Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Erasmus+ în Patras, Grecia sau ,,Patradise’’, asa cum îl numesc studenții Erasmus. De altfel, gândindu-mă
la marea, soarele, benevolența oamenilor, diversitatea culinară și a obiceiurilor, pot spune că porecla
este bine meritată, deoarece acestea sunt principalele aspecte care contribuie la unicitatea acestui loc.
Grecia coincide cu intrarea într-o alta lume care funcționează după un fus orar diferit, în care
intensitatea grijilor și a problemelor nu se resimte atât de pregnant, unde este posibil ca dimineața să fie
centrată pe activități didactice, iar dupa-amiaza este caracterizată de ore petrecute la malul mării ori în
bataia soarelui cu o carte în mana, ori în apă, înnotând. Grecia poate fi descrisă precum o țară în care
naționalismul și mândria se regăsesc la orice pas, în care familia și tradițiile primează, unde mitologia și
zeitățile încă au un rol în societatea modernă, iar filosofia reprezintă de fapt o modalitate de a trăi viața.
Una dintre cele mai mari temeri pe care le-am avut în privinta programului Erasmus a fost legata
de educatia pe care urma sa o primesc. Fiind studenta la medicina, nu trece o zi fara sa citesc ceva legat
de acest domeniul , acest aspect avandu-si sursa tot in spusele grecilor care afirma faptul ca nu este
suficienta o viata pentru a studia medicina. Fiind plecata timp de un an din Romania, nu stiam in ce
masura mobilitatea imi va afecta educatia. Cu toate acestea, mobilitatea Erasmus nu numai ca mi-a
sporit entuziasmul si interesul pentru medicina, dar mi-a oferit si un mediu propice pentru a studia
Medicina. In Grecia am fost pentru prima oara mana a doua la operatii si am facut o varietate de
proceduri medicale indispensabile in tratarea pacientilor. Faptul ca numele meu aparea pe documente
medicale oficiale m-a determinat sa simt si sa inteleg responsabilitatea pe care o are un medic. Trecerea
de la statutul de o simpla studenta la acela de membru al unei echipe medicale mi-a adus o satisfactie
interioara de nedescris, intrucat pentru prima data am simtit increderea unor medici cu experienta in
abilitatile mele de a efectua manevre medicale si pot spune ca acesta este unul dintre cele mai
pretioase momente din viata unui medic. Acest ,,click’’ ne confera o noua perspectiva asupra
invatatului, raspunderii medicale si asupra vietii personale, facandu-ne sa constientizam ce inglobeaza
cu adevarat Medicina.
Toate aceste noi descoperiri profesionale si personale nu s-au oprit aici, ci au continuat pe
parcursul lunilor de vara cand, incepand activitatea stiintifica, a venit momentul de a pune in practica tot
ce am invatat la Universitatea Transilvania din Brasov si Universitatea din Patras: cunostiintele medicale,
munca in echipa si conducerea, rabdarea si abilitatile organizatorice. Unul dintre proiecte a fost legat de
substantele non-antibiotice care au potential antibacterian, iar altul a implicat un studiu pe aproximativ
250 de studenti la medicina, scopul acestuia fiind acela de a evalua gradul de protectie al vaccinului anti-
hepatita B primit in copilarie. Interactiunea cu cadrele medicale si cu studentii a fost cu adevarat
solicitanta, insa nu lipsita de bucurii si progres. Discutiile in limba greaca au fost zilnice ceea ce m-a
determinat sa imi imbunatatesc vocabularul, a trebuit sa construiesc o baza medicala solida pentru a
putea sustine si demonstra teoria privind actiunea vaccinului. Intrarea in aceasta lume stiitifica mi-a
permis sa interactionez cu persoane notabile din domeniul medical, iar informatiile si rezultatele
obtinute mi-au deschis calea catre inscrirea la diferite journale cu importanta in medicina si la
congresele desfasurate atat in Romania, cat si in Grecia.
Cu toate acestea, o realizare aparte a fost strans legata de unul dintre pacientii tratati. Acesta se
afla in stare critica la Terapie Intensiva in urma unui infarct si a fost colonizat cu doua dintre cele mai
rezistente bacterii existente, Klebsiella si Pseudomonas. Toti acesti factori nu ii confereau prea multe
sanse de a supravietui. Acest caz a implicat multa cercetare, multe discutii, zile intregi de munca alaturi
de medici pentru a sustine functiile vitale necesare pentru supravietuire si pentru a gasi o conduita
terapeutica optima. Dupa saptamani dificile in care am facut toate eforturile posibile de a imbunatati
starea lui de sanatate, a inceput sa faca un progres considerabil. Punctul culminant a fost in ziua in care
urma sa fie externat, cand i-am transmis urmatoarele cuvinte "Thelo na sas efchito siderenios!", ceea ce
in limba romana se traduce in: doresc sa va urez sanatate de fier. A fost un moment in care stiinta si
munca in echipa au putut salva o viata, care desi poate parea insignifianta raportata la numarul
populatiei mondiale, din punct de vedere profesional, este cel mai mare deziderat al oricarui medic si
implicit al meu. Totodata, acest caz m-a marcat si personal deoarece, se stie ca societatea incurajeaza
foarte mult cariera, iar familia este sacrificata in detrimentul progresului profesional. Si totusi, in acele
clipe de apropiere fata de pacient si de familie, am inteles ca la sfarsitul zilei ramanem oameni simpli,
fara titlurile obtinute in urma succesului, iar familia ar trebui sa primeze. Importanta reusitelor
profesionale scade in timp, insa dragostea si sustinerea unei familii raman cu noi mereu, indiferent de
locul si de starea in care ne aflam.