Accidentul ischemic tranzitor

Un accident ischemic tranzitor este un semn care poate anunta aparitia unui accident
vascular cerebral constituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fluxul sanguin
catre o parte a creierului este temporar redus sau blocat (obstructie partiala sau
totala) adesea, datorita unui cheag de sange. Aceasta obstructie produce aceleasi
simptome cu cele ale unui accident vascular cerebral constituit, dar diferenta este ca
fluxul de sange se restabileste in cateva minute si simptomele dispar complet. Spre
deosebire de accidentul ischemic tranzitor, in accidentul vascular cerebral constituit
obstructia nu dispare, fluxul de sange nu se restabileste, iar leziunile cerebrale care
apar sunt definitive.
Desi manifestarile accidentului ischemic tranzitor sunt temporare si dispar complet,
pacientul necesita obligatoriu un consult medical pentru stabilirea diagnosticului si
tratamentului corespunzator, cu scopul de a impiedica aparitia unui accident vascular
cerebral constituit.
Multi pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la efectuarea unei
consultatii medicale, in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe baza
relatarilor pacientului poate stabili un diagnostic retrospectiv.
Cauze
Cea mai frecventa cauza a accidentului ischemic tranzitor este reprezentata de
cheagurile sanguine care blocheaza temporar fluxul de sange catre creier. Cheagurile
de sange se pot forma din diverse cauze.
Un cheag de sange se poate forma intr-o artera care iriga creierul. In general sunt
susceptibile arterele care prezinta pe pereti placi de aterom datorita procesului de
arterioscleroza.
Alte cauze care pot produce leziuni ale peretilor vaselor sanguine mici de la nivelul
creierului sunt hipertensiunea arteriala netratata sau prost tratata si diabetul zaharat.
Un cheag sanguin se poate forma si intr-o alta parte a corpului (frecvent in cavitatile
inimii) si de acolo prin migrare intravasculara poate ajunge la nivelul unui artere
cerebrale pe care o blocheaza partial sau total. Cheagurile sanguine pot apare:
- dupa un atac cardiac (infarct miocardic acut)
- ca rezultat al altor afectiuni cardiace care perturba fluxul normal de sange la nivelul
inimii cum sunt: tulburarile de ritm cardiac (cel mai frecvent fibrilatia atriala cronica),
afectiunile valvelor cardiace si insuficienta cardiaca.
In plus, o artera poate fi partial obstruata de o placa de aterom, care reduce fluxul de
sange catre creier pana la un nivel critic, ceea ce duce la aparitia simptomelor
accidentului ischemic tranzitor.
Cauze mai rare de producere a accidentului ischemic tranzitor prin formarea unor
cheaguri sanguine sunt:
- agregate de bacterii, celule tumorale sau bule de aer, care patrund in interiorul
vaselor si perturba fluxul sanguin
- afectiuni ale celulelor sanguine cum sunt policitemia (prezenta in sange, a unui
numar mai mare de globule rosii decat cel normal) sau siclemia (prezenta in sange a
globulelor rosii cu forme anormale)
- inflamatii ale peretelui vascular care se pot datora unor afectiuni ca sifilis,
tuberculoza sau alte boli inflamatorii cronice.
Un traumatism la nivelul capului sau gatului poate conduce la leziuni ale vaselor
sanguine ceea ce poate duce la aparitia unui accident ischemic tranzitor.
Factori de risc
Factorii care cresc riscul de aparitie a unui accident ischemic tranzitor si a unui
accident vascular cerebral sunt identici. Acestia se impart in factori care pot fi
modificati prin tratament si schimbarea modului de viata si factori ce nu pot fi
modificati.
Factorii care pot fi modificati sunt:
- hipertensiunea arteriala
- fumatul si fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care inhaleaza fumul) care cresc
riscul de aparitie a accidentului ischemic tranzitor, accidentului vascular cerebral si
accidentului acut coronarian
- nivelul sanguin crescut al colesterolului (hipercolesterolemia)
- nivelul sanguin crescut al trigliceridelor (hipertrigliceridemia)
- consumul excesiv de alcool
- utilizarea anticonceptionalelor orale, in special la femeile fumatoare sau care au avut
anterior o afectiune produsa de cheaguri sanguine
- sedentarismul
- utilizarea cocainei.
Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt:
- varsta: cele mai multe atacuri ischemice tranzitorii apar dupa 60 ani
- istoricul familial: persoanele care au rude ce au suferit un accident ischemic tranzitor
sau un accident vascular cerebral au un risc crescut
- antecedentele personale de accidente ischemice tranzitorii: persoanele care au avut
un accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral au un ric crescut de a
face iarasi una dintre aceste boli
- boli care cresc riscul de aparitie a accidentelor ischemice tranzitorii cum sunt:
hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, ateroscleroza in special cea carotidiana
(afecteaza arterele carotide care iriga creierul cu sange), fibrilatia atriala cronica, boala
ischemica coronariana, insuficienta cardiaca si afectiunile valvelor cardiace
(valvulopatii)
- afectiuni care produc agregarea celulelor sanguine si formarea de cheaguri cum sunt
policitemia (prezenta in sange, a unui numar mai mare de globule rosii decat cel
normal) sau siclemia (prezenta in sange a globulelor rosii cu forme anormale).
Unele studii recente sugereaza ca este posibil ca infectiile sa declanseze aparitia unei
inflamatii la nivelul peretelui arterial, inflamatie care poate conduce la ateroscleroza si
consecutiv, la cresterea riscului de aparitie a unui accident acut coronarian sau
accident vascular cerebral.
Simptome
Manifestarile (simptomele) accidentului ischemic tranzitor apar brusc si sunt
totdeauna temporare. Ele dispar cel mai frecvent in 10-20 minute. Manifestarile
accidentului ischemic tranzitor sunt identice cu cele ale accidentului vascular cerebral
constituit. Ele depind de regiunea creierului care este afectata. Cele mai frecvente
manifestari ale accidentului ischemic tranzitor sunt:
- slabiciune musculara sau incapacitatea de a misca o regiune (mana, picior, fata) sau
intreaga jumatate afectata a corpului
- amorteli, furnicaturi, fasciculatii musculare sau resimtirea unei greutati la nivelul unei
jumatati a corpului
- tulburari de vedere manifestate prin: vedere incetosata, vedere dubla (pacientul
priveste un obiect si vede doua imagini identice), vedere colorata (perceperea unor
culori care nu exista) sau pierderea completa a vederii
- dificultati de vorbire, de intelegere sau de gasire a unor cuvinte
- vertij (ameteala) care poate fi atat de sever incat pacientul nu poate sta in picioare
- astenie, slabiciune, nesiguranta in mers
- caderea pacientului, datorita pierderii bruste a fortei musculare la nivelul membrelor
inferioare.
Accidentul ischemic tranzitor nu este totdeauna usor de recunoscut deoarece, uneori,
manifestarile pot fi puse pe seama altor afectiuni. Cu toate acestea este necesar ca
orice accident ischemic tranzitor sa fie recunoscut si tratat corespunzator pentru a
preveni aparitia unui accident vascular cerebral constituit.
Consult de specialitate
Serviciul de ambulanta trebuie solicitat imediat in una dintre urmatoarele situatii:
- slabiciune musculara, amorteli, furnicaturi sau incapacitatea de a misca o regiune
(mana, picior, fata) sau intreaga jumatate afectata a corpului
- fasciculatii musculare sau resimtirea unei greutati la nivelul unei jumatati a corpului
- tulburari de vedere manifestate prin: vedere incetosata, vedere dubla (pacientul
priveste un obiect si vede doua imagini identice), vedere colorata (perceperea unor
culori care nu exista) sau pierderea completa a vederii
- dificultati de vorbire, de intelegere sau de gasire a unor cuvinte
- vertij (ameteala) care poate fi atat de sever incat pacientul nu poate sta in picioare,
astenie, slabiciune, nesiguranta in mers
- caderea pacientului datorita pierderii bruste a fortei musculare la nivelul membrelor
inferioare.
Medicul curant trebuie solicitat imediat daca:
- pacientul a avut simptome de accident ischemic tranzitor, chiar daca acestea au
disparut complet
- pacientul care a avut un accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral
si face tratament anticoagulant cu aspirina sau alt medicament, prezinta semne de
sangerare
- pacientul crede ca a avut un accident ischemic tranzitor dar nu a reusit inca sa
discute cu medicul sau curant despre acesta.
Medici specialisti recomandati
Medicii care pot diagnostica si trata un accident ischemic tranzitor sunt:
- medicul de familie
- medicul neurolog
- medicul de urgenta
- medicul internist.
Alti medici care pot fi consultati in aceste situatii sau daca este necesara o interventie
chirurgicala sunt:
- medicul neurochirurg
- medicul cardiolog
- medicul specialist in chirurgie vasculara.
Expectativa vigilenta
Atitudinea de expectativa vigilenta nu este indicata in cazul simptomelor care pot
sugera un accident ischemic tranzitor. Aparitia oricarui simptom sau semn de accident
ischemic tranzitor trebuie considerata o urgenta medicala si in consecinta trebuie
consultat imediat medicul.
Investigatii
Pacientul care are sau a avut un accident ischemic tranzitor trebuie evaluat imediat.
Scopul evaluarii este:
- depistarea altor cauze care pot produce aceste manifestari cum sunt: un accident
vascular cerebral, hipoglicemia (scaderea nivelului glucozei sanguine) in special la
diabetici sau paralizia Bell
- evidentierea unui cheag sanguin
- evaluarea necesitatii unei interventii chirurgicale pentru dezobstruarea (desfundarea)
arterei blocate, interventie numita endarterectomie carotidiana.
Daca simptomatologia a disparut complet in momentul consultatiei, este posibil ca
rezultatul examenului fizic sa fie normal, iar diagnosticul va fi pus pe baza anamnezei
(relatarea pacientului) si a investigatiilor specifice.
In cazul suspectarii unui accident ischemic tranzitor, pot fi necesare una sau mai multe
dintre urmatoarele investigatii:
- computer tomografie craniana, pentru a verifica daca exista semne de hemoragie
intracraniana, semne de accident vascular cerebral sau alte cauze care ar putea explica
un tremor
- rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala.
Alte investigatii pot fi necesare pentru identificarea unei cauze care ar putea produce
un accident ischemic tranzitor. Daca este suspectata obstructia unei artere carotide
pot fi necesare investigatii ca:
- ecografie Doppler
- angioRMN.
Un accident ischemic tranzitor poate fi produs de un cheag sanguin produs de o
afectiune cardiaca. In aceste cazuri pot fi necesare investigatii ca:
- radiografie toracica: pentru aprecierea marimii si formei cordului
- electrocardiograma sau monitorizare Holter (inregistrarea electrocardiogramei si a
valorilor tensiunii arteriale pe o perioada de 24 ore); aceste investigatii pot evidentia
foarte exact existenta tulburarilor de ritm cardiac
- ecocardiografia pentru examinarea cavitatilor cardiace si a fluxului de sange la nivelul
lor
- determinarea nivelului seric al colesterolului si trigliceridelor (valorile crescute ale
acestora pot creste riscul de aparitie a cheagurilor sanguine si a aterosclerozei).
Tratament, Generalitati
Pacientul care a avut un accident ischemic tranzitor va avea nevoie, foarte probabil, de
un tratament pentru prevenirea formarii cheagurilor sanguine. Daca exista obstructii
semnificative ale arterelor carotide, foarte frecvent, va fi necesara o interventie
chirurgicala pentru readucerea la normal a lumenului vasului obstruat. Daca pacientul
sufera de hipertensiune arteriala, diabet zaharat sau hipercolesterolemie, fiecare
dintre aceste afectiuni va necesita tratamentul corespunzator.
Tratament initial
Orice persoana care prezinta simptome sugestive pentru un accident ischemic
tranzitor va necesita imediat asistenta medicala. Chiar daca simptomatologia dispare
complet este necesara o consultatie medicala in cel mai scurt timp posibil. Un accident
ischemic tranzitor este un semn de alarma care poate anunta aparitia, in curand, a
unui accident vascular cerebral, iar instituirea precoce a tratamentului corespunzator
poate preveni aparitia accidentului vascular cerebral. 14% dintre pacientii care au avut
un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor, vor face in urmatorul
an inca un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.
Tratamentul va urmari sa previna formarea cheagurilor sanguine. Medicamentele
utilizate sunt: aspirina, clopidogrel, dipiridamol asociat cu aspirina, warfarina sau
acenocumarol.
Daca exista obstructii semnificative ale arterelor carotide, foarte frecvent, va fi
necesara o interventie chirurgicala pentru readucerea la normal a lumenului vasului
obstruat (endarterectomie carotidiana). Endarterectomia carotidiana este indicata
pacientilor care nu au avut un accident ischemic tranzitor dar care au o stenoza
(ingustare a lumenului) semnificativa a arterei carotide. Alta posibilitate pentru
tratamentul stenozei carotidiene este angioplastia urmata de montarea unui stent.
Aceasta metoda este mai frecvent utilizata pentru repermeabilizarea arterelor care
iriga cordul (arterele carotide). Aceasta metoda de tratament se realizeaza prin
introducerea in interiorul arterei stenozate a unui tub subtire, numit cateter, care are
la capat un balonas; cand balonasul ajunge in zona arteriala stenozata este umflat si
astfel se produce largirea zonei ingustate. Ulterior in zona unde s-a facut dilatatia cu
balonas, medicul plaseaza, in interiorul arterei, un dispozitiv denumit stent care are
rolul de a mentine artera deschisa si a preveni restenozarea.
Tratament de intretinere
Tratamentul de intretinere urmareste prevenirea aparitiei unui alt accident ischemic
tranzitor sau unui accident vascular cerebral ca si reducerea factorilor de risc pentru
accidentul vascular cerebral.
Acest tratament are mai multe componente in functie de celelalte afectiuni pe care le
mai prezinta pacientul:
- mentinerea valorilor tensiunii arteriale in limite normale la pacientii hipertensivi, prin
administrarea de medicamente antihipertensive si regim alimentar hiposodat
- administrarea de aspirina sau alte antiagregante plachetare pentru a preveni un
accident vascular cerebral
Studiile au aratat ca tratamentul zilnic cu aspirina sau alte antiagregante plachetare, ca
aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au avut un accident ischemic
tranzitor, un accident vascular cerebral sau au suferit o endarterectomie, poate
preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral.
- tratamentul anticoagulant (cu warfarina sau acenocumarol) este indicat la pacientii
cu fibrilatie atriala
Pacientii cu fibrilatie atriala, care au avut un accident ischemic tranzitor, necesita
tratament anticoagulant pentru reducerea riscului de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Studiile recente au aratat ca, pentru acesti pacienti, anticoagulantele sunt
mai eficiente decat antiagregantele plachetare in prevenirea aparitiei unui accident
vascular cerebral.
- totusi, unii pacienti nu pot lua anticoagulante
In aceste cazuri, foarte probabil, este necesara administrarea altor medicamente
pentru reducerea riscului de aparitie a unui accident vascular cerebral. In cazul
pacientilor cu hipercolesterolemie sunt indicate statinele (medicamente care reduc
nivelul seric al colesterolului). Multe studii au aratat ca statinele reduc semnificativ
riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral la pacientii care au avut un accident
ischemic tranzitor. Statinele protejaza impotriva aparitiei unui accident vascular
cerebral chiar la pacientii care nu au o boala cardiaca sau hipercolesterolemie.
- controlul diabetului zaharat (valorile glicemiei trebuie mentinute in limite normale
sau foarte aproape de aceste valori; acest deziderat se obtine prin tratament cu
antidiabetice orale sau insulina, regim alimentar adecvat si exercitii fizice)
- pacientul trebuie sa isi schimbe stilul de viata.
Aceste schimbari vizeaza:
- intreruperea fumatului (fumatorii au un risc mult mai mare de a face un accident
vascular cerebral comparativ cu cei care au renuntat la fumat; pacientii care vor sa
renunte la fumat pot apela la programe specializate in acest domeniu, tratamente
medicamentoase si consiliere (sfatuire) de specialitate)
- mentinerea greutatii corporale in limite normale (supraponderalitatea sau obezitatea
cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace sau diabetului
zaharat, toate acestea fiind factori de risc pentru accidentul vascular cerebral sau
accidentul ischemic tranzitor)
- dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea consumului
de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport
crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina
- exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral (cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos)
- consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade
riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin
blocarea unei artere cerebrale); consumul excesiv de alcool creste riscul de accident
vascular cerebral.
Este necesara urmarirea semnelor de sangerare in special la pacientii care fac
tratamente pentru prevenirea coagularii sangelui - care la randul sau impiedica
aparitia cheagurilor sanguine. Aceste medicamente pot fi: warfarina, acenocumarol,
ticlopidina, aspirina asociata sau nu cu dipiridamol, sau clopidogrel. Cand apar
sangerari frecvente si in cantitate mare la periajul dentar este necesara consultarea
medicului.
Tratament in cazul agravarii bolii
Daca pacientul a avut mai multe accidente ischemice tranzitorii succesive este
necesara spitalizarea, deoarece riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral este
foarte mare. Tratamentul de urgenta pentru un accident vascular cerebral are
eficienta maxima daca este inceput in primele 3 ore de la debutul simptomelor.
Urmarirea pacientilor cu accident ischemic tranzitor
Dupa un accident ischemic tranzitor pacientul trebuie evaluat clinic si paraclinic si in
functie de rezultate, pacientul poate fi tratat si urmarit in ambulatoriu sau daca riscul
de aparitie a unui accident vascular cerebral este mare, necesita internare. Internarea
in spital este indicata in urmatoarele cazuri:
- pacienti care au avut accidente ischemice tranzitorii succesive
- pacienti care au avut un accident ischemic tranzitor si prezinta si o afectiune cardiaca
(ex. fibrilatie atriala)
- pacienti la care simptomatologia arata ca este afectata o mare zona a creierului
- pacienti la care simptomele dureaza peste 1 ora
- pacienti batrani, care au factori de risc semnificativi ca: diabet zaharat sau afectiuni
cardiace decompensate.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Tratamentul la domiciliu nu este adecvat in cazul unui accident ischemic tranzitor.
Persoana care crede ca are simptome sugestive pentru un accident ischemic tranzitor
nu trebuie sa incerce sa se trateze singura la domiciliu. Este necesar sa solicite serviciul
de urgenta (serviciul de ambulanta sau camera de garda de la spital) cand apar primele
simptome. Tratamentul inceput precoce poate preveni aparitia unui accident vascular
cerebral.
In cazul pacientilor care au avut un accident ischemic tranzitor este indicat:
- sa urmeze tratamentul prescris de medic pentru prevenirea aparitiei unui alt accident
ischemic tranzitor sau a unui accident vascular cerebral (acest tratament se poate face
cu medicamente care incetinesc coagularea sangelui cum sunt: warfarina,
acenocumarol, ticlopidina, clopidogrel, sau aspirina asociata cu dipiridamol;
administrarea acestora se va face in ritmul si dozele stabilite de medic, sub control
periodic)
- sa instiinteze medicul despre orice semn de sangerare care apare
- sa urmeze tratamentul medicamentos prescris pentru controlul altor boli, ce
reprezinta factori de risc pentru aparitia accidentului ischemic tranzitor sau
accidentului vascular cerebral, cum sunt: hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala,
hipercolesterolemia sau diabetul zaharat
- sa aiba un regim alimentar echilibrat si sa evite excesul ponderal
- sa nu fumeze
- sa faca exercitii fizice regulat
- sa evite consumul excesiv de alcool.
Optiuni de medicamente
Dupa un accident ischemic tranzitor medicul ii va prescrie pacientului unele
medicamente. Frecvent sunt folosite medicamentele care previn formarea cheagurilor
sanguine deoarece acestea din urma pot produce accidente ischemice tranzitorii sau
accidente vasculare cerebrale. Exista doua tipuri de medicamente care previn
coagularea sangelui si consecutiv formarea cheagurilor: anticoagulantele si
antiagregantele plachetare.
Medicamentele hipocolesterolemiante si antihipertensive pot preveni aparitia unui
accident ischemic tranzitor sau unui accident vascular cerebral.
Medicamentele antiplachetare
Antiplachetarele (cum sunt aspirina, aspirina asociata cu dipiridamol sau clopidogrel)
mentin plachetele (plachetele sau trombocitele sunt unul dintre cele trei tipuri
principale de celule sanguine) in fluxul sanguin si impiedica agregarea lor si formarea
cheagurilor sanguine. Aspirina este utilizata cel mai des. Multe studii au aratat ca
aspirina ajuta la prevenirea unui accident vascular cerebral si reduce riscul de aparitie
a altui accident ischemic tranzitor la pacientii care au avut deja un accident ischemic
tranzitor.
Alte medicamente antiplachetare, cum este clopidogrelul, pot fi utilizate in cazurile in
care pacientul nu poate lua aspirina sau aceasta nu este eficienta.
Aggrenox, un medicament care asociaza aspirina cu dipiridamol, este eficient la unii
pacienti in prevenirea aparitiei unui accident ischemic tranzitor sau accident vascular
cerebral. Totusi, pacientii care au angina pectorala stabila nu pot lua dipiridamol.
Anticoagulantele
Anticoagulantele previn producerea unor anumite proteine care sunt necesare in
coagularea sangelui si formarea cheagului. Daca pacientul are fibrilatie atriala,
probabil, va trebui sa ia un anticoagulant (acenocumarol sau warfarina). La acesti
pacienti anticoagulantele sunt mult mai eficiente decat antiagregantele in prevenirea
aparitiei unui accident vascular cerebral.
Atat anticoagulantele cat si antiagregantele cresc riscul de sangerari.
Acenocumarolul (Sintrom, Trombostop) si warfarina (Coumadin) au cel mai mare risc
de a produce sangerari, dar riscul poate fi scazut cand doza este monitorizata atent.
Hipocolesterolemiantele
Specialistii recomanda ca multi pacienti care au avut un accident ischemic tranzitor,
chiar dintre cei cu nivel seric normal al colesterolului sa ia statine. Studiile au aratat ca
statinele scad semnificativ riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral la cei
care au avut un accident ischemic tranzitor. Statinele protejaza impotriva unui
accident vascular cerebral chiar la persoanele care nu au o afectiune cardiaca sau
hipercolesterolemie.
Tratament chirurgical
Daca exista o stenoza carotidiana semnificativa, probabil, va fi necesara o
endarterectomie carotidiana. Aceasta consta in indepartarea, de catre chirurg, a placii
de aterom din interiorul arterei carotide pentru reducerea riscului de aparitie a unui
accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral. Riscurile si beneficiile
acestei operatii trebuie evaluate cu grija deoarece operatia in sine poate produce un
accident vascular cerebral.
Endarterectomia carotidiana este indicata daca exista o stenoza carotidiana
semnificativa (50%-70% sau mai mult) si daca pacientul a avut unul sau mai multe
accidente ischemice tranzitorii. Studiile arata ca unii pacienti care au stenoze mai mici
fata de valorile amintite pot beneficia de endarterectomie carotidiana. Totusi, indicatia
operatorie este controversata inca, la pacientii care au stenoze sub 60% si nu au avut
simptome de accident ischemic tranzitor.
O alta optiune pentru persoanele cu risc mare de accident vascular cerebral este o
procedura noua, numita stenting carotidian. Aceasta este asemanatoare cu
angioplastia coronariana, care este utilizata de rutina pentru dezobstruarea arterelor
de la nivelul inimii (artere coronare). Operatia consta in introducerea, de catre
chirurgul vascular, a unui tub metalic numit stent, in interiorul arterei carotide, in zona
obstruata de catre placa de aterom. Postoperator este necesar un tratament
medicamentos prentru prevenirea obstruarii stentului.
Fiecare pacient trebuie sa cantareasca bine riscurile si beneficiile operatiei comparativ
cu riscurile si beneficiile tratamentului medicamentos. Succesul oricaruia dintre cele
doua tratamente depinde de nivelul obstructiei si de medicamentele folosite. Riscul
operatiei este in functie de varsta, starea medicala a pacientului, experienta
chirurgului si experienta si dotarea spitalului unde se efectueaza operatia.
Endarterectomia carotidiana
Endarterectomia carotidiana are sanse mai mari de reusita daca este facuta de un
chirurg instruit special in acest domeniu si daca spitalul unde se desfasoara operatia
este echipat corespunzator pentru a putea rezolva complicatiile ce pot apare in timpul
si dupa operatie.
Daca pacientul opteaza pentru aceasta metoda de tratament, este indicat sa se
documenteze asupra spitalului unde se va desfasura operatia, medicii care pot face
operatia, numarul si gravitatea complicatiilor survenite.
In general endarterectomia carotidiana nu este facuta in primele cateva luni dupa un
accident ischemic tranzitor. Studiile au aratat ca beneficiul maxim se obtine daca
operatia este facuta in primele 2 saptamani dupa un accident ischemic tranzitor.
Intarzierea efectuarii operatiei peste 2 saptamani, creste riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral deoarece, dupa un accident ischemic tranzitor un accident
vascular cerebral poate apare, cel mai frecvent, in primele cateva zile. Acestea sunt
argumente in plus in sprijinul indicatiei de a consulta cat mai rapid un medic daca
pacientul a avut vreun semn de accident ischemic tranzitor.
Stentingul carotidian
Aceasta metoda este similara cu cea folosita frecvent pentru dezobstruarea arterelor
coronare. In prezent, angioplastia urmata de montarea unui stent este o alternativa la
metoda chirurgicala, pentru prevenirea unui accident ischemic tranzitor sau unui
accident vascular cerebral. Medicul introduce un tub subtire, numit cateter, in artera
carotida stenozata; apoi cu ajutorul unui balonas pozitionat la nivelul stenozei, largeste
zona ingustata prin umflarea balonasului; dupa aceasta in portiunea dilatata se
plaseaza un tubulet, denumit stent, care are rolul de a mentine deschisa artera.
Evolutie
Manifestarile unui accident ischemic tranzitor, de obicei, dispar in 10-20 minute, dar
unele pot persista si pana la 24 ore. Daca un simptom persista peste o ora, este vorba,
foarte probabil, de un accident vascular cerebral.
Manifestarile unui accident ischemic tranzitor, produs de un cheag sanguin care
reduce temporar fluxul sanguin catre creier, dispar cand cheagul se dizolva si fluxul de
sange se restabileste.
Un accident ischemic tranzitor este un semn de alarma, care poate anunta aparitia, in
curand a unui accident vascular cerebral.
14% dintre pacientii care au avut un accident vascular cerebral sau un accident
ischemic tranzitor, vor face in urmatorul an inca un accident vascular cerebral sau un
accident ischemic tranzitor.
De asemenea, un accident ischemic tranzitor poate indica un risc crescut pentru
aparitia unui accident acut coronarian. Ateroscleroza, care este un fenomen
generalizat, afecteaza toate vasele sanguine inclusiv arterele care iriga creierul si
inima. Ateroscleroza care afecteaza vasele cardiace (arterele coronare) poate produce
durere cardiaca sau un accident acut coronarian.
Profilaxie
Prevenirea aparitiei unui accident ischemic tranzitor se face prin controlul factorilor de
risc.
Pacientul trebuie sa faca periodic, examinari medicale pentru controlul hipertensiunii
arteriale, hipercolesterolemiei, afectiunilor cardiace (in special fibrilatia atriala),
diabetului zaharat si bolilor hematologice care favorizeaza coagularea sanguina cum
sunt policitemia si siclemia.
Intreruperea fumatului este necesara. Fumatul zilnic creste riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral de 2,5 ori. Fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care
inhaleaza fumul de tigara) poate creste, de asemenea, riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral.
Medicul va stabili daca este necesar un tratament cu aspirina sau medicamente
hipocolesterolemiante. Studiile au aratat ca tratamentul zilnic, cu aspirina sau alte
antiagregante plachetare, ca aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au avut
un accident ischemic tranzitor, un accident vascular cerebral sau au suferit o
endarterectomie, poate preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral.
Medicamentele care scad nivelul seric al colesterolului, numite si
hipocolesterolemiante, cum sunt statinele, sunt indicate la pacientii cu
hipercolesterolemie sau care au avut un atac cardiac.
Daca pacientul este hipertensiv si a avut deja un accident ischemic tranzitor,
medicamentele antihipertensive pot preveni aparitia altui accident ischemic tranzitor
sau unui accident vascular cerebral.
Este importanta mentinerea unei greutati corporale adecvate. Excesul ponderal sau
obezitatea cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace si
diabetului zaharat, toate aceste boli fiind factori de risc pentru aparitia unui accident
ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.
Este indicata o dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea
consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un
aport crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina.
Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade riscul
de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocare unei
artere cerebrale). Consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular
cerebral.
Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti
factori de risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral;
acestia sunt fumatul, hipercolesterolemia sau o alta afectiune produsa de un cheag
sanguin. In cazul acestor paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva,
care nu creste riscul de aparitie a unui accident ischemic tranzitor sau accident
vascular cerebral.
Deoarece fibrilatia atriala, care creste semnificativ riscul de aparitie a unui accident
vascular cerebral este, adesea, asimptomatica (nu produce nici un fel de manifestari) si
astfel pacientul nu stie de existenta sa, este recomandat ca toate persoanele peste 55
ani sa isi verifice pulsul o data pe luna. Daca pulsul nu are un ritm regulat trebuie cerut
sfatul medicului