Sunteți pe pagina 1din 13

STUDIU DE CAZ

Pericardita reprezint inflamaia pericardului. Pericardita poate avea diverse etiologii. n mod normal n sacul pericardic se afl o cantitate de lichid de 15-40 ml. Acest lichid are rolul de a facilita alunecarea celor dou foie ale sacului pericardic, n timpul micrilor inimii - sistol i diastol. In funcie de creterea cantitii de lichid n cavitatea pericardic, pericarditele acute pot fi fibrinoase sau exsudative. Inflamatia acuta a pericardului, care evolueaza fie cu exsudat putin (max200ml), foarte bogat in fibrina (pericardita sica), fie cu exsudat abundent serofibrinos, hemoragie, chilos sau purulent (pericardita exsudativa). Forme clinice: pericardita acuta - pericardita sica; pericardita exudativa pericardita cronica

Pericarditele acute pot avea diverse etiologii: - Infectii virale virusul Coxsackie A sau B, ECHO virusuri, adenovirusuri, etc. - Tuberculoza - Infectii bacteriene pneumococ, stafilococ, bacili gram negativi, etc. - Paraziti toxoplasma, histoplasma - Fungi candida albicans - Metastaze neoplazice cancere solide, leucemii, limfoame - Boli autoimune lupus eritematos sitemic, poliartrita reumatoida, poliarterita nodoasa, sclerodermie - Infarct miocardic acut periinfarct sau postinfarct (sindrom Dressler) - Dupa iradiere mediastinala, toracica - Disectie acuta de aorta - Insuficienta renala cronica in stadiul uremic - Medicamente administrate cronic hidrazida, minoxidil, difenilhidantoina, procainamida, doxorubicina - Dupa traumatisme sau interventii chirurgicale toracice - Idiopatica Sistemul afectat : cardio-vascular Incidenta : clinic 1% din internari; necrotic 2-6% din cazuri.

CULEGERE DE DATE

Nume: Stoian Prenume: Alina Sex: Feminin Nationalitate: Romana Domiciliu: Oltenita Data nasterii: 26 iulie 1968 Varsta: 44 ani Pregatire scolara: Liceu La internare, bolnavul prezenta durere precordiala cu reflexe la umarul stang, stare febrile, tuse, sughit prelungit pe parcursul a catorva ore si revarsat lichidian pericardic. Diagnostic clinic: Pericardita infectioasa Date obiective: - facies mitral - tegumente si mucoase cianotice - temperatura 39o C - TA 180/100 mmHg - Puls 83p/min, perceptibil - Respiratie 27 r/min Date subiective: Bolnavul acuza dureri precordiale, tuse, deglutitie prelungita, palpitatii, astenie, dureri de muschi si transpiratii. Antecedente personale: - boli ale copilariei: rubeola - antecedente patologice: tromboza venoasa Antecxedente heredo-colaterale: - mama diabet zaharat tip II - tata HTA stadiul I decedat Conditii de mediu : locuinta insalubra Loc de munca : mediu chimic Gusturi personale : - nu consuma alcool - fumeaza 25-30 tigari/zi - bea cafea zilnic - ii plac mancarurile sarate si grase Istoricul bolii: Bolnavul este cunoscut ca si cardiac de 3 ani, a mai fost internat in februarie 2012 pentru Insuficienta ventriculara stanga acuta urmand tratament cu Digoxin tablete 0,250 mg 1 tb/zi 5 zile pe saptamana cu 2 zile pauza (sambata si duminica), avand un puseu hipertensiv in august

2012 pentru care a urmat tratament ambulatoriu. In urma cu o saptamana se prezinta la Camera de Garda pentru dureri retrosternale, tuse si revarsat lichidian pericardic, medical recomandandu-I internarea in spital pentru investigatii si tratament. Examenul obiectiv la internare: - stare generala : anxietate - tegumente si mucoase : cianotice si uscate - tesut adipos : normal, repartizat pe membrele anterioare si abdomen, pliu abdominal 2,5 cm - ganglioni limfatici : durerosi, nepalpabili - aparat respirator : sindrom lichidian pleural, frecaturi pleurale, aspect normal al plamanului la percutie si auscultatie - aparatul cardio-vascular : usoara tahicardie, frecatura pericardica - aparat digestiv : durere la palpare in epigastru - aparat urinar : diureza normala - sistem nervos : stare de constienta, agitatie - aparatul uro-genital : loje renale libere, nedureroase - aparatul locomotor : mase musculare normale repartizate cu tonicitate si troficitate normale

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


Nevoi afectate: 1. Nevoia de a respire si a avea o buna circulatie 2. Nevoia de a bea si a manca 3. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5. Nevoia de a dormi si a se odihni 6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8. Nevoia de a fi curat, inghijit, de a proteja tegumentele si mucoasele 9. Nevoia de a evita pericolele 10. Nevoia de a comunica 11. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii 12. Nevoia de a se recrea 13. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea Probleme: 1. Circulatie inadecvata si dispnee 2. Dificultate in a-si respecta regimul alimentar 3. Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ 4. Circulatie neadecvata, dificultate in a se misca 5. Dificultate in a se odihni, insomnie 6. Dificultate in a se imbraca si dezbraca 7. Hipertermie 8. Alterarea mucoasei bucale, atingerea integritatii tegumentelor 9. Anxietate, durere acuta, frica 10. Confuzie 11. Sentiment de neputinta 12. Dezinteres in a indeplini activitati recreative 13. Lipsa de cunostinte

Surse de dificultate: 1. Durere, anxietate, prezenta secretiilor 2. Obisnuinte alimentare, lipsa de cunoastere a alimentelor premise si nepermise 3. Alimentatie neadecvata, hidratare neadecvata 4. Lipsa de cunoastere a mijloacelor de ameliorare a circulatiei, durere 5. Durere, tuse, stare depresiva 6. Slabiciune, oboseala 7. Proces infectios 8. Deshitratare, dificultate in a se misca 9. Proces infectios, incapacitatea de a face fata realitatii tratamentului 10. Lipsa stimularii senzoriale 11. Lipsa de necunoastere a starii sale de sanatate si tratament 12. Durere, stare depresiva 13. Inaccesibilitatea la informatii Manifestari de dependenta: 1. Taierea respiratiilor (gafaiala), senzatie de sufocare 2. Omisiuni ale meselor, mese neechilibrate 3. Tahicardie, greturi 4. Furnicaturi si amorteli ale extremitatilor 5. Descurajare, oboseala 6. Dificultate de a se imbraca si dezbraca 7. Diaforeza, frisoane 8. Cruste, escare 9. Facies crispat, temeri 10. Diminuarea interactiunii cu altii 11. Sentimentul de inutilitate 12. Diminuarea mijloacelor de interes 13. Neperceperea necesitatii de a invata Examene de laborator: Valori normale: Hemoleucograma - leucocite 840/ mm3 500-800/mm3 - hematii 5,2 mil/mm3 5,6 mil/mm3 - trombocite 370000/mm3 150000-400000/mm3 VSH 14 mm/h 6-13 mm/h Glicemie 97 mg/dl 91-120 mg/dl Colesterol 203 mg/100 ml 200 mg/100 ml Creatinina 1,2 mg/100 ml 1,5 mg/100 ml Uree sanguina 35 mh/dl 40 mg/dl

4,2-

1200,615-

TGO 33/U/L 14-36/U/L TGP 51/U/L 9-52/U/L Tymol 4 Umag Lagon 4 Umag Lagon ASLO 170 U/ml 200 U/ml Timp Quick 13 sec 12-15 sec Timp Howell 110 sec 60-120 sec pH ul urinei acid Albumina absenta Sediment urinar : epitelii plate rare, leucocite rare

1<

Examenul radiologic : cord de dimensiuni crescute in momentul in care apar dilatarea si semen de insuficienta cardiaca ECG : hipertrofia ventriculului stang Interventiile asistentei : ii explic pacientului cum sa isi urmeze tratamentul la domiciliu, sa evite eforul fizic sis a urmeze regim hiposodat si hipoproteic. Examene de laborator: - ECG de repaus si de effort - Holterul ECG - INR - Radiocardiografia - Ecocardiografia si Doppler - Cateterism cardiac - Carotidograma - Jugulograma - Fonocardiograma - Apexocardiograma - VSH - ASLO - Timp Quick (PT-AP) - Timp Howell (timpul de recalcifiere a plasmei) ECG de repaus este un test simplu care detecteaza si inregistreaza activitatea electrica a inimii. ECG-ul arata cat de repede bate inima si evidentiaza tulburararile ritmului cardiac. Inregistreaza deasemenea marimea si durata semnalelor electrice care trec prin inima cu fiecare bataie. Semnalele electrice sunt inregistrate prin plasarea unor electrozi pe piele. Este nedureroasa, nu lasa urme si dureaza aproximativ 10 min. Trebuie inclusa in examenul medical de rutina al unui pacient de peste 40 ani chiar daca nu a simtit vreunul din simtpomele de la jos. Este util de efectuat si la pacientii care au istoric familial cu boli cardiovasculare. Medical poate utilize ECG-ul pentru a verifica eficacitatea tratamentului. Este indicat in: - durere toracica - palpitatii

- dispnee - oboseala excesiva, mai ales la efort ECG de efort anumite boli sunt mai usor de diagnosticat daca inima bolnavului face efort si bate mai repede decat in repaus. Testul de effort se poate efectua pe bicicleta sau banda rulanta. In timpul testului de effort se monitorizeaza electrocardiograma si TA in timp ce pacientul pedaleaza la bicicleta sau merge pe banda rulanta. Testul de effort evidentiaza daca inima pacientului primeste sufficient sange atunci cand face un effort. Medicii utilizeaza cel mai frecvent testul de effort pentru a diagnostica boala cardiaca ischemica. Testul de effort poate fi efectuat pentru a diagnostica si evalua si anumite tulburari ale ritmului cardiac. Dureaza aproximativ 1-2 h. inaintea testului este recomandat san u fumeze, sa nu bea cafea sau sa manance cu 1h inainte, insa ii este recomandat sa manance cu 3-4h inainte pentru a evita hipoglicemia. Testul se efectueaza pe bicicleta ergometrica; trebuie sa mentina o viteza constanta de pedalare, timp in care la fiecare 2-3 minute rezistenta de pedalare creste, pe tot intervalul testului se monitorizeaza ritmiul cardiac prin lipirea unor electrozi pe piept si se masoara TA la fiecare minut, efortul propriu-zis dureaza intre 10-15 min. dupa efectuarea testului, se poate intoarce la activitatea sa normala. Daca testul nu evidentiaza boala cardiaca ischemica, nu sunt necesare alte investigatii sau tratament. Este indicat in : - durere toracica - dispnee - palpitatii in timpul efortului - ameteli, lipotimii in timpul efortului Daca a fost diagnosticat cu boala ischemica, se recomanda pentru: - a stii daca poate tolera exercitii fizice - a evalua necesitatea efectuarii angioplastiei sau bypass-ului aortocoronarian - a evalua eficacitatea tratamentului efectuat deja in spital ( angioplastiei sau bypass aortocoronarian) Holter-ul ECG este un aparat care monitorizeaza activitatea electrica a inimii timp de 24h. Este utilizat cel mai recent pentru a diagnostica aritmii si boala cardiaca ischemica silentioasa (fara simptome). Holter-ul ECG este un aparat mic, portabil pe care il va purta pacientul timp de 24h(atat ziua cat si noaptea). Permite inregistrarea activitatii electrice a inimii pentru un timp mai indelungat decat ECG-ul simplu. Este recomandat ca atunci cand il poarta, pacientul sa efectueze activitati obisnuite. Este recomandat in: - ameteli, lipotimii; in acest caz Holter-ul de ritm poate evidential daca sunt cauzate de o tulburare de ritm cardiac - palpitatii - evaluarea eficacitatii tratamentului Ritmul cardiac se monitorizeaza prin plasarea pe piele a numai trei electrozi, aparatul este mic si silentios. Pacientul poate purta aparatul timp de 24h dupa care revine la clinica pentru scoaterea lui. Inregistrarea este descarcata pe calculator si rezultatul este interpretat de catre medic. Holter-ul de tensiune este metoda de monitorizare a TA in ambulatoriu (adica in afara spitalului, in mediul de viata al pacientului) care permite evaluarea valorilor TA pe parcursul intregii zile. Este recomandata in: - TA crescuta la limita si medical trebuie sa decida necesitatea unui tratament

- evaluarea eficacitatii tratamentului antihipertensiv - indentificarea situatiilor de hipertensiune de halat- femeile gravide - gravidele diagnosticate cu HTA - persoanele sub tratament antihipertensiv cu ameteli si lipotimii HTA se stabileste daca: - TA medie/24h >135/85mmHg - TA medie/zi >140/90mmHg - TA medie/noapte >125/75mmHg INR-ul este un examen obligatoriu in cazul celor care urmeaza tratament anticoagulant oral. Valoarea optima a INR-ului este intre 2-3; in cazul pacientilor cu valve cardiace artificiale metalice valoarea optima este intre 3-3,5. Daca valoarea INR < 2 tratamentul anticoagulant nu este sufficient si trebuie crescute dozele de medicament. Daca valoarea INR > 4-5 exista risc de sangerare si dozele de medicament trebuie reduse. La debutul tratamentului anticoagulant INR-ul se efectueaza mai frecvent la indicatia medicului ( initial se masoara la 3-4 zile, ulterioar 1 data/saptamana) pana cand se atinge INR-ul optim (intre 2-3). De obicei perioada de debut a tratamentului pana la stabilirea dozelor nu dureaza mai mult de 2 saptamani. Odata echilibrat tratamentul, adica stabilita o doza zilnica care sa mentina INR-ul la valoarea optima, controlul se face o data/luna. Radiocardiografia in pericardite reda cardiomegalia (cord cu aspect de carafa) in absenta semnelor de staza pulmonara (plaman normal) Ecocardiografia reprezinta ecografia inimii, este o metoda de explorare bazata pe inregistrarea ultrasunetelor. Este indicate in: - vizualizarea trombilor - tumori - lichid pericardic - identificarea si evaluarea insuficientei de miocard - evaluarea dinamicii ventriculare - evacuarea cavitatii cardiace - dificultate in respirarie, in repaus sau la effort - oboseala excesiva - umflarea picioarelor - dureri toracice diagnosticate ca boala cardiaca ischemica In pericardita evidentiaza lichidul pericardic, apreciaza cantitatea acestuia, grosimea pericardului (difera in functie de etiologia pericarditei) si ofera date pentru diagnosticul tamponadei pericardice. Ecografia cardiaca va furniza informatii despre: - marirea inimii; o inima marita poate fi rezultatul HTA, a valvelor cardiace dificitare sau a insuficientei cardiace - cinetica muschiului cardiac; afectarea miscarii unei parti din muchiul inimii apare secundar infarctului miocardic sau la boala cardiaca ischemica avansata - valvele inimii; ecografia cardiaca este metoda de diagnostic cea mai importanta in afectiuni valvulare sau defectele congenitale - aorta; ecografia cardiaca este utilizata de rutina pentru a diagnostica anevrismul de aorta - cheaguri de sange sau tumori care se pot gasi in inima

Doppler permite calcularea vitezei de deplasare a fluxului sanguine. Cateterism cardiac reprezinta introducerea unui cateter (sonda) care este radio-opac (se vede la radiologie), se introduce transcutanat prin intermediul unui ac mai gros prin care se introduce cateterul. Este indicat in: - obstructie la nivelul unei artere (pentru a o permeabiliza) - recoltarea de probe sanguine direct din cavitatea inimii si vasele mari (pentru dozarea O2 si CO2) - explorarea si administrarea substantelor medicamentoase in majoritatea cardiopatiilor operabile - precizarea anumitor modificari anatomice - scop exploratory pentru introducerea unor subsante de contrast sau izotopi radioactivi (pentru precizari de modificari anatomice cardiace) Carotidograma reprezinta inscrierea a doua pante : una ascendenta=anacrota si una descendenta=catacrota. Pe catacrota se distinge o unda suplimentara=dicrota. Analiza morfologica a carotidogramei : < a > - unda estompata, corespunzatoare sistolei atriale; 1. Faza sistolica - < e > - piciorul anacrotei, care marcheaza deschiderea valvei aortice si debutul ejectiei VS; apare la 0,11 s fata de unda q pe ECG. - Anacrota este panta ascendenta, rapida, pana la punctual maxim P (atins in 0,10 s) - Catacrota este panta descendenta, prezinta o depresiune = incizura dicrotica; unda C este data de reflexia undei pulsatile dintre periferie (ecou periferic) - < i > - corespunda sfarsitului fazei de ejectie si este data de inchiderea sigmoidelor aortice 2. Faza diastolica - < D > - dicrota ia nastere in urma impactului sangelui cu valvele semilunare inchise, dand astfel nastere unei noi unde care se indreapta spre periferie ( aceasta unda poate fi deosebita de marcata cand tonusul peretelui arterial este scazut, dand senzatia unei noi unde contractile sau se atenueaza pana la disparitie in insuficienta aortica, cand valvele se inched complet) Analiza cronologica a carotidogramei: - timpul de semiascensiune reprezinta timpul necesar anacrotei pentru a atinge jumatate din inaltimea maxima; este folosit pentru evaluarea contractibilitatii VS si pentru evaluarea leziunilor valvei aortice; normal: 0,04 0,06 s - PPEVS (perioada de preejectie a VS) de la inceputul undei q pe ECG si pana la punctual < e > pe carotidograma; cuprinde perioada de mulaj si contractia izovolumica - PEVS (perioada de ejectie a VS) de la punctual < e > pana la punctual < i > (intre deschiderea si inchiderea aortei) - Indicele Weissler = PEEVS/PEVS = 0,34 - 0,36 ( creste in insuficienta cardiaca) - Sistola electromecanica de la inceputul undei q pe ECG pana la inceputul zg.II pe fonocardiograma

Tipuri particulare de puls : - inchipotent si inechidistant in fibrilatia atriala - saltaret si depresibil, celer et altus =puls Corrigan= - in insuficienta aortica si sindroame hiperkinetice - mic si intarziat, parvus et tardus in stenoza aortica - filiform, tahicardic, amplictudine redusa hTA, stari de soc, infectii - puls bigeminat in extrasistole - puls paradoxal (puls Kaussmaul) = scaderea amplitudinii pulsului pana la disparitie in inspire, datorita scaderii volumului bataie = - in sindroame lichidiene pericardice, tamponada cardiaca Carotidograme particulare : - in stenoza aortica : PEVS este crescut, amplitudinea P este redusa, timpul de semiascensiune este prelungit, iar anacrota are aspect crestat, in creasta de cocos, exprimand efortul VS de a expulza sange prin orificiul stramtorat - in insuficienta aortica, amplitudinea P este marita (P in dom si bifid), dispare discrota, panta anacrota este mai abrupta, iar timpul de semiascensiune este redus. Jugulograma reprezinta inregistrarea grafica a pulsului venos. Pulsul venos nu poate fi palpate pentru ca este prea mic. Se face pentru cardiopatia ischemica a inimii, in pericardita constrictiva, leziuni tricuspide. Pacientul sta in decubit dorsal, intoarce capul in lateral evidentiindu-se artera jugular ape care se aplica un electrod. Jugulograme particulare: - stenoza tricuspidiana - insuficienta tricuspidiana - FiA - Pericardita constrictiva Fonocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu cardiac, rolul acesteia este de a localiza suflurile cardiace in timp si spatiu. Zgomotele cardiace sunt ascultate cu ajutorul unui microfon speciale, pe care le capteaza si transforma in semnale electrice ce sunt inregistrate pe hartie. Locurile unde pot fi inregistrate sunt epxul cordului (varful inimii) pentru valva mitrala, spatial II intercostals stang pentru valva pulmonara, spatial III intercostals drept pentru valva aortica si apendicele xifoid pentru valva tricupsida. Exista patru zgomote cardiace: a) Zg. I marcheaza inceputul sistolei apare sincron cu unda pulsatila carotidiana tonalitate joasa, asemanarea onomatopeei tum, durata : 120 150 ms apare la 0,02-0,04 s dupa unda q pe ECG are 3 componente : (1) presegment: punerea in tensiune a musculaturii ventriculare in timpul contractiei izovolumice, (2) segment principal: dat de inchiderea valvelor AV si masura mai mica de

deschidere a valvelor Ao si Pu, (3) presegment: dat de vibrarea peretilor aortei in momentul ejectiei rapide se ausculta mai bine in focarul mitral si tricuspidian, la varful cordului b) Zg. II marcheaza inceputul diastolei tonalotate inalta, asemanatoare onomatopeei ta, durata 80-100 ms prezinta 2 componente : aortica si pulmonara datorita variatiei volumului bataie al VS respective VD, in raport cu fazele inspirului. In inspir creste aportul sanguine catre cordul drept si scade catre cordul stang (scade presiunea intratoracica, creste intoarcerea venoasa si se prelungeste SVD, iar distensia patului vascular pulmonary duce la scaderea aportului de sange catre cordul stang si la scurtarea SVS) ducand la inchiderea mai devreme a valvei aortice si la inchiderea intarziata a valvei pulmonare (astfel incat cele doua componente se pot percepe distinct); in expir, dedublarea se anuleaza prin apropierea celor doua componente. Dedublarea este evidenta in conditii de HT pulmonara, prin prelungirea sistolei ventriculului drept. se ausculta mai bine in focarul aortic si pulmonary, la baza cordului corespunde finalului undei T pe ECG c) Zg. III ( protodiastolic) apare fiziologic la tineri durata: 40 s corespunde umplerii ventriculare rapide ca urmare a vibratiei peretilor ventriculari la trecerea coloanei de sange patologic, este corelat cu o complianta ventriculara scazuta se aude maxim la apex d) Zg. IV apare la 0,02 0,04 s dupa unda P pe ECG apare fiziologic la tineri este determinat de accelerarea coloanei de sange in sistola atriala se aude maxim la apex, cu bolnavul in decubit lateral stang

Apexocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a vibratiilor produse de contactul apexului cu peretele thoracic. Socul apexian reprezinta expansiunea sistolica ritmica a unei zone din peretele thoracic anterior cu o suprafata de 2-3 cm2,, localizata la nivelul spatiului V IC stang, LMC si cu durata de 1/3 din durata sistolei. Socul este produs de o rotatie de la dreapta la stanga a cordului in timpul sistolei, ce adduce VS in contact cu toracele. Deplasarea socului apexian in spatial V IC stang, pe LAA HVD, iar deplasarea in spatial VI-IC stang HVS. Este modificata in afectiuni ale miocardului si in cardiopatii ischemice. VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta, de a se depune intrun tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii, fara ca sa fie centrifugat in prealabil. Daca un tub subtire, inalt de 200 mm, se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra se separa plasma. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. Valori normale: - la barbati = 3-10 mm/h; 5-15 mm/2h - la femei = 6-13/h; 1-20 mm/2h - la copii mici = 7-11 mm/h

Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat inaltimea stratului inferior compus din globule rosii, cu atat valoarea VSH este mai crescuta, mai mare. ASLO este analiza care descopera in sangele bolnavilor anticorpii antistreptococici, care se numesc antistreptolizine. Rezultatele se exprima in unitati ASLO/ml ser. Anticorpii anti streptolizina O apar impotriva unei enzime produse de streptococii b -hemolitici de grup A . Cresterea titrului de anticorpi anitistreptolizina O se asociaza cu aparitia unor afectiuni poststreptococice: febra reumatismala, ( cardita, poliartrita, choreea minor, noduli subcutanati, eritem ), glomerulonefrita poststreptococica. Valori normale : - 0-2 ani < 150 U/ml - 2-4 ani < 120 U /ml - 5-5 ani < 160 U/ml - 6-9 ani < 200 U/ml - 9-12 ani < 320 U/ml - 12-100 ani < 200 U/ml Timp Quick (PT-AP) este un test screening pentru diagnosticul deficitelor de coagulare. Valori normale : 12-15 s sau 80-100%. Creste in : - hipoprotrombinemie (deficit de FII) - parahemofilie Owren (deficienta de FV) si Alexander (deficienta de FVII) - deficienta de FX - deficiente asociate (avitaminoza K,hepatita grava,ciroza) - hipo- si afibrinogenemii - anticoagulanti circulanti,imunoglobuline anormale - monitorizarea tratamentelor cu anticoagulante orale de tip antivitamina K1 in care AP va fi intre 20 -30 %, si functie de afectiunea tratata cu anticoagulant. Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (boli de sange, boli de ficat), in lipsa vitaminei K, dupa un tratament cu medicamente anticoagulante, cu aspirina, salicilati, etc. Timp Howell (timpul de recalcifiere a plasmei) se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop, heparina, etc.). Depasirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelui, fapt ce predispune la hemoragii. Rezultatul analizei se exprima in timpul necesar pentru coagularea plasmei, dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu. Valori normale : 60-120 s Profilaxie: combaterea anxietatii si starilor conflictuale repaus la pat spitalizare obligatorie

repaus fizic si psihic dieta hiposodata si hipoproteica diuretice

Complicatii: tamponada cardiaca revarsat pericardic cronic revarsat asociat constrictiei constrictie pericardica

Tratament: ibuprofen fenilbutanoza 0,60-0,80 g/zi prednisone 60-80 mg/zi, scazandu-se ulterior doza zilnica

Bibliografie Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale. Lucretia Titirca Editura Viata Medicala Romaneasca

http://www.bendo.ro/pericardita-cauze-simptome-diagnostic-tratament/ http://www.terapiamedicala.ro/pericardita-acuta http://www.e-cardiologie.ro/despre/acasa/investigatii http://www.sfatmedical.ro/Boli_si_afectiuni/Cardiologie_Boli_cardiovasculare/Pericardita/Tratament http://mymed.ro/apexocardiograma.html