Armenia

Denumirea oficială: Republica Armenia 

Capitala: Erevan (1 mil. loc.)
Limba oficială: armeană 
Suprafaţa: 29.800 km2
Locuitori: 3,6 mil. armeni (122 loc./km2) 
Religia: creştinism (biserica armeană); islamism 
Moneda: dram
Forma de guvernământ: republică 
Ziua naţională: 23 august

Geografie și climă:

localizare: țară fără ieșire la mare aflată în SudVestul Eurasiei, Sudul Munților Caucaz
vecini: Turcia (V), Iran (S), Azerbaidjan și Nagorno-Karabah (Est), Georgia (Nord); granițele cu
Turcia și Azerbaidjan sunt, deocamdată, închise comerțului, din cauza conflictului din Nagorno-
Karabah

relief: dominant muntos, lacul Sevan (al doilea lac din lume în funcție de altitudine - peste 1900
m). Muntele biblic Ararat (simbol al Armeniei) se află în Turcia, foarte aproape de granița dintre
cele două țări. Râul Araks (la  graniţa cu Turcia) scaldă depresiunea Ararat (alt. cca. 850  m); cea
mai mare parte dintre ele sunt râuri cu potenţial  energetic mare. Lacuri montane: Sevan la alt. de
1900 m. 
clima: temperat-continentală cu ierni dure și veri uscate.

Repere istorice

Întemeierea Armeniei este plasată în sec. VI î.Hr; Regatul Ararat – 840 î.Hr; Regatul Armean – 190
î.Hr; la începutul sec IV, Armenia a fost prima țară din lume care a îmbrățișat creștinismul; teritoriul
armean s-a aflat sub influența a numeroase imperii: roman, bizantin, arab, persan și otoman; în timpul
primului război mondial peste un milion de armeni au fost exterminați de Imperiul Otoman;
 Turcia nu recunoaște genocidul și pretinde că aceștia au fost simple victime de război; după ce în
1918 Armenia și-a obținut independența de Imperiul Otoman, în 1920 a fost cucerită de Uniunea
Sovietică; în 1988, conflictul cu Azerbaidjan legat de regiunea Nagorno-Karabah, cu o populație
majoritară armeană, până atunci controlat, a devenit violent; în anul 2017, nu se înregistrase încă o
rezoluție pașnică, iar, din cauza aceasta, Armenia are granițele închise atât cu Turcia, cât și cu
Azerbaidjan, un fapt care produce grave consecințe pentru economia armeană prin schimburile
comerciale ratate.

Economia

Are o economie în curs de dezvoltare. A devenit o țară puternic industrializată datorită dezvoltării
industriei hidroenergetice din timpul perioadei sovietice și se află într-un continuu proces de dezvoltare
urbană. Agricultura are încă un rol important. Căderea URSS în 1991 a dus la căderea pieței sovietice, de
care Armenia era dependentă.
Înainte de obținerea independenței, economia Armeniei era în mare parte bazată
pe industrie (produse chimice, electronice, mașini, alimente prelucrate, cauciuc sintetic și textile) și foarte
dependentă de resursele externe. 
Sectoare economice:
 -agricultură: 23,9%
 -industrie: 32,8%
 -servicii: 43,3%

Limba
Limba armeană, una dintre limbile care dețin propriul lor alfabet, este o limbă indo-europeană apărută
în forma scrisă în secolul V după Hristos. Armeana clasică numită grabar(adică limba scrisă) a fost limba
culturii și bisericii armene până în secolul XVIII când limba populară se impune din ce în ce mai mult și
la nivelul elitelor. Apărută în secolele XII-XIV, armeana medie este vorbită de popor și reprezintă baza
limbii armene moderne care se dezvoltă literar în secolul al XIX-lea.
Limba oficială: armeana – limbă indo-europeană cu alfabet unic;
Limbi recunoscute: asiriană, greacă, kurdă și rusă (95% din armeni au cunoștințe de rusă)

Religia
 creștini - 92,6% (Biserica Apostolică Armenească – prima țară creștinată în sec. IV),
 1% evanghelici;
 alte religii 2,4%;
 niciuna 1,1%;
 nespecificat 2,9% (estimări 2011)
 Informatii demografice
Armenia are o populație de 2,924,816 (est. 2016) și este a treia cea mai dens populată dintre
fostele republici sovietice.
  Există o problemă legată de declinul populației din cauza nivelurilor mari de emigrație din
perioada post-sovietică. În ultimii ani, nivelurile de emigrare au scăzut și s-a observat o creștere a
populației începând cu 2012.

Populația armenească din toată lumea

Armenia are o diasporă externă relativ mare (8 milioane după unele estimări, depășind mult
populația de 3 milioane a Armeniei însăși), având comunități de-a lungul globului. Cele mai mari
comunități din afara Armeniei pot fi găsite în Rusia, Franța, Iran, Statele
Unite, Georgia, Siria, Liban, Argentina, Australia, Canada, Grecia, Cipru, Israel, Polonia, Ucraina și Braz
ilia. Între 40,000 și 70,000 de armeni locuiesc încă în Turcia (mai ales în și în jurul Istanbulului).

Organizatii internationale
— UN (Organizația Națiunilor Unite)
— UNICEF (Fondul Națiunilor Unite pentru Copii)
— IOM ( Organizația Internațională pentru Migrație)
— WHO (Organizația Mondială a Sănătății)
— ILO (Organizația Internațională a Muncii)
— IMF (Fondul Monetar Internațional)
— WB (Grupul Băncii Mondiale)
— ICAO (Organizația Aviației Civile Internaționale)  
— ITU (Organizația Internațională a Telecomunicațiilor)
— UPU  (Uniunea Poștală Universală)
— IFAD (Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricola)
— UNIDO (Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială)
— IAEA (Agenția Internațională a Energiei Atomice)   
— WIPO (Organizația Internațională a Proprietății Intelectuale)

Bibliografie
https://www.turism365.com/harta-armenia-vazuta-din-satelit-capitala-locuitori-moneda/
https://roburse.ro/www/wp-content/uploads/2017/08/Armenia.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Armenia
http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Indrumar-de-afaceri-ARMENIA-iunie2020.pdf
https://www.intellinews.com/azerbaijan-s-aliyev-calls-on-armenia-russia-turkey-and-iran-to-assist-in-
creating-nakhchivan-land-corridor-197901/
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/am.html