Sunteți pe pagina 1din 63

1 .Bronsita acuta este: a.

o inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesind de


obicei bronhiile ma ri si mijlocii si frecvent traheea; b. sindrom clinic caract
erizat prin tuse, cresterea secretiei bronsice; c. afectiune caracterizata prin
dilatarea bronhiilor mici si mijlocii si in fectarea lor. 2. Bronsita acuta poat
e fi provocata de: a. factori infectiosi; b. factori alergici: c. aer viciat pri
n scaderea de 02 sau excesul de C02. 3. Cele mai importante cauze favorizante al
e bronsitei acute sunt: a. frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de tutun,
eforturile vocale; b. frigul, umiditatea, alcoolismul, insuficienta cardiaca, c.
scaderea rezistentei organismului, frig, deformari toracice, denutritie. 4.Simp
tomatologia bronsitei cronice este caracterizata ds a. faza de coriza. faza de c
ruditate, faza de coctiune; b. tuse si sectie bronsica, cel putin 3 luni pe an;
c. frison unic, junghi toracic, febra. 5. Faza de cruditate in bronsita acuta es
te caracterizata prin: a tuse u scata, spasmodica; b. durere vie retrosternala;
c. tuse insotita de expectoratie mucoasa. 6. Faza de coctiune in bronsita acuta
este caracterizata prin: a. usoara ascensiune termica, jena la deglutitie; b. tu
se uscata spasmodica; c. tuse insotita de expectoratie, mucoasa sau mucopurulent
a. 7.Tratamentul simptomatic al bronsitei acute in faza de cruditate este reprez
ent at de : a. calmante ale tusei, antipiretice, analgetice; b. dezinfectante na
zo faringiene; c. expectorante. 8.In faza de coctiune a bronsitei acute tratamen
tul simptomatic consta in : a. corticoterapie; b. siropuri expectorante; c. baut
uri calde. 9 Tratamentul bronsitelor comice consta in: a. combaterea focarelor s
eptice, sinusale si rinofaringiene; b. corticoterapie; c. combaterea componentei
alergice, antibioterapie. 10. Ca tratament calmant al tusei in bronsita acuta s
e foloseste: a. Codenal, Tusarmag; b. Berotec, Ventalin; c. Bromhexin, Bisolvan.
11. Bronsita acuta poate fi provocata de urmatorii factori infectiosi, cu ex ce
ptia: a. haemophilus influentzae; b. streptococci, stafilococi, pneumococi, c. b
acilul Koch. 12. Bronsita acuta nu poate fi provocata de urmatorii factori: a. f
actori iritanti; b. factori alergici; c. factori imunologici. 13. Bronsita acuta
se intilneste frecvent in urmatoarele boli, cu exceptia: a. tuberculoza pulmona
ra; b. viroza respiratorie; c cancer bronho- pulmonar. 14. Urmatcarele substante
iritante nu pot determina aparitia unei bronsite a cute: a. azot;

b. fum de tutun; c. clor si amoniac. 15. Aspectul clinic de rinebronsita evoluea


za in : a. 2 faze; b. 3 faze; c. 4 faze. 16. Catarul rinofaringian din bronsita
acuta dureaza: a. 1-3 zile; b. 6-8 zile; c. 2-4 zile. 17. Componenta alergica di
n bronsita acuta se trateaza cu urmatoarele medica mente, cu exceptia; a. Nilfan
: b. Feniramin; c. M i of i lin. 18. Bronsita cronica este definita ca : a sindr
om clinic caracterizat prin tuse oermanenta sau intermitenta, insotita de creste
rea secretiilor bronsice; b. inflamatie acuta a mucoasei bronsice: c. afectiune
cronica caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijloc ii. 19. Caracteri
stic bronsitei cronice este: a. tuse 3 luni pe an, timp de 2 ani de la aparitie;
b. tuse, la inceput uscata, chinuitoare, urmata de expectoratie mucopurulen ta
abundenta; c. tuse uscata, chinuitoare, cu expectoratie viscoasa, albicioasa. 20
.Bronsita cronica apare mai frecvent la: a. femei peste 40 ani; b. barbati peste
40 ani; c. barbati peste 50 ani. 21 .Bronsita cronica este provocata de : a. fa
ctori iritanti, factori alergici; b. factori infectiosi; c. inhalarea unor pulbe
ri minerale sau organice. 22.Simptomele principale in bronsita cronica sunt: a.
tusea; b. expectoratia mucopurulenta; c. febra. 23. Care dintre urmatorii germen
i sunt raspunzatori de acutizaril bronsit a cronica: a. streptococ; b. Haemoplil
us infulumzae; c. Klebsiella. 24. Factorii iritanti in bronsita cronica sunt rep
rezentati de: a. tabagism, alcoolism; b. pulberi minerale sau organice; c. frig,
umezeala,curenti de aer. 25.In bronsita cronica expectoratia este de obicei: a.
mucopurulenta; b. viscoasa, albicioasa; c. rosie ruginie. Bronsita cronica afect
eaza: a. bronhiile mici; b. bronhiile mari, mijlocii; c. bronhiile mici si mijlo
cii. 27. Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor este dominata de a. tuse vio
lenta; b. dispnee; Medicinii generala c. expectoratie purulenta.

23. Infectia din bronsita cronica: a. poate fi microbiana sau virala; b. se gref
eaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterat de iritatia cronic a; c. poate fi
determinata de pneumococ. 29. Alergia din bronsita cronica: a. actioneaza prin
sensibilizare la pneumoalergeni; b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni
microbieni; c. nu este un factor cauzal. 30. Tusea din bronsita cronica are urm
atoarele caracteristici, cu exceptia ; a. apare la inceput dimineata si ulterior
permanent; b. se accentueaza-in anotimpul rece ; c. nu este insotita de expecto
ratie mucopurulenta; 31 .In bronsita cronica: a. bolnavul este de obicei afebril
; b. dispneea nu creste progresiv; c. cianoza apare precoce. 32.In bronsita cron
ica, ascultator se deceleaza: a. raluri ronflante si sibilante: b. raluri subcre
pitante; c. raluri crepitante si ronflante. 33. Explorarea functionala in bronsi
ta cronica evidentiaza: starea generala este buna; toracele nu este de aspect no
rmal; persista febra. 34. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza
: cresterea VEMS; semne de disfunctie ventilatorie obstructive; c cresterea debi
tului ventilator maxim pe minut. 35.Primele semne care anunta insuficienta respi
ratorie din bronsita cronica sunt : a. agitatia. transpiratiile profuse, anxieta
te, bradicardie, scaderea TA; b. somnolenta, transpiratiile profuse, tahicardia
si scaderea TA; c. agitatia. transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia,, _
cresterea T A. 36.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tab
loul clinic ae BPOC, care arata ca: a. procesul este difuz, extins si la bronhio
lele distale; b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii; c proces
ul nu est e extins si la bronhiolele distale. 37. Explorarea functionala in bron
sita cronica evidentiaza: a scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scader
ea VEMS; b semne de disfunctie ventilatorie restrictive; c. cresterea debitului
ventilator maxim pe minut, cresterea VEMS. 38. In bronsita cronica fiecare puseu
infectios accentueaza fenomenele obstr uctive prin: a. scaderea secretiei de mu
cus, relaxare bronsica; b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare
cardiorespiratorie ; c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. 39. In br
onsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele , cu excepti
a: a. agitatie si polipnee; b. somnolenta si transpiratii profuze; c. dispnee, e
ventual cianoza. 40. Astmul bronsic se defineste ca un sindrom clinic caracteriz
at prin: a. reducerea generalizata.variabila si reversibila a calibrului bronhii
lor; Medicina generala

b. crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante; c. dispnee insp


iratorie severa survenita brusc, polipnee zgomotoasa, raluri subcrepitante. 41.
Bronhostenoza din astmul bronsic se datoreaza: a. edemului mucoasei bronsice; b.
hipersecretiei bronsice; c. unui agent patogen. 42. Diagnosticul de astm bronsi
c se pune pe baza urmatoarelor criterii: a. dispnee paroxistica expiratorie si f
recvent vespero- nocturna; b. perturbari ale volumelor plamatice si ale debitulu
i expirator (in specia l scaderea VEMS); c. persistenta crizelor sub influenta c
crticoizilor si simpaticomimeticelor . 43. Factorii determinanti ai astmului bro
nsic sunt: a. alergeni alimentari, medicamentasi pulberi, craf b. toxici (gaze s
ufocante: clor, benzen, C02), c. infectiosi (bronsite, sinuzite). 44. Conceptul
de bron'nopneumonie cronica obstructiva nespecifica cupr inde: a. astmul bronsic
, bronsita cronica si ernfizemul pulmonar, b. astmul bronsic, bronsita cronica s
i edemul pulmonar acut, c. insuficienta respiratorie, astmul bronsic, pneumotora
xul. 45. Complicatiile bronsitei cronice sunt: a. obstructive si alergice; b. in
fectioase; c. respiratorii. 46. Astmul bronsic este: a. o boala; b. un concept;
c. un sindrom. 47. Etiopatogenia astmului se bazeaza pe : a. un teren atopic car
e presupune o reactivitate deosebita antigene; b. o hipersensibilitate bronsica
fata de doze minime de mediatori chimici; c. factori iatrogeni (hipen/olemie pri
n supraincarcarea sistemului vascular ). 48. Criza de astm bronsic se caracteriz
eaza prin: a. dispnee paroxistica bradipneica cu expiratie fortata, suieratoare;
b. tuse si expectoratie mucoasa filanta,eliberatoare; c. tuse uscata (in prima
faza) urmata de sputa spumoasa, aerata, rozata. 49.Semnele clinice caracteristic
e pacientului in criza de astm sunt: a. pozitie sezanda, capul pe spate si sprij
init in mini,ochii injectati,narile dilatate, jugulare turgescente; b pozitie sez
anda, toracele imp ins inainte, polipnee cu expir prelungit si tiraj, cianoza, t
ranspiratii profuse; c. pozitie sezanda cu g ambele atarnand, polipnee zgomotoas
a, sete de aer, turgescenta jugularelor. 50.In astmul bronsic se descriu urmatoa
rele forme clinice: a. astmul bronsic pur si astmul bronsic complicat; b astmul
bronsic extrinsic si astmul bronsic intri nsic; c. astmul cardiac, bronsita astm
atiforma, dispneea faringiana, dispneea ne vrotica. 51 .In cazul unui prim acces
de astm bronsic se intervine cu: a. simpaticomimetice; b. antispastice; c. bron
hodilatatoare. 52.Astmul cu dispnee continua se trateaza cu: a. bronhodilatatoar
e; b. corticoterapie in doze minime; c. miofilin. Medicina generala 53. In stare
a de rau astmatic se intervine de urgenta cu: a. hemisuccinat de hidrocortizon 2
5-100 mg i.v urmat de 200-400 mg/24

ore in perfuzii cu solutii de glucoza; b. oxigenoterapie; c. traheotomie.respira


tie asistata. 54.In tratamentul astmului bronsic de electie sunt: a. opiaceele,
tranchilizantele si neurolepticele; b. corticoterapia; c. antitusive. 55. Astmul
bronsic se complica cu: a. infectii bronhopulmonare; b. edem pulmonar acut; c.
emfizem pulmonar. 56. Educatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o
faca pacientul ui cu astm bronsic cuprinde: a. propaganda antitabagica; b. evita
rea expunerii la noxele respiratorii; c. respectarea igienei bucale si a tegumen
telor. 57.Insuficienta respiratorie acuta este : incapacitatea plaminilor de a f
ace fata schimburilor fiziologice de gaze ; prezenta unei colectii gazoase in ca
vitatea pleurala; inundarea brutala a alveolelor de catre un transuda!' sangvino
lent necoa gulat din capilarele pulmonare . 58.In cadrul insuficientei respirato
rii acute apare : a. hipoxie; b. hipercapnie; c. sindrom asfixie. 59. Insuficien
ta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de : a. infarctul mio
cardic; b. astmul cardiac; c. BPOC. 60.In etiologia insuficientei respiratorii a
cute intervine: a . o singura cauza, b. neaparat sa se nasca din parinti cu IRA;
c. o cauza multifactoriala . 51. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficie
ntei respiratorii acute su nt reprezentate de : a. stenoze functionale si organi
ce ale cailor aeriene superioare; b. edem pulmonar acut; c. alterarea functiei c
entrului respirator. 52. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracte
rizeaza pr in : a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie; b. polipnee; c. tahip
nee. 53. Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in : a. anemii,
stari de soc hipovolemic; b. intoxicatii cu CO, cianuri; c. intoxicatii cu barbi
turice. 64. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt
ase manatoare cu : a. tiuitul vintului ; b. zgomotul ce se aude cand se sufla i
ntr-un tub de sticla plin cu apa; c. zgomotul ce se aude cand frecam intre deget
e o suvita de par. 65. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acut
a pot fi a. rare si ample ; b. frecvente si superficiale ; c. nu apar modificari
ale amplitudinii miscarilor respiratorii. Medicina generala 66.Ce rol joaca tah
icardia in cadrul insuficientei respiratorii acute : a. apare ca fenomen compens
ator;

b. c. 57. cienta
este primul semn ce apare ; nu are semnificatie in IRA. Care sunt semnele clinic
e ce depind de cauza care a determinat insufi respiratorie acuta; hipersalivatie
; 'c uscaciunea gurii; c. hipersonoritate . 58. Cum trebuie asezat bolnavul cu i
nsuficienta respiratorie acuta centr u impiedicarea caderii inapoi a limbii : a
in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie b. in decubit ventral; c. in decubi
t lateral cu capul mai jos fata de trunchi. 69.In orice forma de insuficienta re
spiratorie acuta grava rara stiopaogeneza se aplica unele masuri terapeutice. Din
tre acestea distingem : a. pozitionarea pacientului in pozitie semisezanda sau s
ezanda ; o. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate in tifon; c
. intubatie orofaringiana cu canuia Guedel . 70. La un pacient cu insuficienta r
espiratorie acuta, la administrarea oxigenulu i , asistenta medicala trebuie ; a
. sa verifice debitul oxigenului ; b. sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 ap
a si 1/3 alcool etilic ); c. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului . 71
.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu : a. morfina; b. mio
filin 2-3 fiole in 24 ore, in caz de spasm bronsic ; c. HHC (100-300mg iv in per
fuzie ). 72. Insuficienta respiratorie acuta este : a. incapacitatea plaminilor
de a face fata schimburilor fiziologice de gaze ; b. prezenta unei colectii gazo
ase in cavitatea pleurala; c. inundarea brutala a alveolelor de catre un trans,u
dat sangvinolent necoagulat din capilarele pulmonare . 73.In cadrul insuficiente
i respiratorii acute apare : a. hipoxie ; b. hipercapnie; c. sindrom asfixie. 74
. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de : a. i
nfarctul miocardic; b. astmul cardiac; c. BPOC. 75.In etiologia insuficientei re
spiratorii acute intervine: a. o singura cauza; b. neaparat sa se nasca din pari
nti cu IRA; c. o cauza multifactoriala . 76. Cauzele de origine bronhopulmonara
a insuficientei respiratorii acute su nt reprezentate de : a. stenoze functional
e si organice ale cailor aeriene superioare ; b. edem pulmonar acut; c. alterare
a functiei centrului respirator 77. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta
se caracterizeaza pr in : a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie; b. polipne
e; c. tahipnee. 73 Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in :
anemii, stari de soc hipovolemic; intoxicatii cu CO, cianuri ; intoxicatii cu ba
rbiturice. 79. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante s
unt ase

manatoare cu : a. tiuitul vintului ; b. zgomotul ce se aude cind se sufla intr-u


n tub de sticla plin cu apa; c. zgomotul ce se aude cind frecam intre degete o s
uvita de par. 80. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot
fi: a. rare si ample ; b. frecvente si superficiale ; c. nu apar modificari ale
amplitudinii miscarilor respiratorii. 81. Ce rol joaca tahicardia in cadrul ins
uficientei respiratorii acute : a. apare ca fenomen compensator; b. este primul
semn ce apare; c. nu are semnificatie in IRA. 82. Care sunt semnele clinice ce d
epind de cauza care a determinat insufi cienta respiratorie acuta; a. hipersaliv
atie; b. uscaciunea gurii; c. hipersonoritate . 83. Cum trebuie asezat bolnavul
cu insuficienta respiratorie acuta pentr u impiedicarea caderii inapoi a limbii
: a. in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie; b. in decubit ventral; c. in
decubit lateral, cu capul mai jos fata de trunchi. 84.In orice forma de insufici
enta respiratorie acuta grava fara etiopatcgeneza s e aplica unele masuri terape
utice. Dintre acestea distingem : a. pozitionarea pacientului in pozitie samisez
anda sau sezanda : b. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate i
n tifon: c. intubatie orofaringiana cu canula Guedel . 85. La un pacient cu insu
ficienta respiratorie acuta la administrarea oxigenului , asistenta medicala tre
buie : a sa verifice debitul oxigenului; b sa asigure umidificarea oxigenului (2
/3 apa si 1/3 alcool etilic ); c. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului
. 36.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu ' a. morfina: b.
miofilin 2-3 fiole in 24 ore in caz de spasm bronsic ; c HHC (100-300mg iv in p
erfuzie ). 87. Contaminarea cu bacilul Koch se face: a. pe cale aeriana; b. pe c
ale digestiva; c. prin contact sexual. 88. Parunderaa bacilului Koch in organism
produce: a. sancru de inoculare; b. reactie pozitiva la tuberculina; c nu produc
e nici o leziune. 8'j Examenul bacteriologic al bacilului Koch: a. se face utili
znd coloratia ZiEHL- NIELSEN; b evidentiaza BK in coloratie galbe n pe fond verde
; c. evidentiaza BK sub forma de bastonase fine. 90 Bacilul Koch este sensibil l
a : a. uscaciune, frig; b raze ultraviolete; c. l a fierbere. 91.Factorii care c
ontribuie ia aparitia tuberculozei sunt: a. caracterul contami narii; b antibiot
erapia; c. corticoterapia. 92 Tuberculoza primara se defineste ca: a. infectie t
otdeauna endogena; b. aparitia complexului primar;

c. prognostic benign. 33.Leziunile provocate de tuberculoza sunt de tip: a. exsu


dativ; b. productiv; c. malign. 94.Primoinfectia TBC se defineste ca: a. debut c
u leziuni nodulare apicale; b. ansamblu de modificari clinice si anatomice la pr
imul contact cu bacilul Koch; c. prezenta complexului primar. 95.Sindromul de im
pregnare bacilara se manifesta prin: astenie, amenoree, subfebrilitate; reactie
cutanata la tuberculina; inapetenta, pierderi ponderale. 96. Complicatiile primo
infectiei sunt: a. perforatii ganglio-bronsice; b. bronho-pneumonii cazeoase; c.
pneumonie fibrocavitara. 97. Tuberculoza miliara se caracterizeaza prin : a. de
but brusc, cu febra 39 Celsius; b. aparitia nodulilor miliari egal dispusi in amb
ii plamani; c. diseminare pa cale sanguina a bacilului Koch. 93 Adenopatia trahe
o-bronsica este: a. forma aparte a tuberculozei, b. nu apare in absenta sancrulu
i de inoculare: c. evolutie tacuta, adesea fiind descoperita radiologie. 99. Exp
ectoratia in tuberculoza secundara este: a. mucopurulenta; b. cu aspect floconos
; c. redusa in perioada de stare. 100. Formele clinice ale tuberculozei sunt: a.
tuberculoza fibroasa; b. tuberculoza infiltrativa; c. tuberculoza cariochinetic
a. 101 Cardiopatia ischemica este: a. boala a arterelor coronariene; b. boala de
nod sinusal; c. sindrom ischemic. 102. Cardiopatia ischemica este cunoscuta si
sub numele de: a. ischemie miocardica de origine aterosclerotica; b. endocardita
bacteriana; c. ischemie periferica. 103. Clasificarea cardiopatiei ischemice re
comandata de OMS: a. forma ischemica ; b. forma dureroasa; d. forma nedureroasa.
Formele nedureroase (asimptomatice clinic) de cardiopatie ischemica prez inta :
a. modificari EKG ; b. manifestari clinice (insuficienta cardiaca, aritmii si b
locuri, moarte s ubita); c. manifestari simptomatice. Medicina generala '05 Forma
dureroasa a cardiopatiei ischemice cuprinde : a angina pectorala de efo rt; b i
nsuficienta cardiaca stanga ; c. sindromul intermediar si infarctul mioca rdic. <
06 Factori de risc in cardiopatia ischemica sunt: a. hipercolesterolemia. HTA. D
Z. obezitatea, dieta Nperglucidica; b. hipercolesterolemia, HTA, DZ. obezitatea,
dieta hiperlipidica; c. fumatul, stresurile emotionale, hipotiroidismui.

107. Cardiopatia ischemica are ca substrat leziona! si alte cauze in afar a ater
osclerozei: a. anginele pectorale si dislipidemiile : b. coronaritele. emboliile
sau anomaliile congenitale ale arterelor coronar e; c. infarctul miocardic. 108
. Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii dect femei le cu max
im de incidenta intre : a. 45-50 de ani ; b. 50-55 de ani ; c. 45-55 de ani. 109
. Manifestari clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare
normale prin : a. scaderea TA; b. scaderea debitului cardiac; c. marirea nevoilo
r metabolice. 110. Infarcul miocardic este provocat de: a. necroza ischemica a u
nei portiuni din miocard, prin obstruarea brusca a unei artere coronare; b. necr
oza ischemica in miocard prin obstruarea brusca a unei vene coronare ; c. dislip
idemie cu hipercolesterolemie. 1 l l.Principala cauza determinanta a infarctului
miocardic : a. hipercolesterolemia; b. ateroscleroza ; c. AVC ischemic. 112.Com
baterea durerii in IMA se face cu : a. algocalmin; b. mialgin; c. nitroglicerina
. 1 13.In IMA repausul va fi: a. absolut in primele ore si zile (2-3) ; b. parti
ala, deoarece nu toate formele de IMA au evoluti imprevizibila ; c. insotit de a
dministrarea de sedative . 114.In IMA simptomul cel mai caracteristic este : a.
dispneea; b. febra; c. durerea. 115.Perioada de stare in infarctul miocardic acu
t dureaza 4-5 saptamini si se ca racterizeaza prin : a. ameliorarea starii gener
ale; b. disparitia febrei, asteniei si normalizarea TA ; c mobilizarea bolnavulu
i. 115.Semne clinice esentiale in IMA: durerea; hipotensiunea; hipertensiunea.
117.Angorul pectoral este: a ateroscleroza coronariana ; b sindrom clinic ce tra
deaza o suferinta miocardic a, determinata de un dezechilibru intre necesitatea
de oxigen a muschiului inimi i si aportul coronarian ; c sindrom clinic ce trade
aza o suferinta coronariana. 118.Cauza determinanta a angorului pectoral include
: a. diabetul zaharat; b. ateroscleroza coronariana si cardiopatii valvulare; c
. coronarita reumatismala, coronarita rickettsiana, trombangeita obliteran ta. 1
19.Simptomatologia caracteristica a angorului pectoral e repezentata de: a. sufo
care nocturna si la eforturi mici ; b. durerea cu carater constrictiv ca "o ghea
ra'', arsura sau sufocare; c. durere variabila ca intensitate, de la durere sau
disconfort, ia dureri

atroce. 120. Precizarea diagnosticului in angorul pectoral se face pe baza : a.


simptomatologiei clinice ; b. EKG ; c. coronarografie-metoda de exceptie. 121. C
riza anginoasa e insotita de : a. palpitatii, varsaturi, dispnee, transpiratii;
b. palpitatii, transpiratii, paloare ; c. lipotimie, lipsa de aer, eructatii. 12
2.Sediul durerii in angorul pectoral : a. regiunea retrosternala mijlocie si inf
erioara ; b. regiunea precordiala; c. regiunea gitului, cu iradiere in mandibula
. 123. Durerea din angorul pectoral, bolnavul o poate indica: a. cu virful unui
deget; b. cu intreaga palma ; c. cu ambele palme. 124. Durata durerii anginoase
se incadreaza intre : a. de 2-3 min, mai rar pina la 10-15 min ; b. de 2-3 min,
mai rar pina la 15-20 min ; c. de 4-5 min, mai rar pina la 10-15 min. 125.In maj
oritatea cazurilor, criza anginoasa se instaleaza concomitent cu : a. efortul fi
zic .digestiv, emotional, etc , b. frigul este un factor precipitant al durerii
; c. caldura excesiva si expunerile solare 126.Testul clinic de diferentiere a d
urerii din angorul pectoral fata de cea din infarct si sindromul intermediar, co
nsta in : a. disparitia durerii dupa 2-3 min. in repaus la pat; b. disparitia du
rerii dupa administrare de mialgin ; c. disparitia durerii la administrarea de n
itroglicerina in 2-3 min. 127.In afara formei clasice de angor pectoral se descr
iu diverse forme ca: angina de efort; angina pectorala Prinzmetal (spontana sau
cu orar fix); angina pectorala instabila (sindrom intermediar). 128.Cauze favori
zante in angorul pectoral : a. hipotensiunea arteriala; b. crizele asmatiforme,
dispneea; d. DZ, HTA ischemica, tulburarile de ritm, administrarea unor medicame
nte, bolile aparatului digestiv, tabagismul. 129 Criza dureroasa in angorul pect
oral apare de obicei dupa: a. efort, emotii, mese copioase; b efort fizic, expun
eri solare; c. efort fizic, frig, cafea in exces, alcool. 130.Angorul pectoral a
pare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice dator ita: a. valvulopatiil
or; b. edemelor pulmonare repetate; c coronarelor stenozate. 131 .In spital se v
or elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazul
angorului pectoral prin : a. EKG si examen echocardiografic ; b. EKG si radiogr
afie pulmonara ; c. EKG si transaminaze, glicemie, leucocite. VSH, radioscopie t
oracica. 132.Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din impos
ibilitate a de a expulza : a. intreaga cantitate de singe primita si de a mentin
e un debit sanguin cor espunzator nevoilor organismului, in conditiile une; umpl
eri venoase satisfacato are ; b. cantitatea de aer primita si de a mentine un de
bit sanguin corespunzator nevoilor organismului ; c. cantitatea de singe primita
si de a mentine un debit corespunzator nevoi lor organismului, in conditiile ur
ei umpleri arteriale satisfacatoare.

133.Scaderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la . a. lipsa singe


lui in organe si tesuturi ; b. existenta, in exces, a singelui in organe si tesu
turi ; c. lipsa 02 in tesuturi si organe. 134.Clasificarea insuficientei cardiac
e dupa localizare este: a. insuficienta cardiaca stanga, dreapta, globala; b. in
suficienta cardiaca globala, unilaterala: c. insuficienta cardiaca bilaterala, g
lobala. 135.Insuficienta cardiaca are : a. IV stadii; b. III stadii; c. V stadii
. 136.Cauze determinante ale insuficientei cardiace sunt: a. cauze mecanice ce a
fecteaza miocardul : b. cauze mecanice ce afecteza dinamica cardiaca si ulterior
miocardul ; c. procesele inflamatorii si metabolice. 137.Factori precipitanti i
n insuficienta cardiaca, a. aportul mare de lichide ; b efortul fizic ; c. aport
ul mare de sodiu. 138 Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in i
nsuficienta cardia ca : a. scaderea debitului de umplere venoasa ; b. scaderea v
olemiei ; c. scaderea debitului cardiac. 139.Insuficienta cardiaca este decompen
sata cind semnele clinice apar : a. la efort; b. in timpul unui efort de intensi
tate mica ; c. la solicitari obisnuite si chiar in repaus. 140.insuficienta card
iaca este compensata cind: inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnu
ite ; inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite inima este cap
abila sa faca fata eforturilor mari. 141 .Simptomele functionale in insuficienta
cardiaca cronica stanga sunt: a. durerea si transpiratia ; b. dispneea; c tusea
. 1 Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a turgescenta jugularel
or si ritm de galop ; b hepatomegalie; c. edeme declive. 143 In insuficienta car
diaca tratamentul urmareste a reducerea muncii inimii prin activitate normala; b
reducerea muncii inimii prin repaus: c. controlul retentiei hidrosaline prin re
strictia aportului de -1 _i.1 Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a.
administrare de cortizon ; b. administrare de diuretice ; c. cresterea eficient
ei inimii cu preparate digitalice. ' 145 In cazul administrarii i.v. a furosemid
ului in insuficienta cardiaca, efec tul incepe in: a. 10 min. de la administrare
; b. 12-15 min. de la administrare ; c. 3-15 min. de la administrare. ! 146.Men
tionati cele mai folosite tonicardiace din tratamentul : insuficientei cardiace
: a. digitala ; b. strofantina ; c. furosemidul. : 147, HTA este: a. sindrom cli
nic caracterizat prin scaderea presiunii . sistolice si a cel ei diastolice, pes
te valori normale; b. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii i sin
gelui in arter e;

c. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a cele i di


astolice, peste valori normale. 1 148.In functie de cauza determinanta, HTA se c
lasifica in: ; a. HTA medie; b. HTA esentiala; c. HTA secundara. j 149.In stadiu
l al III -iea, HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor ; a. complicat
ii cardiace, coronariene; b. complicatii cerebrale si renale ; , c. complicatii
abdominale. 150.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii su
nt . a. vasoconstrictia arteriala ; b. cresterea continutului peretelui arteriol
ar in apa si sare c. vascdilatatia arteriala. '51 In forma maligna. HTA are evol
utie rapida, etapele fiind parcurse in : a. 5-10 ani ; b. 1-5 ani ; c. 1-3 ani.
152.Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : ascendentei ereditare hipe
rtensive ; aparitia unor puseuri tensionale trecatoare ; fara ascendenta eredita
ra. 153.In HTA benigna, complicatiile se datoreaza : a. trombozei cerebale ; b.
infarctului de mezenter; c. infarctului miocardic. 15- in HTA maligna se intilne
sc frecvent: a. aiabetul zaharat; b. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cer
ebrala ; c. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. '55 Semne cerebrale in
HTA maligna sunt: a. tulburari de comportament; b. cefalee occipitala, tulburar
i de memorie ; c oboseala, astenie, insomnie . Stopul cardio-respirator este det
erminat de : a pierderea constientei; b. oprire a respiratiei; c. oprirea respir
atiei si oprirea inimii . ' "v Stopul cardio-respirator corespunde cu: a moartea
clinica; b. moartea biolo gica; " nici un raspuns nu este corect. 1 = 5 in cazu
l unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea resoiratorie poate avea s
ucces in urmatorul interval de timp: a 1-5 minute; b. 2-7 minute; c. 3-10 sau ch
iar 12 minute. i 59 Etapele stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune:
a. stopul respirator este inevitabil urmat de stop cardiac in 20-30 secunde : b
. stopul cardiac este inevitabil urmat de stop respirator in 20-30 secunde : c.
stopul respirator si stopul cardiac apar in acelasi timp. 50.Moartea biologica s
e caracterizeaza prin : a. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei; b
. leziuni ireversibile in creier si in alte organe ; c. midriaza fixa. cornee op
aca si aparitia petelor cadaverice. ici.in cazul unui stop cardio-respirator put
em intalni urmatoarele semne clinice : a. oprirea miscarilor respiratorii, torac
ice si abdominale; b. incetarea batailor inimii, absenta pulsului la artera caro
tida; c. mioza cu globi oculari mobili. 162.Eliberarea cailor aeriene este sufic
ienta pentru ca victima sa-si reia respi ratia: a. deseori;

b. intotdeauna; c. niciodata. 153.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. abs


enta miscarilor respiratorii normale, dispnee zgomotoasa; b. lipsa curentului de
aer la nas sau gura : c. torace si abdomen imobile. 164.In cadrul manevrelor de
resuscitare a stopului cardio-respirator pipele orof aringiene, cat si cele naz
ofaringiene se pot introduce: a numai la bolnavii cons tienti; numai la bolnavii
inconstienti, indiferent de starea de constienta a bolnavului. 165.Introducerea
pipelor oro- si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constie nti: a. dispnee
; b. reflexe periculoase de tuse, varsaturi: c. balans intre torace si abdomen.
156.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a. se aplica o sing
ura lovitura usoara cu pumnul, de la o inaltime de 20-32 cm, in mijlocul regiuni
i presternale; b. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie ar
tificiala; c. intubatie oro-traheala. 167 Compresiunea din masajul cardiac exter
n se face: a. pe 1/3 inferioara a sternului; b. spre apendicele xifoid;' c. pe c
oaste, in stanga sternului. i 33.Frecventa compresiunilor in masajul cardiac ext
ern este de : a. 60-70/min, la adulti; b. 80-100/min, la copii mici; c. peste 12
0/min la adulti, pentru reluarea functiei respiratorii cat mai r epede. : 1 ; :n
/ : 1 Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se n prin:
i aparitia pulsului la vasele mari; b disparitia midriazei si recolorarea tegum
e ntului; ' disparitia miozei . ''ti indicatiile masajului cardiac extern sunt:
1 leziuni grave ale peretelui to racic cu fracturi costale, i cclie gazoasa masi
va; Medicina generala b. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;
c. malformatii ale oaselor cutiei toracice. 171 .Edemul pulmonar acut apare prin
inundarea brutala a alveolelor: a. de transudat sanguinolent necoagulabil; b. d
atorata ruperii capilarelor pulmonare: c. provocata de cresterea presiunii sngelu
i alveolocapilar. 172. Edemul pulmonar acut se clasifica dupa etiologie: a. de n
atura anafilactica; b. de natura cardiogena; c. de natura lezionala. 173 Edemul
pulmonar acut este declansat de : a. insuficienta vebtriculara stanga; b. hipert
ensiune arteriala; c. preinfarctul miocardic . 174. Edemul pulmonar acut leziona
l este provocat de : gaze sufocante toxice; cauze neurologice; tulburari de rimt
cardiac paroxistice. 175. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: d
ispnee intensa, severa, brusca; expir greu, zgomotos;

respiratie polipneica zgomotoasa. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cu


prinde: se aspira secretiile si se curata orofaringele; se aplica garouri la rad
acina a trei membre; oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. 177. Tra
tamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: digitalice; diuretice; dop
amina. 178. In tratamentul edemului pulmonar acut cu FA scazuta sunt contraindic
ate: morfina, hipotensoare: dopamina. 179. Tratamentul in edemul pulmonar acut t
oxic cuprinde : scoaterea pacientului din mediu nociv, oxigenoterapie pe sonda e
ndotraheala ventilatie artificiala. 130. Tratamentul in edemul pulmonar acut bac
terian este: a. morfina, corticoterapie; b. antibiotice, tonicardiace; c. oxigen
oterapie. '31. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. sangerare
300-500 ml : b. diureza osmotica; c. anticoagulante. '. 32. Tratamentul in edem
ul pulmonar acut la inecati cu apa de mare a. sangerare 300-500 ml; b. aextran 7
0; c. oxigenoterapie. ' :2 Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremie
i este: a oxigenoterap ie; b aerosoli antispumanti; c morfina. - Clasificarea EP
A lezional este: a. de cauze toxice; b de cauze uremice; c card iogen. cremul pu
lmonar acut de cauza toxica este provocat de : a intoxicatii cu CO: b i ntoxicat
ii organo-fosforice; c intoxicatii cu plumb. : Edemul pulmonar acut infectios es
te provocat de : a gripa: b. infectii pulmonare; c. SIDA. !Edemul pulmonar acut
de deglutitie apare la : a. comatosi; b. paraplegici; c copii mici. 133 Edemul p
ulmonar acut iatrogen este provocat de : a. perfuzii; b transfuzii: c. alimentat
ie neadecvata. 139. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. EPA cardi
ogen; b. EPA uremie; c. EPA infectios. 190. Oxigenoterapia in EPA este: a. contr
aindicata, deoarece creste presiunea in alveole: b. se practica pe respiratie as
istata; c. se administreaza numai dupa umiaificare . 191. Ulcerul gastro-duodena
l este boala caracterizata prin aparitia unei ulce ratii: a. pe stomac si portiu
nea superioara a duodenului ; b. pe partea inferioara a es ofagului sau ansa ana
stomotica a stomacului operat; c. pe stomac si portiunea inferioara a duodenului
. 192. Durerea in ulcerul gastroduodenal se caracterizeaza prin: a. periodicita
te; b. ritmicitate; 176.

c. continuitate ; 193. Ulcerul gastro-intenstinal se manifesta prin a. varsaturi


postprandiale cu continut alimentar ; b. pofta de mancare scazuta; c. pirozis.
194. Examenele efectuate pentru stabilirea diagnosticului de'ulcer gastro-int en
stinal sunt: a examen radiologie; b. gastroscopie ; c. ecografie . 195. Ulcerul
duodenal se caracterizeaza prin: a. durere nocturna; b. durere postprandiala; c.
foame dureroasa . 195. Ulcerul gastro-duodenal este mai frecvent la: a. barbati
; b. femei; c. varsta de 20-50 ani . 197. Conditiile necesare pentru aparitia u
lcerului gastroduodenal sunt reprezent ate de : a. slabirea factorilor de aparar
e; d. intarirea factorilor agresivi; c. scaderea secretiei peptice . 3 Autodiger
area mucoasei sub actiunea sucului gastric, cauza a :emlui gastroduod enal, sta
la baza teoriei : a mecanice ; b clorhidroptice; o inflamatorii . Durerea in ulc
erul gastroduodenal poate fi calmata de : a ingestia de alimente; : ingestia de
substante alcaline (bicarbonat de sodiu); inhibitori de antirecept ori H2. Medic
ina generala Senzatia de foame dureroasa" apare in : a ulcerul duodenal; b. ulce
rul micii curburi ; c. ulcerul juxtacardial. 2 ' Diagnosticul de certitudine al
ulcerului gastro-duodenal perfor ^e sprijina pe. a antecedente ulceroase; b. car
acterul durerii si fenomenele digestive; c. disparitia matitatii hepatice, punct
ia abdominala pozitiva si prezenta p neumotoraxuiui. 202. Diagnosticul prezumtiv
clinic de perforatie ulceroasa se sprijin a. caracterul durerii, semnele de per
itonita si antecedentele ulceroase; b. caracterul durerii si fenomenele digestiv
e; c. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive. 203. Cea m
ai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duoden este: a. in organele di
n vecinatate; b. perforatia acoperita; c. in peritoneul liber. 204. Perforatia a
coperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a.
cand orificiul de perforatie este mic si suplu; b. cand orificiul de perforatie
se face pe un ulcer netratat; c. cand orificiul de perforatie se deschide in st
omacul plin. 205. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, fo
rmnd asa- zisu l "abdomen de lemn ', se intalneste in: a ocluzia intestinala; b.
apendicita acuta; c. ulcerul duodenal perforat 205.Daca un bolnav se prezinta in
urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca o "lovitura de pumnal", cu ir
adiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie , accelerarea pulsului, imobilit
atea respiratiei in etajul abdominal superior, n e gndim la: pancreatita acuta;

apendicita acuta perforata; ulcer gastro-duodenal perforat. E se transmite pe ca


l 207. Hepatita virala A, a. parenterala: b. digestiva: c. respiratorie. ) Pi he
patita virala B, C si D se transmite pe ca! a. digestiva; b. parenterala; c. sex
uala . >3 Hepatitele acute virale sunt boli infectioase. fiind obligatorie a dec
larare nominala ; b izolare in spital; <; declarare numerica, lunar. 'ur .-Horii
cronici de virus hepatitic sunt in hepatita A, hepatita B, hepatita C. ' ;ns^;e
a neiatrogena a virusului hepatitei B se face prin ' Mdf1echiura, tatuaj , barbi
erit, circumcizie contact intim, sarut, digestiv. 2'2 Incubatia in hepatita A es
te de : a. I saptamana: b. 2-6 saptamani; c. 6 luni. 213 Incubatia in hepatita B
este: a. 10 zile; d 2 saptamani; c. 45 zile - 6 luni . 2 i- Litiaza biliara est
e o afectiune provocata de : a. dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula ; b
. dezvoltarea de calculi in caile biliare extra sau intrahepatice ; c. formare d
e calculi in canalul Wirsung. 215.Litiaza biliara este mai des intilnita la: a.
barbati dect la femei; b. femei dect la barbati; c. tineri sub 30 de ani. 215.Fact
orii favorizanti ai litiazei biliare sunt; a. sedentarismul ; b. abuzul de grasi
mi si proteine ; c. abuzul de antibiotice cu eliminare biliara 217. Staza in lit
iaza biliara se realizeaza prin : a. cbstructii cistice sau oddiene ; b. sarcina
; c. tumori ale organelor de vecinatate . 218. Forma latenta a litiazei biliare
se manifesta prin : a. senzatie de plenitudine in hipocondrul drept; b. jena du
reroasa in hipocondrul drept; c agitatie, transpiratii si extremi tati reci. 2 1
9.Examenele de laborator in litiaza biliara arata a. hiperbilirubinemie ; b. hip
ercalcemie ; c. hipocolesterolemie. Examenele radiologice care deceleaza litiaza
vezicular sunt: a. colecistografia; b. cistografia ; c. duodenocolecistografia .
221. Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt
: a. piocolecist ; b. hepatita cronica colostatica; c. angiocolita acuta . 222.
Masurile profilactice in litiaza biliara sunt reprezentate de : a. evitarea abuz
urilor alimentare ; b. evitarea ortostatismului prelungit;

c. tratarea corecta a tulburarilor endocrine . 223. Dieta unui pacient cu litiaz


a biliara consta in : a. reducerea consumului de grasimi; b. evitarea consumului
de alimente si lichide prea reci; c. regim hipoglucidic. 22-1 Tratamentul medic
amentos in litiaza biliara consta in : a. administrarea de antispastice, coleret
ice; b. administrarea obligatorie de antibiotice ; c. administrarea de laxative
in caz de constipatie persistenta. Ir litiaza biliara tratamentul hidromineral :
a este recomandat imediat dupa ult ima colica, c se recomanda la 1 luna de la u
ltima colica ; - nu este recomandat. ? -: ri.-cjrcsficul diferential al litiazei
biliare se face cu: a ocluzia intesti nala: b colecistita cronica necalculoasa:
c duodenite si gastrite cronice . 22~7 Complicatiile litiazei biliare la nivelul
ficatului pot fi reprezentate ce a. hepatita cronica colostatica; b. hepatita s
upurata difuza; c. ileus biliar. 22- La nivelul tubului digestiv litiaza biliara
poate ca urmatoarele plicatii : a pancreatita acuta hemoragica: b. ileus biliar
; c. tulburari functionale la nivelul pilonului. 229 Colica biliara se manifesta
prin; a. durere acuta violenta in hipocondrui arapi: b. durere violenta in epig
astru: c. durere in omoplatul drept si umarul drept. 230.Cauzele aeclansarii col
icii biliare sunt: a. prezenta calculilor in caile biliare intra si extrahepatic
e; b calculi in rin ichiul drept; c. calculi in vezicula biliara. 2.31 Alte cauz
e de declansare a colicii biliare pot fi reprezentate de : a. infi amatia acuta
a peretelui vezicii biliare: b parazitoza intestinala; c. aiskinezi a biliara. 2
32.Simptomatologia colicii biliare este reprezentata de : a. durere in hipocondr
ul drept sau epigastru ; b, greturi, varsaturi cu continut alimentar sau bilios
c tulburari majore d e tranzit intestinal 233.In colica biliara pentru calmarea
durerii se administreaza : morfina; nitroglicerina; scobutil compus, 234 Pentru
reducerea inflamatiei si combaterea infectiei, in colica biliara este indicat :
a. administrarea de antibiotice, b. aplicarea pernei electric in regiunea hipoco
ndrului drept; c. aplicarea unei pungi cu gheata pe hipocondrul drept. 235.In co
lica biliara interventia chirurgicala este obligatorie, cu exceptia ' a. la debu
tul colicii; b. in peritonita biliara; c. dupa 24-36 de ore de ia debut, cand fe
nomenele nu ceaeaza 236. Ciroza hepatica este: a. suferinta acuta a ficatului; b
. disfunctie hepatocitara; c. suferinta cronica cu evolutie progresiva. 237. Cau
zele declansarii cirozei hepatice sunt: a. infectioase; b consum excesiv de alco
ol; c. cauze dismetabolice. 233. Ciroza hepatica apare preponderent; a intre 45
- 60 ani ; b la femei ; c la barbati.

' .butul cirozei hepatice se manifesta prin: a sindrom asteno-nevrotic; b fenome


ne hemoragipare; sindrom meningian. 24 , Bolnavul diagnosticat cu ciroza hepatic
a prezinta: a. icter; b. facies vultuos ; c ascita. 24 ! Edemele unui bolnav cu
ciroza hepatica : a. sunt albe, moi; b sunt cianotic e numai periferic: c. insot
esc ascita. 242 Pacientul cu ciroza hepatica prezinta: a. stelute vasculare si e
ritroza ; b. hipertensiune portala ; c. scaderea TA. 243.Formele clinice ale cir
ozei hepatice sunt: a. ciroza ascitogena; b. ciroza hiperslenomegalica; c. ciroz
a biliara tertiara . 244 In tratamentul igieno-dietetic al cirozei hepatice, in
functie de gravitate, este obligatoriu : a. repaus la pat; b. interzicerea sosur
ilor, condimentelor, prajeliior: c. regimul hiperlipidic. 245. La un bolnav cu c
iroza hepatica care se exteriorizeaza prin hematemeza s au melena, se efectueaza
: a. administrare hemostatice ; b. aplicarea sondei Blackmore; c. administrarea
citostaticelor 246. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. deterio
rarea rapida a functiei renale de excretie, ci. hiperazotemie si oligurie sau an
urie; b. scaderea treptata a cantitatii de urina eliminate pana la anurie; c. an
urie temporara, de cateva minute pana la 2-3 ore. 247.Semnul esential al insufic
ientei renale acute este oliguria pana la anurie: nicturia, Medicina generala di
ntre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in 253 Cai Y\ disuria. er
ea insuficientei renale acute? a. calculoza ureterala bilaterala; b tumorile d e
vecinatate afectand ambele uretere; c. glomerulonefrita. 243. La pacientul cu i
nsuficienta renala acuta este contraindicata: , pr9Venir ea hiperhidratarii in i
nsuficienta renala acuta se a. fortarea diurezei prin administrarea de lichide a
bundente, b. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator
; c. combaterea varsaturilor. a. fortarea diurezei prin administrarea de lichide
abundent r-miu K ontroleaza zilnic: a. pulsul arterial; b. temperatura; c. greu
tatea corporala, 243 in insuficienta renala acuta diureza este : a. sub 400ml ur
ina/zi; b. sub 50ml urina/zi; c. peste 1000ml urina/zi. 250. in insuficienta ren
ala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor

in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrclitic vor fi stabilite; a. in fun


ctie de ionograma; b de catre medic ; c. in functie de examenul sumar de urina.
251 Interventiile asistentei medicale Ia un pacient cu insuficienta i .-nala acu
ta constau in : a efectuarea bilantului hidric: o diminuarea catabolismului pro
teic prin epurare oxtiarenala hemodializata si dializa peritoneala; nplkntii cal
de in regiunea lo mbara . 40 :'".w;iUa renala acuta, diureticele se vor administ
ra: -l 'lupa corectarea volem iei; nainte de corectarea volemiei; dupa administra
rea de vasodilatatoare. 255.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diu
reza este pastrata. defi citul calitativ consta in: a. hematurie; b. izostenurie
; c. hipostenurie. 255.Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta s
urvine ca urmare a: , a. reducerii filtratului giomeruiar; b. scaderii reabsorbt
iei tubuiare ; c. reducerii permeabilitatii glomerulare. 257.Care dintre urmatoa
rele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta ren ala acuta? a. tahicard
ie; b. aritmii; c. bradicardie; .258.In insuficienta renala acuta cresc proporti
onal cu agravarea ifunctiei rena le: I a. calcemia; j b. acidul uric; c. uree sa
ngvina. i 41 j259.Suprimarea brusca a functiei renale se intalneste in: I a. ins
uficienta renala acuta; 262.Uremia este stadiul terminal al : a. insuficientei r
enale cronice ; b. pielonefritei cronice ; c. pielonefritei acute. 263.In faza d
e izostenurie, densitatea urinei oscileaza intre : a. 1017-1020; b. 1015-1017; c
. 1010-1011. 264. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a
. nicturia ; b. disuria ; c. poliuria. 265. Care dintre urmatoarele tulburari me
tabolice se intalnesc in insufici enta renala cronica ? a. hipolipidemie ; b. hi
perlipidemie ; c. hiperlipoproteinemie. 266.In retentia azotata intalnim in snge
valori crescute al(; ureei sanguine ; creatininei sanguine ; 259.In insuficienta
renala cronica urinile sunt: a poliurice si palide ; b. disurice si hematurice
: c. poliurice si hpercrome. 270.Poliuria insotita de hipostenurie si ulterior d
e izostenurie este simptomul principal in : a infectii urinare ; b. insuficienta
renala cronica ;

c. adenomul de prostata. 271 .Analiza sngelui in insuficienta renala cronica pune


in evidenta : a. anemia si unele tulburari hemoragice ; b. valori crescute ale
ureei si creatininei ; c. valori scazute ale ureei si creatininei . 272.Care din
tre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru .insuficienta renala croni
ca ? b insuficienta renala cronica; r tgq _tGP. c glomerulonefrita. 2.-,7 insufi
cienta renala cronica este o boala provocata de : 250.Care dintre urmatoarele ma
nifestari sunt semnificative pentru c a insuficien ta cardiaca acuta ; insuficie
nta renala acuta? ; b g 0merulonefrita cronica : a. oligo-anuria; c 0bstructia c
ailor urinare. b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic; c hem
aturia. ' , Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei rena le cr
onice fac oarte ; 261.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a edem
ul pulmonar; a. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie ; b diabetul;
b. scaderea progresiva a capacitatii functionale renle; c. edemul cerebr al. c.
retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. a. cefalee
precoce, contractii musculare, stari ccnfuzionale 1 b. stare generala profund a
lterata, miros amoniacal al aerului expirat, intoleranta digestiva ; c . stare g
enerala alterata; toleranta digestiva dispnee. somnolenta. 273.Interventiile asi
stentei medicale in insuficienta renala cronica este un ele ment important al ac
tivitatii medicale. Educarea pacientilor se refera la : a. exercitii fizice inte
nse, sustinute , b. necesitatea restrictiilor alimentare ; c. igiena riguroasa a
tegumentelor. ' ; 274. Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica po
t fi : a. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei^ tubulare
; b. alterarea integritatii pielii ; c. insomnia . 275. Corectarea dezechilibrel
or hidro-electrolitice si acido-bazice in I .R.A. se face cu : a. bicarbonat de
sodiu in acidoza metabolica ; b. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara
; c. diuretice in deshidratarea extracelulara . 276. Categoria de populatie la
care se poate intalni mai frecvent litia za renala este : a. barbati intre 30-50
ani; b. femei intre 30-50 ani; c. barbati intre 50-70 ani. 277. Etiopatogenia l
itiazei renale este reprezentata de : a. prezenta in urina a unor coloizi protec
tori care sa mpiedice cristalizare a; b. conditii fizico-chimice care favorizeaza
cristalizarea (oligurie, staza urinara); c. prezenta in urina, in exces, a unor
substante care pot cristaliza (acid uric, acid oxalic, fosfati, calciu). 278. M
anifestarea caracteristica in simptomatologia clinica a litiazei urinar e este;
a. mictiuni frecvente si dureroase; b. colica nefretica; c. neliniste, agitatie.
Medicina generala "7-'' Diaonosticul pozitiv clinic in litiaza renala se bazeaz
a pe : q oolakiurie , usturimi la mictiune, febra, frison; b durere cu caracter
de colica nefretica,

hematurie si uneori eliminarea calculului; c. durere lombara asociata cu manifes


tari reflexe: varsaturi, constipatie, balonari abdominale. 230 Evolutia in litia
za renala depinde de urmatorii factori: a. compozitia calculului, regimul alimen
tar; b. numarul si marimea calculilor, obstructia cailor urinare; c. aparitia in
fectiei. 231 .Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. anuria
, infectia urinara; b. hidronefroza; c. malformatia cailor urinare. 282. Tratame
ntul colicii nefretice in litiaza renala consta in; antispastice (Papaverina, Sc
obutil), analgezice (Aminofenazona, Algocalm in); opiacee (Mialgin,Morfina), si
infiltratii paravertebrale cu Novocaina; substante cu actiune litica asupra calc
ulilor (Cystenal.Renogal). 283. Medicatie indicata in litiaza urica este: acidif
ianta urinara (acid fosfaric); alcalinizanta urinara (bicarbonat de sodiu); diur
ocard sau acid mandelic. 284. Alimentele ce se vor evita in litiaza oxalica sunt
: cele sarace in acizi nucleici (carne, icre); laptele; fasole, cafea, ciocolata
. 285.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. la aparit
ia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp; l^g'-j
F*-.-'.: j 'SMlSBIf 1 mia mei^'* b. atunci cand este afectata functia renala si m
edical nu da rezultate; c. la producerea unei recidive. 286.Litiaza renala se de
fineste ca fiind: " a. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in '
-bazinet si in caile urinare; b. afectiunea caracterizata prin formarea unor cal
culi in bazinet si in caile bi liare; - Sfei. c. afectiunea caracterizata prin f
ormarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. ..... , ... ..., .' 287flh tratam
entul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: ' a. manifes tarea acuta;
** [ H ' b. boala de baza; ; : ' c. numarul calculilor renali. 288.Caracteristi
cile durerii in colica renala sunt: localizare lombara, bilaterala, cu iradiere
anterioara in tot e abdomenul; 1 '> b. localizare lombara unilateral cu iradiere
de-a lungul ureterului spre or ganele genitale externe, radacina a coapsei; c. l
ocalizare suprapubiana cu iradiere in tot abdomenul inferior. w >89.Conduita de u
rgenta la pacientul in stare de colica renala ista in administrarea de: .' ' . a
. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 - 3000 ml/24 ore ; analgezice antispas
tice, la indicatia medicului;.... antiinflamatoare. MS , U , - --- . ' ' ;' )?iti
a antalgica in colica renala este: a. culcat in decubit lateral cu membrul infer
ior flectat; b. decubit dorsalc. decubit ventral v ...-. - - ' . ' JfjfT'

' Medicina generala b. mictiuni frecvente si dureroase; c. mictiuni frecvente. 2


92.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. infectia urinara;
b. insuficienta renala; c. colica renala. 293.Sediul durerii in colica renala s
e afla in: a. regiunea lombara; ' r: b. regiunea toracala; - c. regiunea suprapu
biana... j-yVV .. > 294.Prin tenesme vezicale se intelege: a. nevoia imperioasa de
mictiune; b. mictiuni frecvente; c. mictiuni nocturne. 295.In colica renala, pr
incipalele semne sunt: a. durere, disurie, hematurie, meteorism ; - hipertensiun
e^poliurier durere, anxietate;" c. durere, neliniste, tenesme vezicale, varsatur
i, uneori febra moderata . v 296.In colica renala, dintre tulburarile mecanismel
or eliminarii urinii pot apar e.: . ,,. &' fraa..^ .a. polakiuria; b. izostenuri
a; 'c hipostenuria i/wNi'Uc/pii ' t ' i-i*ww'<><j*mp4mmw > - - - , --.. ..Aj^r
IH'WKW^-' 297.In colica-renala, tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, c
almarea durerii; '^PlpWHg" b. sonda uretro-vezicla, combaterea durerii; c. repaus
la pat, ingerarea de lichide din abdhdentMHMp ftmmh c^awiips 298.Colica renala e
ste : , dureros acut, paroxistic, de obice ..temixH'- 312. Ce diferenta este intre d
iabetul zaharat si diabetul insipid ? a. in diabetul zaharat avem hiperglicemie;
b. in diabetul insipid densitatea urinei este scazuta, c. in diabetul zaharat d
ensitatea urinei este scazuta . 313. Ce deosebire este intre diabetul zaharat si
diabetul renal ? a. in diabetul zaharat exista hiperglicemie; b. in diabetul re
nal proba hiperglicemiei provocate este normala; c. in diabetul renal poliuria e
ste nocturna. 314. In ce conditii putem incadra un bolnav in prediabet ? a. ambi
i parinti sunt diabetici; b. mamele care nasc copii cu o greutate peste 4,5kg; c
. unul dintre parinti are ciroza hepatica. 315. In diabetul zaharat iatrogen sun
t incriminate : a. antibioticoterapia prelungita; b. tratamentul cu tiaziaice (N
efrix); c. corticoterapie. 316. Complicatiile acute ale diabetului zaharat sunt:
a. coma diabetica acidocetozica; b. enterocolita acuta; c coma hipoglicemica. 3
17 Complicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt: a ciroza hepatica; b glom
eruloscleroza diabetica; o. retinopatia diabetica

' I a/n prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prin a. polidipsi
e, poliurie; b. senzatie de foame; C. polipnee cu halena acetonica. " Tratamentu
l de urgenta in coma diabetica consta in a '-ministrarea de insulina in doza de
: a 20 ui I.V. si 20 ui S.C.; b 20 ui S.C.: c 20 ui I.V. .320 Starea clinica a u
nui pacient in coma hipoglicemica se cara ;terizeaza alat uri de alte manifestar
i si prin: a. tegumente uscate, hiperemice: b. pupile dilatate ; c. tensiune art
eriala normala sau crescuta. 321. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, gluco
za administrata ir PEV se tam poneaza cu 1 -ui insulina la 2 grame glucoza. Deci
un lacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu : ; a. 24,5 ui insulina; b.
12,5 ui insulina; c. 10 ui insulina. ! 322. Administrarea insulinei Ia un bolnav
diabetic se face in genera! , dupa u rmatoarea schema: a. de 3 ori pe zi, dupa
caz si doza, cu 15 min. naintea meselor principale; b. de 2 ori pe zi, la 15 min.
dupa mesele principale; c. de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa micul dejun si cu 15
min. inaintea mesel or de prnz si de seara. : 323. In cadrul examenului fizic ge
neral, mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic. Astfel, in
coma diabetica, ; mirosul e ste de: a. usturoi: b. fructe coapte, acetona; c. am
oniac. 324. In coma diabetica, simptomele evolueaza cu. a. agitatie psiho-motori
e si dezorientare psihica, b astenie, somnolenta pana la coma. c. pierderea cuno
stintei. 325. Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizate clinic pr
in: anxietate; transpiratii; c anorexie totala. 325. Conduita de urgenta in coma
diabetica impune si recoltarea urmatoarelor pro be de laborator: a. glicemie; b
. ionograma; c. fibrinogen. 327. In cazul in care diferentierea intre coma diabe
tica si cea hipoglicemica este greu de facut, diagnosticul se poate stabili prin
administrarea a: a. 20-30 ml glucoza hipotona(5%); b. 20-30 ml glucoza hiperton
a( 20-40%); c. 10 ui insulina . 328. In coma hipoglicemica debutul este: a. lent
(mai multe zile); b. brusc, sau la cateva ore dupa administrarea de insulina, c
. brusc, imediat dupa administrarea de insulina. 329. Coma diabetica poate fi de
clansata de: a. corticoterapie; b antibioterapie; c oprirea sau diminuarea nejus
tificata a tratamentului cu insulina. 330. Conduita de urgenta abordata in spita
l la un pacient in coma diabetica, vizeaza: a. combaterea alcalozei; b. combater
ea acidozei; r hidratarea. Fenomenele digestive intalnite in coma diabetica sunt
3 u.~- .1:oarele: .i senzatie de foame; :: greturi; c varsaturi.

3 1 Coma hipoglicemica are tablou caracteristic de coma a. "u3cata"(tegumente si


mucoase uscate) si "calma"; b. "umeda" (tegumente acoperite de transpiratii pro
fuze): c. hipertona (convulsii, hiperreflexie osteo-tendinoasa, hipertonia globi
lo r oculari, Babinski pozitiv bilateral). 3 : i Socul este definit ca: a grava
tulburare functionala a intregului organism; c suferinta grava a'creieru lui cu
conservarea pa.tiala a functiilor vitale; c. reactie organica post-agresiva deco
mpensata. 334 Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a combaterea in
suficiente i cardiovasculare; b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor;
c. combaterea hipoxiei cerebrale 335. Clasificarea etiologica a socului este urm
atoarea: a. hipovolemic, cardiogen, toxico- septic, anafilactic, reurogen; b. ca
rdiogen, hemoragie, septicemic, toxic, anafilactic, psihogen; c. hipovolemic, ca
rdiogen, neurogen, infectios, anafilactic. ,336.Care dintre urmatoarele semne nu
fac parte din tabloul clinic al ^socului: a bradipnee superficiala; ; b. hipert
ermia; 1 c facies palid, buze uscate si cianotice. 337. Socul traumatic compensa
t asimptomatic si nemanifest clinic este caracteriz at prin: y . a. echilibru bi
ologic care impiedica aparitia socului recompensat: b. faza imediat postagresiva
; c. perioada in care nu se face tratament antisoc.' 333.Conduita de urgenta in
socul traumatic cuprinde : a. inlaturarea factorului socogen; b. combaterea dure
rii; c. evaluarea rapida a leziunilor. 3--:? 339. Pretratamentul socului se apli
ca: la locul accidentului si pe timpul transportului ; numai in unitati U.P.U si
T.l. ; imediat dupa agresiune, cand nu se manifesta semne de gravitate; 347 340
. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : Dextran 70 cu timp de injum
atatire 8-12 ore: Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore ; preparate de gela
tina. 243 341 Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare
urgenta de oarece : a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva ; b. este n
ecesara mentinerea unei cai venoase libere ; c. in etapa decompensata a socului
venele se colabeaza si .34' se punctione aza greu. '42 Terapia analgetica in soc
: ; a. sedeaza bolnavul ; b. inlatura frica si agitatia ; 135 c. nu preintampina
decompensarea socului. -3. Factorii etiologici in socul cardiogen sunt: < a inf
arctul miocardic acut; b. insuficienta cardiaca acuta, c. embolia pulmonara cu t
romb sanguin Socul cardiogen se poate instala : a, o data cu debutul I.M.A.; b i
n cursul evolutiei I.M.A.; c in cursul aparitiei edemului pulmonar acut.

Primul ajutor in socul cardiogen consta in: a culcarea si sedarea bolnavului; b.


oxigenarea pe sonda nasofaringiana; c se administraza adrenalina subcutan 0.5-1
mg tratamentul socului cardiogen presupune : a. calmarea durerii cu analgetice
majore : mialgin. fortral b. corticoterapie ; c. supravegherea functiilor vitale
: TA. puls. diureza. respiratie, facies. In socul anafilactic : a are loc o exs
udare de lichid interstitial; b. vasodilatatie; c. vasoconstrictie. Debutul clin
ic al socului anafilactic cuprinde: a. tulburari cardiovasculare; b. tulburari d
igestive; c. acidoza marcata. Conduita de urgenta in socul anafilactic cuprinde:
a. aplicarea de garouri; b. supraveghere directa 24 ore ; c. administrare de an
tipiretice . Socul septic apare ca urmare a : imunitatii scazute a pacientului,
infectii asociate fungii- bacterii ; patrunderii bruste in torentul circulatiei
a bacteriilor si toxinelor lo r; aparitiei insuficientei vasculare acute. 351. S
ocul septic este provocat ndeosebi d; a. preexistenta altor leziuni ; b. stafiloc
oci, enterococi . c. Neisserii, Clostridium. Stadiul I al socului septic se cara
cterizeaza prin : a. hipertermie, hipotensiune arteriala, tahicardie, tahipnee,
anxietate: b. hipotermie, prabusirea tensiunii arteriale, tulburari metabolice.c
ianoza : c. soc hiperdinamic, compensat, tegument uscat si calc. 353. Tratamentu
l socului septic se face cu: a. antibiotice ; b. intubatie endotraheala ; c. hep
arina. 354. Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. bolile cu r
aspandire in populatie ; b. bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza p
robleme de sanatate publica, perturbnd dezvoltarea normala a societatii; c. boli
cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli . psihice, sinuciderile
etc. Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a este efectuata de catre med
icul de familie ; b. ncheierea o data cu limitarea focarului ; c. completarea anc
hetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu li
mitarea focarului . 53 Triajul epidemiologie presupune : a. termometrizarea, ex.
tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor; b. masurarea T.A. puls, diure
za; c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu .. 159.Triajul epide
miologie se efectueaza : a. zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea i
n colectivitate, b. in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivita
te: c. la prezentarea'copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vaca
nta . efectuata in cadrul triajului 350.Termometrizarea zilnica, manevra epidemi
ologie, se efectueaza : , , w , ~ - , -

a. b. 3:" c.
de catre asistenta medicala ; saptamanal, la copiii din crese si gradinite; ziln
ic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite
351.Controlul medical periodic anual al personalului din sectcru alimentar se fa
ce prin : j a. examene clinice ; b. coproculturi, rx.pulmonar, RBW; 356.Profila
xia speciala se refera la : a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combate
rea unei I boli infecti oase; b. prevenirea unor noi cazuri secundare: j c. masu
rile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . j c. i c. ecografie abdomi
nala . 352.Dezinfectia urmareste : indepartarea agentilor patogeni de pe tegumen
te si de pe diferite obiect e din mediul extern; distrugerea agentilor patogeni
din profunzime, prin mijloace fizice si c himice; 355. Profilaxia generala presu
pune : a. masurile permanente cu caracter genera! si educatie sanitara ; b. supr
avegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ; c. masuri tranzito
rii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infec tie. indepartarea si d
istrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiec te din mediul ex
tern, prin mijloace fizice, chimice si mecanice. 57 56 363.Mijloacele mecanice d
e dezinfectie sunt: , a. spalarea, aerisirea, ventilatia; ?' v ^ b. stergerea um
eda a suprafetelor, folosind agenti chimici; : b c. radiatii ultraviolete r neis
sunt; cele mai frecvente infectii streptococice; inflamatii ale istmului faring
ian; af ectiuni ntlnite numai la copii . 364. Metodele fizice de dezinfectie : ' r
" Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica a. sunt reprez
entate in principal de caldura uscata, umeda gl r " si radiatii u.v.; ; ' a odin
ofagia; b. se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare P congesti
a i ntensa a fundului de gat, c. se realizeaza prin denaturarea proteinelor. c f
alse membrane . 365. Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : 3-. j.
.r g;na ulceronecrotica, ca forma a anginei streptococice, se a. spalarea si / s
au stergerea cu substante dezinfectante ; ;r-.->!rest8 : b scufundarea in substa
nte dezinfectante; a cu mult mai rar; c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinf
ectia aerului . * o. frecvent: c. niciodata. 356.Sterilizarea urmareste : . a. n
eutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele 3-2 Cin punct de vedere
clinic, anginele se clasifica astrel: ce vin in contact cu bolna vul; - a. angin
e : rosii, albe, ulceroase:

b. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si , o. angine: ros ii , necro


tice, nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare " c. angine : ro
sii , albe . medicala; '5 . . , c. inactivarea agentilor patogeni existenti pe s
uprafata '373 Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea r e inst
rumentelorchiurgicale . a . penicilina; b. tetraciclina si cloramfenicol; 367. D
ezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent: c. doxiciclina. a. metode fizi
ce, chimice si biologice ; b. metode genetice ; ,374 Scarlatina este o boala inf
ectioasa produsa de : c. ambele raspunsuri sunt corecte . : a streptococul betahemolitic din grupa A: b stafilococul auriu; 368. Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
, c streptococul alfa hemolitic din grupa B. a. vaccinuri corpusculare din cult
uri de germeni vii, atenuati;! b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, tr
ansformate in (375.Scarlat ina se manifesta clinic in perioada de debut prin . a
natoxine; \ a angina, febr a moderata, eruptie fugace; c. vaccinuri din culturi
de germeni vii neatenuati, pentru b. febra mare, a ngina, cefalee, varsaturi, ef
icienta sporita. { c febra, angina, tahicardie, var saturi. 373 Eruptia in scarl
atina este: 53 58 1 3J a. micropapuloasa, aspra la pipait; b. micropapuloasa, ca
tifelata la pipait; * c. veziculara . 377.Pentru scarlatina distinctiv este semn
ul : a. Grozovici - Pastia. cu elemente purpurice dispuse linear" la nivelul pli
cei cotului si inghinal; b. Koplik - roseata difuza a mucoasei bucale, o dunga
albg pe gingii (dunga Appert); c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual
. 378. Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. 1-2 zile; b. 1-10 zile; c
3-6 zile . 379. Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. pe gat si torace; b.
membre superioare; c. fata anterioara a toracelui si abdomen. 380. Angina rosie
+ febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectnd fata , va sugereaza : a.
varicela; b. rujeola; 335 25 z 336 c. scarlatina . s 381. Copilul cu scarlatina
este tratat: a. obligatoriu in spital de catre medical specialist; b. la domicil
iu ; c. de catre medical scolar. ! T 382. Manifestarile clinice in scarlatina su
nt determinate de actiunea :;}33 .

a. streptococilor alfa- hemolitici; b. streptococci beta -hemolitici; c. toxina


scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta-j- hemolitic grupa A. i e s
.'.--ira din scarlatina are urmatoarele caractere: rosie, cu false membrane ader
ente care se refac rapid, extensive la pilieri, lue ta, sngernde; b rosie sau erit
emato-pultacee, rar ulcero-necrotica ; c eritematoas a difuza. 'r dianosticul sc
arlatinei de importanta majora este ciclul lingual r-^atoarele caracteristici: l
imba saburala, smeurie, rosie inchis, lucioasa; limba smeurie, reliefare a papil
elor fungiforme: limba saburala ce se descuameaza in sens antero- posterior. Com
plicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - ile de la debu tu
l bolii si pot fi: a. glomerulonefrita difuza acuta; b reumatismul articular a c
ut; c colica biliara . Profilaxia scarlatinei include : a. asuri de izolare, de
supraveghere a contactilcr timp de 10 zile , tratam ent cu penicilina al purtato
rilor; b. dezinfectia in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitat
i, cat si in locuinte ; c. supraveghere facultativa a bolnavului . ngrijirea unui
bolnav cu scarlatina include : a aplicarea de comprese reci pe fru nte; b. comb
aterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat; c. regim hiperprotidic. Problem
ele pacientului cu scarlatina pot fi: a. alterarea confortului legat de d urerea
de cap si febra; b varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infec tios;
c hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica . 3S9 Interventiile asistentei
medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pac ient cu scarlatina sunt: a.
combatarea pruritului; b. ngrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora; c. repaus
la pat, cel putin 7 zile . 390.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a
. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului; b. la exter
nare tratamentul se continua cu moldamin ; c. administrarea de hidrocortizon ace
tat. 391 .Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. febrei, cefale
eei si durerilor ia deglutitie: b. febrei si catarului respirator ; c. febrei, p
oliadenopatiei occipitale . 399 392.In scarlatina, testarea receptivitatii se fa
ce prin testul intraderrnic Dick , test de: a. imunitate; b. alergie ; tCC c. ni
ci una dintre afirmatii nu este corecta . 393. Complicatiile scarlatinei pot fi:
a. toxice, septice, postinfectioase; b. suprainfectii bacteriene, crup, encefal
ita; c. poliartrita, efect teratogen. I 394. Rujeola se manifesta clinic in peri
oada de debut prin : a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem;
! b. catar nazal, febra inalta, diaree; 102 c. febra +catar + semnul Koplick. 39
5. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. cresterea mare a fe
brei; I b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se

P generalizeaza descendent in 3 zile ; c. eruptia micropapuloasa cu fond congest


iv, aspra la pipai'' 62 l p raqnomonic pentru rujeola este : a semnul Barsieri;
b semnul Koplick; c catar ocular, nazo-bronsic. !n rujeola, perioada de incubati
e dureaza : a 3-6 zile; b 8-11 zile: c 14-21 zil e. Eruptia maculopapuloasa in r
ujeola incepe la : a fata - dupa urechi, pe frunte s i obraji ; o gat - torace:
c. membre . n rujeola eruptia : a. este insotita de prurit; o nu este insotita d
e prurit; c. nu produce prurit. Evolutia eruptiei in rujeola este: descuamatie f
urfuracee precoce, in lambouri tardiva; fara urme; pigmentara cafenie si descuam
atie foarte fina . Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei
: a este normala; b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana; c.
este lipsita de importanta . Semnul Koplick, patognomonic in rujeola, dispare:
a in prima zi de eruptie ; b i n a treia zi dupa ce eruptia paleste; c. in perio
ada de convalescenta . La ivirea unui caz de rujeola se procedeaza la : a izolar
ea bolnavului la spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii; 63 b urmar
irea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ; i c. administrar
ea de imunoglobuline dupa 5 zile de la j contact. 404.Manifestarile de dependent
a la un pacient cu rujeola.in perioada de incubati e sunt: * a. febra, frisoane,
tahipnee; I b. greturi, varsaturi, dureri abdominale; c. apatie, imobilitate. ^
. 405.in perioada eruptiva din rujeola apare: a. exantemul - macule de culoare r
osie (pe fata, dupa urechi, gat); b. inapetenta, stare de neliniste, nervozitate
; j. c. tegumente palide, reci. 405.Interventiile asistentei medicale la un paci
ent cu rujeola vizear a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; \ b. ree
chilibrarea hidro-electrolitica; c. imobilizarea pacientului in perioada eruptiv
e. 407.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. dispnee cu polipnee cauzata
de febra: b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, ] transpiratii;
c. hipotermie . 403 Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstruc
tii cailor resp iratorii, tusei, polipneei sunt: a. aplica comprese hipotermizan
te ; i b. umidifica aerul din incapere; * c. administreaza medicatia prescrisa d
e medic . 409.Rubeola este o boala : , a infectioasa, virala, ce evolueaza favor
abil , cu adenopalj eruptie micropapulo asa fugace si febra inconstanta , j b cu
izolare la domiciliu ; Medicina generala cu contagiozitate majora ce impune int
ernarea obligatorie ir, spital. :.noortanta rubeolei este data de : ^ efectul te
ratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congeni
tale ; b complicatiile toxice, septice postinfe ctioase ; c. evolutie asimptomat
ica . > rubeola, modul de transmitere este : a aerogen;

b prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii; c digestiv. Eruptia in


rubeola are'urmatoarele caracteristici : a. macule mici de culoare roz. fara te
ndinte la confluente; b. micropapuloasa, cu fond congestiv ; c. maculopapuloasa,
cu tendinte la confluente . 3 '.."cubatia in rubeola dureaza : a. 2-3 saptamani
: b 1-2 saptamani; c. 1 sapta mana . 14.Alaturi de eruptie, un alt simptom cardi
nal in rubeola este : a. poliaaenopatia; b. febra inalta la adulti; c. ciclul li
ngual . i5 Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona . a. poliartri
ta, b purpura trombocitopenica si meningoencefalita; c. reumatism articular acut
. ' 3 Tratamentul rubeolei este : a simptomatic; b. etiologic; c igienic. 417.Fe
bra + catar respirator + adenopatie va sugereaza rujeola; rubeola; scarlatina .
Medicina generala .1 Orbita urliana g fete; * b baieti; dupa pubertate complicati
e a parotiditei epidemice, apare la: 418. Legislatia actuala prevede ca raportar
ea cazurilor de rubeola r iL, sea convulsiva, sursa de infectie este sa se efect
ueze: ' " ' hnlnay rn fnrmp> tinir.P! si atinic a. trimestrial, numeric; b. luna
r, nominal ; c. in 24 ore de la depistare, nominal. ,2 419. In perioada de stare
, eruptia cu aspect polimorf: maci. papule, vezicule clare ori tulburi si cruste
hematice apar in : a. scarlatina; b. rujeola; c. varicela. 12? Semne catarale r
espiratorii : rinita, raguseala, tuse, injectie 420. Distributia centripetal a e
ruptiei (sunt mai multe elemente pcrjunctival a, aspect "facies plns", subfebrili
tate, apar in : trunchi si radacina membrelor) apare in : ' a. rujeola; b tuse c
onvulsiva; c. rubeola. J23 Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingr
osari" Epidemice la sfa rsitul: a. iernii; b. primaverii; c. verii. a omul bolna
v cu forme tipice si atipice; b. animalele; c purtatorii faringieni de streptoco
c . Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a aerogena, prin picaturi di
n se cretiile respiratorii expulzate prin tuse; b. digestiva, prin mini murdare ;
c. prin obiecte recent contaminate . a. varicela; b. rubeola; c. angina. 421 Er
uptia este pruriginoasa in :

a. scarlatina; b. rubeola; c. varicela. 422. Parotidita epidemica este cunoscuta


si sub numele de : a. oreion; b. varsat; c. pojar. 423. Tabloul clinic cu debut
relativ brusc, febra, cefalee si jena lojile par otidiene apare in: a spondiloz
a cervicala; b. parotidita epidemica; c. rubeola. 23 izvorul epidemilogic in pol
iomielita este omul infectat, calea de yansmitere fiind : t a. fecal-orala; i r u
b. aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ; c parenterala. 30.Poliomiel
ita face parte din categoria bolilor transmisibile: a cu declarare nominala obli
gatorie; b internare si tratament obligatoriu in spital , c. tratament la domici
liu si iz olare obligatorie . 431. Primovaccinarea in poliomielita se face in do
ua administra", orale, la 2 luni interval, in lunile de : i a. larna-primavara;
b. vara- toamna; ' c. toamna - iarna . .$ 1 432. A treia vaccinare pentru poliom
ielita se face : a. in primul an de scoala; b. liceu; z c. maturitate. 433.Sindr
omul meningean - un grup de simptome si semne, apai in : a. meningita tuberculoa
sa; b. meningita seroasa ; c. tetanos . 434. Meningita meningococica detine prim
ul loc ca frecventa i etiologia meningitelor purulente la : 4 a. copii; b. adult
i peste 40 ani; c. tineri . 435. Meningita pneumococica detine prioritate ca fre
cventa i4 etiologia meningitelor purulente la : a. copii; b. adulti peste 40 ani
; c. nou-nascut si sugar. 436. Calea de transmitere a meningitei poate fi : 4 a.
hematogena ; c: b. prin contiguitate ; \T c. aerogena . 1 437. Simptomatologia
afectarii meningiene cuprinde : a. febra, cefalee puternica, fotofobie; b. varsa
turi si somnolenta pana la coma; c. subfebrilitate, agitatie, greata. i( Medicin
a generala - - -.'romul encefalitic - o inmanunchere de semne si simptome- .-"xo
rima afectare a creierului de cauza infectioasa si ;tioasa. apare in : a a hepat
ita acuta virala; b encefalita; c toxiinfectie alim

entara. [rcefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor 'ectioas


e precum: n rujeola; b varicela: c hepatita virala A. "j'cloul clinic in encefal
ita cuprinde : a. febra, cefalee, tulburari de senzori u; b convulsii, diverse p
aralizii ; c greturi, varsaturi, oligurie. atamentul encefalitei consta in ; a c
himioterapie antivirala; 0 medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa; c imuno
terapia cu imonoglo buline specifice . Profilaxia encefalitelor virale : a. cupr
inde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate; o
. urmareste combaterea vectorilor; c consta in protec tie generala prin vaccinar
e specifica . Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma mului de alimen
te contaminate cu diverse bacterii se ste: a. rujeola; b. toxiinfectie alimentar
a; c parotidita epidemica. ; iblou clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaun
e diareice, -".le : 1 hepatita acuta virala; 448. Febra tifoida este: a. boala t
ransmisibila cu declarare obligatorie; b. specifica omului; c. o boala produsa d
e Rickettsia Prowazekii. 449. In feora tifoida este obligatorie: a. spitalizarea
; b. declararea nominala; c. imobilizarea pacientului. 45Q.Bacilul tific are pat
ogenitate exclusiva pentru ; a. animal; b. om; b. toxiinfectia alimentara; c. sc
arlatina. in foarte mare cantitate; c. parazitoza intestinala a. -Sgrade C; b. 5
grade C; c. -10 grade C. c. om si animal, in egala masura. febra tifoida se tran
smite pe cale : a digestiva; b aerogena; c. parenterala. .455. Rol primar in tra
nsmiterea dizenteriei ii au: a. contaminarea hainelor; b. minile murdare; 4 c. mu
stele. 455 Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar, colectivitati ide
copii, este obligatoriu controlul, dupa tratament, prin recoltarea 445. Toxiinfe
ctiile alimentare survin in urma urmatoarelor situat patogenice : a. prin ingest
ia toxinei eliberata in aliment; b. prin ingestia unor alimente in care germenul
s-a dezvolta^, scaune diare ice verzi ca in " zeama de mazare", omogene, a;: a
re in a. sallmonela; b febra tifoida; c. peritonita. 448. Tabloul clinic ce cupr
inde scaune frecvente, moi. lichide abundente, cu asp ect omogen, de culoare gal
ben verzui, apare in a. holera; \ Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesm
e si uneori b. sallmoneloza; f _'cn 3ars toxica, subliniaza sindromul clinic din
: c. dizenterie. ' "" " a etanos; b. dizenterie; 447. mpiedicarea proliferarii age
ntului patogen existent in unele c. hepatita virala.alimente se face prin pastra
rea la temperatura de : '454. Calea de transmitere a dizenteriei este:

a. aerogena; b fecal-orala; .: c. parenterala. (de . a. 1 coprocultura; b. 3 cop


roculturi; c. 5 coproculturi. i 457 Receptivitatea la dizenterie este generala,
mai mare la : l a. copii sub 5 ani; !{ b. vrstnici; ; c. barbati. 71 70 453. Teta
nosul impune : a. izolarea obligatorie in spital ; b. declarare nominala obligat
orie; 459 Solul, praful, sporilor prin: a. leziuni ale b. digestive; c. aerogen.
6' pr^ c. regim alimentar strict . obiectele contaminate, mijlocesc .patrundere
) tegumentelor; scazut foarte mult 460. Morbiditatea prin tetanos generalizarea
vaccinarii cu: a. anatoxina tetanica; b. verorab; 169 470 47 i. c. anatoxia dift
erica. 451. Debutul, de obicei lent, cu "trismus" precedat uneori de tresar :mn
patognomonic pentru : musculare la nivelul plagii este se a. scarlatina; b. teta
nos; c. dizenterie. 462. "Rasul sardonic" apare in : a. scarlatina; b. rujeola;
c. tetanos. 463.In ce varietate de luxatie de sold membrul inferior este in addu
ctie si rota tie interna, cu coapsa in flexie de 90 pe bazin. luxatie postero-sup
erioara; luxatie postero-inferioara; luxatie antero-superioara. 464.Cea mai frec
venta fractura a antebratului este: a. fractura in 1/3 medie a radiusului; b. fr
actura extremitatii inferioare a radiusului, c. fractura Pouteau - Colles. r fra
ctura diafizei femurale tratamentul consta in: a imobilizare in aparat gips at f
emuropodal; b. osteosinteza centromedulara; c. imobilizare la pat. Fractura cu m
ai multe fragmente ale aceluiasi os este: a fractura spiroida; b fr actura prin
infundare; c. fractura cominutiva. Hemartroza se intalneste in : a. luxatia sold
ului;

b. luxatia de genunchi; tf5 ( c. fractura olecranului. O entorsa incorect tratat


a poate determina: a. luxatie; b. recidivare; c. artroza. Fractura de col femura
l este mai frecventa la: a. persoanele in varsta; b. copii; c. adolescenti. La u
n pacient cu luxatie de police, semnul caracteristic este a. police asezat in fo
rma de Z; b. police asezat in forma de U; c. police asezat in forma de L. Fractu
rile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales: a. oblice; b spiroide; c. cu inf undar
e. 472.Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este: a. bandaj Dessault: b.
aparat gipsat brahio-antebrahio palmar; c. bandaj compresiv. 473.Prin entorsa s
e produce: a. deplasare permanenta a extremitatilor articulare; t>b. intindere a
ligamentelor si a capsulei articulare; c. intrerupere a continuitatii unui os.
474.Semnele vindecarii fracturii sunt: a. varsta bolnavului; \<b. disparitia ede
mului; c. reluarea miscarilor. 475.Se considera cea mai buna atela pentru imobil
izare : atela din material plastic; + atela Cramer; atela gipsata. 476.Imobiliza
rea gipsata a unei fracturi trebuie sa cuprinda: a. articulatia situata deasupra
focarului de fractura; b. articulatia situata dedesubtul focarului de fractura;
c. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului c fractura. 477.lmbra
carea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membr se face astfel: 4 a. dezb
racarea se incepe cu membrul sanatos, t imbracarea se incepe cu memb rul bolnav;
; b. dezbracarea se incepe cu membrul bolnav, k- imbracarea se incepe cu memb r
ul sanatos; c. nu are importanta ordinea . } 478.Arsura de gradul II are ca semn
caracteristic: * a. flictena alba", cu continut serocitrin; b. hipertermie, ust
urime; c. flictena, cu continut sanguinolent, tulbure. ,, i Medicina generala - ;a
ra din arsura de gradul IV : i -uprinde epidermul si dermul; r are o culoare ce
variaza de la alb la negru; c. se insoteste de usturime. gravitatea unei arsuri
se apreciaza dupa : a intinderea in suprafata a arsurii; c gradul de profunzime
a arsurii; c natura agentului etiologic. Arsura de gradul IV evolueaza cu: a. ci
catrici vicioase; b. epitelizare spontana la o suprafata de peste 5 cm2; c. inva
liditati grave. Secul din arsuri este: a. traumatic; b anafilactic; c. hipovolem
ic. Hemcconcentratia din arsuri:

a. este influentata de suprafata arsa; b. este prezenta in prima perioada; c. se


accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive. Evolutia unei arsuri: a
. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului; b este influentata d
e calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat; c. este in functie de locul
unde se produce arsura. In calcularea suprafetei arse, toracele posterior repre
zinta: a. 9%; b. 18%; : 36%. 486.Prognosticul vital al bolnavului ars se calcule
aza in functie de a. marimea suprafetei arse; b. profunzimea arsurii; c. inaltim
ea si greutatea arsului. 487.Faza de soc postcombustional: a. se considera prime
le trei zile de la arsura; b. poate aparea edemul pulmonar acut; c. se caracteri
zeaza prin hipoxie, oligoanurie, varsaturi, hemoragie digest iva. 488.Complicati
ile arsurii prin erori de tratament sunt, cu exceptia: a. edem pulmonar acut; b.
complicatii hepatice; c. insuficienta renala acuta. 489.In acordarea primului a
jutor in arsura: a. se badijoneaza cu alcool dublu rafinat; b. se unge cu substa
nte grase; c. nu se acopera cu pulberi. C 490.Stingerea arsului cuprins de flacar
i se face: prin rostogolire prin nisip; prin stropire cu apa; prin acoperirea cu
o patura. 491.Tratamentul arsurilor incepe cu: a. calmarea durerii prin aplicar
e de albastru de metilen; b. administrarea de ATPA si sedative; c. recoltarea pr
obelor de laborator. i 492.Prelucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in: a.
indepartarea flictenelor; b. badijonare cu alcool 70%; c. aplicarea unui pansame
nt umed. 493.Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura; a. fa
ta; Medicina generala b, zonele de flexie; c. regiunile perineale. u Traheostomi
a trebuie practicata la bolnavul cu : a. arsuri circulare ale trunchiului; b. ar
suri profunde ale fetei si gatului; c. arsuri, dupa explozii in spatii inchise.
;o Tratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu: a. spalaturi abundente c
u apa sterila, ser fiziologic; b. badijonare cu alcool sanitar si violet de gent
iana; c. neutralizarea acizilor cu amoniac 1% sau bicarbonat de sodiu. 5.Arsura
produsa de acizi se caracterizeaza prin: a. escara alba, moale, hidratata; b. es
cara galben-bruna, mai mult sau mai putin dureroasa; c. flictena cu continut san
guinolent. }7.Cantitatea de lichide ce trebuie administrata in caz de arsuri se ^
culeaza: a. un ml solutie pentru fiecare procent suprafata arsa X greutatea corp
oral

a; b. nu este influentata de evolutia clinica; c. nu tine seama de examenul de l


aborator. - 3.Hemoragiile pot fi clasificate in functie de: a. felul vasului lez
at si cantitatea de singe pierduta; b. locul unde se dezvolta si se evidentieaza
hemoragia; c. felul hemostazei. In hemoragiile arteriale, sngele are urmatoarele
caracteristici: culoare rosu inchis; culoare rosu deschis; c tisneste sincron c
u sistola si cu o forta concordanta cu TA. 500.Cantitatea de snge pierdut intr-un
timp scurt este mai mare in a. hemoragia venoasa; b. hemoragia venoasa si capil
ara; 5 10.Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin: a. scaderea brusca a
tensiunii arteriale; b. hematurie; c. polakiurie. c. hemoragia arteriala. 501.In
cazul hemoragiei venoase, sngele are urmatoarele caracteristici: a. tasneste sin
cron cu sistola cardiaca; b. culoare rosu inchis; c. sangerare difuza greu de st
apanit. 502. Corpul unui barbat cu greutatea de 80 kg contine urmatoarea cantita
te d e snge: a. 6 I; b. 71; c. 5 I. 503. Se considera o hemoragie mica atunci can
d: a. hemoragia este numai capilara; b. se pierde numai 1/3 din cantitatea de sng
e din organism; Atat hematemeza, cat si melena, pot fi cu snge rosu in . urmatoar
ele situatii: a hemoragii abundente cand sngele stagneaza in stomac; b hemoragii
abundente cand sngele nu are timp sa stea in stomac; t c. daca singele este evacu
at foarte repede. c. se pierde o cantitate neinsemnata de snge. 504.Consideram o
hemoragie mare atunci cind: a. se pierde 1/3 din cantitatea de snge din organism;
b. se pierde 1/3 - 1/2 din cantitatea de snge din organism; 2 Irtr-o hemoptizie
caracteristic este : a. snge aerat cu elemente caracteristice sputei; b snge incoa
gulabil, ca zatul de cafea c aoaritio * c. se pierde mai mult de 1/2din cantitat
ea de snge din organism. 505.Gravitatea unei hemoragii este data: a. numai de can
titatea de snge pierduta; b. de raportul dintre cantitatea de snge pierduta, greut
atea corporala a ind ividului si viteza cu care se produce pierderea de snge; c.
numai de viteza cu care se produce pierderea de snge 506.In cazul hemoragiilor de
mai jos, cea mai grava este Medicina generala c pierderea de 400 ml snge la un c
opil de 10 kg; c toate sunt de aceeasi gravitat e. functie de locul unde se dezv
olta, hemoragia poate fi -V.a astfel: a hemoragie capilara, intratisulara, exter
iorizata: L hemoragie externa, arteria la, intratisulara: c hemoragie externa, i
nterna, interna exteriorizata, intratis ulara. smoragia intratisulara este: a. h
emoragia care se dezvolta numai sub piele; c he

moragia care se dezvolta in interiorul unor cavitati (pleurala, pericardica); c.


hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interior ul unor organe (ficat,-cra
ter, muschi). oate fi considerata hemoragie interna urmatoarea situatie: a. hema
tom la nivelul mezenterului; b. revarsarea sngelui in cavitatea pleurala; c. reva
rsarea sngelui in cavitatea pericardica. f ~ c i : a. pierderea de 11 sanae b nn"
513.Intr-o hematemeza intalnim: a. snge amestecat de multe ori cu resturi alimen
tare si care coaguleaza greu ; b. senzatie de caldura in regiunea epigastrica; ,
c. senzatie de caldura in regiunea retrosternala 514.Bolnavii cu hemoragie mijl
ocie prezinta: a. paloare; b. ameteli in.ortostatism; c. lipotimie in clinostati
sm. 515.Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragie este dat de : a.
vasoconstrictie; b. scaderea masei circulante; 5 c. oxigenare insuficienta a cre
ierului. Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza d: inceput a hemo
ragiei se datoreaza: a. vasoconstrictiei; b. acumularii de C02; 5 c. mobilizarii
singelui din depozite (ficat, splina, muschi). " 517. Cauza tahipneei in cazul
unei hemoragii este: a. cresterea C02 in snge si excitarea centrului respirate''
din bulb; b. scaderea C02 din snge si tesuturi ; c. vasoconstrictia arteriala. 5
518.In cazul unei hemoragii mari, cand T.A. scade sub 60-80 mm ' Hg, rinichiul r
eactioneaza astfel: a. apare insuficienta renala acuta; b. apar tulburari de ir
igatie a cordului, care duc la ischemie p si infarct cardiac; c. functioneaza no
rmal, urina este hiperconcentrata 3. 3!' 519.In cursul unei hemoragii mari, ritm
ul cardiac si pulsul au urmatoarele carac teristici: j a. pulsul este aritmie; I
an Medicina generala b ritmul cardiac este foarte rapid : 120 - 130 batai / min
ut; c pulsul este slab batut, filifaorm. ca7ijl unei hemoragii intraperitoneale
pot apare: a contractura si aparare muscu lara; b matitate abdominala deplasabil
a; c meteorim accentuat. E:3oa hematologica de refacere a organismului la situat
ia rioara hemoragiei poat e avea urmatoarea durata: a refacerea este imediata, d
upa oprirea hemoragiei; b. dureaza 3-4 luni ; c. dureaza 1-2 luni. E:apa de refa
cere a organismului la situatia anterioara oragiei care are loc in primele 5-6 z
ile, este: a etapa hematologica; b. etapa volemica; c. etapa de refacere a fieru
lui. Hemostaza spontana este: a. manevra prin care se poate opri pentru un timp
limitat o hemoragie;

b. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii; c oprirea hemoragiei prin apl
icarea unei compresiuni pe vas. Hemostaza spontana este posibila numai pentru: a
. artere si capilare; b. vasele mici si mai ales pentru vene; c. capilare. La he
mostaza spontana contribuie urmatorii factori: a. vasodilatatia; b. formarea tro
mbusului alb; c formarea coagulului rosu. Hemostaza provizorie este: a- oprirea
singerarii pentru 24 de ore; oprirea singerarii prin nchiderea vasului care singe
reaj' oprirea singerarii pentru un timp limitat, pina la l hemostaza defi nitiva
. 3 527. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a. compresiunea pe vas; b.
comprimarea pe plan osos; c. cauterizare. 3 528. Pentru a realiza hemostaza prov
izorie, garoul poate fi mentinu maxim: a. 20 minute; b. 1-2 ore; c. minute. 529.
In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute, ridicarea l ui
se va face : a. brusc; 5 b. in 2-3 minute; c. in 4-5 minute. 530.In segmentul de
sub garou se pot produce urmatoarele fenomene: 5: a. tromboza vaselor; b. dilat
area paralitica a vaselor; c. navalirea singelui central in zona de dedesubtul g
aroului* la scoaterea acestuia, cu scaderea brusca a TA, putind duce chiar la mo
arte. 5 531 .Pentru a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precauti
i: a. mentinerea garoului pe o durata cit mai mica; b. ridicarea cit mai incet a
garoului; ' c. ridicarea rapida a garoului. f 532.Hemostaza definitiva se realiz
eaza prin : a. comprimarea pe plan osos; b. inchiderea vasului care singereaza;
c. compresiune pe vas. Medicina generala ..., .-03taza definitiva se poate reali
za prin : cauterizare, pansament compresiv; fcrcipresura si legarea vaselor; apl
icarea garoului. '" .terizarea in scopul nemostazei definitive se face cu : a te
rmocauterul; c substante chimice (nitrat de argint sau perclorura de fier 4%); :
radiatii ultraviolete. = : realiza hemostaza definitiva urmatoarele procedee: a
administrarea de hemost atice; o ligatura si sutura vaselor; c. cauterizarea si
forcipresura. Primul ajutor in cazul unui accidentat incepe cu: a. oprirea prov
izorie a hemoragiei; b. scoaterea accidentatului din mediul nociv; c. identifica
rea agentului causal. tratamentul plagilor nepenetrante este urmatorul: a. stabi
lirea felului si gradu lui leziunilor: b calmarea durerii; c. toaleta locala min
utioasa. Badijonarea cu iod: a. se incepe circular din jurul plagii; b. se reali
zeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga; c este prima etapa in t

oaleta plagii. O plaga se considera infectata: a daca sunt mai putin de 6 ore de
la accident; b daca nu s-a administrat ATPA; c daca este mai veche de 6 ore. 54
0.Sutura per primam se realizeaza: a. la plaga recenta; b. partial, la o plaga c
e pare curata si a fost pansata st? dupa producere; c. la o plaga cu semne de in
flamare. 541.ATPA se admministreaza la: a. numai la plagile infectat; b. toate p
lagile murdare cu pamant, prin muscatura t animale; c. fracturi deschise. 542.In
cazul unei plagi, la locul accidentului: a. se exploreaza plaga; b. nu se scot
fragmente osoase; c. se toaleteaza plaga cu solutii dezinfectante. 543. Pansamen
tul ce izoleaza complet o plaga de exterior este: a. ocluziv; b. compresiv; c. p
rotector. 544. Pansamentul absorbant este indicat in: a. plagile infectate, secr
etante; b. plagi cu edem; c. plagi operatorii. 545. Pentru pansament cu scop ant
iflogistic se foloseste: a. rivanol; b. cloramina; c. tinctura de iod. 546. La u
n bandaj nodul prin care se termina fasa: a. se va plasa la distanta de plaga; b
. va fi cat mai strns pentru a asigura hemostaza; c. nu se face in zona pe care s
ta bolnavul. R4 Medicina generala pentru a desface compresele aderente de plaga:
a. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxigenata; b. se face o baie calduta in
vas steril cu solutie diluata de KMn04; c. se imbiba cu alcool sanitar. La sfrsit
ul pansamentului: plaga trebuie sa fie curata, fara secretii; sangeranda; sa nu
aiba sfaceluri. Un bun pansament: a. se realizeaza cu materiale sterile; b. abso
arbe secretiile plagii; c. sa fie cat mai strns ca sa nu alunece. Solutiile folos
ite in pansamentul plagilor: a. se vor schimba zilnic; b. vor fi pregatite in ca
ntitate mare; c se pastreaza in sticle de culcare inchisa. Conduita fundamentala
a oricarei transfuzii este : a. determinarea grupei sanguine a primitorului, b.
determinarea grupei sanguine a donatorului; c. daca donatorul are grupa sanguin
a 0(1) Rh negativ, nu mai este necesara determinarea grupei primitorului. Coexis
tenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare (A sau B si b) la ace easi
persoana : a. reprezinta conditia pe care trebuie sa o indeplineasca o compatibi
litate de grup; b. determina aglutinarea hematiilor de care sunt fixate aglutino
genele;

c. nu este compatibila cu viata. In conditiile in care nu este posibila transfuz


area de snge ^p izo-Rh, transfuzia de snge 0(1): i se face numai in cantiafci limit
ate : 500-S00ml snge, pentru a evita reactia de aglutinare a aglutininelor a si b
cu hematiile primitorului; f b. in cantitati mari, deoarece eritrocitele celor
cu grupa 0(1) e sunt lips ite de aglutinogene: c. nu este posibila . 554. Determ
inarea grupelor sanguine in sistem OA3 prin proba directa, cons ta in: a. ameste
carea serurilor standard 0, A si B cu plasma primitorului; b. amestecarea eritro
citelor primitorului cu serurile standanr 0, A si B, o bservnd unde se produce ag
lutinarea: c. amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cun
oscute din grupele A(li) si B(lil). ! 555. Piasma bolnavului si donatorului se ob
tine recoltnd snge : 11 a. prin nteparea pulpei degetului; b. prin punctie venoasa,
in eprubete cu citrat de sediu; c. prin punctie venoasa, in eprubete fara antic
oagulant. 555. Daca ia o proba de determinare a grupei sanguine, pe lama se"c>:
observa ag lutinare intre picatura de plasma din sangeie de cercetat jV, si erit
rocitele st andard din grupele A (II) si B (III): a. sangeie face parte din grup
ul AB(IV): 7 b. sangeie face parte din grupul 0(1); c. sangeie face parte din gr
upa B(lll). v 557.Factorul Rh este: l a. un aglutinogen care se poate gasi in er
itrocite ; b. aglutinina prezenta in plasma sanguina; c. important de cunoscut,
intrucat incompatibilitatea de * factor Rh poate produce accidente posttransfuzi
cnale . fer 553.Aglutininele de imunizare anti- Rh apar la: femeile gravide Rh-p
ozitive, al caror fat este Rh-negativ: * femeile gravide Rh-negative, al caror f
at este Rh-pozitiv; persoanele Rh-negative dupa transfuzii repetate cu snge Rh-po
zitiv, conti nnd aglutincgenul Rh. i'/ladicin 3 gzn-jrsij :>jv-3nta aglutinarii i
ntra picatura cie sar anti-Rh si picatura cin , cie cerce tat: ri arata ca persoa
na este Rh-negativa; o arata ca persoana este Rh-pozitiva: c nu are importanta .
Gangele destinat ptr. transfuzia de snge este verificat nainte ;c:tare ptr. infec
t iile : "3 HIV; c H8V, HCV; c. bacii Koch. Compatibilitatea de grup intre sngele
din purga si sngele arului implica determina rea (atat in sngele p-initorului. ca
t s gele din punga) : 2. a grupei sanguine pri n metodele Beth-VIrcent si Simonir
: t. a probei ce compatibilitate directe Jeanc reau si a probei biologice Oeieck
er; c. a valorii hemoglobinei. ia.ngele care urmeaza sa fie transfuzat intr-i:r,
ricm rapid, va fi ;it: a la flacara ; b. deasupra caloriferului; c. in termosta
t. ;.::mul de administrare a sngelui este de; a. 30-60 pic./min, eventual 80 pic.
/min; b. jet continuu, cand patul vascular trebuie umplut repede; c. 10-15 pic./
min. ransfuzia de snge are urmatoarele indicatii; a stimularea hematopoiezei; c r
estab ilirea nivelului normal al glicemiei; r- restabilirea masei sanguine si as
igurar

ea numarului de eritrocite necesare pentru transportul oxigenului in caz de hemo


ragii, anemii, stari de soc. 565. Transfuzia de snge stimuleaza: a. reactiile me
tabolice ale organismului, intensificarea schimburilor celul are; b. reactiile a
ntitoxice si antiinfectioase ; c. acumularea in cantitate mare de substante toxi
ce exogene sau autogene. 566. Transfuzia de snge este contraindicata in urmatoare
le afectiuni: a. insuficienta cardiaca; b. diabet zaharat; c. edem pulmonar acut
. 567.In cazul incompatibilitatii de grup 0, A, B, frisonul este: a. foarte pute
rnic si apare de obicei la 1-2 ore de la terminarea transfuzi ei de snge; g-.b. p
recedat de senzatie de frig si apare chiar in timpul tr transfuziei de snge; c. s
emn precoce al socului hemolitic . 568. Embolia pulmonara cu cheaguri, accident
superacut al transfuzarii unui sn ge alterat, se manifesta astfel: a. cianoza bru
sca; 5" b. dureri lombare, hemoliza intravasculara cu blocaj renal; c. dureri to
racice si tuse chinuitoare insotita de hemoptizie % si febra. i 569. Transfuzare
a sngelui neincalzit, la temperatura joasa: .5 a. nu este urmata de accidente, da
ca administrarea se va face picatura cu p icatura (perfuzie); i b. soc posttrans
fuzional, acidoza metabolica sau chiar stop* cardiac; c. poate provoca hemoliza
intravasculara cu blocaj renal 570.In cazul aparitiei unui accident transfuziona
l sau posttransfuzional, asiste nta medicala trebuie sa ia urmatoarele masuri: a
. diminuarea ritmului de administrare a sngelui si injectarea intravenoasa de Co
rtizon sau Romergan, Medicina generala ntreruperea imediata a transfuziei; pstiir
.tarea neintarziata a medicului. ^n.irentele cele mai frecvent utilizate n sfera
O.RL. sunt: j oglinda frontala, s pecule nazale, specule auriculare, stilete; r
aoasatoare de limba, pense cudate, diapazon, seringa Guyon; - tub Kehr. trocar,
canula de aspiratie cu apasator perforat. /'-irmgoscopia si laringoscopia indire
cta se executa: .1 sub anestezie generala; 0 rahianestezie; o. anestezie locala
(pulverizare de cocaina 2%). -ejatirea prealabila n vederea l aringoscopiei direc
te consta 1 administrarea unui calmant-somnifer cu 30 cie minute nainte; o admini
strarea cu 10 minute nainte de hemostatice; : nu se face pregatire preala bila. o
ndro-pericondrita se datoreaza: a unui traumatism violent al pavilionului urech
ii; b. unei plagi neglijate; : unei otite supurate netratate. ::ro-pericondrita
se caracterizeaza prin: a insomnie, cefalee, febra, frison; b fatigabilitate, ac
ufene, pirozis; c nrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductul
ui auditiv, dure re, stare generala alterata. ratamentul n furunculoza conductulu
i auditiv extern consta n: a radiatii cu raze u ltrascurte; n aplicatii de caldur
a local; : administrarea de antibiotice, badijonari locale cu tinctura de iod. 5
77.In otita medie supurata acuta, temperatura se ridica la: a. 37-38 grade Celsi
us;

b. 39-40 grade Celsius; c. bolnav afebril. 578.Simptomele otitei medii supurate


sunt: durere, stare generala alterata, febra; frisoane, hipoacuzie de transmisie
, senzatii de puls; arteriale n ureche; pirozis, anxietate, sialoree, subfebrilit
ate. 579. Tratamentul otitei medii acute supurate consta n: a. chiuretarea portiu
nilor de cartilaj necrozat; b. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sa
u Boramia c. antibioterapie, vitaminoterapie. 5. 580. Agentul microbian care dec
lanseaza otomastoidita supura: acuta este: a. Escherichia colii; b. Haemophilus
influentzae; '5 c. Stafilococul. 581 .Principalele complicatii ale mastoiditei a
cute sunt: a. osteomielita temporala/occipitala; :' b. paralizia nervului facial
; 5 c. angina Ludwig. 582.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a
. disfonie, disfagie, dispnee, fotofobie; b. leucocitoza ridicata, frison, hipoa
cuzie; c. torticolis, paralizii ale nervului facial, febra. 583.Tratamentul oste
oflegmonului consta n : a. tratament medicamentos; b. timpanotomie; c. antromasto
idectomie. 534.Labirintita este: a. infectie a labirintului urechii interne; Med
icina generala complicatie a otitei medii supurate netratate; mfectie a celulelo
r mastoidiene. Simptomatologia Sindromului Meniere consta In: j vertij accentuat
, tulburari de echilibru, acufene, anxietate; b sialoree, surd itate, febra, fri
son; disfagie, nistagmus, trismus, disfonie. 5-ruzita incorect tratata poate da
complicatii ca: i epistaxis, sindrom Meniere, labirintita; b osteoperiostite, ab
cese extradurale ; c. meningite, tromboflebite ale sinusurilor cavernos, septice
mie. Germenii microbieni'care determina sinuzitele sunt: a. pneumococul, strepto
cocul; b stafilococul; c Escherichia Colii, Proteus. Simptomele sinuzitelor supu
rate acute sunt: a. durerea, tulburari ale mirosului, vertije; b. disfagie, odin
ofagie, tumefactie la nivelul sinusurilor; c. respiratie dificila, febra de tip
inflamator-supurativ. ' Conjunctivita acuta se manifesta prin: a hiperemia vasel
or conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al oc
hiului; b. inflamatia glandei Meibomius; c senzatie de arsura si usturime, de co
rp strain in ochi. Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. debut
brusc, usturime locala, senzatie de corp strain, lacrimare intensa; b frisoane,
hipotensiune, puls filiform; c ulceratie corneana cu aspect dendritic, neregular
. 591 .Tratamentul antiglaucomatos consta in: a. instilarea de miotice.PEV.Manit
ol 20%; b. administrarea de antiemetice orale in caz de varsaturi; c. simpaticom
imetrice. 592. Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. neutralizarea agent
ului caustic si administrarea unui calmant; b. administrarea locala si generala
de antibiotice, antiinflamatorii; c. administrarea de miotice.

593. Miopia se corecteaza cu lentile: a. biconvexe ; b. biconcave ; c. cilindric


e-convergente. 594.0 infectie oculara se poate recunoaste prin: a. secretia puru
lenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente; b. durerea, eritemul c
onjunctival sau periocular; c. scaderea acuitatii vizuale. 595.Factorii care con
tribuie la cresterea riscului operator sunt: a. interventiile de urgenta si asoc
iatia de boli; b. conditiile de viata si munca; c. imposibilitatea corectarii pr
eoperatorii a deficientelor. 596.In ingrijirea preoperatorie a bolnavului se tin
e cont de urmatoarele reguli: a. crearea conditiilor care sa impiedice producere
a de traume psihice; b. explorarea clinica si paraclinica pentru stabilirea diag
nosticului; c. castigarea ncrederii bolnavului in personalul care l ingrijeste siI va op era. 597.Dupa schema lui Adriani, putem incadra in Riscul II urmatoarele
afectiuni: Medicina generala -reiatie majora la un pacient cu boala cie sistem
.^compensata; interventie chirurgicala mica sau mijlocie la un pacient fara tare
organice; oceratie majora la un pacient care prezinta o boala de sistem neperic
uloasa sau compensata. reclasarea unui bolnav in salon se va tine cont ca : boln
avii tineri sa fie asez ati linga cei in virsta; bolnavii neoperati sa fie ampla
sati in saloanele cu bol navi ocerati; bolnavi sa fie de aceeasi categorie, cu e
volutie normala, cu preocupari asemanat oare. gatirea pshihica a bolnavului chir
urgical internat are ca convingerea ca intefventia chirurgicala este benefica si
dupa efectuarea ei isi va putea relua activitatea anterioara in conditii mult m
ai bune; acomodarea cu p ersonalul spitalului si respectarea disciplinei spitali
cesti; acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital.
lizele de laborator si examinarile paraclinice au ca scop: aprecierea starii fun
ctionale si modul de raspuns la anestezie si interventia chirurgicalae; stabili
r ea diagnosticului; stabilirea datei si felul interventiei chirurgicale. lizele
hematologice cuprind determinarea : numarului de hematii ; vite zei de se dimen
tare a hematiilor; agentilor patogeni prezenti in snge. marul de hematii poate fi
crescut in urmatoarele afectiuni: a poliglobulie esent iala; b soc septic si al
ergic; c scleroze pulmonare. 603. Hemoglobina poate avea valori scazute in urmat
oarele afectiuni: hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca ; , hemoragii,
infectii cronice, intoxicatii, anemii; traumatisme toracice, arsuri. 604. Creste
rea anarhica a numarului leucociteior, cu deviere spre stinga poat e fi intalnit
a in: hemoragii; leucemii; agranulocitoza. 605. In infectiile cronice intalnim o
crestere a : limfocitelor; eozinofilelor; neutrofilelor. 606. V.S.H. are valori
le cele mai mari in: apendicita acuta; neoplazii; pneumonie. 607. Densitatea uri
nei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: soc hemoragie si traumatic; a
port mare de lichide: bere, apa;

diabet zaharat, diabet insipid. 608.0liguria si anuria pot aparea in urmatoarele


afectiuni: a. diabet insipid; b. insuficienta renala acuta ; c. soc cu hipovole
mie si hipotensiune. 609. La pacientul cu diabet, apare glicozuria in urmatoarel
e situatii: a. glicemia este de 125-140 mg%; b. glicemia depaseste 1,7 g%; c. gl
icemia este de 80-120 mg%. Medicina generala .. ,, xamenul citologic al sputei ar
e ca scop: a. identificarea germenilor din sputa; b. depistarea celulelor neopla
zice; c. depistarea sediului si cauzei unei septicemii. :r ' Scaderea indicelui
Tiffeneau cu capacitate vitala normala , vnm in: a. fibroza pulmonara; b. astm;
c. disfunctie ventilatorie obstructive. r 'I Valorile normale ale rezervei alcal
ine in sngele arterial sunt: a. 70-80 voi. C02/100 ml snge arterial: b. 45- 50 voi
. Co2/100 ml snge arterial; c. 50-60 voi. C02/100 ml snge arterial. "f 'Electrocar
diograma Holter reprezinta: a. EKG efectuata cu electrocardiograf cu 6 canale; b
. inregistrarea pe banda EKG in timpul unei ziie de activitate a bolnavulu i; c.
EKG de efort in cardiopatie ischemica. C -- Radiografia abdominala pe gol ne po
ate furniza date "s .::;:mentare in veder ea precizarii diagnosticului in urmato
arele r.iuni: a. ulcer gastro-duodenal in criza; b. perforatie de organe cavitar
e; c. ocluzie intestinala. ' in cazul unui cancer de stomac putem intalni urmato
arele s9 radiologice: I a hipertrofia mucoasei gastrice; b. imagine lacunara; c
rigiditatea unui segment al peretelui gastric. $ - irigografia poate evidentia:
a. dinamica colica; b cancer de colon, polipoza colica; c diverticuli colici, bo
ala Crohn. 617. Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindica
tii : a. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2.5 mg%; b. chist hidatic hepatic;
c. intoleranta la iod, hipertiroidism. 618. Avantajul principal al explorarilor
endoscopice ale tubului digestive es te: a. nu folosesc raze X; b. nu folosesc s
ubstante de contrast; c. permite prelevarea de biopsii, ajutind la stabilirea di
agnosticului hist opatologic. 619. Ecografia abdominala are ca scop: a. urmarire
a in timp a unor aspecte patologice, inlocuinc metode mai putin agreabile (colan
giografia, arteriografia); b. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubul
ui digestiv; c. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumoral
e abdomi nale, palpabile. 620. Urografia intravenoasa se poate executa atunci ca
nd: a. bolnavul are TBC renal; b. densitatea urinei este sub 1015;

c. urea depaseste 70 mg%. 621. Ureteropielografia retrograda si pielografia asce


ndenta ne dau . informa tii referitor la: a. existenta hidronefrozei, tumorilor
renale, stricturilor ureterale; b. prezenta de tumori si calculi vezicali; c. an
omalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. 3 622. Nodulii reci tiroidieni
pot fi dati de: a. cancer tiroidian; b. chist tiroidian; 'i c. adenom toxic tiro
idian. Medicina generala In cazul unui bolnav cu apendicita cronica, care are fo
care de -tie (dental, sin usal) se va proceda astfel: se face tratament cu antib
iotice si se opereaza de apendicita; se asaneaza focarele de infectie si dupa as
anare se poate practica apenc licectomie; c preoperator, intraoperator si postop
erator se face tratament cu antibiotice. Dintre afectiunile de mai jos, pot duce
la denutritie. necesitnd ratament preoper ator pentru combaterea acesteia: a. bo
lnavii cancerosi in stadiul I; b. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale;
c. stenoza pilorica. fistule digestive. In cazul in care este greu sau imposibi
l de acorectat denutritia. rocedeaza la: a. regim alimentar hipercaloric si apoi
interventie chirurgicala; b. transfuzie de snge total, interventie chirurgicala
pentru inlaturarea afe ctiunii cauzale; c. aducerea la norma! a starii de denutr
itie postoperator. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. anemia
acuta se produce prin pierdere importanta de snge intr-un timp scu rt; b. ambele
se produc prin pierdere de snge; c. anemia cronica apare cand pierderea de snge e
ste in timp. In cadrul pregatirii preoperatorie a bolnavilor anemici in etapa Po
lemica se va efectua : a perfuzie cu ser fiziologic si glucozat 5-10%; b. transf
uzie de snge total conservat; c. masa eritrocitara. 628. tnterventie chirurgucala
intr-o stenoza pilorica ulceroasa se va face in functie de urmatoarele elemente
: a. normalizarea diurezei, hematocritului, ionogramei; b. normalizarea TA si EK
G; c. imbunatatirea starii generale si cresterea in greutate. 629. Pregatirea pr
eoperatorie a bolnavului cu HDS cu anemie severa cu tendint a la soc consta in:
a. administrare de anticoagulante: vit.K.C.Ca, adrenostazin; b. transfuzie cu si
nge, inten/entie precoce; c. transfuzie intra si postoperator. 630. Riscul opera
tor la un cardiac, care necesita interventie pe alt organ (s tomac, intestin, ri
nichi etc.) se stabileste in functie de: a. boala de inima este compensata; b. a
fectiunea pentru care se opereaza.; c. boala de inima este decompensata. 631. In
terventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in urma toarele s
ituatii: a. infarct miocard, 1 an de la producerea lui; b. insuficienta cardiaca
, cel putin 2 luni de la reducerea ei; c. infarct miocardic, chiar compensat, ce
l putin 3 luni de la accident. 632. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pu
lmonar ce urmeaza a suferi o

interventie pe alt organ, se va urmari: a. oprirea sau rarirea tusei; b. uscarea


completa a secretiilor; c. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. 633. La un bo
lnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele defici ente: a. hipote
nsiunea arteriala; b. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido- bazic; c. hipopr
oteinemia, edemele si H.T.A secundara. 634. Regimul alimentar al bolnavului in p
reziua operatiei consta in: a. regim hidric; b. dimineata si prinz regim obisnui
t, iar seara regim hidric; c. nu se dau alimente grele cu 24 de ore inaintea ope
ratiei. 635. Restrictia alimentara este impusa in cazul : a. anesteziei generale
; b. anesteziei locale; c. indicatiei operatoii. 636. In seara percedenta interv
entiei chirurgicale se va administra: a. paracetamol; b. fenobarbital; c. romerg
an. 637. Pentru calmarea durerii in postoperator se va recurge la: a. linistirea
bolnavului; b. asezarea acestuia pe partile dureroase; c. utilizarea agentilor
mecanici si fizici, tratament medicamentos calmant. 638. Durerea postoperatorie
trebuie tratata in functie de: a. intensitate; b. tipul de operatie; c. durata.
639. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. primele 2 ore; b.
primele 24 ore; c. primele 3 zile. 640. Dintre metodele fizice folosite pentru
tratarea durerilor, enumeram: a. schimbarea pozitiei; b. realizarea tehnicilor d
e respiratie si tuse; c. acupunctura. 641. Dintre cauzele care pot exacerba dure
rile pacientului prin stres si anxieta te fac parte: a. pierderea obisnuintelor
zilnice; b. incertitudine cu privire la reusita operatiei, c. forma de administr
are a anesteziei. 642. Cel mai grav simptom al hipotermiei este aparitia: a. fri
sonului; b. tremuraturilor necontrolate; c. infectiei acute. 643. Pentru calmare
a durerii se recurge la: mobilizare imediata ; linistirea bolnavului; asezarea l
ui in pozitii de menajare a prtilor dureroase. 644. Dintre agentii fizici folosit
i in combaterea durerii mentionam: perna electrica; punga cu gheata; perna elect
rica si punga cu gheata alternativ. 645.Sangerarea imediata in postoperator poat
e fi data de : a. deraparea unui fir; b. tulburari de coagulare; c. hipotensiune
postoperatorie. 646. Risc mare in producerea hematoamelor prezinta bolnavii tra
tati cu : a. tonicardiace; b. aspirina, heparina;

c. propranolol. 647. Tratamentul general in evisceratii consta in : a. antibiote


rapie, aspiratie gastrica; b. punga cu gheata pe abdomen; c. reechilibrare hidro
electrolitica. Medicina generala 648. Tratamentul profilactic al infectiilor uri
nare in postoperator const a in: a. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii i
ndiferent ele tipi operatiei ; b. aplicarea sondei vezicale in conditii de aseps
ie perfecta: c. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure
. 649. Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier c onst
a in : a. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei, b. sutura partial
a a inciziei pentru efectuarea hemostazei: c evacuarea pur oiului, desfiintarea
fundurilor de sac. spalarea cu apa oxigenata, drenaj, pansament. 650.In postoper
ator atelectazia pulmonara se combate prin: a. asezarea bolnavului in pozitie Tr
endelenburgb. mobilizarea precoce a bolnavului, aspiratia secretiilor c. tuse co
mandata, suprimarea durerii, aerosoli. 651 .Tratamentul preventiv al bolii trobo
emboiice este: a. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavu
lui pe pro riile picioare; b. gimnastica respiratorie; c. schimbarea pozitiei si
miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai ndelungat. 652. Pentru prev
enirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. executa
rea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani; b. pregatirea preop
eratorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie isch emica, hipertensivi, di
abetici, obezi; c. evitarea operatiilor de lunga durata. 653. Dupa operatiile pe
stomac si intestin prevenirea stazei gastrice se f ace prin: a. administrare de
medicatie antisecretorie; b. spalaturi gastrice; c. ss introduce intraoperator
o sonda de aspiratie continua. 654. Tratarea sughitului se face prin: a. infiltr
area nervilor frenici cu novocaina; b. administrare de mialgin si algocalmin; c.
administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%C02 si 95%02 cite 5 min ute pe
ora. 655. Pentru prevenirea meteorismului postoperator se vor lua urmatoarele m
asu ri: a. administrare de purgative postoperator; b. clisma seara dinaintea ope
ratiei si in dimineata operatiei; c. mobilizare precoce. 656. Combaterea ileusul
ui paralitic in postoperator se face prin: a. aspiratie gastrica; b. administrar
e de sedative centrale; c. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. 657. Prin
tre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburari lor respira
torii sunt si: a. stimularea expectoratiei; b. aplicarea de pipa orofaringiana;
c. monitorizare E.C.G. 658. Postoperator, starea confuzionala are ca manifestari
: a. hipertermie;

b. agitatie; c. somnolenta. 659. Recuperarea starii confuzionale postoperatorii


consta in: a. interzicerea consumului de alcool; b. mobilizare; c. monitorizarea
functiilor vitale. 660. Obiectivele ngrijirii unei plagi sunt: a. suprimarea dur
erii; b. aseptizarea plagii; Medicina generala c. localizarea plagii. 561.La efe
ctuarea pansamentului unei plagi, asistenta trebuie sa cunoasca: a. caracterul d
urerii; b. stadiul de inflamare; c. starea nutritionala a pacientului. 662. Pent
ru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se v
a proceda astfel: se fixeaza cu leucoplast; se ancoreaza tubul de dren cu un fir
la pielea bolnavului la sfirsitul o peratiei; scurtarea tubului, se va aplica p
e tub un ac de siguranta. 663. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaz
a prin tubul de d ren se efectueaza in. urmatoarele operatii: rezectia gastrica;
operatii ce se executa in cavitatea toracica; amDutatia de mamela. 664.Scoatere
a firelor de sutura in cazul apendicectomiei cu incizie mica, se fac e in a: a.
3-a-4-a zi; b. 4-a - 5-a zi; c. 5-a - 6-a zi. 665.In urma interventiei chirurgic
ale bolnavul urineaza spontan dupa : a. 2-3 ore; b. 1-2 ore; c. 4-6 ore. 666.Mas
urile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. introducer
ea tubului de gaze; b masarea zonelor reflexogene; c stimulare medicamentoasa. 6
67.La 6 ore dupa operatie, alimentarea orala consta cin : a. lichide in cantitat
i mici: b. piureuri semilichide: c. iaurt. 66S.AIimentatia va fi reluata mai rap
id in: a. rezectie gastrica; b. operatie pentru varice; c. operatie pentru hemor
oizi. 669. Dupa operatie tranzitul intestinal se reia in mod obisnuit: a. la 4-5
zile dupa interventiile efectuate cu rahianestezie, b. la 48-78 de ore; c. in f
unctie de tipul de anestezie efectuat. 670. Dupa operatia pe colon, peristaltica
va fi stimulata prin: a. administrare de ulei de ricin 15 - 20 grame in 2 prize
zilnic, din prima zi dupa operatie; b. clisma zilnic; c. dilatatie anala facuta
la sfirsitul inteventiel chirurgicale. 671. Folosirea de analgetice opiacee pre
zinta reactii adverse ca: a. greata; b. voma; c. hipertensiune. 672. La pacienti
i inconstienti, medicamentele sunt introduse stomac: a. se administreaza doar me
dicatie injectabila;

b. prin sonda impreuna cu alimentele; c. numai in perfuzie. 673. Pentru puctiona


rea unei vene, garoul se strnge pana cand: a. pulsul radial ramane perceptibil; b
. pulsul nu se mai simte; c. circulatia venoasa se opreste complet. Medicina gen
erala 674. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. infec
tate; b. intinse; c. necrotice. 675. Tegumentele sanatoase din jurul unei plagi
se dezinfecteaza cu: a. cloramina "B"; b. alcool iodat; c. apa oxigenata. 676. C
ontuzia abdominala poate determina moartea in citeva minute prin : a. hemoragie
masiva, soc; b. peritonita; c. hemoragie in "doi timpi". 677. Contuziile abdomin
ale pot provoca peretelui abdominal urmatoarele l eziuni: echimoze, hematoame su
bcutanate; b. hematoame periviscerale; c. rupturi musculare si aponevrotice. 678
. Contuziile abdominale pot provoca organelor viscerale urmatoarele leziun i: a.
hematoame periviscerale; b. rupturi partiale sau complete de organe; c. hematoa
me subperitoniale. 679. Care semne conduc la diagnosticul de peritonita, in cazu
l unui trauma tism abdominal inchis: a. durerea extinsa in tot abdomenul; b. per
etele abdominal contractat, uneori excavat; c. prezenta lichidului peritoneal la
punctia abdominala. 680 In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic, afe
ctiunile care evoluea za catre stare de soc grav sunt: a. infarctul intestinal s
i torsiunile de organe; b. pancreatita acuta necrotica; c. apendicita cronica. 6
81. Leziunile peretelui abdominal pot fi: a. echimoze, hematoame subcutanat; b.
rupturi musculare si aponevtotice; c hematoame periviscerale. 682.Inspectia unui
pacient cu traumatism abdominal arata: a. urme de echimoze sau hematoame pariet
ale; b. disparitia mobitatii hepatice; c. abdomen imobil in timpul respiratiei.
Dezvoltarea unui sindrom hemoragie in cazul unui traumatism abdominal se caracte
rizeaza prin: a. contractura abdominala; b. prabusirea T.A., paloare accentuata;
c. mobitate deplorabila abdominala. 684. Conduita de urgenta in cazul unui paci
ent cu traumatism abdominal care prezinta contractura abdominala, dureri la tuse
u- rectai sau vaginal.este: a. reechilibrare hidroelectrolitica; b. administrare
de antialgice; c. interventie chirurgicala. 685. Contuzia abdominala poate dete
rmina moartea in citeva zile prin: a. peritonita; b. hemoragie lenta; c. hemorag
ie in "doi timpi". 686. Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu trau
matism abdomi

nal, tinut sub observatie si tratament, nici nu se amelioreaza, nici nu se inrau


tateste: a. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie; b. se externea
za pacientul; o. se administreaza antialgice si se reia alimentatia Medicina gen
erala 587.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnostic
ul de ruptura de stomac, daca radiografia abdominala (pe gol) arata: a. prezenta
aerului in cavitatea peritoneala; b. prezenta lichidului in cavitatea peritonea
la; c. nu arata nici o modificare. 688.Sub denumirea de plagi ale abdomenului su
nt cuprinse toate leziunile determi nate de un traumatism care: a. intereseaza s
i deschide peretele abdominal; b. nu intereseaza peretele abdominal; c. produce
leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal . 689. Cele mai
frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a. ale ficatului; b. ale pancreas
ului; . c. ale splinei. 690. La hemoragia interna "in doi timpi", timpul intai c
onsta in. a. hemoragia intra- sau subcapsulara; ruperea capsulei si evacuarea sng
elui in cavitatea abdominala; b. c. sngele curge liber in abdomen. 691 .La un pac
ient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, e ste contraind
icat sa se administreze: a. barbiturice ; b. antialgice; c. antialgice majore (m
orfina, mialgin). 692. Care dintre plagile abdominale prezinta o mai mare gravit
ate: cele perforante, cele penetrante; cele care intereseaza numai peretele abdo
minal. 693. Plagile abdominale penetrante sunt plagi care intereseaza: pielea, a
ponevroze, muschi; peritoneul dar nu lezeaza organe; organe intraabdominale. 694
. Colectia lichidiana in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin :
a. tact rectal; b. tact vaginal: c. palpare. 695 Radiografia abdomenului in cazu
l unui traumatism abdominal pune in evidenta: a. aerul patruns in cavitatea peri
toneala; b. prezenta unui corp strain metalic in cavitatea abdominala, c. locul
si marimea plagii abdominale. 696. Bolnavul care a suferit un traumatism abdomin
al va fi asezat core ct in pozitia: a. de decubit dorsal cu membrele pelviene us
or flectate (sub genunchi se as eaza o patura rulata sau o perna); b. de decubit
lateral drept sau stng, de partea traumatismului; c. semisezanda, cu genunchii f
lectati, pentru a asigura compresiunea abdome nului. 697. Care dintre afectiuni
evolueaza catre o stare de soc grav. a. sarcina extrauterina; b. infarctul intes
tinal; c. torsiunile de organe. 698. Care dintre afectiuni evolueaza catre o hem
oragie interna: a. sarcina extrauterina rupta;

b. pancreatita necrotica; c. ruptura de varice esofagiene. 699. Plastronul apend


icular este: a. apendicita gangrenoasa; b. peritonita plastica; c. tumora apendi
culara. 700. De obicei durerea in apendicita acuta : a. apare in fosa iliaca dre
apta; Medicina generala b. este accentuata de miscarea membrului inferior drept
; c. apare in etajul abdominal superior. 701.In evolutia unei apendicite acute,
peritonita acuta poate aparea; a. inaintea declansarii simpomatologiei apendicul
are; b. odata cu peritonita plastica localizata; c. in primele 24-48 ore de la d
ebutul crizei apendiculare. 702.Aspectul anatomo- patologic al unei apendicite a
cute flegmonoase este: a. apendice marit de volum, cu aspect de "limba de clopot
"; b. apendice de culoare neagra- verzuie si aspect de "frunza vesteda"; c. apen
dice congestionat. 703.In cazul unui plastron apendicular se impune : a. punga c
u gheata; br -apend icectomie; c. antibibterapie, urmarirea evolutiei. 704.Semne
le functionale in ulcerul perforat sunt: a. durere violenta in epigastru, transp
iratii reci; b. accelerarea pulsului, imobilitate respiratorie in etajul abdomin
al super ior; c. disparitia matitatii hepatice. 705. Prin termenul de "abdomen d
e lemn" intelegem: a. disparitia matitatii hepatice; b. contractura pe toata ari
a abdominala; c. durere violenta in epigastru. 706. Care este cea mai frecventa
forma de perforatie a ulcerului: a. perforatia in peritoneul liber; b. perforati
a in peritoneul nchistat; c. perforatia acoperita. 707.In colecistita acuta durer
ea are urmatoarele caractere: a. apare in hipocond rul drept; b. iradiaza in omo
plat si umarul drept; o. apare in epigastru. 705.Diagnosticul de certitudine al
ulcerului perforat se pune pe; a. disparitia matitatii hepatice; b. pneumoperito
neu evidentiat radiologie; c. contractura abdominala . 709.in cazul plagilor pen
etrante cu evisceratie posttraumatica vor fi luate urma toarele masuri: a. nu vo
r fi executate manevre de reducere a anselor in interior; b. vor fi executate ma
nevre de reducere a anselor in interior; c. vor fi aplicate cmpuri mari imbibate
cu solutie cald:.:ta izotonica. 710.Durere lombara sau lomboabdominaia, fosa ili
aca de multe ori nsdureroasa, se men urinare sau genitale intalnim in : a. apend
icita acuta la copii; b. apendicita acuta pelviana; c. apendicita acuta retrocec
ala. 711 .Tratamentul medical in cazul colecistitei acute este reprezentat de: a
ntibiotice; antispastice, antialgice; corticoizi. 712. Tratamentul chirurgical a
l colecistitei acute consta in : a. colecistostomie; b. colecistectomie; c. cole
cistocolangiografie. 713. Un plastron colecistic se poate trata astfel:

a. interventie chirurgicala de urgenta; b. antispastice, antibioterapie, regim a


limentar; c. regim alimentar, tratament medical, completat cu tratament chirurgi
cal, Medicina generala peste 6-8 saptamani, dupa "racire" 714.Oprirea completa s
i persistenta a tranzitului intestinal pentru materii feca le si gaze apare in :
a. colecistita acuta; b. ocluzia intestinala; c. ulcerul perforat. 715.Obstacol
ele intrinseci care determina ocluzia mecanica sunt reprezentate de : a. invagin
area unei anse intestinale; b. fecaloame; c. o brida de neoformatie. 716.Obstaco
lele extrinseci care determina ociuzia mecanica sunt. a. un process tuberculos;
b. un inel de eventratie sau hernie; c. rasucirea anselor. 717.In cazul unei ocl
uzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme, ati tudinea ele urgenta
consta in: a. montarea unei sonde de aspiratie gastrica, acord venos pentru reco
ltarea sngelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfu
zii pe ntru reechilibrarea hidroelectrolitica; b. recoltarea sngelui in vederea d
eterminarii unor probe de laborator si cal marea durerii; c. se face direct inte
rventia chirurgicala. 718.In evolutia sindromului ocluziv, tulburarile electroli
tice care influenteaza negativ starea bolnavului, ducnd la soc, sunt: a. scaderea
Cf sanguin, cresterea fC si a ureei; b. hemoconcentratia; c. scaderea Ca\ 719.V
olvulus intestinal se traduce prin: a. rasucirea anselor intestinale; b. un proc
es inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala; c. un inel de eventratie i
n care intra o ansa intestinala. 720.Volvulusul intestinal apare la nivelul: a.
anselor intestinale subtiri; b. colonului ascendent; c. sigmoidului. 721.Ocluzia
functionala este determinata de excitatii date de : intoxicatii voluntare sau p
rofesionale, toxicomanii; intestin; insuficienta respiratorie. 722.Ocluzia intes
tinala functionala poate fi: a. spastica; b. obstructiva; c. paretica. 723. Care
din urmatoarele semene sugereaza o ocluzie intestinala a. contractura abdominal
a; b. oprirea tranzitului intestinal; c. varsaturi alimentare. 724. Alte semene
de ocluzie sunt: a. scaune sanguinolente; b. hematemeza; c. constipatie alternat
a cu diaree. 725.In ocluziile intestinale vechi, varsaturile sunt: a. fecaloide;
b. bilioase; c. alimentare. 726.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile
:

a. intestinale inalte; b. intestinale joase; c. intestinale functionale. 727.In


ocluzia intestinala examenele de laborator releva: a. numar mare de hemat ii si
hematocrit crescut; Medicina generala b. tulburarea constantelor ionice; o. amil
azurie crescuta. 728. Tratamentul preoperator al ocluziei intestinale consta in:
a. aspiratie gastro-intestinala; b. reechilibrare hidroelectrolitica; c. antibi
oterapie. 729. Tratamentul ocluziei functionale consta in: a. interventie chirur
gicala; b. reechilibrare hidroelectrolitica; c. tratamentul causal al afectiunii
abdominale. 730. Pancreatita acuta apare la persoanele: a. care consuma in exce
s alcool, alimente; b. cu litiaza biliara; c. peste 45 ani. 731 .Pancreatita acu
ta se manifesta prin : a. oprirea tranzitului intestinal; b. dureri abdominale v
iolente in etajul abdominal superior; c. alterarea marcata a starii generale. 73
2.Forma cea mai grava a pancreatitei acute este : a. forma edematoasa; b. forma
hemoragica; c. forma necrotica. 733.Semnele intalnite in pancreatita acuta sunt:
meteorism abdominal, greturi, varsaturi; contractura musculara;durere "in bara"
, stare de soc. 734.Examenele de laborator in pancreatita acuta arata: a. amilaz
emie si amilazurie crescute; b. leucopenie, c. hiperglicemie. 735.lntr-o pancrea
tita acuta este indicata interventia chirurgicala in urmatoare le situatii: a. c
and pancreatita acuta se datoreaza unui vechi proces litiazic biliar, s e interv
ine chirurgical pentru tratarea litiazei biliare: b. in caz de dubiu, cand se os
cileaza intre diagnosticul de pancreatita acu ta si alta afectiune acuta abdomin
ala; c. cand bolnavul se prezinta la medic imediat dupa debut si procesul acut n
u evolueaza; 736. In pancreatita acuta este caracteristica: a. durerea abdomina
la cu localizare in etajul superior "in bara", cu iradie re in spate ; b. durere
a este continua si de intensitate mare; c. durerea este violenta, abdomenul devi
ne rigid, "de lemn". 737. Pentru calmarea durerii din pancreatita acuta internat
a in spital, se p oate administra mialgin, dar pentru anularea efectului spastic
al acestuia se ma i adauga: a. atropina, papaverina, nitroglicerina; b. atropin
a, xilina, papaverina; c. scobutil, piafen. 738.In pancreatita acuta administrar
ea de mialgin sau morfina poate da: a. spasmul sfincterului Oddi; b. mascarea pr
ocesului inflamator acut; c. tulburari de tranzit. 739. Persoanele predispuse la
imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a. bolnavii subponderali; b. bolnavii c
u ulcer perforat; c. adultii obezi.

740. Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. tripsin


a; b. amilaza; c. tripsinogen. Medicina generala 741. Tulburarile in evacuarea s
ecretiei pancreatice in duoden, prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi
duc la: a. inflamarea pancreasului; b. necrozarea pancreasului; c. autodigestia
pancreasului. 742. Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a.
sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomu lui; b.
sangerare peritoneala; c. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic
. 743. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perfor
atie a: a. stomacului si duodenului; b. uterului; c. intestinului mezenteria! si
colonului. 744. La un pacient cu pancreatita acuta, internat in spital, atitudi
nea de urgenta consta in: a. recoltare de snge pentru probe de laborator de urgen
ta, sonda de aspirati e gastrica, calmarea durerii, gheata, perfuzie, b. complet
area investigatiilor si pregatire in vederea interventiei chi rurgicale; c. admi
nistrarea de calmante per oral, regim alimentar, repaos la pat. 745. Forma acuta
a hemoragiei digestive superioare se exteriorizeaza prin: a. hematemeza: b. hem
oragie oculta; c. melena. 746. Care dintre examenele de laborator permit aprecie
rea gravitatii hemoragi ei digestive superioare: a. hemoglobina ; b. proteinemia
; c. hematocritul. 747. In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu ap
are radiologie p neumoperitoneul: a. stomacului; b. colonului; c. veziculei bili
are. 748. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita , insta
la te, interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. 10-12 ore
de la instalarea semnelor de peritonita: b. 5-6 ore de la instalarea semnelor d
e peritonita; c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita. 749. Pacientu
l imobilizat poate prezenta: a. atrofie musculara; b. ataxie; c. mioclonie. 750.
Escarele sunt: a. leziuni superficiale ale tesuturilor prin irigarea insuficien
ta datorita comprimarii lor mai indelungate; b. leziuni profunde ale tesuturilor
prin irigarea insuficienta datorita com primarii lor mai indelungate; c. leziun
i superficiale intre proeminentele osoase . 751. Pentru evitarea escarelor de de
cubit se indica urmatoarele,cu exceptia: a. asigurarea igienei tegumentelor si a
lenjeriei de pat si de corp; b. schimbarea pozitiei pacientului la interval ae
cateva zile; c. efectuarea de exercitii active si pasive (dupa caz).

752. Regiunile predispuse escarelor in decubit dorsal sunt: a. regiunea trohante


riana,interna si externa a genunchilor; b. regiunea occipitala, scapulara, sacra
ta, calcaneana ; c. regiunea ischiatica. 753. Ulceratia necrotica din cadrul esc
arei poate ajunge pana la : a. vase; b. muschi; Medicina generala c. os. 754. Pr
intre factorii cei mai favOrizanti ai aparitiei escarelor sunt: a. obezitatea; b
. incontinenta de urina si fecale; c. caldura si transpiratiile abundente. 755.
Pentru prevenirea escarelor: a. se asigura alimentatie si hidratare adecvata; b.
se face toaleta pacientului; c. se efectueaza pansamente bio-oclizive. 756.In a
dministrarea medicamentelor, asistenta medicala: a. respecta intocmai me dicamen
tele prescrise; b poate iniocui cu un alt medicament cu efect asemanator; c. uti
lizeaza preparate identice care circula sub diferite denumiri. 757. Asistenta me
dicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor ad ministrate: a. la preluar
ea acestora; b. inainte de administrare; c. la externarea pacientului. 758. Nere
spectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. nu influenteaza intensitat
ea efectului medicamentelor: b. are efecte nedorite: c. duce la complicatii loca
le la locul injectiilor. 759. Asistenta medicala noteaza in condica de predare:
a. medicamentul, doza prescrisa; b. un alt medicament inlocuitor; c. doza ce ins
umeaza necesarul pe 24 de ore. 760. Prelungirea intervalului de administrare a m
edicamentelor: a. favorizeaza eliminarea relativ rapida a medicamentelor; b. duc
e la scaderea nivelului util al medicamentelor in singe; c. determina fenomene c
umulative. 7S1 .Asistenta medicala: este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru ad
ministrarea medicamentelor s imptomatice; trezeste bolnavul pentru administrarea
medicamentelor etiologice; stabileste orarul de administrare respectind somnul
pacientului. 762. Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. menaje
aza bolnavul de intepaturi; b. duce la transformarea, precipitarea, degradarea a
cestora; c. priveste in mod direct medicul. 763. Asistenta medicala: a. administ
reaza imediat fiolele deschise; b. ofera supozitoarele pacientului pentru admini
strare c. respecta ordinea succesiva de administrare a medicamentelor. 764. Cind
administreaza tratamentul, asistenta medicala: a. lasa la pacient intreaga doza
zilnica; b. administreaza personal supozitoarele, picaturile pentru ochi si nas
; c. administreaza intai tabletele, solutiile si picaturile, apoi injectiile. 76
5. Asistenta medicala are grija: a. sa informeze pacientul despre timpul in care
se va instaia efectul medic amentelor; b. sa atraga atentia asupra efectelor se
cundare ale medicamentelor; c. sa corecteze dozele prescrise.

766. Calea de administrare a medicamentelor se alege in functie de : a. scopul u


rmarit; b. toleranta bolnavului la medicamente; c. preferinta bolnavului. Medici
na generala 767. Efectele medicamentelor administrate pe cale bucala pot fi : a.
locale; b. generale; c. imediate. 768. Medicamentele se administreaza pe cale r
ectala in caz de : a. intoleranta digestiv; b. bolnavul refuza inghitirea medica
mentelor; c. diaree . 769. Alegerea caii de administrare a injectiilor depinde d
e : a. rapiditatea necesara instalarii efectului prescris, b. compatibilitatea t
esuturilor organismului cu substanta injectata; c. greutatea pacientului. 770. C
aile de administrare a'medicamentelor pe cale parenterala sunt: a. subcutanata;
b. intravenoasa; c. intrarectala. 771. Regulile generale de pregatire si adminis
trare a injectiilor prevad; a. injectarea imediata a continutului seringii; b. v
erificarea solutiei injectabile; c. pregatirea cu 30 min. inainte de administrar
e. 772. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt;
a. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale; b. atingerea nervului trigeme
n si a ramurilor sale; c. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. 773. Accident
ele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. flebalgia; b. supuratia as
eptica; c. tumefierea brusca a tesutului perivenos, hematom. 774. Injectia cu ox
igen se administreaza in caz de : a. astupare vremelnica a cailor respiratorii;
b. inundarea alveolelor pulmonare cu exudate : c. stop cardiorespirator. 775. Ca
ile de administrare a injectiei cu oxigen pot fi : a. subcutanata; b. intravenoa
sa; c. intradermica . 776. La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administ
rat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a. alegerea unui singur antibiot
ic, cel mai activ si mai putin toxic, pe ba za antibiogramei; b. antibioticul fo
losit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei mic robiene; c. asocierea
a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat m
ai larg de germeni. 777.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se
bazeaza pe: a. terenul alergic; b. calea de administrare ; c. manifestarile apa
rute la testele de provocare (cutanate si serologice). 778. Calea subcutanata nu
se utilizeaza pentru administrarea antibioticelor din cauza: a. resorbtiei rapi
de din acest tesut; b. resorbtiei neregulate din tesutul subcutanat; c. toxicita
tii antibioticelor. 779. Cu ocazia administrarii antibioticului, asistenta medic
ala trebuie

sa cunoasca : a. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pa


cient; b. durata tratamentului ; c. cantitatea exacta a unei doze. Medicina gene
rala 780.ntruct antibioticele distrug de obicei si flora intestinala care suntetiz
eaza unele vitamine, administrarea per orala a antibioticului cu spectru larg se
va f ace mpreuna cu: a. vitamina A; b. vitamina C; c. vitamine din grupul B. \ 7
81 .Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de ac
este substante, fiind expus la: a. dermite profesionale; b. soc anafilactic; c.
urticarii. 782. Gentamicina, Kanamicina au actiune: a. ototoxica; b. nefrotoxica
; c. diuretica. 783. Cantitati!e de antibiotice si chimioterapice se exprima ntot
deauna in : a. unitati, grame sau submultipli ai acestora; b. numar de tablete s
au capsule; c. mililitri de solutie. 784.In cazul in care sunt indicate asociati
i de antibiotice, este bine ca: fiecare substanta sa fie administrata separat; a
dministrarea sa se faca per os; intre administrarile de antibiotice sa existe un
interval de cel putin 2 -3 ore. 785.Un nivel constant ideal de antibiotic in sng
e se poate obtine: a. prin perfuzie rapida, permanenta; b. prin perfuzie lenta,
permanenta; c. prin perfuzii la intervale de 6 ore. 786. Administrarea antibioti
cului trebuie sa fie precedata de: a. identificarea germenului patogen cauzator
al bolii; b. determinarea sensibilitatii germenului patogen la antibiotic; c. ad
ministrarea medicamentelor cu efect antipiretic si antiemetic. 787. Antibioticel
e sunt substante obtinute: a. prin sunteza chimica; b. din culturi de celule vii
, mai ales din ciuperci; c. prin selectarea tulpinilor de germeni foarte reziste
nti . 788. Antibioticele sunt medicamente cu efect: a. bactericid; b. de stimula
re a imunitatii; c. bacteriostatic. 789. Un antibiotic sau chimioterapie are efe
ct bactericid daca: a. distruge microbii; b. inhiba numai inmultirea lor; c. dis
truge microbii si inhiba inmultirea lor. 790.Intervalul dintre doua administrari
de doze de antibiotic trebuie sa fie: a. egal cu timpul necesar pentru dezvolta
rea unei generatii microbiene; b. mai mic dect perioada de dezvoltare a unei gene
ratii microbiene; c. mai mare dect perioada de dezvoltare a unei generatii microb
iene. 791 .Contraindicatiile corticoterapiei sunt: a. ulcer gastric sau duodenal
; b. hipertensiune arteriala severa; c. hipotensiune arteriala. 792.Hidrocortizo
nul intrebuintat sub forma de hemisuccinat de hidrocortizon fiol

e de 25 mg, are indicatie in urgentele : a. soc; b. coma diabetica; c. stare de


rau astmatic. 793. Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) s
timu leaza secretia : a. cortizonului; b. cortizonului si a altor hormoni ai gla
ndelor suprarenale. c. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului
. 794. Administrarea hormonilor corticosuprarenali esteTndibata in: a. osteoporo
za; b. afectiuni reumatice; c. afectiuni alergice. 795.In caz de insuficienta he
patica, tratamentul cu cortizon se face cu: a. hidrocortizon; b. prednisolon ; c
. cortizon acetat. Calcularea dilutiiior atat pentru ACTH, cat si pentru prepara
tele d e cortizon se face: a. in functie de durata tratamentului; b. la fel ca i
n cazul antibioticelor; c. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitat
i cuprinsa in fieca re ml. de solutie . 797. Toleranta organismului fata de ACTH
se testeaza prin: a. metoda reactiei subcutanate; b. metoda reactiei intracutan
ate; c. proba Thorn . 798. ACTH se administreaza in primele zile: a. in doze pro
gresive, pentru ca stimularea scoartei suprarenale sa nu se f aca brusc; b. in d
oze egale, pentru a obtine o stimulare constanta a scoartei supraren ale; c. in
doze mai mari de la inceput. scazancl apoi cantitatile pana la doza minima de in
tretinere . 799. Cortizonul se administreaza: a. la inceput in doze mai mari, sc
azand apoi cantitatea pana la doza minima de intretinere; b. in primele zile in
doze progresive, apoi in doze egale pana la sfarsitul tratamentului; c. in doze
egale, pentru a obtine o stimulare constanta a scoartei supraren ale. 800. ACTH
si cortizonul: a. retin sodiul in organism ; b. spoliaza organismul de potasiu,
marind eliminarea iui; c. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. 801. I
n mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata in PEV se tampmonea
za cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. Deci un flacon de 500 ml de glu coza 5%
va fi tamponat cu : a. 24,5 ui insulina; b. 12,5 ui insulina; c. 10 ui insulina
. 802. Administrarea insulinei la un pacient diabetic se face in general: a. de
3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. inaintea meselor principale ; b. de 2
ori pe zi, la 15 min. dupa mesele principale; c. de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa
micul dejun si cu 15 min. inaintea mesel or de prnz si de seara. 803. Insulina e
ste inactivata de: a. alcool, fie si in cantitati infime; b. tinctura de iod;

c. rivanol. 804. Locul injectiei precum si dopul de cauciuc al flaconului de ins


ulina, du pa curatire si degresare chimica, vor fi spalate cu : a. solutie rivan
ol; Medicina generala b. solutie cloramina 1/; c. apa sterila. 805.Insulina admini
strata subcutanat isi incepe activitatea hipoglicemianta: a. in 20-30 min. de la
injectare; b. in 1 ora de la injectare ; c. in momentul injectarii. 806.Insulin
a administrata intravenos isi incepe activitatea hipoglicemianta : a. imediat du
pa injectare; b. la 10 min. de la injectare; c. la 15 min. de la injectare . 807
. Accidentele dupa administrarea de insulina sunt: a. infectii locale (flegmoane
) datorita lipsei de asepsie: b. lipodistrofia hipertrofica sau atrofica; c. eri
tem la locul injectarii. 808. Locurile de electie pentru administrarea subcutana
ta a insulinei sunt: a. fata anterioara si latero-externa a coapselor; b. jumata
tea superioara a abdomenului; c. fetele anterioare si laterale ale bratelor. 809
.Insulinele pure, numite monocomponente, spre deosebire de insulina romaneasc a,
prezinta avantajele. a. nu dau rezistenta; b. nu dau reactii alergice; c. pot f
i administrate in doza unica. 810.Daca un bolnav diabetic elimina prin urina 20
gr. glucoza in 24 ore, el va a vea nevoie de : a. 20 ui insulina obisnuita; b. 1
0 ui insulina obisnuita; c. 50 ui insulina obisnuita. 811 .Tratamentul cu insuli
na la bolnavii vrstnici, cu complicatii renale . este c ondus : a. numai dupa val
orile glicemiei; b. in functie de glicozurie; c. in functie de diureza . 812.La
copii si adolescenti se contraindica tratamentul cu: a. insulina cu actiune rapi
da care se administreaza in doze repartizate pe 24 ore; b. insulina cu actiune m
edie; c. insulina cu actiune lenta care administreaza intr-o singura priza pe zi
. 813.Injectiile subcutanate cu insulina se fac: de obicei in acelasi loc; in lo
curi de electie care se schimba periodic, dupa o schema pe care sio va face boln
avul; in locuri indicate de catre medic . 814. Flacoanele de insulina se pastrea
za tot timpul: a. la frigider; b. la loc uscat; c. la intuneric, la temperatura
camerei; 815. nainte de administrarea insulinei pe calea subcutanata trebuie resp
ecta te urmatoarele reguli de asepsie: a. spalare pe mini cu apa si sapun; b. ste
rilizarea zonei de electie cu alcool, stergerea aceteia cu un tampon de vata fie
rt in apa si apoi uscarea regiunii de injectare; c. sterilizarea dopului de cauc
iuc de la flaconul de insulina cu alcool. 816. Asistenta medicala semnaleaza com
plicatiile datorate repausului la pat c

a fiind: a. procese tromboembolice; b. infectii bronhopulmonare; c. fractura, en


torsa. Medicina generala 817. Retentia acuta de urina se produce frecvent la : a
. bolnavii imobilizati; b. la vechii prostatici; c. bolnavii tineri. 818. Evitar
ea escarelor se face prin: a. schimbarea frecventa a lenjeriei; b. schimbarea de
pozitie la 10 ore; c. schimbare de pozitie la 2-3ore. 819.Supravegherea membrel
or peiviene comporta: a. mobilizarea de mai multe ori pe zi a diferitelor articu
la b. lipsa mobilizarii; c. masaje locale pentru evitarea flebitelor. 820. Compl
icatiile infectiilor bronhopulmonare apar la: a. bolnavii casectici; b. bolnavii
cu staza pulmonara pronuntata: c. bolnavii cu eroziune corneeana. 821. Medicame
ntele care se prezinta sub forma ce TIZANE sunt a. preparate prin infuzie in apa
fierbinte; b. potiuni in solutii zaharate; c. preparate pe baza de solvent- alc
ool. 822. Reactiile adverse idiozincrazice sunt: a. rectii imunologice; b. indep
endente de doza; c. reactii de intoleranta. 823. Medicamentele pentru care este
necesara supravegherea biologica sunt: a. anticonceptionalele orale; b. analgeti
ce in doze medii; c. anticoagulantele. 824.Insuficienta cardiaca poate apare dup
a administrarea de: a. chinina: b. betablocante: c. ergotamina. 825.Nefropatia t
ubulara apare dupa administrarea : a. indelungata de aminoglicozidice; b. parace
tamol; c. vincristina. 825.Eliminarea medicamentelor din organism se face prin:
a. singe venos: b. aerul expirat; c. urina . 827. Ce reprezinta doza maxima: cea
mai mare doza suportata de organism, fara sa apara fenomene toxice; doza care d
etermina fenomene toxice: doza ce se administreaza in 24 ore . 828. Regulile de
administrare ale medicamentelor precizeaza ca: se respecta intocmai medicamentul
prescris : se respecta calea, dozajul si orarul de administrare; apar si fenome
nele secundare mentionate . 82S,Intoleranta la medicamente poate provoca : a. an
emii; b. febra; c. soc anafilactic. 830. La administrarea medicamentelor asisten
ta medicala trebuie sa cunoa sca : a. indicatiile si contraindicatiile ;

b. fenomenele de intoleranta . c. epicriza. 831. Dupa gradul de toxicitate medic


amentele se clasifica astfel: a. toxic e; b. stupefiantei c. oficinele: 832.Se c
unosc urmatoarele incompati'cilitati medicamentoase: a. de prescriere; b. de aso
ciere; c. de administrare. 833. Efectul chimioterapiei impieaica: a. cresterea t
umorilor maligne; b. extinderea tumorilor maligne; c. caderea parului, 834. Star
ile patologice ale sistemului respirator produse ce administrarea de medicamente
sunt: a. lupus eritematos cu determinari pulmonare: c. astmul bronsic; c. sindr
om Cush ingoid. 835. Toleranta la medicamente este; a. efect benefic terapeutic
scazut; b. stare de necesitate de a administra permanent un medicament; c. tulbu
rare care apare la ntreruperea administrarii unui medicament. 836.Sterilitatea ca
efect secundar este data de administrarea de: a. citotoxice anticanceroase; b.
aminoglicozideie; c. antisecretoriile. 837. Efectele cancerigene ale medicamnent
elor pot aoare in cazui: a. utilizarii indelungate; b. existentei unei predispoz
itii; c. terapiei combinate. 838. Reactiile cutanate diverse aparute ca urmare a
administram medicamentelo r sunt: a alopecie; b. acnee; c. lupus eritematos dis
eminat. 839. Efectele toxice ale medicamentelor pot fi provocate de : a. calea d
e administrare; b. asocieri medicamentoase; c. anticoagulante. 840. Dupa mecanis
mul producerii, reactiile adverse se clasifica astfel: a. de tip toxic; b. de ti
p idiosincrazic; c. de tip endogen. 841.Infectia nozocomiala este : a. infectia
contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi ; b. infectia care se r
efera la orice boala datorata microorganismelor; c. infectia dobandita in spital
si diagnosticata dupa iesirea din spital. 842.Criteriile pentru diagnosticul de
pneumonie, ca infectie nozocomiala, includ : a. examen de sputa; b. examen radi
ologie; c. combinatii diferite ale unor dovezi clinice, radiologice si de labora
tor . 843.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale
cuprin d: a. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentel
or pr escrise; b. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toalete; b
olnavilor imobilizati; ^ supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in
/^^luncte'de antibiograma

si evolutia clinica a bolnavului. Msdicina generala 844. Scopul aplicarii Precau


tiunilor Universale este: a. prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de tran
smitere sanguina , la locul de munca al personalului ; b. prevenirea transmiteri
i infectiilor nozocomiale ; c. prevenirea transmiterii infectiilor, cu cale de t
ransmitere aerogena, in unitatile sanitare cu paturi . 845.In cadrul Precautiuni
lor Universale este considerat la risc contactul tegume ntelor si mucoaselor cu
urmatoarele produse : a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovia
l; b. sperma si secretii vaginale; c. sputa, secretii nazofaringiene . 846. Regu
lile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera : toti pacienti po
tential infectati; toti pacientii sunt potential sanatosi ; ca acele si alte obi
ecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . 847. Aplica
rea Precautiunilor Universale se refera la : prevenirea accidentelor si a altor
tipuri de expunere profesionala ; personal infectat cu Hbs; utilizarea echipamen
tului de protectie adecvat, complet, corect. 848. Echipametul de protectie este
: bariera intre lucrator si sursa de infectie; utilizat in timpul activitatilor
care presupun risc de infectie; alcatuit din halat si incaltaminte de spital . 8
49. Spalarea minilor si a altor parti ale tegumentelor, cel mai important mod de
prevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza ; inainte si dupa a
plicarea unui tratament pacientilor; dupa scoaterea mnusilor de protectie ; numai
la intrarea in sen/iciu .