

Început


Etimologie


Istorie
Toggle Istorie subsection

Geografie
Toggle Geografie subsection

Guvernare și politică
Toggle Guvernare și politică subsection

Economie
Toggle Economie subsection

Demografie
Toggle Demografie subsection

Cultură
Toggle Cultură subsection

Note de completare


Note bibliografice


Lectură suplimentară
 
Legături externe

Suedia
278 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
stat în Europa de Nord

Suedia
Konungariket Sverige (suedeză)
Sverige (suedeză)

Drapelul Suediei Stema Suediei[*]

Imn: 

Du gamla, Du fria

1:28
 Geografie

Suprafață  

 - Total 528.861,06 km²[4] 

Cel mai înalt punct Kebnekaise[5] (2.097,5 m) 

Cel mai jos punct Kristianstad (−2 m) 

Vecini Finlanda[6]
Norvegia[6]
Danemarca 

Fus orar UTC+1 (UTC+1) 

Populație

 - Estimare 2021 10.409.248

Limbi oficiale limba suedeză 

Etnonim suedezi (pl.)
suedez (masc.)
 suedeză (fem.) 

Guvernare

Sistem politic monarhie constituțională 

Rege(d) Carl XVI Gustaf al Suediei 

Prim-ministru(d) Ulf Kristersson[*] 

Legislativ Riksdag 

Capitala Stockholm () 

Economie

PIB (PPC) 2020

 - Total ▲ $563.882 miliarde[1] (locul 39)

 - Pe cap de locuitor ▲ $52.477[1] (locul 16)
PIB (nominal) 2020

 - Total ▼ $528.929 miliarde[1] (locul 23)

 - Pe cap de locuitor (locul 12)▼ $50.339[1]

Gini (2020) 26.9

IDU 0.945 (locul 7)

Monedă Coroană suedeză ( SEK ) 

Coduri și identificatori

Cod CIO SWE 

Cod mobil 240 

Prefix telefonic +46 

ISO 3166-2 SE 

Domeniu Internet .se 

Prezență online

site web oficial

pagină Facebook
cont Twitter
Instagram
canal YouTube
hasthtag
 Telegram

Modifică date / text 

Suedia (în suedeză Sverige; pronunție suedeză:   /ˈsvɛːrjɛ/), oficial Regatul

Suediei (în suedeză Konungariket Sverige), este o țară nordică(d) din Europa de Nord.
[8]
 Se învecinează cu Norvegia la vest și nord, cu Finlanda la est și este conectată
cu Danemarca în sud-vest printr-un tunel-pod ce traversează strâmtoarea Öresund. Cu
450.295 km², Suedia este cea mai întinsă țară din Europa de Nord, a treia cea mai
întinsă din Uniunea Europeană și a cincea din Europa. Capitala este Stockholm. Suedia
are o populație totală de 10,4 milioane de locuitori; și o densitate scăzută a populației
de 25 locuitori/km². 87% dintre suedezi trăiesc în zone urbane, care acoperă 1,5% din
întreaga suprafață terestră. Cea mai mare concentrație este în jumătatea centrală și
sudică a țării.

Suedia face parte din aria geografică Fennoscandia. Clima este în general blândă
pentru cât de nordică este latitudinea la care se află, datorită unei importante influențe
maritime. În ciuda latitudinii ridicate, Suedia are deseori veri călduroase de tip
continental, fiind situată între Atlanticul de Nord, Marea Baltică și vasta Rusie. Clima
generală și mediul înconjurător variază semnificativ de la sud la nord, din cauza
diferențelor mari de latitudine, iar o mare parte din Suedia are ierni friguroase cu multă
zăpadă. Sudul Suediei(d) este predominant agricol, în timp ce nordul(d) este des împădurit
și include o porțiune din Munții Scandinaviei.

Popoarele germanice au locuit în Suedia încă din vremurile preistorice, apărând în

istorie sub numele de goți(d) (în suedeză Götar) și suezi(d) (Svear) și constituind unele
din popoarele nordice(d) de navigatori. Un stat suedez independent a apărut la începutul
secolului al XII-lea. După ce Moartea Neagră a ucis, pe la mijlocul secolului al XIV-lea,
aproximativ o treime din populația scandinavă,[9][10] Liga Hanseatică a început să
amenințe cultura, finanțele și limbile scandinave. Aceasta a dus la formarea Uniunii
scandinave de la Kalmar în 1397,[11] pe care Suedia a părăsit-o în 1523. Când Suedia s-
a implicat în Războiul de Treizeci de Ani de partea protestantă, a început să-și extindă
teritoriile și în cele din urmă s-a format Imperiul Suedez. Aceasta a devenit una
dintre marile puteri ale Europei până la începutul secolului al XVIII-lea. Teritoriile
suedeze din afara Peninsulei Scandinave au fost pierdute treptat în secolele al XVIII-lea
și al XIX-lea, proces încheiat odată cu anexarea Finlandei actuale de către Rusia în
1809. Ultimul război în care Suedia a fost direct implicată a fost în 1814, când Norvegia
a fost obligată pe calea armelor să accepte o uniune personală, care s-a dizolvat pe
cale pașnică(d) în 1905. De atunci, Suedia a fost permanent în stare de pace, menținând
o politică oficială de neutralitate(d) în afacerile externe.[12] În 2014, Suedia a sărbătorit
200 de ani de pace continuă, mai mult decât Elveția.[13] Suedia a fost formal neutră atât
de-a lungul războaielor mondiale, cât și în Războiul Rece, deși s-a îndreptat în mod
deschis din 2009 către cooperarea cu NATO.
Suedia este o monarhie constituțională și o democrație parlamentară, puterea
legislativă aparținând unui Riksdag unicameral cu 349 de membri. Este un stat unitar, în
prezent împărțit în 21 de comitate și 290 de comune. Suedia menține un sistem tipic
nordic de asistență socială care oferă cetățenilor săi asistență medicală
universală(d) și educație terțiară.(d) Are al unsprezecelea cel mai mare venit pe cap de
locuitor din lume și ocupă un loc foarte înalt în ceea ce privește calitatea vieții(d),
sănătatea, educația(d), protecția libertăților civile(d), competitivitatea economică, egalitatea
veniturilor, egalitatea de gen(d), prosperitatea(d) și dezvoltarea umană.[14][15][16] Suedia a
aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 1995, dar a respins calitatea de membru
NATO, precum și calitatea de membru al zonei euro în urma unui referendum(d). Este, de
asemenea, membră a Națiunilor Unite, a Consiliului nordic, a Consiliului Europei,
a Organizației Mondiale a Comerțului și a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OCDE).

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Cuvântul Suedia derivă din neerlandeza mijlocie și germana joasă mijlocie ale secolului
al XVII-lea, lande van der sweden, însemnând „țara suezilor”, swede fiind forma de
singular.

Numele suedez Sverige (un compus al cuvintelor Svea și rike, cu lenițiune(d) a

consoanei [k], înregistrat pentru prima dată ca Swēorice în Beowulf)[17] înseamnă și el
literalmente tot „țara suezilor(d)”, excluzând teritoriile goților(d) din Götaland.

Variații ale acestei denumiri sunt folosite în majoritatea limbilor, cu excepția danezei și

a norvegianei care folosec Sverige, a feroezei cu Svøríki, a islandezei cu Svíþjóð.
Excepția mai notabilă o constituie unele limbi finice unde se folosesc
termenii Ruotsi (finlandeză) și Rootsi (estonă), nume considerat de obicei a se referi la
oamenii din zonele de coastă din Roslagen(d), Uppland, care erau cunoscuți sub numele
de rusi. Prin intermediul acestora, denumirile au legătură etimologică cu numele Rusiei. 

Etimologia termenului suezi și, astfel, al numelui Suedia, este într-un radical *s(w)e,

care înseamnă „propriu”,[18][19][20] ca o referire la propriul trib germanic al unei persoane.

Istorie[modificare | modificare sursă]
Preistorie[modificare | modificare sursă]
Coif din epoca Vendel, la Muzeul Național Suedez de Antichități

Preistoria Suediei începe în oscilația Allerød(d), o perioadă caldă de prin jurul anului
12000 î.e.n., [21] cu tabere paleolitice târzii de vânători de reni, atribuite culturii
Bromme(d) la marginea ghețurilor polare, în ceea ce este acum provincia cea mai sudică
a țării, Scania. Această perioadă a fost caracterizată de grupuri mici de vânători-
culegători-pescari ce utilizau tehnologia silexului.[22]

Suedia este descrisă pentru prima dată într-o sursă scrisă în Germania de Tacitus în 98
e.n.[23] În Germania 44 și 45, el menționează suezii (Suiones) ca un trib puternic (distins
nu doar pentru arme și oameni, ci pentru flotele lor puternice) cu nave care aveau
o provă alungită la fiecare capăt (drakkare(d)).[24] Nu se știe ce regi (kuningaz) îi
conduceau pe acești suiones, dar mitologia nordică prezintă un lung șir de regi
legendari și semi-legendari care duc până la ultimele secole dinaintea erei noastre. În
ceea ce privește alfabetizarea în Suedia propriu-zisă, scrierea runică era folosită în
rândul elitei scandinave sudice cel puțin în secolul al II-lea e.n., dar tot ceea ce a ajuns
până în prezent din perioada romană sunt inscripții scurte pe artefacte, în principal cu
nume masculine, demonstrând că oamenii din sudul Scandinaviei vorbeau pe
atunci proto-nordica, o limbă din care au evoluat suedeza și alte limbi nord-germanice.
[25]