A

 Adevărul se spune la despărţire.

 A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
 A avea de-a face cu cineva. (Ameninţare)
 A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
 A face ochi dulci cuiva.
 A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
 A îngrăşa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
 A-şi bate singur cuie-n talpă. (A-şi crea necazuri)
 A-şi da cu părerea.
 A-şi băga minţile-n cap. (A-şi îndreapta purtarea)
 A-şi da în petic. (A-şi da pe faţă, fără voie, anumite cusururi)
 A-şi da arama pe faţă. (A-şi dezvălui intenţii rele)
 A-şi face singur bube-n cap.
 A-şi ieşi din fire. (A se supăra, a-şi pierde cumpătul)
 A băga mâna in foc pentru cineva.
 A da ortul popii. (A muri)
 A da peste noroc.
 A da portocale la porci.
 A aduce apă după ce s-a stins focul.
 A aduna nuiele pentru spinarea sa.
 A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit)
 A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
 A avea mai mult noroc decât minte.
 A bate apa-n piuă
 A bate capul.
 A bate calul care trage. (A fi nedrept)
 A bate fierul cât e cald.
 A bate găina cu lanţul.
 A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
 A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
 A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
 A despica firul în patru. (Aanaliza un lucru)
 A da una "În numele Tatălui". (A lovi cu putere)
 A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
 A face bortă în apă.
 A face cinste. (A da de băut)
 A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
 A face cum îl taie capul.
 A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar. (A exagera)
 A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereuşită de a înşela pe cineva)
 A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
 A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreţ)
 A lua partea leului. (Împărţire nedreaptă)
 A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
 A lucra din plin. (Repede şi cu spor)
 A mânca coliva cuiva. (Ameninţare)
 A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
 A-nţărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuţi pe cineva care nu merită)
 A păli pe cineva. (A lovi)
 A peria pe cineva. (A linguşi)
 A pica din senin. (Pe neaşteptate)
 A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
 A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acţiune)
 A pleca la vânătoare fără puşcă.
 A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
 A prinde cu mâţa-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
 A pune beţe-n roate. (A pune piedici cuiva)
 A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
 A pune paie pe foc. (A înteţi o ceartă)
 A pune ţara la cale. (O discuţie lungă şi fără rost)
 A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
 A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
 A face cuiva hatârul. (A împlini dorinţa)
 A face cuiva ochi dulci. (A linguşi)
 A face treaba în doi peri. (De mântuială)
 A nu face faţă. (Ceva care depăşeşte capacitatea cuiva)
 A sări în ochi. (Un lucru cert)
 A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
 A se culca odată cu găinile. (Leneş)
 A se da de ceasul morţii. (A fi frământat la maximum de un gând)
 A se dezbrăca de caracter. (A-şi pierde cumpătul şi trece la vorbe/fapte urâte)
 A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
 A se face luntre şi punte. (A face tot posibilul)
 A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
 A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
 A se uita ca curca-n crăci.
 A se uita ca mâţa-n calendar.
 A se uita ca curca în fântână.
 A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
 A sta călare pe noroc.
 A sta cu burta la soare.
 A sta cu burta pe carte.
 A sta cu un ochi la slănină şi cu altul la făină.
 A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
 A strica orzul pe gâşte. (A da cuiva care nu preţuieşte ce primeşte)
 A se da de ceasul morţii. (A se strădui în zadar)
 A se da de gol. (A-si dezvălui o intenţie ascunsă)
 A se da peste cap pentru a face un lucru.
 A trăncăni vrute şi nevrute.
 A uita de la mână până la gură.
  A umbla cu capul in nori. (Visător)
 A umbla cu cioara vopsită. (A minti, a incerca să înşele)
 A umbla hai-hui. (Fără rost)
 A vedea roşu înaintea ochilor. (Mânie)
 A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
 A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
 A veni pe nepusă masă. (Pe neaşteptate)
 A vorbi cu tâlc. (Cu subînţeles)
 A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
 A zburat puiu cu aţa. (Ai pierdut ocazia)
 Aceaşi Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
 Adevărul este întotdeauna la mijloc.
 Adevărul stă scris printre rânduri.
 Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
 Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
 Ai carte ai parte.
 Ai pus degetul unde mă doare. (In discuţie s-a atins un lucru esenţial)
 Ai dat-o cotită. (Ai greşit)
 A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
 A-şi da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
 A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenţie un secret)
 A-i fi frică şi de umbra sa.
 A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minţi)
 A avea ac de cojocul cuiva. (Ameninţare spusă cuiva care se încăpăţâneză)
 A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
 A trage la şaibă. (Muncå monotonă de zi cu zi)
 A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
 Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec şi totul rămâne ca-nainte)
 Are balta peşte. (Cineva care este îndestulat)
 Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
 Arde casa şi el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenţii minore într-o
împrejurare mult mai importantă)
 Are limba înveninată. (Vorbeşte de rău)
 Are limba despicată. (E şiret ca şarpele)
 Are minte de găină.(Nu ştie nimic)
 Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
 Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
 Are suflet de câine.
 Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
 Aşa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reuşească)
 Aşchia nu sare departe de trunchi.

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
[modifică] B
 Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
 Bacşişul este inclus dar nu este exclus.
 Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări
pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
 Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.
 Banul la ban trage.
 Banul e ochiul dracului.
 Banii fac bani şi păduchii tot păduchi.
 Banul face din om neom.
 Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată.
 Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.
 Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educaţia copiilor)
 Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)
 Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
 Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
 Bine faci, bine găseşti.
 Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
 Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.
 Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.
 Boală lungă - moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuieşti îndelung e sortit să nu
reuşească)
 Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.
 Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-şi face cinste)
 Buba cap nu face până nu se coace.
 Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
 Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat.
 Burta plină nu învaţă bine.
 Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] C
 Calicia pierde omenia.
 Calul de dar nu se caută la dinţi.
 Calul moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
 Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
 Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
 Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un lucru)
 Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinţă lanţul încovoaie).
 Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)
 Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii)
 Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăboveşti când întreprinzi ceva)
 Căpăţână cinci oca. (Se spune cuiva încăpăţânat)
 Câinele care latră nu muşcâ.
 Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
 Câinii latră, caravana trece.
 Când eşti sătul lasă câteva frimituri şi la vrăbii.
 Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
 Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
 Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
 Când mori nu iei nimic cu tine.
 Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
 Când omul cade, îi piere şi umbra.
 Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
 Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă (Cineva care nu face nimic)
 Când vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
 Când vorbeşti să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
 Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
 Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are reteta ei)
 Ce are-n guşă - şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
 Ce are sula cu prefectura? (Asociaţie nepotrivită de idei)
 Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
 Ce e-n guşă, şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
 Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.
 Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
 Ce dai, aia primeşti.
 Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.
 Ce omul face, nici dracul nu desface.
 Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
 Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
 Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înşeală)
 Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
 Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
 Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
 Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.
 Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moştenit ceva
netrebuitor)
 Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
 Ce-i prea mult strică.
 Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
 Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.
 Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.
 Ce vine de la Domnul e bun venit.
 Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
 Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.
 Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
 Ceva care se petrece din an în paşte. (foarte rar)
 Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
 Ceva de care s-a ales praful.
 Cilivizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.
 Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
 Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
 Cine are urechi de auzit, să audă!
 Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
 Cine are barbă, are şi pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice
(1900)]
 Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
 Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.
 Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
 Cine munceşte n-are timp să facă bani.
 Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.
 Cine nu munceste, nu mănâncă.
 Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.
 Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
 Cine râde la urmă râde mai bine.
 Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.
 Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
 Cine se amestecă în tărâţe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri
folcloristice (1900)]
 Cine se aseamănă, se adună.
 Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
 Cine se scuză se acuză.
 Cine seamănă vânt culege furtună.
 Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
 Cine-mparte, parte-şi face.
 Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.
 Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.
 Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
 Cineva care are capul baniţă de carte.
 Cineva care este cu un ochi la slănină şi cu altul la făină. (hrăpăreţ)
 Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
 Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la treabă)
 Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubeşte nespus)
 Cineva care e "mort" după ceva. (Doreşte un lucru foarte mult).
 Cineva care nu-şi vede lungul nasului. (Îngâmfat şi cam obraznic)
 Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogăţit)
 Cineva care se mişcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
 Cineva care "şi-a băut minţile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
  Cioară mândră şi flămândă.
 Colac peste pupăză.
 Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.
 Copacii mor în picioare.
 Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
 Corb la corb nu scoate ochii.
 Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu'.
 Cu o floare nu se face primăvară.
 Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.
 Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.
 Cui pe cui se scoate.
 Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.
 Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie. (Cineva pe care nu se poate conta)
 Cu sare şi cu smântână şi opinca tatii e bună.
 Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.
 Cuiva îi lipseşte o doagă. (Nu e întreg la minte)
 Cum a venit, aşa s-a dus. (Ce se câştigă uşor, se pierde repede)
 Cum e faţa liniştită a izvorului curat, aşa-i viaţa celui care e cu Cerul împăcat.
 Cum e tocul - şi pistolul.
 Cum e turcul aşa e şi pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice
(1900)]
 Cum îţi aşterni, aşa dormi.
 Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.
 Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
 Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.
 Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
 Curăţenia este mama sănătăţii.
 Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] D
 Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.
 Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziţie improbabilă)
 Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea
ta.
 Dacă îţi dau una, zici că n-ai avut noroc. (Ameninţare)
 Dacă mergem împreună vreau să-ţi simt cotul.
 Dacă minţi odată trebuie să minţi de mai multe ori.
 Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
 Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
 Dacă şi cu Parcă se plimbau în barcă. Şi dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
 Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
 Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa îţi agaţă fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
 Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
 Dacă vrea să-şi înece câinele, ţăranul spune că e turbat.
 Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
 Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
 Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
 Dar din dar se face rai.
 Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
 Dă ce te lasă inima.
 Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.
 Dă Doamne sănătate, că belele curg.
 Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereuşite, o idee
bună)
 De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.
 După faptă şi răsplată.
 De când era lupul căţel şi măgarul viţel.
 De departe ochiu-ţi bate, de aproape ochiu-ţi scoate. (Lucrurile nu sunt aşa cum par la
prima vedere)
 De ce îţi este frică, de aia nu scapi.
 De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.
 De ce te îmbogăţeşti mai tare, d-aia te usuci mai mult.
 De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!
 De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat uşor se pierde repede)
 De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
 De unde iei trebuie să şi pui.
 De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
 Decât multă minte ştiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
 Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.
 Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi
mă uit la soare.
 Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
 Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
 Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
 Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
 Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.
 Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
 Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.
 Despre morţi, numai de bine.
 Deştept de-i crapă capul. (E prost)
 Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.
 Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.
 Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba.
 Din greşeli înveţi.
 Dracul nu e aşa de negru cum crede lumea.
  Dragă dragă pân' ţi-o bagă. (Face curte la început)
 Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
 Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.
 Drumul cunoscut e cel mai scurt.
 Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
 "Doamne fereşte!" pân' te nimereşte.
 Domnia şi prostia se plătesc.
 Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocraţie)
 Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge! (Lucru făcut în zadar şi fără cap)
 Două, şi cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)
 Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
 Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
 Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă.
 Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
 Dumnezeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
 După faptă şi răsplată.
 După mine - potopul. (Nu-mi pasă de ceilalţi)
 După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ţi-e rău şi te doare capul)
 După război mulţi viteji se arată.
 După furtună vine şi vreme bună. (Omul speră la necaz)
 După tramvai şi după femei să nu fugi niciodată.
 Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)
 Du-te cu Domnul şi să te întorci sub scut. (Lit. De la luptă morţii erau aduşi pe scut)

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] E
 E bun să-l trimiţi după moarte.
 E ca măgarul între oi.
 E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreţ)
 E "gură spartă". (Vorbeşte vrute şi nevrute)
 E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
 E lesne a povăţui, şi anevoie a se povăţui.
 E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii. (Spun corectorii)
 E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
 E pe bune. (Nu e glumă)
 E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
 E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)
 E scump la tărâţe şi ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
 E spurcat la gură. (Vorbeşte urât).
 E un om dintr-o bucată. (Pe care te poţi bizui)
  E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
 Eşti nehotărâtă ca fata mare la măritat.
 Eşti cam "Lasă-mă să te las". (Leneş, inactiv)
 Eşti cam intr-o ureche. (Zăpăcit)
 Eşti o belea pe capul omului.
 Eşti un drac împieliţat. (Eşti năzbâtios - Se spune la copii)
 Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
 Eu sunt mic, nu ştiu nimic. Tata-n pod beleşte oaia. (Când cineva vrea să ascundă
adevărul, dar se dă de gol)
 Exemplele rele strică moravurile bune.
 Exemplele sunt făcute pentru proşti.

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] F
 Face planul ca ţiganul. (Un plan cam naiv şi nereuşit)
 Face un lucru cum îl duce capul.
 Facerea de bine e futere de mamă.
 Fă bine la altul, să vezi tu cum îţi auzi vorbe.
 Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
 Fă-ti iarna car si vara sanie.
 Femeia care zboră ca cioara din par în par.
 Femeia care e rea de muscă. (Îşi înşeală bărbatul cu oricine)
 Femeia care face pe mironosita. (Alintată şi nevinovată)
 Femeia este un rău necesar.
 Femeia te ridică, femeia te coboară.
 Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.
 Femeia "usoară" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rău plătesti..."
 Femeia nebătută e ca moara neferecată.
 Fereşte-te de câine mut / şi de om tăcut.
 Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani pot singur să mă feresc.
 Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea.
 Fiecare cioară îşi laudă puiul.
 Fiecare pasăre pe limba ei piere.
 Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.
 Foamea te scoate afară din casă.
 Frate ca frate, da' brânza-i pe bani bărbate.
 Frica păzeste bostănăria.
 Fricosul se sperie şi de umbra lui.
 Fricosul roade osul.
 Frumoasă parcă e ruptă din rai.
  Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă.
 Fuge de mănâncă pământul.
 Fuge de rupe pământul.
 Fugi de cel ce pupă în bot, / că îţi ia din pungă tot.

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] G
 Gânduri multe, fără treabă, / Dovedeşte minte slabă.
 Găina vecinului face ouă mai mari.
 Găina bătrână face zeama bună.
 Gând la gând cu bucurie.
 Geaba ai maşină dacă n-ai benzină.
 Geaba ai pantof maro, dacă n-ai bulan misto.
 Ghinioanele se tin lanţ.
 Ghinionul îl dai afară pe uşă şi el intră pe fereastră.
 Ghinionul nu vine niciodată singur
 Graba strică treaba.
 Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.
 Greu la deal cu boii mici.
 Gura bate curul.
 Gura copilului adevăr grăieşte.
 Gura lumii n-o astupă nici pământul.
 Gura lumii-i slobodă.
 Gura păcătosului adevăr grăieşte.

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] H
 Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acţiune riscantă)
 Hai găină la culcare că ţi-e guşa plină.
 Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)
 Haina face pe om.
 Hopa Mitică - cade-n cap şi se ridică.
 Hoţul de la hoţ învaţă.
  Hoţul jură şi iar fură.
 Hoţul neprins e negustor cinstit.
 Hoţul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.
 Hoţului de hoţ îi e frică.

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] I
 Iarna n-au mâncat-o lupii.
 Inima de vânzător e venin otrăvitor.
 Interesul poartă fesul.
 Intri bou (la şcoală) şi ieşi vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] Î
 Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)
 Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
 Îi sare ţandăra. (Se supără repede)
 Îi trăzneşte prin cap ce nici cu gândul nu gândeşti. (Unul cu idei năstruşnice)
 Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).
 În ţara orbilor, chiorul este împărat.
 În coadă la arat, în faţă la adunat.
 Încalecă şi fute, descalecă şi du-te. (Fă-ţi interesul fără să-ţi pese de altcineva)
 Înainte de a porunci învaţă a te supune.
 Întrebarea / Trece marea.
 În viaţă e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.
 În viaţă e bine să te fereşti chiar şi de greşelile altora.
 Învaţă de la alţii, dar fă cum ştii tu.
 Învaţă pe alţii, ca să fii învăţat şi tu.
 Îţi dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitatea)
 Îţi faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)
 Îţi fac buzunar la burtă! (Ameninţare cu cuţitul).
 Îţi intră pe o ureche şi îţi iese pe amândouă.
 Îţi tai craca de sub tine.
Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] J
 Jocul greşeala aşteaptă.
 Judecă întâi pe om şi apoi îl spânzură.
 Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârţîie.
 Jupâneasa duce casa şi jupânul duce drumul.

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] L
 La balega udă nu-i trebuie multă apă.
 La bulboană se adună peştii. (Lumea se adună unde se întâmplă ceva)
 La disperare omul nu mai judecă.
 La omul sǎrac nici boii nu trag.
 La osul cu multă carne trag ciorile.
 La plăcinte înainte, la război înapoi.
 La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
 La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
 La nevasta jucăuşă stă gunoiul după usă.
 La unul mumă şi la altul ciumă.
 La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.
 Lada la mine, cheia la tine.
 Las-o baltă/moartă. (O discuţie/acţiune care nu duce nicăieri)
 Las-o jos, că măcăne. (Se spune cuiva care încearcă să păcălească).
 Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susţine ceva nesigur)
 Lauda de sine nu miroase-a bine.
 Laudă-mă gură că d-aia-ţi dau friptură.
 Le muţi de la Ana la Caiafa. (Muţi lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)
 Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
 Lenesul adoarme din picioare.
 Leneşul la toate zice că nu poate.
 Leneşul mai mult aleargă si scumpul mai mult păgubeste.
 Leneşului îi pute pământul sub el.
 Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
  Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
 Lucrul amestecat, pute a căcat. (Nu te băga într-o situatie neclară)
 Lupu-şi schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.
 Lacomia strica omenia

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] M
 Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.
 Mai treacă-meargă...(Ce ai făcut până acum ~~ dar de acum înainte...)
 Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
 M-ai făcut să-mi inghit cuvintele. (M-ai surprins cu ce mi-ai spus)
 Mama-npunge şi eu trag, ce mai cămăşuţă-mi fac!
 Mă porţi de la Ana la Caiafa. (Mă duci cu vorba)
 Mă duci cu preşul. (Mă păcăleşti)
 Mănânci un sac de sare cu un om şi tot nu-l cunoşti.
 Măsoară de două ori şi taie odată.
 Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef)
 Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelunga răbdare.
 Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă.
 Mâţa blândă zgârie rău.
 Meseria este brǎţarǎ de aur.
 Meseria nu se învaţă, se fură.
 Mielul blând suge la două oi.
 Minciuna are picioare scurte.
 Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
 Minte de îngheaţă apele.
 Mintea ta a mai fost la un fes de babă.
 Moartea a fost aşa sigură de victorie încât ne-a dat o viaţă avans.
 Mort a fost şi-a-nviat. (Cineva care s-a însănătoşit repede)
 Mortul al dracului şi banul al popii. (Preot hrăpăreţ)
 Morţii cu morţii şi vii cu viile.
 Multe-am tras şi nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
 Mulţi văd puţini înţeleg.
 Mulţi văd, puţini cunosc.
 Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
 Munceste ca câinele la umbră.
 Munte cu munte se-ntâlneşte, d-apăi om cu om.
 Mută mortul la uşa altuia.
 Mutul tace dar le face.
 Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.
Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] N
 Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg nechibzuit)
 Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
 Nebunia e soră cu prostia.
 Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
 N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv şi negativ)
 Ne-avem bine ca căţelul cu purcelul.
 Ne-avem ca câinele cu pisica.
 Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur.
 Negustorul fricos nu face câştig.
 Nemulţumitului i se ia darul.
 Nevoia e mama născocirilor.
 Nevasta bună e o comoară la casa omului.
 Nevoia învaţă pe om.
 Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.
 Nici din salcie pere, nici din răchită vişinele.
 Nici turc, nici turleac la un fleac.
 Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
 Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ţi faci.
 Nici usturoi a mâncat, nici gura i-a mirosit.
 Nici nu ştii de unde sare iepurile.
 Nici lelea cu bârneţe, nici badea cu altiţe.
 Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.
 Nici acum şi nici aiurea. (Niciodată)
 Nici în căruţă, nici teleguţă. (Ceva nedecis)
 Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brişca-n el. (Ardeal)
 Nici laie, nici bălaie. (O discuţie fără concluzii)
 Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).
 Nici toate ale doctorului şi nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile aşa cum le primeşti)
 Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
 Nimeni n-a moştenit pământul.
 Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.
 Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.
 Nimeni nu s-a-mbogăţit pe muncă cinstită.
 Nimeni nu s-a născut învătat.
 Nimeni nu s-a născut înţelept, dar mulţi au murit proşti.
 Nimeni nu-i profet in tara lui.
 Nimic nu e nou sub soare.
 Noapte bună găină că ţi-e guşa plină.
 Noaptea e cel mai bun sfetnic.
 Nor mare - ploaie mică.
 Norocul e de partea celor curajoşi.
 Noroc noroc şi cu nasu-n troc.
 Norocu-i după cum şi-l face omul. (Dar pe unii îi pocneşte din senin)
 Norocul vine când nici cu gândul nu gândeşti.
 N-aduce anul ce aduce ceasul.
 Nu avem decât o viaţă - numai pisica are nouă.
 Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
 Nu cerceta aceste legi că eşti nebun de le-nţelegi.( George Cosbuc)
 Nu da sfaturi - Prostul nu le înţelege. Deşteptul e sătul de sfătuitori. Dă soluţii in loc de
sfaturi!
 Nu căra apă la fântână.
 Nu căra apă cu ciurul.
 Nu cere ce nu ţi se poate da.
 Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
 Nu e locul ci e dobitocul.
 Nu e nici cal, nici măgar.
 Nu e pentru cine se pregăteşte/ E pentru cine se nimereşte!
 Nu eşti în toate minţile. (Eşti nebun)
 Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există şi lichele)
 Nu face pe prostul că aşa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o laşi)
 Nu face purici mulţi pe aici. (Are de gând să plece)
 Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
 Nu învăţa găina să facă ouă.
 Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.
 Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
 Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
 Nu persista in prostie.
 Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
 Nu pune paie pe foc.
 Nu mor caii când vor câinii.
 Nu mai poate de bucurie.
 Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
 Nu mai umbla brambura.
 Nu numai să cunoşti ceea ce se cuvine, ci să şi urmezi după cum se cuvine.
 Nu poţi să faci din rahat bici şi sǎ şi pocneascǎ.
 Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
 Nu râde de necazul altuia.
 Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala. (Nu-ţi da cu părerea la ce nu te pricepi)
 Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
 Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
 Nu te râde că te-ajunge.
 Nu se ştie ca pământul/ Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
 Nu sta, că-ţi stă norocul.
 Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl
zgândări.
 Nu ştii de unde sare iepurele.
 Nu ştii pe ce lume trăieşti. (Eşti desprins de realitate)
 Nu ştie nimeni când îi bate ceasul.
 Nu ştie stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
 Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma.
 Nu te băga in tărâţe că te mănâncă porcii.
 Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
 Nu te lua la întrecere cu alţii, ci cu tine însuţi.
 Nu te pune la mintea nebunului.
 Nu te râde că te-ajunge!
 Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar aşa cum ţi se dau)
 Nu tot ce luceste e diamant.
 Nu tot ce zboară se mănâncă.
 Nu toti ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.
 Nu-ţi lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poţi duce la bun sfârşit)
 Nu umbla de colo-colo cu traista-n proţap.
 Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
 Nu vede pădurea de copaci.
 Nu vinde castraveti la grădinar.
 Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
 Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
 Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
 Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ţi spargi capul.
 Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
 Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte.
 Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
 Nu-şi cunoaşte lungul nasului. (E încrezut).
 Nu te pune la mintea nebunului.
 Nu-ţi băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
 Nu-ţi băga nasul in ciorba altuia.
 Nu-ţi da arama pe fată!
 Nu-ţi bate singur cuie in talpă.
 Nu-ţi bate joc de nenorocul altuia.
 Nu-ţi da în petic/ Nu face gafe.
 Nu-ţi lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depăşeşte)
 Nu-ţi pune mintea la ce nu te pricepi.
 Nu pune cal de curse să tragă la plug.
 Nu spune "hop" până n-ai sărit.
 Nu vezi pădurea de copaci.
 Numai c-o lovitură copacul nu cade.
 Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] O
 O mână spală pe alta şi amândouă obrazul.
 O mie de vorbe doi bani nu fac.
 O persoană care este "Uşă de biserică". (Cinstită, fără pată)
 O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.
 Obiceiul uşurează povara.
 Obraznicul mănâncă praznicul.
 Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
 Ochii sunt oglinda sufletului.
 Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.
 Ochii care nu se văd, se uită.
 Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e aşa mult de lucru cum pare)
 Ochiul stăpânului ingrasă vaca.
 Omul blând ca apa lină.
 Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
 Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie.
 Omul învaţă cât trăieşte şi când moare tot prost este.
 Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
 Omul care-i prost / N-are nici un rost.
 Omul caută leac unde simte că îl doare.
 Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
 Omul cât trăieşte învaţă. (Si tot nu stie nimic)
 Omul cât îl laşi atâta se întinde.
 Omul cu rude nu piere.
 Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
 Omul la mânie, cade-n nebunie.
 Omul nu e niciodată mulţumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
 Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
 Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.
 Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegreşte.
 Omul sfinteste locul.
 Or la bal, or la spital.
 Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.
 Orice cal ajunge gloabă.
 Orice laudă ascunde o doză de minciună şi de invidie.
 Orice lucru este bun la timpul său.
 Orice minune nu ţine decât trei zile.
 Orice învăţ işi are şi dezvăţ.
 Orice naş îşi are naşul. (Cine face rău va fi pedepsit)
Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] P
 Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu vorbe frumoase.
 Parcă ţi-a iesit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înţelept.)
 Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
 Patru ochi văd mai bine decât doi.
 Paza bună trece primejdia rea.
 Paza mică trece primejdia mare.
 Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.
 Până la Dumnezeu te mănâncă / omoară sfinţii.
 Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se împrăştie)
 Păcala însurat şi femeia nebună.
 Păcală s-a luat după vecinul şi a dat de bucluc.
 Pădurea dă coadă securei.
 Părinţii au mâncat aguridă, şi la copii li se strepezesc dinţii. (Părinţii fac greşeli, copiii
trag ponoasele.)
 Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
 Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. (Laudă mare ce aduce a reclamă)
 Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau
când vei fugi dinaintea lui.
 Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti.
 Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.
 Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
 Pentr-un boţ de mămăligă, / râde prostu de se strică.
 Peştele de la cap se împute (dar se curăţă de la coadă).
 Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.
 Pisica are nouă vieti.
 Pisica cu clopoţei nu prinde şoricei.
 Pisica cum o arunci tot în picioare cade.
 Pisica râzgâiată nu prinde şoareci niciodată.
 P...a bună - în bălării. (Femeia săracă e iubăreaţă)
 Plete lungi şi minte scurtă, judecata mai măruntă.
 Poale lungi şi minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă.
(Păstorel Teodoreanu)
 Ploaia din mai face mălai.
 Politeţea este cheia de aur care deschide toate uşile.
 Pofta vine mâncând.
 Pomul se cunoaşte după roade, omul după fapte.
 Porcul îl baţi şi el zice că-l scarpini.
 Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.
 Prea mulţi bucătari strică supa.
 Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
  Prieteni noi să-ţi faci,dar de cei bătrâni să nu te laşi.
 Prieteni să ai puţini, dar buni.
 Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte.
 Primiţi-mă în casă până ce vă veţi găsi dumneavoastră alta.
 Prin muncă şi staruinţă,vei ajunge la dorinţă.
 Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns şi nu poate fi pedepsit)
 Printre flori cresc şi buruieni.
 Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
 Prost, prost, da-i al nost'.
 Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul.
 Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.
 Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
 Ρrostul cere şi deşteptul adună.
 Prostul face ce vede si ce aude crede.
 Prostul nu le stie, dar le nimereste.
 Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticneşti.
 P..a nu ştie carte. (Expresie urâtă, folosită de cei care aleargă după femei)
 Pune mâna, şi o să pună şi Dumnezeu mila!
 Pune punctul pe "i". (Vorbeşte la obiect)
 Pune ţara la cale. (A vorbi politică)
 Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii! (E greu să-ţi faci dreptate)

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] R
 Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
 Rana veche uşor sângerează.
 Racul nu-şi schimbă mersul.
 Răzbunarea e arma prostului.
 Râd curcile de tine.
 Râde ciob de oală spartă.
 Râde prostul de deştept, dar nici el nu-i mai deştept.
 Râsul e frate cu plânsul.
 Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
 Râde ciocanul de nicovală.
 Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.
 Râde, râde dar surâde.
 Răul se face mai lesne decât binele.
 Rădăcina e amară dar roadele dulci.
 Recunoştinţa e o floare care creşte pe mormânt.
Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] S
 S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)
 S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
 S-a dus pe apa Sâmbetei.
 S-a înfoiat ca varza / Şi îngâmfat ca barza.
 S-a învăţat dezbrăcat / Şi i-e ruşine îmbrăcat.
 S-a sculat cu dosu-n sus.
 S-a făcut o apă şi-un pământ. (A dispărut)
 Salutul între doi duşmani este primul semn al împăcării.
 Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.
 Să ai "cei şapte ani de acasă". (Educatia copiilor o fac părinţii înainte de a începe şcoala)
 Să dai cum te lasă inima.
 Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
 Să fii om e o-ntâmplare, să fii "un om" e lucru mare.
 Să fii om de omenie!
 Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, pentru a te apăra.)
 Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
 Să împaci capra cu varza.
 Să nu faci lucru de mântuială.
 Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretenţios)
 Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.
 Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
 Să nu fii vaca pe care o mulg alţii.
 Să nu muşti mâna care-ţi dă de mâncare.
 Să nu pierzi vremea.
 Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
 Să nu ştie stânga ce face dreapta. (Taină mare)
 Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)
 Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcăleşti)
 Să nu umbli haihui. (Fără rost)
 Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)
 Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
 Să nu-ţi crezi ochilor.
 Să se ducă învârtindu-se. (Când doreşti să scapi de cineva foarte repede.)
 Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)
 Să nu fii a cincea roată la căruţă.
 Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.
 Să nu vinzi castraveţi la grădinar.
 Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
  Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
 Să te ferească Dumnezeu de omul prost şi de femeia beată.
 Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Urare. Se spune la căsătorie, la nuntă)
 Să-i faci observaţie prostului e ca şi când ai trage un câine de urechi.
 Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Se spune la nuntă)
 Să vezi si să nu crezi!
 Să-i fie ţărâna uşoară. (Se spune la mort)
 Să-ţi pleznească obrazul de ruşine.
 Să-ţi ţii vorba-n gură. (Să nu vorbeşti când nu trebuie)
 Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
 Sărac cu duhul.
 Sărac - lipit pământului.
 Sărbătorile învrednicesc putorile.
 Sângele apă nu se face. (O persoană care iubeşte, favorizează sau apară pe cei din familia,
neamul sau etnia sa.)
 S-a sculat cu noaptea-n cap.
 S-a sculat odată cu găinile.
 Se dă cu capul de ceasul morţii. (Îl frământă o chestiune arzătoare)
 Se mişcă ca ochii mortului. (E puturos)
 Se prinde cartea de el ca părul pe broască.
 Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
 Se ţine băţos. (De neînduplecat)
 Se ţine de om ca păduchele de câine.
 Se ţine scai de capul omului.
 Seamănă ca două picături de apă.
 Se linge pe buze de poftă.
 Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.
 Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
 Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
 Speranţa moare ultima.
 Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să îţi spun cine eşti.
 Stai tot timpul cu frica-n sân.
 Strâmbii mănâncă ţara, că drepţii nu mai apucă.
 Strânge bani albi pentru zile negre.
 Strici orzul pe gâşte.
 Supăratului i se taie nasul.
 Surdul nu le aude, dar le potriveşte.

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] Ş
  Şantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.
 Şi cu buzele unse si cu slănina in pod.
 Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate.
 Şi cu-o floare, şi cu zece, primăvara tot se trece.
 Şi deşteaptă şi frumoasă şi devreme acasă.
 Şi lupul de foame iese din pădure afară.
 Şi-a găsit dracu căpacu.
 Şi-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
 Şi-aşa-i bine, şi-aşa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] T
 Tace si le face.
 Taie frunză la câini.
 Talentul e 10 la sută inspiraţie si 90 la sută transpiratie.(Acesta nu-i proverb romanesc,
este o cugetare a lui Thomas Alva Edison!)
 "Te ard de nu te vezi". (Ameninţare cu o pedeapsă gravă)
 Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
 Te faci de garagaţă / de băcănie / de băşcălie / de panaramă / dă râsul lumii.
 Te scumpeşti la tărâţe şi te ieftineşti la făină.
 Te-a prins cu mâţa-n traistă. (Ai minţit)
 Te-a prins cu ocaua mică. (Eşti necinstit)
 Te-ai făcut de c...t. (De ruşine)
 Toamna se alege pleava de grâu.
 Toate îşi au vremea lor.
 Toate la vremea lor.
 Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
 Trai neneaco, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
 Trai pe vătrai.
 Trag feciorii la frumoase ca muştele la ... dulceaţă. (eufemism)
 Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia şi banul.
 Te roade sărăcia precum rugina fierul.
 Toamna se alege pleava de grâu.
 Tot păţitu-i priceput.
 Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.
 Toţi leneşii obişnuiesc să-şi facă planuri mari.
 Tu le faci, tu să le tragi.
 Tu-mi spui mie că raţa-npunge, când ea măcăie şi fuge?
 Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
 Te-ai dus bou şi te-ai întors vacă. (Nu ai învăţat/priceput nimic.)
Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] Ţ
 Ţara arde şi baba se piaptănă.
o Varianta: Ţara arde şi nebunul îşi pârleşte ciomagul.
 Ţânţarul nu te lasă să te odihneşti, dar nici nu te lasă să munceşti.
 Ţigările sunt cuie de coşciug.
 Ţine-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.
 Ţine-ţi limba-n gură ca să ai friptură.

Cuprins: Sus A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] U
 Uită de la mână pân-la gură.
 Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
 Umblă cu brişca la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)
 Un arbore nu face pădure.
 Un prieten nu se pierde.
 Un om prost are cap zevzec.
 Un tăntălău mai mare nici că se poate.
 Una gândeşte cârciumarul, şi alta beţivul.
 Una vorbim, başca ne-nţelegem.
 Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
 Unde-i banul, acolo-i şi mintea.
 Unde-i lege nu-i tocmeală.
 Unde dai şi unde crapă. (O actiune cu efect neaşteptat)
 Unde e minte multă e şi nebunie multă.
 Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.
 Unde e sărăcie e şi ceartă.
 Unde e una, se strâng mai multe.
 Unde nu faci foc, nu iese fum.
 Unde nu-i cap e vai de picioare.
 Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
 Unde nu merge suta, merge mia.
 Unde a mers mia, merge si suta! (Alternativa expresiei anterioare)
 Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
 Unde sare si unde te loveste.
 Unde sunt popi mulţi, moare pruncul nebotezat.
 Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
 Una dreaptă şi zece strâmbe.
 Unde a fost are să mai fie.
 Unde-ţi umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieşite din comun)
 Un bogat când moare, săracul fluieră.
 Un bordei să ai, numai să fie al tău.
 Unde-s doi puterea creşte. (Dacă amândoi trag in aceeasi parte)
 Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
 Unii au cap ca să le plouă în gât.
 Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
 Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
 Unul care trage spuză pe turta lui. (Care îşi asumă meritele altora)

V
 Vânzătorul care trage la cântar.
 Vezi că-i albă şi zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
 Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.
 Viaţa leneşului e grea şi mai mult înveţi din ea.
 Viaţă-viaţă legată cu aţă. S-a rupt aţa, s-a dus viaţa!
 Vinde făina cu ocaua mică.
 Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
 Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude.
 Vorba dulce mult aduce.
 Vorba dulce e ca sarea în bucate.
 Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să şi înţepe.
 Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
 Vorba multă - sărăcia omului.
 Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.
 Vorbele trec, faptele rămân.
 Vorbeşti de lup şi lupul la uşă.
 Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
 Vrea să fie şi grâul scump şi făina ieftină.
 Vrea să facă din c...t bici. (Lucru imposibil)
 Vulturul nu prinde muste.
 Z
 Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
 Zgârcit de-şi mănâncă de sub unghie.
 Zgârcitul e totdeauna sărac.
 Ziua bună multă vreme nu ţine.
 Ziua frumoasă de dimineaţă se cunoaşte.
 Ziua bună se laudă seara.
 Ziua caută-ţi de lucru iar noaptea de somn.
 Ziua fuge de bivoli şi noaptea le dă cu coarnele.
 Ziua multe descoperă.
 Zidul alb e hârtia nebunilor.