Colegiu National “Vladimir Streinu”

Gaesti

ATESTAT LA INFORMATICA
-Grupul Volkswagen-
PREZENTARE PROIECT

Nume: Albu George Alexandru

Clasa: XII A
Profesor indrumator : Stanica Marian
Sesiune : mai 2009
1
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti

Cuprins

1.Scurta istorie a internetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

2.Ce este HTML? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
4.Motivul alegerii temei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
3.Grupul Volkswagen. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
4.Despre Macromedia Dreamweaver 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
5.Structura aplicatie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
6.Exemple de lucru cu meniuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11
7.Exemple din codul sursa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
8.Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

2
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti

1.Scurta istorie a internetului

Internetul este o reţea internaţionala de computere care este interconectată cu alte reţele de
computere.
La începutul anilor 90, Internetul s-a extins foarte rapid, pe măsura ce tot mai mulţi oameni
de afaceri, şi nu numai ei, au început sa descopere avantajele transmiterii poştei, ştirilor,
informaţiilor, precum şi a unor date din domeniul informaticii şi a computerelor, oriunde în lume,
aproape instantaneu.

Tehnologia pe care se bazează Internetul a luat naştere în anul 1969, sub forma unui proiect
de cercetare numit ARPAnet , iniţiat de Departamentul American al Apărării. Scopul acestui
proiect era acela de a încerca să construiască o reţea de computere capabilă să reziste unui atac
nuclear; daca o bombă ar fi căzut pe o parte a reţelei, restul acesteia ar fi trebuit sa rămână
funcţională. Această “filosofie” a rămas şi astăzi valabilă pentru proiectarea Internetului. Datele
sunt transmise în “pachete”, folosind tehnici de comunicaţie standard numite “Protocoale Internet”
(TCP/IP). Atâta timp cât “pachetele” sunt corect adresate, ele pot fi transmise de la oricare
computer de pe Internet, pe orice rută. Dacă o parte a reţelei “cade”, fluxul de date ocoleşte pur şi
simplu defecţiunea apărută. Aceasta face ca sistemul sa fie foarte robust şi este şi motivul pentru
care ce crede ca este imposibilă impunerea pe Internet a unei cenzuri dorită de unii politicieni.

Aplicatii internet

3
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
În general, ceea ce este pe larg numit “Internet”, reprezintă, de fapt, doar o parte a
Internetului, ce de exemplu World-Wide Web, Usenet sau poşta electronică. Toate acestea sunt, în
esenţă, aplicaţii sau servicii rulate pe Internet, aşa cum un procesor de text este o aplicaţie. Cele
mai multe dintre aceste servicii sunt disponibile şi în alte sisteme de calculatoare, altele decât
Internetul, aşa cum un procesor de text pentru PC poate apărea în versiune pentru Appel Mac.
Exista multe sisteme de e-mail. Majoritatea pot fi conectate la Internet, dar unele pot fi deliberat
ţinute închise, din motive de securitate sau de intimitate, aşa cum unele companii folosesc propriile
reţele private de telefoane.

Browsere software

LA inceput, Web-ul era numit text. În loc să foloseşti un mouse, apăsai pe o săgeată, acest
sistem mai poate fi întâlnit la unele servicii online care folosesc interfeţe sau conexiuni cu
Internetul bazate pe text (“gateways”).
La începutul anilor ’90, o echipă a Universităţii din Ilinois, de la Champagne-Urbana,
condusă de un student, pe nume Marc Andreesen, a inventat un nou tip de software, care face
Web-ul mai uşor de utilizat. Acest software numit Mosaic, era pentru World-Wide Web ceea ce
este Windows-ul pentru un PC care foloseşte sistemul de operare DOS: transformă textul în
imagini şi foloseşte grafica pentru a face sistemul mai uşor de utilizat. La începutul anilor’90 ,
Mosaic avea să devină un produs comercial şi au fost create şi câteva produse concurente cum ar
fi: Cello, WinWeb şi Netscape.
Având la dispoziţie browsere grafice, Web-ul a schimbat considerabil în bine felul cum erau
folosite reţelele de computere. Nu este necesară o pregătire tehnică pentru utilizarea Web-ului.
Aceasta poate suporta orice fel de date, de la text şi grafică până la clipuri video şi audio, chiar şi
emisiuni radio şi televiziune. Calitatea acestora din urma este mai slaba decât cea obţinută mai
ieftin şi mai uşor prin mediile convenţionale de difuzare, dar marele câştig datorat Internet-ului
este acela ca ascultători din Europa şi Asia, de exemplu, pot asculta pe Internet programele unui
post studenţesc de radio din Carolina de Nord, care nu ar avea niciodată posibilitatea să emită la
asemenea distanţe, prin mijloace convenţionale. Totodată , Web-ul dă posibilitatea chiar şi unei
firme mici să-şi facă reclamă în întreaga lume prin intermediul reţelei.

2.Ce este HTML?

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web ) este HTML
( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care documentele sint distribuite
si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea
formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si
Web.
4
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
Primele specificatiile de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca o
posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe intre ei informatie
utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare citeva trasaturi : independenta de platforma,
posibilitati hypertext si structurarea documentelor.Independenta de platforma inseamna ca un
document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori
diferite ), lucru vital pentru o audienta atit de variata.

HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de evolutie
HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a descrie publicatii
electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fontelor dar nu permitea
inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si au
construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme
care au adus adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in
conformitate cu principiile generale ale SGML) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub
control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva ( Elvetia ) s-a constituit un grup
( HTML Working Group ) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al
SGML, lucru care s-a concretizat in HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a
fost proiectat de Tim Berners-Lee ). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata
standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.

Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la
Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML,
printre care si HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In
acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile
"extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri,
cum ar fi tagul Netscape , aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de
browsere.

HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate
browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un
limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru asezarea lor in pagina, in loc de a
specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea
paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.

Specificatia HTML 3.0, Enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea
unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi
unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca. In
unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite
decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 acum a expirat, deci nu mai este un standard
oficial.

5
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
Hipertext inseamna ca orice cuvint, fraza, imagine sau alt element al documentului vazut de
un utilizator ( client ) poate face referinta la un alt document, ceea ce usureaza mult navigarea intre
multiple documente sau chiar in interiorul unui aceluiasi document. sStructurarea riguroasa a
documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze
de date formate din aceste documente.

Documentele HTML sint documente in format ASCII si prin urmare pot fi create cu orice
editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit editarea intr-un fel de
WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atita vreme cit navigatoarele afiseaza acelasi
document oarecum diferit, in functie de platforma pe care ruleaza. Au fost de asemenea dezvoltate
convertoare care permit formatarea HTML a documentelor generate ( si formatate ) cu alte
editoare. Evident conversiile nu pot patra decit partial formatarile anterioare deoarece limbajul
HTML este inca incomplet.

3.Motivul alegerii temei

Scopul acestei lucrari este acelasi care a stat la baza internetului si anume sa aduca
informatia tuturor intrun mod cat mai accesibil.Acest lucru este primordial pentru orice sit(site)
web,prezentarea de informatii,urmarind bineinteles specificul sitului(site-ului),cat mai usor si cat
mai util.
Ca subiect al lucrarii am ales Grupul Volkswagen,unul dintre cei mai mari producatori auto
la ora actuala in lume.Asemanator celor de la Volkswagen situl(site-ul) este impartit conform
marcilor ce compun marele grup auto.
Este cunoscut ca una dintre cele mai importante unelte ale companiilor multinationale in
relatia cu publicul este internetul si tocmai de aceasta aceasta lucrare isi propune o scurta
prezentare a acestui mare concern,o prezentare accesibila si folositoare.

4.Grupul Volkswagen

Grupul Volkswagen este un constructor de automobile german şi totodată una dintre cele
mai mari companii automobilistice la nivel mondial. Între subsidiarele grupului se numără
companiile Audi, Bentley, Škoda, Lamborghini, Bugatti, SEAT şi Volkswagen. În 2006, grupul

6
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
Volkswagen a vândut 5 734 milioane de automobile, ceea ce a reprezentat 9,7% din piaţa
internaţională de autoturisme. Principală piaţă de desfacere a automobilelor produse de Grupul
Volkswagen este Uniunea Europeană, urmată de China.Compania VW a fost fondată în 1937 de
regimul nazist cu scopul fabricării unei maşini ieftine accesibile categoriilor sociale cu venituri
mici. Însuşi numele companiei reflectă scopul ei, în traducere numele însemnând „maşină
populară”. Primul model produs de companie a fost Broscuţă (în original, VW Käfer „VW
gândac”), conform planurilor realizate de marele constructor de automobile austriac Ferdinand
Porsche. După al Doilea Război Mondial, în 1945, armata britanică a preluat controlul asupra
fabricii şi a repornit producţia Broscuţei. În 1948, guvernul britanic a retrocedat Germaniei
compania Volkswagen, iar conducerea a fost preluată de fostul manger al firmei Opel, Heinrich
Nordhoff.În 1960, odată cu listarea unei părţi din acţiunile care erau proprietatea statului, numele
societăţii a devenit „Volkswagenwerk Aktiengesellschaft” (Aktiengesellschaft, abreviat AG „S.A.,
societate pe acţiuni”]]). Numele a fost schimbat în Volkswagen AG în 1985, pentru a reflecta
diversificarea internaţională a companiei de pe platforma Volkswagenwerk din Wolfsburg,
Germania. Compania germană este momentan al treilea cel mai mare constructor de maşini la
nivel mondial.În octombrie 2005, comapnia Porsche a achiziţionat un pachet de 18,53% din
acţiunile societăţii Volkswagen AG. În iulie 2006, Porsche şi-a mărit pachetul de acţiuni VW de
două ori: până la 25%, apoi până la 30,9% din capital.

În septembrie 2007, au apărut în presă relatări despre o viitoare mărire a participaţiei

Porsche în compania Volkswagen în legătură cu obiecţia formulată de Uniunea Europeană faţă de
legea germană, veche de 47 de ani, care dă oricărui investitor cu o participaţie de 20% dreptul să
blocheze deciziile majore.

7
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti

5. Despre Macromedia Dreamweaver 8

Macromedia Dreamweaver este o unealta destinata creatorilor de pagini web. Dreamweaver

a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems) si momentan a ajuns la versiunea
9.Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul
WYSIWYG ,dar in versiunile recente au fost implementate functii de editare avansate si
support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS ,JavaScript etc.

8
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti

Dreamweaver s-a bucurat de un larg success inca de la sfarsitul anilor ’90 si momentan
detine aproximativ 80% din piata editoarelor HTML.Produsul poate di rulat pe variante platforme
software: Mac , Windows, dar suporta in acelasi timp si platforme UNIX cu ajutorul unor
emulatoare software,cum ar fi Wine.
Ca orice alt editor WYSIWYG,Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a
paginilor HTML, facand astfel posibila crearea cu usurinta a paginilor web de catre utulizatorii
neexperimentati.
Unii creatori de pagini web critica aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de
dimensiuni mult mai mari decat ar fi necesar ,ceea ce conduce la o functionare neperformanta a
browserelor web.Aceasta afirmatie este in mare parte adevarata deoarece paginile web produse
folosesc design-ul pe baza de table. In plus, produsul a mai fost criticat in trecut si pentru
producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult
imbunatatit in versiunile recente.Cu toate acestea,Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia
CSS si alte modalitati de design fara a fi necesara folosirea design-ului pe baza de tabel.

9
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
Dreamweaver pemite folosirea majoritatii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului
,pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea contine si cateva utulitare pentru
administrarea site-urilor ,cum ar fi cele pt a gasi si a modifica un paragraf sau o linie de cod,in
intregul web site, pe baza oricaror parametri specificati de catre utilizator. Cu ajutorul panourilor
de stare se poate crea cod JavaScript fara a avea cunostinte de programare.
Odata cu aparitia versiunii MX, Macromedia a incorporate utilitare de generare dinamica a
continutului.De asemenea ,este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi MySQL
si Microsoft Access) pentru a filtra si afisa continutul script-ului de genul PHP, ColdFusion, Active
Server Pages(ASP) si ASP.NET, fara a avea nevoie de o prealabila experienta in programare.
Un aspect foarte laudat al Dreamweaver-ului il reprezinta arhitectura sa extensibila.
Extensiile,asa cum sunt ele cunoscute ,sunt mici programe,pe care orice dezvoltator le poate scrie
(de obicei in HTML si JavaScript ) sip e care le poate descarca si instala , acestea aducand un spor
de performanta si functionalitate imbunatatita programului .Exista o comunitate de dezvoltatori
care produc extensii si le publica (atat commercial , cat si gratuit) pentru probleme de dezvoltare
web ,de la simple efecte rollover pana la solutii complete de vanzare online.

6.Structura aplicatie

Siteul contine o pagina initiala (index) care asigura un fond sonor pana cand
utilizatorul acceseaza pagina principala.Aceasta contine mai multe linkuri spre alte pagini
ale siteului(sub forma de butoane si flash text) precum:Audi,Volkswagen,Seat,Site map
etc.

10
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti

Siteul are in total 44 de pagini.

7.Exemple de lucru cu meniuri

Pentru a crea un fisier nou se utilizeaza meniul File,optiunea New alegandu-se

ulterior tipul de pagina dorit.

11
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti

Pentru a insera o imagine se utilizeaza meniul Insert/Image.

Pentru introducerea de Flash Text(posibilitatea de atribuire link) se utilizeaza meniul

Insert/Media/Flash Text.

12
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti

Pentru adaugarea unui buton se utilizeaza meniul Insert/Media/Flash Button.

Pentru adaugarea de muzica se utilizeaza meniul Insert/Media/Plugin.

13
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti

Pentru adaugarea unui tabel se utilizeaza meniul Insert/Table.

Pentru schimbarea unor proprietati ale paginii se utilizeaza meniul Modify/Page properties.

14
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti

15
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
6. Exemple din codul sursa
Audi.html

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-

transitional.dtd">

<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">

<!-- DW6 -->

<head>

<!-- Copyright 2005 Macromedia, Inc. All rights reserved. -->

<title>Audi</title>

<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-1" />

<link rel="stylesheet" href="mm_entertainment.css" type="text/css" />

<style type="text/css">

<!--

body {

background-color: #999999;

.style1 {color: #00FFFF}

.style2 {color: #99CCFF; }

-->

</style></head>

<body>

<table width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="0">

<tr bgcolor="02021e">

<td width="400" colspan="2" rowspan="2" nowrap="nowrap"><img src="audi_r8_draw_07_1.png" alt="Header image" width="460"

height="323" border="0" /></td>

<td width="360" height="58" nowrap="nowrap" colspan="2" id="logo" valign="bottom"><div align="center">Audi</div></td>

<td width="100%">&nbsp;</td>

</tr>
16
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
<tr bgcolor="02021E">

<td height="57" nowrap="nowrap" colspan="2" id="tagline" valign="top"><div align="center">Vorsprung durch Technik</div></td>

<td width="100%">&nbsp;</td>

</tr>

<tr>

<td colspan="5" bgcolor="#cc3300"><img src="mm_spacer.gif" alt="" width="1" height="2" border="0" /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="5"><img src="mm_spacer.gif" alt="" width="1" height="2" border="0" /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="5" bgcolor="#cc3300"><img src="mm_spacer.gif" alt="" width="1" height="1" border="0" /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="5" id="dateformat">&nbsp;<br />

&nbsp; &nbsp;<a href="Frameset.html">home </a><a href="Audi foto.html">foto</a><br /> </td>

</tr>

<tr>

<td width="156" valign="top"><a href="Frameset.html"></a></td>

<td colspan="2" valign="top"><br />

<table border="0" cellspacing="0" cellpadding="2" width="504">

<tr>

<td class="subHeader">Despre Audi </td>

</tr>
17
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
<tr>

<td class="bodyText"><p> AUDI AG, cunoscut simplu ca Audi, este un produc&#259;tor de automobile german, cu sediul &icirc;n
Ingolstadt, Bavaria, Germania. Capitalul societ&#259;&#355;ii Audi este de&#355;inut aproape &icirc;n totalitate (99,7%) de Grupul
Volkswagen (Volkswagen AG) &icirc;nc&#259; din 1994 (c&acirc;nd numele societ&#259;&#355;ii comerciale era Volkswagen Audi
Group, abreviat VAG; AG este totodat&#259; echivalentul german al abrevierii rom&acirc;ne&#351;ti S.A.). Compania a evoluat prin
preluarea de c&#259;tre Grupul Volkswagen a firmelor Auto Union &#351;i NSU Motorenwerke AG (NSU), cea din urm&#259;
av&acirc;nd &icirc;ncorporat&#259; compania istoric&#259; Audi, fondat&#259; &icirc;n 1910.</p>

<p>Sloganul oficial al Audi este Vorsprung durch Technik (&bdquo;avans prin tehnologie&rdquo;). Sloganul este folosit &#351;i
&icirc;n alte &#355;&#259;ri din Europa, incl. Regatul Unit, &#351;i pe alte pie&#355;e, ca America Latin&#259;, Oceania &#351;i
&#355;&#259;ri din Asia, incl. Japonia. Sloganul din America de Nord este &bdquo;Inovation through technology&rdquo;
(&bdquo;inova&#355;ie prin tehnologie&rdquo;), cu excep&#355;ia Canadei, unde &icirc;n publicitate este folosit sloganul german.</p>

<p style="margin-top: 0;">&nbsp;</p>

<br /> </td>

</tr>

<tr>

<td class="sidebarHeader">Originile Audi <br />

<hr /> </td>

</tr>

<tr>

<td class="detailText" valign="top"><p class="bodyText">Compania &icirc;&#351;i are originile &icirc;nc&#259; din anul 1899,
de la August Horch. Primul automobile Horch a fost produs &icirc;n 1901, la Zwickau. &Icirc;n 1909, Horch a fost dat afar&#259; din
compania &icirc;nfiin&#355;at&#259; de el &icirc;nsu&#351;i. Horch a pornit o nou&#259; afacere &icirc;n Zwickau &#351;i a
continuat s&#259; foloseasc&#259; marca Horch. Fo&#351;tii parteneri l-au dat &icirc;n judecat&#259; pentru &icirc;nc&#259;lcarea
drepturilor de autor, iar un tribunal german a decis c&#259; marca Horch apar&#355;inea fostei sale companii. August Horch a fost
for&#355;at s&#259; &icirc;nceteze folosirea propriului s&#259;u nume de familie &icirc;n noua sa firm&#259; constructoare de
autovehicule. Horch a convocat o &#351;edin&#355;&#259; pentru a g&#259;si un nou nume pentru companie. &Icirc;n timpul
&#351;edin&#355;ei, fiul gazdei, Franz Fikentscher, studia &icirc;n lini&#351;te limba latin&#259;, &icirc;ntr-un col&#355; al camerei.
De c&acirc;teva ori a p&#259;rut c&#259; vrea s&#259; zic&#259; ceva, dar se r&#259;zg&acirc;ndea, p&acirc;n&#259; c&acirc;nd,
&icirc;n cele din urm&#259;, a zis: &bdquo;Tat&#259;! &ndash; audiatur et altera pars... Nu ar fi o idee bun&#259; s&#259; &icirc;i
spune&#355;i Audi &icirc;n loc de Horch?&rdquo;. (&laquo;Horch!&raquo; pe nem&#355;e&#351;te &icirc;nseamn&#259;
&bdquo;ascult&#259;!&rdquo;, echivalentul pe latin&#259; fiind &bdquo;audi!&rdquo;). Ideea a fost acceptat&#259; cu entuziasm de
to&#355;i cei de fa&#355;&#259;. Afirma&#355;ia c&#259; AUDI ar fi abrevierea denumirii &bdquo;Auto Union Deutschland
Ingolstadt&rdquo; nu corespunde adev&#259;rului.</p>

<p class="bodyText">Audi a &icirc;nceput cu un motor cu patru cilindri, de 2.612 cc (2.6 l), urmat de un model de
3.564 cc (3.6 l), precum &#351;i un motor de 4.680 cc (4.7 l) &#351;i unul de 5.720 cc (5.7 l). Aceste ma&#351;ini au avut succes chiar
&#351;i la evenimentele sportive. August Horch a p&#259;r&#259;sit compania Audi &icirc;n 1920. Primul model cu &#351;ase
cilindri, 4.655 cc (4.7 l) a ap&#259;rut &icirc;n (...). &Icirc;n 1928, compania a fost cump&#259;rat&#259; de danezul J&oslash;rgen
Rasmussen, prorietarul firmei constructoare de automobile &#351;i motociclete DKW. &Icirc;n acela&#351;i an, Rasmussen a
cump&#259;rat ce a r&#259;mas din &icirc;ntreprinderea constructoare de autovehicule Rickenbacker, inclusiv utilajele necesare
fabric&#259;rii motoarelor cu opt cilindri. Aceste motoare echipau modelele Audi Zwickau &#351;i Audi Dresden, lansate &icirc;n 1929.

18
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
&Icirc;n acela&#351;i timp au fost produse modele cu &#351;ase, respectiv patru cilindri, cump&#259;rate de la Peugeot. Automobilele
Audi din acea perioad&#259; erau luxoase, cu caroserii speciale.</p>

<span class="style1"><br />

</span></td>

</tr>

<tr>

<td class="sidebarHeader">Pauz&#259; &#351;i un nou &icirc;nceput<br />

<hr /> </td>

</tr>

<tr>

<td class="detailText" valign="top"><p class="bodyText style2">&Icirc;n 1932, Audi s-a unit cu Horch, DKW &#351;i Wanderer,
form&acirc;nd Auto Union.&Icirc;nainte de al Doilea R&#259;zboi Mondial, Auto Union folosea ca sigl&#259; patru cercuri intersectate.
Cercurile simbolizeaz&#259; cele patru companii unite. Sigla era &icirc;ns&#259; folosit&#259; doar la automobilele de curse fabricte
de Auto Union, pentru restul produc&#355;iei fiecare din celelalte trei companii folosind &icirc;n continuare propria sigl&#259; &#351;i
propriul nume. Dezvoltarea tehnic&#259; s-a intensificat &#351;i unele modele de Audi erau echipate cu motoare Horch &#351;i
Wanderer. La sf&acirc;r&#351;itul anilor '30 &#351;i din 1940, Horch/Auto Union a construit dou&#259; tipuri (&bdquo;seria A&rdquo;
&#351;i &bdquo;seria B&rdquo;) ale TAB-ului Sd-Kfz 222 pentru dotarea armatei germane. Era propulsat de un motor Horch/Auto
Union V8 de 81 cp (60 kW), av&acirc;nd o vitez&#259; maxim&#259; de 50 de mile pe or&#259;. Un alt vehicul folosit &icirc;n
r&#259;zboiul mondial pentru a escorta &icirc;n siguran&#355;&#259; oficialit&#259;&#355;ile militare germane a fost Sd.Kfz
11&rdquo; (&bdquo;Horch-type 80&rdquo;), construit de firmele Auto Union (Wanderer), Adler &#351;i Hansa-Lloyd-Goliath
(Borgward). Armata &icirc;l folosea ca vehicul u&#351;or de transport.</p>

<p class="bodyText style2">Fabricile Auto Union au fost grav afectate de bombardamentele executate &icirc;n timpul
r&#259;zboiului mondial de avia&#355;ia Alia&#355;ilor. Dup&#259; r&#259;zboi, Zwickau s-a aflat &icirc;n zona ocupat&#259; de
sovietici. Auto Union AG s-a desp&#259;r&#355;it. Fabrica Audi s-a transformat &icirc;n &icirc;ntreprinderea na&#355;ionalizat&#259;
VEB Automobilwerk Zwickau (AWZ) (VEB: volkseigener Betrieb &bdquo;&icirc;ntreprindere proprietate a poporului&rdquo;). O
nou&#259; companie Auto Union a fost inaugurat&#259; &icirc;n ora&#351;ul bavarez Ingolstadt, care se afla &icirc;n zona de
ocupa&#355;ie american&#259;. Numero&#351;i angaja&#355;i ai fabricilor devastate din Zwickau au plecat la Ingolstadt &#351;i au
re&icirc;nceput produc&#355;ia de autovehicole sub marca DKW. Aceste ma&#351;ini erau echipate cu motoare &icirc;n doi timpi. Erau
bazate pe tehnica interbelic&#259; &#351;i erau construite similar &#351;i &icirc;n Zwickau.</p>

<p class="bodyText style2">&Icirc;n 1958, Daimler-Benz a cump&#259;rat 87% din ac&#355;iunile companiei Auto Union, iar
&icirc;n anul urm&#259;tor de&#355;inea 100%. &Icirc;n 1964, Volkswagen a cump&#259;rat fabrica din Ingolstadt &#351;i
m&#259;rcile Auto Union. Epoca motoarelor &icirc;n doi timpi s-a sf&acirc;r&#351;it &icirc;n anii '60. Clien&#355;ii preferau
confortabilele motoare &icirc;n patru timpi. &Icirc;n septembrie 1965, ultimul model DKW, DKW F102, avea un motor &icirc;n patru
timpi &#351;i unele modific&#259;ri &icirc;n fa&#355;&#259; &#351;i &icirc;n spate. Volkswagen a &bdquo;aruncat la gunoi&rdquo;
marca DKW din cauza mirosului s&#259;u de motor &icirc;n doi timpi, &bdquo;relans&acirc;nd&rdquo; marca Audi. Modelul era numit
oficial F103, dar era v&acirc;ndut simplu ca Audi (numele fiind al modelului, nu al produc&#259;torului, care era &icirc;nca oficial Auto
Union), dar mai t&acirc;rziu era &#351;tiut ca Audi 72. Modelele erau denumite dup&#259; num&#259;rul de cai-putere &#351;i
v&acirc;ndute ca Audi 60, 75, 80, &#351;i Super 90. Aceste modele au fost v&acirc;ndute p&acirc;n&#259; &icirc;n 1972.</p>

<p class="bodyText style2">&Icirc;n 1969, Auto Union s-a unit cu NSU, situat &icirc;n Neckarsulm, l&acirc;ng&#259; Stuttgart.
&Icirc;n anii '50, NSU era cel mai mare produc&#259;tor de motociclete din lume, dar a trecut la produc&#355;ia de automobile mici, de
exemplu NSU Prinz (versiunile TT &#351;i TTS sunt &icirc;nc&#259; populare ca ma&#351;ini de curse de colec&#355;ie). NSU s-a
concentrat apoi pe noile motoare rotative, &bdquo;motoare Wankel&rdquo;, dezvoltate dup&#259; concep&#355;ia lui Felix Wankel.
&Icirc;n 1967, noul NSU Ro 80 era o ma&#351;in&#259; a erei spa&#355;iale, cu mult &icirc;naintea vremii sale &icirc;n
privin&#355;a unor detalii tehnice ca aerodinamica, sc&#259;derea greut&#259;&#355;ii &#351;i siguran&#355;a, dar problemele
19
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
motoarelor rotative au pus cap&#259;t independen&#355;ei NSU. Ast&#259;zi, fabrica de la Neckarsulm este folosit&#259; pentru a
produce modelele mai mari, Audi R8 &#351;i gama RS.</p>

<p class="bodyText style2">Automobilul de dimensiuni medii la care lucra NSU, K70, urma s&#259; fie o combina&#355;ie
&icirc;ntre Prinz, cu trac&#355;iune &icirc;n spate, &#351;i modelul futuristic NSU Ro 80. Totu&#351;i, Volkswagen a luat modelul
K70 pentru propria sa gam&#259;, termin&acirc;nd existen&#355;a NSU ca marc&#259; separat&#259;.</p>

<br /> </td>

</tr>

<tr>

<td class="subHeader"><span class="style2">Era modern&#259; a Audi</span><br />

<hr /> </td>

</tr>

<tr>

<td class="detailText" valign="top"><p class="bodyText">Noua companie fuzionat&#259; era cunoscut&#259; ca Audi NSU Auto
Union AG &#351;i a v&#259;zut apari&#355;ia Audi ca o marc&#259; separat&#259; pentru prima oar&#259; de &icirc;nainte de
r&#259;zboi. Volkswagen a prezentat marca Audi in Statele Unite pentru modelul anului 1970.</p>

<p class="bodyText">Prima ma&#351;in&#259; din acest regim a fost Audi 100, &icirc;n 1968. Acesta a fost &icirc;n 1972
&icirc;nso&#355;it de Audi 80/Fox (care a constituit baza pentru Volkswagen Passat din 1973) &#351;i &icirc;n 1974 Audi 50
(redenumit Volkswagen Polo). Audi 50 a fost din mai multe puncte de vedere nucleul designului, deoarece acesta a fost prima
apari&#355;ie a conceptului Golf/Polo, care a dus la o ma&#351;in&#259; de succes mondial.<br />

<br />

Audi Quattro</p>

<p class="bodyText">Imaginea Audi la acel moment era una conservatoare. Ca atare, a fost acceptat&#259; propunerea
inginerului constructor de &#351;asiuri J&ouml;rg Bensinger de a fi dezvoltat&#259; trac&#355;iunii integrale pe vehiculul militar de
teren (jeep) Volkswagen Iltis (&bdquo;Dihorul&rdquo;) pentru un Audi performant, de raliu. Automobilul cu asemenea
calit&#259;&#355;i, Audi Quattro, un coup&eacute; turbo, a fost prezentat &icirc;n 1980. Audi Quattro a fost primulo automobil german
de produc&#355;ie la scar&#259; larg&#259; cu trac&#355;iune integral&#259; permanent&#259; prin intermediul unui
diferen&#355;ial central. Frecvent men&#355;ionat ca Ur-Quattro (&bdquo;Quattro original&rdquo; sau &bdquo;primar&rdquo; sau
&bdquo;str&#259;-Quattro&rdquo;). Asemenea vehicule au fost fabricate &icirc;n num&#259;r mic (toate construite manual de o
singur&#259; echip&#259;), dar a fost un model de mare succes &icirc;n raliuri. Marile victorii au dovedit fiabilitatea ma&#351;inilor de
curse cu trac&#355;iune integral&#259;, iar Audi a &icirc;nceput s&#259; fie asociat cu mari inova&#355;ii &icirc;n domeniul
automobilistic.</p>

<p class="bodyText">&Icirc;n 1985, odat&#259; cu dispari&#355;ia de pe pia&#355;&#259; a m&#259;rcilor Auto Union

&#351;i NSU, numele oficial al companiei a fost modifict din nou: Audi AG (Audi Aktiengesellschaft &bdquo;Audi Societate pe
Ac&#355;iuni&rdquo;).</p>

<p class="bodyText">&Icirc;n 1986, pe m&#259;sur&#259; ce modelul bazat pe Passat, Audi 80, &icirc;ncepea s&#259; capete o
imagine de &bdquo;ma&#351;in&#259; a bunicului&rdquo;, a fost lansat modelul Audi 89, cu o vandabilitate bun&#259;. Totu&#351;i,
dinamica &#351;i exteriorul moderne erau trase &icirc;n jos de motorul slab performant, iar pachetul de op&#355;ionale era destul de
&bdquo;spartanic&rdquo;. &Icirc;n 1987, Audi a pus la &icirc;naintare un model nou &#351;i foarte elegant, Audi 90, cu
&icirc;nsu&#351;iri standard superioare. La &icirc;nceputul anilor '90, v&acirc;nz&#259;rile au &icirc;nceput s&#259; scad&#259;
&#351;i au &icirc;nceput s&#259; apar&#259; unele probleme fundamentale de produc&#355;ie.</p>

20
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
<p class="bodyText">Sc&#259;derile &icirc;n v&acirc;nz&#259;ri nu au fost rezolvate de Statele Unite, din cauza unui reportaj
TV de 60 de minute, care sus&#355;inea c&#259; autoturismele Audi sufereau de &bdquo;accelera&#355;ie
neinten&#355;ionat&#259;&rdquo;. Autorii reportajului s-au bazat pe pl&acirc;ngerile clien&#355;ilor &icirc;n leg&#259;tur&#259; cu
accelerarea vehiculului &icirc;n timpul ac&#355;ion&#259;rii fr&acirc;nei. Inspectori neutri au conchis c&#259; cea mai
probabil&#259; cauz&#259; era distan&#355;a mic&#259; &icirc;ntre pedalele de fr&acirc;n&#259; &#351;i accelera&#355;ie
(&icirc;n compara&#355;ie cu automobilele americane) &#351;i inabilitatea conduc&#259;torilor auto, din cauza neaten&#355;iei, de a
deosebi cele dou&#259; pedale. (La ma&#351;inile de curse, c&acirc;nd se schimb&#259; treapta de vitez&#259; &icirc;ntr-una
inferioar&#259;, &icirc;n timpul fr&acirc;n&#259;rii, accelera&#355;ia trebuie folosit&#259; pentru a potrivi tura&#355;iile motorului,
&icirc;nc&acirc;t ambele pedale trebuie s&#259; fie c&acirc;t mai apropiate una de alta, pentru a putea fi controlate simultan de piciorul
drept, cu degetele pe fr&acirc;n&#259; &#351;i calc&acirc;iul pe accelera&#355;ie; tehnica aceasta se nume&#351;te &bdquo;degete-
c&#259;lc&acirc;i&rdquo;). Aceasta nu constituia nicio problem&#259; &icirc;n Europa, probabil mul&#355;umit&#259;
experien&#355;ei &#351;oferilor europeni &icirc;n privin&#355;a transmisiei manuale.</p></td>

</tr>

</table></td>

<td width="100">&nbsp;</td>

<td>&nbsp;</td>

</tr>

<tr>

<td width="156">&nbsp;</td>

<td width="244">&nbsp;</td>

<td width="260">&nbsp;</td>

<td width="100">&nbsp;</td>

<td width="100%">&nbsp;</td>

</tr>

</table>

<br />

</body>

</html>

Lamborghini foto.html

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-

transitional.dtd">

<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">

21
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
<!-- DW6 -->

<head>

<!-- Copyright 2005 Macromedia, Inc. All rights reserved. -->

<title>Seat</title>

<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-1" />

<link rel="stylesheet" href="mm_entertainment.css" type="text/css" />

<style type="text/css">

<!--

body {

background-color: #999999;

-->

</style></head>

<body>

<table width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="0">

<tr bgcolor="02021e">

<td width="400" colspan="2" rowspan="2" nowrap="nowrap"><img src="lamborgini_gallardo_super_.jpg" alt="Header image"

width="460" height="323" border="0" /></td>

<td width="360" height="58" nowrap="nowrap" id="logo" valign="bottom"><div align="center">Lamborghini</div></td>

<td width="100%">&nbsp;</td>

</tr>

<tr bgcolor="02021E">

<td height="57" nowrap="nowrap" id="tagline" valign="top"><div align="center">

<p>If You Have To Ask How Much It Is,</p>

<p> You Can't Afford It Anyway! </p>

</div></td>

<td width="100%">&nbsp;</td>

22
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
</tr>

<tr>

<td colspan="4" bgcolor="#cc3300"><img src="mm_spacer.gif" alt="" width="1" height="2" border="0" /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="4"><img src="mm_spacer.gif" alt="" width="1" height="2" border="0" /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="4" bgcolor="#cc3300"><img src="mm_spacer.gif" alt="" width="1" height="1" border="0" /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="5" id="dateformat">&nbsp;<br />

&nbsp; &nbsp; <a href="Frameset.html"></a><a href="Lamborghini.html">inapoi</a><br /> </td>

</tr>

<tr>

<td width="50" valign="top">&nbsp;</td>

<td colspan="2" valign="top"><br />

<table border="0" cellspacing="0" cellpadding="2" width="610">

<tr>

<td colspan="7" class="subHeader">Foto&amp;concept</td>

</tr>

<tr>

23
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
<td width="22%" height="110"><img src="feat_lambo_415x294.jpg" alt="small product photo" width="110" height="110"
border="0" /></td>

<td>&nbsp;</td>

<td width="22%" height="110"><img src="2851239.jpg" alt="small product photo" width="110" height="110"

border="0" /></td>

<td>&nbsp;</td>

<td width="22%" height="110"><img src="lamborghini-murcielago-927.jpg" alt="small product photo" width="110"

height="110" border="0" /></td>

<td>&nbsp;</td>

<td width="22%" height="110">&nbsp;</td>

</tr>

<tr>

<td class="detailText" valign="top" nowrap="nowrap"><a href="Lamborghini foto 1.html">Lamborghini Miura </a><br /></td>

<td>&nbsp;</td>

<td class="detailText" valign="top" nowrap="nowrap"><a href="Lamborghini foto 2.html">Lamborghini Concept S </a><br

/></td>

<td>&nbsp;</td>

<td class="detailText" valign="top" nowrap="nowrap"><a href="Lamborghini foto 3.html">Lamborghini Murcielago

</a><br /></td>

<td>&nbsp;</td>

<td class="detailText" valign="top" nowrap="nowrap"><a href="Volkswagen foto4.html"></a><br /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="7">&nbsp;</td>

</tr>

<tr>

<td height="110">&nbsp;</td>

<td>&nbsp;</td>

24
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
<td height="110">&nbsp;</td>

<td>&nbsp;</td>

<td height="110">&nbsp;</td>

<td>&nbsp;</td>

<td height="110">&nbsp;</td>

</tr>

<tr>

<td class="detailText" valign="top" nowrap="nowrap"><a href="Audi foto5.html"></a><br /></td>

<td>&nbsp;</td>

<td class="detailText" valign="top" nowrap="nowrap">&nbsp;</td>

<td>&nbsp;</td>

<td class="detailText" valign="top" nowrap="nowrap">&nbsp;</td>

<td>&nbsp;</td>

<td class="detailText" valign="top" nowrap="nowrap">&nbsp;</td>

</tr>

<tr>

<td colspan="7">&nbsp;</td>

</tr>

</table> </td>

<td>&nbsp;</td>

</tr>

<tr>

<td width="50">&nbsp;</td>

<td width="350">&nbsp;</td>

<td width="360">&nbsp;</td>

<td width="100%">&nbsp;</td>
25
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
</tr>

</table>

<br />

</body>

</html>

Volkswagen foto3.html

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-

transitional.dtd">

<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">

<!-- DW6 -->

<head>

<!-- Copyright 2005 Macromedia, Inc. All rights reserved. -->

<title>Volkswagen</title>

<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-1" />

<link rel="stylesheet" href="file:///C|/Documents and Settings/Administrator/Desktop/Bitza/mm_entertainment.css" type="text/css" />

<style type="text/css">

<!--

body {

background-color: #999999;

.style1 {color: #FF0000}

-->

</style></head>

<body>

<table width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="0">

<tr bgcolor="02021e">

<td width="400" colspan="2" rowspan="2" nowrap="nowrap"><img src="Volkswagen-Passat-

56aa96f5c6153ef5b59aeaa641900caf_main.jpg" alt="Header image" width="460" height="323" border="0" /></td>
26
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
<td width="360" height="58" nowrap="nowrap" id="logo" valign="bottom"><div align="center">Volkswagen</div></td>

<td width="100%">&nbsp;</td>

</tr>

<tr bgcolor="02021E">

<td height="57" nowrap="nowrap" id="tagline" valign="top"><div align="center">Das Auto </div></td>

<td width="100%">&nbsp;</td>

</tr>

<tr>

<td colspan="4" bgcolor="#cc3300"><img src="file:///C|/Documents and Settings/Administrator/Desktop/Bitza/mm_spacer.gif" alt=""

width="1" height="2" border="0" /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="4"><img src="file:///C|/Documents and Settings/Administrator/Desktop/Bitza/mm_spacer.gif" alt="" width="1"

height="2" border="0" /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="4" bgcolor="#cc3300"><img src="file:///C|/Documents and Settings/Administrator/Desktop/Bitza/mm_spacer.gif" alt=""

width="1" height="1" border="0" /></td>

</tr>

<tr>

<td colspan="5" id="dateformat">&nbsp;<br />

&nbsp; &nbsp; <a href="Volkswagen foto.html">inapoi </a><br /> </td>

</tr>

<tr>

<td width="50" valign="top">&nbsp;</td>

<td colspan="2" valign="top"><br />

27
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
<table border="0" cellspacing="0" cellpadding="2" width="610">

<tr>

<td class="subHeader" colspan="3"><p class="style1" style="margin-top: 0;">Volkswagen TFSI </p>

<p style="margin-bottom: 0;">&nbsp;</p> </td>

</tr>

<tr>

<td width="320" height="250" rowspan="2" align="center" class="subHeader"><img

src="PopUp330_317popupDB2005AU01621_TSI-Motor 1,4 l 125 kW.jpg" alt="large product photo" width="480" height="360"
border="0" /></td>

<td width="30" rowspan="2">&nbsp;</td>

<td width="260" class="sidebarHeader"><br />

<br /> </td>

</tr>

<tr>

<td valign="top" class="bodyText"><p>&nbsp;</p></td>

</tr>

</table> </td>

<td>&nbsp;</td>

</tr>

<tr>

<td width="50">&nbsp;</td>

<td width="350">&nbsp;</td>

<td width="360">&nbsp;</td>

<td width="100%">&nbsp;</td>

</tr>

</table>

<br />

</body>
28
Colegiu National “Vladimir Streinu”
Gaesti
</html>

8.Bibliografie:

1. www.wikipedia.ro
2. www.wikipedia.com
3. www.volkswagen.com
4. www.bentley.com

29