Doina Cobet .

Laura Manea

DICTIONAR
GENTRALDT

SINONIME
ALLIMBIIROMNT

eGM
t' nterj. (adesea repet. sau prelungit) 1 (ex-
:"imd. mirare, uimire, surprindere) aoleu!,
:-1, ehei!, ei!, hei'!, i,!, o!, ofl, ti!,1!, vai!, <pop.
:i fam.r oi!, <pop.r elei!, uir!, <fam.r phi!, <reg.r
:rache!, tulail!, valeul A, ai yenit deja! A,
'-ttd vechiul nostru pieten! 2 (exprimd indig-
'tre, revoltd) ehei!, o!, vai! A, ce necuviincios
;i fost fald de bdffAd 3 (exprimd bucurie,
:rcdntare, entuziasm, admiralie) ah!, ehei!,
::1, hei'!, i'z!, o!, ofl, ti!,vai!, <pop. gi fam.r oi!,
?op.> eiei!, <fam.r phil A, om ca dumneata
zai rar tnthlneSti! A, ce bine imi pare cd ai
-tt;it! 4 (exprimd durera sufeilnla. dezndlej-
:2, mdhnire, amdrdciune) ah!, aoleu!, au3!,
:-1, ei!, i'?!, o!, o{!, ufl,vai!,,pop. 9i fam., ileu!,
:e8., tulail!,vaidel,valeul, <inv.r vah! A, fare
-i mai doare spatele! - Ce ai? ESti supdrat?
- .\l Nu md mai intreba. 5 (exprimd regret)
i:l, aoleu!, eh!, ehei!, heil!, o!, ofl,vai!, <pop.
:: tam.) oi! A, rdu imi pare cd nu am linut
: tnt de sfoturile mamei! 6 (exprimd plicere,
-ullumire, satisfuc{ie) e'?!, eh!, ehei!, ti!, !!,
rail, <fam.> phi!, uau! A, ce splendidd yi-a
':4it acuarela! A, ai fi putut sd cazi dacd
't prindeam! 7 (exprimd nemullumire,
te
-ihnire, dezamdgire) ah!, eh!, ehei!, ei!,
:rltim!,1!, ufl, <pop. gi fam., nat A, ce mult
. ; scuffipit vialat 8 (exprimd redmintirea
:-.scd a ceva uitat) vail A, era sd uitl Adu-mi
'.iine cartea pe care li-am tmprumutato!
I crep. (tnv.; introduce un circ. de loc care
r,lia direcliaunei m$cdri sau a unei acliuni)
.\supra. Citre. inspre. Lai. Spre.
r comerciSl s.m. (inform.) a rond, ,fam.,
: :edl-de-maimu{i, <engl.> at'?.
r posteri6ri loc. adj., loc. adv. (filos.; in
::'j:. cu Da priori") aposterioric. Teoriile
.;*ilite a posteriori au fost corecte.
ipri6ri loc. adj., loc. adv. (filos.; la Kant Si
; ixipolii acestuia in opoz. cu ,,a posteriori')
i:ioric, transcen derrtal. Kant legitimeazd
;egoriile intelectului prin deduclia a priori.
r rond s.m. (inform.) a comercial, <fam.r
::edi-de-maimufi, <engl.r at'?. A rond este
tarmirea pentru semnul tipografrc @, utilizat
*;i ales in adresele de poStd electronici.
ab initio Iabi'nitsio] loc. adv. (muz.) da
capo. Orchestra a reluat uvertura ab initio.
abii s.f. (les.) dimie, plnur[, (pop.) suman,
<reg., qubi, zeghe. Poartd o haind ldrdneascd
de aba.
ab6c s.n. Inumiritoare, <invlhambac, Aba-
cul cu bile era folosit in trecut pentru calcule.
2 (mat., tehn.; Si in forma abacd) nomogra-
md. Abacul este o diagramd cu ajutorul clr-
reia se rezolvd raPid unele calcule.
ab6ci s.f. (mat., tehn.) = abac.
abag6r s.m. linv. $ reg.) v. Abagiu.
abagiu s.m. <inv. gi reg.> abager. Abagiii
fdceau aba sau confeclionau haine de aba.
abai s.n. (inru.) v. Cioltar. $abraci. Valtrap.
abajrir s.n. 1 ,rar, pilirie, ,reg., tater. Lampa
din sufragerie are abajur de portelan.2 (arg.)
v. Minifusti. Minijupi.
ab5ldi s.f. (consrr. ; inv.) v. Depozit Magazie.
aband6n s.n. 1 abandonare,pirisire. 2 aban-
donare, cedare, renunlare, <fig.> capitulare.
Abandonul boxerului s-a produs in repriza
a doua,
abandon6 vb. I. I1 tr. (compl. indicd fi.inle,
asezdri omeneSti etc.) a lisa, a pirisi, diw.r
a placa, rinv. gi pop.r a lepida, a oropsi, <inv.
gi reg.r a nepusti, a pustii, a urgisi, <inv.r a
periorisi, a trece, <fran.> a dezampara. $!a
abandonat familia ti a plecat tn lume. 2 tr.
(compl. indicd domenii de activitate, acliuni,
Planuri etc.) a abzice, a lhsa, a renunla. in
viitorul apropiat va abandona acest plan
in$cient.3 tr. (compl. indicd credinle, noliuni,
doctrine, opinii etc.) a abjura, a aboli, a se
dispensa, a renega, a renunfa, a repudia, <inv.>
a se scdrbi,,fig.; inv. qi pop.r a se lepdda.
Thndra Sia abandonat propria religie.4intr.
(despre oameni) a ceda, a se opri, a renunla,
,fig., a capitula, a dezarma. Boxerul a abando-
nat tn repriza a doua. ll refl. fig. (despre
oameni) 1 a se confesa, a se destiinui, a se
mdrturisi, a se spovedi. S-a abandonat ei,
spunhndu-i adevdrul despre afacere.2 a se
increde, S-a abandonat fetei, destdinuinduSi
trecutul.3 a selisa. S-a abandonat cu totul
pldcerilor.
abandon6re s.f. 1 abandon, pirisire. Aban-
donarea familiei provoacd traume copiilor.
2 abandon, cedare, renunlare,,fig.i capih,rlare.
3 abjurare, abjuralie, abolire, apostazie, rene-
gare, renunlare, repudiere, <fig.> pirisire,
,fig.; inv. gi pop.r lepidare. A avut de suferit
in urma abandondrii propriei religii.
abandon6t, -A ad1.1 (despre fiinle, asezdri
omene$ti etc.) lesat, pirisit, ,inv. gi pop.,
lepddat'?, oropsit, <inv. gi reg.r nlpustit, pustiu.
Copilul abandonat a Jost dat in grija unchiu-
lui sdu. Satele abandonate tncep sd fie repo-
pulate,2 (despre o muncd inceputd) deliLsat,
lisat, neglijat. A reluat proiectul abandonat
anul trecut.
aban6s s.m., adv. I s.m. 1 (bot ) Diospyros
ebenum; eben. Abanosul este un arbore
tropical din familia ebenaceelor . 2 eben. Are
o masd din abanos. ll adv. (modal; inv.)
v. Tare. Zdravin.
abat6j s.n. 1 (miner.) <reg.> ort. Din abatajul
acatei mine se extrage minereu de fier.2 (mar.)
carenaj. Abatajul este opera{ia de inclinare
a unei nave mici in vedcrea repardrii carenei
sau a curdldrii. 3 (anat.; arg.) t. Stomac.
ab6ter s.m. (relig.; la catolici) <inv.> avb.
Abatele este superiorul unei abalii.
abite'zvb. III. I 1 tr. (compl. indicd cursul
unui rhu, al unui drum etc.) a detwna, a
devia, a modifica, a mrta,a schtnba. Oamenii
au abdtut cursul rhului pentru a proteja
satul de inundasii. 2 tr., refl. (compl. sau sub.
indicd oameni; de obicei cu determ. introduse
prin prep. ,de la", ,de", care indicd schimbarm
direcliei iniliale sau normale) a (se) depirta,
a (se) indepirt4 ,inv.r a ostimpi. Un indicator
grEit ia abdtut pe excursioniSti de la datina-
!ie.3 refl. (despre oameni; urmat de determ.
introduse de obicei prin prep. ,,pe la') a da'1,
a se opri, a trece, a zlbovi, <fam.r a citlca. in
drum spre casd se abate pe la club.4 refl.
(despre fenomene ale naturii, calamitdli etc.)
a veni, <pop.r a sosi. O mare furtund s-a
abdtut din senin dsupra orasului. ll 1 refl.
(despre oameni; cu determ. introduse prin
prep. la') a se deplrta, a devia, a divaga,
"de
abatere
a se indepirta, (inv.> a (se) scdplta, a se sfii,
,fig., a deraia, a ocoli,,fig.; inv. gi pop., a se
dezbiiera. in timpul discursului s-a abdtut
de la subiect. 2 tr. (compl. indicd oameni;
cu determ, introduse prin prep. ,,de la", ,de",
care indicd idei, ghnduri efc.) a indepirta,
<inv. gi pop.r a dezbatd, <inv.r a aplr4 a detorni.
Cu multd rdbdare, a reuSit sd-l abatd de la
ideea sinuciderii.3 ref7. \despre oameni sau
despre ac{iuni, manifestdri etc. ale lor; cu
determ. introduse prin prep. ,,de la", care
indicd legi, reguli, obliga;ii, angajamente etc.)
a cilca, a contraveni, a inci.lca, a nesocoti, a
transgresa, a viola, <inv.r a p6gi, a stropgi, <fig.;
inv.r a infrdnge, a sparge, a $tirbi. Prin ceea
ce face, se abate de h lege. 4 tr. (despre gbn-
duri, idei, preocupdri etc.; compl. indicd oa-
meni) a distrage, a sustrage, <inv.r a distra.
Grijile zilnice o abat de la lucru.5 tr. (despre
situalii, stdri, fenomene etc.; compl, indicd
oameni) a deprima, a intrista. Atmosfera
apdsdtoare din casd tl abate.6intr. (constr.
cu un pron, pers. in dat.; inv. gi reg.; dcspre
fiinle) v . Aprca. Ciquna. Niziri. Pirea. Veni.
7 refl,. (tnv.; dapre oameni) v. inchna- inclna.
P1eca. Ploconi. Prosterna. lll (rar) 1 tr. (com-
pl. indicd fiinle sau obiecte aJlate tn pozifie
verticala; adcsea cu determ. locale introduse
pin preP. v. Arunca. Azvlrli. Cul-
"1a", "tn)
ca. Derama. Dobori. intinde. Lungi. Pribu-
qi. Privili. Rdsturna. Trdnti. Zvdrli. 2 refl.
(desprefiinle, obiecte etc.; de obicei cu determ.
locale)r. Cbdea. Nirui. Pribugi. RS.sturna.
abiitere s.f. I 1 devialie, deviere, modificare,
mutare, schimbare. Abaterea cursului rdului
a fost necesard pentru protejarea satului de
inunda;ii. 2 oprke, trecere, zibovtre. A intdr-
ziat acasd din cauza abaterii pe la club.
Il 1 depirtare, deviafie, deviere, divagalie,
indepfulare. Abaterea vorbitorului de la subiect
a nemulfutnit auditoriul. 2 culpabilitate,
culpi, eroare, gregeald, picat, vini, vinovilie,
<rari prihani, (pop.r pecetuire, (inv. qi reg.r
teahni, <reg.r bai'?, greE, oci, ponos, <inv.>
cusur, mustrare, pacoste, siblazni, scandal,
smintl, srninteali rfig.r alunecare, eres, ereziei,
riticire, ,fig.; inv.> riticeali. Va fi pedepsit
pentru abaterea sq dcoarece a incdlcat legea,
3 incorectitudine, neregule, (ran dezordine.
A comis multe abatei in timpul dkectoratului
sdu. 4 (psih.) abnoirmitate, anomalie, anorma-
litate, deviere, disfuncfie, <fig.r derapaj, <fig.;
run dezordne. Bobnvul prezintd grave abateri
de comportament.5 (gram., mat. etc.) excep-
1ie. in acest caz exista o abatere de la regula.
abat6si s.f. (bis.; la catolici) starele, supe-
rioard. Abatesa conduce o abayie.
abat6r s.n. 1 <inv. gi reg.r micelirie, <reg.r
belitoare, tdietorie, <inv.r scaun, <turc.; inv.r
zalhana. Animalele pentru consum sunt
tdiate in abatoare.2 fig. carnaj, masacru,
mlcel, omor, <fig.; liw.r hecatombd, <fig.; inv.>
mesernile. Confruntarea dintre cele doud
clanuri adverse s-a transjormat intr-un ade-
vdrat abator.
abalie s.f. (relig.; la catolici) clawtru,locaq
de cult (v. loc4sl),locag de inchinare (v. loc4sr),
locaq de rugiciune (v. loca;'), locag dumneze-
iesc (v. locaS'),loca$ sffnt (v. locapl), mlnisti-
re, <lnv.> convent, monaster. TuriStii au vizitat
abalia franciscand.
abitit6r, -oiire adj. (reg.; despre oameni)
v. Activ. Harnic. Industrios. Laborios. Mun-
citor. Neobosit. Neostenit. Slrguincios.
Sdrguitor. Silitor. Strdduitor. Vrednic. Zelos.
abit(L -A adj.1 (despre oameni) afectatt,
amnrdt, deprimat, descuajat, dezolat, indispus,
indurerat, intristat, mihnit, necijit, prostrat,
superat, trist, diw.) morn, (astezi raD zdrun-
cinat2, <inv. gi pop.' obidit, supdrlLcios,.pop.r
rau, urgisit, ,fam., morcovit, ,inv. $i reg.,
scirbit; supiralnic, <reg.r deginlat, imbosoiat,
imboqantat, imbo,tat, suplros, gubrav, tristuit,
zgulit, <inv., dosidit, oscarbit, ponosit, pricijit,
<fig.r acru, citrlnit'?, cernit2, fiert2, indoliat,
inlicrimat, innegurat, muiat, neguros, operit,
otrivit'?, pdclos, pleogtit, plouaf, renit2, ulcerat,
,fig.; fam,, avariat, dezumflat'z, rebegit, tuflit,
,fig.; reg., mosordt, negurat, (fig.; inv,) ofilit.
Abdtut dupi vestea primitd, s-a tnchis in
sine.2 (inv.; deEre cursul unui rdu, al unui
drum etc.) v. Deviat. Modificat. Schimbat'.
abbeviliiin, -i s.n.,adj. (geol.) 1 s.n. chelean.
Abbevilianul este subetajul mijlociu al paleo-
liticului inferior. 2 adj. chelean. Straturi
arheologice abbeviliene.
abc s.n. (rar) v. Abecedar.
abc6s s.n. (med., med. uet.) furuncul,,pop.,
buboi, ceparl, copturi, <reg.r furnicel, paisic,
1d1a cilelei (v. fild), tdlelne, IAlinoc, !A!oc,
!d1oi, zgaibl, <inv.r ap ostirriL. A fdcut un abces
cutanat.
abdici vb. 1.intr.1 (polit.; despre monarhi)
<lnv.r a se prosti2, ,fig.; inv., a cobori, Regele
a
iost obligat sd abdice.2 frg. (despre oameni)
areutnla. A abdicat de la propriile principii
de viald.
abdic6re s.f. 1 (1tolit.) <rar> abdicalie, ,inv.>
prosfrret. Abdicarea regelui a mdhnit popula-
fia.2 fig. rentn\are. A refuzat abdicarea de
la principiile proprii.
abdiciilie s.f. (polit.; rar) v. Abdrcare.
abdom6n s.n. (anat.) burtd,, p6,ntece, <inv.
gi pop.) male (v. ma!),intre, <pop.> buric,
inimi, <fam.> tob6, <reg.r babi,baldar,bandor,
bdrdan, buft, burduf, burduhan, foale, poho-
ial6, rdnzi, slabinn, slebii (v. sldbid), <inv.>
zgdu, <arg.r bufet. A durut-o abdomenul dupd
ce a mdncat pere.
abdominiil, -i adj . (anat.) venllal. Are dureri
puternice tn zona abdominald.
abdominocent6zi s.l. (chir.) paracenteze
abdominali, puncfi e abdominald. Abdomino-
centeza se executd in scopul evacudrii unei
coleclii de lichid din abdomen.
abdominosc6p s.n. (med.) laparoscop,
peritoneoscop. A bdominoscopul este folosit
in peritoneoscopie.
abdominoscopie s.f . (me d.) celioscopie,
laparoscopie, peritoneoscopie, ventroscopie.
kin abdominoscopie se examineazd interbrul
cavitdlii abdominale cu alutorul laparoscopului.
abeced6r s.n. ,rar, abc,,reg.> bufari, <inv.r
alfavita, azbucoavni, bucoavni, bucvari,
siabar. Abecedarul cuprinde primele noliuni
de citire Si scriere.
l2t
aber6nt, -5 adj. 1 (despre situalii, idei,
afirma{ii, manifestdri etc. ale oamenilor)
absurd, elucubrant, ilogic, incoerent, irational,
nelogic, neralional, stupid. in contextul
disculiei, afirma{ia lui *te aberantd. 2 (deEre
modul de exprimare a cuiva, despre scrieri,
texte etc.) defectuos, eronat, fals, gregit,
impropriu, incorect, necorect, prost, reu,
viciat, vicios, <inv. gi pop.r smintit, <inv.r
eroniu, <fig.r barbar,stricat. Exprimarea lui
in romdnd este aberantd. 3 (biol.; despre
genuri, specii etc.) denaturat.
aber6n$ s.f (ad*ea constr. cu vb. ,,a Eune",
,,a afirma", ,,a asculta", ,,a crede) aberalie,
abnormitate, absurditate, aiureal[, bazaconie,
elucubralie, enormitate, fantasmagorie, inep-
Iie, paradox, prostie, stupiditate, stupizenie,
timpenie, <ran parigorie, <reg.> lozeali, <inv.>
ciciorie, <fig.r monstruozitate.
aberiilie s.f.1 (adesea constr. cu vb. ,a
spune", ,a afirma", ,,a asculta", ,,a crede")
aberanli, abnormitate, absurditate, aiureali,
bazaconig elucubra_tie, enormitate, fantasma-
gorie, ineplie, paradox, prostie, stupiditate,
slupizenie, tampenie, (rar, parigorie, (reg.,
lozeali, <inv.> ciciorie, <fig.r monstruozitate.
Cei de fald au ascultat enervali aberaliile pe
care le-a suslinut,2 (optic., med.) aberu{ie
vizuald = astigmatism. Un bolnay care are
aberalie vizuala percepe imaginile deformat.
3 (med.) abera{ie uomozomiald = aberalie
geneticA. Abera{ia cromozomiald este o
anomalie care privegte numdrul sa.u structura
normald a cromozomilor; abera{ie gerreticd
= aberalie cromozomiali. 4 (fiz.) abera{ie
cromaticd = cromatism.
abhor6 vb. I. tr. (rar; compl. indicd oameni,
manifestdri, crealii etc. ale lor sau lucruri,
situalii, stdri erc.) v. Detesta. Uri.
abi5 adv. 1 (modal) anevoie, anevoios, dificil,
greoi,greu,. Abia se misd fdrd baston. 2 (mo-
dal) dac6. Apa abia ii ajungea la genunchi.
3 (temporal) doar, numai, tocmai, (reg.)
taman. Au trecut abia doi ani de la cdsitorie.
4 (c ons e c.-
final) bar emt, doar, milcar.,4l eargd
pulin, abia te vei mai incilzi!
abietac6e s.f. (&ot.) abietinee, pinacee.
Molidul face parte din familia abietaceelor.
abietin s.n. (bol.) coniferini. Abietinul se
extrage din lemnul de brad.
abietin6e s.f. (bot.\ abietacee, pinacee.
abil, -i adj. 1 (despre oameni) destoinic,
deqtept, dibaci, industrios, ingenios, iscusit,
iste!, indeminatic, miiestru, priceput, diw.>
dexter, <ran temeinic, <inv. gi pop.> megtegugos,
<pop. qi fam.> bun de mdni, <pop.r mehenghi,
megter, (inv. gi reg.> pricopsit, prinzaci, (reg.,
desholt, indemdnat, indemdnos, pocizit,
sconat, virlav, rinv.) me$tegugare! megte$uga$,
practic, practicos, practisit, <fig.; fam.> breaz.
Este un vdndtor abil. 2 (despre oameni)
descurcire!, <fam.> afurisit, <reg.> desholt.
Comerciantul abil sdfacd profit din oice.
Stie
3 (despre oameni) giret3, qmecher, viclean,
<pop.> mehenghi, rfam.r degtept, meseriaq,
(inv.) me$te$ugos, <arg.> cioran, jamparliu.
Nu a fost acceptat ca partener de afaceri
pentru cd era cunoscut ca o persoand catn

:-ea abild.4 (despre acliuni, manifestdri etc.
.;.e oamenilor) ingenios, inventiv, iscusit,
. )bttl. A ldcut o miScare abild pentru a
:.istiga partida de Sah.
abilitii vb. I. tr. Qur.; compl. indicd oameni)
: andosa, a autoriza, a delega, a imputernici,
: investi, <inv.r a isprd.vnici, a miruil, a
a volnici. $i-a abilitat fiiat sd inmseze
'-obozi,
: : rttray aloarea cecului.
abilitiite s.f. I 1 destoinicie, dexteritate,
::bacie, ingeniozitate, iscusinl4 istelie, istelime,
:.demAnare, manual itate, pr actic| (t. p r acti c),
: icepere, gtiinli, talent, uqurin$, ,lil,r.i perilie,
:.ir, indemanafe, tirie, trezie, eop.> me$te$ug,
:rtteiugire,,inv. pi reg.' meqterie,,reg.,
:icepulie, <inv.r discilie, iscuseah, iscusie,
--ruire, marafet, nimereaH, nimerie, politichie,
::icepituri, piotimie,
<grec.; inv.r perilipsis,
::g.; pop.r apucdturi. Admird abilitatea
:::ntrgului in mhnuirea bisturiului. 2 artrfrci!,
,::rtageme, subterfugiu, giretenier, giretlic,
,;:echerie, tertip, truc, viclenie, viclegug,
-.penie, <lir'r'.r astulie, (rar) girelie, (pop. gi
: ::r., cArcoteali, <fam.> chichili, chilibu$,
--.:rerie, merchez,moftologie,politica, gicani,
: :-.,fam.' peior.> fi neluri (v.
,
fin ele), <r eg.>
::5og, ceapcdnlAc, marghioleali, migculan{i,
, :.omonie, Euleaucl, teri$enie, tegmec,
':s:recherie, <reg.; peior.) cercioglrie, <inv.)
::.:r. ceapucluc, marafet, meiestrie, pierzitu-
'- strataghemati, <turc.; inv.r ischiuzarldc,
,::iuzarlie, tertipat, (fig.) cal troian, calul
':.:n(v. cal), invArtiture, manej, (fig.; pop.
' rm.) guruberie, (fig.; pop., apucituri, <fig.;
::.., manevre, slalom, gurub,,fig.; peior.t
-..::rarie, <arg.> ior dan. Comerciantul, pentru
- ; .:,t profit mai mare, a recurs la abilitdli
".":. 't-l onormzi.ll jur.) andosament,
(concr.;
".-. :.-sare, delega,tie, imputernicire, mandat,
: - .:ura, <inv.r procuralie, vechildc, vechilet,
, :.: iiimea,,grec.; inv.> plirexusiotiti. Are
": .::ile de a-l reprezenta in proces.
rbsest6n s.n. (blol.) seston abiotic, tripton.
' :' :'ttonul rEraintd arcamblul componen-
.' *loarte dintr-un seston.
oa s.n. (georrot') adinc, genune, pripastie,
-r'
:oian, <pop.r hiuL, <inv. gi reg.> pripiste-
" ;tirminl, !irm, <reg.i beuci, corhol,
, <fig.r pirisire,,fig.; inv. gi pop.r lepidare.
. : -:-:e, prival, risipiturl, staniL, stenet,
*.' ::. :rpis, <inv.) bezne, Ihrefund, precipiliu,
-
- ),:'.calo de creasta muntelui urma abkul.
urtir :dr'. (la compar., precedat de ,,mai";
: :: -in.) ,pop. gi fam.' dihai. Bdiatul
.. - :':;ba mai abitir ca o fatd.
arre(t, -5 adj. 1 (despre oameni) infam,
" .: ::arsav, migel, mizerabil, nedemn,
': :i.::. nemernic, netrebnic, picitos, peri-
. '-<.crat,
ticalos, ullim,.inv. qi pop..
: .:iun. ,pop. qi fam., parqiv. ,pop..
", .:,:. :iu, ,inv. reg.r ticiit2, <reg.r bedag,
!i
,:.: :.arlar,, pillvatic, pingar, proclet,
: ::-:;eiege, fbrilegiuitor, nimerit,nimicit,
..-r : :r'jtatit, vil,,fi g.r infect, lamentabil,
" "--<- :eqru, sordid, ,fig.; livr., reptilian.
' i::-i-ir s-a dovedit afiun om abject.
l. *.,,: ": .:.;J te, manifestdri, acliuni etc. ale
. ' .. " .:' :ram, josnic, mdrgav, migel, mige-
r: - ::::til, nedemn, nelegiuit, nemernic,
netrebnic, ruginos, scelerat, ticilos, turpid,
divr.' ignobil, sacrileg, rinv. qi pop.r scdrnav,
<pop. gi fam.i pargiv, (reg.) chiolhAnos, cotezit,
hdrlav, <inv.> blestemllesc, Idridelege, ocirit,
scdrbavnic, scarbelnic, scdrbit. verigaS, veri-
gigos, <fig.> infect, murdar, sordid, ,fig.; rar,
lamentabil,,fig.; pop. gi fam.r spurcat'?. A
recurs la cele mai abjecte manipuldri.
abj6c!ie s.f. abominalie, ffredelege, infamie,
josnicie, marqiivie, migelie. nelegiuire. nemer-
nicie, netrebnicie, picitogenie, pLcdtoqie,
scelerate{e, scelera{ie, ticlloEenie, ticiloqie,
turpidilate. turpitudine,'livr., ignominie,
indignitale,,inv. qi pop.' rdu, urgie.'pop. 9i
fam.i blestemdlie, parEivenie, <pop.> becisnicie,
<reg.r mirglvenie, <inv.> bazaconie, blestemi-
ciune, diavolie, migelitate, nebunie, negtiinfi,
negtiutl, ne$tiutur[, picltuin!i, p[gAnitate,
peganie, reutate, verigigie, <fian.; ran platitu-
dine, <fran.; inv.r vilenie, rturc.; inv.r rizilet,
<fig., murdirie, <fig.; pop.) scarnevie, sPurce-
ciune, <fig.; inv. gi reg.) tine,lfig.; inv.) necurat,
necurdlie, necurdtire, nimicir e. Pentru b ani
este capabil de orice abjec[ie.
abjudecii vb. I. tr. Qur.; ampl. indicd drepturi,
titluri, imputernicirl e/c.) a anula, a suspenda,
<fig.; inv. gi pop.r a despda. lnstanla i-a
abjudecat chiriasului dreptul de abitalie.
abjudec6re s.f. (74r.) anulare, suspendare,
<inv.r suspensiune. Abjudecarea dreptului
de locuire in casd a chiriasului a fost hotdrhtd
tn instantd.
abjudeciit, -i adj. (jur.; despre drepturi,
titluri, imputerniclri efc.) anulat, suspendat.
abjurii vb. I. tr. (compl. indicd credinle,
noliuni, doctrine, oPinii etc.) a abandona, a
aboli, a se dispensa, a renega, a renunla, a
repudia, (inv., a se scarbi, (fig.; inv. gi pop.>
a se lepida. Thndra Si-a abjurat proPria
religie.
abjuriire s.f. abandonare, abjuralie, abolire,
apostazie, renegare, renunlare, repudiere,
<fig.i pir[sire, inv. qi pop.> lepidare. A
<fig.;
avut de suferit in urma abjurdrii propriei
religii.
abjur6!ie s.f. abandonare, abjurare, abolire,
apostazie, renegare, renunlare, repudiere,
ablact6 vb. 1. tr. (compl. indicd sugari) a
inlirca, ,inv. gi reg.r a intiti. $i-a ablactat
copilul cand acesla avea zece luni.
ablactiire s.f. ablactalie, inlircare, inlircatl,
sevraj. Ablactarea s-aldcut cArul coPilul avea
zeceluni.
ablactSlie s.l ablactare, in{ircare, inlircatr,
sevraj.
abliilie s.f. (clrlr.) = ablatiune.
ablaliIne (ablii!ie) s.[ (chir.) exereze. ex-
tirpare, scoatere, (rao exlirpa\ie. S-a interfiat
in spital pentru ablasiunea unei tumori.
6blaut s.n. (fon.) apofonie, alternanle
yocalicl. Ablautul se produce intre vocalele
din tema unui cuvhnt.
ablegii vb. l. tr. (rar; compl. indicd fiin[e,
in sp ecial o ameni) v. T rimite.
ablegiit s.m. 1 (in organizarea Bisericii
Catolice; adesea determ. prin,,papal) legatl,
nunliu. ffl lipsa sa, papa l-a ldsat in calitate
aboli
de ablegat pe capelanul sdu. Misiunea able-
gatului papal a fost un succes.2 (ie1it din
uz) v. Congresman. Deputat. Parlamentar.
ablepsie s.f (med' med. vef.) cecitate, orbire,
,pop. gi fam., chiorituri, chiorAre, <pop.>
orbie, <reg.> orbeal[, <inv.r nevedere, orbiciune,
orbime, orbituri. Ablepsia s-a produs in urma
unui accident.
abnegiil vb. I. refl. (despre oameni; urmat
de determ. in dat.) a se consacra, a se dirui,
a se deda, a se dedica, a se destinq a se devota,
a se hirizi, a se inchina,,inv.> a se aplica, a
se dedia, a se meni, a se prididi, a se gerbi,
a tr[i, <grec.; inv.r a se afierosi, <fig.; inv.r a
se fhgidui, a se logodi. S-a abnegat cu totul
cercetdrii.
abneg62 vb. I. tr. (compl. indicd oameni,
credin[e, opinii etc.) a nega, a tigidui, diw.r
$i-a abnegat strdmopii.
a denega.
abnegdrel s.f. I consacrare, ddruire, dedica-
re, destinare, devotare, inchinare, <rarr consa-
cralie, (fig.; inv.> logodire. Pentru ea a fost
importantd abnegarea intregii ei vieli cercetd'
ril. 2 abnegalie, deruire, devotament, (rar)
devoliune, <inv., devotare, devotaliune,jelanie,
sadacat. l-a slujit cu abnegare cdt timp i-a
fost subaltern.
abnegSre2 s.f. contestare, dezminlire, negare,
negalie, renegare, tlgade, teglduiale, tega-
duire, divr.i denegare, denega{ie. Abnegarea
propriei religii este o impietate.
abnegiilie s.f. I abnegare', diruire, devota-
ment, <ran devoliune, <inv.r devotare, devota-
1iune, jelanie, sadacat. 2 jertfire, sacrificiu.
Ceea ce o mracterizeazi este abnegatia pentru
copii.
abn6rm, -i adj. (degre manifestdri, atitudini
etc. ale oamenilor) anormal, neffesc, nenor-
mal, neobignuit, suspect, ,fam.r dubios, fi1os,
<inv., preastrlin, <fig.> deiat, Are un compor-
tament abnorfi.
abnormitiite s.f. 1 (psih.) abatere, anomalie,
anormalitate, deviere, disfunclie, <fig.> derapaj,
,fig.; rar, dezordine. Bolnavul prezintd grave
abnormitdli de comportament. 2 (concr.;
adesea constr. cu vb.,,a spune", ,,a aJirma",
,,a asculta", ,,a crede") aberan!6, aberalie,
absurditate, aiureal[, bazaconie, elucubra{ie,
enormitate, fantasmagorie, ineplie, paradox,
prostie, stupiditate, stupizenie, timpenie,
<rar> parigorie,,reg.i lozeali, <inv.' ciciorie,
(fig.) monstruozitale. Cei de fald au ascultat
enervali abnormitiilile Pe care le-a suslinut,
abodlS s.l lmed.; reg.) v. Epilepsie.
aboli vb. IY. tr. 1 Qur.; in opoz. cu ,,a va-
lida"; despre organe de jurisdictie; compl.
indicd acte normative, sisteme social-politi-
ce, institulii etc.) a abroga, a anula, a desfi-
in!a, a infirma, a invalida. a suprima, 'rar,
a rescinde, <pop.i a strica, a gterge, <inv.i a
anerisi, a desputernici, a nulifica. a risipi.
,fig.; inv., a svpa. Sclavia a fost abolitd de
t'oarte mult timp.2 (compl. indicd credinle,
no[iuni, doctrine, opinii etc.) a abandona,
a abjura, a se dispensa, a renega, a renunla,
a repudia, <inv.r a se scarbi, (fig.; inv. $i pop.t
a se lepirda. Tandra Si-a abolit propria re'
ligie.
 abolire
abolire s.f. 1 Qur.; in opoz. cu.validare")
abrogare, abroga!ie, anulare, desfiin!are,
infirmare, invalidare suprimarg <ran abolilie,
anulalie, (pop., $tergere, ,inv., dezlegare,
nullhcarc. In statele democratice s-a legi[erat
abolirea inegalitdyii de rwd Si de sex.2 iban-
donare, abjurare, abjurafie, apostazie, renega-
re, renuntare, repudiere, <fig.r pirisire, <fig.;
inv. gi pop.r lepldare. A avut de suferit tn
urma abolirii propriei religii.
abolit, -iadj. $ur.; in opoz. cu ,,validat";
dupre acte normative, sisteme social-politice,
institulii etc.) abrogat, anulat, desfiinlat,
invalidat, inleturat, suprimat, rinv.r nulificat,
risufTat. Ordonanla abolitd avea vicii de
formd.
abolilie s.f. (jur.; in opoz. cu ,,validare',; rar)
v. Abolire. Abrogare. Abrogalie. Anulare.
Desfiinlare. Infrmare. Invalidare. Suprimare.
abominiibil, -i
dj. (despre afiudini, fapte,
a accesibil, practicabil,,inv. pi pop., lesnicios,
actiuni etc. ale oamenilor) 1 cumplit, cutre-
muritor, feroce, fioros, groaznic, grozav,
infi ordtor, infricoqltor, lngrozitor, inspiimdn-
titor, macabru, monstruos, odios, oribil,
oripilant, sdngeros, teribil, terifiant, zguduitor,
divr.r terific, <inv, gi pop.> riu, <invr oleros,
<fig.r apocaliptic. Bdrbatul afost condamnat
pentru o crimd abominabili. 2 detestabil,
dezgustiitor, monstruos, odios, oribil, repug-
nant, respingdtor. Paricidul este o
faptd
abominabild.
abominiilie s.f. abjec{ie, ftridelege, infamie,
josnicie, marqivie, miqelie, nelegiuire, nemer-
nicie, netrebnicie, picitogenie, pdcltogie,
sceleratele, sceleralie, ticiloqenie, ticiloqie,
turpiditate, turpitudine, divr.> ignominie,
indignitate, <inv. gi pop.> riu, urgie, <pop. gi
fum.r blestemilie, pargivenie, gopr becisnicie,
<reg.> mirgivenie, <inv.r bazaconie, blestemI-
ciune, diavolig migelitate, nebunig neqtiinli,
ne$tiutl, neqtiuture, pecatuinli, pegenetate,
pigAnie, riutate, veriglgie, <fran.; ran platitu-
dine, <fran.; inv.r vilenie, <turc.; inv.r r6zilet,
<fig.> murdlrie, <fig.; pop.> scdrnivie, spurc"-
ciune, <fig.; inv. gi reg.> tini, <fig.; inv.r necurat,
necurelie, necurltire, nimicire. Pentru bani
este capabil de orice abominasie.
abon6 vb. I. tr., refl. (compl, indicd oameni,
institulii etc.; cu determ. introduse prin prep.
,,la') <inv; a (se) prenumira, a se subicrie.
$i-a abonat copiii la o revistd Stiinlificd. S-a
abonat la un ziar central.
abonam6nt s.n. (inv.) subscriere. fi-a
cumpdrat abonamentla o reilstd Stiintjficd.
abon6re s.f. <inv.> prenumdrarg prenumera-
tie. Abonarea la revistd pe tot anul nu costd
mult.
aboniit, -i
s.m., s.f., adj. I s.m., s.f. <inv.>
prenumerant, subscribeng subscriitor. Nurn ri-
rul abonalilor la diverse rerkte este in cre$tere.
2adj. (despre oameni, institulii etc.) <inv.>
prenumirat. Persoanele abonate primesc cu
r egularitate ab onam entul.
abrird s.n. lnav.: rar) v. Abotdaj. Abordare.
Acostare.
abord{ vb. L l 1 intr. (nau.; dapre naw) a
acosta, (inv.) a {irmui, a lirmuri. Vaporul a
abordat la Constanla.2tr. (compl: indicd
probleme, teme giin{ifice efc.) a studia,
trata, (fig.) a ataca. in cercetarm sa a abordat
neologismele din sec. al XIX-lea. 3 tr . (compl.
indicd lucrdri, dkcusii erc) a antama, a ittiija,
a incepe. A abordat cu mull curaj un nou
proiect de cercetare.4iu. (compl. indicd con-
wrsalii, discursurl efc.) a deschide, a inau-
gura, a incepe. A abordat discursul cu cd-
tera consideralii despre religie. ll tr. fig.
1 (compl. indicd oameni) <fig.> aacosta. DeSi
nu-l cunoStea prea bine, l-a abordat pentru
a-i cere unele Inmuriri.2 (compl. indicd mai
ales femei),fig.' a acosta, a agi(a, ,fig.; fam.,
a pescui, a vAna. Thndra a
fost abordatd pe
stradd de ufi fiecunoscut.
abord6bil, -i adj .11 (despre ldrmuri.
efc.) accesibil, acostabil, <inv.> apropiabil.
Vaporul a acostat uSor pentru cd ldmul este
abordabil. 2 (despre locuri, drumuri etc.)
,tam., u$or'],,inv., apropiabil. Drumul spre
mband este abordabil.llfig.l (dcEre oameni
sau despre firea /or) comunicativ, expansiv,
extravertit, jovial, prietenos, sociabil,volubil,
<fig.r accesibil, deschis, ,fig.; reg.> v6ratic.
plac oamenii abordabili, care stabilesc cu
usurinld relalii cu cei din jur.2 (despre
enunlui, texte etc.) intehgfril, <fig.r accesibil.
Frazarea ate r4or abordabili.3 <figl accesibl.
Cultura este abordabild celor interesa{i.
abodij s.n. (nav.) 1 abordare, acostare, <ran
abord. Abordajul navei s-afdcut cu greutate.
2 coliziune. Abordajul dintre nave a
fost
inettitabil.
abord6re s.f.1 1 (nav.) abordaj, acostare,
(raD abord. Se prcgdteau pentru abordarea
navei. 2 studrere,tratare, (fig., atacare. Abor-
darea neologismelor din sec. al XIX-lea este
o Prioitate in cercetarea sa.3 tritjerc,ncepe-
re. Abordarea unui nou proiect de cercetare
s-afdcut cu mult cura7. 4 deschidere,inaugu-
rare, incepere. A fdcut cdteva consiilera{ii
despre religie la abordarea discursului. ll fig.
,fig., acostare, agilare, agilatr, ,fig.; fam.t
pescuire, vdnare. Abordarea unei tinere pe
stradd este nep rot o c olard.
abord6t, -i adj. 1 (nav.; despre nave) elr:ostat.
Vaporul abordat este sub paillion grecesc.
2 fig. (despre oameni, mai ales despre femei)
(fig.> acostat, agelatr. Tdndra abordatd s-a
ardtat revoltatd de gestul necunoscutului.
aborig6n, -i adj., s.m., s.f. 1 adj. (despre
oameni, populalil e/c.) autohton, bigtinag,
entopic, indigen, neaog, pAmantean, verna-
cular,,pop.r pementesc, <reg.r truncug, <inv.>
pimdntenesc, <turc;inv.> ieili.u. Multe popu-
lafii aborigene americane au fost distrusi de
conchistadori.2 s.m.,s.f. autohton, bigtinag,
indigen, pimintean, pemanteance, (inv.
$i
reg.) molnean, mo$tean, (reg.) mo$neag,
mo$tenito! (inv.r moSneanci,lfuan Aborige-
nii iti pdstreazd tradiliile nealterate.
abortiv, -5 adj., s.n. 1 adj. (biol., ned.)
prematur. A ndscut un fdt abortiv.2 adj.,
s.n. (farm.) emenagog. Medicamentele abor-
tiye suflt riscante.
abracadabr6nt, -d adj. 1 (despre oameni
sau deEre atitudini, manifatdi ale lor; d*pre
a situalii, stdri etc.) urtrea, aiurit, bizar, ciudat,
curios, excentric, exffavagant, fantasmagoriq
fantezist, fu nambulesc, inexplicabil, iniolit,
interesant, indr[zne!, nistruqnic, nebun,
neobignuit, original, paradoxal, pitoresc,
singular, straniu, divr.> fantasc, (astizi rar|
problematic, (rarr strlin, <pop.r pidosnic,
pocit2,poznag, <fam., sanchiu,ugchit,vampos,
,reg.> bengos, benguf, de$enlat, poznit,
$od,
<inv.r ciudit, ciudos, minunat, (grec.; inv.)
paraxin, .engl., fancy, ,fig., exotic, lunatic,
,fig.; fam., fistichiu, intors2, pembe, sucitz,
tresnit2, (fig.;lnv.r exorbitant. ldeea de a
purta frac la o petrecere banald a
fost abraca_
dabrantd. 2 (despre exprimari,
fraze etc.)
coaste v. incurcat2, <fig.r impiedicat, incilcit, intorto_
cheat, sucit2. Exprimarea abracadabrantd
fdcea scrisoarea ile netnfeles.
abrahie s.f. (med.)lipobtahie. Abrahia este
o malformapie congenitald, caracteimtd prin
lipsa bralelor.
abrahiocefalie s.f . (med.) acefalobrahie,
acefalo cliie. Ab rahi o cefalia ate ab s en{ a con-
genitald a bralelor Si a capului Jdtului.
ii abr6g, -d adj., adv. (pop.) I ad| 1 (despre cai)
v. Nibddlios. Nirlvag. N6rdvit.2 (despre
oameni) v. Aprig. Barbar. Bestial. Brutal.
Cdinos. CrAncen. Crud. Crunt. Cumplit.
Feroce. Fioros. Hain. Inclement. Inuman.
invergunal Necrulator. Neiertitor. Neimbian-
zit. Neinduplecat. Nelndurat. Neindurdtor.
Nemilos. Neomenos. Neuman. Riu. Silbatic.
Singeros. Tiran. Violent. 3 (despre acSiuni,
fapte, proiecte, inten[ii etc. ale oamenilor)
v. Equat. Neizbutit. Nereuqit. Ratat. ll adv.
(modal),t. Aprig. Barbar. Brutal. C6inos.
Crdncen. Crud. Crunt. Cumplit. Feroce.
Fioros. Hain. Inuman. invergunal Necru{ltor.
Neiertetor. Neimbldnzit. Neinduplecat.
Neindurat Nelnduritor. Nemilos. Neomenos.
Neuman. Rdu. Sdlbatic. Sdngeros. Violent.
abrazdre s.f. (tehn.) abraziune. atrifiune.
abrazirine s.f. 1 (tehn.) abrazarc, atri,tiune.
Corpul metalic afost preluctat pin abraziune.
2 @eonorf,, geol.) coroziune, erodare, erozi-
tne. fdrmurile s-au surpat din cauza abrazi-
unii de valuri.3 (geomorf., geol.)
_provocate
erodare, eroziune, roadere, sipare, spiJare,
gkoire, Abraziunea unui teren ln pafitd este
Provocatd de torenli sau de ploi.
abre6clie s.f. (psih.) catharsis. Abreac{ia
este o formd de psihoterapie.
abreviii vb. I. tr. (compl. indicd cuvinte,
titluri etc.) a prescurta, a scurta, A abre"yiat
titlul cdrSii.
abreviat, -e adj. (despre cuvinte, titluri etc.)
prescurtat, scurtat. In lucrare se utilizeazd
titlurile abreviate ale cdr{ibr din bibliografie.
abreviat(ri s.f. (german.) v. Abreviaiie.
Abreviere. Prescurtare. Scurtare.
abreviiilie s.f. abreviere, prescurtare, scur-
tare, (german., abreviaturi.
abrevi6re s.f abreviatie, prescurtare,scurta-
re, (gefman., abreviatwir. Diclionarul are o
listd cu abrevierile folosite de autori.
abrog6 vb. I. tr. (jur.; tn opoz. cu.a valida,,;
despre organe de jurisdicfie; compl. indicd
acte normative, sbteme social-politice, institu_