ITEMI CU O SINGURĂ ÎNTREBARE

MAIN POINT

Internetul este unul dintre puţinele media a căror audienţă creşte constant, atrăgând astfel
venituri mai mari din publicitate şi creşterea cotei de piaţă în detrimentul altor media, în special
al presei scrise. Însă, deşi internetul este în acest moment „vedeta” sau „copilul răsfăţat” al
pieţei de media, fiind un segment relativ nou şi destul de dinamic, el nu a scăpat complet de
impactul recesiunii înregistrată în ultimii ani de piaţa de media în ansamblu.
Care dintre următoarele enunţuri exprimă ideea principală a celor susţinute mai sus?

(A) Prin caracterul ei global, recesiunea a afectat totuşi - în ultimii ani - şi internetul, chiar
dacă el este un segment nou şi dinamic al pieţei media.
(B) Statutul internetului pe piaţa media, chiar şi cel de „vedetă” sau de „copil răsfăţat”,
fluctuează în funcţie de modificările din comportamentul publicului.
(C) Declinul pieţei internetului din ultimii ani a fost, totuşi, mai puţin sever comparativ cu al
celorlalte pieţe de media.
(D) Veniturile mai mari încasate în ultimii ani din publicitatea pe internet sunt mai mici în
raport cu costurile furnizorilor legate de extinderea reţelelor de internet.
(E) Comparaţia cu presa scrisă este irelevantă întrucât pe piaţa media se manifestă şi alţi
agenţi de succes la public, precum televiziunea sau radioul.
Răspuns: (C).

Conform autorităţilor din Ravonia, oraşul X este cel mai mare producător ravonian de plumb,
aici lucrând în extracţiile de plumb peste 160 000 de oameni. Concentraţia de plumb din aer
şi sol este în oraşul X de 8,5 ori mai mare decât în oricare alt oraş din Ravonia. Totodată, în
acest oraş nu există gardă ecologică şi nici legi care să interzică poluarea. Prin urmare,
oamenii sunt obligaţi să respire aerul din zonă, unde nivelul de plumb este de 10 ori mai
mare decât maximul permis pentru organismul uman. Din această cauză locuitorii suferă de
pierderi de memorie, afecţiuni cerebrale şi naşteri premature.

Care dintre următoarele enunţuri exprimă cel mai bine ideea principală a textului de mai
sus?

(A) Oraşul X este cel mai poluat oraş din Ravonia.

(B) Poluarea cu plumb este sursa principală de îmbolnăvire a locuitorilor din oraşul ravonian
X.
(C) Pierderile de memorie, afecţiunile cerebrale şi naşterile premature se întâlnesc numai la
angajaţii extracţiilor de plumb din oraşul ravonian X.

(D) Creşterea concentraţiei de plumb din aer şi sol în oraşul X din Ravonia se datorează
inexistenţei gărzii de mediu şi lipsei legilor privind poluarea.

(E) Autorităţile din Ravonia sunt responsabile de efectele poluării cu plumb a oraşului X.

Răspuns: (B).

Internetul este unul dintre puţinele media a căror audienţă creşte constant, atrăgând astfel
venituri mai mari din publicitate şi creşterea cotei de piaţă în detrimentul altor media, în
special al presei scrise. Însă, deşi internetul este în acest moment „vedeta” sau „copilul
răsfăţat” al pieţei de media, fiind un segment relativ nou şi destul de dinamic, el nu a scăpat
complet de impactul recesiunii înregistrată în ultimii ani de piaţa de media în ansamblu.

Care dintre următoarele enunţuri exprimă ideea principală a celor susţinute mai sus?

(A) Prin caracterul ei global, recesiunea a afectat totuşi - în ultimii ani - şi internetul, chiar
dacă el este un segment nou şi dinamic al pieţei media.

(B) Statutul internetului pe piaţa media, chiar şi cel de „vedetă” sau de „copil răsfăţat”,
fluctuează în funcţie de modificările din comportamentul publicului.

(C) Declinul pieţei internetului din ultimii ani a fost, totuşi, mai puţin sever comparativ cu al
celorlalte pieţe media.

(D) Veniturile mai mari încasate în ultimii ani din publicitatea pe internet sunt mai mici în
raport cu costurile furnizorilor legate de extinderea reţelelor de internet.

(E) Comparaţia cu presa scrisă este irelevantă întrucât pe piaţa media se manifestă şi alţi
agenţi de succes la public, precum televiziunea sau radioul.

Răspuns: (C).

Un editorialist: Oamenii nu recționează la evenimentele în sine, ci la propria percepție a

evenimentelor din viața lor. Dacă ceva este de corectat în viață, atunci erorile noastre de
gândire sunt acel ceva. Einstein spunea că o problemă nu poate fi rezolvată la nivelul de
gândire care a generat-o. De aceea, nu trebuie decât să conștientizezi problema pe care o
resimți la nivel fizic, empatic, emoțional etc. și apoi, prin purificarea gândirii care a
generat problema, printr-o atitudine de căință și iertare, problema va dispărea.

Care dintre enunțurile de mai jos exprimă cel mai bine concluzia la care ajunge
editorialistul?
(A) Erorile de gândire trebuiesc corectate pentru că joacă cel mai important rol în viață.

(B) Problemele pot fi rezolvate la alt nivel de gândire decât cel care a generat-o.

(C) Rezolvarea unei probleme constă în eliminarea erorilor de gândire.

(D) O problemă dispare conștientizând-o și purificându-ți gândirea prin căință și iertare.

(E) Soluționarea problemelor depinde de percepția evenimentelor, nu de evenimente.

Răspuns: (D).

Ionescu: Începând cu primăvara acestui an, Primăria obligă toate firmele ce administrează
terase în oraş să aibă un program fix, ora de închidere fiind ora 23. Firmele trebuie să aibă
afişate preţurile la vedere, în lei şi în euro, iar meniul şi într-o limbă de circulaţie
internaţională. De fapt, pe baza noilor reglementări, mai stricte decât cele anterioare,
Primăria urmăreşte să eficientizeze controalele pentru protecţia consumatorilor.
Popescu: În realitate, toate aceste reglementări nu fac decât să ducă la majorarea preţurilor,
fiind în defavoarea consumatorilor.

Domnii Ionescu şi Popescu se află în dezacord asupra faptului că:

(A) firmele ce administrează terase ar trebui să fie obligate de Primărie la desfăşurarea

activităţii după un program fix.

(B) noile reglementări ale Primăriei au un efect pozitiv asupra consumatorilor.

(C) este normal, ca agent economic, să te bazezi pe reglementările introduse de Primărie.

(D) majorările de preţuri duc la pierderea de clienţi pentru terasele amenajate în oraş şi la
reducerea posibilităţilor de petrecere a timpului liber de către cetăţenii oraşului.

(E) din punct de vedere financiar, prin aplicarea noilor reglementări vor avea de pierdut atât
firmele, cât şi Primăria.

Răspuns: (B).
INFERENCE

Singurul regim de slăbire aprobat de toți nutriționiștii constă în alimente sănătoase din toate
grupele, indiferent dacă alimentele sunt de origine animală sau vegetală, trebuind doar să
scazi caloriile zilnice. Cu toate acestea, eu nu cred în cure de slăbire: ele funcționează doar
pe termen scurt și reușesc să te dea peste cap. Când treci la un regim de viață sănătos, faptul
că slăbești e de la sine înțeles. Primul avantaj e însă prevenirea bolilor.

Care dintre următoarele enunțuri este cel mai bine susținut prin argumentația de mai sus?

(A) Nutriționiștii nu încurajează vegetarianismul.

(B) Un regim de viață sănătos e preferabil curelor de slăbire.

(C) A slăbi e doar o chestiune de timp când nu faci excese în alimentație.

(D) Slăbitul în mod controlat ajută la prevenirea bolilor.

(E) Credința în curele de slăbire e un mit.

Răspuns: (B).

Un studiu european: Aproximativ 40% din populaţia adultă a României şi peste jumătate din
cea vârstnică suferă din cauza colesterolului ridicat. Acesta generează, la rândul lui, boli
precum: hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat ş.a. Dintre bolile cauzate,
prima este fatală pentru categoriile de populaţie amintite. Drept urmare, ...

Care dintre următoarele afirmaţii este continuarea cea mai logică a enunţului de mai sus?

(A) populaţia tânără a României nu este afectată de bolile rezultate din creşterea
colesterolului.

(B) aproximativ doi din trei români mor din cauza afecţiunilor vasculare grave, provocate de
nivelul ridicat de colesterol.

(C) nivelul ridicat al colesterolului atacă numai o parte din populaţia adultă şi vârstnică a
României.

(D) afecţiunile vasculare grave, provocate de nivelul ridicat de colesterol, sunt o formă de
hipertensiune arterială cronică.
(E) diabetul zaharat se asociază cu bolile inimii din cauza colesterolului crescut din organism.

Răspuns: (B).

Un jurnalist: Comisia Europeană a venit cu cea mai hilară propunere: înlocuirea ţigărilor
normale cu cele care se sting imediat ce sunt lăsate din mână. Astfel că, începând din 2009-
2010, executivul comunitar va obliga fumătorii să-şi cumpere ţigări din care trebuie să tragă
fără pauză, evident, pentru a nu se stinge. Companiile din industria tutunului au spus însă că
această măsură nu va determina o scădere a numărului victimelor incendiilor, ci se va
dovedi a fi mai toxică pentru fumători. Nu se ştiu încă reacţiile şi nici dacă populaţia este
pregătită pentru un nou tip de ţigări.

Care dintre următoarele enunţuri este sprijinit cel mai mult de comentariul jurnalistului?

(A) Îngrijorarea companiilor din industria tutunului vizează nu efectele mai nocive asupra
fumătorilor declanşate de propunerea Comunităţii Europene, ci scăderea propriilor profituri
prin comercializarea noului tip de ţigări.

(B) Propunerea Comisiei de a introduce, începând cu 2009-2010, obligativitatea pentru

fumători de a-şi cumpăra ţigări din care trebuie să tragă fără pauză pentru a nu se stinge
este ridicolă şi coercitivă.

(C) Înlocuirea ţigărilor normale cu cele care se sting imediat ce sunt lăsate din mână nu va
determina nici o scădere a numărului victimelor incendiilor, nici o scădere a numărului de
fumători.

(D) Acceptul sau reacţia populaţiei faţă de propunerea Comunităţii Europene vizând noul tip
de ţigări sunt încă neconturate şi necunoscute.

(E) Executivul comunitar va obliga fumătorii să-şi cumpere noul tip de ţigări cu intenţia de a
determina nu numai o scădere a numărului victimelor incendiilor, ci şi o scădere a numărului
de fumători.

Răspuns: (B).

Un specialist în comunicare: Indiferent de locul de muncă unde ne desfăşurăm activitatea,

comunicarea are un rol important. Ne ocupă mai mult timp decât orice altă activitate şi,
adesea, face diferenţa dintre succes şi eşec atât pentru organizaţie ca întreg, cât şi pentru
membrii săi.
Dacă afirmaţiile de mai sus sunt adevărate, care dintre următoarele enunţuri decurge în
mod logic din ele?

(A) Comunicarea dintre membrii unei organizaţii depinde de succesul sau eşecul activităţilor
desfăşurate de organizaţia respectivă.

(B) Activitatea de comunicare intervine în orice loc de muncă, indiferent care este acesta.

(C) Diferenţa dintre succes şi eşec este întotdeauna dată de ponderea pe care comunicarea
o deţine între activităţile unei organizaţii.

(D) Rolul comunicării este direct proporţional cu timpul pe care comunicarea îl deţine în
orice activitate.

(E) Succesul unei organizaţii, dar şi al membrilor săi, depinde adesea de activitatea de
comunicare.

Răspuns: (E).

Singurul regim de slăbire aprobat de toți nutriționiștii constă în alimente sănătoase din toate
grupele, indiferent dacă alimentele sunt de origine animală sau vegetală, trebuind doar să
scazi caloriile zilnice. Cu toate acestea, eu nu cred în cure de slăbire: ele funcționează doar
pe termen scurt și reușesc să te dea peste cap. Când treci la un regim de viață sănătos,
faptul că slăbești e de la sine înțeles. Primul avantaj e însă prevenirea bolilor.

Care dintre următoarele enunțuri este cel mai bine susținut prin argumentația de mai sus?

(A) Nutriționiștii nu încurajează vegetarianismul.

(B) Un regim de viață sănătos e preferabil curelor de slăbire.

(C) A slăbi e doar o chestiune de timp când nu faci excese în alimentație.

(D) Slăbitul în mod controlat ajută la prevenirea bolilor.

(E) Credința în curele de slăbire e un mit.

Răspuns: (B).
Un om de ştiinţă: Văd creierul uman ca pe un computer care va înceta să mai funcţioneze
atunci când componentele sale vor ceda. Nu există rai sau viaţă de apoi pentru
computerele stricate, ele există doar în mintea oamenilor speriaţi de întuneric. De aceea,
raiul şi viaţa după moarte sunt doar nişte basme pentru cei cărora le e frică de întuneric.

Care dintre următoarele enunţuri este cel mai bine susţinut din punct de vedere logic de
argumentul omului de ştiinţă ?

(A) Atâta timp cât oamenii vorbesc despre existenţa raiului şi vieţii după moarte,
componentele creierului lor sunt funcţionale.

(B) Basmele despre raiul sau viaţa de apoi sunt produsul lipsei de cunoaştere a oamenilor şi
alungă întunericul din mintea lor, iluminând-o.

(C) Creierul uman este asemenea unui computer stricat doar atunci când îşi imaginează că
raiul sau viaţa după moarte nu există.

(D) Analogia dintre creierul uman şi computer este funcţională doar pentru oamenii cărora
le e frică de întuneric.

(E) Raiul şi viaţa de apoi sunt basme pentru oamenii de ştiinţă întrucât ei nu cred în
existenţa altei lumi decât cea în care trăim.

Răspuns: (A).

Un matematician: Dacă extratereştrii există, atunci ei ne evită, pentru că din punct de

vedere matematic, până acum, ar fi trebuit să ne viziteze. Prin urmare, ...

Care dintre următoarele este continuarea logică a susţinerilor matematicianului ?

(A) fie extratereştrii vieţuiesc altfel decât noi, fie nu ne plac.

(B) fie calculele matematice nu sunt corecte, fie extratereştrii nu există.
(C) fie noi suntem singuri în univers, fie extratereştrii nu vor să ne contacteze.
(D) fie extratereştrii nu sunt interesaţi de noi, fie ne evită din raţiuni neînţelese.
(E) fie raţionamentele matematice sunt corecte, fie extratereştrii raţionează altfel.

Răspuns: (C).
STRUCTURE (+ PRICIPLES)

Majoritatea speciilor de șopârle a dezvoltat de-a lungul timpului o capacitate uluitoare de a

scăpa de urmăritorii nedoriți: cedarea unei părți din propriul corp. În situații fără ieșire,
micile viețuitoare își pot desprinde coada care, zvârcolindu-se, atrage atenția prădătorului
lăsând liberă calea celui atacat. În felul acesta, atacatorul distras se alege cu o mică gustare,
în timp ce șopârla scapă cu viață. Prin urmare, supraviețuirea este pentru majoritatea
șopârlelor o chestiune de adaptare ingenioasă la provocările mediului în care trăiesc.

Ce rol joacă, în cadrul argumentării de mai sus, afirmaţia că supraviețuirea este pentru
majoritatea șopârlelor o chestiune de adaptare ingenioasă la provocările mediului în care
trăiesc?

(A) Este o ipoteză care, deși aparent ține locul concluziei, verifică afirmația că șopârlele și-au
dezvoltat în timp capacitatea de a scăpa de prădători prin cedarea unei părți din propriul
corp.

(B) Este o reformulare a principiului potrivit căruia adaptarea la mediu joacă rolul cel mai
important în evoluția speciilor animale.

(C) Este o generalizare pornind de la analiza modului în care orice șopârlă scapă cu viață în
fața atacatorilor.

(D) Este o concluzie trasă pe baza observațiilor privind comportamentul majorității șopârlelor
atunci când sunt agresate.

(E) Este o observație nefondată privind ingeniozitatea cu care șopârlele s-au adaptat de-a
lungul timpului la provocările mediului în care trăiesc.

Răspuns: (D).

Explicația dată soluționării acestui item în Ghidul pentru rezolvarea testelor de verificare a
raționamentului logic (p. 364) și conform specificațiilor LSAC de validare a itemilor LSAT:

Descriere:
Paragraful conţine observaţii despre comportamentul ingenios al şopârlelor atunci când sunt
urmărite, atacate şi viaţa le este pusă în pericol. Ni se spune că ele reuşesc să supravieţuiască
în faţa atacatorilor prin cedarea unei părţi din propriul corp: putându-şi desprinde coada de
propriul corp, prin zvârcoliturile ei, şopârlele distrag atenţia atacatorului şi scapă cu viaţă. Pe
baza acestor informaţii se conchide că, pentru şopârle, supravieţuirea este o problemă de
adaptare la provocările mediului în care trăiesc.

Răspunsul corect:
(D) Problema supravieţuirii şopârlelor la provocările mediului în care trăiesc este cea spre
care conduc toate observaţiile din paragraf. Ea este soluţionată în termenii adaptării
acestor
vieţuitoare la condiţiile de mediu atunci când sunt urmărite, atacate sau puse în pericol
mortal. Sintetic, (D) exprimă acest lucru, motiv pentru care este concluzia paragrafului
şi, deci, răspunsul corect.

Răspunsurile incorecte:
(A) Potrivit Descrierii, concluzia paragrafului se referă la supravieţuirea şopârlelor ca
problemă de adaptare ingenioasă la mediu, iar nu la capacitatea lor de a scăpa de prădători
prin cedarea unei părţi din propriul corp, aşa cum afirmă (A). Dacă ar fi o ipoteză, (A) ar
trebui să se verifice prin concluzia paragrafului (ceea ce nu se întâmplă), nu printr-o premisă
şi nici verificând o afirmaţie dintr-o premisă (cum se înţelege din text), aşa că (A) nu este
răspunsul corect.

(B) Cum (B) se referă, ca principiu, la rolul jucat de adaptarea la mediu în evoluţia speciilor în
general şi nu la cazul concret de adaptare la mediu al majorităţii speciilor de şopârle,
singurul despre care se vorbeşte în paragraf, e evident că această variantă de răspuns nu
poate fi cea corectă.
(C) Paragraful vorbeşte despre comportamentul majorităţii speciilor de şopârle în diverse
situaţii, nu despre comportamentul propriu fiecărei şopârle în faţa atacatorilor şi doar în
situaţii fără ieşire, cum procedează (C). Mai mult, paragraful nu generalizează cazuri
particulare, cum face (C), ci trage o concluzie pornind de la obervaţiile pe care le exprimă.
Deci (C) nu este răspunsul corect.

(E) Aşa cum deja am arătat, afirmaţia că supravieţuirea este pentru majoritatea şopârlelor o
chestiune de adaptare ingenioasă la provocările mediului în care trăiesc exprimă concluzia
paragrafului şi nu o premisă sau o observaţie de la care se pleacă. Fiind o afirmație
concluzivă, cu atât mai puţin se poate spune despre ea că ar fi nefondată (că e
fundamentată greșit sa nu, aceasta e o altă problemă, care nu interesează aici), motive
pentru care (E) nu este varianta corectă de răspuns.

Un istoric: Statistica arată că în ultimii 3500 de ani Pământul nu s-a bucurat decât de 230 de
ani de pace, cifră care vorbeşte clar despre natura conflictuală a omului şi despre tendinţa
lui distructivă. Niciun fel de războaie, dedicate cuceririi de teritorii sau exterminării,
urmărind scopuri economice, politice sau doar răzbunarea, n-au fost lipsite de justificări.
Istoria ne arată astfel că graniţa dintre raţiunea şi nebunia celor care stârnesc conflictele
militare este adesea alarmant de îngustă.

Ce rol joacă în argumentaţia istoricului teza că graniţa dintre raţiune şi nebunia celor care
stârnesc acţiunile militare este adesea alarmant de îngustă?

(A) Exprimă premisa de la care pleacă istoricul atunci când evidenţiază motivele care stau la
baza conflictelor armate.
(B) Exprimă excepţia prin care istoricul se detaşează de datele statistice care ilustrează
natura conflictuală şi distructivă a omului.

(C) Exprimă concluzia istoricului potrivit căreia motivele care justifică acţiunile militare nu
sunt totdeauna raţionale.
(D) Exprimă un punct de vedere larg acceptat doar de istoriografia care se bazează exclusiv
pe date statistice.
(E) Exprimă opinia celor care se implică într-un conflict militar în calitatea de parte
beligerantă.
Răspuns: (C).

Un editorialist: Nu putem atribui diferențele dintre femei și bărbați doar hormonilor,

creierului, evoluției umane, revoluției sexuale, feminismului sau mass-mediei. Combinația
tuturor acestora ne-a adus unde suntem astăzi. Confirmarea diferențelor, a avantajelor și
dezavantajelor lor și respectul pentru ele ne face să fim mândri că suntem femei sau bărbați
și, astfel, poate nu vom mai simți presiunea de a lupta – bărbat sau femeie fiind - unul
împotriva celuilalt.

Ce rol joacă în argumentația editorialistului enunțul potrivit căruia nu putem atribui

diferențele dintre femei și bărbați doar hormonilor, creierului, evoluției umane, revoluției
sexuale, feminismului sau mass-mediei?

(A) Este o susținere care se bazează pe observația că oamenii de azi sunt mândri că sunt
bărbați sau femei.

(B) Este o ipoteză a cărei confirmare e urmărită de editorialist prin celelalte date luate în
discuție.

(C) Este o premisă de la care editorialistul pleacă în susținerea că femeile și bărbații de

astăzi pot avea șansa de a nu mai simți nevoia să se lupte împotrivă.

(D) Este concluzia principală la care ajunge editorialistul, dar enunțată de către el încă de la
început.

(E) Este un argument pe care editorialistul îl aduce împotriva egalității dintre bărbați și
femei.

Răspuns: (C).
Conform unor studii recente, înfățisarea unei persoane le permite celor din jur să își formeze
prime impresii destul de precise. Prima impresie contează foarte mult și, uneori, nu poate fi
schimbată. Trebuie să te gândeşti de două ori înainte de a alege un anumit look, dacă vrei să
nu fii o persoană judecată greșit.

Ce rol joacă în argumentarea de mai sus expresia „gândește-te de două ori înainte de a
alege un anumit look”?

(A) Este un avertisment adresat celor preocupați în mod excesiv de propria lor înfățișare.

(B) Este premisa de la care trebuie să plece orice persoană pentru a nu fi judecată greșit.

(C) Este concluzia la care se ajunge în argumentare pornind de la datele studiilor recente.

(D) Este un sfat de care orice persoană trebuie să țină cont atunci când iese în societate.

(E) Este explicitarea a ceea ce se asumă din studiile recente invocate în argumentare.

Răspuns: (C).

Elias Canetti: Primul mort este foarte important în revolta unei mulțimi. El este acela care îi
contaminează pe toți cu sentimentul amenințării. De aceea, deținătorii puterii, care vor să
dezlănțuie un război, știu foarte bine că trebuie să facă rost de un mort sau să-l inventeze.
Moartea lui contează și nu altceva, și trebuie întreținută părerea că vinovat de această
moarte este dușmanul. Haita de jeluire constituită în jurul morții lui transformă starea de
spirit a celorlalți în mentalitate a haitei războinice. Numai așa, dintr-o haită de jeluire care
înconjoară un mort se formează o haită de război care trebuie să-l răzbune.

Ce rol joacă în argumentarea de mai sus ideea că deținătorii puterii, care vor să dezlănțuie
un război, știu foarte bine că trebuie să facă rost de un mort sau să-l inventeze?

(A) Este o explicație a modului în care masele sunt manipulate de deținătorii puterii.
(B) Este concluzia susținută de întregul lanț argumentativ pornind de la ideea că primul
mort este foarte important într-o revoltă.
(C) Este o premisă în suținerea că haita de jeluire a primului mort se transformă în haită de
război care să-l răzbune.
(D) Este un argument în favoarea susținerii că primul mort este cel care contaminează cu
sentimentul amenințării mulțimea revoltată.
(E) Este concluzia cu rol de premisă în suținerea tezei primului mort într-o revoltă.
Răspuns: (B).

Onomantia sau Onomomantia este arta divinatorie care se bazează pe analiza numelui, mai
ales pe analiza primei litere a prenumelui. Denumirea sa derivă din greaca veche, unde
onoma înseamnă „nume”, iar manteia „profeţie”. Ea a fost practicată mai întâi de greci, apoi
de romani, cu scopul de a descifra destinul omului (la greci) sau chiar şi al localităţilor (la
romani), iar – uneori – pentru a-l determina. Puteţi crede sau nu, energia numelui există,
fiind cercetată şi astăzi! Potrivit cercetărilor actuale, nu este întâmplător că aveţi un nume şi
nu altul, dar mai ales nu este întâmplător cine vi l-a ales, de ce acel nume şi nu altul şi ce
semnifică el.

Ce rol joacă în argumentarea de mai sus enunţul „Puteţi crede sau nu, energia numelui
există, fiind cercetată şi astăzi!”?

(A) Exprimă credinţa actuală că analiza numelui este aspectul artei divinatorii din antichitate
care a supravieţuit probei timpului.

(B) Este ipoteza principală din Onomantia sau Onomomantia greco-romană verificată astăzi
de cercetările dedicate energiei numelui.

(C) Exprimă modalitatea în care autorul argumentării de faţă se detaşează atât de cercetările
antice bazate pe analiza numelui, cât şi de cele contemporane.

(D) Este concluzia susţinută prin apelul la tradiţia greco-romană în cercetarea numelui, dar şi
la supoziţiile cercetărilor actuale bazate pe această tradiţie.

(E) Exprimă motivul pentru care promotorii antici sau actuali ai Onomantiei sau
Onomomantiei consideră că energia numelui există.

Răspuns: (D).

Un specialist în comunicare: Majoritatea studiilor afirmă că oamenii se tem cel mai mult de
vorbitul în public și abia în al doilea rând de moarte. Vi se pare corect? Dacă da, asta
înseamnă că, din postura de om obișnuit, nevoit să mergeți la o înmormântare, ați prefera
să vă aflați în coșciug decât să țineți ultimul discurs de rămas bun.
Care dintre următoarele expresii redă principiul căruia i se conformează concluzia
specialistului în comunicare?
(A) Decât să spui mai mult decât vrei, mai bine să asculți ce nu voiești.

(B) Decât codaș printre cei buni, mai bine fruntaș printre cei slabi.

(C) Decât să nu mai poți vorbi, mai bine surd și-a nu muți.

(D) Decât să vorbești fără rost, mai bine să taci cu folos.

(E) Decât să le pară rău de tine, mai bine să se plângă ei.

Răspuns: (D).

Un eseist: Tragedia esențială sub care trăiește omul este cea a zbaterii inutile. Lipsite de
sensul creației, oricare dintre gesturile vieții își pierde sensul sau rațiunea. Așadar, dacă se
poate vorbi de un sens al existenței umane, atunci acesta trebuie să fie înspre creație.

Care dintre următoarele enunțuri redă cel mai bine principiul subsumat de concluzia
eseistului?

A) Creația conferă sens existenței umane.

B) Zbaterea inutilă a omului derivă din gesturile lui lipsite de sens sau de rațiune.

C) Gesturile vieții umane stau, dar nu se manifestă întotdeauna, sub semnul creației.

D) În afara creației, orice lucru își pierde sensul sau rațiunea de a fi.

E) Tragedia esențială a omului constă în puterea de a crea.

Răspuns: (A).

Un eseist: Dacă fericirea ta depinde de o altă persoană, este suficient ca aceasta să îţi tragă
preşul de sub picioare pentru a te simţi instantaneu cel mai nefericit om din lume. Singura
iubire durabilă este cea care provine din interiorul tău, căci atunci ştii foarte bine pe ce te
bazezi. Singurul om care te poate face fericit sau nefericit eşti tu însuţi.

Care dintre următoarele enunţuri redă cel mai bine principiul ce poate fi dedus din
argumentul eseistului?

(A) Iubeşte-te pe tine însuţi !

(B) Trăieşte-ţi clipa !

(C) Dăruind vei dobândi !

(D) Iubeşte-ţi aproapele !

(E) Fericirea e sensul vieţii !

Răspuns: (A).

PARALLEL STRUCTURE

Un designer vestimentar: Parfumul aduce un ultim retuş eleganţei, este acel detaliu invizibil
care completează personalitatea fiecăruia dintre noi. Fără el, ceva ne va lipsi întotdeauna.

Care dintre argumentele de mai jos se aseamănă cel mai mult, ca structură, cu cel al
designerului vestimentar?
(A) Perseverența este cheia succesului. Fără ea, nici o activitate nu își poate atinge scopul.
Așadar, este exact lucrul de care avem nevoie pentru a răzbi în viață.
(B) Florile de câmp ne încântă privirea prin coloritul lor, ne răsfață mirosul cu parfumul lor.
Fără ele, făcute cadou, dragostea ar fi neîmplinită.
(C) Democraţia înseamnă suveranitatea poporului, presupune participarea la vot. Fără
exercitarea dreptului la vot, democrația nu poate exista.
(D) Exercițiile fizice întrețin sănătatea. Fără mișcare, orice organism își pierde vitalitatea.
Medicii știu, așadar, de ce le recomandă.
(E) Moda este adesea trecătoare, designerii vestimentari știu acest lucru, vânzătorii la fel.
Fără moda trecătoare, veniturile lor ar fi mai mici.
Răspuns: (A).

Toţi fotbaliştii de la echipa X, unde antrenează Y, sunt obligaţi să facă cel mult un dribling
sau să tragă cel mult un şut la poartă în timpul primei şedinţe de antrenament dinaintea
meciului Z, axată de obicei pe exerciţii tactice. Mai mult, toate exerciţiile de antrenament
din şedinţele următoare sunt centrate mai ales pe dezvoltarea tacticii de joc, chiar dacă
unele dintre ele vor viza creşterea rezistenţei la efort. Deci nu e adevărat că fotbaliştii
echipei X ar avea o condiţie fizică precară la ora respectivului meci.
Care dintre următoarele argumente este cel mai asemănător în raţionare cu argumentul de
mai sus?

(A) Noile investiţii cu amenajarea gazonului vor fi amortizate în aproximativ doi ani, în vreme
ce cheltuielile cu reamenajarea la standarde internaţionale a construcţiilor din incinta
stadionului vor fi recuperate doar peste cinci ani. Deci, cheltuielile de reconstrucţie ale
tribunei nu vor putea fi nicidecum amortizate într-un an.

(B) La conferinţa de presă de la sfârşitul meciului vor putea participa doar jurnaliştii sportivi
acreditaţi, ceea ce înseamnă că jurnaliştilor fără acreditare nu li se va permite accesul la
acest eveniment. Iar cum antrenorii celor două echipe au căzut de acord să nu răspundă la
întrebările privind arbitrajul, e evident că libertatea presei sportive va fi serios amputată.

(C) De vreme ce, potrivit înţelegerii dintre două cluburi, unui jucător împrumutat pentru un
sezon de la o echipă de club la cealaltă nu i se asigură de către clubul care-l împrumută alte
venituri suplimentare în afara primelor de joc, fotbalistul X – aflat în această situaţie – nu-şi
va putea mări veniturile pe sezonul respectiv decât cu ajutorul primelor de joc.

(D) Toate fazele meciului vor fi discutate într-o emisiune televizată imediat după încheierea
meciului, punându-se accent pe fazele spectaculoase. Mai mult, vor fi luate în discuţie mai
ales fazele care au scris istoria acestui meci, chiar dacă unele dintre ele au fost influenţate
de deciziile arbitrilor. Drept urmare, e falsă părerea că emisiunea nu va fi una critică.

(E) Palmaresul unui club de fotbal nu poate aparţine concomitent mai multor echipe, chiar
dacă ele poartă acelaşi nume sau folosesc aceleaşi culori de echipament. Mai mult, dacă
acest palmares este disputat în instanţă, alţii sunt factorii pe baza cărora problema
palmaresului va fi reglementată juridic. Deci, problema palmaresului nu e una de nume sau
de echipament.

Răspuns: (D).

FLAW

Un locatar: Ușa liftului din scara blocului meu nu s-a deschis trei zile la rând nici la parter,
nici la etajul șase unde locuiesc. Deși nu eram sigur că liftul a fost reparat, în a patra zi de
la defecțiune l-am folosit totuși, întrucât ușa lui de la parter se deschidea. Cu toate
acestea, nu am putut coborî din lift decât la etajul cinci, trebuind să urc scările pe jos încă
un etaj.

Care dintre următoarele enunțuri exprimă eroarea de raționare în baza căreia locatarul a
folosit totuși liftul a patra zi, deși nu era sigur că fusese reparat?
(A) Locatarul era foarte grăbit și s-a gândit că luând liftul mai economisește din timp, având
încă multă treabă de făcut pe ziua aceea.

(B) Când a luat liftul, locatarul s-a bazat pe credința că dacă ușa de la parter a liftului se
deschide, atunci liftul a fost reparat și funcționează normal.
(C) Luând liftul, locatarul a dorit să evite urcarea scărilor datorită numărului mare al
acestora până la etajul șase unde locuia.
(D) Locatarul s-a bazat pe asumpția că nu există o legătură de cauzalitate între deschiderea
ușilor liftului și funcționarea lui normală.
(E) Când a luat liftul, locatarul nu a ținut cont și de alți factori, cum ar fi întreruperea
curentului electric, care pot afecta funcționarea liftului.
Răspuns: (B).

Potrivit unei superstiţii recunoscute în toată lumea, ziua de vineri 13 este una care aduce
numai ghinion şi în care nimic bun nu se poate întâmpla. De obicei, un an nu are mai mult de
o astfel de zi, numărul maxim de zile de vineri 13 dintr-un an fiind de trei. Aşadar, numai
pentru cei care cred în aceste superstiţii, anul acesta va fi îngrozitor, în condiţiile în care vom
avea în trei luni câte o zi de vineri 13.

Argumentul de mai sus este defectuos întrucât ...

(A) își bazează concluzia doar pe superstiția legată de ziua de vineri 13.

(B) leagă soarta celor superstițioși doar de ghinionul unei singure zi din săptămână.

(C) prevede un an îngrozitor pentru cei superstițioși doar pe baza unei excepții rare.

(D) se contrazice în ceea ce privește numărul maxim de zile cu ghinion dintr-un an.

(E) exclude posibilitatea ca și cei nesuperstițioși să aibă ghinion în acest an.

Răspuns: (E).

Un analist politic: Măsuri urgente trebuie luate împotriva corupţiei. Multiplicarea continuă a
actelor de corupţie va duce la creşterea criminalităţii organizate. Aceasta, la rândul ei, va
eroda baza morală a societăţii, ceea ce va conduce la sporirea abuzurilor de tot felul,
eventual la completa dezintegrare a legii şi ordinii, provocând colapsul total al economiei.
În ce constă eroarea de raţionare din argumentul analistului politic?

(A) Concluzia argumentului său se bazează pe o reacţie în lanţ a cărei producere nu este
suficient motivată.

(B) Legătura dintre premise şi concluzie depinde de o legătură cauzală cu mare probabilitate
de a se produce.

(C) Tema abordată nu este reprezentativă pentru analiza stării economiei, fiind întâlnită
accidental sau selectată la întâmplare.

(D) Premisele de la care analistul politic pleacă arată că nu știe pe ce și-ar putea întemeia
concluzia.

(E) Analistul politic deviază atenţia celor cărora se adresează schimbând subiectul de la o
problemă la alta.

Răspuns: (A).

Un profesor: Ideea că testele de gândire critică sunt nerelevante pentru selecția candidaților
la admiterea în instituțiile de învățământ superior se bazează nu atât pe imposibilitatea
tratării statistice adecvate a răspunsurilor date de candidați, cât mai ales pe slabele corelații
evidențiate de asemenea teste între punctajele obținute de candidați și performanțele lor
școlare ulterioare.
Un alt profesor: Cei care susțin o asemenea idee sunt pur și simplu invidioși pe succesul de
care se bucură la admiterea în marile universități occidentale testarea gândirii critice, în
defavoarea testării tradiționale a cunoștințelor de specialitate, așa că te sfătuiesc să te
detașezi de poziția lor dacă nu vrei să cazi în ridicol.

Care dintre următoarele enunțuri exprimă greșeala de raționare din argumentul celui de-al
doilea profesor?

(A) Argumentul nu arată care anume sunt corelațiile dintre punctajele oținute de candidați și
performanțele lor școlare ulterioare.

(B) Argumentul se rezumă la a lua în considerare doar două tipuri de testări a candidaților la
admiterea în instituțiile de învățământ superior.
(C) Argumentul își bazează recomandarea finală pe o premisă care, deși nu este explicitată,
pare să fie luată ca fiind adevărată.

(D) Argumentul este direcționat mai degrabă împotriva celui care emite enunțul despre
nerelevanța testelor de gândire critică decât împotriva enunțului în sine.

(E) Argumentul presupune că, la admiterea în marile universități, testarea tradițională a

cunoștințelor de specialitate este preferabilă testării gândirii critice.

Răspuns: (D).

PARALLEL FLAW

Fie îmi este îngăduit să sper, fie mă voi simţi neputincios pentru tot restul vieţii. Ştiu că
nimeni nu doreşte să mă simt neputincios pentru tot restul vieţii, deci îmi va fi îngăduit
să sper.

Care dintre următoarele moduri greşite de raţionare se asemănă cel mai mult cu cel din
argumentul de mai sus?
(A) Avem datoria de a face ce este drept. Avem dreptul să vorbim pentru apărarea celor
nevinovaţi. De aceea, ştiu că avem datoria să-i apărăm pe cei nevinovaţi.
(B) Cristinei îi plac castraveţii. De asemenea, la fel de mult, îi place şi iaurtul. Deci, Cristina va
mânca fie iaurt cu felii de castraveţi, fie iaurtul şi castraveţii separat.
(C) Sodiul şi clorul din sare sunt netoxice. Mai mult, sarea este ingredientul cel mai utilizat în
mâncare. Deci, fie dintr-un motiv, fie din altul, sarea este netoxică.
(D) Fie că Alexandru recunoaşte că a făcut o greşeală, fie că nu recunoaşte, greşeala lui tot
rămâne. Știu, deci, că Alexandru este culpabil.
(E) Fie mă laşi să mă duc la concertul trupei X, fie mă voi simţi prost dacă nu merg. Dar tu nu
vrei să mă simt bine, aşa că mă vei lăsa să merg la acel concert.
Răspuns: (E).

Un medic: Atunci când o cură de slăbire își face efectul, persoana care o ține pierde din
greutate. Cura ta de slăbire nu și-a făcut efectul, așa că vei rămâne cu același grad de
obezitate.
Care dintre argumentele următoare exprimă schema eronată de raționare din argumentul
medicului ?

(A) Dacă piatra aruncată de tine loveşte geamul, atunci geamul se sparge. Dar cum ea nu
loveşte geamul, acesta nu se sparge.
(B) Cine ia cina la restaurant, nu va trebui să spele vasele. Cu toate că vecinii mei din bloc au
fost aseara la restaurant, i-am auzit spălând vasele.

(C) Toate computerele de tipul X sunt rapide. Cum Mihai are un computer rapid, e evident
că computerul său e de tipul X.

(D) Fie stau aici şi lucrez, fie merg acasă în vacanţă. Ar fi mai frumos să merg undeva la mare.
Deci, oricum nu voi sta aici să lucrez.

(E) Atunci când îmi socotesc bine bugetul, îmi permit să ies la cumpărături. Din moment ce
mi-am permis deja o astfel de ieșire, însemnă că știu să îmi fac bine bugetul.

Răspuns: (A).

Vrei să câștigi o întrecere sportivă sau să treci un examen? Îmbracă-te în roșu. Studii
științifice recente au confirmat faptul că performanțele noastre, atât cele fizice cât și cele
intelectuale, sunt influențate de culori.

Care dintre următoarele reclame conțin același mod greşit de raţionare ca cel din din textul
de mai sus?

(A) Vrei să te distrezi? Încearcă AquaPark! E un loc unde ai cele mai mari șanse să te simți
bine în orice anotimp.
(B) Alegeţi laptele BabyDrink! Testele de specialitate îl recomandă ca cea mai gustoasă și
sănătoasă băutură pentru copiii de vârstă mică.
(C) Folosește Dentina ! Cu ajutorul ei iți vei păstra dinții albi și strălucitori. Numai o pastă de
dinți certificată medical îți asigură igiena dentară.
(D) Nu mai sta! Prinde oferta nostră specială: SmartSki – cele mai rapide schiuri la cele mai
mici prețuri!
(E) Alegeţi FloniTel ca tratament contra alergiei! Cei care se tratează de alergie cu cu FloniTel
au simptome mai puţin severe decât cei care își neglijează alergia.
Răspuns: (C).

ASSUMPTION

Un zoolog: Vulpea polară şi iepurele polar au urechi mici, pe când rudele lor din deşert au
urechi ce par mult prea mari faţă de corpurile lor. Urechile mici sunt esenţiale la pol, căci
unele mai mari ar risca să digere. În deşert, urechile exagerat de mari ajută la eliminarea
căldurii corporale, pentru că sunt puternic vascularizate la suprafaţa pielii şi, astfel,
căldura sângelui se evaporă. Aşadar, ne putem da seama şi numai după dimensiunea
urechilor unde trăieşte o vulpe sau un iepure.

Care dintre următoarele enunţuri exprimă o presupoziţie de la care pleacă zoologul în

argumentaţia sa greşită?
(A) Dimensiunea urechilor nu este principalul criteriu după care vulpile şi iepurii se pot
clasifica în animale polare şi animale deşertice.
(B) Dimensiunea urechilor este expresia modului de adaptare a vulpii şi a iepurelui la
condiţiile de mediu.
(C) Dimensiunea urechilor este decisivă pentru identificarea locului unde trăiesc vulpile şi
iepurii.
(D) Dimensiunea urechilor vulpii şi iepurelui este cea care ne ajută să ne dăm seama dacă ne
aflăm la pol sau în deşert.
(E) Dimensiunea urechilor explică doar parţial diferenţierile corporale dintre vulpile si iepurii
care trăiesc la pol şi vulpile şi iepurii care trăiesc în deşert.
Răspuns: (B).

Explicația dată soluționării acestui item în Ghidul pentru rezolvarea testelor de verificare a
raționamentului logic (p. 362) și conform specificațiilor LSAC de validare a itemilor LSAT:
Descriere:
Consideraţiile zoologului se referă la una dintre trăsăturile pe care el le apreciază ca
definitorii pentru vulpi şi iepuri, indiferent dacă aceste animale trăiesc la pol sau în deşert.
Această trăsătură este dimensiunea urechilor: la animalele polare ea este mai mică, iar la
cele deşertice ea este mai mare. În fond, zoologul ia în discuţie una dintre trăsăturile care
dovedesc adaptarea vulpilor şi iepurilor la condiţiile de mediu şi care îi permit să tragă
concluzia că dimensiunea urechilor ne poate indica dacă aceste animale trăiesc la pol sau în
deşert.
Vi se cere să identificaţi enunţul spre care conduc atât premisele de la care pleacă zoologul
în argumentarea sa, cât şi concluzia la care el ajunge.
Răspunsul corect:
(B) Zoologul ia în considerare, sub formă de premise, două tipuri de informaţii: unele care se
referă la dimensiunea diferită a urechilor de vulpe şi iepure – în funcţie de locul unde aceste
animale trăiesc, altele care oferă explicaţii pentru respectivele diferenţe de dimensiune – în
funcţie de rolul pe care îl joacă urechile vulpilor şi iepurilor în adaptarea la mediul lor de
viaţă. Drept concluzie, zoologul susţine că dimensiunea urechilor poate indica locul unde
trăiesc aceste animale, adică fie zona polară, fie zona deşertică.

În mod explicit, (B) susţine că dimensiunea urechilor este expresia modului de adaptare a
vulpii şi a iepurelui la condiţiile de mediu, idee care poate fi trasă – aşa cum se poate
observa mai sus – atât din concluzia zoologului, cât şi din cele două tipuri de premise de la
care el pleacă.
Răspunsurile incorecte:
(A), (E) Aceste variante de răspuns sunt nerelevante pentru argumentaţia zoologului
întrucât fiecare pune în discuţie o problemă la care zoologul nu se referă. Astfel,
argumentaţia zoologului nu se referă nicidecum la o clasificare a vulpilor şi iepurilor în
animale polare şi animale deşertice, aşa cum susţine (A), deşi se foloseşte de ea în mod
tacit. Cu atât mai puţin şi-ar putea propune să ofere un criteriu pentru această clasificare.
Ori (A) ne spune că dimensiunea urechilor ar fi un astfel de criteriu.

La fel, (E) ne vorbeşte despre diferenţele corporale dintre vulpile şi iepurii care trăiesc la pol
sau în deşert, diferenţe asumate deja de zoolog înainte de a-şi începe argumentarea. În plus,
(E) afirmă că dimensiunea urechilor ar putea explica doar parţial aceste diferenţe, ori
zoologul consideră că dimensiunea urechilor e un element corporal esenţial pentru
adaptarea vulpilor şi iepurilor la mediul sau zona în care trăiesc.

(C), (D) Aceste variante de răspuns nu sunt corecte deoarece fiecare reproduce, în alţi
termeni, concluzia pe care o trage zoologul, în vreme ce nouă ni se cere să identificăm
enunţul care poate fi susţinut pe baza întregii argumentaţii, adică pornind de la premisele şi
concluzia zoologului.

Un psiholog: Știința psihologică actuală nu poate întotdeauna explica adecvat fenomene

aparente precum clarviziunea, reîncarnarea sau chiar hipnoza. Din moment ce nu pot fi
explicate cu ajutorul unor ştiinţe precum psihologa, psihiatria sau neurofiziologia, aceste
fenomene nu sunt fenomene strict fizice, iar studiul lor revine filosofiei.

Care dintre următoarele propoziții este o premisă necesară pentru concluzia psihologului?

(A) Filosofia studiază doar fenomene ce nu pot fi abordate strict ştiinţific.

(B) Tot ce nu poate fi explicat de ştiinţă nu este fenomen strict fizic.

(C) Psihologia, psihiatria și neurofiziologia folosesc tipare explicative similare.

(D) Tot ce nu este fenomen fizic este un fenomen paranormal.

(E) Orice fenomen fizic poate primi o explicație strict științifică.

Răspuns: (B).

Explicația dată soluționării acestui item în Ghidul pentru rezolvarea testelor de verificare a
raționamentului logic (p. 384) și conform specificațiilor LSAC de validare a itemilor LSAT:

Descriere:

Întrucât ni se cere să identificăm premisa de care avut nevoie psihologul pentru a putea
concluziona aşa cum a făcut-o, este firesc să arătăm care este concluzia lui şi care sunt
premisele explicite de la care pleacă. Premisa necesară este una implicită, cea care i-a
permis psihologului nu numai să relaţioneze premisele explicite şi concluzia, ci şi să justifice
alegerea lor tacită. Altfel spus, premisa de identificat este chiar presupoziţia de la care
pleacă psihologul în argumentarea sa.

Răspunsul corect:

(B) Premisele explicite ale psihologului se referă la fenomene aparente precum clarviziunea,
reîncarnarea sau chiar hipnoza: aceste fenomene nu pot fi explicate ştiinţific de psihologie,
iar studiul lor revine filosofiei. Concluzia la care ajunge psihologul pornind de la aceste
premise este că fenomenele respective nu sunt fenomene strict fizice. Pentru a putea trage
această concluzie el a trebuit să facă presupunerea că tot ce nu poate fi explicat din punct
de vedere ştiinţific nu este fenomen strict fizic. Totodată, această presupoziţie i-a permis să
aleagă şi să utilizeze adecvat cele două premise explicite pe care îşi întemeiază concluzia.
Astfel, (B) redă presupoziţia psihologului, aşa că este răspunsul corect.

Răspunsurile incorecte:

(A) Clarviziunea, reîncarnarea şi hipnoza sunt fenomene despre care psihologul spune că nu
pot fi studiate de către ştiinţe precum psihologia, psihiatria sau neurofiziologia. El ajunge să
susţină că pot fi studiate de filosofie, dar această susţinere funcţionează ca o concluzie
intermediară cu rol de premisă în argumentul său. (A) exprimă o premisă tacită pentru
această concluzie intermediară a psihologului, nu pentru concluzia lui finală (aşa cum cere
întrebarea), motiv pentru care nu poate fi răspunsul corect.
(C) Faptul că psihologia, psihiatria şi neurofiziologia folosesc tipare explicative similare nu îi
permite psihologului să concluzioneze asupra fenomenelor de clarviziune, reîncarnare şi
hipnoză cum că nu ar fi fenomene strict fizice. (C) nici nu relaţionează premisele explicite
cu concluzia, nici nu justifică alegerea lor, deci nu redă presupoziţia psihologului. Din
această cauză, (C) nu poate fi răspunsul corect.

(D) Psihologul susţine explicit că fenomene precum clarviziunea, reîncarnarea sau hipnoza
nu sunt fenomene strict fizice, dar nu spune că ar fi fenomene paranormale şi nici nu lasă să
se înţeleagă acest lucru. Prin urmare (D) nu exprimă presupoziţia psihologului, aşa că nu
este răspunsul corect.

(E) Răspunsul (E) pare cel mai atractiv întrucât susţine că orice fenomen fizic poate primi o
explicaţie strict ştiinţifică. Dar el admite numai o relaţie de posibilitate între fenomenele
fizice şi explicaţia lor strict ştiinţifică, pe când presupoziţia psihologului – cea cerută prin
întrebare – stipulează o relaţie de necesitate între fenomenele strict fizice și explicația lor
științifică. De aceea, (B) este răspunsul corect şi nu (E).

Un polițist: Întrucât intră uşor în panică, X ar fi făcut mai bine să nu facă şcoala de
conducere auto. Dar cum deja a luat carnetul de șofer, X are mari șanse să fie implicat în
accidente rutiere.

Care dintre enunțurile de mai jos exprimă premisa tacită din raționamentul polițistului ?

(A) Carnetul de conducere auto primit de X ar trebui retras.

(B) X a primit doar carnet de șofer amator.

(C) Oamenii care intră uşor în panică n-ar trebui să aibă permis de conducere.

(D) Școlile de șoferi eliberează prea ușor carnetele de conducere auto.

(E) Legea nu iartă pe nimeni.

Răspuns: (C).

Un analist media: Sub influența producțiilor cinematografice hollywoodiene și a vehiculării

în media a unor informații incomplete, mulți dintre noi au deseori tendința de a reduce
ideea clonării de ființe la practicile fotocopierii unei imagini. Din acest motiv, progresul și
cuceririle esențiale din domeniul geneticii le pot părea unora nesemnificative sau banale.
Dar cum procesul clonării este în realitate unul foarte sofisticat și câtuși de puțin
întâmplător, e foarte improbabil totuși ca geneticienii să poată recupera prin clonare unele
specii de animale dispărute.

Care dintre următoarele enunțuri, dacă este adevărat, exprimă asumpția de care se
detașează în argumentare analistul media?

(A) Producțiile hollywoodiene și informarea incompletă vulgarizează știința.

(B) Clonarea unor specii de animale dispărute e o banalitate pentru genetica actuală.

(C) Recuperarea speciilor de animale dispărute e posibilă printr-o clonare sofisticată.

(D) Ideea clonării speciilor dispărute se bucură de succes în cinematografie și media.

(E) Procesul clonării nu este, prin analogie, un fel de fotocopiere a imaginilor.

Răspuns: (B).

Un ziarist: Complexitatea culturilor și civilizațiilor umane, dinamica explozivă a ultimului

veac, alături de evenimente surprinzătoare, fac aproape imposibil răspunsul la întrebarea
„Cum ar arăta lumea dacă pe Pământ ar trăi numai 100 de oameni?” Cu toate acestea, o
lume în creuzet, să zicem un sat cu numai 100 de locuitori, eșantion reprezentativ sub toate
aspectele (rasă, limbă, vârstă, instrucție, statut social, bogăție etc.) pentru întreaga omenire,
dobândește mare relevanță atunci când indică tendințe și statistici extrem de interesante
care, de multe ori, bombardați fiind zilnic cu o pleiadă de informații mai mult sau mai puțin
relevante, ne scapă din vedere.

Care dintre următoarele enunțuri redă asumpția pe care se bazează ziaristul în susținerea
sa?

(A) Un sat cu 100 de locuitori este, în mod inevitabil, cu totul altceva decât lumea actuală
alcătuită din aproximativ 6.814.600.000 de oameni.

(B) Întrebarea „Cum ar arăta lumea dacă pe Pământ ar trăi numai 100 de oameni?" este
interesantă, dar nerelevantă din moment ce nu poate primi un răspuns.

(C) Lumile în creuzet trebuie să conțină eșantioane reprezentative nu pentru întreaga

oamenire de azi, ci doar pentru tendințele și aspectele definitorii ale unei lumi date.
(D) Experimentul cu satul de 100 de locuitori nu ne redă imaginea totală a lumii de astăzi,
dar ne oferă niște frânturi esențiale, definitorii și foarte exacte ale realității ei.

(E) Experimentele mentale sau imaginare nu sunt decât o modalitate de cercetare a

compexității lumii de astăzi, alături de altele posibile.

Răspuns: (D).

Un biolog: Viermii platelminţi au reprezentat întotdeauna un obiect de studiu de interes

pentru oamenii de ştiinţă, pentru că au o capacitate incredibilă de a se regenera. Un vierme
plat tăiat în două se va regenera dând naştere la două fiinţe distincte. Recent, s-a descoperit
că o specie de viermi platelminţi poate depăşi limitele îmbătrânirii prin aceea că reuşesc să
menţină constantă dimensiunea telomerelor, o parte importantă a ADN-ului. Astfel, este
satisfăcută una din predicţiile care stabilesc condiţiile necesare ca un animal să devină
„nemuritor”. Drept urmare, se întrevăd noi perspective de a atenua consecinţele
îmbătrânirii în rândul oamenilor, această descoperire fiind un prim pas spre extinderea
longevităţii.

Care dintre următoarele enunţuri exprimă asumpţia pe care se bazează biologul în

raţionare?

(A) Capacitatea de regenerare este cheia organismelor spre nemurire.

(B) Nemurirea nu mai este astăzi doar o problemă filosofică, ci şi una ştiinţifică.

(C) Înţelegerea fenomenului îmbătrânirii este o provocare pentru biologii de azi.

(D) Lungirea telomerelor este unul dintre factorii-cheie asociaţi cu îmbătrânirea.

(E) Nemurirea constă în depăşirea limitelor îmbătrânirii.

Răspuns: (D).

ADDITIONAL EVIDENCE

Obiceiul de a consuma alcool în cantităţi mari la o ocazie are o cauză genetică, confirmând
ideea că alcoolismul este o boală de familie. Recent, o echipă de cercetători a arătat de ce
alcoolismul „se transmite” în familie, identificând o genă a beţiei. Înainte nu era clar dacă
obiceiul de a bea întâlnit la membrii aceleiaşi familii are o cauză de natură genetică sau
culturală. Însă, în urma efectuării unor teste, s-a arătat că dorinţa de a bea în exces,
alternând cu cea de renunțare temporară la consumul de alcool, este legată de o genă care
activează o proteină - TLR4 - într-o parte a creierului, numită complexul amigdalian și
cunoscută drept centrul fricii şi al plăcerii.

Care dintre enunțurile de mai jos, dacă este adevărat, sprijină cel mai puternic rezultatele
cercetărilor recente ale alcoolismului?

A) Proteina TLR4 ar putea fi folosită pentru dezvoltarea unor medicamente pentru tratarea
alcoolismului ocazional, așa că terapia genetică ar putea oferi alternative benefice la
tratamentele psiho-sociale şi farmaceutice obişnuite.

B) Studiile au arătat și că a bea mult într-un timp scurt este mai dăunător pentru sănătate
decât a bea puţin şi des, din cauză că în primul caz ficatul este solicitat mai mult, iar plăcerile
generate de complexul amigdalian durează mai puțin.

C) Se estimează că 23% dintre bărbaţi şi 9% dintre femei se îmbată ocazional, iar în cazul
celor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani, până la 36% dintre bărbaţi şi 27% dintre femei
beau excesiv cel puţin o dată pe săptămână.

D) După ce li se stimulează artificial TLR4 şi alţi receptori din creier pentru a simula senzaţiile
plăcute obţinute prin consumul ocazional de alcool în exces, şoarecii de laborator nu mai
sunt interesaţi de alcool timp de două săptămâni.

E) Beţiile ocazionale, practicate de tineri, echivalează cu minimum opt unităţi de alcool

consumate de un bărbat şi peste şase în cazul unei femei (o unitate de alcool înseamnă 10
mililitri de alcool pur, o bere având trei unităţi).

Răspuns: (D).

Un lingvist: Un studiu recent arată că, în conținut, proverbele nu sunt afectate decisiv de
caracteristicile limbii naționale în care sunt formulate. Studiul a comparat răspunsurile date
de două grupuri de subiecți la întrebarea Care este principiul subsumat fiecărui proverb din
următorul set de proverbe?, fiecare grup necunoscând limba națională a celuilalt, dar
cunoscând pe lângă limba lui națională o altă limbă de circulație internațională. În
majoritatea cazurilor, respondenții au identificat corect principiul subiacent proverbelor
testate.

Care dintre enunțurile de mai jos, dacă este adevărat, slăbește cel mai mult argumentația
lingvistului?
(A) Cei mai mulți dintre respondenți cunoșteau deja principiul care stă la baza fiecărui
proverb.

(B) Limba națională a respondenților i-a condus spre formulări diferite ale principiului
identificat.

(C) Preferințele respondenților pentru o limbă de circulație internațională sau alta au condus
adesea la identificarea de principii diferite.

(D) Ambele grupuri de respondenți au recunoscut principiul fiecărui proverb indiferent de

limba în care le-a fost formulat proverbul.

(E) Limba de circulație internațională cunoscută de fiecare respondent le-a oferit

respondenților variante puțin diferite ale aceluiași proverb testat.

Răspuns: (C).

Potrivit unei definiţii larg acceptată, un cyborg este un organism cibernetic, având atât
sisteme artificiale, cât şi naturale. Raportându-ne la această definiţie de bază, trebuie să
acceptăm că cyborgii sunt deja printre noi? Dacă răspunsul e afirmativ, putem trage
concluzia că astăzi asistăm la apariţia unei noi subspecii de Homo Sapiens înzestrată cu
ecrane şi butoane care, chiar dacă nu sunt concrescute organic cu corpul nostru, sunt –
totuşi – prelungiri ale noastre, cel puţin ale minţii noastre, într-atât de strânsă a devenit
relaţia noastră cu ele.

Următoarele enunţuri, dacă sunt adevărate, vin în sprijinul susţinerii că cyborgii sunt deja
printre noi CU EXCEPŢIA unuia. Care este acesta?

(A) Un pianist, chiar dacă ştie cum să cânte la pian, are nevoie de acest instrument pentru a
o face efectiv, iar din momentul în care se aşază în faţa pianului şi ia contact cu clapele,
pianul devine, practic, extensia pianistului.

(B) Oricine poartă haine sau o umbrelă intră într-o conexiune funcţională permanentă cu
aceste produse artificiale, ele fiind de fapt accesorii care sporesc sau protejează capacităţile
naturale ale omului.

(C) Bunica oricăruia dintre noi sau orice alt om de aceeaşi vârstă cu ea, dacă are proteză de
şold şi aparat auditiv, e un cyborg, cum sunt şi toţi cei care umblă de colo-colo cu căştile
Bluetooth în urechi.
(D) Mulţi oameni familiarizaţi cu computerul se simt legaţi de tastatură şi ecran doar pentru
a-şi rezolva problemele de serviciu, în viaţa personală folosindu-se de sentimente ca
prelungiri ale fiinţei noastre.

(E) Cyborgii umblă de mult prin lume: ca invalizi cu picior de lemn, ori ca piraţi cu un cârlig în
loc de mână, chiar dacă în ultimele decenii protezele din materiale artificiale performante au
înlocuit şi cârligul de metal, şi piciorul de lemn.

Răspuns: (D).

Astrofizicienii au crezut decenii de-a rândul că există mai multă masă în Univers decât cea
din planete şi stele, dar nu au putut dovedi nimic concret în acest sens. Oamenii de ştiinţă
au estimat că aproximativ 50 % din masa necesară pentru a menţine Universul în stare de
funcţionare „lipsea”, adică nu putea fi localizată. Recent, s-a realizat un experiment cu raze
X asupra „filamentelor” care fac conexiunea între clusterele (grupurile) de galaxii, prin care
s-a demonstrat că aşa-zisa masă lipsă era prezentă în aceste structuri existente în Univers.
Prin urmare, nu e nevoie de a apela la factori extra-ştiinţifici pentru a explica un asemenea
fenomen.

Următoarele enunţuri, dacă sunt adevărate, întăresc argumentaţia de mai sus, CU EXCEPŢIA
unuia. Care este acesta?

(A) Oamenii de ştiinţă au emis diverse teorii în legătură cu masa lipsă din structura
Universului fără a elucida misterul, dar noul experiment cu raze X ar putea schimba modul în
care e perceput şi privit Cosmosul, având totodată şi aplicaţii practice.

(B) Noul experiment cu raze X este doar un alt mod de a susţine că Universul nu ar fi creat
de Dumnezeu, din moment ce savanţii se contrazic între ei asupra faptului că Universul s-ar
fi creat înainte sau după de aşa-zisa explozie primordială (Big Bang).

(C) Dacă prin „filamente” se înţelege string-uri (dimensiuni non-observabile ale Universului),
teoria string-urilor are peste 25 de ani vechime, aşa că noul experiment cu raze X a reuşit
doar să pună în evidenţă vechile string-uri.

(D) Noul experiment cu raze X poate contribui şi la schimbarea modului în care sunt
construite telescoapele, în speţă radiotelescoapele de ultimă generaţie folosite la
recepţionarea şi studierea undelor radiofonice emise de corpurile cereşti.
(E) Nu trebuie exagerat ceea ce spun savanţii sau teologii întrucât nicicare dintre ei nu au
dreptate, ci se amăgesc cu jumătăţi de măsură, adevărul fiind de ambele părţi, nu o
singură cunoaştere sau învăţătură.

Răspuns: B

Oamenii de ştiinţă de la o prestigioasă universitate susțin că o simplă doză de paracetamol

poate diminua durerile provocate de o despărţire. Neurologii au descoperit că durerea
emoţională este produsă în zona din creier unde se activează şi durerea fizică. De asemenea,
ei au constatat că durerea produsă de o suferinţă sufletească poate răspunde la calmante.
Rezultatele studiului au demonstrat că cei care au primit 1000 mg de paracetamol, au
înregistrat o reducere semnificativă a stărilor de suferinţă comparativ cu cei care au urmat
tratamentul placebo. Deşi asemenea studii vin să ajute găsirea unor tratamente pentru
suferinţele emoţionale, unii cercetători de la aceeași universitate au declarat că ei înşişi nu
ar încerca să-şi administreze calmante pentru a-şi vindeca durerea sufletească. Prin urmare,
este îndoielnic efectul calmantelor asupra durerii emoționale.

Următoarele enunţuri, dacă sunt adevărate, sprijină concluzia argumentării de mai sus, CU
EXCEPȚIA unuia. Care este acela?

(A) Paracetamolul administrat în cazul durerilor sufletești are tot un efect placebo.

(B) Neuronii responsabili de durerea emoțională sunt alții decât cei ai durerii fizice.

(C) Cei ce se îndoiesc de efectul calmantelor sunt mai puțini decât cei care cred în el.

(D) Neurologii au corelat durerea emoțională și fizică doar în funcție de sediul lor.

(E) Despărțirea este o problemă sentimentală, în vreme ce durerea este una fizică.

Răspuns: (C).

O nouă tendinţă se impune astăzi în industria auto şi nu mai este vorba de lux, viteză sau
marca automobilului. Altceva devine important: numărul de configuraţii disponibile. Azi nu
mai trebuie să plătim sume foarte mari în schimbul exclusivităţii, pentru că există şi pentru
maşinile obişnuite pachete de configurare cu peste 100.000 de opţiuni, din care clientul îşi
poate redesena maşina integral pe gustul său. Aşadar, potrivit noii tendinţe, orice exemplar
dintr-un tip de maşină – indiferent de valoare, de genul caroseriei sau de stema de pe
capotă – trebuie să-i ofere proprietarului posibilitatea de a-i configura toate detaliile.
Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, contrazice cel mai puternic concluzia
argumentului de mai sus?

(A) Deşi exclusivitatea este doar o caracteristică maşinilor de lux, sumele pe care
cumpărătorii le plătesc pentru aceste tipuri de maşini sunt încă exorbitante în raport cu cele
plătite pentru maşinile obişnuite.

(B) Preţul nu este decisiv în vânzarea oricărui tip de maşină, ci configuraţiile care vizează
interiorul maşinii.

(C) Deşi pachetele de configurare cu peste 100.000 de opţiuni îi permit clientului să-şi
satisfacă gustul şi atunci când achiziţionează o maşină obişnuită, mulţi cumpărători preferă
încă maşinile scumpe în locul celor obişnuite.

(D) Deşi numărul configuraţiilor disponibile este într-o creştere continuă pentru orice tip de
automobil, cumpărătorul are încă doar parţial posibilitatea de a configura toate detaliile
maşinii cumpărate.

(E) Deşi numărul configuraţiilor disponibile este decisiv în vânzarea actualelor tipuri de
maşini, orice cumpărător preferă în locul pachetelor de configurare cu peste 100.000 de
opţiuni pe cele care îi permit o utilizare facilă a maşinii.

Răspuns: (D).

EXPLANATION (+ RESOLVING CONFLICT)

Unele mistere par foarte greu de explicat și stârnesc imaginația tuturor acelora care
încearcă să găsească o cale de a le înțelege. Există însă și mistere celebre care au o explicație
cât se poate de logică, unul dintre ele fiind cel al Triunghiului Bermudelor. Triunghiul
Bermudelor este o zonă din Oceanul Atlantic, unde multe nave și avioane au dispărut fără
urmă. Cu toate acestea, o parte din navele și avioanele despre care se povestește că au
dispărut în Triunghiul Bermudelor nu au fost de fapt acolo. De aceea, dar și din cauza
condițiilor meteo, numărul mare de prăbușiri sau scufundări ale navelor în acea regiune nu
este chiar un fapt incredibil.

Care dintre următoarele enunțuri redă explicația logică dată în cele de mai sus misterului
Triunghiului Bermudelor?
(A) Numai în anumite zone din Oceanul Atlantic dispar, inexplicabil, avioane și nave maritime,
Triunghiul Bermudelor fiind doar una dintre ele.

(B) Misterele există mai ales în imaginația oamenilor, în realitate existând numai lanțuri de
evenimente cauzate de ceva, asemenea celor din Triunghiul Bermudelor.

(C) Avioanele și navele date dispărute în Triunghiul Bermudelor fie nu au trecut pe acolo, fie
au dispărut din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

(D) Nu toate misterele stârnesc imaginația celor care încearcă să găsească o cale de a le
înțelege, misterul Triunghiului Bermudelor fiind unul dintre ele.

(E) Triunghiul Bermudelor este o zonă localizabilă în Oceanul Atlantic doar după cărți cu
povești misterioase ce ar fi avut loc acolo.

Răspuns: (C).

E-urile sunt substanțe chimice adăugate în alimente pe parcursul procesării și producției

acestora, cu scopul de a le spori aroma, gustul, de a le îmbunătăți aspectul ori de a le
prelungi termenul de valabilitate. Totuși, multe studii au arătat efectele nocive cauzate de
consumul de alimente procesate cu un conținut ridicat de aditivi alimentari. Există peste
1400 de astfel de aditivi artificiali folosiți în industria alimentară pe scară globală. Cum o
parte dintre ei intră în categoria adaosurilor cancerigene, acea parte a făcut obiectul
interdicției legiferate în multe țări.

Următoarele enunțuri oferă câte o explicație pentru decizia de interzicere a E-urilor

cancerigene, CU EXCEPȚIA unuia. Care este acesta?

(A) În țara noastră, alimentele cu E-uri sunt vândute pe scară largă, fără avertizarea
consumatorilor. Trebuie să facem o schimbare și să învățăm mai multe despre aceste
otrăvuri în ambalaj strălucitor care sunt aditivii alimentari.

(B) Creați pentru a satisface poftele diabeticilor, îndulcitorii artificiali fac mai mult decât să
confere alimentelor gustul dulce, creând un cerc vicios ce ne face să poftim mai multe
dulciuri și, inevitabil, să avem probleme de greutate.

C) Conservanții sunt niște substanțe aditive care prelungesc durata de depozitare a

produselor alimentare. Acești aditivi sunt antioxidanți sintetici pe bază de grăsimi și
reprezintă cauza reacțiilor alergice, a cancerului, producând disfuncții la nivelul sistemului
nervos și al ficatului.
D) Glutamatul monosodic este un potențiator de aromă și gust care se regăsește în aproape
fiecare aliment de pe rafturile magazinelor, aducând, alături de un gust special, și senzații
de arsură în gură și gât, de slăbiciune în brațe și picioare, dureri de cap și de stomac,
obezitate și fluctuații hormonale.

E) Lecitina este un antioxidant utilizat în producerea ciocolatei, clorofila este un colorant

folosit la prepararea prăjiturilor de cofetărie, iar vitamina E este un antioxidant care
ajută la regenerarea celulelor. Ele sunt tot E-uri cu consum reglementat.

Răspuns: (E).

Utilizând date furnizate de un telescop foarte puternic și măsurând schimbările în lumina

produsă de o stea foarte îndepărtată, numită Gemma, oamenii de știință au constatat că
aceasta „cântă”, vibrând asemeni unui uriaș instrument muzical. Cum frecvența cu care
vibrează stelele depinde de dimensiunile lor, măsurarea frecvenței permite specialiștilor
să calculeze mărimea stelei și să obțină date despre structura ei. Dar metoda analizei
vibrațiilor oferă și alte informații despre stele decât cele referitoare la mărimea și
structura lor.

Următoarele enunțuri arată de ce și cum „cântă” stelele, CU EXCEPȚIA unuia. Care este
acesta?

(A) Folosindu-se de o tehnică numită astroseimologie, cercetătorii au putut detecta vibrațiile

stelei Gemma și au reconstituit sunetul produs de ea.

(B) Vibrațiile stelelor sunt produse de așa-numitele cutremure stelare, ale căror unde de șoc
se deplasează dinspre nucleu înspre suprafața lor.

(C) Astrofizicienii au reușit să asculte „glasul” stelei Gemma, deși ea se află la 5.000 de
trilioane kilometri de Pământ și este mai în vârstă decât Soarele.

(D) Stelele mari vibrează cu o frecvență mai joasă decât stelele mici, ca și cum ar scoate un
sunet mai grav.

(E) Steaua numită Gemma are nucleul alcătuit predominant din heliu, înconjurat de un strat
de hidrogen în care au loc reacții de fuziune nucleară.

Răspuns: C
Neurologii au descoperit că durerea emoţională este produsă în zona creierului în care se
activează şi durerea fizică. De asemenea, ei au constatat că durerea produsă de o suferinţă
sufletească poate răspunde la calmante. Pornind de la aceste descoperiri, un grup de
oameni de ştiinţă de la Universitatea X susţin că o simplă doză de paracetamol poate
diminua durerile provocate de o despărţire. Ei se bazează pe rezultatele unui studiu realizat
pe 62 de pacienţi: cei care au primit 1000 mg de paracetamol au înregistrat o reducere
semnificativă a stărilor de suferinţă comparativ cu cei care au urmat tratamentul placebo.
Deşi există şi alte încercări de găsire a unor tratamente pentru suferinţele emoţionale, alţi
cercetători de la aceeaşi universitate au declarat că ei înşişi nu ar încerca să-şi administreze
calmante pentru a-şi vindeca durerea sufletească.

Următoarele enunţuri, dacă sunt luate ca adevărate explică, de ce cercetătorii de la

Universitatea X susţin lucruri diferite cu privire la posibilitatea diminuării durerii sufleteşti
prin calmante, CU EXCEPŢIA unuia. Care este acesta ?

(A) Au convingeri diferite despre eficienţa calmantelor în tratarea suferinţelor sufleteşti.

(B) Sunt încadraţi pe posturi de cercetare şi predare cu profil diferit în cadrul Universităţii X.

(C) Nu împărtăşesc aceleaşi teorii şi metode de cercetare ştiinţifică a durerii emoţionale.

(D) Sunt adepţii unor puncte de vedere diferite cu privire la relevanţa studiilor realizate pe
un număr mic de pacienţi.

(E) Trag concluzii diferite din cercetările neurologilor referitoare la durerea emoţională.

Răspuns: (B).

Comparând ADN-ul extras din probele biologice ridicate de la locul unei infracțiuni cu cel
prelevat de la potențialii suspecți, se poate ști - practic fără eroare - cine a fost de față, cine
a avut de-a face cu victima și în cel fel. Cum toate aceste informații sunt de o mare
însemnătate pentru identificarea vinovaților, rezultă că „amprenta ADN” este astăzi, prin
acuratețea ei, unul dintre cele mai importante mijloace de instrumentare a cazurilor de
infracțiune.

Care dintre următoarele enunţuri exprimă cel mai bine de ce, în argumentul de mai sus,
„amprenta ADN” este considerată unul dintre cele mai importante mijloace de
instrumentare a cazurilor de infracțiune?
(A) „Amprenta ADN” permite identificarea vinovatului chiar dacă ADN-ul este extras din
probe biologice ridicate din alt loc decât cel al infracțiunii.

(B) „Amprenta ADN” își datorează siguranța și acuratețea faptului că se bazează pe

principiile amprentării clasice și pe dexteritățile bine fixate ale investigatorilor unui caz de
infracțiune.

(C) „Amprenta ADN” este o metodă sigură de investigare a identității biologice a indivizilor,
bazată pe cele mai noi descoperiri din domeniul geneticii și tehnologiei.

(D) „Amprenta ADN” permite identificarea certă a martorilor, complicilor și infractorilor

comparând ADN-ul suspecților cu cel extras din probele biologice ridicate de la locul
infracțiunii.

(E) „Amprenta ADN” este un intrument al ingineriei genetice actuale cu multe aplicații și în
alte domenii decât cel judiciar.

Răspuns: D

Folosindu-se de văzul remarcabil, de auzul ascuțit și de celelalte înzestrări incredibile de

mare prădător, o pisică aparent banală poate vâna exemplare din peste 1.000 de specii
pentru a supraviețui. În ciuda acestui fapt, felinele din specia Felis silvestris catus, așa cum
le-au numit oamenii de știință, au ales să trăiască alături de oameni de peste 9.500 de ani,
iar în prezent, la nivel mondial, sunt cele mai populare animale de companie din lume.

Care dintre enunțurile de mai jos, dacă este adevărat, poate fi o explicație pentru alegerea
oarecum paradoxală a pisicilor de a trăi alături de oameni?

A) În mod obișnuit, o pisică deomestică trăiește astăzi între 12 și 18 ani, în vreme ce una
vagaboandă între 3 și 5 ani: în 1930, speranța de viață a unei pisici era de 8 ani, dar astăzi o
pisică trăește, în medie, 16 ani;

B) Pisicile, cu toată înzestrarea lor ca prădători, nu au fost animale singuratice, de aceea ele
s-au asociat uneori în grupuri dezvoltând o structură ierarhică asemănătoare unei haite, dar
cel mai adesea au căutat compania protectoare și comodă a oamenilor;

C) Strămoșii pisicilor sunt miacidele, animale carnivore primitive care au trăit acum 33
milioane de ani, dar pisicile au avut șansa de a deveni animale de companie doar cu
aproximativ 900 de ani î.e.n., când au fost aduse în Europa de corăbiile fenicienilor;
D) Pisicile și-au dezvoltat în timp capacitatea de a distinge cu mare acuratețe tonul
oamenilor: dincolo că știu când le certăm sau lăudăm, ascultându-ne, își dau seama dacă
suntem veseli sau triști;

E) Pisicile, deși sunt adaptate foarte bine ca prădători, preferă să doarmă între 15-18 ore /
zi, motiv pentru care se freacă de noi, ca să ne ia în stăpânire și să își poată dubla speranța
de viață de la 8 la 16 ani.

Răspuns: (B).

Un om de ştiinţă: Un studiu recent schimbă ipotezele agreate până acum cu privire la viaţa
extraterestră. Pornind de la rezultatele lui, eu cred că există bacterii care se pot reproduce
în condiţii extreme, ce se pot întâlni în Univers, cum ar fi o gravitaţie mult mai mare decât
cea de pe Terra.
Un alt om de ştiinţă: Cu alte cuvinte, susţii că viaţa extraterestră poate exista într-o serie
întreagă de condiţii extreme. Dar, studiul la care te referi nu arată doar că viaţa ar putea
exista pe alte planete, ci şi că datorită condiţiilor extreme de pe aceste planete în care
aceleaşi microorganisme pot trăi, acestea ar putea migra de pe o planetă pe alta.

Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, înlătură aparenta discrepanţă dintre
cele susţinute de cei doi oameni de ştiinţă?

(A) Există bacterii „extraterestre” care se pot reproduce chiar şi atunci când forţele
gravitaţionale sunt de 400.000 de ori mai puternice decât cele de pe Pământ.

(B) Pe Pământ au ajuns circa 1 miliard tone de piatră de pe Marte, al căror studiu ar putea
permite să se demonstreze posibilitatea proliferării vieţii pe Marte.

(C) Forţele gravitaţionale mari generate de impactul meteoriţilor ar putea face ca schimbul
de viaţă extraterestră între planete să fie imposibil.

(D) Faptul că viaţa există pe alte planete, unde microorganismele pot supravieţui şi migra în
condiţii extreme, explică transferul lor interplanetar.

(E) Cei doi oameni de ştiinţă se raportează diferit la ipotezele despre viaţa extraterestră
formulate anterior, nu la datele oferite de recentul studiu.

Răspuns: (D).
 ITEMI CU DOUĂ ÎNTREBĂRI

MAIN POINT + STRUCTURE

Un analist politic: Dacă vrem să analizăm ce s-a întâmplat din punct de vedere social-politic
de-a lungul ultimelor două decenii, cel puţin în spaţiul european, este indispensabil să
considerăm comunicarea o realitate ce depăşeşte graniţa statelor-naţiuni. Căci, vehiculând
zilnic noutăţi, comunicarea nu s-a mulţumit să răstoarne practici bine înrădăcinate sau
structuri depăşite. Ea a reuşit, de asemenea, să „şubrezeascăʺ identităţile culturale şi
naţionale care păreau totuşi greu de destabilizat, întărite fiind de cele două războaie
mondiale succesive. Aşadar, efectul cel mai vizibil al comunicării ar fi slăbirea statelor-
naţiuni actuale, care păreau totuşi confortabil instalate la adăpostul certitudinilor.

Care dintre următoarele enunţuri exprimă cel mai bine teza susţinută de analistul politic în
argumentaţia sa?

(A) Slăbirea statelor-naţiuni de-a lungul ultimelor două decenii nu este efectul cel mai vizibil
al comunicării în spaţiul socio-cultural european.

(B) Fiind centrată pe noutate, comunicarea conduce de fiecare dată la răsturnarea

practicilor bine înrădăcinate sau a structurilor depăşite.

(C) Comunicarea deţine astăzi puterea de a trece peste frontierele naţionale şi peste
diferenţele identitare, precum şi de a deschide orizonturi noi.

(D) Cele două războaie mondiale succesive din prima jumătate a secolului XX au conferit, cel
puţin în spaţiul european, stabilitate graniţelor statale şi certitudine identităţilor culturale şi
naţionale.

(E) Având efecte vizibile mai ales în planul globalizării, destabilizarea politică este fenomenul
cel mai evident produs de comunicare în ultimele două decenii.

Răspuns: (C).

Ce rol joacă, în argumentul de mai sus, teza că astăzi comunicarea este o realitate ce
depăşeşte graniţa statelor-naţiuni?

(A) Este un punct de vedere asumat şi în concluzie, ceea ce conferă un caracter circular
argumentului folosit de analistul politic.
(B) Este o premiză generală care, conform concluziei, sprijină ideea vulnerabilităţii graniţelor
actualelor state-naţiuni pe baza ideii incertitudinii tot mai vizibile a graniţelor lor postbelice.

(C) Este o susţinere despre rolul jucat de comunicare astăzi, sugerând că din punct de
vedere social-politic comunicarea precede globalizarea.

(D) Este o ipoteză exprimând doar parţial teza pusă în discuţie, pentru care argumentul
propune o explicaţie care să o facă acceptabilă în esenţa sa.

(E) Este un argument invocat ca o condiţie în sprijinirea concluziei.

Răspuns: (D).

MAIN POINT + ARGUMENT FLAW

Ana: Pentru o slăbire rapidă, și nu numai, cea mai eficientă este dieta disociată. Ea constă în
consumul, la o masă, a alimentelor dintr-o singură grupă, iar acest tipar poate fi prelungit pe
parcursul întregii zile. Rezultatele pot varia în funcție de metabolismul fiecărei persoane, de
la 2,3 kilograme în minus pe săptămână și până la o slăbire de 15 kilograme în 3 luni.
Maria: Medicii nutriționiști nu sunt chiar fani ai dietei disociate. Ei recomandă o dietă
echilibrată care te va ajuta să slăbești, dar mai ales să îți schimbi pentru totdeauna
obiceiurile alimentare. Din punctul meu de vedere, dieta disociată este bună dacă nu ai prea
multe kilograme de dat jos și vrei să scapi de surplus rapid, ca să nu te ia vara prin
surprindere.

Care dintre următoarele enunțuri, dacă este adevărat, exprimă dezacordul dintre Ana și
Maria?
(A) Dieta disociată este recomandabilă doar pentru o slăbire rapidă.

(B) Dieta disociată este recomandabilă doar celor fără prea multe kilograme în plus.

(C) Dieta disociată reprezintă mărul discordiei între nutruționiști și ceilalți medici.

(D) Dieta disociată este eficientă în funcție de metabolismul fiecărei persoane.

(E) Dieta disociată e preferabilă întotdeauna dietei echilibrate.

Răspuns: (E).

În ce constă greșeala de raționare din răspunsul Mariei?

(A) Acordă obiceiurilor alimentare un rol prea important în dietă.

(B) Apelează la autoritatea medicilor nutriționiști pentru a-și susține poziția.

(C) Susține dieta echilibrată prin sublinierea limitelor dietei disociate.

(D) Apelează la venirea verii ca sprijin în favoarea dietei disociate.

(E) Subapreciază efectele pe termen lung a dietei disociate.

Răspuns: (C).

MAIN POINT + ASSUMPTION

E un fapt evident că, prin exploatarea zăcămintelor de steril adunate de-a lungul timpului
împrejurul minelor de aur, orice investitor urmărește să extragă cu tehnologii de ultimă oră
aurul rămas în steril. Chiar dacă zăcămintele de steril conțin și alte minereuri decât cele
aurifere, e puțin probabil ca investitorii să fie interesați de ele. Întrucât valoarea aurului ce
ar putea fi extras este de obicei mai mare decât cea a celorlalte minereuri, investițiile
vizează cu preponderență conținutul aurifer al acestor zăcăminte de steril.

Argumentul de mai sus procedează prin:

(A) subevaluarea interesului investitorilor pentru conținutul de alte minereuri din

zăcămintele de steril din jurul minelor de aur.

(B) respingerea unei alte explicații posibile pentru investițiile care se axează pe prelucrarea
sterilului extras din minele de aur.

(C) neluarea în considerare a consecințelor nefaste pentru mediu ale exploatării

zăcămintelor de steril aurifer.

(D) supraevaluarea noilor tehnologii de exploatare a sterilului în raport cu cele tradiționale.

(E) evitarea luării în discuție a prevederilor legislative privind exploatarea zăcămintelor de

steril.

Răspuns: (B).

Care din următoarele enunțuri este o asumpție necesară pentru concluzia argumentului?

(A) Minereurile aurifere sunt mai scumpe decât toate celelalte minereuri din zăcămintele de
steril din jurul minelor de aur.
(B) Câștigurile bazate pe extracția aurului din zăcămintelor de steril atrag mai mulți
investitori decât alte câștiguri din minerit.

(C) Orice investitor consideră că investițiile în exploatarea sterilului din jurul minelor de aur
sunt mai profitabile decât altele, dar și mai riscante.

(D) Conținutul aurifer al zăcămintelor de steril din jurul minelor de aur poate fi recuperat cu
ajutorul tehnologiilor de ultimă oră.

(E) Problema extragerii aurului din zăcămintele de steril se pune doar pentru zăcămintele
din jurul minelor de aur dezafectate.

Răspuns: (D).

MAIN POINT + EXPLANATION

Un cercetător: Pterodactilii, numiți uneori și pterozauri, au populat Terra pe o perioadă de

timp extrem de întinsă, de acum 251 de milioane de ani și până la dispariția dinozaurilor
survenită în urmă cu 65 de milioane de ani. Există astăzi o unanimitate în lumea oamenilor
de știință în a accepta că pterodactilii sunt cele mai mari reptile zburătoare care au existat
vreodată.
Un alt cercetător: Într-adevăr, fosile descoperite în toate colțurile lumii arată că anvergura
aripilor unor asemenea monștri preistorici era pe măsura greutății lor și atingea chiar și 15
metri. Cu toate acestea, deși lumea academică i-a considerat teroarea cerurilor din
preistorie, pterodactilii par să nu fi fost decât niște dinozauri supraponderali, incapabili să se
ridice de la sol din cauza propriei greutăți.

Dezacordul dintre cei doi cercetători exprimă faptul că:

(A) pterodactilii ar fi altceva și mai grei decât dinozaurii.

(B) în cercetare, nu există niciodată unanimitate academică.

(C) pterodactilii ar fi reptile capabile să zboare.

(D) în preistorie, pterodactilii au fost teroarea cerurilor.

(E) pterodactilii au dispărut din cauza propriei greutăți.

Răspuns: (C).

Pe care dintre următoarele explicații se bazează în argumentare cel de-al doilea cercetător?

(A) Pterodactilii au fost un grup de reptile zburătoare - primele vertebrate capabile de zbor -
care, apărute spre sfârșitul perioadei Triasice, au dominat cerul până la sfărșitul Cretacicului,
când au disparut probabil cam în același timp cu dinozaurii.

(B) O fosilă aparținând unui pterodactil care a trăit în urmă cu cca. 95 milioane de ani a fost
găsită pe continentul nord-american într-un șantier de construcții. Fosila e o mandibulă
aproape completă, cu lungimea de 35 cm, ceea ce dovedește că avem de a face cu un
exemplar de mari dimensiuni.

(C) Cea mai mare pasăre care se poate deplasa în zbor nu depășește greutatea de 40 de
kilograme, echivalentul unui câine labrador ajuns la maturitate. Prin urmare, fiind cu mult
mai grei, pterodactilii nu puteau zbura decât dacă ar fi beneficiat de aripi pe măsura
greutății lor.

(D) Problema pterodactililor este că, în ciuda aripilor enorme, aceste vertebrate sunt prea
grele pentru a se putea ridica de la sol. Pur și simplu, astfel de reptile zburătoare nu puteau
să își miște aripile suficient de repede pentru a-și susține propria greutate în aer.

(E) O fosilă aparținând unui pterodactil de mici dimensiuni a fost descoperită recent pe
continentul asiatic. Deși această fosilă arată că exemplarul căreia îi aparține nu era mai mare
decât o rândunică, ea dovedește că acest tip de pterodactil este strămoșul reptilelor
zburătoare a căror deschidere a aripilor era de 12-15 metri.

Răspuns: (D).

MAIN POINT + FLAW

Ana: Pentru o slăbire rapidă, și nu numai, cea mai eficientă este dieta disociată. Ea constă în
consumul, la o masă, a alimentelor dintr-o singură grupă, iar acest tipar poate fi prelungit pe
parcursul întregii zile. Rezultatele pot varia în funcție de metabolismul fiecărei persoane, de
la 2,3 kilograme în minus pe săptămână și până la o slăbire de 15 kilograme în 3 luni.
Maria: Medicii nutriționiști nu sunt chiar fani ai dietei disociate. Ei recomandă o dietă
echilibrată care te va ajuta să slăbești, dar mai ales să îți schimbi pentru totdeauna
obiceiurile alimentare. Din punctul meu de vedere, dieta disociată este bună dacă nu ai prea
multe kilograme de dat jos și vrei să scapi de surplus rapid, ca să nu te ia vara prin
surprindere.
Care dintre următoarele enunțuri, dacă este adevărat, exprimă dezacordul dintre Ana și
Maria?

(A) Dieta disociată este recomandabilă doar pentru o slăbire rapidă.

(B) Dieta disociată este recomandabilă doar celor fără prea multe kilograme în plus.

(C) Dieta disociată reprezintă mărul discordiei între nutruționiști și ceilalți medici.

(D) Dieta disociată este eficientă în funcție de metabolismul fiecărei persoane.

(E) Dieta disociată e preferabilă întotdeauna dietei echilibrate.

Răspuns: (E).

În ce constă greșeala de raționare din răspunsul Mariei?

(A) Acordă obiceiurilor alimentare un rol prea important în dietă.

(B) Apelează la autoritatea medicilor nutriționiști pentru a-și susține poziția.

(C) Susține dieta echilibrată prin sublinierea limitelor dietei disociate.

(D) Apelează la venirea verii ca sprijin în favoarea dietei disociate.

(E) Subapreciază efectele pe termen lung a dietei disociate.

Răspuns: C

STRUCTURE + FLAW

Tratatul Comercial Anti-Contrafacere, ACTA, semnat de 22 de ţări, printre care şi ţara

noastră, este unul plurilateral prin care se încearcă stoparea comerţului on-line cu bunuri
contrafăcute şi lucrări de copyright. SPAM? Produse false? Muzică sau filme piratate? Softuri
sparte? Toate acestea vor dispărea aşadar din momentul în care se va pune în vigoare
tratatul ACTA. Orice utilizator care încalcă pe internet de 3 ori regulile ACTA va fi penalizat.
La început i se va bloca conexiunea internet pentru o perioadă de timp, apoi va primi şi o
amendă. Iar cine are drepturile de autor încălcate va obţine informaţii despre hoţi fără să
mai apeleze la judecător.
Ce rol joacă în argumentarea de mai sus enunţul „SPAM? Produse false? Muzică sau filme
piratate? Softuri sparte? Toate acestea vor dispărea aşadar din momentul în care se va pune
în vigoare tratatul ACTA” ?

(A) Aduce principalul argument în favoarea tratatului ACTA.

(B) Indică de ce tratatul ACTA este unul plurilateral.

(C) Enumeră pentru ce vor fi penalizaţi infractorii on-line.

(D) Exprimă concluzia argumentării în legătură cu tratatul ACTA.

(E) Enumeră modalităţile de încălcare on-line a drepturilor de autor.

Răspuns: (D).

Critica lui Ion este defectuoasă întrucât:

(A) consideră că Gheorghe face o generalizare nepermisă.

(B) contrapune standardele înalte de viaţă la refuzul de efort.

(C) opune unei generalizări un singur caz particular.

(D) foloseşte cu un alt sens termenul cineva.

(E) susţine ceva argumentând împotrivă la altceva.

Răspuns: (E).

PARALLEL STRUCTURE + PRINCIPLES

Un designer vestimentar: Parfumul aduce un ultim retuş eleganţei, este acel detaliu invizibil
care completează personalitatea fiecăruia dintre noi. Fără el, ceva ne va lipsi întotdeauna.

Care dintre argumentele de mai jos se aseamănă cel mai mult, ca structură, cu cel al
designerului vestimentar?
(A) Perseverența este cheia succesului. Fără ea, nici o activitate nu își poate atinge scopul.
Așadar, este exact lucrul de care avem nevoie pentru a răzbi în viață.

(B) Florile de câmp ne încântă privirea prin coloritul lor, ne răsfață mirosul cu parfumul lor.
Fără ele, făcute cadou, dragostea ar fi neîmplinită.

(C) Democraţia înseamnă suveranitatea poporului, presupune participarea la vot. Fără

exercitarea dreptului la vot, democrația nu poate exista.

(D) Exercițiile fizice întrețin sănătatea. Fără mișcare, orice organism își pierde vitalitatea.
Medicii știu, așadar, de ce le recomandă.

(E) Moda este adesea trecătoare, designerii vestimentari știu acest lucru, vânzătorii la fel.
Fără moda trecătoare, veniturile lor ar fi mai mici.

Răspuns: (A).

Care din următoarele enunțuri exprimă principiul asumat de designerul vestimentar prin
concluzia la care ajunge?

(A) Parfumul este rafinamentul invizibil al eleganței.

(B) Moda ține de personalitatea fiecăruia dintre noi.

(C) Oamenii își cultivă personalitatea prin eleganță.

(D) Împlinirea personalității umane ține de detalii invizibile.

(E) Eleganța este dată întotdeauna de ultimele retușuri.

Răspuns: (D).

STRUCTURE + ASSUMPTION

O relație sau un mariaj plin de stres înseamnă vulnerabilitate și suferință. Potrivit unui
studiu recent, femeile care au raportat probleme maritale de la cele moderate până la cele
severe sunt de trei ori mai expuse infarcturilor și bolilor de inimă. Persoanele cu probleme
severe ale inimii și cu mariaje nefericite au o rată de supraviețuire mult mai scazută față de
cele cu mariaje fericite. Așadar, sentimentele negative daunează grav sănătății.
Ce rol joacă în argumentația de mai sus susținerea că o relație sau un mariaj plin de stres
înseamnă vulnerabilitate și suferință?

(A) Este o reformulare a concluziei că sentimentele negative daunează grav sănătății.

(B) Este o generalizare care funcționează ca premisă a argumentării.

(C) Este un principiu de viață adus în discuție.

(D) Este concluzia principală a argumentării.

(E) Este un punct de vedere enunțat fără întemeiere.

Răspuns: (B).

Care dintre următoarele enunțuri exprimă o premisă asumată tacit în argumentarea de mai
sus ?
(A) Sentimentele negative produc disconfort ambelor părți aflate într-o relație sentimentală.

(B) Femeile sunt de trei ori mai vulnerabile la suferință decât bărbații.

(C) Persoanele cu probleme severe ale inimii au și mariaje nefericite.

(D) Stressul marital induce sentimente negative.

(E) Orice sentiment puternic daunează, într-un fel sau altul, sănătății.

Răspuns: (D).

INFERENCE + EXPLANATION

Un sondaj de opinie recent arată că, în acest an, eșarfele de culoare mov sunt preferate
celor de culoare albastră, purtate mai mult în anul trecut. Cu toate că majoritatea celor care
anul trecut au purtat eșarfe albastre poartă acum eșarfe mov, sondajul indică tendința ca
eșarfele de culoare albastră să reintre în topul preferințelor pentru anul viitor, în defavoarea
celor de culoare mov.

Dacă enunțurile de mai sus sunt adevărate, care dintre cele de mai jos trebuie să fie și el
adevărat?
(A) Preferințele în favoarea eșarfelor albastre pentru anul viitor dețin aceeași pondere în
topul preferințelor ca cele actuale pentru eșarfele mov.
(B) O mică parte dintre persoanele care și-au manifestat dorința de a purta anul viitor eșarfe
albastre nu vor renunța, totuși, să poarte eșarfe de culoarea mov.
(C) Majoritatea persoanelor care anul acesta poartă eșarfe de culoare mov preferă ca anul
viitor să poarte eșarfe de culoare albastră.

(D) Numărul persoanelor care anul trecut au purtat eșarfe albastre este mai mic decât cel al
persoanelor care le vor purta și în anul viitor.
(E) Preferințele actuale pentru eșarfele de culoare mov au scăzut în raport cu cele de acum
doi ani pentru eșarfele de culoare albastră.
Răspuns: (C).

Care dintre următoarele enunțuri explică cel mai bine tendința aparent contradictorie din
preferințele oamenilor pentru o anumită culoare de eșarfă?
(A) Un sondaj de opinie pe o anumită problemă oferă un grad de certitudine mai mic decât
analizele statistice realizate pe grupuri mari de oameni.
(B) Întrucât gusturile oamenilor se schimbă odată cu moda, albastrul este de pe acum
promovat în mintea oamenilor drept culoarea anului viitor.
(C) Preferințele oamenilor în materie de îmbrăcăminte sunt influențate în mare măsură nu
de modă, ci de ceea ce ei își doresc.
(D) Sondajul de opinie recent ia în discuție doar preferințele pentru culori ale femeilor, nu și
cele ale bărbaților.

(A) Fabricile de îmbrăcăminte vor produce anul viitor doar eșarfe de culoare albastră.

Răspuns: (B)

ADDITIONAL EVIDENCE + ASSUMPTION

Profesorul H, un fizician de renume mondial, a ajuns recent la concluzia că nu există loc

pentru Dumnezeu în teoriile privind crearea Universului. Deși, în trecut, a susținut că
credința într-un creator nu este incompatibilă cu știința, profesorul H concluzionează acum,
într-o nouă carte, că Big Bang-ul a fost o consecința inevitabilă a legilor fizicii, deci că nu este
nevoie de invocarea lui Dumnezeu pentru a explica apariția Universului.

Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, contrazice cel mai puternic ceea ce
susține profesorul H în ultima sa carte ?
(A) Dacă vom descoperi o teorie completă a apariției Universului, aceasta va reprezenta
triumful rațiunii umane, pentru că atunci vom ști cum a gândit Dumnezeu.
 (B) Pentru că există o lege precum gravitația, Universul poate și se va crea pe sine însuși din
nimic.

(C) Creația spontană este motivul pentru care ceva există, pentru care Universul există,
pentru care noi existăm.
(D) Pământul nu a fost creat din grija lui Dumnezeu de a ne face nouă, oamenilor, pe plac.

(E) Big Bang-ul, și nu Dumnezeu, este singurul responsabil de apariția Universului.

Răspuns: (A).

Care dintre următoarele enunţuri exprimă asumpția de care se detașează profesorul H în

ultima sa carte?
(A) Pământul e rotund, se învârtește și se află în centrul Universului.

(B) Universul există prin condițiile noastre planetare: un singur Soare, combinația norocoasă
dintre distanța Soare - Pamânt și masa Soarelui.
(C) Universul trebuie să fi fost creat de Dumnezeu, pentru că nu putea să apară pur și simplu
din haos.
(D) Apariția și existența Universului pot fi explicate doar din punct de vedere științific prin
legile fizicii.
(E) Noile teorii despre apariția Universului îl iau, totuși, în calcul pe Dumnezeu.

Răspuns: (C).

View publication stats