Sunteți pe pagina 1din 39

GRILE SEMIOLOGIE

1. Sunt mecanisme fiziopatologice in astmul bronsic, cu exceptia: ()


A: cresterea rezistentei cailor aeriene
B: edemul peretelui bronsic
C: prezenta secretiilor bronsice vascoase
D: vasoconstrictia arteriala
E: contractia musculaturii netede
2. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin demonstrarea:
A: obstructiei ireversibile a cailor aeriene
B: obstructiei reversibile a cailor aeriene
C: scaderii capacitatii vitale
D: cresterii volumului rezidual
E: hipersensibilitatii la alergeni
3. La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor
respiratori accesori si prezenta pulsului paradoxal semnifica:
A: obstructia severa a cailor respiratorii
B: un tablou obisnuit intalnit in criza de astm bronsic
C: pneumonia
D: embolia pulmonara
E: asocierea infectiei
4. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre urmatoarele
teste:
A: Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene
B: Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni
C: Demonstrarea eozinofiliei in sange
D: Demonstrarea eozinofiliei in sputa
E: Demonstrarea cresterii IgE serice
5. Dintre catecolaminele utilizate in tratamentul astmului bronsic, cel mai puternic efect
bronhodilatator il are :
A: izoproterenolul
B: epinefrina
C: izoetarina
D: rimiterolul
E: hexoprenalina
6. Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor betaadrenergici,
utilizate in tratamentul astmului bronsic, este:
A: Inhalatorie
B: Intravenoasa
C: Intramusculara
D: Subcutanata
E: Orala
7. Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului :
A: De inhibare a degranularii mastocitelor
B: Bronhodilatator
C: Antiinfectios
D: Expectorant
E: Mucolitic
8. In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:
A administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
B: adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
C: administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
D: administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai
mastocitelor
E: administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
9. Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizeaza folosind:
A: Agentii stabilizatori ai mastocitelor
B: Corticoterapia inhalatorie
C: Medicatia anticolinergica
D: Corticoterapia orala
E: Beta-2-agonistii sub forma de aerosoli
10. Diagnosticul de astm necesita obligatoriu demonstrarea:
A: Eozinofiliei din sputa si sange
B: IgE serice crescute
C: Hiperinflatiei pulmonare la radiografia toracica
D: Obstructiei reversibile a cailor aeriene
E: Reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni
11. Bromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin:
A: Efect anticolinergic
B: Stimularea receptorilor beta-adrenergici
C: Diminuarea inflamatiei mucoasei bronsice
D: Inhibitia fosfodiesterazei
E: Inhibarea degranularii mastocitelor
12. Urmatoarele medicamente folosite in astmul bronsic sunt foarte selective pentru tractul
respirator si sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile la doze uzuale cu
exceptia:
A: Metaproterenolului
B: Terbutalinei
C: Fenoterolului
D: Albuterolului
E: Saligeninele
13. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
A: Inhibitorii enzimei de conversie
B: Blocantii de calciu
C: Antiinflamatoarele nesteroidice
D: Antibioticele betalactamice
E: Antiinflamatoare steroidice
14. La examenul clinic la un pacient astmatic in criza gasim:
A: wheezing
B: hipersudoratie
C: hipersecretie apoasa nasoconjunctivala
D: jugulare turgescente
E: bradiaritmie
15. Anticolinergicele utilizate in tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:
A: actiunea lenta-in 60-90 de minute
B: aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut
C: existenta numai ca preparate injectabile
D: hepatotoxicitatea
E: contraindicatiile administrarii in afectiuni renale asociate
16. La pacientul astmatic in criza trebuie evitata administrarea de:
A: diuretice
B: sedative
C: betaadrenergice
D: antibiotice
E: antipiretice
17. Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la bolnavii cu astm
bronsic si sensibilitate la aspirina cu:
A: salicilamida
B: propoxifenul
C: fenilbutazona
D: salicilatul sodic
E: acetaminofenul
18. Efectul secundar principal al administrrii rezorcinolilor este:
A: tremor-ul
B: inducerea candidozei bucale
C: greata
D: torsada varfurilor
E: prelungirea conducerii la nivelul nodulului atrio-ventricular
19. In definitia astmului bronsic se subliniaza:
A: ca este o afectiune a alveolelor pulmonare
B: ca este o afectiune la nivelul laringelui
C: ca este o afectiune a cailor respiratorii
D: ca este o afectiune a interstitiului
E: ca este o afectiiune a cailor respiratorii si a interstitiului
20. Definitia astmului bronsic mentioneaza:
A: ca exista o reactivitate crescuta a cailor respiratorii
B: ca exista o reactivitate normala a cailor respiratorii
C: ca exista o reactivitate scazuta a cailor respiratorii
D: ca exista o reactivitate specifica a cailor respiratorii
E: ca exista o reactivitate crescuta sau normala a cailor respiratorii
21. In astmul bronsic, conform definitiei este afectat:
A: caile respiratorii superioare
B: arborele traheobronsic
C: laringele
D: bronsiile sub 2 cm diametru
E: traheea
22. Conform definitiei astmului bronsic, reactivitatea bronsica se produce la:
A: alergeni
B: infectii virale
C: infectii bacteriene
D: efort fizic
E: la o multitudine de stimuli
23. Astmul bronsic se manifesta din punct de vedere fiziologic prin:
A: schimbarea sensului de difuziune a gazelor la nivelul membranei alveolare
B: alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolare
C: prin cresterea timpului de contact al gazelor cu membrana alveolara
D: ingustarea generalizata a conductelor aeriene
E: reducerea capacitatii pulmonare
24. Atacurile din astmul bronsic evolueaza tipic:
A: minute, ore
B: saptamani
C: luni
D: ani
E: secunde
25. In status astmaticus obstructia:
A: este blanda
B: este reversibila spontan
C: dureaza minute
D: se poate termina fatal
E: este reversibila la terapia obisnuita
26. Astmul bronsic este:
A: o afectiune rara
B: o afectiune foarte frecventa
C: o afectiune a femeilor
D: o afectiune intalnita numai la copii
E: o afectiune intalnita numai la persoane peste 60 ani
27. Astmul bronsic apare:
A: la toate varstele
B: predomina la varstele de peste 60 ani
C: numai la femei
D: numai peste 40 ani
E: numai la copii
28. In astmul alergic sunt:
A: niveluri crescute de IgA
B: niveluri crescute de IgD
C: niveluri crescute de IgE
D: niveluri crescute de IgG
E: niveluri scazute de IgE
29. Trasatura de baza a apariiei crizei astmatice este:
A: hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsic
B: conductanta crescuta
C: permeabilitatea diminuata
D: reducerea suprafetei de schimb gazos
E: permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilare
30. Care este trasatura cea mai frecvent intalnita in astmul bronsic:
A: prezenta terenului alergic
B: hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsic
C: conductanta crescuta
D: permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilare
E: conductanta scazuta
31. Reactivitatea bronsica:
A: creste dupa infectii virale numai la astmatici
B: creste dupa infectii virale numai la normali
C: creste dupa infectii virale si la normali si la astmatici
D: nu este influentata de infectii virale
E: nu este influentata de poluanti
32. Mecanismul reactivitatii bronsice este explicat prin ipoteza:
A: neurogena
B: inflamatiei cailor aeriene
C: deficitului de receptori
D: deficitului enzimatic
E: deficitului de stimulare neurogena
33. Pentru sustinerea diagnosticului de astm bronsic este obligatoriu sa se demonstreze:
A: Obstructia reversibilaa cailor aeriene
B: Eozinofilia din sputasi snge
C: IgE sericacrescuta
D: Hiperinflatia pulmonarala radiografia toracica
E: Pozitivitatea reactiilor cutanate la diversi alergeni
34. Utilizarea bromurii de ipratropiu n astmul bronsic este justificata de producerea
bronhodilatatiei prin:
A: Stimularea receptorilor beta - adrenergici
B: Diminuarea inflamasiei mucoasei bronsice
C: Inhibitia fosfodiesterazei
D: Inhibarea degranularii mastocitelor
E: Efect anticolinergic
35. Cu exceptia unuia singur urmatoarele medicamente folosite n terapia astmului bronsic
sunt foarte selective pentru tractul respirator si sunt lipsite practic de efecte cardiace
adverse:
A: Terbutalina
B: Fenoterolul
C: Saligeninele
D: Albuterolul
E: Metaproterenolul
36. Tratamentul cel mai eficient al episoadelor acute de astm se realizeaza prin folosirea:
A: Beta -2 -agonistilor sub formade aerosoli
B: Agentilor stabilizatori ai mastocitelor
C: Corticoterapiei inhalatorii
D: Medicatiei anticolinergice
E: Corticoterapiei orale
37. Anticolinergicele utilizate n tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:
A: hepatotoxicitatea
B: aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut
C: existenta numai ca preparate injectabile
D: actiunea lenta-n 60-90 de minute
E: contraindicatiile administrarii n afectiuni renale asociate
38. Despre glucorticoizi nu este adevarat:
A: sunt bronhodilatatori
B: rolul lor major in astm este de a reduce inflamatia cailor aeriene
C: administrarea intravenoasa si orala de metilprednisolon produc aceleasi efecte
D: doza initiala de inceput este de 60-80 mg metilprednisolon i.v la fiecare 6 ore
E: este recomandabil sa se inceapa o cura de glicocorticoizi orali simultan cu cei
inhalatori ,pentru a usura simptomele
39. Ce alterari ale parametrilor functionali se intalnesc in mod obisnuit in cursul exacerbarilor
acute de astm?
A: hipoxia
B: hipercapnia
C: scaderea VEMS-ului in jur de 30% din valoarea prezisa
D: scaderea compliantei pulmonare
E: cresterea volumului rezidual
40. Urmatoarele afirmatii legate de IZOPROTERENOL sunt false:
A: este un rezorcinol
B: este o catecolamina
C: este cel mai potent din grupul sau
D: are actiune alfa stimulanta
E: nu are actiune alfa stimulanta
41. Care afirmatii sunt adevarate despre IZOETARINA:
A: se gaseste sub forma de aerosol ,solutie 1%
B: este un antiinflamator puternic
C: este un bronhodilatator puternic
D: este un bronhodilatator destul de slab
E: este cel mai neselectiv beta agonist
42. Care sunt complicatiile crizelor de astm bronsic?
A: pneumonia eozinofilica
B: atelectazii
C: BPCO
D: pneumomediastin
E: pneumotorax spontan
43. Ce trebuie sa includa tratamentul cronic la un pacient astmatic care prezinta simptome
rare?
A: steroizi inhalatorii
B: educatie
C: simpatomimetice inhalatorii la nevoie
D: beta-2-agonisti inhalatorii cu durata lunga de actiune
E: indepartarea agentilor care declanseaza astmul
44. Care din urmatoarele modificari functionale sunt specifice astmului bronsic:
A: hiperinflatia pulmonara
B: eozinofilia din sputa
C: cresterea VEMS cu cel putin 15% dupa 2 puff-uri dintr-un agonist beta-adrenergic
D: reactvitatea crescuta a cailor aeriene la provocarea cu metacolina
E: prezenta obstructiei bronsice
45. Salmeterolul:
A: este un beta-2-adrenergic cu durata lunga de actiune
B: este recomandat pentru tratamentul episoadelor acute
C: este util in tratamentul cronic la pacientii cu simptome persistente
D: poate provoca iritabilitate, greata si cefalee
E: reduce inflamatia cailor aeriene
46. Astmul bronsic alergic este:
A: mai frecvent sezonier
B: mai frecvent la copii
C: ascociat cu nivel crescut de Ig E
D: mai frecvent la femei
E: mai frecvent la mucegaiuri
47. n astmul bronic, caile aeriene pot fi infiltrate cu:
A: limfocite
C: macrofage
D: neutrofile
E: mastocite
48. LEUCOTRIENELE DETERMINA
A: contractia muschilor netezi
B: productia crescuta de mucus
C: edemul mucoasei
D: afectarea transportului mucociliar
E: distrugerea epiteliului cailor aeriene
49. ntr-o reactie inflamatorie intensa imediata apare:
A: bronhodilatatia
B: edemul general
C: congestia arteriala
D: congestia vasculara
E: edemul local
50. Poluantii atmosferici implicati in apariia astmului sunt:
A: monoxidul de carbon
B: dioxidul de azot
C: ozon
D: benzen
E: dioxid de sulf
51. Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia:
A: hipertrofia musculaturii netede bronsice
B: atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsice
C: edem al mucoasei bronsice
D: infiltrate limfocitare in peretele bronsic
E: ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsice
52. In astmul alergic se pot constata unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte clinice sau
de laborator:
A: Antecedente personale sau familiale de boli alergice
B: Leucocitoza
C: Eozinofilia
D: Cresterea IgE in ser
E: Teste de provocare pozitive la inhalarea unui antigen specific
53. Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade
acute de astm, pot fi reprezentati de:
A: alergeni
B: infectii
C: factori profesionali
D: medicamente -aspirina
E: medicamente digoxin
54. Astmul profesional poate apare dupa expunerea la una sau mai multe dintre urmatoarele
noxe:
A: Pulberi de lemn sau vegetale
B: Agenti farmaceutici
C: Chimicale industriale si mase plastice
D: Enzime biologice
E: Efort
55. Cele mai eficace mijloace de tratament in astmul bronsic sunt reprezentate de:
A: eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic
B: medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice
C: medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia
D: antibiotice
E: expectorante
56. Glucocorticoizii sunt indicati in terapia astmului bronsic in urmatoarele situatii:
A: la orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii
B: In criza de astm usoara
C: In criza de astm severa
D: In astmul bronsic cu crize frecvente
E: In criza de astm bronsic care evolueaza concomitent cu pneumonie
57. Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu:
A: 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune
B: teofilina retard
C: parasimpatolitice
D: diuretice
E: propranolol
58. Astmul alergic se asociaza cu:
A: istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarie, eczema)
B: reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de
extracte din antigenele aerogene
C: niveluri crescute de IgE in ser
D: teste de provocare pozitiva prin inhalarea unui antigen specific
E: niveluri scazute de IgE in ser
59. Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:
A: tuse cu expectoratie groasa, filanta
B: spirale Curshman (sputa ia forma cailor aeriene distale)
C: la examenul microscopic -eozinofile si cristale Charcot-Leyden
D: scadere TA
E: bradicardie
60. Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:
A: bronhodilatator
B: de a reduce inflamatia cailor aeriene
C: benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la
alte tratamente
D: bronhoconstrictor
E: antitusiv
61. Astmul bronsic alergic se asociaza adesea cu:
A: urticaria
B: reactii cutanate de tip sclerodermie
C: niveluri crescute de IgA in ser
D: Eczema
E: istoric familial de boli alergice
62. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului bronsic
sunt false:
A: au actiune lenta
B: au potenta foarte mare
C: sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea bronhodilatatiei maxime
D: bromura de ipratropiu este contraindicata la pacientii cu afectiuni cardiace
E: bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu neabsorbabil
63. Mentionati care din medicamentele urmatoare sunt evitate categoric in astmul bronsic:
A: Opiaceele
B: Sedativele si tranchilizantele
C: Metotrexatul
D: Sarurile de aur
E: Blocantele beta-adrenergice
64. Astmul alergic se asociaza adesea cu:
A: Un istoric personal si/sau familial de rinite, urticarie si eczema
B: Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitiva la injectare intradermica de
extracte din antigenele aerogene
C: Niveluri crescute de IgE in ser
D: Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E: Rinoree purulenta
65. Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmului
A: se manifesta prin ingustarea localizata a unei bronsii
B: este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic
C: bronhospasmul cedeaza intodeauna spontan si rapid
D: bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing
E: crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli
66. Astmul se caracterizeaza prin:
A: crize episodice
B: exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice
C: dispnee exclusiv nocturna
D: durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde
E: pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva zile
67. Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule:
A: eritrocite
B: eozinofile
C: mastocite
D: macrofage
E: limfocite
68. Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include:
A: Glucocorticoizi
B: cromolynul de sodiu
C: nedocromilul de sodiu
D: epinefrina
E: salbutamolul
69. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede in astmul bronsic include:
A: oxigenoterapia
B: izoproterenolul
C: metaproterenolul
D: antileukotrienele
E: albuterolul
70. Tratamentul de durata in astmul bronsic:
A: are scopul asigurarii functiei pulmonare cea mai buna posibila
B: se face prin educarea bolnavului
C: prin administrarea medicatiei anitiinflamatoare numai la nevoie
D: prin administrarea de steroizi orali zilnic la bolnavii cu simptome remanente sau
continue si cu functie pulmonara instabila
E: evitarea aspirinei si antiinflamatoarelor nesteroidiene
71. In criza severa de astm bronsic:
A: zgomotele respiratorii pot disparea
B: zgomotele respiratorii se amplifica
C: wheezingul are o tonolitate foarte joasa
D: wheezingul are o tonalitate foarte inalta
E: apare pulsul paradoxal
72. Medicamentele care previn si/sau diminueaza inflamatia sunt:
A: agenti stabilizatori ai mastocitului
B: agonistii beta-adrenergici
C: glucocorticoizii
D: anticolinergici
E: blocantii canalelor de calciu
73. Din punct de vedere clinic, astmul bronsic se manifesta prin:
A: accese de dispnee
B: accese de tuse
C: accese de wheezing
D: accese de febra
E: accese de stridor
74. Dupa atac, bolnavul cu astm bronsic:
A: Are febra
B: Are frison
C: Pare ca isi revine complet
D: Poate prezenta o perioada de cateva zile cu un grad de obstructie
E: Poate prezenta un sindrom restrictiv reversibil la terapie
75. Flebotomia este indicata cand henatocritul are valori peste:
A: 35%
B: 40%
C: 45%
D: 50%
E: 55%
76. Care este sigurul mod sigur de a opri evolutia sidroamelor obstructive ale cailor
respiratorii?
A: oxigenoterapia de lunga durata
B: tratamentul inhalator cu braomuara de ipratropium
C: tratamentul antibiotic
D: abandonul fumatului
E: exercitiile fizice si nutritia
77. Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin
urmatoarele elemente, CU EXCEPTIA:
A: tip constitutional astenic
B: folosirea muschilor respiratori accesori
C: tahipnee
D: hipersonoritate la percutie
E: exoftalmie
78. Urmatoarele elemente sunt caracteristice bolii pulmonare cronice obstructive cu
predominanta emfizemului, CU EXCEPTIA :
A: cresterea capacitatii pulmonare totale
B: tip constitutional astenic, cu pierdere ponderala evidenta
D: hipercapnia
E: scaderea capacitatii de transfer a CO
79. Care dintre semnele de mai jos nu este caracteristic bolii pulmonare cronice obstructive cu
predminanta bronsitei :
A: scaderea severa a reculului elastic
B: agravarea hipertensiunii pulmonare in timpul efortului
C: prezenta unei capacitati de difuziune normale sau usor scazute
D: sputa purulenta, abundenta
E: hipertensiune pulmonara de repaus moderata sau severa
80. Care dintre manifestarile de mai jos nu defineste bronsita cronica?
A: distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
B: secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
C: tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv
D: hipertrofia glandelor producatoare de mucus
E: sputa abundenta, purulenta, persistenta sau recurenta in absenta unui proces
supurativ localizat
81. Care dintre factorii etiologici implicati in patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel
mai important :
A: Predispozitia genetica
B: Poluarea aerului
C: Fumatul
D: Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice
E: Factorii infectiosi
82. Fumatul intervine in patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar prin :
A: Atrofia glandelor secretoare de mucus
B: Alterarea miscarii cililor
C: Stimularea functiei macrofagelor alveolare
D: Stimularea antiproteazelor
E: Relaxarea musculaturii netede
83. Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin :
A: Sputa purulenta persistenta sau recurenta
B: Sputa perlata
C: Sputa mucoasa
D: Hemoptizie
E: Wheezing precoce
84. In patogenia bronsitei cronice a fost bine demonstrata implicarea :
A: Deficitului de ceruloplasmina
B: Fumatului
C: Poluarii cu amoniac
D: Poluarii cu dioxid de azot (NO2)
E: Poluarii cu pulberi silicogene
85. Pacientul cu Boala pulmonara cronica obstructiva cu "predominanta bronsita" prezinta de
obicei comparativ cu cel cu "predominanta emfizem"
A: Dispnee severa permanenta
B: Sputa redusa, mucoida
C: Infectii bronsice mai putin frecvente
D: Varsta la diagnostic peste 60 de ani
E: Tuse inainte de debutul dispneei
86. Care dintre urmatorii factori nu sunt implicati in etiologia BPOC
A: Fumatul
B: Factori genetici
C: Alcoolismul
D: Infectiile bronsice
E: Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
87. BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza in jurul varstei de:
A: 40 de ani
B: 50 de ani
C: 60 de ani
D: sub 40 de ani
E: peste 60 de ani
88. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin :
A: aparitia frecventa la copilul mic
B: aparitia la cei cu tuberculoza pulmonara
C: producerea unei spute mucoase
D: producerea unei spute purulente
E: tuse si dispnee suieratoare
89. Morfopatologia bronsitei cronice cuprinde :
A: hipertrofia glandelor producatoare de surfactant
B: hipertrofia glandelor din submucoasa cailor aeriene mici
C: hipertrofia glandelor din caile aeriene mari, cartilaginoase
D: infiltrate limfocitare in mucoasa
E: prezenta leucocitelor in submucoasa
90. Caracteristicile bolii pulmonare cronice obstructive cu predominenta emfizemului sunt :
A: dispnee severa
B: episoade frecvente de infectii bronsice
C: hipertensiune pulmonara de repaus severa
D: capacitatea vitala crescuta
E: capacitate de difuziune normala
91. Tinta si sediul initierii inflamatiei in bronsita cronica este:
A: bronsiola terminala
B: bronsiola respiratorie
C: interstitiul pulmonar
D: epiteliul alveolar
E: bronhia principala si traheea
92. Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie :
A: cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi
B: cel putin 3 luni/ an, minimum 2 ani consecutivi
C: cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi
D: cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi
E: continua
93. BPOC de tip A - cu predominanta emfizemului (" pink-puffer")se caracterizeaza prin :
A: cretera hematocritului
B: hipoxemie severa:
C: evolutie rapida spre cord pulmonar cronic
D: aspect radiografic de hiperinflatie, cord mic
E: tuse cu expectoratie abundenta, purulenta
94. In bronsita cronica, abandonul fumatului:
A: este mai facil la pacientii foarte motivati
B: determina reducerea ratei de declin a VEMS
C: este facilitat de folosirea inlocuitorilor de nicotina
D: are efect similar terapiei cu bronhodilatatoare
E: nu este eficient cand functia pulmonara este sever compromisa
95. In legatura cu BPCO cu predominanta bronsitei se pot afirma urmatoarele:
A: Debitele respiratorii maximale sunt invariabil crescute
B: Capacitatea pulmonar total este de obicei normala
C: Capacitatea vital este crescuta
D: Capacitatea vital este moderat diminuata
E: Exista o crestere moderata a volumului rezidual
96. Referitor la fumat, un factor de agravare a bronsitei cronice, se poate afirma ca:
A: altereaza miscarile cililor epiteliului respirator
B: inhiba functia macrofagelor alveolare
C: imbunatateste considerabil functia respiratorie in general
D: contribuie la hiperplazia glandelor secretoare de mucus
E: stimuleaza antiproteazele
97. Tratamentul insuficientei respiratorii acute consta din urmatoarele procese simultane:
A: exercitii fizice regulate ce aduc un beneficiu bolnavului
B: mentinerea unor niveluri acceptabile ale ventilatiei si oxigenarii
C: intreruperea oxigenoterapiei datorita inlaturarii stimulului hipoxic
D: tratamentul infectiei, aspirarea secretiilor si inlaturarea factorului obstructiv
E: in prezenta malnutritiei, suplimentarea orala a dietei
98. Timpii expiratori sunt prelungiti in toate bolile obstructive pulmonare, din cauza:
A: Rezistente crescute a cailor aeriene
B: Compliantei pulmonare crescute (emfizem)
C: Cresterii reculului elastic
D: Scaderii volumului rezidual
E: Contractilitatii crescute a diafragmului
99. Urmatoarele afirmatii cu referire la controlul infectiilor, bronhoconstrictiei si al secretiilor
sunt adevarate:
A: indepartarea secretiilor se face fortand pacientul sa tuseasca
B: beta-2 adrenergicele cresc viteza de transport a particulelor, pe suprafata
mucociliara
C: drenajul postural si percutia toracelui nu sunt recomandate
D: antibioticele cu spectru larg sunt recomandate daca germenii nu sunt cunoscuti sau
izolati
E: teofilina asociata bronhodilatatoarelor poate creste clearence-ul bronhopulmonar
100. Care dintre urmatoarele elemente contribuie la aparitia hipertensiunii pulmonare in
emfizem:
A: cresterea PCO2 arteriala
B: hipoxia alveolara
C: reducerea suprafetei totale de sectiune a patului vascular pulmonar
D: hipertrofia ventriculara dreapta
E: cresterea capacitatii reziduale functionale
101. GLANDELE PRODUCATOARE DE MUCUS SE GASESC IN :
A: caile resp mici
B: zonele centrale ale acinuli
C: bronhiolele
D: caile respiratorii mari
E: cartilaginoase
102. La pacientul cu BPOC, hipoxia cronica duce la :
A: vasodilatatie
B: vasoconstrictie
C: eritrocitoza primara
D: eritrocitoza secundara
E: cord pulomar cronic
103. Efectele secundare ale teofilinei chiar la administrri in limite terapeutice -sunt:
A: insomnie
B: greata
C: varsaturi
D: tahiaritmii
E: nervozitate
104. Modificarea structurii pulmonare de tip emfizematos este un proces:
A: cu evolutie extrem de scurta
B: ireversibil
C: cu evolutie indelungata
D: reversibil
E: malign
105. Agentii anticolinergici folositi in tratamentul BPOC sunt :
A: atropina
B: aminofilina
C: prednisonul
D: bromura de ipratropiu
E: terbutalina
106. Expunerea pasiva la fumul de tigara se coreleaza cu :
A: tuse
B: wheezing
C: hemoptizie
D: productie de sputa
E: vomica
107. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii sunt
A: Rhinovirusuri
B: Haemophillus influenzae
C: Streptococcus pneumoniae
D: Mycoplasma pneumoniae
E: Moraxella catarrhalis
108. Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta
emfizemului sunt:
A: tusea instalata inaintea debutului dispneei
B: sputa redusa, mucoida
C: tusea instalata dupa debutul dispneei
D: sputa abundenta, purulenta
E: frecventa crescuta a cordului pulmonar
109. Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu
predominanta emfizemului sunt:
A: tahipneea
B: bradipneea
C: hiposonoritatea bazelor pulmonare
D: expirul relativ prelungit
E: galopul presistolic accentuat in timpul inspirului
110. Emfizemul pulmonar se defineste ca:
A: afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
B: distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale
C: afectiune in care se distrug septurile alveolare
D: distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
E: afectiune in care se pastreaza septurile alveolare
111. Antibioterapia in managementul BPOC trebuie sa tina cont de o serie de
considerente, cum ar fi:
A: Antibioterapia scade durata si severitatea episoadelor infectioase
B: Cele mai mari beneficii se obtin cand pacientii au mai mult de patru exacerbari acute
pe an
C: Germenii incriminati (Haemophilus, pneumococul, moraxella) sunt evidentiabili in
sputa exclusiv in cursul exacerbarilor acute
D: Examenul bacteriologic se indica in caz de frisoane, febra, junghi toracic sau cand
aspectul purulent nu se modifica la administrarea antibioticelor uzuale
E: Tratamentul cu antibiotice se demareaza prompt in cazul cresterii volumului,
vascozitatii sau a caracterului purulent al sputei
112. Conduita de baza in managementul BPOC presupune :
A: Vaccinarea anuala antipneumococica
B: Oprirea fumatului, ajutandu-ne eventual cu terapie de substitutie a nicotinei
C: Administrarea preferentiala de izoproterenol in crizele bronhospastice
D: Corticoterapia sistemica cronica in doza maxima tolerata
E: Utilizarea de antibiotice eficiente contra germenilor secretanti de betalactamza in
cazul cresterii caracterului purulent sau a cantitatii zilnice de sputa
113. Care din urmatoare sunt specifice BPOC-ului de tip emfizematos?
A: tusea apare dupa debutul dispneei
B: tuse apare inainte de debutul dispneei
C: dispnee usoara
D: dispnee severa
E: infectii bronsice frecvente
114. Care din urmatoarele sunt caracteristice BPOC tip bronsitic?
A: tuse dupa debutul dispneei
B: dispnee severa
C: dispnee usoara
D: tuse inainte de debutul dispneei
E: infectii bronsice frecvente
115. In plamanii pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva apar urmatoarele
modificari:
A: edemul
B: fibroza peribronsica
C: hipotrofia musculaturii netede
D: dopuri intraluminale de mucus
E: hipoplazia celulelor mucipare
116. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu
predominanta emfizemului sunt adevarate:
A: capacitatea vitala este crescuta
B: volumul rezidual este scazut
C: capacitatea pulmonara totala este crescuta
D: debitele expiratorii maximale sunt diminuate
E: capacitatea plamanului de a transfera CO este crescuta
117. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu
predominanta emfizemului sunt adevarate:
A: dispneea este severa
B: radiografia toracica arata un cord marit
C: hematocritul este intre 50 - 55 %
D: hipertensiunea pulmonara la efort este moderata
E: episoadele de insuficienta respiratorie sunt mai frecvente
118. Indicatia de utilizare a Aminofilinei in bronsita cronica este justificata de urmatoarele
efecte:
A: Bronhodilatatoare
B: Cardiotonice
C: Diuretice
D: De crestere a contractilitatii diafragmului
E: Antiaritmice
119. Urmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice:
A: Bromura de ipratropium
B: Aminofilin
C: Atropina
D: Efedrina
E: Terbutalina
120. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau in:
A: Reducerea reculului elastic al plamanului
B: Inflamarea cronica a cailor aeriene
C: Cresterea colapsului cailor aeriene in expir
D: Cresterea disproportionata a efortului respirator
E: Hipersecretia de mucus
121. Tratamentul bronhodilatator in BPOC utilizeaza :
A: Simpatomimetice
B: Derivati de teofilina
C: Anticolinergice
D: Mucolitice
E: Oxigenoterapie prelungita
122. La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se
constata:
A: Diafragme coborate, aplatizate
B: Silueta cardiaca larga marita
C: Atenuare periferica a desenului bronho-vascular
D: Hipotransparenta retrosternala
E: Largirea mediastinului superior
123. Fiziopatologic, in BPCO: ()
A: creste capacitatea de colabare a cailor respiratorii
B: apare o ingustare a cailor respiratorii
C: apare pierderea reculului elastic
D: scad debitele maxime respiratorii
E: creste capacitatea vitala
124. In BPCO:
A: cresc debitele respiratorii max
B: scade capacitatea vitala
C: creste volumul rezidual
D: creste travaliul respirator
E: creste capacitatea pulmonar total
125. Bronista cronica se defineste prin :
A: tuse frecventa cel putin 4 luni la rand
B: tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe an
C: dispnee cu tuse frecventa in sezoanele reci
D: sindrom bronsitic 3 luni pe an 2 ani consecutiv
E: tuse recurenta, seaca, eventual cu aspect suierator
126. In bronsita cronica obstructiva sunt :
A: antecedente de tuse cu expectoratie
B: antecedente de dureri toracice toracice difuze
C: antecedente de pneumonii repetate
D: prezente de la debut obstructia bronsica si wheezingul
E: prezente tardiv obstructia bronsica si wheezingul
127. Emfizemul pulmonar :
A: este o notiune clinica pura
B: se defineste morfolgic
C: se defineste ca si distensia permanenta anormal a spatiilor aeriene distale
D: distensia spatiilor aeriene este situata proximal de bronsiole
E: distensia spatiilor aeriene evolueaza cu distrugerea septurilor alveolare
128. In bronhopneumopatia cronica obstructiva, din punct de vederemorfopatologic, se
evideniaz:
A: prezenta leziunilor bronsice difuze
B: sediul principal al obstructiei este pe caile respiratorii mici
C: se asociaza edemul la nivelul bronsiilor mari
D: apare hiperplazia celulelor mucipare
E: apar mici tromboze perialveolare
129. Din punct de vedere macroscopic, in bronhopneumatia cronica obstructiva putem
susine c:
A: sediul principal al obstructiei este situat in bronhiile medii
B: obstructia se insoteste de mici tromboze
C: exista edem peribronsic
D: se gaseste un infiltrat inflamator situat in mucoasa bronsica
E: se afla numeroase eozinofile
130. Sindromul clinic din bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta
emfizemului pulmonar cuprinde :
A: predominanta neta a barbatilor obezi
B: istoric indelungat de tuse redusa
C: dispnee de efort cu evolutie lunga
D: episoade recurente de dureri toracice
E: expectoratie intermitent mucoasa in cantitate redusa
131. In stadii avansate in bronhopneumopatia cronica obstrucitva cu predominanta
emfizemului tabloul clinic cuprinde :
A: tip constitutional astenic
B: deficit ponderal
C: bolnav febil
D: bolnav bradipneic
E: aspect rubeotic al faciesului
132. Examenul obiectiv in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominantna
emfizemului evidentiaza :
A: bolnav tahipneic
B: expir prelungit
D: in pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spate
E: au frecvent buzele protruzionate
133. La examenul obiectiv al emfizematosului cu bronhopneumopatie cronica obstructiva
se noteaza :
A: la percutie hipersonoritate difuza
B: la percutia bazelor este timpanism
C: freamatul pectoral este accentuat
D: murmur vezicular accentuat
E: murmur vezicular diminuat
134. Auscultatia pulmonara in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta
emfizemului se observ:
A: wheezing
B: expir suierator
C: expir prelungit
D: murmur vezicular diminuat
E: raluri fine de tonalitate inalta la sfarsitul expirului
135. Explorarea functionala respiratorie releva in bronhopneumopatia cronica obstructiva
cu predominanta emfizemului urmatoarele date
A: capacitatea pulmonara totala nemodificata
B: volumul rezidual crescut
C: capacitatea vitala scazuta
D: capacitatea de transfer a CO este nemodificata
E: permeabilitatea capilarului pulmonar este nemodificata
136. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul
radiologic poate releva
A: desen bronhoalveolar accentuat bilateral
B: diafragme coborate
C: aplatizarea cupolelor diafragmatice
D: hipertransparenta pulmonara
E: bule de emfizem bazale
137. Examenul radiologic in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta
emfizemului noteaza :
A: hipotransparenta pulmonara bazala
B: cresterea transparentei retrossternale
C: cardiomegalie, predominant a cordului drept
D: ingustarea siluetei cardiace
E: atenuarea periferica a desenului bronhovascular
138. Evolutia clinica in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta
emfizemului se caracterizeaza prin :
A: frecvente recurente infectioase severe
B: evolutie rapida spre agravare, secundar infectiilor
C: dispnee severa
D: dispnee progresiva
E: are lungi perioade de acalmie
139. Pacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are
urmatoarele caracteristici :
A: este fumator inveterat
B: are antecedente de pneumonii repetate
C: frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonara
D: are trecut de dispnee progresiva
E antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta
140. Pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are
urmatoarele date :
A: antecedente de viroze repetate
B: tuse frecventa initial vara
C: tuse frecventa initial iarna
D: recurente cu expectoratie mucopurulenta
E: frecvente spute hemoptoice
141. Epiteliul alveolar lezat in bronsita elibereaza:
A: mici cantitati de substante reglatoare
B: endopeptidaza neutra
C: enzima e conversie a angiotensinei
D: mucina
E: opsonine
142. Productia de sputa in bronsita cronica este stimulata de:
A: produsii celulelor inflamatorii, in special de neutrofilele care secreta mucus
B: exocitoza crescuta din celulele secretorii
C: mediatori lipidici
D: produsii celulelor inflamatorii, in special de macrofagele care secreta mucus
E: mediatori glicoproteici
143. n obstructia severa sau moderat-severa a cailor respiratorii sunt caracteristice:
A: disparitia wheziingului
B: alterarea capacitatii de munca
C: alterarea usoara a functiei ventilatorii
D: relaxarea musculaturii bronsiilor
E: dispneea
144. In cadrul fiziopatologiei din bronsita cronica obstructiva:
A: forta reculului static al plamanului e diferenta dintre presiunea alveolara si
intrapleurala
B: pierderea reculului elastic pulmonar duce la cresterea capacitatii functionale
reziduale
C: capacitatea functionala reziduala e volumul la care reculul spre interior al
plamanului e contrabalansat de reculul spre in afara al peretelui toracic
D: fluxul aerian creste odata cu cresterea presiunii pleurale dupa ce se stabilizeaza
presiunea intre presiunea bronsica si intrapleurala
E: obstructia semnificativa a cailor respiratorii e prezenta uneori la o capacitate vitala
normala
145. In patogeneza BPOC se recunosc:
A: poluarea aerului
B: fumatul
C: expunerea prelungita la frig
D: expunerea prelungita la frig si dioxid de azot
E: consumul excesiv de alcool
146. Indicati afirmatiile FALSE cu privire la pacientul la care emfizemul este predominant :
A: varsta de diagnostic este de aproximativ 50 de ani
B: hipertensiunea pulmonara este agravata la efort
C: emfizemul este mai frecvent la femei si copii
D: sputa este de regula redusa, mucoida
E: concentratia oxigenului este de aproximativ 35-40 mmHg
147. Urmatoarele afirmatii cu privire la drogurile beta2-selective sunt adevarate:
A: cele mai folosite sunt terbutalina, metoprololul,albuterol
B: pot fi administrate oral dar si prin aerosoli
C: izoproterenolul are mai multe efecte cardiace adverse decat albuterolul, terbutalina
si metaproterenolul
D: mai des sunt folosite ca medicatie bronhodilatatoare: terbutalina, albuterolul,
metaproterenolul
E: izoproterenolul este singurul folosit
148. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la fiziopatologia BPOC: ()
A: nu exista un sinergism intre hipoxie si acidoza
B: hipoxia cronica duce la vasoconstrictie pulmonara si la eritrocitoza secundara
C: supraincarcarea cronica a ventricolului drept conduce la hipertrofie si, in asociere cu
alterarea gazelor sanguine, in final la insuficienta
D: hipoxia cronica duce la vasodilatatie temporara
E: eritrocitoza din BPOC se datoreaza secundar hipoxiei cronice
149. Fumatul indelungat:
A: Altereaza miscarea cililor
B: Conduce la hipertrofia si hiperplazia glandelor producatoare de mucus
C: Determina relaxarea musculaturii netede
D: stimuleaza functia macrofagelor alveolare
E: Determina contractia musculaturii ntede
150. Radiologic, in bronsita cronica se pot gasi urmatoarele aspecte:
A: ingrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare
B: stergerea desenului bronhoalveolar
C: accentuarea desenului bronhoalveolar
D: cord mic, alungit
E: largirea segmentelor trunchiului artere pulmonare
151. Cel mai raspandit tip de HTA este:
A: HTA renovasculara;
B: HTA endocrina;
C: HTA de cauza neurologica;
D: HTA esentiala;
E: HTA cu volum intravascular crescut.
152. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice nu produc suferinta fetala la
administrarea lor la o pacienta gravida si hipertensiva:
A: Restrictia severa de sare
B: Diuretice
C: Metildopa
D: Nitroprusiatul de sodiu
E: Inhibitorii enzimei de conversie
153. Diureticele tiazidice dau ca reactii secundare frecvente urmatoarele modificari
biochimice cu o exceptie:
A: Hipopotasemie
B: Hiperuricemie
C: Hiperglicemie
D: Hipercolesterolemie
E: Hipocalcemie
154. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tuse sau angioedem:
A: captopril
B: enalapril
C: fosinopril
D: lisinopril
E: losartan
155. Indicati prevalenta hipertensiunii arteriale esentiale in populatia generala
hipertensiva :
A: 70-75%
B: 75-80%
C: 80-90%
D: 92-94%
E: 95-98%
156. Renina este o enzima secretata de:
A: aparatul juxtaglomerular al rinichiului
B: tubul renal distal
C: glanda suprarenala
D: pancreas
E: ganglioni simpatici
157. In tratamentul hipertensiunii arteriale asociata cu diabet zaharat prima optiune
terapeutica va fi:
A: beta blocant
B: alfa si beta blocant
C: diuretic tiazidic
D: inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei
E: vasodilatator
158. Rezultatul presiunii arteriale crescute este:
A: infarctul cerebral
B: spasmul cerebral
C: hemoragia cerebrala
D: encefalopatia hipertensiva
E: edemul cerebral
159. Urmatoarele reprezinta masuri generale nemedicamentoase in tratamentul HTA, cu
EXCEPTIA :
A: reducerea aportului alimentar de sodiu
B: suplimentarea alimentatiei cu potasiu
C: restrictia aportului de colesterol si grasimi saturate
D: scaderea in greutate la supraponderali si obezi
E: evitarea efortului fizic
160. In HTA asociata cu diabetul zaharat cele mai utile antihipertensive sunt
A: alfablocante
B: diureticele tiazidice
C: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D: vasodilatatoarele
E: agentii antiadrenergici blocanti ganglionari
161. Losartanul este un medicament utilizat in tratamentul hipertensiunii arteriale si face
parte din clasa:
A: diuretice
B: antagonisti ai canalelor de calciu
C: blocanti de receptori beta-adrenergici
D: inhibitori de enzima de conversie
E: antagonisti ai receptorilor de angiotensina
162. La bolnavi cu hipertensiune arteriala doza de spironolactona este de:
A: 25mgde2-4oripezi
B: 20-80mgde2-3oripezi
C: 5-10 mg/zi
D: 100mgde2oripezi
E: 12,5 mg pe zi
163. La pacientii cu hipertensiune arteriala furosemidul se administreaza in doza de: (pag.
1531)
A: 12,5-25 mg pe zi
B: 400mg pe zi
C: 20-80 mg de 2 - 3 ori pe zi
D: 5-10 mg pe zi
E: 1-3 mg pe zi
164. La care din urmatoarele diuretice se noteaza ca efect secundar ginecomastia:
A: Tiazidice
B: Furosemid
C: Spironolactona
D: Triamteren
E: Amilorid
165. Indicati antihipertensivul care produce ginecomastie :
A: Clonidina
B: Metildopa
C: Rezerpina
D: Guanetidina
E: Trimetafan
166. Indicati medicamentul care apartine benzodiazepinelor:
A: Diltiazem
B: Verapamil
C: Nicardipina
D: Isradipina
E: Felodipina
167. Indicati medicamentul care apartine clasei fenilalchilaminelor:
A: Verapamil
B: Diltiazem
C: Amlidipina
D: Nicardipina
E: Isradipina
168. Care din urmatoarele droguri nu provoaca tuse:
A: Benazepril
B: Fosinopril
C: Losartan
D: Lisinopril
E: Captopril
169. Renina este o enzima secretata de celulele juxtaglomerulare relale si care:
A: actioneaza asupra angiotensinogenului, transformandu-l in angiotensina I
B: transforma angiotensina I in angiotensina II
C: inactiveaza angiotensina II
D: inactiveaza angiotensina I
E: transforma angiotensina II in angiotensina III
170. Factorii de risc asociati cu un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt:
A: fumatul
B: obezitatea
C: diabetul zaharat
D: rasa neagra
E: toate
171. In hipertensiunea arteriala pot apare urmatoarele semne electrocardiografice:
A: supradenivelare ST in V1-V4
B: interval PR peste 0,20 sec
C: hipertrofie ventriculara stanga
D: hipertrofie ventriculara dreapta
E: hipertrofie biventriculara
172. In tratamentul hipertensiunii arteriale cele mai utilizate diuretice sunt:
A: diureticele de ansa
B: tiazidele
C: spironolactona
D: amiloridul
E: triamterenul
173. Doza orala zilnica recomandata in hipertensiunea arteriala de enalapril este:
A: 2,5-5 mg
B: 5-10mg
C: 2,5-20mg
D: 2,5-40mg
E: 10-20 mg
174. Doza zilnica de amplodipina recomandata in hipertensiunea arteriala este:
A: 2,5-5 mg
B: 2,5-10mg
C: 5-10 mg
D: 5-15mg
E: 2,5-15mg
175. La pacientii cu hipertensiune arteriala si cu o frecventa cardiaca crescuta prima linie
terapeutica o reprezinta:
A: nifedipina
B: betablocantele
C: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D: diureticele
E: antagonistii receptorilor de angiotensina
176. Presiunea sangvina este controlata cand are valori sub :
A: 120/80 mmHg
B: 150/90 mmHg
C: 140/90 mmHg
D: 130/80 mmHg
E: 130/90 mmHg
177. Verapamilul se administreaza in
A: hipertensiunea arteriala severa
B: hipertensiunea arteriala usoara-moderata
C: hipertensiunea arteriala si bloc atrioventricular gradul III
D: feocromocitom
E: adenomul Conn
178. Pacientul diabetic hipertensiv va fi tratat cu:
A: inhibitorii enzimei de conversie
B: betablocante
C: tiazide
D: metildopa
E: spironolactona
179. Care reactie adversa este caracteristica administrarii de inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei:
A: cefaleea
B: tusea
C: tahicardia
D: insuficienta cardiaca
E: hiperglicemia
180. Care dintre urmatoarele medicamente blocante ale receptorilor beta-adrenergici,
utilizate n tratamentul hipertensiunii arteriale, actioneazasi direct prin scaderea
rezistentei vasculare sistemice:
A: Propranololul
B: Metoprololul
C: Atenololul
D: Labetalolul
E: Acebutololul
181. Prazosinul:
A: blocheaza atat receptorii alfa2-presinaptici cat si alfa1-postsinaptici
B: produce frecvent hipotensiune marcata dupa prima doza
C: blocheaza selectiv numai receptorii alfa1-postsinaptici
D: blocheaza selectiv numai receptorii alfa2-presinaptici
E: produce mai putin hipotensiune posturala decat vasodilatatoarele cu actiune directa
182. Minoxidilul-are urmatoarele caracteristici:
A: este un vasodilatator
B: este folosit in HTA usoara si moderata
C: este folosit in HTA severa
D: are forma de administrare atat orala cat si parenterala
E: produce hipertricoza semnificativa si retentie lichidiana
183. Despre inhibitorii enzimei de conversie putem susine c:
A: inhiba generarea angiotensinei II care este un vasodilatator
B: inhiba generarea angiotensinei II care este un vasoconstrictor
C: grabesc degradarea bradikininei
D: incetinesc degradarea bradikininei
E: pot altera productia de prostaglandine
184. Metildopa:
A: blocheaza nervii simpatici si centrul vaso-motor
B: se administreaza 1500 mg i.v.
C: scade lent tensiunea arteriala moderata si severa
D: e contraindicata in feocromocitom si boala renala asociata cu hipertensiunea
E: determina hipotensiune posturala
185. Care sunt vasodilatatoarele folosite in urgentele hipertensive:
A: labetalol;
B: digitala;
C: nitroprusiatul;
D: diazoxid;
E: nitroglicerina.
186. Care dintre urmatorii blocanti ai receptorilor betaadrenergici utilizati in tratamentul
HTA sunt cardioselectivi (beta1-blocante):
B: Atenolol
C: Metoprolol
D: Labetalol
E: Acebutolol
187. Care din urmatorii agenti antiadrenergici utilizati in tratamentul HTA au actiune
predominant centrala:
A: Clonidina
B: Guanitidina
C: Guanfacina
D: Doxazosin
E: Metildopa
188. Care dintre urmatoarele medicamente, antagonisti ai canalelor de calciu, utilizate in
tratamentul HTA sunt dihidropiridine:
A: Amlodipina
B: Diltiazem
C: Verapamil
D: Nifedipina
E: Felodipina
189. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii ?
A: fumatul
B: consumul de cafea
C: consumul exagerat de alcool
D: obezitatea
E: varsta inaintata
190. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii?
A: rasa alba
B: sexul masculin
C: presiunea sistolica persistenta >160 mmhg
D: diabetul zaharat
E: hiperuricemia
191. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii?
A: presiunea diastolica persistenta >115mmHg
B: consumul exagerat de alcool
C: sexul masculin
D: insuficienta cardiaca congestiva
E: hipertrigliceridemia
192. Care din urmatoarele medicamente se pot administrate in hipertensiunea din
sarcina:
A: metildopa
B: hidralazina
C: losartan
D: nitroprusiat
E: captopril
193. Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa inhibitorilor enzimei de
conversie a angiotensinei:
A: fosinopril
B: lisinopril
C: quinapril
D: isradipina
E: losartan
194. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:
A: hipertensiune severa
B: tulburari ale constientei
C: retinopatie cu edem papilar
D: edem pulmonar acut
E: afectare functionala renala
195. Indicati medicamentele utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale din timpul
sarcinii:
A: beta blocante
B: diuretice
C: hidralazina
D: metildopa
E: antagonistii canalelor de calciu
196. Notati obiectivele initiale ale tratamentului in hipertensiunea arteriala maligna:
A: reducerea aportului de sare
B: corectarea complicatiilor medicale
C: reducerea presiunii diastolice cu 1/3 din cea iniial, dar nu sub 95 mmHg
D: reducerea drastica a tensiunii arteriale
E: aport suplimentar de K
197. Aparitia hipertensiunii arteriale la femei care consuma contraceptive orale ar putea fi
legata de:
A: sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina II
B: factori familiali
C: continutul estrogenic al contraceptivelor
D: stimularea sistemului simpatic
E: reducerea concentratiei de prostaglandine
198. Efectul antihipertensiv al agentilor antiadrenergici cu actiune centrala s-ar datora:
A: scaderii fluxului simpatic
B: blocarii eliberarii de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergice
C: scaderii debitului cardiac si frecventei cardiace
D: blocarii receptorilor alfa postsinaptici
E: depletie volemica
199. Urmatoarele reprezinta motive de raspuns terapeutic slab la pacientii hipertensivi
A: aport excesiv de sodiu
B: folosirea contraceptivelor orale
C: alimentatie bogata in potasiu
D: efecte medicamentoase antagoniste
E: forme secundare de HTA
200. Urmatoarele pot fi modalitati de prezentare ale pacientului cu HTA maligna
A: poliuria
B: oliguria
C: cefaleea
D: varsaturile
E: asimptomatic
201. IECA sunt eficienti in urmatoarele cazuri
A: in HTA renala sau renovasculara
B: in HTA accelerata sau maligna
C: in stenoza bilaterala de artera renala
D: la gravide cu HTA
E: in HTA usoara
202. Despre antagonistii canalelor de calciu urmatoarele afirmatii sunt false, cu EXCEPTIA
A: dihidropiridinele induc bradicardie reflexa
B: diltiazemul si verapamilul incetinesc conducerea atrioventriculara
C: benzotiazepinele induc tahicardie reflexa
D: sunt utili in angina pectorala
E: pot fi utilizati fara precautii in insuficienta cardiaca
203. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false,
cu EXCEPTIA
A: sunt mai eficienti decat IECA
B: nu cauzeaza tuse
C: inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II
D: cauzeaza mai frecvent angioedem
E: utilitatea este similara cu a IECA
204. Despre Diazoxid sunt adevarate urmatoarele
A: este un derivat tiazidic
B: este un diuretic tiazidic
C: scade toleranta la glucide
D: se administreaza per os
E: provoaca retentie de sodiu
205. In boala coronariana asociata cu HTA se pot folosi urmatoarele antihipertensive
A: enalapril
B: hidralazina
C: amlodipina
D: minoxidil
E: diltiazem
206. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:
A: hipertensiune severa
B: cresterea presiunii intracraniene
C: retinopatie cu edem papilar
D: staza jugulara
E: tulburari ale constientei
207. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt folosite in tratamentul
hipertensiunii arteriale:
A: diureticele
B: tonicardiacele digitalice
C: inhibitorii enzimei de conversie
D: antagonistii receptorilor angiotensinei
E: antagonistii canalelor de calciu
208. Care dintre urmatoarele diuretice pot fi administrate impreuna cu un diuretic tiazidic
pentru a reduce eliminarea urinara de potasiu:
A: Spironolactona
B: Triamterenul
C: Amiloridul
D: Furosemidul
E: Bumetanida
209. Care dintre urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii
arteriale:
A: fumatul
B: hipercolesterolemia
C: hiponatremia
D diabetul zaharat
E: obezitatea
210. Care dintre urmatoarele modificari retiniene se intalnesc in hipertensiunea arteriala:
A: vase retiniene palide, fara reflex
B: vase de neoformatie
C: hemoragii
D: exsudate
E: edem papilar
211. Care dintre urmatoarele afectiuni endocrine sunt cauze de hipertensiune arteriala:
A: feocromocitomul
B: insuficienta corticosuprarenala cronica
C: sindromul Cushing
D: acromegalia
E: diabetul insipid
212. Factori de risc care indica un prognostic nefavorabil al HTA sunt urmatoarele, cu
EXCEPTIA:
A: consum exagerat de alcool
B: sexul feminin
C: diabetul insipid
D: hipercolesterolemia
E: obezitatea
213. Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele:
A: Clonidina
B: Metoprololul
C: Gallopamilul
D: Metildopa
E: Guanfacina
214. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta
adrenergici:
A: se indica in activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta
B: nu influenteaza metabolismul glucidic
C: poate precipita insuficienta cardiaca congestiva
D: se poate administra si in astm bronsic
E: inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie
215. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele:
A: forme secundare de HTA
B: efecte medicamentoase sinergiste
C: doze inadecvate (mici)
D: pancreatita cronica
E: administrarea paralela a corticosteroizilor
216. Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive:
A: metildopa
B: hidralazina
C: antagonistii canalelor de calciu
D: inhibitorii enzimei de conversie
E: nitroprusiatul
217. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu antagonistii canalelor de Ca:
A: numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexa
B: diltiazemul, verapamilul pot incetini conducerea atrio-ventriculara
C: antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen
D: au efect inotrop pozitiv
E: se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiaca
218. Ce afirmatii privind implicarea factorilor genetici in geneza hipertensiunii sunt
adevarate:
A: In urma studierii factorului genetic se accentueaza natura probabil heterogena a
populatiei cu hipertensiune esentiala
B: Majoritatea studiilor sustin ideea ca ereditatea este multifactoriala
C: In aldosteronismul glucocorticoid vindecabil exista defecte plurigenice
D: diabetul zaharat de tip 1 se nsoete ntotdeauna de HTA
E: Au fost constatate in prezent si defecte monogenice si gene susceptibile care
prezinta ca una din consecintele lor o crestere a presiunii arteriale
219. O serie de factori de mediu au fost in mod special implicati in dezvoltarea
hipertensiunii incluzind:
A: Aportul de sare
B: Consumul de alcool
C: Profesia( stress-ul profesional)
D: Poluantii atmosferici
E: Zona geografica
220. Ce modificari pot fi constatate frecvent in encefalopatia hipertensiva:
A: Tulburari ale constientei
B: Edem papilar
C: Hipertensiune severa
D: Presiune intracraniana crescuta
E: Semne neurologice de focar
221. Care din urmatoarele afirmatii privind hipertensiunea arteriala sunt adevarate:
A: Pacientii cu presiune arteriala diastolica de peste 90 mm Hg in repetate rinduri
trebuie tratati
B: Pacientii cu hipertensiune arteriala sistolica izolata, valori mai mari de 160 mm Hg
trebuie tratati indiferent de virsta
C: Pacientii cu hipertensiune arteriala sistolica izolata, valori mai mari de 160 mm Hg
trebuie tratati daca ei au peste 65 de ani
D: Pacientii cu diabet zaharat trebuie tratati la o presiune diastolica de 80 mm Hg
E: Pacientii cu diabet zaharat trebuie tratati la o presiune diastolica de 85 mm Hg
222. Indicati reactiile adverse ale diureticelor tiazidice:
A: Hipokaliemie
B: Hiperuricemie
C: Depresie
D: Insomnii
E: Hipercolesterolemie
223. Indicati ce afirmatii legate de utilizarea diureticelor in hipertensiunea arterial sunt
adevarate:
A: Diureticele tiazidice sunt deobicei eficiente in 3-4 zile
B: S-a dovedit pe termen lung ca diureticele tiazice reduc mortalitatea si morbiditatea
C: Diureticele de ansa sunt utilizate datorita duratei lor lungi de actiune
D: Spironolactona se dovedeste eficienta in hiperaldosteronismul primar sau secundar
E: Triamterenul are efect antihipertensiv intrinsec puternic
224. Indicati medicamentele antihipertensive cu actiune predominent centrala:
A: Clonidina
B: Guanabenz
C: Guanfacina
D: Guanitidina
E: Guanadrel
225. Indicati medicamentele antihipertensive cu actiune la nivelul terminatiilor nervoase
adrenergice postganglionare: (pag. 1530)
A: Guanabenz
B: Guanfacina
C: Metildopa
D: Guanetidina
E: Guanadrel
226. Indicati drogurile antihipertensive care produce hipotensiune arteriala marcat:
A: Clonidina
B: Metildopa
C: Rezerpina
D: Guanetidina
E: Hidralazina
227. Care din urmatoarele antihipertensive sunt contraindicate in hiperuricemie:
A: Tiazidice
B: Diuretice de ansa
C: Diazoxid
D: Spironolactona
E: Amilorid
228. Indicati care din urmatoarele antihipertensive este contraindicat in sarcina:
A: Diuretice de ansa
B: Metildopa
C: Captopril
D: Losartan
E: Fosinopril
229. Indicati medicamentele care inhiba secretia de renina:
A: Clonidina
B: Rezerpina
C: Metildopa
D: Captopril
E: Enalapril
230. Indicati care din urmatorii agenti inhiba enzima de conversie a angiotensinei:
A: Lisinopril
B: Quinapril
C: Ramipril
D: Losartan
E: Felodipina
231. Indicati medicamentele care NUprovoaca tahicardie :
A: Nifedipina
B: Amlodipina
C: Felodipina
D: Diltiazemul
E: Verapamilul
232. Indicati medicamentele ce incetinesc conducerea atrioventriculara :
A: Nifedipina
B: Amlodipina
C: Felodipina
D: Verapamil
E: Diltiazem
233. Care sunt motivele pentru care diureticele tiazidice ar trebui sa joace un rol mai
restrins in tratamentul hipertensiunii artetiale:
A: Complianta redusa la tratament
B: Efecte adverse metabolice
C: O frecventa crescuta a aritmiilor cardiace
D: O frecventa crescuta a mortii subite
E: Producerea frecventa de hipotensiune ortostatica
234. Ce medicamente nu determina nici un efect advers asupra fatului:
A: Hidralazina
B: Metildopa
C: Nitroprusiatul
D: Captopril
E: Enalapril
235. Care dintre urmatoarele maresc suferinta fetala la o gravida hipertensiva:
A: Restrictie severa de sare
B: Diuretice
C: Betablocante
D: Metildopa
E: Hidralazina
236. Care sunt obiectivele tratamentului la pacient cu hipertensiune maligna:
A: Corectarea complicatiilor medicale
B: Scaderea presiunii diastolice cu o treime
C: Scaderea presiunii diastolice cu o treime, dar nu sub 95 mm Hg
D: Scaderea presiunii diastolice la 80 mm Hg
E: Scaderea presiunii diastolice la 90 mm Hg
237. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul hipertensiune arteriale sunt
adevarate:
A: Metoprololul se administreaza oral in doza de 25-150 mg de doua ori pe zi
B: Timolulul se administreazaoral in doza de 20-120mg de doua ori pe zi
C: Nadololul se administreaza in doza de 5 mg zilnic
D: Propranololul se administreaza oral in doza de 10-120 mg de 2-4 ori pe zi
E: Pindololul se administreaza oral in doza de 200 mg pe zi
238. Controlul regimului alimentar in hipertensiunea arteriala prezinta urmatoarele
aspecte:
A: restrictie severa de sodiu
B: restrictie usoara de sodiu
C: reducerea aportului caloric la pacientii supraponderali
D: eliminarea/reducerea consumului de alcool
E: cresterea aportului lipidic
239. Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a
angiotensinei sunt:
A: hipotensiune
B: tahicardie
C: tuse
D: bradicardie
E: diaree
240. Corelatiile dintre hipertensiunea arterialasi obezitate prezinta urmatoarele aspecte:
A: cresterea n greutate este asociatacu o frecventacrescutaa hipertensiunii
B: la pacientii obezi cu hipertensiune scaderea n greutate reduce tensiunea arteriala
C: la pacientii obezi hipertensivi tratati medicamentos scaderea n greutate reduce
intensitatea tratamentului necesar
D: cresterea n greutate reduce efectele hipertensiunii asupra ratelor de mortalitate
E: obezitatea nu este factor de risc al hipertensiunii
241. Care dintre urmatoarele diuretice pot fi administrate mpreuna cu un diuretic tiazidic
pentru a reduce eliminarea urinara de potasiu:
A: Furosemidul
B: Bumetamida
C: Triamterenul
D: Amiloridul
E: Spironolactona
242. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de ateroscleroza coronariana, cu
EXCEPTIA:
A: Stenoza aterosclerotica a coronarelor epicardice este segmentara
B: Placa aterosclerotica este expusa la fisurare, hemoragie, tromboza
C: Localizarea obstructiei influenteaza zona de miocard ischemic
D: Vasele colaterale se dezvolta cand obstructia se dezvolta progresiv
E: Vasele colaterale mentin viabilitatea miocardului in situatiile care necesita flux
crescut
243. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este
reprezentata de:
A: durere
B: palpitatii
C: jena precordiala
D: intepaturi precordiale
E: lesin
244. Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic
acut este reprezentata de:
A: ecocardiografia
B: ecografia abdominal
C: rezonanta magnetica nucleara
D: tomografia computerizata
E: ventriculografia radioizotopica
245. Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic
acut il reprezinta:
A: digoxinul
B: chinidina
C: xilina
D: diltiazemul
E: aspirina
246. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este
reprezentat de:
A: morfina
B: paduden
C: ibuprofen
D: diclofenac
E: indometacin
247. Care este agentul antiplachetar cu cea mai larg utilizare in infarctul miocardic acut?
A: dipiridamolul
B: ticlopidina
C: aspirina
D: clopidogrelul
E: antiinflamatoriile nesteroidiene
248. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:
A: reactii alergice la streptokinaza
B: hipotensiune arteriala
C: fibrilatie ventriculara
D: hemoragie
E: hipertensiune arteriala
249. Ocluzia trombotica a arterei coronare din infarctul miocardic acut este declansata de:
A: Eliberarea de oxid nitric
B: Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom
C: Dezvoltarea unui anevrism
D: Eliberarea de prostaglandina E2
E: Eliberarea de endotelina 1
250. Care este cea mai obisnuita reactie adversa la administrarea nitroglicerinei:
A: palpitatiile
B: cefaleea
C: durerea retrosternala
D: varsaturile
E: constipatia
251. Care este durata durerii in angina pectorala stabila:
A: 5-10 secunde
B: 10-30 secunde
C: 1-5 minute
D: 15-30 minute
E: 4-6 ore
252. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone, cu
EXCEPTIA:
A: Epigastru
B: Brate bilateral
C: Umarul stang
D: Mandibula
E: Inferior de ombilic
253. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu:
A: IMA anterior
B: Bolnavi tineri
C: Diabet zaharat
D: IMA lateral
E: IMAdeVD
254. Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual in angina pectorala este:
A: 80120mg
B: 0,3 0,6mg
C: 0,4 1,2 mg
D: 20-30mg
E: 60240mg
255. Regimul de administrare al metoprololului in angina pectorala stabila este:
A: 50mgde4oripezi
B: 100mgde4oripezi
C: 25-200 mg de 2 ori pe zi
D: 25-200 mg de 4 ori pe zi
E: 200-400 mg o data pe zi
256. Angina pectorala stabila:
A: este instala mai putin de 2 luni si apare intotdeauna la eforturi de aceeasi intensitate
B: apare intotdeauna la eforturi de aceeasi intensitate, dar si in repaus
C: apare la eforturi din ce in ce mai mici
D: apare de regula la eforturi de aceeasi intensitate
E: apare in repaus, de regula noaptea
257. Bradicardia sinusala in cursul infarctului muicardic acut se tratateaza prin
adminitrarea de:
A: adrenalina
B: atropina
C: izoproterenol
D: dopamina
E: noradrenalina
258. Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este:
A: embolia coronariana
B: tromboza coronariana
C: spasmul coronarian
D: anomalii congenitale ale arterelor coronariene
E: boli inflamatorii sistemice
259. La examenul fizic pacientii cu infarct miocardic inferior pot prezenta la debut:
A: suflu sistolic apical tranzitor
B: cresterea temperaturii peste 38 C
C: tahicardie si/sau hipertensiune
D: bradicardie si/sau hipotensiune
E: frecatura pericardica persistenta rugoasa
260. nfarctul miocardic acut este declansat de:
A: Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom
B: Dezvoltarea unui anevrism aortic
C: Eliberarea de prostaglandinaE2
D: Eliberarea de endotelina1
E: Eliberarea de angiotensina2
261. Utilizarea aspirinei n tratamentul initial n departamentul de urgenta a infarctului
miocardic acut se face n doze de:
A: 130 - 160 mg/zi
B: 160 - 325 mg/zi
C: 400 - 500 mg/zi
D: 50 -100 mg/zi
E: 425 - 500 mg/zi
262. Doza zilnica de aspirina administrata n tratamentul cardiopatiei ischemice este de:
A: 10-35 mg
B: 100-325 mg
C: 725-750 mg
D: 1-1,5 g
E: 2-4 g
263. Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu:
A: Nitrati
B: Diuretice
C: Inhibitori ECA
D: Betablocante
E: Antibiotice
264. Principalele efecte adverse ale metoprololului NU includ:
A: Depresie
B: Tahicardie
C: Bronhospasm
D: Constipatie
E: Impotenta
265. Severitatea injuriei miocardice in infarctul acut depinde de urmatorii factori:
A: gradul de obstructie
B: starea circulatiei colaterale
C: eficienta fibrinolizei spontane
D: necesarul de oxigen al miocardului afectat
E: precocitatea instituirii tratamentului tonicardiac
266. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de manifestarile clinice din infarctul
miocardic acut: (pag. 1493)
A: durerea debuteaza cel mai frecvent dupa amiaza
B: infarctul inferior se poate insoti semne de hiperactivitate parasimpatica
C: durerea poate lipsi la diabetici
D: distensia venelor jugulare ridica suspiciunea de infarct miocardic
E: dispneea poate fi simptomul dominant la varstnici
267. Iradierea tipica a durerii din angina pectorala poate fi :
A: in epigastru
B: in ambele brate
C: in maxilar
D: in spate
E: in hipocondrul drept
268. In aproximativ jumatate din cazuri se identifica un factor precipitant anterior
infarctului miocardic, cum ar fi:
A: eforul fizic sustinut
B: stresul emotional
C: bolile medicale
D: tratamentele chirurgicale
E: somnul
269. Agentii antitrombotici utilizati in terapia infarctului miocardic acut sunt reprezentati
de:
A: aspirina
B: blocantii receptorilor glicoproteici II b/III a
C: heparina
D: xilina
E: procainamida
270. Folosirea adecvata a terapiei trombolitice urmareste:
A: reducerea dimensiunii infarctului
B: restabilirea permeabilitatii arterei coronare
C: controlul durerii
D: scaderea necesarului miocardic de oxigen
E: mobilizarea precoce a pacientului
271. Factori de risc majori ai aterosclerozei sunt:
A: LDL plasmatic scazut
B: fumatul
C: HDL plasmatic crescut
D: diabetul zaharat
E: hipertensiunea arteriala
272. Durerea in criza de angina pectorala este descrisa de pacient ca:
A: o greutate
B: o intepatura
C: presiune
D: strivire
E: rareori ca durere franca
273. In legatura cu durerea din angina pectorala stabila sunt corecte urmatoarele
afirmatii:
A: are caracter crescendo-descrescendo si dureaza 1-5 minute
B: episoadele de angina pot aparea noaptea, in timp ce pacientul este culcat
C: pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale este fix si nu variaza cu
momentul din zi sau starea emotionala
D: poate fi precipitata de activitati neobisnuite, un pranz bogat sau expunerea la frig
E: poate avea localizare atipica si poate sa nu fie legata de factorii declansatori
274. Planul de tratament al anginei pectorale cuprinde:
A: informarea si linistirea pacientilor
B: identificarea si tratarea conditiilor agravante
C: adaptarea activitatii
D: evaluarea functiei ventriculare stangi
E: terapie medicamentoasa
275. Clasele de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale sunt:
A: blocantele receptorilor alfa-adrenergici
B: nitrati
C: blocantele receptorilor beta-adrenergici
D: antagonistii calciului
E: simpaticomimeticele
276. Referitor la tratamentul anginei instabile sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A: pacientii nu necesita calmante si sedative
B: se administreaza heparina intravenos pentru 3-5 zile asociata sau urmata de aspirina
oral in doza de 325 mg/zi
C: nu este necesara administrarea nitroglicerinei sublingual
D: nitroglicerina intravenos se incepe de la o doza de 10 micrograme/min
E: se pot administra beta-blocante
277. Cauzele mecanice ale infarctului miocardic acut sunt:
A: ruptura de perete liber
B: pericardita
C: insuficienta mitrala
D: defectul septal ventricular
E: Aritmiile supraventriculare
278. Factorii de risc majori ai aterosclerozei cuprind:
A: hipertensiunea
B: LDL plasmatic crescut
C: HDL plasmatic crescut
D: Obezitatea
E: Hiperuricemia
279. n tratamentul iniial al infarctului miocardic acut pacientii beneficiaza de urmatorii
agenti terapeutici:
A: Aspirina
B: Antagonistii de calciu
C: Beta-blocantele
D: Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
E: Glucocorticoizii
280. Trasaturile tipice ale durerii anginoase din angina pectorala stabil cuprind:
A: durere retrosternala ca o senzatie de constrictie
B: durere precordiala sub forma de intepatura
C: durata de 5-10 secunde
D: iradiere spre umarul stang, fata ulnara a antebratului si mainii
E: declansata de efort sau emotie
281. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt utilizate obisnuit in tratamentul
anginei pectorale:
A: nitratii
B: biguanidele
C: blocantele receptorilor beta-adrenergici
D: blocantele canalelor de calciu
E: aminele simpatomimetice
282. Angina pectorala instabila cuprinde urmatoarele situatii: (pag. 1515-16)
A: angina cu debut recent (<2 luni) care este severa si frecventa (mai mult de 3 episoade
pe zi)
B: angina stabila cronica la care crizele anginoase devin mai frecvente, mai prelungite sau
precipitate de eforturi mai mici decat anterior
C: angina de repaus
D: angina cu prag fix de aparitie a durerii dupa un anumit efort
E: angin cu durat lung, la eforturi mici
283. Care sunt factorii de risc ale aparitiei infarctului miocardic?
A: hipertensiunea arteriala
B: diabetul zaharat
C: nivelul crescut al LDL-colesterolului
D: nivelul crescut al HDL-colesterolului
E: fumatul
284. Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ:
A: Accident vascular cerebral hemoragic
B: AVC nehemoragic in ultimul an
C: Suspiciune de disectie de aorta
D: Varsta avansata
E: Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic
285. Care sunt cele mai obisnuite reactii adverse ale nitroglicerinei:
A: Vertijul
B: Cefaleea
C: Lipotimia
D: Senzatia de pulsatie in cap
E: Parestezii
286. Legat de debutulu infarctului miocardic indicati afirmatiile adevarate :
A: Se produce in orice moment al zilei sau noptii
B: Virful circadian al debutului infarctului mioardic se inregistreaza in primele ore ale dupaamiezii
C: Virful circadian al debutului este legat de combinatia tonusului parasimpatic crescut si
tendintei la tromboza
D: In aproximativ jumatate din cazuri pare a fi prezent un factor precipitant
287. Care sunt cele mai utilizate cuvinte pentru a descrie durerea din infarctul miocardic:
A: Junghi
B: Arsura
C: Greutate
D: Constrictie
E: Zdrobire
288. Indicati caracteristicile cele mai tipice pentru durerea din infarctul miocardic:
A: Intotdeauna se localizeaza in regiunea precordiala si iradiaza tipic in membru superior
sting pe marginea cubitala
B: Se localizeaza in regiunea centrala a toracelui si/sau epigastru
C: Ocazional iradiaza in brate
D: Nu iradiaza inferior de ombilic
E: Este adesea insotita de transpiratie, greturi, varsaturi
289. La debutul unui infarct miocardic durerea poate lipsi:
A: La pacientii cu diabet zaharat
B: La pacientii foarte tineri
C: La pacientii virstnici
D: La cei cu nivele crescute de homocisteina
E: La cei cu nivele crescute de acid uric
290. La examenul fizic al unui pacient cu infarct miocardicrecent instalat evideniem:
A: Frecvent tegumente transpirate si extremitati calde
B: Puls si presiunea sanguina normale
C: Tahicardie si/sau hipertensiune
D: Bradicardie si/sau hipotensiune
E: Frecatura pericardica
291. Care din urmatorii agenti trebuie evitati in conditiile infarctului miocardic acut:
A: Aspirina
B: Prednison
C: Indometacin
D: Ibuprofen
E: Hemisuccinat de hidrocortizon
292. Ce beneficii se noteaza prin folosirea pe termen lung a tratamentului cu aspirina:
A: O reducere de 50% a riscului de infarct recurent
B: O reducere a emboliilor arteriale
C: O reducere a mortalitatii cardiovasculare
D: O reducere a riscului de accident vascular cerebral
E: La cei tratati cronic cu aspirina infarctul miocardic tinde sa fie mai mic
293. Care dintre urmatoarele NUreprezinta factori majori de risc pentru ateroscleroza?
A: fumatul
B: hipertensiunea arteriala
C: HDL plasmatic crescut
D: hipofibrinogenemia
E: diabetul zaharat
294. Dezvoltarea placii aterosclerotice presupune:
A: nivel scazut al LDL plasmatic
B: disfunctia endoteliului vascular
C: interactiune anormala intre endoteliu si hematiile circulante
D: acumulare subendoteliala de celule si resturi celulare
E: acumulare subendoteliala de lipide anormale
295. Care dintre caracteristicile durerii sustin diagnosticul de angina pectorala?
A: durere retrosternala cu caracter de presiune/strivire
B: durere toracica ascutita, de scurta durata
C: iradiere la gat, dinti, maxilar
D: iradiere la epigastru
E: durere surda, prelungita, in regiunea submamara stanga
296. Cauzele frecvente ale ischemiei miocardice la adult sunt:
A: ateroscleroza arterelor coronare epicardice
B: embolia coronariana
C: tromboza coronariana
D: anomalii congenitale
E: anemia severa
297. Ischemia miocardica poate fi produsa prin urmatoarele mecanisme:
A: scaderea fluxului sanguin miocardic prin ingustarea lumenului arterelor coronariene
B: cresterea anormala a necesarului de oxigen miocardic
C: scaderea necesarului de oxigen miocardic
D: spasmul arteriolelor intramiocardice
E: scaderea capacitatii sangelui de a transporta oxigenul
298. Factorii de risc majori ai aterosclerozei sunt:
A: fumatul
B: HDL plasmatic crescut
C: diabetul zaharat
D: hipertensiunea arteriala
E: LDL plasmatic crescut
299. Urmatoarele afirmatii referitoare la angina pectorala stabila NUsunt adevarate:
A: este tipic localizata retrosternal
B: poate aparea si in repaus sau noaptea
C: cel mai frecvent are caracterul unei dureri toracice ascutite
D: dureaza de regula 1-5 minute
E: poate iradia spre spate, gat, maxilar, dinti si epigastru
300. Factorii declansatori ai anginei pectorale stabile sunt:
A: efortul fizic
B: marirea volumului sanguin intratoracic in clinostatism
C: expunerea la frig
D: activitatea sexuala
E: stresul emotional