Sunteți pe pagina 1din 4

UCRAINA

Ucraina este o țară în Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în nord, Polonia,
Slovacia și Ungaria - în vest, România și Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagră și Marea
Azov - la sud. Capitala Ucrainei este orașul Kiev.

Geografia
Cu o suprafață de 603.700 km² și cu o ieșire la mare în lungime de 2.782 km, Ucraina este a patruzeci
și patra țară din lume ca suprafață. Este a doua țară din Europa ca suprafață, după Rusia europeană.[3]

Peisajul ucrainean este compus mai ales din câmpii fertile (sau stepe) și platouri, traversate de râuri
cum ar fi Niprul, Donețul, Nistrul și Bugul de Sud, care curg spre sud, vărsându-se în Marea Neagră și
în Marea Azov. La sud-vest, Delta Dunării formează granița cu România. Singurii munți din țară sunt
Munții Carpați, aflați în vest, cel mai înalt punct fiind vârful Hovârla la 2.061 m, și Munții Crimeii în
peninsula Crimeea, în sudul extrem, de-a lungul coastei.[57]

Ucraina are o climă temperat-continentală, cu influențe mediteraneene pe coasta din sudul Crimeei.
Precipitațiile sunt distribuite disproporționat, fiind mai abundente în vest și nord și mai sărace în est
și sud-est. Vestul Ucrainiei primește aproximativ 1.200 mm de precipitații anual, în timp ce Crimeea
primește aproximativ 400 mm anual. Iernile sunt mai blânde la țărmul Mării Negre, dar mai reci în
interiorul continentului. Temperaturile medii anuale sunt în intervalul 5,5–7 °C în nord, și 11–13 °C în
sud.

Ucraina este subdivizată în 24 de regiuni (oblasti, singular - oblast adica raioane ), 1 republică
autonomă (avtomna respublica) în Crimeea, două municipii (mista, singular - misto) cu statut de
regiune și 494 de raioane.

Economia
În perioada sovietică, economia ucraineană era a doua ca mărime din URSS, reprezentând o importantă
componentă industrială și agricolă a economiei planificate a uniunii.[3] În urma prăbușirii sistemului
sovietic, țara a trecut de la economia planificată la o economie de piață. Tranziția a fost dificilă pentru
majoritatea populației, care a căzut în sărăcie. Economia Ucrainei a scăzut puternic în anii de după
prăbușirea URSS. Viața de zi cu zi a ucraineanului de rând era grea. Un număr semnificativ de
cetățeni din regiunile rurale ale țării au supraviețuit doar hrănindu-se cu ceea ce cultivau pe
pământurile lor, lucrând în câte două locuri de muncă și obținând bunurile de strictă necesitate prin
schimburi în natură.[69]

În 1991, guvernul a liberalizat majoritatea prețurilor pentru a combate penuria, dar nu a reușit să
rezolve problema. În același timp, guvernul a continuat să subvenționeze sectoarele de stat din
industrie și agricultură prin emisii monetare fără acoperire. Politica monetară lejeră de la începutul
anilor 1990 a dus inflația la nivele foarte mari. Ucraina deține recordul mondial de inflație pe un an
calendaristic, pentru inflația din 1993.[70] Cei care trăiau pe baza unui venit fix au suferit cel mai mult.
[16]
Prețurile s-au stabilizat doar după introducerea noii monede, grivna, în 1996.

Industria auto
Numărul total de mașini înmariculate în Ucraina depășește 6 milioane de unități[81][82]. În anul 2008,
vânzările de mașini noi au fost de 623.000 de unități, în creștere cu aproape 15% față de anul 2007[81].
În Ucraina activează patru producători auto[81]. Cel mai important este Zaporozhye (ZAZ), care
produce autovehicule low-cost[81]. Uzina a încheiat un parteneriat cu General Motors și produce mașini
sub brandurile Opel, Chevrolet și Daewoo

Cultura
Obiceiurile ucrainene sunt puternic influențate de creștinism, religia cu cei mai mulți practicanți în
țară.[83] Rolurile sexelor tind să fie și ele repartizate în manieră tradițională, bunicii jucând un rol mai
mare în educația copiilor decât în țările occidentale.[84] Cultura ucraineană a fost influențată și de
vecinii de la vest și de la est ai țării, fapt ce se reflectă în artele plastice, arhitectură și muzică.

Epoca comunistă a avut un efect puternic asupra artelor.[85] În 1932, Stalin a făcut realismul socialist
politică de stat în Uniunea Sovietică, promulgând decretul "pentru reconstrucția organizațiilor artistice
și literare". Această manieră controlată de stat a inhibat în mare măsură creațiile originale. În timpul
anii 1980, a fost introdusă politica glasnost (deschiderea) și artiștii sovietici au fost mai liberi să se
exprime.[86]

Tradiția vopsirii ouălor de Paști, cunoscute sub numele de pîsankî, datează de multă vreme în Ucraina.
Pe ouă se desenează cu ceară pentru a se realiza formele; apoi, se aplică vopseaua pentru a le colora,
aceasta neacoperind părțile trasate cu ceară. După ce se vopsește oul, se înlătură ceara, lăsând doar
formele colorate. Această tradiție este mai veche de o mie de ani, dinaintea apariției creștinismului în
Ucraina.[87]

Bucătăria tradițională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, pește și ciuperci. De
asemenea, ucrainenii mănâncă mulți cartofi, cereale și legume proaspete și murate. Printre
mâncărurile tradiționale ucrainene se numără varenîkî (găluște fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză
sau cireșe), borș și holubțî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi și carne). Printre specialitățile
ucrainene se numără și puiul Kiev și prăjitura Kiev. Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul,
sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul și cafeaua, precum și berea, vinul și horilka

Limbile vorbite

Conform Constituției, limba oficială a Ucrainei este limba ucraineană. Rusa, limba oficială de facto a
Uniunii Sovietice, este vorbită de mulți ucraineni, mai ales în regiunile estice și sudice. Conform
recensământului din 2001, 67.5% din populație a declarat ucraineana ca limbă maternă și 29.6% au
declarat rusa.[89] Majoritatea vorbitorilor nativi de ucraineană cunosc rusa ca a doua limbă.

Demografie
Conform recensământului din 2001, ucrainenii compun 77,8% din populația țării. Alte grupuri etnice
semnificative sunt rușii (17,3%), românii (0,8%), belarușii (0,6%), tătarii crimeeni (0,5%), bulgarii
(0,4%), maghiarii (0,3%), polonezii (0,3%), evreii (0,2%), armenii (0,2%), grecii (0,2%).[102]

Ucraina se consideră a fi într-o criză demografică, datorită mortalității ridicate și a natalității scăzute.
Natalitatea în Ucraina este de 9,55 nașteri la mia de locuitori anual, iar mortalitatea este de 15,93
decese la mia de locuitori anual. Un factor care contribuie la mortalitatea ridicată sunt cauze ca fumatul
și intoxicația cu alcool în rândul populației masculine la vârste anterioare pensionării. [103] În 2007,
populația țării a scăzut cu o viteză care o plasează pe locul patru în lume.[104]

Regiunile industrializate din est și sud-est sunt cele mai populate, și aproximativ 67,2% din populație
trăiește în mediul urban.[105]

Pentru a ameliora aceste statistici, guvernul a crescut alocația pentru copii de 17 ori în 2005, oferind o
plată de 8175 de grivne, și alocații lunare de 154 grivne pentru fiecare copil.[106][107] Tendința
demografică arată semne de îmbunătățire, natalitatea fiind în creștere din 2001.[108] În primele nouă
luni din 2007, în unele provincii s-a înregistrat o creștere demografică în cinci regiuni ale țării (din
24), iar scăderea demografică arăta semne de stabilizare la nivel național. Cele mai mari rate ale
natalității s-au înregistrat în regiunile din vest.[109]

În primii cinci ani de independență ai Ucrainei, au avut loc migrații semnificative ale populației. Peste
un milion de oameni s-au mutat în Ucraina în anii 1991-1992, mai ales din celelalte foste republici
sovietice. În total, între 1991 și 2004, 2,2 milioane de persoane au imigrat în Ucraina (printre aceștia,
2 milioane au venit din alte foste state sovietice), și 2,5 milioane au emigrat din Ucraina (printre
acestea, 1,9 milioane s-au mutat în alte foste republici sovietice). [110] În prezent, imigranții constituie
aproximativ 14,7% din totalul populației, sau 6,9 milioane de oameni.

Religia
Religia dominantă în Ucraina este creștinismul ortodox, care este împărțită în trei instituții principale:
Biserica Ortodoxă Ucraineană autonomă aflată sub administrarea Patriarhului de la Moscova, Biserica
Ortodoxă Ucraineană - Patriarhia de la Kiev, și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală.[83]

Pe locul doi ca număr de credincioși este creștinismul greco-catolic, care practică aceleași tradiții
spirituale și liturgice ca și ortodoxia, dar fiind în comuniune cu Vaticanul și recunoscând primatul
papei ca lider al Bisericii

Infrastructura
Mare parte din sistemul rutier ucrainean datează din perioada sovietică, și este rămas în urmă.
Guvernul ucrainean s-a angajat să construiască 4.500 km de autostrăzi până în 2012.[120] În total,
drumurile asfaltate din Ucraina reprezintă 164.732 km de drumuri.[3] Transportul feroviar din Ucraina
are rolul de a face legătura între principalele zone urbane, porturi și centre industriale și țările vecine.
Cea mai mare concentrație de căi ferate se află în regiunea Donbas. Deși volumul de marfă
transportată pe calea ferată a scăzut cu 7,4% în 1995 comparativ cu 1994, Ucraina este încă una din
țările care se bazează puternic pe transportul feroviar.[121] Lungimea totală a căilor ferate din Ucraina
este de 22.473 km, din care 9.250 km sunt electrificați.[3]
Ucraina este unul din cei mai mari consumatori europeni de energie, consumând de două ori mai multă
energie decât Germania, pe unitatea de PIB.[122] O mare parte din energia folosită de Ucraina provine
din surse nucleare, țara primind mare parte din combustibilul său nuclear din Rusia. Restul de petrol și
gaze naturale este importat tot din fosta Uniune Sovietică. Ucraina este puternic dependentă de energia
nucleară. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, centrala termonucleară Zaporijia, se află în
Ucraina. În 2006, guvernul planifica să construiască 11 noi reactoare nucleare până în anul 2030,
aproape dublând efectiv cantitatea de energie produsă în prezent.[123] Sectorul energetic ucrainean este
al doisprezecelea din lume în termeni de putere instalată, cu 54 GW.[122] Energia regenerabilă joacă un
rol foarte modest în ce privește producția de energie electrică, în 2005 producția energetică fiind
asigurată din următoarele surse: nucleară (47%), termică (45%), hidrocentrale și altele (8%).