Arhaisme

Arhaismele sunt cuvinte sau expresii lingvistice învechite, ieșite din uz. Aşadar,
regionalismele sunt cuvinte sau expresii lingvistice încă în uz, pe când arhaismele sunt cuvinte
ieşite din uz, din ce în ce mai puţin cunoscute, chiar şi de către localnici. Limbajul popular,
specific locului, este însă elementul principal pe care acestea îl au în comun. Arhaismele
constituie istoricul preţios al limbii şi, ca urmare, ele trebuie însuşite şi folosite ca atare, atunci
când este nevoie. Nu este admisă şi, uneori, nici posibilă, substituirea lor cu cuvinte sinonime din
zilele noastre. Dacă este cazul, în funcţie de contextul în care le folosim, ele trebuie explicate, ca
înţeles, celui ce le ascultă sau cititorului.
În cazul de faţă, am socotit că cele mai corecte criterii de selecţie a termenilor incluşi în
glosarul de mai jos, ar fi, în ordine, următoarele:
1. Termeni auziţi de la bunici, părinţi sau de la sătenii alături de care am copilărit;
2. Termeni regăsiţi în documentele locale ale vremurilor trecute;
3. Termeni identificaţi în studiile lingvistice şi folcloristice care fac referire la
comuna Şerbăneşti, judeţul Olt.
Dacă, totuşi, se vor identifica anumite erori sau abateri de la aceste criterii, glosarul va fi
actualizat, în consecinţă, cât mai curând posibil.
a? ce zici?; poftim?
a cea (exemplu: a care-o veni întâi...)
interjecţie ce atrage atenția cuiva când i se vorbește; păi bine, mă...;
aba
exclamare cu sens de mirare şi întrebare deopotrivă
ţesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecționau hainele
aba
țărănești
abi abia
abţâne abţine
aca! nu; nu vreau
acaret construcție auxiliară care ține de o gospodărie individuală
acas acasă
(despre lucruri) bun, frumos; (despre oameni) cumsecade, de treabă; ca
acătării
lumea
acilea aici
acileaşa aici; pe aici
acioaie clopot cu sunet strident (agăţat de gâtul vitelor)
aciua a se refugia; a se adăposti
acoi ac mare
acu acum
acuma acum
acuş acum
acuşica acum
băutură sau cinste în urma unei tocmeli, la vânzarea-cumpărarea unor
adălmaş bunuri de valoare sau la tocmirea unor lucrări importante ce urmează a fi
făcute
adăpa (despre animale) a bea apă, a li se da apă de băut
adăsta a aştepta cu nerăbdare
afipt afiș, anunț
agale încetişor, alene
agoniseală câştig dobândit cu multă trudă
agonisi a dobândi un câştig cu mari osteneli
aha da
ai? ce zici?; ce zâsăşi?
aia aceea
aiazmă agheasmă, apă sfinţită de preot
aicea aici
aiti! interjecţie de surprindere neplăcută; ce ne facem?; am păţit-o!
alaltă cealaltă, aialaltă
alalteri alaltăieri
alde cineva cunoscut (când e vorba de rude sau prieteni)
aleşteu heleşteu; eleşteu
chemare cu care se aleg oile din turmă, seara, când se întoarce ciobanul cu
alig-alig!
ele în sat
alimăni a se stabili undeva, a se aciua, a se pripăși 
alimentară magazin alimentar
alimonată limonadă
aliş-veriş afacere; vânzare (din limba turcă); amestecătură
alminterea altfel, în alt mod
altă-aia folosit de regulă la plural (alte alea) cu înţelesul de nebunie, toane
soreaţă, oblete, obleţ, sorean, albişor, ; peşte mic, de apă dulce, cu solzi
albioară
mărunţi şi argintii
altoi a lovi, a plesni pe cineva
alu a lui; al lui
alva halva
ambar hambar
aminterea alminterea; invers; în poziţie opusă; orientat exact pe dos; altfel
ananghie situație dificilă, grea, în care se află cineva; mare nevoie
anapoda pe dos, de-a-ndoaselea
angara greutate materială, necaz, belea, problemă personală
anina (despre ceva atârnat sau agăţat) a sta să cadă 
anostie vorbe multe și plictisitoare; trăznaie
 haină lungă până la glezne purtată direct peste cămaşă de boieri, de ţiganii
antereu
bătrâni şi de lăutari
încăpere intermediară de mici dimensiuni, la intrarea principală în casă; de
antreu
aici se face trecerea în celelalte camere
aoleală văicăreală
apenticită apendicită
aralie vijelie; furtună puternică
arâni a se descurca în viaţă; a-ţi câştiga singur existenţa; a se hrăni
locul special amenajat pentru treieratul grâului, atunci când seceratul se
arie
făcea manual
armangiu treierător; din turcescul harmangy
armetică aritmetică
arnici fir de bumbac, în diverse culori, folosit pentru brodat şi cusut
arţag chef de ceartă
a plăti un avans pentru o anumită lucrare sau serviciu ce urmează a să fie
arvuni
prestate, conform învoielii făcute la acel moment
asară aseară
asta aceasta
aşăza aşeza
aşijderea tot aşa, la fel; asemenea; identic
atuncea atunci
aț ați (exemplu: m-aț pus în zăpăceală)
aţâcă aţică; pânză de bumbac, rară și subțire
a întărâta; a scârma în jar pentru a aprinde focul; a îndemna pe cineva să
aţâţa
facă ceva rău
auli a se văicări; a plânge cu ţipet tare şi prefăcut
auz aud (exemplu: eu auz, în loc de eu aud)
auzî auzi
Ăl de Sus Cel de Sus, Dumnezeu
ăi acei
ăia aceia
ăilanți ceilalți
ăis hăis
ăla acela
ălălant celălalt
ălea acelea
ăsta acesta
ăstea acestea
ăştia aceştia
babaroiu văduv care umblă să se căsătorească, [2]
baborniţă babă urâtă şi rea
baeră căldură mare făcută (iarna) în casă
sfoară sau cureluşă prinsă la un obiect pentru a-l putea transporta, atârna sau
baieră
lega
bagabont vagabond
baligă balegă
balton palton
bangă bancă
baracă construcţie anexă, constând într-o singură cameră lipită de casă
baragladină gras, obez
barim barem, măcar, cel puţin
başca separat; despărţit; aparte; alta; altfel
bă! măi!
băietilică băiete
băieţ băieţi
(despre casă) de nelocuit, ca și când ar fi părăsită, cu toate lucrurile scoase
băjeni din camere (exemplu, dintr-o scrisoare de la Mămica: mă gaseai cu casa
băjenită, cu văruitu)
bălai (despre animale) cu părul alb
bălan (despre oameni) cu păr blond; (despre animale) cu păr alb
bălăcăreală vorbă injurioasă / trivială, ocară
bălăcări a se certa, a se batjocori
a se clătina; (despre persoane) a merge nesigur, legănându-se și poticnindu-
bălăngăni
se
denumire generică pentru ierburile fără trebuinţă, care cresc înalte şi
bălărie
stufoase pe terenurile necultivate sau neîngrijite
bălmăji a vorbi mult şi fără rost
bălmăjeală vorbe fără rost, când n-ai ce face
bănănaie lucru ieşit din comun, neaşteptat; muscă mare
bănănăi a se mişca dintr-un loc într-altul, a umbla fără rost
baniţă, dublă; dublu-decalitru, veche unitate de măsură pentru cereale,
bănicior
însemnând un volum de 20 litri
bărzăune gărgăun; bondar
băşcălie bătaie de joc; batjocură
băşâna porcului păpădie
băşână băşină, pârţ
băşî a băşi, a pârţâi
bătătură curte, locul din faţa casei
bâdâdăi bălării; ierburi mari, nefolositoare
oală mare, din pământ, folosită, în general, pentru a face ciorbă la foc de
bâjbă
vatră, când trebuie să mănânce din ea mai mule persoane
bâjbâi a orbecăi, a căuta ceva prin întuneric; a ezita
bâlbătaie vâlvătaie, flacără mare
bântui a face stricăciuni, a face ravagii
bârţă şotron
bâstâcâi (despre copii) a da din mâini şi din picioare; a fi neastâmpărat
bât bunic
bâtă bunică
bâţ mișcare rapidă și nervoasă (într-o parte și în alta); bâţâială
bâzâc toane, nebunie, capriciu; bâzdâc
bâzdâc toană, capriciu, nărav
bâzdâcâi a mişca continuu din picioare (când cineva stă pe scaun)
bâzdâganie arătare, ciudățenie, drăcie
bâzdoacă ciomag exagerat de mare; bâtă
bâzgan bărzăune
belfer om care se lăfăiește în lux și bogăție
belea necaz mare, supărare; bucluc
beli jupui
benchetui a chefui
benga drac, diavol, necurat
berbec floricea de porumb; boabă de porumb pusă la copt şi "înflorită"
berechet belşug; abundenţă
beşteli a face pe cineva de ocară, a insulta
beteag bolnăvicios; invalid
beteji a se îmbolnăvi, a se aduna mai multe boli pe capul unui om
beteşug infirmitate, invaliditate; cusur
bia interjecţie de adresare între femei; ca şi fa!
bibili a lucra la un lucru cu migală şi cu o foarte mare atenţie
bibilon biberon
bine rău foarte bine
birău birou
a schimba un lucru foarte frecvent; a trece un lucru din mână în mână, de la
birjări
o persoană la alta, fără ca cineva să şi-l însuşească
birlic as (la jocul de cărţi)
biscuite bicuit
Blagoveştenie sărbătoarea Bunei-Vestiri, prăznuită în fiecare an pe 25 martie
blană scândură
blândă urticarie; bășici roșii sau albe apărute pe piele, însoțite de mâncărime
bleaşcă fleaşcă, leoarcă, înnămolit
bleau (cu referire la câini) sunet nesemnificativ
blejde un fel de mâncare inexistent (pentru cei mofturoşi); pomană
blegoşat pleoştit;bleg
blendărău om de nimic; hoinar afemeiat
blendăreală acţiunea de a blendări
blendări a hoinări, a pierde vremea umblând de colo pînă colo
(despre urechi, bordura pălăriei, cozorocul şepcii etc.) mare şi răsfrânt în
bleojat
jos; pleoştit
bleojdi (despre ochi sau urechi) a atârna în jos
blidon bidon
blodogori a bombăni, a vorbi fără înţeles
bloncos (despre un lucru din lemn) nefasonat, greu de utilizat, noduros
boacănă faptă rea făcută îndeosebi de copii; nebunie
boalcă (despre apă) caldă şi stătută, care nu ţine de sete; bolearcă
boambă corcoduşă
boanghină ungur (termen ironic)
boască tescovină; fructe fermentate folosite în prepararea ţuicii
boaşe testicule
boboti (despre foc) a arde cu flăcări mari şi trosnituri
bogdaproste; Dumnezeu să primească; formă de mulţumire pentru ceva dat
bodaproste
de pomană
bodicăi a scotoci, a cotrobăi prin întuneric; a se căzni să facă un lucru migălos
boi (despre fermei) a se farda în mod exagerat sau inestetic
boj boz
bolboră volbură; rochiţa rândunicii
bolborosî a mormăi, a bombăni, a spune ceva fără înţeles
bolboşat (despre ochi) umflat
balon de spumă format la suprafața apei, când plouă cu picături mari şi
bolboroc
abundent sau când se aruncă cu ceva în apă
bolbotină fructe verzi, necoapte
bolcăni a se auzi apa în stomac cum se clatină (atunci când bei prea multă)
boldei câine de talie mică, cu picioarele scurte
haină, în general, mai groasă luată pe dedesubtul hainelor de suprafaţă
boldoaşă
pentru a ţine de cald; se foloseşte, îndeosebi, forma de plural: boldoaşe
bolearcă băutură (inclusiv apa) caldă, de slabă calitate şi fără nici un gust
boleşniţă boală molipsitoare (nu prea gravă)
boli a suferi de mai mult timp de o boală; a zăcea
colăcel având forma literei greceşti alfa, care se dă în dar colindătorilor în
bolindete
ajunul Crăciunului
bolindeţ colind din ajunul Crăciunului
bomb corcoduş
bondoc (despre oameni) scund şi îndesat, mic şi gros
bont (despre unelte de tăiat sau înţepat) cu vărful rotunjit sau retezat; neascuţit
bontorog bont, fără vârf, neascuţit
bonţ sfârc
borac copil mic, care nu ştie încă să vorbească şi să meargă în picioare
depuneri ce se formează la fundul vaselor în care fierbe vinul, după
boroghină
limpezirea acestuia
borţoasă cu burtă mare; (despre femei) gravidă
borţos cu burtă mare; burtos
boscorodi a vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese
boşbâcâi a umbla (nesigur) prin întuneric
boşog plămân
boşorog bătrân ramolit; bărbat care suferă de hernie
în Moldova, vaca Domnului; insectă din familia Pyrrhocoridae de culoare
boul popii
doşie cu pete negre
brambura fără rost, fără căpătâi; de-a valma, în dezordine
braniște pădure bătrână și rară în care era interzisă tăierea copacilor
şireturi, sfoară, curea sau brâu cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele,
brăcinar
pantalonii etc.; încingătoare
brânci poticnire şi îngenunchiere pe picioarele din faţă ale unui animal de
 tracţiune; picioarele din faţă ale unui animal
brişcă căruţă împodobită pentru sărbătoare, la fel şi caii care o trag
brobod broboadă
brodeală nimereală; potriveală
a sfârși cu bine un lucru; a (o/se) nimeri (adesea din întâmplare); a se
brodi
potrivi; a rima
brojbă topinambur; nap porcesc; măr de pământ; morcov porces
brotac coil mic
bubă rea antrax
buboi abces
bucată carne (dintr-o mâncare)
bucă fesă; obraz
bucluc situație neplăcută, încurcată, în care se află cineva; belea, încurcătură, necaz
buduroi perete din bârne cu care se căptușește o fântână pe dinăuntru
bugeac un dans popular
instrument muzical popular folosit de urători la Anul Nou, confecționat
dintr-o putinică cu unul dintre funduri din piele, prin care trece un smoc de
buhai
păr de cal care, fiind tras cu degetele umezite, produce sunete asemănătoare
cu mugetul taurului (numit şi buhai)
buişti (despre lichide) a ţâşni
buluc (despre păsări) grămadă, stol
buleandră haină veche, ruptă, ponosită
bunget pădure bătrână şi deasă, preponderent din stejar
burduşit îndest, ticsit, umflat
burian buruieni; iarbă culeasă pentru vite
tobă (mezel din carne şi măruntaie de porc, introduse în membrana care
burtan
formează stomacul porcului)
butar dogar; persoană care are în grijă butoaiele unei curţi boiereşti
buzna brusc, pe neașteptate şi în grabă
ca la  circa, aproximativ
cacarisi a da greş cu ceva, a intra într-o încurcătură
caciorî a păta, a murdări; a amesteca culorile fără gust sau din greşeală
obiecte felurite (în dezordine); bagaj cu care se mută sau cu care călătorește
calabalâc
cineva
calic  avar, chirnog
canci deloc, nimic
cant zăpăcit, amețit
canuni a se chinui; a încerca (în zadar) să faci ceva folositor
capsoman încăpăţânat
carâmb parte a cizmei sau a ciorapului care acoperă pulpa inferioară a piciorului
carcalete mâncăruri amestecate; băuturi amestecate
cardi (argou) a lovi, a bate
careţi şiroaie de muci care le atârnă până în barbă la copiii mici
carpetă pânză lucrată cu acul, artizanal, reprezentând un model artistic, obiect din
lada de zestre a fetelor de altă dată cu care se împodobeau, pe interior,
 pereţii camerelor de locuit ale casei tradiţionale ţărăneşti
cas casă (exemplu: a ieşi din cas)
casă placentă, fătăciune
catastif registru, condică, evidenţă scrisă
caţaveică femeie şireată; femeie uşuratică
căcăcios om de nimic, neputincios
căcălău cantitate mare, abundenţă, belşug
căcănar pe care nu te poti baza, care te poate pacali
căcăniu cafeniu; castaniu
căcăstoare closet, WC, privată
căcărisi a se înrăutăţi ceva; a intra la încurcătură
căcăţiş bagatelă, fleac, nimic
căcâcea persoană lipsită de importanţă; copil mic
căciuli a se ploconi în fața cuiva pentru a obține ceva
căi a-i părea rău, a regreta
căina a compătimi, a deplânge
călâu crud; necopt bine; călduţ (despre lichide)
(mai ales despre apă) neîncălzită bine, călduță; (despre pâine) nu destul de
călâie
coaptă
călindar calendar
cămașe cămașă
căpătâi pernă mai mult lungă decât lată, umplută cu paie
căpeţel colac mare care se duce la biserică pentru pomenirea morților
căpia a se zăpăci; a ameţi; a se stresa
cărăbăni a căra; a se sătura; a umfla burta
cărăui năuc, zăpăcit; cherchelit
cărcăli a face ceva de mîntuială
căria căreia
căscăun persoană aiurită; gură-cască
căsni căzni
târlă; parte a stânei unde se face caşul; construcţie primitivă de scânduri;
căşărie
şandrama
căşcăli a face ceva în grabă, de mântuială
a se năpusti asupra cuiva sau ceva; a-i veni cuiva o idee sau poftă ciudată; a
căşuna
i se năzări, a-i veni chef de ceva
căta căuta
cătrănit foarte supărat; înveninat, mâhnit peste măsură
căţa căţea
căţăl căţel
căţăli (despre câini) a se împreuna
câinie răutate sufletească, duşmănie
câlă femeie murdară
cân când
cânipiu cănepiu; de culoarea cânepii; cenuşiu
câră cicăleală, mustrare; gâlceavă
cârâială gâlceavă
cârcăli a lucra repede şi în bătaie de joc
cârcel căpuşă
cârlan mânz de circa an
fâșie lungă de voal fin, din borangic alb sau gălbui, cu franjuri la capete, cu
cârpă
care își acoperau capul femeile de la țară
placă din lemn, rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, prevăzută şi cu un
mâner (coadă) pe care se răstoarnă mămăliga, pe care întinde aluatul şi cu
cârpător
care introduce pâinea la copt în cuptor sau sub ţăst; fund de lemn pe care se
taie carnea, ceapa etc.
câş (care este) strâmb (trebuind să fie drept)
câşlă locuinţă ciobănească; târlă; colibă
câtă căt de (exemplu: câtă supărată sânt)
câţ' câţi
ceacâr (despre ființe) cu ochi de culori diferite
ceair loc de pășune (împrejmuit) în apropierea unei ape
ceancă şarpe veninos; viperă
cearap ciorap
cei (tu) ceri
ceilanți ceilalți
ceolofan celofan
lemne subţiri şi lungi bătute orizontal şi destul de rar, între stâlpii casei în
construcţie, atât spre interior cât şi spre exterior, formând un schelet, şi între
cercuială
care se pune apoi pământ (lipeală), astfel încât să se realizeze şi consolideze
pereţii caselor din paiantă
ceșci cești
cheftea chiftea
chelfăneală bătaie zdravănă, ciomăgeală
chercheli a se îmbăta
cherchelit uşor ameţit de băutură
cheuni (despre câini) a scheuna ca atunci când este lovit
chiantaur ameţit; aiurit; cam pe-o ureche
chiaun confuz, zăpăcit, mahmur, aiurit
chichi (de chichi) de-aia; de şmecher (ca răspuns la o la o întrebare stupidă sau enervantă)
chichineaţă casă sau încăpere mică şi întunecoasă
chichirez haz, farmec
chichiţă despărțitură mică, în formă de cutie, în interiorul unei lăzi de zestre
chidă chiciură
chil kilogram; litru
chiorî a orbi; a nu vedea bine
chiorâş pieziş; saşiu
chipeş arătos, prezentabil
chirăi a ţipa de durere
chirăit ţipăt de durere
chirov tractor şenilat de provenienţă rusească, fabricat de uzinele Kirov
 zeamă de corcoduşe (boambe) fierte şi terciuite sau giuruite (v. giur); se
chisăliţă făcea numai din boambele suficient de zemoase şi de dulci şi se mânca cu
măgăligă, atât caldă cât şi rece
chită buchet; mănunchi
chiti a se năpusti asupra cuiva sau ceva
chițimie cameră sau casă foarte mică
ciarapi ciorapi
cine-nu-știu cineva necunoscut sau, mai degrabă, neștiut
cineșce cine știe ce
cinzăci cincizeci
cioacă penis de copil
ciob vas învechit și stricat în parte
ciobotă încălţăminte uzată
ciocălău ştiulete de porumb curățat de boabe
ciocâlteu ax metalic, precum un piroi mare, ce ţine jugul fixat în proţap
ciocârti a ciopli lemne (de regulă, fără folos sau stricându-l)
 (despre oameni) a mânca cu ţârâita ceva pe durată mai mare; (despre
ciocoti
animale) a paşte iarbă mică
cioflăi a mânca cu zgomot, în mod necivilizat, imitând porcii
cioflingar om de nimic; ţăran care încearcă să se îmbrace şi să se poarte ca un orăşean
cioilă bucată mare de carne crudă
ciomp (despre anumite veşminte: cămaşă, fustă, rochie etc.) prea scurtă
ciondăni a se certa cu cineva pentru probleme minore, fără a-și spune cuvinte grele 
cu degete tăiate de la mână; mutilat; cu o parte ruptă sau lipsă; (despre
ciont
animale) cu coada tăiată
cionti a mutila ceva, tăind, în mod exagerat, o parte din el
ciopăţi a tăia în bucăţi de carne trupul unei păsări sau al unui animal
ciormoli a mânji cu noroi
ciorofleacă noroi subţire; mâzgă; zămârcă; mocirlă
ciorovăi a se ciondăni;  a se certa ușor pentru lucruri mărunte
ciotoi copan, pulpă de pasăre
ciovârşte bucată mare de carne de animal cu os cu tot
cir zeamă făcută din apă şi tărâţe sau uruială ca mâncare pentru porci
citură ciutură
ciucalată ciocolată
ciuci în poziţie stârcită, pe vine
ciuciulete ud până la piele; făcut leoarcă
ciuciulit ghemuit, chircit; zgribulit
(despre animale) care are urechile anormal de scurte sau care nu are una sau
ciul
amândouă urechile 
ciulama mâncare cu sos alb şi gros de făină, cu carne de pasăre, porc sau cu ciuperci
ciumărî a se mânia, a se supăra, a se necăji;
ciumpăvi a reteza, a scurta, a mutila
spate, spinare; formă de a transporta o persoană luând-o în spate, aceasta
ciuş
apucăndu-se cu mâinile pe după gâtul celui care îl transportă
 formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca gratuită pe care
clacă țăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie
pentru a-şi plăti chiria pământului pe care îl lucra în folosul familiei sale
clanaretă clarinetă; clarinet
claţă clanţă
ţăran stabilit pe o moșie domnească, boierească sau mânăstirească și care,
clăcaş
prin clacă, plătea chiria pământului pe care îl lucra
cleată drum agricol între tarlalele de pământ arabil
clefeti a mînca cu un zgomot enervant, precum porcul
clin petic de pământ sau de pădure în formă de triunghi
clinci şiretenie, şmecherie
clisă aliment perceput a fi cleios, atunci când îl mesteci în gură
cloponiță clopotniță
coastă costă (de la verbul a costa)
cobilă suport de lemn pe are se aşeza plugul în timpul transportului
bucată de lemn curbată, cu cârlige sau crestături la capete, care se poartă pe
cobiliţă
umeri și servește, de obicei, la transportul găleților cu apă sau a paporniţelor
cocârlă curbat, încovoiat, încovrigat
cocârţ amestec de băuturi alcoolice ieftine
cocină adăpost sau coteț pentru porci
cocioabă casă mică şi dărăpănată; coşmelie
cocleţ fiecare dintre firele iței, cu un ochi la mijloc, prin care trece firul de urzeală
pâine de dimensiunea unei gogoşi şi grosimea de maxim 2 centimetri,
cocoace
făcuta pe vatră, pe plită sau pe o tablă specială, pe aragaz
cocoli a înfofoli; a îngriji pe cineva în mod exagerat
coderie coada biciului
codru bucată mare de pâine, de mămăligă etc. 
cogeamite foarte mare, foarte înalt
coi a se mişca de colo până colo fără rost; a se moşmondi
coinac copil mic, puştan
colarez mâncare făcută din făină fiartă în lapte
colastră laptele dintâi al unui animal, după ce a fătat
colectiv CAP (Cooperativa Agricolă de Producție)
coleşeală (despre oameni) moleşeală, stare de leşin
coleşi (despre oameni) a se înmuia, a se epuiza fizic, a leşina
comânica a comunica
complecta completa
compirizon combinezon
comuni comune (pluralul substantivului comună)
concedu concediu
autobuz pentru transportul salariaţilor de la domiciliu la locul de muncă şi
convenţie
invers, în regim de convenţie (pe bază de abonament)
vas de lemn, de formă alungită, folosit pentru plămăditul şi frământatul
copaie
pâinii
coperativă magazin general
copită copiţă, căpiţă
coptor cuptor
corconi a avea grijă exagerată faţă de cineva sau ceva; a migăli, a zăbovi
corconit pesoană care face un lucru nejusificat de încet, cu mare migală
cordea panglică îngustă
poliță în jurul coşului de deasupra vetrei pe care se țin vase de bucătărie și
corlată
alte lucruri mărunte
corman cormană, parte a plugului care răstoarnă brazda
cuțit cu lama scurtă, încovoiat la vârf şi cu coadă lungă de lemn, folosit în
cosor
viticultură și pomicultură sau pentru tăiatul pălămidei din culturile de grâu
costori cositori
coşare adăpost mic şi dărăpănat pentru animale
prelungire detașabilă a cărutei, confecționată din nuiele impletite, care se
coșărău pune în locul obloanelor față și spate, atunci când se dorește să se pună mai
multă încărcătură, aceasta fiind ușoară dar voluminoasă
loc gol, în malurile apelor, pe sub rădăcini, unde se ascund și trăiesc peștii și
coşcovă
racii
coşcovit (despre tencuiala sau varul de pe pereţi) cojit, scorojit
coşmelie casă mică, veche şi dărăpănată
cotârci a face sex
coteli a răscoli (prin lucrurile cuiva)
cotoc cotoi, motan
coţăi imitarea unei mişcări ritmice de împerchere precum câinii
coţcări a şmecheri, a escroca, a înşela, a amăgi
crac ramificaţie a unei văi
cracă creangă
prăjină bifurcată la un capăt folosită pentru a sprijini pe ea crengile
crăcan
încărcate de roade ale pomilor etc.
crăcăna a desface picioarele în lături, a se crăci
crez (eu) cred
cribit chibrit
crion creion
cucumea cucuvea
cufureală diaree
(despre animale şi păsări) a-şi găsi un loc de dormit sau de adăpostit; a-şi
culcuşi
face culcuşul
cută bucată de zahăr cubic
cutier negustor ambulant; marfagiu
cuţât cuţit
da' dar
dadă ţaţă
daică ţaţă
dambalie furie, mânie
dambla apoplexie, paralizie
damblagi a paraliza
damf miros neplăcut (de alcool) care se răspândeşte de undeva 
damijană damigeană
dandana întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură
danie donaţie cu scop religios
bucată mare dintr-un produs alimentar (mămăligă, pâine, slănină, brânză
darap
etc.)
dasupra deasupra
dă dacă (exemplu: dă venea...)
dă de
dădăsupt dedesubt
dămult demult
dănănaie ciudățenie, năzdrăvănie; bazaconie
dăparte departe
dăruri dări; daruri
dăstul destul
dăştept deştept
dăula a (se) slei de puteri; a (se) istovi, a (se) speti
dăvale devale, în jos, mai la vale; în aval
dân din
dântâi dintâi; primul
dântre dintre
dârdoră zor; toi al unei petreceri
dârjală băţ lung şi gros; prăjină lungă
deavlă cap sec
de-a berbeleacul de-a rostogolul peste cap sau de-a lungul corpului
de-a dura de-a rostogolul
de-a moaca gratis, gratuit
de-a-n boulea în mod stupid, fără judecată; împiedicându-se, fiind gata să cadă
de-a-ndărătelea (despre mers) înapoi, cu spatele înainte
de-a pitita de-a ascunselea (joc de copii)
de-a valma la grămadă, în dezordine
deal munca câmpului (a termina cu dealu = a sfârși cu muncile câmpului)
dehăma a scoate hamurile de pe cai
delniță fâșie îngustă de teren ce materializa hotarul dintre două localități
dereteca a face ordine și curățenie prin casă
descoase chestiona, interoga, iscodi, întreba
a reuși să se elibereze de ceva sau de cineva care incomodează; a se
descotorosi
debarasa
desemn desen
desrătuti a-şi reveni dintr-o zăpăceală sau fâstâceală, a se dezmetici
deşti deget
dete dădu
detei dădui (de la verbul a da)
detese dăduse
dezmetici a-și reveni după o emoție puternică; a-și veni în fire
dezrătuti a se dezmetici; a-şi reveni dintr-o stare confuză sau de spaimă
diată testament
dichisi a se primeni; a se aranja la ţinută în mod excesiv
dichisit frumos primenit; aranjat
dici de aici
didă apelativ pentru o soră mai în vîrstă
dediţel, plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase și cu flori mari,
didiţel
albastre-violete, înflorind primăvara devreme
dimijană damigeană
dimisie demisie
divan întâlnire pe malul şanţului sau la poartă pentru a sta la taifas
divăni a sta la taifas pe malul şanţului sau la poartă
dodi a găsi ceva (mai mult din întâmplare); a ghici fără să vrea; a brodi
dodie vorbe fără sens; aiureală
doldora plin; umflat
dolofan (despre ființe și părți ale lor) gras, durduliu, rotofei
dolofei rotofei, dolofan, durduliu, grăsuţ
dondăni a mormăi, a bombăni
doo două
dop mic şi îndesat; bondoc
dorobete copil grăsun
mâncare inexistentă, alternativă pentru când o altă mâncare oferită nu îţi
drând
place
droagă căruţă mai mică, pe două roţi
droaie mulţime, număr mare (de ceva anume)
drugă ştiulete de porumb de dimensiuni mai mari
dublu dublă, baniţă, bănicior, dublu-decalitru
dudău cucută; bălărie
dudulan cotor de ceapă (lujerul care poartă semințele)
duhăni a fuma; a-i mirosi urât gura, a butoi sau tutun de proastă calitate
dul ganglion; gâlcă
a mesteca în gură un aliment; a amesteca pâinea sau mămăliga într-o ciorbă
dumica
sau într-o altă mâncare
dumicat bucată mică dintr-un aliment, atât cât se bagă o dată în gură
dumnialui dumnealui
după de pe (exemplu: noi mai avem cocenii de adus după câmp)
cerc metalic; fiecare dintre cercurile concentrice din fontă ce se folosesc la
durigă plită pentru a astupa sau destupa, mai mult sau mai puţin, ochiurile de acces
de deasupra, ochiuri folosite în diverse scopuri utilitare
duşcă un gât, o înghiţitură de băutură (alcoolică)
epitrop administrator; tutore
eream eram
escursie excursie
estra extra
ete na! nu sunt de acord!
eteită! ia uite! nu mai spune!
biscuiţi ieftini cu cremă de cacao (de la marca românească Eugenia, care i-a
eugenie
consacrat)
fa! termen cu care cineva se adresează unei persoane de sex feminin; fă!
fante bărbat tânăr care se bucură de succes la femei
fasule fasole
termen cu care o persoană de sex feminin se adresează unei alte persoane
fatălică
cunoscute, tot de sex feminin
fă! termen cu care cineva se adresează unei persoane de sex feminin; fa!
fătăciune placentă, casă, locul fătului
fânărie depozit de fân
fârși a sfârși, a termina
a-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul în fața unei situații neașteptate, a
fâstâci
se intimida
fâş-fâş haină din fâş; fâş
fâţă nume dat speciilor de pește mic; baboi
fâţă oaţă ţipar
fâţoi peşte mic, lipsit de importanţă
felcer asistent medical
fermol fermoar
feşteli a păţi ceva, a intra într-o încurcătură; a se ofili
feti a petrece, ca fată, timpul de când iese la horă până când se mărită
ficate ficat
fiece fiecare
fierăstrău ferăstrău
figoarnă alamă, instrument muzical de suflat din alamă
alămuri, denumire generică dată instrumentelor muzicale de suflat
figoarne
confecţionate din alamă
fincă fiindcă
adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid cu scop utilitar sau
firidă
decorativ
fişcă nuia, vergea, coada biciului
flăcăi a petrece, ca băiat, timpul de când iese la horă până când se însoară
flanel flanelă
fleancă gură (ca organ al vorbirii)
flencăni a se mişca dintr-o fixare; a trăncăni, a pălăvrăgi
fleşcăi a se înmuia; a se uda; (despre copiii mici) a face pe ei
fleoaşcă lapoviţă
fleoştoage fulgi mari de zăpadă
floricică floarea soarelui
floşcoşi a se înmuia; a moleşi
fluierici fluier mic, signal
fluştuc gustare, aperitiv; când mănânci ceva fără să te saturi
fluşturatic nestatornic, zvăpăiat; nebunatic
foantă panglică din hârtie creponată cu care se împodobeşte bradul de nuntă
fofârlică înşelătorie, şmecherie 
fofoloancă păsărică, vulvă
constructie provizorie din lemn, înălţată precum un turn de observare pentru
foişor
păzit via
fonf fără dinţi în gură
fraţî fraţi
frichini a se freca fără rost de ceva sau cineva; a nu avea stare; a nu sta locului
frigăraie frig mare (când nu te aştepţi)
frimitură fărmătură, fărămitură
depozit de frunziş, în amestec cu paie sau foi de porumb, folosit ca nutreţ
frunzar
pentru animale pe timpul iernii
mezel constând în apendicele porcului umplut cu măruntaiele acestuia
fundărău
tocate marunt si alte ingrediente.
furnigai furnicar
furnigă furnică
fusăş fuseşi
fuscel nuia; lăstar parazit, neproductiv
fusta păsăricii volbură; rochiţa rândunicii
garderopă garderobă
gălbeji a deveni palid, tras la faţă
gălbejit palid, tras la faţă
gălbenare icter; gălbenuş; hepatită
găman foarte mâncăcios; mâncău; lacom la mâncare
găoace coajă de ou; ghioace
viespe mare de pădure, care produce un bâzâit puternic în timpul zborului;
gărgăun
bărzăun
gărgăuni pretenții nejustificate, fumuri
găsî găsi
gâfâi a respira des și greu
gâgâlice fiinţă mică şi gingaşă; fructe mici, insuficient dezvoltate
gâjâi a respira greu, cu zgomot; a hârâi
gâjganie gânganie, goangă, insectă mică
gâlcă amigdală
gâlceavă ceartă
gâldău groapă sau adâncitură în albia unui râu
gâlmă gâlcă, umflătură
gâlgâi a sorbi o băutură cu înghițituri mari (și cu zgomot)
gâniaţ găinaţ
gârlă apă curgătoare mai mică; pârâu 
gârlej gâtlej; gât
gârlejat (despre păsări) cu gătul gol, fără pene
gârlici intrare îngustă în grajd sau în bordei, fără ușă
gârtan bădăran, mojic
gealău rindea lungă cu cuțit lat
gealat om voinic și violent; călău
 a pălăvrăgi, a sporovăi, a discuta verzi şi uscate deranjând pe cei din
gelecăi
preajmă
get-beget din tată în fiu; din moşi-strămoşi (din turcescul ğedd bi ğedd)
ghenuchi genunchi
gheorghinar păducel
gheorghină păducea
gherăi a zgâria cu unhiile pe cineva
gherlan şobolan
ghes îmbrâncitură uşoară, din neatenţie 
ghigiură ştiulete mic, cu boabele neîmplinite suficient
ghindoc bondoc, scund
ghioacă ghioagă, măciucă, bâzdoacă
ghioace coajă de ou; găoace
căruţă astfel construită încât să poată fi lungită la nevoie; căruţă pentru cai;
ghioci
din turcescul göç „mutare, emigrare"
ghiojăi a urina cu zgomot
ghioldiş pieziş, chiorâş
ghiont lovitură dată cuiva cu pumnul sau cu cotul, mai mult în glumă
ghiorţăi (despre intestine) a chiorăi
ghiotură în cantitate mare; cu grămada; mulţime
ghiurghiuliu roşu deschis, trandafiriu
împrejmuire de piatră, de bârne etc. în jurul unei fântâni de la sol în sus, în
ghizd
prelungirea buduroaielor sau a tuburilor; gura fântănii
ghizdav frumos primenit; arătos; elegant
ghizdă şliţ (la pantaloni)
gigea drăguţ, frumos (cu referire la copii)
gioablă gioarsă; sculă neascuţită, tocită, uzată, bună de aruncat
gioale picioare
giorsăi a tăia în silă iarba
giubea haină lungă şi groasă de iarnă (din turcescul giubea)
guguloi din noroi frământat şi rotunjit în mână, de mărimea unei nuci; se
giugea înfigea în capul unei nuiele şi apoi se arunca cu ea,  prin arcuirea nuielei,
aceasta prinzând viteză
ustensilă rudimentară, confecţionată din lemn, folosită în bucătărie pentru
giur
sfărâmarea, în oală, a legumelor fierte (îndeosebi la ciorba de dovlecel); 
giurgiuvea cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau  de la o ușă; ramă
a mărunţi conţinutul unei ciorbe de dovlecei (în special), folosind giurul ca
giurui
ustensilă
glagorie minte, pricepere
cârpă răsucită în formă de colac, pe care îl pun femeile pe creștet, când cară
glamnică
pe cap greutăți; din bulgărescul glavnik
glavă cap mare, căpăţână, bostan, dovleac
gloabă cal slab, prăpădit şi, adesea, bătrân; mârţoagă
gloabă (în expresia a lua la gloabă) a confisca animalele sau păsările cuiva, când au
fost găsite făcând pagubă în anumite culturi, până la despăgubirea celui
 afectat
gloată lume multă, aglomeraţie
acord glogal; sistem de organizare şi remunerare a muncii prestate funcţie
global
de rezultatele obţinute
glojdean stiulete împănuşat
a ronţăi ceva precum un şoarece; a muşca dintr-un aliment, din loc în loc, pe
glojdori alese sau pe sărite, fără a-l mânca definitiv; (despre animalele ierbivore) a
paşte iarba de nu mai rămâne nimic
grămadă de snopi, de știuleți de porumb sau de mănunchiuri de cânepă, care
glugă
se așază în picioare, în forma unei stive conice
goangă insectă, gânganie
gogonat umflat; (despre minciuni) exagerat, care întrece orice măsură
gogoneţ ceva care are formă sferică sau aproape sferică
goni (despre vitele cornute) a se împreuna (spre a se reproduce)
grangure grangur
grijanie împărtăşanie
griji a (se) împărtăşi
griv (despre câini) cenuşiu
loc plin de gropi din care localnicii îşi extrăgeau pământul galben necesar
gropărie pentru construirea caselor din paiantă, pentru pomostit, pentru modelarea de
cărămidă sau chirpici, pentru ţăst şi vatră etc.
groştel purcel de ţâţă sau recent înţărcat
grumaz ceafă
guguli (despre copii) a se răsfăța, a se râzgâi
guguloi cocoloș; gâlmă; ghemotoc; bulgăre; gâlcă
gugustuc guguştiuc; porumbel sălbatic
hai-hui a umbla/călători fără un scop anume şi fără griji
haişte dezordine (în casă sau prin curtea casei)
halca halcă; bucată mare de carne
haleală mâncare
hali a mânca cu poftă (repede şi cu lăcomie)
interjecţe care imită huietul unei loviri rapide cu palma, cu biciul, cu nuiaua
harşt!
sau cu un alt obiect flexibil
hălăciugă păr încurcat, păr lung şi neîngrijit
hălădui a trăi în tihnă într-un loc ferit de primejdii
hălălăi a face gălăgie
hăndrălău flăcău destrăbălat
hărăgaie obiect învechit de dimensiuni mari, inutil
hăzmăndău băgător de seamă; pierde vară
hâţâi a se mişca de colo până colo fără rost; a scutura puternic, a zgâlţâi 
hoaşcă femeie bătrână și rea; animal bătrân şi slab
hobaie râpă
hodină odihnă
hodini odihni
hodorog persoană bătrână şi neputincioasă
hodoronc-tronc pe nepusă-masă, pe neaşteptate
hrăpi răpi
iaca-cui drac; demon
iamă invazie distrugătoare
iataj etaj
bluză femeiască făcută din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și
ie împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive
geometrice, cu fluturi, ciucuraşi, mărgele etc. 
iel el
iepurili iepurele
ieste este
ioc nimic; din turcescul yok
haină bărbătească făcută din dimie sau din postav, ca o manta, fără mâneci
ipingea
şi cu glugă
iream eram
irtie hârtie
ispre expres, special pentru
istovi a seca de puteri, a epuiza (fizic)
(despre uşi, ferestre sau alte structuri similare) a se mișca sau deplasa de pe
iţa
poziţia normală de funcţionare; a se lăsa
izâni a se jigări, a se ponosi
izmeni a face mutre, a se schimonosi
îcî! nu; nu vreau
a mînji copiii, cu degetul muiat în sânge, de Crăciun, imediat după tăiatul
îmbărbura porcului, în obraji, în frunte şi în barbă ca să fie rumeni în obraji şi sănătoşi
tot anul
îmbina a se face vremea bună
îmbonghina a se înnora; a sta să plouă; a se posomorî
îmbonţat bosumflat; îmbufnat
îmborăşcăi a murdări ceva în mod voit, grosolan şi fără sens
îmbucătură colac, pită sau bucată de păine oferită ca pomană, în memoria unui mort
îmbuluci a se îngrămădi
împarfuma a-şi da cu parfum; a se parfuma
împeți a peți, a cere în căsătorie prin mijlocitori
(despre struguri) cu boabe coapte printre cele crude; (despre lucruri, în
împopistrat
general) de mai multe tipuri, combinate în mod aleatoriu
împungăli a coase încet, migălos
împuţâciune putoare; ceva urât mirositor
încadrelat cadrilat; (depre ţesături) în carouri
încai cel puțin, măcar, barem
încailea cel puțin, măcar, barem; încai
închia încheia
încoa încoace
a prinde ceva sau pe cineva la înghesuială; a reuşi să duci ceva la bun sfârşit
încocleţa
cu mare dificultate si cu mari lipsuri
încolo în afară de asta; în rest
încotoşmenit îmbrăcat prea gros
încrede a avea o părere foarte bună despre sine însuşi; a se fudului
încropa încropi
(despre pâine şi aluaturi) a deveni, în timpul coacerii sau imediat după
încruda coacere, insuficient de crescut(ă) sau de coapt(ă), urmare a unor factori
nefavorabili 
înemeri a nimeri
înfofoli a îmbrăca haine multe şi groase pentru a se feri de frig
îngăima a sta la îndoială; a zăbovi
îngena a slăbi în intensitate, a se domoli, a slăbi, a reduce viteza
înghiorţăi a înghiți cu zgomot și lacom
înglota a se împotmoli; a se bloca; a nu mai face faţă unei situaţii
în nainte înainte
întunerici a (se) înnopta, a (se) întuneca
femeie de moravuri ușoare; femeie de un comportament scandalos; ticălos,
jagardea
jigodie, curvă, laş
obiect vestimentar, gen haină sau vestă subţire, îmbrăcat fără rost şi aiurea,
jampilică
doar de dragul de a-l pune pe tine
japcă (cu) cu forţa, cu sila; vâlcea, viroagă
jarcalete haimana; vlăjgan; derbedeu; bătăuş
a priva (de bani sau de alte bunuri materiale) prin exploatare sau prin
jăcmăni
violență; a jefui, a înşela
jăcmăneală jecmăneală, jefuire
jărăgai jar; jăratic
jdreli a se zdreli; a se juli
jep jeg, râp, slin
jiganie animal mic, neînsemnat (insectă, goangă)
jigodie câine jigărit, care trezește milă și repulsie; javră; om lipsit de caracter
bucată de lemn legată de zgarda unui câine, atârnându-i printre picioarele
jijău
din faţă, astfel încât să nu poată alerga şi, ca urmare, să nu poată vâna
jilav (despre pământ) umed
jind nedumerire pofticioasă; poftă nebună; dorinţă imposibilă
jindui a regreta, a dori
jiroi şiroi
jitie ticălos, nemernic, om de nimic, plin de defecte
jmangli a fura
jmecher șmecher
joardă ramură lungă, subțire și flexibilă, curățată de ramificații și de frunze
jugăni a chinui pe cineva
la a se spăla
lambă lampă
landră ceată gălăgioasă; a se ţine landră: a merge în cârd
laptele cucului alior
laviţă scândură lată fixată de-a lungul unui perete în casele țărănești, pe care se
 aşează diverse obiecte de uz casnic
lăcărie apă multă vărsată pe jos
lăcrămi lacrimi
lălâu îmbrăcat neglijent sau cu haine prea largi, care nu îi sunt pe măsură
lăpăda a lepăda
leat contingent
lehamite oboseală, plictiseală, dezgust, silă
leit întocmai, la fel, foarte asemănător
leoarcă plin de apă, ud fleaşcă
lăscaie, monedă de aramă valorând o jumătate de para, care a circulat în
leţcaie
țările române în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea
libera a termina stagiul militar și a se întoarce în civilie; a se elibera
liberare lăsare la vatră, terminarea stagiului militar
lighioană animal sălbatic; păsări şi animale du curte
liman mal; ţintă dorită; ieşire dintr-o situaţie dificilă
limpăi  a imita modul de a bea apă al căinilor sau pisicilor
linciuri mai mult a se bălăci în apă decât a se spăla
lingav mofturos la mâncare; care abia se atinge de mâncare
lingoare febră tifoidă
linie şosea, drumul principal al satului
negustor de pânzeturi şi alte mărfuri aduse din Lipsca (vechea denumire, în
lipscan
limba română, a oraşului Leibzig din Germania)
lişteavă apă băltită peste un teren arabil sau peste o pajişte
măsură de capacitate sau de greutate egală cu un sfert de litru sau de
litră
kilogram
loc bucată de pământ (cultivabil); teren agricol
logofăt supraveghetor al slugilor la o curte boierească
l'oi îl voi (l-oi face = îl voi face)
loian şiroi, rezultat al unei scurgeri; baltă
partea de bază a căruţei, până la nivelul loitrelor, folosită pentru diverse
loitrar
transporturi
loitră fiecare dintre cele două obloane laterale ale căruţei
lozî a glumi; a aiuri; a delira
lu lui; al sau a lui
lubeniţă pepene verde
cuvertură ţesută din lână, cu desene sofisticate, obţinute direct din ţesătură,
macat
în diverse culori, care se punea, de regulă, pe pereți
ma'n dus m-am dus
magaoaie fiinţă imaginară fioroasă, de dimensiuni mari şi neproporţionate; sperietoare
magraon ţigan
obicei practicat de copii pentru a invoca ploaia, pe timp de secetă; păpuşa
mamaiană clădită din lut care trebuia îngropată, în cazul acestui obicei, lăsând-o să
plutească pe apă pe un pat de flori
mamare mamă-mare, bunică
mameluc om moale, lipsit de personalitate
 bleg, molâu, adormit, neîndemanatic, încurcat, împiedicat, lent, greoi în
martalog
mișcări
matahală ființă fantastică de mărime enormă
materie țesătură, pânză, stofă
mau avânt, elan; energie, putere
mă! măi!
grămadă de snopi de grâu sau alte cereale păioase, snopi aşezaţi în formă de
măgăreaţă cruce, special pentru a se usca spicele mai bine, în caz de ploaie, până le
vine răndul să fie duse la treierat
mărghidan marchidan, negustor ambulant de mărfuri mărunte
măscări a batjocori, a ridiculiza
băţ la capătul căruia se află un ghemotoc de cârpe sau de câlți și care are
mătăuz
diverse întrebuințări
a umbla dintr-un loc într-altul pentru a găsi ce doreşte (precum mătrăcarii -
mătrăcăi
vânzători de ploşti, bote, sare etc.)
vânzător ambulant de ploşti, bote, sare etc.; persoană fără astâmpăr, care
mătrăcar
umblă de colo-colo pentru a-şi găsi ce doreşte
mătrăcăi A umbra de colo pânâ colo, precum mătrăcarii
mătrăşi a îndepărta pe cineva a cărui prezență este supărătoare; a alunga, a goni
plantă sălbatică ce face, primăvara, tuberculi comestibili, cărnoşi şi
mândălac
aromatici
a trimite pe cineva să se ducă undeva sau să facă ceva; a pune în mișcare; a
mâna
acționa
mânea a dormi undeva peste noapte
mârli (despre oi sau capre) a de împreuna, a se împerechea
melă femeie dezordonată, care nu îşi ţine curat în casă
melic nărav, obicei prost (îndeosebi la animale)
a zdrobi (cu melița) și a curăța cânepa și inul de părțile lemnoase, pentru a
meliţa
alege fuiorul sau pentru a se obține câlții de meliță
unealtă de lemn constând dintr-o limbă basculantă și două fălci, folosită
meliţă pentru a zdrobi tulpinile de cânepă sau de in în vederea separării firelor de
partea lemnoasă
mendre capricii; toane
mezat licitație; vânzare publică
mierlăi (despre pisici) a mieuna; a miorlăi
mierli a încurca-o rău de tot; a muri; a sfârşi-o rău (în expresia a o mierli)
mierte-fierte un fel de mâncare inexistent (pentru cei săraci)
mieu meu
miljoc mijloc
depozit de spice de grâu, seminţe etc. sub forma unui muşuroi acoperite cu
mişună pământ pe care îl fac anumite rozătoare (şoareci, hârciogi etc.) pentru
timpul iernii
băutură interzisă, dăunătoare sănătăţii, preparată pe bază de alcool metilic
miţilic
sau spirt medicinal; de la metilic, a rezultat varianta populară de miţilic
moacă persoană (mai ales femeie) bleagă, înceată, leneșă; faţă, figură
mode moduri, tipuri
moloşi a se înmuia, a se epuiza fizic
momental momentan
mondroi om tăcut, posac, ursuz
monton molton
moor mohor
mormoloc om bleg, lipsit de energie sau încet în mișcări 
moroment monument
mostofâlcă gălcă (amigdală)
moşâe moşie
moşmondi a lucra încet şi neîndemânatic, a migăli la ceva; a se coi
moţăi a aţipi, la intervale scurte, stând în picioare sau pe scun
mucigai mucegai
muiere femeie; soţie, nevastă
mulţ mulţi
munţ munţi
munţî munţii
murg cal cu părul cafeniu-închis
pește de apă dulce din familia crapului, cu corpul turtit lateral, cu solzi mici,
murgoi
negri-albăstrui pe spinare și argintii pe laturi; cosac
murugă mâncare foarte sărată
musai neapărat, negreșit, în mod necesar
împunsătură de broderie, cu acul şi aţa, în formă de X,  la cusăturile cu
muscă
motive naționale. 
muşăţăl muşeţel
muştereu client
muştuc gură; bot
nadins dinadins; înadins; în mod intenţionat; cu un anumit scop
nanie arătare; drăcie
nasture pastilă, comprimat, tabletă
nașe nașă
natantol neghiob, neîndămânatic, prostănac, nătâng
nazuri capricii, mofturi, toane
năbădaie criză de epilepsie
năcaz necaz
năclăi a murdări intens cu substanțe cleioase sau unsuroase
nădragi pantaloni cu turul mare
nătot netot, prostănac
năţărâmbă năsărâmbă, boroboaţă, şotie, năzbâtie
neam deloc, nimic
nemeri nimeri
nește niște
nevestii nevestei
nevolnic om neputincios, inapt pentru muncă (bătrân, bolnav, handicapat etc.)
nimiez amiază
nimini nimeni
 cine știe ce (exemplu, dintr-o scrisoare de la Mămica: să nu vă luați nițâcai
nițâcai
căciuli, cum are alu Lidu)
ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, n-ar ști nimic, simulând indiferență,
niznai
nepăsare, dezinteres
noatină oaie de un an
oaşcă hoaşcă, femeie bătrână şi rea; bătrân slab şi neputincios
obiceie obiceiuri
obijnui a (se) obișnui
obloji a purta cuiva de grijă; a îngriji o rană sau pe cineva bolnav
obreji a împrejmui, a îngrădi
ocărî a vorbi pe cineva de urăt; a blestema; a ponegri
odărî a sfârşi muncile agricole (îndeosebi aratul)
odâr marş (interjecţie de alungat câinii)
(despre un lucru sau obiect pe care trebuie să te sprijini) a se balansa, a nu fi
odicăi
stabil
odină odihnă
odini odihni
oftică tuberculoză pulmonară
ogănăul horă asemănătoare cu sârba
ogod cinste, respect; ocrotire, protejare; voie, plăcere
ohavnic (despre proprietăți) fără posibilitate de înstrăinare, de veci
oi voi (exemplu: oi merge în loc de voi merge); vei (oi găsi = vei găsi)
vizitiu care conducea (călare pe unul dintre cai) olacele; căruță ușoară de
olac
poștă pentru transportul coletelor
oleab construcţie auxiliară din jurul casei, acaret
olei! vai!; exclamație care exprimă spaimă sau mirare
om vom (om termina cu treaba = vom termina cu treaba)
onănăi a nu sta locului; a se mişca, fără rost, de colo-colo
opinti a face un efort mare pentru a împinge, a urni sau a ridica ceva
oră horă
orătanie pasăre de curte
orcât oricât
orceag arpagic
orcum oricum
orile orele
monedă de valoare mică, reprezentând un sfert dintr-un leu vechi;
ort
echivalentul actual a 25 bani
orzărie hambar în care se păstra orzul pentru cai
ostoi a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) clama
oşiştie derbedeu; om de nimic
otar hotar
unealtă de metal cu coadă de lemn, asemănătoare cu o lopățică, cu ajutorul
otic căreia se curăța pământul de pe brăzdarul și cormana plugului sau se tăia
pălămida din cultura de grâu
oticni a se sili din răsputeri, a se forţa, a se opinti
oţ hoţ
oţărât mânios, furios
oți (voi) veți
ou ciorăsc ou fiert, cu zeamă (adică ou crud, cum îl mănâncă ciorile)
pae pară (exemplu: să ți se pae timpu mai scurt)
sistem de construcţie a pereţilor unei case utilizând un schelet (din două
paiantă rânduri) de lemn umplut cu material de construcție (pământ galben
frământat cu paie); din turcescul payanda
(despre culturile de grâu, porumb etc.) culcate la pământ (de vânt sau
palangă
ploaie)
palaşcă geantă de piele care se poartă la șold; taşcă
pamblică panglică
panceaur nebun; aiurit
pandalie criză nervoasă, furie; pandolie; năbădăi
pandolie criză nervoasă, furie; pandalie; năbădăi
panglică tenie
omletă cu jumări; ou în tigaie (- Ce-ai mâncat asară? / - Pâine cu papară. / -
papară
Da' alaltă sară? / - Mămăligă goală!)
copii care, în vreme de secetă, își înfășoară corpul (gol) în frunze de boji,
paparudă cântă și dansează pe ulițe, invocând ploaia, în timp ce se aruncă pe ei apă cu
găleata; obicei invocând ploaia 
paporniţă sacoşă mare împletită din papură
para ban
parlaui nebun; într-o ureche; hoinar
pă pe
pălălaie foc arzând cu flacără mare; vâlvătaie
pălimar cablu metalic de tracţiune sau de ancorare
părăsa părăsea
păresimi postul mare, postul Paștilor
părete perete
păsat mălai fiert în apă, aşa cum apare înainte de a mesteca mămăliga
păsărică vrabie
păstaie fructul ardeiului (păstaie de ardei)
păţî păţi
pân prin (pân iulie lăpădăm sapa din mână)
pân' până
pândar paznic pentru culturile agricole
pântre printre
jucărie din lemn, care, prin rotire, produce un zgomot strident alungând
pârâitoare
păsările din semănături, vii etc.
pârleaz trecătoare îngustă peste gard, la semiînălţime
pârşcău ninsoare rară cu fulgi mari, care se topește repede; fulguială
pârţag capricii; toane
pârţotină târfă, femeie uşuratică; femeie de nimic
pâs interjectie atrăgând atenţia cuiva (în şoaptă)
pearcă pălărie ori caciulă ruptă, ponosită
peleagră pelagră
pepene pepene galben
perină pernă
permiţea permitea
perpeli a se agita
petec făşie de cărpă sau piele, bucată de teren; petic
pezmete pesmet; biscuit
pică ură ascunsă, nemărturisită, dușmănie
p-icea pe aicea
picere picioare
pieptar cojocel scurt din blană de oaie, fără mâneci, adesea ornamentat
pimniţă pivniţă, beci; subsol
piptalac prepeliță
piroi piron; cui (de oțel) lung și gros
pironi a înţepeni, a fixa cu piroane (piroaie); a aţinti; a înlemni de frig
pirostâi pirostrii
pirpiriu firav, pipernicit, jigărât
pismă pizmă, ciudă, nemulţumire, necaz
pistoşi strivi, terciui, zdrobi
pişoalcă băutură de proastă calitate; zeamă lungă
pişpirică persoană mică (de statură) slabă, prizărită sau neînsemnată
piştari bani (monezi)
piști (despre lichide) a apărea o scurgere ușoară; a se scurge
pită pâine mică cu formă rotundă, cvasisferică
piti a ascunde, a dosi
pitpalac prepeliţă
platagea roşie; pătlăgea
(la plural, plăsele) fiecare dintre cele două părți de plastic, de os, de lemn
plăsea
etc., care formează mânerul unui cuțit, al unui briceag, al unui pumnal etc.
pleaşcă câștig neașteptat (de obicei nemeritat); pălărie moale şi turtită
pleznitoare colind din ajunul Anului Nou
şuviţe de borangic răsucite şi terminate la unul din capete cu un fel de
pleznitoare ciucuraş; aceasta se leagă în vărful împletiturii biciului cu care se pocneşte
de Anul Nou.
 a se înclina, a se pleca cu respect, cu multă umilință, înaintea cuiva; a se
ploconi
ruga insistent şi în mod nedemn de cineva
plointe vreme ploioasă; abundență de ploaie
bucată de piele folosită cu rol de cârpeală; bucată mică de blană de oaie;
plotog
treanţă
plotogi a potlogi, a cărpi ceva punând petic lăngă petic
poaşcă poşircă; oţet diluat, de slabă calitate
poci (eu) pot
pogonici ţăran fără plug şi animale de tracţiune, care îi ajuta pe cei ce aveau cele
trebuincioase plugăritului pentru ca, în schimb, să îi are şi lui lotul de
 pământ; rolul lui era acela de a planta porumbul cu parul, mergând pe
brazdă, în urma plugului
poiajăn păianjen
poiană pajişte
policră poreclă
policri porecli
poliţă raft
mănunchi de iarbă sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat
polog
în snopi)
polpoaşă pungă de piele sau grăsime ce atârnă sub ochi
batistă sau fâșie de pânză albă, având legate la un capăt un ban, iar la
pomneată celălalt o lumânare, care se dă de pomană celor care iau parte la
înmormântare
pământ galben în amestec cu balegă de cal şi apă cu care se dădea pe jos, în
încăperi, sau se nivelau pereţii pe partea exterioară, la partea de jos,
pomosteală
astupând şi reparând deteriorările acestora datorate, în principal, picăturilor
de la streaşini
a spoi, a nivela cu pământ şi balegă de cal, în amestec, partea de jos, pe care
pomosti
se calcă, a unei încăperi
ponosi a se decolora, a se uza 
a insulta în mod grosolan; a i se adresa cuiva cu vorbe vulgare de jignire
porcăi
profundă
porumbac (despre păsări sau despre penele lor) pestriț
pospai strat subţire de zăpadă viscolită
un fel de oţet, mai puţin acru şi de proastă calitate; se obţine din zeamă de
prune fierte, care rămâne în cazan după ce se face ţuica cazan; aceasta se
poşircă
strecoară, se pune într-un butoi şi, după ce se  mai acreşte, se mănâncă, în
loc de oţet, vara
poștar poștaș
poștăreasă poștăriță
potroacă foarte acru
povară încărcătură, sarcină greu de dus sau de suportat
pozânar buzunar
membrană seroasă care învelește diferite organe interne ale corpului, în
prapor
special stomacul și intestinele; peritoneu
prăjână prăjină
prăpădi a irosi, a risipi
rachiu de tescovină; boască obţinută din resturile de struguri din care s-a
prăştină
extras mustul pentru vin
pregeta a-i fi greu să facă ceva, a ezita, a se codi
premeneală haine sau rufe curate, de schimb
premeni a se împodobi; a se îmbrăca frumos
par cu trei crăcane scurte, înfipt în pământ, în care se atârnau oalele spălate,
prepeleag
ca să se scurgă, sau susţineau drobul de sare, ca să lingă oile
pâinișoară rotundă sau în formă de cruce, făcută din aluat dospit, din care se
prescură
pregătește împărtăşania și se taie anafura la biserică
preumbla a (se) plimba de colo pânâ colo, dus și întors
priboi dorn, perforator
pricăjit insuficient dezvoltat; foarte slab
prididi a răzbi, a face faţă
prididit zorit să meargă la closet
terasă cu balustradă și acoperiș susținut de stâlpi, plasată în fața intrării
pridvor
principale a unei case; verandă
prijoni a prinde un obiect din zbor sau din cădere
primari primar
prinză prindă (de la a prinde)
prioteasă preoteasă
pripi a dogori, a arde; a (se) grăbi,  a face ceva cu repeziciune, cu pasiune
un fel de terasă îngustă înălțată de-a lungul peretelui din față (uneori și al
prispă celor laterali) la casele țărănești, adesea mărginită de o balustradă scundă de
lemn sau de zidărie (sală)
priştini a găzdui, a tolera (pe cineva izgonit de alţii)
privată closet; WC
poslușnic servitor boieresc
promițea promitea
promițeam promiteam
promițeau promiteau
proprietare proprietar
propui propun
proţăpi a sta nemişcat în calea cuiva
pue pună
puică ştiulete de porumb căruia abia i-a dat mătasea
purcoi grămadă de fân sau de paie
purece purice
un fel de mâncare făcut din mămămligă veche fărâmiţată şi din ouă prăjite
purecei
în untură
pusnic singuratic
jucărie ce imită țeava de pușcă, făcută din lemn de soc, cu care copiii
puşcoci
împușcă cu gloanțe de câlți (face şi poc!)
puţân puţin
plug tras de un cal, care răstoarnă brazda în ambele părți, pe rândurile de
rariţă porumbi, formând șanțuri între rânduri şi muşuroaie la rădăcina plantelor;
prăşitoare cu tracţiune animală
autobuz care leagă un oraş cu comunele învecinate; (peiorativ) autobuz
rural; denumirea provine de la abrevierea RATA (Regia Autonomă de
rată
Transport Auto), întreprindere de stat înfiinţată în 1948, care avea ca obiect
de activitate acest tip de transporturi rutiere de călători
răriţa a da cu rariţa; a da cu prăşitoarea
răriţat acțiunea de a rărița și rezultatul ei
răscăcăra a desface picioarele în lături în mod exagerat; a se crăci
răspas răgaz
răspunde a achita, a plăti o sumă de bani
răspunz răspund (de la a răspunde: prez. ind., pers. I, sg.)
răspunză răspundă (de la a răspunde: prez. ind., pers. a III-a sg.)
răsură măceş
rătuteală zăpăceală, făstăceală, intimidare
rătuti a-și pierde capul, a se zăpăci, a se fâstâci
a se răsti la cineva, a amenința pe cineva, a vorbi cuiva pe un ton ridicat,
răţoi
gesticulând şi dându-şi importanţă
răzbel război
râjneţ răscăcărat, crăcănat
râlă liră
râmni a râvni
râni a curăța un adăpost de animale de bălegarul depus
rânză stomac; mâţişorii pe care îi fac duzii neproductivi
râz (eu) râd 
râzgâia a răsfăţa
râzgâială răsfăţ
răţoi a se răsti la cineva, a amenința pe cineva
rebeagă vechitură, rablă
recuta recruta
retevei bucată scurtă de lemn
 joc de noroc, în care câștigă cel care ghicește pe ce parte va cădea moneda
rişcă
aruncată în sus
roboti a se ocupa cu diferite lucruri mărunte prin gospodărie
 prima vânzare făcută de un negustor dintr-o marfa nouă sau la începutul
saftea
unei zile, al unei săptămâni etc.; început norocos al unei afaceri
balustradă scundă de lemn sau de zidărie, care mărgineşte, adesea, prispa
sală
caselor ţărăneşti
sanchiu tăcut, posac, ursuz
sară seară
saţ săturare, îndestulare
să se
sămăna a semăna; a se asemăna
sămănătoare semănătoare
legume sau cereale ce răsar al doilea an, fără să le fi semănat cineva,
sămulastră
răsărind din rădăcinile sau seminţele de anul trecut, care au rămas în pământ
sărvici serviciu
sâlă silă
sâli sili
sân' sunt (exemplu: sân' şi de lşa noi)
sânt sunt
sâtă sită
scârci leagăn
unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă cu coadă, care se cufundă în apă și se
scârtaş
lasă mai mult timp (până ce se adună peștele la mâncarea pusă în el); cârstaş
sclifosi a face mofturi, nazuri, fasoane
joc folosind o bucată de lemn de forma unui dop, scurt şi gros, numit
sclimpuş sclimpuş, care se bătea cu bâta sau ciomagul, încercând să-l arunci cât mai
departe
scoborî a (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul; a coborî
scofâlci a slăbi foarte mult, trăgându-se la faţă
scofâlcit  (despre obiecte) a se strâmba, a se deforma, a se încovoia
scorbeli a căuta în mod insistent; a cotrobăi
scripcar viorist, lăutar care cântă cu vioara
scurtă gâlcă, inflamație a ganglionilor limfatici
scurteică haină ţărănească, de obicei îmblănită, lungă până la (sau până sub) genunchi
veche monedă austriacă de argint, care a circulat și în țările românești la
sfanţ
începutul sec. XIX
sfecli a o sfecli: a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă
sfoiag mucegai
sfoiegi a mucegăi
sfrijit slab, jigărit, pipernicit
sică! strigăt cu care se cheamă caprele şi oile
sictir șterge-o de aici; să-ţi fie ruşine
sictiri a alunga pe cine în mod brutal, cu înjurături sau jigniri grosolane
simianca horă jucată cu pași săltați, spre stânga şi spre dreapta, doi câte doi
sinet act, zapis, document vechi
slobozî a pune în libertate; a elibera
slon șopron
smiorcăi  a plânge (alintat și prefăcut) sau a se preface că plânge
smirnă (stând) nemișcat, țeapăn (de frică, de respect)
smotoci a părui, a chelfăni; a trage cuiva o bătaie bună
snagă putere, forţă, vlagă
socotitoare numărătoare cu bile
sorbâcâi a sorbi cu zgomot
oblete, obleţ, sorean, albişor, albioară; peşte mic, de apă dulce, cu solzi
soreaţă
mărunţi şi argintii
spălăci a-şi pierde culoarea iniţială; a se decolora
spârcâi (despre păsărei) a se găina foarte moale
spârnel sfârnel
spelb (despre oameni) palid, galben la faţă
sperieţi spaime; sperieturi
spilcă bold, ac cu gămălie
spilcui a se primeni, a se dichisi (excesiv)
spiţelnic sfredel pentru lemn
sporoji a vorbi mult şi fără rost; a trăncăni
sporovăi a vorbi mult şi fără rost; a trăncăni
spui spun (de la a spune; eu spun)
spuză jar
stăncuţă cioară de dimensiuni mai mici de culoare neagră-cenuşie
stănoagă balustradă de lemn ce delimitează un podeț sau separă animalele în grajd.
cruce de lemn sau de metal, de dimensiuni mai mici, care se poartă înaintea
stâlp
carului mortuar și se pune la mormânt
stânjin unitate de măsură pentru lungime egală cu circa 2 metri
stânjini  a se sfii, a se rușina; a ezita; (despre plante) a-şi înceta creşterea normală
stârci a se ghemui; a se zgribuli
(ca verb intranzitiv şi reflexiv; despre femei şi femele) a-și pierde sarcina, a
stârpi
avorta
stilău stilou
străfiga a strănuta
strelice părticică, fărâmă; picătură de grăsime într-o supă
strepede vierme de brânză
stricora strecura
stroşi a stropşi, a zdrobi, a sfărâma călcând în picioare
studiențăsc studențesc
subces succes
sucală unealtă casnică de înfăşurat firele pe țevi (pentru războiul de țesut manual)
sulimeni a (se) farda
supat locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea; sub pat
suplică plângere, jalbă, petiție
supt sub
surlă colibă improvizată de formă piramidală; covercă
surpătură de maţe hernie
vizitiu care conducea (călare pe unul dintre cai) diligențele, poștalioanele
surugiu
sau trăsurile boierești
şabac cusătură care dă două feţe, cu găurele ornamentale
şagă glumă
şal fular mare
şandrama construcţie primitivă de scănduri cu carcter de provizorat
şantaliu cu corpul urât, deformat, disproporţionat
şarlă javră, potaie
denivelări de teren sub forma unor şanţuri apărute, de regulă, în urma
şăntrălaie
aratului sau discuitului, acolo unde este întors tractorul
şchiopârnog (despre animale sau păsări) şchiop
șiri șire
şî şi
(despre seminţe) sec, insuficient de dezvoltat; (despre oameni) tras la faţă,
şişcav
pricăjit
urme adânci, ca nişte şanţuri, lăsate (pe un teren neamenajat) de roțile unui
şleau
vehicul
şnapan şarlatan, pungaș, escroc
eroziune pluvială pe drum (unde ești nevoit să şovăieşti!); pălărie ruptă, cu
şoavă
marginile în jos
a (se) poci; a (se) schilodi; (despre copii) a se alinta sau răsfăţa
şoimăni
(schimonosindu-se)
 mănunchi de fân, paie, cârpe, foi de porumb etc., cu care se spală şi se
şomoiog
freacă bine anumite obiecte murdare
şomoldoc ghemotoc; mototol
şontorog şchiop
şontrop şchiop
şipcă; scândură lungă și îngustă, de formă paralelipipedică, folosită în
ştachete lucrări de tâmplărie și de dulgherie, în special la acoperişurile de casă
acoperite cu ţiglă
ștejar stejar
a strepezi, a produce o iritare dureroasă a dinţilor din cauza consumului de
şterpezi
fructe sau alimente acre
știeam știam
ştoalfă femeie depravată, destrăbălată
partea din tulpina coceanului de porumb ce rămăne la nivelul solului, după
ştremeleag
tăiatul cocenilor
partea dinapoi, mobilă, a unui car sau a unei căruțe, în care se pune de
șușleț
obicei nutreț pentru animalele de tracțiune
ta-so taică său
tacla  conversaţie pe teme lipsite de importanţă; palavre; taifas
taier farfurie de tabă
tam-nisam pe neașteptate, deodată
tarbaca gâlceavă, bucluc, ceartă; încurcătură
tatamare tată-mare, bunic
tatău taică-tău
tăbărî a cădea frânt de oboseală
tăgădui a nu recunoaşte ceva
tăgârţă sac mai mic, traistă
tălălăi a vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi
tălălău tărăboi, larmă, vociferări pe ton ridicat
tălâmb neîndemânatic; tembel
tălică mătălică, matale, mata, dumneata
tălpig (pl., tălpigi) chirpici
tămbălău gălăgie mare; petrecere zgomotoasă
tărăgăna a amâna ceva de pe o zi pe alta; a pierde vremea
tărăşenie şir de întâmplări (neplăcute, complicate); pățanie, încurcătură
tărtăcuţă cap (mic) de om prost
pom fructifer care produce nişte fructe galbene, asemănătoare prunelor, dar
tânăsliv
cu un gust dulce-amărui şi îţi încreţesc uşor gura, când le mănânci
fructe galbene, asemănătoare prunelor, dar cu un gust dulce-amărui şi îţi
tânăslivă încreţesc uşor gura, când le mănânci; se coc vara şi pomul care le produce
se numeşte tănăsliv
un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în
tânjală jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a
transporta greutăți mari
târlie sanie țărănească de dimensiuni mici
târnafes boală de strănut
târşoagă om de nimic; opincă ruptă
târzâu târziu
teapă condiţie socială; rang
tecar ghimpar
tele (ale) tale
telegar cal de trăsură, tânăr și voinic
teleleu fără rost; pierzând vremea în zadar; pierde-vară
teneş (pl., teneşi) tenis (pl., tenişi)
terci fel de mâncare preparat din mălai, fiert cu apă (și cu grăsime)
tereaz teraz, struguri de calitate inferioară, cu boabe mici și negre
termena a termina
teşcherea pungă de piele pentru hârtii; geantă
ticăit nenorocit, necăjit, năpăstuit
ticni tihni
tingire cratiţă; tigaie adâncă din fontă; din turcesul tencere
tintiroi tontoroi; ţopăială; dans fără ritm, fără pricepere
tiugă tigvă, troacă
toană (pl,. toane) capriciu; dispoziție de moment, stranie și inexplicabilă
tofolog care se deplasează încet, molâu
toporaş pălmaş; ţăran codaş, fără boi
torişte resturi de nutreț care rămân în iesle sau pe locul unde au mâncat animalele
toţ' toţi
trancafuse catrafuse; bagaje; calabalâc
tranversa a traversa
trăncăni a vorbi mult şi fără rosrt; a sporovăi
trebălui a face tot felul de lucruri mărunte prin casă sau pe lângă casă
treling trening
treiera a cutreiera; a călca ceva în picioare
trimete a trimite
trion trior (maşină de vânturat şi selectat seminţele de cereale)
coajă de dovleac copt, folosită ca vas cu diverse întrebuinţări; leagăn pentru
troacă
sugari improvizat dintr-o copaie
troaşă încălțăminte veche, făcută papuci
troaşcă femeie, fată isteaţă
tromboni a minţi, a păcăli, a înşela
tron sicriu
a pălăvrăgi, a sporovăi, a vorbi verzi şi uscate; a spune lucruri inutile,
troncăni
nimicuri, minciuni
tuci vas din fontă în care se face mămăliga
tufan stejar pufos (are rămurele anuale păroase)
tur partea dintre cei doi craci ai pantalonilor
tura-vura aşa şi pe dincolo; c-o fi şi c-o păţi
turcalete brânduşă
turchez albastru - vânăt
turui a vorbi întruna și repede (fără a spune lucruri importante)
tușe mătușe
tută putoare; potaie; femeie leneşă
instrument muzical de suflat,sub forma unui fluier, fără găuri confecţionat
tutelcă din diverse materiale sau vegetale tubulare flexibile (pană de gâscă, codiţă
de păpădie, frunză de ceapă etc.)
ţanc măsură exactă; semn sau unealtă potrivită, peste care nu poţi trece
ţapă ţeapă
ţaţă apelativ pentru o soră mai mare sau femeie mai în vârstă
ţavă ţeavă
ţăsală ţesală
ţăsăla ţesăla
ţest (cuptor din pământ, în forma de clopot, cu care se acoperă pâinea pusă
ţăst
la copt pe vatra încinsă)
ţâfnă ifos, aroganță; trufie; arţag
ţâgan ţigan
ţâgare ţigară
ţâglă ţiglă
ţâgnit ţicnit, cam nebun
ţâmburuş obiect de dimensiuni mici, dificil de apucat cu degetele
ţâment ciment
ţâne a ţine
ţâpa ţipa
ţipar, pește de apă dulce, cu corpul lung și subțire, aproape cilindric,
ţâpar acoperit cu solzi mărunți și cu un strat de mucus, cu mustăți la gură, folosit
de pescarit mai mult ca nadă; fâţă oaţă
ţâpenie linişte totală
ţâră puţin; oleacă; un pic
ţârcâi (despre un lichid) a curge greu şi câte puţin
ţârcâială stropeală; picurare
țârcovnic cântăreț de biserică
ţârică diminutiv al lui țâră
ţârâita (cu ţârâita), (puţin) câte puţin
ţâşti-bâşti persoana fara importanta sau de mica statură
ţâţână balama
piţigoi (de la unul din trilurile sale echivalat cu "simt a vară, simt a vară";
ţâţâvară
popular, "sâmţ a vară", de unde a derivat ţâţâvară)
ț'ei îți iei
țe- ți- (Exemple: țe-a spus; țe-am spus)
ţicni a-și pierde puterea de judecată; a înnebuni
ţiu (eu) ţin (de la a ţine; eu ţin)
ţoale rufărie, ţesături sau îmbrăcăminte; haine
ţoapă femeie necioplită, prost crescută
ţoghie suliţă; obiect ascuţit de forma unei suliţe
ţol aşternut, velinţă sau pătură ponosite, folosite în alte scopuri
ţugu-ţugu chemare pentru porci
joc folosind un bețisor ascuțit la ambele capete, numit ţurcă, beţişor care
ţurcă
trebuie aruncat cât mai departe cu ajutorul altui băț mai lung
ţurloi fluierul piciorului
ţuţuroi ţurţur; ţeavă prin care curge apă la un izvor sau la o fântână
uă o; una
ududoi unul după altul; şir; fără încetare; torent
ulei stup făcut dintr-un trunchi de copac scorburos (din bulgărescul ulej)
ondină, personaj din basmele și legendele germane sau scandinave,
undină închipuit ca zână seducătoare, care trăiește în apă; întâlnit, mai ales în
expresia undină glavă, cu înţelesul ironic de capsoman
uom om
uou ou
orificiu la partea superioară a unei sobe, pe unde iese fumul, dând în coș;
urloi dop din pământ ars cu care se astupă ieșirea gazelor arse din sobă, după
terminarea arderii (exemplu: a pune urloiu' la sobă)
uruială boabe de cereale măcinate mare
uşchi a pleca repede și pe neobservate dintr-un loc
uzmi a se opinti;  a face un efort mare pentru a împinge, a urni sau a ridica ceva
vargă dungă (în special la o țesătură)
varniţă groapă amenajată în pământ pentru stins varul sau prepararea mortarului
vasâlină vaselină
văgăună râpă, prăpastie
văicări a se tângui, a se lamenta, a se văita
văicăreală tânguire, lamentare
vărsa vomita
vătală parte a războiului de ţesut ce ţine spata
văz (eu) văd (de la a vedea; eu văd)
vânzoleală forfotă, agitaţie, mişcare grăbită de colo până colo (fără rost)
vârlav vioi, sprinten; îndemânatic
vârsnicie majorat
unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă cu coadă, care se cufundă în apă și se
vârşă trage pe fundul acesteia, către mal, peştele aflat în treacăt, prin acea zonă,
rămânând captiv în plasă
vârtelniţă unealtă de pe care se deapănă sculul de lână, de bumbac etc. 
ţesătură țărănească groasă, de lână, albă sau în dungi colorate, folosită ca
velinţă
pătură, cuvertură sau covor
(peiorativ) persoană venită undeva din alte locuri și considerată străină în
venetic
locul unde s-a stabilit
vie vină (pers. a III-a singular, indicativ prezent, a verbului a veni.
viestre zestre
viermăna viermănoșa
albia unui torent, format din apa ploilor, albie având malurile înalte şi
viroagă
abrupte
vistavoi ordonanţă; soldat care îndeplinea funcția de servitor al unui ofițer
vița vițea
viu vin (pers. I singular, indicativ prezent, a verbului a veni)
vizitiu cel ce mână caii la o trăsură
vo vreo
volnic liber, independent
vopsa vopsea
vraişte dezordine, harababură
vro vreo
jucărie rudimentară din lemn, care, prin răsucire în jurul unei sfori de
vuvă antrenare, produce un vuiet amuzant dar periculos (în caz de atingere a
vuvei, aflată în mişcare de rotaţie la mare viteză!)
zală za
abator rudimentar special pentru ovine, amenajat în vederea preparării
zalhana
pastramei și a desfacerii produselor derivate
zamă zeamă
zar zahăr
zăbovi a lucra prea încet, a nu se grăbi; a întârzia
zăbun haină groasă de iarnă; flanel gros de lână
zălogi a gira cu ceva; a oferi ceva ca garant într-un împrumut bănesc
zăltat  smintit; nebunatic
zeamă lungă, fără gust; mâncare cu prea multă zeamă; noroi subţire, cu
zămârcă
multă apă; ciorofleacă; mâzgă
zăpăuc aiurit, zăpăcit; zăbăuc
zăr zer
a face risipă; a consuma ceva fără noimă; a distruge o cultură agricolă cu
zătăni
animalele lăsate nesupravegheate
zău jur; pe cuvântul meu
zăurdi (despre lapte) a se strica sau închega, lăsându-şi zerul
zâ zi
zâ zi (zâ, mă, și tu ceva!)
zâce a zice
zâd zid
zâle zile
zâmboc cuiul mobil al cataramei care se introduce în gaura curelei;
zâuă ziuă
(despre puii de animale, precum mielul, iedul, viţelul) a da cu capul în
zbăngăni
ugerul mamei pentru a obţine mai mult lapte
zbârci (despre piele) a face riduri
zbici a smuci
zdrancanale fiare ce fac zgomot (la mersul căruţei)
obiect care produce zgomote deranjante prin loviri sau ciocniri neuniforme
zdrăngănaie
repetate
zgaibă coajă ce se formează pe o rană sau o bubă
zgaide craci, picioare (a se da cu zgaidele-n sus)
zgâi a deschide larg (ochii sau alte părţi similare ale corpului)
zgândări a rupe buba; a aţâţa; a întărâta
zgârâie zgârie
zgârci elastic; cartilaj; ciorchine de strugure
zgârma a scurma; a răscoli; a scormoni
znagă vlagă, vigoare
zori a grăbi; a se pripi; a îndemna sau sili pe cineva să facă o treabă mai repede