Sunteți pe pagina 1din 17

Introducere Scopul si obiectivele cercetarii a rolului geoeconomic si geopolitic al R omaniei la Marea Neagra sunt determinate atat de actualitatea temei,

cat si toto data de oportunitatea de a imbogati domeniul geopolitic, mereu schimbator, de a actualiza relatia dintre geo si politica, dintre spatiul geografic si si cel politic . Am ales aceasta tema datorita provocarii oferite, aceea de a analiza si int erpreta rolul si importanta Romaniei la Marea Neagra. Scopul acestei cercetari este de a arata ca statul roman este un pilon impo rtant in zona si un actor cu un cuvant greu de spus in politica Uniunii Europene , totodata fiind o poarta de acces pentru spatiul comunitar. In ultimii ani, regiunea Marii Negre s-a confruntat cu schimbari important e de regim, statele intorcandu-se de la vest spre est. De asemena razboiul din C aucaz din 2008 a schimbat cursul aliantelor, oprind expansiunea NATO in spatiul pontic. Valoarea comerciala si energetica a Pontului Euxin este inestimabila, reusi nd sa uneasca Europa cu Asia Centrala, Caucazul cu Balcanii. In prezent este o z ona a razboiului gazoductelor, South Stream si Nabucco, ce aprovizioneaza Europa cu gaze naturale din Federatia Rusa, respectiv statele din Asia Centrala. Aceasta lucrare este structurata in 3 capitole, precedate de cuprins si in troducere, urmate de concluzii, bibliografie si anexe.

I.1 Istoria Marii Negre Inca din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a fost un spatiu vital pentr u riveranii sai, fiind mult timp principala ruta comerciala. Aceasta contine trei puncte strategice de importanta colosala, care daca sunt detinute simultan de acelasi stat este transformat intr-un lac. Acestea sun t stramtorile Bosfor si Dardanele, care au in cel mai stramt loc distanta intr e maluri de 700 m. Al doilea punct este reprezentat de peninsula Crimeea, datori ta pozitiei sale centrale in Pontul Euxin, favorizeaza controlarea intregii mari Ultima pozitie este reprezentata de gurile Dunarii, care asigura legatura cu co ntinentul european, prin intermediul canalului Dunare-Main-Rin. De asemenea aces t canal leaga Marea Neagra de Marea Nordului. Din cele mai vechi timpuri obtinerea hegemoniei asupra bazinului Pontului Euxin a fost obiectivul marilor puteri riverane, iar cine obtinea controlu asupr a acestor puncte era stapanul Marii Negre, o importanta ruta comerciala, ce asig ura aprovizionarea cu grau, piele si peste uscat a statelor-cetate grecesti. Pentru a sustine efortul de razboi impotriva Imperiului Roman aflat in plin a expansiune, regele grec Mithridate al VI-lea Eupator, numit de romani al doilea Hannibal isi indreapta atentia asupra cetatilor grecesti independente din Marea Neagra, care in schimbul protectiei impotriva armatelor barbare ii recunosc auto ritatea. Dar scapand de pericolul scitic, indaratul caruia se preciza amenintarea inv aziei sarmate, cetatile eliberate prin interventia lui Mithridate au trebuit sasi sacrifice libertatea; ele faceau acum parte din imperiul sau In ultimul capitol din cartea sa despre Mithridate,Theodore Reinach a definit foarte bine rezultatele acestei politici indraznete: Astfel se inchidea ciclul cuceririlor , unele sangeroase, altele pasnice, prin ca re Mithridate isi triplase intinderea statelor si resursele bogatiilor, asiguran d recrutarea flotei si a armatelor sale si procurand Regatului un granar: Cherso nesul, un arsenal:Colchida, o citadela: Armenia Mica. Caracterul insusi al regat ului pontic iesea profund modificat din aceasta serie de stralucite campanii. Ax a politica a monarhiei se deplasase: nu mai era in stramta vale a Irisului, ci i n pontul Euxin, al carui perimetru, afara de coasta Caucazului si cea a Bithynie

i era dominat in intregime fie de Mithridate insusi, fie de aliatii sai. Noua ca pitala, Sinope, altadata in aer,aproape de extremitatea regatului, era acum in c entru, la egala distanta de gurile de acum inainte pontice, ale Phasis-ului, Tan ais-ului si Dunarii. Camp de manevre, bazin de comert si port de refugiu, Marea Neagra a devenit lac mithridatic; regele Capadociei pontice face loc regelui pon tului,<<regelui marii>>. Acest rezultat ar fi trebuit sa ajunga vietii unui om; dar ambitia lui Mithridate nu vedea in el decat o etapa: in timp ce generalii sa i se straduiau inca sa supuna Euxinul, el pregatea cucerirea Asiei Mici (Reinach , 1980). Infrangerea lui Mithridate de catre Roma a insemnat sfarsitul suprematiei el ene in bazinul Marii Negre. La sfarsitul secolului I, Roma stapanea aproape in i ntregime Regatul Pontului,ce se intindea de la litoralul Anatolian la cel tracic , Dobrogea, in nord detinea Tyras la varsarea Nistrului, Olbia, Chersones in Cri meea. Toate orasele grecesti si-au pastrat autonomia si institutiile municipale, dar faceau parte din federatia de cetati din cadrul Imperiului. Timp de trei se cole Marea Neagra va devenii un lac roman. Pontul Euxin a jucat un rol important si in existent Imperiului Bizantin, a carui capitala stapanea accesul spre Marea Neagra. Din toate timpurile, cea mai mare parte a rezervelor alimentare ale Constaninopolului porveneau din aceasta regiune, bogata in cereale si peste. Incercarea imparatului Iustinian de a refac e Imperiul Roman scoate in evident faptul ca acesta nu poate fi realizat fara co ntrolul anumitor puncte din Pontul Euxin si fara detinerea unei pozitii puternic e la Dunarea Inferioara. Incepand cu secolele III-IV, in Europa isi fac aparitia popoarele nomade di n stepele Asiei, fortate sasi inceteze raidurile asupra chinezilor de ridicarea Marelui Zid. Incet incet, acesti migratori reusesc sa slabeasca Roma, ducand la scindarea imperiului. In Asia Mica se stabilesc turcii otomani, care in timp re usesc sa substituie Imperiul Bizantin. In anul 1453 reusesc sa cucereasca ultima posesiune bizantina, Constantinopolul, cheia spre bazinul pontic, pozitie ce o detin pana in prezent. Dea lungul timpului bazinul Marii Negre a fost controlat de civilizatia ele na, romana, bizantina iar ultimul hegemon a fost Imperiul Otoman. Odata cu apari tia rusilor, nu a mai putut exista un singur stat care sa controleze cele trei p uncte. Incepand cu secolul al XVII-lea au inceput luptele luptele intre rusi si tu rci, fiecare avand ca obiectiv controlarea bazinului Pontului Euxim, insa fiecar e stat a reusit sa controleze maxim 2 pozitii. In timp ce turcii controlau stra mtorile, rusii stapaneau peninsula Crimeea, iar ambele puteri doreau controlul c omertului european ce se desfasura la gurile Dunarii.

Marea Neagra in timpul dominatiei grecesti.

II.1 Geopolitica Rusiei la Marea Neagra Odata cu destramarea URSS, principalul mostenitor, Rusia, ce detine 75% din teritoriul si 55% din populatia fostului imperiu, s-a trezit in fata unei s ituatii fara precedent: marea putere euroasiatica este pe cale sa-si piarda infl uenta in Europa, datorita limitarii accesului la Marea Neagra, principala zona d e tranzit a hidrocarburilor. In prezent dispune de un litoral dificil, atat di n punct de vedere geografic cat si etnic: muntii Caucaz, cei care au protejat R usia de invazia germana din timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, nepermitan d nazistilor accesul spre Soci si Tuapse, le impiedica acum rusilor accesul spre Marea Neagra datorita conditiilor vitrege. Deasemenea regiunea este locuita de popoarele cercheze(numite oficial adaghee, cercheze si abardine, fiind de fapt aceasi populatie abardio-cercheza). Cu toate ca a pierdut mult din puterea sa, Rusia inca ramane cel mai impor tant actor la Marea Neagra. Cu toate pierderile sale, nimeni nu incearca sa prof ite fatis vidul de putere ramas deoarece noul om bolnav al Europei se vindeca ra pid si nimeni nu vrea o Rusie suparata in apropiere. In ciuda situatiei dificile, a reusit sa transforme o multime de zone in stat e-marioneta, din Transnistria si Crimeea pana in Abhazia si Osetia de Sud, ridic ulizand independenta altor state din zona, precum Georgia si Republica Moldova. Acest lucru s-a vazut cel mai bine in 2008?, in urma razboiului ruso-georgian. Actuala schimbare de regim de la Chisinau este tolerata, deoarece o eventuala un ire cu Romaina sau aderarea la NATO este imposibila, deoarece nimeni nu-si dores te vecinatatea armatei rusesti stationate in Transnistria. Controlul asupra Caucazului este mentinut prin sustinerea micilor rivalita ti dintre populatiile ciscaucaziene, acestea reprezentand un covor pestrit de etn ii invrajbite , iar o dovada clara a faptului ca natiunile nord-caucaziene nu pot aspira la desprinderea de Rusia a fost razboiul din Cecenia. Tocmai acest exemp lu tragic a stins dorinta de independenta a liderilor caucazieni. Pentru a-si mentine influenta in Europa, Rusia se axeaza pe doua directii: in vest trebuie sa-si securizeze energetic teritoriulaflat intre Polonia si tari le baltice iar in sud accesul la Marea Neagra este vital, iar administrarea puti nului litoral ramas accesibil va deci de in mare masura jocul geopolitic in zona . Cel mai mare port rusesc la Marea Neagra este Novorosiis , deloc impresi onant. Accesul spre oras este asigurat de o cale ferata aflata in vecinatatea co nflictelor caucaziene, la aproximativ 70 m de frontiera Adagheii. Datorita faptului ca a pierdut marile porturi comerciale din regiune, Rus ia a pierdut avantajul geoeconomic detinut din traficul cu gaze naturale si pet rol din Asia Centrala spre Occident, iar daca porturile Taganrog, Novorosiis si Tuapse nu vor fi marite putem spune ca trendul descendent se va mentine. O posibilitate de a evita un astfel de scenariu ar fi asanarea circuitului acvatic Marea Caspica-Marea Neagra via canalul Volga-Don Prima referinta a acestui proiect este datata din anul 1569, cand sultanul turc Selim II, incearca realizarea canalului, proiect concretizat cu un esec. C and regiunea trece sub controlul rusilor, in anul 1697 tarul Petru cel Mare ince rca finalizarea canalului, insa declansarea razboiului ruso-suedez din 1700-1721 a impiedicat construirea. Deasemenea, incercarea sovieticilor de a realiza proi ectul a fost zadarnicita in 1930 de Cel de-al II-lea Razboi Mondial. Canalul a fost realizat in final in anul 1952, fiind asemanator canalului Dunare-Marea Nea gra. Chiar si asa, Rusia nu poate miza doar pe acest canal pentru tranzitul hidr ocarburilor, deoarece adancimea canalului navigabil este de 4,5 m, ingreunand ac cesul petrolierelor. Pentru redobandirea controlului energetic in regiune fostul stat sovietic mizeaza pe gazoducte si oleoducte, cel mai mediatizat in ultimul

timp fiind Southstream, a carui constructie deja a inceput. Cu acest gazoduct as igura independent energetica a enclavei Kaliningrad, situate intre Polonia si Li tuana si face Europa dependenta de gazul rusesc. Marea Neagra in perioada sovietica

II.2 Geopolitica Ucrainei la Marea Neagra Principala mostenitoare a U.R.S.S-ului la Marea Neagra este Ucraina, a 2-a tara ca marime din Europa si a 6-a ca numar de locuitori. Odata cu destramarea f ostului imperiu, aceasta a primit in componenta peninsula Crimeea, unul dintre c ele trei puncte vitale in controlarea Marii Negre, dobandind un imens avantaj ge opolitic. La prima vedere Ucraina ar trebuii sa fie principalul actor la Marea N eagra, iar celelalte state sa-si adapteze politicile in functie de jocul ei. Dar la o analiza mai detaliata a acestui gigant european identificam foarte multe p uncte slabe, legate de structura etnica si teritoriul sau ce contine multe grani te naturale. Datorita dimensiunilor foarte mari, Ucraina face parte din trei ansamblur i geopolitice: pontic, central-european si est-european. Scindarea in mai multe ansambluri geopolitice poate fi un avantaj in cazul marilor natiuni bine inchega te, dar si un dezavantaj in cazul tarilor cu o slaba coeziune interna. Prezenta Ucrainei in mai multe ansambluri e mai curand defavorabila O prima bariera naturala o intalnim de la nord spre sud, fluviul Nipru imp artind tara in doua jumatati, cea estica find rusofila, peste jumatate din popul atie avand limba rusa materna, iar cealalta jumatate fiind rusofili. In partea v estica intalnim o puternica prezenta maghiara si romaneasca, reprezentand 12% re spectiv 3% din populatie, dar din aceasta regiune lipsesc rusii cu desavarsire . Comunicarea intre cele doua parti se realizeaza destul de dificil, deoarece in unele portiuni distanta intre cele doua maluri ale Niprului ajunge pana la 30 m , iar legatura dintre cele doua parti se face doar prin podurile a 11 orase. Int re Novaia Kahov a si Zaporojie, pe o distanta de 200 m, nu exista nici un conta ct intre cele 2 maluri. Alta problema o reprezinta teritoriile anexate artificial destul de tarziu, fosta regiune a Romaniei interbelice, Izmail, in 1940 si Crimeea in 1954. O carac teristica comuna ar fi peisajul etnic, in ambele regiuni el fiind diferit de res tul tarii (masiva prezenta romana si bulgara, dar si turcica in sudul Basarabiei ; majoritatea absoluta rusa, dar si componenta turcica in Crimeea. ) . O alta caracteristica importanta comuna a acestor doua regiuni este legata de istoria lor, ambele avand un trecut marcat de prezenta grecilor, romanilor, genovezilor sau a tatarilor. Deasemenea spatiul cu care aceste regiuni se lipesc de Ucraina este foarte mic, fiind istmuri. Desii este o tara preponderent ortodoxa, in partea vestica a tarii intalni m o puternica prezenta romano-catolica in regiunea Ruteniei transcarpatice, sepa rata de restul Ucrainei de Muntii Carpati, ce au tinut loc de granita pentru ung uri apoi austrieci si cehosloveni. Cu toate ca Ucraina a mostenit majoritatea porturilor comerciale important e la Marea Neagra, a mostenit si marele port Sevastopol, unde se regaseste flot a ruseasca. De la Tiraspol in Republica Moldova, Sevastopol in Ucraina si pana pe tarmu l abhazian al Georgiei avem un lant neperturbat de baze militare ruse . Gheorge I. Bratianu afirma ca Crimeea are o pozitie stapanitoare evidenta pe

ste tot complexul maritim pontic, find si el de parere ca numai cine are Crimeea poate stapanii Marea Neagra Cu toate ca Ucraina detine controlul asupra peninsulei, Crimeea este un st at autonom, in care cetatenii rusi reprezinta 57,5% din populatie. Deasemenea ai ci sunt cele mai mari baze militare ale FMM ruse de la Marea Neagra. Drept urmare, intrebarea logica este: cine stapaneste de fapt Crimeea? Uc raina sau Rusia? Din aceaste cauze, desi la prima vedere Ucraina pare a fii principalul act or ce a castigat de pe urma vidului de putere rezultat in urma destramarii U.R.S.S ., nu poate face jocurile geopolitice la Marea Neagra. Ea trebuie sa fie foarte atenta la actiunile luate, existand riscul ca acest stat sa fie practic rupt in doua jumatati, una filorusa iar alta occidentala. Adevaratul castigator este Turcia, care a reusit sa gestioneze inteligent o portunitatea aparuta.

II.3 Geopolitica Turciei la Marea Neagra Dupa desfiintarea URSS, Turcia si-a intensificat prezenta in Azerbaidjan, Asia Centrala si chiar pe teritoriul Rusiei, in regiunile nord-caucaziene. In 2005 Ale sandr Dughin sustinea ca : Acolo unde pozitiile Moscovei slabeau, An ara cauta sa si le intareasca. Destramarea URSS a fost pentru Turcia o sabie cu doua taisuri: vidul de put ere rezultat a favorizat renasterea unor ambitii geopolitice demult uitate, poli tica splendidului Serai. Pe de alta parte, disparitia pericolului comunist a minimalizat importanta sa geostrategica, punand mai puternic in evidenta slabele performante ale democra tiei si economiei turcesti . Acest lucru a dus la neincluderea statului turc in U niunea Europeana. In ciuda unui dosar puternic prezentat Uniunii in 1993, a edif icarii democratiei si a reusitelor economice din ultimul deceniu, ascensiunea fu ndamentalismului islamic si demografia foarte ridicata ce promitea mari valuri m igrationiste, a dus la respingerea lui si totodata la reorientarea geopoliticii din Europa spre Asia Centrala, zona locuita predominant de popoare turcice. An ara mentiona ca se doreste a fii un culoar de conexiune intre Europa, Cauc az si Asia Centrala , dar implicatiile Turciei in butoaiele de pulbere din Balcani si Caucaz au facut europenii sa ii puna la indoiala intentiile, considerand tema ndu-se ca Turcia v-a fi u viaduct al islamismului spre Europa, nu un pod intre O rient si Occident Dupa 1991 renunta la vechea sa politica, Mediterana Orientala, pentru a-si s porii prezenta in spatiul pontic si penetrand energetic piata din Asia Centrala prin intermediul Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra, organism ce evoca foarte clar interesele geopolitice si geoeconomice ale Turciei. Acesta re prezinta intoarcerea fostului hegemon al baziinului pontic la o politica abandon ata de mai bine de 100 de ani. Destramarea URSS, a Iugoslaviei, criza economica a tarilor adiacente, dar s i o populatie de aproximativ 1 milion de reprezentanti ai popoareleor turcice di n Caucazul rusesc si in regiunile novouse ale Ucrainei constituie un avantaj pen tru politica regionala a splendidului Serai. Orientarea spre Asia Centrala renaste panturcismul, promovat de actualul guve rn de la An ara in domeniul economic si cultural. Panturcismul prevede crearea Tu rciei Mari sau unificarea tuturor popoarelor turcice sub protectia Turciei, in st atul Tur estan. Tur estanul cuprinde Turcia, Tur menistanul, Kazahstanul, Uzbe istanul, irg histanul, precum si republicile autonome Tatarstan, Bascortostan, Ciuvasia, Tuvi nia, Ha asia, Altai aflate in Rusia, Uiguria din China, regiunile cu populatie m ajoritara turcica Orenburg, Astrahan si raioanele cu populatie majoritar nogaica si cumaca din Republica Autonoma Daghestan, din Rusia. Interesele geopolitice ale unei tari intr-o regiune sunt determinate de prez

enta unui frate de sange sau de a unui dusman de moarte. In zona transcaucaziana Tu rcia intalneste ambele mobiluri, ce pot fi folosite in propriul interes. Dupa 1991, pe langa aliatul traditional Azerbaidjan, apar doua state independ ente crestine, ostile Turciei prin traditie, Georgia si Armenia, care pentru a c ontrabalansa regimul de putere din zona apeleaza la rivalii multiseculari ai oto manilor, Rusia si Iran. E clar ca pe masura ce An ara isi va intarii pozitiile politice si economice in Caucaz si Asia Centrala, iar constiinta pan-islamica si pan-turcica aici va creste, rolul geopolitic al Georgiei si al Armeniei in ochii Moscovei, dar si al puterilor occidentale, va sporii necontenit O alta prioritate in geopolitica turca o reprezinta spatiul din nordul Marii Negre Ucraina,in special Peninsula Crimeea si regiunile ciscaucaziene rusesti, z one locuite majoritar de popoare turcice Odata cu declinul Uniunii Sovietice, la An ara s-a format strategia de reface re a ansamblului geopolitic pontic cu trei centrii de putere: Turcia, Ucraina si Rusia. Superputerea Rusia are avantajul incontestabil in acest triunghi fata d e puterile regionale Turcia si Ucraina. Avantajul celor din urma este ca datorit a faptului ca sunt puteri regionale se axeaza pe un anumit ansamblu geopolitic, fata de Rusia care este implicata in majoritatea ansamblelor geopolitice mondial e. Interesele Turciei si Ucrainei se intalnesc doar in spatiul Marii Negre, otom anii fiind interesati de axa pontica, levantina si central-asiatica iar ucrainie nii de axa pontica si central-europeana. Rivala principala a Turciei este Rusia, a carei interese coincid in spatiul Pontului Euxin si in Asia Centrala. Un sondaj de opinie realizat in randul clasei politice rusesti evidentiaza f aptul ca Turcia, impreuna cu Ucraina ocupa locul secund, ca potentiali inamici. Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea spatiul nord-pontic era teritoriu a l Imperiului Otoman, harta etnica a regiunii fiind complet diferita. Populatia s lava, astazi cvasimajoritara era inexistenta, de la Nistru pana in stepele Prica spiei fiind intalnite popoare turcice(tatarii crimeeeni, nogai, araceai, umici, balcari), iar doua secole, sub aspect istoric este o perioada destul de scurta. Sub acest aspect spiritual, tintele Turciei in nordul Marii Negre sunt Crimee a, araceaevo-Cer esia, Kabardino-Bal aria si Daghestanul. Astfel de planuri sun t privite ostil de Ucraina si Rusia, constiente de revitalizarea spiritului otom an. Pe langa elementul turcic, An ara foloseste geopolitic si confesiunea isl amica a locuitorilor ciscaucazieni, afisandu-si deschis laicitatea. Turcia profi ta de pe urma nepromovari islamului de catre Iran, stat fundamentalist musulman, rival al otomanilor in Asia Centrala. Explicatia este relativ simpla, deoarece Turcia este stat membru NATO, aliat cu Statele Unite ale Americii, iar iranieni i vad in Rusia un aliat important in echilibrul regional. Tocmai de aceea in tim pul conflictelor ciscaucaziene Turcia si-a declarat sustinerea fata de rebelii c eceni si nu Iranul. Alta directie a geopolitici turcesti in spatiul pontic o constituie Europa de Sud-Est. In ciuda faptului ca doar 3% din teritoriul sau se afla in Europa, i ar din punct de vedere istoric au ajuns aici in secolul al XIII-lea si capitala lor pana in 1923, Constantinopolul, a fost cucerit in 1453, turcii doresc sa fie considerati o natiune europeana. Asadar, atat istoric cat si geografic este fo arte greu sa-I fie confirmata europenitatea. Cu toate ca An ara insista asupra laicitatii si euopenizarii, principalele di rectii ale politicii externe sunt Caucazul si Asia Centrala, islamul fiind facto rul principal ce determina aliatii naurali ai Turciei, atat in Balcani cat si i n Caucaz. Daca ar fi sa excludem ansamblul geopolitic pontic, principala preocupare a Turciei este filiera caucaziana, urmata de cea central-asiatica, in nici un caz de Balcani. Putem observa ca An ara are o politica externa mai asiatica decat or icand, ea inca indreptandu-se spre Europa din inertie. In plus a castigat mult l a capitolul imagine gratis, fiind privita ca o oaza de stabilitate si prosperita

te , in contextul izbucnirii conflictelor in Balcani, Caucaz si Orientul Apropi at. Ascensiunea Turciei in spatiul pontic a fost intamplatoare, ca urmare a vidu lui de putere aparut temporar dupa impoliza URSS. In scurt timp va pierde poziti a detinuta, odata cu integrarea statelor balcanice in Uniunea Europeana, Uniune ce pare tot mai indepartata . De asemenea Rusia a inceput sa-si revina dupa marea depresiune, incepand sa-si ocupe locul de drept la Pontul Euxin. Pentru Turcia, Europa nu mai este o optiune realista. Odata cu respingere a definitiva a admiterii in UE si a aderarii statelor balcanice, se v-a trezi la sata pe dinafara, resentimentele otomanilor exprimandu-se prin afisarea directa a pan-turcismului si ascensiunea fundamentalismului islamic.

II. 4 Geopolitica Romaniei la Marea Neagra Romania are o iesire modesta la Marea Neagra fata de celeleate tari riverane, dar poseda un avantaj major: controleaza unul din cele trei puncte strategice c e pot oferi dominatia in bazinul pontic: gurile Dunarii, cel mai important fluvi u european, ce traverseaza 10 tari si 4 capitale. Pozitia Romaniei in regiune este destul de delicata, fiind invecinata cu dou a dintre cele mai problematice regiuni din lume: Balcanii si zona ex-comunista, totodata fiind situata la intalnirea a trei macroansambluri geopolitice: Europa de Sud-Est (inclusiv Turcia), Europa Centrala (influentata masiv de Germania) si Europa de Est (Dominata de Rusia). Faptul ca este amplasata la contactul a trei zone geopolitice este o sabie cu doua taisuri. Avantajul este ca poate juca rolul de negociator intre marile puteri, reversul medaliei fiind acela ca poate fi foarte usor transformata int-o zona tampon sau moneda de schimb Spre deosebire de Ucraina, Romania este un stat bine inchegat, cu o istori e solida, fiind o insula latina intr-o mare de slavi, nimeni neputand avea prete ntii teritoriale. In plan etnografic, 90% dintre cetateni sunt romani, oficial cea mai mare minoritate fiind cea maghiara, estimata la 1,6 milioane de cetaten i, dar in realitate rromi sunt mult mai numerosi, fiind in jur de doua milioane, reprezentand 10% din populatia tarii. Romania are destule probleme geopolitce, atat in centrul tarii, cat si in nord,nord-est, sud sud-est si sud-vest. Paradoxal observam ca singurul vecin sta bil este in vest, Ungaria, stat cu care am avut divergente in toata istoria. In centru intalnim minoritatea maghiara, ce ocupa o zona compacta in regiu nile istorice Crisana si Transilvania, in unele zone fiind cu mult peste numarul autohtonilor. Ei sunt bine reprezentati atat in parlamentul Romaniei, partidul UDMR aflandu-se la guvernare de peste 20 de ani, cat si inafara granitelor statu lui, avand ca stat protector Ungaria, stat membru NATO si UE. Cealalta mare min oritate este total opusa maghiarilor, acestia locuind dispersat pe teritoriul in tregii tari, nefiind majoritari in nici o regiune. Dar datorita sporului natural foarte ridicat, colaborat cu sporul natural negativ al romanilor, este foarte p robabil ca in urmatorii 25 de ani tiganii sa fie majoritari in multe zone, putan d fi pusa problema autonomiei lor teritoriale. Acestia au fost mult timp o natiu ne fara protector, dar recent India a declarat ca rromi provin din regiunea hind usa. Raportul Romaniei cu vecinul sau din nord si est, Ucraina nu este foarte bu n, datorita unor conflicte pasive. In nord se pune problema nord-bucovineana, ac est, 20% din regiunea Cernauti fiind populata de romani, conform recesamantului din 2002. In nord-est este alt conflict pasiv, cel al regiunii Izmail, teritoriu in care se gaseste o importanta comunitate romaneasca. Insa cel mai mult a deteriorat raportul romano-ucrainean disputa lagata de I nsula Serpilor, o stanca din Marea Neagra de numai 200m2 , si reimpartirea plarf ormei marine, zona bogata in resurse piscicole, dar mai ales in hidrocarburi. Cu

rtea de Justitie de la Haga a recunosct dreptatea partii romane, Insula Serpilor fiind declarata o stanca, fapt ce a dus la marirea teritoriului Romaniei cu 970 0 m2. Trebuie mentionat ca statul Roman nu a avut pretentii teritoriale asupra stancii, doar recunoasterea ei ca zona imposibl de locuit. In sud intalnim problema minoritatii romanesti din Cadrilater, in Bulgaria, unde cetatenii romani au fost supusi unui proces de bulgalizare accentuat de cat re autoritatile comuniste. In prezent incearca sa-si faca discret simtita prezen ta. O alta problema este intalnita in sud-vest, in Valea Timocului, zona control ata de Serbia. Desii Romania nu a avut niciodata in componenta acel teritoriu, e ste populat de romani. Cifrele fiind foarte variate, sunt estimati intre 60.000 si 800.000 de cetateni de origine romaneasca, a caror nationalitate nu este recu noscuta si drepturi sunt grosolan incalcate. Datorita istoriei sale, in care timp de un mileniu a fost sub influenta lumii occidentale, un mileniu sub influenta Orientului, dar si a controlului gurilor Dunarii, Romania nu poate opta pentru un singur regim, ea trebuie sa fie un fact or de echilibru in zona, o poarta care permite accesul tuturor. Actuala politica externa a Romaniei nu o ajuta, ea respingand categoric fact orul rus, tratand cu indiferenta Turcia, mizand totul pe cartea Uniunii Europene si NATO, carte aparent castigatoare dar posibil instabila. Spun instabila deoarece Rusia incearca sa rupa Germania si Franta de Uniune, pr incipali sai stalpi, prin alimentarea lor directa cu gaze si petrol, facand-le dependete de colosul sovietic. Atunci cand Germania primeste resurse si ofera Ru siei tehnologie, Europa tremura, gandindu-se automat la premisele de dinaintea i zbucniri celui de-al II-lea Razboi Mondial. Nici NATO nu este o organizatie inchegata, netrecand printr-un conflict majo r. O slabiciune in functionarea ei o reprezinta Turcia, care in timpul a tinut co nt de propriile interese, incheind o alianta naturala cu Azerbaidjianul, contrar intereselor colective. Pentru Romania accesul la Marea Neagra este vital. In perioada in care Dobrogea era controlata de alte state independeta tarii era anulata, iar control ul gurilor Dunarii de o natiune independenta asigura libertatea comertului europ ean

Georgia a trecut recent printr-un mare soc geoplitic, invazia armatei rusesti din 2008 a devastat aceasta tara, confirmand inca odata ca Rusia nu mai lasa pe nimeni sa plece din sfera sa de influenta dupa pierderea statelor baltice, iar independeta Georgiei este doar de imagine. Micul stat caucazian este macinat de probleme, avand numeroase comunitati os tile, sustinute de Moscova. In nordul tarii este conflictul abhazian si sud-oset in, iar in sud intalnim problema Adjariei, Djavahetiei si problema minoritatii a zere. Conflictul din 2008 a fost declarat de incercarea Georgiei, stat suveran si independent, de a recapata prin forta armata controlul asupra regiunii Osetia d e Sud, regiune ce a inceput ostilitatile. Imediat Rusia a intervenit pentru a re stabilii ordinea de drept si a impiedicat desprinderea Georgiei de sub influenta sovietica. De altfel Moscova a impus si o blocada maritima la Marea Neagra, tra nsformand micul stat rebel intr-o enclava.

II. 5 Geopolitica Georgiei la Marea Neagra

II. 6 Geoeconomia Marii Negre Pentru prima data in istorie toate statele riverane Marii Negre au fost reunite in acelasi sistem, Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra, organiza tie lansata la initiativa Turciei. Din pacate, din cauza intereselor prea divergente ale natiunilor paricipante si a numeroaselor conflicte nerezolvate, elaborarea unor proiecte de baza, stab ilirea unor strategii pe termen scurt, care ar fi oferit organizatiei credibilit ate sau neimplicarea sectorului privat a dus la nerealizarea obiectivelor destin ate acestei organizatii. Marea Neagra se afla la intersectia celor doua mari religii monoteiste ale lumii, crestinism si islamism, a trei familii de popoare: slava, latina si turca . Principalii actori regionali sunt tarile riverane, respectiv Federatia Rusa, U craina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia, precum si numerosi actori internat ionali: UE, OSCE, CSI, NATO si SUA. Regiunea Marii Negre este caracterizata printr-o diversitate politica, econo mica, religioasa, sociala, etnica si culturala mare, actorii participanti fiind la diverse niveluri de dezvoltare, fiecare urmarindu-si propriul interes. In prezent, spatiul pontic se afla intr-o continua transformare, vechile con tacte fiind restabilite. In ultimele decenii Marea Neagra a devenit pentru multe state un spatiu mort, insemnand pentru ele marginea lumii si nu o deschidere sp re noi parteneri si contacte diplomatice. Cel mai bun exemplu este dat de cetate nii rusi, locuitori in vecinatatea Pontului Euxin, care nu stiau ca pe celalat m al se afla un stat numit Turcia. Dupa terminarea razboiului rece acest lucru s-a schimbat, crearea OCEMN fiin d primul pas spre redobandirea rolului istoric al marii, acela de a fi punte int re regiunile adiacente, unind Balcanii de Caucaz, Uniunea Europeana de Orientul Mijlociu si Asia Centrala II. 7 Geoeconomia Rusiei la Marea Neagra Principalele resurse ale Rusiei sunt hidrocarburile, care sunt transportat e prin intermedoiul gazoductelor si oleoductelor. In prezent cel mal mare port r usesc la Marea Neagra este Novorosiis , ce are o capacitate comerciala redusa. Datorita litoralului pontic foarte mic si dificil de exploatat, Rusia a de marat constructia unui gazoduct gigant, South Stream, ce are o lungime de 900 m pe sub Marea Neagra, face legatura intre Rusia si Bulgaria, apoi se va ramifica de doua ori, odata spre sud, spre Grecia si Italia, apoi spre nord vest, in Aus tria. Capacitatea maxima a conductei va fi de 31 miliarde de metri cubi, capacit ate ce va putea fi dublata ulterior. Costul estimat este este cuprins intre 10 s i 15 miliarde de euro, iar actionarii sunt doua companii de stat rusesti si ital iene, Gazprom respectiv ENI. La prima vedere pare un proiect gigant, nerealizabil, dar trebuie amint it ca in 2011 tot Rusia a finalizat Nord Stream, un gazoduct ce face legatura in tre intre portul rusesc Vyborg si portul german Greifswald, pe sub Marea Baltica , pe o distanta de 1200 de ilometrii, cu o capacitate anuala de 27,5 miliarde d e metrii cubi, iar crearea a unei a doua conducte va permite livrarea a 55 de mi liarde de metrii cubi de gaze. O alta ruta comerciala pentru Rusia o reprezinta canalu Volga-Don, ce asigu ra legatura Marii Caspice cu Oceanul Mondial via Marea Neagra. Accest canal a fo st neglijat in ultimul timp, dar conditiile sale tehnice sunt remarcabile. Astfe l se rezolva problema transportul hidrocarburilor din indepartata zona a Asiei C entrale spre Europa. Un dezvantaj ce a venit in urma destramarii URSS este aparitia numarului m are de vami si a taxelor de tranzit, deoarece majoritatea contactelor comerciale ale rusilor se bazeaza pe fosti parteneri comunisti. Si faptul ca o parte din c

onductele ce alimenteaza Europa cu hidrocarburi se regasesc acum pe teritoriul a ltor state afecteaza economia mostenitorului sovietic. II. 8 Geoeconomia Ucrainei la Marea Neagra Ucraina a profitat cel mai mult de pe urma destramarii colosului sovietic , mostenind o retea mare de conducte, devenind un intermediar in vanzarea hidroc arburilor spre Europa. Contrar aparentelor, cel mai mare bazin carbonifer din Eu ropa de Est, bazinul Donbasului este catalogat drept un dezavantaj datorita pier derii interesului cumparatorilor fata de carbune. Mostenirea peninsulei Crimeea, renumita pentru statiunile sale luxoase si a marilor porturi comerciale de la Marea Neagra ofera Ucrainei un avantaj consid erabil daca este bine gestionat. Am amintit la inceputul lucrarii ca Peninsula C rimeea este un punct cheie pentru controlul baznului pontic, dar este o regiune problematica, adevaratul stapan fiind Rusia datorita flotei stationate in Sevast opol, majoritatii populatiei rusesti, dar si a importantei minoritati a tatarilo r crimeeni, reveniti in ultimul timp din exilul autoritatilor comunite. Ucraina a primit numeroase zone turistice foarte valoroase in partea din vest a Marii Negre, ce apartineau de drept Republicii Moldova.Printre acestea se afla statiunile Zato a (Bugaz), Primors oie (Buda ), Lebedev a (Achimbet), ulti ma fiind un oras cosntruit exclusiv din banii Republicii Moldova.

II.9 Geoeconomia Turciei la Marea Neagra Principalul oponent al Rusiei la Marea Neagra, Turcia, incearca sa-i conte ste suprematia si in domeniul energetic, sustinand construirea conductei Nabucco , un rival al proiectului rusesc South Stream. Acesta presupune aducerea de gaze naturale din Azerbaidjan si Tur menistan, state turcice, care privesc cu incant are ideea pan-turcismului. Insa in cazul Tur menistanului problema este delicata datorita necesitatii trecerii conductelor pe sub Marea Caspica, o mare plina de conflicte, care inca nu a fost delimitata teritorial. Pentru realizarea acestei probleme Rusia trebuie sa-si dea acordul, fapt ce nu ii convine, putand invoca oricand poluarea mediului si a fragilului ecosistem. Din proiectul Nabucco face parte si Romania, alaturi de Turcia, Bulgaria, Austria, Ungaria si Germania, toate statele detinand un procent egal, de 16,67%. Contributia statului roman la acest proiect este de 850 milioane de euro, plat ibili de-a lungul a patru ani. Datorita controlului stramtorilor Bosfor si Dardanele, Turcia controleaza t ot comertul ce intra si iese din Marea Neagra, obtinand profituri uriase de pe u rma tranzitului naval. Totodata aceasta pozitia strategica de o importanta colos ala ii permite sa exercite presiuni asupra comunitatii internationale atunci can d politica sa externa este afactata, amenenintand cu inchiderea stramtorilor

II.10 Geoeconomia Romaniei la Marea Neagra

Romania are o pozitie privielgiata la Marea Neagra, care bine administra ta i-ar putea aduce dominatia economica a Pontului Euxin. Romania are trei avant aje majore, primul fiind reprezentat de controlul gurilor Dunarii, punct strateg ic de o importanta deosebita. Astfel ea poate controla comertul european in bazi nul pontic, detinand controlul portilor de acces a UE spre Caucaz, Asia Centrala si Orientul Mijlociu. Detinerea celui mai mare port de la Marea Neagra, Costanta, este ce-l de-a l doilea avantaj major. Astfel Romania devine o poarta de acces a tuturor statel or spre Europa. Alt mare avantaj este construirea canalului Dunare-Marea Neagra, care impr euna cu celalat mare canal Dunare-Main-Rin, permite legatura Marii Negre cu Mar ea Nordului, scutind astfel comerciantii de un lung si costisitor ocol prin Gibr altar. Aceste 3 puncte ofera statului roman o pozitie privilegiata in raport cu c eilalti vecini, dar si cu membrii Uniunii Europene. Din pacate aceste avantaje s unt prost administrate de guvernanti, minimalizandu-le importanta. Recentele descoperiri de gaze naturale din platforma romaneasca a Marii Neg re precum si extinderea teritoriului maritim, in urma solutionarii favorabile a divergentului cu Ucraina privind Insula Serpilor, propulseaza Romania in fruntea statelor pontice cu o pozitie importanta si un cuvant greu de spus in jocurile regionale. Marele dezavantaj al Romaniei il reprezinta turismul, nereusind sa atraga decat un numar modest de vizitatori straini, datorita retelei de comunicare tere stra foarte slaba, a promovarii slabe in exterior, a retelei hoteliere invechite dar si a raportului calitate/pret neatragator.

II. 11 Geoeconomia Bulgariei la Marea Neagra Cu toate ca statul bulgar are aproximativ aceiasi iesire la Marea Neagra ca Romania, situatia geoeconomica este diametral opusa. Bulgaria nu poseda nici un avantaj maritim, insa au reusit sa atraga construirea conductei South Stream pe teritoriul sau, obtinand mari avantaje din tranzitul gazelor. Un punct forte al statului sud-dunarean il constituie turismul la Marea N eagra, foarte dezvoltat, ce atrage anual, intru-un numar foarte mare turisti din toata Europa. Acesta este favorizat de reteaua hoteliera foare moderna si de ca ile de comunicatie terestra bune, ce inlesnesc accesul in tara. II. 12 Geoeconomia Georgiei la Marea Neagra Micul stat caucazian a fost ravasit in urma conflictului armat din 2008 cu Rusia, fiind aruncat inapoi cu 50 de ani. Economia Georgiei se baza in special pe turismul la Marea Neagra, dar a fos t distrus de interventia militara rusa. Avantajul statului gruzin este prezena oleoductului Ba u-Tibilisi-Ceyhan, ce obtine profit din tranzitarea hidrocarburilor pe teritoriul sau. Tabel comparativ cu avantajele/dezavantale principalilor trei actori la Marea Neagra Rusia Ucraina Turcia Structura confesionala Ortodox 83% Necredinciosi 10% Islam 3,5%

Budism 0,4% Catolic 0,3% Ortodox 72% Catolic 15,8% Protestant 2,4% Islam 0,6% Evrei 0,2% Islam 96,1% Necredinciosi 3,2% Crestinism 0,6% Structura etnica Rusi 80,9% Tatari 3,87% Ucrainiei 1,41% Bas iri 1,15% Ciuvasi 1,05% Ciceni 1,04% Armeni 0,89% Avari 0,66% Cazaci 0,47% Azeri 0,44% Belorusi 0,38% Altii 3,51% Nedeclarat 5,63 mil Ucrainiei 77,8% Rusi 17,3% Romani 0,8% Belarusi 0,6% Tatari crimeeni 0,5% Bulgari 0,4% Maghiari 0,3% Polonezi 0,3% Evrei 0,2% Armeni 0,2% Turci 76% Kurzi 15,7% Altii 8,3% Zone conflictuale/ posibile conflicte Zona caucaziana Peninsula Crimeea Kurdistan Populatie 142,857 milioane 49,5 milioane 75 milioane Avantaje la Marea Neagra Controlul real al Peninsulei Crimeea, Gazoductul South Stream Incet, incet revine la statutul de stapan al spatiului pontic, pierdut dupa dest ramarea URSS Turism dezvoltat Litoral extins Litoral extins Dupa destramarea URSS a preluat initaitiva la Marea Neagra Dezavantaje la Marea Neagra Litoral mic si dificil de valorificat A pierdut pozitita de lider regional dupa destramarea URSS Puternica prezen ta ruseasca in Peninsula Crimeea, atat civil cat si military Inititiva lansat a la Marea Neagra, OCEMN nu a avut un succes real. Pierde pozitia de lider in regiune odata cu revenirea Rusiei in bazinul pontic Posibiliteatea realista a nerealizaraii gazoductului Nabucco. Urbanism 73% 68% 75,5%

III. 1 Relatiile Romaniei cu Federatia Rusa Datorita relatiilor istorice, in general nefavorabile, cu Rusia, Romania priveste cu neincredere spre vecinul sau gigant din Marea Neagra. Prezenta Armatei a 14-a Rusea in Transnistria, zona aflata in apropriere a granitelor romanesti, precum si a recentelor declaratii ale presedintelui Trai an Basescu privind atacarea Rusiei cu ajutorul germanilor in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial au tensionat si mai mult relatiile romano-ruse. Romania este stat membru Nato, iar prezenta acestei organizatii militare in regiunea Marii Negre, zona dominate timp de aproape un secol de Rusia, precum s i amplasarea scutului antiracheta in comuna romaneasca Deveselu contribuie din p lin la tensionarea relatiilor diplomatice. Romania a stabilit prima data contact diplomatic cu Rusia in 1878, la n ivel de legatie. In ianuarie 1918 sunt intrerupte, pentru a fi restabilite in 19 34. Dupa izbucnirea celui de-al II-lea Razboi Mondial, sunt intrerupte in 1941. In 1945 sunt reluate, iar legatiile sunt ridicate la nivel de ambasada. Cu toate acestea, relatiile economice isi urmeaza cursul natural, valoare a schimburilor comerciale bilateral romano-ruse ridicandu-se la 4,343 miliarde $ , Romania importand in valoare de 2,927 miliarde $, iar valoarea exporturilor ri dicandu-se la 1,417 miliarde $. Nici la nivel diplomatic situatia nu este atat de rea precum se vehicule aza, din noiembrie 2008 pana in present fiind efectuate 25 vizite oficiale ale m embrilor aparatului de stat roman la Moscova. Din pacate relatiile pot intra curand intr-o stare de raceala datorita in ceperii negocierilor in format 5+2 privind situatia din Transnistria, existand r iscul ca Germania sa vanda acest teritoriu impreuna cu Republica Moldova sferei de influenta rusesti, in schimbul resurselor natural. Acest lucru afecteaza gra v interesele Romanei, totodata iscand neliniste in Europa. Lumea inca isi aminte ste ce s-a intamplat ultima data cand Rusia si Germania s-au aliat: impartirea E uropei si declansarea celui de-al II-lea Razboi Mondial.

III. 2 Relatiile Romaniei cu Ucraina Dupa admiterea in Uniunea Europeana, Romania a trecut pe plan secund comertul traditional cu partenerii din Est, 70% din produsele exportate fiind de stinate pietei interne europene. Datorita pozitiei geostrategice, a istoriei si a existentei unei impor tante comunitati romanesti pe teritoriul Ucrainei, dar si a pietei uriase cu un potential enorm de dezvoltare, Romania trebuie sa faca din vecinul sau nordic un

partener prioritar in domeniul economic. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a transformat-o in jandarmul spati ului comunitar la est, ingreunand relatiile comerciale cu fostii parteneri. Insa , odata cu includerea Ucrainei in Strategia de Vecinatate a UE, ceea ce insemna ca Bruxelles-ul admitea apartenenta vecinului nostru nordic intr-un cerc de tari c e pot adera ulterior la Uniune, relatiile s-au imbunatatit. Ucraina beneficiaza de o atentie sporita a Uniunii Europene, principalul importator si al doilea consumator de energie pe plan mondial, datorita faptulu i ca este principala ruta de tranzit a gazelor rusesti spre Europa. Fiind foarte interesata de asigurarea securitatii energetice, Uniunea a re un parteneriat strategic cu Ucraina, urmarind dezvoltarea si interconectarea conductelor, convergenta politicilor energetice, cooperarea in domeniul energeti c obiective ce prevad dezvoltarea durabila. O organizatie civica care pledeaza in favoarea dezvoltarii relatiilor bil aterale romano-ucariniene este Camera de Comert si Industrie Romano-Ucrainiana. Ea face lobby sustinut pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare si a cooperar i economice bilaterale cu statul ucrainean. Este unanim recunoscuta importanta cooperarii economice intre doua tari vec ine, care au un imens potential de proiecte comune, atat in sfera relatiilor bil aterale si regionale, cat si ce a relatiilor pe plan multilateral. In acest cont ext, tocmai astfel de organizatii civice, cum este si Camera de Comert si Indust rie Romano-Ucraineana, sunt o punte de legatura intre societati comerciale si oa meni de afaceri care contribuie atat la mai buna informare reciproca despre inte resele si posibilitatile fiecarei parti, cat si la stabilirea unor contacte de a faceri intre parteneri si a unor relatii interpersonale benefice. Pe acest drum, Ambasada Ucrainei in Romania va sprijinii permanent initiativa camerei. (Ambasad orul extraordinar si Plenipotentiar al Ucrainei in Romania, dl Mar ian Kuly ) In ultimii ani Ucraina parea ca se indeparteaza de zona de influenta a Rusiei, pe agenta tarii fiind integrarea europeana si in organizatia nord-atlan tica. Insa Rusia a demonstrate inca odata, dupa cazul Georgiei, ca nu mai lasa p e nimeni sa-i scape din sfera de influenta, candidatul pro-rus la presedintia Uc rainei, Victor Ianu ovici castigand alegerile, scotand tara din drumul sau spre integrarea in NATO. Romania are insa si probleme cu vecinul din nordul si estul tarii, el d orind construirea in rezervatia Deltei Dunarii a canalului navigabil Bastroe, ce ar asigura legatura Ucrainei cu gurile Dunarii. Nu trebuie uitat nici divergenul solutionat favorabil Romaniei, privind In sula Serpilor, in urma caruia Ucraina a pierdut 9700 m 2 din teritoriul maritim , cat si valoroase resurse de hidrocarburi.

III. 3 Relatiile Romaniei cu Turcia Avand in vedere ca ambele state sunt membre NATO si le lipseste granit a comuna, relatia lor este pur comerciale, neexistand problem sau litigii terito riale. Raporturile dintre cele doua tari sunt foarte bune, relatiile economi ce si comerciale romano-turce au cunoscut cresteri sustinute. Odata cu aderarea Romaniei la Acordul de Comert Liber in 1997 si in 2007 la Uniunea Europeana, sch imburile comerciale au cunoscuto dezvoltare sustinuta. In 2006 valoarea totala a tranzactiilor a insumat 4 miliarde de euro, 4,8

miliarde in 2007, 5 in 2008. Venirea crizei in anul 2009 a dus la scaderea schi mburilor comerciale cu 40%, insumand 2,9 miliarde. Dupa stabilizarea pietelor, comertul a revenit la valorile normale, atingand anul urmator suma de 4,3 miliar de de euro. Turcia este primul partener commercial extracomunitar al Romaniei si al cincilea dintre toti, urmand in top Germania, Italia, Franta si Ungaria. Pentru Turcia, Romania este principalul partener commercial in Balcani, iar in regiunea Marii Negre este al doilea. Pe general, Romania este a 11-a piat a de export si a 12-a piata pentru import. Romania si Turcia sunt parteneri in realizarea mai multor proiecte str ategice energetice, dintre care evidentiem gazoductul Nabucco, ce aprovizioneaza Europa cu gaze din zona Marii Caspice, cablul electric submarin ce leaga Consta nta de Instanbul. Cele doua state mai colaboreaza si la construirea uneo hidrocentrale in Turcia, precum si la exploatarea gazelor natural din zona economica turceasca a Marii Negre, A ca o a. Statul turc este un puternic investitor in Romania, ocupand pozitia a 1 4-a in topul investitorilor strainii, existand peste 12.000 de societati cu capi tal turcesc, ce au investit 433 de milioane euro. Principalele activitati ale firmelor turce sunt: banci si asigurari, ind ustria alimentara, textila, electronica, centrele comerciale si fabricarea de r ulmenti.

Marea Neagra a trecut de la statutul de Marea Neagra, lac rusesc (Traian B asescu, septembrie 2005, San Francisco) la cel de lac NATO. NATO are dj o prezenta considerabila in Marea Neagra, flancand sudul, prin Tu rcia, membru inca din 1952 si vestul prin noile state membre,aderate in 2004, Ro mania si Bulgaria. In 2008 se vehicular scoaterea Rusiei din bazinul pontic prin aderarea a i nca doua state riverane, Ucraina la nord si Georgia in sud-est. Din pacate izbuc nirea razboiului ruso-georgian in august 2008 a indepartat aceasta posibilitate. La alegerile prezidentiale din Ucraina in 2010, prim-ministrul revolutiei po rtocalii, Iulia Timosen o, a fost invins de candatul pro-rus Victor Ianu ovici, astfel fiind terminate orice intentie a statului ucrainean de a se alatura forte lor aliate. Pentru ca mesajul sa fie foarte clar pentru cei ce vor sa iasa de su b dominatia ruseasca, lidera occidentala a Ucrainei a fost condamnata la inchiso are.

IV. 1 Pozitia Romaniei la Marea Neagra Din punct de vedere geografic, Romania are o iesire la Marea Neagra de 19 4 m si detine 33400 m2 din platforma, invecinandu-se prin intermediul spatiul

III. 4 Prezenta NATO in Marea Neagra

ui pontic cu Federatia Rusa, Georgia, Turcia, Bulgaria si Ucraina. Precum am spus anterior, pozitia geopolitica a Romaniei la Marea Neagra p rezinta avantaje substantiale, permitand in cazul unei exploatari corecte a tutu ror resurselor disponibile sa devina un centru de putere regional si un stat ce are un cuvant greu de spus la nivelul Uniunii Europene. Insasi prezenta gurilor de varsare a Dunarii in Marea Neagra constituie un avantaj natural major, acesta fiind unul din punctele cheie de control ale bazi nului Pontului Euxin. Celelalte doua avantaje, create artificial trebuiesc evide ntiate si folosite la capacitatea lor maxima. Canalul Dunare-Main-Rin este dj folo sit corespunzator datorita faptului ca este internationalizat, fiind o ruta de acces din Marea Nordului la Marea Neagra, intre portul Rotterdam si Constanta, a poi spre Caucaz si Asia Centrala. Portul Constanta este cel mai mare port din spatial pontic, fiind poarta d e acces a comerciantilor ce intra in Europa. Din pacate este invechit tehnologic si nu da randamentul dorit. Din punct de vedere energetic, Romania a castigat enorm in urma procesului cu Ucraina de la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, pe langa cei 9700 m2 obtinuti, resursele piscicole si energetic dobandite sunt foarte importante , oferind statului roman sansa de a fi independenta energetic cativa ani, tinand cont de faptul ca 75% din productia de gaze consumata este autohtona. Din pacate, din cauza pozitiei geopolitice actuale, fiind situata la in tersectia a trei axe geopolitice majore: Europa centrala, dominate de Germania, Europa de est controlata discret de Rusia si Europa de sud-est, aflata sub influ enta Turciei, Romania nu poate prelua initiative in zona, dar poate devenii un i ntermediator intre cele trei mari puteri, avand totodata mare grija sa nu devina o moneda de schimb. Datorita faptului ca a fost influentata 1000 de ani de occident si 1000 d e ani de orient, Romania se afla mai mult decat oricand la axa de intersectie a lumilor, rolul sau trebuind sa fie o poarta de acces, permitand accesul tuturol, nepermitandu-si sa se dedice 100% unei singure directii precum se incearca in p resent. Din punct de vedere militar, Romania este un varf de lance in Marea Neagra si in special in zona de influenta a fostului URSS. Acum nu mai este vulnerabil a cum era in trecut, beneficiind pentru prima data in istorie de sprijinul necon ditionat al majoritatilor tarii din Europa datorita apartenentei la grupul NATO. Cu toate ca la prima vedere Rusia pare incoltita si s-a strans ca un arici in propriul teritoriu, mostenitorul URSS nu doarme, incercand in permanenta sa isi recupereze pozitia dominanta pierduta. Cel mai mare pericol pe axa est-vest este reusirea desprinderii din Uniun ea Europeana a Germaniei de catre Rusia, anihiland motorul economic al uniunii. In cazul izbucnirii unui conflict armat, Romania se va trezii in prima linie a f rontului, inconjurata de tari, in cel mai bun caz neuter. Se cunoaste simpatia b ulgarilor si a sarbilor pentru fratele lor mai mare slav si orthodox Rusia, iar relatiile istorice cu Ungaria nu sunt favorabile Romaniei.

Din aceasta lucrare rezulta faptul ca Romania are momentan o pozitie re gionala foarte buna, in aceasta perioada fiind indicate acumularea de prestigiu

IV. 2 Rolul Romaniei la Marea Neagra. Concluzii

si capital, modernizarea statului si a armatei, formarea unei noi generatii de c etateni, mandrii de apartenenta lor la natiunea romana. Din pacate situatia internationala favorabila se intalneste cu o situatie nationala deplorabila, perioada estima la 5 ani de tranzitie de la sistemul comu nist la cel capitalist nu s-a incheiat nici astazi, luptele interne continuand, interesul personal primeaza iar de cel national sunt interesati prea putini lide ri politici. Avand cele trei avantaje la Marea Neagra: Portul Constanta, controlul gurilo r Dunarii si canalul Dunare-Main-Rin, statul roman este nevoit sa devina un acto r important, cu un cuvant de spus in structura Uniunii Europene. Romania trebuie sa profite cat mai mult de situatia international ramasa fa vorabila, incercand sa fie cat mai diplomata, pastrandu-si interesele intacte in raport cu toti actorii regionali si globali din zona Marii Negre. Sunt sanse destul de mari ca proiectul Nabucco sa nu se realizeze, iar Ro mania a ramas pe afara in proiectul rusesc South Stream. In aceste conditii secu ritatea energetica a statului roman este pusa in pericol, singurul distribuitor de gaze ramas fiind tot Rusia, dar care poate impune un prt foarte mare. Nu trebu ie uitata nici schimbarea de regim din 2010 din Ucraina, cand statul a intors sp atele Occidentului, reorientandu-se spre fostul colos comunist din nordul Europe i.