Societati asociationiste

Atelierele sociale, cooperativele, falansterele

Colectivismul saint-simonistilor a fost combatut de socialistii utopici asociationisti. Acestia considerau ca
individul poate fi mai bine aparat prin organizarea in mici grupe autonome : cooperative (Robert Owen),
falanstere (Charles Fourier), ateliere sociale (Louis Blanc); decat prin colectivizare. Ideea centrala a socialistilor
asociationisti este ca nu concurenta trebuie sa fundamenteze regimul economic, ci opusul ei – asociatia.

Dintre asociationisti, singurul care teoretizeaza rolul economic al statului este Louis Blanc. (Pentru intemeierea
„falansterului” sau „coloniilor comuniste” si a „cooperativei”, nici Fourier, nici Owen n-au recurs la stat,
socotind suficienta initiativa particulara).

LOUIS BLANC (1811-1882) s-a inspirat din ideile fundamentale ale asociationistilor si din experienta
atelierelor nationale, idei carora le-a adaugat propria viziune. Conceptia sa despre socialism se regaseste in
studiul „Organizarea clasei muncitoare”, aparuta in 1839. Problemele principale cu care Louis Blanc a retinut
atentia analistilor gandirii economice se refereau la: libertate, proprietate, asociatie, stat.

Dupa parerea lui Blanc, trei drepturi asigurau libertatea deplina a individului: dreptul la viata, dreptul la munca
si de a se bucura de progresul general. Aceste drepturi, considera el, erau sistematic violate, deoarece Revolutia
franceza se oprise la jumatatea drumului. Libertatea data de revolutie nu era decat o iluzie intr-o lume a fortelor
economice inegale. Blanc acuza regimul de transfomare a libertatii adevarate, din simbol al puterii eficiente, intr-
o vorba goala. Dupa opinia lui, puterea eficienta in acea vreme n-o aveau decat bogatii, de la care saracii
trebuiau sa-si cumpere dreptul de a trai. Cauza relelor amintite se afla in proprietate.

Logica lui era urmatoarea: proprietatea era un drept natural, prin urmare acest drept trebuia sa apartina tuturor.
Desi recunoaste insemnatatea proprietatii in economie, statutul acesteia de conditie fundamentala a libertatii,
Blanc contesta totusi distribuirea ei, care nu respecta cerintele dreptului natural. Mai mult, el credea ca dintr-un
drept pentru toti, proprietatea devenise doar un drept pentru unii. 'Viciul' proprietatii era ca favoriza concurenta,
principiu considerat de Blanc un rau general, un rau chiar si pentru capitalisti. In consecinta, el propune
transformarea regimului economic prin schimbarea principiului: in locul concurentei trebuia sa stea asociatia.

Ca principiu al noului regim, asociatia trebuia sa asigure fiecarui om instrumentele de productie necesare
realizarii propriei libertati. Spre deosebire de alte forme de comunism, asociatia lui Blanc se fonda pe un criteriu
profesional, imbracand astfel doua forme: una de atelier social si a doua de colonie agricola.

Forta de munca este asadar, asimilabila oricarei marfi care se vinde si care se cumpara, numai ca forta de
munca ii este vanduta capitalistului.

Atelierele sociale ar fi fost create in toate domeniile de activitate, prin interventia statului ca initiator si
coordonator, care aproviziona atelierele cu instrumente de productie, insa lasandu-le libere in recrutarea
asociatilor. Organizate si echipate, atelierele intrau in concurenta cu intreprinderile private, pntru a-si arata
superioritatea, deci pentru a ucide concurenta. Muncitorii ar fi fost cointeresati sa produca printr-o dubla
repartitie: salariul si ¼ din beneficiu (din beneficiu ¼ mergea la opere de caritate, ¼ pentru procurarea de
instrumente noilor asociati si ultima parte servea la prevenirea crizelor). Forta atelierelor nationale consta in
economiile realizate la consum ca urmare a vietii in comun.

Coloniile agricole erau concepute dupa modelul cooperativelor de productie.

Statul: Spre deosebire de ceilalti asociationisti, Blanc acorda statului o serie de functii cu scopul cresterii
credibilitatii reformei propuse. Daca in faza initiala statul era creditorul si garantul asociatiei, in urmatoarea
statul trebuia sa vegheze asupra celor aflati in dificultate; statul trebuia doar sa impulsioneze actiunea, iar o data
declansata ea ar fi mers de la sine. Desigur ca au ramas neclare multe aspecte ale problemei, semnalate de
analistii gandirii economice, intre altele cea a raportului dintre interventia statului si libertate sau cea referitoare

1 Anca Dodescu, Ioana Pop Cohut – Doctrine economice MANUAL UNIVERSITAR, Edit. Universitatii din Oradea pag. 145, 146
2 Doctrinele Socialismului Asociationist - http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/DOCTRINELE-SOCIALISMULUI-
ASOCI31287.php
3 Gheorghe Popescu – Evolutia Gandirii Economice, Edit. Academiei Romane pag. 276, 279, 284-290
la incriminarea concurentei si acceptarea laissez- faire-ului, insa Louis Blanc a deschis un nou camp de dezbatere
a refomelor sociale.

CHARLES FOURIER (1772-1837), mic functionar comercial autodidact, visa o noua formula de organizare
economica si sociala – asociatia sau falansterul. Fourier considera concurenta distructiva pentru ca in loc sa
armonizeze interesele producatorilor, consumatorilor si muncitorilor ii instiga sa se lupte intre ei. Mai mult,
spune Fourier, concurenta determina eliminarea celor slabi de catre cei mai puternici si instaurarea monopolului.
In consecinta, numai asocierea voluntara putea sa suprime concurenta, fara a suprima insa libertatea.

Fourier considera industria ca una din cele mai noi „himere stiintifice”, un mod de productie anarhic, bazat pe
un sistem de retribuire inegal si care nu ofera nici o garantie producatorului sau salariatului, care prin activitatea
lui participa la cresterea bogatiei nationale.

Viciul esential al societatii capitaliste – apreciaza Fourier – este productia „faramitata”.

Libera concurenta si politica liberalismului economic „consacra egoismul si duplicitatea în actiune” si

„inradacineaza cele sapte flagele” ale civilizatiei: lipsurile grozave, marsavia, asuprirea, macelul, intemperiile
excesive, bolile provocate, cercul vicios.

Conceptia lui Fourier cu privire la organizarea societatii viitoare este diferita de aceea a compatriotului sau
Saint-Simon si – în anumite privinte – mai apropiata de aceea a englezului Robert Owen. Saint-Simon vedea
viitorul omenirii legat de industrie. Robert Owen si Charles Fourier (mai ales) acorda locul central, in scenariul
despre noua societate, agriculturii. In ordinea societara manufactura urmeaza sa completeze agricultura, ca
accesoriu si ca varianta a ei. „Ordinea societara nu vede in manufacturi decat completarea agriculturii, mijlocul
de a crea o diversitate calmurilor pasionale ce ar izbucni in cursul lungilor vacante de iarna sau al ploilor
ecuatoriale”

Noua ordine societara are la baza, ca unitate functionala, Falanga.

In intelesul lui Fourier, falanga („la Phalange”) este o unitate de productie agricola, manufacturiera, de
exercitate a stiintelor si artelor, precum şi o gospodarie consumptiva a membrilor care o compun.

Clădirea centrală a falangei se va numi Falanster.

Viata din Falanga trebuie sa tinda spre atingerea a doua obiective:

- „Atractia universala” si
- „Echilibrul pasional”.

Fourier descrie cu deosebita grija conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca suprafata de teren ocupata de
falanga. „De asemenea, trebuie ca terenul sa fie strabatut de o apa curgatoare, sa fie taiat de coline, sa fie apt
pentru culturi variate, marginit de o padure si sa nu fie prea indepartat de un oras mare si totusi indeajuns de
departat pentru a evita pe nepoftiti” . Falanga va functiona ca o asociatie inchisa, cu un numar strict determinat
de „armonieni”. „Este nevoie, pentru o asociatie – scria Fourier – de 1500 pana la 1600 de persoane, de un teren
cuprinzand mai bine de o leghe patrata, adica de o suprafata de sase milioane de toises patrate” .

Structura persoanelor din falanga este – de asemenea – stabilita cu mare grija de autor. „Cel puţin 7/8 din
membrii sai trebuie sa fie cultivatori si mestesugari; restul se va compune din capitalisti, savanti şi artisti”.

Sistemul societar va inlatura caracterul „faramitat” al productiei manifestat in civilizatie. Procesul productiei va
fi organizat in asa fel incat:

- la fiecare activitate sa participe cat mai multi oameni;

- munca sa fie adaptata insusirilor naturale ale fiecarui om;
- relatiile de munca sa fie prietenesti;
- sa dispara caracterul obositor si respingator al muncii;
- fiecare om sa treaca pe la cat mai multe activitati in cursul zilei;
- procesul de productie sa fie organizat stiintific;
- productivitatea muncii sa se maximizeze;
1 Anca Dodescu, Ioana Pop Cohut – Doctrine economice MANUAL UNIVERSITAR, Edit. Universitatii din Oradea pag. 145, 146
2 Doctrinele Socialismului Asociationist - http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/DOCTRINELE-SOCIALISMULUI-
ASOCI31287.php
3 Gheorghe Popescu – Evolutia Gandirii Economice, Edit. Academiei Romane pag. 276, 279, 284-290
 - intreaga activitate sa devina tot mai eficienta.

Dupa parerea lui Fourier, omenirea intreaga urmeaza sa se organizeze intr-o federatie de Falange. La nivelul
globului pamantesc ar urma sa se organizeze 2.985.984 falange, care vor avea capitala la Constantinopol.

ROBERT OWEN (1771-1858) a fost deopotriva teoretician al socialismului si om de actiune. Fost muncitor,
el a ajuns om de afaceri, magnat al textilelor britanice, a creat in Scotia si in Statele Unite ale Americii colonii
comuniste care s-au soldat printr-un esec total. La fabrica sa din Scotia a creat Noua Armonie, punandu-si in
practica ideile sale socialiste si comuniste.

Dupa natura preocuparilor sale, putem imparti aceasta activitate in doua etape diferite:

1. In primele trei decenii are loc formarea conceptiilor, elaborarea planului general de reorganizare a vietii
sociale si prima incercare de a-l infaptui, incheiata cu esec.

2. In urmatoarele doua decenii Robert Owen desfasoara o bogata si intensa activitate de propaganda a ideilor lui.
Acum va tine nenumarate conferinte, va scrie studii, brosuri si carti. Tot in aceasta etapa va elabora si publica
principala sa lucrare „Noua ordine morala” (1836–1844).

La baza doctrinei sociale a lui Robert Owen stau doua idei fundamentale:

- Societatea burgheza prezenta este profund inechitabila;

- Pentru a schimba societatea trebuie schimbate ideile si moravurile oamenilor, iar pentru aceasta se
impune modificarea radicala a conditiilor de viata.

Repartitia nedreapta a fost si este posibila. Ea se va mentine si in viitor, adancind prapastia dintre bogati si
saraci. Pe masura cresterii bogatiei oamenii au trecut de la schimbul direct de produse la schimbul prin
intermediul banilor, inlocuind – fara sa-si dea seama – masura reala a lucrurilor (care este munca) cu o masura
artificiala, banii.

Robert Owen a considerat ca societatea viitoare – fara exploatare – se poate organiza sub forma unor
comunitati („communities”) muncitoresti, a căror baza sa o constituie activitatea agricola. „Sa se creeze
societati agricole care sa inglobeze minimum 300 de barbati, femei si copii, într-un raport normal si maximum
2000 de oameni folositi la munci suplimentare, care sa poata fi anexati in mod avantajos agriculturii”. Cladirile
necesare acestei asociatii vor fi construite dupa un plan special pe o suprafata avand forma unui patrat. Ele vor
cuprinde edificii de interes obstesc: bucatarie, sufragerie, scoli pentru copii de diferite varste, sali de lectura,
biblioteca, o incapere speciala pentru slujbe religioase, alta pentru organul de conducere etc., toate urmand sa fie
asezate in interiorul acestei suprafete patrate, dupa un plan stabilit.

- Pe trei laturi ale patratului urmeaza sa fie construite case de locuit, mai ales pentru familii, compuse din
patru camere. Camerele trebuie sa fie destul de spatioase, incat sa poata asigura un minimum de confort
pentru sot, sotie si doi copii.
- Pe a patra latura a patratului se vor construi dormitoare pentru copii. In ele vor dormi toti copiii care
depasesc numarul de doi ai fiecarei familii si care sunt mai mari de trei ani. Pe aceste patru laturi ale
patratului, in afara de incaperile aratate, se vor mai gasi si altele, destinate spitalului, primirii strainilor,
depozitelor de bunuri necesare coloniei si unele special construite pentru administratie, preoti,
invatatori, medici etc.
- Pe partea exterioara a patratului, de-a lungul laturilor, se vor amenaja gradini legate printr-o retea de
drumuri. Dincolo de aceste gradini, pe partea fiecarei laturi, vor fi construite cladiri destinate scopurilor
productive, altele pentru spalatorie, uscatorie, moara etc.
- Dupa aceste cladiri se vor afla loturile de pamant cultivabil pentru agricultura, pasuni, pomi fructiferi.
Suprafata de pamant cultivabil care urmeaza sa fie repartizata pentru fiecare asociatie in parte va
depinde de calitatea solului si de alte conditii locale.

O asemenea asociatie de oameni va forma nucleul de baza al viitoarei societati. Prin modul ei de activitate,
toate elementele sistemului social existent urmeaza sa fie revolutionate. Astfel, prin stabilirea unui raport just
intre munca agricola si cea industriala (a doua fiind o completare a celei dintai) va fi lichidata ruptura care s-a
ivit intre ele in sistemul capitalist si – o data cu ea – si nesiguranta aprovizionarii maselor muncitoare de la orase
1 Anca Dodescu, Ioana Pop Cohut – Doctrine economice MANUAL UNIVERSITAR, Edit. Universitatii din Oradea pag. 145, 146
2 Doctrinele Socialismului Asociationist - http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/DOCTRINELE-SOCIALISMULUI-
ASOCI31287.php
3 Gheorghe Popescu – Evolutia Gandirii Economice, Edit. Academiei Romane pag. 276, 279, 284-290
cu produsele alimentare necesare. Conditiile create muncii de progresele tehnicii moderne vor duce, într-o
asemenea asociatie, la o astfel de crestere a productivitatii muncii, incat trebuintele variate ale oamenilor vor fi
satisfacute pe deplin, iar munca va deveni atat de usoara si atat de placuta, incat se va transforma dintr-o povara
intr-o distractie si intr-o necesitate absoluta a vietii.

Aici va aparea pentru prima data posibilitatea inlocuirii masuratorii artificiale a valorii, banii, cu masuratoarea
lor naturala, timpul de munca.

In constitutia pe care Owen o aseaza la temelia federatiei mondiale comunitare, ideile lui comuniste
reformatoare sunt date – de asemenea – ca o cerinta a ratiunii, in concordanta cu legile naturii. Astfel, gasim aici
formulata ideea inlaturarii proprietatii private si inlocuirea ei cu proprietatea sociala asupra mijloacelor de
productie, desfiintarea bisericii traditionale si a influentei clerului, a familiei capitaliste, a instructiei si educatiei
burgheze si – in sfarsit – a statului.

1 Anca Dodescu, Ioana Pop Cohut – Doctrine economice MANUAL UNIVERSITAR, Edit. Universitatii din Oradea pag. 145, 146
2 Doctrinele Socialismului Asociationist - http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/DOCTRINELE-SOCIALISMULUI-
ASOCI31287.php
3 Gheorghe Popescu – Evolutia Gandirii Economice, Edit. Academiei Romane pag. 276, 279, 284-290
 BIBLIOGRAFIE
1. Anca Dodescu, Ioana Pop Cohut – Doctrine economice MANUAL
UNIVERSITAR, Editura Universitatii din Oradea
2. Gheorghe Popescu – Evolutia gandirii economice, Editura Academiei
Romane
3. N. N. Constantinescu – Istoria gandirii economice romanesti, Editura
Economica

1 Anca Dodescu, Ioana Pop Cohut – Doctrine economice MANUAL UNIVERSITAR, Edit. Universitatii din Oradea pag. 145, 146
2 Doctrinele Socialismului Asociationist - http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/DOCTRINELE-SOCIALISMULUI-
ASOCI31287.php
3 Gheorghe Popescu – Evolutia Gandirii Economice, Edit. Academiei Romane pag. 276, 279, 284-290