FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializarea MANAGEMENT

PROIECT
MANAGEMENT INTERNAȚIONAL

BELARUS
 CUPRINS

CAPITOLUL I: Introducere
1.1 Istoric
1.2 Aşezare geografică
1.3 Demografie
1.4 Vecini

CAPITOLUL II: Impactul culturii asupra managementului internaţional

2.1 Religia
2.2 Literatura
2.3 Muzica
2.4 Portul

CAPITOLUL III: Comunicarea în managementul internaţional

3.1 Situația economică a Belarusului
3.2 Productia
3.3 Comunicarea managerială

CAPITOLUL IV: Riscurile în afacerile internaţionale

4.1. Relief
4.2 Clima
4.3 Influențe asupra riscului de țară

CAPITOLUL V: Negocierea internațională

5.1 Relații externe
5.2 Analiza comparativă între Belarus și România
5.2.1. Dimensiunea lui HOFSEDE
5.2.2 Dimensiunea lui Edward T. Hall

CAPITOLUL VI: Managementul resurselor umane

 1|Page
CAPITOLUL I: INTRODUCERE

Republica Belarus

Drapelul Belarusului Stema Belarusului

Președinte Aleksandr Lukașenko

Forma de guvernamant republică prezidenţială
Suprafata 207.595 km²
Populatia 11.196.394 locuitori
Densitatea populației 49 locuri/km2
Limbi oficiale bielorusă, rusă
Religie ortodoxism (65%), catolicism (15%)
Capitala Minsk
Moneda rubla bielorusă
Ziua independenţei 25 august 1991
Ziua naţională 27 iulie
Fus orar UTC +2/+3
Domeniu Internet .by
Prefix telefonic +375

1.1. Istoric

Teritoriile Belarusului modern au fost ocupate de triburile slave începând cu secolul VI.
În secolele IX şi X au apărut câteva principalităţi, cele mai importante fiind centrate în jurul
Polatsk. De-a lungul dinastiilor, acestea au ajuns să facă parte din Kievan Rus şi au fost
convertite la creştinismul ortodox.

După dezintegrarea Kievan Rus în secolul XIII, tărâmurile Belorusiei au fost încorporate
Marelui Ducat al Lituaniei. La început, belorusii au exercitat o mare influenţă asupra
lituanienilor păgâni, însă după uniunea dinastiei Lituaniei cu cea a Poloniei în 1386, opoziţia
belorusilor ortodoxi a slăbit. Episcopii Belarusului au acceptat uniunea cu Roma în 1596.
Majoritatea populaţiei a aderat la Ritul Estic, însă majoritatea nobilimii a adoptat catolicismul
latin, împreună cu limba şi cultura poloneză.
 În timpul Împărţirilor Poloniei (1772, 1793 şi 1795) Belarus a fost anexat Imperiului Rus.
În secolul XIX, ruşii şi polonezii se aflau în competiţie pentru loialitatea maselor din Belarus.
Abia la sfârşitul secolului XIX, după răscoală ţăranilor condusă de Kastus Kalinouski în 1863, a
început naşterea identităţii naţionale beloruse. Acest fapt a stimulat literatură, reprezentată de
poeţii Yakub Kolas şi Yanka Kupala.

În martie 1918 s-a proclamat independenta Belarusului, după căderea imperiului rus.
După războiul Sovieto-Polonez din 1920, vestul Belarusului a fost ocupat de Polonia, iar
regiunile din est au fost încorporate RSS-ului Belorus, care făcea parte din Uniunea Sovietică. În
1939, la începutul celui de-al doilea război mondial, au fost anexate URSS-ului şi teritoriile de
vest. Că scena principală de lupte, Belarus a suferit mari pierderi, pierzând aproximativ un sfert
din populaţie. Reconstrucţia postbelică a fost urmată de o creştere economică şi o industrializare
rapidă.

Reformele începute de liderul sovietic1 Mihail Gorbachev la mijlocul anilor 80 a stimulat

renaşterea naţională, inclusiv formarea unei mişcări populare numită Adradzhenne, în 1989.
Revoltele în rândul muncitorilor au dus la criză economică ce a grăbit sfârşitul URSS. Când
fostele republici sovietice au format Comunitatea Statelor Independente în 1991, Minsk a devenit
capitală.

1.2. Aşezare geografică

Republica Belarus se afla în centrul Europei2, la cumpăna apelor Mării Baltice şi Marii
Negre.
Având numele istoric Rutenia Alba, numele Belarus a fost adoptat când ţara a devenit
independentă de URSS. Liderii ţării independente au menţinut legăturile cu Moscova, ceea ce a
dus la o izolare internaţională a Belarusului. Astăzi majoritatea industriilor au rămas în
conducerea statului, iar investiţiile străine sunt limitate la un mediu de afaceri neprielnic.

În ciuda acestor fapte, Republica Belarus nu îşi merită reputaţia de ţară de tranzit între
Rusia şi Europa. Industria turismului s-a orientat spre agro turism, datorită atuurilor naturale -
câmpii largi, sate pitoreşti, castele şi mănăstiri antice, păduri dese şi sute de lacuri ce îi aşteaptă
pe iubitorii de natură, cultura şi sporturi.

1.SOVIÉTIC, -Ă, sovietici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din
populația fostei URSS sau era originară de acolo. 2. Adj.Care aparține fostei URSS sau
sovieticilor (1), privitor la fosta URSS ori la sovietici.
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Belarus
1.3. Demografie

Conform recensământului din 2009, populația este de 9.503.807. Etnicii belaruși

constituie 83,7% din totalul populației. Principalele minorități sunt: rușii (8,3%),
polonezii(3,1%), și ucrainenii (1,7%). Cele două limbi oficiale în Belarus sunt rusa și belarusa;
rusă este limba principală, utilizată de 72% din populație, în timp ce belarusa, a doua limbă
oficială, mai este folosită doar de 11,9%. Minoritățile vorbesc și poloneza, ucraineana și idiș.
Densitatea medie a populației Belarusului este de circa 50 de locuitori pe kilometru
pătrat; 70% din populație este concentrată în zone urbane. Minsk, capitala țării și cel mai mare
oraș, este locuit de 1.836.808 locuitori, în 2009. Gomel, cu 481.000 de locuitori, este al doilea
oraș și este reședința regiunii Homjel. Alte mari orașe sunt Moghilău (365.100),Vicebsk
(342.400), Hrodna (314.800) și Brest (298.300).
Ca și multe alte țări europene, Belarusul înregistrează scădere demografică și spor natural
negativ. În 2007, populația Belarusului a scăzut cu 0,41% și rata fertilității a fost de 1,22, mult
sub rata de înlocuire. Rata migrației nete este de +0,38 la 1.000 de locuitori, indicând că
Belarusul are parte de o imigrație puțin mai mare ca emigrația. În 2007, 69,7% din populația
Belarusului avea vârsta cuprinsă între 14 și 64 de ani; 16% avea sub 14 ani, iar 14,6% avea peste
65.
Populația este în proces de îmbătrânire: vârsta mediană este de 37 de ani, dar se
estimează că până în 2050 ar putea ajunge între 55 și 65 de ani. Raportul între bărbați și femei în
Belarus este de circa 0,88. Speranța medie de viață este de 68,7 ani (63 ani pentru bărbați și 74,9
ani pentru femei). Peste 99% din belaruși știu să citească și să scrie.

1.3. Vecini

Belarus este delimitat de Lituania, Letonia în nord, Rusia în nord si est, Ucraina în sud,
Polonia în vest.

Fig.1.1. Harta cu țările din imediata vecinătate a Belarusului

CAPITOLUL II: Impactul culturii asupra managementului internaţional

Fig.2.1. Francysk Skaryna, care a dezvoltat limba belarusă, unul dintre primii care a
tipărit texte scrise cu alfabetul chirilic.

2.1. Religia

Ortodoxismul este religia practicată de 80% din populație. Catolicismul este răspândit
mai ales în
vest, existând și diferite culte protestante (datând în special din timpul ocupației Suediei
protestante).
Alte minorități practică iudaismul și alte religii. Mulți Belaruși au trecut laBiserica
Ortodoxă Rusă după anexarea de către Rusia a zonelor belaruse din Uniunea Polono-Lituaniană.
Ca urmare, Biserica Ortodoxă Rusă este principala organizație religioasă ca număr de aderenți.
Minoritatea romano-catolică din Belarus, care constituie circa 15% din populație și este
concentrată în vestul țării, în special în zona orașului Hrodna, este formată atât din belaruși, cât și
din membrii minorităților poloneză și lituaniană.
Într-o declarație dată mass-media în ce privește legăturile între Belarusian și Vatican,
președintele Lukașenko a afirmat că ortodocșii și catolicii sunt „principalele două confesiuni din
țara noastră”. Circa un procent aparțin Bisericii Greco-Catolice Belaruse.
Belarusul a fost un principal centru al populației evreiești din Europa, 10% din populație fiind
evreiască înaintea celui de al Doilea Război Mondial.
Aceasta a fost redusă însă de război, înfometare, deportări, masacre și emigrări, astfel că
astăzi ea a rămas doar o mică minoritate, de mai puțin de 1%. Tătarii lipcani, în număr de peste
15.000, sunt musulmani. Conform articolului 16 al Constituției, Belarusul nu are religie oficială.
Deși același articol acordă libertatea religiilor, organizațiile religioase considerate dăunătoare
guvernului sau ordinii sociale pot fi interzise.
Fig.2.2. Catedrala Sfânta Sofia din Polack

2.2. Literatura

Literatura belarusă a început cu textele religioase din secolele al XI-lea–al XIII-lea, cum
ar fi poeziile din secolul al XII-lea ale lui Chiril din Turaŭ. Până în secolul al XVI-
lea, Francysk Skaryna din Poloțk a tradus Biblia în belarusă. Această traducere a fost
publicată la Praga și la Vilnius în anii 1517 și 1525, ea devenind prima carte tipărită în
Belarus și chiar în toată Europa de Est. Era modernă a literaturii belaruse a început la
sfârșitul secolului al XIX-lea; un scriitor proeminent a fost Janka Kupała. Mulți scriitori
belaruși ai vremii, cum ar fi Uładzimir Žyłka, Kazimir Svajak, Yakub Kolas, Źmitrok
Biadula și Maksim Haretski, au scris pentru Naša Niva, un ziar de limbă belarusă publicat la
Vilnius.

După ce Belarusul a fost incorporat în Uniunea Sovietică, guvernul sovietic a preluat

controlul asupra chestiunilor culturale ale republicii. La început, a fost urmată o politică de
„bielorusizare” în nou-formata (RSS Bielorusă). Această politică a fost inversată în anii
1930, iar majoritatea intelectualilor belaruși și a naționaliștilor au fost exilați sau uciși în
epurările staliniste. Libera dezvoltare a literaturii belaruse a avut loc doar în teritoriul deținut
de Polonia până la ocupația sovietică din 1939. Mai mulți poeți și scriitori au plecat în exil
după ocuparea nazistă a Belarusului și s-au întors abia în anii 1960. Ultima mare revigorare a
literaturii belaruse a avut loc în anii 1960, cu romanele publicate de Vasil Bykaŭ și Uładzimir
Karatkievič.
 Fig.2.3. Scriitorul Vincent Dunin-Marcinkievič.

2.3. Muzica

Fig.2.4. Stanisław Moniuszko

În secolul al XIX-lea, compozitorul polonez Stanisław Moniuszko a compus opere și

bucăți de muzică de cameră pe când locuia în Minsk. În timpul șederii sale, a colaborat cu poetul
belarus Vincent Dunin-Marcinkievič pentru a crea opera Sielanka (Țăranca). La sfârșitul
secolului al XIX-lea, marile orașe belaruse aveau propria operă și propria trupă de balet.
Baletul Privighetoarea de M. Kroshner a fost compus în perioada sovietică și a devenit primul
balet belarus reprezentat la Teatrul Național Academic de Balet Bolșoi din Minsk.
După al Doilea Război Mondial, muzica s-a concentrat pe greutățile îndurate de poporul
belarus și pe cei care au luptat pentru apărarea patriei. În această perioadă, A. Bogatîriov, autorul
operei În pădurea virgină Polesye, a servit drept „mentor” al compozitorilor belaruși. Teatrul
Național Academic de Balet, din Minsk, a primitPremiul Benois de la Dance în 1996, acordat
celei mai bune trupe de balet din lume.[164] Muzica rock a devenit recent din ce în ce mai
populară, deși guvernul a încercat să limiteze cantitatea de muzică străină difuzată la radio în
favoarea muzicii tradiționale. Din 2004, Belarusul trimite artiști la concursul muzical Eurovision.
 Fig.2.5. Teatrul regional din Gomel

Guvernul Belarusului sponsorizează festivaluri culturale anuale, cum ar fi Bazarul

Slavianski din Vicebsk, care scoate la rampă artiști, actori, scriitori și muzicieni belaruși. Mai
multe sărbători oficiale, cum ar fi Ziua Independenței, și Ziua Victoriei, atrag mari mulțimi și
adesea includ spectacole de artificii și parade militare, în special la Vicebsk și Minsk. Ministerul
Culturii finanțează evenimente ce promovează arta și cultura belarusă atât în țară, cât și peste
hotare.

2.4. Portul

Portul tradițional belarus datează din perioada Rusiei Kievene. Din cauza climei reci, hainele
au fost făcute în așa fel încât să rețină căldura și erau de regulă făcute din in sau lână. Ele erau
decorate cu modele ornamentale influențate din culturile popoarelor vecine: polonez, lituanian,
rus, ucrainean, leton, lituanian, și din cele ale altor țări europene. Fiecare regiune din Belarus are
modelele sale specifice. Un model ornamental frecvent întâlnit în costumele populare vechi
decorează astăzi drapelul Belarusului, adoptat într-undisputat referendum în 1995.3

Fig. 2.5 Portul traditional al Belarusului

3. http://jsonpedia.org/annotate/resource/html/ro:Belarus
 ALTE CURIOZITĂȚI

Festivalurile în Belarus

Guvernul belarus sponsorizează numeroase festivaluri culturale anuale: Slavianski Bazaar

in Vitebsk, Primăvara la Minsk, Întânirea de Teatru Slavonă, Festivalul Internaţional de Jazz,
Festivalul Naţional al Recoltei, Arta pentru copii şi tineri, Muzele din Niesvizh, Castelul Mir, şi
Festivalul Naţional de cântec şi poezie belorusă.

Multe sărbători de stat, cum ar fi Ziua Independenţei, sau Ziua Victoriei, ocazionează
numeroase spectacole, cum ar fi focuri de artificii sau parade militare. Cele mai multe festivaluri
au loc în Vitebsk sau Minsk.

Gastronomie

Bucătăria belarusă conţine în majoritate legume, carne şi produse de brutărie. Produsele

ce sunt considerate a fi marcă naţională conţin porc, cârnaţi, cartofi şi pâine. În mod tipic,
belaruşii consumă un mic dejun uşor, urmat de două mese copioase, cina fiind cea mai
consistentă masă a zilei. (ce părere aveți mmm..este ok nu?). Pâinea de grâu şi de secară sunt
ambele consumate în Belarus, predominând însă secara. La primirea unui oaspete, beloruşii
obişnuiesc să îl servească cu pâine şi sare.
Specialităţile naţionale ale Belarusului includ borşul cu sfecla şi smântână, file a al
Minsk şi cotlet Minsk. Încercaţi dracheny, un fel delicios din cartofi şi ciuperci şi draniky, servit
cu murături.
Băuturile frecvente în Belarus sunt vodka rusească şi kvass-ul, un fel de băutură obţinut
din pâine neagră sau făină de secară. Kvass-ul, combinat cu felii de legume, alcătuiesc un fel de
supă rece, numită okroshka. Băuturile tradiţionale sunt biterurile Beloveszhskaya, făcute din
peste 100 de plante diferite și care au o aromă interesantă.

Turismul

Orașele importante sunt: Gomel,Brest,Orcha,Moghilev,Vitebsk,Grodno. Capitala este Minsk.

 Capitala Minsk, situată la 340km nord-est de Varşovia şi 120km sud-est de Vilnius, a fost
menţionată pentru prima dată în 1067, dar în afară de câteva clădiri din secolul XVII, puţin a
supravieţuit din oraşul vechi. Oraşul a devenit o importanţă axă de comunicaţii şi a fost grav
avariat în timpul celui de-al doilea război mondial. Oraşul modern are un plan simetric, dispus
pe ambele maluri ale răului Svisloch. Acesta este locul potrivit pentru turiştii în căutare de
relicve ale epocii comuniste. Aici se păstrează încă cele mai multe statui şi alte obiecte
aparţinând regimului sovietic.
 Totodată, capitala oferă biserici, muzee şi chiar un mic oraş vechi. Dintre obiectivele
turistice cele mai importante: Catedrala Sfântului Duh, construită în 1642, iniţial servind ca
mănăstire călugărilor bernardini; Parcul Cheluskintsev, Grădina Botanică, Marele Muzeu al
Războiului Patriotic, expunând o parte a ororilor celui de-al doilea război mondial; Biserica Sf.
Simon şi Elena, numită biserica roşie, a fost construită de o familie nobiliară la începutul
secolului XX, Sinagoga.

 Vitebsk este un oraş plin de istorie şi mister. Adăposteşte o versiune mai mică a Muzeului
Celui de-al doilea Război Mondial din Minsk. Pe lângă acesta, se mai poate vizita Grădina
zoologică.Belarus are patru Situri de Patrimoniu Mondial, două dintre ele fiind împărţite cu
ţările vecine. Cele patru sunt: Complexul Castelului Mir; Castelul Niasvizh; Belovezhskaya
Pushcha (împărţită cu Polonia); Arcul Struve Geodetic (împărţit cu Estonia, Finlanda,
Letonia, Lituania, Norvegia, Moldova, Rusia, Suedia și Ucraina).

• Nu rataţi suburbia Troitskoye Predmestye. Acest loc vă poate oferi o incursiune în

vechiul oraş Minsk - case din secolul XIX, cu faţade colorate şi exemple excelente de
arhitectură barocă - Catedrala Sfântului Duh, Catedrala Sf Petru şi Pavel şi Catedrala
Maryinsky, ce a fost reconstruita după forma originală.

• Belarusul secolului XIII era nucleul marelui principat al Lituaniei, cu capitala la

Novogrudok. Aici se afla castelul din secolul XIV, Lida, în care s-a născut marele poet belarus
Adam Mitskevich.

• Domurile în formă de ceapă ale bisericilor ortodoxe ruseşti domina peisajul pe tot
parcursul ţării, însă în special la Logoysk, Krasnoe şi Molodechno.
Mai există și alte zone turistice demne de luat în seamă, au fost prezentate doar câteva dintre cele
mai importante.4

4. http://www.besttourism.ro/ghid--belarus.html
 CAPITOLUL III: Comunicarea în managementul internaţional

În cea mai mare parte a sa, negocierea și principiile elaborării deciziilor manageriale din
Belarus le reflectă pe cele din restul lumii dezvoltate dar, există cel puțin un sector în care
acestea diferă. În Belarus se pune foarte mare accent pe relațiile cu administraţia publică.

3.1. Situația economică a Belarusului

Economie naţională de dimensiuni mediu-mici are o puternică dependență economică,

comercială şi energetică de Rusia.
Economia a avut o evoluţie foarte diferită de a celorlalte state din estul Europei după
dezmembrarea URSS. S-a avut în vedere realizarea „economiei social orientate”- adică o formă
hibridă de economie în
care statul deţine un rol şi un control foarte puternic, direct şi indirect, al producţiei, pieţei şi
consumului.
În consecinţă, economia nu a fost restructurata şi continuă să fie dominată de industria grea, de
întreprinderi-gigant. Statul a alocat subvenţii masive industriei şi agriculturii.
Sectorul de stat contribuie cu peste 80% la formarea PIB. Întreprinderile de stat constituie peste
80%
din total întreprinderi. Au fost numeroase cazuri de re-nationalizări ale unor întreprinderi din
sectorul serviciilor (sector unde sunt cele mai multe întreprinderi private). Impozitul pe profit
este 55%.
Principalele sectoare de activitate ale companiilor din Republica Belarus sunt urmatoarele:
- producatori de anvelope;
- producatori de confectii si textile;
- producatori de baterii si acumulatori;
- producatori de fire si fibre;
- comercializarea de substante pentru tratarea apei;
- produse chimice;
- produse electronice, electromagnetice si electrocasnice.

Țara importă în principal din Rusia, inclusiv petrol. Printre cele mai importante produse agricole
se numără cartofii și produsele rezultate din creșterea vitelor, inclusiv carne și lapte. În 1994,
principalele produse de export ale Belarusului erau mașinile grele (în special tractoare), produse
agricole și energie.
Istoric, industria textilă și prelucrarea lemnului au constituit părți semnificative din industrie. La
destrămarea URSS în 1991, Belarusul era una dintre cele mai industrializate țări din lume, în
termeni de procentaj al producției industriale în PIB, și era cel mai bogat stat membru al CSI.
În 2006, cel mai mare partener comercial al Belarusului era Rusia, cu circa jumătate din
tranzacții, al doilea fiind Uniunea Europeană în ansamblul ei, cu circa o treime din volumul total
al tranzacțiilor.
3.2. Producția Belarus

Aproximativ jumatate din întreg teritoriul Republicii Belarus este ocupat de culturi agricole. Cea
mai mare parte a producţiei agricole se realizează de către marile întreprinderi colective şi de
stat. Pe lîngă acestea, în ţară se dezvoltă şi gospodării – ferme. În zootehnie cele mai dezvoltate
ramuri sunt: vaci de carne şi lapte, porcii, păsării; în cultivare de plante agricole: producţia de
cartofi şi in.

3.3. Comunicarea managerială

În Belarus vom întâlni un stil de comunicare managerială formală în care:

- comunicarea are loc în mod sistematic și formalizat;
- canalele formale de comunicare sunt create în mod controlat; sistem formal de
responsabilități și delegări de sarcini ierarhic;
- diseminarea informației prin canalele formale este lentă.
Totodată datorită unui nivel ridicat al evitării incertitudinii (Hofsede) vom regăsi stilul de
comunicarea managerială de sus în jos care este o comunicarea inițiată de managerii din eșalonul
superior de conducere și este îndreptată către nivelurile subordonate.

CAPITOLUL IV : Riscurile în afacerile internaţionale

4.1. Relief

Ţară cu relief neted şi jos, având numeroase lacuri în nord şi mlaştini întinse în sud,
Republica Belarus a devenit independent față de fosta Uniune Sovietică în 1991.

Lanţul muntos care străbate Republica Belarus în diagonală împarte ţara în două regiuni
de terenuri joase. Regiunea nordică are o serie de dealuri line şi multe dintre cele peste 11.000 de
lacuri mici ale ţări. În sudul lanţului se întinde o câmpie mlăştinoasă, care formează bazinul
hidrografic al râului Pripet şi al afluenţilor săi. Regiunea aceasta cuprinde cea mai mare zonă
mlăştinoasa făra hidroamelioraţii din Europa. În vest, unde Belarus se învecinează cu Polonia, se
află Pădurea Belovejkaia; mare parte din aceasta este protejată, formând cea mai mare rezervaţie
naturală din Europa și patria zimbrilor, specie rară de bizon european.

O treime din teritoriul ţării este acoperită de păduri de mesteceni, stejari şi brazi, în care
mişună animale precum bizoni, elani, căprioare, lupi, vulpi şi urşi. Ceea ce este bine de
menționat este faptul că în Belarus se organizează excursii ghidate în natură, ce oferă clienților
posibilitatea să se relaxeze culegând ciuperci, fragi şi plante medicinale. Totodată aceștia au
ocazia să se cazeze într-un sat tradiţional unde vor sta la masă cu o familie de ţărani, o experienţă
ce reprezintă o incursiune în secolul XVIII. O altă “specialitate" a Belarusului sunt staţiunile şi
salinele, care oferă tratamente naturale pentru diverse afecţiuni.

4.2. Clima

Belarus are o climă cu ierni aspre, temperturile în ianuarie fiind în medie de -8 - -2oC şi
veri răcoroase şi umede, cu medii ale temperaturii de 15 – 20oC. Ninsorile sunt mai abundente în
nord-vest. Cele mai bogate precipitații au loc în perioada caldă a anului.

4.3. Influențe asupra riscului de țară

1995, 1998 şi 2002 – trei ani ai unui sfârşit previzibil

Regimul autoritar al preşedintelui Lukaşenko este, după cum se ştie, criticat de
comunitatea internaţională şi de o serie de organizaţii neguvernamentale din cauza repetatelor
încălcări ale libertăţii şi drepturilor omului.5

Măsuri economice neinspirate

În 2010, înainte de alegerile din decembrie, prost informat de consilieri probabil,

preşedintele Lukaşenko a mărit salariile bugetarilor cu 50%, în timp ce pensiile au crescut în
termeni reali cu 24%, iar creditul cu 38%. Aceasta a destabilizat economia şi a determinat o
creştere puternică a deficitului.
Balanţa de cont curent a ţării a înregistrat un deficit de 8,5 miliarde euro sau 16% din
PIB, în creştere cu 33% faţă de 2009, iar importurile au depăşit exporturile cu 7,42 miliarde
dolari.
Politica socialistă a puterii de la Minsk a renaţionalizat activele privatizate după căderea
comunismului de tip sovietic în republică şi exercită un control strict asupra preţurilor. Cea mai
mare parte a întreprinderilor sunt în mâna statului. La sfârşitul anului 2010, 44,4% din populaţia
activă lucra la stat, în timp ce numărul de şomeri era de 0,7%,

5. http://www.caleaeuropeana.ro/evolutii-economice-dramatice-in-belarus/
tipic pentru un stat fost şi care este tot de tip comunist.
Pe 23 mai 2011, datorită inflaţiei galopante, un dolar era cotat de Banca Centrală la 3.155
ruble belarusă, un euro la 4.516 ruble belaruse şi o rublă rusească la 113,02 ruble belaruse. Pe 24
mai, Banca Naţională a Belarusului a decis să deprecieze masiv rubla belarusă, astfel că dolarul
american a devenit cu 56,3% mai puternic, euro cu 51% şi rubla rusească cu 54%.
Din decembrie 2010, Belarusul a pierdut aproape 50% din rezervele valutare, după ce
speculaţiile că ţara urmează să rămână fără valută au determinat populaţia să schimbe rublele în
monedă străină. Rezervele valutare erau de 2,8 miliarde dolari în decembrie 2010, pentru ca în
mai a.c. să ajungă la 1,44 miliarde. Banca Centrală a anunţat că a întrerupt operaţiunile pe piaţa
interbancară şi că a impus o deviaţie de maximum 2% faţă de cursul oficial pentru mediul privat,
după ce apăruseră cursuri de schimb alternative.
Din acest motiv, Belarusul suferă de un deficit cronic de bunuri importate, după ce firmele nu au
mai avut acces la valută pentru a reface stocurile de produse de import.

Iminenţa catastrofei. Cine va suferi? Populaţia!

Deprecierea monedei nu ajută cu nimic statul, din moment ce o mare parte din economie
prelucrează bunuri importate. Inflaţia anuală era de 18% în aprilie a.c. iar alimentele s-au
scumpit cu 24% faţă de aprilie 2010. După deprecierea masivă din mai situaţia a scăpat de tot de
sub control: inflaţia care ar fi fost de cca 20% poate ajunge astfel la peste 30%.
Oamenii au început să formeze cozi pentru a-şi cumpăra bunuri de folosinţă îndelungată,
de teama devalorizării. Unul dintre oameni de la coadă declara că economiile sale, ce totalizau 6
milioane de ruble, cumpărau înainte de devalorizare trei frigidere. Acum nu mai cumpără decât
unul.
Preţul scutecelor pentru copii a luat-o razna: un pachet costa înainte de devalorizare 69.000 de
ruble, iar acum a ajuns să coste 140.000, aproape jumătate din alocaţia de 343.000 de ruble
acordată copiilor.
Dacă înainte de alegerile din decembrie 2010, Uniunea Europeană promisese Belarusului
ajutor financiar de 4,2 miliarde dolari, evenimentele ulterioare i-au lăsat pe oficialii belaruşi doar
cu alternativa rusească. De altfel, Lukașenko a fost todeauna mai aproapiat de ruși decât de
Europa Occidentală.6

6. http://www.procuror.ro/article/3982/Belarus
 CAPITOLUL V: Negocierea internațională

Fig. 5.1. Aleksander Lukaşenko (stânga) dând mâna cu Putin (președintele Rusiei)

5.1. Relații externe

Belarus și Rusia sunt parteneri comerciali și aliați diplomatici de la destrămarea Uniunii

Sovietice. Belarusul depinde de Rusia în ce privește importurile de materii prime și ca piață de
export.
Uniunea Rusia-Belarus, o confederație supranațională, a fost înființată printr-o serie de
tratate în perioada 1996–99, și are ca scop formarea unei uniuni monetare, drepturi egale,
cetățenie unică, și politică externă și de apărare comună. Viitorul acestei uniuni rămâne însă
incert, din cauza întârzierilor repetate ale uniunii monetare cauzate de Belarus, lipsa unei date
pentru un referendum asupra constituției sale, și o dispută din 2007 pe marginea comerțului cu
petrol.
Belarus este membru fondator al Comunității Statelor Independente (CSI); funcționarea
acestei organizații este însă și ea pusă la îndoială chiar de către unii membri ai ei. Belarusul are
acorduri comerciale cu mai multe state membre ale Uniunii Europene (deși alte state ale Uniunii
au impus interdicție de intrare asupra lui Lukașenko și asupra altor oficiali de rang înalt), inclusiv
statele vecine Letonia, Lituania și Polonia. Interdicțiile de intrare în UE au fost ridicate temporar
în trecut pentru a-i permite lui Lukașenko să participe la întruniri diplomatice și să poarte dialog
cu grupările de opoziție.
Relațiile bilaterale cu Statele Unite sunt tensionate deoarece Departamentul de Stat al
SUA susține diverse ONG-uri anti-Lukașenko, și deoarece guvernul belarus a făcut dificilă
operarea pe teritoriul țării a organizațiilor originare din SUA. În pofida acestor fricțiuni politice,
cele două țări cooperează în domeniul protejării proprietății intelectuale, al prevenirii traficului
cu ființe umane, al combaterii criminalității tehnologice și al înlăturării efectelor dezastrelor
naturale.
Belarus are relații strânse și cu Siria, stat considerat partener-cheie în Orientul Mijlociu. Pe lângă
CSI, Belarusul este membru al Comunității Economice Euro-Asiatice, al Organizației Tratatului
de Securitate Colectivă, al Mișcării de Nealiniere din 1998, al Organizației pentru Securitate și
Cooperare în Europa (OSCE), și al ONU începând din 1945.

Investiţii străine directe (ISD)

Sunt mici, în plus există mari diferenţe între cifrele oficiale şi cele ale estimărilor independente.
ISD ruseşti sunt cele mai însemnate dar, în ultimii 3 ani, au crescut ISD din Austria şi Germania.

Principalii parteneri comerciali Rusia, UE, state CSI(Comunitatea Statelor independente: Cei 11
membri fondatori ai CSI
sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica
Moldova, Rusia,Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan altele decât Rusia)

Principalii parteneri comerciali pentru export: Rusia, Olanda, Ucraina, Letonia, Polonia, Anglia,
Brazilia.
Principalele produse exportate
- produse minerale (produse petroliere rafinate), produse chimice, maşini şi echipamente,
vehicule de transport, produse alimentare.

Principalii parteneri la import: Rusia, Germania, Ucraina, China, Polonia, Italia, Franţa.
Principalele produse importate
- hidrocarburi (lichide şi gazoase), bunuri intermediare (produse alimentare, metale feroase
şi neferoase, părţi componente), bunuri de investiţii.

5.2. Analiza comparativă între Belarus și România

5.2.1. Dimensiunea lui HOFSEDE

Având în vedere că nu de mult Belarus a devenit stat independent și că de-a lungul

timpului a depins într-o măsură considerabilă de Rusia, țară de care se apropie foarte mult din
punct de vedere cultural, ne vom raporta la scorurile acestui stat, deoarece Belarus nu a
înregistrat scoruri valabile pentru dimensiunea lui Hofsede. ATENȚIE: Scorurile sunt estimative
și nu exacte. Ne vom exprima spunând mic, mare, relativ mic ș.a.m.d. Și nu “Belarus având un
scor de 90.”
Fig.5.2. Graficul lui Hofsede. Comparație aproximativă între România și Belarus

În primul rând putem spune că atât Belarus cât şi România sunt economii mici și în ambele
țări sectorul agricol este destul de dezvoltat, ceea ce înseamnă că avem un nivel ridicat al
colectivismului.
Dacă studiem graficul de mai sus putem observa că nu există diferențe semnificative între
scorurile celor două țări. Doar din perspectiva orientării pe termen lung vom vedea unele
diferențe.
În ambele țări avem un grad ridicat de colectivist după cum am menționat anterior, deoarece
un impact destul de semnificativ a avut și faptul că România este un popoar post-comunist și
Belarus un popor cu puternice influiențe comuniste, pe când gradul de individualism de obicei
este specific mai mult popoarelor occidentale.
În acest context putem vorbi de proxemică în sensul că atât un „român” cât și un „bielorus”
va fi în „mult mai mare siguranță” atunci când se întâlnește cu un personaj cunoscut în prealabil,
fie şi fugar, iar paleta expresivităţii relaţionale coboară deseori în conduite („îmbrăţişări”,
„pupături”, „dialog pe un ton ridicat”). Ceea ce îneamnă că din această privință cele două națiuni
s-ar înțelege de minune.

Evitarea incertitudinii (Geert Hofstede)

Scorurile pentru această dimensiune ale celor două țări sunt foarte ridicate, determinând
gradul de evitare al incertitudinii din cele două țări. Diferența este relativ mică și deci nu vor fi
nevoie de adaptări puternice în ceea ce privește promovarea unui produs de la o țară la alta, în
cazul unor relații de parteneriate.
 Distanța față de putere (Geert Hofstede)
Această dimensiune influențează mixul de marketing prin așteptările clienților în materie
de produse sau servicii. Astfel, indivizii aparținând unei culturi cu distanță față de putere mică se
așteaptă ca produsele și serviciile să fie eficiente și eficace și de încredere. Persoanele ce aparțin
unei culturi cu distanță față de putere mare oferă o importanță mai mare atributelor tangibile ale
produsului sau serviciilor. Având în vedere faptul că Belarus, are distanță față de putere mare,
asemeni României, în momentul în care ar apărea unele relații între cele două țări, nu vor
necesita adaptabilitate ridicată,
referindu-ne în mod special la mixul de marketing.

5.2.2 Dimensiunea lui Edward T. Hall

Modul de comunicare: context cultural bogat vs. sărac (Edward T. Hall)

După cum știm deja, dimensiunea lui Hall nu prezintă scoruri ca dimensiunea lui
Hofsede, însă depinde de aceasta. Astfel o cultură cu un scor ridicat de individualism va avea un
context cultural al comunicării sărac și din punct de vedere al timpului va fi monocronistă, iar o
cultură cu un scor ridicat de colectivism va avea un context cultural al comunicării bogat și vor fi
policroniști.
Din aceasta decurge modalitatea de comunicare specifică celor două țări, și anume
contextul cultural bogat ce favorizează demersul intuitiv, limbajul complex, dominat de
inflexiuni și expresii nuanțate atât pentru România cât și pentru Belarus.
În ceea ce privește mixul de marketing, cu precădere promovarea, acest element de
specificitate culturală nu ar determina o adaptare a mijloacelor de promovare specific românilor
la cultura bielorusă deoarece în cele două culturi nu apar diferențe semnificative în contextul
comunicării.
Astfel, cu precădere asupra modului de comunicare, se pot utiliza mesaje scurte, fără
complexitate.

Structurarea timpului: monocronic vs. policronic (Edward T. Hall)

Asemenea modului de comunicarea, modul de structurare a timpului decurge din

individualismul unei culturi. Astfel, ambele culture sunt caracterizate de policronism,în care
persoanele tind să fie mai intuitive, aici timpu-i abundent, nu sunt atât de presați, își fac planuri și
ei dar consideră că din moment ce sunt făcute de ei pot fi încălcate (sunt făcute orientativ) timpul
nu-i valoros, își permit să amâne sau să renunțe la un anumit proiect. Aici persoanele dau dovadă
de flexibilitate, pot efectua multe munci în acelaș timp și sunt foarte creativi.
Acest lucru se traduce în mixul de marketing prin orientarea spre o ofertă vastă de
produse și posibilități de petrecere a timpului corespunzător.

După analiza comparativă a celor două state, observăm că din punct de vedere cultural nu
ar exista diferențe foarte mari. Însă pentru a vedea dacă între cele două națiuni ar putea exista
parteneriate va trebui analizate mai multe informații, nu doar să ne limităm la cele două
dimensiuni prezentate mai sus. De aceea studiul pe plan politic, economic și administrative ar
mai adăuga o noanță de culoare în tabloul nostru, dar asta vom vedea în cele ce urmează.

CAPITOLUL VI: Managementul resurselor umane

O cincime din forța de muncă a țării este angajată în agricultură, dar industria are
contribuția cea mai mare în cadrul economiei.
În perioada cât a făcut parte din fosta Uniunea Sovietica în Belarus s-au construit multe
uzine pentru industria grea și prelucrătoare, in vederea procesării materiilor prime extrase din
alte regiuni ale Uniunii Sovietice, mai ales din Ucraina.
Principala zonă industrială se află în capitala Minsk și în jurul acesteia, unde se fabrică
și asambleaza utilaje agricole, autovehicule, mașini-unelte și produse electrice.
Țara păstrează legături strânse cu Rusia, pe care se bazeazâ trei cincimi din volumul
importurilor și jumătate din exporturi. Rusia a oferit Belarusului ajutoare de peste un miliard de
dolari americani, prin anularea datoriilor si furnizării ieftine de petrol și gaze naturale.
În prezent, rata creșterii economice din Belarus este una din cele mai ridicate din
Europa, atingând constant, în ultimii ani, un procent de până la 10%

Datorită nivelului mare al distanței față de putere, vom întâlni în Belarus structuri
organizatorice cu multe niveluri pe vertical în care comunicarea managerială va fi destul de
dificilă între membrii acestor organizații. Ceea ce înseamnă că angajații depend foarte mult de
cei care îi conduc și datorită și gradului ridicat de evitare a incertitudinii, aceștia nu vor tinde să-
și asume riscuri suplimentare, să se implice în anumite activități ș.a.m.d.

Stilul de management va fi mai degrabă de tipul coercitiv și nu un management prin

obiective care nu ar funcționa sub nici o formă, după părerea mea. Structurile organizatorice vor
fi de tipul celor matriciale, pe divizii și funcțională.
Fig.6.1. Model de structură organizatorică asemănătoare celor din companiile din Belarus

UE vs CSI: Salarii și pensii

Salariile și pensiile care le primesc cetățenii statelor member ale Uniunii Europene le
depășesc de câteva ori pe cele achitate în spatial CSI. Conform INSSE salariul mediu pe cap de
locuitor din Belarus este de 399 euro situându-se pe locul trei la nivel CSI, iar pensia pe cap de
locuitor este de 160 euro, locul 2 la nivel CSI, Rusia ocupând locul I în ambele cazuri.
Comparativ cu România am spune că stăm mai bine din punct de vedere a salariilor având pe cap
de locuitor un salariu mediu de 490 euro.

Prețurile de consum în Belarus sunt 3,58% mai mari decât în România, iar prețurile
chiriilor în Belarus sunt 39.52% mai mari decât în România conform INSSE.
 CONCLUZII

Relatiile cu Romania

Probabil această imagine spune foarte multe în ceea ce privește cine cu cine ar putea
întreprinde relații eficiente pe termen lung.
Din punct de vedere al Managementului Internațional Belarus este un stat cu multe
perspective însă cu puțină autoritate în vederea fructificării acestora.
Deoarece după cum am putut observa majoritatea relațiilor economice sunt realizate în
parteneriate cu Rusia, un stat de care Belarus depinde într-o proporție covârșitoare, depășind
50% atât ca exporturi cât și importuri. Relațiile de interdependență dintre cele două națiuni sunt
vitale, dar nu suficiente când vorbim de Managementul INTERNAȚIONAL, după părerea mea.
 Totodată perspectiva dezvoltării economice existând la nivelul cifrelor este optimistă,
însă în spatele icebergului Belarus prezintă o deficiență majoră a sectorului privat.
Statul deține monopol asupra industriei fapt pentru care stimularea creșterii economice
este aproape inexistentă (știm cu toții că unde există monopol productivitatea nu-și poate face
loc) și autonomia la fel.
Astfel orice strategie ar aplica Belarusul în vederea obținerii unor parteneriate
consistente cu alte state ar avea o probabilitate de realizare minimă, pentru că inevitabil ar
reduce beneficiile primite din partea Rusiei (spre exemplu dacă ar semna un anumit acord cu
UE, cu privire la un împrumut sau alt beneficiu, UE fiind un concurent direct al Rusiei, din
punctul meu de vedere , ar acționa într-o manieră de a stopa această acțiune, sau ar rupe alte
parteneriate față de care Belarus nu ar putea supraviețui, sau mai mult ar putea stârni și o
revoltă/război). Cum am spune noi că „atunci când fugi după doi iepuri nu prinzi nici unul”.
De aceea Belarus ar trebui să-și limiteze relațiile doar cu Rusia și într-o pondere mai mică
cu restul.
 BIBLIOGRAFIE

http://eng.belarustourism.by/catalog/191.html
http://travel.descopera.ro
http://www.belembassy.org
http://www.destinatiieuropene.ro
http://harta.infoturism.ro
http://www.besttourism.ro/
http://www.romania.belembassy.org/ro
http://www.oferta-vacanta.ro/cazare/minsk.html
http://www.scritub.com/
http://www.insse.ro/cms/
http://jsonpedia.org
http://www.caleaeuropeana.ro
http://www.travelers-way.com
http://cdv.do.am/forum/12-43-1
http://www.procuror.ro
http://www.ziarist.ro
https://www.avia.ro