Dun rea

Dun rea este al doilea ca lungime ntre fluviile Europei (dup Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvor te din mun ii P durea Neagr (Germania) sub forma a dou ruri numite Brigach i Breg, ce izvor sc de sub vrful Kandel (1241m) i se unesc n ora ul Donaueschingen (altitudine: 678 m) n curtea castelului Frstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronun at /'do.nau/. Dun rea curge c tre sudest pe o distan de aproximativ 2.860 km, pn la Marea Neagr . La v rsarea fluviului n Marea Neagr s-a format Delta Dun rii. Dun rea este un important drum fluvial interna ional, curgnd prin 10 ri (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croa i a, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova,Ucraina) i are afluen i n alte apte ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad.

Istorie
Napoleon numea Dun rea "regele rurilor europene", iar Nicolae Iorga, "cea mai bogat n daruri", ea bucurndu-se de aten ia popoarelor continentului; pe malurile ei s-au f urit i au durat pn n zilele noastre civiliza ii milenare. Pentru ara Romneasc i pentru Moldova, fluviul Dunrea a fost linia de ncercate lupte cu Imperiul Otoman: "Oriunde a i vedea-o n ara noastr , Dun rea e (...) ca o fiin care a v zut i a suferit multe i poart n chipul s u urma tuturor luptelor"

Dunarea si importanta ei pentru Romania

Dunarea strabate Romania pe o suprafata de 1075 kilometri. Ea reprezinta al doilea element natural care marcheaza configuratia naturala a Romaniei. De aceea, tara noastra mai este definita drept o tara carpato-danubiana. Dunarea este importanta pentru Romania, intrucat pe teritoriul tarii noastre ea se varsa in Marea Neagra. De aceea, Gurile Dunarii reprezinta un foarte important strategic pentru controlul Marii Negre, al doilea dupa Bosfor si Dardanele. Este semnificativ din acest punct de vedere ca in istorie, lupta de capetenie dintre puterile care s-au intilnit pe acest teritoriu s-a dat pentru stapanirea Gurilor Dunarii. In secolul trecut s-a creat Comisia europeana pentru Gurile Dunarii cu scopul de a media conflictul dintre puterile vremii, in special cel dintre Rusia si Germania. Importanta Dunarii pentru intreaga Europa este relevata si de faptul ca din aceasta comisie faceau parte si tari non-dunarene, de pilda Marea Britanie. La inceputul secolului trecut, R. Kjellen recunostea si el implicit, in lucrarea Das Problem der drei Flusse ( Problema celor trei fluvii , 1917), importanta geopolitica a Dunarii: comandamentele geografice ale teritoriului cuprins intre cele mari trei fluvii, Dunarea, Rinul si Vistula, impun o solutie geopolitica: strangerea intr-un bloc federativ, sub egida germana, a intregii Europe Centrale cuprinse intre cele trei fluvii (citat in I. Conea, O pozitie geopolitica ). Cativa ani mai tarziu, Walter Pahl propunea acelasi lucru atunci cand afirma ca nici prin cele mai rafinate sisteme de pacte nu poate fi abatuta Dunarea de la firescul ei curs (si de la fireasca ei misiune) nordvest-sudvest. Cu alte cuvinte, legile geopolitice ale spatiului indruma statele dunarene spre o stransa colaborare cu Reich-ul german (citat in I. Conea, O pozitie geopolitica ). 14144trg14vhh6h In articolul din 1941, Hotarul romanesc dunarean , geograful roman Al. Radulescu gaseste ca Dunarea indeplineste un rol intreit: 1. In primul rand, rolul de artera de navigatie, cunoscuta inca din Antichitate si reluata cu intensitate la inceputul epocii moderne. Rolul de hotar: Dunarea desparte aici Europa Balcanica de Europa centro-orientala careia ii apartine si Romania. Toate sunt in contrast intre cele doua mari diviziuni: relieful mai mult

2.

muntos, predominarea tertiarului, procentul redus al loess-ului, climatul premediteranean, ca si flora si fauna sunt caracterele principale ale Peninsulei Balcanice, in timp ce in Europa centrala avem forme de relief variate, cu un procent mare de ses, predominarea quaternarului, bogate paturi de loess, climat continental de tip danubian si polonez (I. Badescu, Sociologia si geopolitica frontierei , p. 100-101) . 3. Dunarea a avut rol de polarizare politica a statului romanesc (vezi si Vintila Mihailescu). Libera navigatie la gurile Dunarii poate fi asigurata de o Romanie puternica, singura interesata ca navigatia pe Dunare sa fie libera. Este semnificativ in acest sens ca, de cate ori Rusia sau Turcia au avut preeminenta la gurile Dunarii, navigatia comerciala pe Dunare a fost mult diminuata. Mihai David, intelege ca lupta de capetenie se da pentru stapanirea gurilor Dunarii, considerand caRomania a ramas intreaga nu numai datorita rezistentei ei interne, care nu poate fi in nici un fel neglijata, ci si datorita echilibrului care exista intre puterile care au ravnit in diferite perioade la diferite regiuni ale trupului Romaniei: Cand am pierdut o regiune, aceasta exprima un anume dezechilibru temporar in cadrul acestui echilibru de ansamblu, De pilda, cand Oltenia si nordul Bucovinei au cazut sub stapanirea Austriei-la sfarsitul secolului al XVIII-lea-era momentul cand Austria devenise puternica. Apoi, cand am pierdut teritoriul dintre Prut si Nistru (1812), era perioada cand Turcia slabise, iar Rusia se afla in ascensiune . rh144t4114vhhh

Concluziile studiului lui N.Al Radulescu sunt, pe de o parte, ca navigatia pe Dunare s-a putut face in libertate numai cand rusii au fost indepartati de la Gurile Dunarii, pe de alta parta, aceea ca de Dunare se leaga insasi existenta statului romanesc, a carui misiune de santinela europeana a dovedit de-a lungul istoriei ca o poate indeplini. Din aceste ratiuni geopolitice, Europa ar nevoie in aceasta pozitie de un stat romanesc puternic, intreg, avand un tarm la Marea Neagra suficient de intins incat sa devina apt pentru paza gurilor Dunarii (citat in I. Badescu, Sociologia si geopolitica frontierei , pag. 103). Aceasta a doua concluzie este si cea la care ajunge Simion Mehedinti cu privire rolul deosebit pe care Dunarea l-a jucat in istoria romanilor: acela de a fi determinat, in cea mai mare parte, intregirea teritoriala a statului roman in seolul al 19-lea si la inceputul secolului al 20-lea. Astfel, in incercarea de a oferi un raspuns la intrebarea cand

incepe Unirea? , autorul stabileste urmatoarele etape in realizarea acestui obiectiv: a) in 1829, prin Tratatul de la Adrianopole, raialalele stapanite de turci pe malul stang al Dunarii au fost realipite la Muntenia, generozitatea marilor puteri de atunci fiind motivata, in primul rand, de dorinta Marii Britanii ca navigatia pe Dunare sa fie libera. In 1865 Basarabia este restituita, deoarece Anglia si Franta deveneau din ce in ce mai preocupate de chestia Orientului si de inaintarea rusilor catre Bosfor. Unirea Moldovei si a Munteniei a fost considerata necesara dooarece, pentru stapanirea Dunarii, era nevoie de o tara mai mare sub un domn legat prin recunostinta de Franta.

b)

c)

Problema Dunarii si a importantei strategice a ei si a gurilor sale nu poate fi separata de cea a stramtorilor Bosfor si Dardanele. Cunoscutul diplomat roman al perioadei interbelice, C. Diamandy, avertiza ca daca geograficeste Dunarea sfarseste la gurile ei, economiceste ea se varsa in Marea Mediterana: in Delta isi varsa apele, in Mediterana isi duce navele. Fara iesire libera la raspantia Mediteranei, Dunarea nu-si poate indeplini rolul in comertul mondial (citat in I. Seftiuc, Romania si problema stramtorilor , pag. 15). Parere impartasita si de Nicolae Titulescu, care, intr-un discurs tinut in cadrul unei conferinte dedicate exclusiv acestei probleme a stramtorilor, declara ca stramtorile sunt insasi inima Turciei, dar ele sunt in acelasi timp si plamanii Romaniei (idem). Exista cateva elemente care amplifica, in zilele noastre, importanta Dunarii, transformand-o intr-o axa comerciala majora a Europei. Este vorba despre crearea canalului Rin-Main-Dunare, care leaga Marea Nordului cu Marea Neagra, portul Rotterdam cu portul Constanta. Tarile din Europa centrala pot avea acces direct la Marea Neagra si de aici la Canalul Suez. Apare o noua ruta comerciala: Canalul Suez-Europa Centrala via Constanta, care, fata de cea veche (cea care traverseaza intreaga Mare Mediterana si ocoleste Penisula Iberica) prezinta urmatorul avantaj: scurteaza drumul cu opt zile de mars, inclusiv costurile aferente. Alt avantaj: porturile Marii Negre si cele ale Marii Mediterane Orientale au cea mai favorabila pozitie fata de Canalul Suez pentru rutele Oceanului Indian si ale Extremului Orient (I. Seftiuc, Romania si problema stramtorilor ).

Dunarea - caracterizare geografica

Dunarea reprezinta alaturi de Carpati si Marea Neagra, una din componentele majore ale cadrului natural, fata de care definim asezarea Romaniei pe continent. Ea aduna aproape toate raurile de pe teritoriul tarii noastre (cu exceptia unor mici rauri dobrogene) facand ca reteaua hidrografica sa fie unitara. Mai mult de o treime din suprafata bazinului hidrografic si aproape o doime din lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei. Marele savant Grigore Antipa spunea despre Dunare ca este cea mai mare comoara cu care natura a inzestrat tara noastra. Dunarea este al II-lea mare fluviu al Europei dupa Volga, atat ca lungime (2857) cat si ca debit (aprox 5600 m/sec la intrare in tara si 6470m/sec la Patlageanca). Reprezinta o adevarata axa a Europei Centrale pe care o leaga de Marea Neagra. Izvoraste din M-tii Padurea Neagra din Germania prin 2

izvoare (Brege si Brigach) si se varsa in Marea Neagra prin cele 3 brate : Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. In drumul sau uda teritoriul a 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Moldova si Ucraina) si 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad). Caracteristicele fluviului sunt mult influentate de relieful strabatut si conditiile climatice. In cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeste afluenti navalnici, bogati in debite din Alpi, asa cum sunt: Isarul, Innul si Ennsul pe dreapta, iar pe stanga Morava, Valiul si Hronul. In cursul mijlociu strabatand C. Panonica, Dunarea isi domoleste mult apele si primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai sai : Drava, Sava, Morava (cea iugoslava) pe dreapta si Tisa pe stanga. Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1075 km (38%) de la Bazias unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in mai multe

sectoare. Acestea sunt : - Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si sectorul defileului deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din Iugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 km. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare sapate acolo unde roca a fost mai moale, si clisuri unde roca a fost mai dura. Pana la construirea Sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de fier I navigatia prin defileu greu din cauza existentei pragurilor si stancilor din albia fluviului, care reprezentau un pericol pentru nave. In prezent, acestea au disparut prin construirea barajului si lacului de acumulare. Barajul construit prin colaborarea Romaniei si Iugoslaviei are 2 ecluze pentru trecerea vaselor, iar pe baraj o sosea care leaga Romania de Iugoslavia. Prin cresterea nivelului apei la varsarea Cernei a aparut un mic golf, iar anticul oras Orsova a fost mutat pe o vatra noua. - Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul luncii) deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste

cursul, albia se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul romanesc. La Ostrovul Mare s-a construit o noua hidrocentrala, numita Portile de Fier II tot in colaborare cu Iugoslavia. O alta Turnu MagureleNikopolc este in constructie, de aceasta data in colaborare cu Bulgaria. La Giurgiu exista un mare pod rutier si feroviar peste Dunare. Lunca de varsta holocena, formata in ultimii 1000015000 ani prin aluvionare, creste in latime din amonte in aval, de la 3-4 km la Drobeta Tr. Severin la 16-17 km la Calarasi. In profil longitudinal si transversal lunca prezinta un microrelief format din fasii : -fasia grindurilor fluvionare (aluviuni) -fasia baltilor, lacurilor si a mlastinilor (joasa) -fasia teraselor de lunca (mai inalta) cu orase-porturi ca : Dr. Tr. Severin, Calafat, Tr. Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Calarasi. - Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul baltilor deoarece Dunarea se desparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iar mai

apoi Balta Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea Veche. Lunca are latime maxima de pana la 20-25 km. Terenurile cu mlastini, balti, garle, canale prin desecari si indiguiri au devenit campuri fertile cultivate cu cereale si plante tehnice. De aceea Balta Brailei a devenit Insula Mare a Brailei. De mare insemnatate economica sunt cele 2 poduri dintre Fetesti si Cernavoda (unul vechi, numai feroviar, construit in 1895 de Anghel Saligny; altul nou feroviar si rutier). Un alt pod rutier se afla la Giurgeni-Vadu Oii. La Cernavoda s-a construit o atomocentrala si tot de aici porneste canalul Dunare-Marea Neagra. - Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina. Se numeste astfel deoarece adancimea de pana la 12m si latimea albiei de >1 km permite intrarea navelor de tonaj mijlociu (maritim) cu pescaj de 7m si tonaj de 40000-50000 t. Dunarea ocoleste Pod. Dobrogei de N, iar de la Patlageanca se bifurca in 2 brate : Chilia (60% din din debit) si Tulcea (40% din debit). In aval de Tulcea, bratul Tulcea se bifurca in bratele Sulina (18,8% din debit) si Sf. Gheorghe (21,2%) acesta

fiind cel mai meandrat. Cel mai nou pamant romanesc Delta Dunarii s-a format prin inchiderea unui fost golf al M. Negre de cordoane de litorale si transformarea sa in liman si mai apoi in delta in holocen. Delta este o campie in formare cu un relief jos format din grinduri (fluviatile, fluvio-maritime si continentale), depresiuni, ostroave, lacuri, garle si canale. Desi cel mai mic ca debit, bratul Sulina este cel mai folosit. Importanta Dunarii este deosebita. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navala de transport legand statele riverane. Azi importanta navala a crescut prin darea in folosinta a Canalului Dunare-Main-Rhin si Dunare-M. Neagra. Apele Dunarii folosesc si pentru obtinerea energiei electrice (hidrocentralele mentionate), folosesc la sistemele de irigatie din C. Romana, Dobrogea, pt. aprovizionarea cu apa potabila si industriala a oraselor-porturi, asigura un pescuit bogat, precum si un potential turistic.

Izvorul Dunarii se afla in Donaueschingen, localitatea unde raurile Brigach si Breg se unesc iar fluviul (aici doar un biet parau) ia denumirea Donau, denumire care, schimbata in Dunaj, Duna sau romanescul Dunarea, va insoti aceste ape curgatoare pana la varsarea in Marea Neagra, 2860 km mai la vale.

E putin amuzant sa-ti dai seama ca asa-zisul izvor al Dunarii (Donauquelle) este de fapt un simplu bazin din care izvoraste un paraias afluent al celor doua rauri reunite si ca Dunarea insasi este o conventie politica, care incepe de la acel bazin. Totusi, locul are un farmec aparte: placi in toate limbile natiunilor riverane, inclusiv romana, strajuiesc locul, iar curatenia e impecabila, chiar daca parcul in sine pare putin cam in parasire.

Cum ajungi la izvoarele Dunarii Noi am venit aici dinspre Sud, pe un drum superb pe care il recomandam oricui: dinspre Elvetia, am apucat-o pe soselele care strabat muntii dintre Bad Sackingen si sudul Padurii Negre, apoi ne-am continuat drumul de-a lungul Dunarii (L277) prin Tuttlingen spre Sigmaringen. Poti ajunge aici facand si drumul in sens invers, pornind dinspre Munchen spre Memmingen, apoi apucand-o pe drumurile nationale germane mai sus amintite spre regiunea Sigmaringen, cu tinta Donaueschingen. In Donaueschingen cauta parcarea spatioasa dinspre iesirea estica a centrului orasului (intreaba cu privire la ea, caci nu se afla, asa cum te-ai astepta, fix in centru, ci la 150 m mai jos, langa parc; e gratuita). Plimba-te putin spre centru iar apoi apuc-o pe treptele din parcul

de langa castelul care adaposteste izvorul Dunarii.

Merita 15 minute si centrul oraselului, teribil de linistit cand l-am vizitat noi, intr-o dupa-amiaza insorita de martie. De aici ai la dispozitie foarte multe localitati germane dedicate relaxarii si poti face mici tururi cu masina sau bicicleta in muntii Padurea Neagra, aflati la nord-vest. Sau o poti apuca agale de-a lungul Dunarii, care intra destul de curand intr-un defileu maiestuos, strajuit de castele cocotate in varf de munte.