Universitatea ”Petre Andrei” din Iași

Facultatea de DE PSIHOLOGIE, ŞTIINŢELE

EDUCAŢIEI ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Specializarea PSIHOLOGIE

REFERAT
la disciplina PSIHOLOGIE POLITICĂ

Titlul referatului: Analiza unui lider politic : ADOLF HITLER

Titular de disciplină: conf. univ. dr. PRELIPCEAN TEODORA

Autor: NUME ȘI PRENUME STUDENT: CURCĂ ADRIANA

Anul de studiu II
e-mail: adrienne_max@yahoo.com
 ADOLF HITLER
1. Scurt istoric
« Cel mai puternic trebuie sa domine si sa nu se amestece cu cel slab, ccea ce
ar insemna sacrificiul propriei naturi inzestrate. »1
Adolf Hitler, lider al Partidului National Socialist German, cancelar al
Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (“Führer”) al Germaniei, a fost
unul dintre cei mai cruzi dictatori din istoria omenirii. Ajuns la putere la începutul anilor
1930 odată cu ascensiunea nazismului în Germania, Hitler a iniţiat izbucnirea celui De-
Al II-lea Război Mondial şi a instituit exterminarea în masă a evreilor şi a adversarilor
săi politici.
Adolf Hitler s-a născut la 20 aprilie 1889 în Braunau pe Inn, în partea de vest a
Imperiului Austro-Ungar. În şcoală nu s-a remarcat, fiind elev mediocru. După moartea
părinţilor, în 1907, s-a mutat la Viena unde a încercat să se înscrie la cursurile
Academiei de Arte Frumoase, încercare ce s-a soldat cu un eşec. Timp de şase ani a dus
o viaţă mizeră în cele mai sărace cartiere ale oraşului, singura sa sursă de venit fiind
ilustratele cu diferite clădiri din Viena, pe care le picta şi le vindea în cafenele. În mai
1914 a plecat într-un oraş, „cu adevărat german“, München. Chiar dacă era născut în
Austria, Hitler vedea de fapt o Germanie unificată. Niciodată nu a considerat Austria ca
fiind ”o altă ţară”. La începerea Primului Război Mondial el s-a înrolat în armată. După
terminarea războiului, Hitler şi-a schiţat deja în minte ceea ce urma să devină naţional-
socialismul: o gândire bazată pe un anti-semitism crud şi o orientare rasistă asupra
societăţii şi a valorilor ei.
În anul 1919, a devenit agent al departamentului politic al armatei bavareze,
prilej cu care a intrat în contact cu Partidul Muncitoresc German. Adolf Hitler a
formulat un program politic în 1920 şi a schimbat numele partidului in Partidul
Muncitoresc Naţional-Socialist. Una din ideile acestui partid a fost aceea a „purităţii
rasei”, germanii fiind consideraţi rasă superioară şi doreau exterminarea celor
inferioare(evrei,tigani,negri). Iată câteva citate care dovedesc cum gândea Hitler şi ura
sa pentru evrei: “Conştiinţa este o invenţie evreiască.”, “Cu cât cunosc mai bine
oamenii, cu atât iubesc mai mult câinii.”, “Pacea eternă nu va dăinui pe pământ decât

1
Adolf Hitler, Mein Kampf, Editura Pacifica, 1991
atunci când ultimul om îl va ucide pe penultimul.”, “Spune o minciună suficient de tare
şi suficient de mult şi lumea o va crede.”, “Evreii nu sunt o comunitate religioasă, cu
statul lor propriu, care are graniţele sale; mai curând sunt oameni-paraziţi.”.
Pe lângă ura care o adunase împotriva evreilor, Hitler a fost martorul capitulării
Germaniei, capitulare semnată într-un vagon de tren, imagine ce îl va urmări toată
tinereţea pe tânărul naţionalist. Tratatul de la Versailles prin care Germania era obligată
la despăgubiri de război, adâncea şi mai mult criza în care se afla ţara.
La 30 ianuarie 1933 Adolf Hitler a fost numit în funcţia de cancelar. În scurt
timp, naziştii au preluat toate funcţiile de conducere, atât în Parlamentul german, cât şi
în economie. Astfel s-a deschis calea spre o dictatură totalitară.
Ura sa pentru evrei pare că a început încă din copilărie, când, în contextul
timpurilor respective, evreii erau singurii care reuşeau să prospere în ciuda majorităţii
care se zbătea într-o sărăcie cruntă. Alături de evrei, consideraţi vinovaţi pentru situaţia
precară a economiei, erau şi ţiganii, cerşetorii, oamenii cu dizabilităţi şi cei care erau
apţi de muncă dar refuzau să muncească, preferând alte metode de a face bani, metode
care de multe ori nu erau legale.
S-au facut nenumărate speculaţii privind motivul care a stat la baza acestei mânii
bolnave dar cea mai plauzibilă explicaţie ne-o oferă Geoff Layton în lucrarea sa
„Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945”: „Hitler a fost produsul, şi nu creatorul unei
societăţi deja infestate. În orice caz, ar fi eronat să-l considerăm un antisemit oarecare.
Ura faţă de evrei era obsesivă şi vindicativă şi i-a influenţat întreaga filosofie politică.
Că el a fost în stare să o pună în practică, nu poate fi explicat decât prin circumstanţele
singulare ale Germaniei postbelice: umilinţa de la Versailles, problemele grave de
ordin socio-economic dintre anii 1918-1923 si 1929-1933. Într-o astfel de situaţie,
Hitler a fost în măsură să exploateze existenţa unei ostilităţi latente împotriva evreilor
şi să o transforme într-o politică radicală a urii”.2 Oricâte explicaţii s-ar încerca, faptele
şi cifrele sunt covârşitoare: numărul oamenilor ce au cazut victime politicii hitleriste
este tulburător: aproximativ 6 milioane de oameni şi-au găsit sfârşitul în lagărele morţii
de la Auschwitz, Chełmno, Majdanek, Treblinka ori în ghetoul din Varşovia.

2. Metodologie
Una dintre cele două tipuri de metodologii utilizate în realizarea profilului
psihologic este metodologia catitativă, care ne permite să selectăm probe aleatoare din
2
Geoff Layton, Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945, Editura All, 2001
materialul informativ și să evaluăm unitățile cantitative.Astefle de metodologii utilizate
pot fi complexitatea integrată a expresiilor liderilor, codificarea operațională a
discursurilor și expresiilor sau măsurarea obiectivă a motivațiilor.
Cea de a doua metodologie utilizată este metodologia calitativă prin intermediul
căreia va fi schițat profilul psihologic bazat pe diverse informații (biografii, mărturii,
articole din ziar, interviuri în media, etc.). Așadar, aceste profile sunt bazate pe analizele
calitative ale conținutului și, într-un anumit grad, pe intuiția și interpretarea psihologică
a celui care realizează analiza profilului psihologic.
Numele Adolf Hitler evocă imaginea unui conducător nebun după putere
precum și imaginea malefică cu așa mare magnitudine încât milioane de evrei și mulți
alți oameni nevinovați au fost supuși la torturi de neimaginat, teroare și moarte. Prin
consecința faptelor sale, Hitler, era recunoscut pentru fanatism, manipulare de masă,
siguranță ideologică, siguranța de sine, setea de putere, simbolul nazismului, dorința de
autoperfecțiune și feminitate. Acestea reprezintă trăsăturile remnarcante ale acestui
dictator.
Ca și caracteristici funcționale, acestă personalitate, deține funcționare cognitivă,
respectiv gândire discursivă, capacitate de analiză dovedită prin reușitele din cadrul
războaielor, funcționarea sub presiune prin faptul că își impune brutal punctul de
vedere, este nevors și violent, iar, în ceea ce privește stilul de viață, este vegetarian,
programul de muncă fiind neregulat, sexualitatea mai puțin normală având tendințe
către masochism.
Stilul său de conducere este reprezentat de luarea deciziilor, respectiv în prima
parte a dictaturii sale a decis într-un mod adecvat, a avut succes, dar setea de putere
l-a determinat să fie apoi predispus la decizii pripite ulterior să ajungă la decădere.
Modul în care comunica cu populația era într-un mod manipulator și reușea să își
impună punctul de vedere prin controlul social, în special în anii de după război, Hitler
fiind apreciat pentru faptul că revigorase economia germană și scăzuse rata șomajului.

3. Evaluare multiaxială
Axa I Tulburările clinice- Tulburările sexuale și de identitate sexuală
Identitatea sexuală a lui Adolf Hitler este un subiect controversat, respectiv în
studiile despre Hitler există trei variante de opinie privind sexualitatea dictatorului:
normalitatea, asexualitatea și perversiunea. Însă nu există dovezi clare pentru nicuna
dintre ele. Au existat însă şi istorici care au susţinut că acesta era homosexual, în ciuda
faptului că a trimis peste 100.000 de homosexuali în lagărele de concentrare. Cei mai
mulţi istorici spun totuşi că Hitler era heterosexual şi că a avut un număr de partenere,
printre care şi nepoata sa Angela Geli Raubal, care a lucrat pentru el în apartamentul său
din Munchen. Tânăra a fost găsită împuşcată în piept în camera ei, iar poliţia a închis
cazul spunând că a fost o sinucidere.
Axa II Tulburări de personalitate- Tulburare de personaliate narcisistică cu elemente
de Tulburare de personalitate Antisocială
Astfel, Hitler, din cauza experienței din copilărie, respectiv suferea de
sentimente de inferioritate din copilarie, când era un băiat mic, firav și bolnăvicios. El a
refuzat să meargă la școală pentru ca îi era rușine că este un elev mult mai slab în
comparație cu colegii săi de clasă. Mama lui i-a facut pe plac, permițându-i să nu
meargă la ore.
Datorită faptului că a ajuns să dețină din ce în ce mai mult putere acesta avea o
percepție grandioasă asupra propriei importanțe prin exagerarea realizărilor sale și se
așteaptă să fie recunoscută ca superioară fără să aibă realizări pe măsură, avea tendința
de a avea fantezii de succes nelimitat, putere, strălucire intelectuală, considera că este o
persoană „specială”, are nevoie excesivă de a fi dominat, avea așteptări nerealizabile de
a avea privilegii sau că alții trebuie să se conformeze imediat, exploata orice relație
interpersonală, folosindu-se de alții pentru a-și atinge propriile interese.
Despre crimele comise, acţiunile din timpul războiului şi acţiunile în plan
politic, cred că Hitler le-a pus la cale ca urmare a dispreţului pe care-l resimţea faţă de
propriile slăbiciuni şi drept răzbunare pentru abuzurile suferite în copilărie (ura faţă de
evreii care aveau în timp ce el suferea de foame), megalomaniei, încrederea exacerbată
în propriile calităţi de strateg şi comandant militar.
Axa III Condiții medicale generale (Maladii ale sistemului nervos- Maladia
Parkinson)
Având prescrise 90 de medicamente în timpul anilor de război, Hitler lua multe
pastile în fiecare zi pentru problemele cronice destomac și alte boli. El suferea de
perforație a timpanului în urma exploziei de bombă de la atentatul de la 20 iulie 1944
asupra sa, și a avut 200 de așchii de lemn extrase din picioare. În unele secvențe video,
Hitler este înfățișat cu mâna stângă tremurând. Medicul personal al lui Hitler, Theodor
Morell, l-a tratat pe Hitler cu un drog care era frecvent prescris în 1945 pentru boala
Parkinson. Ernst-Günther Schenck și alți câțiva medici care l-au văzut pe Hitler în
ultimele săptămâni ale vieții sale, de asemenea au format un diagnostic al bolii
Parkinson.
Axa IV Probleme psihosociale și de mediu (Problemele profesionale- insatisfacția
profesională generată de înfrângerile din timpul ultimelor războaie)
Potrivit documentelor, care aparţin acum Arhivei Naţionale Britanice, Hitler, le-
a spus generalilor săi şi lui Heinrich Himmler, şeful SS, că fusese minţit şi trădat de
toată lumea. Liderul nazist a susţinut că poporul german "merită să moară" pentru că nu
a luptat suficient în timpul războiului.
Hitler nu şi-ar fi asumat eşecul din al Doilea Război Mondial, afirmând că
responsabil este poporul german: "Toată lumea m-a minţit, toată lumea m-a înşelat,
nimeni nu mi-a spus adevărul. Armata m-a minţit şi acum SS-ul m-a lăsat în voia sorţii.
Poporul german nu a luptat eroic, merită să moară. Nu eu am pierdut războiul, ci
poporul german", a susţinut Hitler.
Potrivit documentelor, Hitler ar fi fost "dărâmat" în acele ultime zile, înainte de
a-l părăsi Himmler insistând că liderul nazist trebuia să părăsească Berlinul. După ce a
ţinut discursul, Hitler a avut o cădere nervoasă, arată documentele. De asemenea, Hitler
era resemnat cu ideea că urma să moară. Spre deosebire de agitaţia din timpul
discursului, în noaptea în care s-a sinucis Hitler ar fi fost "calm".
În concluzie, Adolf Hitler, a fost un personaj foarte important în istoria omenirii,
făcându-se cunoscut mai ales prin faptele săvârșite în lagărele de exterminare. Mulți îl
consideră cel mai crud dictator din istorie și de aceea numele său este asociat de foarte
multe ori cu răul.
Din punct de vedere al evaluării multiaxiale rezultă că profilului psihologic al
liderului nazist, susține faptul că era o persoană căreia îi lipseau cu desăvârşire bunele
maniere, ranchiunoasă, intolerantă faţă de criticii săi, dispreţuitoare, răzbunătoare şi cu
tendinţe homosexuale, în comportamentul lui existând o puternică latură feminină(din
punct de vedere sexual, Hitler, se pare că a avut tendinţe masochiste şi şi-a reprimat
tendinţele homosexuale). În plus, Führer-ul avea puternice tendinţe criminale, incapabil
să accepte glumele pe care, de altfel, le înţelegea foarte greu, era extrem de perseverent
şi făcuse un adevărat cult pentru propria persoană, având o încredere oarbă în el însuşi.

Bibliografie
1. Adolf Hitler, Mein Kampf, Editura Pacifica, 1991
2. Geoff Layton, Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945, Editura All, 2001
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler
4. http://www.biografia.ro/biografia/adolf_hitler.html
5. http://www.leadears.ro/charisma-si-hitler/
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nazism
7. http://www.historia.ro/node/2659
8. http://www.descopera.org/viata-si-obiceiurile-lui-hitler/
9. http://www.rtv.net/hitler-avea-gusturi-scumpe-si-monumentale_12509.html