Boli ale sistemului circulator

Accidentul vascular cerebral apare în urma întreruperii circulației la nivelul

creierului sau rupturii unei artere cerebrale. În România, aproximativ 61.500 de persoane suferă
această afecțiune. Dintre acestea, o persoană din cinci moare în prima lună de după AVC, iar 30%
dintre pacienți rămân imobilizați la pat. 

 Exista doua tipuri de AVC:

1.ischemic (unul din vasele sanguine de la nivel

cerebral se infunda), putand fi de 3 tipuri: trombotic
(cel mai frecvent - simptomele sunt datorate unui
cheag de sange care blocheaza vasul sanguin), embolic
(cheagul se formeaza altundeva - inima sau vasele
mari si este purtat de sange pana la nivelul creierului)
sau stenotic (unul din vasele de sange este ingustat
pana ce sangele nu mai reuseste sa treaca).

2. hemoragic (unul din vasele sanguine de la nivel

cerebral se sparge), de obicei datorat unui traumatism
la nivel cranian sau unei malformatii intracerebrale.

Cauze

Boala cerebrovasculară –Infiltrare a pereților aortei și a unor artere cu o substanță grasă

(ateroscleroză)
Cheaguri de sânge (trombi) apărute ca urmare a unor traumatisme (lovituri la nivelul
capului) sau care au migrat după ce s-au format în alte părți ale corpului (tromboză
Anevrism cerebral – dilatație la nivelul unei artere cerebrale. Ruptura anevrismului produce
hemoragie intracraniană (AVC hemoragic), ceea ce afectează grav starea creierului și poate
duce la deces.
Hipertensiune arterială – tensiunea arterială care depășește 140/90 mmHg este un factor de
risc important pentru accidentul vascular cerebral.

Simptome

Durere bruscă și foarte puternică de cap

Dezechilibru, tulburări de mers și de coordonare a mișcărilor
Probleme de vorbire – persoana care suferă un AVC poate rosti cuvinte fără sens,
inteligibile și încurcate. Există cazuri în care aceasta nu mai poate vorbi deloc.
Stare de confuzie – o privire „în gol”, încurcată.
Deformarea feței – o parte a feței pare căzută, iar bolnavul nu își poate mișca gura.
Paralizia – bolnavul nu își mai poate mișca jumătatea dreaptă sau stângă a corpului.
Tulburări de vedere – vedere dublă, neclară, deformată sau chiar pierderea vederii.

Persoana care suferă un AVC prezintă un risc ridicat de deces și de pareză (dizabilitate), în
ciuda eforturilor depuse de medici în tratarea acestuia.
 Flebita este o afectiune ce inseamna inflamarea unei vene, de regula in membrele
inferioare (la picioare). Cel mai frecvent, inflamatia are loc in venele superficiale ale picioarelor
si, de multe ori, ea apare impreuna cu tromboza. In aceasta situatie, afectiunea este
numita tromboflebita sau tromboflebita superficiala.

Cauze
Flebita superficiala poate fi o complicatie a unei proceduri medicale ori a unei proceduri
chirurgicale. Un traumatism produs la o vena creste riscul de formare a unui cheag de sange.
Uneori, insa, cheagurile de sange se formeaza fara sa fie vorba de o trauma ori o leziune.

Flebita este cauzata, la unele persoane, de o leziune ori de o iritatie a stratului care captuseste un
vas de sange. In cazul in care este vorba de o flebita superficiala, ea poate sa apara din cauza:

introducerii unui cateter intr-o vena

administrarii unor medicamente ce irita venele
unui mic cheag de sange
unei infectii.
iritarea sau lezarea unei vene din profunzime, din cauza unui factor precum o
interventie chirurgicala, o fractura osoasa, un traumatism grav sau o tromboza venoasa
profunda anterioara
incetinirea fluxului de sange din cauza lipsei de miscare

Simptome

formatiuni sau noduli tari, dureroase sub piele

inrosirea pielii
roseata
edem (umflarea zonei afectate)
zona calda la atingere
o zona rosie vizibila pe brat sau pe picior, ca o dunga
sensibilitatea zonei
o structura asemanatoare unei funii sau unui cordon,
pe care pacientul poate sa o simta prin piele.

Aceste simptome apar, de obicei, in partea inferioara a piciorului, desi in unele cazuri, flebita
afecteaza si venele de la suprafata de pe brate, penis sau san.

Infarctul miocardic acut mai poarta denumirea de sindrom coronarian acut si

reprezinta o urgenta medicala datorata unei ischemii (intrerupere a fluxului sangvin) cardiace,
urmata de necroza si pierderea in diferite grade a functie miocardului, care poate duce in anumite
situatii la deces.
Cauze

Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este reprezentata de catre obstructia
arterelor coronare (vasele inimii) de cauza aterosclerotica (grasimi depuse la interiorul vaselor
de sange) care duce pana la oprirea brusca a fluxului sangvin la nivel cardiac. Alte cauze care
duc la aparitia sindromului coronarian acut:

Embolii ale arterelor coronare: endocardita bacteriana, prolaps de valva mitrala, tromb
(cheag de sange) atrial sau ventricular stang;
Bolile autoimune;
Compresia extrinseca (tumori subpericardice, anevrism de sinus Valsalva);
Traumatisme;
Defectele congenitale cardiace;
Spasmul arterelor coronare libere.

Factorii de risc ai sindromului coronarian acut sunt reprezentati de catre:

 Ateroscleroza favorizata de aportul alimentar crescut al colesterolului;

 Hipertrigliceridemia;
 Diabetul zaharat;
 Obezitatea;
 Hipertensiunea arteriala;
 Fumatul;
 Varsta;
 Predispozitia genetica.

Simptome

Angina pectorala (durerea in piept resimtita sub forma de gheara) care poate iradia in
omoplat, la nivelul membrului stang sau submandibular; in anumite situatii infarctul
poate fi insotit de durere in epigastru fapt ce ingreuneaza stabilirea diagnosticului
precoce;
Dispnee (lipsa de aer);
Simptome digestive-greata, varsaturi;
Transpiratii;
Anxietate;
Tahicardie;
Stare de ameteala, sincopa (pierderea constientei).