Regiunea Autonom Karabahul de Munte sau Nagorno-Karabah (n armean, , Lernayin Gharabagh; n azer, Dalq Qaraba Muxtar Vilayti; n rus

s Nagorno-Karabahskaia Avtonomnaia Oblast) a fost o unitate administrativ-teritoriala a R.S.S. Azerbaidjan, n cadrul U.R.S.S. Populaia sa era majoritar armean i constituie n prezent Republica (de facto independenta) a Karabahului de Munte.

nfiinarea provinciei
Regiunea Nagorno-Karabah a fost nfiinat de ctre liderii sovietici n 1923, n pr ile muntoase ale provinciei istorice armene Karabah, regiuni locuite de o populaie majoritar armean (peste 90%) atribuite abuziv R.S.S Azerbaijene n perioada stalinist.[1] Este de notat n acest sens c s-a ales o suprafa semnificativ redus (4.400 km2), cu concentraie maxim a populaiei armene, care a lsat n afara regiunii autonome, suprafe e largi locuite preponderent de ctre armeni. Aceste teritorii restante au fost incluse n diverse alte raioane atribuite Azerbaidjanului sovietic pentru a nltura ideea popula iei locale armene de apartenen la aceea i unitate administrativ i istoric i a-i diminua impactul electoral i coeziunea, expunnd-o unui proces de deznaionalizare favorizat i de migraia din motive economice.

Izbucnirea conflictului
Conflictul armeano-azer a fost primul conflict interetnic din spaiul ex-URSS. ncepnd cu finele anului 1987, populaia din Nagorno-Karabah, sprijinit de conaionalii din Republica Sovietic Socialist Armean, a revendicat (au pretins) teritorii ce fceau parte din teritoriul Armeniei istorice dar erau oficial atribuite RSS Azerbaidjan. Pe atunci, ambele state erau republici componente ale URSS iar frontierele ineau cont predominant de motivaii de natur economic. La 19 februarie 1988, majoritatea armean din provincie (populaia 186.610 (1989), 138.600 (73,5%) armeni i 47 500 (25,3%) azeri) a nceput manifesta ii n favoarea alipirii regiunii la Armenia, iar n 1989 Sovietul Suprem al Armeniei a adoptat o lege de anexare a acesteia. Imediat dup pregtirea politic a urmat faza violent a acestui proces: tentativele azere de deportare a satelor armene limitrofe (vecine) a aprins confruntarea interetnic (februarie 1988) i a dus la organizarea unitilor armene de autoaprare care au fuzionat mai trziu ntr-o veritabil armat. Aceasta a sfarit prin a elibera aproape ntreg teritoriul regiunii de trupele azere si a stabili un coridor de comunicare cu Republica Armenia. Pn n 1992 armenii au ocupat teritoriile dintre Armenia i Karabahul de Sus n timp ce zvonuri contradictorii de ambele pri au determinat populaia azera s se refugieze n estul Azerbaijanului. n total, aproximativ 20% din suprafaa iniiala a R.S.S. Azerbaijan (din care 6-7% reprezentau R.A.N.K.) au fost ocupate de trupe pro-armene (14.176 km), din care 4.400 km i 7 raioane administrative din jurul provinciei autonome Lacin, Kalbadjar, Fuzuli, Agdam, Djabrayil, Qubadli, Zanghilan. Din cauza rzboiului, Azerbaidjanul a pierdut peste 20.000 oameni - militari i civili. Ca urmare a conflictului, circa 1 milion de refugia i din regiuni ocupate triesc n condiii extrem de mizere, neglijai i marginalizai de chiar autorita ile azere.

Poziia comunitii internaionale i a prilor

Cu toate c ONU a artat un anumit interes fa de conflict (Consiliul de Securitate a adoptat patru rezoluii (hotariri luate in urma unor dezbateri collective) 822, 853, 873, 884 cernd retragerea armatei armene din teritoriile ocupate), de problema respectiv s-a ocupat o alt institu ie OSCE, prin grupul su special de la Minsk. Prile implicate n conflict, cu interese i motiva ii att de divergente, au sabotat (au impiedicat) constant ieirea din acest conflict ngheat. Azerbaijanul insist s- i men in integritatea teritoriala iar Armenia urmrete prezervarea (apararea) unor teritorii ct mai ntinse din teritoriul su istoric, teritorii nc locuite de armeni, insistnd asupra principiului autodeterminrii naionale.

Armenia este un stat situat n zona Caucazului de Sud, n apropiere de Georgia,Turcia, Iran i Azerbaidjan. Este cunoscut ca fiind prima ar care adopt cretinismul ca religie de stat. n perioada comunist, Karabahul de Munte, o zon locuit cu precdere de armeni,este inclus n Azerbaidjan, astfel devenind una dintre cele mai mari enclave. Dup dobndirea independenei din 1991, Armenia dorete ca Regiunea Nagorno Karabah s fie independent, ceea ce nu are loc i astfel se declaneaz un rzboi ntre cele dou state, pn n 1994 cnd se semneaz un armistiiu (conventie prin care sint suspendate actiunile militare pe o perioada). Azerbaidjanul este un stat situat n zona Caucazului de Est, cu ieire la Marea Caspic. Conflictele pe care le are sunt legate strict de Nagorno Karabah. Regiunea Nagorno Karabah denumete o regiune muntoas, cu o suprafa de aproximativ 4400 km, aflat n vestul Azerbaidjanului, locuit preponderent de armeni. Chiar

dac a fost autoproclamat stat, el nu a fost recunoscut de nici un alt stat de pe glob. Aceast regiune a fost nfiinat n 1923 de ctre liderii sovietici, tot ei fiind cei care au atribuit abuziv regiunea Azerbaidjanului n perioada stalinist. n decursul timpului, aici au avut loc mai multe conflicte sngeroase ntre armeni i azeri. Acest conflict nu este pe deplin ncheiat nici n prezent, de aceea se nscrie n categoria conflictelor ngheate. Putem spune c acesta a fost primul conflict interetnic din spaiul ex-URSS. El a nceput n anul 1987, atunci cnd armenii au revendicat regiuni care fceau parte din Republica Sovietic Socialist Azerbaidjan. Dup destrmarea URSS din 1991, cele dou regiuni din sudul Caucazului,respectiv estul Caucazului i-au cptat independena. Dup obinerea independenei celor dou state, locuitorii de origine armean din Nagorno Karabah, susinui de Armenia, i-au proclamat independena. ns acest lucru a intensificat luptele din regiune, iar Armenia, care a crezut ntotdeauna c teritoriul i aparine, a trimis trupe pentru a lupta mpotriva azerilor. Rzboiul a luat sfrit n 1994, prin ocuparea de ctre Armenia a enclavei Nagorno Karabah. Urmrile rzboiului au fost unele foarte grave: zeci de mii de mori, cei mai muli azeri, sute de mii de refugiai de ambele etnii, obligai s-i prseasc locuinele i s triasc n srcie. Armatele regiunii separatiste i ale Armeniei continu i n prezent s ocupe aproximativ 20% din teritoriul Azerbaidjanului., chiar dac acest conflict a fost considerat ngheat, de la sfritul rzboiului i pn n prezent oamenii tot mor, aproximativ 3000 de persoane i-au pierdut viaa pn acum n ambuscade (manevra de atac prin surprindere). Situaia din sudul caucazului nu i-a gsit rezolvarea nici pn n prezent. Acea regiune dorete s-i obin independena, dar e foarte greu de crezut c o va obine prea curnd. Pe de alt parte, conductorii azeri i amenin cu violen pe armeni dac nu-i retrag trupele din zona lor. Cu ajutorul banilor obinui de pe urma petrolului, Azerbaidjanul i-a mrit bugetul pentru aprare, iar Armenia cu toate c are un buget mult mai mic dect vecina sa, a investit mult mai mult n fora militar. Regiunea Caucazului, datorit pozitionrii ntre lumea islamic i Rusia, s-a aflat mereu ntr-o sfer de influen a mai multor puteri. n ceea ce privete conflictul din Nagorno Karabah, URSS i mai apoi Rusia a fost mereu de partea Armeniei, care sunt cretini ortodoci, n timp ce azerii sunt o populaie turcic de religie musulman, gsindu-i un aliat n Turcia. Mai mult dect aceste dou state care au sprijinit de la nceput pe una dintre dou r i , n p r e z e n t b o g a t e l e r e s u r s e d e p e t r o l d i n A z e r b a i d j a n a u f c u t c a i a l i a c t o r i geopolitici majori precum Statele Unite ale Americii, Uniunea European, China sau Iran s-i manifeste interesul pentru conflictul din zona Caucazului. Cu toate c ONU a artat interes fa de conflict, n consecin Consiliul de Securitate a adoptat patru rezoluii, 822, 853, 873 i 884, cernd retragerea armenilor din teritoriile ocupate. Alturi de ONU, s-a implicat n aceast problem i o alt instituie, OSCE (Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa), prin grupul special constituit la Minsk. Prile implicate n conflict, care au interese i motivaii foarte mari n zon, au sabotat n repetate rnduri ieirea din conflict. Azerbaidjanul nu dorete s renune la integritatea sa teritorial, iar Armeniadorete prezervarea unor regiuni ct mai ntinse din teritoriul su istoric, teritorii care nc sunt locuite de armeni, care insist asupra principiului autodeterminrii naionale..

Armenia este un stat situat in zona Caucazului de Sud ( munti situati din punct de vedere geografic la contactul dintre Europa si Asia , intre Marea Neagra la vest si Marea Caspica la est sau la contactul dintre civilizatia occidentala si cea orientala -central asiatica ) intre Georgia, Azerbaidjan , Turcia si Iran . Cunoscut ca fiind primul stat care a adoptat crestinismul ca religie de stat ( 301 d. Hr.), Armenia ca entitate statala trece prin istorie fiind zdruncinata si marcata de interesele marilor imperii regionale ( roman , part, sasanid, otoman , mongol, persan, bizantin , tarist si sovietic), desi nu este o tara care sa atraga prin resurse. Comunisti includ in 1923 Karabahul de Munte- locuit de armeni , cu o suprafata de 4400kmp si 190000 loc.- ( Nagorno Karabah ) in republica Azerbaidjan (locuita in majoritate de musulmani siiti) , devenind astfel una dintre cele mai mari enclave ( teritori locuit de o populatie , alta decit cea din tara respectiva , si cu granite si administratie proprie ) din lume, impreuna cu Nahicevan ( enclava azera din extremitatea de SV a Armeniei). In 1988 protestele de strada de la Erevan ( capitala tarii) , au drept consecinta refugierea a mii de azeri din Nachicevan in Azerbaidjan dar si sute de morti in pogromurile ( ucideri in masa , dupa modelul hitlerist , aplicat evreilor) impotriva populatiei armene din Baku ( capitala Azerbaidjanului , situata la malul Marii Caspice ). Dupa dobindirea independentei in 1991 , Armenia sustine si declararea independentei Regiunii Nagorno Karabah, ceea ce declanseaza un razboi intre cele doua tari, pina in 1994 , anul semnarii unui armistitiu dupa indelungi negocieri intre cele doua parti , cu medierea Turciei, Rusiei, SUA , OSCE si ONU. De altfel rolul Rusiei devine din ce in ce mai puternic in zona ( vezi cazul interventiei rusesti din Georgia din august 2008) , din moment ce , de curind , rusii au intarit bazele militare detinute in aceasta tara cu efective militare de la bazele rusesti din Georgia, aceasta pentru a preveni , chipurile ,

declansarea de noi conflicte interetnice si interreligioase in zona ( pentru ca fortele rusesti au in zona statutul de ,, forte de mentinere a pacii' '!!!) . De notat ca in zona de NV a Azerbaidjanului mai sunt citeva mici enclave armene unde sunt probleme , plus relatiile tensionate cu Turcia , datorita nerecunoasterii , de catre aceasta din urma a genocidului ( ucideri in masa d barbati femei si copii ) la care a fost supusa populatia armeana din Armenia Mica ( azi teritoriu turcesc unde se afla si Muntele Sfint al armenilor: Ararat -5165m) intre anii1915-1916 ( cifrele armene estimeaza la 1 milion de victime in timp ce autoritatile turce spun de citeva zeci de mii ) . De curind un conflict diplomatic a izbucnit intre Turcia si SUA , datorita unui proiect de lege ce viza recunoasterea de catre aceasta din urma a genocidului comis de turci . Turcia ameninta cu blocarea bazei americane de la Incirlic ( SE Turciei) , de unde SUA trimite avioane cu trupe si sprijin logistic in Irak si chiar in Afganistan. Azerbaidjanul este un stat situat in partea de est a Caucazului , cu o iesire larga la Marea Caspica ( cel mai mare lac din lume si posibil cel mai mare rezervor de petrol din lume ), cu rol geostrategic ( la Marea Caspica mai au iesire si Rusia ,Iranul , Turkmenistanul si Kazahstanul ) si mai ales economic , in ideea reducerii dependentei energetice a Europei de petrolul si gazul rusesc. Conflictele pe care le are Azerbaidjanul se leaga bineinteles de Nagorno- Karabah ( vezi Armenia ), iar recentele mariri ale cheltuielilor militare sunt legate si de programul de repatriere al azerilor din enclavele din Armenia .
n 1992-93 ciocnirile sporadice din jurul enclavei Nagorno-Karabah se transform ntr-un rzboi nedeclarat armeano-azer care nu a putut fi oprit de medierile Rusiei, Iranului, ale CSCE i ONU. ncepnd cu luna mai 1992 detaamentele armene de auto-aprare, din ce n ce mai bine organizate au avut ini iativa n acest conflict deschis. Ele elibereaza teritoriul fostei enclave, stabilind o linie de contact cu Armenia propriu-zis i creeaza un cordon de securitate n jurul acestor teritorii prin ocuparea a nc 14% din teritoriul recunoscut anterior ca fiind al Azerbaidjanului (Karabahul de Cmpie). Teritoriile ocupate de militarii din Nagorno-Karabah cu sprijinul Armeniei totalizeaz n prezent 20% din teritoriul ini ial al fostei RSS Azerbaidjene.