Aromanii din Romania

Aromanii (numiti in Romania si macedoromani, armani, macedoneni latini,

macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) sunt o ramura a latinitatii rasaritene, alaturi
de dacoromani, meglenoromani si istroromani. In Grecia (Macedonia), tara lor de bastina,
sint considerati in mediul academic drept greci antici latinizati si deci parte a poporului elin.
Numarul lor este greu de estimat, fiindca exista numeroase casatorii mixte si fiindca multi
aromani nu mai vorbesc limba aromana, astfel ca estimatiile variaza de la 1. pana la
!",. #i nu trebuie confundati cu $%macedonenii%%, care sunt locuitorii regiunii istorice
Macedonia in sensul larg (fie ei greci, slavo&macedoneni sau altii), sau cetatenii Republicii
Macedonia in sensul mai stramt.
Nume
'la(i a fost un termen folosit in #vul Mediu timpuriu ca un exonim de origine
germanica (walh, mai tarziu welsh) pentru toate popoarele romanice (si c(iar unele celtice)
Wales), inclusiv pentru populatiile romanice din rasaritul #uropei si din *alcani, dar, in zilele
noastre, este folosit in mod normal (in special de catre greci) numai pentru aromani, romanii
fiind numiti vlahi sau valahi numai in context istoric sau ca termen vag derogativ sau daca
este vorba de romanii timoceni, care vorbesc de asemeni dialectul dacoroman si anume un
grai apropiat de cel din Me(edinti.
+n nume mai vec(i, cu tenta peiorativa, este cel dat de greci) cutovlahi
(,-./012345-6 Kutsovlahos, adica 7vla( sc(iop8), folosit in contrast cu numele de
mavrovlahi, dat romanilor din nordul 9unarii. (mavrovlahi sau morlaci reprezinta un alt grup
romanesc balcanic, migrat spre coasta 9almatiei. Resturi de populatie morlaca sunt astazi
practic complet asimilate in populatia croata.)
: parte din turci si din albanezi ii numesc pe aromani oban (7ciobani8) din cauza
ocupatiei principale traditionale a acestora.
Cultura si limba
;imba materna a aromanilor este limba aromana. 9upa unii lingvisti, limba aromana
este o limba aparte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice de est, alaturi
de limbile romana, meglenoromana si istroromana. <lti lingvisti o considera ca fiind un
dialect al limbii romane, impreuna cu dialectele dacoroman, meglenoroman si istroroman.
Matilda =aragiu Marioteanu, academician de origine aromana, crede ca aromana este un
dialect al protoromanei, adica al mostenirii comune latine rasaritene si nu al limbii daco&
romane si de asemenea ca cele doua limbi romanice din nord si din sud, sunt limbi
functionale si trebuie tratate ca atare.
Cauze ale emigrarii aromanilor din Balcani in Romania
9aca pana acum era vorba doar de imigrari individuale, in perioada interbelica,
Romania organizeaza imigrarea masiva a aromanilor. =auzele emigrarii aromanilor din
*alcani in Romania dupa 1>!" sunt multiple. In primul rand, aromanii au fost supusi dupa
1>1? presiunilor nationaliste din partea statelor in care au fost incorporati) Grecia, *ulgaria,
@erbia, <lbania. 9esigur ca cel mai mult au avut de suferit liderii aromanilor, de obicei
formati in scolile romanesti. <ceste scoli romanesti aveau o mare problema) programa scolara
era identica cu cea din Romania, din care cauza cunostintele dobandite nu le permiteau
absolventilor sa se integreze in statele balcanice.
: alta cauza a emigrarii a fost sc(imbul de populatie dintre turci si greci dupa 1>!?.
=olonizarea masiva a grecilor in regiunile locuite de aromani a pus presiune pe acestia din
urma, obligati sa isi desfasoare activitatile, in special pastoritul, pe un areal mai restrans.
Noile granite stabilite dupa 1>1? si 1>1A, precum si redistribuirea pamanturilor, au limitat
posibilitatile de trans(umanta si pentru aromanii din Macedonia.
In urma unei adunari a aromanilor la 'eria, in Grecia, s&a format un comitet al
emigrarii care trebuia sa negocieze cu guvernul de la *ucuresti conditiile colonizarii
aromanilor. Intre 1>!" si 1>?? s&au asezat in =adrilater peste ". de familii de aromani din
Grecia, <lbania, Macedonia sarbeasca si *ulgaria. #i au sperat la o viata mai buna in
Romania, bazati pe promisiunile statului roman. <u primit pamant, intre 1 si 1" (ectare, plus
loc de casa. <romanii, oameni (arnici, si&au construit case si s&au straduit sa isi lucreze si sa
isi apere noua proprietate. In conditiile in care regiunea =adrilaterului era adeseori atacata de
banditi bulgari, finantati de guvernul de la @ofia, aromanii trebuiau sa mearga la munca pe
camp inarmati cu pistoale.
Aromanii astazi
In Romania slavofonii, turcofonii, germanofonii si mag(iarofonii nu sunt recunoscuti
ca populatie nativa, ci drept minoritati nationale. In Romania sunt recunoscuti bastinasi cei ce
descind din vec(ii BraciC9aci romanizati) Droto&Romanii. MaEoritatea acestora sunt Romanii
propriu&zisi. <romanii au un statut particular) considerati drept FRomani din sudul 9unariiF,
ei nu sunt recunoscuti drept minoritate nationala, ci ca o parte din neamul romanesc,
repatriata din *alcani in patria&mama, conform teoriei istorice care afirma ca Fvatra
straromanaF se gasea exclusiv in nordul 9unarii (aceasta teorie este predominanta in
Romania, @arbia si *ulgaria).
MaEoritatea aromanilor din Romania se considera "Romani din sudul Dunarii",ca si
9obrogenii) potrivit unei ample anc(ete efectuate de profesorul german B(ede Ga(l in anul
1>>A, in satele din 9obrogea, H&H"I dintre locuitorii aromani nu se considera sau nu vor sa
fie considerati minoritate etnica.
: minoritate activa se considera totusi Fminoritate etnicaF si au adresat guvernului
Romaniei o cerere ca sa fie recunoscuti drept minoritate nationala. 9atele statistice oscileaza
insa in privinta tendintei aromanilor de a se autoconsidera minoritate nationala, culturala sau
doar lingvistica. <ceste date sunt divergente si contradictorii. <stfel, un segment al
aromanilor, provenit mai ales din gramustenii bulgari (fosti locuitori ai comunelor din Eurul
Giumaiei, actualul *lagoevgrad, din vecinatatea @ofiei, emigrat in Romania in valuri
succesive dupa 1>!J) si vorbitor al unei variante de aromana ar(aica, au inaintat autoritatilor
din *ucuresti petitii in care au cerut recunoasterea statutului de minoritate etnica (pe langa
celelalte 1> minoritati etnice deEa recunoscute in Romania). ;a sosirea lor in Romania, acesti
gramusteni au fost colonizati ca FmacedoniF, iar cetatenia regatului Romania le&a fost
acordata abia dupa un deceniu.
:rientarea acestor grupuri de aromani este motivata de dorinta de a&si pastra vorbirea
proprie. @tatutul de minoritate le&ar permite sa&si pastreze mai bine specificul etnic, cultural si
lingvistic. <romanii figureaza de mai multi ani pe listele unor organizatii europene care au in
vedere situatia popoarelor asa zis FpericlitateF (pe cale de asimilare ireversibila).
+nii aromani marcanti din Romania, cum ar fi Matilda =aragiu&Marioteanu, sustin tot
mai frecvent ca aromanii din Romania s&ar afla actualmente intr&o criza de identitate
profunda. <ceasta criza este artificial intretinuta de interferentele politice in domeniul
cercetarilor filologice, istorice, etnologice si lingvistice, care se manifesta prin teorii
contradictorii si dispute privind originea lor. Istoriografiile moderne, impregnate de
nationalisme (vezi O istorie sincera a poporului roman, de Klorin =onstantiniu), tind a
demonstra o origine cat mai monoetnica si o intaietate cat mai timpurie a fiecarui popor, c(iar
in teritoriul acoperit astazi de statul care il reprezinta) Fvatra straromanaF doar in Romania,
teoria vec(ilor slavi de sud evoluand singuri in @erbia si *ulgaria, sau Fgrecii latinizatiF ca
stramosi ai <romanilor, intra in aceasta tendinta. In astfel de teorii, ;inia LireMeN, Baratul
'la(o&*ulgar, Iasii sau ponderea =umanilor la 9unarea de Los si in *alcani, nu sunt negate
de nimeni, dar sunt trecute sub tacere, iar in dezbaterea istorica, rolul stramosilor
minoritatilor de azi lor este minimizat, sau c(iar ocultat. In acest context, Romanii sud&
dunareni apar ba ca imigranti de origine nord-dunareana in tarile balcanice (unde sunt totusi
mentionati inca din secolul 'II, in episodul Torna fratre din Beofan @povednicul si din
B(eofilact din @imocatta), ba ca ramasite razlete a unei latinitati sud-dunarene stramutata
tardiv in nordul Dunarii (teoria istoriografiei ma(iare, initiata de Robert ROssler), ba ca greci
latinizati fara nici&o legatura cu Romanii (teoria istoriografiei elene, care nu tine nici&un cont
de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental).
Mituri
despre aromani

<romanii sunt greci. FALS! FALS!

<ceasta teorie este adoptata in mod oficial de statul grec, in scopul implementarii politicii
sale distructive de a nu recunoaste pe teritoriul sau niciun fel de minoritate nationala. In
realitate, aromanii nu sunt Pgreci romanizati8, asa cum sustine Grecia, ci ramura sud&
dunareana a poporului roman.

Caragiale a fost aroman. FALS! FALS!

:ricat de mult ne&am dori sa fie adevarat, nu exista nicio dovada in acest sens. George
=alinescu, @erban =ioculescu si c(iar si aromanul Nicolae *atzaria s&au aflat printre cei care
au studiat obarsiile sale si tot ce au putut afla este ca Ion ;uca a fost nepotul unui bucatar
arnaut originar din insula greceasca Idra, locuita in maEoritate de albanezi, iar dupa nume pare
a avea c(iar si unele ascendente turcesti.

<romanii sunt urmasii lui <lexandru Macedon. FALS! FALS!

Macedonenii sunt un popor cu multe enigme pentru istorici pana in ziua de azi, iar
stralucitoarea figura a lui <lexandru face ca toate popoarele care traiesc astazi pe vastele
teritorii stapanite de imperiul sau sa isi revendice mostenirea sa, cu scopuri mai mult sau mai
putin politice. 9espre aromani se poate vorbi abia dupa invazia slavilor in *alcani, in secolul
al IQ&lea. Dana la acea data, exista la nord si la sud de 9unare un singur popor provenit din
romanizarea tracilor auto(toni.

Aromani inseamna ne-romani. FALS! FALS!

'ocala Pa8 de la inceputul cuvantului nu are caracter de negare, ci un rol protetic, la fel
ca, de exemplu, vocala Pe8 in limba spaniola.

<romanii din Romania lupta pentru a li se recunoaste statutul legitim de minoritate

nationala. . FALS! FALS!
<romanii, ca ramura suddunareana a poporului roman, nu pot fi o minoritate nationala in
Romania, lucru de care sunt sunt constienti si pe care il sustin toti intelectualii aromani. :
alta factiune a aromanilor, grupata in Eurul unui :NG autointitulat P=omunitatea <rmana din
Romania8 refuza insa sa accepte acest adevar si doreste recunoasterea statutului de minoritate
nationala la noi in tara, lucru care ar conduce la obtinerea dreptului legitim la invatamant
obligatoriu si serviciu religios in aromana platite de la bugetele publice, conform legislatiei
romane, insa ar anula toata istoria si identitatea aromanilor.
Personalitati romanesti
cu ascendente aromane
Simona Halep
@imona Ralep (n. 27 septembrie 1991, Constanta) este o Eucatoare de tenis cu
origine aromana, aflata actualmente pe locul 3 mondial. Ralep a castigat de&a lungul carierei
A turnee SB< la simplu (J in !1? si ! in !1T), cele mai importante fiind cele de categorie
Dremier de la e! "aven si #oscova, 9o(a, dar si Burneul =ampioanelor de la So$ia.
<nterior, ea a mai Eucat trei finale SB< (!1, !11, !1!), toate pierdute. #ste cunoscuta
pentru un stil agresiv de Eoc. ;oveste reverul cu ambele maini.
Ralep a inceput anul la @UdneU International, unde a fost cap de serie numarul H, insa
a fost eliminata in runda inaugurala de americanca Madison GeUs, numarul ?H mondial.
;a data de % iunie 2&1', @imona a aEuns la (oland )arros in prima ei finala de
Grand @lam, dupa ce le&a invins in sferturile de finala pe Svetlana *u+netova (castigatoare a
doua turnee de Grand @lam) si in semifinale pe <ndrea DetNovicIn finala romanca a intalnit&o
pe castigatoarea turneului din 2&12, Maria @arapova, care a castigat dupa o intalnire care a
durat mai bine de ? ore. =u punctele obtinute prin disputarea finalei, incepand cu data de %
iunie 2&1' @imona a urcat pe locul ? in clasamentul mondial ,-A, cea mai de sus pozitie
detinuta vreodata de vreo Eucatoare de tenis romana.
Elena Gheorghe
#lena G(eorg(e (n. 3& iulie 19.%) este o cantareata de mu+ica pop si latino
romanca, cu origine aromana din partea tatalui. Nascuta si crescuta in /ucuresti, #lena a
debutat pe scena muzicii populare la varsta de trei ani, cantand un duet impreuna cu mama sa,
cantareata de mu+ica populara #arioara #an )heorghe.
In anul ! #lena castiga trofeul festivalului 7+rsuletul de aur8 din /aia #are.
In ianuarie !>, interpreta a castigat concursul Selectia ationala cu piesa 7-he
/al0an )irls8 si a reusit sa castige prima pozitie, obtinand din partea Euriului si a publicului
un total de !! de puncte. Drin castigarea acestei competitii, #lena a fost desemnata
reprezentanta Romaniei la Concursul #u+ical 1urovision 2&&9, unde s&a clasat pe locul al
nouasprezecelea.
Eftimie Murgu
#ftimie Murgu (n. 2. decembrie 1.&%, (udaria, comitatul
Caras-Severin & d. 3& aprilie 1.7&, /udapesta) a fost un Eurist si
pro$esor de filosofie roman, om politic, deputat in parlamentul
revolutionar mag(iar din timpul (evolutiei de la 1.'. (9ieta de la
2ebretin), apoi avocat in /udapesta.
#ftimie Murgu a fost unul dintre cei mai clarvazatori revolutionari
democrati pasoptisti romani, una din marile personalitati pasoptiste Fcare
n&a pregetat a se Eertfi pentru obsteasca fericire a poporului si a tariiF. #l isi
incepe activitatea in 1A? cind intra in viata publica odata cu tiparirea
lucrarii sale F=ombaterea dizertatieiF & (Siederlegung) & ca raspuns
impotriva defaimarilor mag(iarului @ava BONOlU, care punea la indoiala
autenticitatea limbii si istoriei poporului roman. ;a activitatea
carturareasca a lui Murgu se adauga si faptul ca a fost unul din
desc(izatorii de drum ai invatamintului filosofic in limba romana.
In toata activitatea sa #ftimie Murgu a fost un mare adversar al absolutismului
(absburgic, lucrul dovedit in 1AT> in 9ieta de la 9ebretin unde voteaza detronarea
(absburgilor, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare in urma carora va fi
condamnat la moarteV el declarindu&se impotriva oligar(iei *isericii :rtodoxe @arbesti
conduse de Iosif RaEaciM, disputa ce avea ca temei si scop obtinerea dreptului ca *iserica
:rtodoxa din *anat si Bransilvania sa&si desfasoare activitatea in limba materna.
9upa ce iese din inc(isoare mai candideaza o data pentru functia de deputat in 9ieta
si in 1AJ1 este ales deputat de circumscriptia electorala din Moravita, iar in 1AJ" scrie ultima
lucrare intitulata F9espre memorandumul =ongresului @arbescFV activitatea fiindu&i ingradita
de faptul ca inc(isorile l&au slabit foarte mult. =a atare, in 1! mai 1AH trece in cele vesnice
acest Fom fantastic cu caracter de bronzF pe care l&a dat *anatul.
Gala Galaction
)ala )alaction (pseudonimul literar al lui )rigore 3isculescu, n. 1J aprilie 1AH>,
9idesti, Beleorman & d. A martie 1>J1, *ucuresti) a fost un scriitor, preot ortodox, profesor de
teologie roman de origine aromana, traducator al *ibliei in limba romana.
9upa 1>TT, este prezent in viata literara sau politica, este ales vicepresedinte al
+niunii @criitorilor din Romania in 1>TH, deputat in Marea <dunare Nationala si primeste
:rdinul Muncii, clasa intai in 1>"T.
< calatorit in Bara @fanta, in +ngaria, Italia, Grecia, #gipt. 9upa o congestie
cerebrala, isi va petrece ultimii ani de viata in pat.
In Israel, primaria orasului Ierusalim a numit o piateta in amintirea sa, ca semn de
apreciere a contributiei sale la promovarea intelegerii intre crestini si evrei, inclusiv in
timpurile cand omenirea a fost pusa greu la incercare.
;a Mangalia si Rosiorii de 'ede, cate o scoala ii poarta numele.
Mina Minovici
Mina Minovici (n. ? aprilie 1A"A, *raila & d. !" aprilie 1>??,
*ucuresti) a fost un medic legist si farmacist roman. #ste faimos pentru
studiile aprofundate despre alacaloizii cadaverici, putrefactie, simularea
bolilor mintale si antropologie medico&legala. #ste fondatorul scolii romane
de medicina Eudiciara si a fost directorul primului Institut de Medicina
;egala din Romania, construit in 1A>!.
Kondator al sistemului medico&legal modern, a fost una dintre cele
mai proeminente personaliati din acest domeniu din #uropa timpurilor sale.
Mina Minovici s&a nascut in familia Minovicilor, o familie de vla(i
macedonieni (aromani) originari din oraselul Betovo din Macedonia
sarbeasca. Mina Minovici a avut mai multi frati, printre care si Nicolae Minovici, de al carui
nume se leaga 'ila Minovici, din *ucuresti, cartierul *aneasa.
Lucian Blaga
;ucian *laga (n. > mai 1A>", ;ancram, langa @ebes, comitatul @ibiu
& d. J mai 1>J1, =luE) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducator,
Eurnalist, profesor universitar, academician si diplomat cu origine aromana.
Dersonalitate impunatoare si polivalenta a culturii interbelice, ;ucian *laga
a marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu
inscrierea sa in universalitate.
< debutat in ziarele aradene Tribuna, cu poezia Pe tarm (1>1), si in
Romanul, cu studiul Reflectii asupra intuitiei lui ergson (1>1T). 9upa
moartea tatalui, familia se muta la @ebes in 1>>. In anul 1>11 calatoreste in
Italia, unde isi petrece timpul in librarii, cautand carti de filosofie, si
vizitand vestigiile istorice ale acestei tari.
Toma Caragiu
-oma Caragiu (n. !1 august 1>!", <rgos :restiNo, Grecia & d. T martie 1>HH,
*ucuresti) a fost un actor cu activitate bogata in teatru, B' si film. < interpretat cu precadere
roluri de comedie, dar a Eucat si in drame, unul dintre filmele sale de referinta fiind !ctorul si
salbaticii (1>H").
@&a nascut la !1 august 1>!" intr&o familie de aromani (Nico =aragiu si <tena
Dapastere =aragiu) originara din satul grecesc <etomilitsa, provincia Gonitsa, prefectura
Ioannina, regiunea #pir. Kamilia =aragiu se stabileste la Dloiesti, pe str. Rudului 1TT.
< murit in mod tragic, sub daramaturile blocului din *ucuresti unde locuia in
=utremurul din 1>HH T martie. Boma =aragiu a fost inmormantat la cimitirul *elu din
*ucuresti.
Traditii armane
Nunta
9intotdeauna la aromani cel mai important
moment al vietii este acela cand se intemeiaza o noua
familie. Braditional este petitul. Detitorul, al carui demers
era incununat de succes primeste in dar o perec(e de
pantofi. 9upa ce ambele familii s&au pus de acord are loc
logodna mica. <stfel parintele flacaului se duce la casa
fetei impreuna cu petitorul si cu baiatul unde beau tuica si
fata saruta mana viitorului socru iar acesta ii da un ban.
9in acel moment fata era logodita.
9upa logodna se obisnuieste ca la ambele familii
rudele si apropiatii sa mearga acasa sa&i felicite 7pi urari8.
=u ocazia sarbatorilor religioase dinaintea datei nuntii, rudele apropiate ale baiatului
obisnuiesc sa mearga in vizita la ,,isusita,, pentru a se cunoaste. =u aceasta ocazie logodnica
primeste cadouri si multe dulciuri in semn de bucurie.
;a nunta ambele familii isi pregatesc evenimentul. ;a fata acasa se aranEeaza zestrea
si vineri seara rudele sunt asteptate . @oacra , cu o duminica inainte de nunta, invita FsurateleF
domnisoarele de onoare la nunta cu un mar rosu in care a infipt o moneda. @uratele sunt rude
apropiate ale miresei si sunt in numar impar. @ambata seara la casa mirelui se desfasoara
obiceiurile. @uratele Faprnidu aluatluF timp in care se canta si dupa care toti participantii
arunca un ban in vasul cu faina. *anii se impart intre surate. +rmeaza ca furtatii, sau cavalerii
de onoare, sa barbiereasca mirele. In acest timp se canta dupa care in prosop se pun bani de la
participantii la eveniment. @oacra mare are pregatita panza alba frumos impodobita si un bat
cu semnul crucii in varf. Nasul mare coase (lambura dupa care pune trei mere in varful ei.
9in acel moment nasul conduce nunta. @e canta anumite cantece specifice. Nasul este
adus la casa mirelui cu alai condus de mire, de cavalerii de onoare si muzica. +rmeaza masa
si petrecerea.
Nasterea
Nasterea unui copil este o mare bucurie. <cest eveniment este sarbatorit conform
traditiilor crestine. @e pune masa a treia seara Ftina ali @tamariiF. <poi dupa doua saptamani
se pune o masa ziua Fla culacuF la care participa numai femei. In perioada de lauzie femeia
nu trebuie sa plece de acasa. Drimul drum il face la biserica dupa T de zile.
9e la biserica trebuie sa mearga cu copilul la trei case din neamurile ei si la una se va
lua pranzul, dupa care merge acasa. *otezul este momentul crestinarii noului nascut.
Vestimentatia armana
Imbinare perfecta intre rafinament, eleganta, sobrietate si spirit practic, acesta este
portul armanesc. =ostumul se inscrie in categoria fenomenelor plastice FmaEoreF el este
perceput si se defineste in aceiasi termeni ca si acestea & adica apreciind forma si culoarea ,
deci cu instrumentele si vocabularul istoriei artei. Drelucrarea lanii se facea in familie iar
imbracamintea se confectiona din tesaturi de catre croitori (araftsa). Dentru zilele de
sarbatoare si pentru sezonul cald femeile isi comandau imbracamintea din materiale de
catifea, matase. =alitatea materialelor intrebuinte au efect decisiv asupra ansamblului. Mult
timp comertul intre #uropa =entrala si Istambul sau #gipt (Misirie) se facea prin *alcani si in
mare parte de aromani. Kiind un domeniu prosper isi permiteau sa foloseasca pentru
imbracaminte cele mai bune materiale ale epocii. =roitorii erau programati din timp si lucrau
manual la domiciliul proprietarului mai multe saptamani pentru intreaga familie.
Dortul consta in suprapunerea unei intregi serii de piese, de lungimi diferite, peste
camasa alba lunga pana la genunc(i sau pana aproape de glezna. #ste un principiu
compozitional numit de #va Nien(aldt, o buna cunoscatoare a problemelor de costum,
Fprincipiul suprapunerilor8. <mintita caracteristica a costumului balcanic, se dovedeste
definitorie in cazul costumului armanesc fiind unul din criteriile frumosului in arta populara
armaneasca.#xpresivitatea pe care o determina acest mod de constructie a costumului
armanesc se dezvaluie abia in timpul purtarii, folosirii costumului.
Structura costumului barbatesc, delimiteaza doua volume puternice. =roiul tipic al
camasii barbatesti cu neobisnuita amploare atat a manecilor, cat si a partii de la brau in Eos.@e
suprapune candusa croita in clini.@arica batraneasca, stransa la miEloc este foarte larga Eos.
9atorita unui croi de exceptie, partea de la brau in Eos, asternuta in plan, formeaza un cerc
perfect ,in timp ce partea de sus capata aspect impozant datorita manecilor lungi, despicate.
=andusa se imbraca peste. =aciulile barbatilor erau negre si nu prea mari, din piele de miel.
<ccesoriile nelipsite la barbati sunt briceagul (custura), batista alba, braul si carlibana.
La costumul traditional al femeilor, camasa alba din bumbac, este vizibila decat in
partea de Eos, mai precis ornamentele din dantela. Deste aceasta se imbraca plisirna sau
cumaslu, un sarafan cu multe pliuri la spate sau in clini inc(is cu nasturi la bust si petrecut la
poale peste care se pune poala (sortul). Mintanul se imbraca peste plisirna. De cap purtau o
caciula. <ceasta era facuta din tesatura de lana iar in crestet avea un cerc din metal, de obicei
de argint antic, de care erau prinse monezi tot din argint. De frunte caciula este bogat ornata.
=iorapii impletiti din lana imbraca picioarele pana la genunc(i, cei pentru fiecare zi erau
simpli sau putin ornati, dar cei de sarbatoare erau ornati cu deosebita maiestrie, o imbinare
perfecta a culorilor si materialelorV pe langa firul de lana se foloseau fire de 7(arsafi8.
<ccesoriile femeilor sunt batista alba ornata, briceagul, centuri din margele sau argint, bratari
si margele.