Braţul Chilia

Braţul Chilia este cel mai nordic braţ din Delta Dunării, întinzându-se pe 11 kilometri, de la despărţirea Pătlageanca şi până la zona Musura,
adică ieşirea în mare. De mai bine de un secol şi jumătate, formează o deltă secundară, braţele sale împrăştiindu-se în dreptul localităţii Valcov,
din Ucraina, care este locuită de lipoveni.

Braţul Chilia este menţionat încă din Evul Mediu, când se scria despre el în cronicile bizantine şi genoveze, sub numele Lykostoma sau
Licostomo, care se traduce “gura lupilor”, în greceşte. Cronicile menţionează şi un port-cetate, amplasat în apropierea localităţii Periprava de
astăzi. În Evul Mediu, braţul era cea mai importantă cale de navigaţie – tocmai de aceea, era o zonă disputată de marile puteri, printre ele fiind
genovezii, dobrogenii, ruşii, bulgarii, bizantinii şi tătarii.

Delta secundară formată de Braţul Chilia a fost împărţită între România (care avea nordul) şi Turcia (care avea sudul). Din anul 1878 şi până
în 1918, a fost împărţită de România (la sud) şi Imperiul Rus (nord). Între anii 1918 şi 1940, a fost integral românească, apoi integral sovietică
din anul 1948, iar din 1991 şi până astăzi este integral ucraineană. Braţul formează graniţa dintre Ucraina şi România în mod direct pe un
tronson de 85,8 kilometri. În unele zone, frontiera trece în sudul braţului principal, unde urmează cursul braţelor secundare Musura (9,5 km),
Stambulul Vechi (15,3 km) şi Tatru (13,6 km). Acest lucru face ca navele maritime din România să nu poată trece liber spre sau dinspre Marea
Neagră pe acest canal.

Prin Braţul Chilia curge 60% din debitul de apă pe care Dunărea îl are, braţul fiind navigabil pentru vasele maritime de dimensiuni mai mici şi
pentru şlepuri. Lăţimea braţului diferă între 400 şi 600 de metri, având câteva zone care depăşesc aceste limite. Delta secundară a braţului a
fost declarată rezervaţie naturală şi are sediul la Valcov.

Localităţile care se întind pe lângă Braţul Chilia sunt Chilia Veche, Periprava, Sălceni, Pardina, Ceatalchioi şi Plauru. Între Chilia Veche şi
Periprava există o ornitofaună acvatică foarte bogată, fiind una dintre cele mai mari zone de cuibărit a gâştelor. Ornitofauna este şi variată, aici
putând fi văzute păsări ca berzele negre, cormoranii mici şi vinderei de seară. Ostroavele Cernovca şi Babina se află pe frontieră şi au fost
îndiguite, scopul fiind acela de a crea orezarii. Atunci când rezervaţia naturală a fost înfiinţată, cele două ostroave au beneficiat de primele
proiecte de renaturare, încercându-se reconstrucţia ecologică a peisajului, a faunei şi a florei.