

Început


Etimologie


Istorie
Toggle Istorie subsection

Geografia


Politică și organizare
Toggle Politică și organizare subsection

Împărțire administrativă


Economia
Toggle Economia subsection

Cultura
Toggle Cultura subsection

Demografie


Religia


 Educația


Infrastructura


Catastrofe nucleare


Referințe


Bibliografie


Legături externe

Ucraina
291 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric

stat în Europa de est

Ucraina
Україна (ucraineană)
 Drapelul Ucrainei Stema Ucrainei[*]

Imn: Ще не вмерла України ні слава, ні воля!

Imnul național: Încă nu au pierit nici gloria, nici libertatea

Ucrainei!

(teritoriu disputat în verde deschis)

Geografie

Suprafață  

 - totală 603,634 km² (locul 46)

Apă (%) 6%

Cel mai înalt

Hovârla (2.061 m) 
punct

Cel mai jos

Limanul Kuialnik[*] (−5 m) 
punct

Cel mai mare

Kiev
oraș

Vecini Belarus
Polonia
Slovacia
Ungaria
România
Republica Moldova
Rusia
Uniunea Europeană 

Fus orar Ora Europei de Est (UTC+2)

Ora de vară Ora Europei de Est (UTC+3)

 Populație

Populație  

 - Recensământ 
48.457.000
2001

Densitate 74,2 loc/km²

 - Estimare 12.20 ▼42.603.854 (date exclud RA Crimeea și

16[1] orașul Sevastopol) (locul 32)

Limbi oficiale limba ucraineană

Etnonim (masc.) ucrainean, (fem.) ucraineancă, (pl.) 
ucraineni

Guvernare

Sistem politic republică semi-prezidențială

Președinte Volodîmîr Zelenski 

Prim-ministru Denîs Șmîhal 

Legislativ Rada Supremă a Ucrainei

Religie oficială
 87.3% Creștinism
 11.0% Fără religie
 0.8% Altele
 0.9% Fără răspuns
Capitala Kiev

Istorie

Rusia Kieveană 882

Cnezatul Galiției-
1199
Volînia
Hetmanatul 1649
Căzăcesc
Republica
Națională 1917
Ucraineană
Declarația de
30 iunie 1941
independență
Independența
24 august 1991
față de URSS
Economie

PIB (PPC) 2021
  - Total ▲ $584 miliarde[2] (locul 48)
 - Pe cap de
locuitor ▲ $14.150[2] (locul 108)

PIB (nominal) 2021

 - Total ▲ $181 miliarde[2] (locul 56)

 - Pe cap de
locuitor ▲ $4,380[2]

Gini (2010) 25.6 (scăzut)

IDU (2019) 0.779 (ridicat) (locul 78)

Monedă Grivnă ( UAH )
Coduri și identificatori

Cod CIO UKR 
Cod mobil 255 

Prefix telefonic 380

ISO 3166-2 UA

Domeniu .ua
Internet

Prezență online

site web oficial

pagină Facebook
cont Twitter
Instagram
hasthtag
Modifică date / text 

Ucraina (în ucraineană Україна, transliterat: Ukraiina, AFI /Ukra'jina) este o țară

în Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în
nord, Polonia, Slovacia și Ungaria - în vest, România și Republica Moldova - la sud-
vest, Marea Neagră și Marea Azov - la sud. Capitala Ucrainei este orașul Kiev.
Suprafața Ucrainei fără Republica Crimeea și orașul Sevastopol este de 576.683
kilometri pătrați iar numărul locuitorilor de 46.044.000.

În timpul Evului Mediu, zona a fost centrul cheie al culturii slavilor estici, puternicul

stat Rusia Kieveană formând baza identității ucrainene. În urma fragmentării acesteia
din secolul 13, teritoriul a fost disputat, condus și împărțit de o varietate de puteri,
precum Uniunea statală polono-lituaniană, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman și Rusia.
O republică cazacă s-a ridicat și a prosperat în timpul secolelor 17 și 18, dar teritoriul ei
a fost împărțit între Polonia și Imperiul Rus. După Al Doilea Război Mondial, partea
occidentală a Ucrainei a devenit parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene și
întreaga țară a devenit parte a Uniunii Sovietice ca entitate statală unică. În 1991,
Ucraina a obținut independența de la Uniunea Sovietică ca urmare a destrămării sale la
sfârșitul Războiului Rece.

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Numele "Ucraina" provine din termenul ukraina din slava veche răsăriteană, termen ce
înseamnă "la margine", "teritoriu de graniță" sau "în teren". Este derivat din u ("lângă")
și substantivul slav krai ("regat, ținut").[4] Teritoriul și-a primit acest nume fiindcă în
momentul invaziei tătare din secolul al XIII-lea se afla în zona de frontieră a Rusiei
medievale.[4] A fost cunoscută (mai ales în perioada țaristă) și sub numele de "Rusia
Mică", prin contrast cu "Rusia Mare", când principatul său medieval s-a separat de
restul Rusiei, în urma invaziei tătare.[4] În limba ucraineană kraina înseamnă "țară".

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Ucrainei.

Preistorie și istorie antică[modificare | modificare sursă]

Cele mai vechi așezări umane de pe teritoriul Ucrainei datează din preajma anului
4500 î.Hr., perioada de înflorire a culturii Cucuteni, din neolitic, într-o arie largă ce
acoperă părți din Ucraina de astăzi, precum și întreaga regiune Nipru-Nistru. În
timpul epocii fierului, teritoriul a fost locuit de cimerieni, sciți și sarmați.[5] Între 700 î.Hr.
și 200 î.Hr. a făcut parte din Sciția. Mai târziu, au fost fondate
colonii grecești, romane și bizantine, cum ar fi Tyras, Olbia și Hermonassa, începând cu
secolul al VI-lea î.Hr., pe malul nord-estic al Mării Negre, și care au înflorit până în
secolul al VI-lea d.Hr.. În secolul al VII-lea, estul Ucrainei a făcut parte din statul
bulgarilor. La sfârșitul acelui secol, majoritatea triburilor bulgare au migrat în diferite
direcții, iar teritoriul locuit de ele a căzut în mâinile hazarilor.

Epoca de Aur a Kievului[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Rusia Kieveană.
Hartă a Rusiei Kievene în secolul al XI-lea. În timpul Epocii de Aur a Kievului, teritoriul Rusiei Kievene ocupa
mare parte din Ucraina de astăzi, precum și vestul Rusiei, Belarusului și estul Poloniei.

În secolul al IX-lea, mare parte din Ucraina de astăzi era populată de ruși, care
formaseră statul numit astăzi Rusia Kieveană. În secolele al X-lea și al XI-lea, acest stat
a devenit cel mai mare și mai puternic din Europa. [6] În secolele care au urmat, acesta a
pus bazele identității naționale a ucrainenilor, precum și ale identităților altor popoare
slave răsăritene.[7] Kiev, capitala Ucrainei moderne, a devenit cel mai important oraș al
Rusiei. Conform Cronicii lui Nestor, elita rusă era constituită, inițial,
din varegii din Scandinavia. Varegii au fost, ulterior, asimilați de populația slavă locală și
au devenit parte din prima dinastie rusă, dinastia Rurik.[7] Rusia Kieveană era compusă
din câteva cnezate (principate) guvernate de cnejii înrudiți din dinastia Rurik. Cnezatul
Kievului, cel mai prestigios și influent din toate principatele, a devenit subiectul
rivalităților între rurikizi, fiind premiul cel mai de preț în lupta lor pentru putere.

Epoca de Aur a Rusiei Kievene a început cu domnia lui Vladimir cel

Mare (Volodîmîr, 980–1014), care a îndreptat Rusia spre creștinismul bizantin. În timpul
domniei fiului acestuia, Iaroslav cel Înțelept (1019–1054), Rusia Kieveană a atins
apogeul dezvoltării culturale și al forței militare.[7] Aceasta a fost urmată de
fragmentarea progresivă a statului, importanța puterilor regionale crescând din nou.
După o ultimă revigorare, în timpul domniilor lui Vladimir Monomah (1113–1125) și a
fiului său Mstislav (1125–1132), Rusia Kieveană s-a divizat în principate separate.
Invazia mongolă din secolul al XIII-lea a devastat Rusia Kieveană, Kievul fiind complet
distrus în 1240.[8] Pe teritoriul Ucrainei de azi, Rusia Kieveană a fost urmată de
principatele Halici și Volînia, care au fost unite, ulterior, sub numele de Halici-Volînia.