Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RĂDĂUȚEANĂ
[Subtitlu document]
Introducere
Bucovina este una dintre cele mai frumoase provincii carpatice, este un ţinut
fascinant prin istoria locului şi a oamenilor, prin armonia peisajului cu cele mai
deosebite culori. Privită pe hartă, regiunea istorică Bucovina cuprinde spaţiul
acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc,
Rădăuţi, Siret şi Vicovu de Sus precum şi partea centrală şi de vest a regiunii
Cernăuţi din Ucraina.
Zonă a interferenţelor culturale, cu un peisaj deosebit de atractiv, Bucovina este
emblematică pentru ospitalitatea oamenilor care poartă un respect aparte – poate
mai mult decât în orice alta parte a Europei – locului unde îşi duc traiul. Ţara
Fagilor asa cum i se mai spunea este prin excelenţă o vatră păstrătoare a unor
valori spirituale şi materiale unice prin specificul lor.
Bucovinei este apreciata pentru numeroasele manastiri construite de fosti
domnitori precum Stefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rares si Alexandru
Lapusneanu fiecare avand ceva specific: Humor culoarea rosu, Voronet-albastru,
Sucevita-verde si Moldovita-galben.
Datorită istoriei şi poziţiei sale geografice speciale ce a cunoscut în timp
convieţuirea paşnică a mai multor etnii, Bucovina este o regiune de interferenţe
culturale situată, conform aprecierii cercetătorului german Erich Beck, „între
Orient şi Occident”.
Evreii au venit în Bucovina încă din timpul războiului ruso-turc, încheiat prin
pacea de la Kuciuk Kainargi, ocupându-se în special cu meşteşugurile, arendăşia
şi comerţul. După anul 1774 emigrarea lor în Bucovina din Galiţia şi Polonia s-a
accentuat. În anul 1912 existau în Bucovina 9.322 de meseriaşi, dintre care
5.091 evrei şi 10.312 negustori, dintre care 8.642 evrei. Datorită spiritului lor
practic şi intrepid, evreii vor ajunge până la sfârşitul secolului al XIX-lea să
domine practic toate compartimentele vieţii economice din Bucovina şi să
devină purtători zeloşi ai culturii şi civilizaţiei germane pe aceste meleaguri. În
Bucovina au mai fost colonizaţi în secolele XVIII-XIX poloni, armeni, unguri,
slovaci, lipoveni, huţuli şi ucraineni, ultimii meritând o menţiune specială.
Emigrarea miilor de ucraineni din Galiţia vecină, în secolele XVIII-XIX a avut
motivaţii complexe. Aceste motivaţii erau economice (în Bucovina se prestau 12
zile de clacă pe an, faţă de 80-100 zile în Galiţia), militare (coloniştii şi
imigranţii sosiţi în Bucovina erau degrevaţi de serviciul militar pe toată durata
vieţii lor) şi religioase (fiind în majoritatea lor ortodocşi, ucrainenii treceau într-
o regiune tradiţional ortodoxă). Boierii bucovineni au stimulat şi au înlesnit
aşezarea pe moşiile lor a braţelor de muncă ieftine şi nepretenţioase.
Zarzavaturile populare sunt prajul, mâncat combinat sau fără alte produse. Din
mirodenii des este folosit piperul negru și boabe, frunza de laur, estragonul.
Popular este usturoiul, care este drept bază sosurilor populare bucovinene -
mujdei și scordol, servite la mâncărurile din carne sau legume. În trecut
usturoiul se considera un remediu natural pentru tratarea răcelii.
În același timp se mănâncă mult lapte, brânză și smântână. S-a dezvoltat aici o
adevărată „civilizație a vacii” care face posibil consumul smântânii cu sarmale,
cu tochitură de purcel, cu tochitură „măcelărească” și chiar cu plăcintă cu
brânză.
Supe și ciorbe
Ciorba Rădăuțeană cu piept de pui este o ciorbă foarte
gustoasă pregătită din carne de pui, legume și dreasă cu
smântână. Asemănătoare cu ciorba de burtă, această supă de
pui cu smântână și usturoi este perfectă dimineața, după o
petrecere, dar și oricând în timpul zilei. Mai ușoară decât
tradiționala ciorbă de burtă este însă la fel de gustoasă. Ciorba
rădăuțeană se poate face și în dietă Dukan, dar înlocuim zeama
de lămâie cu oțet, smântâna cu iaurt degresat și nu adăugăm
morcov, ardei și țelină. Se servește caldă alături de ardei iute și
un bol cu smântână.
Ciorba de perișoare este un preparat clasic romanesc, foarte gustos și
apreciat. Carnea tocată, combinată cu verdețuri proaspete, piper și cimbru va
da o savoare specială acestei ciorbe.
Ciorba rădăuțeană
După cum îi spune și numele, ciorba rădăuțeană a fost preparată prima dată în
municipiul Rădăuți din județul Suceava prin anii 70. Cea care a inventat acest
sortiment de ciorbă este Cornelia Dumitrescu. Gospodina a introdus pui în
ciorba de burtă, la insistențele soțului, care dorea ciorbă de burtă cu gust de pui.
La scurt timp a introdus rețeta și în meniul restaurantului în care lucra. Ciorba a
fost apreciată chiar și de către turiști străini, care au și cerut rețeta. Mulți
bucătari sau patroni de restaurante au introdus rețeta în localurile lor.
Datorita acestui motiv, doamnei Cornelia Dumitrescu i s-a conferit in anul 2007
titlul de Cetățean de onoare al municipiului Rădăuți, în semn de recunoaștere a
contribuției remarcabile aduse la sporirea prestigiului de care are parte.
Fișa tehnologică
Grupa de preparate
Preparate culinare lichide
Caracterizarea produsului:
Preparatul „Ciorbă rădāuțeana" face parte din categoria preparatelor culinare
lichide, respectiv ciorbe. Se caracterizează prin prezența în compoziția sa a
amestecului de făină, smântână și gălbenuș de ou, acrirea realizându-se cu oțet
de mere. Este un preparat tradițional, bucovinean obținut din legume și carne cu
valoare nutritivă ridicată (proteine superioare din grupa I, vitamine – B1, B2 ,A
și D; macroelemente - P și Fe). Se servește la masa de prânz sau cină cafelul
întâi într-un meniu simplu.
Materie prime pentru 10 porții - 400g/porti
Prezentare și servire:
- Se prezintă în farfurie, supieră, bol sau cană și se servește fierbinte cu
verdeață deasupra.
Condiții de calitate:
Aspect: opalescent, cu bucăți de carne egale și pătrunjel la suprafață;
Culoare: alb-gălbuie;
Consistență: lichidă;
Gust și miros: plăcut, caracteristice pieptului de pui, fără miros sau gust
străin, gust acrișor, condimente corespunzătoare;
Gramaj: corespunzător rețetarului, cu respectarea proporției între
componente.