romAnia literara.

SKJHjBIE,
BEHINTbTATE mi K01EPEC K.
„Mape.ie mistcp Komsn txtKpop nauii.iop apisti-ane, snipea .n>I Damneze» kb oiiib.i
npin .pnlpsnapea .ibI Xpistos, di «iinuel oineneuitl icna ^\najt iui s^int, ■pn
ait, .pn oi.ii adcBipatBJBi Kpistian, aueja aape aa.iKi -Tvii ni’iioape dpilxpijo
>ie.iB( mal mia din semenii sel, e-ste n» nxmal sn monstpa, dup mi an saapi.ieplB,
mi «opina ica mal »piti a auestel apime este SK.1T)BIA.“
K« aueste asitinle îtuî însene D-na Beernep StoBe npe*aiia jia Kojiea jbî Mouis
Tom.i, a-sest poman adeBxpat aa istopia, aape a» *x-K»t o simsayie atxt de mape în
imBe.te e-mis*cpe, mia» dat sKjXBiel o .îoitipe de moap-te. Uli noi k» a.ite
KHuiiile mai notpiBile iik am nste îimene oaipea istopiKi. assupa îm-ni.ixpii
om8.i»i npin om, natx nearpi qe <ti-rspx în istopia soqiiux a tstspop nonoape.iop,
mi npe aape, ks toate Asminue seK8.i8.i8T, o nxstpeazi» xokx najjii qe se zins
apistiane.
Sa.iiBia este alxl de Beaîe Kxt mi j8inea, zii»8 anxpxtopii ei; o zi as mi niBJjjî
înBiuaiji nOBi.jiBiul de o «aAsx ep8dij]ie. Dap, sKAiBÎa este Beaîe, însx ns atita
de Beaîe ait mi J8inea; ea as înqenst nsmai «xnd ap-
ţi «l>e lipan pic. 1855.
ta npodsKjjiei as Jisat îndestb^i desBOAtape, snpe a da om8A8î mai ni8.it deant îi
tpeGSîa neanipat nentps ineusipea a»I. Kxnd aqest npisos ns epa mai, sKJXBia n’aS
nslst *i, nentps ax nime iis aBen intepes de a and sa.iaBÎ. Oamenii aapiî neî
dinţii as aB8t ideea de a nsne mxna ne semenii .iop mi a’T rnepsi, snpe a’rni
alpicsa o riapte din npodsh’lsA mancei Aop, as 4>XH8t dap o sno.iiauie, 8n <t>8p-
timar; ei as jlrnit nponpietatea nea mai s*m-tx, adiax: manha a.ilBÎa. Deqi
snoAinjjia mi «spliuiars.i s.Y.nt opiyina sa.ixiiicl.
Ama din înqenst, întxil sa.iaBÎ *8px npinmî de pescej apBijaiii, oameni de ajtx
naijie sas de ajil aok* uipsiui; de aiqe Bine kx Aa Pomxni
* De ai'ie ap Beni iui esn iihania KiţBsnts isI .mtin s e rvus, lucpn, npin
servalus bello: aseasti etimn.muic, «le iui pnleinc-leti ne KoiIikii .isl Isslininn
este Bedepnt «a.isi. Omcp ne apati, nenea adeuipali. Servus ainc din Ksnsntx^ ’e^in
tyoi, U(ja, sero, necto, .ier. Din nealss eriludo s'ai «ms-xt servit n d o, uii din
ervus servus, Biiahadeniinian «pansez, iui kk dftnss.i mssijT epsdiijl gepmanl,
Ipirznd ser va re din salvare. n& skos KKBAnlsj sjaaa, ruopie, aape ai dat ns-
inc.tc S.iaai.iop, na etiuio.iooie KXiia.ntK.isi sk.iiih. A'iesle duse Kfiuinte
nerpeinit im n’iis .pulpe c.ie niiniim Komsn, npe-Kxm n'ape ni'it KXB<nnls.t raepc
kx nxnieae Cepcia. Kx-Binte.ie Siluire a Ijepiiiaiii.iop, esclave a "bpanuezi.iop,
slave a Knr.iczi.iup, oxlaftos a Eizantini.iop, esclavo a Snanlo.ii.iup, schia vo a
Ila.iicni.iop, sK.iima Poiumi.iop, nins nerpeuiit de .ia sclav tis, sclavcnus,
S.iaB, iui diteazi noule din linins.i pesce.ie.iop dintpe nonoape.ie IJepnianicI
uii SaaBil Benul ne epa Besinil .inp. A'iest nxme doBedemle mkt. odati ki sK.iiBia
iui asea niodcpni datopeuite opigi-na sa stepei npiuiui.iop de pcsECJ.
70
SOI Bl A.
SKjaBiî iui în 8pmi uiepci! (serfs), se nsmipi Benin!, adihi: meyiemî poniui.
însi, K8 Kit sonietateo asi o desBoatape mal persaati, aneasti Kondiuie «e nisus
iui din aale îmnpevispipi de nit aneae aae pesseas-.tsî. Ama, 1°, în msate jjepi,
aeyisaatspa *ikb din suaiBie o nedeansi ainiti hitpi KiteBa nateropil de
h'piminaai. J[a Pomani, sbb îm-
n^payil nin.nî, peaiyia Kpistiani epa a npi-mi Kape tpiyea dsni sine fwaiBÎa.
îînmpa-tsa DioK.ieyian noponsi npin eoiKtspî na Kpis-tianii de o Esni namlepe si 4-
ie desEpihajji de dpitspiae aop de netiijeni mi de oameni aisepi. 3>eteae npistiane
Kape se pe*8za de a .u;a napte -ia Ksatsa idoaiaop epa dedate Jia sjsjEa de
sn.iaBe. 2°, Iîa KonseKBenuie a npin-ninsasi, se întemeii ki siuaBii ns nstca na-
mle de mt sK.iaBÎ. 3°, în s<j>xpmit, K8 nporpessa •Î8KS8J8Î mi a mo.ienisnei,
neBoIea a aweslop uiepoue 8ne.ite a Bpoinuei, se întinseşi întp’-atita, în Kit se
risipi oameni napii se npimi-pi de a’mî Binde «amuia mi Kîap nepsoana aop. N’am
Bi/.st noi în ziacae noastpe jjiranî emaiminaji! napii, neK8nosK&nd npejjsa aisep-
tiuei, mepyea si neapi aa rostii aop stinîni, sa8 aa stpiinî, sKaiBia na o rpajjie?
Eati dap natps opiyine destsa de distinnte a SKMiBiei; nineBa n8tea +i RKjaB npin
Kan-tiBitate, npin sentenjiie yîsdeKitopeasKi, npin namtepe, npin ant de B.r>nzape.
Aucste o-piyini însi ns «ţinea dcoseEite K.iase de SK.iaBî; Ki’iî, K8 mini
di^epinye, şoapta .iop npetstin-dene epa aneeaml. în npinnin, SK.iaBBa epa asups:
res nou persoana, zine aeyea pomani.
SiwiiBia, aneasti nedpeanli niojagie a dpi—
18.i8i de npoupietate a omeasi assnpa asirni, s’as întemeiat în asme de îndali ne
se «hk» <i>o.iosi-toape; însi, npensm ea ns nsts 4>i de <i>oaos deo- . daţi în
toate aoKspiae mi în toate timnspiae, ea ns 4>8 ninî snitopini, nini sniBepsaai.
înnenbtsa ei 4>8 în jjepiae mepidionaae a ae raoBHABi, snde
*8 temeaiea sonielijjeî. Din npotisi, K8 uit shMiBia se înainteazi snpe Nopd,
ea’rnî nep-de iiniioptinua, mi Kîap dam se în<i>iiiimeazi aKoao ne aa sne aOK8pî,
aveasta este «8B o <t>opmi Bamdi mi stimnipali. Aneasti di-«tepinjji npoBine ki
msnKa sKaaB8.i8i nsleasi adsKi mai nisat 4>oaos în nepiae de meazi-zi de Kit în
aneae de meazi-noante. A-nea«ti ineraaitate se esnaim: dinţii, npin <tan-t»a ki
nim^ntea din jjepiae sententpiona.ie este mai nsuin poditop ; aa doiae, ki neae
neampat tpeEBitoape sKaaB8.i8î jjinS mai ni8.it aa Nopd de Kit aa S8d; sKaaBBasi
anoao îl tpeB8esi;8 stpaie mai naade, mal msati xpam mi 8n admost mai ebii , din
Kassa îmnpeyls-pipiaop natspa.ie a ae Kjimei; mi ancste, de aa sine se înjjeaeye,
ki îmnsyina kb atita +o-aosspiae nponpietapsaBi. în s<tipmit, nouoa-peae Nopd8j8Î,
în yenepa.i mai sdpaBene, e-pa mi mai rpes de ssuss, mi e.ie piada. npin spinape,
iui mai nsyin nisrb'.i suaiBiei. Din asta Bine ki sKaaBii aa Nopd Kosta mai msat mi
epa mi mai rpes de uinst în rnepsie.
Ilpin aneasta se esiuihi nenlps ne snaiBia a8 ♦ost 8n <i>aKt eKnenuionaa în
IJlepmania, întp’o enoxi Kind ea se «t-iKsse 8n <«<aKt yenepaa in statspiae
mepidiona.ie a .ie Asiei mi a aeEsponei.
Islopia sKaiBiei netpene nepioadeae istopiei sonietijiiaop omenemti mm în zioa de
astizi; nerpemit ki se Ba s<i>ipmi înaintea omenipei; dap, din nenoponipe, noi n’am
sosit mm aa Batiinsa seă Kanit. Aneasti islopie imijin o-nopauiai nentpB neamsa
nostps în-nuimeazi însi nea mai mape intepes; dap aiest stsdis este npea mape snpe
a întpa întp’o simn.ii o-Kipe; ne Bom mipyini a tpita n8inai<i>aKt8piae neae mai
imnoptante, Însemmnd poasa siui-Biei aa nei Besi, mi mai aaes aa rpenl mi aa
Pomani. Dbiii emirpauia nonoapeaop în tiin-nsa demizaoK suaiBia se tpans<topmi în
mep-Bi e, inslitsjjie, de mi mai usjiin derpadanti, dap
SKAIBIA.
71
tot EapunpB,Kape .linia oms.i KBtpB HBmant, iui KsnosKstB ja Pominl sse nume de
Becinblate, uape anoi s’as upetBKst în r,olepesK sa» K.inKB. Ja modepni o
institsuie iui mai monstpsoasB iui Kape <tace psmine ciBijisa-liieî a8 Benit sb se
sneasKB ne .n>nrB h-ps-zime.ie shMBBiei BeKî. Neeoîea de a peîmnonopa jjepLie
deh'spind desKonepite a de Amepicei, iui a KBpopa seminjjii BBintinaiue «tssesepB
decimate npin <teps.i Eipsitopidop ml <tOK8d npe-diKatopi.iop, uii anoi,
rpestBiţije arpiKs.itspel Ko.ionia.ie s»b o KjimB scirBtoape nentp» Es-ponel, a»
dat nisKape da Tpata Nerpidop, SKdBBie no»B uape xsb de npeteKst imtepiopi-tatea
soisdsi a-tpih’an Komnapat ks solsd a.iB, dap sape se întinse în KspBnd mi assnpa
oa-meni.iop de nodop * mi înBBdi, în s<tBpmit, în osîndB mi Kiap npe acei în napii
cea mai mi-K'b nih'BtspB de sBnye nerp» se amestenase sas pemisese amestenati k» sn
sBnye nspat mi uobîj, kbcî ama Esponeii mî-a» Kadi<tiKat sbh-yede dop. Mentpsd
acestei nose sKdBcii este aKsmnajjia cea mat ciBidisatB iui mai sinccppedi-yioasB
din AmepiKa, adiKB: Statspide finite. în Es-pona, a<tapB deTspcia,sinrspiisKdaBÎ
sîntuiraniî.
S k a b b i a antiKB mi modepnB, m e p b i a din timnsd de mijjtoK, mi EoiepesKSd
sas K^ana de astBzi, eatB ssyelsd ce’mi nponsn a tpata în upiBipea istopih'B mi
enonomiKB. Dee Damneze» na aceste nayine sb KonlpiEseze a pesnBndi .jsmina întpe
PoniBni, mi ai «t>ace sb înuejearB, kb Espona ns’urî dB simnatii.ie mi supijinsd
denit jjepidop Kape asnipeazB ami notpiBi institBuiue kb institsjjii.ie dsmeî cini—
disate.
I. Sn iMtia .ţin aiiTÎMÎTaTC.
Asia a» <tost dearBnsd sKdBBiei Kape, na sn BJBctem, as KBzst anoi assupa
Opientsxsi mi astBzi aii OBopit A<tpma ah UBmînt. Biaya nB-
* NisksuI dintp’sn tatx a.iE mi o malKi nearpi, oii oiqe-Bcpsa, npeKsm oii spmnmil
aiestopa.
stopeasKB mi stapea nulpiapxa.iB tot odatB mi pesBe.iiKb, încenstspi a Biejjel
nonoapedop, <tB-KspB mi tspmeje uii <taini.iia de o notpiEB ss-usse mai mape.isi
nastop mi natpiapx. finii din aceşti Nomazi se <tBKspB Kscepetopl, a^ijjii se
4*BK»pB npeoui. De aceea, în yepide Opients.isi, toate 4>optne.ie societBuei se
tpasepB opi din Bpoinua Eipsitopijop, opi din înue.ieiicisnea npe-ojji.iop.
Bipsitops.i ns KsnosK» deKBt sn stB-nîn, npe sine înssmî, KBpsia toixî ks uBSt mi
BieauB tpeBsia sb’i <tie ssnsmi. Aceasta *8 skjib-Bia no.iitiK b ; din ea se nbSK»
nemiz.iocit SKdB-Bia ciBi.iB sas npiBatB. llpeojiiî, din npotiBB, îmi asirspapb
nstepea, îniBdBnzind npin tpenle SKdB-Bia nojitiKB a Statspuop desnotice. Ilpin op-
dins.i nasle.iop ei amBzapB ama o uipamidB de stBpî esiussiae, în Kansd KBpopa el
BpoipB a •ti sinrspi. înKsnyispajjl de nonoape nomade, atBt statspide desnotice KBt
mi acede teonpa-tice ns BBZspB npctslindene deKBt stBnînl mi SK.iaBi, mi nici odatB
oameni.
Ksm am zis, SKJBBia ns s’as întemetet în acejami nin în toate statspide
anUcitBjjii; dap, ce.ie mal msdtc dBjji, ea bbs de opiyi-ub ssnpa-nsnepea sijniKB a
snei seminjiii a-ssnpa a.itia; pesBe.ieje ce nenontenil epa întpe nonoapeje
înBecinate, npodscea neanBpat mi pBnipije în deosenî. Aceasta adsse osiceisd
npeKsnejiiei sKdaBidop. EiB.iia ne în-tBjjimazB SK.iaBi în istopia Ilatpiapxi.iop,
mi msdte uid-de tot din S4>: SnpintspB ne apatB KBlspae.iiijil mi Oenicienii se
dBdspB de <toapte timnspis neroiisjsi sK.iaBuiop. PBnipea mi Bînzapea «te-inei.iop
epa în anticitate .ish-pspi atBt de ko-msne, înKBt Epodot nsne aceste silnicii
întpe Kaszeje încenbtopnice a ag BpBjmBiuiei Ilep-uii.iop mi rpeci.iop. Omep
citeazB npinmi de pesse^ dsrni ua sMaBi da tîprsj de xa Jemnos, snpe a <ti SKimBaui
auodu ne uite, Bin, Basspi de apuint mi ajte npeuioase.
Idouii în Janonia, Meneşti! în Tesadia <ts-
72
SK.11BIA.
sesepi nonoape astoxtone npe Kape Bintopia je 4>iK8 nenlps tot-deasna sK.iase.
«/IiiKsitopil din Xios se apati na nej întxl nonop rpenesK sapele, n8 nsrtiaî
iînnopti skjrbî din stpiinitnte, dap, mai tipzig, îi mi Ksmnipi ks Bani.
Astopaji I.iiadeî deoseBeuite doBi k inse: OijTeg ini d/Moeq. lIeî întlî epa
n.iitiiii uii KBJtiBa niminlspLie peqijop mi a npeojjijop, în Bpe-me Kind nei de ne
spini epa aderapauî SKJaBii. In Konstitsjjia apîstoKpatiKi a Atenei, SKJaBii,
0i]reg, «tirspeazi mm na inepBÎ, mi nsmai în timn8J jbî So.ion, Kini ei «tBsepi
emanninaui, nstspi doBindi neBa dpitspî; dapi nini o daţi el ns «ţapi asimi.iajii
kb ne.ie.iajte tpeî Kjafte de nelijjenî, mi peinasepi impapea deniptajji de
sepBijjisj mijitap mi de toate «tsnKijii.ie de mayistpaul.
In Itajia, sai> ne.t naţim în Jayi8, sKjrnia ns $8 înlemeiet'b denii tipzis. Dani
mip-tspisipea jbî Bappon, ninnl saS mese sste de ani în «pma «tBndajjieî Pomei,
arpiKBJtspa epa mm ensepniati de Kitpi nponpietapi saB de Kilpi jBKpitopi jinepi.
Dapi de ja aneasti enoxi, pesBe.i8j mi KoinepijBJ rpimidipi sKJa-Biî în Itajia.
Apmiije Pomane adsnea în Kan-tisitate nonopaiiii întpeyi, mi pape-opî «unea snimB
de npinmii în pesBej. Kap.i Komte es-njim <t>oapte dpeul Kasza anestsi de ne 8p-mi
«tant:
„Ja Pomanî, zine e.i, de ja înnenstaj nini jia S4>ipuiit8.i pensEjinei,
apistonpaj]ia yinli ne-Kontenit de a sBBstilsa în jokbj uamenijop ji-Bepi ne
KS.itiBa apleje, Bn nonop Kape si’l «tie nponpietate; ea’mi <t>i.K8 o maKsimi de a
ns 8KimBa nini odati npinmii de pessej. în aj-tepnatiBa de a jisa în sK.iiBie anei
din soj-dajjii pomanî ne ns a Bea mizjoKBJ de a se pesKBmmpa, sas de a Binde
sojdajiii stpiini din Kape ea «tiKBse RKJaBi, ea a.ieqea dp8m8.i ne’l epa mai
JBKpatiB. Pestitsuia ne ap «ti do-
B'Midit de o aptnie nepdsli n’ap <j>i <t>ojiosit de-Ki>t Kjasejop sipane din Kape
emla so.idaj|ii; pestitBjjia ne ap «ti «tiKst ea însămi de o ap-mie stpiini, ap «ti
.linsito de o msjuime de SKjaBî.
„întpe Kaszeje nsmepoase ne detepmina a-pistoKpajjia pomanî a «tane pessej, este
sna ne ns s'ag însemnat îndestsj: aneasla este m nonops.i nspta toate KejtBiejije,
mi nel inapi tpiyea nsmai «tOJOSBpije jantei. Hei mapi napii, nentps a jsa
jiKsitopii ansi opam indsstpi-os mi al tpans«topma în SKjaBî, uepdea sn ns-mep de
sojdajji, ns Bedea în aneasti onepajjie demt o tpeasi EBni. Anesta epa 8n SKimB în
Kape tot epa mintir nentps apitOKpauie; ja OKii seî, 8n skjbb ssn «ţinea mai msjt
deuit doi npojetapi pomanî. IlepiKOjeje înseml ne-.ie mai rpaBe ns epa îndestsj
supe a o xo-lipi a nepde din Bedepe aneje ne npiBîa .ia intepessj ses. Aninaj,
oiKind assnpa apmiijop pomane 8n mape nsmep de npinuiî, nponsse sil sKimBe kb anei
ne Kizssepiîn mmije Po-manijop. Iîatpinienii ns Boipi a npiimi anest SKimB, dap
Ksmmpapi ont inii de SK.îaBl uii’i înKopnopapi în apmia jop 4>ipia je da jiBep-
tatea. Ilpin mizjOKSJ anesta ei nislpapi so.i-dajjiî Kaptaneni din Kapil «tinssepi
SKjaBî, mi îmi uiiiBpi în pezepBi mi <t>aK8Jitateă de a pe-jsa în a jop stmînipe
npe ane! kb Kape în-JOKsisepi sojdauii Kizsjiî în ininije dsmma-nB.iBÎ.
„Aneasti nojitiKi de a nipisi sojdauii po-mani, «t-ie nentps a ne aB6 a njiti npepj
pesKsmnipipel, 4>ie snpe a ns înanoi npinmii din Kape se «missepi SKjaBî, ns
Komnpomita în nimiKi Jiineptalea midsjipijop apisloKpa-jiieî. Dani biibj dintpe ei
Kbdea în mmije dsuimanB.iBî, mi daKi ej ns epa îndestsj de înaBBjiit snpe a se
pesKsmnipa, Kjienjjii ^si epa îndalopiiîi de a nane mim de ja mini snpe a’j SKoate
din poBie. IIjeBeienii, npe Ka-
^oro^: K: KONAKI.
73
pil nimine ns’l pesKsmnipa Kind aBea neno-nipea de a Kidea npiniul, epa în adoBip
în OE.iirnjjie de a pesusmuipa nn>ds.n.pi.ie api-'StOKpajjieî.
Ks Kit isEindeie Poniel se întinsopi, ks atita se îmnsjjini nsmepsi
oameniiop .îir.epî mi snopi ane.ia ai sK.iaBi.iop.
Siu'Miia mai aBea mi aite ISBoape, Ksm am maij^zis. Tojjf noniii ienidaul epa
derapau! SKiaBÎ. KoniiI se 4>inea siuaBi daKi epa bîii— dsyl de nipinuil iop;
dutopniniî dani ns-rni nstea njiti datopiiie. 8n tali îuii nstea Bin-de noniii Kiap
însspaiii «tăind : ei îmi nstea b'iii-de uii Kiap nenojjii.
îap isBopsi ne.i mal mape nentps siuiBie epa Komepu»i. JJepiie Kape da nea mai
ms.i-ti. map*^ de oameni rpeniel mi anoi Pomei 4>spi>: Tpania, Snitia, IJetia,
tfrpiyia, Ilontsi, întp’sn KBBÎnt, Ssds.i Esponeî Opientaie mi A-sia-MiKi. Ks
înlindepea iOKspi.iop se întinse mi nsinepsi nsmi.iop sK.1aBi.10p. In Komediiie isi
Apisto+an, a jsî Esnoiie mi a a.itop as-topî a Besiel Komedii, ns Bedem «tărspind
aite nsme de SKiaBi stpiinî de nit aneie ne ne adsKS aminte de Asia-MiKi; Kaqmv,
yludog, <p(rvţ. îap dam Aiehsandp» nei Mape mi în-tindepea Pomaniiop, Bedem In
Komedii ns-me.ie de Jăy.oi, /trei, ect. adihi,: Dani, Ueui etc. Pomanii OEininsipi
a da sK.iaBuop mi ns— ine de epsl, munte mi 4>aopI. Ile KiteBa mo-nsmente Bedem
SKiaBi nsplind mi nsme de netpe SKsmne. Ssb îmnipajjii Pomani, timns.i slepse
di<i>epinua ne epa întpe nKineie siua-Biiop mi întpe nsmeie oameniiop iisepi.
riiaye.ie de «K.iaBl ne.ie mai însemnate e-pa nentps Nopd, Emnopis.1 de ia Tanais,
ia rspa anestsi 4>.i8BiS, Donsi de astizî; nentps Asia-Mihi, E<i>es8i mi Side;
nentps Tpenia, Sa-mos, Atena mi Deios. Sfcsasll se Kinita e*-
* Trăită de L£gislation par Ch. Gonite. Tom. III. L. V. ch. II.
tin în snpe Nopd mi se aindea sKsmn ia Ssd sade msiiKa .iop da sn <t>oios 4>oapte
mape.
Kondiuia SK.iaBi.iop în nnlinilute s’as des-Kpis de mai ms.ipi aslopi modepni. Este
intist
kt. anestî na pi as a iimel nînne epa t pita ui Ka adeBipate Bite, mi kt. Bieayu
iop epa .lisaţi în iicepa disnosiuie a sti.nini.iop .iop. Aneasta npoBenia din
ideea ne’mi <nnea ei desupe SKiaBi.
(Baapma.) .M. |£.
. Ioro<i>i.iv>.i K. Konaiii.
în Kspind «tăind a se nsEjiKa Floezii.ie Jo-ro<t>it: K. Konnh'i, ns de npisos risim
a da oape nape iimspipi desnpe îileajju .lilepnpi a anestsi Bpednih- EipEnt E.i as
«i-ost din pinds.i a-ne.iop MoidoBeni ne’mi 4>inea înBiuilspi.ie în jimBa eiini ne
Kind Domnsi AieKsandps Mo-psz întpodssese, ne Esn temeis, aneie înBiiii-tspl în
MoidoBn mi pesniiliaînaintipea în mtiinui ne doBÎndia tinepii în mnonia DomneasKi
Kape, ssb a sa Domnie, as 4>ost în«t>iopiti.
Înlp'însa ^Ioro4>T.ts.i Konani nsînBijiat iimr.a eiini mi a ei iitepatspi, npcKsm
mi Matema-tiniie mi, mai ks seamx, IJeometpia npin a ki-pie Ksnomtinjji npaKtiKi
mjisnsese, Kiap ne Bpemea aneea, a 4>i npetstindene upiBit Ka sns.i din nei mai
Bsni imjinepi. Mal ne spini, s’as dedat ia stsdis.1 iiniBel tspnemti ne Kape o BOp-
Bia iui o snpica ks iesnipe, mi a iiniBel 4>pan-jjeze a Kipie iitepatspi, mi mal
aies sspiepi-ie 4>i.ioso4>i.iop Beans.isî a.i 18, îl epa coapte ♦amiiiape.
Î5na din neie a sa.ie de’ntiîs noezii 4>s Kom-nssiîn iasda Doinnsisl Mopsz nentps
aneie ks Kape anest Ilpinu înzestpase Kanita.iia Mo.idoBel. De aKOJO anoi
J[oro4>itsi Konah'i as sKpis
74
AMOPlfiA din nPIETEUISr.
Bepsspî de Kxntiqe, (Kxntiqe de j»me), dsni Ksm ne atsnqe ms.it epa oBiqeis.i, iui
Kape s’as 4>TiKsl nonopaje mi as *ost în lutiinua tstspop Kit s’as mai ijinst
mejodiLie naijiomue, aie^e melodii a Ut de opiijiina.ie mi ne Kape astxzi de isloB
Jie-as ronit ajte în JOKSje me.10-dif stpxine.
Ilintp’aqe^e noezii smoape, line xiiki., Klap mi astxzî, din awei ne se mal oksme
ks e.ie, ns as aszit ne spmitoapeje:
ZlopI de ziox'se peBapsx Uli es OKil n’am ^vnais!
Ksm sx’I .piiKid in.nd el Bapsx n*pae de *ok anpins!.. ctc.
sas
Ilin’a ns pesxpi zlopi,
Aa Mo.idoBa’s nx.ixtop.
Bal mie! de Kxte opl Ols sx jiemin rn’ote sx mop!
sas
Onimopi «psmouil,
Ds;i'ie’s, nu&nrxloml!
III. q. a. ui. q. a.
Benipi. ne spirn. noezii.ie mai .isnqi, mal sepioase, npeKsm aqeasta intitsjiat'B:
Amopsji din npieteinsr, ne Kape o nsB-iiKxm în ns-mepsji aqesta, mi, în s<M>pmit,
tpadsqepLie qe K8 8n deosesit talent -ie <i>iqea din KSBiT.nt în K8B*nt, «t^pi Ka
e^ie sx neapdx ninî înjjeje-sej(8J, niqi 4>psmseua ■ opiyinajsMsî, mi desnpe Kape
se noate jsa o idee .ixmspitx npin aqeste dosx Bepsspî a înqenstsjsl SKpisopeî
E^oizel Kxtpx AEeijapd, de Easp Aopmian:
Dans ce lieu solitaire, abri dc I’innocence J|Vntp’a<iest ,n>Kaui mi tainiK .iok de
neBinoBtnie Ou riţne avcc la paix un dtcmel silence 8nde naaea ks tiiepea as a .iop
.pninipijjie... etc.
Mai de jsat aminte însx este kx toate Kxte as supis aqest ExpEat SiT.ut Klap mi
nsmal în
jiimEa adeBxpat PomxneasKx snpise; mape me-pit qe din zi în zi se *aqe mai pap ks
ames-teKs.i snop napaBBpl «tpxine nintpe a ,ie a noas-tpe mi ks neKsmnenita
întpodsqepe de nose KSBinte qe aqeste tpars dsux sine.
.loro*. Konahi as *ost om inBxijat de ne Bpemea h'xnd, în MojdoBa, îiiBxuxlspa qe
aBea epa rpes de Kxmtirat, mi noet a Kxpsi în<t>o-Kati ds.iqeajjx de SKpiepe,
npenxt mi .linmede în rpais.1 neamsjsi ses, Ba pemxnea nentps Pomxnî nspspe Ka o
K. N...
Amops.i din npicTcnisr.
Am Iseit! asziijl inimi K8B*nts.i Boctps qe.i mape Ue bx njeaKX ah dspepe mi bx
4>aqc cimuitoape,
Ue bx jcarx, bx snewte *xp’ de niql o cuniqie IUi bx dx’n Bieaua acta a.itx Blajjx
mi mal Bie!
Am Iseit! mi KsnocK rsctsj dparoctel necte mxcspx. AcKs,ilajiI kx bx rpxlemte
ainoplsj npin a mea rspx: Aqect .pmnxpat a.i asmel ctxn*nitop ne n.ixqepe,
Tipan ah ^wnnpotiBipe mi mijoctiB na dspepe,
Ns qepe de ja boI c.iaBa de-o zxdapniiix Issipe Ue ce narnte mi ce tpeqe Ka sn
Bicde nxjsqipe!
Spemte, q>sne mi aacx inima ncctxtxtoape Me Ka SBspxtopîs.1 4>.istsp, dintp’o
<t>Joape’n a.itx »ioape, Tsctx nsmal, <i>psnzxpemte a iEOBniqi.iop q»ipe IUi oaacx
q>xp’ de Bpeme aincitx de ms.iijemipe;
E.i qepe, Bpea mi dopemle de Jia boI aqea Issipe Kape Klap ^noiinijeazx ne dosx
«pipi .^nlp’o <i>ipe,
Uli, ^mn.ixndsje de 4>oks.i qe jie apde Ksn.ixqepc,
Je cnopemte ms.i(iemipea npin nesaz mi npin dspepe.
Dap sn JSKps ama mape mi KS-atxta 4>epiqipc Ka cx’j doExndiijI adBC, boI inimi ks
c.iaEX <tipe, Kpedenixul kx ns ce noate dcsxt ks ^vnde.isnrape De csnxpxpl, de
nehazspl Bipsite npinpxsdape;
Bpeme ms.itx, ctxpslajx, ^nrpi*ipl mi ^ndoleje, npiBirlepl, o<i>txpl mi .laKpiml,
n.ixncspl, psi.il mi octene.ie, Cs<i>epipl, dspepl Ksmniite, npenscspl otpxBitoape,
nacspl decnxdewdsitc, nacspl 4>xpx mxcspape,
Uli necte aqectea toate, xhkx cnpc ^indeniinipe,
Ce qepe npietemsrsj ks Kpedinux iui Issipe.
A M O PI 5 A din nPIETEIUBr.
75
ITpietciufir! dap din qepspl .ia om ks ms.iti npiinui,
He te naiutl dintp’o Bcdepe mi te-adaopl npin Kpedinui,
He amop nig iui nstepnix anpinzl Ks-ata mi<K.ioqipc,
Kind, Ksnpinzmd dogi inimi fintp'sn r*nd mi'nlp’o snipc, Illi anT.nds-.ie denpincc
nsmal npin OBiqlnsinijK «la cimnatic, .ia mira, .ia dparocte mi Kpedinui,
Ae csnsl *ipi de Becte ja npe«aqepea qea mape Din npietemsrs.i dsjqe j|in amop ks
jfineoKape!
Ax! Kpedcmijjl inimloape ki o ama jfînnijgape,
Dintp’o nopouipe mira .fin nopoqipea nea mape,
Csle ne om ranri înţepi mi nnri Dsmnezeipe,
IUi’ji <t>a<ie tpiind ci rscte a pals.is! «epiqipe!
J|\nci nini a aqlsnpe .fin ctenina anca mape Kite msnql, rate neKazspI mi rat n.unc
ks cscninape, Inimi, coapta xotipcmtc ci pifidaulns Eipr.ijjie!
ÂCKS.itaul ki Bi xe-a cnsnc nenopoqita Zs.mie, Zs;iniea qe, mal «psinoaci de rat
zlopi-ie .ia «agi,
JJVntpe «jopl ’naiti Ka Kpins.1, ks onil mspl de nerpeajji: .Bal mie! ziqea
ks .laspiml .fintps a ca Biitape,
„He nstepe neBizsti mi odixnel cspnitoape „Ce pidira .fin cimijipea Bietei
inimloapel me.ie,
„Illi mi apde, zi mi noante, Ks’ntpictape mi its ateae? „Biz npinactia ks onil, biz
a mea lira.iomie:
„Dap .ie biz ks ms.iijcmipc mi jc pir.d ks ESKspie!
„Ax! npietemsrsx cinrsp ape oape acti «ipe „Ci tsjBspe, ci anpindi ini ci de mi
msijiimipe ?
„Eg, tira.ioaca de mine! mi mtieam ki c*nt xerati
„Nsmal ks npietenie mi ks inimi Kspati
„Kitpi oinsj qe ks qincte m’ag Issit mi mi Issemtc:
„Dap Bal mie! ki dspcpca Kape .finii npiqinsemte „Ns’l ks cemne de Issipe naqlnira
mi micspati,
„Hi’l na «szuepsj qe-mrpinde o dparocte fiiw>0Kati!
„Zi.ie, nonjjl, netpeK ks r*ndsj .ia dsjmea jfinKinsipe „He nspspea jpml adsqe
mi'rnl c<t>etemte nusqipe ;
„Niql sn «ei de ^imnisape cs<i>.ietsa meg ns ricemte „Uli KsnocK ki ne tot qeacsa
natima qe mi msnqemte „C’adaoMe mi Ksnpinde cimgipiie me.ie toate,
„J|\nrat nimira, ne .isme, ci mi mmr*e ns noate.
„Blaga mea ecte o mape Kape ns ce jinimteiute: „ITpietemsrsj ce .îsnti, amopls.i
«sptsnt ctipnemte !
„Aml Bpe ci mop, dap mi moaptea aml Bpeo Kg-aqea nstdpc „Ci mi dsKi’n qeea .isme ks
naissta mea dspepe.
„Dap Bal mie! snde ecte nin’ ja atita pisdape ?
Ama, de dspepl Ksnpinci, .fin nenazs.i el qe.imape, Nemmrileta Zsanie, npin
cscnins.i el anpinci,
Ce Bemtezla na o «.ioape qe Jjin zlopl de zi decKici
Uli .linciti de Bieaua posil qel pmopitoape Ce tonemtc csb apcspa coapejsl
ks ,fin<i>oKape.
Dap ns mtica ra’ntp’o .latspl, ks acemenc dspepe,
Ce Baiti mi ce nramie «ip’ de niql o mmrilepc iKanoK, anei npietin ks qincte mi ks
Kpedingi,
Kape, mtiind ki amopls-i ns csocpe răpsingi,
Kita nin, npin deniptape, ci csane de-a.isl xoBÎpc,
Iili «sijea... Dap Bal de d*ncsi! ra a dparoctcxop «ipc Ns’l csnsci niql ja «srs,
niql aa Bpe o deniptape,
Niql .m Bpeml, niql .ia npetanepT, niql .ia opl qe clpimstape; Mi npin toate ea
picsate, anlsmje mi Eipscuite,
ScKats.i tot .fi.i Ksnpinde mi nnpi.ic npiBemtemte.
„Ax! ziqea itsnpinc de .laspimi, amap mie! amap mie!
„Ksm ci mat acKsnd amops.i qe m’ag poEit .ia Zs.mie?
„Uli ci’a mal acKsnd ci noate, rand apde mi mi tonemte, „Kind dspepi.ie ks rate mi
cs<t>.iet mi tpsn pinemte „Ne cs«epind titnsipe KOBipmecKg opl qe piEdapc?
„^VntOKmal na .ia c«Apmits,i aqemtel Blefit tpcratonpc „Kind moaptea Kg-a ca
Kpszime ce apati, ce Bcctemte „^\n i>aiia Blets.isl bojiuib ne Kape din Bil
pinemte:
„Uli mal pig mi mal ms.it mra, ranl c>i>Apmits.i opt mi Kape „Ieapti oms.isl ce’ml
cnsle dspcpuc Kite ape;
„Iap mie ns ini-l leptali niql atita mmndpe,
„Hi tpeBse ci xe cs«>ip mi ci mop .fintps tiqepe!
„Ax! npietemsrsj Kape toati .isinea jpi ciiBcmte „Uli dsni Kape a.ieapri, dap pape
opl .fu ncemte,
„nentps mine ecte msnra, dontam mi icinsipe:
„Kiql m'apsnKi mi mi fiine .fin KazniKa ctimmnipe,
„Opl a *i qinctit npietin, mi cum tpar deZs.miea,
„Opl ci*! decKonip amops.i qe Kg-atita tipanie „M’ag nsnpinc mi
mi’mni.ieazi, .fînrat ns am pics*.iape!
„Uli ama opl ksiii .ia mine npietemsrs’l nepzape.
„Ax! npietemsrs.1, Doamne! aqea ci><inti .ieritspi „He ce’ntipemte npin «ante, lap
ns ks Bopse din rspi, „leptami-Bel Ka ci’ji .icnid nentps o amopezati ?
„Dap qe ci «as ? qeplspl c«inte! Kind inima cipetati „De-a amops.i8l .lonipe mi
anpinci de-a.isl napi „TpeBse opl ci IsBeacra, opt ci pisde mi ci moapi!
Aqect «e.i netpeqea BÎaga acti de ncnazspl n.iini .|\n Balete mi cscninspt ammdol
ncntp’o npiqini,
Uli «spea sns.i de a.itsj, rindind ki npin deniptape Amopsjsl Bop adsqe cradepe
mi’nmsuinape.
Dap ns mtiea ki aa spmi sn npiae* de -fintianipe De mit de opl j|U anpindc mal ks
ctpamniKi nopnipc.
„d>sijî Zs.mio, «spt Zs.mio, ctpira e.i n.iin de dspepe,
„Ki a ns te Iseî, dpari, ns ml-ag mal pemac nstdpe!
76
AM0PI8A din IIPIETEIUST.
— Denxpteazxte din oai'inl, pecnsndea Biata Zsanie,
„Kx asnoca, ne toatx zioa, ax mal ms.it mi poseca pie! —
Tot aum bb npeasnpipe, din pxsdape .pn pxsdape,
Amxndol jpntp’o dspepe cc sena de ne ninloape, llxnx axnd odineoapx, dsnx asm ce
npiaeîaemte Ilspspea axnd Bpea ainopsa .ia >iel Kape .pi ISBcmte,
AS cocit «tepinit neacsa de dopita .pntxanipe:
Kxnl aa a .ikI c<t>*ntx boIc nimiax iik—I cnpe onpipe.
^\ntp'sn aoa nsctils mi lalnia, de aspxnd an>aat aa asme, 8nde cnpe txmxdsipe
nxtimauii! meprs ansme,
8nde n>ipea .pntpictatx mi .pntps nocomopipe AS peBxpcat toate neaej >ie
npininsecaS nvBxnipe:
Msnpl ;pnaapl nxnx aa nospl, nxpae npin ctxnnl Bxpcate, Kodpi de aonanl ceasatinl
nintpe netpe pxctspnate,
IIpT>nT>ctil necte npxnxctiî, adxnniml jpntsneaoace,
8nde zmespa mi ««papii mi mspa <iea mal <i>psmoacx KpecaS ^n Bote decnpe oameni, ax
nsmal axte-o nota Cas/aeuite aa Eleiiil BO.maBl de tpeast as mape n*piax—
Ako.io Elets.T Ia ă no a, aaoao Biata Zsanie Co’ntxanit... Ax! nine
noate .pntxanipea ,iop c’o capie? Opî-ne aondelsa c’apxtc, opl-we rpalsa cx
pocteacax,
Nimia cnpe acemxnape ns notS cx .pnainseacax!
Jlaapxml, Balete, cscninspl, axnd mi axnd axte-o csaaape, Jleuiinc neaontenite mi
de BÎapx aspmxtoape,
Ksnpindepî, .^nEpxpimape csb npietineacax «>apx,
KxstxtspI as pxnipe mi nxdepl spapx a a Epapx,
TlpieirlepI mi zi mi noante, rxndspl as meaanxonie,
8ltape de toate neae, .pn c-pxpmit o moapte Bie!
As ctxtst a .iop Biapx, rixnx axnd din nepxsdape Iaanoa asuspin cs<i>aet axzxnd aa
a el ninloape:
„Ax! Zs.mio, ^unl emtl’dparx! I-as zic asnpincdcpsmine, r^\ml emtl dparx: >ie noi
«pane, axnd cimt ax mop dsnx tine? „Kxnd mx c<j>xpmeca! axndcxcs-axp ns’ml-aS
malpemacnstepe, „Kxnd toate neae, .pn mine, c’aS npoxast .pn dspepe? rliltis ax’t
cx’ml nsl jpnainte npietemsrsa nea mape:
„Dap toamal npietemsrsa ml-aS anpinc ««oasa mal tape.
„Bal mie! ei mi amopsa, snindsce .pntp’o -pipe,
„Mx msnnecaS mi mx omoapx as jpndoitx nopnipe!
„N’ain pxraz, ns am odixnx! aszl neiits.i asm pxcsnx? rBez1 nxpxiae de aaapxml ne
aa noaae’pl ce adsnx!
„Ns te pndspa de mine, ns mi axea ia nlepzape,
„<PiI aa dspepl miaoctiBx, axts emtl a mea caxnape!
„Ts emtl DsmnczeS de mm, ts emtl ctea de .pnBiepc... „Bindeax mi icBXBemte amxpita
mea dspdpe:
„Kxni a mal tpi>i .pn asme ns not «>xp’ a ta Issipe!
Anecte ziaxnd ia noaie’I as axzst <t>xpx cimjjipe,
As aMst, dap mi axdepea l-as «poet ccmn de ^nainape:
Kb'iî c'aă iipiieacit as rspa cipstmd a el ninloape.
Tpemspbnd Biata Zs.inic aatx, Bede, ce’nrpozemte, Bpea c’aulste dap ns noate, ai.nl
nslepea ^vl lincemte.
„O! tiaxioaca’n de mine, aa ne-am aplsnc actxdatb!
AS ctpirat aS-anea dspepe ne o inimi. c«p-Bpmati>
De cxpeiil mi de asjjite ciOBoade o asBBiitape Din neacsa ne ce pinemte mn’ ^vn
neacsa aapc moapc, „O! taaoaca’n de mine! cS c*nt cinrspa npininx „De csni.p'BpI,
de ncaazspl mi de mopjjl n.iip’B de Bim! „Ax! cs-paete ^mnetpite! ea moape mi ts
pxBzl bnai.?..
Atsnne, aa o necsiib, aieapn. din cti.nai.’n ctinas Oii aatb, asiepe lepBspî, Ie
anx mi jpa ctponeuite:
Dap ^n z-bdap, ax amopsa don-topil ns npiimemte !
„He cx inx <paa? Bal de mine! ctpirx, ijinx de dspdpe, „Dsmnezesae! aplstx’a, ax eS
ns mal am nstepe!
j[\n csdopl, aaapiml caxadatx, decasajix mi decnaetitx •tspe, Bine, ce’nBxptemte aa
o decnxdewdsitx,
Zx.isdx aa Bal de dxnca! ne nxm/xnt mi aa nep aatx,
Bpea cx ctpiye, dap mi r.iacsa i ce tale de odatx,
Ce noBxpnemte mi aade necte dencsa aeminatx De nxaazsa el snicx, de nxaazsa el
c<pxpmatx!
Anect <pe.i o tsptspiax de axnrx copia moaptx NinI ns CEoapx ninl ce dsne, ni’ml
amteantx tpicta coaptx, Ilxnx ne neaepîsitsa Bxnxtop cx o omoape Oii ne d&nca axnrx
tpsnsa Issitel el espioape.
lIe npiBeaimte de weae nentps inimi cimpitoape!
Anect tpsn asnpit ne pxpnx mi aincit de-a ca cs<nape, Anei oal nerpi aa mspa, anea
rspx aa psBinsj,
Anca cin aa tpandan-ipsa, anei rpsmazl a.iBl aa apinţa, Aneae mxnl aa zxnada, aneae
«ppapide spape j]\ntp'sn minsnt cx cecainiBe din Bieapx’n nesieapx!
O! boI cs<i>aete as miax! o! boI inimi as dspepe! Bxzxnd ax anemtl iBOBninl snsa
nentps aatsa nlepe,
Ecte oape as nstinpx cx ns cimpipi jpndspape,
Cx ns on>tapî, cx ns naxnpepl nentps .aaaniaa aop etape? Dap .pndpxznipî, ax amopsa
opî mi axnd nine BOlemte: Ka sn ctxn*n as dspepe mi neaptx mi miasemte...
De .pndatx as nxctaBsa anca nain de Esnxtate C’aS anponlet de dxnrnil mi, aEspind
cxnxlate,
I-aS .pntopcaa aaop nîapx, I-aS smnast de «epinipe, .Ie-aS dat dapsa asi nea mape
de o Benlniax Isoipe!
Uli ae-aS zic: Decisa’ icnite, dectsa’ atxta nepaape:
Kx, asntxndsBX as mine, B'apI anpinc «oksi mal tape! MspitopI, asm ns mtipl xnax ax
nstepea mea ce’ntinde Ilcctc nep, necte BxzdsxspI mi toatx asmea asnpinde?..
Atsnnl, aa din comnsa moppil, pxdiaxndsce Zsanie— Kxnl aa merneî tot dcasna dspepea
ecte mal Bie,—
J8PNAAISM8A P O M T> N E S K.
77
Illi cimjiindsse ne cine de amop .piicsfxeiiitx,
Ks lanpiml de ESKspie ne ospaz .pmnodoBitx,
.Ixn n. Ia an ok Tssitsx, csb an Konauls 'na.it ini mape ASnpiimitglspxmxintsxde-sn
amop ne cfxpmit n’ape... Illi «a ci ce nonieneacux de bciI actx .pntxmiuape, rie
aonanls as canat cxobc ks aneactx Ksnff.ntnpe: „Kxxxtopsxens tpcne, ctx, netcuile
mi asnoajiţe „Kx amops.i <ie.i mal ctpamniK din npietemsr
ce napjc.
ilKApna.iismAJ Foim.iiosK in 1855.
(s*ipniiî)*
Texerpafsx Pomxn ne esx .pn SîbîTk ssb pedahjjia d.isl Basi’il ape ades Bsne
apliKO.ie, inal a.ics de ko-tnepu mi arpiasxtspx. Aaiiia no.iitiKX a sa nxnx aitsin
e .pnsx foapte mxpginitx. Ks intepesexe Ilpinijinate-xop se npeoiisnx nsmal aa de o
Bestie seKondapx. Este oape aneasta din jinsx de Kopesnondenjţl, opl din
ncnstinjjx? Ns o nstein xotxpi.
Tazeta de Tpansi.mania, pediratx ausm de d.i: IaKOB Mspxmeans esle .pn mape
deaadenijx. Pens-mexe el as fost mape nsmal nxnx .ia 1848 Kxnd n8 dipirat'o nana
xslEapiiil. Heae mal Bsne aptiKo.ie des-npe dpitspixe mi intepese.ie poinxnixop
emîa odini-oapx .pn anest jspna.i .pn itape nsB.ii'iimtit «iei mal .pn-
semiiaui .pml dedssepx rendez-vous. Tazeta de Tpan-si.iBania se oksiix, npeKxl .pî
este .pnnoit, ks intepe-se.ie matepia.ie a pomxnijop de neste Kapnaijl; lap .pn kxI
npinemte Ilpiniiiuate.ie, ea se inxpginemte .pn estpaKtspI din Tazeta de xa laiul
mi din Bestitopsx din BsKspemtI. Kxnd nxte-odatx .pnmipx ape sn ap-tino.1 opiginax,
anesta este nerpemit sn nanegipih-ne i s’ais tpimis din MoxdoBa sas din Ba.iaxia.
J|\n aueastx npioipe Tazeta de TpansixBania se noate xxs-da kx ah-sm ossnx
nex .pntxls xok .pn jspna.iisms.i PomxnesK, axnl as .pniBSKnt tpimBiija pensmipel
ks mKxt Kspaj mi, ades, ks <i>oapte nsijin taKt.
Mal pemxnîs dap ZiniBpsx mi Timnsx. ZimBpsx este ham snxpieat; de mi .piui apatx
Kopniue.ie .pn toate zixexe, ex s’as <i>xK8t ks tots.i mititea. Ilpo-
* Bezi N° 4. 5.
1
BepESj; Ilaza Bsnx tpcne npimejdiea pea, a’a8 .pnuexcnuit; de ancea .pl mi menim o
Bleaijx .pnde-.isnratx. Ssn.iements.i xilepap ne’x .pntoBxpxmemtc odatx ne
scnlxmxnx .pi jpntpene ks ms.it naptca no-xitiax.
-]\n S'hxpmit mal aBem a Bopsi de Timnsx din Es-Kspemtl, pedirat de 1). Eossencans
ne, a.itx datx, Ie mi nsmexe de T. I.iapls.
Timnsx este o noXx .pnfxuimape .pn Jspnaxis-tina noastpx; snpijinit de aascxe nexe
mapl de nc-ro|j din BsKspeinlI, e.i este menit de a penpezenla ui’u anxpa Bieaua
ini intepesexe stxpel de miz.ioic stape astxzl atxt de imnoptcnlx .pn Espona,
mi .ia noi de-asla nxsKxndx. Ama s'aS jsdeaat aueastx «Poale mi de Ilpesa de Opi
ent.
Timus.] este sinrsps.i jspna.i i:ape as acopdat dis— Ksuia nojitiKx; e.i ape o
oninie, o snpijinx, se si-xeuite a o u*aue sx npeBaxeze assnpa idei.iop Kontpa-pe.
E.i sinrsp nxnx assm as jpndpxsnit a sepie ne stearsx ses: dp i tspi xe
Poinxni.iop, Kxnd'ie.ie.ia.ite 4>oI nepiodiue se lapesaS .pn bckIs.i xoram a
tx'iepel des-npc opl 'te hostie noxitinx npinitoape axtpx llpinniiiatc.
Pedaatopsx seS nape a <t>i n.iin de Bsnx Boinjjx .ia .îsnps mi de .pnapedepe jpn
Biitops.i Kaszel saxe, dosx .pnssmipl neaiixpatc snsl Ei.pBiit ne npelinde a fi op-
rans.i snet oninil. — flpin spumpe, ne nxanc a apede kx naptea defehtsoasx a
a'iestel <t>oI, npoaine nsmal din neisnita pedantn'ps.isl .pnlps a nspta o apmx a-
txt de asKsjjilx sa iipesa. Ama, ks nxpepe de pxS am Rxzst kx D. Eosseneans hb este
.pndests.i de asnps -pn axegepea aptii;o.ii iop ; ks ains.i anesta jxp-naxs.i se8
jiitnemte mopaxa nxBxiKX mi, mal a-xes, anex simtiment a «psmossxsl ini a onestsxsl
Knpe tpeBSIe nspspea sx noaxjiseasKX nana snsl sapii-top, mi mal axes a snsl
nsE.ii'iist: Bpoim a nomeni de aptiaoxsj ne as emit .pn ssnxementsx Timns.isl ks N.
4, isaxxit de T. Sion aape, nxnx aasm, as as-nipat de aiul fane sn nsme npin axte
mepite deaxt npin ssaiese de s kan dax. AptiKoxsx Dsaxc, a-dpesat femeixop
MoxdojBene, nape doBcdeinte kx asnoamte atxt de nsiiin anest sens, ks toate kx
npetinde kx exe l-as .pnxxnit nxpsx, as npodss sn <‘feKt ks tots.i desnxxast. Nimia
mal nedpent, mal aporant mi mal nsijin nemepitat deaxt ^\iiBinoBxiji-
*
78
J 8 P N A /IIS M 8.1 POMINESK.
ptie Dsaae Sion! <I>emcea este xhkx cea mal nosi-ix napte din societatea noastpx,
ea ;pntpece ks ms.it ne BxpEaul. Mentps ce dap D.isl din eKcenijil se caKx
pers .ii? nentps ce .pn acest aptiaoj npe «ape, daiix iifi'.i ap ci isaxait nici am
nste Kpede kx este a as! T. Sion, atxta de ms.it se deoseseuite, mi npin idei, tui
npin ştia. desnpiepije saae de mal înainte? nentps ce .pn acest aptiKo.i, adaor, sx
msstpe atxt de asnps penepajjia de cayx? Uli Klap dpente sx cie msstpxpiae saae,
este nnsin timns.i de a desBX.ii stpxini.iop, tomnai .pn acest moment rpaii mi
KpitiK nentps Biitops.i [jepel, metexneae noastpe? Sonoate D.isl kx ks aceasta ne-
ap cace mai peKomendaEi.il? Dasl, Ka noet, ns mi-ap nste a .iepe a.ite ssjetspî mai
notpiBite, sas sohoate kx cemeiae MoadoBene s*nt pesnonsaBue de nenopocipiae saae
amopoase ?—I\ Sion epa nxnx ai<sm, mi Ka noet mi sa aapantep, sns.i din tinepil cel
mal sine Bxzsiji .pn Iaml. Ap-tiitoasa ses, ai1 pc: este ns nsmal o neisKssinux dap
mi o ninx de lesc-moralite, as jiunit Koapde.ie ceae mal deaiuale a snei naijil,
aoBinds-o pn ono-ps.i mamejop, s ou ii a op mi a ciiceaop. Ks adeBxpatx pntpislape
mx Bxd si.iit de a adpcsa snsl npietin mi noet cea Isbcsk aceste .linii, coapte
B.ixn-de, notpiBinds.ie ks nemsauemipea yenepa.ix ce as npodss, mi de sape s*nt
sirsp kx D. Sion s’as mi jpiiKpedinijat atxt npin pehaamauiiae ce as tpeBsit sx
npiîmeasKX mi de-adpentsa, Kxt mi npin acetic ce s’as tpimis pedanijiel Timnsasi.
Pomxnia Jitepapx sinrspx as npiimit nxnx ansm mal ms.ite npe sape .pnsx ns ae-as
dat nsEaicitxuil nsmal Ka sx ns des-nidx sn Kxmn mal aapr snsl SKanda.i de jx.iit.
Somx tot a.ix. Noi am aBst mi aBem xnnx ns-B.iicistl. Eaiad, Msprs, MalopesKS, K.
Poset, Epxtea-ns, Bx.icesKS, cpauil Xspmszxnemtl mi a.mii... as o-nopat jspnaaismsa
pomxnesK. Dap nxnx ansin n’aBem xnax sn sinrsp jspnaa sape sx pxsnsndx .ia tpessin-
Ueae naiiiei; mi, ks toate aceste, pn caua enoxel se-pioase de astxzl, pnmijaoKsa
rpaBejop pmnpejspxpl ce se adsnx, pnaintea npesel stpxine sape zianiK se OKsnx de
pomxnl, pnsx mal tot deasna pntp’sn sin irnopant sas ostia, cea mal mape ncBOIe
nentps noi este de a aBoa sn jspna.i sepios, neatxpnat, ssnss nsmal aepiaop
adoBxpsasl, Kape zi.miK sx npoKja-me mi sx anepe dpitspi.ie H p i n u i n a t e .i
o p, pcKsnosKste astxzl pn npincin de Espona pntpea-
rx; Kape, dxnd OKxpmsipel sn snpijin Kpedinclos mi neintepesat, sx’I desBx.ieasKX
aBszspiae ce se caKii expx mtiinua sa mi snpe narsBa uepel; Kape sx'rnl nsle de
sinrsp SKon a stxpsinue.iop saae de a cop-ma ns nsmal edsKauia noastpx noailiKX,
dap xiikx de a ne Ksatina natspa mopa.ix, pntemeind nosiaiae Kpedinjje, dcsBO.itxnd
pn inimi.ie noastpe simtimen-ts.i cpsmossasl mi a onests.isl; mi ciind pn toate
anxpxtops.1 mi snpijinitopsa Bsneaop mopaBspI. Pezs.itats.1 msncel snsl asemine
jspna.i ap ci kx ap asmina sanse pntpeul Kape astxzl n’as nici o ins-tpsKuie, mi
Kape nici ap aae snde se o rxseasKX a-Ispe; ap ci kx atsnce am rxsi mal msat deaxt
astxzl idei sxnxloase mi imnpesil mxntsitoape pntp’sn nonop nentps a sxpsia sicaux
snipitsaax s’as exast nxnx aKsin atxt de nsuin!.. Eine.ie ce sn asemine jsp-naa ap
npodsce, ap ci neste mxsspx.—Nerpemit kx rpestxuiae de a peaaiza sn asemine nporpam
s/xnt mapl, mi mal a.ies .ia noi snde jiseptatea tinapsasi este xnax atxt de
mxpyinitx; dap totsml ns sonot kx ap ci neste nstirmx de sipsit. TpeBSie nsmal Ka
Eap-Batsa ce s’ap xotxpi sx lee assnpxml o asemine im-noptantx pnsxpcinape mi
pesnsndepe, tot odatx sx Uie seamx de pmnpejspxpiae aoKaae, de nlediciae na-pc
s/xnt .pn nosijiiea de caux, mi mal aaes de ne-nperxtipea nonopsasl nentps a npiimi
de odatx mi pn mapl doze, xpana seci nins.isl adcBxp. Snpe a ayisnye .ia aceasta,
jspnaaismsa tpeBsie sx se lee dsnx ni.ida .îsl <J>paiiK.iin * Kapc.ie as npaKtisat,
ks atxta isKSsingx, apta de a nonopa-iiza adeBepiae co-aositoape, mi de a .pnexuima
scatspi.ic mopa.iel npaK-tice ssb copme atpxrxtoape mi suioape de pnjjeaes nentps
nsmepsa cea mape a cetitopi.iop, tpanscop-mxnd .pn miiix monedx, nentps tpeEsinua
ms.iuimei pntpeyî, isnpxBiae ce pnBxuatsa sas rxnditops.i des-Konepe .pn csnds.i
KaBinetsasî ses.
M. Korx.mi'ioan».
* Artaud: Encyclopddie des gens du monde. Toni. 15.
I10EZII mi MISUEAE.
79
OCGU.
♦
illis'iejc.
O Mkzi> .ia rnixa.».—namcpas tpcxat am naEsixal P es-xsnapca iu o a p i a i .1 o p
sat Moaptca sal Sion, enizod
pape se Bop *i nilpsns ncrpcmit de mape nnxnislanc 4a so-tipca ascscl rpoxmie
pcssanipi inlimn.iate ausl din nocgit de ta.ient a Mo.kIobcI!.. S&ntem dap «oapte
Esxspnnil de al astea -pnKpcdinga ki I\ Sion na as «ost de istOB jepl*a moapi-
si.iop, iui xi, dnxi .pn Santa sa xa asesle .liriol .pn^pisniualc es mt-as ncpdsl
nasas mi apcxise, npcxsm asirspcuzi noeinss sal Asexsandpesxa, e.i na aninat xa
inima tca*ipi mi i-a& pe-mas inxi destasi natepe nentps xa si noati ginea .pn mini
Ki e ine* neste ApxiBi, ncrpemit xi Binstaui fiu motiB maxi mai natcpnix mi mai
sine xamantat; Kain xi moapisii de-axo.io nana sai i-ap *i mmxat,
Uli-o nani de «isomi.n ncntpa sxpis .pi adsseam;
Kisi dopiam din ax mea sa«set se mai aid ne-asost noet Ki s’anaxi de sxpis iapirni
mi xi iap a pnaiel.
De a a r.iptapî, ne .ia x.iar.api, sndc Biaga-mi xestaesxiS, Snde Binepea, sse
masxi, de amop .puii sate jox,
Snde intpipi.ie toate mi oppica-mi »n son.
Hast ne noetas nostpa... nixiîpi na-s apmipcsx,
„Nerpemit, mi-am zis atsnse, i s’a .pnliuin.ial scBa nllli Bp'an *e.i de piSBanape
c.i s’a nas a medita! dVntpa ’n Ko.igia, 4a snitasapi, snde oamenii nsosxS
epoi-xoinix dcsxpis de npietins.t nostpa Tp. A.iexsandpcsxs .pn Bcpsspi apmonioasc
mi amspistise. Anonagii .Pommicl ’^iite—
Sopionpe-a IltuieT,
Bol, a Pomeî demne 4>iM, Mxndpe jjepl a Pomxniet, Admipate ’n timnl antÎMl!
nana sa de noet. Dpent dosadi, usEjixiui aise apmitoapea Eaxati de noezie.
Aa boI Bin mi, k» mipape, A't'.iK tiiiK.i stpemomcsK. JJepinil Dsnxpcl .juni nape
Kx e TispBJ potnxnesK.
O Hâzi, .ia SniTa.i.
SsBcnipc de 25 Iansapie, 1855.
Ki'tl a Pomeî ssBenipe M’adopmind ne le-as .ixsat; Uli a jsl Tpalan tnxpipe h'xnd
ne Dani a» SKBjsrat,
Sxpstxpl, nponinijl >t*p8inoase! Sx iKEim mi sx snop Lin,
IIIi. jfiu noniţt .piiUneaoasc, Zopil /.i.tel s’amtentxm,
De demaxt A.icxsandpesxa -pnsetase dc-a xinta, llli de tpista .isl tiscpe
toati .lamca se mipa.
Bnii sinaia xi noate r.inssj seă a amopgit; finii ki de-atita xmtix axam Ba «i
ostenit;
A.tgii xi ne seca sanie snpe Osimn s'a .pni.igat Ka se aiEi-o xon«cpingi xS-Ano.ion
se s'a xicinat; Asgii xi i s'a pant sipa mi x’a dato sa dipes Aa an *asp xape mxi
se-I stpixat n’a pngeses. <l>e.i de «es de Einaiesc!.. Iap ei anas se mtieam
Siv.nt moliBe qe ^tnhjinx Simnatie mi amop;
S*nt .i8qe«t>epl de ^«minx, De snepape’n Biitop.
Uli xi asta na risemle xa se sxpie de e aii !
Asl*es dmd xa soxotcasa, mi sxos de sa lânii mi siă Unii xiap sa pezidenga Eapdasal
se ea isEiam,
Sxpstxpl, npoBinuI q-psmoase! Sx l8Eitn mi sx snepxm,
Uli, .pn nonjji ^\nt8neKoase, Zopil zijel s’amtentxm!
DcsI, sosesx pn xauitasa mape-a IJcpei Poininemtl, Kapc ui ti pi xi toati samca o
nsmcuitc Esxapemti. Mi nopt mai .pntii ne ande oamenii se Besesesxi:

Ea nisi xiap ne sa ApxiBi apmcse-I na se nsestt.

80
MIS'IE^IE.
Asia mi timidaipc Kind de r.oa.10 nilimcsni.
Mi alt sino n dpeanta ’n slmra, ţipi .pns 'a KSlcza A randi K’AacKsandpesKS .pulpe
Eoanaoi s’ap atsa.
O asemine idee Kiap mi Klap dam’inl Bcnia ■ţlnsami ci nml ti ronit'o; n'aml ti zis
ki este-a mea. Kmds’s .pn anaptamentxs sade sckss.i ies tpamos De eteale.te
naiicpei nainpe tt.pi de to.ios,
Biz ne sn upeuat, de-o napte, aonepit k'sji Eaadanin,
0 tiinpi Kam iladati sape se'nCKB ’nsasnin:
0 Kxnsm de t.iopl acslczl tpanlca ci .piiKsnBna,
Uli o sipi ţipi Koapde a’aa ei van, .pu kbIs, epa.
Mi dgK, o ansa de mini; ea tpesapc Kn’ntp'an Bis llli, peKinitmd natepe, k» r.ias
n.nnnlop mi-a zis:
„Bini, noctc ! sin'de mi uinve!
„Bezi .pa ic stape ei am aplans :
„Bips tonii zioa saspimi de smqc;
„Zeu .pn dspepea ie m'a mtpans.
„Odinioapi epam sepeati;
„Jlaapl tpsmoase npiimiam mcpci ;
„Jsniinca toati epa’npisrati „llli tepiiiti .la Kapas mei.
„Dap de tind Eapda.i niepii mese, „AaeKsandpesKS. m'a nipisit,
„.]\mi tpcK Bieapa ’n Kinapi rpc.ie;
„Bezi: na o t.ioape m'am sestejit!
„Aksiii Amopss ns-mi mai ziniEemle;
„llerazaa tape Kind .p.i Klein ci;
„Xops.i de rpauii nu onoscuite ,
„LU’Anoson pide de nsmss.i mei!
„.Aipa mea, cal'o nc-.piiKopdati;
„Anii da-o ’n t.ianipi daKarni nstea ;
„Dbk .pn snita.ispl niapi aitati...
„0! nsinpi noetc, de soaptea mca!“
0 ama desKonepipe bi nstupi .piiniiixi 4e dspepc ’ntpiKomati mi-a listat npiiinsi,
Ilcntps ki AaeKsandpesKS epa capda.i ic îasiam llli .pn masa .isi snepape npea
tpanioasi .pmi naneam. Kaaza Boind s’o at.is ei, Bai! am dcsKonepit Kam ki c.i
neste snita.iapi UipeKlop s'a pmdsit ! llli ki , minios ne Masi, mii npea
ina.it .p.i neKijia Illi’s tuca se’aii ncapdi timnsj Kapc'n tpcBi .pi tpeeaia,
•ţVntp'o zi a apsiiKat’o .pn snita.i, ne an KpeBat, Iloponiiml Ka si ns-i dec de
Eiat mi de minKat-
r. sion.
101
MAKSIME uii ^NTPEE'bPÎ.
1. Tpci .îEKpspi m’ai Kontazat toapte .pn Bieapa mea: temeea mm aa 1850 inKaszis;
Ila.iala.i de Kpislaasa 1851; mi KBestia Opients.iai de aa 1853 .pnKoaie, mi
Domns.i mtie mm Kind!
Pedalilop pesnunzelup: Mi. -Maeksandpi.
2. Kape tpiiKtat ne tiea sncpanpa?— Tpaidata.i de Ea stabilim n, ncntps ki npin
aic.ia ne Kizsse tot simtnts .pn naşti.
3. Kapc-ItpaKtata.i ic.t mai e.iastiK in npiBipea Pommiel?— Aie.i de K a a 1 a k
- Ii a 111 a p p i.
4. .]Vn ie scamini doi itintipeiii pii ta Kaiiinctcjc de a-stizi ?— ^Vn
npesKiniBapea ta.uc.10p Note.
5. Do ie xiptii.ic se jpnmsapesKi .pn npiiincse sadeuemtl?— Ilcntps ki-1
Konija.i sa mij.iOK.
6. De ie taie aiest stpiin atita Bset nin tpicana.ie î — llcn-
tps Ki’i de serat.
7. De ie kshis ntas sa noi e atit de srnop mi jpnsem-eazi atit de napin?—
Ilcntpa Ki’f KS-B&nt.
8. J|\n Kape jpnmpeplspipl sânt anii toapte disKpc(ii? — Ramai Kind ap tpeEsi se
snse Eincse ies ta na a.i[jii.
9. .Jln ic seanuni oamenii intcpcsapi kx tiriese? — ^\n aicea ki-I tpatezi Kit
de pis, uii-I pil ks snoeasa.
10. ie seannni Kaii de nosti kb llatanas ies np ost?— .J\n aieea ki asanpa Kaisop
Ipesac si stpiyi nCKontenit Ka si na stee, mi .pn tiatan tpcEBe si tet satsi Ka si
na se stinn
11. Ie deosesipc este .pntpe an om Kape a sitat ne astas, mi .pntpe an om Kape ic
an Eiict de nosti ?— Riii ana, tt-mindoi nsitesKi rsoane.
12. 4e deosesipe este .pntpe an xpoitop mi jjintpe an icnsop irnopant Kpoilopas
tac iei pii, mi lensopas iei asm
13. Ks ie seanuni an Zapat ie se pnmindpcmte ks Tpate? — Ks an zmei ie se pidiiti
mi se .pmtsi .pn nptie.
14. Kape-i saapeaoa ks notti?— Aicea snde -se dai ns-pine ssKpspi de minsat.
15. Knpc-i Easss de etiaet? — Snde Ic sisemti a osteni Kit de ms.it mi a Kspeta
Kit de napin.
16. Kstape na mai este ticsos ksih epa.— 4c to.ios dam mi temeea sai naniai este
asm epa!
17. 8nii noapti onopx.t .pn rspi Ka tsinss pirapesop ; ns’s tpari .pn siantpa, ii
naniai nstiiesKi.
18. Bncse (nap ti de nnsapi!) simtă npeKSin Kinti, ns din nent ii din Kan.
19. AdBOKapii ai mai mxsti tpcEsinpi de Kimtirat npoic-sese deKit dpentatea.
20. Bassas c sn pok Kape .pnKiszemte ne iei ic noam mi pcKopcmlc ne iei ie
npiiiesKi.
21. O Kontpadihpie m’sn adcsip tot-odati.
— Kstape a tiKSt stape.
— 4e ziil, tpale ?
— Hinstit a tiKBt!
Typographia Franceso-tlomâna.