inainte de Inceputul anului bu-
getar si dacd functionarul este
transferat inteun loc unde sa-
lariu i toate drepturile aferente
sunt mai mici decât acelea pe
care le avea, diferenta va fi
Implinitä dela postul din care
a plecat, sau se va completa pe
cale de diurnd din fonduri su-
plimentare, pând. la Inscrierea
salariului ce avea la primul bu-
get ce se va face dupil data
transferdrii.
33. Dacd prin noua Inca-
drare, salariul unui functionar
este mai mic decât acela care Il 1933, la pag. 798, In acest velum.
www.digibuc.ro
886
primea in momentul incadrdrii,
functionarul Ii pdstreazd sala-
riul pe care Il avea, ca un drept
astigat.
Prevederile art. 32, precum
a prezentului articol, se vor a-
plica numai in mdsura posibili-
tätilor i prevederilor bugetare.
34. Personalul tehnic auxiliar
sanitar i de ocrotire de pe
lâng6 institutiile medicale si de
ocrotire, are dreptul, pe lângd
salariu, la hrand, si la toate ce-
lelalte avantaje, asa cum pre-
vede art. respective din regula-
mentul spitalelor, (lin 10 Sep-
temvrie 1921.
35. Personalul tehnic auxi-
liar sanitar si (le ocrotire, dela
serviciile exterioare, judete
comune, vor avea dreptul la lo-
cuintd, inalzit i luminat, in
infermerii sau localurile dispen-
sariilor de pläsi sau circum-
scriptiilor medicale, ca si suro-
rile de ocrotire, acolo unde
existä localuri anume destinate
a cestui scop si numai in limita
Acest personal mai are drep-
tul si la diurne de deplasare,
and este trimes in afard de
cercul ski de activitate, sau in
interes de serviciu. Diurnele se
vor acorda dupd normele stabi-
lite pentru functionarii publici
si In mäsura posibilitätilor si
realizärilor bugetare.
CAPITOLUL V
Afributii
36. Atributiunile Intregului
personal tehnic auxiliar sanitar
si de ocrotire, sunt cele prevd-
zute In dispozitiunile rilmase in
vigoare sub imperiul actualei
legi sanitare, din urmatoarele
regulamente:
1. Regulamentul pentru consi-
bile de igiend i salubritate pu-
blicd1).
1) A se vedea Regulamentul din 19 August
887 13 Octomvrie 1933
2. Regulamentul pentru serv.
sari. rural, din 29 Iunie 1904 1).
3. Regulamentul serv. son. de
judet, din 12 August 1894 2).
4. Regulamentul pentru admi-
nistrarea institutiilor de asis-
ten% medicald din 7 Decemvrie
1923, cuprinzand modificárile
din 10 Septemvrie 1924.
5. Regulamentul pentru pre-
ventiunea boalelor infectioase,
din 8 Decemvrie 1891, cu modifi-
cdrile din 23 Septemvrie 1894,
din 15 Iunie 1897, din 30 Iulie
1906, din 23 Iulie 1920 $i din 3
Noemvrie 1920 3).
6. Regulamentul pentru pre-
ventiunea boalelor infectioase
din 8 Decemvrie 1891, cu modifi-
cdrile din 1894 si 1897 4).
7. Regulamentul asupra func-
tiondrii infirmeriilor si dispen-
sariilor rurale, din 7 Iunie
1913 3).
8. Regulamentul pentru vacci-
Dare $i revaccinare, din 20 Au-
gust 1875 si modificarea din 10
Septemvrie 1893 6
37. Pentru a se cunoa$te f e-
meile sdrace din comund, ca srt
fie asistate In mod gratuit de
moa$a functionard, primáriile
Nor Intocmi tablouri ce se vor
afisa, asa cum prevede legea sa-
nitard si de ocrotire. Asistarea
gratuitá a femeilor sdrace se va
acorda pe baza acestor tablouri
sau a certificatelor de pauper-
ta te.
38. Sora de ocrotire are atri-
butiunile fixate prin legea sani-
tar% $i prin dispozitiunile regu-
lamentare respective acestei ca-
tegorii de personal auxiliar sa-
nitar.
1) A ee vedea Regulamentul din 29 Iunie
1904,1a pag. 118, vol. IIIIV.
a) A se vedea Regulamentul din 12 August
1894,1a pag. 1321, vol. II, editia 1907.
5) A se vedea Regulamentul din 8 Decemvrie
1891, ou modifle., pag. 925, vol. II, editia 1907.
4) A se vedea alin. precedent, Iliad o repetire.
5) A se vedea Regulamentul din 7 Iunie
1913, la pag. 132, vol VIII.
6) A se vedea Regulamentul din 10 Septem-
vrie 1898' la pag. 597, vol U.
www.digibuc.ro
[Art. 37-41]
Un regulament special va des-
volta pe larg atributiunile suro-
rii de ocrotire.
39. Atributiunile administra-
torilor, intendentilor si economi-
lor dela institutiunile pentru a-
sistentä medicald si de ocrotire
sunt acelea fixate de regulamen-
tele pentru administrarea acelor
institutiuni.
CAPITOLUL VI
Despre slat personal, foi calificafive,
concedii ;i disfincin
40. Statul personal $i foile ca-
lificative ale personalului tehnic
auxiliar sanitar si de ocrotire se
va intocmi, potrivit articolelor
226, 227 si 232 din legea sanitard
$i de ocrotire, de dare sefii ierar-
hici $i potrivit prevederilor pre-
zentului statut.
Statul personal se va intocmi
la intrarea In functiune de cd-
tre functionar si se va fnainta
Ministerului Muncii, Sandtatii
Ocrotirilor Sociale, pe cale erar-
hied, moclelul va- fi acela al Mi-
nisterului.
Foile calificative se intocmesc
in fiecare an, dându-se note fie-
cdrui functionar sanitar, cel mai
tdrziu pang la 1 Iunie, In modul
urmätor:
a) Prima notd o dá eful ie-
rail-lie, medic primar de judet,
mediclef de municipiu, medic
conduciltor al inst. de asis. med.,
cu avizul scris al sefului ierar-
hic imediat al functionarului
(medic de circumscriptie rurald
sau urband, medici primari de
sectie, medici secundari etc.);
b) A doua nota o da inspecto-
rul gl. san. si de ocrot. respectiv,
pe baza constatarilor personale
$i tiniindu-se searna de nota dela
punctul a.
41. La darea notelor, sefii ie-
rarhici vor rdspunde documen-
tat asupra urmatoarelor puncte:
1. Priceperea i cunostinta pro-
fesionald;
[Art. 42-45] 13 Octemvrie 1933
2. CalitAtile personale;
3. SArguinta si constiinciozita-
tea in serviciu;
4. Disciplina si purtarea In ser-
viciu fatd de functionari si pu-
blic.
Pentru functionarii auxiliari
sanitari ce au posturi de condu-
cere se vor avea In vedere si ap-
titudinele de serviciu.
Ca concluzie a acestor docu-
mentdri se vor da urmAtoarele
note calificative:
Rdu", corespunzator cu notele
1, 2, 3, 4;
SatisfIcator", corespunzAtor
cu notele 5, 6;
Bun", corespunzdtor cu notele
7, 8;
Foarte bun", corespunzator
cu notele 9, 10.
Aceste note se dau in fiecare
an si vor putea fi aduse la cu-
nostinta celui interesat.
Note le calificative vot servi ca
criterii de apreciere si sunt hon.-
ritoare pentru miscarea persona-
lului, numirea si mentinerea in
serviciu, definitivare, avansarea
pe loc, avansarea in serviciu sau
orice alte distinctii sau recom-
pense s'ar acorda acestor func-
tionari.
42. Nota calificativd ran"
datá unui functionar atrage
dupd sine nedefinitivarea sau
amAnarea la Inaintare.
Functionarul care a avut de
cloud ori nota rdu" nu se mai
pune pe tabloul de inaintare,
deck dacd dupd aceastd data', a
avut cel puin 2 ani consecutivi
nota calificativd: bun".
Prima notd va putea fi cornu-
nicatd confidential functionaru-
lui respectiv, care in termen de
10 zile va putea indrepta obiec-
tiunile ce are de f dent, cdtre
Insp. general sanitar si de ocro-
tire, care va decide.
Cel nemultumit poate face apel
la Comisia administrativd, care
va aprecia si va da mentiunea tiv, iar concediile- mai mari se
def initivd. dau de catre Minister, cu avizul
www.digibuc.ro
888
La aceastd botärire, dad, Co-
misia administrativA va crede
necesar, va fi de fatd si apelantul
si ins, general sanitar si de ocro-
tire respectiv.
43. Foile calificative se intoc-
mese in triplu exemlar:
Unul pentru arhiva serviciu-
lui;
Unul pentru Inspectoratul ge-
neral sanitar si de ocrotire;
Unul pentru Ministerul Muncii,
Sänättitii si Ocrotirilor Sociale,
Directia personalului care va
forma cazierul personal al func-
tionarului.
Cazierul este secret si nu poate
lua cunostintä de el decat func-
tionarul respectiv si sefii lui ie-
rarhici.
44. Ori decAte ori se intoc-
mesc tablouri pe judete, muni-
cipii, orase etc., pentru recom-
pensarea personalului tehnic
medical, sefii de servicii sunt da-
tori sd tina searnd si de persona-
lul tehnic auxiliar-sanitar si de
ocrotire spre a fi propus pentru
decorare.
Nu vor fi recomandati decAt
functionarii notati foarte bun",
iar distinctiile se acordd potri-
vit gradului lor.
45. Personalul tehnic auxiliar
sanitar si de ocrotire are drep-
tul la concedii de odihnd, de
boald si la concedii speciale.
Concediile se acordd acestui
personal conform legii sanitare
si de ocrotire si statutului func-
tionarilor publici.
Permisiile dela 3-6 zile se pot
acorda de cloud ori pe an de
cdtre sefii ierarhici directi ai
personalului respectiv.
Permisiunea de a lipsi dela
serviciu pentru o deplasare in
interesul serviciului nu se calcu-
leazd in termenul permisiilor.
Concediile dela 7-30 zile se a-
cordd de cAtre inspectorul gene-
ral sanitar si de ocrotire respec-
889 13 Octomvrie 1933 [Art. 46-521

inspectorului general sanitar si tin. Toate cererile vor fi indrep-

de ocrotire respectiv. tate de cdtre functionar sefului
Concediile pentru graviditate si imediat ierarhic care este dator
leuzie, pentru functionarele sa- sit le solutioneze in termen de
nitare auxiliare, se vor acorda 5 zile.
potrivit legii pentru ocrotirea Nesolutionarea cererilor in ter-
muncii minorilor si femeilor §i menul fixat cld dreptul functio-
durata munci. (Monitorul Oficial narilor sh se adreseze v fului ur-
Nr. 35 din 13 Aprilie 1928 1). mätor ierarhic si apoi capului
In tot timpul absentei functio- administratiei respective care
narei mame, serviciul va fi asi- trebue sä decidd.
gurat din oficiu, functionara a- Dacd nici in ultima datá func-
vând dreptul la salariul intreg. tionarul gdseste cd nu i s'a fácut
Concediul pentru graviditate si dreptate, atunci se poate adresa
leuzie nu se va trece in cazier. direct ministrului de resort.
CAPITOLUL VII CAPITOLUL VIII
Despre disciplinare §i pensionare Exercifiul profesiunei
46. Personalul tehnic sanitar 50. Nimeni nu poate practica
auxiliar si de ocrotire, numit in una din profesiunile apartinând
conditiunile prezentului statut, personalului tehnic auxiliar sa-
va fi disciplinat in conformitate nitar si de ocrotire preväzut la
cu art. 249 si urmätoarele din art. 1 al prezentului statut dacd.
legea sanitard si de ocrotire si nu indeplineste conditiunile legii
conform regulamentului comi- sanitare si de ocrotire si ale sta-
si unilor disciplinare. tutului de fatd.
47. Pensionarea se va face in Exceptie face numai persona-
conformitate cu dispozitiunile lul infirmier, pentru o perioadd
art. 265 si urmdtorul din legea de 5 ani dela data promulgárii
sanitard si de ocrotire si in con- legii sanitare si de ocrotire din
formitate cu dispozitiunile legii 13 Aprilie 1933, adicd numai
generale de pensiuni. pând in anul 1938.
48. Anchetele disciplinare con- 51. Echivalarea diplomelor
tra intregului personal tehnic strdine se va face de catre Mi-
auxiliar sanitar kii de ocrotire se nisterul Muncii Sánätätii si 0-
vor ordona numai pe baza recla- crotirilor Sociale pe baza rapor-
matiunilor documentate. tului primit dela Institutul de
Cercetárile se vor face de a.- igienä si sändtate publicd.
tre delegatul Ministerului Mun-
cii, Sdnatátii si Ocrotirilor So- CAPITOLUL IX
ciale, fiind prezent si anchetatul. Libera practice!' a mo§ifului
Orice anchetd, precum si cons-
tatärile sunt confidentiale. Ele 52. Libera practicd a mositu-
nu se vor comunica tertilor. lui se acorn. de Ministerul Mun-
49. Se interzice functionarilor cii, SdnittAtii si Ocrotirilor So-
auxiliari sanitari a adresa pe ciale, cu avizul Comisiei admi-
cdi läturalnice orice reclama- nistrative, pe baza urmátoarelor
tiuni, interventiuni sau Intâmpi- acte:
näri in legilturd cu functia ce de- a) Diploma de absolvire a unei
scoli de moase din tard sau di-
1) A se vedea Legea pentru ocrotirea mama ploma unei scoli strdine, echiva-
rainorilor gi femeilor, din 13 Aprilie 1998, la latd, potrivit art. 224 din legea
pag. 1080, vol. XV XVI, eu medifie. din 11
Oetomvrie 1932, la pag. 895, vol. XX. sanitard si de ocrotire;
www.digibuc.ro
lArt. 53-611 13 Octomvrie 1933
b Certificatul dovedind cetd-
tenia romând;
c Certificatul dovedind cá nu
exista nicio condamnare prin ho-
tarire judeciltoreascd definitiva
pentru fapte infamante.
Comisia administrativa este o-
bligata sá acorde in termen de
30 zile dela data depunerii acte-
lor libera practicd a mositului
candidatei care indeplineste con-
ditiunile mai sus arAtate.
53. Ori cine va voi sá exercite
mositul inteo localitate oarecare,
va trebui sa instiinteze despre a-
ceasta consiliul de igiena i ocro-
tire al judetului sau municipiu-
lui respectiv, aratând In aceasta
instiintare domiciliul la care se
stabileste i facând dovada cá a
obtinut libera practick conform
art. mai sus citat.
Consiliul de igiend va aproba
inscrierea daca candidatul Inde-
plineste conditiunile cerute de
prezentul statut.
Consiliul de igiená si de ocro-
tire va comunica tuturor medi-
cilor si farmaciilor din circ. res-
pectivä numele moaselor cu
drept de liberA practica.
De asemeni farmaciile sunt o-
bligate sa aibd, tabloul moaselor
din localitatea respectivA.
Orice moasA care a cerut in-
scrierea la consiliul de igiend,
de ocrotire din judetul sau mu-
nicipiul respectiv este obligatd
sa-si pund. firma. De asemenea
este obligati sd dea ingrijire fe-
meilor gravide i leuzelor in con-
formitate cu prevederile prezen-
tului statut i potrivit drepturi-
lor ce-i acorda diploma.
54. La declaratiile de nasteri,
la Oficiul de stare civild, se va
putea cere si certificarea unei
moase diplomate, bine Inteles In
localitAtile unde se aflA o aseme-
nea moase.
55. Ori cine, in afard de cor-
pul medical, va exercita una din
profesiunile, apartinând perso-
nalului sanitar auxiliar, se va vol. XIX.
www.digibuc.ro
890
pedepsi conform prevederilor din
codul penal.
56. Moasele trebue sd poarte
asupra lor trusa cu instrumen-
tele si medicamentele ce le nece-
sau . exercitiul profesiunei lor.
57. Oficiul sanitar are dreptul
sa poarte asupra sa trusa cu me-
clicamentele, instrumentele si de-
sinfectantele necesare exercitárii
functiunii sale.
58. Personalul tehnic sanitar
auxiliar si de ocrotire chemat sa
ingrijeasca de bolnavii conta-
giosi, atunci când chiar ei au
descoperit aceste cazuri, sunt o-
bligati ca imediat sd, le aducd la
cunostinta serviciului sanitar lo-
cal, conform cu legea sanitard
regulamentul pentru preveni-
rea bolilor contagioase.
50. Pentru bolnavii de orice
f el, personalul sanitar auxiliar
va putea executa lucrAri de mica
chirurgie numai atunci când ele
sunt facute sub controlul si reco-
mandatia medicului curant.
60. Bolnavii sau familiile lor
care nu vor plati onorariile sta-
bilite prin bunt], intelegere, de
medicul curant sau de catre per-
sonalul sanitar auxiliar particu-
lar ce nu este In serviciul Statu-
lui, judetului, comunei sau vreu-
nei alte autorititti, personal an-
gajat pentru ingrijirea bolnavi-
lor, se vor judeca si urmAri con-
form legit jurisdictiunii profesio-
nale i legit pentru plata lacru-
tut e(ectuat 1).
CAPITOLUL X
Organizarea in carp a personalului
auxiliar sanifar ;I de ocrofire
61. In scopul strângerii legd-
turilor de colegialitate pentru
desvoltarea starii culturale, pre-
cum si pentru revendicarea drep-
1) A se vedea Legea pentru jurisdictia mtm-
cii, din 15 Februarie 1933, la pag. 53, In aceet
volum ; precum i Legea pentru plata luorului
electuat din 21 Aprilie 1031, la pagina 478,
 891
turilor si executarea indatoriri-
lor, personalului tehnic auxiliar
sanitar si de ocrotire, din in-
treaga tartt, sa constituit Aso-
ciatia general& a personalului
tehnic auxiliar sanitar si de o-
crotire din tar&", constituire pen-
tru care Ministerul Muncii, SA-
Mitätii si Ocrotirilor Sociale isi
clä aviz favorabil, urmând ca con-
stituirea asociatiei, inscrisä la a
cest articol:sa fie facuta conform
le gii persoanelor juridice 1).
Membrii acestei asociatiuni se
vor conforma prezentului statut,
precum si statutelor asociatiei si
regulamentelor acelui statut.
62. Pentru membrii asociatiei
generale a personalului auxiliar
sanitar si de ocrotire din %ark
functionari care, la inscrierea in
asociatie, vor cere in scris ca sä.
li se retina cotizatia din salariu
prin state, pe seama filialelor ju-
detene ale asociatiei sau pe sea-
ma asociatiei generale, serviciul
contabilitátii din Ministerul
Muncii, San&tritii si Ocrotirilor
Sociale, sau serviciile de conta-
bilitate ale judetelor, municipi-
ilor, regiilor autonome si al al-
tor autorittiti plátitoare, vor pu-
tea face aceasta retinere numai
pe baza consimtdmantului scris
al functdonarului.
Retinerea se va ordonanta di-
rect pe numele filialei sau aso-
ciatiunii generale.
63. Asociatia functionarilor
tehnici auxiliari sanitari si de
ocrotire, nu va putea discuta si
nici lua rezolutiuni cu cuprins
politic.
Ea poate discuta orice ches-
tiune de ajutor mutual, cultural
si erice chestiune in leg&tur& cu
profesiunea si functia membri-
lor acestei asociatii.
I) A se vedea Legea persoanelor juridice (p.
Asociat(uni) din 6 Februarie 1924, la pag. 244,
vol. XI--XII; precum al Regulamentul de apli-
oare, din 19 Aprilie 1924, la pag. 261 Reel*
ovlum.
www.digibuc.ro
13 Octomvrie 1933 [Art 62-65]
CAPITOLUL XI
Dispozifiuni generale
64. In cazul and functiona-
rul tehnic auxiliar sanitar si de
ocrotire, primeste din partea se-
fului sAu un ordin contrar le-
gilor si regulamentelor ordine-
lor si instructiunilor, sau intere-
selor administratiei, el este da-
tor sa atragá atentia celui care
a dat ordin si sd-i ceará repeta-
rea ordinului in scris.
In cazul când seful confirm&
in scris ordinul dat verbal,
functionarul este dator sa-1 exe-
cute.
Pentru alineatul 1 *i 2 al aces-
tui articol se va proceda in asa
mod luck sa nu se prejudicieze
bunul mers al serviciului ce-i
este incredintat functionarului
auxiliar-sanitar si de ocrotire,
functionarul fiind ráspunzator
de orice prejudiciu s'ar aduce in
executarea serviciului.
Functionarul tehnic auxiliar
nu este obligat sti execute servi-
cii particulare si care ies din
cadrul functiunii si atributiuni-
lor sale oficiale.
65. Orele de serviciu In birou-
rile institutiunilor sanitare si de
ocrotire sunt, pe cat posibil, 8
ore pe zi, dup& normele regle-
mentate de statutul f unc tionari-
tor publici.
In spitalele si institutiile sani-
tare similare, personalul tehnic
auxiliar sanitar si de ocrotire va
fi prezent la serviciu cu 2 ore
inainte de inceperea vizitei me-
dicale, care este prevázutá la art.
30 din regulamentul institutiu-
nilor de asistentá medicald.
In orice caz serviciul va fi a-
sigurat in mod continuu, insti-
tuindu-se in afar& de orele regle-
mentare, un serviciu de gardá,
prin rotatie, care va interveni
ziva si noaptea in toate cazurile
urgente.
Acolo unde nu se poate institui
un serviciu de gardrt, el trebue
[Art. 66-71] 13 Octomvrie 1933 892

asigurat cum se poate mai bine tu(iunile particulare, va benefi-

cu personalul existent. cia de dispozitiunile legii con-
In acest scop, medicul diri- tl actelor de muncd $i de toate
ginte a] spitalului va intocmi ta- drepturile prevAzute de legile
blouri pentru rotatia personalu- muncitoresti ').
lui tehnic auxiliar sanitar $i de 70. Pentru satisfacerea dispo-
ocrotire, care vor fi afisate in bi- zitiunilor din art. 250 a legii sa-
rouri si in cancelaria serviciilor nitare $i de ocrotire, precum $i
medicale. dispozitiunile din regulamentul
acestei legi, privitoare la alege-
CAPITOLUL XII rea membrilor din comisia de
Dispozifiuni franziforii ;i finale disciplinA, Asociatia generald a
personalului telmic auxiliar sa-
66. Dacg la unele servicii sa- nitar si de ocrotire va putea
nitare de judet, municipiu sau constitui filiale judetene in
comung urbang, nu existA secre- toatii tara.
tari $i acest serviciu se face de Presedintii filialelor judetene
cAtre functionarii de birou, a- se vor intruni pe Inspectorate
tunci conducgtorul $ef actual al sanitare si vor alege si desemna
biroului i se poate acorda titlul câte doi membri in comisiile de
de secretar, indiferent de gradul disciplina ale Inspectoratelor
administrativ pe care II are In sanitare si de ocrotire respec-
birou, In cazul cAnd Indeplineste tive. Unul din membri va fi
conditiunile de recrutare prevg- activ, iar celillalt supleant.
zute In prezentul statut. Presedintii filialelor vor putea
67. Intreg personalul auxiliar desemna printre membrii din
sanitar si de ocrotire din insti- comisiile de discipling $i mem-
tutitmile spitalicesti si de ocro- bri din asociatie, chiar dam nu
tire, este obligat sa poarte in sunt presedinti de filiale.
serviciu imbrAcilminte albA (ha- Personalul tehnic auxiliar sa-
lat cu mansete albastru deschis nitar si de ocrotire, care poseda
si bonete albe), iar personalul certificatul sau diploma de: sub-
de serviciu (oameni $i femei de cbirurg, agent sanitar, of iciant
srviciu, servitori) va purta nu- sanitar, oficiant sanitar de spi-
mai uniforme albastre (halate tal, moa$A, sord de ocrotire,
albastre). sord de caritate, infirmierd, in-
68. Intreg personalul tehnic firmier, felcer, felcerita si care
auxiliar sanitar si de ocrotire ocupd una din functiunile enu-
din institutiunile de asistentil rnerate la art. 1, la una din ins-
medicaid, si de ocrotire ale Sta- titutiile prevgzute la art. 2 din
tului, judetelor si municipiilor, prezentul statut, pot fi definiti-
se bucurd de reducere pe C. F. vati cu avizul Comisiei adminis-
R. in aceleasi conditiuni ca $i trative, dacg au o vechime In
functionarii publici ai Statului, serviciu de 5 ani consecutiv, la
aceastA reducere acordandu-se decretarea prezentului statut.
de comun acord cu Regia Auto- Fac exceptie infirmierele si
nomd C. F. R. infirmierii pentru o perioadg de
Carnetele respective se vor eli- 5 ani, dela promulgarea legii sa-
here de Ministerul Muncii, SA- nitare si de ocrotire din 13 A-
ndaitii si Ocrotirilor Sociale, prilie 1933.
de acord cu Regia Autonomd C. 71. Personalul tehnic auxiliar
F. R. sanitar si de ocrotire, numit
69. Personalul tehnic auxiliar 1) A se vedea Legea isontractelor de muno5,
sanitar si de ocrotire din insti- din 5 Aprilie 1929, la pag. 400, voL XVII.
www.digibuc.ro
893 13 Octomvrie 1933
conform prevederilor prezentu-
lui statut, se va putea in cadra
-in gradele cuvenite functiunii,
iar cei ce nu vor indeplini con-
ditiunile de recrutare si numire,
vor putea fi pusi in disponibi-
litate, conform legiurilor in vi-
goare.
72. Functionarii tehnici auxi-
Hari sanitari $i de ocrotire
mentonati in tabela B vor pu-
tea fi asimilati functiunilor ad-
ministrative, dup& vechimea in
serviciu $i importanta institu-
tiunii.
Pentru avansarea functiona-
rilor trecuti in tabela B dela
numilrul 7 in sus, se vor cere
candidatilor sì indeplineasc&
conditiunile de recrutare si a-
vansare, cerute de legea statu-
tului functionarilor publici (in-
cepând cu $eful de sectie cl.
Ill-a) 1).
73. Toate $colile pregittitoare
de personal auxiliar sanitar,.
prevazute la art. 223 din legea
sanitarit $i de ocrotire, vor tre-
bui srt fie autorizate de Ministe-
rul Muncii, SAnAtätii $i Ocroti-
rilor Sociale, având conditiuni
de admitere, program $i durata
cursurilor, dupä norme unitare
pe tot teritoriul tArii. Diplomele
acestor scoli se vor elibera de
cAtre Ministerul Muncii, SAnA-
tätii i Ocrotirilor Sociale.
Regulamente speciale pentru
fiecare categorie de scoalil enu-
meratd la art. 223 din legea sa-
nitarä $i de ocrotire, vor fi in-
tocmite de cAtre Ministerul
Muncii, Silnittiltih i Ocrotirilor
Sociale.
74. Aceste regulamente vor fi
aprobate prin decizie ministe-
rial& si publicate in Monitorul
Oficial.
1) A se vedea Legea Statutulul iunotionarilor
publioi din 19 Iunie 1928, la pagina 409,
vol. XIXII, ou modiflo. din 28 Iunie 1930 si
22 Martie 1933 ; preoum pi Regulamentul de
aplicare, din 28 Noemvrie 1928, la pag. 418,
vol. XI XII ou mod. 5 August 1980.
www.digibuc.ro
[Art. 72-21
DECIZIE
pentru modificarea regulamentului de
aplicare a legii pentru comertul de
devize
DIN 13 OCTOMVRIE 19331)
Art. unic.
Articolul 2 al re-
l,ulamentului de aplicare a le-
gii pentru comertul de devize,
publi,cat in Monitorul Oficial
Nr. 250 din 25 Octomvrie 1932,
partea I, se modifia astfel:
2. Orice vânzare sau cumpil-
rare de cecuri, trate, disponibil
de conturi in valute strdine,
acreditive $i in general devize
de brice fel, monete de aur, lin-
gouri de aur, aur brut (nisip,
topit si ars), bancnote si monete
strdine, toate denumite in ar-
ticolele de mai jos devize", se
pot face numai de_Banca Natio-
nal& a României sau de cei au-
torizati de dânsa.
Cumpitritrile $i vânzárile de
devize vor fi efectuate la cursu-
rile fixate de Banca National&
a României.
LEGE
pentru ratificarea Conventiei cu Ceho-
slovacia pentru transporturi aeriene
DIN 14 OCTOMVRIE 1933 2)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica $i a face sa se
execute Conventiunea Intro Re-
gatul României $i Republica
Cehoslovacá, relativii la stabili-
Aceasti Decizie sub Nr. 221.946/933 s'a
publicat in Monitorut Olicial p. I Nr. 236 din
13 Octomvrie 1983 ; a se vedea intreg Regula-
mentul de aplicare a Legii pentru comertul ae
devise din 25 Ootomvrie 1932, la peg. 752,
voL XX, precum gi Loges respeotivi din 1
Ootomvrie 1982, la pag. 665, aoelagi volum.
Aoeasti Loge, dimpreunit ou Conventiunes
le. aim alituvatA, s'a votat ktlunarea de-
putatilor gi Senat, in gedintele dela 24 gi 25
Ionia 1930, s'a promulgat cu Deoret Nr. 2.588
din 1933 pi publicat in Monitorui p. I
Nr. 237 din 14 Ootomvrie 1933, unde se poate
consults. A se vedea gi Conventia ou P. T. T,.
pentru transporturi aeriene din 14 Septemvrie
1931, la pag. 718, vol. XIX
(Art. 4] 14 Octonivrie 1933
rea i exploatarea liniilor regu-
late de transport aerian, sem-
natit la Bucuresti, in ziva de 20
Iunie 1930.
Copie i traclucere de pe zisa
Conventiune se altiturd la legea
de fatd.
REOULAMENT
privitor la aplicarea Legii pentru unifi-
carea asigurärilor sociale
DIN 14 OCTOMVRIE 1933
Acest Regulament, continând
315 articole, s'a aprobat cu de-
cretul regal Nr. 2.524 933 si.pu-
plicat in Monitorul Oficial p. I
Nr. 237 din 14 Octomvrie 1933,
unde se poate consulta. El a-
brogd diferite decizii si instruc-
tii referitoare la asigurdrile so-
ciale.
A se veclea Legea pentru tun-
ficarea asigurdrilor sociale din
8 Aprilie 1933, la pag. 129, in
acest volum. De asemeni deci-
zia pentru drepturile la pensie
ale salariatilor intreprinderilor
miniere din 13 Martie 1933, la
pag. 81, in acest volum.
REGULAMENT
de modul i misura In care se apnea
dispozitiunile Legii contabilitätii publice
In asigurfirile sociale
DIN 14 OCTOMVRIE 1933
Acest Regulament, continând
167 articole, s'a aprobat cu de-
cretul regal Nr. 2.524/933 i pu-
plicat in Monitorul Oficial p. I
Nr. 237 din 14 Octomvrie 1933,
unde se poate consulta.
A se vedea Legea pentru uni-
ficarea asigurdrilor sociale, pre-
cum si Regulamentul de apli-
care, care precede in acest vo-
him; precum i Legea contabi-
litätii publice, din 31 Julie 1929,
la pag. 783, vol. XVII, cu mod.
Decemvrie 1932, pag. 871, vol.
XX.
www.digibuc.ro
894
D EC R ET
pentru modificarea art. 4 din regula-
mentul de aplicare a legii pentru
exportul de ouä
DIN 24 OCTOMVRIE 19331)
4. Ouäle standardizate cu-
prind urmdtoarele categorii de
mid de gainä:
a) Oud proaspete, adied care
mi au fost supuse niciunui mij-
loc de conservare;
b) Ouìl. conservate in apa de
var;
c) Oua conservate in frigori-
ferele din tard.;
d) Oud conservate prin mice
alt mijloc.
Conditiunile pe care trebue sd.
Indeplineascd ouille standar-
dizate sunt urmatoarele:
Oudle nu trebue sa fie mur-
dare sau crdpate, nici curatate
sau spdlate.
La examinarea cu lampa. ca-
mera de aer sa fie fixd, si sa nu
depäseasca 7 mm in inaltime.
Camera de aer nu trebue sa de-
paseascd 5 mm in inaltime la
oudie pentru care se cer certi-
ficate speciale de calitate, cu
mntiunea vollfrisch".
Albusul trebue sd fie strave-
ziu, vâscos, fard pete, sa nu fie
turbure.
GMbenusul compact trebue srt
nu fie lipit de coaje sail cu ha-
lazele rupte.
In privinta greutdtii oudle se
impart In urmdtoarele clase:
Ourt (lela 46 gr. la 48 gr.
Oug. de peste 48 gr. panti la
50 gr.
1) Acest Decret modificator sub NI% 2.620
din 1933, s'a publicat In Monilorul
p. I Nr. 245 din 24 Octomvrie 1933. A se ve-
dea fntreg Regulamentul pentru aplioarea Legii
exportului de ouI din 12 Septemvrie 1931, la
pag. 709, vol. XIX, ou modiflo. din 29 Octom-
vrie 1932 ; de asemeni Legea din 27 Iulie 1931
la pag. 639, aoelagi volum.
895 31 Octomvrie 1933
Oud de peste 50 gr. pânit la
52 gr.
Ourt de peste 52 gr. 'land la
53 gr.
Oud de peste 53 gr. pan& la
54 gr.
Oul de peste 54 gr. paint la
55 gr.
Oud de peste 55 gr. Nina la
56 gr.
Oud. de peste 56 gr. pând la
60 gr.
Oud de peste 60 gr. si mai
grele.
Oud le sub 46 gr. se considera
ca oud nestandardizate.
Printre oudle dintr'o clasá nu
pot srt fie mid mai usoare decât
cel mult cu 1 gr. si deci din
clasa imediat inferioard (ex. in
clasa 53 54 nu vor putea fi ex-
portate mid mai mici (le
gr.).
Oun, le de ratil se pot exporta
in Idzi separate, purtAnd marca
Enten".
INSTRUCTIUNI
pentru aplicarea legii monopolulul vin-
zärii spirtului ;I bäuturilor spirtoase
DIN 31 OCTOMVRIE 1933
Aceste instructiuni de apli-
care, ref eritoare la fabricarea
rachiurilor din fructe si deri-
vate de fructe i vin s'a publi-
cat in Monitorul Oficial p. I
Nr. 251 din 31 Octomvrie 1933.
A se vedea si legea monopolului
Anzarii spirtului si bäuturilor
spirtoase (lin 22 Aprilie 1932,
la pag. 417, vol. XX si instruc-
tiile de aplicare din 11 Noem-
vrie 1932, in Monitorul Oficial
p. J Nr. 265 din 1932.
www.digibuc.ro
[Art. 33]
DEC R ET
pentru modificarea art. 33 din regula-
mentul pentru depozitarea, vinderea ;i
transportarea petrolului brut ;i
derivatelor lui
DIN 2 NOEMVRIE 1933 1)
33. Rezervoarele se vor pune
la pamânt, potrivit regularnen-
telor in vigoare, elaborate (le
directiunea minelor din Minis-
terul de Industrie si Comert.
In ceea ce priveste rezervoa-
rele care prin constructia lor
vor depdsi un diametru mai
mare de 20 m, ele se vor pune
de mai multe ori la pdmiint,
cerandu-se in aceste cazuri a-
vizul personalului autorizat si
de specialitate al directiunii mi-
nelor.
52
REGULAMENT
pentru adiugirea unor noi alineate la
art. 1, 111 el 115 ;i modificarea art. 25
;i 128, alin. I din regulamentul pentru
organizarea serviciului interior al tribu-
nalelor, & grefelor lor ;4 al cancelariei
parchetelor
DIN 6 NOEMVRIE 1933 2)
Articol unic. La finele art.
1, se adaugd, un ultim alineat:
Pierde onorariul pe acea zi
rnagistratul care nu se va pre-
zenta la serviciu la ora legali,
precum si acel care plecând Ina-
inte de terminarea lucrárilor
1) Aeest Decret modificator sub Nr. 2.367
din 1933 s'a publicat In Mcnitorul p. I
Nr. 253 din 2 Noemvrie 1933. A se vedea In
Intregime Regulamentul pentru depozitarea ei
vAnzarea petrolului i derivatelor din 2 Sep-
temvrie 1922, la pag. 824, volumul XIIIXIV.
2) Acest Regulament modificator s'a sprobat
ou Decret Nr. 2.729 933 ei publicat In Mo-
nitorul Olieini p. I Nr. 256 din 6 Noemvrie
1983. A se vedea In Intregime Regulamentul,
pentru organizaroa servioiului interior al tri-
bunalelor din 29 Decemvrie 1925, la pag. 1097'
vol. XI XII, cu modifie. din 6 Aprilie 1933
li pag. 126, in acest volum.
[Art. 25-1281 6 Noemvrie 1933
tribunalului va fi Impiedecat
sgvfirsirea vreunei afaceri. Dacg
faptele arittate In acest articol
se vor repeta, magistratul vino-
vat va fi pedepsit i discipli-
nar.
Art. 25 se modificg In felul
urmätor:
25. 0 zi pe sitptilmâng va fi
rezervatil pentru
Hotgririle de regulg trebuesc
pronuntate imediat dupg ce s'au
Inchis desbaterilor pentru fie-
care cauzil in parte, iar când
nu va fi posibil, delibergrile
vor continua In aceeasi zi in
camera de consiliu, dung ter-
minarea sedintei, pang la im-
plinirea orei legale. Ace le cauze
care nu vor putea fi solutio-
nate pânit la aceastit org., tre-
buesc pronuntate In termen
maximum de 8 zile libere si a-
ceasta chiar dacg prirtile n'au
depus concluziunile scrise la
care au fost obligate.
Aceste delibergri se vor fixa
de regulg In ziva destinatä
pentru deliberitri, iar când vor
fi fixate si In alte zile vor fi
Iuate cu precgdere la finele se-
dintei din acea zi.
La finele art. 111 se adaugg
urmittoarele:
La tribunalul Dâmbovita a-
tributiunile sectiunilor vOr fi
urmátoarele:
Actiunile civile directe, ape-
Inri recursuri se vor repar-
tiza In mod egal Intre toate
cele trei sectiuni.
Actiunile directe, apelurile $i
recursurile comerciale ordinare
cambiale, ordonantele prezi-
dentiale ce se dau In cazurile
prevtizute de codul comercial si
orice alte afacert de naturg co-
mercialg neprevgzute mai sus,
se vor repartiza sectiunii a II-a,
iar actiunile penale directe, a-
peluri si recursuri, se vor re- fang de tribunalele Dorohoi
partiza Intre sectiile II-a si Ifotin, vor continua a Intrebu-
inta, in afara registrelor prevg-
www.digibuc.ro
896
Se vor mai repartiza:
La sectiunea I-a:
1. Toate afacerile derivând
din legea pentru regularea $i
consolidarea terenurilor petro-
lifere.
2. Cererile de validare con-
form legii minelor $i orice alte
cereri in materie minierg.
3. Actele de notariat de orice
naturg, inscriptiunile ipotecare,
transcriptiunile, vanzárile si-
lite si de bung voie, sechestre
$1 alte acte de asemenea na-
turg.
4. Apelurile si recursurile fis-
cale.
La sectiunea II-a:
1. Falimente, concordate si
toate cererile accesorii acestor
materii.
2. Cererile pentru constitui-
rea societätilor de comert, pen-
tru parafarca, vizarea si
registrelor comerciale,
precum si legalizarea extracte-
lor de cont si toate cererile ac-
cesorii acestor materii.
3. Lucrárile referitoare la ac-
tele de protest.
La sectiunea III-a:
1. Cererile pentru regularea
succesiunilor in care sunt in-
teresati mo$tenitorii majori.
2. Cererile de adoptatiune.
La art. 115 se adaugit un
nou i ultim alineat:
In caz de mitrirea numgrului
sectiilor la un tribunal, primul
presedinte, cu Invoirea Minis-
terului, poate repartiza mai
multe afaceri noi la sectia nou
infiintatii.
Art. 128, alin. 1, se modificg
precum urmeazá:
PAng la unificarea proceduri-
lor civile si penale, grefele si
arhivele tribunalelor din cir-
cumscrintiunea Curti lor: Cluj,
Oradea-Mare, Timisoara, Bra-
sov, Tg.-Mures si Cernguti, a-
.c.;i
897 6 Noenwrie 1933
zute de art. 56, 64 si 76 din a-
cest regulament si pe cât sunt
absolut necesare registrele, con-
dicele i jurnalele impuse de
procedurile in vigoare si pre-
vilzute in vechile regulamente
de administratiune interioare
ale acelor tribunale.
REGULAMENT
pentru adäugirea unui nou alineat la
art. 4 5i modificarea articolelor 10,
alin. 4, art. 121, alin. 1 si art. 125 din
regulamentul pentru organizarea servi-
ciului interior al Curlilor de apel, al
grefelor lor 5i al cancelariilor parchetelor
DIN 6 NOEMVRIE 1933 1)
Alineatul ultim al art. 4 se
modificA precum urmeazrt:
Pierde onorariul pe acea zi
magistratul care nu se va pre-
zenta la serviciu la ora legalii,
pi ecum si acel care plecând
inainte de terminarea lucrári-
lor Curtii va fi impiedecat sâ-
vâr*irea vreunei afaceri.
Dacil faptele arAtate in acest
articol se vor repeta, magistra-
tul vinovat va fi pedepsit
disciplinar, conform art. 160
din lege.
Art. 10, alin. 4, se modifier'.
astfel:
0 zi pe sAptdmânâ va fi re-
zervatil pentru deliberitri. Ho-
trtririle de regul5, trebuesc pro-
nuntate imediat dupil ce s'au
inchis desbaterile pentru fie-
care cauzA, In parte, iar când
nu va fi posibil, deliberärile
1) Aoest regulament modilleator s'a aprobat
ou Deeret Nr. 2 730 933 pi publieat In Mo-
nitorul Oficial p. I Nr. 256 din 6 Noemvrie
1933. A se vedea In Intregime Regulamentul
pentru organizarea servioiului interior al Curti-
lor de apel din 16 Martie 1926, la pag. 1151
vol. XIXII.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XXI. 57.
[Art. 4-125]
vor continua in aceeasi zi in
camera de consiliu, duprt ter-
minarea sedintei, pânä la im-
plinirea orei legale. Acele cauze
care nu vor putea fi solutio-
pate pânâ la aceasta orà tre-
buesc pronuntate in termen
maximum de opt zile libere *i
aceasta chiar dacg, partile n'au
depus concluziunile scrise la
care au fost obligate.
Aceste deliberttri se vor fixa
de reguirt in ziva destinatá
pentru deliherári, iar când vor
fi fixate si in alte zile vor fi
luate. cu precädere la finele *e-
dintei din acea zi.
Art. 121, alin. 1, se inlocu-
e*te cu urmiltoarele:
Oamenii de serviciu se nu-
mesc si se Indepárteazil din
srviciu de primul-presedinte
al Curtii.
Art. 125, alin. 1, se modifia
precum urmeazg:
PArna la unificarea legilor de
procedurA civiirt si penalá,
grefa, registratura si arhiva
Curtilor de apel din Cernguti,
Oradea, Cluj, Ba*ov, Timisoara
Tg.-Mures, vor tine registrele
prevAzute pi:1116 acum in vi-
goare la aceste Curti, socotite
indispensabile, pe lang6. re-
gistrele prevAzute in acest re-
gul am ent.
RE6ULAMENT
pentru Facultatea de medicina din
Bucure5ti pe anul polar 1933-1934
DIN 6 NOEMVRIE 1933
Acest Regulament având 88 ar-
ticole s'a aprobat cu Decret Nr.
2.701/933 *i publicat in Monitorul
Oficial p. I Nr. 256 din 6 Noem-
vrie 1933, unde se poate consulta.
El abrogrt vechiul Regulament
din 22 Iulie 1927, pagina 826, vol.
XVXVI, cu modific. din 11 No-
emvrie 1931.
[Art. 1-7] 7 Noemvrie 1933
REGULAMENTUL
concursurilor de clasificare pentru
posturile de medici de specialitate
si modal de ocupare a acestor posturi
DIN 7 NOEMVRIE 19331)
1. Recrutarea medicilor spe-
cialisti pentru toate serviciile
Ministerului i institutiunilor
prevazute in legea sanitard
de ocrotire se face pe baza unui
concurs de clasificare.
2. Concursurile sunt publice
si se tin odatá pe an, publi-
cându-se In Monitorul Oficial
data inceperii lor si localitatea
wide urmeazá s5., se Ora.
Publicarea concursurilor se
va face cu cel putin douá luni
inainte de data inceperii lor.
3. Specialitatile se grupeazil
in urmiltoarele trei grupuri:
I. Obstetricá si ginecologie,
pediatrie i puericulturá, der-
mato-venerice, otorinolaringo-
logie si laborator.
II. Mediciná interfiä, igienä,
stomatologie i radiologie.
III. Chirurgie, boli infectioase,
oftalmologie, psihiatrie, boli
nervoase si tuberculozn.
4. In primul an (1933) aceste
concursuri de clasificare se vor
da in modul urmátor:
din grupa I-a
Specialitâtile
se vor da la Bucuresti, cele
din grupa II-a la Cluj si cele
din grupa III-a la Iasi.
In anii urrnritori acestei grupe
se vor da alternativ la Bucu-
resti, Cluj si
Acest Regulament s'a aprobat eu Decret
Nr. 2.698 938 9i publicat fa Monilorui
dial p. I Nr. 257 din 7 Noemvrie 1933. A se
vedea In legiitini Legea pentru concursul me-
dicilor de spitale i specialititi, din 17 Iulie specialitate din serviciul Mi-
1931, la pagina 693, vol. XIX, preeum i mo-
clificarea din Legea sanitacl pi de ocrotire din nisterului, cu o vechime de cel
27 Aprilie 1933, la pag. 451, In west volum.
A se vedea i Regulamentul pentru coneursul
medicilor la Casa de ocrotire a personalului
C. F. R., din 6 Mai 1932, la pagina 497, vo-
lumul XX.
www.digibuc.ro
898
5. Candidatii care cer in-
scrierea pentru concurs vor tre-
bui sá inainteze Ministerului
Muncii, SAng,t64ii i Ocrotiri-
lor Sociale cererile lor insotite
de acte i suma prevázutá la
art. 13 cu eel putin 30 zile li-
bere mai Inainte de ziva fixatä
pentru inceperea concursului.
6. Ministerul Muncii, Sáná-
tAtii si Ocrotirilor Sociale, prin
directorul general al sänätätii,
controleaza actele si face In-
scrierea celor care indeplinesc
conditiunile prevAzute in pre-
zentul regulament, incheind un
proces-verbal pentru fiecare
candidat. Acest proces verbal se
anexeazá la dosarul concursu-
lui.
Lista candidatilor admisi, ast-
fel intocmitri, se afiseadt la
Ministerul Muncii, SdnátAtii si
Ocrotirilor Sociale cu 15 zile
libere inainte de inceperea con-
cursului. In acelasi timp se va
afisa si lista celor respinsi la
Inscriere, aratandu-se in drep-
tul fiecáruia cauzele pentru care
nu au putut fi admisi.
Cei nemultumiti pot face con-
testatiuni in termen de 3 zile
libere dela afisare atre comi-
sia administrativä, care este
obligatá a le solutiona in ter-
men de 3 zile dela expirarea
termenului de mai sus Deci-
zia comisiei administrative e
definitiv5.
Comisia examinatorie
7. Comisia de examinare se
compune din 5 specialisti si
anume: câte un profesor din
fiecare Facultate de mediciná,
recomandati de Consiliul pro-
fesoral respectiv si doi delegati
de Minister, dintre medicii de
putin 10 ani In specialitatea
pentru care clä concursul.
Pentru constituirea comisiei,
Ministerul va cere odatá cu pu-
899 7 Noemvrie 1933
blicarea concursului in Monito-
rul Oficial, FacultAtilor de me-
dicina din Bucuresti, Iasi si
Cluj, sd delege cdte un pro-
fesor de specialitatea pentru
care se tine concursul.
Dupd incheierea inscrierilor,
Ministerul Muncii, SAndtatii si
Ocrotirilor Sociale va numi pe
delegatii sai in comisiunea exa-
minatoare.
At At F'acultdtile, cAt si Mi-
nisterul vor desemna cAte un
delegat supleant ales dupa a-
celeasi norme.
8. Comisiunea este prezidatä
de cel mai in vArstA dintre
membrii profesori, iar serviciul
de secretar va fi indeplinit de
un functionar medic dela ser-
viciul personalului Ministeru-
lui, sau un medic din serviciul
exterior al Ministerului Mun-
cii, Sdn AtAtii si Ocrotirilor So-
ciale, delegat de acesta.
Comisia de examinare rd-
mAne valabil desemnatd, chiar
dacd concursul nu a putut a-
vea loc la ziva si ora indicatd.
Comisiunea nu poate functiona
deck in totalitatea membrilor
sAi.
9. CAnd un membru al comi-
siunii se retrage sau este im-
piedicat a lua parte la concur-
sul la care a fost delegat, va
fi Inlocuit de un supleant.
10. Nu pot face parte din co-
misiune doi membri care se In-
rudesc intre ei pAnd la al pa-
trulea grad, sau care au prin-
tre candidati rude pAnd la al
patrule grad. Acei ce se stiu lo-
viti de incapacitatea prevAzutd,
de acest articol sunt datori a
se recuza insisi.
11. Orice cerere de recuzare
pentru alte motive, fricutd de
un candidat, nu va fi admisA
si va fi consideratA ca o retra-
gere a candidatului dela con-
curs.
12. Atdt membrii juriului,
cdt si candidatii nu pot cere tine concursul.
www.digibuc.ro
[Art. 8-14]
amAnarea concursului, iar in
cazul cAnd candidatii vor avea
de fdcut vreo intAmpinare, pre-
sedintele comisiei o va inainta
Ministerului, fard a se intre-
rupe concursul.
In timp de 24 ore Ministerul
se va pronunta asupra cel erii
fd cutd.
13. Fiecare candidat, odatd
cu depunerea actelor de In-
scriere, va depune si o suing, de
2.000 lei, care va servi de in-
demnizatie persoanelor cdrora
prezentul regulament le fixeazd,
atributiuni oficiale in legdturd
cu concursul.
Conditiuni de admisibilitate
14. Candidatii pentru a fi
admisi la concurs vor trebui sd,
indeplineascd urmiltoarele con-
ditiuni, pe care le vor dovedi
cu actele depuse odatd cu ce-
rerea de inscriere:
a Sri, fie doctor in medicind,
cu dreptul de liberd practicd in
tard;
b) Sd fie cetdtean romAn;
c) SA nu fie condamnat prin
hotdrire judectitoreascA defini-
tivA la vreo pedeapsd infa-
mantd;
d) SI nu fi fost exclus defini-
til, din corpul functionarilor
Ministerului sau exclus tem-
porar in momentul cererii, sau
pus in retragere din oficiu pen-
tru vreunul din cazurile pre-
vdzute in legea sanitard ,Fi de
ocrotire;
e) SA nu fi fost destituit din
alte functiuni publice sau cd-
zut In vreuna din pedepsele
care, dupd legile privitoare la
functionarii publici, le-ar inter-
rice dreptul de a mai ocupa a-
semenea functiuni;
f) Bdrbatii sti, fi satisfAcut
kgea recrutdrii;
g) Sil posede libera practicá
a specialitätii pentru care se
[Art. 15-19] 7 Noemvrie 1933
Pant', la termenul cAnd Fa-
cultiitile de medicintt vor eli-
bera diplome de specialisti, se
admite prezentarea la concursu-
rile de clasificare *i meclicilor
cu cel putin 5 ani vechime In
specialitate.
Sunt admi*i la concurs fArA
cmci ani vechime:
a) Profesorii FacultAtilor de
medicinA;
b) Conferentiarii a celora*i
FacultAti;
r) Docentii In ramura in care
s'au abilitat;
d .5efii de sectie *i $efii de
laborator ai institutelor de
*Uinta. aplicatA, *efii de lucrAri
si asistentii care au lucrat In
con ti nui tate inteo specialita te
Limp de cel putin 4 ani dupA
obtinerea titlului de doctor in
rnedicinti.
Preparatorii cu o vechime de
4 ani de specialitate.
Medicii secundari ai Eforiei
spitalelor civile, Spiridoniei, Mi-
nisterului Muncii, StmAtiltii si
Ocrotirilor Sociale *i oricArei
alte institutii, recrutati prin
concurs si cu un stagiu de 4
an i impliniti.
Medicii de spitale mixte, de-
finitivi, cu o vechime de servi-
ciu sub 5 ani, vor fi admisi la
concurs fiind scutiti de stagiu.
Probele concursulni de
clasificare
15. Se deosebesc trei grupuri
de specialitAti:
a Grupul specialitAtilor de
medicinA internA;
h) Grupul specialitAtilor de
chirurgie ;
r) Grupul igienei $i laborato-
rului;
16. SpecialitAtile de medicinA
interna sunt urmAtoarele:
1. Medicina internA la adulti.
2. Pediatria si puericultura.
Boalele contagioase.
3.
4. Dermatologia, sifilisul $i
boalele venerice.
www.digibuc.ro
900
5. Psibiatria $i boalele ner-
voase.
6. Radiologia.
7. Tuberculoza.
17. Specialitatile de chirur-
gie sunt urmAtoarele:
1. Chirurgia generalA.
2. Obstetrictt si ginecologie.
3. Oftalmologia.
4. Otorinolaringologia.
5. Stomatologia.
18. Pentru grupul speciali-
tAtii de medicinA internA pro-
bele sunt:
1. 0 probil de titluri, lucrari
*i activitate In serviciu.
2. DouA probe practice de
specialitate.
19. Proba de titluri, lucrari
$1 activitate in serviciu, dupA
un memoriu tipArit sau
va face din partea candidatilor
obiectul unei expuneri orale.
Pentru sustinerea acestei pro-
be se aprobil candidatului 30
minute de expunere.
In cursul expunerii fiecare
candidat este obligat sit depunA
acte care sA dovedeascA titlu-
rile, lucrilrile si activitatea in
serviciu, de asemenea este o-
bligat sA prezinte fiecArui mem-
bru din juriu ciite un exemplar
din lucrArile sale publicate, sin-
gurele care se pot lua In con-
siderare.
La judecarea titlurilor *i lu-
ci se va tine cent In deo-
sebi de vechimea In specialitate,
felul functiunilor sau serviciilor
ocupate, cAlAtorii de studii,
cursuri urmate (de specialitate),
valoarea lucritrilor *tiintifice o-
riginale, iar la notarea activi-
tAtii candidatilor. de vechimea
In serviciul sAnAtAtii publice,
capacitatea tehniciu i adminis-
trativA doveditA In serviciu, re-
zultatele obtinute, spiritul de
initiativA, capacitatea organi-
za tonic si educativii, caracterul
ca om $i coleg.
Proha de titluri i lucrilri
este eliminatorie, candidatii
 901 7 Noemvrie 1933 [Art. 20-21]

care la aceastit probrt vor ob- microbiami (faringienc, ure-

tine nota mai midi de 15 nu
vor mai putea continua con-
cursul.
20. Cele dourt probe prac-
tice de specialitate se vor sus-
tine In modul urmiltor:
Prima probrt practica va fi
constituitá din trei parti, care
vor consta, la concursul pen-
tru specialitatea de medicinrt
internrt, din examinarea a trei
bolnavi de medicinit internä.
A doua probel practica va fi
compusA din dota párti:
Prima parte va consta din
ex aminarea si interpretarea
unei piese microscopice (mon-
tatá $i coloratil) din chestio-
narul urrrator:
Miocarditá cronicrt; steatoza
miocardului; endocarditá; pneu-
monie lobará; broncho-pneu-
nion ie ; bron cho-pneumon ie T.
B. C., tuberculozit miliará (pul-
mon); ficat gras; ficat cardiac;
atrofis acutá a ficatului; ci-
roze; nefritá acutà; nefritá cro-
nicä; pancreatitä hemoragicl ;
aortitil specifica; arterioscle-
rozil; tuberculozrt ganglionarit ;
epiteliom al pielei; cancer ute-
rin; fibrom uterin; cancer al
stomacului; cancer al ficatului;
sarcom; endoteliom; papilom.
A doua parte va consta din
executarea tehnicA si interpre-
tarea uneia din lucrArile de la-
borator continute In chestiona-
rul urmiltor:
Analizá de urinà: albuminA,
glucozä, acetoná si derivati, se-
diment uric, aciditatea titrime-
tick pigmenti si seruri biliare.
Suc gastric: aciditate titri-
metria, acid lactic si de fer-
mentatie, sAnge, digestie ma-
cro si microscopica.
Materii fecale: otiä de para-
ziti, setnge. scris va fi semnat de intreg ju-
Sputa: eitologie si florà mi- riul si atasat la dosarul con-
crobianä (b. Koch. pneumococ). cursului. Se vor alege de pre-
Frotiuri : citologie si flora ferinta bolnavii dela ambulato-
www.digibuc.ro
trale, puroi).
Exudate: Bivalta.
Sânge: Morfologie, num5riiri
de leucocitate si hematii; he-
moglobinrt, malarie, timp de
sangerare, determinarea grupei
sanguine, aglutinare, directa si
indirectrt.
Lichid cefalo-rachidian: Pan-
dy, Nonne, limfocitoza.
&Inge chimic: glucozil (Bang-
Weis) uree.
Widal pe lamrt.
Metoda Kahn In loc de 'Was-
sermann.
21. Pentru fiecare din cele
trei probe clinice ce compune
prima probil practica, se a-
cordrt candidatilor 15 minute
pentru examenul bolnavului; 15
n inute de reflexie si 15 minute
pentru expunerea cazului exa-
minat, fiecare membru al ju-
riului având dreptul sit puna
candidatului Intrebäri In legá-
turrt cu problema expusil.
Inainte de tinerea fiecrtreia
din probele clinice se trage la
sorti de care primul din can-
didatii inscrisi la concurs, dupá
clinea alfabeticd, spitalul uncle
umeazil -srt se treacá proba cli-
mat, dacd sunt mai multe cu
specialitate, pentru care se dà
concursul. In urrná nu se vor
pune decitt serviciile uncle can-
didatii nu ocupg vreun post,
afaril de cazul cä nu existil de-
ck un serviciu de specialitatea
In care se dà concursul.
Buletinele vizate de prese-
dinte si de candidatul care a
tras la sorti spitalul se vor a-
ta sa la dosar.
In serviciul iesit la sorti pen-
tiu probei, juriul a-
lege doi bolnavi pe care Ii va
examina si fixa diagnosticul,
iar buletinul cu diagnosticul
[Art. 221 7 Noemvrie 1933 902

rul spitalului sau dintre cei }Ana la terminarea lui, pentru

intrati In ziva aceea in spital. orice trebuinta neprevazutd a
Atunci când nu existd. cleat concursului numai un membru
un singur serviciu i unde din juriu poate iesi din said.
unul sau mai multi concurenti Candidatul este In drept sa
ar functiona oficial, juriul va csard juriului _indicatii- asupra
alege bolnavi numai dela am- temperaturii, examenul sputei,
bulatorul spitalului. urinei, sângelui, radiografiei
Prin tragere la sorti a can- etc.
didatilor se formeazd seria care Presedintele juriului este ti-
va sustine proba. Buletinele nut sa comunice aceste date la
scrnnate de presedinte si can- cerere, dacd, sunt cunoscute,
didatul ce trage sortii se vor daca nu sd, sputa candidatului
anexa la dosar. cà nu au fost fdcute si daca
Primul din serie va trage la candidatul are timp si putinta
sorti unul din bolnavii alesi de poate fi autorizat sd le facd
juriu. In aintea juriului.
Buletinul, continând numele Inainte de a incepe expune-
bolnavului care va fi examinat, rea cazului, candidatul va scrie
va mentiona numdrul patului pa un buletin diagnosticul bol-
si va fi iscálit de candidat. navului examinat, pe care-1 va
Acest buletin, la care se a- iscilli $i inmana presedintelui
daugil si buletinul celuilalt bol- comisiei.
nav, care nu a iesit la sorti, se Acest buletin, semnat si de
vor iscàli de presedinte si a- preseclinte, se va anexa la do-
tasa la dosarul concursului. sarul concursului.
Candidatii din aceeasi serie Candidatul se poate servi la
vor examina acela$i bolnav expunerea cazului de note, dia-
tras la sorti clintre cei doi bol- grame, graf ice, desenuri, etc.,
nevi alesi de comisia examina- executate insd de dansul.
toare. Candidatii vor trece in Expunerea cazului se va face
serie de doi, neputând trece intr'o said fixatd ad-hoc, evi-
proba cleat maximum trei se- Undu-se orice discutiune In fata
ril inteo zi. bolnavului.
In timp ce un candidat exa- Intr'o zi un candidat nu
mineazd bolnavul, celtdalt este poate sustine decät o singurd
izolat inteo earner& $i nu va parte din cele trei pdrti ce for-
putea sä comunice cu nimeni. meazd prima probd. practica.
Pre$edintele, impreund cu un Pentru toate cele trei parti
rnembru din comisie va insoti se acordd fiecdrui candidat o
candidatul când va fi dus In singurd notd de toti membrii
salonul de bolnavi pentru exa
minarea bolnavului, cat si a- 22. Pentru prima parte din
tunci când va fi dus pentru a doua proM practica se va a-
reflexie si adus pentru a ex- corda candidatilor 15 minute
pune cazul examinat. de examinarea pieselor, 15 mi-
In timpul examindrii bolna- nute de reflexie si 15 minute
juriul va evita orice dis- de expunere.
cutie $i va veghea asupra au- Fiecare membru al juriului
ditoriului, pentru a nu se tur- Na forma cloud chestiuni, din
bura linistea examinatorului. care, prin tragere la sorti, se
Odatd examenul inceput, ni- va desemna chestiunea de exa-
meni dintre cei ce au intrat In min at.
sald nu o mai poate pdrdsi Fiecare serie va fi formata
www.digibuc.ro
903 7 Noemvrle 1933
din cAte doi candidati iesiti la
sorti.
23. Partea doua, din cea de a
doua probA practicA, se va tine
cu totii candidatii odatA.
Tuturor candidatilor li se va
da aceeasi probe. de laborator
si li se va acorda pentru exe-
cutarea ei dota ore, in care
timp candidatul va redacta, pe
un buletin vizat de presedin-
tele juriului, rezultatul cerce-
tArilor sale.
Buletinul se va anexa la do-
sar.
Proba de laborator va fi ho-
tArittA prin tragere la sorti din-
tre 10 chestiuni date de mem-
bii juriului, cede douá de f ie-
care.
24. Pentru specialitAtile din
gi upul medicinii interne, prima
probrt practicA va fi compusA
din examinarea a trei bolnavi
din specialitatea pentru care se
(IA concursul.
Pentru radiologie, prima parte
va consta din examinarea unui
bolnav de medicinA internA, a
doua parte din examinarea
unui bolnav chirurgical, care
recesitA examen radiologic si a
treia parte va conota dintr'o
probA de radiologie cuprinzAnd
partea propriu zisA. tehnicA.
A doua proM practicA se va
da, pe cAt posibil, din speciali-
ta tea pentru care se tine con-
cursul.
Pentru radiologie, prima parte
va consta In interpretarea a
eel mult cinci examene radio-
16gice deja efectuate si expu-
nerea va fi in 20 minute.
A doua parte va consta din
examenul microscopic a unui
numär de cel mult 5 prepara-
tii microscopice de tumori (mon-
tate si colorate). Examinare 15
minute, reflexie 15 minute si
expunere 15 minute.
25. Pentru specialitatea chi-
rurgie, proba de titluri, lucrAripun partea doua practicit se va
51 activitate tn serviciu se va da o singurA notA.
www.digibuc.ro
[Art. 23-26]
sustine dupa normele prevd-
zute la art. 19.
Prima probA practicrt va fi
formatO din examinarea a trei
bolnavi chirurgicali.
Proba se va sustine in ace-
leasi conditiuni ca la art. 21
pentru medicina interna.
A doua proba practicA va fi
compusA din dou5, Oat:
Prima parte va consta din
examenul macroscopic si inter-
pretarea unei tumori pentru
chirurgie generald.
AceastA probA se va da dupA
normele prevAzute la art. 22.
A doua parte se va compune
din douA operatiuni pe cada-
vru, In care eel putin una va
consta dintr'o legAturá de ar-
terA, o rezectie sau o amputa-
tie.
26. Fiecare membru din co-
misie va inscrie pe acelasi bu-
lctin douA chestiuni, dintre
care cel putin una de legAturA
de artere, rezectie sau ampu-
tatie.
Se trag la sorti candidatii
care formeazA seria.
Saline se vor forma numai
im cdte doi candidati.
Buletinele, semnate de prase-
dinte i candidatul care a tras
sortii, se vor atasa dosarului.
Primul din serie trage la
sorti o chestiune, care se va
viza de presedinte si candida-
tul ce a tras sortii, apoi toate
buletinele se vor anexa la do-
sa r.
Cadavrele vor fi desemnate
prin sorti, iar operatiunile se
vor face pe rAnd de ambii can-
didati.
Inainte de inceperea fiecdrei
operatiuni, candidatul va da ex-
plicatiuni topografice si opera-
torii 15 minute, iar pentru exe-
cutarea ambelor operatiuni se
a cordA, 40 minute.
Pentru ambele pArti ce com-
[Art. 27-331 7 Noemvrie 18g1 904

27. Pentru specialitatile din gica a pieselor prelevate la au-

grupul chirurgiei in prima proba topsie (metoclele rapide, congela-
pi actica se vor examina cate tie, coloratiuni sumare etc.), pen-
trei bolnavi din specialitatea tru aceasta intreaga proba se a-
pentru care se tine concursul. corda candidatilor 3 ore.
A doua probrt practicrt va fi Cadavrul pentru autopsie tre-
compusa, pentru specialitatile bue sa fie intreg; un cadavru nu
oftalmologie si otorinolaringo- poate servi deck la un singur
logie din dotal operatiuni pe ca- candidat.
davru, din specialitate si din Inainte de tinerea probei, can-
executarea tehnich si interpre- didatii au dreptul de a controla
tarea uneia din lucrárile de la- (lac& li s'au pus la dispozitie
borator continute In chestiona- toate cele necesare acestei probe
rul dela art. 20 si care se va si vor semna despre aceasta.
executa dupa normele preva- 30. A doua probrt practich va
zute la art. 23. consta: 1) din executarea tehnica
Pentru obstetricri ginecologie, si interpretarea uneia din lucra-
a doua proba practicrt se va rile de laborator confirmate in
crmpune din dour,. parti: chestionarul dela art. 20, care se
1. 0 probil de anatomie pato- va face conform dispozitiunilor
logica macroscopica, pe cat po- art. 23, si 2) dintr'o expertiza de
sibil din specialitate, ce se va laborator (examinarea unui an-
tine ca la chirurgia generala. tiseptic; examenul microbiologic
2. 0 probrt telinica obstetri- al apei etc., etc.), pentru care se
cala (operatiuni obstetricale pe va acorda candidatilor 3 ore.
manechin) ce va dura 15 mi- Proba se va tine cu toti candi-
nute si cu o expunere de 10 datii odata si conform dispozi
minute, inainte de inceperea tiunilor art. 23.
operatiunii, sau o proba teh- 31. Probele practice pentru
nica chirurgicala de ginecolo- igiena vor fi din specialitate, in
gic (operatiuni ginecologice pe legatura cu care fiecare membru
cadavrul. Durata operatiei 30 al comisiunii va pune candida-
minute si expunerea 10 minute. tilor cate una sau mai multe
Pentru aceste ultime doua 01.0 intrebari care sa permita o
fiecare membru va formula orientare asupra cunostintelor
cate doua chestiuni, din care si in deosebi a experintei in do-
se va trage la sorti o chestiune. meniul igienii si silnatatii pu-
Fiecare pron.' se va sustine blice.
hi serii de cate doi candidati 32. Probele vor fi:
botrtriti prin tragere la sorti. 1. Executarea tehnica si inter-
Pentru stomatologie toate Or- pretarea uneia din lucra,rile de
tile din proba doua practica vor laborator din domeniul igienii
consista in operatiuni de spe- alimentare si al epidemiologiei.
cialitate. 2. 0 probri practicá din dome-
28. Pentru grupul specialita- niul organizatiei si administra-
tilor de laborator si igiena, proba tiei sanitare si de ocrotire. Acea-
de titluri si lucrári se va da dupa stà din urma proba se va face in
clispozitiunile art. 19. cadrele unui oficiu sanitar re-
29. Pentru specialitatea labo- gional, judetean sau de muni-
rator, prima probrt practica va fi cipiu sau inteo institutie cu o-
compusrt: bligatiuni de ordin preventiv sau
1. Dinteo autopsie completá cu in fine Inteo plasä sau circum-
redactarea protocolului, si scriptie rurala sau urban/.
2. Din cercertarea istopatolo- 33. Fiecare pro)* dela toate
www.digibuc.ro
905 7 Noemvrie 1933
specialitAtile, se apreciazrt cu
nota dela 0-20. Cornisiunea in-
treagA dri o singurd notá care se
hotardste cu majoritatea mem-
brilor comisiunii.
Dupa trecerea probei de dare
fiecare serie, membrii juriului
Vor semna cu cerneald un cata-
log cu notele date fiecrtrui can-
didat, atilt in cifre, cAt si in li-
tere, Rh% corecturi, stersAturi
sau rdsAturi.
Note le vor fi anuntate in loca-
lul in care s'a trecut probe.
Membrii juriului sunt obligati
srt semneze procesul-verbal al
fiecrtrei sedinte, cht, si cataloa-
gele notelor.
34. Dupti terminarea con-
cursului, comisia alcAtueste un
tablou de clasificarea celor reu-
siti. Pe acest tablou vor fi tre-
cuti numai candidati care vor fi
obtinut ca notrt medie mini-
mum 15.
Tabloul de clasificare este va-
labil pentru 5 ani. Cei din ta-
bloul de clasificare, care n'au oh-
tinut locuri, se trec pe tabloul
anului urniAtor in ordinea me-
diilor. Dupd expirarea celor 5
ani dela trecerea concursului,
reusitul pierde dreptul de a mai
figura pe tablou.
Comisiunca de propuneri $i re-
partizarea locurilor
35. Ministerul este obligat sd
publice in cursul lunilor Ianua-
rie si Septemvrie ale fiecdrui an,
un tablou, pe specialitAti, de
toate locurile vacante.
36. In termen de 40 zile dela
data publicdrii in Monitorul Ofi-
cial si cotidiene, a tabloului de
vacante, candidatii vor prezenta
cererile lor la Minister, ardtând
locurile care doresc sd, le ocupe
In ordinea preferintei.
Au dreptul sit ceard:
1. Toti cei care ocupd, posturi
definitive in aceeasi. specialitate
In serviciul Ministerului sau in-
www.digibuc.ro
[Art. 34-371
stitutiunilor prevraute In pre-
zenta lege.
2. Toti cei care se grtsesc In-
scrisi p tablourile de clasificare.
Pentru specialitatea igiend si
laborator: au dreptul sá cearà
numirea in posturi de medici
igienisiti de plasrt, de medici de-
sinfectori si de medici sefi de
sectie ai inspectoratelor generate
sanitare:
a) Toti acei medici care ocupd
atari functiuni, indeplinincl con-
ditiunile legale, si
b) Toti acei medici care se gd-
sesc inscrisi pe tabloul respectiv
de clasificare.
Au dreptul sd ceará numirea
In posturi de medic primar de
judet, medic sef de municipiu,
medic sef si medic inspector al
asigurdrilor sociale, toti acei me-
dici igienisti, avAnd o vechime
de cel putin 5 ani cu titlu defi-
nitiv.
Au dreptul sà ceard numirea
intr'un post de medic sef de la-
borator sau medic de port, toti
acei medici care pe lAngd con-
ditiunile specificate la art. 14 ale
acestui regulament, posedrt si do-
vada specializArii in laborator.
Conditiunile de recrutarea per-
sonalului de specialitate al insti-
tutelor de igiend si sdndtate pu-
blicA se fixeazit prin regulamen-
tul de functionare al acestor
institute.
37. In termen de 30 zile dupd
terminarea inscrierilor, Minis-
terul va convoca o comisie de
propuneri, compusd din:
a) Cate un profesor din spe-
cialitatea respectivd sau
delegat de.fiecare facultate
de medicind;
b) Doi specialisti delegati de
Minister dintre medicii de spe-
cialitate din serviciul Ministeru-
lui cu o vechime de cel putin
10 ani.
Comisia lucreazd sub prese-
dintia celui mai vechi profesor.
Secretarul comisiei va fi un
[Art. 38-2] 13 Noemvrie 1933
functionar medic din Directia
personalului din Minister.
Aceastli comisiune propune
pentru fiecare loc vacant ate un
candidat, tinAnd seanal de no-
tele obtinute la concursul de cla-
sificare si titluri, lucrAn i acti-
vitatea candidatului.
38. In cazul and pentru a-
celasi loc si-au prezentat cere-
rile doi sau mai multi candidati
egal calificati, hotAräste vechi-
mea in serviciul de specialitate
dupt obtinerea titlului de doctor
in medicin
39. Propunerile comisiunii se
fac cu majoritate de voturi si se
motiveaa in scris. Opinia
va fi consemnatd.
40. Propunerile comisiunii
sunt publice.
Hotäririle comisiunii trebue
a se dea in cel mult opt zile dela
prima sedintA.
41. In termen de 8 zile dela
hotartrea comisiunii, candidatii
vor putea introduce contestatie
asupra indeplinirii formelor le-
gale sau neregularitátii propu-
nerilor care va fi examinatI
judecatA in prima si ultima in-
stantA, de comisiunea adminis-
trativA, in termen de cel mult
15 zile, dela introducerea contes-
tatiei.
42. DacA nu s'au inaintaf con-
testatii, sau daa ele au fost res-
pinse, comisiunea intreagA va
ratifica concluziunile de propu-
neri In termen de cel mult 30
zile, dela data sedintei hotArt-
toare a comisiunii de propuneri,
iar Ministerul va face formele de
numire f ArA intArziere.
43. Pentru cazul and comi-
siunea administrativA a dat curs
unei contestatii, ajungAnd in
contrazicere cu concluziunea fi-
nalA a tomisiunii de propuneri,
ea se va completa In edinta ur-
mAtoare cu membrii comisiunii
de propuneri si va aduce hotA- din 11 Noemvrie 1932 In Monitorul Oficial p. I
rirea definitivit NI% 965 939, precum pi din 31 Octomvrie 1933,
44. Propunerile rrunase defi- In Monitarul Oficial p. I Nr. 251 933.
www.digibuc.ro
906
nitive sunt executorii pentru Mi-
nister, care este obligat a nu-
meascli pe candidatul propus.
45. Toate dispozitiunile din
prezentul regulament nu privesc
Eforia spitalelor civile din Bu-
curesti, nici Epitropia generall
a casei Sf. Spiridon din Iasi.
46. Casarea unui concurs nu
se poate face decAt de atre Mi-
nisterul Muncii, SAnAtAtii
Ocrotirilor Sociale si numai cu
avizul conform al comisiunii ad-
minsitrative.
RENULAMENT
pentru vinzarea si distribuirea
produselor monopolului alcoolului
DIN 13 NOEMVRIE 1933 1)
Dispozifiuni generale
1. In scop de a pune in consu-
matie, prin depozitele judetene,
pe Lang celelalte produse mono-
polizate si rachiuri fabricate din
fruete, drojdie de vin, tescovinA
si vin, la distilerii si cazane in-
dustriale, actualele asociatiuni
de alcooluri monopolizate, pre-
cum si intreprinderile de distri-
buire se vor reorganiza conform
aticolelor de mai jos.
Organizarea asociafiunilor f abri-
cilor de spirt, spirt din vin,
distilerlilor ci cazanelor indus-
triale
2. Administratia monopolului
se aprovizioneaa cu produsele
alcoolice de care are nevoie dela
fabricile, distileriile si cazanele
industriale autorizate, prin aso-
ciatiunile lor profesionale.
1) Aunt Regulament e'a aprobat on Deoret
Nr. 27561933 i publIcat In Monitorul Oficial
p. I Nr. 962 din 13 Noemvrie 1938. A ee ve-
dea i Legea monopolului vin7firii al000lulul
bluturilor epirtoaee din 92 Aprilie 1982, la
pag. 417, vol. XX ei inetructiile de aplioare
907 13 Noemyrie 1933
Produsele trebuesc ad Indepli-
neascd conditiunile de puritate,
conform caietului de sarcini.
3. In indeplinirea scopului de
mai sus, vor functiona cloud.. aso-
ciatiuni nrofesionale:
a) Asociatiunea (Sindicatul)
fabricilor de spirt industrial, si
b) Asociatiunea (Sindicatul)
fabricilor de spirt din vin, disti-
leri ilor si cazanelor industriale.
Ele vor functiona pe baza sta-
tutelor lor, aprobate de Ministe-
rul de Finante.
Statute le vor cuprinde in mod
obligatoriu dispozitiile prevAzute
de art. 7.
Consiliile lor de administratie
vor fi constituite de un nuraär
de 7 membri pentru asociatia fa
bricilor de spirt industrial si de
12 membri pentru asociatia fa-
bricilor de spirt din vin, disti-
lerii si cazane industriale.
Membrii din consiliu nu pot fi
decttt proprietari de fabrici, dis-
tilerii *i cazane industriale. Ei
pot fi inlocuiti de reprezentantii
lor care se ocupa real cu exploa-
tarea industriilor respective si
care sunt cunoscuti in deobste
ca persoane cu bung, reputatie.
Preqedintii celor doud consilii
de aciministratie vor fi desem-
nati de Ministerul de Finante.
Din consiliul de administratie
al fabricilor de spirt din vin, dis-
tileriilor si cazanelor industriale,
fac parte de drept trei viticul-
tori.
4. Intrarea in asociatia de mai
sus, a exploatatorilor de cazane
industriale, se vor face treptat
si pe judete, la datele si in con-
ditiunile fixate prin decizie a
Ministerului de Finante.
Faptul el nu toti exploatatorii
de cazane industriale se gdsesc
In asociatia respectivit, nu va-
tamâ intru nimic functionarea
normald a acestei asociatiuni,
toate actele sale prevdzute in sta-
tute, fiind acte perfect valabile.
5. Data reorganizdrii celor
www.digibuc.ro
[Art. 3-9]
cloud asociatiuni si intrarea lor
in functiune vor fi stabilite prin
decizie ministeriald, publicatd
in Monitorul Oficial.
Odatd cu intrarea in func-
tiune a acestor asociatiuni, ac-
tualele sindicate ale spirtului,
alcoolului din vin si fructe, aunt
de drept disolvate.
6. Fabricile de spirt, spirt din
vin, distileriile, precum si acele
cazane industriale, desemnate
prin decizie ministeriald a face
parte din asociatia respectivd si
care nu vor primi sd intre In a-
sociatiile mentionate, pierd drep-
tul la cotele lor si nu au dreptul
sd valid& niciun fel de alcooluri.
7. Fabricile de spirt, spirt din
vin, distileriile si cazanele indus-
triale, unde se vor comite fraude
in dauna Monopolului, vor fi ex-
cluse definitiv din asociatiile
ardtate, conform cu statutele lor,
pierzând orice drepturi la coth
si la vanzarea productiei lor.
Aceste asociatiuni sunt obli-
gate sd urmdreascd, in dea-
proape, prin consiliile lor de ad-
ministratie, oHce nereguli sau
fraude care s'ar comite de mem-
brii lor, sub a lor rdspundere,
fiind datoare sa, ia de urgent&
mäsurile prevAzute in statute,
pentru apararea industriilor se-
rioase, pe care le reprezintd, de
abaterile si Waffle de lege a In-
treprinderilor frauduloase.
Vanzarea spirfului, a spirfului de vin,
rachiurilor monopolizafe ;i a spiriului
denafuraf
8. Spirtul, spirtul din vin, pre-
cum si rachiurile monopolizate,
in conditiunile articolului de mai
sus, se pot vinde din fabricile de
spirt si spirt din vin si din de-
pozitele judetene, In conformi-
tate cu dispozitiunile ce ur-
meazà:
9. Spirtul casnic si rachiurile
de monopol se vând numai din
depozitele judetene.
[Art. 10-20] 13 Noemvrie 1933
Ilachiurile monopolizate, fa-
bricate din fructe, drojclie de
vin, tescovinti si vin, se pot vinde
direct dela distileriile si caza-
nele industriale unde au fost fa-
bricate sau din depozitele jude-
tene.
10. Spirtul denaturat, complet
intrebuintat la ars, incálzit si
iluminat, spirtul denaturat in-
trebuintat In industrii la prepa-
rarea parfumurilor, apelor de
toaletil, a otetului si Jn alte in-
dustrii, se pune in vânzare de Ad-
ministratia monopolului alcoo-
lului. Spirtul destinat la fabri-
carea licheururilor, romului si
cognacului si rachiurilor spe-
ciale, se vinde de dare Adminis-
tratia monopolului.
11. Pregtairea pentru vanzare
a spirtului casnic si a rachiuri-
lor de monopol se face in depo-
zitele judetene de care persona-
lul depozitelor.
Spirtul casnic se vinde numai
In sticle inchise si va avea o con-
centratie alcoolicii de 950; iar
rachiurile de monopol se pot
vinde in sticle sau viirsat, aviind
o concentratie alcoolicA de ma-
ximum 40°.
12. Depozitele judetene func-
tioneaztt sub supravegherea con-
trolorilor de taxe, a celor de con-
tributii indirecte i Administra-
tiilor de constatare si de incastiri
Supravegherea superioarA, o iar vetnzarea cu arnanuntul se
au inspectorii de fabrici i direc-
torii regionali.
13. Modul de lucru in depozi-
tele judetene si scriptele ce tre-
buesc tinute sunt cele indicate
de instructiunile i ordinele de
serviciu ale Administratiei mo-
nopolului.
14. Spirtul denaturat complet
se obtine prin denaturarea cali-
tätilor inferioare de spirt indus-
trial sau spirt din vin, sub formA
de spirt brut sau frunti i cozi,
cu Ufl amestec de alcool metilic
si ulei metil, aceton, colorat cu
www.digibuc.ro
908
analina, amestec denumit De-
naturant general".
15. Denaturantul general e
constituit din patru pàrti alcool
metilic si o parte ulei metil ace-
ton si serveste la clenaturarea
spirtului in proportia de 4 kg
pentru 100 litri spirt.
16. La denaturarea spirtului
de calitatea inferioar6 se va
putea adiluga si spirt rafinat
pentru corectarea
In caz când cantitätile de spirt
brut sau frunti si cozi aflate in
fabria nu sunt suficiente pen-
tru satisfacerea cererilor, Admi-
nistratia monopolului poate in-
cuviinta sii se denatureze si spirt
rafinat.
17. Denaturarea se va face in
fabricile anume autorizate de
Administratia monopolului, care
au instalatiuni speciale pentru
acest scop.
La desemnarea fabricilor se
va avea in vedere interesele con-
trolului, stocurile de spirt si le-
giitura cu calea ferata.
Ele pot fi desemnate pe cale
de rotatie si pe timp limitat.
18. Spirtul denaturat cu de-
naturantul general va trebui sa
aibâ, taria de 86°.
19. Veinzarea spirtului dena-
turat se face cu ridicata si arnet-
nuntul.
Vanzarea cu ridicata se face
de cAtre depozitarii autorizati,
face de catre cei ce posedà bre-
vet pentru vânzarea acestui pro-
dus.
Vânza rea cu amanuntul nu se
poate face in localurile in care
comertul principal este cel de
carciurna.
Vanzarea spirfului casnic ;i a
rachiurilor monopolizate
20. Spirtul casnic si rachiu-
rile monopolizate se vând cu ri-
dicata i cu amdnuntul, in con-
formitate cu legea si deciziile
Administratiei monopolului.
909 13 Noemvrie 1933 [Art. 21-301

21. Vânzarea cu ridicata se conditiunile regulamentului de

face de cgtre debitele cu ridicata fatg, dând preferintg clebitanti-
depotitele de distribuire. for cu ridicata, care vor prezenta
Vanzarea cu amdnuntul se face garantii mai serioase. Comitetul
de crttre debacle cu amilnuntul de directie poate inlitura in
si de ciltre Oficiile monopolului. prealabil dela licitatie persoa-
22. Debite cu ridicata sunt nele sau intreprinderile cu rea
acele localuri care posedg bre- reputatie si care nu oferg des-
vete pentru vânzarea cu ridicata. tulg incredere.
Depozitele de distribuire sunt 26. Dacil ofertele prezentate
debitele cu ridicata autorizate vor fi socotite cg nu garanteazá
a distribui si aproviziona debi- suficient desfacerea produselor
tele cu amgnuntul si pe cele cu monopolului in }nine conditiuni,
ridicata, care nu posedg o ase- comitetul are latitudinea, ca in
menea autorizatie, cu spirt cas- termen de cel mult 15 zile, sg
nic si rachiuri monopolizate fixeze un nou termen pentru noi
Debitele cu amänuntul sunt oferte, sau sii acorde distribuirea
localurile care posedg brevete twin bung invoialg.
pentru vânzare cu arrignuntul. 27. Autorizatiunile se dau prin
Of iciile monopolului sunt lo- contract, pe termen de maximum
calurile anume infiintate de Mo- 3 ani. Ele sunt personale si nu
nopolul alcoolului, acolo unde se pot divide sau ceda, nici in
vAnzarea 11Il se face in condi- total, nici in parte, dealt cu a-
tiuni normale, conform art. 61 probarea prealabilii a Ministe-
din lege. rului de Finante.
28. Distribuitorul poate fi o
Organizarea distribuirii persoang fizicà sau o societate.
Infiintarea depozitelor dc distri- 29. Pentru a putea obtine au-
buire torizatia distribuire, o per-
soana fizica trebue sit indepli-
23. Pentru desfacerea nor- neascii urmgtoarele conditiuni:
mala a produselor Monopolului a Sa fie cetiltean roman;
alcoolului, in conditiunile art. 57 b Sil fie major si capabil de
din lege, se va acorda, pe judete a se obliga;
sau legiuni de maximum trei ju- Sil fi satisfacut legea recru-
dete, autorizatiuni de distribuire tgrii;
debitantilor cu ridicata, din ju- d) Sit nu fie in stare de fali-
detul sau regiunea respectivg, in ment sau in cetare de plati si nici
conditiunile regulamentului de sa nu fi cerut sau obtinut con-
fatrt. cordat;
Asemeni autorizatiuni se pot e srt nu fi fost condamnati
aeorda si intreprinderilor spe- nici definitiv, nici in prima in-
ciale. stantrt, pentru fraude la legile
24. Autorizatiunile de distri- fiscale sau cu pedepse cu carac-
buire se dau de Directiunea ge- ter infamant;
nerald a monopolului, prin Sg facg dovadg crt posedg
tatie publicrt, in baza unui caiet suficient capital pentru a asi-
de sarcini ce se va intocmi de gura buna functionare a distri-
aceasta directiune. buirii;
25. Comitetul de directie va g Sri depung garantia fixata
examina ofertele prezentate si de comitet in raport cu cota lu-
cu aprebarea Ministerului de Fi- Dana.
nante va acorda dreptul de dis- 30. Pentru a obtine autoriza-
tibuire celor care vor indephni tia de distribuire, o societate tre-
www.digibuc.ro
[Art. 31-381 13 Noemvrie 1933 910

bue sä indeplineascd, urmAtoarele la remiza stabilitA. El va primi

conditiuni: pe längd, remiza si o prima, la
a) SA, fie societate comercialä care are drept dupd ce atinge
romAnd, legal constituitd, cu 75 la sutd din cota lunard. Drtp-
firmä Inscrisa; tul la prima se socoteste pe luni
b) ConducAtorii societatii sd, ealendaristice.
fie cetilteni romAni; In caz de deces, autorizatia In-
c) Societatea sau membrii con- ceteaza, dacd, mostenitorii nu
duciitori sd nu fie In faliment dau o declaratie In termen de
sau incetare de pldti si nici sd. 15 zile, cd Inte leg O. continue
nu fi cerut sau sä fi obtinut con- distribuirea In conditiunile pre-
cordat; vhzute in contract.
d) SA nu fi fost condamnati 35. Distribuitorii autorizati
nici definitiv, nici In prima in- pot sd-si asocieze In cursul con-
stantä, ca contravenienti la le- tractului si alte persoane, in ve-
gile fiscale, sau pentru fapte in- derea unei mai Intinse distri-
famante; buiri, insd numai cu autorizarea
e) S. facd dovada cd posed/ Directiei generale a monopolu-
Suficient capital, pentru a asi- lui. Raspunderea In acest caz de-
gura o build functionare a dis- vine solidard.
tribuirii; 36. Dacd la expirarea contrac-
f) SA, depund garantia fixatd tului se constatd, cd distribuito-
de comitet, In raport cu cota lu- rul In timpul executárii sarcinii
nard. sale a dat dovezi de bun/ orga-
31. Dupa aprobarea ofertei, nizare, Directiunea generald a
distribuitorul este obligat ca In monopolului are latitudinea de
termen de 15 zile dela instiin- a reinoi contractul la cererea
tare sd faca dovada Inscrierii distribuitorului, lard licitatie.
firmei comerciale, pentru comer- 37. Distribuitorul autorizat nu
tul de transport si distribuirea poate face alt comert de bäuturi
produselor monopolizate, sd de- In afard de cel al distribuirii
pund garantia fixatä de comitet produselor monopolizate, depAt
si sit' semneze contractul. cu autorizatia expresa a Direc-
Distribuitorii trebue sd In- tiunii generale a monopolului.
ceapd. functionarea In termenul Da cd la obtinerea autorizatiei
stabilit. de distribuire, distribuitorul ar
NeIndeplinirea obligatiunilor exercita un comert ce nu ar fi
din contract atrage dupa sine a- acceptat de Administratia mo-
nularea contractului de distri- nopolului, el va fi obligat ca In
buire si pierderea garantiei, färä termen de cel inult 2 luni dela
somatie sau judecatd. semnarea contractului sd, lichi-
32. Autorizatia dd dreptul ti- deze vechiul situ comert.
tularului la desfacerea produse- 38. Dacd cota lunarä nu poate
lor Monopolului alcooluui, in ju- fi atinsd in cursul vreunei luni,
detul sau regiunea pentru care a din cauzd de fortd majord, pre-
fost acordatd. cum: mobilizare, inundatie sau
33. In fiecare judet se stabi- zapezi, care ar impiedeca timp
leste pentru vAnzarea produse- mai indelungat transporturile,
lor monopolizate o cota lunard. sau In vreo culpd doveditá a or-
Licitatia se face pe ham, acestei ganelor Directiunii monopolului
cote lunare. alcoolului, comitetul de directie
Distribuirea cotei lunare este va putea aprecia cazul si va de-
obligatorie. cide asupra acorddrii primei.
34. Distribuitorul are dreptul In caz de schimbare a pretu-
www.digibuc.ro
911 13 Noemvrie 1933 [Art. 39-49]

rilor produselor de monopol, co- Despre transport, depozitare ;i

mitetul va putea modifica cota vinderea produselor
lunarà, proportional cu sporirea 44. Distribuitorul ridicá pro-
sau cu scäderea pretului de vân- dusele din depozitul judetean,
zare.
pllitind anticipat costul lor.
Despre obligati& disfribuitorilor Plata reprezintä pretul produ-
selor stabilite pentru vânzarea
39. Distribuitorul este obligat in amanunt, mai putin remiza
a cumpära pentru desfacere si prima dacd e cazul, acorclate
toate produsele de monopol nu- distribuitorului prin contract.
mai din depozitele judetene; el Din remiza acordatä, distribui-
nu le poate vinde cleat debitan- torului acesta este obligat sá
tilor cu ridicata sau cu amänun- plateasca i remiza cuvenitä, de-
tul, posesori de brevete, precum bitantilor cu amänuntul.
si Oficiilor monopolului. 45. Distribuitorul este obligat
Este interzis distribuitorului sá vândá tuturor debitantilor
de a aproviziona debitantii din autorizati din judet toate pro-
judete, pentru care nu are auto- dusele monopolului care sunt ce-
rizatie. rute de acestia.
40. Distribuitorul va trebui sà Produsele se vor preda debi-
fac5. cererea de aprovizionare tantilor chiar la localurile a-
catre seful depozitului judetean. cestora.
in timp util, pentru a putea fi In cazul când distribuitorul nu
satisfäcut. satisface la timp cererea debi-
41. Pentru a asigura aprovi- tantilor, acestia se pot aprovi-
zionarea debitelor aflate in lo- ziona direct dela depoziteri ju-
calitäti depärtate de sediul de- detene, cu pretul de amänunt
mai putin remiza ce li se cuvine.
pozitului distribuitorului, si in 46. Produsele ridicate de dis-
special fn timpul iernii, când tribuitori vor fi vändute färá
drumurile sunt impracticabile, nicio modificare a continutului,
distribuitorul este obligat sä In- a ambalajului sau a denumirii
fiinteze subdepozite de alimen- produselor, conform dispozitiu-
tare. nilor art. 62 din legea monopo-
Subdepozitele vor fi asezate de lului alcoolului.
preferinta in comuna de rese- 47. Pentru transportul produ-
dintä a perceptiei de circum- selor distribuitorul este obligat
scriptie sau intr'o comunä care sá aibä, vehicule suficiente si re-
se aft& la intersectia mai multor zistente, precum i lázi porta-
drumuri, dup5, indicatia Admi- tive pentru sticle, conform caie-
nistratiei monopolului. tului de sarcini.
42. Distribuitorul este obligat Transportul se face pe riscul
sä aprovizioneze subdepozitele distribuitorului.
cu cantitäti suficiente de marfá. 48. In afará de registrele le-
Subdepozitele servesc numai gale de contabilitate, distribui-
pentru a fi la indemâna distri- torii vor mai tine i un registru
de depozit, registre de facturi
buitorului, care ridica produsele borderouri nominale de vânza-
spre a le distribui debitantilor rea totalá zilnica.
din regiunea respectivá. 49. Distribuitorul este obligat
43. Pentru subdepozitele de sá aducá la cunostinta Direc-
alimentare nu se pläteste taxa tiunii generale a monopolului,
de brevet. orice sustrageri de spirt din fa-
www.digibuc.ro
[Art. 50-11 13 Noemvrle 1933
brici, depozite sau fabricatiuni
clandestine la cazane, pentru a
se dresa acte de contraventie.
50. Distribuitorul este obligat
sd aprovizioneze cel putin de
cloud ori pe lurid pe fiecare deM-
tant din judet.
Despre control
51. Directia generald a mono-
polului alcoolului exercitd con-
trolul prin organele prevAzute
de art. 77 In conditiunile legii,
asupra depozitului distribuitoru-
lui, mijloacelor de transport, a
tinerii la zi a registrelor obliga-
torii, precum i asupra celorlalte
obligatiuni impuse prin contract
regulamentul de fatd.
Despre garanf i
52. Pentru garantarea hide-
plinirii tuturor obligatiunilor
impuse, distribuitorul va da Iii-
rectiunii generate a monopolu-
lui, la semnarea contractului,
garantia prevAzutd de art. 29 si
30, care va putea fi:
1. In numerar.
2. In efecte publice, socotite la
cursul zilei.
Garantiile dela punctele 1 si 2
se vor depune la Casa de depu-
neri, iar recipisa de consemnare
se va preda Directiei generale a
monopolului.
53. In caz cAnd In cursul con-
tractului sdu distribuitorul nu
atinge In vreuna din luni cota
lunard, dar distribue cel putin
75 la sutd, el o poate completa
In luna urmdtoare.
Decd. insd In luna urmAtoare
nu completeazd diferenta, dar
totusi distribue cel putin 90 la
sutd din cota lunard, diferentele
se pot completa cel mai tdrziu
pand la finele lunei a treia.
Dacd nici pand la finele lunei
a treia nu va completa cotele in-
tegrale pe cele trei luni, se va cu modific. din 22 Iulie 1931, pag. 611, vol. XIX
Regulamentul de aplicare din 9 Martie 1932,
retine imecliat din garantie un la pag. 115, vol. XX. Se abrogi Decizia din 1
procent echivalent i corespun- Iunie 1929, pag 505, vol, XVII.
www.digibuc.ro
912
zdtor cantitAtii nedistribuite ra-
portatd la totalul celor trei luni,
obligdndu-1 sA completeze garan-
tie In termen de 15 zile.
54. Pentru vAnzarea produse-
lor monopolizate cu alte preturi
clecdt cele stabilite de Directia
generald a monopolului, distri-
buitorul va fi amendat, conform
art. 89 din lege, cu amenda dela
5.000 50.000 lei.
Organizarea si modul de functionare
ale oficiilor de monopol
55. In conformitate cu dispo-
zitiunile art. 61 din legea mono-
polului alcoolului, Directia mo-
nopolului poate infiinta Oficii de
monopol cu ridicata sau amd-
nuntul In localitiltile unde vAn-
zarea produselor cte monopol nu
se face normal sau unde nu
exista debite de bauturi spir-
toase.
56. Oficiile nu pot vinde pro-
dusele deceit in sticle inchise, eti-
chetate si sigilate, In starea In
care sunt preparate de monopol.
RE6ULAMENT
pentru organizarea i functionarea
Serviciilor agricole judetene pi a
Inspectoratelor agricole
DIN 13 NOEMVRIE 1933 1)
CAPITOLUL I
Serviciile agricole judefene
1. Serviciile agricole judetene
sunt organe exterioare ale Minis-
terului Agriculturii si Domenii-
lor, pentru Indrumarea activitd-
tii agricole si economice a aces-
tui Departament.
1) Aced Regulament s'a aprobat cu Decret
Nr. 2.707 933 si publicat in Monilorul Ofi-
cial p. I Nr. 262 din 13 Noemvrie 1933. A se
vedea tn legiturl Legea Camerelor de agricul-
turit din 1 Iulie 1930, la pag. 475, vol. XVIII,
913 13 Noemvrle 1933
Pentru controlul *i coordona-
rea activitAtii lor functioneazd
inspectoratele agricole.
In fiecare judet va functiona
un serviciu agricol.
Numdrul inspectoratelor agri-
cole se fixeazd la 12, cu re*edinta
In urmAtoarele centre: Bucure*ti,
Brdi la, Constanta, Craiova, Cluj,
Cernduti, Cetatea-Albd, Chi*indu,
Ia*i, Alba-Iuli a, Timi*oara *i
Pite*ti.
CAPITOLUL II
Activifafea serviciilor agricole
judetene
2. Serviciul agricol judetean
este un organ de Stat a cdrui ac-
tivitate are un caracter local.
Serviciul agricol are sediul In
capitala judetului.
Serviciul agricol judetean este
condus de un director, având
la re*edintä, ca personal ajutd-
tor: un subdirector, un *ef de
birou, un registrator arhivar,
unul sau doi impiegati, o dac-
tilogafd *i un camerist.
Numdrul functionarilor dela
fiecare serviciu agricol judetean
se va fixa potrivit nevoilor *i a
importantei lucrdrilor din fie-
care judet.
In judet, ca organe ajutittoare,
vor functiona:
a) Agronomii *efi de circum-
scriptie, ajutati In lucrárile de
cancelarie de un secretar, iar
In lucrilrile exterioare de con-
ductori *i administratori agri-
cali;
b) Profesorii ambulanti
specialitii necesari, potrivit ca-
racterului economic al judetu-
lui;
c) Personalul tehnic al Came-
rei de agriculturd;
d) Personalul tehnic al Ofi-
ciului national al cooperatiei.
Circumscriptia agricold va co- tar de tip agricol;
respunde in Intindere cu plasa h) Intocmirea lucrdrilor de
administrativd, amândouri a- statistich agricold;
C. Hamangiu, vol. XXT. 58.
www.digibuc.ro
[Art. 2-3]
vând re*edinta In aceea*i co-
mund.
Agronomii *di de circumscrip-
tie *i auxiliarii lor sunt datori
sá dea tot concursul profesori-
lor ambulanti si speciali*tilor,
asistându-i, la cerere, pentru In-
deplinirea misiunii lor.
3. Atributiunile Serviciului
agricol judetean sunt:
a) Aplicarea legilor cu carac-
ter de tehnicd *i administratie
agri cold;
b) Aplicarea mäsurilor de In-
drumare tehnicd agricold, cu
concursul tuturor organelor lo-
cale;
c) Aplicarea programului de
activitate tehnicd al Camerei
de agriculturd. Acest program
se Intocme*te de Serviciul agri-
col judetean, Impreund cu Ca-
mera de agriculturd *i cu colabo-
rarea institutiunilor agricole *i
economice din judet. In aplica-
rea acestui program, Serviciul
agricol va avea concursul Ca-
merei agricole, precum *i al tu-
turor institutiunilor agricole, e-
conomice *i administrative din
judet;
di Propaganda pentru desvol-
tarea cooperatei agricole *i In-
drumarea tehnicd a cooperati-
velor *i asociatiunilor agricole,
in cadrul programelor stabilite
de Oficiul national al coopera-
tiei si de cdtre serviciile Minis-
terului;
e) Supravegherea, Indrumarea
*i controlul exploatdrii pd*uni-
lor comunale *i comune, potri-
vit cu prevederile legilor spe-
ciale *i In strânsd colaborare
cu organele administrative;
f) DesdvAr*ifea lucrdrilor de
formd agrard;
g) Colaborarea cu orrianele lo-
cale ale Ministerului de Instruc-
tiune Publicd, pentru organiza-
rea invdtdmantului- complimen-
[Art. 4-9] 13 Noemvrie 1933
i) Strângerea si coordonarea
clatelor necesare pentru intoc-
mirea lucrarilor de mobilizare
agricola;
j) Participarea prin clirecto-
rul sau, ca reprezentant al Mi-
nisterului Agriculturii si Do-
meniilor, in comisiunile locale
cu caracter agrcol si economic,
instituite in diferite ocaziuni.
4. Serviciul agricol judetean,
fiind in acelasi timp *i organul
de executie al Camerei de agri-
cultura, este insarcinat cu tra-
ducerea in fapt a atributiunilor
prevazute de art. 26 *i 27 din
legea i regulame»tyl Camerelor
de a griculturd.
5. Directorul, subdirectorul,
agrollomii de circumscriptie *i
profesorii ambulanti se recru-
teazil dintre inginerii agronomi
inscri*i in Corpul agronomic.
Nurnai In lipsa de ingineri a-
gronomi, circumscriptiile agri-
cole pot fi girate de conductori
sau administratori agricoli.
6. Directorul serviciului agri-
col executii i supravegheaza a-
ducerea la indeplinire a pro-
p amului telinic al Camerei de
agriculturrt. Fi trebueste sa cu-
noasca activitatea tuturor insi-
tutiunilor agricole din judet:
ferme, *con, pepiniere, asocia-
tiuni etc., *i farrt a lua singur
acolo uncle sunt or-
gane speciale, trebue sa semna-
leze Ministerului lipsurile cons-
tatate i sg, facg. propunerile de
in dreptare.
In acest scop, toate aceste ins-
titutiuni stint datoare dea
concursul necesar i sa-i puna la
dispozitie informatiunile trebui-
toare. In afarrt de supraveghe-
rea functionarilor, directorul
serviciului agricol insusi tre-
bue sa aiba o activitate pro-
prie pe terenul tehnic profesio-
nab indrumand personalul aju-
tator, controlându-i activitatea
prin deplashrile ce trebue sit le miltate a lunei Tunic, pentru
Met i prin contactul cat mai campania de toamna *i In prima
www.digibuc.ro
914
des ce trebuie sg-1 aibit cu fie-
care auxiliar din judet.
7. Subdirectorul serviciului
agricol ajutil pe director in toate
atributiunile sale. El este *eful
cancelariei si are in deosebi
raspunderea lucrrtrilor de re-
forma agrara, a tuturor lucra-
rilor administrative *i de can-
celarie pe care trebuie sit le tina
la zi; executa dispozitiunile de
serviciu date de director, rezolva
semneaza corespondenta in
numele directorului, in limita
delegatiunii date de acesta, ti-
nându-1 in curent cu mersul lu-
crarilor de cancelarie, rezer-
vându i pentru rezolvare si sera-
nare I ucril rile mai importante.
In lipsa directorului dela re-
*udinta, subdirectorul ia, parte
de drept in toate comisiunile in
care directorul e membru.
8. Agrenomii *efi circum-
scriptie, conductorii si agentii
agricoli au insarcinari de or-
din administrativ *i cultural *i
iau parte la intreaga activitate
a serviciului agricol judetean,
previlzutil sub art. 3 din acest
regulament.
Profesorii ambulanti si spe-
cialistii au insfircingri culturale
**I de indrumare tehnicfi prevg-
zutrt In legea invel(dmdatalui a
gricol de gr. I si II 5i de popu-
larizare si In legea Camerelor
de agriculture&
9. Activitatea tehnicg, a ser-
viciului agricol judetean va-
riaza dupil regiuni *i dung a-
notimpuri.
Directive le date de Minister,
având un caracter general, di-
rectorul serviciului agricol este
obligat sa Intoemeasca progra-
mul judetean potrivit mijloace-
lor si Imprejurarilor locale, si-I
supune apoi pentru revizuire
consiliului de administratie al
Camerei agricole, in prima ju-
915 13 Noemvrie 1933
jumAtate a lunii Ianuarie pen-
tru campania de primilvaril.
Programele judetene astfel in-
tocmite si revivzuite se Inain-
teazA prin serviciul agricol ju-
detean inspectorului agricol,
care le Inainteazil cu referat
Ministerului Agriculturii *i Do-
meniilor pentru aprobare.
10. In prima jumatate a lu-
nilor Martie, Iunie, Septemvrie
si Decemvrie, directorul servi-
ciului agricol inainteazil inspec-
torului agricol regional un ra-
port rezumând activitatea tri-
mestrialä desfAsuratä de el si
de personalul ajutiitor, pentru
executarea atributiunilor sale
si de realizArile obtinute prin
aplicarea programului tehnic
stabilit.
Inspectorul Inainteailt acel
raport Ministerului pitnä la
sfarsitul fiecäreia din acele
luni, cu viza, observatiunile
propunerile sale.
Raportul se intocmeste pe
baza rezultatelor activitAtii pro-
prii si a rapoartelor primite
ciela personalul ajutAtor clin ju-
det, conform formularului dat
de Minister.
CAPITOLUL
Hijloacele de infrelinere 0 de acliune
ale serviciilor agricole judefene
11. Salariile personalului cen-
tral si exterior al Serviciilor a-
gricole judetene se prevAd In
bugetul anual al Ministerului
Agriculturii si Domeniilor.
Cancelariile acestor servicii
sunt instalate In localurile Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor, acolo unde existit aseme-
nea localuri.
Acolo uncle Ministerul nu are
asemenea localuri, cancelariile
acestor servicii se instaleazA. In
localurile Camerelor de agricul-
tut* ale judetelor, comunelor
sau In localuri Inchiriate.
Chiriile acestor localuri, chel-
www.digibuc.ro
[Art. 10-14]
tuielile de intretinere ale loca-
lurilor Statului, cheltuielile de
incAlzit si luminat, cele de can-
celarie si de deplasare, se pla-
tese dupA normele ce se staM-
lesc de Minister, din fondurile ce
se prevAd anual in bugetul Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor, completate cu sumele cu
care contrihuie In acest scot)
Camera de agriculturrt si admi-
nistratia judeteanA.
CAPITOLUL IV
Personalul Serviciilor agricole
judetene
12. Personalul Serviciilor a-
gricole judetene se numeste de
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, cu indeplinirea forma-
litätilor de legile si re-
gulamentele in vigoare.
13. Directorii Serviciilor a-
gricole judetene, agronomii sefi
de circumscriptie i profesorii
a mbulanti, se recruteaza pe
bazA de concurs dintre inginerii
agronomi Inscrisi In Corp.
Subdirectorii Serviciilor agri-
cole judetene sunt egali in
functiuni cu agronomii sefi de
circumscriptie i vor fi desem-
nati In aceastà functiune cei
mai bine calificati dintre agro-
nomii sefi de circumscriptie (le-
fi nitivi.
Conductorii *i agentii agricoli
se recruteazA pe bazA de con-
curs, dintre absolventii scolilor
medii i inferioare de agricul-
turA. mnscrisi in Corpia agrono-
mic1).
14. Examenul de capacitate
pentru ocuparea locurilor va-
cante de director de Serviciu a-
gricol judetean si de profesor
ambulant, se va tine dupA nor-
mele prevAzute In legen °biret(a-
1) A se vedea Loges pentru organizarea Cor-
pulni agronomic din 22 Iunie 1927, la pag. 811
vol. XVXVI.
 [Art. 15-18] 13 Noemvrie 1933 916

mdatului agricol de gr. J i, al sA facA dovadA cA posedA o

Il-lea 1). practica agricolA de cel putin
Locurile vacante se vor pu- doi ani la una din institutiunile
blica In Monitorul Oficial in prevAzute la art. 15 din acest re-
Buletinul informativ al Minis- gulament.
terului de AgriculturA si Dome- 18. Con cursul se va tine In
nii, cu cel putin trei luni de zile fata unui juriu din 5 membri,
inainte de data tinerii concur- compus la Bucuresti din: di-
sului, care va avea loc In Bu- rectorul general al Agricultu-
cureti pentru Vechiul Begat, rii si 4 profesori desemnati de
Bucovina si Basarabia si la Academia de Inane studii a-
Cluj pentru Ardeal si Banat. gronomice din Bucuresti, dupA
15. Pentru a fi admisi la e- cum urmeazA: un profesor de
xamenul de director de Servi- fitotehnie, un profesor de zo-
ciu agricol judetean, candidatii otehnie, un profesor pentru ra-
trebue sa aibh, In Corpul agro- murile anexe agriculturii si un
nomic cel putin gradul de in- profesor de economie rurald,
prier agronom sef si s facA do- iar la Cluj din inspectorul ge-
vada unei practici agricole efec- neral agricol din acel oras, ca
tive de minimum cinci ani la o delegat al Ministerului si cei
institutie de Stat sau la o ex- patru profesori desemnati de
ploatare particularA: fermA, pe- Academia de Inane studii agro-
pinierA, exploatare zootehnicA, nomice din Cluj.
In invAtAmAntul agricol, la Casa Concursul va consta dintr'o
autonomA a monopolurilor, la probA. scrish, un examen oral
Camerele de agriculturA, la con- si o pron. practicA.
ducerea circumscriptiilor sau a Pentru proba scrisA se vor
Serviciilor agricole judetene etc. acorda trei ore de lucru, tra-
16. Posturile de director de tAndu-se dupA alegere, unul
Serviciu agricol judetean se din trei subiecte date.
vor atribui cu titlu provizoriu, Fiecare membru al juriului
la cerere, In ordinea clasificA- va da ate o notA partialA la
rii, inginerilor agronomi reu- lucrarea scrisA.
siti la concurs. Colocviul va dura cel putin o
DupA trei ani de zile, direc- jumhtate de orA pentru fiecare
torii provizorii vor fi definiti- can di dat.
vati, clacA In urma inspectiu- Proba practicA se va face In
nilor fAcute de cAtre inspecto- camp, la una din institutiunile
rul agricol respectv, In baza agricole ale Statului, sau cornu-
notArilor in cazier si a infhp- nalA, cooperativA etc.
tuirilor realizate In exercita- Candidatii vor fi examinati
rea atributiunilor de director, din materiile de specialitate
se constata cA Isi Indeplinesc ale InvItAmAntulu superior a-
misiunea cu pricepere i sAr- gricol, din cunostintele de ad-
guintA. ministratie si legislatie agri-
17. Pentru admiterea la con- colA a tArii si din practica a-
cursul de agronom sef de cir- gricold push. In serviciul propa-
cumscriptie, candidatii trebuie gandei la sate.
sh aibh. In Corpul agronomic Notele se vor da dela 1 la 10.
gradul de inginer agronom si Media generall de admisibili-
tate la acest concurs este 7,
1) A se vedea Legea invianuIntului agriool fArA ca o notA medie la una
pi mode din 2 August 1929, la pag. 861 din probe sA fie mai mid. de
vol. XVII. sase.
www.digibuc.ro
917 13 Noenivrie 1933
Media cinci luatd la una din
probe este eliminatorie pentru
tot. concursul. Notatiunile se vor
socoti astfel: 6 multumitor, 7
suficient, 8 bine, 9 foarte bine,
10 eminent. Fiecare membru va
da cäte o notä candidatului la
fiecare proba.
Vor fi declarati reu$iti la
concurs un numär de candidati
egal cu cel mult numarul lo-
curilor vacante. Ei vor fi in-
scri$i inteun tablou, in ordi-
nea mediilor, cu nurndrul de
clasificare, care dupd ce va fi
aprobat de ministru, se va pu-
blica in Monitorul Oficial i in
Buletinul informativ al Minis-
terului Agriculturii $i Dome-
piilor.
19. Posturile vacante de a-
gronomi aefi de circumscriptie
se vor atribui la cerere, in or-
dinea clasificarii inginerilor a-
gronomi reusiti la concurs, care
se numesc cu titlu provizoriu,
iar dui:4 doi ani de functio-
nare vor fi definitivati In post
pe baza notelor din cazier, a
realizdrilor infdptuite in atri-
butiunile functiunii exercitate
$i a unei inspectii speciale f
cutd de inspectorul agricol res-
pectiv.
se vor re-
20. Specialistii
cruta pe Muä de concurs din-
tre absolventii Academiilor de
mnalte studii agronomice, cum
dintre absolventii. $colilor
medii de agriculturd.
Inginerii agronomi vor trece
concursul dupd acelea$i nor-
me ca acele ale inginerilor a-
gronomi $efi de circumscriptie,
iar absolventii $colilor medii
vor trece concursul dui:A nor-
mele concursului de conduc-
tori agricoli.
21. Posturile vacante de con-
ductori $i agenti agricoli vor
fi ocupate prin concurs de ab-
solventi ai Invätdmântului a-
gricol, mediu $'1 inferior, In-
scrisi In Corpul agrorfornic, care
www.digibuc.ro
[Art. 19-25]
au o practicd agricola de cel
putin doi ani dela absolvirea
$coalei.
Materiile de examinare $i
pi ocedura de urmat se vor
fixa prin decizie ministeriald
$i se vor publica in Monitorul
Oficial i In Buletinul informa-
tiv al Ministerului Agriculturii
Domeniilor, odatd cu locu-
rile vacante, cu cel putin trei
luni de zile inainte de data ti-
nerii concursului.
Comisiunile de examinare se
numesc prin decizie ministe-
riald $i sunt compuse din: di-
rectorul general al Agricultu-
rii si patru profesori din invd-
tdmântul agricol superior, me-
diu si inferior.
Candidatii reu$iti vor fi nu-
miti, la cerere, cu titlu provi-
zoriu in locurile vacante, in or-
dinea clasificatiei la concurs.
22. Atttt specialistii, cat $i
conductorii $i administratorii
agricoli, dupd doi ani de pro-
vizorat devin definitivi In post,
dacd In urma inspectiilor fit-
cute de inspectorul agricol res-
pectv, $i pe baza notdrilor In
cazier, se constatä cit Indepli-
nesc functiunile cu pricepere
$i sdrguintd.
23. Personalul de birou al
servicilor agricole se recruteazd
conform statutului functionari-
lor publici. Cei ce indeplinesc
conditiunile legale vor fi defini-
tivati in posturile ocupate.
24. Personalul tehnic $i ad-
ministrativ al serviciilor agri-
cole judetene, definitiv, ca
cel provizoriu, are dreptul sd
se transfere prin consimtämânt
reciproc sau In locurile vacante,
urmand ca locurile rdmase va-
cante, dui)/ transferarea aces-
tora, sd fie publicate ca atare,
spre a fi ocupate de cei reu$iti
la concurs
25. Personalul titular (defi-
nitiv $i provizor) al Serviciilor
agricole judetene, având la
[Art. 26-29] 13 Noemvrie 1933 918

bazd examenul de capacitate, Ei sunt de drept provizorii

conform legii invdfehntintului pe data numirii in functia de
secundar *i a celui agricol de director, insd cel mult pe ziva
gr. I *i II, se bucuril. de toate de 1 Ianuarie 1931.
ctrepturile *i indatoririle mem- 28. Actualii s,efi de regiuni
brilor titulari ai Corpului di- agricole, inginerii agronomi,
dactic din acest inviltrimânt 1). care au depus examenul de a-
Personalul definitiv al ser- gronomi regionali sau un exa-
viciilor agricole judetene, nu- men pentru o functiune supe-
mit min concurs se bucurd de rioard *i au o vechime in func-
stabilitate. El poate fi transfe- tiune de cel putin 3 ani dela
rat numai cu consimtimant data depunerii examenului, se
sau pe cale disciplinard prin considera numiti pe baza de
comisiunea de judecatd, iar in concurs, bucurându-se de toate
cazuri urgente, pe haze unui drepturile prevrtzute Irk acest
raport documentat ai inspec- regulament. Actualii *efi de
torului din regiune. -regiuni agricole, absolventi de
26. Orice post vacant din bu- *coli medii sau inferioare de
getul serviciilor agricole judo- agriculturd, care au dat exa-
%cue nu poate fi ocupat de gi- men pentru aceastrt functiune,
ranti, mai mult ca un an, Mi- ìi pastreaza drepturile câ*ti-
nisterul fiind obligat srt pu- gate *i se bucura de toate drop-
blice anual vacantele ivite in turile prevazute in acest regu-
a ceste posturi. lament.
Posturile de agronomi regio-
CAPITOLUL V nali, ocupate azi de persoane
Dispozifiuni fransiforii
care nu intril in niciulla din
categoriile de mai sus, vor fi
27. Actualii directori de ser- declarate vacante.
vivcii agricole judetene supli- Actualii titulari ai acestor
nitori sau di rectori delegati, posturi, dacd sunt definitivi,
cum *i inginerii agronomi, care (luprt statutul functionarilor
au trecut unul din examenele: 7Jublici1), Ii pilstreazd dreptu-
de consilier agricol, de inspec- rile cd*tigate s,i de salarizare
tor in corp sau de capacitate 41 vor fi utilizati in functiunile
in Inviltrimântul agricol la Mi- administrative.
nisterul Agriculturii *i Dome-
niilor, sau la Ministerul In- CAPITOLUL VI
structinnii Pub lice, care au in Inspecforafele agricole
corp cel putin gradul de ingi-
Der agronom *ef *i o vechime 29. Inspectorii agricoli se re-
minimil de 5 ani in functia (le cruteazd dintre inginerii agro-
director de serviciu (consilicr nomi care au in corp cel putin
agricol) *i 3 ani dela depunerea gratin! de inspector clasa I
examenului, se considera nu- au functionat minimum 5 ani
miti pe bazd de concurs *i ca- ca directori (consilieri agri-
Nat toate drepturile coli la Serviciile agricole ju-
'Rite In acest regulament. detene, or la Serviciile tehnice
din Minister.
1) A se vedea Legea Invatimântului secun- I) A. se vedea Legea statutului functionari-
dar, din 15 Mai 1928, la pagina 1064, vo- lor publici din 19 Iunie 1928, la pag. 409, vo-
lumul XV XVI, precut!) i Regulamentul lumul XI XII, au modifle. precum si Regn-
pentru personalul didactic al sculilor secundare lumentul de aplicare din 23 Noemvrie 1923, la
din 18 Februarie 1929, la pag. 162, vol. XVII. pag. 418, acelap volum.
www.digibuc.ro
919 21 Noemvrie 1933 [Art. 30-34]

Inspectorii agricoli se numesc rca Intocmirii *i a coordonilrii

titlu provizor.
Dupil 3 ani de zile pot fi de-
f initivati in baza activitittii
desfrisuratit In aceastri cali-
f ate.
Pi Ina la definitivare, inspec-
torii provizorii f*i pastreaz .
dreptul de a reveni la condu-
cerea serviciului avut In mo-
mentul numirii ca inspectori
fn care scop locurile avute nu
se pot ocupa deck de catre su-
plinitori.
30. Inspectorii agricoli sunt
reprezentanti ai Ministerului
Agriculturii si Domeniilor In
rcgiune, din pullet de vedere a-
gricol *i economic *i au in a
tributie controlarea i Indru-
marea activitátii Serviciilor
agricole judetene, inspectarea
Camerelor de agriculturrt din
regiune, precum *i cercetarea
activitatii generale a tuturor
*colilor *i institutiunilor cu ca-
racter agrcol, economic, pomi-
col, viticol, sericicol etc, pen
dinte de Ministerul Agricultu-
ru i Domeniilor, in judetele
regiunii ce conduc; urmaresc
de asemenea activitatea teh-
nich a institutiunilor, regiilor
autonome, semnaltind Minis.
terului cele constatate cu pro-
punerile necesare.
31. Ministerul poate da dele-
gatiuni inspectorilor agricoli
prin decizuni speciale de a
aproba permisii si a aplica pe-
depse disciplinare personalu-
lui subaltern, in limita dispo-
zitiunilor cuprinse In legile
regulamentele In vigoare.
32. Inspectorii agricoli vor Acest Regulament, aprobat
convoca in conferinta, dupit prin J. C. M. sub Nr. 1.283/933,
nevoie, pe directorii serviciilor s'a publicat in Monitorul Oficial
agricole judetene, pe reprezen- p. I Nr. 270 din 21 Noemvrie
tantii Camerelor de agricul- 1933, uncle se poate consulta.
turil *i pe *efii institutiunilor
agricole din regiunc, In vede-
www.digibuc.ro
programelor de activitate teh-
nit:6 pentru intreaga tarrt.
De asemenea vor tine, dupl
necesitate conferinte cu ceilalti
inspectori din regiunc, care de-
pind de Ministerul Agriculturii
si Domeniilor.
33. Inspectorate le agricole
nu sunt organe de gestiune, ci
numai de control *i de indru-
mare tehnicA.
In afará de atributiunile spe-
cificate fn acest regulament,
inspectorii agricoli primese de
la Minister Insiircinäri de a e-
xecuta diferite alte delegathmi.
Ministerul va purta cores-
pondentii directil cu organele
sale exterioare, Insu va trimete
inspectoratelor spre stiintá
urmitrirea executitrii cilte o
copie de pe indrumarile i cir-
culririle date.
34. Inspectorate le agricole
Nor avea cancelaria la sediul
inspectoratului, având ca per-
sonal un secretar, inginer agro-
nom sau absolvent al miei
scoale medii agriculturri, nu-
mit dintre cci reusiti la exame-
nul de sef de circumscriptie
sau de director, o dactilografit
un camerist.
RE6ULAMENT
pentru organizarea oi administratea
Regiei sanatoriilor militare
DIN 21 NOEMVR1E 1933
[Art. 1-3] 29 Noemvrle 1933
DECRET
pentru prorogarea termenului plätii
datoriilor agricole §i urbane
DIN 29 NOEMVRIE 19331)
J. Debitorii prevAzuti de art. 1
al legii pentru reglementarea da-
toriilor agricole si urbane, publi-
catd in Monitorul Oficial Nr. 88
din 14 Aprilie 1933, vor putea
plati dobânda legald de 1 la sutd
$i 3 la sutd, In conformitate cu
art. 1 al acestei legi, pând la 1
Martie 1934 inclusiv.
2. Termenul de 1 Noemvrie
1933, prevAzut de art. 5, precum
$i acela de 1 Decemvrie 1933, pre-
vazut de art. 4 si 6 din aceea$i
lege, cu toate obligaiunile $i efec-
tele legate de aceste termene, se
prorogd pând la data de 1 Mar-
tie 1934 inclusiv.
Pänd la aceastd data, toti de-
bitorii din art. 6 vor putea face
ofertele prevAzute de acest text.
3. Ministrul Nostru secretar de
Stat la Departamentul Justitiei
este insärcinat cu executarea
acesui decret.
RE6ULAMENT
pentru exploatarea i admlnistrarea
mosiilor i terenurilor de instructie ale
armatei sub forma de regie publicä
comercialä
DIN 30 NOEMVRIE 1933
Acest Regulament, continand
94 art., s'a aprobat cu decretul
Nr. 2.853/933 si publicat In Mo-
nitorul Oficial, p. I Nr. 278 din
30 Noemvrie 1933, unde se poate
consulta.
A se vedea i decizia p. a dmi-
nistrarea mo$iilor armatei din
25 Ianuarie 1930, la pag. 134, vol.
XVIII.
1) Acest Dccret sub Nr. 3.048 933 Oa publieat
In Monilorul O/icial p. I Nr. 277 din 29 Noem-
vrie 1933. A se vedea In leglturii Legea pentru
reglementarea datoriilor agricole pi urbane din
14 Aprilie 1933, la pag. 312, In acest volum ;
de asemeni Regulamentul de aplicare, din 1 Iulie
1933, la pag. 741, In aoest volurn.
www.digibuc.ro
920
RE6ULAMENT
pentru organizarea i executarea
serviciului de lncasarea cupoanelor
i efectelor de comert prin posti
DIN 8 DECEMVRIE 19331)
CAPITOL UL I
Dispozifiuni generale
1. Sunt admise la Incasarea
prin po$td: politele, biletele la
ordin, tratele simple $i documen-
tare, cecurile, chitantele, factu-
rile. cupoanele rentelor, obliga-
tiunilor i actiunilor, rentele
obligatiunile ie$lle la sorti, bile-
tele de loterie ale Statului, scri-
surile funciare urbane $i rurale
iesite la sorti, cupoanele scaden-
te ale acestor scrisuri, politele
de asigurare, scrisorile comercia-
le si In genere toate valorile co-
rnerciale $i altele, plátibile fllrá
chetuieli din partea Regiei Au-
tonome P. T. T.
Efectele admise spre Incasare
pot fi protestate prin intermediul
Regiei Autonome P. T. T., la ce-
rerea celor interesati, fácutá con-
form dispozitiunilor din prezen-
tul regulament.
De asernenea, efectele admi-
se spre Incasar pot fi preschim-
bate, potrivit instructiunilor
date, dupd normele indicate la
capitolul IX.
Depunatorii pot Incredinta Re-
giei Autonome P. T. T. trate spre
acceptare, cu eventual protest In
caz de neacceptare, dupd norme-
le indicate la capitolul VIII.
Efectele admise la incasare
sau acceptare pot fi insotite de
1) Acest Regulament, sub forma unor In-
struetiuni de serviciu ale Regiei P. T. T. (Uri
aprobare prin Deoret), s'a publieat in Monito-
rul Ofwial p. I Nr. 285 din 8 Docemvrie 1938,
unde se poate consults., Hind Insotit de nume-
roase modele de imprimate, tarife pi instructii
detaliate. Axe vedea ln legituri Regulamentn1
Legii de exploatarea telegraflei pi poptelor din
Ianuarie 1900, preeum pi Tariful po;tal, tele-
grail(' pi radio din 30 Mai 1932, la pag. 554,
vol. XX
921 8 Decemvrie 1933
documente, care se vor libera
trasilor odatd cu plata sau ac-
ceptarea, potrivit indicatiunilor
depundtorilor.
2. Termenele In care se face
incasarea sunt: la scaclentrt pen-
tru efectele cu scadentA fixd, la
prezentare pentru efectele far&
scadentrt sau cu scadenta la ve-
dere, sau conform dispozitiuni-
lor depundtorilor de efecte, dupd
cum se aratd la capitolul IX.
3. Valoarea unui efect, admis
la incasare prin postd, oricare ar
fi ea, poate fi exprimatrt In:
a) moneda tArii, adia In lei
si bani;
6) mice and monedd strAind
având curs legal in tard, In care
caz depundtorul va trebui sd in-
dice dacd incasarea urmeazd sd
se faca in lei la un curs in-
dicat (le el sau In cec, In monedd
strAind. si In acest caz va indica
si banca emitentd.
In primul caz, adia atunci
and Incasarea s'a fdcut In lei,
la cursul fixat, Regia Autonomd
P. T. T. va tine la dispozitia de-
pundtorului suma incasatá In lei
si mice diferentd ar rezulta din
convertirea ei in and monedd va
privi exclusiv pe depundtor.
In al doilea caz, când incasa-
rea se face prin cec, acesta va
fi emis direct In ordinul depu-
natorului, Regia Autonomd P. T.
T. neintelegAnd 0, indoseze acest
cec.
Ori cAnd va gAsi de cuviintA
Regia Autonomd P. T. T. poate
modifica modalitAtile de incasa-
re specificate mai sus.
4. Regia AutonomA P. T. T.
nu se InsdrcineazA cu urmAririle
judiciare.
Regia Autonornd P. T. T. de-
clind orice rdspundere pentru
riscurile si avariile survenite
márfurilor prevAzute In docu-
mentele ce Ii sunt incralintate
spre incasare (conosamente, wa-
rante, duplicate C. F. R. etc.),
fie In cursul transportului, fie In lor la oficiul ales pentru opera-
www.digibuc.ro
[Art. 2-6]
vama, depozit, transit etc.; ea nu
garanteazA valabilitatea docu-
mentelor si nu urmäreste sosirea
vapoarelor, a trasporturilor pe C.
F. R. sau prin postd.
Ea nu se Indrcineazil pe baza
acestui serviciu cu inmagazina-
rea sau Intrepozitarea acestor
mdrfuri, nici cu supravegherea
lor si declind In acelasi timp ori-
ce rdspundere privitoare la in-
târzierea ce ar surveni la ridi-
carea mrtrfurilor de cAtre desti-
nitar, sau la refuzul acestuia de
a lua notrt de avizele fdcute de
oficiul postal In vederea ridicd-
rii marfurilor.
5. Conditiunile de admitere,
modalitatile de incasarea si tra-
tarea efectelor neincasate, sta-
bilite prin regulamentul de fatd,
se aplicA numai la efectele de-
puse spre Incasare In interiorul
tArii. In ceeace priveste relatiu-
nile internationale, se vor pds-
tra normele previlzute in aranja-
mentul recuvrementelor si in-
structiunile respective, pând la
noui dispozitiuni.
CAPITOL111., II
Depunerea efectelor la oficii ;i
expedierea lor la desfinatie
6. Predarea efectelor spre In-
casare se poate face de cAtre de-
punator la oficiul postal, agen-
tia speciald sau oficiul autorizat
din localitatea in care se and,
insotindu-le de un borderou mo-
del Nr. 1 si de specimenul de
semnAturd, odatd cu plata taxe-
lor de comision si a celor de pro-
test dupd prevederile tarifului,
cAnd efectele sunt depuse cu or-
din de protest.
Depundtorii de efecte spre In-
casare se mai pot adresa direct
oricArui, oficiu sau agentie spe-
ciald din orice localitate, pentru
depunerea efectelor spre Inca-
sare.
In acest caz trimiterea efecte-
[Art. 7-12] 8 Decemvrie 1933
tiuni se face de cAtre depurator,
pe raspunderea sa, prin scrisoa-
re recomandatil, anexând scriso-
rii borderoul model Nr. 1, speci-
menul de semntiturä, trimitâncl
prin mandat postal comisionul
si taxele pentru eventuale pro-
teste previlzute in tarif i respec-
tâncl toate formalitâtile prescri-
se la art. 9 14. Confirmarea pH-
mirii efectelor se face depunAto-
rului de dare oficiul respectiv
prin corespondentti, remitându-i
recipisa ce se va del asa dela bor-
cleroul model Nr. 1.
7. Efectele cu protest sunt pri-
mite de Regia Autonornti P. T.
T. 'Anti la alte dispozitiuni, pen-
tru toate localitrttile unde sunt
tribunale sau judecritorii. Regia
Autonomii P. T. T. nu rtispunde
de neprotestare, daa depunato-
rii ar fi merrtionat protestul din
eroare, in dreptul unor efecte cu
plata In localituiti neautorizate a
face operatiuni de protest.
Efectele farti protest se pri-
mesc pentru toate localitrttile
uncle sunt oficii sau agentii spe-
-ciale, putându-se incasa si in lo-
calitätile rurale nnin intermediul
fa ctorilor rurali.
8. La depunerea efectelor se
va elibera depuniitorului, de ca-
tre oficiul primitor, recipisa de
confirmare atasath la borderoul
model Nr. 1, indianadu-se si to-
talul taxelor incasate. Recipisa
se va completa, semna si detasa
dela borderoul depus; ea va pur-
ta numdrul de ordine dat borde-
roului respectiv in registrul mo-
del Nr. 7.
9. Borderourile model Nr. 1,
ce se depun odatà cu efectele,
vor fi liberate celor interesati
de oficiile din localitate, contra
cost, conform tarifului, si vor
trebui sâ, fie completate chiar de
catre deputnitori cu toate datele
mentionate in coloanele 1 9 in-
clusiv.
Când numrtrul efectelor ce de-
T. T. va da publicului toate ex-
purnitorul voeste a depune in- plicatiunile necesare in legtiturd
www.digibuc.ro
922
tr'o singurâ expeditiune este mai
mare deck cuprinde formula-
rul, se va utiliza de depunktor,
pentru completare, foi de rezer-
vâ (formular Nr. 1 bis) si care
vor fi anexate la primul formu-
lar, formand un singur borde-
rou.
Depunatorii sunt obligati a in-
griji ca inscrierile in aceste bon-
derouri srt fie Mcute exact si vizi-
bil, mai ales in ceea ce priveste
scadenta, numele trasilor si a-
dresa lor, suma i locul de plata.
10. De asemenea, depunatorii
sunt obligati a scrie in margi-
nea de jos, in partea stangil
efectului, numele si pronumele
acceptantului (trasului) in mod
cât mai citet, iar in marginea
din dreapta de sus a efectului
sa indice suma si scadenta.
Regia Autonoma P. T. T. nu
ìi ia nicio rhspundere pentru
confuziile i erorile rezultate din
nerespectarea acestor dispozi-
tiuni din partea depunatorilor.
11. Efectele depuse spre inca-
sane vor trebui sa fie indosate
(girate) de ciltre depunrttor cu
mentiunea: platiti in ordinul
oficiului postal , valoa-
rea spre incasare si decontare",
urmeazil apoi dedesubt data si
semnittura depunatorului; sau
vor fi indosate in alb, prin sim-
pHi Aceste mentiuni
se fac de depuntori pe verso fie-
cnrui efect, in josul ultimului
gir.
12. Orice efect depus spre in-
casare trebue srt fie supus la
taxa de timbru, conform legii
timbrului.
Regia Autonorra P. T. T. 1si
declina mice riispundere pentru
neprotestarea efectelor cu protest
insuficient timbrate, in caz când
din eroare s'ar fi primit spre in-
casare atari efecte.
Personalul Regiei Autonome P.
923 11 Decemvrie 1933
cu timbrarea legal& a efectelor,
mentionatri In acest articol.
13. Este oprit a se scri pe bor-
deroul model Nr. 1 alte adnota-
tiuni decat cele arritate In for-
mular sau de a alatura pe Fang&
efectele de incasat scrisori sau
note ce ar putea tine loc de co-
respondent& Intre creditori *i de-
bitori. In caz eventual nu se va
tine seam& de adnotatiile ne-
permise, scrise pe borderouri, iar
actele sau Scrisorile nereglemen-
tare se vor inapoia depuniltori-
Ion.
Nu cad sub aceastä interdic-
tie piesele insotitoare, precum:
conosamente, conturi inapoiate,
acte de protest etc., care vor fi
inmänate debitorului odat& cu
achitarea efecului.
14. Odat& cu prezentarea pri-
mului borderou de incasare, de-
punatorul va completa $i 2 bu-
letine conform modelului Nr. 21,
din care unul se va pAstra intr'o
arhivit specialri, confidential si
In casa de fier, iar al doilea va
fi lipit chiar pe partida deschisrt
depunatorului in registrul de
partizi model Nr. 8.
Aceste specimene de semi-161,u-
rà servesc la stabilirea identi-
tuitii cu ocazia platilor care se
efectueaz& depundtorilor contra
chitantii dupit incasarea efecte-
lor $i sunt obligatorii ca $i legi-
timatiile uzuale cerute pentru
i dentificare.
15. Efectele ea scadenta fix&
se vor depune la oficii spre In-
casare, cu cel putin 5 zile mnain-
te de scadent& pentru cele cu
plata LOCO si cu cel putin 15
zile pentru cele cu plata in alte
localitAti din tarà.
In niciun caz nu se admite de-
punerea efecteor la oficii cu mai
mult de 60 zile mnainte de scaden-
ta lor. . predri in:
16. Oficiul unde se face depu-
nerea va verifica Inserierile din
borderou chiar in momentul pri- tul1)Nr.
Attest Regularnent s'a aprobat cu Deere-
8.173/933 at publicat in itionitoral Ofi-
mirii, cu numrirul efectelor, su- cial p. I Nr. 287 din 11 Decemvrie 1933. A
www.digibuc.ro
[Art. 13-1]
mele respective, scadenta efecte-
lor, numele si adresa acceptan-
tilor sau tra$ilor, locul de plat&
precum $i dad. sunt cu protest
sau far& protest, comisionul cu-
venit conform tarifului, taxele
pentru eventualele proteste, pre-
cum $i mentiunile din coloana
de observatiuni.
17. La fiecare oficiu sau agen-
tie special& se va forma si tine
obligatoriu un registru de in-
trare model Nr. 7, In care se va
trece fiecare borderou depus im-
preuna cu efectele spre incasare
de critre depunAtor, sau primite
direct dela alte oficii cum se
aratit la art. 24 si 25. In acest re-
gistru se va specifica num&rul
curent, data primirii borderou-
lui, numele depunatorului sau al
oficiilor de unde s'au primit bor-
derourile, numilrul total al efec-
telor depuse, valoarea lor totalá,
sumele incasate dela depunritor
drept comision de Incasare si
eventuale depozite pentru pro-
teste incasate, precum si intr'o
coloanA special& numilrul (le in-
trare dat efectelor.
Urmeazil apoi art. 18 84 cu in-
structiuni, tablouri de taxe $i
modele diferite de imprimate,
care se pot consulta in Monito-
rul Oficial p. I Nr. 285 din 8 De-
cemvrie 1933.
REGULAMENT
general de aplicare a legii pentru orga-
nizarea invätändintuluí universitar
DIN II DECEMVRIE 1933 0
CARITOLUL I
Organele autonomiei universitare ;i
functionarea tor
1. Universitd(i $i facultafi
1. Invatrimântul universitar se
1. Universitatea din Bucure$ti;
 [Art. 2-7] 11 Decemvrle 1933 924

2. Universitatea din Iasi; cu variante locale pentru par-

3. Universitatea din Cluj;
4. Universitatea din Cerngtuti.
5. Facultatea de drept Regele
Carol al II-lea" din Oradea.
Facultatea de drept din Ora-
dea depinde de Universitatea
din Bucuresti, in ceea ce priveste
formalitAtile de numire a profe-
sorilor ei, precum si in toate
chestiunile referitoare la acea fa-
cultate, pentru a chror rezolvire
legea cere interventia Senatului
universitar.
In toate aceste chestiuni Fa-
cultatea de drept din Oradea va
fi reprezentatA in Senatul uni-
versitAtii din Bucuresti, prin de-
canul ei si printeun delegat de-
semnat de Consiliul profesoral.
Delegatii acestei facultAti nu pot
lua parte la vot, deal in ches-
tiunile privitoare la acea facul-
tate.
Profesorii acestei faculati iau
parte la alegerea rectoruhii
senatorului UniversitAtii din Bu-
curesti.
2. UniversitAtile sunt asezA-
minte de invätilmânt teoretic si
aplicat, precum i institutiuni de
cercetgtri pentru progresul
si rAspAndirea culturii.
Fiecare universitate formeazA,
impreungt cu toate facultAtile ce
o alcAtuiesc, o institutiune uni-
tarA.
3. UniversitAtile sunt autono-
me in ceea ce priveste organiza-
rea studiilor, conducerea si ad-
ministrarea averii lor.
0 facultate poate avea una sau
mai multe sectiuni stabilite prin
regulamentul special al facultA-
tii.
F'acultAtile similare dela tdate
universitAtile vor alcAtui Im-
preunä un regulament comun,
se vedea in le,àtur Legea pentru organizarea
invitimantului universitar din 22 Aprilie 1932, vAzute, dupA cel mult 15 zile dela
la pag. 355, vol. XX, cu moditic. din 8 Mai
1933,1a pag. 620, in acest volum ; de asemeni
Loges pentru autonomia universitari din 17
lulls 1931, la pag. 590, vol. XIX.
www.digibuc.ro
tile diferetiale.
4. Universitätile i fiecare
din facultatile care le compun
sunt persoane juridice. Ele vor fi
reprezentate In toate actele judi-
ciare i extra-judiciare, univer-
sitAtile de rector sau in lipsa lui
de pro-rector, iar facultAtile de
decan sau in lipsa lui de pro-
decan.
5. Universittitile sunt conduse
de rector, ajutat de Senatul uni-
versitar, iar facultatile aunt con-
duse de decan, ajutat de Consi-
liul de facultate.
2. Alegerea rectorului fi deca-
nului
6. Rectorul se alege dintre
profesorii titulari ai
pe termen de 5 ani.
Decanul se alege dintre pro-
fesorii titulari ai facultAtii, pe
termen de 3 ani.
In caz de lipsA sau impiede-
care din orice cauzA a rectoru-
lui, el va fi inlocuit de cel mai
vechiu decan in functie ca pro-
rector.
In caz de lipsA sau impiedeca-
re legalA a decanului, el va fi in-
locuit de precedentul decan, sau
dacA i acesta lipseste, sau a in-
cetat de a fi profesor titular, de
cel mai vechiu dintre profesori
titulari, ca pro-decan.
Pentru a putea exercita aceste
atributii, rectorul si decanut vor
preveni pe inlocuitorii lor legali
de lipsire si necesitatea inlocui-
rii. Când acesta nu se face panA
in 3 zile, inlocuirea se va face
de drept.
Pro-rectorul si pro-decanul au
aceleasi atributiuni ca si titula-
rii pe care Ii inlocuiesc.
'7, Cu 15 zile inainte de ex-
pirarea mandatului rectorului in
functiune, sau in cazuri nepre-
producerea vacantei, rectorul in
functiune sau pro-rectorul va
convoca localul universitätii,
925 11 Decemvrie 1933
fixând ziva si orele, intre care
are loc alegerea, pe profesorii ti-
tulari * pe profesorii agregati
ai universitAtii, spre a proceda la
alegerea noului rector. Alegerea
nu poate fi fixatd cleat intr un
termen de cel putin 7 zile dela
data convocdrii. In aceeasi con-
vocare se va fixa si un alt ter-
men cu 7 zile mai târziu pentru
o eventuald noud, alegere.
In ziva alegerii biroul se for-
meazd, sub presedintia rectoru-
lui sau a pro-rectorului, asistat
de secretarul general, sau In lip-
s& de un secretar al universitd-
tii, precum si de 2 asesori, luati
dintre profesorii cei mai tineri
prezenti la constituirea biroului.
Dupd constituirea biroului se
va Intocmi un proces-verbal,
semnat de toti membrii lui; in
urnad se vor stampila buletinele
albe de vot, cu stampila univer-
sitAtii si se va pecetlui urna. La
ora fixatd incepe votarea. Fie-
care alegAtor va scrie pe buletin
numele celui pe care-1 voteazd si
va prezenta buletinul Indoit In
patru in mAinile presedintelui,
care It va introduce in urnd. La
ora fixatä pentru inchiderea ur-
nei presedintele procedeazd, la
despuierea scrutinului.
Rezultatul votului este anun-
tat de presedinte, care proclamd
ales pe acel care a Intrunit ma-
joritatea absolutd din numdrul
total al profesorilor alegAtori.
CAnd nimeni nu a obtinut ma-
joritatea asolutd, se va face noua
alegere peste 7 zile, termen fi-
xat deja prin convocare.
La al doilea scrutin se va pro-
ceda la formarea biroului, dupd
acelea* norme ca la primul
scrutin si se va proceda la vo-
tare, observandu-se aceleasi re-
gull.
Presedintele va proclama ales
ca rector pe acel ce va intruni
de astädatä majoritatea relativd majoritate relativd a voturilor
a voturilor, oricare ar fi fost nu- exprimate, dintre profesorii ei ti-
miirul votantilor.
www.digibuc.ro
[Art. 8-9]
In caz de paritate Intre can-
didatii cu mai multe voturi, pre-
sedintele va proceda la tragere
la sorti intre acesti candidati.
Presedintele Inainteazd dosa-
rul alegerii Ministerului Instruc-
tiunii, al Cultelor si Artelor, spre
a confirma ca rector, cu decret
regal, pe cel ales.
In cazuf and s'au prezentat
contestatii, Ministerul trimete
dosarul Senatului universitar,
spre a cerceta si da avizul clacd
alegerea a decurs in conformi-
tate cu legea, dupd. care Minis-
terul decide.
8. Cu 15 zile inainte de expi-
rarea mandatului decanului In
functiune sau in cazuri neprevd-
zute, dupd, cel mult 15 zile dela
producerea vacantei, se convoa-
a de cAtre decan, sau In lipsd
de pro-decan, o sedintd speciald
a Consiliului facultAtii, compus
din profesorii titulari si profeso-
rii agregati, pentru alegerea
unui nou decan. Aceastd alegere
se face cu majoritatea relativd
a membrilor prezenti.
Dosarul alegerii se comunicd
Ministerului, sure confirmare, cu
decret regal, prin mijlocirea rec-
torului. In caz de contestatie a
alegerii se va proceda conform
alM. IX din art. precedent.
Când vacanta de rector sau de-
can se produce In cursul vacan-
telor mari, termenele de mai sus
sunt considerate ca Intrerupte pe
tot timpul vacantei, reincepdnd
a se socoti dupd 1 Octomvrie.
Rectorii si decanii sunt reeli-
gibili o singurd, datd in conti-
nuare.
3. Senatitl Universitar
9. Senatul universitar se com-
pune din rector, decanii facultd-
tHor si cdte un delegat din fie-
care facultate a universitätii,
ale* de consilbal facultdtii, cu
tulari, pe timp de 2 ani, cu drept
[Art. 10-111 11 Decemvrie 1933 926

de a fi realesi o singura data In sa completeze locul conform le-

continuare.
Alegerea delegatului facultatii
In Senatul universitar se face cu
cel putin 15 zile inainte de expi-
rarea termenului delegatului In
functiune. Decanul anunta rec-
toratul de rezultatul alegerii,
pentru a se cere Ministerului
confirmarea prin decizie minis-
teriala.
Delegatii al caror mandat a
expirat vor continua sit reprezin-
te facultatea in Senat pang la
intrarea in functiune a nouilor
Decizia ministeriala de confir-
mare se va publica in Monitorul
Oficial.
10. Rectorul convoaca si pre-
zideaza Senatul universitar. In
lipsa lui, legalmente justificata,
cel mai vechiu decal], in calitate
de pro-rector, convoacrt prezi-
deaza Sen atul.
Senatul universitar se intru-
neste in localul rectoratului.
Senatul se intruneste regulat
in fiecare luna, in sedina ordi-
nara, fixandu-si singur ziva. In
afara de aceasta, Senatul se In-
truneste in sedinte extraordinare
duprt convocarea rectorului, pro-
rectoului sau dupa cererea scrisd
a 3 membri ai senatului, arrttan-
du-se motivul.
Convocarea sedintei ordinare
se face cu cel putin 5 zile Ina-
inte de edinta. Convocarile pen-
tru sedintele extraordinare se fac
pentru cel mai thrziu a treia zi.
Convocarea trebue sit contina si
ordinea de zi.
Sedinta se deschide cand ma-
joritatea este prezenta. Absenta
facutii fitrit motiv valabil, a unui
membru, este considerat ca refuz
de serviciu, cu consecintéle pre-
vitzute de lege si regulament.
(And un membru a lipsit nemo-
tivat la 5 sedinte ordinare con- pana in 10 zile eel mai tarziu
secutive in cursul unui an, el se tuturor membrilor Senatului
consider% de drept demisionat, care au participat la sedinta,
iar rectorul avizeaza, facultatea pentru semnare sau eventuale
www.digibuc.ro
gii.
Uupit ce sedinta s'a cleschis
In mod legal, presedintele pune
in discutie chestiunile fixate in
ordinea de zi. Intervetirea orcli-
nei de zi nu se poate face dealt
dupt cererea a cel putin 3 mem-
bri si aprobarea Senatului.
Cilnd Senatul ia in discutiu-
ne o chestiune care priveste nu-
mai o facultate, iar reprezentan-
tii acestia lipsesc dela sedintä,
atunci chestiunea se amana pen-
tru o sedinta ulterioara, avizan-
du-se facultatea respectiva sa-si
trimita delegati. Hotilrirea se va
lua in aceasta a doua sedintri cu
sau fitrit prezenta delegatilor fa-
cultrttii interesate.
11. Hotärtrile Senatului uni-
versitar sunt obligatorii pentru
facultati. In cazul cand n'ar fi
multmite, facultittile au dreptul
sit apeleze la Consiliul univer-
sitar, conform art. 11 din lege.
In acest caz executarea hottirlrii
se suspenda pana la solutiona-
rea conflictului de cittre organele
legale.
Organ de executie al hotrairi-
lor Senatului este rectorul sau
pro-rectorul; ei sunt obligati ca
in sedinta urma-toare sa aduca la
cunostinta Senatului modul cum
s'au executat deciziunile luate.
Hotaririle Senatului se iau cu
majoritatea membrilor prezenti
la sedinta. Parerile membrilor
se exprima verbal sau cu vot se-
cret, dupa cum decide majori-
tatea.
Ca secretar al Senatului func-
tioneazit secretarul general al
universitatii. Hotaririle se redac-
teaza, se citesc, se voteaza si se
iscalesc in sedintrt.
Procesul-verbal al sedintei se
redacteaza de secretar sub con-
trolul rectorului 5i se comunica
927 fr Decemvrie 1933
modificari. Rectificitrile se fac fn
prima sedintà ce urmeazg celei
In care s'a luat decizia contes-
tata, fn care procesul-verbal se
voteazá cu Majoritatea membri-
lor prezenti. Procesele-verbale ale
sedintelor Senatului se pástrea-
zit la ariiiva rectoratului, for-
mând un dosar special.
Toate deciziunile se trec fntr'o
condicil specialii care va cuprin-
(le un repertoriu dupá natura
lor.
12. Pe langri drepturile $i In-
datoririle previlzute In mod spe-
cial de legile si regulamentele
univresitare, Senatul universi-
tar are urmittoarele a tributiuni
generale:
a) Elaboreazil, cu avizul facul-
tätilor, programul frivätämiintu-
lui universitar. Organizeazá, cu
avizul facultiltilor, cursuri cu ca-
racter gerusral sau care interesea-
zá doutt sau mai multe facultitti.
Stabileste normele de colaborare
fntre facultati pentru studii
mixte i organizeazit institute
care necesitâ colaborarea Intre
doult sau mai multe facultilti;
b) Alatueste proiectul de bu-
get al universittitii (WO norme-
le stabilite la art. 10 al legii si
Intocmeste bugetul veniturilor
proprii;
Senatul hotitráste dacti ac-
ceptil sau nu legatele sau dona-
tiunile fitcute direct universal-
tii. In caz de acceptare, autori-
zit pe rector sa indeplineascä for-
mele legale pentru intrarea fn
posesiunea lor;
d) Hotáráste In toate chestiu-
nile referitoare la aplicarea
interpretarea legilor si regula-
mentelor universitare;
e) Intocmeste regulamentul in-
terior al universitAtii, pe care fl
trimite Ministerului Instructiu-
nii pentru cele legale;
f) Se ocup& cu educatia stu-
dentimii si reglementeazit fritre-
buintarea timpului fiber al stu-
dentului;
www.digibuc.ro
[Art. 12-141
g) Fixeaz5, numitrul burselor
in stritiniltate, repartizându-1
pe facultâti;
h) Are sub autoritatea sa Ofi-
ciul universitar, organizând si
supraveghind functionarea lui;
i) Are sub supravegherea lui
toate cilminurile si cantinele stu-
den testi.
13. Pe lângri universitate va
functiona câte un Consiliu uni-
versitar consultativ, format din
cel putin trei membri alesi de
Senatul universitar din sânul
säu, la inceputul fiecilrui an.
Acest consiliu va ajuta pe rec-
tor fn toate chestiunile de ordin
financiar si administrativ. El va
lucra sub presedintia rectorului,
iar avizurile lui vor fi supuse
aproàrii Senatului universitar.
4. Consiliul de facultate
14. Consiliul de facultate se
compune din profesorii titulari
si profesori agregati ai facultä-
tii respective.
Decanul convoaca i prezidea-
z6 Consiliul facultritii. In lipsa
lui, consiliul va fi convocat
prezidat de pro-decan, care este
precedentul decan. In lipsa si a
acestuia, functioneaz6 ca pro-
decan, cel mai vechiu dintre pro-
fesorii titulari.
Pro-decanul fndeplineste func-
tiunea de clecan In tot timpul ab-
sentei decanului.
Consiliul de facultate va fi con-
vocat ori de ciite ori va fi tre-
buintil.
Convocarea trebue sti, continA
ordinea de zi j sA fie trimisl
cu eel putin 48 ore fnainte de se-
Numai fn cazuri foarte
urgente convocarea se poate face
chiar fn ziva consiliului. Con-
vocarea colectivâ se trimite pro-
fesorilor la domiciliul lor; dova-
da de primire sg, fie semnatit de
profesorul 1nsusi sau de alt6 per-
soang din locuinta sa.
In cazuri exceptionale trei pro-
(Art. 15-181 11 Decemvrie 1933 928

fesori titulari ai facultätii pot Consiliului (le facultate. Celor

cere decanului, in lipsa acestuia care vor lips! nemotivat li se vor
pro-decanului, convocarea Consi- face retineri din salariu conform
liului de facultate, care se va art. 54 din lege.
face in termen de cel mult trei 17. Atributiunile Consiliului
zile. de facultate, pe lângd cele pre-
15, Consiliul se considera le- vdzute in mod special in legile
gal constituit când majoritatea si regulamentele universitare,
membrilor este prezentd. Nu se sunt eele cuprinse in articolele
socotesc in aceasta majoritae cei 18 21 inclusiv.
aflati in concediu, deal in cazul 18. Consiliul administreazd
când sunt prezenti la consiliu. averea proprie a facultätii.
La inceputul sedintei se va citi Consiliul facultätii deleagd Ia
procesul-verbal al sedintei pre- inceputul fiecdrui an dintre
cedente. membrii sdi un consiliu consul-
Consiliul aprobit sau refuzd tativ al facultätii, compus din
rnotivat cele scrise in procesul- trei profesori titulari, care va
verbal; in acest din urml caz asista pe decan in toate ches-
consiliul voteazd procesul-verbal tiunile de ordin administrativ si
modificat. Discutiunea chestiuni- financiar ale facultatii.
lor se face in ordinea in care Consiliul consultativ va fi con-
au fost anuntate; consiliul inst vocat si prezidat de decan, sau
poate hotdri intervertirea ordinei in lipsil de cel mai vechiu din-
de zi. tre membrii sdi; el nu va putea
Hotdririle consiliului se iau cu lucra cleat numai cu majorita-
majoritatea celor prezenti, afard tea membrilor sdi.
de cazurile in care legea prevede Consiliul facultativ se va
altul. Opinia minoritätii, la cere- ocupa cu toate chestiunile pri-
rea acesteia, se va trece in pro- vitoare la administratia si bunul
cesul-verbal. mers al facultdtii, cu toate ane-
Votarea se face verbal. Acolo xele sale, ca: institute, muzee,
untie prevede legea si când cere elinici, laboratorii, seminarii, bi-
majoritatea membrilor prezenti. blioteci, etc. Consiliul dd avize
se face prin vot secret. Oride cu majoritate de voturi care vor
cäteori se voteazd, decanul face fi supuse aprobärii Consiliului
apelul nominal al membrilot facultatii.
prezenti si noteazd votul verbal Tot dupd ce va fi Iuat avizul
sau primeste buletinul celui che- Consiliului consultativ, Consiliul
mat si-1 depune in urnä. Rezulta- facultätii va repartiza sumele ce
tul votului se trece In procesul- stau la dispozitia facultätii, pro-
verbal al sedintei. venite fie din veniturile proprii,
Procesele-verbale se redacteazd fie din subventiile globale acor-
de secretar si se verified de de- date de Ministerul Instructiunii,
can. Dupd ce au fost aprobate al Cultelor si Artelor, prin bu-
In consiliu si ramân definitive, getul general al universitätii.
procesele-verbale se pästreazd la Veniturile facultätii se corn-
decanat inteun dosar special. pun:
Toate deciziunile Consiliului a) Din fondurile puse la dis-
de facultate se trec inteo con- pozitia facultátii, institutelor,
died, speci all si se face un re- clinicilor, laboratoriilor, de catre
pertoriu dupd natura bor. Stat, pentru cheltuielile de mate-
16. Toti profesorii unei facul- rial si intretinere, fie cd sunt
täti, membri ai consiliului sunt fonduri globale destinate a fi re-
obligati a lua parte la sedintele partizate de Consiliul facultiitii,.
www.digibuc.ro
929 11 Decemvrie 1933 [Art. 19-23]

fie ca sunt prevazute in buget bera circulatie a studentilor In-

cu anumite destinatii; tre facultatile similare. Regula-
b) Din taxele plätite de stu- mentul astfel intocmit, dui:a ce
denti i anume: va fi aprobat de Consiliul facul-
1. Taxa pentru bibliotecg. tatii, va fi inaintat Senatului
2. Taxele pentru examenele de universitar, care va cerceta nu-
fine de an, de licente, de docto- mai daca regulamentul nu con-
rate, teze i diplome. trazice vreuna din dispozitiile le-
3. Taxa de laboratoare *i ins- qii universitar
titute. sau a regulamentului de fatil.
4. Taxa de constructii *i In- Cu avizul Senatului universi-
tretinere la acele facultilti unde tar, regulamentul se inainteaza
este autorizatA, aceasta taxg, de Ministerului Instructiunii, al
Minister; Cultelor i Artelor, spre cele le-
c) Din taxele platite pentru gale.
echivalarea diplomelor straine. 21. Regulamentul fiecarei fa-
Cote le acestor taxe se fixeazg cultati va prevedea:
de consiliul fiecgrei facultati, a) Durata studiilor in fiecare
prin regulamentele lor, cu apro- facultate, care nu va fi in niciun
barea Senatului universitar; caz mai mica de patru ani pen-
d Din mice alte venituri In- tru obtinerea licentei *i de mi-
tamplatoare ale facultiltii, pre- nimum cinci ani pentru oMine-
cum: subventii, donatiuni, le- rea titlului de doctor.
gate, etc. La Facultatea de medicing,
Lu inceputul fiecgrui an *co- umanA durata studiilor va fi de
lar Consiliul consultativ intoc- ani pentru obtinerea titlului
ine*te *i supune aprobgrii Con- de doctor. Durata specializarilor
siliului facultatii o dare de va fi fixata de Consiliile profe-
seama asupra gestiunii anului sorale pentru fiecare specialitate
precedent; aceastg dare de in parte. Ea nu va putea intrece
searng va fi apoi inaintatg, de maximum doi ani; la Faculta-
clecan rectoratului pang, cel mai tea de medicina veterinra toate
ta17iu la 15 Octomvrie. studiile pentru obtinerea titlului
19. Consiliul de facultate ac- de doctor este de cinci ani;
cepta donatiunile si legatele fa- b Obiectele de studii dela fie-
cute facultatii. Cand consiliul a care facultate i sectiune;
acceptat o donatie sau un begat, c Repartizarea examenelor
Insgrcineazg cu indeplinirea for- pentru obtinerea fiecarui fel de
melor legale, pentru intrarea in diplome;
posesiunea lor, pe decan, sau in d Cuantumul taxelor.
lipsa pe pro-clecan, singurii care 22. Consiliul de facultate al-
pot reprezenta facultatea in
toate actele jucliciare i extraju- egtue*te orariul *i fixeaza du-
diciare. rata cursurilor *i a lucrarilor
20. Consiliul de facultate In- practice.
tocme*te regulamentul facultatii. Programele \ or repartiza pe
Proiectul de regulament, Intoc- cat posibil materiile pe an in
mit de facultate, va fi supus cer- mod identie pentru facultatile si-
cetarii unei cornisiuni alcAtuite milare.
din decanii facultiltlor simlare, 23. Consiliul de facultate fi
reuntti la Universitatea din Bu- xeaza natura burselor pentru
cure$ti, In scop de a se asigura strginatate in limitele stabilite
pe cAt posibil uniformitatea aces- comunicate de Senatul universi
tor regulamente *i a Inlesni li- iar, stabilind i normele con-
www.digibuc.ro
C. Ilamanju, vol. XXI. 59.
[Art. 24-281 11 Decemvrie 1933 930

cursului pentru ocuparea aces- tarea regulata a matricolelor

tor burse. studentilor.
24. Consiliul de facultate in-
tocmeste proiectul de buget al 5. Bugetul universiteltii
facultatii. 26. Senatul universitar alca-
In acest scop fiecare profesor,
catre sfarsitul anului scolar, va bugetar,cu proiectul
tueste 6 luni inainte de anul
de buget ge-
inainta decanului un raport asu- neral al universitatii, pentru
pra nevoilor laboratorului, insti- anul urmator.
tutului, serninarului, clinicei ori In acest scop o comisiune for-
nurnai a specialitatii pe care o mata
predrt. Decanul ajutat de consi- tatilor,din rector si decanii facul-
intocmeste proiectul, O-
liul consultativ, va coordona rland seama de nevoile urgente
toate cererile i inand seama de exprimate de facultati si respec-
nevoile generale ale invataman- tând castigate de per-
tului, va intocmi proiectul de re- sonalul universitar de toate ea-
partitie al personalului ajutator tegoriile in virtutea legilor; apoi
netitularizat pe lariga fiecare ca- Il supune discutiei Senatului
tedrri, respectând drepturile cas- universitar in plenul salt.
tigate. Proiectul va fi supus dis- Deciziunile se iau cu majori-
cutiunii i aprobrtrii consiliului tate de voturi.
profesoral, duprt care va fi tri-
mis Rectoratului col mai tarziu tatProiectul
de Senat,
de buget astfel vo-
intocmit pe for-
phnil la 1 funie. muIare model alcatuite de Mi-
25. Decanul facultiltii are sub nister, se trimite acestuia cel
autoritatea sa, cancelaria facul- mai tarziu cu *ase luni inainte
tatii si intreg personalul admi- do anul bugetar, spre a da Mi-
nistrtiv al facultatii. nisterului timp sa 1 studieze si
Decanul este raspunzator de aprobe.
bunul mers al invatamantului in 27. In caz ca Ministerul nu
facultate. aproba bugetul, asa cura a fost
El vegheaza ca prelegerile si a leatuit de Senatul universi-
lucrarile practice sa se Vila re- tar, rectorul aduce la cuno--
gulat conform orariului. tinta Senatului hotarirea Mi-
Decanul dispune formarea sta- nisterului, spre a reface buge-
telor lunare de serviciu si le tul in limita sumei acordate de
inainteaza rectoratului pentru Minister, dupa care se trimite
ordonantare si achitarea sala- din nou Ministerului Instruc-
riilor, indicand in ele sumele ce tiunii, in timp util, spre a fi
trebuesc retinute pentru fondul incorporat in bugetul Ministe-
universitar, provenite din absen- rului i supus votului Adunit-
tele nemotivate dela cursuri, lu- rii deputatilor.
crári practice, retinerile ce se Proiectul de buget al veni-
aplicrt suplinitorilor, ori alte o- turilor proprii ale universita-
bligatiuni ale personalului di- tii se va alcatui de Senatul u-
dactic cuprins In aceste state. niversitar si se va comunica
Decanul tine la curent statele Ministerului spre aprobare.
personale ale tuturor membrilor
corpului didactic al fäcultatii, 6. Consiliul universitar
trecand in ele numirile, mutatiu- 28. Consiliul universitar se
nile, coneediile, recompensele, compune din profesorii titulari
peedpsele ete. si profesorii agregati ai univer-
Decanul are grije de comple- stritii.
www.digibuc.ro
931 II Decemvrie 1933 [Art. 29-32]

Consiliul universitar se con- progresele fdcute de universi-

voacd de rector. Trei membri tate in cursul anului $colar
ai Senatului universitar sau trecut si se vor propune
$apte membri ai acestui consi- ce trebuiesc realizate
liu pot cere rectoratului convo- in cursul anului urmator.
carea de urgentá a consiliului. 7. Consiliul interuniversitar
In acest caz rectorul este obli-
gat sd convoace consiliul uni- 32. Consiliul interuniverstar
versitar in maximum 48 dc este format din toti rectorii u-
ore. niversitritii si din decanii tu-
Consiliul universitar va fi turor facultiltilor din tari.
consultat asupra tuturor chesti- Consiliul interuniversitar poate
unilor de interes general al fi convocat de ministrul ins-
universithtii. tructiunii orideckeori va fi
29. In caz de conflict ivit in- nevoie in interesul invitaman-
tre doud facultüti ale aceleasi tului universitar. El se poate
universithti, .sau intre o facul- intruni si din proprie initia-
tate si Senatul universitar, rec- tivd, duprt cererca motivatd, a
torul este obligat a convoca con- Senatului unei universititi.
siliul universitar in cel mult 3 Convocarea se face de ministru,
zile dela ivirea conflictului. cu 15 zile mnainte de data in-
'Dotted el nu o fage, Ministerul trunirii. Odati cu convocarea
Instructiunii va convoca el in- se comunicd. membrilor i ches-
su$i consiliul universitar In ter- tiunile ce se vor discuta.
men de maximum 10 zile pen- In afard de cazurile previ-
tru a i se indica solutia de zute de art. 12 al legii, consi-
aplanare. In cazul câncl consi- hul interuniversitar se intru-
liul universitar nu poate ajun- ne$te in mod obligator intre 15
ge la un rezultat care srt res- $i 30 Ianuarie, pentru a expune
tabileascd ordinea normali in ministrului nevoile bugetare
universitate, ministrul va de- ale universitiltilor, a lua mi-
cide. surile necesare pentru armoni-
30. Consiliul universitar va zarea intereselor lor $i pentru
fi prezidat de rector, In lipsd, a se ocupa de tot ce prilze$te
de pro-rector, iar in lipsd $i a- interesele invdtämântului.
cestuia de cel mai vecbiu din- In caz de imposibilitate de a
tre profesorii prezenti, asistat participa la sedintd, rectorul
de secretarul general al univer- poate delega pe pro-rector, sau
sititii. pe un membru al Senatului
Hotdririle luate cu majori- universitar ca sd-1 reprezinte.
tatea absolutrt a membrilor ce Iar decanul pe pro-decan, sau
formeazil acest consiliu sunt pe un profesor titular al facul-
obligatorii si executorii. Ele vor titii respective.
fi comunicate de urgentd Mi- Sedintele consiliului interu-
nisterului, spre cele legale. niversitar, se tin la Ministerul
31. Intre 1 si 10 Noemvrie Instructiunii. sub presedinti a
ale fiecarui an, rectorul este minigtrului sau in lipsa lui
obligat a convoca consiliul uni- sub pre$edintia unuia dintre
versitar In sedintri, anuald, in rectori, desemnat de consiliu
care se va citi i discuta ra- in *e dintg.
portul Senatului asupra admi- Directorul inviltilmantului su-
nistratiei averii universittitii, perior va lua parte la toate se-
(art. 13 din acest regulament). dintele consiliului interuniver-
In aceastd sedintd se vor arrita sitar.
www.digibuc.ro
 [Art. 33-371
Sedintele nu au loc decât nu-
mai In prezenta a jurniitate plus
unu din numärul mernbrilor
care compun acest consiliu.
Hotaririle se vor la cu majo-
tit atea relativrt a membrilor
prezenti.
Pentru fiecare sedintil se in-
chele un proces-verbal, in care
se rezumä clesbaterile si se in-
scriu in Intregime hotArfrile.
Sedintele consiliului nu sunt
publice.
In cel mai tarziu 10 zile dupil
Incbiderea sesiunii, biroul con-
silului interuniversitar va Ma-
inta un raport Ministerului si
fn conic rectorilor universitati-
lor, asupra desbaterilor care au
avut bc, cu rezolutiunile ce s'au
hiat.
Pregenta la consiliu a recto-
rilor, decanilor sau inlocuitori-
lor lor legali este obligatorie,
lipsa lor nemotivatä fiind consi-
cleiatâ ca un refuz de serviciu.
8. Alai ele colegiu universitar
33. Marcie colegiu universi-
tar este format din profesorii
onorari, profesorii titulari si
profesorii agregati ai universi-
tdtii.
Marcie colegiu are drentul
sit si aleagit un reprezentant In
Senatul
34. Bectorul Intocmeste In
clasul lunii Decemvrie, tabloid
profesorilor onorari, titulari si
profesoi agregati, care compun
Marele colegiu universitar, In
conformitate cu procedura pre-
viizut5 In legea e1ectora1d1
35. Alegerea senatorului uni-
versitar se face de Marele co-
legiu universitar In cancelaria
rectoratului, In ziva fixatâ, prin
Inaltul decret regal, conform
prevederilor legii electorale si a
rcgulamentului ei.
1) A se vedea Legea electorall pentru ale-
gerea deputatilor i senatoriter, din 27 Martte fi incasate de facultati duna
1925, la pao. 1054, vol. XI XII.
11 Decenwrie 1933 932
9. Taxele universitare
36. Studentii vor fi impusi la
urmiltoarele taxe:
a) Taxa de inscriere;
Taxa de bibliotedt;
c) Taxele pentru examenele de
fine de an, de licenta, doctorat,
tcze si diplome;
d) Taxa de laboratoare si ins-
titute:
e) Taxa de constructii si In-
tretinere la acele facultati, uncle
cite autorizatil aceasta taxii de
Minister;
f Taxa pentru echivalarea di-
plomelor straine.
Taxa de inscriere in universi-
tate va servi, atfit pentru ali-
mentarea fondului universitar,
cât si pentru eventuala profit-
tfimpinare a cheltuiehlor de In-
tretinere a unlversitatii. Aceasta
taxa va fi perceputa de recto-
rat, care va elibera recipise, pe
baza cArora se vor face inscrie
rile studentilor la facultati.
Cuantumul de distribuirea a-
cestei taxe, in scopurile preva-
rute mai sus, se stabileste In
luna Iunie a fiecarui an, dupa
necesitatile fiecArei universitäti,
de catre Senatul universitar.
In afara de aceasta, fondul de
Irtreti»ere al universitätii va fi
sporit, dupâ trebuinta, cu o cota
pe care o va fixa Senatul si pe
care o va prelua clin taxele de
examene.
Senatului universi-
tar, referitoare la acest fel de
taxe, sunt obligatorii pentru
toate facultatile.
Toate taxele fixate de Senatul
universitar trebue st fie apro-
bate de Ministerul Instructiunii,
al Cultelor si Artelon
Taxele cuprinse sub literele
f inclusiv, se fixeaza do fie-
care Consiliu dc facultate s,i se
aprobâ, de Senatul universitar.
37. Aceste din urma taxe vor
dispozitiile fixate prin regula
www.digibuc.ro
933 11 Decemvrie 1933
mentele lor. Tot prin regula-
mentul fiedirei facultäti se va
stabili modul lor de Intrebuin-
tare si repartizare, dupa ce se
vor värsa universitâtii cotele
pi evrtzute la art. 16 din lege,
fixate conform legii, fie de Se-
natul universitar, fie de Consi-
liul interuniversitar.
38. Nu se pot percepe niciun
fel de taxe, deck cele fixate de
Senatul universitar si de Con-
siliul facultatilor, aprobate de
Senat, si nu se poate depuisi
cuantumul
Intrebuintarea fondurilor rea-
lizate din taxele percepute, de
orice categorie dela studenti,
dupä ce se vor Implini preve-
derile art. 16 din lege, se va face
numai conform regulamentului
fiecrtrei facultitti si cu aproba-
rea expresa a Senatului univer-
sitar. Se va elibera pentru orice
percepere de taxa o chitantri
dintrun chitantier cu mata.
Pentru fiecare facultate va fi
numai un singur chitantier vi-
zat si parafat de decanul fa cul-
tätii si iscalit de rector.
Pentru universitate un regis-
tru, vizat si parafat de rectorul
universitAtii, pentru incasuírile
fAcute direct de universitate.
39. Studentii saraci si meri-
tosi vor fi in total sau in parte
scutiti de taxele scolare de ca-
tre Consiliul profesoral al fa-
cultätii respective.
Scutirea de taxele de Inscriere
nu se poate face deck la Sena-
tul universitiltii.
Corigentii si repeten(ii nu vor
putea fi scutiti de taxe.
10. Fondul universitar
40. Pentru sporirea venituri-
Ion proprii ale fiecrtrei univer-
sitati se creiaza un fond special
numit Fondul Universitar",
care se va alimenta din venitu-
rile urmätoare, a crtror cotil
poate fi schimbata dupâ Impre-
www.digibuc.ro
[Art. 38-411
jurrtri de Consiliul interuniver-
sitar:
a) Taxele de hiscriere Incasate
de universitki In proportia
fixatrt de Senatul universitar;
b) Cota-parte fixatii de Sena-
tul universitar din taxele de
examen de orice fel incasate de
diferite facultki;
c) 200/0 din toate taxele Inca-
sate pentru echivalarea diplo-
melon;
d) 10°/0 din sumele stabilite
pentru plata diferitelor comi-
siuni de concursuri;
e) Din donatiuni si legate frt-
cute direct acestui fond;
) Din vânzarea timbrelor uni-
versi tare;
g) Din retinerile ce se fac per-
sonalului didactic universitar
pentru absente nemotivate;
h) lietinerile de 20° o ce se
aplicà suplinitorilor;
i) din incasarile frteute
40° o
de diferite laboratoare, clinici
institute universitare pentru a-
nalize i expertize, vanzrtri de
seruri si vaccinuri, analize si
Ingrijiri medicale etc., repre-
zentând cota care mai Inainte
se vârsa Casei scoalelor;
j) Din twice alte venituri.
Pentru Incasarea acestor ve-
nituri, nctorul si Senatul uni-
versitar vor lua dispozitiunile
necesare, cerând facultrttilor
vArsarea lor trimestrialrt.
41. Fondul universitar ser-
veste:
a) Pentru plata lefei suplini-
torului profesorului care se
aflil In concecliu pentru caz de
boalrt bine constatata (art. 54,
ultim al legii). La ivirea
aceslui caz, decanul faculthtii
cere printrun referat aprobarea
Senatului universitar si apoi
prin state lunare personale de
salarii, Inaintate rectoratului,
acesta ordonanteazrt leafa su-
plinitorului;
b) Pentru plata diferentei
dintre pensiune si ultima leaM,
 [Art. 42-46] 11 Decemvrie 1933
tuturor profesorilor titulari care
v or fi pu$i in retragere (art. 57,
alin. 2 al legii). Cänd se ive$te
acest caz, decanul facultatii,
prin $tate lunare personale de
salariu, adresate rectoratului,
cere ordonantarea diferentei cu-
venite profesorului pensionat;
c) In milsura disponibilului,
tot din fondul universitar, se
pot acorda burse in tarA sau in
strAinAtate pentru studii de
specializare licentiatilor ori doc-
torilor, copii sau orfani ai pro-
fesorilor universitari. Cererile se
adreseazil fie de pArinti, fie de
copii, rectorului, spre a fi su-
puse discutiunii Senatului uni-
versitar, care va hotari acorda-
rea sau respingerea nurnai cu
2/3 din numArul total al mem-
bi ilor sili.
Se pot acorda si ajutoare vil-
duvelor sau orfanilor profeso-
rilor universitari, dupit aceea*i
procedurd ca la alineatele pre-
cedente;
d) Tot in mAsura disponibilu-
lui se vor acorda ajutoare pen-
tru educatia fizicá i pentru
ssistenta medicalà a studenti-
lor.
42. Pentru toate veniturile $i
cbeltuielile relative la fondul
universitar se vor observa re-
gulile cerute de legea
Statului. Rectorul este obli-
gat a supraveghea tinerea
exactA a acestei contabilitilti 1).
CAPITOLUL Il
Personalul didacfic universifor
11. Despre persanalal didactic
universitar in general
43. Corpul didactic universi-
tar se compune din profesori
titulari, profesori agregati, a-
gregati temporari (la medi-
cinii) $i conferentiari.
1.) A se vedea Legea eontabilitIii public()
din 31 Iulie 1929 la pag. 783, vol. XVII cu
modifie. 24 Deeemvrie 1932, la pag. 871,
voL XX.
www.digibuc.ro
934
Personalul ajutAtor se corn-
pune din: $efi de sectie, $efi de
lucrAri, chimi*ti experti, lectori,
asistenti $i preparatori.
Prosectorii sunt asimilati in
grad cu asistentii, iar desena-
torii cu preparatorii.
Lectorii sunt asimilati cu $efii
de lucrAri.
Titlul de profesor universi-
tar" va fi purtat numai de pro-
fesorii titulari $i profesorii a-
gregati ai UniversitAtilor.
44. Profesorii titulari si pro-
fesorii agregaVi fac cursurile ca-
tedrelor ce ocupA, precurn i lu-
crArile cerute de specialitatea
lor, in orele $i zilele prevAzute
in programul facultAtii, fiind
ajutati de personalul alipit ca-
tedrei.
Ei sunt de drept directorii ins-
titutelor, clinicelor, laboratoa-
relor, serninariilor $i statiunilor
care apartin catedrei ce ocupa.
45. Profesonii titulari sau
profesorii agregati pot fi invi-
tati de consiliile celorlalte facul-
tAti dola Universitatile romA-
ne$ti sit facA o serie de prele-
geri sau un curs limitat. In
acest caz profesorul invitat face
cunoscut decanului facultAtii
cdreia apartine $i numai dupA
ce ti va lAsa Un suplinitor pe
tot timpul absentii sale, cu in-
voirea Consiliului facultAtii,
poate rilspunde invitatiunii f
cute.
46. Agregatii ternporari In
functiune dela facultAtile de
medicina umanA vor functiona
numai fiind ata*ati pe langA o
catedra, o clinicA sau un labo-
rator. Ei fac cursurile, lucrarile
practice $i cercetiirile cu care au
fost Insarcinati de Consiliul fa-
cultatii, dupii propunerea titu-
larului catedrei pc lAnga care
sunt ata$ati.
Conferentiarii vor fi insArci-
nati de cAtre consiliul facultiitii
rcspective sit tina cursuri de
completare $i sa conducrt lu-
935 11 Decemvrie 1933
crdri practice cu studenti, dupit
propunerea titularilor catedre-
lor pe lângd care sunt atasati.
Conferentiarii independenti, ne-
alipiti pe Lang% o catedrit de
titular, vpr primi insärcinarea
direct dela consiliul profesoral.
Sefii de sectie, sent de lucrdri,
chimistii experti, lectorii, asis-
tenti prosectori i preparatori
atasati pe lângd o catedrit, sunt
datori sd ajute pe profesorii ti-
tulari, pe profesorii agregati, pe
agregatii dela medicind i pe
conferentiari, in conducerea si
supravegherea lucrdrilor prac-
tice de laborator, fäcute de stu-
denti, precum i sä pregAteasca
tot ce este necesar pentru tine-
rea cursurilor si conferintelor.
47. lntreg personalul didactic
universitar este dator sit se
ocupe si cu cercetári in dome-
niul specialitdtii fiecdruia, spre
a contribui la progresul stiintei.
In acest scop profesorul ,va da
directive, va incuraja orice in-
cercare In aceastit directiune,
va ajuta i va cere sit fie ajutat
de Intreg personalul atasat pe
langit catedrá, institut, clinicìt
obi laborator In cercetarile ori-
ginale; va publica i va face sit
se publice mice lucrare cu pa-
racter stiintific, pe baza cerce-
tärilor din institutul, clinica sau
laboratorul sdu.
48. Profesorii titulari, profe-
serii agregati, precum si tot
personalul didactic universitar
cu titlul definitiv sunt Mamo-
vibili. Ei nu pot fi suspendati,
permutati sau exclusi din Cor-
pul didactic universitar, deck
In conformitate cu prescrierile
legii invel(aindntului universi-
tar.
Recrufarea profesorilor fifulari
a) Chemarea
49. Crearea de catedre noi,
scindarea, desfintarea sau trans-
formarea celor existente, in caz
www.digibuc.ro
[Art. 47-50]
de vacantii, se face numai prin
lege, dupd avizul consiliului fa-
cultAtii, dat de 2/3 din numilrul
total al profesorilor 'sdi si aPro-
bat de Senatul universitar.
Propuneri pentru crearea de
catedre noi, desfiintarea .sau
transformarea lor la vacantii,
se vor face de ciltre consiliile
de facultate, intotdeauna Ma-
into de alcatuirea proiectului de
buget al facultdtii, pentru ca
sporul de cheltuieli ad fie pre-
vitzut in bugetul anului urrnd-
tor, numai dela inceputul anu-
lui scolar.
Numai dupil ce catedra este
inscrisii definitiv in bugetul ge-
neral al Ministerului Instruc-
tiunii, al Cultelor i Artelor ea
este consideratil ca existentá .si
poate fi declaratit vacantil.
50. Când o catedril devine va-
decanul convoacd consi-
liul facultdtii in termen de cel
mult nce zile dela producerea
vacantei, exceptându-se lunile
de vacantd scolarit, spre a se
pronunta clack aceastit cátedra
clevenitit vacantit se mentine, se
scindeazit, se desfiinteazit sau
se transformit Dacil ea se men-
tine se va proceda imediat la
numirea unui suplinitor.
Suplinitorii v
ntre ro esorii titu-
ari ori ro .egalTIV117
catedre identice sau inrudite,
intre agre atii onorifici
sau In func, precimr si d in-
tfe canteren iarii definitivi dela
aceòasi facultate. Ei nu pot su-
plini mai mult de o catedrd,
nici mai mult de doi ani aceeasi
ca tedrd.
p_e_senlnatea_snpljuijarninj.....ze
fueçu_initateaxelativIL.....a
membrilor rezenti.
ecanul anun rectoratului
alegerea fricutd. Senatul 'univer:
sitar cerceteazd ,dacd s'au res-
pectat formele legale. Ilectorul
inainteazä Ministerului avizul
 [Art. 51-531 11 Decenivrie 1933
Senatului pentru a numi pe su-.
plinitor.
In termen de 15 zile dela ivi-
re.a vacantéi, decanul facultätii
rEspective cere rectoratului pu-
blicarea prin Monitorul Oficial
a vacantei, pe care rectorul este
obligat a o face in cel mult 15
zile dela comunicarea fäcutti de
decan. Publicatia va fi comuni-
, catä si MiniSterului Instructiu-
nii, al Cultelor si Artelor.
In t rt_e_Kien _cl( i) .:: .A.,1i.,,.dela
publicarea va et 'ir.1Moni-
torul Oficial coriSiTnlacigtätii
poate Th-emaca.gradUl. de pro-
fesor titular la catedra yacantä
pe_ItifPFOTesor titular, pe un
profesin- agregat, un confe-
rentiar definitiv sau când .este
vorba de o catedrä delaLfacul-
tatea de Medicira umanri, pe un
profesor titular sau p1.31tyagre-
ntlt.,,.=9,rific ori In Junctipne
dé-la aceeasi facultate sau clela
cetlrairéfactatäti similare. In
perinAtig"Elé 7 ani dela promul-
garea legit invätdmantului uni-
versitar, chemarea la faculta-
tea de medicinä umand se poate
face si dintre persoanele enu-
märate la art. 87, alin. 3 si ur-
mätoarele din lege.
Decanul, din initiativä pro-
.prie sau ,dupil cererea consiliu-
lui fax-tilt:Ali, va convoca InAun-
trul termenului legal o sedintrt
specialä, in care se vor putea
face motivat propuneri de can-
didati.
Consiliul facultätii format
numai din profesorii titulari, ia
cunostintä de propunerile de
chemare fäcute si, duprt discu-
tiunile urmate asupra acestor
proptmeri, Do.ai.e... 13.Ear-Iehema-
rea uneia din persoanele_pia,
putanmai cu majoritatea-zo,...
tprilnr dj,12_ numärul tot.al,... al
profesorilny. sMftitUlialT exer-
citiu.
Votarea se face secret si deo-
datä asupra tuturor celor pro-
pusb märii; se va proceda la tinere
www.digibuc.ro
936
Dacà la primul scrutin nici-
unul -din cei propusi nu a obti-
nut majoritatea ceruta de lege,
se procedeaza la un al doilea
si ultra scrutin in aceeasi
dintil sau in alta inguntrul ter-
menului legal.
Dacä, hotärirea este pentru
chemare, decanul proclamä, re-
zultatul si inainteazti in acelasi
timp rectemtului procesul-ver-
bal al sedintei In care s'a efec-
tuat chemarea.
Rectorul ia avizul Senatului
universitar numai in ceea ce
priveste respectarea formelor le-
gale si inainteazil Ministerului
dosarul impreunti cu avizul Se-
natului, pentru a se face numi-
rEa prin decret regal, cu titlul
de profesor titular a celui che-
mat. . .
51. Când o catedril este t
creatá din nou, publicarea va- ,
cantei se face de cdtre rector in
cel mult douä luni dela data
votärii bugetului Ministerului
Instructiunii, al Cultelor si Ar-
telor de Adunarea depui.atilor.
Odatà declaratä vacant4 pen-
tru chemarea unui titular, se va
proceda, conform art. 21 .din le-
gea invdtdmäntului universitar-
Numirea in acest caz nu so
va face decât pe data de 1 Oc-
tomvrie a anului bugetar.
52. La facultätile de meclicinä
urmanit recrutarea profesorilor
titulari se face numai prin che-
mare, conform art. 21 din lege
si art. precedente.
Când la aceastä- facultate nu
s'a putut face numirea pe calea
catedra vacant6 nu
poate fi mentinutä suplinitii
mai mult de doi ani; inäuntrul
acestui termen se va proceda
din noua la chemare, dupà for-
malitatile prevAzute la art. 50.
53. La; toate celelalte facul-
afarti de Facultate de me-
diciná dactt nu s'a pu-
tut face nuniirea pe calea che-
 9g7 Decemvrie 193§--
de concurs Pentru aceasta de-
canul facultAtii uncle e vacanta,
dupd incheierea lucrdrilor ce
constatA cit nu e cazul a se face
o chemare, anuntd rectoratul
care va lua dispozitiuni ca srt
se pub-lice din nou vacanta
cenaf-TripanjUnti-r_a_lunii,
1 dea-rapirarea termenului_ de,
I chem. - PuVR7tia va. cuprinde
I muriri asupra datelor si chi-
ptilui cum trebue sd procedeze.
candidatii. Ea se va comunica
si Ministerului.
Pand ,in term n de o lund
dela candf-
da ii adr e delegati ai FacultAtii unde este
ca u tit facultktii uncle este
vdcanta, .-Ifiagj;j1e,delin-memoriu
tipdrit, asupra
Niiatjfige, im-
preuná eu un -nunatir .suficient
'ekéniplare. din lucrArile si
publitatinnile personale.
Pentru ca 'cineva SA poath
candida trebueu sA indeplineascd
urmAtoarele conditiuni:
' SA fie cetA ean roman si sd
fi sa mii are;
in in _ In pcti
SA fie doctor sau doctor
perux za.r.e...zuncaptaa_mitit-
lul ingineir de s ecialifdle
peritru catedrele e a i-
cate;
c) Sd publicale lucrkri
de,,uagssialitale,-;tiu_afariLdg_t'
daye441.46-cuatinaLgualuite
aWciiiati i pentru Facultatea
de teologie trebue sti fie de reli-
gie crestind ortodoxA de rdsdrit.
Actele doveditoare vor fj de-
pusé la decanatul facultatii °-
Mr "tú-nrerra-TITTirsCIT6E7'
5217-D .im"rTlriT7i7r. Termenu-
lui de inscriere, decanul uncle
este vacanta catedrei, convoach
0 zile k ill
.(t spre a a ege mern rii
legati i membrii súTeãáie sau in lipsd dela catedrele eta
vor-s1inin-AeumisiuneW7de mai inrudite cu ea. Ei pot fi
curs, intervenind .si fa #a,u1- luati si dela alte FacultAti ale
www.digibuc.ro
.
[Art. 541
tiltile sirnilare ea sd, delegesalle
un membru i un sup-leant.
aca -Fa7T.M.TFATr--,spectivd
nu deleagd membrii cornisiunii
in termenul ardtat, rectorul
convoacrt Senatul impreund cu.
consiliul FacultAtii, in cel mult
20 zile, pentru a desemna mom-
brii comisiunii.
Dacit unele din
ltkcra membri. Ter-
memfl clecurge-dda prima ins-
tiintare.
Comisiunea se compune din
membri: 4 profesori titulari
vacanta catedrei si cdte un pro-
fesor titular delegat de Facul-
tAtile similare dela celelalte
Universitáti.
La Facultdtile de drept din
Bucuresti, Iasi, Cluj si Cer-
nduti comisia nu va cuprinde
un delegat dela Facultatea din
Oradea. Pentru catedrele va-
cante dela Oradea.. vor fi 4
membri dela aceastd Facultate
st ate unul dela alte 3 Facul-
táti de drept, desemnate de Mi-
nister prin tragere la sorti.
Pent u Fa ultd e d elle!te
voi o m-1 sri e a ac
Riewierionli
ce e
Pentitrrit ultatea de medi-
cind veterinard vor fi 4 mem-
bri dela aceastA Facultate'
cate unul dela cele 3 Facultati
de medicind umand din tara.
Odatd, cu desemnarea acestor
delegati, Facultatea uncle este
vaeantd catedra va alege si 2
supleanti; celelalte FacultAti
vor clesemna numai cdte un su-
pleant.
Atat membrii delegati, cat si
supleantii vor fi luati dintre
profesorii titulari dela catedrele
de- similare cu catedra vacantd,
 [Art. 55-57] 11 Decemvrie 1933 938

Universitätii, in cazul când se prezent va fi eliminat dela

gäsesc . la aceste catedre de a-
ceeasi specialitate cu cea Va-
Ca ntil.
Nu pot face. parte din comi-
siune persoanele inrudite sau
aliate Tânil la al treilea grad
intre ele sau cu vreunul din
candidati.
55. Comisiunea este corivo-
catä de_decanul Factift_LA ',41!u4e
es -tr'ca-Et".5.-Ta7f76".
el-n71.11r71iirilCreraexpirarea
,ermenulul de nfscriere.
aiTigilTITLIT-777777Tdatrt de
cel Mai veellinntre protesorn
delzt, Pacultalea uncle este, dab-
dra V a cai i W.,.
. Comisiunea nu poate Incepe
lucrArile deck numai cu ma-
joritatea membrilor ce o for
meazil; odatil ce a inceput lu-
crArile, comisia lucreazrt cu ori-
cati din .membrii prezenti dela
inceperea examenelor.
Dacil una sau mai multe
Facultäti nu-si trimit delegatii
sau supleantii in ziva fixatä
prin convocare, comisiunea se
poate constitui si lucra numai
cu membrii prezenti, dacà for-
meaz6 majoritatea, adic..ä daeä
suut, In numar_s_11_4. . ea
.
concurs.
57. Concursul constil din ur-
miltoarele probe:
a) Up ranart Meat de tin
membru delegaL de comisidue,
peritru verificare7,71111-171Thr, lu-
-CS71171a
cqn.c
Pueritru aceasta, comisiunea,
odatrt constituità InsiircineazA
pe....sp_membru al sriu cu face-
rea acestui raport, pe care-1 va
mult zece zil.
ltrtiTrste citit cle'Thaj
mir o ediinà specialil
siU -A`cest rapiirt, intru Cat
esTe Insusit de intreaga comi-
siune, patLialitagg,.4g1g..gun-
curs e unn candidati;
crà r on 5 is,t e-
rTe Câtre eandidat
um. ri o
a e.
e acordà pentru aceasta
probrt maximum o_gx11. Aceastrt
probrt este urmati:
c) Un colocviu public asu
lucrrvib5r11-6 pecìâTiTaWThlp
idatultu
Aceas a _proba uo4te
durapánti. la o orii..si_intait-

Pre5edintele comisiunii este

.obligat a face un raport critre tafe-
rectorul Universitritii dela care d Dourt lectiuni publice de
until sau mai multi membri ckte 972:___Friicptu s a2A J2-172--p...er -
ori supleanti nu s'au prezentat pa=-5, rtrn, --asuiThui --SU-
la sedintele comisiunii de con- ' 171Ttr-trilTARP11,711-T3r-Mirta
Curs, cerând luarea milsurilor candiTalifor FITiarsiiii- nur"de
prevrtzute de lege. c iiwm s use Quill-
56. C ncursul va ince e. cel siune In mutt ragerijja_sorti.
Mai,tamm uj;:q._ 10 Fiecazameakfiiii:aLoomisittnii
c compktarca_civawjaiLlia,a,Di- va....pLap.uue_clditLaigglaun.
-PULaatai
Presedintele anuntil locul,
(Dt fr..aegarJgra
ipe --iiri colocviu In- ---émT.n-
ziva si ora child se bleep pro- datir va avea sa M§PtInua ih.
bele, atât -* tr'n.a_slie- to- te cliestiurille use ae mein-
zat In ta ela de anunturi a Fa- brii 1-
rec cest
trimistff indid.gt--rtl co emu nu poa e dura mai
crelpia...Liji.;...azizitiag.,;"- mult de
1 . e) Douil probe practice .e la-
r7raTididatul eare nu va f
. borator pentru cateclrele de
www.digibuc.ro
939 11 Decemvrie 1933
stiinte experimentale. Subiectul
acestor probe se va trage la
sorti in prezenta candidatilor
dintre chestiunile propuse de
juriu in ziva in care are loc
proba. Fiecare membru al ju-
riului are dreptul sa propuna
doua chestiuni.
Pentru catedrele dela Fa cul-
tatea de teologie, drept, litere si
filozotte Si dela Sainte, sectia
Imatematici, cele doua
practice vor consta din: inter-
1,wetari de texte: traduceri si
omentarli, critrei 1TtF Ile
a rta, dii Itittari_urt glna te:
'ohraTi ird problerneUrET dupa
specialitatea catedrei.
Comisiunea va fixa In_flecare
caz condThuilirede executare si
fi mpul_ae71) regal i r e I-its/1w u e
ceste probe.
Cand glint mai multi candi-
dati, se formeaza serii prin tra-
gere la sorti, de maximum doi
candidati, care vor da probele
dela litera d *i e asupra ace-
luiasi subiect.
58. Fiecare proba, este apre-
ciata de juriu prin note dela
0-20.
Fiecare rnembru al juriului
are dreptul sa puna nota S-a,,
dupa _care comisiunea denne-
rea744 apoi presedintele face
media care se va consemna in
procesul-verbal al sedintei ju-
riului ca nota, a probei.
Duna terrninarea fiecarei se-
nd de Probe, n0_1,111110 obtinute
vor fi corkunicate candidatilor.
Candidatii care nu atFTirti-
iTht la, proba titluri si lucrari
sau la colocviu nota medic 16,
nu pot fi admisi la celelalte
probe.
La sfarsitul probelor, prese-
dintele comisiunii face un ta-
blou cu media obtinuta de fie-
care candidat la diferitele probe
...i inteun proces-verbal de in-
cheiere, iscalit de toti membrii
rare au luat parte in comi-
Shine, se consemneaza rezulta-
[Art. 58--59]
tul concursului. Cand unit din
candidati vor obtine medii e-
gale, nota dela litera b (1u-
crari) va avea precaderea la
clasificatie.
59. Presedintele inainteaza
intreg dosarul concursului de-
canatului Facultatii cel mult In
7 zile dela darea rezultatului.
Candidatii care au luat parte
la toate probele concursului
probe pot inainta decanatului Facul-
tatii orice contestatiune care
s'ar referi la violarea forme-
lor legale, cal mult pana in 5
Pe- zile dela darea rezultatului.
Decanul inainteaza dosarul
concursului impreuna cu con-
testatiunile, dacil vor fi, recto-
] atului cel mai tarziu dupa 7
pile dela primirea lui la deca-
nat.
Rectorul supune lucrarile, im-
preuna cu rezultatul concursu-
lui, Senatului universitar, in-
trunit cu profesorii dela Facul-
tatea uncle este vacanta cate-
dra care au fault parte din co-
misia examinatoare, pentru a
cerceta Indeplinirea formelor
legale.
In cazul in care Senatul gaseste
vreun gray viciu de forma, sau
a dmite vreo contestatiune, anu-
concursul i trimite do-
sarul Facultatii spre a face o
noua publicare, care va fixa
data concursului cel mai tarziu
inteo lima dela primirea avi-
zului Senatului universitar.
Cand niciun viciu de forma,
nu a fost gasit, rectorul Main-
teaza dosarul ministrului de
instructiune, cerand sa nu-
measca pe cel neuit min de-
cret regal cu titlul de profesor
gregat.
Cand concursul nu a dat ni-
ciun rezultat, juriul nereco-
mandtincl pe niciunul din cei ce
au concurat, decanul cere rec-
terului publicarea din nou a
\ a can tei catedrei, care se va
www.digibuc.ro
[Art. 60-641 11 Decemvrie 1933
face in termen de cel mult o Consiliul fiecárei facultáti va
lung.
60. Numai ....chrujtardárf (le
fikaLtionsue efectiO. un prufe-
sor a recrat _poate cere sì fie
richca_a_rarigulsaatafgsau ti-
Cererea prOfesorului agregat
este inaintatti decanului, care
convoach in sedintrt speciald
consiliul profesoral, format nu-
mai din profesori titulari, pen-
tru a discuta cererea de Ina-
intare.
In aceastà sedintrt consiliul
insárcineazd pe un profesor ti-
tular sti facil un raport asupra
activitkii didactice $i a lucrá-
rilor *tiintifice publicate in
timpul celor trei ani de arid
profesorul agregat functioneazd.
Acest raport va fi discutat in-
teo altd sedintá speciald a con-
siliului, cand se va hotári, cu
majoritatea voturilor, tuturor
profesorilor titulari ai facultAtii,
ridicarea profesorului agregat la
rangul de profesor titular.
Hotärirea se ia prin vot secret.
Când se admite cererea, deca-
nul comunicá rectorului hotári-
rea consiliului, care va fi supusd
Senatului unfversitar spre a ve-
rifica data s'au observat for-
mele legale, dupä care rectorul
cere Ministerului Instruttiunii,
al Cultelor i Artelor de a face
formalitdtile necesare de numire
ca profesor titular, prin deciet
regal.
Când bisu ]. cererea de inaintare
in grad a profesorului agregat a
fost respinsa de consiliul pro-
fesoral, el va mai putea cere ri-
dicarea sa la rangul de profesor
titular, dupä o perioadd de timp
a chror duratd o va alege sin-
gur.
12. Agregatii teraporari dela
Facultatea de Medicind
61. Pe lângd fiecare Facultate
de medicind umand, se infiin-
teazd agregati temporari.
www.digibuc.ro
940
hotäri numárul agregatilor tern-
porari de care are nevoie. Nu-
mdrul lor nu va intrece in niciun
caz pe acela al catedrelor.
62. Posturile de agregati nu
se pot ocupa deck numai prin
concurs.
Concursul de agregatie tempo-
rard se face pe grupe, sau divi-
ziuni impártite in urrndtoarele
categorii ori sectiuni:
1) Anatomia, 2) Istologie, 3)
Bacteriologie, 4) Zoologie *i Pa-
razitologie, 5) Fiziologie, 6) Chi-
mie Medicald, 7) Fizicd Medi-
cald, 8) Radiologie, 9) Farmaco-
logie, 10) Patologie Generald, 11)
Anatomie Patologick 12) Medi-
cind Experimentald, 13) Medi-
cind Generald, 14) Boli Conta-
gioase, 15) Igiend, 16) Medicind
Levant, 17) Neurologie, 18) Psi-
hiatrie, 19) Endocrinologie, 20)
Medicind Infantild, 21) Dermato-
logie i Sifiligrafie, 22) Chirurgie
Generald, 23) Oftalmologie, 24)
Otorino-laringologie, 25) Urolo-
gie, 26) Chirurgie Infantild
Ortopedie, 27) Obstetricd, 28) Gi-
necolocrbie, 29) Stomatologie, 30)
Ftiziologie.
63. Probele concursului de
agregatie sunt repartizate in
cloud serii independente:
a) Probe de admisibilitate;
b) Probe de admitere.
64. Probele de admisibilitate
se tree In fiecare an pe langiti
fiecare Facultate de medicind, la
data fixti de 15 Decemvrie, fárá
nicio altá publicatiune, afar/ de
anii in care are loc concursul de
admitere.
Probele de admitere se tree din
trei in trei ani pentru toate locu-
rile vacante dela cele trei facul-
táti. Ele se tin pe rând la Facul-
tdtile de medicind din Bucure.5ti,
Cluj.
Publicatiunea concursului de
admitere se face prin Monitorul
Oficial, cu 6 luni inainte de in-
ceperea concursului, de cdtre
941 11 Decemvrie 1933 (Art. 65-671

rectorii UniversitAtilor din Bu- indicat dinainte de presedinte

curesti, Ia*i $i Cluj, sesizati de pentru tinerea diferitelor probe.
decauii facultäilor de medicing 67. Concursul de admisibili-
respective, indicându-se numit- tate se tine pe grupe sau divi-
rul locurilor vacante din fiecare ziuni $i categorii sau sectiuni (in
sectiune de pe Iângd fiecare fa- concordantil cu art. 28 din lege).
cultate. Exista trei grupe sau divi-
65. Inscrierile pentru con- ziuni, impartite in mai multe ca-
cursul de admisibilitate se fac la tegorii sau sectiuni, $i anume:
secretariatul fiecgrei facultdti cu I-a grupg sau diviziunca Bio-
incepere dela 15 Octomvrie si se logia, cu urmiltoarele sectiuni
inchid la 1 Decemvrie. sau categorii: Anatomia, Isto-
Fiecare candidat se inscrie logia, Zoologia si Parazitolo-
pentru grupa sau diviziunea *i gia, Bacteriologia, Anatomia Pa-
categoria sau sectiunea ori sec- tologicrt, Chimia, Fiziologia, 1-
tiunile pentru care vrca sa con- zica, Hadiologia, Medicina expe-
cureze. rimentala; Patologia generala $i
Nimeni nu poate fi inscris igiena.
dacg, nu indeplineste urmatoa- Il-a grupg sau (liviziune: Me-
rele conditiuni: licina generala.
a) Sd fie cetatean romiin si sá III-a grung sau cliviriune: Chi-
fi satisf a cut legea recrutgrii; rurgia generalg, cu urmatoarele
b) Sri. fie doctor in medicind, sectiuni sau categorii: Chirurgia
avâncl trecuti cel putin trei ani generala, Obstetrica, Stoma tolo-
dela trecerea tezei de doctorat. gia.
66. Concursul de admisibili- Proba de admisibilitate con-
tate se trece inaintea unei co- sista in doug compozitiuni scrise.
misiuni alcdtuitg, pentru fiecare I-a grupa sau diviziune: Biolo-
categorie in parte, din trei mem- gia.
bri ale*i din consiliul facultgtii; Sectiunea a Anatomic: o lu-
ei pot fi ori trei nrofesori titu- crare asupra unei chestiuni de
lari, ori doi profesori titulari Anatomic Macroscopicg si o lu-
un agregat onorific sau in func- crare asupra unci chestiuni de
tiune de specialitatea fiecgrei ca- Istologie si Organogenezá;
tegorii, sau in lipsa dela specia- Sectiunea b Istologia: o lu-
tiltile inrudite. crare asupra unei chestiuni de
In acest scop decanul pând in lstologie si o chestiune de Em-
termen de 5 zile dela inchiderea briologie generalg;
inscrierilor, convoacg consiliul Sectiunea c Zoologie si Para-
pentru alcdtuirea comisiilor. zitologie: o lucrare asupra unei
In ziva de 15 Decemvrie, co- chestiuni de Zoologie medicaid
misiunea convocatg de decan se $i o lucrare asupra unei ches-
constitue sub presedintia celui tiuni de Parazitologie;
mai in viirstd dintre profesorii Sectiunea d Bacteriologia: o
titulari gi procedeazd la facerca lucrare asupra unei chestiuni de
apelului nominal al candidatilor, Patologie infectioasg sau epide-
anuntati in timp util de cgtre miologica $i o lucrare asupra
decan a se prezenta in aceea$i unei chestiuni de Microbiologie;
zi la locul i ora ce se va indica. Sectiunea e) Anatomia patolo-
Candidatii absenti dela apel, gicd: o lucrare de Patologie ge-
sub orice motiv, sunt eliminati nerald i o lucrare asupra unei
dela concurs. De asemenea vor chestiuni de Anatomie patolo-
fi eliminati toti candidatii ce nu gicd generala sau speciala;
se vor prezenta la ora $i locul Sectiunea Fiziologia: Pato-
www.digibuc.ro
[Art. 68-70] 11 Decemvrie 1933 942

logia generalti, Medicina expe- note scrise sau tipArite cu pe-

rimental i Igiena: dour", lucrAri deapsa eliminArii.
de Fiziologie sau de Patologie Candidatii vor fi supraveghiati
generalA sau de Medicirat expe- de un membru al juriului.
rimentald; LucrArile sunt anonime, Can-
Sectiunea g ) Chimia: o lucrare didatii 1i vor Insemna numele
asunra unei chestiuni de Chimie pe un colt al primei coale, care
generala $i o lucrare asupra se va fndoi de trei ori, apoi se
unei chestiuni (le Chimie medi- va pecetlui de presedintele ju-
riului.
Sectiunea h) Fizica: o lucrare Dupa terminarea ambelor lu-
asupra unci cliestiuni de Fizicit crAri scrise se Incepe citirea pro-
generala si o lucrare asupra belor.
unei chestiuni de FizicA medi- Citirea se face de un membru
calA; al juriului. Aprecierea se face cu
Sectiunea i) Radiologia: o lu- note dela 0-20.
crare asupra unei chestiuni de Fiecare membru al juriului (VI
Electricitate si o lucrare asupra o notA, iar pre$edin'tele, dupA
unei chestiuni de liadiologie ge- deliberarea juriului, face media,
nerala. care se va Inscrie pe ultima pa-
II-a Medicina generalif: ginti, a fiecArei probe scrise, ur-
Sectiunea j) Medicina gene- matA de iscalitura fiecárui mem-
ralá: o lucrare asupra unei ches- bru al juriului.
tiuni de Fiziologie patologicA si Numai dupA citirea 5i notarea
o lucrare asupra unei chestiuni tuturor lucrArilor dela ambele
de Patologie medicalli. probe scrise, pre$edintele juriu-
III-a grupA: Chirurgie gene- lui desface coltul pecetluit, pen-
t tru a vedea ale cui sunt pro-
Sectiurrea k) Chirurgie gene- bele.
ralA: o lucrare asunra unei ches- Pre$edintele face media de ad-
tiuni de Patologie chirurgicalá misibilitate, adunând notele date
generalA si o lucrare asupra celor dourt probe scrise $i fm-
unei chestiuni de Patologie chi- pArtindu-le pnin douA.
rurgicalA; Vor fi declarati admisi numai
candidatii care au obtinut me-
Sectiunea i) Obstetrica: o lu- dia 16.
crare asunra unui subiect de 69. Presedintele fritocmeste un
ObstetricA $i o lucrare asupra tablou cu candidatii reu$iti in
unui subiect (le Ginecologie; ordinea clasificatiunii, din fie-
Sectiunea m) Stomatologie: o care grupA sau diviziune $i pen-
lucrare asupra unei chestiuni de tru fecare categorie sau sectiune.
Patologie general& chirurgicalA Acest tablou va fi fnaintat de-
si o lucrare asupra unei ches- canului facultAtii, care la fiecare
tiuni de Patolocie si TerapeuticA 2 ani Intocrnegte un singur ta-
buco-dentarit. blou cu toti admisìbilii, pe grupe
68. Pentru fiecare lucrare su- sectiuni, reusiti In cei 2 ani
biectul este tras la sorti din 6 consecutivi, pe care fl InainteazA
chestiuni puse de cei trei mem- decanului facultAtii, unde ur-
bri ai comisiunii. meazil a se trece probele de ad-
Fiecare lucrare se O. Inteo $e- mitere In anul urmAtor.
dintA separatA. Candidatii au 70. Candidatii Inscri$i In ta-
patru ore la dispozitiune pentru bloul admisibililor sunt singurii
fiecare lucrare. care au dreptul de a se prezenta
Este interzis de a se servi de la concursul pentru admitere.
www.digibuc.ro
949 11 Decemvrie 1933
Acest concurs se tine pe rând
la Bucuresti, Iasi si Cluj, si nu-
mai pentru locurile publicate
vacante in fiecare categorie si
sectiune. Publicatiunea se face
cu 6 luni mai inainte de data
concursului.
Concursul se trece in fata unei
comisiuni, alciituitd pentru fie-
care sectiune In parte, si for-
matä din câte 5 membri, trei
dela facultatea de medicind
uncle se tine concursul si eke u-
nul dela celelalte. cloud facultitti,
alesi de consiliile respective
dintre profesorii titulari de spe-
cialitate, sau in lipsa acestora,
din specialitatile inrudite.
Nu pot sd faca parte din co-
misiune rudele intre ele sau cu
candidatii pand la al treilea
grad.
Când se prezintá un asemenea
caz, dupa constituirea comi-
siunii, sub presedintia celui mai
In vârstrt clintre profesori, pre-
sedintele cere decanului respec-
tiv delegarea de urgentá a unui
alt profesor; concursul se a-
mânii pând la maximum 5 zile,
când va incepe cu majoritatea
membrilor delegati.
Profesorii care au filcut parte
din comisiunile primei probe,
pot face parte si din comisiunile
probei a doua.
71. Inscrierile se fac la secre-
tariatul facultátii uncle se tine
concursul, in termenul fixat prin
publicatiunea locurilor vacante.
Fiecare candidat va indica cate-
gori a sau sectiunea pentru care
vrea sit se prezinte.
Candidatii inscrisi pentru una
din cele 3 grupc sau diviziuni,
reusiti in diferitele categorii sau
sectiuni la proba de admisibili-
tate, au dreptul sit se prezinte la
proba a doua, conform urmitto-
rului tablou:
l-a grand sau diviziune: Biolo-
gia.
Cei dela sectiunea a se pot pre-
zenta numai pentru Anatomic.
www.digibuc.ro
[Art. 71-72]
Cei dela sectiunea b se pot pre-
zenta numai pentru Istologie.
Cei dela sectiunea c se pot pre-
zenta numai pentru Bacteriolo-
gie, Zoologie, Parazitologie
Cei dela sectiunea d se pot pre-
zenta numai pentru Bacteriolo-
gie, Medicind experimentald
Igiend.
Cei dela sectiunea e se pot pre-
zenta numai pentru Anatomie
patologicd.
Cei dela sectiunea f se pot pre-
zenta numai pentru Fiziologie,
Farmacologie, Patologie gene-
rald, Medicind experimentald,
Cei dela sectiunea g se pot pre-
zenta numai pentru Chimia me-
dicalá Farmacologia.
Cei dela sectiunea h se pot pre-
zenta numai pentru Fizicd me-
dicald i Radiologie.
Cei dela sectiunea i se pot pre-
zenta numai pentru fizica i ra-
diologie.
II-a grand sau diviziune: Me-
dicina generald.
Cei dela sectiunea j se pot pre-
zenta numai pentru Medicind
Anatomie patologicd, Me-
dicind legalui., Neurologie si Psi-
hiatrie, Dermatologie i Sifiligra-
fie, Ftiziologie, Medicind inf an-
tild si Endocrinologie.
III-a grupd salt diviziune: Chi-
rurgie generald.
Cei dela sectiunea k se pot pre-
zenta numai pentru Chirurgie
generalii, Oftalmologie, Otorino-
laringologie, Urologie, Chirurgie
Obstetricii si Gineco-
logie.
Cei dela sectiunea / se pot pre-
zenta numai pentru Obstetricd
Ginecologie.
Cei dela sectiunea m se pot
prezenta numai pentru Stoma-
tologie.
72. Probele con cursului de ad-
mitere la agregatie constau din 9:
1) A se vedea i Decizia pentru procedura
examenelor de agregatie, din 13 Septemvrie
1929, la pag. 1221, vol. XVII.
(Art. 72-75i 11 Deectnvrie 1933
a) 0 probá de titluri i lucräri:
fiecare candidat face in public
o expunere a titlurilor i lucrl-
rilor sale personale timp de ma-
ximum o ora;
b) O lectiune oralil de o orri,
dupit 24 ore de preparatiune,
asuura unei chestiuni trase la
sorti din 10 chestiuni de specia-
litatea pentru care se tine con-
cursul, date câte douil de fiecare
membru al juriului.
Cand sunt mai multi candi-
dati se formeazá serii prin tra-
gere la sorti din maximum doi
candidati care vor tine lectiuni
asupra aceluiasi subiect;
c) In sectiunile de Biologie se
va da o probil practicti asupra
unui subject din sectiunea pen-
tru care s'a inscris candidatul,
urmata de o lectiune publicá de
o ora.
In sectiunile de medicina ge-
nerala sau de Chirurgie gene-
rala se va da o proba clinicA, ur-
meta de o lectiune publicá de o
oril, asupra unui subiect din sec-
tiullea pentru care s'a inscris
candidatul.
Când sunt mai multi candidati
se formeazit serii prin tragere la
solid din maximum doi candi-
dati, care vor da proba asupra
aceluiasi subiect.
Conditiunile de preparatiune,
precum i timpul acordat pen-
tru proba practica sau clinici,
vor fi determinate in fiecare caz
de juriu, apoi se acorchl dela
1-3 ore, punându-se la dispozi-
tia candidatului tratatele indi-
cate de el, pentru prepararea lec-
tiunii, pe care o expune in pu-
blic.
73. Fiecare probi este apre-
data de juriu prin nota dela
0 20.
Fiecare membru al juriului,
dupâ, deliberarea fäcuta, dit o
amtd personali; Presedintele face
media notelor, care va fi consern-
nati in procesul-verbal al sedin-
tei juriului. mai tArziu inteo luna dela pri
www.digibuc.ro
944
Dupil terminarea fiecärei serii
de probe, notele obtinute de can-
didati sunt afisate in aula facul-
titii.
74. Candidatii care nu au ob-
tinut la proba de titluri si lu-
criri nota medie 16, nu pot trece
la celelalte probe, sunt conside-
rati respinsi.
Candidatii care nu au obti-
nut la sfârsitul celor trei probe
nota medic 16 sunt considerati
respinsi.
Atat, cei din nrimul, cAt si eci
din al doilea alineat ramân
insi inscrisi pe tabloul admi-
sibililor, daca nu au trecut
trei sesiuni dela inscrierea lor
in acest tablou.
75. Candidatii reusiti in cli-
ferite sectiuni sunt inscrisi in-
tiun tablou in ordinea clasifi-
catiunii. In acest tablou nu se
inscrie deck un numar egal
cu numarul locurilor publicate
va cante.
Pre5edinte1e comisiunii Ina-
inteaya decanatului Facultatii,
uncle s'au trecut probele, odatA
cu tabloul reusitilor, toate lu-
comisiunii, in cel mult
10 zile dela torminarea concur-
sului.
Candidatii care au WO parte
la toate probele concursului
pot in ainta decanatului orice
contestatiune care s'ar ieferi
la viola rea formelor legale.
Decanul inainteaza tabloul
candidatilor reusiti, impreuna
cu lucrânile comisiunii 5i con-
testatiunile, clacil exista, recto-
ratului, sure a fi supuse Sena-
tului universitar, care cerce-
teazit clacá, s'au respectat for-
male legale.
In cazul in care Senatul ga-
seste vreun viciu de forma, sau
admite N reo contestatiune, anu
leazg, concursul 5i trimete dosa-
rul decanatului Facultuítii, spre
a se face o nouä publicare, care
va fixa data concursului col
945 11 Decemvrie 1933
mil ea avizului Senatului uni-
versitar.
Când niciun viciu de forma
nu a fost gasit de Senatul uni-
versitar, decanul declara ter-
minate lucritrile comisiunii de
concurs si afiseazil tabloul can
didatilor reu$iti.
Decanul Facultatii de medi-
ciná convoacrt candidatii reu-
siti in localul Facultdtii, afi-
sand ziva si ora convocrtrii,
i.entru a-si alege in ordinea cla-
sificatiunii locurile vacante.
Când un candidat nu acceptit
locul ce-i revine, sau nu se pre-
zintit la post in maximum o
luna dela data alegerii, locul
devine vacant, iar candidatul
rmâne inscris pe tabloul ad-
misibililor, daca nu au trecut
3 sesiuni dela inscrierea lui in
acest tablou.
76. Dupa ce candidatii ren-
iti ales locurile, decana-
tul FacultAtii intocmeste tablou-
rile cu numele candidatilor reu-
$iti, pentru fiecare Facultate $i
le inainteazA clecanatelor res-
pective, care cer, prin recto-
rate, ministrului instructiunii,
al cultelor si artelor, numirea
prin decret regal, cu titlul de
agregat temporal, pe termen de
9 ani, acelor reusiti.
77. Agregatii temporari func-
tioneazd pe lângâ o catedra
cliniert ori laborator.
Ei fac, in afard de cercetriri
stiintifice personale, cursurile
lucrárile practice, precum si
cercetitrile stiintifice cu care
sunt insarcinati ile titularii ca-
tedrelor.
78. Dupit expirarea terme-
nului de 9 ani, agregatul de-
vine onorific neprimind leaM,
putãnd sd functioneze numai
and consiliul facultätii hotrt-
rAste chemarea lui in activitate,
fie pentru a suplini o catedrrt carea concursului pentru ocu-
când va primi leafit de supli- parea ei.
nitor, fie o agregatie devenitil Bectorul este obligat ca in
vacantrt când va primi leafrt termen de 20 de zile dela cere-
www.digibuc.ro
C. Ilamangiu, soI. XXI. 60.
[Art. 76-79]
de agregat, fie pentru examene
si teze când va fi retribuit cu
cota parte din taxele acestor
examene.
Dupa nouit ani agregatul tern-
porar din grupa I-a dela orice
sectiune poate fi prelungit odatii
sau de douá ori pe câte un pe-
riod de nourt ani, dupri cere-
rea motivatä a profesorului
dela catedra respectivil.
Aprobarea o dâ consiliul fa-
cultAtii cu cloud 2 3 din nurna-
rul total al profesorilor sta.
Nu se pot prelungi sub niciun
motiv, peste termenul de 9 ani,
agregatii temporari dela cele-
lalte cloud grupe.
13. Calif eren(iarii
79. Pe lángrt toate facultâtile,
afara de Facultatea de medi-
cinA umana, se pot crea confe-
rinte dupâ normele stabilite la
art. 20 din legea mavdtelmäntu-
lui universitar.
Conferentiarii sunt atasati pe
langa o catedra, cu exceptia
acelora care in momentul pro-
mulgarii legii detineau confe-
rinte independente.
Conferentiarii fac cursuri, lu-
crari practice si examene asu-
pra unor caphole speciale cu
care Ii insrtrcineaza consiliul
profesoral, duprt propunerea ti-
tularului catedrei respective.
Cand o conferintil este va-
cantrt si consiliul a hothrit men-
tinerea ei, sau când o confe-
rinta din nou creatd este tre-
cutit in bugetul Ministerului
Instructiunii, al Cultelor si Ar-
telor, decanul facultätii respec-
tive, In termen de 15 zile clela
declararea vacantei de cittre
consiliul facultatii, sau dela vo-
tarea bugetului Ministerului
Instructiunii, al Cultelor i Ar-
tclor, va cere rectorului pul3li-
[Art. 80-83] 11 Decemvrie 1933 94G

rea decanului sd publice prin cialitate ceruti dela alte facul-

Monitorul Oficial vacanta con- tilti similare sau foarte de a-
ferintei, anuntand in acelasi proape inrudite. In acest scop
timp di se lasd, un tennen de decanul, autorizat de consiliul
30 zile pentru inscrierea can- facultátii, intervine pe lângd
didatilor. facultatea indicatá de consiliu,
Inscrierea se face la deca- ceränd deseninarea profesori-
natul facultdtii respective, cu lor cu care se va completa co-
incepere din ziva in care a a- roisiunea.
pdrut publicatiunea in Monito- Odatil cu membrii comisiunii
rul Oficial. se vor desemna si doi supleanti.
80. Conditiunile de inscriere 82. Decanul convoacd pe
sunt urmatoarele: membrii comisiunii, titulari si
1. Sd fie cetatean român *i st supleanti, in termen de cel
fi satisfâcut legea de recru- mult o hind dela expirarea ter-
tare. menului de inscriere, in se-
2. Sa fie doctor, doctori-in- dinth de constituire, convocând
gineri in specialitatea conferin- In acelasi timp si pe candidati.
tei vacante sau numai inginer Comisiunea se constituie cu
cle specialitate pentru *tiintele membrii delegati sau in lipsa
aplicate. lor cu supleanti.
3. Sit aibd lucrdri de specia- Ea va lucra in completul ei,
litate, afard de tezd. având ca presedinte pe cel mai
Candidatii pentru Facultatea vechi profesor titular din co-
de teologie trebue sd fie de_ reli- misie. Se fixeazd si se afiseazd,
gie cre*tind ortodoxd, de prefe- locul, ziva *i ora când incep
rintä clerici. probele concursului.
Odatä cu cererea de inscriere, In ziva fixatá presedintele
fiecare candidat trebue sd ilia- face apelul nominal al candida-
inteze decanatului actele prin tilor. Cel ce lipseste, sub orice
care dovede*te di indeplineste motiv, este eliminat dela con-
conditiunile ardtate mai sus *i curs.
un memoriu tipärit de titluri 83. Concursul consta din ur-
si lucrdrile sale, precum si un m rttoarele probe:
numár suficient din lucrárile a) 0 probd de titluri si lu-
personale tipärite. crdri;
81. In termen de cel mult 1.0 b) Un colocviu public;
zile dela expirarea termenului c) 0 lectiune publicd de o
de inscriere, decanul facultdtii ord., dupil 24 ore de pregAtire;
respective convoacd consiliul d) 0 probd practicd de labo-
profesoral pentru a desemna pe rator pentru candidatii dela
membrii comisiunii de con- conferintele de stiinte experi-
curs. mentale; iar la conferintele va-
Comisiunea se compune din cante clela Facultätile de teo-
trei profesori titulari desem- logie, drept, litere si filosofie *i
nati de consiliul profesoral din- *ffinte, sectia matematicá, can-
tre profesorii de specialitatea didatii vor face interpretári de
conferintei sau, in lipsd, din- texte, traduceri si comentarii,
tre profesorii cu o specialitate critice literare, de arta sau de
cdt mai inruditd. Când la fa- lucrári originale, rezolvári de
cultatea respectivá nu se gd- probleme etc., dupa specialita-
sesc specialisti in numär de tea conferintei.
trei, comisiunea se va putea Când sunt mai multi candi
ccmpleta cu profesori de spe- dati, se formeazd serii prin tra-
www.digibuc.ro
947 11 Decemvrie 1933 [Art. 84]

gere la sorti de maXimum doi o ord. pentru a-si desvolta lec-

candidati, care vor da probele tiunea publicd.
dela literele b, c si d, asupra Pentru proba de sub punctul
a celuiasi subject. d conditiunile de executare si
Proba de titluri si lucrdri timpul de pregiltire sunt ldsate
consistd dintr'o expunere orald la aprecierea comisiunii.
fitcutit de candidat In public a- Fiecare probd este apreciata
supra titlurilor si lucrdrilor de comisiune prin note dela
sale personale. Se acordd pen- 0-20. Note le sunt consemnate
tru aceastrt probd fiecilrui can- In separate
procese - verbale,
didat maximum o ord. pentru fiecare probd.
Dupd. terminarea probei, co- Dupd terminarea probelor,
misiunea discutd, si apreciazd, pi esedintele intocmeste un ta-
and nota dela 0 20. Candida- blou de clasificare al candida-
tii care nu au obtinut la a- tilor, proclamând imediat re-
ceastd probd nota 16 sunt eli- zultatul.
minati, ne mai putand fi pri- 84. Presedintele comisiunii
miti la celelalte probe. Inainteazd intreg dosarul con-
Colocviul public se face pe cursului decanului facultatii in
serii asupra diferitelor ches- cel mult 7 zile dela darea re-
tiuni pe care fiecare membru zultatului.
al comisiunii le pune candida- In trap de 5 zile dela darea
tului, din domeniul specialith- rezultatului, candidatii care au
til conferintei. luat parte la toate probele con-
Aceastii probit nu poate dura cursului, pot Inainta decanatu-
deal maximum o orà pentru lui mice contestatiune referi-
fiecare candidat. toare la violarea formelor le-
Pentru lectiunea publicd, co- gale.
misiunea, cu 24 ore inainte de In termen de cel mult 7 zile
tinerea lectiunii, convoacil se- dela primirea dosarului, deca-
ria candidatilor care urmeazd nul il Inainteazit rectorului spre
sd, treacii proha, pentru alege- a-I supune Senatului universi-
rea suhiectului. Comisia pro- tar, completat cu membrii co-
pune un numulr de 6 chestiuni, misiunii de concurs, pentru a
fiecare din membrii comisiei cerceta dacit s'au respectat for-
propunând cate (loud. Fiecare mele legale.
candidat din serie trage la In cazul cand Senatul ga-
sorti subiectul lectiunii, dupd seste vreun viciu de formil a-
care iscálesc buletinul pe care nuleazd concursul, iar rectorul
se gaseste scrisd chestiunea ; in termen de cel mult o lung de
buletinul se pdstreazd la dose- zile dela anula re va publica
rul concursului. din non vacanta conferintei
Dupd 24 ore de pregAtire, prin Monitorul Oficial.
candidatii se prezinta la locul Când niciun viciu de forma
in dicat de presedinte. Primul ru a fost gdsit, rectorul 'Main-
candidat din serie isi desvoltit teaza dosarul concursului Mi
lectiunea, ceilalti candidati din nisterului, pentru indeplinirea
serie isi asteaptd randul Intr'o formelor legale de numire a
camera. separatd. candidatului reusit, cu titlul de
Nici unul din candidatii care conferentiar provizoriu, prin
n'au trecut aceastd probd nu dr cizie ministeriald.
au dreptul de a asista In sala Dacit rezultatul concursului
In care are loc lectiunea. pentru ocuparea conferintei va-
Se acorn fiecItrui candidat canto a fost negativ, consiliul
www.digibuc.ro
 [Art. 85-86] 11 Decenivrle 1933
profesoral poate Incredinta su-
plininta conferintei, fie aceluia
dintre candidatii care a obti-
nut la concurs media cea mai
mare, fie unuia dintre sefii de
sectie, sefii de lucrári sau asis-
tentii definitivi ce posecIA tit-
lul de doctor, doctor-inginer sau
inginer, hi specialitatea confe-
rintei vacante.
InsArcinarea de suplinire va
fi InaintatA rectorului, care, cu
avizul SenatuIui universitar, o
inainteazil Ministerului pentru
indephnirea formalitAtilor de
_numire. In acelasi timp recto-
rul, pdnA Iii termen de maxi-
mum o lunii, indeplineste for-
roalitAtile de publicare din nou
a vacantei conferintei.
85. Conferentiarul provizo-
riu, duptt o functionare nein-
treruptii de cel putin trei ani
In aceeasi specialitate, poate
cere definitivarea sa.
In acest scop decanul con-
voacA consiliul facultAtii In se-
dmtg. specialA si se alege un
raportor care va inainta, In
termen de 15 zile, un raport
asupra activitAtii clidactice si
stiintifice, desfAsurattt de con-
ferentiar In timpul functionArii
sale, cu titlul provizoriu. Duptt
discutia raportufui, consiliul ia
o hotArire cu majoritatea vo-
bailor din numArul total al
profesorilor sAi titulari si pro-
fesorilor agregati.
CAnd consiliul hotArAste de-
finitivarea, decanul comunicA
hotArirea rectorului, care, dup4
ce ia avizul Senatului, In ce
priveste respectarea formelor
legale, intervine la Ministerul
Instructiunii, al CuItelor i Ar-
telor, pentru a face numirea cu
titlul definitiv, dupA ce va fi
verificat Implinirea formelor
legale.
Numirea de definitiv se face
prin decret regal.
CAnd definitivarea a fost res-
pinsA de consiliu, conferentia-
www.digibuc.ro
948
rul poate repeta cererea de de
finitivare din trei in trei aniS
14. $efii de lucrdri
86. Postul de sef de lucrtiri
nu poate srt fie Infiintat decAt
mimai pe lAngtt cateclrele ce au
lucrttri practice de laborator,
cu studentii, si nu mai inainte
de a fi infiintat si Inzestrat la-
boratorul. Seminariile si insti-
tutele de discipline teoretice nu
pot avea sefi de lucrAri.
Sefii de lucrAri sunt atasati
unei catedre si lucreazA sub di-
rectia profesorului titular sau
profesorului agregat.
Crearea posturilor de sefi de
lucrttri se face de consiliul fa-
cultAtii respective, In urma ce-
rerii motivate a profesorului
respectiv.
Recrutarea sefului de lucrAri
se face la toate facultatile, a-
farA de Facultatea de medicinA
umana, pe baza titlului de doc-
tor, doctor-inginer sau inginer
sef pe bazd de lucrAri stiintifice,
publicate In domeniul speciali-
taw catedrei pe hingit care va
functiona.
Recomandarea cu titlul pro-
vizoriu a sefilor de lucrAri se
face de cAtre consiliul facultA-
tii, pe baza raportului motivat
al profesorului, pc lAngA care
se InfiinteazA postul, cu majo-
ritate de voturi din numrtrul
total al profesorilor titulari si
profesorilor agregati ai facultil-
tii
Recomandarea fAcutA de con-
siliu este comunicatti rectorului,
care dupA ce ia avizul Senatu-
lui universitar, In ceea ce pri-
veste respectarea formelor le-
gale, o inainteaza Ministerului
pentru Indeplinirea formelor de
numire a sefului de lucrAri, cu
titlul provizoriu, prin decizia
ministerialtt.
La Facultatea de medicina
conditiunea care se cere
949 11 Decemvrie 1933 [Art. 87)

pentru ca cineva sA fie numit provizorii sau definitivi, când

$ef de lucrari, este ca sa aiba vor fi numiti, fie cu titlul pro-
pe lângd titlu de doctor $i cel vizoriu, fie cu titlul definitiv,
putin trei ani de functionare dupa felul $efilor de lucrari din
ca asistent in specialitatea res- care provin.
pectiva. Lectorii $i chimi$tii experti se
Setif de lucrdri, dupa un sta- vor recruta in aceleasi conditii
gm de functionare neintrerupta cu $efii de lucrari.
de patru ani, pot fi definiti-
va ti. 15. Asistenfii
Definitivarea este acordatil de
consiliul facultatii, in urma ce- 87. Asistentii ajuta pe prole-
rerii motivata a profesorului serif thulari, pe profesorii agre-
pe lânga care este ata$at $e- gati, pc agregatii temporari $i
ful de lucrari, pe baza lucrari- pe conferentiari, la tinerea $i
Ion Stiintifice publicate in tim- pr egatirea cursurilor, la facerea
pul stagiului de provizorat. De- $i conducerea lucrárilor practice
finitivarea se acorda numai cu $i de seminar, precum $i in cer-
majoritatea de voturi din nu- cetilri $tiinifice.
mlizul total al profesorilor ti- Posturile de asistenti se in-
tulari $i profesorilor agregati flinteazá de Ministerul Instruc-
ai facultatii respective. tiunii, al Cultelor $i Artelor nu-
Hotrtrirea luatà de consiliul mai cu avizul conform al consi-
facultiltii este inaintatà recto- liului facultätii, pe baza cererii
rului, care, dupá ce ia avizul motivate a profesorului respec-
Senatului universitar, relativ la tiv.
respectarea formelor legate, Ina- Hotarirea crearii unui post
inteazA dosarul Ministerului, de asistent pe Mugu o catedei
care va da curs lucrárilor, nu- se ia de consiliul profesorilor
mind pe $eful de lucrttri defi- titulari $i profesorilor agregati
nitiv, cu decret regal, dupai, ce ai facultatii respective.
va fi verificat indeplinirea for- Crearea postului de asistent
melor legale. nu rilmâne definitivá decät
In laboratoriile sau institutele dupil ce postul a râmas inscris
de $tiinte experimentale sau a- in bugetul Ministerului Instruc-
plicate, ce au organizate sectii tiunii, al Cultelor $i Artelor, vo-
de studii $i cercetári, sau sectii tat de Adunarea deputatilor.
de specializare, vor functiona pc Nu se vor crea posturi de a-
lâng6 $efii de lucrári $i $efii sistenti pe lângá catedrele care
de sectii. raai au asistenti, inainte de a se
Recrutarea $efilor de sectie se prevede cu asistenti toate cate-
face dupg, aceleasi norme ca $i drele similare care, in momentul
a $efilor de lucrári, cu adilugi- publicärii legii invatrtmäntului
rea eg, se cer in plus studii, pre- universitar, nu aveau asistenti.
cum $i lucritri stiintifice, pu- Recrutarea asistentilor se face
blicate in domeniul sectiei ce do- en titlul de suplinitor la Facul-
re5te a ocupa. tátile de *Mute, litere si filoso-
Numirea cu titlul de provizo- fie, teologie $i la farmacie, dup.1
Hu, precum si definitivarea $e- recomandarea profesorului res-
filor de sectii se va face dupá pectiv, pe baza titlului de li-
normele stabilite la numirea $i centiat, doctor, doctor-inginer
definitivarea $efilor de lucrAri. sau inginer in specialitatea ca-
Setif de sectii mai pot fi re- tedrei unde este vacanta.
crutati $i dintre $efii de lucrilri La faculatile de drept $i me-
www.digibuc.ro
[Art. 88-89] 11 Decemvrie 1933 950

dicina veterinard se face numai tele cu sectii de studii si cer-

pc baza titlului de doctor.
Recomandarea asistentilor su-
plinitori se inainteazd decanu-
lui, care dupd ce a luat cunos-
tintd, intervine direct prin rec-
torat la Minister, pentru a se
face nurnirea cu titlul suplini-
tor.
Numai dupd, o functionare ne-
Intreruptd de trei ani a unui a-
sistent, cu titlul suplinitor, se
poate cere pe baza unui raport
rnotivat al profesorului respec-
tiv Director al laboratorului
sau institutului) care aratil lu-
crarile publicate de asistent In
timpul suplinintei, ca el sil, fie
numit cu titlul provizoriu prin
decizie ministeriald.
Un asistent cu titlul provizo
nu, poate fi definitivat (Irma o
functionare de Ina cel putin
trei ani, ca provizoriu pe langa
aceeasi catedrá, numai daca a-
sistentul provizoriu posedd tit
lul de doctor, doctor-inginer
sau inginer si lucrári stiintifice,
publicate In domeniul speciali-
tdtii catedrei. Pentru aceasta e
nevoie de un raport motivat al
pi ofesorului respectiv si de a-
vizul favorabil al consiliului fa-
cultátii, obtinut cu majoritate
de voturi a profesorilor titulari
5.1 a profesorilor agregati ai fa-
cultätii respective.
Hotdrirea de definitivare este
comunicatá de decan rectorului,
care dupd ce ia avizul Senatului
universitar, relativ la respecta-
rea formelor legale, intervine
la Minister pentru numirea a-
sistentului cu titlul definitiv,
prin decret regal, dupa ce va fi
verificat Indeplinirea formelor
legale.
Asistentii definitivi pot fi Ina-
intati sefi de lucrilri definitivi,
de consiliul profesional In pos-
turi vacante, pe baza unui ra- Si revocati numai In urma ce-
port motivat al profesorului res- rerii directorilor de laboratorii,
pectiv. seminarii sau institute si se re-
In laboratoriile sau institu- cruteazd dintre doctori, ingi-
www.digibuc.ro
cc:tan sau sectiuni de speciali-
zare, vor functiona si asistentii
de sectie.
Recrutarea, recornanclarea si
definitivarea asistentilor de sec-
tii, se vor face clupd, normele
prevAzute la asistenti, cu sin-
gura deosebire cd, un asistent
de sectie provizoriu trebue sa
aibd titlul de doctor, doctor-in-
gmer sau inginer si sa aiba stu-
dii si lucrari In specialitatea sec-
ttei respective.
Asistentii de sectie defini-
tivi pot fi Inaintati sefi de
sectie.
88. La Facultatea de mecli-
cind umand asistentii si pro-
sectorii se recruteazd pe baza
titlului de doctor, In urma re-
comandärii profesorului res-
pectiv.
La serviciile de clinicd, asis-
tentii se recruteazd de prefe-
rintá dintre fostii interni ac-
tuali, sau fostii medici secun-
dari, care au obtinut titlurile a-
cestea prin concurs.
La catedrele de cbimie medi-
cald, fizicd medicald si zoologie,
asistentii pot fi numiti si din-
trc licentiati In stiinte sau far-
macie.
Toti asistentii Facultátii de
medicind umand, se numesc cu
titlul provizoriu pe termen de
5 ani, cu dreptul de a se pre-
lungi acest termen de cinci ani
pând la scoaterea la pensie de
cdtre consiliul de facultate, pe
baza unui raport motivat al
profesorului respectiv.
Hotártrea se ia cu majoritate
de voturi din numárul total al
profesorilor titulari.
16. Preparatorii
89. Preparatorii pot fi numiti
951 11 Decemvric 1933
neri sau licentiati in specialita-
tca cateclrei.
Ei sunt numiti cu titlul de su-
plinitori si pot fi inaintati si
numiti cu titlul provizoriu sau
definitiv, dupg aceleasi norme
ca i ,efii de lucrgri i asisten-
/H
La facultatea de medicina u-
mang *i veterinarg ei pot fi re-
crutati dintre absolventi, de pre-
ferintit dintre externii sau in-
ternii care au obtinut titlurile
acestea prin concurs.
Numirea lor se face cu titlul
suplinitor, pe termen de trei
ani, cu clreptul de prelungire
din trei in trei ani, dupg nor-
mele prevAzute la art. 49, ali-
neatul ultim din lege
Se exclud dela prelungire
preparatorii care nu au obtinut
titlul de doctor dupg trei ani
dela numire
Desenatorii care sunt asimi-
lati in grad cu preparatorii se
numesc *i se revoacg In ace-
lea*i conditiuni ca i prepara-
torii.
Posturile de preparator sau
desenator se infiinteaza de con-
siliul facultätii, In urma rapor-
tului motivat al profesorului
respectiv.
Postul nu devine vacant decât
numai dupg ce a rämas Inscris
in bugetul Ministerului Instruc-
tiunii, al Cultelor *i Artelor, vo-
tat de Adunarea deputatilor.
17. Dispozi(ii administrative
privitoare la numiri
90. Fiecare rectorat de uni-
versitate si fiecare decanat de
facultate sunt obligate sit aibâ,
un Registru de recrutare al
personalului didactic", in care
se va tine evidenta darit a tu-
turor datelor la care s'au frt-
cut lucritrile cerute de lege *i
regulament privitoare la aceasta
recrutare, precum: interventie
la autoritatea ierarhicit supe-
riorg, publicatii, convocitri, *e-
www.digibuc.ro
[Art. 90-941
dinte, coinunicAri etc., pentru a
avea date certe si a evita even-
tuale proteste, ori contestatii.
Toate datele relative la o anu-
mitii de pildit ocupa-
rea unei anumite catedre, vor
forma o partidit inscrisa pe una
si aceeasi paging.
91. Toate procesele-verbale in-
cheiate de consiliul de facilitate,
de senatele universitare si de
comisiunile de examinare, rela
live la recrutarea membrilor
corpului didactic, se copiazg in
trei exemplare, spre a se forma
trei dosare, din care unul ra-
mane la facultate, unul la rec-
torat si al treilea Ministerului
Instructiunii, al Cultelor *i Ar-
telor. Identitatea celor trei do-
sare se va stabili pnin parafare,
*nuruire, sigilare i semnittu-
rile decanultri *i rectorului puse
pe ultima paging a dosarului.
Decanatele *i rectoratele vor
incunostiinta Ministerul de toate
lucritrile importante ce se fac,
cu ocazia recrutitrii membrilor
corpului didactic, precum: pu-
blicatia vacantelor, constituirea
comisiunilor, rezultatul lucritri-
lor comisiunilor, iar cand lu-
crrtrile se incheie, cerandu-se
Ministerului a face o numire,
raportul va fi totdeauna Insotit
de dosarul destinat Ministeru-
lui.
92. Comisiunile examinatoare,
prevgzute la articolele prece-
dente, vor fi retribuite printr'o
indemnizare de *edinti *i una
de deplasare, fixate si plittite de
Ministerul Instructiunii, al Cul-
telor *i Artelor.
93. Toate termenele fixate
pentru publicgri de vacante, de
inscrieri la concursuri, de con-
vocAri-, de comisii, previtzute In
legea Invätámantului universi-
tar, se !rite leg cu exceptia va-
cantei mari, care Incepe la 1 Iu-
lie *i se termtnil la 1 Octomvrie.
94. Când organele universi-
tare competinte nu respeetil ter-
[Art. 95-98] 11 Decemvrie 1933 952

menele legale pen tru publicari cu obligatiile stabilite in alinea-

.5i nu indeplinesc formele cu- tul precedent. Profesorii titu-
prinse in lege si in regularnent, lari, profesorii agregatd, agre-
relativ la recrutarea membrilor gatii 5i conferentiarii sunt da-
corpului didactic, Ministeul in- tori sa-I execute cu punctuali-
dependent de masurile discipli- tate.
nare prevdzute la art. 67 din le- Oricare ar fi durata examene-
gea biveijamdntului universitar, lor, un profesor titular, profesor
sesizat de reclamatiile celor in- agregat sau conferentiar, este
teresati, va putea face singur obligat sa-si inceapa cursurile
publicatiunile i va putea lua cel mai tarziu la 1 Noemvrie 5i
mdsuri pentru indeplinirea for- sit nu le inchida inainte de 30
melor prevazute in legea invä Mai, intreruptindu le numai in
fltradntului universitar. sdrbiltorile 5i vacantele prevd-
95. Toate numirile de perso- zute de regulament. Orice con-
nal didactic si ajutator al uni- travenire dela aceastá dispozi-
versithtilor se fac numai in tie va fi considerata ca absentá
posturi bugetare, inscrise in bu- nemotivatt, notatä ca atare de
getul anului curent. Nu se pot catre decan.
face numiri cu titlul onorific 97. Profesorii titulari 5i pro-
gratuit. fesorii agregati sunt datori st
CAPITOLUL Ill organizeze invdtdmantul
lor, intocmind planul a-
Drepturi ;i daforii tht al cursului predat de ei, cat
18. Obligalia de serviciu a 5i eventual, pe acel al agrega-
corpului didactic universitar tilor sau conferentiarilor alipiti
catedrei lor.
96. Consiliul profesorilor fa- Institute le, laboratoarele, se-
va stabili la fiecare in- m in ariile, anexate catedrelor,
ceput de an scolar numdrul sunt sub directa autoritate a
orelor de curs 5i de lucräri pe profesorului respectiv, care este
care trebue sd le fad, profeso- de drept directorul lor.
rul duph nevoile fiecdrei In aceastil calitate el admi-
Consiliul va stabili de a nistreazd avutul institutiei, in-
semenea, pe baza propunerilor drumeazd activitatea ei stiinti-
profesorului catedrei respective, fied i controleazd personalul
nurnärul orelor de curs 5i al lu- didactic, administrativ, tchnic
criirilor ce va trebui sit fach fie- 51 de serviciu, fiind direct rds-
care agregat in functiune sau punzátor de buna ei functio-
onorific cu plath, precum 5i fie- nare.
care conferentiar. Profesorii ti- 98. Agregatii in functiune,
tulari 5i profesorii agregati in conferentiarii, sefii de sectii, se-
orice caz sunt obligati sit facd fii de lucrári, asistentii de sectii,
toath durata anului scolar asistentii, prostctorii, lectorii si
cel putin cloud cursuri de chte preparatorii sunt datori st cola-
o ort in fiecare sAptamänd 5i boreze in cea mai perfectd ar-
cel putin clout ore de lucrhri monie cu titularii catedrelor pe
practice: laborator, clinicd, se- ldrigä care sunt ata5ati. Ei sunt
minar etc. Ore le de curs tre- obligati a face toate lucrdrile
buesc asezate in zile deosebite. practice cu care au fost insär-
La inceputul anului scolar, cinati de consiliile profesorale
Consiliul facultätji va intocmi sau de titularii catedrelor si au
orariul prelegerilor si lucrdrilor obligatiunea de a respecta toate
pentru anul in curs, conform dispozitiunile luate de profeso-
www.digibuc.ro
953 11 Decemvrie 1933 [Art. 99 1011

rii titulari si profesorii agre- 100. Profesorii titulari si pro-

gati, cu privire la orgarlizarea
studiilor i administrarea, inte-
rioarg a institutelor, clinicilor,
laboratoarelor si seminariilor.
99. Prezenta In serviciu a tu-
turor membrilor corpului didac-
tic se constatA prin inscrierea
In registrul de prezenta. Pentru
cursurile facute de profesorii ti-
tulari, profesorii agregati, de a-
gregati i conferentiari, un re-
gistru de prezentA comun va fi
tmut in cancelaria clecanatului,
sub controlul decanului. Fiecare
profesor va semna de prezenta
pentru fiecare curs, conferinta
sau lucrare, prevazutA In orariul
anului scolar. Pentru cursurile
ce se fac In localul institutelor
proprii, In afarrt de localul Fa-
cultatii, un registru de prezentä
special se va sine in cancelaria
directiunii institutelor. Decanul
este obligat a controla cel pu-
tin odata pe siiptamânit regis-
trill de prezentil comun pentru
a constata regulata indeplinire
a serviciului obligator pentru
fiecare si cel putin odatA pe
luná registrele speciale dela ins-
titutiile din afarg. EI va con-
semna eventualele lipsuri si va
semna pentru control, punând
si data.
Fiecare institutie anexit a Fa-
cultAtilor: institut, laborator,
clinicg, seminar etc., va poseda
un registru de prezentg, In care
personalul didactic si ajutAtor
va semna zilnic de prezenta Mr,
indicând si serviciul sau lucra-
rea efectuatg, la sfArsitul fiecg-
ni sAptAmâni, directorul con-
troleazg registrul, consemneazit
eventualele lipsuri si semneaza
Decanul are dreptul de con-
trol si asupra indeplinirii obli-
gatiei de serviciu a personalu-
lui institutelor anexe catedre- vocati de decan sau de rector;
lor; in acest scop el are dreptul aceste lucrári sunt considerate
sá cearti sit i se punA la dispo- ca Eland parte din obligatia de
zitie registrele de prezentil, ar5- serviciu a profesorului si deci
tate la alineatul precedent.
www.digibuc.ro
fesorii agregati sunt obligati sit
facg toate examenele ce cad in
cadrul specialitatii ion, conform
unui orariu stabilit prealabil
In consiliul Facultatii si afisat
la timp. Examenele se vor tine
in localurile Universitâtii si nu-
mai in orele reglementare pen-
tiu cursuri. Examenele trebuesc
tinute personal de profesorul
care a facut cursul sau de su-
plinitorul numit cu forma le-
gala. Consiliul profesoral singur
poate decide dad], examenul a-
supra materiei facutg, de confe-
rentiar va fi fâcut de profesorul
catedrei sau de conferentiarul
insusi; de asemeni, la cererea
pi ofesorului si in imprejurari
exceptionale, consiliul poate a-
proba ca examenul ce incumb5,
profesorului sau o parte a lui,
sA fie tinut de agregatii In func-
tiune de alti profesori titulari
ai Facultâtii sau de conferentia-
rii catedrei.
101. Membrii corpului didac-
tic universitar sunt datori sit
participe la lucritrile comi sin-
idlor de concurs de examene si
la alte insarcinAri, in cadrul
functiunii sau specialitAtii lor,
a tunci chnd au fost delegatì de
ministru, de Senatele universi-
tare, ori de consiliile profeso-
rale, conform legilor s,i regula-
inentelor universitare. Când a-
ceste InsiircinAri ar depAsi obli-
gatiile catedrei, profesorii vor fi
indemnizati dupli. normele ge-
nerale stabilite de autoritatea
competentA.
De asemeni membrii corpului
didactic universitar sunt obli-
gati sit ia parte la consiliile pro-
fesorale, la consiliile universi-
tare, la sedintele Senatului uni-
versitar, oridecâteori sunt con-
nu dau dreptul la indemnizatie.
[Art. 102-103] 11 Decemvrie 1933 954

Decanii si delegatii In Senatul Exercitarea profesiunii intr'un

universitar al Facultätilor de oras se stabileste dupd Inscrie-
ologie i tiinte agricole din rea fn corpul de profesionisti res-
Chisinäu si Facultätii de drept pectivi, dupd inscrierea fn rolu-
din Oradea, vor primi o in- rile fiscale si dupd practica obis-
demnitate de deplasare din nuitä a profesiunii.
fondurile Facultätii, când vor Decanii facultätilor sunt obli-
fi chemati sii, participe la lu- gati a aduce la cunostinta Mi-
critrile Senatului universitar de nisterului toate cazurile de acest
care tin. fel, care privesc pe membrii cor-
Participarea la aceste lucràri pului didactic al facultätii pe
se constatil prin semnarea re- care o administreazd. Rectorii
gistrului s,i a procesului-verbal vor controla executarea acestei
al sedintei. obligatii 1).
Registrul de prezentä pentru 103. Membri corpului didactic
consiliului de Facul- universitar pot fi ministri, mi-
tate se tine de cAtre decan; cel nistri plenipotentiari, subsecre-
pentru sedintele consiliului u- tari de Stat, secretari generali,
Li\ ersitar sau ale Senatului u- parlamentari. Ei pot ocupa In-
niversitar de eatre rector; cel särcindri sau functiuni supe-
pentru sedintele consiliului in- rioare fn administratia sco-
teruniversitar de Minister. lard, cu exceptia celor ardtate
la art. 60, al. II al legii sau
19. Incompatibilitati in alte institutii i administratii
ale Statului, in legatura cu spe-
102. Membrii Corpului didac- cialitatea lor, numai In aceeasi
tic universitar de orice categoriclocalitate fn care au si catedra.
nu pot exercita o functiune sau In aceleasi conditii pot face
profesiune cu caracter perma- cursuri la altä institutie de fn-
nent in alt oras decdt acela In vdtdmant superior.
care se gäseste catedra bor. Membrii titulari de orice grad
Prin orasul unde se exercitâ ai Invätiimântului universitar
functiunea se intelege acela in nu pot avea fn acelasi timp si
care se gäseste sediul functional o catedrd In Invätämântul se-
bugetar permanent al admi- cundar. Cänd un profseor secun-
nistratiei in care trebue sä lu- dar dobAncleste un post In Invä-
creze functionarul.Delegatiunile, tämântul superior, ca titular, 10
detasärile sau insärcinarile tem- pierde de drept catedra din in-
porare nu se iau in consideratie. vätilmântul secundar.
Sunt cuprinse in aceastil in- De asemeni, nimeni nu poate
comptabilitate, atât functiunile ocupa fn acelasi timp dour+. pos-
de Stat, cdt i cele dela institu- turi In invätámântul universi-
tiunile particulare. tar, nici de acelasi grad, nici de
Sunt scutiti dela aplicarea a- grade diferite. Din momentul ce
cestei dispozitii numai inspec- un membru al corpului didactic
torii sanitari, civili si militari, universitar a primit un post nou,
cdnd aceast.d calitate este prevd- ca titular, el se considerd, fn mod
zutà expres fn legile de organi- automat, ca demisionat din acel
zare sanitard ale Ministerului post pe care-1 ocupase pând a-
Muncii, Sändtdtii si Ocrotirilor tunci.
Sociale si ale Ministerului Apd- Profesorii titulari si profesorii
rdrii Nationale, având posturile 1) A se vedea i Legea cumulului in functii
Inscrise In bugetul acestor ad- publice din 2 Aprilie 1231, la pag. 1020, vol.
ministratii. XVIII, eu mod. 10 Oetoznyrie 1932.
www.digibuc.ro
965 11 Decemvrie 1933
agregati pot exercita orice f unc-
tiune ce decurge dintr'un man-
dat electiv, de asemeni pot exer-
cita Inalte InsArcinari de Stat si
misiuni of iciale In straindtate,
fiind supusi pentru aceasta con-
ditiunilor generale de dobândire
si folosire a concediilor.
20. Concedii, supliniri, absen(e
104. Membrii corpului didac-
tic universitar nu pot lipsi dela
cursuri, conferinte, lucrAri prac-
tice de laborator si seminar,
concediu.
Daca concediul solicitat nu
Intrece o luná, cererea se adre-
seaza decanului facultätii, care
o poate aproba, luânci avizul
consiliului de facultate, rapor-
tând dupá aceasta rectorului.
Dad concediul e mai mare de
o luná, dar nu Intrece trei luni,
cererea se aclreseazá rectorului,
care o poate aproba, luând avi-
zul Senatului universitar.
Dad concediul intrece trei
luni, cererea se adreseazil recto-
rului, care ia avizul Senatului
universitar, i apoi o trimite Mi-
nisterului, care Ii drt aprobarea
In total, in conformitate cu acest
aviz. Termenele de mai sus se
socotesc in cursul unui an sco-
lar.
Concediile trebuesc cerute
aprobate In prealabil. Numai In
caz de vádita fort& majorá se
admit cereri de concediu cel mai
tarziu o sAptämitná dupl ce pro-
fesorul a Inceput sá lipseascä.
La sfarsitul fiedrui an scolar,
rectoratul universitátii trimite
Ministerului tabloul concediilor
obtinute de profesorii universi-
atii respective, cu arAtarea du-
ratei, motivul autoritätii care
le-a dat i suplinirea.
105. Concediile se acordd, la
cererea profesorului, In urma-
toarele cazuri: unei Incheieri a consiliului fa-
a) Pentru cazuri de boalá. cultátii si a aprobarii Senatului
Daca concediul de boalá se pre- universitar, cel pus in concediu
www.digibuc.ro
[Art. 104-1061
lungeste peste doi ani, decanul
este obligat a cere avizul consi-
liului de facultate, clad'', nu e ca-
zul sá puná In retragere (lin
oficiu pe profesorul pus In con-
cediu. Acest aviz se trimite de
decan rectorului, care-1 va co-
munica Senatului universittitii.
Dad, avizul consiliului este pen-
tru punerea in retragere, Sena-
tul va core acest lucru Ministe-
rului;
b) Pentiu insarcinarile preva-
zute la art. 55 al legii;
Pentru cercetári i misiuni
stiintifice, numat iu urma avi-
zului conform al consiliului fa
cultatii;
dl Pentru cazuri de forta ma-
jorá;
e) Pentru prelegeri pe care le
face profesorul la alta universi-
tate din tará sau din strriina-
tate, la care este invitat, sau pen-
tru a-si Indeplini obligatiunile
din legile de fondatie a scoalelor
române din sträinätate.
106. Profesorul care obtine
concediu mai mare de o luna
trebue sá fie suplinit In timpul
lipsei sale dela catedrit. Supli-
nitor poate fi numai unul din
membrii corpului didactic uni-
versitar si trebue sri fie aprobat
de consiliul facultätii. Suplinirea
trebue sá fie efectivrt, adicá su-
plinitorul trebue sá facá exact
toate cursurile i lucrárile la
care este obligat titularul, con-
form orariului.
Suplinitorul este pldtit in con-
tul titularului, primind 80 la sutá
din leafa de bad, a acestuia. Ti-
tularul In concediu primeste res-
tul de 20 la sutâ din leafa de
bazil si gradatiile. In statul de
salariu se trec arnândoi cu co-
tele respective.
Pentru cazuri de boalá, bine
constatatâ i pentru cercetitri
stiintifice In stritinâtate, pe baza
[Art. 107-111] 11 Decemvrie 1933
va primi leafa intreagâ, iar su-
plinitorul va fi platit din bugetul
fondului universitar.
107. Concediile membrilor per-
sonalului stiintific ajutätor se
acorda pentru cazuri de boalk
pentru studii de perfectionare in
strainatate, pentru cercetari çi
misiuni çtiintifice. Nu se acordd
concedii pentru insArcinAri ad-
ministrative, politice si pentru
indepliniri de alte functiuni.
Concediile se acorda numai
dupâ interventia clirectorului in-
stitutului, laboratorului ori se-
minarului çi se aprobA pAnit la
o lunA, in cursul unui an colar
de decan, pang la 3 luni de rec
tor si peste acest termen de Mi-
nister, neputând trece peste 3
ant Mid concediul trece de o
funk suplinirea trebue sa fie
efectivk in conditiunile art. 104
de mai sus.
Prin exceptie, in cazul conce-
diilor pentru perfectionare In
strilinAtate, concediul poate fi
prelungit si peste 3 ani, insA, nu-
mai cu avizul conform al Sena-
tului universitar respectiv, care
poate decide çi ca suplinitorul
sh fie retribuit numai cu 50°/o
din leaf a titularului.
108. Orice lipsire dela cursuri
sau alte lucrâri obligatorii, ifi-
cutA, färä concediu, se socoteçte
ca absentA nemotivatil. La sfAx-
çitul fiecIrei luni, decanul Main-
teazil rectorului tabloul absen-
telor nemotivate, Mcute in cursul
lunii. Acesta aplicA prin statele
de plata ale lunei urmâtoare re-
tinerile corespunzätoare din sa-
lariu.
Retinerile se calculeaza Imprir-
tind salariul primitor al profe-
sorului sau al personalului aju-
tAtor al institutelor universitare
cu 30; cAtul rezultat reprezintA
cota cuvenitä unei zile de curs
sau de lucrare obligatorie (exa- 1) A se vedea Legea pentru contencioeul ad-
men, consiliu. de facultate, çe- minietrativ din 23 Decemvrie 1925, la pug. 53,
dint/ de Senat universitar etc.). vol. XIXII.
www.digibuc.ro
956
Retinerile se varsa cu borde-
rou special fondului universitar.
109. Profesorii care timp de
3 luni lipsesc continuu dela curs,
färil con cediu legal, pe lângA re-
tinerile din leaf& ce li s'au f Acut,
vor fi deferiti de cdtre decan co-
misiei de judecata prevAzutA de
lege. Aceasta juclecA, situatia si
prin vot secret poate pronunta,
in caz de vinA, indepärtarea pro-
fesorului dela catedrk care de-
vine astfel vacanta.
Sentinta e data cu drept de
apel In con tencios, conform legii
speciale 1).
Pentru culpa identick aceeaçi
sanctiune si cu aceeaçi modali-
tate se aplicA. si celorlalti mem-
bri ai corpului didactic univer-
sitar çi personalului çtiintific
ajutator.
Ace la care in timpul unui an
*eclat' va absenta WA, concediu
dela un nurnar de cursuri çi lu-
crAri corespunzAtoare progra-
mului unei luni, asa cum au fost
stabilite la inceputul anului çco-
lar i trecute in orariu, va fi
trimis de asemeni inaintea co-
misiunii de judecata. Trimiterea
fn judecatA, se face de cAtre de-
can prin Senatul universitar, in
urma cererii motivate a Consi-
liului de facultate.
110. Rectorii i decanii sunt
datori sa previnA. Ministerul
despre orice abateri dela obliga-
tia de serviciu a vreunui mem-
bru al corpului didactic univer-
sitar, când gravitatea ei este de
naturâ a atrage o sanctiune dis-
ciplinarl; de asemeni vor tine
fn curent Ministerul de masurile
disciplinare luate.
21. Salanizare
111. Salarizarea personalului
didactic universitar de toate ca-
tegoriile, precum si a personalu-
967 11 Decemvrie 1933 [Art. 1121

lui administrativ, se face con- Dreptul de gradatie decurge

form legii generale de arnioni- din ziva titularizarii lor, cu gra-
zare, a salariilor in vigoare 1). dul provizoriu sau definitiv, cal-
Persona lul didactic universi- culându-li-se In acest caz i anii
tar, numit cu titlu definitiv ori de functionare in functiunile de
provizoriu, are dreptul la 5 gra- mai sus, dupA norma aratata
data de eke 25°/o din salariul la alin. II al acestui articol.
sau, ce se acordil din 5 in 5 ani. Rectorii *i decanii primesc pe
De aceleasi drepturi se bucura. lAnga, salariul lor de profesori
*i agregatii temporari. Aceste o diurna ce se fixeaza prin
gradatii se socotesc la ultimul bugetele respective.
salariu al functiunii fara, gra- Profesorii titulari *i profesorii
datii. Intra in calculul grada- agregati, care sunt directori de
tillor toti anii serviti ca provi- institute, clMici, laboatoare sau
zoriu ori definitiv. Anii serviti seminarii, primesc pe lânga. sa-
ca suplinitor intra In calcul nu- lariul catedrii lor *i o diurnA
mai pentru un singur termen de ce se prevede in buget.
gradatii, chiar daca ar depil*i 5
ani; daca sunt mai putin dealt 22. Pertsiondri
5 ani se adauga la calculul pri- 112. Membrii corpului didac-
mului termen. Se considerA ca tic universitar se pot retrage la
valabila numai suplinirea unui pensie din proprie intiativ
loc bugetar. Afara de anii ser- flup1 dispozitiunile legii genera-
viti In corpul didactic universi- le a pensiilor 1).
tar, se considera ca buni la gra- La vArsta de 70 ani profesorii
datie anii serviti In corpul di- titulari, dacA nu au fost men-
dactic primar ori secundar, pre- tinuti in functiune, potrivit art.
cum *i cei serviti in corpul me-
dical sanitar *i de spital, ori 57 din legea invAtilmântului uni-
versitar *i a urmatoarelor dis-
preotesc. pozitiuni, vor fi trecuti la pen-
Prof esorii titulari *i prof eso- sie dirt oficiu de Minister.
sori i agregati ce se vor distinge Consiliul facultatii, din care
printr'o activitate didactica profesorul atins de limita de
Viintifica cleosebita, primesc si 'vArstil face parte, dupti propu-
o a*asea gradatie de merit. Pro-
punerea pentru gradatie de me- nerea 3
decanului sau a cel putin
profesori titulari, va putea
rit se face de catre Senatul uni- cere mentinerea In functiune a
versitar, In urma avizului con- profesorului pe un period de 2
for al Consiliului de facultate. ani.
Ea se comunica de catre rector
Ministerului, in termnul prevA- tiiIncheierea
va fi
Consiliului faculta-
inaintata de decan rec-
zut de lege pentru alcatuirea
bugetului, spre a fi inscrisa in torului universitatii.
Bectorul va consulta Acade-
bugetul anului urmator. mia RomAnA asupra acestei
Asistentii *i preparatorii dela propun eri.
Facuitatea de medicina, precum
si celala It personal didactic uni- 1) A se edea Logea generals de pensiuni
N

versitar, care functioneaza cu din 16 Aprilie 1925,1a pag. 440, vol. XI XII
ou modiflo. din 15 Mai 1928, pagina 1694,
titlul de suplinitor, nu au drep- vol. XV XVI ; de asemeni modificarea din
tul de gradatie cât timp ocupl 20 August 1929, pag. 1122, vol. XVII, 18 Apri-
aceasta situatie. l% 0 3 August 1931, pag. 463 t=i 669, vol. XIX,
precum i riegulamentul de aplicare din 11 Oc-
.1) A se vedea Legea generahl de armonizare tomvrie 1925, la pag. 459, vol. XI XII ei
a retributiunilor bugetare din 1 Iunie 1927, la modifle. din 4 Noemvrie 1929, pagina 1241,
pag. 903, vol. XX. vol. XVII.
www.digibuc.ro
[Art. 113-115] 11 Decemvrie 1933
Dupa primirea rdspunsului
Academiei Române sau In ca-
zul când Academia Romând a
läsat sä treacd mai mult de o
lung, dela primirea adresei rec-
toruhzi, Mail a se pronunta
Rectorul convoacd Senatul uni-
versitar i consiliul facultatii,
din care profesorul atins de li-
mita de varstä face parte, ea
hnpreund sä hotdrascd asupra
prelungirii propuse de facultate.
Hotärirea Senatului, unit cu
consiliul facultätii, se va Main-
ta de rector Ministerului spre
cele legale.
Aceastá prelungire se poate
reinnoi in aceleasi conditiuni si
cu aceleasi forme.
Profesorul al cdrui termen de
functienare a fost astfel prelun-
git se bucurd de totalitatea
drepturilor pe care le avea
mai inainte.
113. Profesorii ieiti la pen-
sie ramân profesori onorari, $i,
In aceastá calitate, fac parte din
Colegiul universitar care alege
pe senatorul universitätii. Ei
primesc din bugetul fondului
universitar o alocatie lunard
egald cu diferenta dintre pensia
kr §i ultima lean, de profesor,
spre a li se completa aceastä
sum& primitoare. Eventualele
modificari bugetare in plus sau
in minus ale acestei lei se apli-
$i in calculul lefii profesori-
lor pensionari.
Profesorii agregati, agregatii,
conferentiarii $i toti ceilalti
membri ai corpului didactic uni-
versitar vor fi pusi in retragere
la vâxsta de 65 ani impliniti.
114. Dacd un profesor titular,
profesor agregat sau orice alt
membru al corpului didactic uni-
versitar este lovit de o infirmi-
tate sau de o boald cronicd, In
urma cdreia ar deveni neapt
pentru indeplinirea functiunii
sale, decanul facultátii poate lua In aceste state personale rec-
torii vor trece toate datele re-
initiativa unei verificdri a capa-
cithtii de functionare a profeso-lative la starea civild $i toate
www.digibuc.ro
958
rului, chiar Mainte de Imp lini-
rea celor doi ani de concediu
de care e vorba la art. 103, alM.
a. El va cere avizul consiliului
facultätii, $i in cazul când acest
aviz este favorabil scoaterii pro-
fesorului la pensie, va comunica
cazul rectorului. Rectorul insti-
tue o comisiune compusd din
doi, profesori delegati de consi-
liul facultdtii si doi dintre pro-
fesorii speciali$ti ai Facultdtii
de medicina. Raportul comisiu-
nii, cuprinzâd constatdrile si pro-
punerile sale, este supus de rec-
tor Senatului universitar unit
cu Consiliul facultätii respecti-
ve, spre a decide. Dacd, hotärirea
este cd profesorul nu-si mai poa-
te indeplini cu folos functiunea,
rectorul va comunica aceastä. ho-
tdrire Ministerului pentru inde-
plinirea formaliatilor de pune-
re in retragere din oficiu.
Când avizul comisiunii, cât
hotarirea Senatului, unit cu Con-
siliul facultätii sunt cd inf irmi-
tatea sau boala cronicd sunt
nrovenite din cauza serviciului,
profesorul pensionat va fi in-
scris In bugetul fondului univer-
sitar cu o suma lunara egala
cu diferenta dintre pensia ce i
s'a acordat i ultima leafd pe
care a avut-o ca profesor, ori-
care i-ar fi fost numärul anilor
de serviciu, cu respectarea ob-
servatiunii f Acute la art. 113, re-
lativ la cazul de fluctuatie a sa-
lariului ori a pensiei.
23. State personale
115. Fiecare membru al cor-
pului didactic universitar va
aved un stat personal, filcut In
dublu exemplar, dupd modelul
dat de Minister, unul din exem-
plare va fi pristrat la Minister,
iar celalalt la Rectoratul uni-
959 11 Decenivrle 1933
datele personale de serviciu ale
mernbrilor Corpului didactic uni-
versitar, ca: numiri, mutatiuni,
Implinire de termen de gradatie,
concedii, supliniri, distinctiuni,
pedepse, mice alte functiuni, In-
sdrcindri de delegatiuni, diver-
se etc.
Pentru accasta, toate actele ad-
ministrative indeplinite la Mini-
ster se vor comunica università-
si vice-versa, printr'o nota de
serviciu, scurtil, purtând stam-
pila pentru statul personal.
Trecerea In stat se va face cel
mai târziu in trei zile dela pri-
mirea notei, fdcându-se pe aceas-
ta mentiune cu data. Secretaria-
tul Freneral al rectoratului este
rAspunzAtor de fiinta i tinerea
reguld si la zi a statului per-
sonal al fiecdrui profesor.
116. Orice recomandare ori
propuneri din partea universi-
tdtii pentru numiri, mutatiuni si
Inaintdri in corpul didacitc
administrativ, trebue sd fie In-
sotita de un formular cuprin-
zAnd datele principale extrase
din statul riersonal, pentru veri-
ficare si completare.
24. Control fi disciplind
117. Membrii corpului didac-
tic universitar, condamnati pen-
tru crime sau delicte care atrag
o pedeapsa infarnanta previlzu-
tit In codul penal, inceteazd de
a mai face parte din acest corp.
Stergerea din registrele cor
pului didactic se face prin co-
misia disciplinard dupd sesiza-
rea sa de rectorat sau de autori-
tätile judiciare, atunci când sen-
tinta de condamnare a rdmas
definitivd.
Dacd, Impotriva profesorului
s'a rostit numai o sentintd de
primd instantd, care e supusd
apelului sau recursului, sau
chiar dacd a fost numai trimis
judecdtii prin ordonanta jude- al Cultelor si Artelor este auto-
ritatea tutelard a universidtilor,
cdtorului de instructie pentru in-
www.digibuc.ro
[Art. 116-121]
fractiunile prevdzute la alinea-
tul I al acestui articol, rectorul,
cu avizul conform al Senatului
universitAtii, poate sd suspende
provizoriu pe profesor pand ce
sentinta rdmâne definitivd.
In timpul suspendärii el va
fi suplinit din oficiu.
118. Controlul institutelor
anexate catedrelor se face de cd-
tre profesorii titulari sau profe-
son Insdcinati cu direc-
tia lor.
Dacd vreunul din functionarli
acestor institute nu-si Indepli-
nesc serviciul multumitor, sau
(lac& a stivArsit vre-o abatere
dela Indatoririle sale, directorul
raporteazd cele constatate deca-
nului respectiv, care le va adu-
ce la cunostinta Consiliului de
facultate, spre a se lua mdsu-
rile dictate de imprejurare.
119. Decanul unei facultitti
are dreptul de supraveghere si
control asupra tuturor catedre-
lor si institutelor anexe ale fa-
cultAtii. Dacd constatA abateri
dela lege, regulamente, programe
si orarii, sau dela Indatoririle di-
dactice ori morale ale membri-
lor Corpului didactic din facul-
tatea pe care o administreazd, el
trebue sd le aducd la cunostintd
Consiliului profesoral, Intrunit
In sedintd, spre a se lua mdsuri-
le potrivite cu cazul semnalat.
120. Rectorul are dreptul de
supraveghere si de control ge-
neral asupra tuturor facu1td4i-
lor si institutelor anexe din In-
treg cuprinsul unei universitdti.
Toate abaterile constatate de el
sau cele ce i se aduc la cunos-
tintA de decan, intru at nu vor
fi putut fi solutionate ori sane-
tionate de Consiliile de faculta-
te, vor fi aduse de el Id cunos-
tint a Senatului universitar, spre
a se da acolo sanctiunile ce corn-
portd.
121. Ministerul Instructiunii,
[Art. 1221 11 Decemvrie 1933 960

având drepul de supraveghere $i Hotgrirea consiliului interuni-

control sub formele si In limi-
tele prescrise de autonomia uni-
versitard. El poate cere recto-
ratelor anchetarea abaterilor
dela legi si regulamente ce i se
semnaleazd. Bectorul este dator
sit facd anchetele ce i se cer;
rezultatul lor, dupd ce va fi fost
adus la cunostinta Senatului u-
niversitar, va fi inaintat Minis-
terului Instructiunii, al Cultelor
$i Artelor, In termen de cel mult
o lung dela primirea adresei
ministeriale de sesizare.
In cazul cand rectorii sau de-
canii se vor abate dela obliga-
tiunile lor administrative, Mi-
nisterul Instructiunii, al Culte-
lor * Artelor ii va putea trimite
in judecata Marelui consiliu in-
teruniversitar, intrunit in comi-
sie disciplinard.
Mare le consiliu se convoacd
de ciltre Minister, indicAndu-i-
se prin convocare scopul pentru
care este chemat. Ziva Intruni-
rii nu poate avea loc mai cu-
rând de sapte zile libere dela
data convocgrii. El se constitue
sub presedintia unuia din rec-
tori desemnati de consiliu. Di-
rectorul Invdtdmântului superior
comunicd consiliului actul de
acuzare semnat de ministru, prin
care Ministerul trimite In jude-
catrt pe cel invinuit, (hind si lrt-
muririle necesare. Invinuitul se
apárd singur sau printr'un apd.-
rätor membru al corpului didac-
tic. Consiliul, mai putin invi-
nuitul si delegatul Ministerului,
rosteste hotdrirea cu majoritate,
consemnând-o ineun proces-ver-
bal care nu va cuprinde motiva-
rea hotáririi, ci numai enunta-
rea ei, eventual opinia minori-
Mil **I semnaturile membrilor
participanti.
In cazul când consiliul gdseste Acest dosar va fi Inaintat pre-
cit trebue aplicatg o penalitate, sedintelui comisiunii de judeca-
aceasta poate fi avertismentul La, in ziva constituirii ei, prin
sau revocarea din calitatea de secretarul general al universi-
rector ori decan. tátii *i sub luare de chitantd.
www.digibuc.ro
versitar este definitivg $i se co-
municd Ministerului Instructiu-
nii, al Cultelor si Artelor, spre
executare, impreund cu copii de
pe actele principale ale dosaru-
lui.
25. Comisii disciplinare, recruta-
rea st functionarea lor;
penalitäti.
122. Când abaterile dela lege
regulament ale membrilor cor-
pului didactic sunt de o astfel
de gravitate 'Meat merità sit fie
sanctionate, sau când ei se fac
culpabili de o conduitg care le
scoboard demnitatea, atunci con-
siliile de facultate, sesiztind a*a
precum se aratd la art. 119 $i
120, autorizrt pe decan a inter-
veni pe laugh rector, care supune
cazul Senatului universitar.
Acesta va ordona anchetarea
faptelor ce i s'au adus la cunos-
tintg $i delegd cu ancheta pe
unul din membrii sitj. Raportul
de anchetri va fi comunicat de
rector Senatulut universitar,
care va decide clacit este cazul
ca cel anchetat sil fie dat In ju-
decatd disciplinard. In caz afir-
mativ, Senatul deleagri pe un
profesor titular ca acuzator, iar
rectorul porne$te actiunea judi-
ciard disciplinard impotriva ce-
lui Invinuit. El va fixa data con-
stituirii juriului si va cita pe
pgrit sa fie prezent la constitui-
rea comisiei de judecare a pro-
cesului, indicand precis ziva, ora
si locul. In citatie invinuitul va
fi invitat sa declare dacd se va
apara singur sau prin apdrgtor.
Dupd aceea va intocmi dosarul
procesului care va cuprinde co-
respondenta urmatrt, raportul de
ancheta, incheierea Senatului u-
niversitar $i citatiile trimise.
961 11 Decemvrie 1933
123. Cornisia de judecatri a
profesorilor titulari, profesorilor
agregati, a agregatilor tempo-
rari çi a conferentiarilor defini-
tivi se alcdtueçte in chipul ur-
mdtor:
La inceputul anului scolar, in
prima çedinta a fiecdrui con-
siliu de facultate, se vor desem-
na, prin votul consiliului, 4 pro-
fesori titulari din care urmeazd
a se alege memebri titulari çi
supleanti ce vor constitui comi-
sia de judecatti in timpul anului
*eclat..
Printre profesorii desemnati
de facultatile de drept vor fi In
mod obligator doi profesori de
drept public. Decanii vor comu-
uica imediat listele rectoratului,
care le va inscrie intr'un tablou
snecial.
Peutru fiecare judecatil dis-
ciplinarrt se va constitui o comi-
siune cornpustt din cinci membri
traçi la sorti din tabloul de mai
sus.
Pentru aceasta rectorul con-
voacti in ajunul zilei de judecata
Senatul universitar, pe profeso-
rul acuzator, precum i pe cel
invinuit. In prezenta lor, rectorul
trage la sorti dintr'o urnä In
care s'au pus bilete cu numele
tuturor membrilor inscrisi in
tablou, pe cei cinci membri titu-
lari ai juriului de judeatd. Tra-
gerea este valabild chiar in lip-
sa invinuitului, dacd el nu s'a
prezentat, deçi a fost legalmente
chemat.
Dacd printre cei cinci prole-
sori nu a iesit la sorti i unul
din profesorii de drept public,
ultima tragere de sorti va fi re-
petatä pand ce va iesi din urnd
un profesor de drept public.
Dunà aceasi procedurd se ur-
meazd cu tragerea la sorti a unui
numAr egal de supleanti, care
trebue sit contind de asemeni un scris.
profesor de drept public.
In aceasi çedintd, acuzatul rile, (land cuvântul pe rand, in-
acuzatorul au dreptul sit recuze tâiu acuzatorului çi apoi apArd-
www.digibuc.ro
C. Haman iU, 01 XXI. 61.
[Art. 123-124]
fiecare prin cerere formulatä
In scris pand la doi dintre
membrii titulari ieçiti la sorti,
care vor fi inlocuiti de supleanti,
In ordinea ieçirii acestora la
sorti. Membrul profesor de drept
public in caz de recuzare, va fi
Inlocuit prin corespunzdtorul
sau supleant.
Dupa terminarea recuzdrilor
a inlocuirilor, rectorul proclama
juriul de judecatá, constituit, in-
(hand ca presedinte, pe eel cu
mai mare vechime ca profesor
titular, crtruia Ii remite In a-
ceeaçi zi dosarul afacerii.
Se incheie un proces-verbal
despre constituirea comisiei, care
se anexeazd la dosar.
124. Judecata se face In ziva,
ora i locul fixat de juriul de
judecatrt, in plenul Om. In cazul
de lipsd a unui mernbru, pentru
motiv de fortii majord, recunos-
cutd ca valabila de care preçe-
dinte, judecarea procesului se va
amana pentru timp scurt, pen-
tru a permite membrului absent
sti vina la proces, sau se va pro-
ceda la inlocuirea lui prin cel
dintâiu supleant ritmas pe listä,
dupit aprecierea presedintelui ju-
riului.
Participarea membrilor la ju-
Hul de judecatil, constitue o
obligatie legalti de serviciu.
Dacd acuzatul lipseçte çi. nu
s'a prezentat niciun apdrätor de-
semnat de el, inscris, atunci pre-
sedintele juriului desemneazii
din oficiu un apärätor, amanand
procesul cu un termen suficient
pentru ca apärdtorul din oficiu
sa ia cunoçtintd de dosar
se prezinte la judecata.
Apdrdtorul va fi numai din-
tre membrii corpului didactic
universitar din tard. Apdrarea
çi-o face invinuitul singur sau
prin apdrittorul sdu, oral sau in-
Preçedintele conduce desbate-
[Art. 125-1261 11 Decemvrie 1933
rii. El poate acorda cuvântul
In replica acuzgrii, ultimul cu-
vând avandu-I totdeauna apg-
rarea. Se incheie procese-verbale
pentru fiecare sedintg. Ambele
pgrti, atilt acuzarea cat si apgra-
rea, pot cere juriului chemarea
si ascultarea de martori. Acestia
vor fi admisi dupg aprecierea
juriului. In cazul când ei ar
fi citati, posibilitäile lor de pre-
zentare privesc exclusiv pe cei
ce i-au propus. Se poate face con-
sultarea lor si prin comisie roga-
torie, prin instantele judeclito-
resti.
Când juriul si-a fgcut convin-
gerea, presedintele Inchide dis-
cutiunea si deliberarea se face
In absenta celor doug TAAL Ho-
tdrirea se ia cu majoritate de
voturi si se consemneazg In pro-
cesul-verbal al sedintei, cu ex-
primarea eventualg a opiniei
minoritAtii. In caz de pedeapsg,
nu se poate aplica Invinuitului
cleat una din pedepsele citate
la art. 67 al legii.
Dosarul procesului se Inaintea-
zA snuruit, parafat i sigilat, rec-
torului universitAtii, care II tri-
mete cu raport Ministerului.
Acesta Indeplineste formele le-
gale pentru executarea hotgrIrii
dupg care Inapoiazá dosarul
rectoratului spre a fi pgstrat In
arhiva universitAtii.
125. Ceilalti membrii ai Cor-
pului didactic universitar vor fi
judecati de o comisiune discipli-
nard compusg din trei profesori
titulari alesi prin tragere la sorti
de decanul facultgtii respective,
diritre profesorii facultAtii, In
prezenta membrilor Consiliului
de facultate, convocat anume In
ajunul zilei de judecatg. Odatg
cu cei trei membri titulari se
trag la sorti i trei supleanti.
Comisia lucreazg cu toti mem-
brii sdi sub presedintia celui mai
In vArstg. Acuzatia se va sustine
de un profesor titular sau un
www.digibuc.ro
(1.6 2
profesor agregat delegat de con-
siliul de facultate.
Apgrarea si acuzatorul au
cireptul de a recuza pe unul din
membrii titulari, care se inlo-
cuieste cu until din supleanti, in
ordinea iesirii lor la sorti.
Procedura este analoagg cu
cea urmatg de comisia de jude-
catg pentru profesorii titulari,
profesorii agregati, agregatii
temporari i conferentiari.
126. Pedepsele disciplinare
care se pot aplica membrilor
Corpului didactic universitar
stint urmatoarele:
a, Avertismentul;
Suspendarea pang la o lung
cu pierderea salariului;
c' Susuendarea pang la maxi-
mum doi ani cu pierderea sala-
riului i dreptului de gradatie
pe acest timp;
et' Excluderea pentru totdeau-
na din functiunea ce o ocupg In
universitate.
Pedeapsa dela litera a se apli-
cg prin adresg ministerialg; cele
dela lit, b, c prin decizie minis-
teriaId; cea dela lit. d prin fnalt
decret regal.
In timpul suspendArii dela
lit, b i c, decanul cu avizul con-
siliului facultgtii deleagg cu su-
plinirea catedrei pe o persoang
ce Intruneste conditiile de a fi
numit suplinitor, Instiintând si
Ministerul pentru confirmare.
Pedepsele se transcriu In sta-
tul personal al profesorului.
Odatg pedeapsa pronuntatg
transcrisg, nu se mai poate re-
veni sub nicio formg asupra ei.
Impotriva deciziunilor juriului
de judecatg, cel declarat vino-
vat si pedepsit are drept de apel
In contencios, potrivit legii spe
ciale 1).
1) A so vedea Lerea pentru comiFfunile de jn-
decati a profeeorilor univereitari din 31 0o-
tomvrie 1924, la pag. 908, vol. XIIIXIV ;
precum i Legea contencioeului adminietrativ
din 25 Decemvrie 1925, la pag. 53, vol. XIXII
 963 11 Decemvrie 1933
26. Persona lut si administrarea
institutelor universitare
127. In conducerea institutii-
lor universitare, institute, labo-
ratoare, seminarii, clMici, sta-
tduni, gradini botanice, ateliere,
biblioteci, muzee etc., directorii
respectivi vor fi ajutati 'de:
a) Un personal stiintifico-di-
dactic alchtuit din agregatii tern-
porari In functiune, conferen-
tiari, sefi de sectie, sefi de lu-
crari, asistenti de sectii, asis-
tenti preparatori, prosectori;
b) Un personal tehnic si de
specialitate alcAtuit din prepa-
ratori tehnici, sefi de ateliere,
mecanici, electricieni, desenatori,
cartografi, fotografi, sefi de cul-
tura etc.;
c) Un personal administrativ
alckuit din secretari, contabili,
bibliotecari, arhivari, etc.;
d) Un personal de serviciu al-
ciltuit din custozi, portari, labo-
ranti, fochisti, servitori.
Tot acest personal este numit
dupä propunerea directorului si
este pus sub ordinele directe ale
acestuia.
128. Personalul didactic-stiin-
tific se va recruta conform pre-
vederilor legii pentru organiza-
rea invdtdmántului universitar
0 a regulamentului de fatä,
bucurându-se de drepturile pre-
vAzuie in ele.
Personalul administrativ se va
recruta conform dispozitiilor cu-
prinse In statutul functionarilor
publici si In legea invâtämântu-
lui universitar, bucurându-se de
drepturile prevAzute in ele.
PersOnalul tehnic si de specia-
litate se va recruta dintre per-
soane ce au obtinut pregâtirea
In institute de specialitate cores-
punzâtoare (scoale tehnice, scoa-
le de meserii, scoale de belearte,
ateliere etc.) si vor fi trecut un
examen de capacitate corespun-
zAtor In fata unei comisiuni nu- de Invätämânt general. (A se
mite de decani si alatuite din vedea si art. 89 al acestui regu-
doi profesori titulari sau agre- lament).
www.digibuc.ro
[Art. 128-1291
gati, intre care ca presedinte va
li directorul institutului respec-
tiv.
Normele examenului se vor
fixa In regulamentele facultati-
lor respective.
PArerea directorului este ho-
täritoare In caz de divergenta
a membrilor cornisiunii.
In lipsâ de candidati ceth-
teni români se pot angaja cu
contract pe timp de cel mult
cmci ani si In limita sumei pre-
vAzute in buget i specialisti
straini.
Pentru aceasta este necesar
avizul conform al consiliului fa-
cultatii si aprobarea Senatului
universitar.
129. Personalul tehnic si de
specialitate va fi numit la in-
ceput cu titlu de stagiar i dupit
un stagiu de cel putin trei ani
va putea fi definitivat prin ho-
tárirea consiliului facultkii res-
pective la propunerea motivatg
a directorului institutului. Per-
sonalul stagiar poate fi indepär-
tht din serviciu MI% nicio altâ
formalitate deck raportul di-
rectorului respectiv si aproba-
rea decanului comunicatá Mi-
nisterului prin rectorat.
Personalul tehnic i de spe-
cialitate, cu titlu definitiv, se va
bucura de stabilitate ca i func-
tionarii Statului si va avea drep-
tul la inaintare pe loc (4 gra-
datii de 25°/o). Termenul pentru
fiecare garadatie va fi de mini-
mum 5 ani, iar propunerea la
gradatie va fi fâcutä numai In
arma raportului motivat al direc-
torului institutiei respective.
Preparatorii tehnici, desena-
torii, cartografii, fotografii, vor
fi asimilati In grad cu prepara
torii, daca vor avea diploma de
absolvire a unei scoale de spe-
cialitate de grad mediu i cel
putin liceul, absolvirea ca treapta
[Art. 130-132] 11 Decemvrie 1933
Posturile bugetare de prepa-
ratori de pe langä cursurile ex-
perimentale vor putea fi ocu-
pate in lipsa preparatorilor o-
bisnuiti, titrati universitari, de
atre preparatori tehnici, fiind
insa pentru aceasta necesará
autorizatia consiliului facul-
tätii.
Numirile si revocarile perso-
nalului tehnic se vor face de
Minister, in conformitate cu pre-
vederile legit de organizare a
universitä(llor si al regulamen-
tului de fatä.
Angajrtrile si licentierile din
serviciu al personalului de ser-
viciu se vor face de care deca-
nul facultatii, ca clelegat al Mi-
nisterului, pe baza raportului
rnotivat al directorului institu-
tiei, instiintând despre aceasta
rectoratul.
27. Person aha a &mini stra tiv
universitar
130. Personalul administrativ
s: tehnic al universitätii va fi
numit, inaintat si revocat de
Ministerul Instructiunii, dupä
cererea rectorului i incuviinta-
rea Senatului universitar, In
conditiunile, cu drepturile i o-
bligatiile prevazute In statutul
tunetionarilor publici1) i In art.
60 al legii invätämAntului uni-
versitar.
Personalul administrativ
tehnic al facultrttilor va fi nu-
mit, inaintat i revocat, dupg
cererea decanului, cu incuviin-
tarea consiliului facultiltii res-
pective.
Personalul de serviciu al uni-
versitiitilor se angajeazá, In con-
formitate cu prevederile buge-
tare si se licentiaet de ettre rec-
tor: personalul de serviciu al fa-
t) A ee vedea Legea statutului functionari-
lor publioi din 19 Iunie 1923, la pag. 409,
vol. XI XII, cu modificArile din 26 Iunie
1930, la pag. 800, vol. XVIII 9i 22 Martie
1933, pag. 92, in acest volum; precum si Re-
gnlamentul de aplicare din 23 Noemvrie 1923,
la pag. 418, vol. XIXII, en modifle. din 5
Ammet 1930, pay. 833, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
964
cultatilor se angajeaza si se li-
centiaza de cAtre decan.
Incadrarea personalului ad-
min istrativ, tehnic si de specia-
litate al universitätilor si facul-
trttilor, se va face pe baza dispo-
zitiilor prevrizute in legea de ar-
monizare a salartilor, In mod
uniform la toate universil
de dare consiliul interuniversi-
tar, intocminclu-se un tablou de
incadrare si echivalentä cu func-
tiunile statutare. Pe baza aces-
tui tablou, care va fi conside-
rat ca fricand parte integranta
din regulamentul de fatä, uni-
versitatile, facultrttile si institu-
tele universitare, vor putea pre-
vedea In regulamentele lor spe-
ciale, atributiile acestui perso-
nal, organizarea cancelariilor
lor si functionarea interioartt a
acestora.
131. Cancelaria universitätii
este condusä de un secretar ge-
neral, cancelaria facultätii de
un secretar. Secretarul general
secundeaza pe rector, cel de fa-
cultate pe decan, In toate lucrä-
rile de cancelarie. Ei sunt räs-
punzittori de bunul mers al can-
cclariei ce conduc si de ordinea
desävArsitä a actelor i regis-
trelor ce le sunt Incredintate.
Secretarul general ia parte la
sedintele Senatului si consiliu-
si lui universitar si la sedlntele
tuturor comisiunilor universi-
tare, secretarii de facultate la
sedintele consiliului de facul-
tate. Secretarii redacteaei pro-
cesele-verbale ale sedintelor. Ei
fac conceptele diferitelor adrese
pe care le contra-semneaza, dupá
rector sau decan. Ei rezolvä
toate lucrdrile marunte de can-
celarie, potrivit dispozitiunilor,
rc gulamentelor interioare ale
universitätii si facultatilor si e-
ventual, delegatillor date de
rector $i decan.
132. Administratia universi-
tätii este conducä de un admi-
nistrator. El secondeazä pe rec-
965 11 Decemvrie 1933
tor in toate chestiunile de ad-
ministratie ale universitatii *i
este riispunzator de bunul ei
mers, atat In ce priveste lucra-
rile materiale, cât i in ce pri-
veste tinerea in ordine si la cu-
rent a scriptelor. Un regula-
ment special, facut de rector *i
aprobat de Senatl universitar,
va stabili in amanunt organize:
rea i functionarea serviciului
de administratie al fiecarei uni-
versitati.
133. Posturile de secretar ge-
neral al universitätii si de se-
cretar de facultate, nu pot sub
nicio forma si sub niciun motiv
si fie ocupate de vreun membru
al personalului didactic al uni-
versitätii.
Afara de exceptiunile preva-
zute expres in legea cumulu-
lui 1), functionarii care fac parte
din personalul administrativ al
universitiltii, ori al facultatilor
nu pot sii ocupe in acelasi timp
o alta functiune cu caracter
permanent In altìt parte.
Rectorii universitatilor, in vir-
tutea dreptului lor de control,
vor aduce la cunostinta Minis-
terului eventualele abateri dela
dispozitiile de mai sus, cerand
anularea numirilor ilegale.
134. Pentru numirile si mu-
tatiunile din posturile adminis-
trative ale universitatilor si fa-
cultatilor, Senatul universitar
indeplineste rolul de comisie de
numiri si Inaintari pentru per-
sonalul universitatilor, iar con-
siliul de facultate pentru acela
al facultätilor.
In posturile de secretar gene-
ral al universitätii, administra-
tor al universitätii j secretar
de facultate nu se pot numi
persoane ce poseda titlul de
doctor ori licentiat universitar;
pentru celelalte posturi se vor
observa dispozitiile statutului
1) A se vedea Legea eumulului in funetiuni
publiee din 2 Aprilie 1931, la peg. 1020, vo-
lumul XVIII, cm modifle. din 10 Octomvrie
1932, la pag. 675, vol. XX.
www.digibuc.ro
[Art. 133-1351
potrivit cu clasamentul func-
tiunii respective.
Numirile, inaintärile si revo-
carile hotarite de organele mai
sus aratate se comunica Minis-
terului Instructiunii, al Culte-
lor si Artelor, pentru ilideplini-
rea formalitatilor de numire
prin clecret regal sau decizie,
dupa, gradul functionarilor in
chestiune.
135. Drepturile i obligatiile
de serviciu ale functionarilor u-
niversitatii, facultatilor i insti-
tutelor universitare sunt cele
prey azute in statutul function a-
viler publiei, precum si in legile
regulamentele universitare.
Pentru orice abatere dela In-
datoririle lor, le stint aplicabile
clispozitiile din statut *i regula-
mente, rectorii *i decanii fiind
consideratl conducatorii servi-
ciului carora ei apartin.
Comisia de disciplina pentru
personalul administrativ din
serviciul universitatii si al tu-
turor oficiilor anexe ale univer-
sitatii se compune din rectori si
trei membri delegati de Senatul
universitar; pentru personalul
a dministrativ din serviciul fa-
cultatilor se compun din de-
cani si trei membri delegati de
consiliul facultatii.
Comisiunile disciplinare vor
lucra si botari conform dispozi-
tiller din statutul functionarilor.
Ancheta impotriva functiona-
rului Invinuit se va face de un
delegat al rectorului respectiv,
al decanului, care va fi instirci-
nat si cu sustinerea acuzatiei
la judecata disciplinara. Trimi-
terea in juclecata, pe baza cons-
tatarilor anchetei, se va face de
rector ori decan, cu incuviinta-
rea Senatului ori a consiliului
de facultate care procedeaza In
acelasi timp si la desemnarea
celor trei membri care constituie
comisia disciplinara. Cel mai
In varsta dintre membri prezi-
deaza comisia.
[Art. 136-1391 11 Decemvrie 1gg6 966

CAPITOLUL IV numai la inceputul anului eco-

lar, in cursul lunei Octomvrie.
Sfudenti ;i diplome In mod exceptional si pentru
28. Inscrieri i f recvenla motive de fortA majork decanul
poate admite inscrieri cel mult
136. Inscrierea in facultate pânA la 1 Decemvrie, cu apro-
nu se poate face deck in baza barea consiliului profesoral al
diplomei de bacalaureat, inso- facultatii, iar peste aceastA
tita de extractul de nastere, re- data, numai de rector.
cipisa de plata taxelor curente, 138. Cand numArul cererilor
precum si de alte acte, determi- de inscriere depAseste numiirul
nate dupl nevoie prin regula- locurilor disponibile, fixat de
mentul fiecArei facultAti, pre- consiliul facultAtii la fnceputul
cum: consimtimiintul pArintilor, fiecArui an scolar, se va putea
act de vaccinare etc. La facul- face o selectiune intre candidati,
tittile de teologie inscrierea se in baza mediei obtinutA la exa-
poate face si in baza diplomei menul de bacalaureat si dupA
de absolvire a unui seminar de mediile obtinute in cursul supe-
Stat. rior al liceului, la obiectele ce
Posesorii unor diplome strA- sunt in stransa legAturA. cu spe-
Me nu se pot inscrie deck dup6 cialitatea aleasä. Consiliul pro-
ce vor fi obtinut echivalarea cu fesoral va putea hotArt chiar
diploma de bacalaureat din tinerea unui concurs in acest
tarA. Echivalarea acestor di- scop, ale cArui conditiuni se vor
plome se va face de Ministerul fixa de consiliul facultAtii.
Instrctiunii, al Cultelor si Ar- 139. Inscrierile in primul an
telor, In haze regulamentului se fac cu titlu provizoriu.
special intocmit in acest scop. Numai dupA trecerea tuturor
Licentiatii in teologie, absol- examenelor acestui an, studen-
venti ai unui seminar de Stat, tul poate fi inmatriculat In
se pot inscrie la facultAtile de mod definitiv in anul urmAtor.
drept si litere. La cancelaria fiecArei facul-
Absolventii cu diplomA ai täti va exista o matricolA In care
scoalelor superioare de comert se va trece toti studentii Inscrisi
se pot inscrie numai la facultà- in acea facultate.
tile de drept, dupA ce vor fi tre- Fiecare student va avea in
cut in prealabil examen de dife- matricolA partida sa, in care se
rentA, la materiile ce se vor fixa va trece locul cu data nasterii,
de Ministerul Instrctiunii, al nationalitatea, religia, diplo-
Cultelor si Artelor, precum si mele si titlurile ce posedA in
bacalaureatul. momentul Inscrierii, examenele
In universitate se pot inscrie ce a trecut In facultate. cu re-
ca audienti la anumite cursuri zultatele Ion, recompensele i pe-
si in limita locurilor disponibile, depsele, precum si orice alte
persoane care posecIA diploma date referitoare la activitatea sa
de bacalaureat sau titluri aca- de student.
demice. In niciun caz insA tim- OdatA cu inscrierea se va
pul audiat nu mate fi conside- forma un dosar special pentru
fiecare student, in care se vor
rat ca frecventa valabilä, in ve-
derea depunerii de examene de pAstra actele depuse, certifica-
sfArsit de an ori de licentA. tele de studii, in original, ex-
Profesorii respectivi vor putea
tra ctul de nastere etc., pAnA la
elihera certificate de audiere".terminarea studiilor sau trece-
137. Inscrierile se vor fa ce rea la altA universitate sau la
www.digibuc.ro
967 11 Decemvrie 1933 [Art. 140-145]

exmatriculare sau retregere din inscrise in regulamentele facul-

facultate. tatilor sirnilare, cu socpul de a
Prin regulamentele fiecarei inlesni aceste mutatiuni.
facultati se va putea hotäri ca 142. Anul scolar universitar
studentul care nu a trecut in- incepe la l'Octornvrie $i se ter-
trun anumit timp toate exame- ming. la 1 lithe al anului urma-
nele primului an, sa fie exma- tor. In acest interval, afara de
triculat in mod definitiv din fa- duminici, vor fi vacante dela 22
cultate. Decemvrie la 7 Ianuarie si dela
Studentii sunt datori sa free- Duminica Floriilor la Duminica
venteze regulat cursurile, con- Tornii inclusiv. De asemenea va
ferintele si lucrarile practice ale fi vacanta si in zilele de sarba-
facultati sau sectiunii in care tori mari nationale i biseri-
stint inscrisi si sä treaca 'u- cesti, recunoscute i declarate
la prevazute in re- ca atare de autoritatile scolare,
gulament. precum si ziva hotarita ca
140. Studentii care limp de patron al universitatii, in caz
doi ani consecutivi nu au tre- cand universitatea are o aseme-
cut examenele unui an, con- nea zi.
form dispozitiunilor inscrise in Dupa 1 Iu lie nu se pot tine
regulamentele fiecarei facultati, cleat examene in continuare si
vor fi ster5i din matricola, afar& cu aprobarea consiliului facul-
de cazurile de forta majork tatii.
care se vor aprecia de consiliul 143. Cursurile universitare
facultatii respective. Studentul sunt publice. Decanul ins& poate
sters din matricola nu se va pu- interzice accesul persoanelor
tea reinscrie in aceeasi facul- particulare in caz de pericol de
tate, deck la inceputul unui an desordini.
seolar si daca consiliul 144. Num5.rul anilor de stu-
admite aceasta. dii va fi fixat pentru fiecare f a-
141. Studentii unei facultati cultate in parte, prin regula-
din tará care voiesc sa se trans- mentul ei In orice caz insa nu
f ere la o alta facultate similark se va putea elibera titlul de li-
sunt datori a face cererea de centiat sau inginer universitar,
transferare la inceputul fiecarui decat dupa o frecventare de cel
an scolar, in termenul normal putin 4 ani. Titlul de doctor sau
de 1nscriere al facultatii unde doctor inginer universitar se
se transfera. In urma interven- poate elibera dupa o frecventare
tiei acestei facultati, facultatea de unul sau doi ani, fixata prin
de unde voieste a se transfera va regulamentul facultatii, socotiti
inainta dosarul studentului, cu- Oup5, examenul de licenta sau
prinzând toate actele, impreuna d. origina universitara.
cu copii de pe foaia matricola, Durata studiilor pentru obti-
constatând situatiunea exame- nerea titlului de doctor in me-
nelor, taxelor etc. In mod ex- dicinit de 6 ani, iar pentru
ceptional se admite transfera- medicina veterinara de 5 ani.
rea in cursul anului, si cu ace- 145. Pentru trecerea exame-
Icasi forme, cand studentul face nelor sunt doul sesiuni in fie-
dovada unor cauze de forta ma care an, si anume: a dela 1-30
jora intemeiata. lunie; b) dela 1-30 Octomvrie.
Studentul transferat va fi in- Cu invoirea Senatului univer-
matriculat In anul la care sitar si numai daca regulamen-
dreptul examenele ce a trecut, tul facultatii o prevede, se poate
in conformitate cu dispozitiile tine si o a treia sesiune extra-
www.digibuc.ro
[Art. 146-149] 11 Decemvrie 1933
ordinarrt in cursul lunei Fe-
bruarie, farri intreruperea cursu-
rilon La facultdtile la care se
admit examene de Corigentà,
etc., se dau numai sésiunile pre-
vazute de regulament.
Examenele pentru obtinerea
titlului de licentiat, doctor, in-
giner sau doctor inginer, pre-
cum si doctoratele dela Facul-
tatea de medicinii umanâ si ve-
terinark se pot tine In tot
cursul anului, insrt fib% intre-
ruperea cursurilon
146. Oricare va fi durata exa-
menelor, fiecare curs va incepe
cel mai târziu la 1 Noemvrie si
nu se va inchide inainte de 30
Mai, intrerupil.ndu-se numai in
timpul vacantelor dela Crriciun
$i Pasti.
D. Diplome
147. Facultrttile acordrt di-
plome licentà si de doctor.
Facultritile de medicinrt umtmuí
si veterinarrt acordâ numai di-
plome de doctor. Facultiltile de
stiinte, ce au organizate sectiuni
stiintil aplicatri, acordA si di-
plome de inginer univeisitar si
doctor inginer universitar.
Diplomele se elibereaza de rec-
torii universitâtilor In numele M.
S. Regelui si poartä semnAtura
rectorului, decanului si poseso-
rului.
Ele vor fi contrasemnate de
ministrul instructiunii, al culte-
lor si artelor, pentru a putea
conferi posesorilor lor toate drep-
turile prevgzute de legi i regu-
lamente pentru ocuparea de
functiuni publice i pentru a le
da posibilitatea continugrii stu-
diilor in sträinätate. Diplomele
vor fi intocmite de cancelariile
fiecArei facultáti, având un cu-
prins si un model uniform con-
form cu cele anexate prezentului
regulament.
In diplomele de licentti sau in-
giner universitar se va mentio-
na sectiunile pe care le-au urmat
www.digibuc.ro
968
studentii, iar in diplomele de
doctor sau doctor-inginer univer-
sitar, specialitatea in care au lu-
drat candidatii. Diplomele elibe-
. .ate de universittlyjzz7711---. 11,1924-rt
T, triffirTMtirinatoarele. =A;
iuMil'rn'fftent-,71)14encTirtijan e.
TreCTiiirifiaiiea'=ijilomele,
cu borderou, rectorului universi-
tätii care duWi ce va verifica le-
galitatea eliberdrii lor, le va Ina-
inta cu acelasi borderou, spre
semnare, Ministerului Instruc-
tiunii, al Cultelor si Artelor s'i in
urmil ele vor fi eliberate titula-
rului prin cancelaria universi-
tätii.
Ele vor purta un numily de
ordine dat de universitate, until
dat de facultate si altul dat de
Minister si vor fi mentionate in-
trun registru special, tinut la
cancelaria universitritii si altul
la Minister. Eli ,
se face numai _M.1,11.
va
14 . n a ara e i ip ome, f a-
cultatea va putea elibera certi-
ficate de specializare acelora
care vor fi urmat si trecut exa-
menele de specializare prevázu-
te in regulamentele facultAilor
respective. Areste certificate vor
fi eliberate de decanul facultà-
tii, putându-se face mentiune de
ele chiar si in diploma respec-_
tivil.
Termenul de specializare, in
cazul când studiile de speciali-
zare sunt previlzute dupil obtine-
rea titlului de doctor, nu poate
intrece doi ani.
Doctorii in medicinä umanil si
veterinarit, ce vor dori sit obtinil
titlul de doctor specialist in anu-
mite ramuri ale medicinii, sunt
obligati sri. urmeze, duprt obtine-
rea titlului de doctor, toate
cursurile de specializare prevd-
zute in regulamentul facultätii.
149. Universitritile pot conferi
diploma de doctor honoris causa
persoanelor române sau sträine
care au adus mari servicii ta-
969 11 Decemvrie 1933 [Art. 150-1531

rii, universitatii sau stiintei. Di- 30. Ordinea si disciplina stu-

plomele Se elibereazd dupd pro-
punera Consiliului de facultate,
confirmatil de Senatul universi-
tar, de catre rectorii universitrt-
tii si semnate de decanul facul-
tatii si de rector in numele uni-
versitittii.
Acest titlu nu va putea confe-
ri titularului nici unul din drep-
turile atribuite gradului de doc-
tor, de cdtre legi si regulamente.
150. Diplomele si certificatele
universitare obtinute In strdind-
tate nu vor putea conferi niciun
drept titularului, deck numai
In urma echivalarii lor de cdtre
facultate, de aceeasi specialitate
din tare. noastrd. Vor fi admise
spre echivalare diplomele sträi-
ne eliberate de Universitätile de
Stat sau recunoscute de Statul
respectiv, intru cat existd reci-
procitate fatd de diplomele ro-
mane si intru cat acele diplome
au deplind valabilitate in Statul
respectiv.
Pentru obtinerea echivalentei,
candidatul va trebui sd prezinte
certificatul sau diploma legali-
zatd de autoritatile scolare din
straindtate si de Ministerul de
Externe Roman, sd, poseadi di-
ploma de bacalaureat din tat*
sau strdinátate, echivalata In
aCest caz conform legii; sa dove-
deascit frecventarea unui anumit
nurndr de ani, determinat prin
regulamentul fiecdrei facultati,
precum si sa plateasca taxele
prevraute de acelasi regulament.
Satisfilcand aceste conditiuni,
candidatul va fi supus unui exa-
men ale can'i conditiuni vor fi
fixate prin regulamentul fiecdrei
f acultati.
Taxele pentru examenele de
echivalare vor fi identice pentru
tmte universitdtile si facultatile sau juriul examinator, care va
fixandu-se la 10.000 lei. Consi-
Rile de facultate pot acorda scu- vedea deed, nu este locul a se
tiri totale sau partiale.
www.digibuc.ro
den(ilor 1)
151. Fiecdrui student aparti-
nand In mod regulat Universi-
tatii, i se va elibera o carte de
student, prevazutá cu fotografia,
vizata de decanul secretarul
1:,ti
facultátii, dupd moclelul aldturat
acestui regulament.
artile de student se preschim-
NI In fiecare an si nu se elibe-
reazd una nouil decat la prezen-
tarea celei vechi, care se anu-
leazd.
La exmatricularea sau termi-
narea studiilor, cartea de student
se Inapoiazd decanatului, elibe-
randu-se in schimb actele stu-
dentului, care i-au servit la in-
scriere.
Studentii sunt obligati a pre-
zenta cartea lor la orice cerere
a profesorilor sau secretarilor.
Cand studentul si-a pierdut
cartea, va face cunoscut aceasta
decanatului respectiv, care dup5.
expirarea unui termen de o luná
dela publicarea pierderii in Mo-
nitorul Oficial va elibera un du-
plicat.
152. Pentru (lovedirea free-
ventei si a examenelor trecute, se
va elibera la inscrierea In fa-
cultate, fiecdrui student, un car-
net de cursuri prevIzut cu foto-
grafie, in care se va face de cd.-
tre profesori atestarea f recven-
tärii cursurilor si lucrárilor
practice si de seminarii, institu-
te etc., precum si rezultatul exa-
menelor depuse in conformitate
cu regulamentul fiecdrei facul-
táti.
153. Examenele de fine de an
se vor trece la facultatea unde
stuclentul a fost Inscris si a free-
ventat.
Orice examen trecut prin
fraudd este nul. Nulitatea se va
pronunta imediat de profesorul
deferi cazul decanului, spre a
1) A 88 veriest ',ohs dela art. 165.
 [Art. 154-159] 11 Decemvrie 1933 970

aplica i una din pedepsele dis- din trei profesori i doi suple-
ciplinare prevdzute de acest re- anti, delegati la inceputul Reed
gulament. rui an de Consiliul facultdtii.
154. Studentii sunt datori Aceastá comisiune va fi convo-
aibd in Universitate i in afard. catá de catre decan, ori de cäte
de Universitate o purtara cuviin- ori va fi nevoie; ea va fi pre-
cioasd si demnd. In aceastä pri- zidatd de cel mai vechiu dintre
Vifl ei sunt supusi, atât in in- profesori, va ancheta cazurile de-
teriorul Universitdtii cdt si in ferite cercetdrii ei si a alcátui
afara autoritatilor universitare, un raport in care va propune si
asa cum este determinatä de legi pedeapsa ce va crede de cuviintd.
regulamente. Raportul va fi inaintat decanu-
In caz de condamnare a unui lui, care-1 va supune Consiliului
student de tribunalele civile sau facultatii, iar acesta va putea a-
militare, sentinta se va lua in plica una din pedepsele aratate
cercetare de Senatul universitar afard numai daca va crede cá
si dacd faptul educe un prejudi- este locul a se aplica una din
ciu ordinei si demnitätii univer- pedepsele de sub lit, e i f, in
sitare, se va putea aplica una care caz va inainta dosarul Se-
din pedepsele prevazute de acest natului universitar, impreuna cu
regulament. avizul sau. Senatul universitar
Actiunea disciplinard a Uni- va putea aplica oricare din pe-
versitátii este independentá de depsele prevazute mai sus.
actiunea altei autoritati compe- 157. Pe lânga fiecare Univer-
tinte, conform legilor de drept sitate va functiona o comisiune
comun. disciplinard a Universitatii, for-
155. In caz de abateri dela niatä din cdte un delegat si un
datoriile lor de studenti, de supleant desemnat de fiecare
turburdri, insubordonari, sau fa cultate si prezidatd de cel mai
lipsd de respect cdtre profesori vechiu profesor. Ea ancheteazd
st autoritäti, studentii vor pu- propune Senatului unversitar
tea fi supusi la urrnátoarele pe- pedepsele atunci când fdptui-
nalitáti: torii apartin la cloud sau mai
a) Mustrarea; multe facultati, precum si orice
b) Eliminarea dela cursuri, in alte fapte, când este in mod
total sau partial; expres sesizata de Senatul uni-
c) Pierdera sesiunilor de exa- versitar; in acest din urmd caz,
mene, in total sau partial; comisiunea de facultate nu mai
d) Eliminarea pentru totdeau- are competinta a cerceta cazul.
na din facultatea respectivd; Comisiunile sunt datoare a
e) Eliminarea din Universitate inainta rectorului respectiv de-
pentru un termen limitat sau canului, raportul cat mai ur-
pentru totdeauna; gent si Induntrul termenului
f) Eliminarea din toate univer- fixat de decan sau secretar.
sitAtile din tará. 158. Pentru abaterile grave
Decanul va putea aplica sin- comise de studenti In afard de
gur pedeapsa de sub litera a. Universitate i in calitate de
Consiliul de facultate, cele de studenti, rectorul, din proprie
sub lit, a, b, c si d; iar Senatul sau dupd cererea Mi-
universitar, oricare din pedep- nistrului, va convoca de ur-
sele de mai sus. gentá Senatul universitar, pen-
156. Pe langa fiecare faculta- tru a lua másuri grabnice, im-
te va functiona o comisiune dis- puse de situatie.
ciplinard a facuntii, compusd 159. Cercethrile in cuprinsul
www.digibuc.ro
 971 11 Decemvrie 1933 [Art. 160-163]

Universitätii sau al institutiu- b) Asociatii pe judete $i re-

nilor dependente de Universi- gluni, cu scop exclusiv cultural
tate, ordonate de autoritAti ex- si de ajutor reciproc. Aceste a-
trauniversitare nu vor putea fi sociatii pot contribui la ritspan-
facute färd autorizarea preala- direa culturii in masa popula-
bild a rectorului. tlei regiunii respective, sub In-
drumarea si supravegherea si
31. Inchiderea Universitafii controlul Senatului universitar;
160. In caz de turburdri c) Asociatii sportive cu scopul
grave si când s'ar produce acte de a contribui la educatia fizic
de violenta In interiorul membrilor lor;
rectorul cu avizul Se- d) Centre studentesti, cette
natului unit ersitar, poate cere unul de fiecare universitate, al-
interventia fortelor publice, cdtuite din comitele asociatiilor
chiar in interiorul Universita- po facultäti.
tii In caz de extremd gravitate Scopul centrelor studentesti
urgentit, rectorul va lua ma- este organizarea legaturilor de
surile pe care le va crede de ordin academic intre studentii
cuviintrt. facultätilor apartinand aceleea$i
161. In caz de trebuintd, pen- universitáti.
tru a evita sau potoli turburdri, Ele vor promova si apara in-
rectorul, cu avizul conform al teresele de ordin general uni-
Senatului universitar, poate versitar a studentilor universi-
pronunta suspensiunea tempo- unde functioneazd s,i se
rard a unuia sau mai multor vor frigriji de completarea cul-
turii lor academice í sociale,
cursuri, precum $i a dispune precum *i de usurarea vietii lor
It cbiderea universitdtii Intregi, n ateriale;
pe o durata de cel mult 14 zile. e) Uniunea studentilor univer-
Peste acest termen este nevoie sitari, alatuitä din reprezen-
aprobarea Ministerului. tantii color 4 centre studentesti
32. Asociatiuni stitdenfegi universitare.
Scopul acestei uniuni este or-
162. Numai studentii univer- ganizarea legAturilor de ordin
sitari inmatriculati se pot grupa academic Intre studentii color
in asociatii studente$ti. 4 universitäti $i promovarea in
Nu pot fi admise cleat urmd- lereselor de ordin general uni-
toarele feluri de asociatii stu- versitar.
dentesti; Secliul legal al centrelor stu-
a Asociatii pe facultäti cu dentesti este In orasul In care
scopul de a organiza vieata stu- e universitatea; acela al asocia-
denteascd, a studentilor facul- tiilor pe facultáti, precum si al
tatii respective. La facultätile celor pe judete si regiuni, acolo
care au mai multe specialitäti unde e facultatea cdreia apartin
de studiu, se pot constitui studentii asociati.
asociatii pe specialitáti. Ele vor 163. Asociatiunile studentesti
promova $i apära interesele de de sub literele ad inclusiv nu
ordin pur universitar ale stu- se pot constitui decAt cu auto-
dentilor facultiltii respective sirizarea Senatului universitar;
se vor ingriji de completarea cut de sub litera e, decdt cu au-
educatiei lor academice si so- torizarea consiliului interuni-
ciale. Activitatea acestor aso- versitar. Aceste autorizäri sunt
ciatii se face sub directa supra- revocabile. Pentru a obtine au-
veghere a decanului; torizarea de constituire, comite-
www.digibuc.ro
[Art. 1641 11 Decemvrie 1933 972

tul de initiativd, al infiintilrii tului superior, poate acorda au-

asociatiunilor de sub lit. ad torizarea cerutti. Aceastä auto-
inclusiv, va face o cerere la rec- rizare poate fi revocata de Con-
toratul universitätii respective, siliul interuniversitar in urma
la care va altitura statutele, re- unui raport motivat al Ministe-
gulamentul i o listá de numele rului Instructiunii, al Cultelor
tuturor membrilor fondatori ai Artelor sau al unuia din rec-
asociatiunii. torii universitdtii.
Rectorul prezintá Senatului Nicio modificare in statute si
universitar statutele si regula- regulament nu se poate face
mentele dupa ce mai intrti a MIA autorizarea Consiliului in-
verificat prin decanatele facul- teruniversitar.
tdtilor respective lista membri- Recunoasterea personalitátii
lor asociatdunii. juridice ale unei asociatii stu-
Pentru autorizarea asociatii- dentesti se va putea cere numai
lor pe facultati, Senatul va cere dupa ce s'a luat avizul favora-
si avizul facultátii respective. bi/ al Senatului universitar. In
Senatul, cercetând statutele si caz de disolvare sau de retra-
regulamentul si luifind act de gere a autorizatiei unei asocia-
verificarea membrilor, poate a- tiuni stuclentesti, fondurile ei li
corda autorizarea cerutd. se vor da destinatiunea in con-
Nicio modificare de statute si formitate si dupa (listinctiunile
regulament nu se poate face prevdzute la art. 27 din legea
Mrd aprobarea Senatului uni- persoanelor juridice 1). Aceste
versi tar. dispozitiuni se vor inscrie o-
Inscrierile de noi membri in bligatoriu in statutele fiecarei
cursul anului vor fi comunicate asociatii.
lunar rectoratului spre verif 164. Dupd ce s'a dat autori-
care i aprobare, dacd sunt stu- zarea de constituire, membrii
denti regulat inscrisi. aaociatiei se adund la sediul ei,
Studentul examinat sau care spre a-si alege biroul si vor in-
a päräsit de build voie univer- cheia un proces-verbal, iscdlit
sitatea, sau care si-a terminat de toti care au luat parte la vot,
studiile universitare, este de in care se va specifica modul
drept iesit din asociatie. cum a urmat alegerea. Dacd se
Pentru a obtine autorizatia de va ivi vreo contestatie, aceasta
constituire a uniunii studenti- se va anexa la procesul-verbal.
lor universitari, presedintii cen- Acest proces-verbal In origi-
trelor studentesti universitare, nal, precum si contestatia, dacti
autorizate de Senate le respec- va fi, se vor Inainta rectoru-
tive, vor adresa o cerere Minis- lui de cdtre biroul care a prezi-
terului Instructiunii, al Cultelor dat alegerea. Numai dupd vali-
Artelor, la care va altitura si darea alegerii (le catre rector
statutele si regulamentul uniu- biroul va putea functiona.
nii. Ministerul Instructiunii, al Orice and alegere parti ald
Cultelor si Artelor inainteazri sau total& a biroului se va co-
consiliului interuniversitar ce- raunica rectorului, dupd for-
rerea, impreund cu statutele si mula de mai sus.
regulamentul, insotit de un ra-
port al directorului invätämân- 1) A se vedea Legea pereoanclor juridice (re-
tului superior. Consiliul inter- lativ la Asociatiuni) din 6 Februarie 1924, la
universitar, cercetând statutele pag. 244, vol. XI Xfl, eu modiflc. din 22
regulamentul, precum i ra- Aprilie 1927, la pag. 601, vol. XVXVI ; pre-
cum td Regulamentul de aplicare din 19 Apri-
portul directorului invatilmân- lie 1924, la pag. 261, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
 973 11 Decemvrie 1933 [Art. 165-1691

Pentru uniunea studentilor are sediul. Rectorul acestei uni-

universitari formalitátile de versitäti, inainte de a da apro-
mai sus se vor indeplini la barea deciziunilor care anga-
universitatea unde va fi se- jeazá si celelalte universitäti,
diul ei. va trebui sa ia avizul conform
165. Toate asociatiile studen- al celorlalti rectori.
testi constituite in afaa de pre- Congresele studentesti nu se
vederile regulamentalui de or- pot tine dectlt cu aprobarea, Mi-
dine $i disciplind a studenfitor nisterului Instructiunii, al Cul-
universitari, sanctionat prin telor si Artelor, datri, duprt con-
inaltul decret regal Nr. 33 din sultarea prealabilá a rectorilor
13 Mai 1923, vor fi disolvate de celor patru universitki. Pentru
organele competinte participarea studentilor la con-
Asociatiile studentesti exis- gresele internationale este nece-
tente sunt obligate pangt In ter- sartt aprobarea Ministerului
men de 3 luni dela data publi- Instructiunii, al Cultelor i Ar-
arii prezentului regulament sit telor.
se regrupeze in conformitate cu 167. Prezidentul asociatiunii
prevederile acestui regulament sau delegatul situ din birou va
sau vor fi desfiintate. SP pot prezenta decanului si rectorului
ex cepta acele asociatiuni care in fiecare an, cel mai târziu
prin trecutul i activitatea lor panii la 1 Decemvrie, planul de
sunt stalls legate de istoria aetivitate pentru anul in curs,
vietii culturale i universitare cel mai tiirziu pánil la 1 Octom-
române. vrie o dare de seamá amánun-
166. La toate intrunirile titá activitatea asocia-
studentesti nu pot lua tinnii, precum si despre gestiu-
parte cleat membrii inscrisi Rea averii asociatiunii.
care Indeplinesc si conditiunile Numai dupá aprobarea recto-
inscrise in statutul lor. rului biroul se va considera
Orice decizie se ia prin vot desarcat de gestiunea averii
nominal si secret, numai in asociatiunii.
chestiile administrative se poate 168. Asociatiunea studen-
vota si altf el. tc asca nu poate comunica in
Deciziile luate de asociatiile scris sau verbal cu rectorul sau
studentesti vor fi semnate de alte autoritati, deck prin prese-
presedinte i contra-semnate de dintele sau delegatul din birou.
membrii comitetului, care sunt Când un student si-ar insusi
solidari rrispunzátori. acest drept al preseclintelui unei
Deciziile asociatiilor pe facul- asociatiuni, va fi supus la una
täti nu pot fi executate decât din penalitiltile dela art. 155,
dupg aprobarea decanului, cele alin, a, b, c, la care se mai a-
ale asociatiilor pe judete si re- daugli excluderea din universi-
giuni, precum si ale centrelor tale pentru un an.
studentesti nu pot fi executate Aceste penalitAti se vor apnea,
deck dupg. aprobarea rectoru- de rector.
lui. Deciziile Uniunii studentilor In caz de recidivrt se vor
universitari nu pot fi executate aplica penalitittile d íi e dela
decât dupii aprobarea rectorului art. 155.
universitatii unde uniunea isi 169. Niciun anunt de convo-
care sau de comunicare din
1) A se vedea Regulamentul de ordine ei partPa unei asociatiuni studen-
dieeiplini a etudentilor univereitari din 19 Mai testi nu se poate face prin afise,
fie in afaa, fie in universitate,
1923, ou modille., la pag. 526, vol. XIII XIV.
www.digibuc.ro
[Art. 170-177] 11 Decemvrie 1933
far% permisiunea rectorului;
pentru cele dela art. 159, alin, a,
e necesard permisiunea decanu-
lui, care va fi comunicatd si rec-
torului.
170. Nu se pot desbate In
sanul unei asociatiuni studen-
testi, deal chestiuni prevrtzute
in statutul ei. Chestiunile cu ca-
racter politic militant sunt cu
desdvarsire excluse.
Nicio asociatiune studenteascd
nu poate lua parte ca atare la
Intruniri publice i nici provoca
Intruniri publice de caracter po-
litic.
In caz de contravenire la a-
ceasta, asociatiunea va fi clisol-
vata si membrii biroului vor fi
supusi, dupd cazuri, la penali-
tatile ardtate in regulamentul
de disciplind.
Studentii, fie izolati, fie In
grupuri, nu pot provoca intru-
niri publice sau Intruniri de
studenti si nu pot vorbi in ase-
n.enea Intruniri in calitate de
studenti, sau In numele studen-
tilor, färd autorizatia rectoru-
lui. Acei care vor contraveni la
aceasta, vor fi stersi din oficiu
din registrul universitdtii si nu
vor mai avea dreptul a se pre-
zenta la examen. Tot astfel se
pedepsesc cei care In Intruniri
ar lua decizii contrarii legilor
regulamentelor universitare
sau a dispozitumilor luate de
autoritätile universitare.
Studentii, cu aprobarea recto-
rului, se pot Intruni in adundri
generale pentru vreun interes
comun studentesc cu conditiu-
nea ca aceste Intruniri sit fie
provocate de presedintele aso-
ciatiunii, autorizate si aprobate
de rector.
Dacd la asemenea Intruniri
se va constata cd au luat parte
persoane care nu sunt stu-
denti ai universitdtii locale, pre-
sedintele Intrunirii va fi respon-
,sabil si pasibil de pedepsele
prescrise la art. 155. La aceste temvrie 1923, la pag. 640, vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
974
intruniri pot participa de drept
profesorii.
Rectorul i decanii pot disolva
orice Intrunire care s'a depdr-
tat dela scopul pentru care a
fost convocatd; cei care s'ar
opune somatiunii facute se vor
pedepsi cât mai neintârzit, con-
form art. 155.
171. Studentii nu pot da sau
patrona reprezentatii publice de
orice naturd frtrd aprobarea
rectorului.
172. Rectorul va putea con-
trola oricând va gdsi de cu-
mersul si lucrdrile aso-
ciatiunilor.
El poate delega In acest scop
pe unul dintre profesorii uni-
versitatii.
173. Oridecâteori se t,a cons-
tata vreo abatere dela statutele
sau regulamentul asociatiunilor
sau dela regulamentul de fatd,
rectorul poate cere Senatului
universitar revocarea autoriza-
tiunii.
174. In cazuri grave si de
turburdri a ordinei publice, Mi-
nisterul va putea cere Senatu-
lui universitar judecarea ur-
gentd *i pedepsirea vinovatilor.
175. Studentii nu pot face
parte din asociatiuni secrete sau
din societdti cu scopuri anar-
hice. Cei care se vor abate vor
fi exmatriculati.
176. Studentii nu pot parti-
cipa la asociatiuni studentesti
neautoriza.te de Senat.
Contravenientii vor fi pedep-
siti conform art. 155.
33. Distribuirea burselor in (ard
ci strainatate1)
177. Pentru acordarea burse-
lor, din sumele alocate univer-
sitatilor sau facultdtilor prin
bugetul general al Statului, ju-
detelor sau comunelor si al al-
tor stabilimente publice sau de
utilitate publicd, se va tine, pen-
1) A ee vedea i Regulamentul din 20 Sep-
975 11 Decemvrie 1933
tru fiecare specialitate, concurs
Inaintea unei comisiuni corn-
pus& din trei profesori din spe-
cialitatea respectivd.
Bursele i ajutoarele acordate
din subventiuni si donatiuni
particulare se vor acorda con-
form dorintei donatorului i In
lipsa acestora, potrivit dispozi-
tiunilor ( in prezentul regula-
ment.
Moda1it5.tile de amänunt ale
tinerii acestor concursuri, obli-
gatiunile bursierilor, conditiu-
nile bursei, se vor fixa prin-
truii special alc5,-
Wit de fiecare universitate si
aprobat de Senatul un iversi-
tar respectiv.
Senatul universitar va ho-
axl distribuirea burselor, când
acestea nu au fost creiate cu o
destinatiune speciall, dupa ne-
voile fiecitrei facultIti, iar In
interiorul fiecgrei facult&ti con-
siliul profesoral va aräta spe-
cialitatea pentru care se vor
acorda bursele alocate.
178. Bursele sau ajutoarele
de studii in sträinätate nu se
pot acorda In baza unui con-
curs si pentru specialitätile de-
semnate de consiliul profesoral
al fiecdrei facultäti, cAreia i
s'a alocat fondul pentru acor-
darea de burse In acest scop.
Examenul se va tine dup5, ace-
leeasi norme prevrizute de art.
precedent.
CAPITOLUL V
Insfitufii anexe ate universitätilor
34. Biblioteci centrale uni-
versitarel)
179. Pe lângä fiecare uni-
versitate va putea exista câte o
bibliotec5. central& universi-
tard.
180. Biblioteca central& este
1) A se vedea Regulamentul pentru biblioteca
Univeraititii din Iasi, din 21 Iunie 1916, IR pag.
1015, vol. VIII ; de asemeni Regulamentul pen-
tru biblioteca Universititii din Cluj din 29 A-
print+ 1923, la pag. 504, vol. XIII XIV.
www.digibuc.ro
[Art. 178-183]
o institutie universitar&
si culturalä, destinat& in
primul rand pentru profesorii
st studentii universitari, dar
totdeodatii este si o institutie
public& de utilitate general& la
dispozitia tuturor interesatilor.
La inzestrarea bibliotecii se
va tine seam& si de interesele
culturale speciale ale provin-
ciei In care se gäseste universi-
tatea.
181. Biblioteca central& este
pusä sub controlul Senatului
universitar; administratia ei
superioará este incredintatil
comisiunii bibliotecii universi-
tare si directorului bibliotecii.
Senatul nu va lua nicio mä-
surá privitoare la Biblioteca
central& Mr& avizul prealabil
al comisiunii bibliotecii.
182. Comisiunea bibliotecii
este format& din ate un dele
gat ales de consiliul fiecärei fa-
cultati dintre profesorii titulari
si profesorii agregati si din di-
rectorul bibliotecii. Aceastri co-
misiune lucreazd sub preedin-
tia sau a unui dele-
gat nurnit de Senat, cu con-
sirntirnântul rectorului. In a-
cest caz, acesta nu poate fi
unul din delegatii facultatii.
Delegatii facultatilor sau al Se-
natului sunt alesi pe termen
de 2 ani, putând fi realesi In
continuare. Ei nu pot fi Ins& In
acelasi timp membri in Sena-
tul universitar.
183. Personalul superior al
Bibliotecii centrale se compune
din urmätorul personal stiinti-
fic: director, primi-bibliotecari,
bibliotecari si subbibliotecari.
Directorul Bibliotecii centrale
trebue sl aib& titlul de doctor
gi lucräri In stiinte bibliotecare;
primi-bibliotecari si bibiliote-
carii, titluri de doctor al unei
facultáti i practicä de biblio-
tea,: subbliotecarii titlul de li-
centá.
Directorul, primi -bilbiotecari,
[Art. 144-1891 11 Decemvrie 1933
bibliotecarii, se numesc prin
decret regal, subbliotecarii prin
decizie ministeriala, la propu-
nerea Comisiunii bibliotecii si
in urma avizillui Senatului uni-
versitar.
Subibliotecarii se numesc prin
concurs, cu titlul provizoriu,
dupg 3 ani de serviciu devin
definitivi dupg un raport moti-
vat al directorului, cu avizul
comisiunii i aprobarea Sena-
tului universitar.
Celglalt personal se numeste
eu titlul definitiv si este inamo-
vibil.
184. Directorul, pri m-biblio-
tecarii, bibliotecarii si subbi-
bliotecarii vor fi incadrati, in
ce priveste salarizarea lor, In
tipurile prevAzute in legea de
armonizare a salariilor pe 1927 1).
185. Personalul bibliotecii se
pensioneazg In conformitate cu
dispozitiile legii generate a pen
siilor. Disciplina si judecata a-
cestui personal se va face ca si
pentru functionarii administra-
tivi ai universitatii, fiindu-le
aplicabile dispozitia art. 60,
alin. 10 din legea invel(dmánta
lui universitar.
186. In ceea ce priveste bi-
bliotecile de pe lânga facultAti,
functionarea si dotarea lor, se
vor face conform cu regula-
mentele elaborate de consiliul
facultgtilor, tinAndu-se seamg,
de prevederile art. 166 din le-
gea privitoare la personalul
administrativ al facultatii.
187. Un regulament detailat
de functionare va fi alcAtuit se-
parat pentru fiecare bibliotecg
centralg, de cgtre cornisiunea
bibliotecii si aprobat de Senatul
universitar.
35. Institute universitare de
specializare sau studii
superioare
188. Pe langil fiecare facul-
tate se pot infiinta institute de
1) A se vedea notele dela art. 111 112.
www.digibuc.ro
914
cercetari stiintifice si apnea-
tiuni practice, precum si insti-
tute de studii superioare si de
specializare.
Organizarea si functionarea
unor astfel de institute se face
pc baza regulamentelor alca-
tuite de consiliul facultatii, a-
probate de Senatul universitar
sanctionate prin decret re-
gal.
Prin aceste regulamente se
vor determina obiectele si pro-
bele ce candidatii vor avea sà
treaca pentru obtinerea certifi-
catului de absolvire al institu-
tului. Aceste certificate se vor
elibera in nurnele facultAtii si
vor purta semnAtura decanului
si a directorului institutului.
Se excepteazá institutele exis-
tente ale facultAtii de stiinte din
P.ucuresti si Iasi, care vor pu-
tea elibera diploma (le inginer
universitar sau doctor-inginer
universitar, In conformitate cu
art. 147 din prezentul regula-
ment 1).
36. Internate (eologice
189. Pe lAngg facultglile de
teologie vor functiona internate
teologice, In care studentii ti-
nuti in disciplina indispensa-
Milt viitorilor preoti, vor fi
exercitati in practica serviciilor
religioase.
Studentii vor fi bursieri sau
solventi, primiti prin concurs,
dintre studentii inscrisi In re-
gula in facultate. Intrgnd in
internat isi vor lua obligatiu-
nea de a se hirotoni.
Oricare ar fi fondurile din
care se intretine internatul, di-
rectorul va fi un profesor dela
Facultatea de teologie, cleric
hirotonit, sau in caz de lipsg,
laic, numit de ministru prin
decret regal, dupg propunerea
1) A se vein Regulamentul pentru seetiu-
nile Invatlimintului aplicat dela Facultatea de
atiinte din 15 Septemvrie 1923, la pagina 630
vol. XIII X17.
97 7 11 Decemvtle 1933
eonsiliului facultritii de teolo
g le.
Numirea se face pe termei
de trei ani, cu putinta de rea
legere.
Pentru organizarea si fune
tmnarea interioara a unui ase
menea internat, se va alcatui
de calre consiliul profesoral al
facultatii de teologie, un regu-
lament special aprobat de So
natul universitar si sanctionat
prin decret regal.
37. Institute, clinici, laboratorii
190. Stucliile practice in Fa
cultatile de medicing umana si
veterinara se vor face in insti
tutele, laboratoriile i clinicile
alipite pe langa facultatile res
waive.
Intretinerea clinicilor dela
Facultatile de medicina
Cluj si Iasi cade in sarcina
Alinisterului Instructiunii,
( ultelor si Artelor si a Minis
terului Sanatatii. Clinicele Fa-
cultatii de medicina din Cluj
vor fi conduse de un consiliu
al clinicilor.
Organizarea interioara a cli
mcilor se va stabili printr ut.
rrgulament alcatuit de consi
lint clinicilor, votat de consiliul
Facultittii de medicina, aprobat
de Senatul universitar j sane
tionat prin decret regal.
Clinicile (lela Facultatea de
medicina din Bucuresti sunt
intretinute de Eforia Snitalelor
Civile si asezamintele Branco
venesti, crtrora Ministerele de
Instructiune si Srmatate le vor
acorda anual cäte o subven-
tiune, ca *i Facultatilor de me-
dicina din Cluj *i Iasi.
Raporturile dintre profesorii
de clinicrt si terapeutica si ad-
ministratiile spitalelor, precum
*i conditiile in care se va face
invatamântul practic medical,
in celelalte servicii ale spitale-
lor, se vor fixa printr'un regu-
la ment special.
www.digibuc.ro
C, Harnatimiu, sol. XXI.
[Art. 190 1921
Lucrarile practice se N or face
In institutele, seminariile si la
boratoriile, alipite pe lânga fu
eultati.
Asemenea institute, clinici,
laboratorii si seminarii, se vor
in fiinta prin regulamentele f ie-
cal ei facultati si in conformi
late cu dispozitiunile din legea
in vatamântului universitar, pri
vitoare la alcatuirea bugetului
si la creatiunea de noi func
tiuni universitare.
In viitor la infiintarea unei
catedre universitare prin lege
se va crea in acelasi timp si
se va prevedea in buget institu-
tiunea clinica, laboratorul sau
scminarul respectiv.
38. Seminarii pedagogice
universitare
din
191. Pe langrt fiecare univer-
al sitate functioneaza eke un se-
minar pedagogic universitar,
care are menirea sa facrt pre
gritirea pedagogica a persona
Mini didactic pentru invato
mântul secundar.
Aceasta pregatire cuprinde
doua parti bine distincte:
a 0 pregatire teoretica, care
are de scop familiarizarea can-
didatilor cu problemele si cu
cunostintele pedagogice nece-
sare pentru o temeinica Inteic-
gole a operei educative si di-
dactice ce vor fi chemati sa
Indeplineasca;
b) 0 pregatire practica, care
urmareste formarea abilitatii
didactice a candidatilor, prin
aplicarea i executarea mijloa-
celor metodelor celor mai
eficace de instructie i educa-
tie.
192. Pregatirea teoreticd se
face prin cursuri, conferinte
lucrari seminariale tinute de
corpul didactic al seminarului,
dung programul intocmit de or-
gandie de conducere ale semi-
narului pedagogic universitar,
[Art. 193 193)
api &mi. de Senatul univer sitar
si ratificat de .Ministerul
uctiunii, al Cultelor si Arte
Cursurile, conferintele
crarde serninariale vor trebui
sa cuprmda in mod sistematic
tut compleaul de cunostint ill
dispensabile pi olesiunil de pro
fesor $i educator. Vor fi cursuri
generale de orientare In opera
educativa, comune pentru toti
candidatil cursuri si contc
into speciale in vederea pre-
glitirii pentrli o a-
numita categoric de scoli se-
cun dare si o anumita speciali-
tate. Atat cursurile, cat si con-
f rin le i lucrarile de semi
nar nu vor urmari initierea $i
pregatirea candidatilor In e cele prevazute in regulamentul
derea claborarii $tiintifice pro
prii in domernul disciplinelor
pedagogice care raman in a
tributia catedrelor de pedago
gie ale facultatii ci imtierea
lor in opera educativa ce vor
al, ea de indeplinit si a mijlo
color i metodelor cele mai efi
cace de instructie si educatie.
193. Pregatirea practica se
a face prin asistenta si prac-
ti pedagogica mteuna sau
mai multe scoli secundare si
normale de baieti si fete, care
vor fi alipite pe langa simina
ul pedagogic un veisartr de
Ministei ul Instructiunii, al Cul
tclor Artelor, ca scoli de a
plicatie. La nevoie ea se va
putea face si la profesorii dela
alte scoli secundare din locali
tate, dupa alegerea directorului
seminarului si sub supraveghe
rea lui, cu aprobarea Ministe
rului.
Asiste ita i practica pedag
gica va trebui sa cuprinda in
ri,od sistematic tot complextil
activitati de ordin di lactic
$1 educativ, care conform legiloi
regulamentelor scolai e in vi au trecut cu succes lucrarile si
goare se desfasoara in scoala probele prescrise de regulament
sccuridara, in sti ans.1 legAtura li se va elibera un certificat de
www.digibuc.ro
11 Decemvrie 1933
cu specialitalca candalatului
over a educatiN a cc trebue sa
indeplineasca fiecare protesor.
Programul acestor luci ari
i lu practice, cu nidicatia categoriei
Ior si a nurnarului de ore cc
ele necesita din pai t Et canduh
va fi intocmit de orga
Pete de conducere ale semina
ului pedagogic universitar, a
robat de Senatul universitai
ratificat de Ministerul Ins
tructiunn, al Cultelor si Arte
ion
194. Cursurile i lucrarile
teoretice si pi actice ale semi
narului pedagogic universitar
durea7a un an. Inceputul si sfax
situl anului scolar, precum i va
cantele $i sarbatoriie legate, sunt
scoalelor secundare. Titratii si
absoh entii Facultatii de filoso
fie si litei e, stante si teologie,
precum i aceia ai coalelor spe
ciale superroare, care se destina
carierei didactice, surit obligati
sa frecventeze aceste cursuri si
lucrari conform cu prescriptiile
acestui regulament si a regula
mentului interior al fiecarui se
minar pedagogic, aprobat de Se
natul universitar i ratificat de
Ministerul Instructiunii, al Cul
telor i Artelor.
Sunt scutiti de cursurile si lu
ci arile teor etice, titratii si ab
solventii Facultatil de htere care
au trecut toate ekamenele de pe
dagogie pre\ azute in programul
facultatil.
Organizarea practicei pedago
gice a titratilor $1 absolventilor
scoalelor speciale superioare se
poate face si in instautiile res
pective, pc baza unei intelegeri
cu director ii seminariilor peda
gogice cu aprobarea Ministeru
lui.
195. Absolventilor seminarii
lor pedagogice universitare care
979 11 Decemvrie 1933
absolvire, In care se va mentiona
suecialitatea pentru care candi
d'itul s'a pregatit si nota medie
generala obtinuta la toate lucrii-
rile si probele trecute.
Note le vor fi exprimate prin
cifre; nota medie datg, pe certi-
ficatul de absolvire nu poate fi
deck una din cifrele 6 10, f5,r5,
fractie.
Certificate le se Intocmesc de
cancelaria fiec.trui seminar
dupà un modd unifoun dat de
Minister. Ele vor purta un nu
milr le ordine, isOlitura direc-
torului, a rectorului universit5tii
si a posesorului si vor fi mentio-
nate Intr'un registru special ti-
nut la cancelaria seminarului -si
altul la rectoratul universitAtii.
196. Seminarul pedagogic uni-
versitar va fi condus de un di-
rector numit de Ministerul In-
structiunit prin decret regal pe
timp de 5 ani, dintre profesorii
de pedagogie ai Universitàtii sau
dintre profesorii universitari cu
reputatie pedagogicA recunos
cutrt. Aceastrt numire se poate
reinoi In urma avizului favora-
bil 5i motk at -11 Senatului uni
versitar.
Directorul serninarului peda
gogic universitar este de drept
si directorul scolii de aplicatie
cand seminarul nu are decat o
singuril scoart de aplicatie. Di
rectorul seminarului va fi am
tat in conducerea seminaruhli
de Consiliul profesoral al sem'
narului, iar In administrarea
scordei de aplicrttie proprie a se
in'natului de un subdirector
luat dintle profesorii scoalei;
cand sunt mai multe, de direc
t irii acestora. Di] earn ul semi
narului pedrtgo ,-ic trebue sa lo
cuiascil permanent In orasul In
care este seminarul.
197. Profesorii seminarulu i
pedago lie unhersitar vor fi i e
crutati dintre meinbrii corpului lor, separat pentru fiecare se-
didactic unhersitar cu titlu de minar.
finitiv si dintre membrii titulat i 199. Ditectorul seminatului
www.digibuc.ro
[Art. 196-1991
ai corpului didactic secundar,
crtre vor fi dovedit o aptitudine
si o pregnire didacticl deosebitil.
Numit ea ori detasatea lor se
va face de Ministerul Instruc-
tiunii, al Cultelor si Artelor,
dupa recomandarea directorului
seminarului si aprobarea Sena-
tului universitar. Numirea se va
face pe un singur an scolar. Ea
poate fi reinoitil.
Profesorii scoalei de aplicatie
voi primi pentru or le ce predau
salariul ce se cuvine pentru a-
ceste ore unui profesor secundar
de vechimea respectiva maiorat
cu 50%. sedintele de discutiuni
asupra lectitlor facute de practi-
canti, nu dau dreptul la platg,
suplimentard. Sumele necesare
penh u plata acestor ore se vor
inscrie de Minister In bugetul
.coa lei de aplicatie.
Cursurile si conferintele spe-
ciale de ordin pedagogic fäcute
de profesorii seminarului peda-
gogic universitar vor fi pliltite
cu o diurnil ce se va stabili de
Sengtul universitar dui:4 propu-
nerea directorului seminarului.
Sum le necesare pentru plata a
cestor cursuri si conferinte se
vor Inscrie In bugetul Ministe
rolui Instructiunii, al Cultelor
si Artelor, sub forma unui fond
global deosebit pentru fiecare se
n inar.
Directotul seminarului peda-
gogic unk ersitar va primi o
littin'' lut aril care de asemenea
se va inscrie In bugetul Ministe
i ului Instructiunii, al Cultelor
si Artelor.
198. Fiecare seminar peda-
aogic va avea un personal admi
i istrativ alcatuit cel putin din
tr'un secretar, un bibliotecar si
un impiegat si personalul de ser
\ i ciu necesar. Ncest personal va
fi trecut In bugetul Ministerului
Instructiunii, al Cultelor si Arte
[Art. 200-2031 11 Decemvrie 1933
pedagogic universitar alcatueste
proiectul de buget general al se-
minarului care va fi inaintat rec-
torului universitatii cel mai tdr-
ziu piinti la 1 Tunic.
Acest buget trebue sa cuprinda
si bugetul veniturilor proprii,
provenite din taxele practican-
tilor, aprobate de Senatul uni-
ersitar, din imprimate, etc. Rec-
torul depune proiectul de buget
aprobarii Son atul ui universitar,
Bugetul veniturilor proprii votat
de Senat se inapoiaza directoru
lui seminarului spre executare;
hugetul cl ieltuielilor suportate
de Stat se inainteaza Ministeru-
lui Instructiunii, al ('ultelor si
Artelor, spre aprobare si In-
scriere In bugetul Ministerului.
Scoala de aplicatie a semina-
rului are bugetul ei propriu, al-
cauit conform legit si regula
mentului comitetelor scolarel .
200. La sfânsitul fiecrtrui an
*colar, directorul seminarului
ped. univ., este obligat s Intoc-
measa. un raport amanuntit
despre activitatea seminarului,
insotit de o dare de seama asu
pra gestiunii financiare a anului
scolar expirat. Acest raport va
trebui sa fie Inaintat rectorului
universitatii cel mai tarziu plina
la 1 Octomvrie. Rectorul este o
bligat sa aduch acest raport la
cuno*tinta Senatului universitar
si sà-1 inainteze apoi neintarziat
Ministerului Instructiunii, al
Cultelor *i Artelor, cu C\ entuale
observ-atii si propuneri ale Se
natului.
201. Directorii sem. ped. univ.
Impreunri Cu directorul invata-
mtIntului superior din Ministo-
rul Instructiunii, al Cultelor
Artelor, alcatutesc consiliul se-
minariilor pedagogice universi
i) A se vedea Deor-tul-Lq,e pentru or ani-
zarea comitetelur
eulare din 21 lulie 1919, la
pag. 187, vol. TX X, cu modifie. din Legea
Ministerului de Imtruetie din 1 Tulio 19i0
rum 432, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
980
tare, care are sarcina de a al-
atui s,i modifica proiectele pen
tru regulamentele interioare de
functionare ale sem. ped. univ.
s,i a *coalelor lor de aplicatie, pe
care le va Inainta Senatului uni-
versitar respectiv i ministrului
instructiunii, al cultelor *i arte-
lor, spre aprobare. Acest consiliu
se va Intrimi odat5, In fiecare an
pentru un schimb de vederi In
chestiuni privitoare la buna
functionare a acestor institutii
si ori de ciite ori ministrul de
instructie va crede necesar. In
cheierile acestui consiliu vor fi
aduse la cunostinta Senatelor
universitare *i a ministrului in
structiunii, al cultelor si artelor,
sub forma de propuneri si avize.
202. Fiecare sem. ped. univ.
va avea un regulament interior
care va cuprinde amanuntit mo-
clalitiltile de functionare, In
conformitate cu dispozitiunile
generale cuprinse In acest regu
ment.
Acest regulament interior va
fi supus, insotit de un raport mo-
tivat, aprobarii Senatului uni-
versitar *i Ministerului Instruc-
tiunii, Cultelor 5i Artelor.
39. Oficii universitare, editurei,
muzee, statiuni
203. Pe langil fiecare univer
sitate se va infiinta un oficiu
universitar care va avea in grija
a : informatia, indrumarea pro
fesionala, asistenta sociala si me
dicala, precum si educatia fizica
studentului. cu cilte o sectie
speciala pentru asistenta sociala
educatia fizica a studentelor,
condusa de personal femenin.
De asemenea se Nit putea In-
fiinta un oficiu de editura al
pentru publicarea
rie nyinuale 5i lucrari
De asemenea se va putea orga
niza pe langa universitati: mu-
zee, statiuni de cercetari stiinti
Tice si practice, ateliere.
 981 III Decemvrie 1933
Organizarea tuturor acestor
institutiuni se va face prin re-
gulamente speciale, intocmite de
catre Senate le universitare sau
le consiliile de facultate si apro-
hate de Senatul universitar si de
Minister.
ICI. Dispozitiuni relative la atelie-
rele universitare
204. Pe lânga unele institute
si laboratoare universitare se
vor putea crea ateliere de spe-
cialitate corespunziltoare pentru
satisface exclusiv nevoile invil-
truntintului sau ale cercetärilor
sti intifice.
Aceste ateliere se vor Infiinta
numai in urma raportului mo-
t ivat al directorului institutului
sau laboratorului respectiv, cu
avizul conform al consiliului f a-
cultiitii respective si cu aproha-
rea Senatului universitar.
Atelierele de specialitate fac
parte integrantil din institutul
respectiv i sunt puse sub con-
ducerea directorului institutului
sau laboratorului.
205. Pentru folosul comun al
diferitelor institute, laboratorii,
clinice si seminarii universitare,
facultatile singure sau universi-
tatea, vor putea infiinta ateliere
centrale: mecanice, de tampl6rie,
de legatorie de carti, de litogra-
fie, de suflrttorie de sticla etc.
Atelierele prevazute in artico
lele precedente vor functiona si
se vor administra pe baza unor
regularnente speciale, alc5,tuite
de facultatile respective sau de
Senatul universitar odata cu In
fiintarea lor, aprobate de Sena-
tul universitar si Tri urmil, de
)1 inister.
41. Cdininuri, cantine1)
206. Caminurile i cantinele
qu(lentilor universitari vor fi
puse sub directa supraveghere a
1) A se vedea Decret Lege din 30 August
1919 si ftegularueniul din 30 Septemvrie 1923, sanctionate de Senatul univer-
ln peg. 662, vol XIII XIV.
www.digibuc.ro
[Art. 204 2071
rectorului universitatii sau a
unuia sau mai multor profesori
unversitari delegati de Senatul
universitar.
Când diminurile si cantinele
functioneaet ca anexe ale uni-
versitritii, cu fondurile bugetare
alocate prin bugetul universi-
tatii sau a departamentelor mi-
nisteriale, administarea acestor
caminuri i cantine se va face
printeo comisiune a caminuri-
lor si cantinelor *i consiliul de
administratie, alcilluit din pro-
fesori delegati ai fiecrirei facul-
WO.
Când caminurile si cantinele
sunt creatiuni ale judetelon co-
munelor sau ale altor stabili-
mente publice sau de binefacere,
ori ale cooperativelor studen-
testi, ele vor fi puse sub directa
supravegliere a rectorului, a con-
siliului de administratie al co-
misiunii caminurilor *i cantine-
lor sau a delegatilor acestora,
in ce priveste ordinea, discipline
si conduita lor, conformA cu ce-
rintele de moralitate si demni-
tate ale ulna institut universi-
tar.
Prin regulamentul special, al-
catuit de Senatul universitar, se
va determina in amanunt mo-
dul de organizare 5i functionare
a acestor criminuri i cantine.
Prin aceste regulamente se va
stabili modul cum vor fi primiti
studentii a beneficia de aceste
camine si cantine.
Nu se ingadue infiintarea de
ca m inuri mixte.
207. Toate institutiunile a-
nexe ale universitiltilor prev6.-
zute in capitolul V al acestui re-
gulament se aflrt sub controlul
rectorului si Senatului univer-
sitar,
Abaterile constatate de rector
sau cele aduse la cunostinta sa
do conducritorul acestor insti-
tutii anexe vor fi cercetate
 11 Decemvrie 1933
Activitatea si gestiunea mate-
riala a acestor institutii va fi de
asemenea supusä controlului
rectorului si Senatelor univer
sitare.
J. C. M.
pentru indemnizäri de sedinti, jetoane
etc., precum i pentru diurnele de de-
plasare i detasare In interes public
DIN 11 DECEMVRIE 1933
J. C. M. sub Nr. 1.431 si Nr.
1.432 din 1 Decemvrie 1933, s'au
publicat in Monitorul Oficial, p.
I Nr. 287 din 11 Decemvrie 1933
unde se pot consulta; el modifica
in parte J. C. M. din 12 Ianuarie
1932, pag. 30, vol. XX.
DECR ET
pentru circumscriptiile judecitoriilor
din Bucuresti
DIN 12 DECEMVRIE 19331)
1. Judecatoria Bucure$ti, I to
band va cuprinde circumscrip
tiunea politieneasca 21 cu strà
zile din interiorul urmatorului
perimetru:
Incepe dela statuia Bratianu,
continua pe b-dul Academiei,
b-dul Elisabeta pana la intersec
tia cu b-dul Schitu-Magureann,
cu ambele laturi la aceasta, ju-
decatorie, b-dul Schitu-Magu
reanu pâna la podul Mihail Ko
galniceanu, str. Isvor pânrt la
intersectia cu str. Sfintii
toli, str. Sfintii Apostoli pang la
intersectia cu str. Bateriilor, str.
Bateriilor pang la intersectia cu
str. .Tustitiei, cuprinzând si fun-
datura Rosca, str. Justitiei !Ana
la intersectia cu b dul Maria
1
Aceof peeret sub Nr 2.798 933 s'a publi-
eat In Monilorta Ofciai p. I Nr, 288 din 12
Deceinvrie 1933 ; el abro I parte din Decretul
din 15 Decemyrie 1925, publirat In Monilor 11
Of in! Nr. 277 925.
www.digibuc.ro
982
(biserica Nicolae Vladica), str.
11 Iunie mina la intersectia cii
str. Principatele Unite, str. Prin
cipatele Unite pana la intersec
tia cu calea Serban-Voda, calea
Serban-Voda 'Ana la podul I. C.
Bratianu, splaiul Bibescu-Voda,
snlaiul Domnita Balasa nAna la
intersectia cu calea Rahovei,
str. Smardan, str. Bursei, sta
tuia Mihai-Viteazul nand la sta
tuia Bratianu, toate aceste strazi
cu ambele laturi la aceasta ju
decatorie.
2. Tudecatoria Bucuresti IT ur
band va cunrinde circumserip
tiunile politienesti 3. 6 si 7 cu
strayile din interiorul urmatoru
lui nerimetru:
Incene dela intersectia strazii
Alexandru Lahovari cu ca lea
Victoriei, calea Victoriei pana, la
niata Victoriei cu ambele laturi
la aceastrt iudeciitorie, niata
Victoriei. b-dul Colonel Milian
Ghica parusi la Depozitul central
sanitar militar. cu ambele la
turi la iudecatoria Bucuresti
VIH urbana, continua ne linia
C. F. R ce loagà Deno7itul sani
tar cu linia C. F. R. Constanta,
cantonul Nr. 2. linia C. F. R. Du
curesti Constanta NIA, la can-
tonul Nr 8, soseaua Pinera-Tu
nari, cuprinzfind lacul Tel. con
firma ne marginea lacului Tei
nana la moara Floreasca, calee
Floreasca Wing la intersectia cu
soseaua Stefan eel-Mare. cu am
bele laturi la iudecatoria Bucu
resti III urbana. soseaua Stefan
cel-Mare pana la intersectia cil
calea Dorobanti, calea Dorobant'
/Ana la niata Alexandru Labo
vari, ambele laturi ale acestor
sfrazi la hided:tot-la Bucuresti
HI urbana, continua pc str. A
lexandi u Lahovari Dana la in
tersectia cu calea Victoriei, cu
ambele laturi la aceasta judecil
tonie.
Aceasta juclecatorie mai cu
prinde $i comuna suburbanrt Brt
neasa.
90 12_Decemvrie,1933
3 hulecatoria Bucure$i III
urband va cuprinde circumscrip-
tiunile politienesti 1, 2, 4, 5, 8 si
9 cu strazile din interiorul ur-
matorului perimetru:
Incepe dela intersectia strazii
Alexandru Lahovary cu calea
Victoriei, continua pe calea Vic-
toriei pana la intersectia cu bu-
ley ardul Elisabeta, ambele laturi
la aceasta judecatorie, continua
pc b dul Academici 'Ana la
piata I. C. Bratianu, cu ambele
laturi la juclecatoria Bucuresti I
urbana, piata I. C. Brätianu,
b dul Carol pana la intersectia
cu calea Mosilor, ambele laturi
la aceasta judecatorie, calea Mo
silor pana la intersectia cu so-
seaua ...)tefan cel Mare, ambele
laturi la judecatoria Bucuresti
IN urbana, continua pe soseaua
rolentina pana la intersectia cu
str. Doamna Ghica, ambele la-
turi la judecatoria Bucuresti IV
urbana, str. Doamna Ghica p&na
la lacul Tei, cu ambele laturi la
aceasta judecatorie, continua pe
malul lacului Tei 'Ana la moara
Floreasca, calea Floreasca Om,
la soseaua Stefan cel-Mare, cu
ambele laturi la aceasta jude-
catorie, soseaua Stefan-eel-Mare
pana la intersectia cu calea Do-
robantilor, calea Dorobantilor
pana la piata Alexandru Laho-
vari, cu arnbele laturi la a-
ceasta judecatorie, str. Alexan-
dru Lahovari pana la intersec
tia cu calea Victoriei, cu ambele
laturi la judecatorie Bucuresti
II urbana.
Judecdtoria Bucure,Fti IV
4.
urband va cuprinde circumscrip-
tiunile politicnesti 16, 17 si 18
cu strazile din interiorul urma-
torului perimetru:
Incepe dela intersectia bule-
vardului Carol cu calea Mosilor
si str. Mantuleasa, continua pc
str. Mântuleasa pana la inter
sectia cu calea Calarasilor, con
tinua pe calea Calarasilor 'Ana
la intersectia cu soseaua Mihai
www.digibuc.ro
Bravul, soseaua Vergului Onu
la parcul Miliai Bravul toate a-
ceste strazi cu ambele laturi la
judecatoria Bucuresti V urbana,
continua pe raza oras,ului pana
tri soseaua Colentina, soseaua
Colentina pana la intersectia cu
5oseaua SAefan-cel-Mare, calea
Moiibor pâna la intersectia cu
bulevarclul Carol, cu ambele la-
turi la aceasta judecatorie.
Aceasta judecatorie mai cu-
prinde si com. suburbana Co-
lentina Fundeni.
5. Judecatoria Bucure,Fti V
urband va cuprinde circumscrip-
tiunile politienesti 11, 12, 13, 14
si 15 cu strazile din interiorul
urmatorului perimetru:
Incepe dela statuia Bratianu,
continua pe str. Bursei pan& la
intersectia cu str. Doamnei, str.
Smardan pana la podul Justi-
tiei, cu ambele laturi la judecá-
toria Bucuresti I urbana, con-
tinua pe splaiul Halelor, splaiul
Cernat, splaiul C. A. Rosetti,
splaiul V. Alesandri, splaiul
Maior Giurescu, prelungirea
splaiului Maior Giurescu pana
la raza orasului, continua pe
I aza orasului pan& la soseaua
Vergului, soseaua Vergului pana
la intersectia cu soseaua Mihai-
Bravul, calea Calarasilor pana
la intersectia cu str. Mântuleasa,
str. Mantuleasa 'Ana la inter-
sectia cu b-dul Carol, toate a-
ceste strazi cu ambele laturi la
aceastä judecatorie, b-dul Carol
pana la statuia Brdtianu cu
ambele laturi la judecatoria Bu-
curesti III urband.
Aceasta judecrttorie mai cu-
prinde si corn. suburban& Du-
desti Cioplea.
6. Judeceitoria Bucuregi VI
urband va cuprinde circumscrip-
tiunile politienesti 22, 23, 26 si
27 cu strazile din interiorul ur-
matorulul perimetru:
Incepe dela intersectia splaiu-
lui Bratianu cu calea Serban-
Voda, calea 5erban-Vodà 'Ana
 12 De cenwrle j1933 OA 4

la intersectia eu str. Principa- calea llahovei, calea Rahovei

tele-Unite, str. Principatele-Unite panA la intersectia cu str. Jus
paint la intersectia cu str. 11 titiei, cu ambele laturi la jude
Tunic, str. 11 runic pang la ca- ditoria Bucure*ti VI urbana,
lea Rahovei, toate aceste strAzi str. Justitiei pima in str. Cazar-
cu ambele laturi la judecAtoria mei, str. Bateriilor, fundittura
Bucure*ti I urbana, continurt pe Ro*ca, pAna la intersectia cu
calea Rahovei panii la linia C. str. Sfintii Apostoli, str. Sfintii
F. R. Giurgiu, cu arnbele laturi Apostoli pana in str. Izvor, str.
la aceastil judecatorie, continua Isvor pana in b-dul Schitu-Mil-
pe linia C. F. R. Giurgiu ptinA gureanu, b-dul Schitu-MAgu-
in str. Ion Boteziltorul, str. Da- reanu pima in b-dul Elisabeta,
videscu, str. N. Dumitrescu, str. toate aceste strazi cu ambele la-
N. Bicheru panA la raza ora*u- turi la judeditoria Bucure,ti I
lui, aceste strazi cu ambele la- urbanA.
turi la judecAtoria VII urbana, Aceasta judecatorie mai cu
apoi pe raza ora*ului pAnA la prinde *i comunele suburbane
prelungirea splaiului Abatoru- Militari *i Ro*u.
lui, splaiul Abatorului, splaiul 8. Judecettoría Bacure$ti VIII
Bolintineanu, splaiul I. C. Brit- urband va cuprinde circumscrip-
tianu panA la podul *erban- tiunile politienesti: 31, 32, 33, 31,
Vod 35, 36 si 37 cu strAzile din inte-
Aceasta judecatorie mai cu- riorul urmatorului perimetru:
prinde *i corn. suburbana Ser- Incepe dela intersectia b-dului
ban-Voda. Elisabeta cu calea Victoriei, ca-
7. Judecdtoria Burure$ti VII lea Victoriei pana la intersectia
urband va cuprinde circumscrip- cu str. Alexandru Lahovari, cu
tiunile politiene*ti: 25, 28 *i 29 ambele laturi la judeciltoria
cu strAzile din interiorul urrnti- Bucure*ti III urbana, continua
torului perimetru: pe calea Victoriei pana la piata
Incepe dela intersectia b-dului Victoriei, cu ambele laturi la
Elisabeta cu b-dul Schitu-Magu- judecAtoria Bucuresti II ur-
reanu, continua' pe b-dul Elisa- urbanii, continua pe b-dul Co-
beta, b-dul Independentii pang lonel Milian Ghica panA la linia
la intersectia cu b-dul Palatului C. F. R. ce une*te Depozitul
Cotroceni, Palatului Cotro- central sanitar militar cu li-
ceni /Ana la intersectia cu *o- lia C. F. H. Constanta, continua
seaua Cotroceni, *oseaua Cotro- pe raza orasului Nina in *o
ceni panit la raza ora*ului, toate seaua Cotroceni, *oseaua Cotro-
eeste strazi cu ambele laturi ceni pana la intersectia cu b-dul
la aceastil judecittorie, continua Palatului Cotroceni, cu ambele
pa raza orasului panA la *o- laturi la judecAtoria Bucure*ti
seaua Magurele, *oseaua MAgu- VII urbana, b-dul Palatului Co-
rele liana in str. prelungirea Ser- troceni pana in b dul Indepen-
vitutei, prelungirea Servitutei dentii, b-dul Independentii, b-dul
1)1:Ina la intersectia cu str. N.
Elisabeta pana in b-dul Schitu-
Bicheru, str. N. Bicheru, str. N. Magureanu, cu ambele laturi la
Durnitrescu, str. N. Davidescu judecAtoria Bucure*ti VII ur-
panA in str. Ion Boteziltorul, bana, continua pe b-dul Elisa-
str. Ion BotezAtorul pang in li-
nia C. F. R. Giurgiu, toate acestebeta pana la intersectia cu ca-
strAzi cu ambele laturi la a- lea Victoriei, ambele laturi la
ceastit judecittorie, continuA pe judecAtoria Bucure*ti I urbanil.
linia C. F. R. Giurgiu panil la Aceasta judeciitorie mai cu-
www.digibuc.ro
985 14 Decemvrie 1933
prinde i comunele suburbane
Grivita si Mare le Voevod
Aceastil imphrtire a teritoriu-
lui Municipiului Bucuresti pe
circurnscriptiuni judecatoresti,
va intra in vigoare la data de
15 Ianuarie 1934.
DECRET
pentru modificarea Regulamentului
muzeului militar
DIN 14 DECEMVRIE 1933 1)
CAPITOLUL
Consiliul de conducere si per-
sonalul Muzeului cu atributiu-
nile lui.
10 (modificat . Dupa propurie-
rile Ministerului Apárarii Na-
tionale, se numeste pe hinga
Muzeul Militar, prin lnalt decret
regal, un consiliu de conducere,
compus din:
a (modificat). Seful Serviciu-
lui Istoric din Marele Stat Ma-
jor ca presedinte.
13 (modificat . Muzeul
tar, clepinde organic de Marele
Stat Major, Serviciul Istoric.
15 alineatul 2).
(moclificat
Când clirectorul lipseste va fi In-
locuit cu ofiterul cel mai vechiu
al Muzeului, conform Regula-
mentului Serviciului interior,
art. 17.
REGULAMENT
pentru Infiinjarea cursurilor de speciali-
zare de pe lângä Facultatea de medicini
din Iasi
DIN 18 DECEMVRIE 1933
Acest Regulament, continând
44 articole, s'a aprobat cu de-
l) Acesl Decret sub Nr 3.143 933, s'a pu-
blicat in Monstorul Ofcial p. I Nr. 290 (lin 14
Decemvrie 1933 ; a so vedea 1ntreg Regula-
mentul muzeului militar din 21 lulls 1031 la
pag. 601, vol. XIX.
www.digibuc.ro
[Art. 10-21
cret Nr. 3.207 933 si publicat in
Monitorul Oficial p. I Nr. 293
din 18 Decemvrie 1933, uncle se
poate consulta.
STATUTUL
Casei de economie, credit si ajutor a
personalului Regiei Loteriei de Stat
DIN 30 DECEMVRIE 1933
Acest Statut, continând 33 ar-
ticole, s'a aprobat cu decizia Nr.
100.276 933 si publicat in Moni-
torul Oficial p. I Nr. 301 din 30
Decemvrie 1933, uncle se poate
consulta; ulterior, a fost modifi-
cat radical, la 8 Februarie 1934.
DECRET
pentru autorizarea declaritrii stirii
de asediu
DIN 30 DECEMVRIE 19331)
1. Guvernul -este autorizat a
declara starea de asediu gene-
ralâ sau partialâ, In conditiunile
legii din 10 Decemvrie 1864.
2. Toate puterile atribuite de
legi si regulamente, In tot ce
este referitor la mentinerea or-
dinei publice si a sigurantei Sta-
tului, trec in totul in mainile
autoritritii militare.
Atributiunile de politic si si-
guranta generalá a Statului se
vor exercita sub ordinele co-
I) Areal Deerel sub Nr. 3.376 933, s'a pu-
blicat in Monitorul Opcial p. I Nr. 301 his
din 30 Decemvrie 1933. A se vedca in legáturii.
Legea pentru aplicarea stirii do asediu din 10
Decemvrie 1861, La pagina 117, vol. II, edilia
1907 ; d.. aaemoni Le,ca pentru autorizarea
stilria de asediu din 4 Februarie 1933, la pa-
ina 51, in seest volum. Le, ea din 18 Martie
1907, la pag. 616, vol. III IV ; Decretele din
14 August 1916 si 1 Iulie 1918; la par,. 1118,
vol. b1l1 precum si Deeret pent-u concurs
ziarelor, speetaeolelor i corespondirnlei din 6
Septeinvrie 1918, la pag. 1119, acelas volum.
 [Art. 3 4) 30 Decemvrle 1933 9Rli

mandantilor corpurilor de ar- asediu, tribunalele militare ur-

matâ in colaborare cu Ministe- meazil a cerceta i solutiona cri-
rul de Interne. mele i delictele a diror urmA
3. Tribunalele militare vor rive le fusese incredintate.
cerceta si judeca toate crimele 7. Minjtnii Nostri secretari
si delictele ce intereseazâ Cons- de Stat la Departamentele: In-
titutia, ordinea publia si sigu- ternelor, Apárárii Nationale si
ranta Statului, oricare ar fi ca- Justitiei sunt insArcinati cu
litatea infractorilor 0 a corn- execut area prezentului decret.
plicilor lor, in conformitate cu
legile militare, ordinare i spe-
dale.
4. Au toritatile militare, in
baza art. VI din legea starii de ORDONANTA
asediu dela 10 Pecmvrie 1864, au pentru instituirea stirii de asediu
dreptul:
a) De a face perchezitiuni ori- DIN 30 DECEMVR1E 1933 1)
undo si oriciind va cere tre-
buinta; ins4 pan& la sesizarea 1. Se institue starea de 'ase-
autoritâtilor militare, parchetele diu pe tot cuprinsul localitati
civile, judecutorii de instructie, lor: Bucuresti, Constanta, Cluj,
judeciltorii de ocol ti orice ofi- Iasi, Timisoara, Cernauti, Chi-
ter de politiei judecutoreasc6 sinriu, Galati, Oradea si In jude-
vor instrumenta chiar in afece- tele Prahova si Dtimbovita, pe
rile care sunt de competinta tri- ziva de 30 Decemvrie 1933.
bunalelor militare, cu obligatiu- 2. Pe tot cuprinsul teritoriilor
nea de a inainta de indatá ac- puse sub stare de asediu sunt
tele ce vor dresa instantelor mi- interzise orice adunäri sau in-
litare; truniri si orice convocare de a-
b) De a ordona depunerea ar- dunìíri autorizatia coman-
melor i munitiunilor si de a damentului corpului de armata,
proceda la chutarea si ridicarea diviziei sau a garnizoanei res
lor; pective.
c) De a cenzura presa i mice Contravenientii vor fi pedep-
publicatiuni, având dreptul a siti3.conform legii.
impiedeca aparitia oricärui ziar Nimeni nu poate purta em-
sau publicatiune, sau numai a- bleme sau insigne, altele dealt
paritia unor anumite stiri sau cele permise pe baza unei legi
articole; sau a unui regulament public.
d) De a opri sau disolva orice Purtarea si vanzarea altor in-
aduntiri oricare ar fi numärul signe sau embleme se vor pe-
participantilor i in orice loc depsi conform legii.
s'ar intruni, oridecilleori ar so- 4. Cenzura presei si a tuturor
coti cro. asemenea intruniri sau publicatiunilor se institue pe in-
adunuri sunt de naturrt a pro- treg cuprinsul t Aril, având drep-
voca sau intretine desordine. tul a impiedeca aparitiunea ori-
5. Starea de asediu prevuzutrt
in decretul de fatri se va ridica 1) Aceasti ordonanti eu Nr. 5.968 din 30
atunci când se va crede cä li- Decemvric 1933, smelled dela Pretniclintia Con-
siliulni Ministri, s'a publieat In Monilorul
nistea si ordinea sunt complet Oficial p. I NI% 301 trr. din 30 Deeemvrie 1933 ;
restabilite. in leetturi a se vedea i Decretul pentru auto-
rizarea stirii tie asediu, ce precede imediat in
6. Dupá ridicarea sthrii de aced volum.
www.digibuc.ro
987 30 Decemvrie 1933 [Art. 5-61

chrui ziar sau publicatiune sau prin ordonante de catre coman-

nurnai aparitia unor anumite
stiri sau articole.
5. Toti locuitorii de pe terito-
riul pus sub stare de asediu
sunt obligati a depune armelc
la data si locul ce se vor fixa
dantii de corp de armatà, de
divizii sau de garnizoane.
6. Orice alcare a dispozitiu-
nilor prezentei ordonante se vor
cerceta si judeca de tribunalele
militare si pedepsi conform legii.

www.digibuc.ro
 MODUL DE INTREBUINTARE
........
Pentru consultarea unei legi, se cautA titulatura in Indexul alfabetic
dela finele acestui volum. Dad. nu se gAse§te trecutA acolo, se intelege cl
legea cAutata nu a suferit nicio modificare in cursul anului 1933 §i atunci
se cautA in Repertoriul general alfabetic dela finele volumului XX. (Anul
1932).
Acolo se gAsesc trecute toate legile §i regulamentele ce erau in vigoare
la 31 Decemvrie 1932, cu datele necesare, precum §i modificArile survenite
pAnd atunci.
Se obtine astfel, cu ajutorul Repertoriului general alfabetic, pentru
fiecare lege §i regulament, data publicArii in Monitorul Oficial (ziva, luna,
anul), astfel cA orientându-se dud. aceste date, se gAse§te cu multA u§urintA
legea sau regulamentul, in colectia noastra. vol. IXXI, sau chiar §i in orice
alai colectie de legi, pe care ar poseda-o consultantul. De asemeni se eisesc
§i modificArile survenite pând la 1 Ianuarie 1934.
DIRECTIUNEA

www.digibuc.ro
 COLECTIA C. HAMANGIU

CODUL GENERAL AL ROMÂNIEI

LEGI UZUALE
1933
VOL. XXI

INDEX ALFABETIC
al tuturor codurilor, legilor, regulamentelor, conventiunilor, de-
cretelor, deciziunilor, instructiilor etc., cuprinse In acest volum1).

Abreviatiuni : C. Circulara ; Cony. Conventia ; D. Decrel ; Dc. Decizie ;

I. Instructiuni ; J. C. M. = Jurnal Consil. MiniStri ; L. = Lege ; R. = Re-
gulament ; S. Statute.

A
CUPRINSUL DATA Pagina

Abandon al. A se vedea IL. 14 Aprilie 1933 si 312

1 R. 1 Julie 1933 741
Academil de studii agronomice. Mod. art. din lege L. 26 Aprilie 1933 445
Acord de colaborare en Societatea Natiumlor . . . L. 4 Mai 1933 615
Aeord relativ la Portile de tier ale Dunfirii L 29 Martie 1933 119
Acordurl diferite eu Iugoslavia. Ratificare . . . . L. 25 Sept. 1933 830
Administrative instante. A se vedea L 20 Aprilie 1933 411
Administrarea averii ob5tilor Vechiului Scaun de Mures. L. 4 Mai 1933 616
Aditionale Impuneri... Cote. A se vedea L 19 Aprilie 1933 388
Administratia generalit a finantelor. A se vedea . . L. 12 Aprilie 1933 199
vAmilor. A se vedea . . L. 13 Aprilie 1933 207
Administratii locale. Instante jurisdictionale . . . L. 20 Aprilie 1933 411
If --. Mod. art. de lege L. 3 Mai 1933 611

1) A se vedea Inclexta Cronologie, la Inceputul volumului. Pentru legile 1860-1932 inclusiv,

In vigoare la 31 Deoemvrie 1932,a se vedea Repertoriul General alfabetio dela finele vol. XX. In In-
dexul alfabetie, diferitele legi gi regulamente, sunt indioste prin cuvintele principale din titlul lor.
Pentru legile generale de organizare, lungi gi ou Intins ouprins, Bunt date gi ow, intele prinoipalelor
capitole, au pagina la care se gitseso acestea. Exemplu: In leea contributiilor directe sunt date gi
ouvintele : impozit agricol, impozitul clädirilor, impozit global, contraventii etc; de asemeni In legea
sanitarit aunt date gi cuvintele: medic, farmacist, drn,uist etc.
www.digibuc.ro
Aer-Boa INDEX ALFABET1C 4

DATA Pagina
Aerian transport. Conventie cu Cehoslovacia . . . L. 14 Octom. 1933 893
Aeronauticil. Prima de sbor Dc. 21 Iu lie 1933 791
Agricole. Servicii ,u.detene si inspectorate. Orga-
nizarea R 13 Noem. 1933 912
sl urbane Datorii Reglementarea kr . {L.R1.41Afuriileie 1331 312
741
masini. Subventknarea cumparátorilor de . Dc. 5 Iulie-1933 767
Agronomice... stiinte, dela Facultatea din Iasi . . . . R 9 Aprilie 1933 175
77 ... Academii de studii. Modif. art. lege. . L. 26 Aprilie 1933 445
Ajutoare pentru asiguratii muncitoresti L 8 Aprilie 1933 129
. . n Aplicarea legii . R. 14 Octom. 1933 894
Alcool. Vânzarea si distribuirea produselor . . . . R. 13 Noem. 1933 906
Alimente si bäuturi. Controlul kr. Mod, art. reg. . R. 6 Septem. 1933 810
Animate si carne. Export de... Mod. art. reg. . . . D. 27 Iunie 1933 700
Apirarea contra ataeurilor aeriene R 23 Martie 1933 92
Piationalá. Ministerul p. Modificarea or-
ganizárii L 25 Aprilie 1933 434
Arhivele armatei. Reglementarea serviciului . . R. 11 Julie 1933 769
Armatii. Reangajári in... Mod. art. din lege . L. 1 Ianuarie 1933 3
. Vezi Apararea Na4iona1l. Organizarea
Ministerului L 25 Aprilie 1933 434
ArmatA. Consiliul superior. A -se vedea . . . . L. 25 Aprilie 1933 434
. Nestirbirea stocului de riizboiu. Mod. art.
lege L 28 Aprilie 1933 572
Asanarea datoriilor agricole. -- Interpretarea art. . . L. 21 Febr. 1933 68
. . Vezi Legea reglementitrii da-
toriifor, L 14 Aprilie 1933 312
Asediu. Stare de... Autorizare L. 4 Februarie 1933 51
lt 17 71 77 D 30 Decem. 1933 985
Asigurilri soeiale. Casa Central& R 7 Octom. 1933 880
71 ---. Contabilitatea R 14 Octom. 1933 894
II -- Unificarea. Legea generala . L. 8 Aprilie 1933 129
17 It ft . --- Aplicarea legii . R. 14 Octom. 1933 880
Asistenta socialfi. Vezi L. sanitará L 27 Aprilie 1933 529
Asociatia (Sindicat). Fabric, de spirt R 13 Noemv. 1933 906
Asociatii studentesti. A se vedea R 11 Decem. 1933 923
Atacuri aeriene. Apárare contra kr R 23 Martie 1933 92
Asociatii religioase. Controlul activitiLtii Dc. 24 August 1933 805
Automobile. Impozite pe . - L 1 Aprilie 1933 119
Autorizatii de ciiriusie pe sosele. Revizuirea lor. . J. C. M. 18 Julie 1933 776
Avocati publici (Contenciosul). Organizarea . . . L. 9 Mai 1933 623
Autentificarea actelor soe. cooperative L 27 Iunie 1933 729
o

B
Banes central& cooperativii L 27 Iunie 1933 721,
Bituturi spirtoase. Fabricarea rachiurilor din fructe. I. 31 Octom. 1933 895
si alimente. Controlul sanitar. Mod. art R. 6 Sept. 1933 810
Benzinil. Taxa de consumatie pe L 1 Ianuarie 1933 3
Boale infectioase. Vezi L. sanitarit L 27 Aprilie 1933 495
Boale veneriee. Combaterea lor ..... . . R. 9 Martie 1933 72
la animale. Vezi Branca, Pesta, Morva, Tur-
barea. Combaterea kr
www.digibuc.ro
5 INDEX' ALFABETIC Bon-C A

DATA Farina
Bonuri de impozite p. datorille Stain lui L 8 Aprilie 1933 166
Briinca porcilor. Combaterea boalei ..... . Dc. 4 Octom. 1933 879
Bucuresti. Amenajarea padurilor din vecinatate . L. 8 Martie 1933 71
Breslele. Desfiintarea lor Dc. 10 Julie 1933 768

Cadastrale luerari. Caiet de sarcini tip din . . . . 7 Iulie 1933 768

n Taxele copiilor de pe.... . . . Dc. 12 Iunie 1933 700
Cadastru si geodezie. Executarea lurarilor . . . R. 23 Sept. 1933 828
Cadastru funciar si carp funduare. Organizarea . L. 20 Aprilie 1933 420
It 99 -- Aplicarea legii.
19 R. 29 Mai 1933 669
Cadru disponibil al functionarilor publici L. 4 Mai 1933 613
Caiet de sarcini p. licitatii publice. Mod. art.. . . J. C. M. 13 Mlle 1933 770
tip. p. literati cadastrale 7 Iulie 1933 768
masuratori 5i parcelitri in Do-
brogea Noua din 7 Julie 1933 768
Caiet de sarcini tip p. lucrari geodezice din 7 Julie 1933 768
Camata. Mod. art. 2 din lege L 14 Aprilie 1933 348
Camera de munci. Regulament electoral p. . . R. 3 Ianuarie 1933 31
Carne 51 animale. Export de ... . . Mod. art. reg. D. 27 Iunie 1933 700
C. A. P. S. Conventie p. aproviz. lemne de foc. . Cony. 20 Ian. 1933 48
Casa Centralii a Asigurärilor sociale R 7 Octom. 1933 880
Casa Constructiilor. Alipirea ei la Asigurari sociale L. 9 Aprilie 1933 . 177
Caglt de credit si economie C. F. R. ..... , . . . R. 5 Iunie 1933 686
Casa de economie, credit 51 ajutor a Corp. didactic.
Mod. dispoz. reg R. 23 Mai 1933 666
Casa de economie, credit 51 ajuior a personal. Condue-
tei de petrol S 27 Iunie 1933 700
Casa de amortizare. Organizarea ei L 13 A.prilie 1933 281
Casa de economie, credit 51 ajutor a personal. Loteriei f Dc. 30 Dec. 1b33
de St at I mod. 8 Fey. 1934
if u'
o
Casa de economie, credit si ajutor a personal. sanitar,
a se vedea L 27 Aprilie 1933 545
Casele de Asigurari Sociale. Organizarea L 8 Aprilie 1933 129
97 39 99 Aplic. legii79 R. 14 Oct. 1933 894
19 7/ If 19 - Alipirea Casei Cons-
tructiilor L 9 Aprilie 1933 177
Cale Ferate Romfine. Statutul personalului
L. 28 Aprilie 1933
. . . 554
79 27 - Aplicarea statutului . . . R. 4 Oct. 1933 . 837
C. F. R. Lucratori si meseriasi. Reglementare . R. 4 Oct. 1933 879
Pensiile functionarilor inferiori . R. 23 Mai 1933 654
Casa de credit si economie R. 5 Iunie 1933 686
C. F. militare, in jural Capitalei Dc. 24 Mai 1933 668
Ciiminuri si cantine studen(esti, a se vedea R. 11 Dec. 1933 923
C. F. R. Imprumuturi pentru locuinte R. 5 Iunie 1933 693
Cariiu5ie pc 5osele. Revizuirea contractelor de . L. 27 Aprilie 1933 446
,, ,, ,, autorizatiilor de . J.C.M. 18 Iulie 1933
19 776
Carp funduare si cadastru funciar. Organizarea . L. 20 Aprilie 1933 420
17 79 79 99 Aplicarea legi . R. 29 Mai 1933 669
Carti de capacitate p. meseriast. Reglemertare . . Dc. 10 Julie 1933 768
Ciilcitorie, spaliitorie 51 coral. in Rucure5ti R. 9 Sept. 1933 810
www.digibuc.ro
6 INDEX ALFABETIC Ciftm-Con

DATA Pazitta
Ciminuri de ucenici. Fond p. R 14 Iu lie 1933 770
Cinematografe 51 teatre. Impozit pe spectacole . . . L. 14 Aprilie 1938 285
Cireulatia pe drurnurl publice. Mod art. reg. . . . D. 7 Aug. 1933 795
Chiria51 51 proprietari. Raporturile dintre . . . . L. 14 Aprilie 1933 343
Clasarea 5i pensionarea militarilor grade inferioare.
Aplicarea legii R. 28 Aprilie 1933 579
Colegiul medicilor, vezi L. sanitarii L 27 Aprilie 1933 479
Colonizare. Mod, art. din lege p L 28 Aprilie 1933 579
Comasarea pilmânturllor in Dobrogea Nona.
Mod, art, din reg. R. 3 Mai 1933 612
Combaterea boalelor venerice R 9 Martie 1933 72
briincei la rnimale Dc. 4 Oct. 1933 879
marvel /I Dc. 15 Iulie 1933 776
pestei De 25 Sept 1933 831
turbirii II Dc. 4 Mai 1933 617
Comert de devize. Mod, art. reg Dc. 13 Oct. 1933 893
Comert ambulant. Derogari la J.C.M. 13 Julie 1933 769
Comisiunl p. economil lin bugete . L 8 Aprilie 1933 165
Comitet central 51 comitete locale de revizuire . . . . L. 20 Aprilie 1933 411
Conduetele de petrol. Statutul Casei de economie a
personalului S 27 Iunie 1933 700
Conduetele de petrol. Tariful regiei p. Dc. 26 Mai 1933 669
Concurs de medici de specialitate R. 7 Noembrie 1933 898
Concordat preventiv comercial . . . . L. 9 Mai 1933 (note) 639
Concordat preventiv comerelal. Adäogirea art, nou
la lege L 14 Aprilie 1933 348
Consiliu de igienii 5i de oerotire. Veri L. sanitarä . . L. 27 Aprilie 1933 470
- Aplicarea legii . . R. 19 August 1933 798
Consiliul Superior al Avocjurii Statului. A se vedea L. 9 Mai 1933 630
Constatarea Impozitelor. Serviciile exterioare p. L. 1 Ianuarie 1933 19
51 perceperea Impozitelor . L 19 Aprilie 1933 390
Consilii comunale, judetene 51 municipii. Disolvarea
A se vedea L. 3 Mai 1933 611
Consular Tarn. Mod. dispozit. J C M. 22 Iulie 1933 782
Contabilitatea asigurilrilor sociale R. 14 Oct. 1933 894
Contenciosul Statului. Organizarea a se vedea . L. 9 Mai 1933 623
Contrabandä Tamara'. vezi Contraventli vamale . . L. 13 Aprilie 1933 245
Contraete de inchiriere. Prelungirea lor L 14 Aprilie 1933 343
eilrau5ie pe posele. Revizuirea lor . . L. 27 Aprilie 1933 446
Contraventli vamale. Vezi L. vernal& 13 Aprilie 1933 245
finale. Vezi L. contributiilor . . . . 19 Aprilie 1933 400
Contributil directe 51 impozit global. Mod dispoz. . L. 18 Martie 1933 87
/I PI II II PI
- Legea intreagA. L. 19 Aprilie 1933 359
,. ,, Instructif gene-
rale I. 22 Aprilie 1933 434
Controlori pentru impozite L 1 Ianuarie 1933 19
Controlul alhnentelor 51 bäuturilor. Mod. art. reg. . R. 6 Sept. 1933 810
Conturi, Inalta Curte de Mod. art, de lege L. 14 Aprilie 1933 345
Conventie pentru limItarea intrebuintaril stupelian-
telor , . L. 9 Aprilie 1933 178
If en tingaria pentru gärile de trontierli . . L. 9 Aprilie 1933 178
eu Cehoslovacia pentru transport aerian . L. 14 Oct. 1033 893
www.digibuc.ro
Con-Exe INDEX ALFABETIC 7

DATA Pagina
Conventie veterinarä en Iugoslavia J C.M. 20 Martie 1933 89
Conventii 0 Aeorduri diferite eu Iugoslavia . . . . . L. 25 Sept. 1933 830
Conversiunea datoriilor. Ve7i L. reglementärii dato-
riilor L 14 Aprilie 1933 312
Conversiunea datoriilor, vezi R. reglementärii dato-
riilor R. 1 Julie 1933 741
CoOperatla. Organizarea. Mod, art, din lege . L. 7 Aprilie 1933 129
31 11 .--- Legea general/1 . . . L. 27 lunie 1933 701
7) - Aplicarea legii . . . R. 28 Iunie 1933 741
Corpul de avocati publici (contenclosul). Organi-
zarea L. 9 Mai 1933 623
didactic, Casa de economie. Mod. dispoz. reg R. 23 Mai 1933 666
suboliterilor. Aplicarea legii ..... . R. 24 Mai 1933 668
Cosari sau hornari. Reglementarea serviciilor lor R. 19 Aprilie 1933 353
Cosmetieurl 0 partumuri. Reglementarea yin-
zarii lor R. 3 Oct. 1933 835
Credit ipotecar transitoriu. Organizarea L 1 Ianuarie 1933 28
Cupoane 0 efeete. Incasarea lor prin posta . . . . R. 8 Dec. 1933 920
Curte de Conturi. Mod. art. din lege . ...... L. 14 Aprilie 1933 345
Curti de Apel. Mod. art. din R. serviciului interior R. 6 Nov. 1933 897

D
Datoria publicii. A se vedea organiz. M. Finante . . L. 12 Aprilie 1933 192
Datorli agricole 0 urbane. Reglementarea lor . . . L. 14 Aprilie 1933 312
. PI 9> 99 Aplicarea legii R. 1 Iulie 1933 741
11 73 79- Prelungirea de termene D. 29 Noemvrie 1933 920
. pretarea
/I 12

art.
19 Asanarea Inter-
L 21 Febr, 1933 68
99 arierate ale Statului. Lichidarea lor . . L. 8 Aprilie 1933 166
Dieplasarile functionarilor. Diurne pentru J. C. M. 11 Dec. 1933 982
Dispensarli 0 spitale. Vezi L. sanitarI din . . 27 Aprilie 1933 474
Distribuirea produs. alcool. R 13 Noemv. 1933 906
Diurna deputatilor si senatorilor. Reducerea . . . L. 1 Martie 1933 69
Devize. Comert de Mod. art. din reg. . D. 13 Oct. 1933 893
0 import prin compensatie. Reglementarea J, C. M. 1 Julie 1933 761
Disolvarea consiliilor comunale, judetene 0 municipii. L. 3 Mai 1933 611
Dobinda conventionalä din legea contra cametei . . . L. 14 Aprilie 1933 348
Domenii militare._ Administrarea lor R. 30 Nov. 1933 920
Drogheria. Vezi L. sanitarI L 27 Aprilie 1933 521
Drumuri publice. Circulatia pe Mod.
art. reg. D 7 August 1933 795
Dunäre. Acord relativ la Portile de Fier L 29 Martie 1933 119

E
Economil in bugete. Comisiunea permanenta pentru L. 8 Aprilie 1933 165
Educatie fizia. Mod. unor articole din lege . . . . L. 8 Mai 1933 617
Eforia Spitalelor Civile. Vezi L. sanitarg. L 27 Aprilie 1933 532
Electoral. Regulament pentru Camera de Mind, . R. 3 lanuarie 1933 31
Epitropia easel SI. Spiridon. Vezi L. sanitarl . . . L. 27 Aprilie 1933 532
Execulii silite imobiliare. Suspendarea tor L. Aprilie 1933 122
www.digibuc.ro
8 INDEX ALFABETIC Exp.Hor
DATA Pagina
Export de animale i carne. Mod. art, din reg. . . . D. 27 Iunie 1933 700,
oull. Mod. art. din reg. ..... . D. 24 Oct. 1933 891
i import. Vezi L. vamalA . . L. 13 Aprile 1933 228
de unturii de pore. Reglementarea . . R. 3 Iulie 1933 762
Expropriere pentru utilitate publicä. Interpretarea
art. 67 din lege L 14 Aprliie 1933 285.
Evaziuni fiscale. Masuri contra kr. A se vedea . L. 19 Aprilie 1933 400,
ExtrAdarea iniractorilor. A se vedea L. 25 Sept. 1933 b30,

Facturi i borderouri. Timbrarea lor , L 1 Februarie 1933 48

Facultatea de medicinii. din Iasi. Cursuri de specie-
lizare (notA) R. 18 Dec. 1933 985.
Facultatea de medieiná din Bucuresti.
de organizare (notA) . ......
Facultatea de stiinte agrieole din Iasi.
Regulament
Organizare
. R. 6 Nov. 1933
L. 9 Aprilie 1933
897
175
Farmacia. Vezi L. sanitarA L 27 Aprilie 1933 513
Organizarea interioarA, functionarea si
control ul R. 11 Mai 1933 640,
Federale. Societati L. 27 lunie 1933 713
Federatia societatilor de sport. Desfiintarea. A se
vedea L. 8 Mai 1933 615
Finaneiare. Fixarea directoratelor si administra-
tiilor De 20 Martie 1933 89
Finante locale, judetene i comunale. Organi7ari L. 14 Aprilie 1933 321
Finante. Organizarea Ministerului de L 12 Aprilie 1933 178
Fond judekan i comunal. A se vedea . L. 14 Aprilie 1933 324
sanitar si de oerotire. Vezi Legea sanitara . L. 27 Aprilie 1933 539
Fondul Ciminelor de ueenici
Funetionarii M. de Finante. Vezi . .....
publici.Infiintarea cadrului disponibil
R. 14 Iulie 1933
L. 12 Aprilie 1933
L. 4 Mai 1933
779
199
613
31 Redncerea rètributiilor . . L. 1 Martie 1933
31 Statutul . . Interpretarea art. L. 22 3Iartie 1933 69
31 C. F. R. Statutul lor . . . . 28 Aprilie 1933 554-
Aplicarea statutului . . R. 4 Octom. 1933 837
Fundatii eulturale regale. Uniunea lor . . . . L. 14 Aprilie 1933 343.
Funetionari inferiori C. F. R. Pensiile lor . R. 23 Mai 1933 654

GArile de frontierl. Conventie cut Ungaria . . . L. 9 Aprilie 1933 178

Geodezie. Executarea luerarilor de R. 23 Sept. 1933 82b.
Geodeziee luerAri. Caiet de sarcini tip, din . 7 Iulie 1933 766
Gratieri i reduceri de pedepse D. 14 Aprilie 1933. 352
/7 I/ 31 31 // D. 9 Iunie 1933 698

HornAritul in Ardeal si Banat. Organizarea , . . . R. 19 Aprilie 1933 153

www.digibuc.ro
Ind-Jud INDEX ALFABETIC 9
DATA Pagina
Indemniziri . . . Functionarii C. F. R ...... R. 4 Octom. 1933 849
Igienii si oerotire . . . . Consilii de. R 19 August 1933 798
L O. V. fosti voluntarl in rizbolu. Pensiile lor . . L. 28 Aprilie 1933 577
Industria nationalii . . . Incurajare. Prelungirea ei . L. 24 April. 1933 431
Infractiuni contra linistel publiee. Comp let. legii . L. 22 Martie 1933 89
Legea intreagl
din 12 Mai 1933 647
InItrmieri. Statut S 13 Octom. 1933 889
Intrepozite vamale. Vezi L. vamalI L 13 Aprilie 1933 244
Intreprhuleri comereiale si industriale. Impozit pe
venit L 19 Aprilie 1933 379
Intreprinderi miniere. Mod, art. reg D. 24 Mai 1933 668
Import si export. Vezi L. vama15, L 13 Aprilie 1933 223
prin eompensatii. Reglementarea I. C. M. 1 Julie 1933 760
de milduri contigentate.
rizatie
Impozite comunale.
... .
. . . .......
Vezi tabloul
Taxe de auto-
D. 1 Iulie 1933
L 14 Aprilie 1933
761
337
pe automobile, Asezarea lor . . . L. 1 Aprilie 1933 119
pe lux gi eitra de alaceri, la mitase . . . J. C. M. 3 Apr. 1933 124
. Serviciile exterioare de constatare p. . L. 1 lanuarie 1933 19
pe speetacole publice L 14 Aprilie 1933 285
Impozit global si eontributiuni direete. Legea gene-
rala L 19 Aprilie 1933 359
Imprejurimile Capitalei. Amenajìirea pgAlurilor L. 8 Martie 1933
. 71
Imprevisiune. A se vedea f L. 27 April. 1933 si 446
1 J. C. M.18 Iul. 1933 776
Impozit progresiv pe venitul global L 19 Aprilie 1933 382
Impuneri. . . . Modillearea lor. A se vedea . . L. 19 Aprilie 1933 397
Inehiriere. Prelungirea contractelor de . . . . . J . 14 Aprilie 1933 343
Inspectorate agricole R 1 Noemv. 1933 918
Inspectorate generale de armatil. A se vedea . L. 25 April. 1933 439
,, 17 sanitare. A se vedea L. 27 April. 1933 461
Inspeetori regionali p. impozito . . . . . L. 1 Ianuarie 1933 19
Institut de Credit ipotecar transitoriu. L 1 Ianuarie 1933 28
de igieng, si siinatate. R. 8 April. 1933 168
Institute de tiintit aplicatil. Vezi L. sanitara, . L. 27 April. 1933 457
Interpretarea art. 67 L. exproprierii de utilitate publici L. 14 April. 1933 285
Intreprinderi miniere. Autorizarea de a plai In
produse , J. C. M. 5 Iulie 1933 767
Intreprinderi ee intrebninteazil plumb R 13 Febr. 1933 52
miniere din Ardeal. Reglementarea . De. 27 Sept. 1933 835
Invalizi, OHteri si reangajati. Pensiile lor . . . . L. 28 April. 1933 578
lnvátimânt agrieol la Facultatea din Itql R. 9 April. 1933 175
universitar. Regulament general . . R. 11 Dec. 1933 923
Mod. art. relativ la taxe L. 8 Mai 1933 620

Jetoane comisiunilor. Fixa ea lor J . C. M. 11 Dec. 1933 982

Judeatoreasei organizare. Modif. de posturi . L. 3 Martie 1933 70
Judecatorii de maned'. Competenta . L. 15 Febr. 1933 53
31 Numirea magistratilor . . L. 8 April. 1933 168
www.digibuc.ro
10 INDEX ALFABETIC Jud-Mor
DATA Ihnina
Judecitorli din Bucuresti. Circumscriptiile kr . . D. 12 Dec. 1933 982
Jurisdictia muncii. Infiintarea i organizarea . . L. 15 Fehr. 1933 53
Justitie. Ministerul de . . Organizarea lui . . . L. 14 April. 1933 292

laboratoare de igieni, Vezi L. sanitaril, L. 27 April 1933 475

Lemne din pfidurile comunale din Nfisliud. . L. 27 April 1933 451
Licitatii publice. Caiet de sarcini p. . . Mod. art J. C. M. 13 Julie 1933 770
Linistea pUblicA. Infractiuni contra . Reprima-
rea lor L 12 Mai 1933 647
LucrAtorit si meseriasii C. F. R., Reglementarea lor R. 4 Oct. 1933 879

Nasini agricole. Subventionarea cumpArAtorilor de Dc. 5 Julie 1933 767

Maestri constructori si zidari. Drepturile kr . . . Dc. 19 April 1933 358
0 Certificate de capacitate . . . Dc. 15 Dec. 1933
Ma;imale . . Taxe. Vezi L. 14 April 1933 324
Mitsuritori si parcelAri in Dobrogea NouA Caiet
de sarcini 7 Julie 1933 768
Marele Stat Major. Vezi M. ApArArii Nationale L. 25 April. 1933 435
Marinari naufragiati. Taxa de salvare p. L 28 April. 1933
Medalia comemorativi Peles" . . .
onorificii Vulturul Roma/del"
.. D. 17 Aug. 1933
D. 17 Aug. 1933
573
796
797
Medici de specialitate. Concurs de R. 7 Noem. 1933 898
.Medici legisti. Vezi organizarea M. Justitiei L. 14 Aprilie 1933 305
7, , 0 sanitara L 27 April 1933 481
, comunali si judeteni vezi L. sanitarl . L. 27 April 1933 463
O sanitari de circumscriptii. Concurs . R. 26 Sept. 1933 831
Meserimii si hicrAtoril C. F. R. Organizarea kr R. 4 Oct. 1933 879
Metode pentru analiza vinurilor . . I 26 Martie 1933 87
Meseriasi. Desfiintarea breslelor si reglement. al.-
tilor de capacitate ..... . . .. . . . Dc. 10 Iulie 1933 768
MilitarA pregittire a elm ilor scol. politehnice . . . . D. 4 Oct. 1933 879
Miniere intreprinderi din Ardeal. -- Reglementarea . Dc. 27 Sept. 1933 835
Autorizarea de a
plAti in produse J. C. M 5 Iulie 1933 767
Ministerul ApArArei Nationale. Modif. dispoz. de or-
ganizare L. 25 April. 1933 434
Miuisterul de Finante. Organizarea L. 12 April. 1933 178
Justitie. Organizarea L. 14 April. 1933 292
Moase. Statnt S 13 Oct. 1933. .880
Monopol alcool. Vânzarea si distribuirea produselor R. 13 Nov. 1933 906
Mo lopolul stupefiantelor. Vezi L. sanitaril . . . L. 27 April. 1933 461
0 r , Aplicarea legii . .. R. 24 Iulie 1933 785
Monopolurl. Vanzarea sArii R. 5 Ian. 1933 47
Monumentele naturii. Protectia, Mod. art. . L. 6 April 1933 125
MorArit 5l panificatle. $coala de . . R. 15 Sept. 1933 810
Mori tiiriinegti. Sentire de impozite L 8 April. 1933 167
Morva. Combaterea boalei De. 15 Julie 1933 776
www.digibuc.ro
irkle-Par INDEX ALFABETIC 11
a

DATA Fagina
Mo 51i1e armatei. Administrarea kr R. 30 Nov. 1933 920
Mind.. Camere de . . , Regulament electoral R. 3 Ian. 1933 31
. Judecatori de . . Competento. . . L. 15 Febr. 1933 53
9, Numirea magistratilor L. 8 April. 1933 168
Muzeul militar. Mod. art. din regulament . . . . D. 14 Dec. 1933 985
Muzici militare. Angajamentul . . . Dc. 27 Mai 1933 669

lege. . .
Notari publici din Tranellvania.
.....
Nestirbirea stoculul de räzbolu al armatel.
Tariful
. . .
Mod. art.
.
Mod. art.
. L. 28 April 1933
Dc. 19 Tunic 1933
572
700

0
Oficiantl sanitari. Statutul ...... . S. 13 Oct. 1933 880
()tidal National al cooperatiei . L 27 Iunie 1933 717
Ob5tile Vechiulul Scaun de Mures, Administrarea
averilor L. 4 Mai 1933 61,6
Ocrotire. Organizarea sanitarI si de -. L 27 Aprilie 1933 451
. Consilii de igiend si . R 19 August 1933 798
()Merl, reangajati si urmasli lor, proveniti din armata
Austro-Ungard. Pensiunile tor L. 9 Mai 1933 639
Operatii eadastrale. A se vedea organizarea . . L. 20 Aprilie 1933 422
I/ I/ --- aplicarea legii . R. 29 Mai 1933 669
Ordin Ferdinand F6. Mod. art. 2 din lege L 28 Aprilie 1933 553
Organizarea cooperatlei. Mod. art . L 7 Aprilie 1933 129
II . Legea general& L 27 Iunie 1933 701
7/ Aplicarea legn 11 28 Iunie 1933 741
9f corpului de avocati publici. (Contenci-
osul) L. 9 Mai 1933 623
Orzanizarea Finauctari. Fixarea directoratelor si
administratiilor . Dc. 20 Martie 1933 89
Organizarea finantelor locale, judetene si comunale. L. 14 Aprilie 1933 324
If judecitoreased. Modif. de posturi . . . L. 3 Martie 1933 70
It invitämint universitar. Reg. general . R. 11 Dec. 1933 923
Ministerului Apirilrli Nationale. Modif.
dispoz din lege L 25 April. 1933 434
Orzanizarea Ministerulul de Final* . L 12 Aprilie 1933 178
PP II Justitie . . L. 14 Aprilie 1933 292
itatinnil pe timp de rEzbolu . . . . . L. 27 Aprilie 1933 447
sanitarE si de ocrotire. Legea general& L. 27 Aprilie 1933 451
vämilor. Legea general& L 13 Aprilie 1933 207

P
Palatul de justitie din Bucuresti. Serv. de intretin. R. 14 Aprilie 1933 349
Parcelarea sl comasarea pimiinturilor in Dobrogea-
Nona. Mod. art R. 3 Mai 1933 612
ParcelAri si misurAtori in Dobrogea-Noul. Caiet de
sarcini din 7 lulie f933 768
www.digibuc.ro
12 INDEX ALFABETIC Par-Red
DATA Pagine
Parfumerii si cosmetice.Reglementarea vAnzgrii lor. R. 3 Oct. 1933 835
Mud transformate in prisuni.. ..... . . . L. 28 Aprilie 1933 574
Priduri comunale din Nisi-tad. Utilizarea lor . . L. 27 Aprilie 1933 451
grilniceresti din Nilsiud. Administrarea lor J. C. M. 9 Oct. 1933 880
Pisuni comunale, in jud. Ialomita.Cedare de teren p L. 20 Aprilie 1933 410
, . Constituite din pilduri L 28 Aprilie 1933 574
Notre. Taxe de consumatie pe . . . . L. 1 Ianuarie 1933 3
Panificatie si morilrit. Scoala de R 15 Sept. 1933 810
Pensii civile si militare. Modificarea kr . J. C. M. 1 Apr. 1933 122
17 invalizilor, fosti voluntari. L 28 Aprilie 1933 577
Pensiile salariatilor din intreprinderi miniere. . . . Dc. 13 Mart. 1933 81
ofiterilor. Majorarea bor. . . . . . . . J. C. M. 1 lulie 1933 760
Pensioned din reangajati. Acordare de renta . . . L. 1 Ianuarie 1933 3
Pensionarea militarilor grade inferioare. Aplicarea
legit R 28 Aprilie 1933 579
Pensiuni ofiterilor din fosta armati austro-ungarri . L. 9 Mai 1933 639
Pensii p. asiguratii muncitoresti. eglementarea . L. 8 Aprilie 1933 129
9f " Aplic. legit R. 14 Oct. 1933 894
Pensiile functionarilor inferiori C. F. R. . . R. 23 Mai 1933 654
Pensiile reangajatilor milt ari. i J. C. M. 24 Mai 1933 668
Pentru Merit". Semn onorific, Mod. art. . . . D. 29 Aprilie 1933 611
Perceperea si urmárirea veniturilor judetene si comun L. 14 Aprilie 1933 324
Perceperea si urmirirea veniturilor publice. L 13 Aprilid 1933 267
Petrolifer. Taxe devconsumatie p. produse L 1 Ianuarie 1933 3
Personal didactic universitar. Recratarea R. 11 Dec. 1933 923
Pesta porcilor. Combaterea boalei Dc. 25 Sept. 1933 831
Petrol. Statia de... din Constanta R 13 Februar. 1933 52
Depozitarea, vinderea si transport, Mod, art.
din reg. D. 2 Noem. 1933 895
Pele". Medalia comemorativ& D 17 August 1933 796
Politia vainali a vaseler. Vezi L 13 Aprilie 1933 223
Pbmicole regiuni. Delimitarea lor I 26 Iunie 1933 700
Poi?ti. Incasarea cupoanelor si efectelor prin . R. 8 Decem. 1933 920
Pregiltirea militarit a elevilor scoalei politehnice . . . D. 4 Octom. 1933 879
Prestatie. Zile de. Transformarea rámasiolor In . J. C. M. 22 Iunie 1933 700
Profesiuni. Impozit pe venit din . L 19 Aprilie 1933 3b0
Profesori universitari. Chemarea R 11 Decem. 1933 923
Proprietari si chiriasi. Raporturile dintre L 14 Aprilie 1933 343
Proprietiiti agricole si proprietriti elridite. Contributii
directe L 19 kprilie 1933 359
Protectia monumentelor naturii. Modif. art. . . . L. 6 Aprilie 1933 125
natiunii si teritoriului pe timp de frizboiu . L 27 Aprilie 1933 447

Organizarea natiunii i teritorului p. . . . L. 27 Aprilie 1933 447

Reangagrl in armatti. Modif. art. ..... . L. 1 lanuarie 1933 3
Reangajati. Pensiile kr J C M. 24 Mai 1933 668
Recompense nationale purtitorilor medaliei Virtutea
Militarti" L. 8 Mai 1933 620
Rectificiri de. pensii pentru militari. Aplicarea legii R. 28 Aprilie 1933 610
Redueeri de pedepse i gratieri D 14 Aprilie 1933 352
www.digibuc.ro
Ret-St a INDEX ALFABETIC 13

DATA Patina
Reformarea militarilor grade inferioare. Aplicarea
legii pensirlor R 28 Aprilie 1933 583
Reformati. Pensiile urmmilor. Aplicarea legii R. 28 Aprilie 1933 596
Regim exceptional dintre proprietarl si chiriasi . . . L. 14 Aprilie 1933 343
Registry cadastral funeiar. Organizarea L 20 Aprilie 1933 424
Religioase asociatii. Controlul activitatii Dc 24 August 1933 805
Reprimarea unor noi infractiuni contra linistel pu-
blice. Legea general& L. 12 Mai 1933 647
Retributiile functionarilor publici. Reducerea lor L. 1, Martie 1933 69

S
Salaril sau retributiuni. Impozit pe L 19 Aprilie 1933 378
Salariile functionari particulari si tantieme. Impo-
zit pe L 8 Aprilie 1933 168
funetionarilor publici. Reducerea lor. . . L. 1 Martie 1933 69
Salubritatea publici. Vezi L. sanitard L 27 Aprilie 1933 503
Sall area marinarilor naufraglati. Taxe p L. 28 Aprilie 1933 573
Sanitara, Legea sanitara si de ocrotire. Modif. . L. 13 Aprilie 1933 258
33 33 71 71 71 17 n Legea generala L. 27 Aprilie 1933 451
Sare. Vanzarea la saline , R 6 Ianuarie 1933 47
Sanatorii militare, Administrarea lor R 21 Noem. 1933 919
Sanitar . . . Personal. Statutul de organizare S. 13 Oct. 1933 880
Seminare pedagogice universitare. A se vedea . R. 11 Dec. 1933 923
Scoala tehnia a geniului p. mai5tri militari R. 10 Martie 1933 81
de morarit si paniticatie. Organizarea R. 15 Sept. 1933 810
Scoli secundare. SuspendAri 5i transfer&ri de . . . L. 9 Mai 1933 621
--- Trecerea personal. administrativ
asupra comitetelor volare L 13 Aprilie 1933 284
militare. Plata orelor de curs Dc. 10 Oct. 1933 880
Senat universitar. Compunerea . . . . . . R. 11 Dec. 1933 923
Serviell exterioare de constatare . . . p. impozite . . L. 1 Ianuarie 1933 19
Servicil agricole judetene. Organizarea 5i f unctio-
narea R 13 Noem. 1933 912
Semn onorifie Pentru Merit". Mod. art. . . . . D. 29 Aprilie 1933 611
Serviciul interior al tribunalelor. Mod. art. . . . . R. 6 Aprilie 1933 126
33 13 R. 6 .Noem. 1933 895
37 Curtilor de Apel. Mod. art. . . R. 6 Noem. 1933 897
Palatului de Justitie din Bueuresti. R. 14 Aprilie 1933
11 349
sanitar comunal. Vezi L. sanitará . . . L. 27 Aprilie 1933 465
If judetean. . L. 27 Aprilie 1933
51 463
Sindicatill fabricilor de spirt R 13 Noem. 1933 906
Societatea Natiunilor. Acord de colaborare . L. 4 Mai 1933 615
Societati cooperative L. 27 Iunie 1933 705
Spalritorie si calatorie in Rue. R. 9 Sept. 1933 810
Speetacole publice. Impozite pe . .
Spitale militare. Regimul lor
..
L. 14 Aprilie 1933
Dc. 17 Mai 1933
285
654
5i dispensarli. Vezi L. sanitará L 27 Aprilie 1933 472
Starea de asediu. Autorizarea ei L. 4 Fevr. 1933 51
31 7/
11 I/ D 30 Decem. 1933 985
Statutul Case de economie, credit 5i ajutor a persona-
lului conductei de petrol 5 27 Innie 1933 700
www.digibuc.ro
 14 INDEX ALFABETIC Sta-Uni

a
DATA Pagina

Statutul personalului C. F. R.. Organizarea . . . L. 28 Aprilie 1933 555

Aplicarea legii . . R. 4 Oct. 1933 873
Statutul Casei de economii, credit sl ajutor a persona- f 30 Decem. 1933, 1 niQp,
lului Loterlei de Stet 1 modif. 8 Feb. 1934 5 '''''
Statutul functionarilor publici. Interpretarea art. L. 22 Martie 1933 92
personalului saidtar si de ocrotire. . . . S. 13 Oct. 1933 880
Studentil universitari . . . Drepturi si datorii, a
se vedea R. 11 Dec. 1933 923
Stupellante. Conventie pentru limitarea Intrebuin-
tarii lor L 9 Aprilie 1933 178
Stupellante. Monopolul lor R. 24 lulie 1933 785
Subollteri. Corpul de . . . Aplicarea legii R. 24 Mai 1933 668
Suspendirl sl transform-id de poll L. 9 Mai 1933 621
Surod de ocrotire. Statut S 13 Oet. 1933 880

T
Tariful conductelor de petrol . . . . De. 26 Mai 1933 669

pozit pe . . .
Tarif consular. Mod. dispoz. . . .
......
Tantieme si salarii functionarilor particulad.
. .
Im-
. . L. 8 Aprilie 1933
J . C. M. 22 Julie 1933
168
1933
pe conducte si traversiri. Mod. art. J. C. M. 6 Apr. 1933 127
noted publici din Transilvania. Mod Dc. 19 Iunie 1933 700
Taxa copiilor de pe lucrilri cadastrale . . . Dc 12 Iunie 1933 700
Taxe de autorizatie la import p. milrfuri contingentate D. 1 Julie 1933 761
Taxa farmaceuticii oficialil . . . . . . . . It. 11 Mai 1933 644
Taxe eomunale. Vezi tabloul general p L. 14 Aprilie 1933 340
71 II p. inundatil in Bided L 7 Aprilie 1933 128
de consuinatie pe produse petrolifere L 1 Iunie 1933 3
zalar si glucozá L 13 Aprilie 1930 258
salvare p. marinaril naufraglati . . . . L. 28 Aprilie 1933 573
fondulul judetean si comunal. Vezi tablon . L. 14 Aprilie 1933 337
" maximale, eomunale. Vezi . . - L. 14 Aprilie 1933 324
de verificarea contorilor electrici De. 1 Iunie 1933 686
p. curititul hornurilor in Ardeal . R. 19 Aprilie 1933 353
" p. cadastrul proprietitilor L 20 Aprilie 1933 433
universitare de- inscriere. Mod, art. din lege L. 8 Mai 1933 620
I, /7 a A se vedea . . . R. 11 Decem. 1933 923
Teatre si cinematografe. Impozite pe spectacole L. 14 Aprilie 1933 285
Timbrul actelor. Modif. unor art. din lege . . , . L. 1 Februarie 1933 48
Transformild si suspendiri de scoll L. 9 Mai 1933 621
Transporturi aeriene. Exploatarea . . Dc. 7 Februarie 1933 52
Tribunale. Serviciul interior. Modif. art. . R. 6 Aprilie 1933 126
27 R 6 Noem. 1933 895
Turism. Consiliul organizarii J C M. 22 Iulie 1933 781
Turbarea la animale. Co.mbaterea ei Dc. 4 Mai 1933 617
Tutun. Reglementarea cultivárii Dc. 7 Octom. 1933 880
Turism. Inlesniri si. dispozitii J C M 22 Julie 1933 782

Uniuni de cooperative - L. 27 Iunie 1933 714

www.digibuc.ro
Uce-Zah INDEX ALFABETIC 15

DATA Pagina
Ueenici. Fondul p. clminuri de . . . . . . R. 14 Julie 1933 770
Universitare. Catedre si posturi. Ocupare pro-
vizorie . J.C.M. 19 Iu lie 1933 780
Universitar invitimant. Organizarea. R. general It: 11 Dec. 1933 92:34
Universitatea din Bucuresti. Exproprierea de teren p. L. 25 Aprilie 1933 445
"Uniform le trupei in termen si suboliteri R. 7 Feb: 1933 54.
Untura de pore comestibili. Exportul . . . . R. 3 Iu lie 1933 762
Urbane si agricole. Datorii. Reglementarea lor , L. 14 Aprilie 1933 312'
I, R. 1 Julie 1933 741
Urmiirirea si pereeperea veniturilor publice . . . L. 13 Aprilie 1933 267
71 11 judetene si co-
munale L 14 Aprilie 1933 324-

V
Vânatul pe propriet. Statului L. 19 Aprilie 1933 353'
Vitiator! stráini. Reglementarea R 4 August 1933 793.
Viduve si orfani a invalizilor fosti voluntari. -- Pen-
siile ler L 28 kprilie 1933 57
Valor! mobiliare. Impozit pe venit . L. 19 Aprilie 1933 367
Vimi le. Administratia general& . . . . . L. 13 Aprilie 1933 207
Viinziri imobiliare. Taxa de timbru p. transmisiune L. 1 Fev. 1933 48
Viinzarea produselor cosmetice si parfumuri R. 3 Oct. 1933 835
Vânzarea alcool . R 13 Noem. 1933 906
Vinzarea sire! R 5 Ianuarie 1933 47
Venitul global. Impozitul progresiv pe . L. 19 Aprilie 1933 382
Veuituri publice. Perceperea si urmIrirea lor . L. 13 Aprilie 1933 267
judetene si comunale.
marirea lor . . . . .
Verificarea contorilor electrici. Taxele .
.....
Perceperea si ur-
L. 14 Aprilie 1933
Dc. 1 Iunie 1933
324-
686
Vinuri. Metode pentru analiza lor I 16 Martie 1933 87
Virtutea militari de rrizboiu. Recompense purtil-
torilor L. 8 Mai 1933 620
Virtutea aeronautic& de rilzboia. Recompense . . L. 8 Mai 1933 620
Voluntari in rázboiu. Pensiile invalizilor . . . L. 28 Aprilie 1933 577
Vulturul Rominiei". Semn onorific D 17 August 1933 797

Zabir denaturat. A se vedea p. taxe L 13 Aprilie 1933 258-

l glucovi. Taxe de consumatie pe L. 13 Aprilie 1933 258.

www.digibuc.ro
 COLECTIA C. HAMANGIU

CODUL GENERAL AL ROMÂNIEI

iNTOCMIT DINA TEXTELE OFICIALE
........
Volume le elegant legate l'n pänzl, cu peste 1000 pag. fiecare, cuprind
toate codurile, procedurile respective, legile si regularnentele
uzuale; cu adnotäri, note istorice, trimiteri, modificAri etc., adica
Intreaga noasträ legislatie dela 1856-1934, completate cu un
repertoriu general alfabetic al tuturor legilor si regulamentelor,
In vigoare, din toate volumele.

intreaga colectie se ofera In

conditii avantajoase de pieta si
cu pret redus, adresandu-se:
EDITURII ALCALAY & Co., BUCUREVI

Preful pe fiecare volum SEPARAT pentru completarea colectiei este:

Vol. 1,11 ;i III-1V cede 200 lei fiecare;

Vol. V VI lei 300 ;
Vol. VII, VIII ;i IXX, câte 400 lei ;
Vol. XIXII ;i XIII XIV, câfg 450 lei ;
Vol. XV XVI ;i XVII, cede 500 lei ;i
Vol. XVIII, XIX ;i XX, cede 600 lei.

1 APRILIE 1934.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro