Ludwig von Mises

Economia în șapte lecții

Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine

1
Capitalismul
-referat-

Ghiață Gabriela Andra

MRU 11
Ludwig von Mises (29 septembrie 1881 – 10 octombrie 1973) este reprezentantul cel mai de
seamă al Școlii austriece de drept și economie. În opera lui Mises, liberalismul își găsește o
fundamentare a cărei coerență și rigoare intelectuală sunt greu egalabile.
Cartea "Politici economice.Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine." conține cele șase prelegeri
susținute de Mises la Buenos Aires în 1958 și publicate postum în limba engleză, în anul 1979,
sub titlul "Economic Policy. Thoughts for today and Tomorrow.". Cartea este importantă pentru
că tratează simplu chestiuni ce sunt esențiale pentru conviețuirea oamenilor în societate,
structurate în șase capitole, corespunzând celor șase prelegeri: "Capitalismul", "Socialismul",
"Intervenționismul", "Inflația", "Investițiile străine", "Politici și idei" .
Prima conferință susținută de Mises și caracterizată în Capitolul 1, a fost despre Capitalism.
Acest capitol debutează cu o explicație a diferenței dintre termenul figurativ "rege" atribuit
diverșilor întreprinzători și ceea ce reprezintă de fapt, în cadrul pieței, acești întreprinzători.
Astfel, spre exemplu un "rege al ciocolatei" nu domnește independent de piață și de clienții săi,
ci acesta depinde întru totul de clienții pe care îi servește, fiind în permanență atent la nevoile
acestora .
În continuare se vorbește despre perioada de dinaintea capitalismului (cu două sute de ani în
urmă). În această perioadă statutul social era fixat de la naștere, nemaiputând fi schimbat pe
parcursul vieții, oamenii din clasele inferioare se ocupau exclusiv cu lucrul pământului și trăiau
în condiții mult inferioare celor din capitalism, iar industriile produceau numai pentru consumul
claselor înalte.
Începuturile capitalismului modern sunt legate de două probleme existente în acea perioadă:
creșterea numărului populației din zona rurală, considerată a fi o "amenințare la adresa ordinii
sociale existente" și lipsa materiilor prime. Astfel, o parte din acești oameni săraci au început să
deschidă mici ateliere care produceau exclusiv pentru producția de masă, la prețuri relativ
scăzute, acest fenomen nou fiind considerat "originea capitalismului". Acum se face și diferența
dintre principiile capitaliste de producție și cele feudale, deoarece se observă faptul că în
capitalism muncitorii sunt și consumatori, aceste "roluri" nemaifiind împărțite pe clase sociale ca
în feudalism.
În ciuda tuturor beneficiilor capitalismului, acesta din urmă a fost atacat și criticat de către
aristocrați și posesorii de pământ, deoarece aceștia erau nevoiți să plătească salarii mult mai mari
angajaților. Mult timp și istoricii au falsificat realitatea afirmând că fabricile angajau femei și
copii în ciuda faptului că aceștia ar fi trăit în condiții satisfăcătoare. În realitate ei trăiau în
condiții deplorabile, fabricile oferindu-le astfel hrana necesară. O îmbunătățire a condițiilor de
trai a putut fi observată după Revoluția Industrială, când numărul populației Angliei s-a dublat .
Tot în această perioadă au început să se realizeze și schimburi de produse între țări, evitându-se
astfel foametea în Anglia deoarece exporturile realizate constituiau plata pentru hrana importată.
Astăzi, în țările capitaliste, ratele salariale nu sunt stabilite de o clasa diferită de cea a
persoanelor salariate, iar diferențele privind nivelul de trai dintre două clase sociale este mult
redusă față de perioada feudalismului.
Termenul de "capitalism" a fost dat tocmai de unul dintre dușmanii acestuia, Karl Marx, care
considera capitalismul cel mai rău din toate sistemele, menit " să-i înavuțească pe cei bogati și
să-i sărăcească pe cei săraci " și care a elaborat o teză despre sosirea socialismului.