Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FARMACIE (2011)
1. Sunt mecanisme fiziopatologice in astmul bronsic, cu exceptia: ()
A: cresterea rezistentei cailor aeriene
B: edemul peretelui bronsic
C: prezenta secretiilor bronsice vascoase
D: vasoconstrictia arteriala
E: contractia musculaturii netede
2. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin demonstrarea:
A: obstructiei ireversibile a cailor aeriene
B: obstructiei reversibile a cailor aeriene
C: scaderii capacitatii vitale
D: cresterii volumului rezidual
E: hipersensibilitatii la alergeni
3. La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea
muschilor respiratori accesori si prezenta pulsului paradoxal semnifica:
A: obstructia severa a cailor respiratorii
B: un tablou obisnuit intalnit in criza de astm bronsic
C: pneumonia
D: embolia pulmonara
E: asocierea infectiei
4. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre
urmatoarele teste:
A: Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene
B: Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni
C: Demonstrarea eozinofiliei in sange
D: Demonstrarea eozinofiliei in sputa
E: Demonstrarea cresterii IgE serice
5. Dintre catecolaminele utilizate in tratamentul astmului bronsic, cel mai
puternic efect bronhodilatator il are :
A: izoproterenolul
B: epinefrina
C: izoetarina
D: rimiterolul
E: hexoprenalina
6. Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a
receptorilor beta-adrenergici, utilizate in tratamentul astmului bronsic, este:
A: Inhalatorie
B: Intravenoasa
C: Intramusculara
D: Subcutanata
E: Orala
7. Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita
efectului :
C: Antiinflamatoarele nesteroidice
D: Antibioticele betalactamice
E: Antiinflamatoare steroidice
14. La examenul clinic la un pacient astmatic in criza gasim:
A: wheezing
B: hipersudoratie
C: hipersecretie apoasa nasoconjunctivala
D: jugulare turgescente
E: bradiaritmie
15. Anticolinergicele utilizate in tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:
A: actiunea lenta-in 60-90 de minute
B: aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut
C: existenta numai ca preparate injectabile
D: hepatotoxicitatea
E: contraindicatiile administrarii in afectiuni renale asociate
16. La pacientul astmatic in criza trebuie evitata administrarea de:
A: diuretice
B: sedative
C: betaadrenergice
D: antibiotice
E: antipiretice
17. Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la
bolnavii cu astm bronsic si sensibilitate la aspirina cu:
A: salicilamida
B: propoxifenul
C: fenilbutazona
D: salicilatul sodic
E: acetaminofenul
18. Efectul secundar principal al administrrii rezorcinolilor este:
A: tremor-ul
B: inducerea candidozei bucale
C: greata
D: torsada varfurilor
E: prelungirea conducerii la nivelul nodulului atrio-ventricular
19. In definitia astmului bronsic se subliniaza:
A: ca este o afectiune a alveolelor pulmonare
B: ca este o afectiune la nivelul laringelui
C: ca este o afectiune a cailor respiratorii
D: ca este o afectiune a interstitiului
E: ca este o afectiiune a cailor respiratorii si a interstitiului
20. Definitia astmului bronsic mentioneaza:
A: ca exista o reactivitate crescuta a cailor respiratorii
B: ca exista o reactivitate normala a cailor respiratorii
C: Inhibitia fosfodiesterazei
D: Inhibarea degranularii mastocitelor
E: Efect anticolinergic
35. Cu exceptia unuia singur urmatoarele medicamente folosite n terapia
astmului bronsic sunt foarte selective pentru tractul respirator si sunt lipsite
practic de efecte cardiace adverse:
A: Terbutalina
B: Fenoterolul
C: Saligeninele
D: Albuterolul
E: Metaproterenolul
36. Tratamentul cel mai eficient al episoadelor acute de astm se realizeaza prin
folosirea:
A: Beta -2 -agonistilor sub formade aerosoli
B: Agentilor stabilizatori ai mastocitelor
C: Corticoterapiei inhalatorii
D: Medicatiei anticolinergice
E: Corticoterapiei orale
37. Anticolinergicele utilizate n tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:
A: hepatotoxicitatea
B: aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut
C: existenta numai ca preparate injectabile
D: actiunea lenta-n 60-90 de minute
E: contraindicatiile administrarii n afectiuni renale asociate
38. Despre glucorticoizi nu este adevarat:
A: sunt bronhodilatatori
B: rolul lor major in astm este de a reduce inflamatia cailor aeriene
C: administrarea intravenoasa si orala de metilprednisolon produc
aceleasi efecte
D: doza initiala de inceput este de 60-80 mg metilprednisolon i.v la fiecare
6 ore
E: este recomandabil sa se inceapa o cura de glicocorticoizi orali simultan
cu cei inhalatori ,pentru a usura simptomele
39. Ce alterari ale parametrilor functionali se intalnesc in mod obisnuit in cursul
exacerbarilor acute de astm?
A: hipoxia
B: hipercapnia
C: scaderea VEMS-ului in jur de 30% din valoarea prezisa
D: scaderea compliantei pulmonare
E: cresterea volumului rezidual
40. Urmatoarele afirmatii legate de IZOPROTERENOL sunt false:
A: este un rezorcinol
B: este o catecolamina
C: este cel mai potent din grupul sau
C: macrofage
D: neutrofile
E: mastocite
48. LEUCOTRIENELE DETERMINA
A: contractia muschilor netezi
B: productia crescuta de mucus
C: edemul mucoasei
D: afectarea transportului mucociliar
E: distrugerea epiteliului cailor aeriene
49. ntr-o reactie inflamatorie intensa imediata apare:
A: bronhodilatatia
B: edemul general
C: congestia arteriala
D: congestia vasculara
E: edemul local
50. Poluantii atmosferici implicati in apari_ia astmului sunt:
A: monoxidul de carbon
B: dioxidul de azot
C: ozon
D: benzen
E: dioxid de sulf
51. Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia:
A: hipertrofia musculaturii netede bronsice
B: atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsice
C: edem al mucoasei bronsice
D: infiltrate limfocitare in peretele bronsic
E: ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsice
52. In astmul alergic se pot constata unul sau mai multe dintre urmatoarele
aspecte clinice sau de laborator:
A: Antecedente personale sau familiale de boli alergice
B: Leucocitoza
C: Eozinofilia
D: Cresterea IgE in ser
E: Teste de provocare pozitive la inhalarea unui antigen specific
53. Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot
induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de:
A: alergeni
B: infectii
C: factori profesionali
D: medicamente -aspirina
E: medicamente digoxin
54. Astmul profesional poate apare dupa expunerea la una sau mai multe
dintre urmatoarele noxe:
D: bronhoconstrictor
E: antitusiv
61. Astmul bronsic alergic se asociaza adesea cu:
A: urticaria
B: reactii cutanate de tip sclerodermie
C: niveluri crescute de IgA in ser
D: Eczema
E: istoric familial de boli alergice
62. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul
astmului bronsic sunt false:
A: au actiune lenta
B: au potenta foarte mare
C: sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea
bronhodilatatiei maxime
D: bromura de ipratropiu este contraindicata la pacientii cu afectiuni
cardiace
E: bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu
Neabsorbabil
63. Mentionati care din medicamentele urmatoare sunt evitate categoric in
astmul bronsic:
A: Opiaceele
B: Sedativele si tranchilizantele
C: Metotrexatul
D: Sarurile de aur
E: Blocantele beta-adrenergice
64. Astmul alergic se asociaza adesea cu:
A: Un istoric personal si/sau familial de rinite, urticarie si eczema
B: Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitiva la injectare
intradermica de extracte din antigenele aerogene
C: Niveluri crescute de IgE in ser
D: Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E: Rinoree purulenta
65. Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmului
A: se manifesta prin ingustarea localizata a unei bronsii
B: este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui
traheo-bronsic
C: bronhospasmul cedeaza intodeauna spontan si rapid
D: bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing
E: crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli
66. Astmul se caracterizeaza prin:
A: crize episodice
B: exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice
C: dispnee exclusiv nocturna
D: durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde
B: accese de tuse
C: accese de wheezing
D: accese de febra
E: accese de stridor
74. Dupa atac, bolnavul cu astm bronsic:
A: Are febra
B: Are frison
C: Pare ca isi revine complet
D: Poate prezenta o perioada de cateva zile cu un grad de obstructie
E: Poate prezenta un sindrom restrictiv reversibil la terapie
75. Flebotomia este indicata cand henatocritul are valori peste:
A: 35%
B: 40%
C: 45%
D: 50%
E: 55%
76. Care este sigurul mod sigur de a opri evolutia sidroamelor obstructive ale
cailor respiratorii?
A: oxigenoterapia de lunga durata
B: tratamentul inhalator cu braomuara de ipratropium
C: tratamentul antibiotic
D: abandonul fumatului
E: exercitiile fizice si nutritia
77. Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se
caracterizeaza prin urmatoarele elemente, CU EXCEPTIA:
A: tip constitutional astenic
B: folosirea muschilor respiratori accesori
C: tahipnee
D: hipersonoritate la percutie
E: exoftalmie
78. Urmatoarele elemente sunt caracteristice bolii pulmonare cronice
obstructive cu predominanta emfizemului, CU EXCEPTIA :
A: cresterea capacitatii pulmonare totale
B: tip constitutional astenic, cu pierdere ponderala evidenta
C: scaderea debitelor expiratorii maximale
D: hipercapnia
E: scaderea capacitatii de transfer a CO
79. Care dintre semnele de mai jos nu este caracteristic bolii pulmonare cronice
obstructive cu predminanta bronsitei :
A: scaderea severa a reculului elastic
B: agravarea hipertensiunii pulmonare in timpul efortului
C: prezenta unei capacitati de difuziune normale sau usor scazute
D: sputa purulenta, abundenta
E: hipertensiune pulmonara de repaus moderata sau severa
A: Fumatul
B: Factori genetici
C: Alcoolismul
D: Infectiile bronsice
E: Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
87. BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza in jurul varstei de:
A: 40 de ani
B: 50 de ani
C: 60 de ani
D: sub 40 de ani
E: peste 60 de ani
88. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin :
A: aparitia frecventa la copilul mic
B: aparitia la cei cu tuberculoza pulmonara
C: producerea unei spute mucoase
D: producerea unei spute purulente
E: tuse si dispnee suieratoare
89. Morfopatologia bronsitei cronice cuprinde :
A: hipertrofia glandelor producatoare de surfactant
B: hipertrofia glandelor din submucoasa cailor aeriene mici
C: hipertrofia glandelor din caile aeriene mari, cartilaginoase
D: infiltrate limfocitare in mucoasa
E: prezenta leucocitelor in submucoasa
90. Caracteristicile bolii pulmonare cronice obstructive cu predominenta
emfizemului sunt :
A: dispnee severa
B: episoade frecvente de infectii bronsice
C: hipertensiune pulmonara de repaus severa
D: capacitatea vitala crescuta
E: capacitate de difuziune normala
91. Tinta si sediul initierii inflamatiei in bronsita cronica este:
A: bronsiola terminala
B: bronsiola respiratorie
C: interstitiul pulmonar
D: epiteliul alveolar
E: bronhia principala si traheea
92. Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie :
A: cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi
B: cel putin 3 luni/ an, minimum 2 ani consecutivi
C: cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi
D: cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi
E: continua
93. BPOC de tip A - cu predominanta emfizemului (" pink-puffer")se
caracterizeaza prin :
A: cre_tera hematocritului
B: hipoxemie severa:
C: evolutie rapida spre cord pulmonar cronic
D: aspect radiografic de hiperinflatie, cord mic
E: tuse cu expectoratie abundenta, purulenta
94. In bronsita cronica, abandonul fumatului:
A: este mai facil la pacientii foarte motivati
B: determina reducerea ratei de declin a VEMS
C: este facilitat de folosirea inlocuitorilor de nicotina
D: are efect similar terapiei cu bronhodilatatoare
E: nu este eficient cand functia pulmonara este sever compromisa
95. In legatura cu BPCO cu predominanta bronsitei se pot afirma urmatoarele:
A: Debitele respiratorii maximale sunt invariabil crescute
B: Capacitatea pulmonar total este de obicei normala
C: Capacitatea vital este crescuta
D: Capacitatea vital este moderat diminuata
E: Exista o crestere moderata a volumului rezidual
96. Referitor la fumat, un factor de agravare a bronsitei cronice, se poate
afirma ca:
A: altereaza miscarile cililor epiteliului respirator
B: inhiba functia macrofagelor alveolare
C: imbunatateste considerabil functia respiratorie in general
D: contribuie la hiperplazia glandelor secretoare de mucus
E: stimuleaza antiproteazele
97. Tratamentul insuficientei respiratorii acute consta din urmatoarele procese
simultane:
A: exercitii fizice regulate ce aduc un beneficiu bolnavului
B: mentinerea unor niveluri acceptabile ale ventilatiei si oxigenarii
C: intreruperea oxigenoterapiei datorita inlaturarii stimulului hipoxic
D: tratamentul infectiei, aspirarea secretiilor si inlaturarea factorului
obstructiv
E: in prezenta malnutritiei, suplimentarea orala a dietei
98. Timpii expiratori sunt prelungiti in toate bolile obstructive pulmonare, din
cauza:
A: Rezistente crescute a cailor aeriene
B: Compliantei pulmonare crescute (emfizem)
C: Cresterii reculului elastic
D: Scaderii volumului rezidual
E: Contractilitatii crescute a diafragmului
99. Urmatoarele afirmatii cu referire la controlul infectiilor, bronhoconstrictiei si al
secretiilor sunt adevarate:
A: indepartarea secretiilor se face fortand pacientul sa tuseasca
B: beta-2 adrenergicele cresc viteza de transport a particulelor, pe
suprafata mucociliara
C: drenajul postural si percutia toracelui nu sunt recomandate
D: antibioticele cu spectru larg sunt recomandate daca germenii nu sunt
cunoscuti sau izolati
E: teofilina asociata bronhodilatatoarelor poate creste clearence-ul
Bronhopulmonar
100. Care dintre urmatoarele elemente contribuie la aparitia hipertensiunii
pulmonare in emfizem:
A: cresterea PCO2 arteriala
B: hipoxia alveolara
C: reducerea suprafetei totale de sectiune a patului vascular pulmonar
D: hipertrofia ventriculara dreapta
E: cresterea capacitatii reziduale functionale
101. GLANDELE PRODUCATOARE DE MUCUS SE GASESC IN :
A: caile resp mici
B: zonele centrale ale acinuli
C: bronhiolele
D: caile respiratorii mari
E: cartilaginoase
102. La pacientul cu BPOC, hipoxia cronica duce la :
A: vasodilatatie
B: vasoconstrictie
C: eritrocitoza primara
D: eritrocitoza secundara
E: cord pulomar cronic
103. Efectele secundare ale teofilinei chiar la administrri in limite
terapeutice -sunt:
A: insomnie
B: greata
C: varsaturi
D: tahiaritmii
E: nervozitate
104. Modificarea structurii pulmonare de tip emfizematos este un proces:
A: cu evolutie extrem de scurta
B: ireversibil
C: cu evolutie indelungata
D: reversibil
E: malign
105. Agentii anticolinergici folositi in tratamentul BPOC sunt :
A: atropina
B: aminofilina
C: prednisonul
D: bromura de ipratropiu
E: terbutalina
antibioticelor uzuale
E: Tratamentul cu antibiotice se demareaza prompt in cazul cresterii
volumului, vascozitatii sau a caracterului purulent al sputei
112. Conduita de baza in managementul BPOC presupune :
A: Vaccinarea anuala antipneumococica
B: Oprirea fumatului, ajutandu-ne eventual cu terapie de substitutie a
nicotinei
C: Administrarea preferentiala de izoproterenol in crizele bronhospastice
D: Corticoterapia sistemica cronica in doza maxima tolerata
E: Utilizarea de antibiotice eficiente contra germenilor secretanti de
betalactamza in cazul cresterii caracterului purulent sau a cantitatii zilnice
de sputa
113. Care din urmatoare sunt specifice BPOC-ului de tip emfizematos?
A: tusea apare dupa debutul dispneei
B: tuse apare inainte de debutul dispneei
C: dispnee usoara
D: dispnee severa
E: infectii bronsice frecvente
114. Care din urmatoarele sunt caracteristice BPOC tip bronsitic?
A: tuse dupa debutul dispneei
B: dispnee severa
C: dispnee usoara
D: tuse inainte de debutul dispneei
E: infectii bronsice frecvente
115. In plamanii pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva apar
urmatoarele modificari:
A: edemul
B: fibroza peribronsica
C: hipotrofia musculaturii netede
D: dopuri intraluminale de mucus
E: hipoplazia celulelor mucipare
116. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica
obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate:
A: capacitatea vitala este crescuta
B: volumul rezidual este scazut
C: capacitatea pulmonara totala este crescuta
D: debitele expiratorii maximale sunt diminuate
E: capacitatea plamanului de a transfera CO este crescuta
117. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica
obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate:
A: dispneea este severa
B: radiografia toracica arata un cord marit
C: hematocritul este intre 50 - 55 %
D: hipertensiunea pulmonara la efort este moderata
E: vasodilatator
158. Rezultatul presiunii arteriale crescute este:
A: infarctul cerebral
B: spasmul cerebral
C: hemoragia cerebrala
D: encefalopatia hipertensiva
E: edemul cerebral
159. Urmatoarele reprezinta masuri generale nemedicamentoase in
tratamentul HTA, cu EXCEPTIA :
A: reducerea aportului alimentar de sodiu
B: suplimentarea alimentatiei cu potasiu
C: restrictia aportului de colesterol si grasimi saturate
D: scaderea in greutate la supraponderali si obezi
E: evitarea efortului fizic
160. In HTA asociata cu diabetul zaharat cele mai utile antihipertensive sunt
A: alfablocante
B: diureticele tiazidice
C: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D: vasodilatatoarele
E: agentii antiadrenergici blocanti ganglionari
161. Losartanul este un medicament utilizat in tratamentul hipertensiunii
arteriale si face parte din clasa:
A: diuretice
B: antagonisti ai canalelor de calciu
C: blocanti de receptori beta-adrenergici
D: inhibitori de enzima de conversie
E: antagonisti ai receptorilor de angiotensina
162. La bolnavi cu hipertensiune arteriala doza de spironolactona este de:
A: 25mgde2-4oripezi
B: 20-80mgde2-3oripezi
C: 5-10 mg/zi
D: 100mgde2oripezi
E: 12,5 mg pe zi
163. La pacientii cu hipertensiune arteriala furosemidul se administreaza in
doza de: (pag. 1531)
A: 12,5-25 mg pe zi
B: 400mg pe zi
C: 20-80 mg de 2 - 3 ori pe zi
D: 5-10 mg pe zi
E: 1-3 mg pe zi
164. La care din urmatoarele diuretice se noteaza ca efect secundar
ginecomastia:
A: Tiazidice
B: Furosemid
C: Spironolactona
D: Triamteren
E: Amilorid
165. Indicati antihipertensivul care produce ginecomastie :
A: Clonidina
B: Metildopa
C: Rezerpina
D: Guanetidina
E: Trimetafan
166. Indicati medicamentul care apartine benzodiazepinelor:
A: Diltiazem
B: Verapamil
C: Nicardipina
D: Isradipina
E: Felodipina
167. Indicati medicamentul care apartine clasei fenilalchilaminelor:
A: Verapamil
B: Diltiazem
C: Amlidipina
D: Nicardipina
E: Isradipina
168. Care din urmatoarele droguri nu provoaca tuse:
A: Benazepril
B: Fosinopril
C: Losartan
D: Lisinopril
E: Captopril
169. Renina este o enzima secretata de celulele juxtaglomerulare relale si
care:
A: actioneaza asupra angiotensinogenului, transformandu-l in
angiotensina I
B: transforma angiotensina I in angiotensina II
C: inactiveaza angiotensina II
D: inactiveaza angiotensina I
E: transforma angiotensina II in angiotensina III
170. Factorii de risc asociati cu un prognostic nefavorabil al hipertensiunii
arteriale sunt:
A: fumatul
B: obezitatea
C: diabetul zaharat
D: rasa neagra
E: toate
171. In hipertensiunea arteriala pot apare urmatoarele semne
electrocardiografice:
A: supradenivelare ST in V1-V4
B: interval PR peste 0,20 sec
C: hipertrofie ventriculara stanga
D: hipertrofie ventriculara dreapta
E: hipertrofie biventriculara
172. In tratamentul hipertensiunii arteriale cele mai utilizate diuretice sunt:
A: diureticele de ansa
B: tiazidele
C: spironolactona
D: amiloridul
E: triamterenul
173. Doza orala zilnica recomandata in hipertensiunea arteriala de enalapril
este:
A: 2,5-5 mg
B: 5-10mg
C: 2,5-20mg
D: 2,5-40mg
E: 10-20 mg
174. Doza zilnica de amplodipina recomandata in hipertensiunea arteriala
este:
A: 2,5-5 mg
B: 2,5-10mg
C: 5-10 mg
D: 5-15mg
E: 2,5-15mg
175. La pacientii cu hipertensiune arteriala si cu o frecventa cardiaca
crescuta prima linie terapeutica o reprezinta:
A: nifedipina
B: betablocantele
C: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D: diureticele
E: antagonistii receptorilor de angiotensina
176. Presiunea sangvina este controlata cand are valori sub :
A: 120/80 mmHg
B: 150/90 mmHg
C: 140/90 mmHg
D: 130/80 mmHg
E: 130/90 mmHg
177. Verapamilul se administreaza in
A: hipertensiunea arteriala severa
B: hipertensiunea arteriala usoara-moderata
C: hipertensiunea arteriala si bloc atrioventricular gradul III
D: feocromocitom
E: adenomul Conn
178. Pacientul diabetic hipertensiv va fi tratat cu:
A: inhibitorii enzimei de conversie
B: betablocante
C: tiazide
D: metildopa
E: spironolactona
179. Care reactie adversa este caracteristica administrarii de inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei:
A: cefaleea
B: tusea
C: tahicardia
D: insuficienta cardiaca
E: hiperglicemia
180. Care dintre urmatoarele medicamente blocante ale receptorilor
betaadrenergici,
utilizate n tratamentul hipertensiunii arteriale, actioneazasi
direct prin scaderea rezistentei vasculare sistemice:
A: Propranololul
B: Metoprololul
C: Atenololul
D: Labetalolul
E: Acebutololul
181. Prazosinul:
A: blocheaza atat receptorii alfa2-presinaptici cat si alfa1-postsinaptici
B: produce frecvent hipotensiune marcata dupa prima doza
C: blocheaza selectiv numai receptorii alfa1-postsinaptici
D: blocheaza selectiv numai receptorii alfa2-presinaptici
E: produce mai putin hipotensiune posturala decat vasodilatatoarele cu
actiune directa
182. Minoxidilul-are urmatoarele caracteristici:
A: este un vasodilatator
B: este folosit in HTA usoara si moderata
C: este folosit in HTA severa
D: are forma de administrare atat orala cat si parenterala
E: produce hipertricoza semnificativa si retentie lichidiana
183. Despre inhibitorii enzimei de conversie putem sus_ine c:
A: inhiba generarea angiotensinei II care este un vasodilatator
B: inhiba generarea angiotensinei II care este un vasoconstrictor
C: grabesc degradarea bradikininei
D: incetinesc degradarea bradikininei
E: pot altera productia de prostaglandine
184. Metildopa:
A: blocheaza nervii simpatici si centrul vaso-motor
B: se administreaza 1500 mg i.v.
C: scade lent tensiunea arteriala moderata si severa
D: e contraindicata in feocromocitom si boala renala asociata cu
hipertensiunea
E: determina hipotensiune posturala
185. Care sunt vasodilatatoarele folosite in urgentele hipertensive:
A: labetalol;
B: digitala;
C: nitroprusiatul;
D: diazoxid;
E: nitroglicerina.
186. Care dintre urmatorii blocanti ai receptorilor betaadrenergici utilizati in
tratamentul HTA sunt cardioselectivi (beta1-blocante):
A: Timolol
B: Atenolol
C: Metoprolol
D: Labetalol
E: Acebutolol
187. Care din urmatorii agenti antiadrenergici utilizati in tratamentul HTA au
actiune predominant centrala:
A: Clonidina
B: Guanitidina
C: Guanfacina
D: Doxazosin
E: Metildopa
A: beta blocante
B: diuretice
C: hidralazina
D: metildopa
E: antagonistii canalelor de calciu
196. Notati obiectivele initiale ale tratamentului in hipertensiunea arteriala
maligna:
A: reducerea aportului de sare
B: corectarea complicatiilor medicale
C: reducerea presiunii diastolice cu 1/3 din cea ini_ial, dar nu sub 95
mmHg
D: reducerea drastica a tensiunii arteriale
E: aport suplimentar de K
197. Aparitia hipertensiunii arteriale la femei care consuma contraceptive
orale ar putea fi legata de:
A: sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina II
B: factori familiali
C: continutul estrogenic al contraceptivelor
D: stimularea sistemului simpatic
E: reducerea concentratiei de prostaglandine
198. Efectul antihipertensiv al agentilor antiadrenergici cu actiune centrala
s-ar datora:
A: scaderii fluxului simpatic
B: blocarii eliberarii de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergice
C: scaderii debitului cardiac si frecventei cardiace
D: blocarii receptorilor alfa postsinaptici
E: depletie volemica
199. Urmatoarele reprezinta motive de raspuns terapeutic slab la pacientii
hipertensivi
A: aport excesiv de sodiu
B: folosirea contraceptivelor orale
C: alimentatie bogata in potasiu
D: efecte medicamentoase antagoniste
E: forme secundare de HTA
200. Urmatoarele pot fi modalitati de prezentare ale pacientului cu HTA
maligna
A: poliuria
B: oliguria
C: cefaleea
D: varsaturile
E: asimptomatic
201. IECA sunt eficienti in urmatoarele cazuri
A: in HTA renala sau renovasculara
B: in HTA accelerata sau maligna
C: in stenoza bilaterala de artera renala
D: la gravide cu HTA
E: in HTA usoara
202. Despre antagonistii canalelor de calciu urmatoarele afirmatii sunt false,
cu EXCEPTIA
A: dihidropiridinele induc bradicardie reflexa
E: obezitatea
210. Care dintre urmatoarele modificari retiniene se intalnesc in
hipertensiunea arteriala:
A: vase retiniene palide, fara reflex
B: vase de neoformatie
C: hemoragii
D: exsudate
E: edem papilar
211. Care dintre urmatoarele afectiuni endocrine sunt cauze de
hipertensiune arteriala:
A: feocromocitomul
B: insuficienta corticosuprarenala cronica
C: sindromul Cushing
D: acromegalia
E: diabetul insipid
212. Factori de risc care indica un prognostic nefavorabil al HTA sunt
urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A: consum exagerat de alcool
B: sexul feminin
C: diabetul insipid
D: hipercolesterolemia
E: obezitatea
213. Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt
urmatoarele:
A: Clonidina
B: Metoprololul
C: Gallopamilul
D: Metildopa
E: Guanfacina
214. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor
beta adrenergici:
A: se indica in activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta
B: nu influenteaza metabolismul glucidic
C: poate precipita insuficienta cardiaca congestiva
D: se poate administra si in astm bronsic
E: inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie
215. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt
urmatoarele:
A: forme secundare de HTA
B: efecte medicamentoase sinergiste
C: doze inadecvate (mici)
D: pancreatita cronica
E: administrarea paralela a corticosteroizilor
216. Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele
antihipertensive:
A: metildopa
B: hidralazina
C: antagonistii canalelor de calciu
D: inhibitorii enzimei de conversie
E: nitroprusiatul
A: Lisinopril
B: Quinapril
C: Ramipril
D: Losartan
E: Felodipina
231. Indicati medicamentele care NUprovoaca tahicardie :
A: Nifedipina
B: Amlodipina
C: Felodipina
D: Diltiazemul
E: Verapamilul
232. Indicati medicamentele ce incetinesc conducerea atrioventriculara :
A: Nifedipina
B: Amlodipina
C: Felodipina
D: Verapamil
E: Diltiazem
233. Care sunt motivele pentru care diureticele tiazidice ar trebui sa joace
un rol mai restrins in tratamentul hipertensiunii artetiale:
A: Complianta redusa la tratament
B: Efecte adverse metabolice
C: O frecventa crescuta a aritmiilor cardiace
D: O frecventa crescuta a mortii subite
E: Producerea frecventa de hipotensiune ortostatica
234. Ce medicamente nu determina nici un efect advers asupra fatului:
A: Hidralazina
B: Metildopa
C: Nitroprusiatul
D: Captopril
E: Enalapril
235. Care dintre urmatoarele maresc suferinta fetala la o gravida
hipertensiva:
A: Restrictie severa de sare
B: Diuretice
C: Betablocante
D: Metildopa
E: Hidralazina
236. Care sunt obiectivele tratamentului la pacient cu hipertensiune
maligna:
A: Corectarea complicatiilor medicale
B: Scaderea presiunii diastolice cu o treime
C: Scaderea presiunii diastolice cu o treime, dar nu sub 95 mm Hg
D: Scaderea presiunii diastolice la 80 mm Hg
E: Scaderea presiunii diastolice la 90 mm Hg
237. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul hipertensiune
arteriale sunt adevarate:
A: Metoprololul se administreaza oral in doza de 25-150 mg de doua ori
pe zi
B: Timolulul se administreazaoral in doza de 20-120mg de doua ori pe zi
C: Nadololul se administreaza in doza de 5 mg zilnic
A: 5-10 secunde
B: 10-30 secunde
C: 1-5 minute
D: 15-30 minute
E: 4-6 ore
252. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in
urmatoarele zone, cu EXCEPTIA:
A: Epigastru
B: Brate bilateral
C: Umarul stang
D: Mandibula
E: Inferior de ombilic
253. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu:
A: IMA anterior
B: Bolnavi tineri
C: Diabet zaharat
D: IMA lateral
E: IMAdeVD
254. Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual in angina
pectorala este:
A: 80120mg
B: 0,3 0,6mg
C: 0,4 1,2 mg
D: 20-30mg
E: 60240mg
255. Regimul de administrare al metoprololului in angina pectorala stabila
este:
A: 50mgde4oripezi
B: 100mgde4oripezi
C: 25-200 mg de 2 ori pe zi
D: 25-200 mg de 4 ori pe zi
E: 200-400 mg o data pe zi
256. Angina pectorala stabila:
A: este instala mai putin de 2 luni si apare intotdeauna la eforturi de
aceeasi intensitate
B: apare intotdeauna la eforturi de aceeasi intensitate, dar si in repaus
C: apare la eforturi din ce in ce mai mici
D: apare de regula la eforturi de aceeasi intensitate
E: apare in repaus, de regula noaptea
257. Bradicardia sinusala in cursul infarctului muicardic acut se tratateaza
prin adminitrarea de:
A: adrenalina
B: atropina
C: izoproterenol
D: dopamina
E: noradrenalina
258. Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este:
A: embolia coronariana
B: tromboza coronariana
C: spasmul coronarian
288. Indicati caracteristicile cele mai tipice pentru durerea din infarctul
miocardic:
A: Intotdeauna se localizeaza in regiunea precordiala si iradiaza tipic in
membru superior sting pe marginea cubitala
B: Se localizeaza in regiunea centrala a toracelui si/sau epigastru
C: Ocazional iradiaza in brate
D: Nu iradiaza inferior de ombilic
E: Este adesea insotita de transpiratie, greturi, varsaturi
289. La debutul unui infarct miocardic durerea poate lipsi:
A: La pacientii cu diabet zaharat
B: La pacientii foarte tineri
C: La pacientii virstnici
D: La cei cu nivele crescute de homocisteina
E: La cei cu nivele crescute de acid uric
290. La examenul fizic al unui pacient cu infarct miocardicrecent instalat
eviden_iem:
A: Frecvent tegumente transpirate si extremitati calde
B: Puls si presiunea sanguina normale
C: Tahicardie si/sau hipertensiune
D: Bradicardie si/sau hipotensiune
E: Frecatura pericardica
291. Care din urmatorii agenti trebuie evitati in conditiile infarctului
miocardic acut:
A: Aspirina
B: Prednison
C: Indometacin
D: Ibuprofen
E: Hemisuccinat de hidrocortizon
292. Ce beneficii se noteaza prin folosirea pe termen lung a tratamentului
cu aspirina:
A: O reducere de 50% a riscului de infarct recurent
B: O reducere a emboliilor arteriale
C: O reducere a mortalitatii cardiovasculare
D: O reducere a riscului de accident vascular cerebral
E: La cei tratati cronic cu aspirina infarctul miocardic tinde sa fie mai mic
293. Care dintre urmatoarele NUreprezinta factori majori de risc pentru
ateroscleroza?
A: fumatul
B: hipertensiunea arteriala
C: HDL plasmatic crescut
D: hipofibrinogenemia
E: diabetul zaharat
294. Dezvoltarea placii aterosclerotice presupune:
A: nivel scazut al LDL plasmatic
B: disfunctia endoteliului vascular
C: interactiune anormala intre endoteliu si hematiile circulante
D: acumulare subendoteliala de celule si resturi celulare
E: acumulare subendoteliala de lipide anormale
295. Care dintre caracteristicile durerii sustin diagnosticul de angina
pectorala?