Igiena și patologiile sistemului

CIRCULATOR
Hipertensiunea (HTA)
 Cunoscută ca tensiune arterială crescută;

 Este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale;

 Presiunea arterială (P.A.) poate fi de două tipuri:

1. P.A. SISTOLICĂ

2. P.A. DIASTLICĂ

3. Prima valoare reprezintă tensiunea sistolică, cea mai mare presiune exercitată la nivelul arterelor
în sistolă (în timpul pompării sângelui), în timp ce cea de-a doua valoare, tensiunea diastolică,
reflectă cea mai mică presiune de la nivelul arterelor atunci când inimă nu pompează sânge sau
 se află în diastolă (se relaxează între bătăi). În general, o atenție mai mare se acordă primei valori,
tensiunii sistolice, ca factor major de risc pentru afecțiunile cardiovasculare în cazul persoanelor
de peste 50 de ani. În cazul celor mai multe persoane, tensiunea sistolică crește în timp din cauza
depunerilor de pe interiorul arterelor – placă depusă de-a lungul anilor.

4. Valorile optime ale tensiunii sistolice și tensiunii diastolice sunt de 12 cu 8 mmHg, iar în momentul
în care acestea depășesc 14 cu 9 mmHg, tensiunea sistolică diastolică se transformă
în hipertensiune arterială. Când valorile sunt, însă, mai mici de 9 cu 6 mmHg, tensiunea sistolică
diastolică devine hipotensiune.

5. Prevalența ei crește odată cu vârsta, fiind întâlnită la doua treimi din persoanele cu vârste de peste
65 de ani și la trei pătrimi din cele ale căror vârste depășesc 75 de ani.

Câteva cauze ale HPA

 Zahărul (doza recomandata pe zi este: de 6 lingurițe pentru femei = 100 de calorii;

9 lingurițe pentru bărbați = 150 de calorii.)

 Apneea de somn (întreruperea respirației în timpul somnului)

  Singurătatea

 Băile fierbinți și sauna

 Medicamente (paracetamol-administrat zilnic, ibuprofen, naproxenul, anumite

antidepresive, unele suplimente alimentare-GINSENG, LEMN DULCE etc.

 Probleme ale tiroidei

VARICELE
 În situația în care venele nu mai asigură o circulație corespunzătoare a sângelui, se pot
DILATA, dând naștere unor “lacuri de sânge”.

 Dacă acestea sunt situate superficial, ele devin vizibile, dilatate, produc adesea simptome
specifice:

 OBOSEALĂ;

 SENZAȚIE DE GREUTATE SAU DURERE ÎN MEMBRUL RESPECTIV.

Cauze ale VARICELOR

 Pot apărea atât la femei cât și la bărbați la orice vârstă, de obicei la nivelul membrelor
inferioare – la gambe si coapse;

 Cel mai frecvent afectează femeile în periada când au copii și mai târziu;

 Antecedentele familiale;

 Înaintarea în vârstă.

In cele mai multe cazuri imbolnavirea venelor superficiale este rezultatul unei boli a
sistemului venos din profunzimea piciorului, afectiune numita insuficienta venoasa.
Boala varicoasa apare din cauza slabirii rezistentei peretelui venos si functionarii
neadecvate a valvelor venoase. Datorita gravitatiei, cantitatea de sange din venele
membrelor inferioare se mareste, determinind cresterea in volum a venelor
superificiale ale piciorului, ceea ce face ca in timp acestea sa devina mai lungi,
proeminente, sinoase, ingrosate si dureroase.
 Boala varicoasa poate fi congenitala, aparind la mai multi membrii ai familiei, poate
sa apara dupa traumatisme sau raniri ale picioarelor dar, principala cauza a varicelor
este functionarea proasta a valvelor de pe traiectul venelor piciorului. Aceste valve au
rolul de a permite sangelui sa circule dinspre laba piciorului spre inima, impiedicind
astfel reintoarcea lui la nivelul piciorului. Aceasta reintoarcere a singelui se numeste
reflux venos. Cauzele acestei tulburari de functionare a valvelor pot fi:
 slabirea structurii peretelui venos
 absenta valvelor venoase de la nastere
 coagularea sangelui in vene (tromboza venoasa).
Indiferent de cauze, valvele venoase nefunctionale fac ca sangele sa stagneze la
nivelul picioarelor, conducand astfel la cresterea presiunii in venele picioarelor.
Aceasta presiune crescuta in venele piciorului este responsabila de marirea venelor,
iar, in timp, duce la aparitia complicatiilor bolii varicoase: durere, umflarea
picioarelor, modificarea pielii la nivelul gambei, sangerarea, tromboza si aparitia
ulcerului varicos.
ATEROSCLEROZA
 Reprezintă procesul patologic de OBSTRUCȚIE a lumenului arterial din cauza depunerilor
succesive de straturi de lipide plasmatice, cheaguri de sânge, colesterol, acumulări de
calcar etc.

 Debutează în jurul vârstei de 20-25 de ani, se agravează progresiv până la 50-60 de ani.

 Ateroscleroza este asimptomatică până în momemntul în care depunerea de aterom ajunge

în jurul valorii de 40%.

 Simptomele ulterioare diferă în funcție de locul în care ateroscleroza s-a instalat.

Infarctul miocardic (IM)

 Sau INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (IMA), numit frecven și atac de cord.
 Reprezintă întreruperea fuxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină
moartea celulelor miocardice.

 Cel mai frecvent se produce prin obstrucția unei artere coronare în urma rupturii unei plăci
de aterom(depozit de lipide și celule albe la nivelul peretelui arterial).

 Infarctul miocardic reprezinta o urgenta medicala, care are ca substrat blocarea

unei artere de la nivelul inimii, cel mai frecvent de catre un cheag de sange. Oprirea
brusca a fluxului arterial la nivelul muschiului inimii, duce la distrugerea acestuia si
poate determina decesul pacientului.

 Pe parcursul vietii, la nivelul vaselor inimii (artere coronare), se depun grasimi. In

anumite zone, acestea formeaza depozite de grasimi, asa numitele placi
aterosclerotice. Aceste placi sunt bogate in colesterol, iar formarea lor este favorizata
de fumat, alimentatia bogata in grasimi, excesul ponderal, excesul de alcool,
sedentarism, dar si de unele afectiuni precum diabetul si hipertensiunea arteriala.
Aceste placi determina ingustarea (stenoza) diametrului vasului.
Cauze si simptome ale I.M.
 Ischemia (reducerea fluxului sangvin) și hipoxia rezultate,netratate în timp util, duc la
moartea mușchiului inimii (miocardului).

 Simptomele clasice sunt: durere bruscă de piept, grețuri, vomă, palpitații, transpirații și
neliniște (adeseori descrisă ca o senzație de moarte iminentă).

ACCIDENTUL VASCULAR
 Cunoscut și sub numele de ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL sau ATAC CEREBRAL este atunci
când un flux sangvin slab către creier duce la moartea celuleor.

 Există două tipuri princilpale:

a. ISCHEMIC – cauzat de lipsa fluxului sangvin.

b. HEMORAGIC – din cauza sângerării.

Cunoscut sub denumirea generală de infarct cerebral, accidentul vascular cerebral ischemic – AVC
ischemic survine în momentul în care apare ateroscleroza, altfel spus, atunci când se depune
colesterolul pe vasele de sânge, ducând la îngroșarea lor. O altă situație ce semnalează apariția unui
AVC ischemic apare atunci când un vas de sânge este astupat, ducând astfel la formarea unui cheag
de sânge. Fiind declanșat de un puseu de tensiune, accidentul vascular cerebral hemoragic – AVC
hemoragic este rezultatul fisurii unui vas de sânge. De regulă, acesta poate fi cauzat de existența
unor malformații vasculare (anevrismul, angiomul), a unor tulburări de coagulare sau a unui
tratament medicamentos. De multe ori, accidentul vascular cerebral hemoragic  poate fi precedat de
dureri intense de cap. 

SIMPTOME

 Inabilitatea de mișcare

 Simțirea unei singure părți ale corpului

 Probleme cu înțelegerea sau vorbirea

 Impresia că lumea se învârte

 Pierderea vederii doar pe o parte

METODE DE PREVENIRE

1. O viață ordonată fără excese de ALCOOL, fără consum de droguri.

2. Evitarea tensiunii psihice și a ritmului neregulat și încordat de viață și de muncă.

3. Evitarea sedentarismului și practicarea unui regim rațional de viață.

4. Evitarea supraalimentației și a alimentelor bogate în lipide.

5. Controlul greutății corporale pentru evitarea obezității.