Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a. o inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesind de obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent
traheea;
a. factori infectiosi;
b. factori alergici:
c. bauturi calde.
a. Codenal, Tusarmag;
c. bacilul Koch.
c. factori imunologici.
b. viroza respiratorie;
14. Urmatcarele substante iritante nu pot determina aparitia unei bronsite acute:
a. azot;
b. 3 faze;
a. 1-3 zile;
17. Componenta alergica din bronsita acuta se trateaza cu urmatoarele medicamente cu exceptia;
c. M i of i lin.
b. factori infectiosi;
a. tusea;
b. expectoratia mucopurulenta;
23. Care dintre urmatorii germeni sunt raspunzatori de acutizaril bronsita cronica:
a. streptococ;
b. Haemoplilus infulumzae;
a. tabagism, alcoolism;
c. frig,umezeala,curenti de aer.
a. mucopurulenta;
a. bronhiile mici;
b. dispnee;
28. Infectia din bronsita cronica:
35.Primele semne care anunta insuficienta respiratorie din bronsita cronica sunt:
36.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tabloul clinic de BPOC, care arata ca:
38. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin:
39. In bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele, cu exceptia:
b. hipersecretiei bronsice;
b. perturbari ale volumelor plamatice si ale debitului expirator (in special scaderea VEMS);
43. Factorii determinanti ai astmului bronsic sunt:
a. obstructive si alergice;
b. infectioase;
c. un sindrom.
b. antispastice;
c. bronhodilatatoare.
b. oxigenoterapie;
a. infectii bronhopulmonare;
c. emfizem pulmonar.
56. Educatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o faca pacientului cu astm bronsic
cuprinde:
a. propaganda antitabagica;
a. hipoxie;
b. hipercapnie;
a. infarctul miocardic;
b. astmul cardiac;
c. o cauza multifactoriala .
b. polipnee;
a. rare si ample ;
b. frecvente si superficiale ;
67. Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insuficienta respiratorie acuta;
a. hipersalivatie;
c. hipersonoritate .
68. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentru impiedicarea caderii
inapoi a limbii :
b. in decubit ventral;
a. hipoxie ;
b. hipercapnie;
b. astmul cardiac;
75.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine:
c. o cauza multifactoriala .
76. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de
b. frecvente si superficiale ;
81. Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute:
a. hipersalivatie;
c. hipersonoritate .
83. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentru impiedicarea caderii
inapoi a limbii :
a. in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie;
84.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatogeneza se aplica unele
masuri terapeutice. Dintre acestea distingem :
b. pe cale digestiva;
88. Patrunderaa bacilului Koch in organism produce:
a. sancru de inoculare;
b. reactie pozitiva la tuberculina;
c. la fierbere.
91.Factorii care contribuie ia aparitia tuberculozei sunt:
a. caracterul contaminarii;
c. corticoterapia.
c. prognostic benign.
93.Leziunile provocate de tuberculoza sunt de tip:
a. exsudativ;
b. productiv
b. bronho-pneumonii cazeoase;
97. Tuberculoza miliara se caracterizeaza prin :
b. cu aspect floconos;
100. Formele clinice ale tuberculozei sunt:
a. tuberculoza fibroasa;
c. tuberculoza cariochinetica.
101 Cardiopatia ischemica este:
a. boala a arterelor coronariene;
d. forma nedureroasa.
104. Formele nedureroase (asimptomatice clinic) de cardiopatie ischemica prezinta :
a. modificari EKG ;
b. manifestari clinice (insuficienta cardiaca, aritmii si blocuri, moarte subita);
107. Cardiopatia ischemica are ca substrat leziona! si alte cauze in afara aterosclerozei:
b. coronaritele. emboliile sau anomaliile congenitale ale arterelor coronare;
108. Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii decât femeile cu maxim de
incidenta intre :
c. 45-55 de ani.
109. Manifestari clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin b.
scaderea debitului cardiac;
a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard, prin obstruarea brusca a unei artere coronare;
111.Principala cauza determinanta a infarctului miocardic :
b. ateroscleroza ;
112.Combaterea durerii in IMA se face cu :
b. mialgin;
113. In IMA repausul va fi:
115.Perioada de stare in infarctul miocardic acut dureaza 4-5 saptamini si se caracterizeaza prin :
a. ameliorarea starii generale;
a. durerea;
b. hipotensiunea;
c. coronarografie-metoda de exceptie.
121. Criza anginoasa e insotita de :
b. regiunea precordiala;
123. Durerea din angorul pectoral, bolnavul o poate indica:
b. cu intreaga palma ;
c. cu ambele palme.
126.Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cea din infarct si sindromul
intermediar, consta in :
c. disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2-3 min.
127.In afara formei clasice de angor pectoral se descriu diverse forme ca:
b. angina pectorala Prinzmetal (spontana sau cu orar fix);
132.Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza :
a. IV stadii;
136.Cauze determinante ale insuficientei cardiace sunt:
b. dispneea;
c. tusea.
b. administrare de diuretice ;
145. In cazul administrarii i.v. a furosemidului in insuficienta cardiaca, efectul incepe in:
c. 3-15 min. de la administrare.
146. Mentionati cele mai folosite tonicardiace din tratamentul insuficientei cardiace :
a. digitala ;
b. strofantina ;
147. HTA este:
c. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice, peste valori
normale.
148. In functie de cauza determinanta, HTA se clasifica in:
b. HTA esentiala;
c. HTA secundara.
a. vasoconstrictia arteriala ;
b. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare
151 In forma maligna. HTA are evolutie rapida, etapele fiind parcurse in :
c. 1-3 ani.
a. trombozei cerebale ;
c. infarctului miocardic.
154. In HTA maligna se intilnesc frecvent:
a moartea clinica;
158. In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie
161. In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice:
162. Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:
a. deseori;
a. 60-70/min, la adulti;
b. de natura cardiogena;
c. de natura lezionala.
173. Edemul pulmonar acut este declansat de :
b. hipertensiune arteriala;
b. cauze neurologice;
a. digitalice;
b. diuretice;
b. hipotensoare:
b. antibiotice, tonicardiace;
c. oxigenoterapie.
181. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este:
a. sangerare 300-500 ml :
b. diureza osmotica;
c. oxigenoterapie.
a. oxigenoterapie;
b. aerosoli antispumanti;
a. de cauze toxice;
b. de cauze uremice;
185. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de :
a. intoxicatii cu CO
b. intoxicatii organo-fosforice;
b. infectii pulmonare;
c. copii mici.
a. perfuzii;
b transfuzii:
b. EPA uremie;
c. EPA infectios.
190. Oxigenoterapia in EPA este:
191. Ulcerul gastro-duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii:
a. pe stomac si portiunea superioara a duodenului ;
a. periodicitate;
b. ritmicitate;
c. pirozis.
194. Examenele efectuate pentru stabilirea diagnosticului de ulcer gastro-intenstinal sunt:
a examen radiologie;
b. gastroscopie ;
c. foame dureroasa .
a. barbati ;
c. varsta de 20-50 ani .
a. ingestia de alimente;
a. ulcerul duodenal;
c. in peritoneul liber.
204. Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii:
205. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formând asa- zisul "abdomen de
lemn ', se intalneste in:
b. digestiva:
b. parenterala;
c. sexuala .
a. declarare nominala ;
b. izolare in spital;
210. Purtatorii cronici de virus hepatitic sunt in:
b. hepatita B,
c. hepatita C.
c. 6 luni.
a. sedentarismul ;
b. abuzul de grasimi si proteine ;
b. sarcina ;
218. Forma latenta a litiazei biliare se manifesta prin :
a. hiperbilirubinemie ;
b. hipercalcemie ;
a. colecistografia;
c. duodenocolecistografia .
221. Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt:
a. piocolecist ;
c. angiocolita acuta .
b. ileus biliar;
c. aiskinezia biliara.
232.Simptomatologia colicii biliare este reprezentata de :
c. scobutil compus
234. Pentru reducerea inflamatiei si combaterea infectiei, in colica biliara este indicat
a. administrarea de antibiotice,
a. la debutul colicii;
236. Ciroza hepatica este:
b. disfunctie hepatocitara;
a. intre 45 - 60 ani ;
c. la barbati.
a. sindrom asteno-nevrotic;
b. fenomene hemoragipare;
240. Bolnavul diagnosticat cu ciroza hepatica prezinta:
a. icter;
c. ascita.
c. insotesc ascita.
a. ciroza ascitogena;
b. ciroza hiperslenomegalica;
244. In tratamentul igieno-dietetic al cirozei hepatice, in functie de gravitate, este obligatoriu :
a. repaus la pat;
a. in functie de ionograma;
b. de catre medic ;
253. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei
renale acute?
c. greutatea corporala
255. In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. deficitul calitativ consta
in:
b. izostenurie;
c. hipostenurie.
a. tahicardie;
b. aritmii;
258. In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale:
b. acidul uric;
c. uree sangvina.
a. oligo-anuria
b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic
261. Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin:
c. poliuria.
265. Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ?
b. hiperlipidemie ;
c. hiperlipoproteinemie.
266. In retentia azotata intalnim in sânge valori crescute ale:
a. ureei sanguine ;
b. creatininei sanguine ;
267. Insuficienta renala cronica este o boala provocata de :
b. glomerulonefrita cronica
c. obstructia cailor urinare.
268. Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte
a. edemul pulmonar
c. edemul cerebral
269. In insuficienta renala cronica urinile sunt:
a. poliurice si palide ;
270. Poliuria insotita de hipostenurie si ulterior de izostenurie este simptomul principal in :
b. insuficienta renala cronica ;
272.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ?
a. cefalee precoce, contractii musculare, stari ccnfuzionale
b. stare generala profund alterata, miros amoniacal al aerului expirat, intoleranta digestiva
273.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al
activitatii medicale. Educarea pacientilor se refera la :
b. necesitatea restrictiilor alimentare
c. igiena riguroasa a tegumentelor.
b. colica nefretica;
279. Diaonosticul pozitiv clinic in litiaza renala se bazeaza pe :
c. aparitia infectiei.
281 .Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt:
a. anuria, infectia urinara;
b. hidronefroza;
a. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp;
b. atunci cand este afectata functia renala si medical nu da rezultate;
286. Litiaza renala se defineste ca fiind:
a. regiunea lombara;
294. Prin tenesme vezicale se intelege:
a. polakiuria;
297.In colica-renala, tratamentul de urgenta este:
a. repaus la pat, calmarea durerii;
303. Diabetul zaharat este o boala cronica caracterizata prin perturbarea metabolismului:
c. glucidic, lipidic, proteic, mineral
304. Diabetul zaharat se datoreste:
c. printre rudele bolnavului s-au aflat sau se afla bolnavi de diabet zaharat
306. Cum intervine alimentatia in etiologia diabetului zaharat?
c. supraalimentatie, indiferent de
a. polidipsie, poliurie
c. polifagie
c. corticoterapie.
316. Complicatiile acute ale diabetului zaharat sunt:
b. glomeruloscleroza diabetica;
c. retinopatia diabetica
318. Faza prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prin
a. polidipsie, poliurie;
b. senzatie de foame;
319. Tratamentul de urgenta in coma diabetica consta in a '-ministrarea de insulina
in doza de :
c 20 ui I.V.
320 Starea clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se cara ;terizeaza alaturi de alte
manifestari si prin:
b. pupile dilatate ;
322. Administrarea insulinei Ia un bolnav diabetic se face in genera! , dupa urmatoarea schema:
a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. înaintea meselor principale;
or de prânz si de seara.
323. In cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic.
Astfel, in coma diabetica, ; mirosul este de:
b. fructe coapte, acetona;
324. In coma diabetica, simptomele evolueaza cu.
b. transpiratii;
325. Conduita de urgenta in coma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor probe de laborator:
a. glicemie;
b. ionograma;
327. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica este greu de facut,
diagnosticul se poate stabili prin administrarea a:
b. 20-30 ml glucoza hipertona( 20-40%);
b. combaterea acidozei;
c. hidratarea.
331. Fenomenele digestive intalnite in coma diabetica sunt urmatoarele:
b. greturi;
c. varsaturi.
332. Coma hipoglicemica are tablou caracteristic de coma
b. "umeda" (tegumente acoperite de transpiratii profuze):
b. hipertermia;
337. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin:
341. Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece :
b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere ;
c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu.
342. Terapia analgetica in soc :
a. sedeaza bolnavul ;
c. Neisserii, Clostridium.
352. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin :
c. heparina.
354. Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :
a. bolile cu raspandire in populatie ;
361.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin :
b. coproculturi, rx.pulmonar, RBW;
362.Dezinfectia urmareste :
c. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiec
te din mediul extern, prin mijloace fizice, chimice si mecanice.
366.Sterilizarea urmareste : .
a. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul
a. penicilina
374. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:
a. streptococul beta hemolitic din grupa A
b. 1-10 zile;
c 3-6 zile .
379. Exantemul scarlatinos apare mai intai :
a. pe gat si torace;
380. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectând fata, va sugereaza :
c. scarlatina .
a. rosie, cu false membrane aderente care se refac rapid, extensive la pilieri, lueta, sângerânde;
b. rosie sau eritemato-pultacee, rar ulcero-necrotica ;
384. In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele
caracteristici:
a. limba saburala, smeurie, rosie inchis, lucioasa;
385. Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15-25 zile de la debutul bolii si pot
fi:
cat si in locuinte ;
387. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include :
a. imunitate;
393. Complicatiile scarlatinei pot fi:
a. toxice, septice, postinfectioase;
b. 8-11 zile:
398. Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la :
a. fata - dupa urechi, pe frunte si obraji ;
b. reechilibrarea hidro-electrolitica;
407.Problemele pacientului cu rujeola pot fi:
a. dispnee cu polipnee cauzata de febra:
a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale
411. In rubeola, modul de transmitere este :
a. aerogen;
b. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;
412. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici :
a. 2-3 saptamani:
414. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :
a. poliaaenopatia;
a. simptomatic;
c. igienic.
417.Febra + catar respirator + adenopatie va sugereaza:
b. rubeola;
418. Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze:
a. trimestrial, numeric;
419. In perioada de stare, eruptia cu aspect polimorf: maci. papule, vezicule clare ori tulburi si
cruste hematice apar in :
c. varicela.
420. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor)
apare in :
a. rujeola;
a. oreion;
423. Tabloul clinic cu debut relativ brusc, febra, cefalee si jena lojile parotidiene apare in:
b. parotidita epidemica;
424. Orbita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la:
b. baieti
c. dupa pubertate
425. In tusea convulsiva, sursa de infectie este:
a. omul bolnav cu forme tipice si atipice
426. Calea de transmitere in tusea convulsiva este:
b. primaverii;
429. Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de yansmitere
Fiind:
a. fecal-orala;
b. aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;
430. Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile:
431. Primovaccinarea in poliomielita se face in doua administra", orale, la 2 luni interval, in lunile de
:
a. larna-primavara;
432. A treia vaccinare pentru poliomielita se face :
a. in primul an de scoala;
b. meningita seroasa ;
434. Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa i etiologia meningitelor purulente la :
a. copii;
c. tineri
435. Meningita pneumococica detine prioritate ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la :
b. adulti peste 40 ani;
b. encefalita;
439. Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum:
a. rujeola;
b. varicela:
440. Tabloul clinic in encefalita cuprinde :
a. febra, cefalee, tulburari de senzori
a. chimioterapie antivirala;
b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa;
442. Profilaxia encefalitelor virale :
a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate; b. urmareste
combaterea vectorilor;
443. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma ¦ mului de alimente contaminate cu
diverse bacterii se numeste:
a. rujeola;
b. toxiinfectie alimentara;
447. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la
temperatura de :
b. 5 grade C;
448. Febra tifoida este:
b fecal-orala;
.455. Rol primar in transmiterea dizenteriei ii au:
b. mâinile murdare;
c. mustele
456. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar, colectivitati de copii, este obligatoriu
controlul, dupa tratament, prin recoltarea de .
b. 3 coproculturi;
c. fractura cominutiva.
467. Hemartroza se intalneste in :
b. luxatia de genunchi;
c. artroza.
469. Fractura de col femural este mai frecventa la:
a. persoanele in varsta;
a. oblice;
b. spiroide;
c. reluarea miscarilor.
475. Se considera cea mai buna atela pentru imobilizare :
c. atela gipsata.
476. Imobilizarea gipsata a unei fracturi trebuie sa cuprinda:
c. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura.
477. lmbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membr se face astfel:
a. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos, imbracarea se incepe cu membrul bolnav;
b. profunzimea arsurii;
487.Faza de soc postcombustional:
a. se considera primele trei zile de la arsura;
a. indepartarea flictenelor;
b. badijonare cu alcool 70%;
493. Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura;
a. fata;
c. regiunile perineale.
a. 6 I;
503. Se considera o hemoragie mica atunci cand:
a. paloare;
b. ameteli in.ortostatism;
515. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragie este dat de :
a. vasoconstrictie;
516. Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza de inceput a hemoragiei se datoreaza:
a. vasoconstrictiei;
518.In cazul unei hemoragii mari, cand T.A. scade sub 60-80 mm Hg, rinichiul reactioneaza astfel:
a. apare insuficienta renala acuta;
519.In cursul unei hemoragii mari, ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele caracteristici:
521. Etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei poate avea
urmatoarea durata:
b. dureaza 3-4 luni ;
522. Etapa de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei care are loc in primele 5-6
zile, este:
b. etapa volemica;
523. Hemostaza spontana este:
b. 1-2 ore;
529.In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute, ridicarea lui se va face :
c. in 4-5 minute.
531 .Pentru a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precautii:
a. mentinerea garoului pe o durata cit mai mica;
a. termocauterul;
b. substante chimice (nitrat de argint sau perclorura de fier 4%);
a. la plaga recenta;
b. partial, la o plaga ce pare curata si a fost pansata st? dupa producere;
541. ATPA se admministreaza la:
c. fracturi deschise.
a. ocluziv;
544. Pansamentul absorbant este indicat in:
b. cloramina;
553. In conditiile in care nu este posibila transfuzarea de sânge izogrup, izo-Rh, transfuzia de sânge
0(1):
554. Determinarea grupelor sanguine in sistem OA3 prin proba directa, consta in:
556. Daca ia o proba de determinare a grupei sanguine, pe lama se observa aglutinare intre
picatura de plasma din sangele de cercetat si eritrocitele standard din grupele A (II) si B (III):
c. persoanele Rh-negative dupa transfuzii repetate cu sânge Rh-pozitiv, continând aglutinogenul Rh.
559. Prezenta aglutinarii intre picatura de ser anti-Rh si picatura din eritrocite de cercetat:
b. arata ca persoana este Rh-pozitiva
560. Sangele destinat ptr. transfuzia de sânge este verificat înainte de recoltare ptr. infectiile :
a. HIV;
b. H8V, HCV;
561. Compatibilitatea de grup intre sângele din purna si sângele primitorului implica determinarea
(atat in sângele primitorului cat si sangele din punga) :
Incalzit:
c. in termostat.
a. stimularea hematopoiezei;
a. insuficienta cardiaca;
a. cianoza brusca;
c. antibioterapie, vitaminoterapie.
c. Stafilococul.
c. antromastoidectomie.
584.Labirintita este:
b. stafilococul;
597. Dupa schema lui Adriani, putem incadra in Riscul II urmatoarele afectiuni:
b. stabilirea diagnosticului;
c. scleroze pulmonare.
604. Cresterea anarhica a numarului leucociteior, cu deviere spre stinga poate fi intalnita in:
b. leucemii;
605. In infectiile cronice intalnim o crestere a :
a. limfocitelor;
b. neoplazii;
607. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii:
614. Radiografia abdominala pe gol ne poate furniza date suplimentare in vederea precizarii
diagnosticului in urmatoarele afectiuni:
c. ocluzie intestinala.
615. In cazul unui cancer de stomac putem intalni urmatoarele semne radiologice:
b. imagine lacunara;
a. urmarirea in timp a unor aspecte patologice, inlocuinc metode mai putin agreabile
(colangiografia, arteriografia);
c. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale, palpabile.
a. cancer tiroidian;
b. chist tiroidian;
623. In cazul unui bolnav cu apendicita cronica, care are focare de -tie (dental, sinusal) se va
proceda astfel:
a. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sânge intr-un timp scurt;
628. Interventia chirurgucala intr-o stenoza pilorica ulceroasa se va face in functie de urmatoarele
elemente:
a. normalizarea diurezei, hematocritului, ionogramei;
629. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu HDS cu anemie severa cu tendinta la soc consta in:
c. transfuzie intra si postoperator.
630. Riscul operator la un cardiac, care necesita interventie pe alt organ (stomac, intestin, rinichi
etc.) se stabileste in functie de:
631. Interventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in urmatoarele situatii:
632. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt
organ, se va urmari:
a. oprirea sau rarirea tusei;
a. anesteziei generale;
b. anesteziei locale;
636. In seara percedenta interventiei chirurgicale se va administra:
b. fenobarbital;
c. romergan.
b. tipul de operatie;
b. primele 24 ore;
c. acupunctura.
641. Dintre cauzele care pot exacerba durerile pacientului prin stres si anxietate fac parte:
b. incertitudine cu privire la reusita operatiei,
b. tremuraturilor necontrolate;
643. Pentru calmarea durerii se recurge la:
b. linistirea bolnavului;
b. aspirina, heparina;
647. Tratamentul general in evisceratii consta in :
653. Dupa operatiile pe stomac si intestin prevenirea stazei gastrice se face prin:
c. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%C02 si 95%02 cite 5 minute pe ora.
655. Pentru prevenirea meteorismului postoperator se vor lua urmatoarele masuri:
c. mobilizare precoce.
656. Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin:
a. aspiratie gastrica;
657. Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si:
a. stimularea expectoratiei;
c. somnolenta.
a. suprimarea durerii;
b. aseptizarea plagii;
b. stadiul de inflamare;
c. starea nutritionala a pacientului.
662. Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda
astfel:
663. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in
urmatoarele operatii:
b. operatii ce se executa in cavitatea toracica;
c. amputatia de mamela.
c. 4-6 ore.
c. stimulare medicamentoasa.
b. la 48-78 de ore;
b. voma;
b. intinse;
a. hematoame periviscerale;
680. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic, afectiunile care evolueaza catre stare de
soc grav sunt:
684. Conduita de urgenta in cazul unui pacient cu traumatism abdominal care prezinta contractura
abdominala, dureri la tuseu- rectai sau vaginal este:
c. interventie chirurgicala.
a. peritonita;
686. Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal, tinut sub
observatie si tratament, nici nu se amelioreaza, nici nu se inrautateste:
688.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un
traumatism care:
a. intereseaza si deschide peretele abdominal;
689. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:
c. ale splinei.
690. La hemoragia interna "in doi timpi", timpul intai consta in.
691 .La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat sa
se administreze:
c. antialgice majore (morfina, mialgin).
a. cele perforante,
693. Plagile abdominale penetrante sunt plagi care intereseaza:
694. Colectia lichidiana in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin:
a. tact rectal;
b. tact vaginal:
b. infarctul intestinal;
698. Care dintre afectiuni evolueaza catre o hemoragie interna:
b. peritonita plastica
709.in cazul plagilor penetrante cu evisceratie posttraumatica vor fi luate urmatoarele masuri:
a. nu vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior;
710.Durere lombara sau lomboabdominaia, fosa iliaca de multe ori nedureroasa, semen urinare
sau genitale intalnim in :
c. apendicita acuta retrocecala.
a. antibiotice;
b. antispastice, antialgice;
b. colecistectomie;
713. Un plastron colecistic se poate trata astfel:
c. regim alimentar, tratament medical, completat cu tratament chirurgical peste 6-8 saptamani,
dupa "racire"
714.Oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze apare in :
b. ocluzia intestinala;
c. ulcerul perforat.
b. fecaloame;
c. rasucirea anselor.
717. In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme, atitudinea ele urgenta
consta in:
a. montarea unei sonde de aspiratie gastrica, acord venos pentru recoltarea sângelui in vederea
efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica;
718. In evolutia sindromului ocluziv, tulburarile electrolitice care influenteaza negativ starea
bolnavului, ducând la soc, sunt:
a. scaderea Cl sanguin, cresterea K si a ureei;
b. colonului ascendent;
b. intestin;
a. scaune sanguinolente;
a. fecaloide;
a. aspiratie gastro-intestinala;
b. reechilibrare hidroelectrolitica;
b. reechilibrare hidroelectrolitica;
c. tratamentul causal al afectiunii abdominale.
b. cu litiaza biliara;
731 .Pancreatita acuta se manifesta prin :
c. forma necrotica.
a. cand pancreatita acuta se datoreaza unui vechi proces litiazic biliar, se intervine chirurgical
pentru tratarea litiazei biliare:
b. in caz de dubiu, cand se oscileaza intre diagnosticul de pancreatita acuta si alta afectiune acuta
abdominala;
737. Pentru calmarea durerii din pancreatita acuta internata in spital, se poate administra mialgin,
dar pentru anularea efectului spastic al acestuia se mai adauga:
a. atropina, papaverina, nitroglicerina;
a. tripsina;
741. Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden, prin dereglari functionale ale
sfincterului Oddi duc la:
c. autodigestia pancreasului.
a. recoltare de sânge pentru probe de laborator de urgenta, sonda de aspiratie gastrica, calmarea
durerii, gheata, perfuzie,
c. melena.
746. Care dintre examenele de laborator permit aprecierea gravitatii hemoragiei digestive
superioare:
a. hemoglobina ;
c. hematocritul.
747. In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu apare radiologie pneumoperitoneul:
c. veziculei biliare.
748. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita , instalate, interventia
chirurgicala este obligatoriu sa se practice in:
b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita;
b. ataxie;
c. mioclonie.
b. leziuni profunde ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor mai indelungate;
751. Pentru evitarea escarelor de decubit se indica urmatoarele,cu exceptia:
b. muschi;
c. os.
754. Printre factorii cei mai favorizanti ai aparitiei escarelor sunt:
b. inainte de administrare;
758. Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor:
a. scopul urmarit;
b. toleranta bolnavului la medicamente;
a. locale;
b. generale;
a. intoleranta digestiv;
b. bolnavul refuza inghitirea medicamentelor;
a. subcutanata;
b. intravenoasa;
771. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad;
b. intravenoasa;
780. Intrucât antibioticele distrug de obicei si flora intestinala care suntetizeaza unele vitamine,
administrarea per orala a antibioticului cu spectru larg se va face împreuna cu:
c. vitamine din grupul B.
781 .Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante,
fiind expus la:
a. dermite profesionale;
c. urticarii.
782. Gentamicina, Kanamicina au actiune:
a. ototoxica;
b. nefrotoxica;
; c. mililitri de solutie.
784. In cazul in care sunt indicate asociatii de antibiotice, este bine ca:
a. fiecare substanta sa fie administrata separat;
a. bactericid;
c. bacteriostatic.
789. Un antibiotic sau chimioterapie are efect bactericid daca:
a. soc;
c. stare de rau astmatic.
793. Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar(ACTH) stimuleaza secretia
a. cortizonului;
b. afectiuni reumatice;
b. prednisolon ;
796. Calcularea dilutiiior atat pentru ACTH, cat si pentru preparatele de cortizon se face:
b. la fel ca in cazul antibioticelor;
c. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. de solutie .
a. la inceput in doze mai mari, scazand apoi cantitatea pana la doza minima de intretinere;
b. 12,5 ui insulina;
804. Locul injectiei precum si dopul de cauciuc al flaconului de insulina, dupa curatire si degresare
chimica, vor fi spalate cu :
c. apa sterila.
809. Insulinele pure, numite monocomponente, spre deosebire de insulina romaneasca, prezinta
avantajele.
a. nu dau rezistenta;
810. Daca un bolnav diabetic elimina prin urina 20 gr. glucoza in 24 ore, el va avea nevoie de :
b. 10 ui insulina obisnuita;
b. in locuri de electie care se schimba periodic, dupa o schema pe care si-o va face bolnavul;
814. Flacoanele de insulina se pastreaza tot timpul:
a. la frigider;
b. la loc uscat;
815. înainte de administrarea insulinei pe calea subcutanata trebuie respectate urmatoarele reguli
de asepsie:
b. sterilizarea zonei de electie cu alcool, stergerea aceteia cu un tampon de vata fiert in apa si apoi
uscarea regiunii de injectare;
a. procese tromboembolice;
b. infectii bronhopulmonare;
a. bolnavii imobilizati;
b. la vechii prostatici;
818. Evitarea escarelor se face prin:
a. bolnavii casectici;
c. reactii de intoleranta.
a. anticonceptionalele orale;
c. anticoagulantele.
a. chinina:
b. betablocante:
a. indelungata de aminoglicozidice;
b. paracetamol;
a. singe venos:
c. urina .
a. cea mai mare doza suportata de organism, fara sa apara fenomene toxice;
828. Regulile de administrare ale medicamentelor precizeaza ca:
c. soc anafilactic.
a. indicatiile si contraindicatiile ;
b. fenomenele de intoleranta .
a. toxice;
b. stupefiantei
a. de prescriere;
b. de asociere;
834. Starile patologice ale sistemului respirator produse ce administrarea de medicamente sunt:
a. citotoxice anticanceroase;
b. aminoglicozideie;
837. Efectele cancerigene ale medicamnentelor pot aoare in cazui:
a. utilizarii indelungate;
a alopecie;
b. acnee;
839. Efectele toxice ale medicamentelor pot fi provocate de :
a. calea de administrare;
b. asocieri medicamentoase;
840. Dupa mecanismul producerii, reactiile adverse se clasifica astfel:
b. de tip idiosincrazic;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare
847. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la :
849. Spalarea mâinilor si a altor parti ale tegumentelor, cel mai important mod de prevenire a
contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza:
850. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu obiecte ascutite,
constau in: