Regionalismele (R) sunt cuvinte sau expresii lingvistice specifice unei anumite zone geografice,

caracteristice numai pentru un anumit grai. În cazul comunei Şerbăneşti, vorbim despre zona
geografică istorică a Munteniei şi despre un grai aflat la interferenţa dintre judeţele Argeş, Olt şi
Teleorman. Cel mai adesea, regionalismele sunt cuvinte care sună urât, agramate sau de neînţeles de
către cei ce provin dintr-o altă arie geografică şi de aceea, când realizăm acest lucru, simţim nevoia să
ne debarasăm de ele. Dar este foarte greu! Regionalismele sunt cuvinte pe care le memorăm fără nici
un efort, când suntem mici, şi de care vrem să scăpăm, făcând mari eforturi, când suntem mari.
Datorită regionalismelor putem avea, uneori, mari neplăceri în viaţă. Un copil care, venind de la ţară, i
se va adresa unei femei de la oraş cu formula urbană de "tanti" sau, mai rău, cu "ţaţă" ori "daică", se
va alege, probabil, în cel mai fericit caz, cu o ofensă nemeritată menită să ponegrească "educaţia"
celor şapte ani de acasă. Ea, această femeie căreia i se adresează sărmanul copil venit de la ţară, se
pretinde a fi, de fapt, o "doamnă" sau "domnişoară", dar copilul ştie, deocamdată, doar că, în satul lui,
aşa li se zice învăţătoarelor, profesoarelor şi la o felceră ce face naveta de la oraş...
Arhaismele (A) sunt cuvinte sau expresii lingvistice învechite, ieșite din uz. Aşadar, regionalismele
sunt cuvinte sau expresii lingvistice încă în uz, pe când arhaismele sunt cuvinte ieşite din uz, din ce în
ce mai puţin cunoscute, chiar şi de către localnici. Limbajul popular, specific locului, este însă
elementul principal pe care acestea îl au în comun. Arhaismele constituie istoricul preţios al limbii şi,
ca urmare, ele trebuie însuşite şi folosite ca atare, atunci când este nevoie. Nu este admisă şi, uneori,
nici posibilă, substituirea lor cu cuvinte sinonime din zilele noastre. Dacă este cazul, în funcţie de
contextul în care le folosim, ele trebuie explicate, ca înţeles, celui ce le ascultă sau cititorului.
În cazul de faţă, am socotit că cele mai corecte criterii de selecţie a termenilor incluşi în glosarul de
mai jos, ar fi, în ordine, următoarele:
1. Termeni auziţi de la bunici, părinţi sau de la sătenii alături de care am copilărit;
2. Termeni regăsiţi în documentele locale ale vremurilor trecute;
3. Termeni identificaţi în studiile lingvistice şi folcloristice care fac referire la comuna Şerbăneşti,
judeţul Olt.
Pentru acele regionalisme (R) și arhaisme (A) pe care nu le-am identificat în DEX-ul online [1] , la data
)

redactării acestui documentar, le-am marcat indicativele în roșu și le-am boldat - (R) și (A) - pentru a
scoate în evidență specificul lor, ele fiind, cu siguranță, cele mai strâns legate de zona etnografică a
Șerbăneștilor.

a? (R) ce zici?; poftim?

a (R) cea (ex.: a care-o veni întâi...)
aba (R) interjecţie ce atrage atenția cuiva când i se vorbește; păi bine, mă...; exclamare cu sens de mirare
şi întrebare deopotrivă
aba (A) ţesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecționau hainele țărănești
abi (R) abia
abţâne (R) abţine
aca! (R) nu; nu vreau
acaret (R) construcție auxiliară care ține de o gospodărie individuală
acas (R) acasă
acătării (R) (despre lucruri) bun, frumos; (despre oameni) cumsecade, de treabă; ca lumea
acilea (R) aici
acileaşa (R) aici; pe aici
acioaie (A) clopoțel cu sunet strident (agăţat de gâtul vitelor)
aciua (R) a se refugia; a se adăposti
acoi (R) ac mare
acoloșa (R) acolo-așa; acolo-undeva [2] )

acu (R) acum

acuma (R) acum
acuş (R) acum
acușa (R) acum
acuşica (R) acum
adălmaş (R) băutură sau cinste în urma unei tocmeli, la vânzarea-cumpărarea unor bunuri de valoare sau la
tocmirea unor lucrări importante ce urmează a fi făcute
adăpa (R) (despre animale) a bea apă, a li se da apă de băut
adăsta (A) a aştepta cu nerăbdare [3] )

afipt (A) afiș, anunț

agale (R) încetişor, alene
agoniseală (R) câştig dobândit cu multă trudă
 agonisi (R) a dobândi un câştig cu mari osteneli
aha (R) da
ai? (R) ce zici?; ce zâsăşi?
aia (R) aceea
aiazmă (R) agheasmă, apă sfinţită de preot
aicea (R) aici 20)
aină (R) haină
aiti! (R) interjecţie de surprindere neplăcută; ce ne facem?; am păţit-o!
alaltă (R) cealaltă, aialaltă
alalteri (R) alaltăieri
alde (R) cineva cunoscut (când e vorba de rude sau prieteni); al(ai) lui...
aleşteu (R) heleşteu; eleşteu
alig-alig! (R) chemare cu care se aleg oile din turmă, seara, când se întoarce ciobanul cu ele în sat
alimăni (R) a se stabili undeva (venind dintr-un alt loc), a se aciua, a se pripăși
alimentară (R) magazin alimentar
alimonată (R) limonadă
aliş-veriş (R) afacere; vânzare (din limba turcă); amestecătură
alminterea (R) altfel, în alt mod; altminteri
altă-aia (R) folosit de regulă la plural (alte alea) cu înţelesul de nebunie, toane
altoi (R) a lovi, a plesni pe cineva
alu (R) a lui; al lui
alva (R) halva
ambar (R) hambar
aminterea (R) alminterea; invers; în poziţie opusă; orientat exact pe dos; altfel
ananghie (R) situație dificilă, grea, în care se află cineva; mare nevoie
anapoda (R) pe dos, de-a-ndoaselea
angara (R) greutate materială, necaz, belea, problemă personală
anina (R) (despre ceva atârnat sau agăţat) a sta să cadă
anostie (R) vorbe multe și plictisitoare; trăznaie
antereu (R) haină lungă până la glezne purtată direct peste cămaşă de boieri, de ţiganii bătrâni şi de lăutari
antreu (R) încăpere intermediară de mici dimensiuni, la intrarea principală în casă; de aici se face trecerea în
celelalte camere
aoleală (R) văicăreală
apenticită (R) apendicită
aralie (R) vijelie; furtună puternică
arâni (R) a se descurca în viaţă; a-ţi câştiga singur existenţa; a se hrăni
arie (A) locul special amenajat pentru treieratul grâului, atunci când seceratul se făcea manual
armangiu (A) treierător, lucrător la arie; din turcescul harmangy
armetică (R) aritmetică
arnici (A) fir de bumbac, în diverse culori, folosit pentru brodat şi cusut
arţag (R) chef de ceartă
arvuni (R) a plăti un avans pentru o anumită lucrare sau serviciu ce urmează a să fie prestate, conform
învoielii făcute la acel moment
asară (R) aseară
asta (R) aceasta
aşăza (R) aşeza
aşijderea (R) tot aşa, la fel; asemenea; identic
atuncea (R) atunci
aț (R) ați (ex.: m-aț pus în zăpăceală)
aţâcă (R) (A) aţică; pânză de bumbac, rară și subțire
aţâţa (R) a întărâta; a scârma în jar pentru a aprinde focul; a îndemna pe cineva să facă ceva rău
auli (R) a se văicări; a plânge cu ţipet tare şi prefăcut
auz (R) aud (ex.: eu auz, în loc de eu aud)
auzî (R) auzi
Ăl de Sus (R) Cel de Sus, Dumnezeu
ăi (R) acei
ăia (R) aceia
ăilanți (R) ceilalți
ăis (R) hăis
ăla (R) acela
 ălălant (R) celălalt
ălea (R) acelea
ărș! (R) exclamație, când te arzi prin atingere de ceva fierbinte
ăsta (R) acesta
ăstea (R) acestea
ăştia (R) aceştia
babaroi (R) (A) văduv care umblă să se căsătorească [4] )

baboi (R) nume generic dat peștilor mici de apă dulce

baborniţă (R) babă urâtă şi rea
baeră (R) (A) căldură mare făcută (iarna) în casă
baieră (R) sfoară sau cureluşă prinsă la un obiect pentru a-l putea transporta, atârna sau lega
bagabont (R) vagabond
baligă (R) balegă
balton (R) palton [5])

bangă (R) bancă

baragladină (R) gras, obez
barim (R) barem, măcar, cel puţin
başca (R) separat; despărţit; aparte; alta; altfel
bă! (R) măi!
băietilică (R) băiete
băieţ (R) băieţi
băjeni (R) (A) (despre casă) de nelocuit, ca și când ar fi părăsită, cu toate lucrurile scoase din camere; răvăși
(ex.: dintr-o scrisoare de la mămica [6] : mă găseai cu casa băjenită, cu văruitu’)
)

bălai (R) (despre animale) cu părul alb

bălan (R) (despre oameni) cu păr blond; (despre animale) cu păr alb
bălăcăreală (R) vorbă injurioasă / trivială, ocară
bălăcări (R) a se certa, a se batjocori
bălăngăni (R) a se clătina; (despre persoane) a merge nesigur, legănându-se și poticnindu-se
bălărie (R) denumire generică pentru ierburile fără trebuinţă, care cresc înalte şi stufoase pe terenurile
necultivate sau neîngrijite
bălmăji (R) a vorbi mult şi fără rost
bălmăjeală (R) vorbe fără rost, când n-ai ce face
bănănaie (R) lucru ieşit din comun, neaşteptat; muscă mare
bănănăi (R) a se mişca dintr-un loc într-altul, a umbla fără rost
bănicior (R) baniţă, dublă; dublu-decalitru, veche unitate de măsură pentru cereale, însemnând un volum de
20 litri
bărzăune (R) gărgăun; bondar
băşcălie (R) bătaie de joc; batjocură
băşâna porcului (R) păpădie
băşână (R) băşină, pârţ
băşî (R) a băşi, a pârţâi
bătătură (R) curte, locul din faţa casei
bâdâdăi (R) bălării; ierburi mari, nefolositoare
bâjbă (R) (A) oală mare, din pământ, folosită, în general, pentru a face ciorbă la foc de vatră, când trebuie să
mănânce din ea mai mule persoane
bâjbâi (R) a orbecăi, a căuta ceva prin întuneric; a ezita
bâlbâtaie (R) vâlvătaie, flacără mare
bântui (R) a face stricăciuni, a face ravagii
bârţă (R) şotron (joc de copii)
bâstâcâi (R) (despre copii) a da din mâini şi din picioare; a fi neastâmpărat
bât (R) bunic
bâtă (R) bunică
bâţ (R) mișcare rapidă și nervoasă (într-o parte și în alta); bâţâială
bâzâc (R) toane, nebunie, capriciu; bâzdâc
bâzdâc (R) toană, capriciu, nărav
bâzdâcâi (R) a mişca continuu din picioare (când cineva stă pe scaun)
bâzdâganie (R) arătare, ciudățenie, drăcie
bâzdoacă (R) ciomag exagerat de mare; bâtă
bâzgan (R) (A) bărzăune
belfer (R) om care se lăfăiește în lux și bogăție
 belea (R) necaz mare, supărare; bucluc
beli (R) jupui
benchetui (R) a chefui
benga (R) drac, diavol, necurat
berbec (R) floricea de porumb; boabă de porumb pusă la copt şi "înflorită"
berechet (R) belşug; abundenţă
beşteli (R) a face pe cineva de ocară, a insulta
beteag (R) bolnăvicios; invalid
beteji (R) a se îmbolnăvi, a se aduna mai multe boli pe capul unui om; a deveni infirm
beteşug (R) infirmitate, invaliditate; cusur
bia (R) interjecţie de adresare între femei; ca şi fa!
bibili (R) a lucra la un lucru cu migală şi cu o foarte mare atenţie
bibilon (R) biberon
bine rău (R) foarte bine
birău (R) birou
birjări (R) a schimba un lucru foarte frecvent; a trece un lucru din mână în mână, de la o persoană la alta,
fără ca cineva să şi-l însuşească
birlic (R) as (la jocul de cărţi)
biscuite (R) biscuit
Blagoveştenie (R) sărbătoarea Bunei-Vestiri, prăznuită în fiecare an pe 25 martie
blană (R) scândură
blândă (R) urticarie; bășici roșii sau albe apărute pe piele, însoțite de mâncărime
bleaşcă (R) fleaşcă, leoarcă, înnămolit
bleau (R) (cu referire la câini) nu latră, e mut
blejde (R) un fel de mâncare inexistent (pentru cei mofturoşi)
blegoşat (R) pleoştit; bleg; bleojat
blendărău (R) om de nimic; hoinar afemeiat
blendăreală (R) acţiunea de a blendări ( ex.: s-a săturat de blendăreală); blendărit
blendări (R) a hoinări, a pierde vremea umblând de colo până colo
blendărit (R) v. blendăreală
bleojat (R) (despre urechi, bordura pălăriei, cozorocul şepcii etc.) mare şi răsfrânt în jos; pleoştit
bleojdi (R) (despre ochi sau urechi) a atârna în jos
blidon (R) bidon
blodogori (R) a bombăni, a vorbi fără înţeles
bloncos (R) (despre un lucru din lemn) nefasonat, greu de utilizat, noduros
boacănă (R) faptă rea făcută îndeosebi de copii; nebunie
boalcă (R) (despre apă) caldă şi stătută, care nu ţine de sete; bolearcă
boambă (R) corcoduşă
boanghină (R) ungur (termen ironic)
boască (R) tescovină; fructe fermentate folosite în prepararea ţuicii
boaşe (R) testicule
boboti (R) (despre foc) a arde cu flăcări mari şi trosnituri
bodaproste (R) bogdaproste; Dumnezeu să primească; formă de mulţumire pentru ceva dat de pomană
bodicăi (R) a scotoci, a cotrobăi prin întuneric; a se căzni să facă un lucru migălos
boi (R) (despre fermei) a se farda în mod exagerat sau inestetic
boj (R) boz
bojbâcăi (R) a zăbovi într-a anume căutare, irosind timpul fără rost; a căuta ceva fără prea mare pricepere, la
nimereală
bolboră (R) volbură; rochiţa rândunicii
bolborosî (R) a mormăi, a bombăni, a spune ceva fără înţeles
bolboșa (R) a holba ochii
bolboşat (R) (despre ochi) umflat, bulbucat, holbat
bolboroc (R) balon de spumă format la suprafața apei, când plouă cu picături mari şi abundent sau când se
aruncă cu ceva în apă
bolbotină (R) fructe verzi, necoapte
bolcăi (R) a se auzi apa în stomac cum se clatină (atunci când bei prea multă)
boldei (R) câine de talie mică, cu picioarele scurte
boldoaşă (R) haină, în general, mai groasă luată pe dedesubtul hainelor de suprafaţă pentru a ţine de
cald; se foloseşte, îndeosebi, forma de plural: boldoaşe
bolearcă (R) băutură (inclusiv apa) caldă, de slabă calitate şi fără nici un gust; bulearcă
 boleşniţă (R) boală molipsitoare (nu prea gravă)
boli (R) a suferi de mai mult timp de o boală; a zăcea
bolindete (R) colăcel având forma literei greceşti alfa, care se dă în dar colindătorilor în ajunul
Crăciunului; bolindeț, colindeț
bolindeţ (R) colind din ajunul Crăciunului
bomb (R) corcoduş
bondoc (R) (despre oameni) scund şi îndesat, mic şi gros
bont (R) (despre unelte de tăiat sau înţepat) cu vărful rotunjit sau retezat; neascuţit
bontorog (R) bont, fără vârf, neascuţit
bonţ (R) sfârc; vârf mic
borac (R) copil mic, care nu ştie încă să vorbească şi să meargă în picioare
boroghină (R) depuneri ce se formează la fundul vaselor în care fierbe vinul, după limpezirea acestuia;
drojdie
borţoasă (R) cu burtă mare, burtoasă; (despre femei) gravidă
borţos (R) cu burtă mare; burtos
boscorodi (R) a vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese
boşbâcâi (R) a umbla (nesigur) prin întuneric, bojbâcâi
boşog (R) plămân
boşorog (R) bătrân ramolit; bărbat care suferă de hernie
boul popii (R) în Moldova, vaca Domnului; insectă din familia Pyrrhocoridae de culoare roşie cu pete
negre
brambura (R) fără rost, fără căpătâi; de-a valma, în dezordine
braniște (A) pădure bătrână și rară în care era interzisă tăierea copacilor
brăcinar (R) şireturi, sfoară, curea sau brâu cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, pantalonii etc.;
încingătoare
brânci (R) poticnire şi îngenunchiere pe picioarele din faţă ale unui animal de tracţiune; picioarele din faţă ale
unui animal
brişcă (R) căruţă împodobită pentru sărbătoare, la fel şi caii care o trag
brobod (R) broboadă
brodeală (R) nimereală; potriveală
brodi (R) a sfârși cu bine un lucru; a (o/se) nimeri (adesea din întâmplare); a se potrivi; a rima
brojbă (R) topinambur; nap porcesc; măr de pământ; morcov porcesc
bubă rea (R) antrax
buboi (R) abces
bucată (R) carne (dintr-o mâncare)
bucă (R) fesă; obraz
bucluc (R) situație neplăcută, încurcată, în care se află cineva; belea, încurcătură, necaz
buduroi (A) perete din bârne cu care se căptușește o fântână pe dinăuntru
bugeac (R) un dans popular
buhai (A) instrument muzical popular folosit de urători la Anul Nou, confecționat dintr-un fel de putinică cu un
fund din piele, prin care trece un smoc de păr de cal care, fiind tras cu degetele umezite, produce
sunete asemănătoare cu mugetul taurului (numit şi buhai)
buişti (R) (despre lichide) a ţâşni
buluc (R) (despre păsări) grămadă, stol
buleandră (R) haină veche, ruptă, ponosită
bumbăci (R) a bate zdravăn pe cineva
bunget (R) pădure bătrână şi deasă, preponderent din stejar
burduşit (R) îndesat, ticsit, umflat, umplut până la refuz
burian (R) buruieni; iarbă culeasă pentru vite
burtan (R) tobă (mezel din carne şi măruntaie de porc, introduse în membrana care formează stomacul
porcului)
butar (R) (A) dogar; persoană care are în grijă butoaiele unei curţi boiereşti
buzna (R) brusc, pe neașteptate şi în grabă
ca la (R) circa, aproximativ
caciorî (R) a păta, a murdări; a amesteca culorile fără gust sau din greşeală
calabalâc (R) obiecte felurite (în dezordine); bagaj cu care se mută sau cu care călătorește cineva
calic (R) avar, chirnog
canci (R) deloc, nimic (din țigănescul kanč)
cant (R) zăpăcit, amețit
canuni (R) a se chinui; a încerca (în zadar) să faci ceva folositor; canoni
 capsoman (R) încăpăţânat
carâmb (R) parte a cizmei sau a ciorapului care acoperă pulpa inferioară a piciorului
carcalete (R) mâncăruri amestecate; băuturi amestecate
cardi (R) (argou) a lovi, a bate; a fura
careţi (R) şiroaie de muci care le atârnă până în barbă la copiii mici
carpetă (R) pânză lucrată cu acul, artizanal, reprezentând un model artistic, obiect din lada de zestre a fetelor
de altă dată cu care se împodobeau, pe interior, pereţii camerelor de locuit ale casei tradiţionale
ţărăneşti
cas (R) casă (ex.: a ieşi din cas’)
casă (R) placentă, fătăciune
catastif (R) (A) registru, condică, evidenţă scrisă
caţaveică (R) femeie şireată; femeie uşuratică
căcăcios (R) om de nimic, neputincios
căcălău (R) cantitate mare, abundenţă, belşug
căcănar (R) pe care nu te poți baza, care te poate păcăli
căcăniu (R) cafeniu; castaniu
căcărisi (R) a da greş cu ceva, a intra într-o încurcătură; a avea diaree;
căcăstoare (R) closet, WC, privată
căcăţiş (R) bagatelă, fleac, nimic, mărunțiș
căcâcea (R) persoană lipsită de importanţă; copil mic
căciuli (R) a se ploconi în fața cuiva pentru a obține ceva
căi (R) a-i părea rău, a regreta
căina (R) a compătimi, a deplânge
călâu (R) crud; necopt bine; călduţ (despre lichide)
călâie (R) (mai ales despre apă) neîncălzită bine, călduță; (despre pâine) nu destul de coaptă
călindar (R) calendar
cămașe (R) cămașă
cănțâ (R) a se zăpăci; a ameţi; a nu mai ști ce faci
căpătâi (A) pernă mai mult lungă decât lată, umplută cu paie
căpeţel (R) colivă, colaci și prescuri care se duc la biserică pentru pomenirea morților
căpia (R) a se zăpăci; a ameţi; a se stresa
cărăbăni (R) a căra (ex.: a cărăbăni cuiva câțiva pumni); a se sătura; a umfla burta; (despre vite) a se umfla
de prea multă iarbă
cărăui (R) năuc, zăpăcit; cherchelit; amețit, beat
cărcăli (R) a face ceva de mîntuială
căria (R) căreia
cărindar (R) calendar; (A) ianuarie
căscăun (R) persoană aiurită; gură-cască
căsni (R) căzni
căşărie (A) târlă; parte a stânei unde se face caşul; construcţie primitivă de scânduri; şandrama
căşcăli (R) a face ceva în grabă, de mântuială
căşuna (R) a se năpusti asupra cuiva sau ceva; a-i veni cuiva o idee sau poftă ciudată; a i se năzări, a-i veni
chef de ceva
căta (R) căuta
cătrănit (R) foarte supărat; înveninat, mâhnit peste măsură
căţa (R) căţea (ex.: fi-ar cățaua a dracu’)
căţăl (R) căţel
căţăli (R) (despre câini) a se împreuna, a se împerechea
câinie (R) răutate sufletească, duşmănie [7] )

câlă (R) femeie murdară, neîngrijită

câlț (R) câlți
cân (R) când
cânipiu (R) cănepiu; de culoarea cânepii; cenuşiu
câră (R) cicăleală, mustrare; gâlceavă
cârâială (R) gâlceavă, ceartă
cârcăli (R) a lucra repede şi în bătaie de joc
cârcel (R) căpuşă
cârlan (R) mânz de unu-doi ani
cârpă (R) (A) fâșie lungă de voal fin, din borangic alb sau gălbui, cu franjuri la capete, cu care își acoperau
capul femeile de la țară
cârpător (R) placă din lemn, rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, prevăzută şi cu un mâner (coadă) pe care
se răstoarnă mămăliga, pe care întinde aluatul şi cu care introduce pâinea la copt în cuptor sau sub
ţăst; fund de lemn pe care se taie carnea, ceapa etc.
câş (R) (care este) strâmb (trebuind să fie drept)
câşlă (R) locuinţă ciobănească; târlă; colibă (ex.: bine-i de om la câșla lui!)
câtă (R) căt de (ex.: câtă supărată sânt)
câţ (R) câţi
ceacâr (A) (despre ființe) cu ochi de culori diferite
ceair (A) loc de pășune pentru cai (împrejmuit) în apropierea unei ape 12)
ceancă (R) şarpe veninos; viperă
cearap (R) ciorap
cei (R) (tu) ceri
ceilanți (R) ceilalți
ceolofan (R) celofan
cercuială (R) lemne subţiri şi lungi bătute orizontal şi destul de rar, între stâlpii casei în construcţie, atât
spre interior cât şi spre exterior, formând un schelet, şi între care se pune apoi pământ (lipeală), astfel
încât să se realizeze şi consolideze pereţii caselor din paiantă
ceșci (R) cești
cheftea (R) chiftea
chelfăneală (R) bătaie zdravănă, ciomăgeală
chercheli (R) a se îmbăta (ușor)
cherchelit (R) uşor ameţit de băutură
cheuni (R) (despre câini) a scheuna ca atunci când este lovit
chiantaur (R) ameţit; aiurit; cam pe-o ureche
chiaun (R) confuz, zăpăcit, mahmur, aiurit
chichi (de chichi) (R) de-aia; de şmecher (ca răspuns la o întrebare stupidă sau enervantă)
chichineaţă (R) casă sau încăpere mică şi întunecoasă
chichirez (R) haz, farmec; gust
chichiţă (R) despărțitură mică, în formă de cutie, în interiorul unei lăzi de zestre
chidă (R) chiciură
chil (R) kilogram; litru
chiorî (R) a orbi; a nu vedea bine
chiorâş (R) pieziş; saşiu
chipeş (A) arătos, prezentabil
chirăi (R) a ţipa de durere
chirăit (R) ţipăt de durere
chirov (A) tractor şenilat de provenienţă rusească, fabricat de uzinele Kirov
chisăliţă (A) zeamă de corcoduşe (boambe) fierte şi terciuite sau giuruite (v. giur); se făcea numai din
boambele suficient de zemoase şi de dulci şi se mânca cu măgăligă, atât caldă cât şi rece
chită (R) buchet; mănunchi
chiti (R) a se năpusti asupra cuiva sau ceva; a împacheta/împături rufele spălate sau călcate
chițimie (R) cameră sau casă foarte mică
ciarap (R) ciorap
cine-nu-știu (R) cineva necunoscut sau, mai degrabă, neștiut
cineșce (R) cine știe ce
cinzăci (R) cincizeci
cioacă (R) penis de copil
ciob (R) vas învechit și stricat în parte
ciobotă (R) încălţăminte uzată
ciocălău (R) ştiulete de porumb curățat de boabe
ciocâlteu (A) ax metalic, precum un piroi mare, ce ţine jugul fixat în proţap
ciocârti (R) a ciopli lemne (de regulă, fără folos sau stricându-l)
ciocoti (R) (despre oameni) a mânca cu ţârâita ceva pe durată mai mare; (despre animale) a paşte iarbă mică
cioflăi (R) a mânca cu zgomot, în mod necivilizat, imitând porcii
cioflingar (R) om de nimic; ţăran care încearcă să se îmbrace şi să se poarte ca un orăşean
cioilă (R) bucată mare de carne crudă
ciolfăi (R) a mânca precum un porc, producând un zgomot neplăcut cu limba și cu buzele
ciomp (R) (despre anumite veşminte: cămaşă, fustă, rochie etc.) prea scurtă
ciondăni (R) a se certa cu cineva pentru probleme minore, fără a-și spune cuvinte grele
ciont (R) cu degete tăiate de la mână; mutilat; cu o parte ruptă sau lipsă; (despre animale) cu coada tăiată
cionti (R) a mutila ceva, tăind, în mod exagerat, o parte din el
ciopăţi (R) a tăia în bucăţi de carne trupul unei păsări sau al unui animal
ciorofleacă (R) noroi subţire; mâzgă; zămârcă; mocirlă
ciorovăi (R) a se ciondăni; a se certa ușor pentru lucruri mărunte
ciotoi (R) copan, pulpă de pasăre
ciovârşte (R) bucată mare de carne de animal cu os cu tot
cir (R) zeamă făcută din apă şi tărâţe sau uruială ca mâncare pentru porci
cirmoli (R) a se mânji cu noroi (precum porcii)
citură (R) ciutură
ciucalată (R) ciocolată
ciuci (R) în poziţie stârcită, pe vine
ciuciulete (R) ud până la piele; făcut leoarcă
ciuciulit (R) ghemuit, chircit; zgribulit
ciul (R) (despre animale) care are urechile anormal de scurte sau care nu are una sau amândouă urechile
ciumărî (R) a se mânia, a se supăra, a se necăji;
ciumpăvi (R) a reteza, a scurta, a mutila
ciuş (R) spate, spinare; formă de a transporta o persoană luând-o în spate, aceasta apucăndu-se cu
mâinile pe după gâtul celui care îl transportă
clacă (R) (A) formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca gratuită pe care țăranul, fără
pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie pentru a-şi plăti chiria pământului pe
care îl lucra în folosul familiei sale; șezătoare
clanaretă (R) clarinetă; clarinet
claţă (R) clanţă
clăcaş (A) ţăran stabilit pe o moșie domnească, boierească sau mânăstirească și care, prin clacă, plătea
chiria pământului pe care îl lucra
cleată (R) drum agricol între tarlalele de pământ arabil
clefeti (R) a mânca cu un zgomot enervant, precum porcul
clin (R) petic de pământ în formă de triunghi, de regulă necultivat, folosit (în sat) ca loc de joacă pentru
copii sau pentru păscutul animalelor
clinci (R) şiretenie, şmecherie
clisă (R) aliment perceput a fi cleios, atunci când îl mesteci în gură; pământ cleios
cloponiță (R) clopotniță
coastă (R) costă (de la verbul a costa)
cobilă (R) (A) suport de lemn pe are se aşeza plugul în timpul transportului
cobiliţă (A) bucată de lemn curbată, cu cârlige sau crestături la capete, care se poartă pe umeri și servește,
de obicei, la transportul găleților cu apă sau a paporniţelor
cocârlă (R) curbat, încovoiat, încovrigat
cocârţ (R) amestec de băuturi alcoolice ieftine
cocină (R) adăpost sau coteț pentru porci
cocioabă (R) casă mică şi dărăpănată; coşmelie
cocleţ (R) (A) fiecare dintre firele iței, cu un ochi la mijloc, prin care trece firul de urzeală
cocoace (R) (pl. cococi) pâine de dimensiunea unei gogoşi şi grosimea de maxim 2 centimetri, făcuta pe
vatră, pe plită sau pe o tablă specială, pe aragaz
cocoli (R) a înfofoli; a îngriji pe cineva în mod exagerat
coderie (R) coada biciului
codru (R) bucată mare de pâine, de mămăligă etc.
cogeamite (R) foarte mare, foarte înalt
coi (R) a se mişca de colo până colo fără rost; a se moşmondi; a se codi
coinac (R) (peiorativ) puştan
colarez (R) mâncare făcută din făină fiartă în lapte
colastră (R) laptele dintâi al unui animal, după ce a fătat
colectiv (A) CAP (Cooperativa Agricolă de Producție)
coleşeală (R) (despre oameni) moleşeală, stare de leşin
coleşi (R) (despre oameni) a se înmuia, a se epuiza fizic, a leşina
comână (R) comună
comânica (R) a comunica [8]
)

complecta (R) completa

compirizon (R) combinezon; furou
comuni (R) comune (pluralul substantivului comună)
convenţie (R) autobuz pentru transportul salariaţilor de la domiciliu la locul de muncă şi invers, în regim
de convenţie (pe bază de abonament)
copaie (R) vas de lemn, de formă alungită, folosit pentru plămăditul şi frământatul pâinii
coperativă (A) magazin general
copită (R) copiţă, căpiţă
coptor (R) cuptor
corconi (R) a avea grijă exagerată faţă de cineva sau ceva; a migăli, a zăbovi; a răsfăța
corconit (R) pesoană care face un lucru nejusificat de încet, cu mare migală; răsfățat
cordea (A) panglică îngustă
corlată (A) poliță în jurul coşului de deasupra vetrei pe care se țin vase de bucătărie și alte lucruri mărunte
corman (R) cormană, parte a plugului care răstoarnă brazda
cosor (A) cuțit cu lama scurtă, încovoiat la vârf şi cu coadă lungă de lemn, folosit în viticultură și pomicultură
sau pentru tăiatul pălămidei din culturile de grâu
costori (R) cositori
coşare (R) adăpost mic şi dărăpănat pentru animale
coșărău (R) prelungire detașabilă a căruței, confecționată din nuiele impletite, care se pune în locul
obloanelor față și spate, atunci când se dorește să se pună mai multă încărcătură, când aceasta este
ușoară dar voluminoasă
coşcovă (R) loc gol, în malurile apelor, pe sub rădăcini, unde se ascund și trăiesc peștii și racii; scoarţă din
nămol uscat ce se formează în locurile joase, unde bălteşte apa, după ce se usucă pământul şi îl băte
soarele până crapă
coşcovit (R) (despre tencuiala sau varul de pe pereţi) cojit, scorojit
coşmelie (R) casă mică, veche şi dărăpănată
cotârci (R) (despre animale, în general) a face sex
coteli (R) a răscoli (prin lucrurile cuiva)
cotoc (R) cotoi, motan
coţăi (R) a imita mişcările ritmice de împerechere, precum câinii; a nu sta locului
coţcări (R) a şmecheri, a escroca, a înşela, a amăgi
crac (R) ramificaţie a unei văi
cracă (R) creangă
crăcan (R) prăjină bifurcată la un capăt folosită pentru a sprijini pe ea crengile încărcate de roade ale pomilor
etc.
crăcăna (R) a desface picioarele în lături, a se crăci
crez (R) (eu) cred
cribit (R) chibrit
crilă (R) mulțime, cârd, droaie
crion (R) creion
cucumea (R) cucuvea; coama acoperișului unei case
cufureală (R) diaree
culcuşi (R) (despre animale şi păsări) a-şi găsi un loc de dormit sau de adăpostit; a-şi face culcuşul
curmat (R) sugrumat; înțepenit 3)
cută (R) bucată de zahăr cubic
cutier (A) negustor ambulant; marfagiu
cuţât (R) cuţit
da' (R) dar
dadă (R) ţaţă, daică, didă
daică (R) ţaţă
dambalie (R) furie, mânie
dambla (R) apoplexie, paralizie; exces de furie
damblagi (R) a paraliza
damf (R) miros neplăcut (de alcool, în general), care se răspândeşte de undeva
damijană (R) damigeană
dandana (R) întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură
danie (A) donaţie cu scop religios
darap (R) bucată mare dintr-un produs alimentar (mămăligă, pâine, slănină, brânză etc.)
daravelă (R) (A) afacere, negustorie; pățanie, încurcătură, bucluc
dasupra (R) deasupra
dă (R) dacă (ex.: dă venea...)
dă (R) de 20)
dădăsupt (R) dedesubt
 dămult (R) demult
dănănaie (R) ciudățenie, năzdrăvănie; bazaconie
dăparte (R) departe
dăruri (R) (A) dări; daruri
dăstul (R) destul
dăştept (R) deştept
dăula (R) (A) a (se) slei de puteri; a (se) istovi, a (se) speti
dăvale (R) devale, în jos, mai la vale; în aval 20)
dân (R) din
dântâi (R) dintâi; primul
dântre (R) dintre
dârdâi (A) a tremura foarte tare din cauza frigului, a fricii, a emoției etc.
dârdoră (R) zor; toi al unei petreceri
dârjală (R) băţ lung şi gros; prăjină lungă
deavlă (R) cap sec; țeasta capului; devlă
de-a berbeleacul (R) de-a rostogolul, peste cap sau de-a lungul corpului
de-a dura (R) de-a rostogolul
de-a moaca (R) gratis, gratuit
de-a-n boulea (R) în mod stupid, fără judecată, ca un bou; împiedicându-se, fiind gata să cadă
de-a-ndărătelea (R) (despre mers) înapoi, cu spatele înainte
de-a pitita (R) de-a ascunselea (joc de copii)
deal (R) munca câmpului (ex.: a termina cu dealu = a sfârși cu muncile câmpului)
dehăma (A) a scoate hamurile de pe cai
delniță (R) (A) fâșie îngustă de teren ce materializa hotarul dintre două localități
dereteca (R) (A) a face ordine și curățenie prin casă
descoase (R) chestiona, interoga, iscodi, întreba
descotorosi (R) a reuși să se elibereze de ceva sau de cineva care incomodează; a se debarasa
desemn (R) desen
desrătuti (R) a-şi reveni dintr-o zăpăceală sau fâstâceală, a se dezmetici
deşti (R) deget
dete (R) dădu
detei (R) dădui (de la verbul a da)
detese (R) dăduse
dezmetici (A) a-și reveni după o emoție puternică; a-și veni în fire
dezrătuti (R) a se dezmetici; a-şi reveni dintr-o stare confuză sau de spaimă
diată (A) testament
dichisi (A) a se primeni; a se aranja la ţinută în mod excesiv
dici (A) de aici
didă (R) apelativ pentru o soră mai în vîrstă
didiţel (R) dediţel, plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase și cu flori mari, albastre-violete, înflorind
primăvara devreme
dimijană (R) damigeană
dimisie (R) demisie
divan (R) întâlnire pe malul şanţului sau la poartă pentru a sta la taifas 5)
divăni (R) a sta la taifas pe malul şanţului sau la poartă
dodi (R) (A) a găsi ceva (mai mult din întâmplare); a ghici fără să vrea; a brodi
dodie (R) vorbe fără sens; aiureală
doldora (A) plin; umflat
dolofan (A) (despre ființe și părți ale lor) gras, durduliu, rotofei
dolofei (R) rotofei, dolofan, durduliu, grăsuţ
dondăni (R) a mormăi, a bombăni
doo (R) două
dop (R) mic şi îndesat; bondoc
dorobete (R) copil grăsuț
drând (R) mâncare inexistentă, alternativă pentru când o altă mâncare oferită nu îţi place
droagă (R) căruţă mai mică, pe două roţi
droaie (R) mulţime, număr mare (de ceva anume)
drugan (R) (A) lemn de construcție rotund, care apoi se cercuiește
drugă (R) ştiulete de porumb de dimensiuni mai mari
dublu (R) dublă, baniţă, bănicior, dublu-decalitru
 dudău (R) buruieni, bălării
dudulan (R) cotor de ceapă (lujerul care poartă semințele) 14)
duhăni (R) a fuma; a-i mirosi urât gura, a butoi sau tutun de proastă calitate
dul (R) ganglion; gâlcă; umflătură locală
dumica (R) a mesteca în gură un aliment; a amesteca pâinea sau mămăliga într-o ciorbă sau într-o altă
mâncare
dumicat (R) bucată mică dintr-un aliment, atât cât se bagă o dată în gură
dumnialui (A) dumnealui
după de pe (ex.: noi mai avem cocenii de adus după câmp 6))
durigă (R) cerc metalic; fiecare dintre cercurile concentrice din fontă ce se folosesc la plită pentru a astupa
sau destupa, mai mult sau mai puţin, ochiurile de acces de deasupra, ochiuri folosite în diverse
scopuri utilitare
duşcă (R) un gât, o înghiţitură de băutură (alcoolică)
epitrop (A) administrator; tutore
eream (R) eram 6)
escursie (R) excursie
estra (R) extra
ete na! (R) exclamație de nedumerire și dezacord
etete! (R) ia uite! nu mai spune!
eugenie (R) biscuiţi ieftini cu cremă de cacao (de la marca românească Eugenia, care i-a consacrat)
fa! (R) termen cu care cineva se adresează unei persoane de sex feminin; fă!
fante (R) bărbat tânăr care se bucură de succes la femei; încrezut
fasule (R) fasole
fatălică (R) termen cu care o persoană de sex feminin se adresează unei alte persoane cunoscute, tot de sex
feminin
fă! (R) termen cu care cineva se adresează unei persoane de sex feminin; fa!
făcătură (R) farmec
fătăciune (R) (A) placentă, casă, locul fătului
fânărie (R) depozit de fân
fârși (R) a sfârși, a termina
fâstâci (R) a-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul în fața unei situații neașteptate, a se intimida
fâş-fâş (R) haină din fâş; fâş
fâţă (R) nume dat speciilor de pește mic, care înoată repede; baboi
fâţă oaţă (R) ţipar
fâţoi (R) peşte mic, lipsit de importanţă
felcer (R) asistent medical
fermol (R) fermoar
feşteli (R) a păţi ceva, a intra într-o încurcătură; a se ofili 4)
feti (R) (A) a petrece, ca fată, timpul de când iese la horă până când se mărită
ficate (R) ficat
fiece (R) fiecare
fierăstrău (R) ferăstrău
figoarnă (R) alamă, instrument muzical de suflat din alamă
figoarne (R) alămuri, denumire generică dată instrumentelor muzicale de suflat confecţionate din alamă
fincă (R) fiindcă
firidă (R) adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid cu scop utilitar sau decorativ (din
bulgărescul ф p Дa)
fişcă (R) (A) cureaua împletită a biciului
flăcăi (R) (A) a petrece, ca băiat, timpul de când iese la horă până când se însoară
flanel (R) flanelă
fleancă (R) gură (ca organ al vorbirii)
flencăni (R) a se mişca dintr-o fixare; a trăncăni, a pălăvrăgi
fleşcăi (R) a se înmuia; a se uda; (despre copiii mici) a face pe ei
fleoaşcă (R) lapoviţă
fleoştoage (R) fulgi mari de zăpadă
floricică (R) semințe de floarea soarelui
floşcoşi (R) a se înmuia; a moleşi
fluierici (R) fluier mic de metal, signal
fluştuc (R) (A) gustare, aperitiv; când mănânci ceva fără să te saturi
fluşturatic (R) nestatornic, zvăpăiat; nebunatic
foantă (R) panglică din hârtie creponată cu care se împodobeşte bradul de nuntă
fofârlică (R) înşelătorie, şmecherie
fofoloancă (R) păsărică, vulvă
foişor (R) (A) construcție provizorie din lemn, înălţată precum un turn de observare pentru păzit via
fonf (R) (A) fără dinţi în gură, știrb 14)
fraţî (R) fraţi
frichini (R) a se freca fără rost de ceva sau cineva; a nu avea stare; a nu sta locului
frigăraie (R) frig mare (când nu te aştepţi)
frimitură (R) fărmătură, fărâmitură, fărămitură
frunzar (R) depozit de frunziş, în amestec cu paie sau foi de porumb, folosit ca nutreţ pentru animale pe
timpul iernii
fundărău (R) mezel constând în apendicele porcului umplut cu măruntaiele acestuia tocate mărunt si alte
ingrediente.
furnigai (R) furnicar
furnigă (R) furnică
fusăş (R) fuseşi
fuscel (R) nuia; lăstar parazit, neproductiv
fusta păsăricii (R) volbură; rochiţa rândunicii
garderopă (R) garderobă
gălbeji (R) a deveni palid, tras la faţă
gălbejit (R) palid, tras la faţă
gălbenare (R) icter, hepatită; gălbenuş de ou [9]
găman (R) foarte mâncăcios; mâncău; lacom la mâncare
gărgăune (R) viespe mare de pădure, care produce un bâzâit puternic în timpul zborului; bărzăun
gărgăuni (R) pretenții nejustificate, fumuri
găsî (R) găsi
gâgâlice (R) fiinţă mică şi gingaşă; fructe mici, insuficient dezvoltate [10]
)

gâjganie (R) gânganie, goangă, insectă mică

gâlcă (R) amigdală
gâlceavă (A) ceartă
gâldău (R) groapă sau adâncitură în albia unui râu, plină cu apă
gâlmă (R) gâlcă, umflătură
gâniaţ (R) găinaţ, găinet
gârlă (R) apă curgătoare mai mică; pârâu (din bulgărescul гърло)
gârlej (R) gâtlej; gât
gârlejat (R) (despre păsări) cu gătul gol, fără pene
gârlici (A) intrare îngustă în grajd sau în bordei, fără ușă
gârtan (A) bădăran, mojic
gealat (R) om voinic și violent; călău
gelecăi (R) a pălăvrăgi, a sporovăi, a discuta cu voce tare verzi şi uscate deranjând pe cei din preajmă
get-beget (R) din tată în fiu; din moşi-strămoşi (din turcescul ğedd bi ğedd)
ghenuchi (R) genunchi
gheorghinar (R) păducel
gheorghină (R) păducea
gherăi (R) a zgâria cu unghiile pe cineva
gherlan (R) şobolan
ghes (R) îmbrâncitură uşoară (cu cotul), din neatenţie
ghigiură (R) ştiulete mic, cu boabele neîmplinite suficient
ghindoc (R) bondoc, scund
ghioacă (R) ghioagă, măciucă, bâzdoacă
ghioace (R) coajă de ou; găoace
ghioci (R) căruţă astfel construită încât să poată fi lungită la nevoie; căruţă pentru cai; din
turcescul göç „mutare, emigrare"
ghiojăi (R) a urina cu zgomot
ghioldiş (R) pieziş, chiorâş
ghiont (R) lovitură dată cuiva cu pumnul sau cu cotul, mai mult în glumă
ghiorţăi (R) (despre intestine) a chiorăi
ghiotură (R) în cantitate mare; cu grămada; mulţime
ghiurghiuliu (A) roşu deschis, trandafiriu
ghizd (R) (A) împrejmuire de piatră, de bârne etc. în jurul unei fântâni de la sol în sus, în prelungirea
buduroaielor sau a tuburilor; gura fântănii
ghizdav (A) frumos primenit; arătos; elegant
ghizdă (R) şliţ (la pantaloni)
gigea (R) drăguţ, frumos (cu referire la copii)
gioablă (R) gioarsă; sculă neascuţită, tocită, uzată, bună de aruncat
gioale (R) labele picioarelor
giorsăi (R) a tăia în silă iarba sau cu o unelată necorespunzătoare
giubea (R) haină lungă şi groasă de iarnă (din turcescul giubea)
giugea (R) guguloi din noroi frământat şi rotunjit în mână, de mărimea unei nuci; se înfigea în capul unei
nuiele şi apoi se arunca cu ea, prin arcuirea nuielei, aceasta prinzând viteză
giur (R) (A) ustensilă rudimentară, confecţionată din lemn, folosită în bucătărie pentru sfărâmarea, în oală,
a legumelor fierte (îndeosebi la ciorba de dovlecel);
giurgiuvea (R) cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau de la o ușă; ramă, toc
giurui (R) a mărunţi conţinutul unei ciorbe de dovlecei (în special), folosind giurul ca ustensilă
glagorie (R) minte, pricepere
glamnică (R) cârpă răsucită în formă de colac, pe care îl pun femeile pe creștet, când cară pe cap
greutăți (din bulgărescul glavnik)
glavă (R) cap mare, căpăţână, bostan, dovleac (din bulgărescul глава)
gloabă (R) cal slab, prăpădit şi, adesea, bătrân; mârţoagă
gloabă (R) (în expresia a lua la gloabă) a confisca animalele sau păsările cuiva, când au fost găsite făcând
pagubă în anumite culturi, până la despăgubirea celui afectat
gloată (R) lume multă, aglomeraţie
global (R) acord glogal; sistem de organizare şi remunerare a muncii prestate funcţie de rezultatele obţinute
glojdean (A) stiulete împănuşat
glojdori (R) a ronţăi ceva precum un şoarece; a muşca dintr-un aliment, din loc în loc, pe alese sau pe sărite,
fără a-l mânca definitiv; (despre animalele ierbivore) a paşte iarba de nu mai rămâne nimic
glugă (R) grămadă de snopi, de știuleți de porumb sau de mănunchiuri de cânepă, care se așază în
picioare, în forma unei stive conice
goangă (R) insectă, gânganie
gogoneţ (R) ceva care are formă sferică sau aproape sferică
goni (R) (despre vitele cornute) a se împreuna (spre a se reproduce)
grangure (R) grangur
grijanie (R) împărtăşanie
griji (R) a (se) împărtăşi
griv (R) (despre câini) cenuşiu
gropărie (R) loc plin de gropi din care localnicii îşi extrăgeau pământul galben necesar pentru construirea
caselor din paiantă, pentru pomostit, pentru modelarea de cărămidă sau chirpici, pentru ţăst şi vatră
etc.
groştel (R) purcel de ţâţă sau recent înţărcat
guguli (R) (despre copii) a se răsfăța, a se râzgâi
guguloi (R) cocoloș; gâlmă; ghemotoc; bulgăre; gâlcă
gugustuc (R) guguştiuc; porumbel sălbatic
gurmaj (R) grumaz, ceafă
hai-hui (R) (în expresia a umbla haihui) fără un scop anume şi fără griji [11]
)

haişte (R) dezordine (în casă sau prin curtea casei)

halca (R) halcă; bucată mare de carne
haleală (R) mâncare
hali (R) a mânca cu poftă (repede şi cu lăcomie)
harşt! (R) interjecţe care imită huietul unei loviri rapide cu palma, cu biciul, cu nuiaua sau cu un alt obiect
flexibil
hălăciug (R) păr încurcat, păr lung şi neîngrijit
hălădui (A) a trăi în tihnă într-un loc ferit de primejdii
hălălăi (R) a face gălăgie; a vorbi toți deodată
hăndrălău (R) flăcău destrăbălat, care umblă după fete
hărăgaie (R) obiect învechit de dimensiuni mari, inutil
hăzmăndău (R) băgător de seamă; pierde vară
hâţâi (R) a se mişca de colo până colo fără rost; a scutura puternic, a zgâlţâi
hoaşcă (R) femeie bătrână și rea; animal bătrân şi slab
hobaie (A) râpă [12])
 hodină (R) odihnă
hodini (R) odihni
hodorog (R) persoană bătrână şi neputincioasă
hodoronc-tronc (R) pe nepusă-masă, pe neaşteptate
hrăpi (A) răpi
iaca-cui (R) drac; demon
iamă (R) invazie distrugătoare
iataj (R) etaj
ie (A) bluză femeiască făcută din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la
piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, ciucuraşi, mărgele etc.
iel (R) el
iepurili (R) iepurele
ieste (R) este
ioc (R) nimic; din turcescul yok
ipingea (A) haină bărbătească făcută din dimie sau din postav, ca o manta, fără mâneci şi cu glugă
iream (R) eram
irtie (R) hârtie
ispre (R) expres, special pentru
istovi (R) a seca de puteri, a epuiza (fizic)
iţa (R) (despre uşi, ferestre sau alte structuri similare) a se mișca sau deplasa de pe poziţia normală de
funcţionare; a se lăsa
iventar (R) inventar
izâni (R) a se jigări, a se ponosi [13])

izmeni (R) a face mutre, a se schimonosi

îcî! (R) nu; nu vreau [14]
)

îmbărbura (R) a mînji copiii, cu degetul muiat în sânge, de Crăciun, imediat după tăiatul porcului, în
obraji, în frunte şi în barbă ca să fie rumeni în obraji şi sănătoşi tot anul
îmberegăți (R) a gâtui; a strangula; a sugruma; a strînge de beregată pe cineva
îmbina (R) a se face vremea bună
îmblânzi (R) a-i apărea pe corp blânda (urticarie)
îmbonghina (R) a se înnora; a sta să plouă; a se posomorî vremea
îmbonţat (R) bosumflat; îmbufnat
îmborăşcăi (R) a murdări ceva în mod voit, grosolan şi fără sens
îmbucătură (R) colac, pită sau bucată de păine oferită ca pomană, în memoria unui mort
îmbuluci (R) a se îngrămădi precum oile
împarfuma (R) a-şi da cu parfum; a se parfuma
împeți (R) a peți, a cere în căsătorie prin mijlocitori
împopistrat (R) (despre struguri) cu boabe coapte printre cele crude; (despre lucruri, în general) de mai
multe tipuri, combinate în mod aleatoriu
împungăli (R) a coase încet, migălos
împuţâciune (R) putoare; ceva urât mirositor
încadrelat (R) cadrilat; (depre ţesături) în carouri
încai (R) cel puțin, măcar, barem
încailea (R) cel puțin, măcar, barem; încai
închia (R) încheia
încoa (R) încoace
încocleţa (R) a prinde ceva sau pe cineva la înghesuială; a reuşi să duci ceva la bun sfârşit cu mare
dificultate si cu mari lipsuri
încolo (R) în afară de asta; în rest
încotoşmănit (R) îmbrăcat prea gros, înfofolit
încrede (R) a avea o părere foarte bună despre sine însuşi; a se fudului
încropa (R) încropi
încruda (R) (despre pâine şi aluaturi) a deveni, în timpul coacerii sau imediat după coacere, insuficient de
crescut(ă) sau de coapt(ă), urmare a unor factori nefavorabili
îngăima (R) a sta la îndoială; a zăbovi
îngena (R) a slăbi în intensitate, a se domoli, a slăbi, a reduce viteza
înghiorţăi (R) a înghiți cu zgomot și lacom
înglota (R) a se împotmoli; a se bloca; a nu mai face faţă unei situaţii; a se aduna multe treburi deodată
înnainte (R) înainte
înnemeri (R) a nimeri
 întunerici (R) a (se) înnopta, a (se) întuneca
jagardea (R) femeie de moravuri ușoare; femeie de un comportament scandalos; ticălos, jigodie, curvă, laş;
zăpăcit, aiurit
jampilică (R) obiect vestimentar, gen haină sau vestă subţire, îmbrăcat fără rost şi aiurea, doar de dragul de
a-l pune pe tine
japcă (cu) (R) cu forţa, cu sila; vâlcea, viroagă (din bulgărescul žabka)
jarcalete (R) haimana; vlăjgan; derbedeu; bătăuş
jăcmăni (R) a priva (de bani sau de alte bunuri materiale) prin exploatare sau prin violență; a jefui, a înşela
jăcmăneală (R) jecmăneală, jefuire
jărăgai (R) jar; jăratic
jdreli (R) a se zdreli; a se juli 13)
jep (R) jeg, râp, slin
jiganie (R) animal mic, neînsemnat; insectă, goangă
jigodie (R) câine jigărit, care trezește milă și repulsie; javră; om lipsit de caracter
jijău (R) bucată de lemn legată de zgarda unui câine, atârnându-i printre picioarele din faţă, astfel încât să
nu poată alerga şi, ca urmare, să nu poată vâna
jilav (R) (despre pământ) umed (din bulgărescul žilav)
jind (R) nedumerire pofticioasă; poftă nebună; dorinţă imposibilă
jindui (A) a regreta, a dori
jiroi (R) şiroi
jitie (R) ticălos, nemernic, om de nimic, plin de defecte; animal bolnav 7)
jmangli (R) a fura, a mangli
jmecher (R) șmecher
joardă (R) ramură lungă, subțire și flexibilă, curățată de ramificații și de frunze
jugăni (R) a chinui (fizic) pe cineva
la (R) a se spăla
lambă (R) lampă
landră (R) ceată gălăgioasă; a se ţine landră: a merge în cârd
laptele cucului (R) alior
laviţă (A) scândură lată fixată de-a lungul unui perete în casele țărănești, pe care se aşează diverse obiecte
de uz casnic (din bulgărescul лъвица)
lăcărie (R) apă multă vărsată pe jos
lăcrămi (R) lacrimi
lălâu (R) îmbrăcat neglijent sau cu haine prea largi, care nu îi sunt pe măsură
lăpăda (R) a lepăda
leat (A) contingent; născuți în același an
legumi (R) a mânca sau a bea câte puțin, pentru a se ajunge la toți sau pentru a mai rămâne și pentru mai
târziu
lehamite (R) oboseală, plictiseală, dezgust, silă
leliță (R) (A) femeie tânără și frumușică; țățică 9)
leoarcă (R) plin de apă, ud fleaşcă
leţcaie (A) lăscaie, monedă de aramă valorând o jumătate de para, care a circulat în țările române în a doua
jumătate a sec. al XVIII-lea
libera (A) a termina stagiul militar și a se întoarce în civilie; a se elibera
liberare (A) lăsare la vatră, terminarea stagiului militar
lighioană (R) animal sălbatic; păsări şi animale du curte
liman (A) mal; ţintă dorită; ieşire dintr-o situaţie dificilă
limpăi (R) a imita modul de a bea apă al căinilor sau pisicilor
linciuri (R) a se bălăci în apă; a se dichisi
lingav (R) mofturos la mâncare; care abia se atinge de mâncare
lingoare (R) febră tifoidă
linie (R) şosea, drumul principal al satului
lipscan (A) negustor de pânzeturi şi alte mărfuri aduse din Lipsca (vechea denumire, în limba română, a
oraşului Leibzig din Germania)
lişteavă (R) apă băltită peste un teren arabil sau peste o pajişte
litră (R) măsură de capacitate sau de greutate egală cu un sfert de litru sau de kilogram
loc (R) bucată de pământ (cultivabil); teren agricol
logofăt (A) supraveghetor al slugilor la o curte boierească [15]
)

l'oi (R) îl voi (ex.: l-oi face = îl voi face)

loian (R) şiroi, rezultat al unei scurgeri; baltă
loitrar (R) partea de bază a căruţei, până la nivelul loitrelor, folosită pentru diverse transporturi
loitră (R) fiecare dintre cele două obloane laterale ale căruţei
lozî (R) a glumi; a aiuri; a delira
lu’ (R) lui; al sau a lui
lubeniţă (R) pepene verde
macat (A) cuvertură ţesută din lână, cu desene sofisticate, obţinute direct din ţesătură, în diverse culori, care
se punea, de regulă, pe pereți
magaoaie (R) fiinţă imaginară fioroasă, de dimensiuni mari şi neproporţionate; sperietoare; măgăoaie
magraon (R) ţigan
mamaiană (R) obicei practicat de copii pentru a invoca ploaia, pe timp de secetă; păpuşa clădită din lut
care trebuia îngropată, în cazul acestui obicei, lăsând-o să plutească pe apă pe un pat de flori
mamare (R) mamă-mare, bunică
mameluc (R) om moale, lipsit de personalitate
ma'n (R) m-am (ex.: m-an dus în loc de m-am dus)
martalog (R) bleg, molâu, adormit, neîndemanatic, încurcat, împiedicat, lent, greoi în mișcări
materie (R) țesătură, pânză, stofă
mau (R) avânt, elan; energie, putere
mă (R) măi
măgăreaţă (R) (A) grămadă de snopi de grâu sau alte cereale păioase, snopi aşezaţi în formă de cruce,
special pentru a se usca spicele mai bine, în caz de ploaie, până le vine răndul să fie duse la treierat
mărghidan (R) (A) marchidan, negustor ambulant de mărfuri mărunte
măscări (R) a batjocori, a ridiculiza
mătăuz (R) băţ la capătul căruia se află un ghemotoc de cârpe sau de câlți și care are diverse întrebuințări
mătrăcăi (R) a umbla dintr-un loc într-altul pentru a găsi ce doreşte, precum mătrăcarii
mătrăcar (R) (A) vânzător ambulant de ploşti, bote, sare etc.; persoană fără astâmpăr, care umblă de colo-
colo pentru a-şi găsi ce doreşte
mătrăşi (R) a îndepărta pe cineva a cărui prezență este supărătoare; a alunga, a goni
mândălac (R) plantă sălbatică ce face, primăvara, tuberculi comestibili, cărnoşi şi aromatici
mâna (R) a trimite pe cineva să se ducă undeva sau să facă ceva; a pune în mișcare; a acționa
mânea (R) a dormi undeva peste noapte
mânecătoare (R) ajunul sărbătorii Sf. Gheorghe
mârli (R) (despre oi sau capre) a de împreuna, a se împerechea
melă (R) femeie dezordonată, care nu îşi ţine curat în casă
melic (R) nărav, obicei prost (îndeosebi la animale)
meliţa (A) a zdrobi (cu melița) și a curăța cânepa și inul de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru
a se obține câlții de meliță
meliţă (A) unealtă de lemn constând dintr-o limbă basculantă și două fălci, folosită pentru a zdrobi tulpinile de
cânepă sau de in în vederea separării firelor de partea lemnoasă
mendre (R) capricii; toane
mezat (R) (A) licitație; vânzare publică
mierlăi (R) (despre pisici) a mieuna; a miorlăi
mierli (R) a încurca-o rău de tot; a muri; a sfârşi-o rău (în expresia a o mierli)
mierte-fierte (R) un fel de mâncare inexistent (pentru cei săraci)
mieu (R) meu
miljoc (R) mijloc
mişună (R) depozit de spice de grâu, seminţe etc. sub forma unui muşuroi acoperite cu pământ pe care îl fac
anumite rozătoare (şoareci, hârciogi etc.) pentru timpul iernii
miţilic (R) băutură interzisă, dăunătoare sănătăţii, preparată pe bază de alcool metilic sau spirt medicinal; de
la metilic, a rezultat varianta populară de miţilic
moacă (R) persoană (mai ales femeie) bleagă, înceată, leneșă; faţă, figură
moloşi (R) a se înmuia, a se epuiza fizic
momental (R) momentan
mondroi (R) (A) om tăcut, posac, ursuz
monton (R) molton
moor (R) mohor
moroment (R) monument
mostofâlcă (R) gălcă (amigdală)
moşâe (R) moşie
moţăi (R) a aţipi, la intervale scurte, stând în picioare sau pe scaun
mucigai (R) mucegai
 muiere (R) femeie; soţie, nevastă
mulţ (R) mulţi
munţ (R) munţi
munţî (R) munţii
murg (R) cal cu părul cafeniu-închis
murgoi (R) pește de apă dulce din familia crapului, cu corpul turtit lateral, cu solzi mici, negri-albăstrui pe
spinare și argintii pe laturi; cosac
murugă (R) mâncare foarte sărată
musai (R) neapărat, negreșit, în mod necesar
muscă (R) împunsătură de broderie, cu acul şi aţa, în formă de X, la cusăturile cu motive naționale.
muşăţăl (R) muşeţel
muştereu (R) client
muştuc (R) gură; bot
nadins (R) dinadins; înadins; în mod intenţionat; cu un anumit scop
nanie (R) arătare; drăcie
nasture (R) pastilă, comprimat, tabletă
nașe (R) nașă
natantol (R) neghiob, neîndămânatic, prostănac, nătâng
naz(-uri) (A) capricii, mofturi, toane
năbădaie (R) criză de epilepsie
năcaz (R) necaz
nădragi (R) pantaloni cu turul mare
nătot (R) netot, prostănac
năţărâmbă (R) năsărâmbă, boroboaţă, şotie, năzbâtie
neam (R) deloc, nimic
nemeri (R) nimeri
nește (R) niște
nevolnic (R) om neputincios, inapt pentru muncă (bătrân, bolnav, handicapat etc.)
nimiez (R) amiază
nimini (R) nimeni
nițâcai (R) niscai; cine știe ce (ex., dintr-o scrisoare de la mămica: să nu vă luați nițâcai căciuli, cum are
alu...) 6)
niznai (R) ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, n-ar ști nimic, simulând indiferență, nepăsare, dezinteres
noatină (R) oaie de un an
oaşcă (R) hoaşcă, femeie bătrână şi rea; bătrân slab şi neputincios
obiceie (R) obiceiuri
obijnui (R) a (se) obișnui
obloji (R) a purta cuiva de grijă; a îngriji o rană sau pe cineva bolnav
obreji (R) a împrejmui, a îngrădi
ocărî (R) a vorbi pe cineva de urăt; a blestema; a ponegri
odaie (R) (A) cameră, încăpere; colibă izolată, în afara satului 12)
odărî (R) (A) a sfârşi muncile agricole (îndeosebi aratul)
odâr! (R) marş! (interjecţie de alungat câinii)
odicăi (R) (despre un lucru sau obiect pe care trebuie să te sprijini) a se balansa, a nu fi stabil
odină (R) odihnă
odini (R) odihni
oftică (R) tuberculoză pulmonară; supărare, ciudă 11)
ogănău (R) horă asemănătoare cu sârba
ogod (R) cinste, respect; ocrotire, protejare; voie, plăcere
ohavnic (A) (despre proprietăți) fără posibilitate de înstrăinare, de veci
oi (R) voi (ex.: oi merge în loc de voi merge)
olac (A) vizitiu care conducea (călare pe unul dintre cai) olacele; căruță ușoară de poștă pentru transportul
coletelor
oleab (R) construcţie auxiliară din jurul casei, acaret
olei! (R) vai!; exclamație care exprimă spaimă sau mirare
om (R) vom (ex.: om termena cu treaba = vom termina cu treaba)
onănăi (R) a nu sta locului; a se mişca, fără rost, de colo-colo; a trebălui
oră (R) horă
orătanie (R) pasăre de curte
orcât (R) oricât
 orceag (R) arpagic
orcum (R) oricum
orili (R) orele
ort (R) (A) monedă de valoare mică, reprezentând un sfert dintr-un leu vechi
orzărie (A) hambar în care se păstra orzul pentru cai
ostoi (R) a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) clama
oşiştie (R) derbedeu; om de nimic
otar (R) hotar
otic (A) unealtă de metal cu coadă de lemn, asemănătoare cu o lopățică, cu ajutorul căreia se curăța
pământul de pe brăzdarul și cormana plugului sau se tăia pălămida din cultura de grâu
oticni (R) a se sili din răsputeri, a se forţa, a se opinti
oţ (R) hoţ
oţărât (R) mânios, furios
oți (R) veți (ex.: oți putea veni = veți putea veni)
ou ciorăsc (R) ou fiert, cu zeamă (adică ou crud, cum îl mănâncă ciorile)
pae (R) pară (ex.: să ți se pae timpu mai scurt 6) = să ți să pară timpul mai scurt)
paiantă (A) sistem de construcţie a pereţilor unei case utilizând un schelet (din două rânduri) de lemn umplut
cu material de construcție (pământ galben frământat cu paie); din turcescul payanda
palangă (R) (despre culturile de grâu, porumb etc.) culcate la pământ (de vânt sau ploaie)
palaşcă (R) (A) geantă de piele care se poartă la șold; taşcă
pamblică (R) panglică
panceaur (R) nebun; aiurit
pandolie (R) criză nervoasă, furie; pandalie; năbădăi
panglică (R) tenie
papară (R) omletă cu jumări; ou în tigaie (ex.:- Ce-ai mâncat asară? / - Pâine cu papară. / - Da' alaltă sară? / -
Mămăligă goală!)
paparudă (R) (A) obicei practicat de copii, care, în vreme de secetă, își înfășoară corpul (gol) în frunze
de boji, cântă și dansează pe ulițe, invocând ploaia, în timp ce se aruncă pe ei apă cu găleata
paporniţă (R) sacoşă mare împletită din papură
para (A) ban
parlaui (R) nebun; într-o ureche; hoinar
pă (R) pe
pălălaie (R) foc arzând cu flacără mare; vâlvătaie
pălimar (R) (A) cablu metalic de tracţiune sau de ancorare
părăsa (R) părăsea
păresimi (R) postul mare, postul Paștilor
părete (R) perete
păsat (R) mălai fiert în apă cu sare, aşa cum apare înainte de a mesteca mămăliga
păsărică (R) vrabie
păţî (R) păţi
pân (R) prin (ex.: pân iulie lăpădăm sapa din mână = prin iulie terminăm cu prașila) 6)
pân' (R) până
pândar (R) (A) paznic pentru culturile agricole
pântre (R) printre
pârâitoare (R) jucărie din lemn, care, prin rotire, produce un zgomot strident alungând păsările din
semănături, vii etc.
pârleaz (R) trecătoare îngustă peste gard, la semiînălţime
pârşcău (R) ninsoare rară cu fulgi mari, care se topește repede; fulguială
pârţag (R) capricii; toane; chef de ceartă
pârţotină (R) târfă, femeie uşuratică; femeie de nimic
pâs (R) interjectie atrăgând atenţia cuiva (în şoaptă)
pearcă (R) pălărie ori caciulă ruptă, ponosită
peleagră (R) pelagră
perină (R) pernă
permiţea (R) permitea
perpeli (R) a se agita
pezmete (R) pesmet; biscuit
pică (R) ură ascunsă, nemărturisită, dușmănie
p-icea (R) pe aici
picere (R) picioare
pieptar (R) cojocel scurt din blană de oaie, fără mâneci, adesea ornamentat
pimniţă (R) pivniţă, beci; subsol
piptalac (R) prepeliță (din bulgărescul pitpălak)
piroi (R) piron; cui (de oțel) lung și gros
pironi (R) a înţepeni, a fixa cu piroane (piroaie); a aţinti; a înlemni de frig
pirostii (R) pirostrie (din bulgărescul pirostiĭa)
pirpiriu (R) firav, pipernicit, jigărât
pismă (R) pizmă, ciudă, nemulţumire, necaz
pistoşi (R) strivi, terciui, zdrobi
pişoalcă (R) băutură de proastă calitate; zeamă lungă
pişpirică (R) persoană mică (de statură), slabă, lipsită de autoritate
piştari (R) bani (monezi)
piști (R) (A) (despre lichide) a apărea o scurgere ușoară; a se scurge
pită (R) pâine mică cu formă rotundă, cvasisferică
piti (R) a ascunde, a dosi
pitpalac (R) prepeliţă
platagea (R) roşie; pătlăgea
pleaşcă (R) câștig neașteptat (de obicei nemeritat); pălărie moale şi turtită
pleznitoare (R) colind din ajunul Anului Nou; şuviţe de borangic răsucite şi terminate la unul din capete cu
un fel de ciucuraş; aceasta se leagă în vărful împletiturii biciului cu care se pocneşte de Anul Nou.
plointe (R) vreme ploioasă; abundență de ploaie
plotog (R) bucată de piele folosită cu rol de cârpeală; bucată mică de blană de oaie; treanţă [16] )

plotogi (R) a potlogi, a cărpi ceva punând petic lăngă petic

poaşcă (A) poşircă; oţet diluat, de slabă calitate; cojoc vechi și rupt
poci (R) (eu) pot
pogonici (R) ţăran fără plug şi animale de tracţiune, care îi ajuta pe cei ce aveau cele trebuincioase
plugăritului pentru ca, în schimb, să îi are şi lui lotul de pământ; rolul lui era acela de a planta
porumbul cu parul, mergând pe brazdă, în urma plugului 17)
poiajăn (R) păianjen
policră (R) poreclă
policri (R) porecli
poliţă (A) raft
polog (R) mănunchi de iarbă sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi)
polpoaşă (R) pungă de piele sau grăsime ce atârnă sub ochi
pomneată (R) batistă sau fâșie de pânză albă, având legate la un capăt un ban, iar la celălalt o
lumânare, care se dă de pomană celor care iau parte la înmormântare
pomosteală (R) pământ galben în amestec cu balegă de cal şi apă cu care se dădea pe jos, în încăperi,
sau se nivelau pereţii pe partea exterioară, la partea de jos, astupând şi reparând deteriorările
acestora datorate, în principal, picăturilor de la streaşini
pomosti (R) a spoi, a nivela cu pământ şi balegă de cal, în amestec, partea de jos, pe care se calcă, a unei
încăperi
ponosi (R) a se decolora, a se uza
porcăi (R) a insulta în mod grosolan; a i se adresa cuiva cu vorbe vulgare de jignire profundă
porumbac (R) (despre păsări sau despre penele lor) pestriț
pospai (R) strat subţire de zăpadă viscolită
poşircă (R) (A) un fel de oţet, mai puţin acru şi de proastă calitate; se obţine din zeamă de prune fierte, care
rămâne în cazan după ce se face ţuica la cazan; aceasta se strecoară, se pune într-un butoi şi, după
ce se mai acreşte, se mănâncă, în loc de oţet, vara, cu mămăligă rece terciuită în ea 16)
poștar (R) poștaș
poștăreasă (R) poștăriță
potroacă (R) mâncare sau băutură foarte acre
pozânar (R) buzunar
prapor (R) membrană seroasă care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și
intestinele; peritoneu
prăjână (R) prăjină
prăştină (R) rachiu de tescovină; boască obţinută din resturile de struguri din care s-a extras mustul pentru
vin
precestanie (R) împărtășanie
pregeta (R) a-i fi greu să facă ceva, a ezita, a se codi
premeneală (R) haine sau rufe curate, de schimb
 premeni (R) a se împodobi; a se îmbrăca frumos
prepeleag (A) par cu trei crăcane scurte, înfipt în pământ, în care se atârnau oalele spălate, ca să se
scurgă, sau susţineau drobul de sare, ca să lingă oile [17] )

preumbla (A) a (se) plimba de colo pânâ colo, dus și întors

priboi (A) dorn, perforator
pricăjit (R) insuficient dezvoltat; foarte slab
prididi (R) a răzbi, a face faţă
prididit (R) zorit să meargă la closet
pridvor (A) terasă cu balustradă și acoperiș susținut de stâlpi, plasată în fața intrării principale a unei case;
verandă
prijoni (R) a prinde un obiect din zbor sau din cădere
primari (R) (A) primar
prinză (R) prindă (de la a prinde)
prioteasă (R) preoteasă
pripi (A) a dogori, a arde; a (se) grăbi, a face ceva cu repeziciune, cu pasiune
pripon (R) țăruș de care se leagă vitele la păscut
prispă (A) un fel de terasă îngustă înălțată de-a lungul peretelui din față (uneori și al celor laterali) la casele
țărănești, adesea mărginită de o balustradă scundă de lemn sau de zidărie (sală)
priştini (R) a găzdui, a tolera (pe cineva izgonit de alţii)
privată (R) closet; WC
poslușnic (A) servitor boieresc
promița (R) promițea
promițam (R) promițeam
promițau (R) promițeau
proprietare (A) proprietar
propui (R) propun
proţăpi (R) a sta nemişcat în calea cuiva
pue (R) pună
puică (R) ştiulete de porumb căruia abia i-a dat mătasea
purcoi (R) grămadă de fân sau de paie
purece (R) purice
purecei (R) un fel de mâncare făcut din mămăligă veche fărâmiţată şi din ouă prăjite în untură
pusnic (R) pustnic, singuratic
puşcoci (A) jucărie ce imită țeava de pușcă, făcută din lemn de soc, cu care copiii împușcau cu gloanțe de
câlți (făcea şi poc!)
puţân (R) puţin
rariţă (A) plug tras de un cal, care răstoarnă brazda în ambele părți, pe rândurile de porumbi, formând
șanțuri între rânduri şi muşuroaie la rădăcina plantelor; prăşitoare cu tracţiune animală
rată (R) (A) autobuz care leagă un oraş cu comunele învecinate; (peiorativ) autobuz rural; denumirea
provine de la abrevierea RATA (Regia Autonomă de Transport Auto), întreprindere de stat înfiinţată în
1948, care avea ca obiect de activitate acest tip de transporturi rutiere de călători
răriţa (A) a da cu rariţa; a da cu prăşitoarea
răriţat (A) acțiunea de a rărița și rezultatul ei
răscăcăra (R) a desface picioarele în lături în mod exagerat; a se crăci
răspas (R) (A) răgaz
răspunz (R) răspund (de la a răspunde: prez. ind., pers. I, sg.)
răspunză (R) răspundă (de la a răspunde: prez. ind., pers. a III-a sg.)
răsură (R) măceş
rătuteală (R) zăpăceală, fâstâceală, intimidare
rătuti (R) a-și pierde capul, a se zăpăci, a se fâstâci
răţoi (R) a se răsti la cineva, a amenința pe cineva, a vorbi cuiva pe un ton ridicat, gesticulând şi dându-şi
importanţă
răzbel (A) război
râjneţ (A) răscăcărat, crăcănat
râlă (R) liră
râmni (R) a râvni
râni (R) a curăța un adăpost de animale de bălegar
rânză (R) stomac; mâţişorii pe care îi fac duzii neproductivi
râz (R) (eu) râd
râzgâia (R) a răsfăţa
 râzgâială (R) răsfăţ
rebeagă (A) vechitură, rablă
recuta (R) recruta
retevei (R) bucată scurtă de lemn
rişcă (R) joc de noroc, în care câștigă cel care ghicește pe ce parte va cădea moneda aruncată în sus
roboti (R) a se ocupa cu diferite lucruri mărunte prin gospodărie
saftea (R) prima vânzare făcută de un negustor dintr-o marfa nouă sau la începutul unei zile, al unei
săptămâni etc.; început norocos al unei afaceri
sală (R) balustradă scundă de lemn sau de zidărie, care mărgineşte, adesea, prispa caselor ţărăneşti
sanchiu (R) tăcut, posac, ursuz
sară (R) seară
saţ (R) săturare, îndestulare
să (R) se
sămăna (R) a semăna; a se asemăna
sămănătoare (R) semănătoare
sămulastră (R) legume sau cereale ce răsar al doilea an, fără să le fi semănat cineva, răsărind din
rădăcinile sau seminţele de anul trecut, care au rămas în pământ
sărar (R) solniță
sărvici (R) serviciu
sâlă (R) silă
sâli (R) sili
sân' (R) sunt
sâtă (R) sită
scăpătat (R) apus, asfințit 3)
scârci (R) leagăn; ciorchine de strugure
scârtaş (R) unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă cu coadă, care se cufundă în apă și se lasă mai mult timp
(până ce se adună peștele la mâncarea pusă în el); cârstaş
sclifosi (R) a face mofturi, nazuri, fasoane
sclimpuş (R) joc folosind o bucată de lemn de forma unui dop, scurt şi gros, numit sclimpuş, care se
bătea cu bâta sau ciomagul, încercând să-l arunci cât mai departe
scoborî (R) a (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul; a coborî
scofâlci (R) a slăbi foarte mult, trăgându-se la faţă
scofâlcit (R) (despre obiecte) a se strâmba, a se deforma, a se încovoia
scorbeli (R) a căuta în mod insistent; a cotrobăi
scripcar (A) viorist, lăutar care cântă cu vioara
scurtă (R) gâlcă, inflamație a ganglionilor limfatici
scurteică (A) haină ţărănească, de obicei îmblănită, lungă până la (sau până sub) genunchi
sfanţ (A) veche monedă austriacă de argint, care a circulat și în țările românești pe la începutul secolului
XIX
sfecli (R) a o sfecli: a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă
sfoiag (R) mucegai
sfoiegi (R) a mucegăi
sfrijit (R) slab, jigărit, pipernicit
sică! (R) strigăt cu care se cheamă caprele şi oile
simianca (R) horă jucată cu pași săltați, spre stânga şi spre dreapta, doi câte doi
sinet (A) act, zapis, document vechi
sitir (R) sictir, șterge-o de aici; să-ţi fie ruşine
sitiri (R) a sictiri, alunga pe cineva în mod brutal, cu înjurături sau jigniri grosolane
slobozî (R) a pune în libertate; a elibera
slon (A) șopron
smiorcăi (R) a plânge (alintat și prefăcut) sau a se preface că plânge
smirnă (R) (stând) nemișcat, țeapăn (de frică sau din respect)
smotoci (R) a părui, a chelfăni; a chinui
snagă (R) putere, forţă, vlagă
socotitoare (R) numărătoare cu bile
sorbâcâi (R) a sorbi cu zgomot
soreaţă (R) oblete, obleţ, sorean, albişor, albioară; peşte mic, de apă dulce, cu solzi mărunţi şi argintii
spârcâi (R) (despre păsărei) a se găina foarte moale
spârnel (R) sfârnel, titirez; cârlionț
spelb (R) (despre oameni) palid, galben la faţă
 sperieţi (R) spaime; sperieturi
spilcă (R) bold, ac cu gămălie
spilcui (R) a se primeni, a se dichisi (excesiv)
spiţelnic (A) sfredel pentru lemn
sporoji (R) a vorbi mult şi fără rost; a trăncăni
sporovăi (R) a vorbi mult şi fără rost; a trăncăni
spui (R) spun (de la a spune; în loc de, eu spun)
spuză (R) jar
stănoagă (R) (A) balustradă de lemn ce delimitează, protectiv, un podeț sau separă animalele în grajd;
stanoagă
stâlp (R) cruce de lemn sau de metal, de dimensiuni mai mici, care se poartă înaintea carului mortuar și se
pune la mormânt
stânjin (R) (A) unitate de măsură pentru lungime egală cu circa 2 metri
stânjini (R) a se sfii, a se rușina; a ezita; (despre plante) a-şi înceta creşterea normală
stârci (R) a se ghemui; a se zgribuli
stârpi (R) (ca verb intranzitiv şi reflexiv; despre femei şi femele) a-și pierde sarcina, a avorta
stilău (R) stilou
străfiga (R) a strănuta
strelice (R) părticică, fărâmă; picătură de grăsime într-o supă
strepede (R) vierme de brânză
stricora (R) strecura
stroşi (R) a stropşi, a zdrobi, a sfărâma călcând în picioare
studiențăsc (R) studențesc 8)
subces (R) succes 6)
sucală (R) (A) unealtă casnică de înfăşurat firele pe țevi (pentru războiul de țesut manual) [18])

sudă (R) sodă caustică [19] )

sulimeni (R) a (se) farda

supat (R) locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea; sub pat
suplică (R) (A) plângere, jalbă, petiție
supt (R) sub
surlă (R) colibă improvizată de formă piramidală; covercă
surpătură de maţe (R) hernie
surugiu (A) vizitiu care conducea (călare pe unul dintre cai) diligențele, poștalioanele sau trăsurile boierești
şabac (R) cusătură care dă două feţe, cu găurele ornamentale
şagă (R) glumă
şal (A) fular mare
şandrama (R) construcţie primitivă de scănduri cu carcter de provizorat
şantaliu (R) cu corpul urât, deformat, disproporţionat, deșălat; șchiop
şarlă (R) javră, potaie
şăntrălaie (R) denivelări de teren sub forma unor şanţuri apărute, de regulă, în urma aratului sau
discuitului, acolo unde este întors tractorul
șâri (R) șire
şchiopârnog (R) (despre animale sau păsări) şchiop
şişcav (R) (despre seminţe) sec, insuficient de dezvoltat; (despre oameni) tras la faţă, pricăjit
şî (R) şi [20]
)

şleau (R) urme adânci, ca nişte şanţuri, lăsate (pe un teren neamenajat) de roțile unui vehicul
şnapan (R) şarlatan, pungaș, escroc
şoavă (R) eroziune pluvială pe drum (unde ești nevoit să şovăieşti!); pălărie ruptă, cu marginile în jos
şoimăni (R) a (se) poci; a (se) schilodi; (despre copii) a se alinta sau răsfăţa (schimonosindu-se)
şomoiog (R) mănunchi de fân, paie, cârpe, foi de porumb etc., cu care se spală şi se freacă bine anumite
obiecte murdare
şomoldoc (R) ghemotoc; mototol
şontorog (R) şchiop
şontrop (R) şchiop; care are probleme de mers cu ambele picioare
ştachete (R) şipcă; lănteț; scândură lungă și îngustă, de formă paralelipipedică, folosită în lucrări de tâmplărie
și de dulgherie, în special la acoperişurile de casă acoperite cu ţiglă
ștejar (R) stejar
şterpezi (R) a strepezi, a produce o iritare dureroasă a dinţilor din cauza consumului de fructe sau alimente
acre
știeam (R) știam
 ştoalfă (R) femeie depravată, destrăbălată
ştremeleag (R) partea din tulpina coceanului de porumb ce rămăne la nivelul solului, după tăiatul cocenilor
șușleț (R) partea dinapoi, mobilă, a unui car sau a unei căruțe, în care se pune de obicei nutreț pentru
animalele de tracțiune
ta-so (R) taică său
tacla (R) conversaţie pe teme lipsite de importanţă; palavre; taifas
tactău (R) taică-tău
taier (R) farfurie de tablă
tam-nisam (R) pe neașteptate, deodată; fără nicio legătură cu subiectul în discuție
tarbaca (R) gâlceavă, bucluc, ceartă; încurcătură
tatamare (R) tată-mare, bunic
tăbărî (R) a cădea frânt de oboseală
tăgârţă (R) sac mai mic, traistă
tălălăi (R) a vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi într-un mod zgomotos
tălălău (R) tărăboi, larmă, vociferări pe ton ridicat; gâlceavă
tălâmb (R) neîndemânatic; tembel
tălică (R) mătălică, matale, mata, dumneata [21] )

tălpig (pl., tălpigi) (R) chirpic (pl., chirpici)

tămbălău (R) gălăgie mare; petrecere zgomotoasă
tărăgăna (R) a amâna ceva de pe o zi pe alta; a pierde vremea
tărăşenie (R) şir de întâmplări (neplăcute, complicate); pățanie, încurcătură
tărtăcuţă (R) cap (mic) de om prost
tânăsliv (R) pom fructifer care produce nişte fructe galbene, asemănătoare prunelor, dar cu un gust dulce-
amărui şi îţi încreţesc uşor gura, când le mănânci
tânăslivă (R) fructe galbene, asemănătoare prunelor, dar cu un gust dulce-amărui şi îţi încreţesc uşor gura,
când le mănânci; se coc pe la mijlocul verii şi pomul care le produce se numeşte tânăsliv sau tănăsliv
tânjală (A) un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de
jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari
târlie (R) sanie țărănească de dimensiuni mici
târnafes (R) boală de strănut
târşoagă (R) om de nimic; opincă ruptă
târzâu (R) târziu
tecar (R) ghimpar; copac ce face teci comestibile și are pe crengi ghimpi mari
tele (R) (ale) tale
telegar (A) cal de trăsură, tânăr și voinic
teneş (pl., teneşi) (R) tenis (pl., tenişi)
teraz (R) struguri de calitate inferioară, cu boabe mici și negre
terci (A) fel de mâncare preparat din mălai, fiert cu apă (și cu grăsime)
termena (R) a termina
teşcherea (R) (A) pungă de piele pentru hârtii; geantă
ticni (R) tihni
tingire (R) cratiţă; tigaie adâncă din fontă; din turcesul tencere
tintiroi (R) tontoroi; ţopăială; dans fără ritm, fără pricepere
tiugă (R) tigvă, troacă
tofolog (R) care se deplasează încet, molâu; tăfălog
toporaş (A) (R) pălmaş; ţăran codaş, fără boi
torişte (R) resturi de nutreț care rămân în iesle sau pe locul unde au mâncat animalele
toţ' (R) toţi
trancafuse (R) catrafuse; bagaje; calabalâc
tranversa (R) a traversa
trăncăni (R) a vorbi mult şi fără rost; a sporovăi
trebălui (R) a face tot felul de lucruri mărunte prin casă sau pe lângă casă
treling (R) trening
treiera (R) a cutreiera; a călca ceva în picioare
trimete (R) a trimite
trion (R) trior (maşină de vânturat şi selectat seminţele de cereale)
troacă (R) coajă de dovleac copt, folosită ca vas cu diverse întrebuinţări; leagăn pentru sugari improvizat
dintr-o copaie; tigvă, tiugă
troaşă (R) încălțăminte veche, făcută papuci
tromboni (R) a minţi, a păcăli, a înşela
 tron (R) sicriu 17)
troncăni (R) a pălăvrăgi, a sporovăi, a vorbi verzi şi uscate; a spune lucruri inutile, nimicuri, minciuni
tuci (R) vas din fontă în care se face mămăliga
tur (R) partea dintre cei doi craci ai pantalonilor
tura-vura (R) aşa şi pe dincolo; c-o fi şi c-o păţi
turcalete (R) brânduşă
turchez (R) albastru - vânăt
turui (R) a vorbi întruna și repede (fără a spune lucruri importante)
tută (R) putoare; potaie; femeie leneşă
tutelcă (R) instrument muzical de suflat, sub forma unui fluier, fără găuri confecţionat din diverse materiale
sau vegetale cu formă tubulară și ușor flexibile (pană de gâscă, codiţă de păpădie, frunză de ceapă
etc.)
ţanc (R) măsură exactă; semn sau unealtă potrivită pentru o anumită mărime sau măsură
țaie (R) haină subțire și scurtă, care nu ține de cald
ţapă (R) ţeapă
ţaţă (R) apelativ pentru o soră mai mare sau femeie mai în vârstă
ţavă (R) ţeavă
ţăsală (R) ţesală
ţăsăla (R) ţesăla
ţăst (R) (A) ţest (cuptor din pământ, în forma de clopot, cu care se acoperă pâinea pusă la copt pe vatra
încinsă)
țățică (R) diminutiv al lui țață (v. țață)
ţâcni (R) a-și pierde puterea de judecată; a înnebuni, a țicni
țâe (R) țină 6)
ţâfnă (R) ifos, aroganță; trufie; arţag
ţâgan (R) ţigan
ţâgare (R) ţigară
ţâglă (R) ţiglă
ţâgnit (R) ţicnit, cam nebun
ţâmburuş (R) obiect de dimensiuni mici, dificil de apucat cu degetele
ţâment (R) ciment
ţâne (R) a ţine
ţâpa (R) ţipa
ţâpar (R) ţipar
ţâpenie (R) țipenie; linişte totală
ţâră (R) puţin; oleacă; un pic
ţârcâi (R) (despre un lichid) a curge greu şi câte puţin
ţârcâială (R) stropeală; picurare
țârcovnic (R) cântăreț de biserică
ţârică (R) diminutiv al lui țâră
ţârâita (R) (în expresia cu ţârâita) (puţin) câte puţin
ţâşti-bâşti (R) persoană fără importanță sau de mică statură
ţâţână (R) balama
ţâţâvară (R) (A) piţigoi (de la unul din trilurile sale echivalat cu "simt a vară, simt a vară"; popular, "sâmţ a
vară", de unde a derivat ţâţâvară)
țâu (R) (eu) țin
ț'ei (R) îți iei
țe- (R) ți- (ex.: țe-a spus; țe-am spus)
țiment (R) ciment (varinată mai nouă pentru ”țâment”)
ţiu (R) ţin (ex.: eu ţin)
ţoale (R) rufărie, ţesături sau îmbrăcăminte; haine 6)
ţoapă (R) femeie necioplită, prost crescută
ţoghie (R) (A) suliţă; obiect ascuţit de forma unei suliţe
ţol (R) aşternut, velinţă sau pătură ponosite, folosite în alte scopuri
ţurcă (A) joc folosind un bețisor ascuțit la ambele capete, numit ţurcă, beţişor care trebuie aruncat cât mai
departe cu ajutorul altui băț mai lung
ţurloi (R) fluierul piciorului
ţuţuroi (R) ţurţur; ţeavă prin care curge apă la un izvor sau la o fântână
uă (R) o; una
udină (R) undină, ondină; personaj din basmele și legendele germane sau scandinave, închipuit ca zână
seducătoare, care trăiește în apă; întâlnit, mai ales, în expresia udină glavă, cu înţelesul ironic
de capsoman (cel mai probabil, însă, expresia provine din limba sârbă, din urdi na glava,
însemnând lovit la cap sau – mai pe românește - bătut în cap...)
ududoi (R) unul după altul; şir; fără încetare; torent
ulei (R) stup făcut dintr-un trunchi de copac scorburos (din bulgărescul ulej)
uom (R) om
uou (R) ou
urloi (R) orificiu la partea superioară a unei sobe, pe unde iese fumul, dând în coș; dop din pământ ars cu
care se astupă ieșirea gazelor arse din sobă, după terminarea arderii (ex.: a pune urloiu' la sobă)
uruială (R) boabe de cereale măcinate mare
uzmi (R) a se opinti; a face un efort mare pentru a împinge, a urni sau a ridica ceva
vargă (R) dungă (în special la o țesătură)
varniţă (A) groapă amenajată în pământ pentru stins varul sau prepararea mortarului
vasâlină (R) vaselină
văicări (R) a se tângui, a se lamenta, a se văita
văicăreală (R) tânguire, lamentare
vărsa (R) vomita
vătală (A) parte a războiului de ţesut ce ţine spata 10)
văz (R) văd (eu văd)
vânzoleală (A) forfotă, agitaţie, mişcare grăbită de colo până colo (fără rost)
vârlav (R) vioi, sprinten; îndemânatic
vârsnicie (R) (A) majorat
vârşă (R) (A) unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă fixată pe un cadru din lemn și prevăzută cu o coadă
lungă, care permite manevrarea ei, pe fundul apei, de pe mal
vârtelniţă (A) unealtă de pe care se deapănă sculul de lână, de bumbac etc.
velinţă (R) (A) ţesătură țărănească groasă, de lână, albă sau în dungi colorate, folosită ca pătură, cuvertură
sau covor
venetic (R) persoană venită undeva din alte locuri și considerată străină în locul unde s-a stabilit
vie (R) vină (ex.: să vie mâine, în loc de să vină mâine)
viestre (R) (A) zestre
viermăna (R) viermănoșa
viroagă (R) albia unui torent, format din apa ploilor, albie având malurile înalte şi abrupte
vistavoi (A) ordonanţă; soldat care îndeplinea funcția de servitor al unui ofițer; (R) listavoi
vița (R) vițea
viu (R) vin (pers. I singular, indicativ prezent, a verbului a veni)
vizitiu (A) cel ce mână caii la o trăsură 15)
vo (R) vreo 2)
volnic (A) liber, independent
vopsa (R) vopsea
vrenic (R) vrednic
vro (R) vreo
vuvă (R) (A) jucărie rudimentară din lemn, care, prin răsucire în jurul unei sfori de antrenare, produce un
vuiet amuzant dar periculos (în caz de atingere a vuvei, aflată în mişcare de rotaţie la mare viteză!)
zală (R) za
zalhana (A) abator rudimentar special pentru ovine, amenajat în vederea preparării pastramei și a desfacerii
produselor derivate
zamă (R) zeamă
zar (R) zahăr
zăbovi (R) a lucra prea încet, a nu se grăbi; a întârzia
zăbun (R) haină groasă de iarnă; flanel gros de lână 22)
zălogi (A) a gira cu ceva; a oferi ceva ca garant într-un împrumut bănesc
zăltat (R) smintit; nebunatic
zămârcă (R) zeamă lungă, fără gust; mâncare cu prea multă zeamă; noroi subţire, cu multă apă; ciorofleacă;
mâzgă 19)
zăpăuc (R) aiurit, zăpăcit; zăbăuc
zăr (R) zer
zătăni (R) a face risipă; a consuma ceva fără noimă; a distruge o cultură agricolă cu animalele lăsate
nesupravegheate
zău (R) jur; pe cuvântul meu
zăurdi (R) (despre lapte) a se strica sau închega, lăsându-şi zerul
zâ (R) zi
zâ (R) zi (ex: zâ, mă, și tu ceva!)
zâce (R) a zice
zâd (R) zid
zâle (R) zile
zâmboc (R) cuiul mobil al cataramei care se introduce în gaura curelei;
zâuă (R) ziuă
zbăngăni (R) (despre puii de animale, precum mielul, iedul, viţelul) a da cu capul în ugerul mamei pentru
a obţine mai mult lapte
zbici (R) a smuci pentru a se elibera dintr-o strânsoare
zdrancanale (R) (A) fiare ce fac zgomot (la mersul căruţei)
zdrăngănaie (R) obiect care produce zgomote deranjante prin loviri sau ciocniri neuniforme repetate
zgaibă (R) coajă ce se formează pe o rană sau o bubă
zgaide (R) picioare (ex: a se da cu zgaidele-n sus)
zgâi (R) a deschide larg (ochii sau alte părţi ale corpului)
zgârâie (R) zgârie
zgârci (R) ciorchine de strugure
zgârma (R) a scurma; a răscoli; a scormoni
znagă (R) vlagă, vigoare
zori (R) a grăbi; a se pripi; a îndemna sau sili pe cineva să facă o treabă mai repede [22]
)

Când, în urmă cu ceva vreme, am iniţiat şi difuzat pentru prima dată pe site acest material
documentar, nu mi-am imaginat nici un moment că acesta va deveni cel mai accesat documentar
al Enciclopediei şi nu m-am gândit, de asemenea, niciodată că voi avea de inventariat atâtea cuvinte
"pocite" sau cu circulaţie limitată, multe neregăsite încă în DEX 1). Am pornit de la o listă de căteva
sute şi iată că, acum, am depăşit deja 1300 de cuvinte! Pentru expresiile populare specifice locului,
am dedicat deja un documentar separat, ele având, cel mai adesea, un tâlc anume ce merită a fi
comentat...
Craiova, 6 octombrie 2021

Accesați fișierul în format pdf: