Alexe Cristian

Master Kinetoterapie, Anul I

Activitatea cardiovasculara
si exercitiul fizic la varstnici
Sistemul cardiovascular numit i sistemul circulator, este un sistem care
transport sngele n tot corpul uman. Acesta este compus din inim, artere,
vene i capilare. El transport sngele oxigenat de la plamni i inim n tot
corpul prin artere. Apoi sngele trece prin capilare, vasele de snge situate ntre
vene i artere.
Atunci cnd sngele este golit de oxigen, face drumul napoi ctre inim i
plmni prin vene.
Sistemul circulator poate include, de asemenea, circulaia limfei, prin care
este recirculat n principal plasma sngelui dup ce a fost filtrat de celulele
sanguine i a revenit n sistemul limfatic. Totui sistemul cardiovascular nu
include i sistemul limfatic.
Cordul vrstnic
Este caracterizat de apariia n mod fiziologic de modificri structurale i
funcionale. La nivelul cordului crete diametrul miocitelor, crete depozitul de
colagen i amiloid avnd drept consecin hipertrofia ventricular stng, se
modific geometria cardiac, apar calcificri i fibroze valvulare, apar
modificri degenerative la nivelul esutului excitoconductor i a sistemului
nervos vegetativ simpatic. Toate aceste modificri structurale determin i
modificri funcionale la nivelul inimii, cu remodelarea cavitilor cardiace
stngi prin scderea complianei i creterea rigiditii acestora, scderea funciei
lusitrope, scderea rspunsului la stimuli beta-adrenergici. De asemenea, dei n
repaus funcia ventriculului stng (evaluat prin estimarea ecocardiografic a
fraciei de ejecie a ventriculului stng) este normal i frecvena cardiac este
nemodificat, n timpul efortului fracia de ejecie a ventriculului stng nu crete
suficient, frecvena cardiac atinge un maxim ce reprezint 20% din frecvena
cardiac de la tineri, iar debitul cardiac este mai sczut cu 20-30% comparativ
cu cel al tinerilor. Toate aceste modificri fiziologice pot determina apariia n
timp de modificri fiziopatologice. Astfel hipertrofia ventricular stng prin
creterea rigiditii i a presiunii telediastolice poate precipita apariia
insuficienei cardiace diastolice, n timp ce dilatarea atriului stng i a venelor
pulmonare poate induce apariia fibrilaiei atriale.
Exercitiul fizic se stie ca reprezinta o arma de prevenire a multor boli
inca de pe vremea lui Hipocrate, pe cand lipsa de miscare - sedentarismul - este
o "poarta" deschisa pentru aparitia acestora. Dintre toate afectiunile - cel mai
mult beneficiaza de pe urma actiunii profilactice a practicarii exercitiilor fizice bolile de inima si ale vaselor sanguine.
Studii medicale au concluzionat ca cei care fac exercitii fizice moderate
1

Alexe Cristian
Master Kinetoterapie, Anul I

cam 20 de minute zilnic au, fata de sedentari, un risc al decesului cardiovascular

redus cu 30%. Pacientii care au fost diagnosticati cu afectiuni cardiovasculare
sau cu predispozitie de acest gen, din dorinta de a se proteja cat mai mult, au
tendinta de a face putina miscare, de a se odihni cat mai mult si devin asadar in
scurt timp sedentari. Este adevarat ca la o varsta ceva mai inaintata sunt
contraindicate exercitiile de viteza sau forta, exercitii dure cu pozitia capului in
jos, sau orice alte sporturi care intensifica prea mult activitatea cardiovasculara
si prezinta risc. Dar lipsa exercitiului fizic este aproape la fel de periculoasa.
Mersul, alergarile usoare, exercitiile de respiratie, de relaxare musculara si
nervoasa sunt excelente pentru a intretine in limite normale functionale intregul
organism. Astfel de activitati zilnice, nu mai mult de 15-20 de minute odata,
inseamna aproape medicamentul ideal pentru pacienti. Este extrem de
importanta respiratia si starea de relaxare in timpul si dupa fiecare sedinta,
mentinerea pulsului la 100-110 batai pe minut si mai ales oprirea in cazul in care
se constata cel mai mic disconfort. Rezultatul va fi imbunatatirea calitatii vietii
si o stare de spirit excelenta la orice varsta.
Efectul benefic al exerciiului asupra aparatului cardiovascular este bine
documentat prin numeroase studii. Exist o relaie direct ntre inactivitate fizic
i creterea mortalitii cardiovasculare, iar sedentarismul reprezint un factor de
risc independent pentru apariia bolii coronariene. Exist o corelaie direct ntre
exerciiile efectuate, de la aproximativ 700-2000 kcal consum energetic pe
sptmn i scderea mortalitii prin boli cardiovasculare, n populaii cu
vrsta peste 50 ani. S-a remarcat faptul c cea mai mare reducere a mortalitii
cardiovasculare apare cnd persoanele sedentare devin moderat active. Cele mai
multe efecte benefice ale exerciiilor fizice asupra scderii mortalitii prin boli
cardiovasculare pot fi obinute printr-o activitate de intensitate moderat (40% 60% din absorbia maxim de oxigen, n funcie de vrst). Rata de supravieuire
crete la pacienii care au suferit un infarct miocardic i care i modific stilul
de via sedentar i devin moderat activi, efectund exerciii fizice regulate. Cei
care rmn sedentari au riscul cel mai mare de a dezvolta o boal
cardiovascular, cu o rat a mortalitii crescut.
Boala cardiaca este un termen mai complex ce include boli ce afecteaza
mult mai multe structuri si functii ale inimii si include:
- boala coronariana ischemica (inclusiv infarctul miocardic acut),
- aritmii,
- insuficienta cardiaca,
- valvulopatii,
- cardiomiopatii,
- boli pericardice,
- boli vasculare,
- boala hipertensiva.

Alexe Cristian
Master Kinetoterapie, Anul I

Se considera ca bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de

deces in foarte multe tari, cum ar fi Anglia, Canada, Statele Unite, insa si
Romania. De aceea specialistii insista asupra importantei recunoasterii
simptomelor si tratarea acestor afectiuni cat mai rapid pentru a preveni evolutia
acestora si a evita aparitia complicatiilor. Pacientii isi pot imbunatati calitatea
vietii daca sunt complianti la tratament si la sfaturile medicilor si daca se
implica activ in terapie.
Boala hipertensiva este un proces patologic global cauzat de cresterea
presiunii sangvine (termenul include asadar toate complicatiile hipertensiunii
arteriale:
- hipertrofie de ventricul stang,
- insuficienta cardiaca globala,
- boala coronariana ischemica,
- aritmii cardiace,
- cardiomiopatii hipertensive).
Pacientii acuza cel mai adesea:
- oboseala dupa eforturi usoare,
- dispnee,
- crestere in greutate,
- greata,
- balonare,
- nicturie,
- edeme gambiere.
Mijloacele kinetoterapeutice aplicate in tratamentul hipertensiunii
arteriale:

exerciii de membre inferioare din decubit cu capul ridicat

exerciii de trunchi sub form de circumducii
exerciii de respiraie cu accent pe expiraie
exerciii de membre superioare pentru derivarea circulaiei toracice
exerciii de mobilizare analitic a tuturor segmentelor
contracii musculare analitice izometrice sau intermediare
exerciii de relaxare: balansri ale membrelor, scuturri de membre
executate de pacient sau scuturri pasive executate de ctre
kinetoterapeut, rsucirile de trunchi sau unele poziii cu rsucirea
trunchiului
exerciii de relaxare neuro-psihic - metoda autotraining-ului a lui Schultz
i a lui Edmund Jacobson
3

Alexe Cristian
Master Kinetoterapie, Anul I

antrenamentul de rezisten: mersul, alergarea (jogging), urcatul scrilor i

pantelor, bicicleta ergometricsau covorul rulant, notul n piscin n ap
cald (termal sau mezotermal), sportul terapeutic
Efortul fizic ce se realizeaza in cadrul unui program kinetoterapeutic (dar
si viata de toate zilele este un permanent efort fizic si neuropsihic) se
caracterizeaza din punct de vedere fiziologic printr-o stare de tensiune
functionala activa somato-psihica de stres, care declanseaza reactia generala de
adaptare. Spre deosebire de alte tipuri de stres, acesta poate fi dirijat si dozat, in
cadrul programelor de kinetoterapie (terapie prin miscare sau antrenament la
efort).
In ultimii 15-20 de ani, numeroase studii au demonstrat ca procedurile
nemedicamentoase (terapia prin miscare - kinetoterapia) pot determina o
imbunatatire a calitatii vietii celor suferinzi de afectiuni cardiovasculare de la
hipertensiune arteriala (HTA) pana la cardiopatia ischemica (CI) - trecand prin
infarctul miocardic acut (IMA) si ajungand la un posttransplant cardiac.
Aplicarea inadecvata a terapiei nemedicamentoase dupa altii
paramedicamentoase, sa zicem a kinetoterapiei, se datoreaza lipsei de incredere
in ea si excesului de incredere in terapia medicamentoasa prin aplicarea
inoportuna si excesiva de medicamente la o larga categorie de bolnavi
asimptomatici, cu crestere usoara sau moderata a tensiunii arteriale, netinand
cont ca efectele secundare ale medicamentelor.
De exemplu: un pacient cu HTA tratat medicamentos nu insemna ca este
si recuperat si are o calitate a vietii schimbata spre bine. Prin folosirea drogurilor
si obtinerea efectului terapeutic, el devine astenic, anxios, depresiv si munceste
tot mai greu si fara placere.
Recuperarea medicala prin folosirea kinetoterapiei urmareste mentinerea
capacitatii de prestatie (capacitatii functionale) in paralel cu scaderea valorilor
tensionale sau a afectiunii in alt caz. Ea nu exclude in totalitate, folosirea
terapiei medicamentoase, care insa poate fi redusa ca dozaj.
Recuperarea bolnavilor cu infarct miocardic acut (IMA) a fost cea care a
pus bazele recuperarii prin miscare (kinetoterapie cardio si respiratore) a
cardiopatiei ischemice si in general a recuperarii pacientilor cu afectiuni
cardiovasculare.
Cui se adreseaza?
Nu se poate neaparat specifica o anumita varsta, mai ales ca din nefericire
tot mai multi tineri chiar sportivi sufera sau chiar decedeaza din cauza unor
probleme cardiovasculare. De la nastere sau chiar din prima copilarie pot apare
aceste suferinte, insa marea masa reprezinta persoane de varsta a treia dupa 6065 ani, care ar putea suferi de la 45 de ani de o forma de hipertensiune arteriala
sau boala coronariana etc.
4

Alexe Cristian
Master Kinetoterapie, Anul I

Kinetoterapia este recomandata tuturor, in functie de situatie, indiferent de

varsta, doar tinandu-se cont de diagnostic si de testele de efort!
Cum se aleg exercitiile?
Factorii in functie de care se indica tipul de exercitiu fizic: individul,
persoana cu diagnosticul la zi corect cu specificarea indicatiilor si
contraindicatiilor de efort fizic.
Contraindicatiile majore a efortului fizic de durata raman complicatiile
severe: de boala cardiovasculara (cu cardiopatie ischemica), varstnicii dupa
infarct miocardic, cu diabet zaharat la persoane supraponderale sau obezi.
De asemenea, nefropatia diabetica se poate agrava la efort fizic.
In timpul programelor de kinetoterapie trebuie sa se tina cont si de
factorul climatic (temperatura scazuta spre 0 grade C, vant) pentru ca cordul se
solicita suplimentar la frig. Invers la peste 25 C grade creste frecventa cardiaca,
deci intensitate antrenamentului kinetic trebuie bine dozat.
Totodata, este indicat sa nu se manace inainte sau imediat dupa
kinetoterapie, indicat este sa luam o gustare cu o ora inainte si dupa kineto. Se
vor evita dupa programul kinetic dusurile si baile fierbinti sau inotul in apa peste
36 grade C.
Factorii nocivi si de risc: grasimile, alcoolul, cafele mai multe pe zii,
fumatul de multe ori asociat programelor kinetice de catre bolnavii iresponsabili.
Perioada de tratament
Orice antrenament la efort prin practicarea unor exercitii fizice chiar sub
denumirea de kinetoterapie este recomandat sau prescris de un medic, dupa ce
au fost facute teste de efort standardizate sau nestandardizate, ECG,
mecanofonocardiografie, scintigrafia miocardica, angiocardiografia nucleara,
teste de efort pentru membrele superioare, efortul izometric, teste de stres
farmacologice si de laborator, urmat de o diagnosticare corecta a afectiunii.
Metodologie de aplicare
Dupa examinare si stabilirea diagnosticului se va alcatui planul de
tratament al pacientului individualizat (pe luni, saptamani si zile), se va acorda o
fisa de urmarire a recuperarii cardiovasculare, cu obiective specifice de urmarit,
mijloacele specifice de kinetoterapie, adica tipul de efort, modul de realizarea a
efortului si tehnicile, procedeele adjuvante apoi frecventa, durata, intensitatea
antrenamentului fizic si costul energetic.
Mijloacele kinetoterapiei in recuperarea afectiunilor cardiovasculare sunt
foarte variate: de la simple tehnici de masaj, gimnastica vasculara Burger,
5

Alexe Cristian
Master Kinetoterapie, Anul I

exercitii psiho-active, cele de respiratie, pana la cicloergometru pentru membrele

superioare, membrele inferioare, mersul, alergare de tip jogging, chiar saritul
corzii si diferite sporturi.
Perioada de tratament este in functie de individ (varsta, sex, parametrii
functionali etc) de diagnostic si de gravitatea afectiunii.
Este posibil ca primele ameliorari sa apara si dupa numai o saptamana de
kinetoterapie mai ales dupa cazurile grave postoperatorii, post by-pass
aortocoronarian sau dupa infarctul de miocard. Pacientul poate parasi sectia de
terapie intensiva dupa 2-3 zile, iar incepand cu ziua a 6-7 poate incepe
recuperarea prin exercitii kineto si sa reia mersul prin salon.
Ce afectiuni pot fi tratate?
Pana prin anii 1975 printre contraindicatiile recuperarii fizice
(kinetoterapie sau cultura fizica medicala pe atunci) erau trecute
cardiomiopatiile. In momentul de fata cardiomiopatia dilatativa sau insuficienta
cardiaca congestiva este considerata indicatie la recuperare prin terapie prin
miscare - kinetoterapie.
Bineinteles pe primul loc in randul afectiunilor care se pot trata prin
kinetoterapie se situeaza cardiopatia ischemica cu multiplele sale forme:
1.
2.
3.
4.
5.

dupa infarctul miocardic acut (IMA);

dupa by-pass aortocoronarian;
dupa angioplastie coronariana;
bolnavi cu angina pectorala stabila de efort;
bolnavi cu ischemie miocardica silentioasa.

Afectiuni cardiovasculare care pot fi prevenite si tratate prin kinetoterapie:

Kinetoterapia in cardiopatia ischemica (CI)

Recuperarea in infarctul miocardic acut (IMA)
Kinetoterapia in angina pectorala stabila de efort
Kinetoterapia bolnavilor cu disritmii
Kinetoterapia in cardiopatia ischemica silentioasa
Kinetoterapia in insuficienta cardiaca
Kinetoterapia in hipertensiunea arteriala (HTA)
Kinetoterapia in hipotensiunea arteriala
Kinetoterapia bolnavilor valvulari
Kinetoterapia in arteriopatiile periferice
Kinetoterapia in afectiunile venoase
Kinetoterapia posttransplant cardiac
6

Alexe Cristian
Master Kinetoterapie, Anul I

Contraindicatiile exercitiilor fizice la varstnici

Adesea auzim spunndu-ni-se - i nu numai de ctre cei cu adevrat btrni:
sunt prea btrn i/sau prea slabit, pentru a face sport (micare). n realitate
ns sunt foarte puine cazuri (situaii), n care cu adevrat este recomandabil ca
subiectul n cauz s evite orice tip de efort. Datele rezultate n urma unor studii
foarte ample, efectuate pe mii i zeci de mii de subiecti, urmrii ani n ir,
probeaz fr tgad c este mult mai dezavantajos, att pentru persoana n
cauz ct si pentru familie i societate, s nu faci micare, dect s faci
asumndu-i chiar unele mici riscuri. Att de mari sunt avantajele practicrii cu
regularitate a exerciiului fizic, n raport cu posibilele dezavantaje, nct n rile
dezvoltate, cu deosebire n SUA, i face tot mai mult loc ideea c ar fi bine s
se instituie un fel de reglementari, care s stipuleze c optiunea de a adopta un
stil activ de via nu mai poate rmne un apanaj exclusiv al individului i c
trebuie s ai aprobare de la medic pentru a rmne sedentar.
ntlnim ns i alte cazuri, n care btrnii spun c, de fapt, ei nu ar refuza
s fac anumite exerciii, ba chiar s-au gndit la aaceva, dar c medicul nu-i
ncurajeaz sau, i mai ru, le interzice. Ceea ce nu este neadevrat, mai ales n
ara noastr, unde medicii nu au nici un fel de cunotine despre beneficiile
exerciiului fizic i, mai ales, despre criteriile de prescriere a acestuia, n funcie
de particularitile fiecrui pacient. n aceste condiii, poate mai mult dect n
alte ri, specialitii notri n sport trebuie s fie foarte bine pregtii, nct s
suplineasca i ceea ce ar trebui s fac doctorul de familie, ba mai mult, s-i
poat contracara sfaturile de a se feri de efort fizic, pe care de regul acesta li
le d asiguratilor lui.
O dilema pe care trebuie s o clarificm n acest context, este n ce msur
bolile cronice reprezint o barier real i peste care nu se poate trece, n intenia
noastr de a-i face pe ci mai muli dintre vrstnici s accead la beneficiile
exerciiului fizic. Se tie c bolile cronice nu pot fi vindecate, dar este sigur c,
n majoritatea cazurilor, n mod normal pot fi tinute sub control cu tratamente i
alte masuri, zeci de ani. Ele sunt destul de frecvent ntlnite la vrstnici i includ
diabetul, bolile cardiovasculare (cum ar fi hipertensiunea arteriala), artritele,
dislipidemiile etc.
Mult vreme se contraindica orice fel de efort fizic la vrstnicii cu anumite
boli cronice, dar n ultimele decenii cercetrile au artat c la majoritatea
vrstnicilor cu boli cronice nu este contraindicat total efortul, ci cel mult
anumite tipuri i intensiti de efort. n plus, dac efortul este introdus i prestat
sub control, el poate face bine chiar pe linia bolii (sau bolilor) cronice pe care o
(le) are respectivul individ.
S-a dovedit c chiar i cei cu insuficienta cardiaca congestiv i cu aritmii
cardiace, pot face i beneficiaz de anumite exerciii fizice. Cu condiia ca
respectivii s se afle ntr-o faz stabil a bolii i s fie frecvent vzui de medic,
iar programul s fie foarte strict individualizat.
7

Alexe Cristian
Master Kinetoterapie, Anul I

Alt boal cronic foarte frecvent i care face ravagii att n sntatea
indivizilor ct i n bugetul asigurrilor, este diabetul zaharat de tip II, sau
diabetul insulino- independent ( diabetul care nu necesit administrarea de
insulin). S-a descoperit c exerciiul fizic introdus mcar la vrsta adult,
mpiedic sau amn instalarea acestei boli. Dar chiar i dup instalare,
introducerea unui program de exerciii fizice face s scad glicemia, s se reduc
nevoia de medicamente i, foarte important, s mpiedice apariia complicatiilor.