Relieful Ucrainei

Ucraina (în ucraineană Україна, transliterat: Ukraiina, AFI /Ukra'jina) este o țară în
Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în nord, Polonia, Slovacia
și Ungaria - în vest, România și Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagră și Marea
Azov - la sud. Capitala Ucrainei este orașul Kiev. Suprafața Ucrainei fără Republica
Crimeea și orașul Sevastopol este de 576.683 kilometri pătrați iar numărul locuitorilor de
46.044.000.

În timpul Evului Mediu, zona a fost centrul cheie al culturii slavilor estici, puternicul stat
Rusia Kieveană formând baza identității ucrainene. În urma fragmentării acesteia din
secolul 13, teritoriul a fost disputat, condus și împărțit de o varietate de puteri, precum
Uniunea statală polono-lituaniană, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman și Rusia. O
republică cazacă s-a ridicat și a prosperat în timpul secolelor 17 și 18, dar teritoriul ei a
fost împărțit între Polonia și Imperiul Rus. După Al Doilea Război Mondial, partea
occidentală a Ucrainei a devenit parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene și
întreaga țară a devenit parte a Uniunii Sovietice ca entitate statală unică. În 1991, Ucraina
a obținut independența de la Uniunea Sovietică ca urmare a destrămării sale la sfârșitul
Războiului Rece.
Cu o suprafață de 603.700 km² și cu o ieșire la mare în lungime de 2.782 km, Ucraina este a
patruzeci și patra țară din lume ca suprafață. Este a treia țară din Europa ca suprafață,
după Rusia europeană.[6]

La nord, Ucraina se învecinează cu Bielorusia și Rusia, aceasta din urmă fiindu-i vecină și
la est. La vest, Ucraina se învecinează cu Polonia, Slovacia și Ungaria. La sud-vest, are
granițe cu România pe Tisa în Maramureș, în Bucovina, și mai la sud pe Dunăre și în Delta
Dunării, pe Brațul Chilia; între aceste două porțiuni, vecina Ucrainei este Moldova.
Ucraina are, așadar, șapte vecini, dintre care patru în Uniunea Europeană.

Peisajul ucrainean este compus, mai ales, din câmpii fertile (sau stepe) și podișuri,
traversate de fluvii cum ar fi Niprul, Donețul, Nistrul și Bugul de Sud, care curg spre sud,
vărsându-se în Marea Neagră și în Marea Azov. Singurii munți din țară sunt Munții
Carpați, aflați în vest, cel mai înalt punct fiind vârful Hovârla la 2.061 m, și Munții Crimeii
în peninsula Crimeea, în sudul extrem, de-a lungul coastei.[60]

Ucraina are o climă temperat-continentală, cu influențe mediteraneene pe coasta din sudul

Crimeei. Precipitațiile sunt distribuite disproporționat, fiind mai abundente în vest și nord
și mai sărace în est și sud-est. Vestul Ucrainei primește aproximativ 1.200 mm de
precipitații anual, în timp ce Crimeea primește aproximativ 400 mm anual. Iernile sunt
mai blânde la țărmul Mării Negre, dar mai reci în interiorul continentului. Temperaturile
medii anuale sunt în intervalul 5,5–7 °C în nord, și 11–13 °C în sud[61].
Regiunile istorice sunt de la vest spre est : Volînia, Galiția, Rutenia, Podolia Bucovina de
nord, părți din Basarabia, Herța, Bugeacul, Edisanul, Taurida, Crimeea, Zaporojia și
Meotida (aceasta din urmă denumită de sovietici : Donbass).