MEDICIN INTERN - NURSING CLINIC MEDICIN INTERN 1.

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tusea si expectoratia din bronsita cronica sunt corecte ? a. tusea si expectoratia apar n majoritatea zilelor, cel putin 3 luni pe an

b. exista tuse si expectoratie cel putin 2 ani consecutiv c. sputa este frecvent purulenta si n cantitate mai mare de 100 ml

d. se datoreaza hipersecretiei de mucus e. se datoreaza unei pleurezii asociate

2. Hipocratismul digital poate sa apara n urmatoarele afectiuni: a. bronsita cronica cu poliglobulie secundara b. traheobronsita acuta c. astmul bronsic alergic d. cancerul bronhopulmonar e. endocardita infectioasa 3. Bronhopneumopatia cronica obstructiva ( BPCO ) cu predominenta bronsitei cronice se caracterizeaza prin: a. dispnee, ca simptom principal b. aspect cianotic- buhait c. infectii respiratorii frecvente d. poliglobulie e. hipoxemie cu hipercapnie 4. Care din urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la examenul sputei ? a. fibrele elastice nu apar n sputa n caz de abces pulmonar b. macrofagele alveolare confirma originea bronsica c. eozinofilele nu apar n sputa n caz de bronsita cronica d. spiralele Curshmann si cristalele Charchot-Leyden pot sa apara n sputa n caz de astm bronsic alergic e. celulele neoplazice pot fi absente n sputa, n cancerele pulmonare periferice 5. Manifestarea de dependenta cea mai frecventa n bronsiectazie este: a. bronhoreea purulenta b. hemoptizia c. tusea seaca

d. tusea productiva mucoasa e. durerea toracica 6. Care din urmatorii factori pot declansa accesul de astm bronsic ? a. praful de casa b. alergatul c. stress emotional acut d. cotrimoxazol (biseptol) e. fumatul pasiv 7. Alegeti argumentele anamnestice n favoarea diagnosticului de astm bronsic alergic la acarieni: a. antecedente familiale de astm bronsic alergic la praful de casa b. recrudescenta simptomelor n sezoanele polenice c. cresterea frecventei acceselor de astm bronsic n perioadele reci d. accesul de astm bronsic nu apare dupa un efort fizic mediu e. reaparitia accesului de astm bronsic n cursul expunerii la praf de casa 8. Manifestarea de dependenta principala n criza de astm bronsic este: a. tusea seaca b. tusea productiva purulenta c. anxietatea d. sughitul e. dispneea expiratorie paroxistica 9. Care din urmatoarele gesturi terapeutice pot fi incriminate n declansarea la adult a unui acces sever de astm bronsic (stare de rau astmatic) ? a. abuz de simpatomimetice administrate inhalator b. suprimarea brusca a corticoterapiei c. corticosteroizi administrati intravenos d. administrarea ketotifenului ( zaditen ) per os e. hiposensibilizarea specifica 10. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu un risc crescut de cancer bronhopulmonar ? a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani) b. convietuirea cu un mare fumator (peste 20 de ani) c. expunerea profesionala ndelungata la azbest d. expunerea profesionala la uraniu (mineri) e. sedentarismul

11. La pacientul cu insuficienta respiratorie acuta, prima masura pe care trebuie sa o aplice a. b. c. d. e. nursa este: administrarea administrarea administrarea administrarea psihoterapia de de de de oxigen antibiotice expectorante antitermice

12. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate n legatura cu lichidul pleural dintr-o pleurezie serofibrinoasa tuberculoasa ? a. poate fi serohemoragic b. contine bacil Koch ( BK ) n peste 60 % din cazuri c. contine limfocite peste 80 % d. se poate resorbi spontan e. se reface rapid dupa toracenteza evacuatorie 13. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la testul tuberculinic sunt reale ? a. injectare hipodermica b. citirea rezultatului se face la 72 ore c. reactia pozitiva are diametrul de peste 10 mm d. testul negativ la tuberculina exclude diagnosticul de TBC pulmonara e. virajul tuberculinic nseamna un prim test pozitiv, urmat de un al doilea cu rezultat negativ 14. Criza de astm bronsic se diferentiaza de accesul de astm cardiac, n special, prin caracterul dispneei care n criza de astm bronsic este: a. dispnee inspiratorie b. dispnee cu tahipnee c. dispnee cu ortopnee extrema, sufocanta d. dispnee expiratorie cu bradipnee e. dispnee cu polipnee 15. Administrarea de morfina este contraindicata n urmatoarele afectiuni: a. accesul de astm cardiac b. criza de astm bronsic c. edemul pulmonar acut cardiogen d. infarctul miocardic acut e. BPCO acutizata 16. Administrarea de medicamente expectorante este contraindicata n: a. hemoptizie

b. bronhopneumonie c. criza de astm bronsic d. BPCO acutizata e. bronsiectazie 17. La pacientul cu hemoptizie nu se administreaza: a. medicatie anticoagulanta per os b. heparina c. medicatie hemostatica d. trombostop e. aspirina 18. La pacientul cu BPCO acutizata este contraindicata administrarea de: a. bronhodilatatoare b. oxigen c. hemisuccinat de hidrocortizon d. morfina e. beta blocante 19. La pacientul n stare de stop cardio-respirator primeaza urmatoarele masuri: a. reanimarea circulatorie b. normalizarea diurezei ( de urgenta ) c. reanimarea respiratorie d. normalizarea tensiunii arteriale e. normalizarea temperaturii 20. Sediul durerii n angina pectorala stabila (de efort ) este cel mai frecvent: a. epigastric b. retrosternal c. interscapular d. abdominal e. toracic posterior 21. Care sunt masurile de urgenta care se aplica n edemul pulmonar acut cardiogen: a. oxigenoterapie b. sngerare (venesectie) c. morfina d. furosemid intravenos e. propranolol intravenos 22. Edemul pulmonar acut cardiogen se nsoteste de tuse productiva cu expectoratie: a. mucoasa b. muco-purulenta c. purulenta d. spumoasa ( rozata ) e. purulenta cu striuri sanguine

23. In cursul atacului de edem pulmonar acut cardiogen, manifestarea de dependenta principala a pacientului consta n: a. pozitie n decubit lateral stng b. pozitie n decubit dorsal c. dispnee expiratorie d. pozitie n decubit lateral drept e. ortopnee sufocanta cu senzatie de moarte iminenta 24. Prevenirea crizelor de angor pectoris stabil se va asigura prin: a. beta blocante b. beta blocante asociate cu nitrati retard c. beta blocante asociate cu inhibitori calcici d. angioplastie transluminala e. fibrinolitice 25. In tahicardia paroxistica ventriculara prin supradozaj digitalic se pot administra: a. saruri de potasiu b. xilina c. fenitoin d. furosemid e. digoxin 26. Care a. b. c. d. e. sunt diureticele care se caracterizeaza prin lipsa eliminarii de potasiu: furosemid nefrix spironolactona (aldactona) diuretice antialdosteronice diuretice de ansa

27. Semnele si simptomele ( manifestari de dependenta ) de tamponada cardiaca pot sa apara n: a. b. c. d. e. endocardita bacteriana subacuta pericardita lichidiana (neoplazica, bacilara) infarctul miocardic acut pericardita acuta virala cordul pulmonar cronic decompensat

28. Diagnosticul pozitiv n accesul anginos este sustinut de urmatoarele elemente: a. bolnavul este anxios, imobil b. arata cu ntreaga palma localizarea durerii c. prezenta frecventa a tulburarilor de ritm cardiac

d. tensiunea arteriala usor scazuta e. bradicardie 29. Pozitia mahomedana adoptata spontan de catre pacient, este caracteristica pentru urmatoarele afectiuni: a. stenoza mitrala b. infactul miocardic acut c. angina pectorala n criza d. pleurezia lichidiana e. pericardita lichidiana masiva 30. Principalul factor de risc n aparitia si agravarea arteriopatiei obliterante aterosclerotice este: a. hipertensiunea arteriala b. expunerea la frig si umezeala c. fumatul d. vrsta naintata e. consumul de alcool (etilismul cronic) 31. Complicatiile precoce ale infarctului miocardic acut sunt: a. pericardita b. tulburarile de ritm ventriculare c. insuficienta cardiaca congestiva d. edemul pulmonar acut cardiogen e. embolii periferice 32. Arteriopatia obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare este mai frecventa la: a. barbati fumatori ( peste 40-50 ani ) b. femei fumatoare ( peste 40-50 ani ) c. barbati fumatori ( sub 40 ani ) d. barbati fumatori ( sub 30 ani ) e. barbati nefumatori ( peste 40-50 ani ) 33. Complicatiile hipertensiunii arteriale esentiale (cu valori mari) pot fi: a. disectia de aorta b. encefalopatia hipertensiva acuta c. embolia pulmonara d. accident vascular cerebral e. edemul pulmonar acut cardiogen 34. Manifestarea de dependenta principala n stadiile initiale ale arteriopatiei obliterante aterosclerotice este:

a. b. c. d. e.

cianoza picioarelor atrofia musculaturii membrelor inferioare atrofia unghiilor picioarelor durerea sub forma de claudicatie intermitenta absenta pilozitatii gambelor

35. Patognomonice pentru simptomatologia stenozei aortice sunt elementele: a. durerea precordiala b. sincopa de efort c. dispneea de efort d. palpitatiile rapide regulate e. palpitatiile rapide neregulate 36. Hipertensiunea arteriala secundara de cauza medicamentoasa poate fi produsa de: a. contraceptive orale b. furosemid c. corticosteroizi d. nefrix e. digoxin 37. Factorii majori de risc pentru cardiopatia ischemica includ: a. sedentarismul b. hipertensiunea arteriala c. obezitatea d. hipercolesterolemia e. antecedentele heredocolaterale cardiovasculare 38. Profilactic, la pacientii cu risc de tromboza venoasa profunda se administreaza: a. antiagregante plachetare b. tonicardiace c. diuretice d. anticoagulante e. vasodilatatoare 39. In faza de prespitalizare la pacientul n stare de soc cardiogen interventia principala a nursei a. b. c. d. e. presupune: administrarea de diuretice resuscitarea cardio-respiratorie administrarea de lichide per os administrarea de vasodilatatoare administrarea de antitermice

40. Pozitia pacientului n stare de soc cardiogen trebuie sa fie: a. la marginea patului

b. c. d. e.

n decubit lateral stng n decubit lateral drept n decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 30 asezat n fotoliu

41. Manifestarea de dependenta principala care atrage atentia nursei asupra infarctului miocardic acut este: a. hipertensiunea arteriala b. febra c. varsaturile bilioase d. durerea precordiala prelungita, atroce, cu stare de agitatie e. epigastralgiile nesistematizate 42. Pentru prevenirea aritmiilor ventriculare majore n infarctul miocadic acut se administreaza: a. antibiotice b. bronhodilatatoare c. calciu gluconic intravenos d. xilina e. sedative 43. La pacientul cu insuficienta cardiaca congestiva dieta este: a. hipersodata b. hiperlichidiana c. hiperkaliemica d. hiposodata e. hiperglucidica 44. In conduita de urgenta la pacientul n stare de edem pulmonar acut cardiogen (cu tensiune arteriala normala ), prima masura consta n: a. asezarea pacientului n pozitie seznda (scaun, fotoliu, la marginea patului) b. asezarea pacientului n decubit dorsal c. administrarea de antibiotice d. administrarea de bronhodilatatoare e. administrarea de antitermice 45. Morfina este indicata n tratamentul de urgenta al urmatoarelor afectiuni: a. astmul bronsic n criza b. edemul pulmonar acut cardiogen, astmul cardiac c. cordul pulmonar cronic decompensat d. BPCO acutizata e. starea de rau astmatic

46. Venesectia poate fi salvatoare n urmatoarele afectiuni: a. infarctul miocardic acut b. angina pectorala n criza c. edemul pulmonar acut cardiogen d. accidentul vascular cerebral e. stopul cardio-respirator 47. Modalitatea de aplicare a garourilor la radacina membrelor, la pacientul n stare de edem a. b. c. d. e. 48. Cauza a. b. c. d. e. pulmonar acut cardiogen este urmatoarea: la radacina celor patru membre schimbarea garourilor la interval de 1 ora numai la radacina membrelor inferioare la radacina a trei membre ( cu mentinerea pulsatiilor arteriale ) numai la radacina membrelor superioare cea mai frecventa a emboliei pulmonare este reprezentata de: bronhopneumonie tromboflebita profunda a membrelor inferioare pleurezia lichidiana masiva infarctul miocardic acut tuberculoza pulmonara activa

49. Manifestarea de dependenta principala la pacientul cu encefalopatie hipertensiva acuta consta n: a. astenie fizica b. parestezii c. precordialgii d. cefalee violenta cu varsaturi (centrale) e. anxietate 50. Primele masuri n cadrul resuscitarii cardio-respiratorii la pacientul n stare de stop cardio-respirator sunt reprezentate de: a. masajul cardiac extern b. monitorizarea EKG c. administrarea de furosemid intravenos d. ventilatia artificiala e. administrarea de propranolol 51. Sincopa de efort este o manifestare de dependenta caracteristica urmatoarei

valvulopatii: a. insuficienta aortica b. insuficienta mitrala c. insuficienta pulmonara d. stenoza aortica e. dubla leziune mitrala 52. Care dintre urmatoarele valvulopatii este cunoscuta ca o boala dispneizanta, cianozanta, embolizanta, hemoptoizanta, aritmogena ? a. stenoza aortica b. insuficienta aortica c. stenoza mitrala d. dubla leziune aortica e. insuficienta pulmonara 53. In cordul pulmonar cronic decompensat cu encefalopatie hipercapnica este contraindicata administrarea de: a. miofilin b. morfina c. brofimen d. furosemid e. nitropector 54. Este contraindicata asocierea tonicardiacelor ( digitalice ) cu: a. furosemid b. miofilin c. ampicilina d. nitroglicerina e. calciu intravenos 55. Care dintre urmatoarele semne si simptome reprezinta un semnal de alarma pentru intoxicatia digitalica ? a. diminuarea cianozei b. reducerea edemelor gambiere c. tusea seaca d. varsaturi, vedere colorata ( n rosu ) e. precordialgii usoare 56. La pacientul cu hemoragie digestiva superioara se poate administra: a. punga cu gheata n regiunea epigastrica b. heparina

c. trombostop d. fitomenadion e. venostat 57. Fumatul intervine n patogeneza ulcerului gastric prin: a. inhibarea secretiei gastrice de bicarbonat b. cresterea concentratiei de nitrati n sucul gastric c. favorizarea refluxului duodeno-gastric d. cresterea tonusului sfincterului piloric e. stimularea secretiei de pepsina 58. Care a. b. c. d. e. din urmatoarele medicamente au efect ulcerogen ? indometacin digoxin aspirina omeprazol prednison

59. Corticosteroizii pot induce ulcer gastric si duodenal prin urmatoarele mecanisme: a. reducerea circulatiei sanguine gastrice b. stimularea secretiei clorhidropeptice c. staza gastrica d. cresterea masei celulelor parietale e. inhibarea sintezei de prostaglandine 60. Care dintre urmatoarele boli se asociaza mai frecvent cu ulcerul gastroduodenal ? a. hipertensiunea arteriala b. ciroza hepatica c. emfizemul puolmonar d. pneumonia e. poliartrita reumatoida 61. Care dintre urmatoarele verigi patogenetice pot fi implicate n patogeneza ulcerului gastric ? a. staza gastrica antrala b. evacuarea gastrica precipitata c. infectia cu Helicobacter pylori d. aclorhidria e. cresterea sintezei de prostaglandine 62. Anemia din cancerul rectocolonic se datoreaza: a. sngerarilor din tumora

b. c. d. e.

sindromului de impregnare neoplazica scaderii aportului alimentar tuturor acestor cauze nici uneia din aceste cauze

63. HDS la pacientul cu ciroza hepatica se produce mai frecvent prin mecanismele: a. sindrom Mallory-Weiss b. ruptura de varice esofagiene c. ulcer gastric d. eroziuni esofagiene de reflux e. gastropatia portala hipertensiva hemoragica 64. Encefalopatia hepato-portala la un cirotic poate fi declansata de: a. dieta hiperprotidica b. dieta hiperlipidica c. hipokaliemie d. hemoragie digestiva e. tratament neurosedativ 65. Tratamentul encefalopatiei hepato-portale din ciroza consta n: a. interzicerea proteinelor b. administrare de antibiotice orale cu spectru larg c. administrare de lactuloza ( oral sau clisma ) d. tratament neurosedativ e. reechilibrare hidroelectrolitica 66. Hipoalbunemia din ciroza hepatica se explica prin: a. hipercatabolism b. insuficienta sintezei hepatice c. gastroenteropatie exudativa d. carenta proteica alimentara e. proteinurie 67. Tratamentul ascitei din ciroza hepatica se efectueaza prin: a. diuretice antialdosteronice (spironolactona) b. paracenteze repetate si n cantitate mare c. saluretice (diuretice tiazidice si de ansa) d. cura de sete e. perfuzii cu solutii hipertonice 68. La pacientul cu diaree n faza acuta sunt interzise: a. dulciurile concentrate b. dieta hidrica c. legumele si fructele (bogate n celuloza) d. supa de morcovi

e.

zeama de orez

69. Interventii nursing la pacientul cu constipatie: a. mobilizarea precoce b. dieta bogata n carne c. combaterea sedentarismului d. reducerea aportului de lichide, legume si fructe e. exercitii fizice care tonifica musculatura abdominala 70. Gravitatea varsaturilor se apreciaza dupa asocierea urmatoarelor simptome si semne: a. tegumente si mucoase uscate b. oligurie c. poliurie d. hipotensiune arteriala + tahicardie e. HTA + bradicardie 71. Alimentatia si reechilibrarea hidroelectrolitica la pacientul cu varsaturi n faza acuta se va efectua: a. pe sonda nazo-gastrica b. pe cale orala (per os) c. parenteral ( prin perfuzii) d. in functie de ionograme, pH, rezerva alcalina e. In functie de pierderi 72. Interventii nursing la pacientul cu hemoragie digestiva superioara (HDS) masiva: a. repaus strict la pat b. decubit dorsal (fara perna) c. mobilizare precoce (n primele ore) d. administrarea de medicatie anticoagulanta e. aplicarea unei pungi cu gheata n regiunea epigastrica 73. Interventii nursing la pacientul cu ulcer gastroduodenal n perioada dureroasa: a. asigurarea repausului fizic si psihic b. dieta de crutare gastrica c. mese frecvente ( 5-7 / zi ) si reduse cantitativ d. interzicerea consumului de alcool, a fumatului e. mese rare si abundente 74. In care dintre urmatoarele afectiuni ale aparatului locomotor este prezent Atg HLA B 27 ? a. reumatismul articular acut b. spodilita anchilozanta

c. poliartrita reumatoida d. lupusul eritematos sistemic e. boala artrozica 75. Artrita asimetrica a articulatiilor mari (saltanta, migratorie, fugace) este caracteristica urmatoarelor boli: a. poliartrita reumatoida b. spodilita anchilozanta c. reumatismul articular acut d. lupusul eritematos sistemic e. coxartroza 76. Artrita simetrica a articulatiilor mici ale minilor si picioarelor este caracteristica urmatoarelor boli: a. reumatismul articular acut b. poliartrita reumatoida c. spondilita anchilozanta d. lupusul eritematos sistemic e. boala artrozica 77. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la spondilita anchilozanta ? a. afectarea articulatiilor sacro-iliace b. prezenta factorului reumatoid c. prezenta atg. HLA - B 27 d. este mai frecventa la barbatii tineri e. este mai frecventa la femeile de vrsta medie 78. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la lupusul eritematos sistemic ? a. apare mai frecvent la femeile tinere b. apare mai frecvent la barbati de vrsta medie c. eritem n fluture dupa expunere la soare d. se trateaza cu saruri de aur + antiinflamatoare nonsteroidiene e. se trateaza cu corticosteroizi, imunosupresoare 79. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la reumatismul articular acut ? a. apare mai frecvent la vrstnici b. apare mai frecvent la copii si adolescenti c. afecteaza mai frecvent cordul d. afecteaza mai frecvent rinichii e. se trateaza cu penicilina G + aspirina prednison 80. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la poliartrita reumatoida ?

a. b. c. d. e. 81. Care a. b. c. d. e.

apare mai frecvent la femei apare mai frecvent la barbati Atg HLA - B 27 prezent factorul reumatoid prezent se trateaza cu saruri de aur + imunosupresoare dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la boala artrozica ? apare mai frecvent la persoanele tinere este mai frecventa dupa vrsta de 40-50 ani este o afectiune degenerativa a cartilajului articular reprezinta cea mai frecventa boala reumatica se trateaza cu saruri de aur + imunosupresoare

82. 0biectivele nursing la pacientii cu BPCO acutizata sunt. a. dezobstructia cailor respiratorii

b. combaterea infectiei c. cresterea PaCO2

d. prevenirea complicatiilor e. restrictia administrarii de lichide

83. Manifestari de dependenta la pacientii cu arteriopatie obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare sunt: a. cianoza gambelor

b. durere n molet cu caracter de claudicatie intermitenta c. diminuarea pna la disparitie a pulsatiilor la nielul arterelor pedioase si tibiale posterioare

d. diminarea pna la disparitie a pilozitatii gambelor e. prezenta varicelor hidrostatice

84. Interventiile nursing la pacientii cu insuficienta venoasa cronica constau n: a. mobilizarea precoce dupa interventii chirurgicale

b. administrarea de vasodilatatoare periferice

c.

mentinerea greutatii corporale optime

d. evitarea ortostatismului prelungit e. ntreruperea tratamentului anticoagulant si antiagregant

85. Principalele interventii nursing la un pacient cu varsaturi incoercibile cu risc vital sunt: a. izolarea pacientului ntr-o rezerva bine aerisita

b. ndepartarea protezei dentare c. administrarea medicatiei pe cale orala

d. asezarea capului pacientului spre stanga e. alimentatia pacientului pe sonda nazo-gastrica

86. Interventiile nursing la pacientii cu boala diareica acuta, forma severa, sunt: a. internarea pacientului ntr-o rezerva

b. notarea numarului si aspectului macroscopic al scaunelor n foaia de observatie c. recoltarea scaunului pentru coprocultura, coproparazitar, examen microscopic

d. dieta hidrica n primele 24-48 ore e. dieta bogata n legume si fructe proaspete n primele zile

87. Pregatirea pacientului pentru efectuarea paracentezei diagnostice si evacuatorii consta n: a. hidratarea pacientului nainte de efectuarea manevrei

b. explicarea necesitatii efectuarii paracentezei, pe ntelesul pacientului c. pregatirea materialelor pentru asepsie

d. determinarea grupului sanguin si Rh e. recipiente sterile pentru recoltarea lichidului de ascita, pentru paracenteza diagnostica

88. Interventiile nursing la pacientul n stare de colica biliara sunt: a. repaus absolut si ulterior, relativ la pat, n functie de starea generala a pacientului

b. regim de crutare biliara c. d. e. dieta bogata n alimente colecistokinetice administrarea medicatiei antialgice si antispastice, prescrisa de catre medic monitorizarea functiilor vitale este optionala

89. Interventiile nrsing la pacientul n stare de colica renala sunt: a. repaus la pat (initial absolut, ulterior relativ)

b. fortarea diurezei, n primele ore, prin administrarea de lichide si furosemid i.v. c. efectuarea tratamentului cu antispastice si antialgice, prescris de catre medic

d. efectuarea de urgenta, a urografiei i.v. e. efectuarea de urgenta, a ecografiei renale

90. Obiectivele si interventiile nursing la pacientul cu insuficienta renala acuta, n spital, sunt: a. restabilirea diurezei (ct mai repede posibil)

b. reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica c. reducerea nivelului ureei si creatininei serice

d. monitorizarea obligatorie a balantei hidrice ingesta / excreta e. monitorizarea functiilor vitale este optionala

91. Dieta pacientului cu insuficienta renala cronica n stadiul preuremic este: a. normosodata n absenta complicatiilor cardiovasculare

b. hiperproteica, bogata n proteine de origine animala c. cu aport lichidian fara restrictii

d. cu aport lichidian zilnic n functie de balanta hidrica ingesta / excreta e. cu eliminarea alimentelor bogate n potasiu

92. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de urmatoarele simptome si semne: a. balonari postprandiale

b. constipatie recenta, progresiva c. rectoragii si/sau hematochezie

d. transpiratii nocturne e. tenesme rectale

93. Conduita de urgenta n intoxicatia digitalica consta n urmatoarele interventii: a. continuarea administrarii de tonicardiac

b. ntreruperea tratamentului tonicardiac c. administrarea de clorura de potasiu

d. prevenirea tulburarilor de ritm e. administrarea de antibiotice

94. Care dintre urmatoarele boli sunt implicate n etiologia cordului pulmonar cronic ? a. stenoza mitrala

b. bronhopneumopatia cronica obstructiva c. d. e. tuberculoza pulmonara HTA primara cifoscolioza deformanta

95. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale, referitor la tamponada cardiaca ? a. acumulare brusca si n cantitate mare a lichidului n pericard

b. dispneea este proportionala cu cantitatea de lichid pericardic si rapiditatea acumularii

c. d. e.

nu necesita tratament de urgenta necesita internare n spital pentru pericardioceneza evacuatorie, de urgenta apare cu frecventa mai mare n pericarditele virale

96. Diagnosticul diferential al cancerului bronhopulmonar se face, n special, cu urmatoarele afectiuni: a. staza pulmonara din insuficienta cardiaca congestiva

b. tuberculoza pulmonara c. d. e. abcesul pulmonar chistul hidatic pulmonar pneumonia trenanta, recidivanta pe acelasi lob pulmonar

97. Referitor la arteriopatia obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare sunt reale urmatoarele afirmatii: a. etiologia este aterosclerotica

b. diminuarea sau absenta pulsatiilor la arterele pedioase si tibiale posterioare c. d. e. prezenta claudicatiei intermitente n stadiul II al bolii durerea in repaus apare n toate stadiile bolii aparitia gangrenei reprezinta stadiul IV al bolii

98. Referitor la infarctul miocardic acut (IMA) sunt reale urmatoarele afirmatii: a. IMA este consecinta obstructiei coronariene acute

b. durerea este atroce, violenta, sfsietoare c. durerea este localizata frecvent retrosternal, cu iradiere n umeri si brate

d. este obligatorie internarea de urgenta n spital (unitate de coronarieni) e. pacientul poate fi tratat numai la domiciliu

99. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice si de laborator: a. edeme palpebrale si la nivelul membrelor inferioare (albe, moi, pufoase)

b. hiperalbuminemie c. proteinurie 3,5g/m2/24h

d. hipoproteinemie cu hiposerinemie e. hiperproteinemie

100. Referitor la pleurezia neoplazica sunt reale urmatoarele afirmatii: a. sunt prezente celulele neoplazice n lichidul pleural

b. frecvent, lichidul pleural este n cantitate mica c. lichidul este frecvent, sanguinolent

d. lichidul pleural se reface rapid dupa toracocenteza evacuatorie e. frecvent, lichidul pleural este n cantitate mare

VARIANTE CORECTE DISCIPLINA: NURSING CLINIC MEDICIN INTERN 1.a,b,d. 2. a,d,e. 3. b,c,d,e. 4. b,d,e. 5. a. 6. a,b,d,e. 7. a,e. 8. e. 9. a,b,e. 10. a,b,c,d. 11. a. 12. a,c,d. 13. b,c. 14. d. 15. b,e. 16. a. 17. a,b,d,e. 18. d,e. 19. a,c,d. 20. b. 21. a,b,c,d. 22. d. 23. e. 24. a,b,c. 25. a,b,c. 26. c,d. 27. b. 28. a.b,d. 29. e. 30. c. 31. a,b,d,e. 32. a. 33. a,b,d,e. 34. d. 35. a,b,c. 36. a,c. 37. b,d. 38. a,d. 39. b. 40. d. 41. d. 42. d. 43. d. 44. a. 45. b. 46. c. 47. d. 48. b. 49. d. 50. a,d. 51. d. 52. c. 53. b. 54. e. 55. d. 56. a,d,e. 57. a,c,e. 58. a,c,e. 59. b,e. 60. b,c,e. 61. a,c. 62. a,b,c,d. 63. b,e. 64. a,c,d,e. 65. a,b,c,e. 66. b,d. 67. a,c. 68. a,c. 69. a,c,e. 70. a,b,d. 71. c,d,e. 72. a,b,e. 73. a,b,c,d. 74. b. 75. c. 76. b. 77. a,c,d. 78. a,c,e. 79. b,c,e. 80. a,d,e. 81. b,c,d. 82. a,b,d. 83. b,c,d. 84. a,c,d. 85. a,b,d. 86. a,b,c,d. 87. b,c,e. 88. a,b,d. 89. a,c,e. 90. a,b,c,d. 91. a,d,e. 92. b,c,e. 93. b,c,d. 94. b,c,e. 95. a,b,d. 96. b,c,e. 97. a,b,c,e. 98. a,b,c,d. 99. a,c,d. 100. a,c,d,e