Ucraina

Comănescu Bianca
• Ucraina este o țară în Europa Orientală.

• Are frontieră cu :
- Rusia - în nord-est
- Belarus - în nord
- Polonia, Slovacia și Ungaria - în vest
- România și Republica Moldova - la sud-vest
- Marea Neagră și Marea Azov - la sud

• Capitala Ucrainei este orașul Kiev. Suprafața Ucrainei fără Republica

Crimeea și orașul Sevastopol este de 576.683 kilometri pătrați iar numărul
locuitorilor de 46.044.000.

• Numele "Ucraina" provine din termenul ukraina din slava veche

răsăriteană, termen ce înseamnă "la margine", "teritoriu de graniță" sau "în
teren".

• Teritoriul și-a primit acest nume fiindcă în momentul invaziei tătare din
secolul al XIII-lea se afla în zona de frontieră a Rusiei medievale. A fost
cunoscută (mai ales în perioada țaristă) și sub numele de "Rusia Mică",
prin contrast cu "Rusia Mare", când principatul său medieval s-a separat
de restul Rusiei, în urma invaziei tătare.
Istorie
Preistorie și istorie antică

• Cele mai vechi așezări umane de pe teritoriul Ucrainei

datează din preajma anului 4500 î.Hr., perioada de
înflorire a culturii Cucuteni, din neolitic, într-o arie largă
ce acoperă părți din Ucraina de astăzi, precum și
întreaga regiune Nipru-Nistru. În timpul epocii fierului,
teritoriul a fost locuit de cimerieni, sciți și sarmați.[5]
Între 700 î.Hr. și 200 î.Hr. a făcut parte din Sciția. Mai
târziu, au fost fondate colonii grecești, romane și
bizantine, cum ar fi Tyras, Olbia și Hermonassa,
începând cu secolul al VI-lea î.Hr., pe malul nord-estic
al Mării Negre, și care au înflorit până în secolul al VI-
lea d.Hr.. În secolul al VII-lea, estul Ucrainei a făcut
parte din statul bulgarilor. La sfârșitul acelui secol,
majoritatea triburilor bulgare au migrat în diferite direcții,
iar teritoriul locuit de ele a căzut în mâinile hazarilor.
Geografia
• Cu o suprafață de 603.700 km² și cu o ieșire la mare în lungime de 2.782 km,
Ucraina este a patruzeci și patra țară din lume ca suprafață. Este a treia țară din
Europa ca suprafață, după Rusia europeană.

• La nord, Ucraina se învecinează cu Bielorusia și Rusia, aceasta din urmă fiindu-i

vecină și la est. La vest, Ucraina se învecinează cu Polonia, Slovacia și Ungaria. La
sud-vest, are granițe cu România pe Tisa în Maramureș, în Bucovina, și mai la sud
pe Dunăre și în Delta Dunării, pe Brațul Chilia; între aceste două porțiuni, vecina
Ucrainei este Moldova. Ucraina are, așadar, șapte vecini, dintre care patru în
Uniunea Europeană.

• Peisajul ucrainean este compus, mai ales, din câmpii fertile (sau stepe) și podișuri,
traversate de fluvii cum ar fi Niprul, Donețul, Nistrul și Bugul de Sud, care curg spre
sud, vărsându-se în Marea Neagră și în Marea Azov. Singurii munți din țară sunt
Munții Carpați, aflați în vest, cel mai înalt punct fiind vârful Hovârla la 2.061 m, și
Munții Crimeii în peninsula Crimeea, în sudul extrem, de-a lungul coastei.
• Ucraina are o climă temperat-continentală, cu influențe mediteraneene pe coasta din sudul
Crimeei.

• Precipitațiile sunt distribuite disproporționat, fiind mai abundente în vest și nord și mai
sărace în est și sud-est. Vestul Ucrainei primește aproximativ 1.200 mm de precipitații anual,
în timp ce Crimeea primește aproximativ 400 mm anual. Iernile sunt mai blânde la țărmul
Mării Negre, dar mai reci în interiorul continentului. Temperaturile medii anuale sunt în
intervalul 5,5–7 °C în nord, și 11–13 °C în sud.

• Regiunile istorice sunt de la vest spre est : Volînia, Galiția, Rutenia, Podolia Bucovina de
nord, părți din Basarabia, Herța, Bugeacul, Edisanul, Taurida, Crimeea, Zaporojia și Meotida
(aceasta din urmă denumită de sovietici : Donbass).
Economia
• În perioada sovietică, economia
ucraineană era a doua ca mărime
din URSS, reprezentând o
importantă componentă industrială
și agricolă a economiei planificate
a uniunii.
• În urma prăbușirii sistemului
sovietic, țara a trecut de la
economia planificată la o
economie de piață. Tranziția a fost
dificilă pentru majoritatea
populației, care a căzut în sărăcie.
• Economia Ucrainei a scăzut
puternic în anii de după prăbușirea
URSS.
• Viața de zi cu zi a ucraineanului de
rând era grea. Un număr
semnificativ de cetățeni din
regiunile rurale ale țării au
supraviețuit doar hrănindu-se cu
ceea ce cultivau pe pământurile
lor, lucrând în câte două locuri de
muncă și obținând bunurile de
strictă necesitate prin schimburi în
natură.
• În 1991 guvernul a liberalizat
majoritatea prețurilor pentru a
combate penuria, dar nu a reușit
să rezolve problema.
• În același timp, guvernul a
continuat să subvenționeze
sectoarele de stat din industrie și
agricultură prin emisii monetare
fără acoperire.
• Politica monetară lejeră de la
începutul anilor 1990 a dus inflația
la nivele foarte mari.
• Ucraina deține recordul mondial de
inflație pe un an calendaristic,
pentru inflația din 1993. Cei care
trăiau pe baza unui venit fix au
suferit cel mai mult.
• Prețurile s-au stabilizat doar după
introducerea noii monede, grivna,
în 1996.
Cultura
• Obiceiurile ucrainene sunt puternic influențate de creștinism, religia cu cei mai
mulți practicanți în țară.
• Rolurile sexelor tind să fie și ele repartizate în manieră tradițională, bunicii
jucând un rol mai mare în educația copiilor decât în țările occidentale.
• Cultura ucraineană a fost influențată și de vecinii de la vest și de la est ai țării,
fapt ce se reflectă în artele plastice, arhitectură și muzică.
• Epoca comunistă a avut un efect puternic asupra artelor. În 1932, Stalin a
impus realismul socialist ca politică de stat în Uniunea Sovietică, promulgând
decretul "pentru reconstrucția organizațiilor artistice și literare".
• Această manieră controlată de stat a inhibat în mare măsură creațiile originale.
În timpul anii 1980, a fost introdusă politica glasnost (deschiderea) și artiștii
sovietici au fost mai liberi să se exprime.
• Tradiția vopsirii ouălor de Paști, cunoscute sub numele
de pîsankî, datează de multă vreme în Ucraina.
• Pe ouă se desenează cu ceară pentru a se realiza
formele; apoi, se aplică vopseaua pentru a le colora,
aceasta neacoperind părțile trasate cu ceară.
• După ce se vopsește oul, se înlătură ceara, lăsând doar
formele colorate. Această tradiție este mai veche de o
mie de ani, dinaintea apariției creștinismului în Ucraina.

• Bucătăria tradițională ucraineană se bazează pe carne

de pui, porc, vită, pește și ciuperci.
• De asemenea, ucrainenii mănâncă mulți cartofi, cereale
și legume proaspete și murate.
• Printre mâncărurile tradiționale ucrainene se numără
varenîkî (găluște fierte cu ciuperci, cartofi, varză,
brânză sau cireșe), borș și holubțî (un fel de sarmale
umplute cu orez, morcovi și carne).
• Printre specialitățile ucrainene se numără și puiul Kiev
și prăjitura Kiev.
• Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul,
sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul și
cafeaua, precum și berea, vinul și horilka.
Limbile vorbite
• Conform Constituției, limba oficială a Ucrainei este limba ucraineană.
Rusa, limba oficială de facto a Uniunii Sovietice, este vorbită de mulți
ucraineni, mai ales în regiunile estice și sudice.
• Conform recensământului din 2001, 67.5% din populație a declarat
ucraineana ca limbă maternă și 29.6% au declarat rusa.
• Majoritatea vorbitorilor nativi de ucraineană cunosc rusa ca a doua
limbă.
• Conform Constituției Republicii Autonome Crimeea, ucraineana este
singura limbă oficială a republicii.
• Totuși, constituția republicii recunoaște limba rusă ca limbă a
majorității populației și îi garantează utilizarea "în toate sferele vieții
publice".
• Similar, tătarei crimeene (limba unei minorități de 12% din populația
republicii) îi este garantată protecția specială a statului, ca și "limbile
celorlalte naționalități".
• Vorbitorii de rusă constituie o majoritate importantă a populației
Crimeei (77%), vorbitorii de ucraineană constituind doar 10,1%, iar cei
ai tătarei crimeene 11,4%.
• Dar, în viața de zi cu zi, majoritatea ucrainenilor și tătarilor din
Crimeea folosesc și ei rusa.
Demografie
• Conform recensământului din 2001,
ucrainenii compun 77,8% din populația
țării.
• Alte grupuri etnice semnificative sunt rușii
(17,3%), românii (0,85%), belarușii (0,6%),
tătarii crimeeni (0,5%), bulgarii (0,4%),
maghiarii (0,3%), polonezii (0,3%), evreii
(0,2%), armenii (0,2%), grecii (0,2%).
• Ucraina se consideră a fi într-o criză
demografică, datorită mortalității ridicate și
a natalității scăzute.
• Natalitatea în Ucraina este de 9,55 nașteri
la mia de locuitori anual, iar mortalitatea
este de 15,93 decese la mia de locuitori
anual.
• Un factor care contribuie la mortalitatea
ridicată sunt cauze ca fumatul și intoxicația
cu alcool în rândul populației masculine la
vârste anterioare pensionării.
• În 2007, populația țării a scăzut cu o viteză
care o plasează pe locul patru în lume.

• Regiunile industrializate din est și sud-est

sunt cele mai populate, și aproximativ
67,2% din populație trăiește în mediul
urban.
Catastrofe nucleare
• Centrala nucleară
de la Cernobîl este o
centrală nucleară
defectă, localizată în
apropierea orașului
părăsit Prîpeat, la
14,5 km de Cernobîl,
la 16 km de granița
cu Belarus și la 110
km de capitala
Ucrainei, Kiev.
• Aceasta ocupă o
mare parte din zona
de excludere
Cernobîl.
Sfârșit