Conf. dr.

Postolache Paraschiva
Universitatea de Medicin si Farmacie Gr. T. Popa Iasi

,, Aspecte etice al tratamentului recuperator n

afec iunile cardiovasculare"
Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de
boli care implic inima sau vasele sangvine: (arterele i
venele).
n timp ce termenul de punct de vedere tehnic se refer la orice
boal care afecteaz sistemul cardiovascular, acesta este adesea
folosit cu referire la cele legate de ateroscleroz i/sau
hipertensiune arterial. Cauzele, mecanismele i tratamente de
aceste cauze adesea se suprapun.
Bolile cardiovasculare rmn cea mai mare cauza a deceselor la
nivel mondial, de i de-a lungul ultimelor dou decenii rata
mortalit ii cardiovasculare a sczut n multe ri cu venit
ridicat. n acela i timp, decesele i bolile cardiovasculare au
crescut cu o vitez uimitor de rapid n rile mici i cu
venituri medii.Procentul de decese premature din datorit bolilor
cardiovasculare variaz de la 4% n rile cu venituri mari la
42% n rile cu venituri mici. n 2008 mai mult de 17 de
milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare.
n fiecare an bolile de inim ucid mai mul i americani dect cancerul. n ultimii ani riscul
cardiovascular la femei a fost n cre tere i a ucis mai multe femei dect cancerul de sn. Studii n
rndul tinerilor a artat c ateroscleroza precoce se poate depista n adolescen i se fac eforturi de
prevenire primar necesare din copilrie.
Tipuri de boli cardiovasculare
A. Boli cardiace coronariene.
Bolile cardiace coronariene se refer la func ionarea insuficient a mu chiului cardiac i ca atare o
circula ie inadecvat a sngelui care alimenteaz mu chiul inimii(miocardul). Boala coronarian
este cea mai frecvent asimilat cu bolile coronariene, de i boala coronarian poate fi datorat altor
cauze, cum ar fi vasospasm coronarian.
Boala coronarian este o boal a arterelor cauzat de acumularea de plci de aterom n pere ii
arterelor care alimenteaz miocardului. Angina pectoral (durere n piept) i infarctul miocardic
(atac de cord) sunt simptome i stri cauzate de boala coronarian.
B. Cardiomiopatie
Cardiomiopatia nseamn literal "boal a mu chiului inimii" ( cardio = inim,myo= mu chi,patie=
boal) este deteriorarea func iei miocardului (mu chiul inimii), din orice motiv. Oamenii cu
cardiomiopatie sunt expu i de multe ori riscului aritmiei i/sau mor ii cardiace subite.
Cardiomiopatii extrinseci
o Bolile ischemice ale inimii
o Cardiomiopatia alcoolic
o Malforma ii congenitale ale sistemului circulator
1

o
o
o
o
o
o

Boli de Nutri ie care afecteaz inima

Cardiomiopatie ischemic
Cardiomiopatie hipertensiv
Cardiomiopatie valvular
Cardiomiopatie inflamatorie
Cardiomiopatie secundar|Cardiomiopatie secundar la o boal metabolic sistemic
Miocardiodistrofia.
Cardiomiopatia cu dilata ie
Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv

C. Boli vasculare
Anevrism
Arteriopatie obliterant a membrelor inferioare
Disec ie aortic
Hipertensiune arterial pulmonar
Trombo-embolism
D. Boli cardiace ischemice
Boli cardiace ischemice - bolile miocardului (mu chiului inimii) caracterizat prin faptul c scade
alimentarea mu chiului cu snge.
E. Boli cardiace hipertensive
Hipertrofie ventricular stng
Boal coronarian
Insuficien cardiac
Aritmie cardiac
F. Boli cardiace inflamatorii
Boli cardiace inflamatorii implic inflama ia miocardului sau/ i ale esuturilor care l nconjoar.
Acestea sunt:
Endocardita - inflama ia stratului interior al inimii - endocardul. n general sunt afectate
valvele cardiace.
Cardiomegalie inflamatorie
Miocardit - inflama ia miocardului.
G. Valvulopatii cardiace
Valvulopatiile cardiace sunt procese care afecteaz una sau mai multe valve ale inimii. n principal
sunt patru valve care sunt afectate de valvulopatii: valva tricuspid i aortic pe partea dreapt a
inimii i valva mitral i aortic pe partea stng a inimii.

Tratament recuperator al afectiunilor cardiovasculare

TRATAMENTUL RECUPERATOR AL AFECTIUNILOR CARDIOVASCULARE
Bolile cardiovasculare reprezinta un procent important din patologia umana. Afectiuni ca
hipertensiunea arteriala, infarctul miocardic, snt considerate azi boli ale civilizatiei.
Terapia balneara si cu agenti fizici are rol:
2

 profilactic;
curativ;
de recuperare.
Aportul tratamentului balnear se datoreste att factorilor climatici (fara solicitare intensa a
sistemului nervos si endocrin), ct si efectelor CO2 (ape carbogazoase si mofete). Asociate,
procedurile cu agenti fizici si de hidroterapie au efecte favorabile asupra circulatiei si sistemului
nervos.
Rolul bioxidului de carbon n tratamentul afectiunilor cardiovasculare este demonstrat n
timpul bailor carbogazoase, depunerea unui strat de bule carbogazoase pe tegument mpiedica
pierderea de caldura, determina vasodilatatie, influentnd procesele de termoreglare. Temperatura de
indiferenta a bailor cu ape carbogazoase este scazuta (33-34C).
Temperatura de indiferenta scazuta favorizeaza scaderea temperaturii centrale a corpului cu
0,5-1C, cu actiune deprimanta (prin influentarea nodulului sinusal) asupra frecventei cardiace si
implicit asupra consumului de oxigen.
Vasodilatatia periferica se datoreste pe de o parte actiunii directe a CO2 asupra peretelui
vascular, pe de alta parte patrunderii lui n tegument, determinnd deplasarea pH-ului tisular spre
aciditate.
Apele carbogazoase mai determina:
scaderea tensiunii arteriale (secundar vasodilatatiei tegumentare);
scaderea frecventei cardiace;
cresterea debitului bataie, cu ameliorarea perfuziei coronariene.
Un alt factor terapeutic natural folosit n tratamentul afectiunilor cardiovasculare l constituie apele
sulfuroase cu efect vasodilatator periferic (favorizeaza aparitia acidului adenilic la suprafata
tegumentului).
INDICATIILE TERAPIEI BALNEARE SI RECUPERATORII N STATIUNI CU PROFIL
CARDIOVASCULAR
n scop profilactic
- persoane cu antecedente familiale ncarcate (parinti hipertensivi, cu AVC, obezi);
- pacienti obezi cu afectiuni circulatorii n stadii incipiente;
- pacienti cu afectiuni arteriale functionale.
n scop curativ
- pacienti cu hipertensiune arteriala stadiu I;
- pacienti cu cardiopatie ischemica cronica nedureroasa;
- arteriopatii functionale.
La acesti pacienti terapia balneara va fi asociata terapiei medicamentoase.
n scop recuperator
- bolnavi cu infarct miocardic acut n antecedente (dupa trei luni);
- sechele dupa flebite superficiale;
- valvulopatii operate;
- arteriopatii obstructive periferice.
CONTRAINDICATIILE TRATAMENTULUI BALNEAR
cardiopatia ischemica cronica dureroasa;
hipertensiune arteriala stadiu III si IV;
arteriopatii periferice cu tulburari trofice;
insuficienta cardiaca.
STATIUNI
Covasna
3

 Buzias
Borsec
Vatra Dornei
Tusnad
Trimiterea unui bolnav cu afectiune cardiovasculara n statiunea balneara trebuie precedata
de examen cardiologic, tratamentul n statiune fiind individualizat dupa boala, stadiu, afectiuni
asociate.
Nu este de neglijat meteorosensibilitatea bolnavilor coronarieni. n acest sens se va tine
seama de coordonatele geografice ale statiunii balneare si anotimpul n care va fi efectuata cura.
Adaptarea climatica a pacientilor sositi n statiune, la care participa mecanisme nervoase
centrale si endocrine, este caracterizata prin reactii de tip ergotrop ca: tahicardie, cresteri ale tensiunii
arteriale,cresterea tonusului vascular si simpatic. Aceste reactii snt evidente n unele statiuni, cum ar
fi Vatra Dornei sau Borsec, durnd 3-5 zile.
TRATAMENTUL BALNEO-RECUPERATOR N CARDIOPATIA ISCHEMICA
CRONICA
OBIECTIVE DE TRATAMENT
scoaterea bolnavului din mediul stresant;
imprimarea unui regim de viata cu asigurarea ritmicitatii biologice (alternanta judicioasa
ntre perioadele de activitate si cele de repaus);
favorizarea perfuziei coronariene;
cresterea randament ului cardiac
MIJLOACE DE TRATAMENT
tratament igienic;
climatul sedativ al statiunii;
bioxidul de carbon prezent n:
- ape carbogazoase
- mofete
hidrogenul sulfurat din sulfatarii;
electroterapie:
- curent galvanic sub forma galvanizarilor simple sau a bailor galvanice
- magnetodiaflux
masaj sedativ si reflex;
kinetoterapie.
ANTRENAMENTUL FIZIC LA BOLNAVII CU CARDIOPATIE ISCHEMICA
Instituirea precoce a terapiei recuperatorii prin antrenament fizic la pacientii cu cardiopatie cronica
ischemica are drept scop asigurarea autonomiei pacientului, antrenarea pentru reintegrarea
socioprofesionala
a acestuia, impunndu-se cooperarea dintre medicul recuperator si cardiolog.
Antrenamentul fizic trebuie sa faca parte din programul complex de dispensarizare a bolnavilor cu
cardiopatie ischemica, program care mai cuprinde:
tratament medicamentos;
examen clinic periodic;
examen functional periodic cu EKG de efort;
program de educatie sanitara pentru:
- pastrarea regimului alimentar adecvat;
- abandonarea fumatului;
- autoeducatie pentru diminuarea expunerii la stressuri.
4

Efectele nefavorabile ale repaosului prelungit n infarctul miocardic i-au determinat pe cardiologi sa
reduca durata si severitatea repaosului la pat atunci cnd evolutia bolii se desfasoara fara complicatii.
n acest fel s-a ajuns la stabilirea unei metodologii de mobilizare precoce a bolnavilor cu infarct
miocardic acut, metodologie adaptata celor trei perioade de evolutie a infarctului: acuta, de
convalescenta si de ntretinere.
PERIOADA ACUTA
Aceasta perioada dureaza de obicei 3-6 saptamni si se ntinde de la debutul semnelor clinice
pna cnd bolnavul poate urca un etaj.
Obiectivul activitatii fizice acum este mobilizarea precoce a bolnavului, care poate ncepe dupa ce a
trecut perioada de instabilitate clinica, hemodinamica si electrica, cu conditia ca:
sa fie asigurata supravegherea permanenta clinica si EKG;
sa nu fie prezenta durerea precordiala;
sa nu existe semne de insuficienta cardiaca, soc cardiogen, febra;
sa nu existe tulburari grave de ritm si conducere.
PROGRAMUL N ZECE ETAPE DE RELUARE A ACTIVITATII FIZICE LA BOLNAVII CU
INFARC MIOCARDIC
ETAPA(ziua de la debut)
EXERCITII FIZICE ACTIVITATE CURENTA PERMISA
I Repaos la pat Se poate ntoarce singur n pat, asculta radio.
II Repaos la pat Poate fi ras, mannca n pozitie seznda, sprijinit n pat; poate fi pus pe plosca.
III Repaos la pat Poate sa citeasca ziare, se spala n pozitie seznda, sprijinit n pat.
IV Mobilizare activa a membrelor n pat, 3-5 min.; miscarile
membrelor inferioare se fac cu calciele pe pat.Se rade singur seznd, se piaptana, se aseaza pe
plosca lnga pat
V Miscari de membre n pat de doua ori cte 5 min.; ridica de pe pat cte un membru inferior.
VI Aceleasi miscari n pat 5 min si n fotoliu 5 min.Sade n fotoliu 10 min.
VII Aceleasi miscari cu un numar mai mare de repetari.Sade n fotoliu 15 min.
VIII idem plus miscari de trunchi 2 reprize de 7 min. Se plimba prin camera 1-2 min.
IX idem Se plimba prin camera 3x2 min.
X idem; executa miscari de membre n ortostatism, 2 reprize de 10 min. Se plimba pe coridor 5 min.
La bolnavii la care snt respectate aceste conditii se poate aplica un program pe zece etape
care de obicei se suprapun cu cele zece zile de la debutul bolii. n cazurile cu complicatii, programul
se prelungeste putndu-se ajunge la etapa a zecea n 2-3 saptamni.
n cazurile cu evolutie buna, la care s-a ajuns la etapa a zecea n zece zile, se mareste treptat
duratamersului pe coridor, iar n ziua XV se introduce urcarea a 4-6 trepte de 1-2 ori pe zi. Numarul
de trepte este marit progresiv, astfel nct la sfrsitul celei de a treia saptamni bolnavul sa poata urca
un etaj.
Reactia la efort este considerata corespunzatoare daca:
nu apare durere precordiala;
nu apare dispnee de efort;
frecventa cardiaca creste progresiv cu 10-30 batai/min fara a depasi 100-110/min;
TA nu se modifica n plus sau minus cu peste 20 mmHg;
nu apar modificari EKG de tipul:
- subdenivelare ST peste 1 mV
- extrasistole precoce, frecvente, sistematizate sau n salve
- tulburari majore de ritm
Avantajele mobilizarii precoce a pacientilor cu infarct miocardic acut snt:
prevenirea maladiei tromboembolice prin staza venoasa;
5

 prevenirea infectiilor bronho-pulmonare prin staza bronsica;

prevenirea tulburarilor trofice (escare, hipotrofii musculare, osteoporoza);
influentarea psihica pozitiva a pacientului.
Dupa externare, n primele doua zile se recomanda continuarea gimnasticii si plimbarilor n
apartament. Dupa o saptamna de la externare se ncep plimbarile pe strada, la nceput 10 min de 1-3
ori pe zi, crescnd progresiv, astfel nct la 6 saptamni sa poata merge 2x30 min pe zi n pas lent. Se
poate face si urcarea unui etaj n ritm lent, cu conditia ca frecventa cardiaca sa nu depaseasca 110120/min.
PERIOADA DE CONVALESCENTA
Aceasta perioada ncepe de obicei dupa 3-6 saptamni de la debut si corespunde capacitatii
bolnavului de a urca un etaj fara semne de efort. Dureaza 8-10 saptamni, interval dupa care daca
evolutia este favorabila, bolnavul si reia activitatea profesionala.
Exercitiile fizicee indicate n aceasta perioada urmaresc realizarea efectului de antrenament, adica:
a) obtinerea unui randament cardio-vascular crescut;
b) marirea capacitatii functionale a cordului pentru a asigura un debit cardiac crescut, eventual si
prin dezvoltarea circulatiei colaterale;
c) cresterea capacitatii generale de efort a organismului, exprimata prin cresterea capacitatii
maxime aerobe;
d) obtinerea unor efecte psihologice favorabile, cu cresterea ncrederii n sine, nvingerea
anxietatii.
Doza de efort care duce la efect de antrenament trebuie sa corespunda la 50-70% din
intensitatea efortului maximal (maxim tolerat), realiznd o crestere a frecventei cardiace la minim
130/min la bolnavii sub 50 de ani si minim 180 minus vrsta la cei peste 50 de ani. Se practica 3-4
sedinte pe saptamna cu o durata de 20-45 min din care minim 10 min la intensitate maxima.
S-a dovedit n practica faptul ca 50% din bolnavii cu infarct acut snt apti de antrenament cu
conditia sa aiba vrsta sub 65 de ani.
Modalitatea cea mai adecvata pentru desfasurarea acestui tip de efort, numit efort
submaximal, este pedalarea pe bicicleta ergometrica, deoarece permite o dozare riguroasa a efortului
ca si supravegherea clinica si EKG n foarte bune conditii.
Antrenamentul se face n mai multe reprize de 1-6 min a caror intensitate ncepe cu 20-30W
si creste la fiecare treapta cu 10-30W.
n cazul n care nu avem la dispozitie o bicicleta ergometrica, putem face antrenamentul pe o
scarita nalta de 20-40 cm, cu una sau doua trepte, pe care se fac 10-30 urcari pe minut n ritm de
metronom. Intensitatea efortului se calculeaza n functie de naltimea scaritei si numarul de urcari pe
minut, dupa formula:
W = naltime scarita (n cm) x nr. urcari/min x 0,232.
PERIOADA DE NTRETINERE
Efectul favorabil al antrenamentului din perioada de convalescenta permite acum bolnavului
sa-si reia activitatea profesionala, binenteles continund antrenamentul fizic. Cantitatea de efort
trebuie micsorata n primele zile, tinnd cont de efortul presupus de readaptarea la activitatea
profesionala.
El va creste apoi treptat, apropiindu-se de doza din perioada de convalescenta.
Prin continuarea antrenamentului se vor evita efectele nocive ale sedentarismului si se vor mentine
efectele favorabile obtinute deja, efecte care se vor completa cu altele care se vor manifesta dupa o
perioada mai lunga de timp:
stimularea circulatiei colaterale;
cresterea numarului de mitocondrii;
mbunatatirea metabolismului celular.
6

Evident, n aceasta perioada dispensarizarea bolnavului cardio-vascular va impune periodic testare

EKG la efort si aprecierea functiei ventriculare, pe baza lor ajustndu-se programul de antrenament
care nu trebuie abandonat toata viata, atta timp ct nu exista contraindicatii.
Ergoterapia aduce un aport deosebit n recuperarea pacientului cu suferinta coronariana, desi
locul ei n complexul terapeutic a fost controversat.
Obiectivele ergoterapiei se pot sistematiza astfel:
aport psihologic;
aport pedagogic (studierea comportamentului bolnavului si a personalitatii sale);
pregatirea pacientului pentru reinsertia sa socio-profesionala.
TRATAMENTUL BALNEAR SI RECUPERATOR N ARTERIOPATIILE
OBLITERANTE PERIFERICE
Beneficiaza de terapie recuperatorie:
trombangeita obliteranta fara tulburari trofice;
ateroscleroza obliteranta fara tulburari trofice.
OBIECTIVE ALE TERAPIEI RECUPERATORII
influentarea durerii;
protejarea regiunii ischemice;
suprimarea factorilor de risc;
favorizarea circulatiei colaterale;
prevenirea leziunilor trofice.
MIJLOACE DE TRATAMENT
Tratament igienic.
- evitarea frigului si umezelii;
- interzicerea fumatului;
- purtarea de ncaltaminte comoda;
- protejarea unghiilor cu pastrarea unei igiene corespunzatoare a picioarelor;
Tratament medicamentos.
Balneoterapie
ape carbogazoase;
mofete;
ape sulfuroase.
Statiuni: Covasna, Buzias, Borsec, Vatra Dornei
Tratament fizical
- electroterapie;
- cu efect reflex la distanta: galvanizare, ultrasunet;
- cu efect simpaticolitic si de favorizare a circulatiei colaterale: curenti de medie frecventa;
- termoterapie cu efect reflex;
- mpachetari cu parafina 20 de minute;
- mpachetari cu namol;
- bai de lumina partiale;
- bai ascendente la nivelul membrului inferior sanatos;
- kinetoterapie;
ANTRENAMENTUL FIZIC LA BOLNAVII CU ARTERIOPATII OBLITERANTE ALE
MEMBRELOR INFERIOARE
De obicei stenozarea sau obstruarea unei artere periferice produce simptome ischemice
7

subiective numai n timpul efortului fizic. n repaus, debitul circulator n teritoriul muscular aferent
este satisfacator. n muschiul scheletic exista o retea capilara care se deschide numai atunci cnd
necesitatile metabolice au crescut datorita efortului fizic. Se crede ca n membrele n care snt
prezente leziuni arteriale stenozante, aceste capilare snt deschise n permanenta si reusesc sa
satisfaca nevoile de irigare n repaus. n timpul mersului apare claudicatia intermitenta n
musculatura care se afla distal fata de zona stenozata si care depune cel mai mare efort, de obicei
musculatura gambei.
Mecanismul declansarii durerii n arteriopatii nu este complet elucidat. Prezenta ischemiei este
atestata de cresterea lactatului, dar infuzia experimentala de acid lactic nu produce durere. n schimb
ingestia de bicarbonat mareste cantitatea de efort pna la aparitia claudicatiei, ceea ce poate
demonstra ca acumularea unuia dintre metabolitii acizi duce la aparitia durerii.
CIRCULATIA COLATERALA
n arteriopatiile obstructive, vasele colaterale care se deschid dau tesuturilor posibilitatea sa
supravietuiasca. O parte din colaterale snt prezente si intra n actiune imediat, altele se formeaza cu
timpul. Doi parametri hemodinamici au rol esential n explicarea dezvoltarii acestei circulatii
colaterale:
cresterea presiunii n amonte de obstructie prin schimbarea energiei cinetice n energie statica;
cresterea vitezei de curgere a sngelui prin colaterale, care produce cu timpul transformari parietale
si de lumen.
EFECTELE ANTRENAMENTULUI FIZIC
n urma desfasurarii unui program de antrenament s-a constatat o crestere semificativa a
indicelui reografic al a gambelor la bolnavii cu arteriopatii ale membrelor inferioare.
Este de asteptat ca antrenamentul fizic sa contribuie la dezvoltarea circulatiei colaterale n teritoriile
deficitare prin doua mecanisme:
cresterea presiunii de perfuzie n timpul exercitiilor fizice;
marirea dozata a hipoxiei n musculatura ischemica prin contractii musculare de intensitate si
durata corespunzatoare.
Astfel, dupa un antrenament de sase luni s-a putut creste cu 300% timpul de mers pna la aparitia
claudicatiei. Se considera ca trei factori au contribuit la acest rezultat:
1. mbunatatirea economiei actului motor;
2. o usoara crestere a debitului circulator prin dezvoltarea colateralelor;
3. cresterea coeficientului de utilizare a oxigenului n musculatura antrenata prin:
- marirea densitatii capilarelor,
- cresterea numarului de mitocondrii,
- cresterea activitatii enzimelor oxidative.
METODICA ANTRENAMENTULUI FIZIC
n decursul timpului s-au ncercat diverse tehnici care sa duca la o mai buna irigare a tesuturilor pe
baza antrenarii circulatiei arteriale periferice. Unele dintre acestea, care au intrat n rutina activitatii
de recuperare a unui bolnav cu arteriopatie periferica, le vom prezenta n continuare.
Gimnastica de pozitie
Metoda a fost preconizata de Brger nca din 1924 si desi mult timp desconsiderata, n prezent si-a
recstigat valoarea clinica.
Tehnica simpla, usor de nvatat, fara sa presupuna instalatii speciale, consta n ridicarea membrelor
inferioare din decubit dorsal la 45 si mentinerea lor sprijinite un timp inferior aceluia care produce
paloarea interna a piciorului sau aparitia durerii (de obicei 1-3 minute). Se trece apoi n pozitie
seznda la marginea patului cu gambele atrnate, acelasi timp ca n prima pozitie, pentru a se ncheia
cu decubit dorsal un timp dublu. Ciclul se repeta de 4-6 ori consecutiv de mai multe ori pe zi.
8

O metoda asemanatoare o reprezinta patul oscilant: bolnavul este trecut succesiv prin trei pozitii,
nti cu membrele inferioare deasupra capului 2-3 minute, apoi cu membrele inferioare sub nivelul
capului 1-2 minute si n final se trece n plan orizontal 5 minute.
Contractii analitice de tip intermediar.
Metodologia presupune contractii ale grupelor musculare ale membrelor inferioare executate la
intensitate moderata, cu durata de 5-10 secunde si cu pauza de 10 secunde ntre ele.
Exista nsa o diferenta ntre efectele unor astfel de contractii dupa cum snt efectuate de grupe
musculare aflate n amonte sau n aval de leziunea stenozanta. Astfel, relaxarea dupa contractie a
unui muschi de deasupra stenozei (ex. cvadriceps) va produce un furt sanguin n detrimentul
musculaturii gambei.
Mersul codificat
Tehnica mersului codificat ocupa un loc central n tratamentul arteriopatiilor, fiind apreciata ca cea
mai fiziologica metoda de stimulare a dezvoltarii circulatiei periferice globale n stadiile I si II de
boala, indiferent de etiologie.
Valoarea metodei consta n:
posibilitatile tehnice diverse de verificare;
simplitate;
accesibilitate;
lipsa unor investitii materiale.
nainte de aplicare se va stabili capacitatea maxima de mers a bolnavului, folosind un ritm de 120 de
pasi pe minut, pe teren plat. Aceasta este distanta maxima pe care o poate parcurge bolnavul pna la
instalarea claudicatiei de efort. Apoi se trece la exercitii de parcurgere a 2/3 din aceasta distanta
urmate de pauze de 2-3 minute, obligatoriu n ortostatism. Practicarea mersului codificat (interval
training) se face 20-30 de minute pe sedinta, de 3-4 ori pe zi.
Urmarind cteva luni efectul acestui tratament, se va constata ca distanta parcursa de bolnav pna la
aparitia durerii (indicele de claudicatie) creste n mod semnificativ. Explicatiile ar fi urmatoarele:
mersul respectnd o anumita tehnica, creste rezervele functionale arteriale pe seama circulatiei
colaterale;
creste efectul de consum economic al oxigenului printr-o repartitie ameliorata a distributiei sngelui
n muschiul antrenat;
creste activitatea sistemului nervos parasimpatic.
Exercitii de marire a debitului cardiac si tensiunii arteriale
Aceste exercitii se executa pe grupe musculare mari, ducnd prin cresterea debitului cardiac si a
tensiunii arteriale la marirea presiunii de perfuzie periferica. Se pot executa cu musculatura
membrelor inferioare (mers, pedalare, cicloergometru) sau/si cu musculatura membrelor superioare
si trunchiului.
S-au constatat cresteri ale indiceleui reografic dupa astfel de exercitii ntre 8 si 45%, cu rezerva
ineficientei lor n leziunile grave cu durere precoce.
ncheind abordarea tratamentului arteriopatiilor periferice prin prisma antrenamentului fizic, facem
precizarea ca tratamentul acestor afectiuni este unul complex, care necesita o abordare
pluridisciplinara. Niciodata nu se vor obtine rezultate bune numai cu mijloacele tratamentului fizical,
neglijnd medicatia vasodilatatoare. niciodata nu se vor obtine rezultate bune daca nu se face o
evaluare corecta a rezervelor functionale ale pacientului, a compliantei sale pentru diversele metode
de tratament. Metodele complexe terapeutice conservatoare, printre care si antrenamentul la efort
fizic ca si celelalte metode de terapie fizicala (hidrotermoterapie, electroterapie, masaj, etc.) dau
rezultate bune n stadiile I si II de boala, mai trziu ameliorari fiind foarte greu de obtinut.
TRATAMENTUL BALNEAR SI RECUPERATOR N HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Hipertensiunea arteriala este definita prin cresterea presiunii sistolice si diastolice peste valori de
9

160/95 mmHg, valori raportate la sex, vrsta, tip constitutional, greutate si date clinice.
Beneficiaza de tratament balnear hipertensiunea arteriala n stadiul I si II.
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI:
influentarea factorilor de risc;
influentarea verigii corticale;
scaderea rezistentei periferice;
restabilirea ritmurilor biologice.
MIJLOACE DE TRATAMENT
climatul statiunii (sedativ);
ape minerale n cura externa;
- ape carbogazoase;
- ape sulfuroase;
gaze terapeutice;
- CO2;
- H2S;
electroterapie;
- galvanizare descendenta;
- bai galvanice descendente;
- Magnetodiaflux cu formula sedativa;
masaj sedativ;
hidrotermoterapie;
- baie generala la 36-37;
- baie Stanger;
kinetoterapie, not;
Statiuni: Buzias, Covasna
Bolnavii hipertensivi vor evita statiuni ca Vatra Dornei si Borsec. Altitudinea acestor statiuni poate
provoca reactii de tip ergotrop ca tahicardie sau cresteri ale tensiunii arteriale.

Aspecte etice, deontologice al tratamentului recuperator n

afec iunile cardiovasculare.
CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL:
'' CAP. I
Domeniul de aplicare i principii generale.
ART. 1
Prezentul cod cuprinde normele de conduita obligatorii n legatura cu exerciiul drepturilor i
ndatoririlor profesionale ale medicului.
ART. 2
Prevederile prezentului cod, att cele ce reamintesc regulile morale pe care orice medic trebuie sa
le respecte, cat i cele care privesc aspecte tehnice, precum i comportarea fata de confrati, sunt
obligatorii pentru medicii din evidenta Colegiului Medicilor din Romnia. Medicii care au activiti
n nvmnt rspund n respectarea prevederilor prezentului cod de cei pe care i au n ndrumare.
ART. 3
Sntatea omului este telul suprem al actului medical. Obligaia medicului consta n a apara
sntatea fizica i mentala a omului, n a usura suferinele, n respectul vieii i demnitii persoanei
umane, fr discriminri n funcie de varsta, sex, rasa, etnie, religie, naionalitate, condiie social,
ideologie politica sau orice alt motiv, n timp de pace, precum i n timp de rzboi. Respectul datorat
10

persoanei umane nu nceteaz nici dup decesul acesteia.

ART. 4
n exercitarea profesiei sale, medicul acorda prioritate intereselor pacientului, care primeaza
asupra oricror alte interese.
ART. 5
n exercitarea profesiei sale, medicul este obligat sa respecte drepturile fundamentale ale omului i
principiile etice n domeniul biomedical. Colegiul Medicilor din Romnia va actualiza periodic
prevederile prezentului cod n concordanta cu declaraiile i conveniile la care Romnia este parte,
privind etica n domeniul biomedical.
ART. 6
Este interzis medicului, n exercitarea profesiei sale, sa impun pacientului opiniile sale personale
de orice natura ar fi acestea.
ART. 7
Medicul nu trebuie sa nceteze niciodat, n decursul vieii sale profesionale, sa i nsueasc
achiziiile tiinei medicale, n scopul mbuntirii cunotinelor sale medicale.
ART. 8
Medicul trebuie ca, n conformitate cu abilitatile i cunotinele sale, sa contribuie la informarea
obiectiv a publicului i autoritilor medicale n ceea ce privete problemele medicale. Medicul care
ofer informaii medicale n mass-media trebuie sa verifice modul n care afirmatiile sale sunt fcute
publice i sa ia atitudine n cazul denaturarii acestora.
CAP. II
ndatoriri generale
SECIUNEA A
Despre independenta profesional a medicului i responsabilitate
ART. 9
Medicul are independenta profesional absolut, libertatea absolut a prescripiilor i actelor
medicale pe care le considera necesare, n limitele competentei sale, i este rspunztor pentru
acestea. n cazul limitrii prin constrngeri administrative i/sau economice a independentei sale,
medicul nu este rspunztor.
ART. 10
Medicul nu va garanta vindecarea afectiunii pentru care pacientul i s-a adresat.
ART. 11
n activitatea medical ce se desfoar n echipa (secii de spital, proces de nvmnt medical
tip rezidentiat), rspunderea pentru actele medicale aparine efului echipei, n limitele atribuiilor
administrative de coordonare, i medicului care efectueaz direct actul medical, n limitele
competentei sale profesionale i rolului care i-a fost atribuit de eful echipei. n echipele
interdisciplinare, eful echipei se considera a fi medicul din specialitatea n care s-a stabilit
diagnosticul major de internare, dac nu exista reglementri speciale care sa prevad altfel.
ART. 12
ncredinarea total sau parial a obligaiilor proprii ctre alte persoane, n lipsa controlului
personal, constituie abatere deontologica.
ART. 13
Exprimarea consimmntului informat al pacientului pentru tratament nu inlatura
responsabilitatea medicului pentru eventualele greeli profesionale.
SECIUNEA C
Reguli generale de comportament n activitatea medical
11

ART. 21
Medicul nu poate trata un pacient fr a-l examina medical n prealabil, personal. Numai n cazuri
excepionale, de urgenta sau n cazuri de forta major (mbolnviri pe nave maritime aflate n mers,
pe avioane n zbor, locuri inaccesibile sasu n timp util) se vor da indicaii de tratament prin mijloace
de telecomunicaii.
ART. 22
Medicul poate executa o activitate medical doar dac are pregtire i practica suficienta pentru
aceasta. Aceasta prevedere nu se aplica n cazuri de urgenta vitala, care nu poate fi rezolvat altfel.
ART. 23
Medicul poate utiliza numai aparate de diagnostic sau tratament autorizate i pentru manuirea
crora are pregtire ori suficienta practica.
ART. 24
Dac n urma examinrii sau n cursul tratamentului medicul considera ca nu are suficiente
cunotine ori experienta pentru a asigura o asistenta corespunztoare, va solicita un consult, prin
orice mijloace, cu ali specialiti sau va indruma bolnavul ctre acetia.
ART. 25
n caz de pericol de moarte iminent, medicul va rmne lng pacient att timp cat este nevoie de
ajutorul lui profesional.
ART. 26
Pacientul nevindecabil va fi tratat cu aceeai grija i aceeai atentie ca i cel care are sanse de
vindecare.
ART. 27
Medicul va informa pacientul asupra bolii acestuia, tratamentului necesar i a sanselor de
nsntoire. Medicul va evita sa trezeasca prin comportamentul lui imaginea unei boli mai grave
dect este ea n realitate.
ART. 28
Medicul va pstra o atitudine de stricta neutralitate i neamestec n problemele familiale ale
bolnavului, exprimandu-i prerea numai dac este solicitat i numai dac intervenia este motivat
de interesul sntii bolnavului.
ART. 29
Medicul nu trebuie sa se implice n problemele legate de interesele materiale din familia
bolnavului sau.
SECIUNEA D
Obligativitatea acordrii asistenei medicale
ART. 30
Medicul care se gsete n prezenta unui bolnav sau rnit n pericol are obligaia sa i acorde
asistenta la nivelul posibilitilor momentului i locului ori sa se asigure ca cel n cauza primete
ingrijirile necesare.
ART. 31
n caz de calamitati naturale sau accidentari n masa, medicul este obligat sa rspund la chemare,
chiar sa i ofere de bunvoie serviciile medicale imediat ce a luat cunostinta despre eveniment.
ART. 32
Medicul poate refuza acordarea de ngrijiri de sntate din motive personale sau profesionale
temeinice, indrumand pacientul spre alte surse de ngrijire medical, cu excepia situaiilor de
urgenta. Medicul este obligat sa pun la dispoziie confratelui care preia pacientul toate informaiile
medicale referitoare la caz.

12

CAP. III
ndatoriri fata de bolnavi
SECIUNEA A
Respectarea drepturilor persoanei
ART. 49
Medicul trebuie sa respecte dreptul persoanei n privinta opiunii libere asupra medicului sau
curant i chiar sa faciliteze aceasta posibilitate.
ART. 50
Un medic care este solicitat sau are obligaia sa examineze o persoana privat de libertate ori sa
dea ngrijiri n mediu carceral nu poate nici direct, nici indirect, fie i numai prin simpla prezenta, sa
cautioneze sau sa favorizeze atingerea integritii fizice ori psihice a vreunui deinut, inclusiv a
demnitii acestuia. Dac medicul constata ca persoana privat de libertate a suportat maltratari, are
obligaia sa informeze autoritatea judiciar.
SECIUNEA B
Relaia cu pacientul
ART. 51
Exercitarea profesiei medicale nu trebuie facuta impersonal, ci incercand stabilirea unei relaii
umane cu pacientul, pentru ca, la nevoie, compasiunea din partea medicului sa nu para un act formal.
ART. 52
Este interzis ca medicul curant sa ntrein relaii sexuale cu pacientii si sau sa-i supun pe acetia
unor acte degradante pentru fiinta uman.
ART. 53
Medicul trebuie sa dea dovada de diligenta maxima n stabilirea diagnosticului, tratamentului
adecvat i n evitarea complicatiilor previzibile la pacientul aflat n ngrijirea sa.
ART. 54
Prescripiile medicale trebuie formulate cat mai clar, medicul asigurndu-se ca a fost neles
complet de ctre bolnav i anturajul acestuia, mergand pana la ncercarea de a supraveghea
executarea tratamentului.
ART. 55
Din momentul n care a rspuns unei solicitri, medicul este automat angajat moral sa asigure
bolnavului n cauza ngrijiri constiincioase i devotate, inclusiv prin trimiterea pacientului la o
unitate medical sau la un specialist cu competente superioare.
ART. 56
Medicul curant are obligaia de a face toate demersurile medicale pentru a facilita pacientului sau
obinerea drepturilor sale ce decurg din starea de boala.
ART. 57
n caz de rzboi, cataclisme, epidemii i atentate, medicul nu are dreptul sa i abandoneze
bolnavii, cu excepia unui ordin formal al unei autoriti competente n conformitate cu legea.
SECIUNEA C
Consimmntul
ART. 58
Pentru orice intervenie medical diagnostica sau terapeutic este necesar consimmntul
informat al pacientului.
ART. 59
13

Consimmntul pacientului va fi exprimat n condiiile legii.

ART. 60
Consimmntul va fi dat dup informarea pacientului asupra diagnosticului, prognosticului,
alternativelor terapeutice, cu riscurile i beneficiile acestora.
ART. 61
n situaia pacientilor minori, incompetenti sau care nu i pot exprima vointa, consimmntul va
aparine reprezentanilor legali. Dac medicul curant apreciaz ca decizia reprezentantului legal nu
este n interesul pacientului, se constituie o comisie de arbitraj de specialitate pentru a evalua cazul i
a lua decizia.
ART. 62
n situaii de urgenta, cnd este pus n pericol viata pacientului, iar acesta nu i poate exprima
vointa i rudele sau reprezentanii legali nu pot fi contactati, consimmntul este implicit, iar
medicul va face tot ceea ce este posibil pentru salvarea pacientului, urmnd ca informarea acestuia sa
se fac ulterior.
ART. 63
Prognosticul grav va fi impartasit pacientului cu prudenta i tact, inndu-se cont de starea psihic
a acestuia. Prognosticul va fi dezvaluit i familiei doar dac pacientul consimte la aceasta. n cazul n
care se considera ca dezvaluirea prognosticului infaust va duna pacientului sau atunci cnd acesta
nu dorete sa afle, prognosticul poate fi dezvaluit familiei.''
CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012 al Colegiului Medicilor din
Romnia
EMITENT: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMNIA
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012

Bibliografie:
1) CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012 al Colegiului Medicilor din
Romnia
EMITENT: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMNIA
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012.
2) http://www.pirasan.ro/noutati/boli_de_inima.html;
3)http://www.nutritie-sanatoasa.ro/articol/Retete-naturiste/Afectiuni-cardio-vasculare/1551/;

14