Țările de Jos

279 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
stat în Europa de Vest
Pagina „Olanda” trimite aici. Pentru regiunea istorică vedeți Olanda (regiune).
Țările de Jos
Nederland (neerlandeză)
Koninkrijk der Nederlanden (neerlandeză)

Drapelul Țărilor de Jos Stema Țărilor de Jos[*]

Deviză: Je maintiendrai (franceză)
Ik zal handhaven (neerlandeză)

Imn: 

Wilhelmus van Nassouwe

2:03

Localizarea  Țărilor de Jos  (verde închis)

 

– pe continentul european  (verde și gri închis)

 – in Uniunea Europeană  (verde)

Localizarea  municipalităților speciale neerlandeze  (verde închis)

 

Geografie

Suprafață  

 - Total 41.543 km² 

Apă (%) 18,7 Procenti[5]

Cel mai înalt punct muntele Scenery[*][6][7] (887 m) 

Cel mai jos punct Zuidplaspolder[*] (−6,76 m) 

Vecini Germania
Belgia 

Fus orar CET (UTC+1)

Ora de vară CEST (UTC+2)

Populație

Densitate 409,6 loc/km²

 - Estimare 2016[1] 17.016.967 (locul 67)

 - Estimare 2019 17.282.163

Limbi oficiale Neerlandeză

Etnonim Neerlandezi

Guvernare

Sistem politic Monarhie constituțională

Monarh(d) Willem-Alexander al Țărilor de

 Jos 

Prim-ministru(d) Mark Rutte[9] 

Legislativ States General(d) 

Capitala Amsterdam[10] (de jure) 

Istorie

Independența față de Imperiul Spaniol

Proclamată 26 iulie 1581

Recunoscută 30 ianuarie 1648

Proclamarea
16 martie 1815
regatului

Aderare la UE 9 mai 1950

Economie

PIB (PPC) 2021

 - Total ▲ $1.055 trilioane[2] (locul 27)

 - Pe cap de locuitor ▲ $60.461[2] (locul 11)
PIB (nominal) 2021

 - Total ▲ $1.012 trilioane[2] (locul 17)

 - Pe cap de locuitor (locul 12)▲ $58.003[2]

Gini (2020) 27.5 (increase)

IDU (2019) 0.944 (increase) (locul 8)

Monedă euro ( EUR[11] ) 

Coduri și identificatori

Cod CIO NED 

Cod mobil 204 

Prefix telefonic +31 

ISO 3166-2 NL 

Domeniu Internet .nl 

Prezență online
 site web oficial
hasthtag

Modifică date / text 

Țările de Jos (în neerlandeză Koninkrijk der Nederlanden și

în neerlandeză Nederland; pronunție neerlandeză:   audio), informal Olanda,[12][13] este
o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe. Este cea mai mare dintre cele
patru țări constituente ale Regatului Țărilor de Jos.[14][15][16] În Europa, Țările de Jos sunt
formate din douăsprezece provincii, care se învecinează cu Germania la est, Belgia la
sud și Marea Nordului la nord-vest, având granițe maritime în Marea Nordului cu acele
țări și cu Regatul Unit.[17] În Caraibe, este formată din trei comune speciale:
insulele Bonaire, Sint Eustatius și Saba.[a] Limba oficială a țării este neerlandeza, frizona
occidentală(d) fiind limbă oficială secundară în provincia Friesland, iar engleza
și papiamento fiind limbi oficiale secundare în Țările de Jos Caraibiene. Saxona de jos
neerlandeză(d) și limburgheza sunt limbi regionale recunoscute (vorbite în est și,
respectiv, sud-est), în timp ce limbajul olandez al semnelor(d), Sinte
Romani(d) și idișul sunt limbi neteritoriale recunoscute.

Cele mai mari patru orașe din Țările de Jos

sunt Amsterdam, Rotterdam, Haga și Utrecht.[19] Amsterdam este cel mai populat oraș
și capitala(d) nominală a țării,[20] timp ce la Haga se află sediul Stărilor Generale(d),
al Cabinetului(d) și al Curții Supreme(d).[21] Portul Rotterdam este cel mai aglomerat port
maritim din Europa.[22] Aeroportul Amsterdam Schiphol este cel mai aglomerat aeroport
din Țările de Jos și al treilea cel mai aglomerat din Europa. Țara este membră
fondatoare a Uniunii Europene, a zonei euro, a G10(d), NATO, OCDE și OMC, precum și
o parte a spațiului Schengen și a Uniunii trilaterale Benelux. Ea găzduiește mai
multe organizații interguvernamentale și tribunale internaționale(d), multe dintre acestea
fiind centrate în Haga, care este, prin urmare, numită „capitala legală a lumii”. [23]

Denumirea de Țările de Jos face referire la altitudinea sa joasă și relieful plat, doar

aproximativ 50% din teritoriul său depășind 1 m deasupra nivelului mării și aproape
26% fiind sub nivelul mării.[24] Majoritatea zonelor de sub nivelul mării, cunoscute sub
numele de poldere, sunt rezultatul proiectului de desecare început în secolul al XIV-
lea(d).[25] În mod colocvial sau informal, Țările de Jos sunt denumite ocazional Pars pro
toto(d) Holland („Olanda”).[12] În perioada republicană, care a început în 1588, Țările de
Jos au intrat într-o eră unică de măreție politică, economică și culturală, înscriindu-se
printre cele mai puternice și influente țări din Europa și din lume; această perioadă este
cunoscută sub numele de Epoca de Aur Neerlandeză.[26] În acest timp, companiile sale
comerciale, Compania Olandeză a Indiilor de Est și Compania Olandeză a Indiilor de
Vest, au înființat colonii și puncte comerciale în întreaga lume.[27][28]

Cu o populație de 17,5 milioane de oameni, toți trăind pe o suprafață totală de

aproximativ 41.800 km² — din care suprafata uscatului este de 33.500 km² — Țările de
Jos sunt a 16-a cea mai dens populată țară din lume și a doua cea mai dens populată
țară din Uniunea Europeană, cu o densitate de 523 loc/km². Cu toate acestea, este al
doilea exportator mondial de produse alimentare și agricole după valoare,
datorită solului fertil(d), climei blânde, agriculturii intensive și inventivității(d).[29][30][31]

Țările de Jos sunt o monarhie constituțională parlamentară cu o structură unitară din

1848. Țara are o tradiție de pilarizare(d) și un istoric îndelungat de toleranță socială, a
legalizat avortul, prostituția(d) și eutanasia umană(d), împreună cu menținerea unei politici
liberale în materie de droguri. Țările de Jos au abolit pedeapsa cu moartea(d) în dreptul
civil în 1870, deși nu a fost complet eliminată până când a fost aprobată o nouă
constituție în 1983. Țările de Jos au permis femeilor să voteze(d) din 1919, înainte de a
deveni prima țară din lume care a legalizat căsătoria între persoane de același sex în
2001. Economia sa avansată de piață mixtă a avut al unsprezecelea cel mai mare venit
pe cap de locuitor(d) la nivel global.[32] Țările de Jos se clasează printre primele în lume
după indicii internaționali ai libertății presei,[33] libertății economice,[34] dezvoltării
umane și calității vieții(d), precum și la fericire.[35][b] În 2020, s-a clasat pe locul opt în
indicele de dezvoltare umană și, în 2021, pe locul cinci în Indicele Mondial al Fericirii(d).
[37][38]

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Istoria turbulentă a Țărilor de Jos și schimbările de putere au dus la excepțional de
multe și variate nume în diferite limbi. Există diversitate chiar și în cadrul limbilor. În
română, Țările de Jos se mai numesc și Olanda, care ar fi o parte a mai marii regiuni
a Țărilor de Jos, în timp ce termenul „neerlandez” este folosit ca demonim și formă
adjectivală.

Statul și regiunea Țărilor de Jos[modificare | modificare sursă]

Regiunea mai largă numită Țările de Jos (și care cuprinde Belgia, Țările de Jos
și Luxemburg) are aceeași toponimie. Numele de locuri
cu Neder, Nieder, Nedre, Nether, Lage(r) sau Low(er) (în limbile germanice)
și Bas, Inferior sau de Jos (în limbile romanice) sunt folosite în toată Europa pentru
zonele aflate la altitudini mai mici. Ele sunt uneori folosite într-o relație deictică în raport
cu o zonă mai înaltă, indicată ca de Su