Armenii din România

Situația generală

 În România, armenii constituie o comunitate etnică veche

de aproximativ un mileniu, fiind prezenți în toate
regiunile României. Aceștia au avut o prezență
importantă, în special ca negustori în secolul al XIV-lea.
 În prezent, comunitatea numără doar câteva mii de
membri. Armenii au fost suprimați în
timpul comunismului, însă după revoluție aceștia au trecut
printr-o renaștere culturală.
Recensământul din 2002(1780 armeni)
Recensământul din 2011

 Conform recensământului din 2011, în România erau 1.361 de armeni.

Scurt istoric al armenilor din România

 Stabilirea armenilor în Europa a fost determinată de cinci exoduri din secolele al XI-lea
- al XIV-lea, întrucât statul armean nu a rămas unitar multă vreme (începând din 370
d.C. și-a pierdut independența), iar armenii au fost nevoiți să emigreze în toată lumea,
ajungând și pe teritoriile românești.
 Cea mai veche mărturie care atestă prezența armenilor în spațiul românesc o reprezintă
o inscripție pe o piatră funerară din anul 967, aflată la Cetatea-Albă, în aceeași perioadă
fiind semnalată prezența unei colonii armenești în Transilvania. 
 În Moldova, armenii s-au stabilit în timpul celui de-al doilea exod, în anul 1060
stabilindu-se aici prima colonie compactă a armenilor.Aceștia erau negustori,
meșteșugari, în general oameni avuți, care, datorită comerțului pe care l-au dezvoltat au
făcut să prospere principatul Moldovei. De altfel, Nicolae Iorga spunea că: „Principatul
Moldovei a fost creat pe calea comerțului, iar acei care au urmat această cale a
comerțului au devenit colaboratori la crearea statului național în Moldova. Așa încât
armenii sunt, oarecum, părinții Moldovei”.
 După aceasta armenii s-au stabilit un pic mai târziu în Țara Românească, fiind
menționați la București, Târgoviște, Pitești, Craiova și Giurgiu în secolele XIV-XV.
 După 1500, este semnalată prezența armenilor și în Dobrogea.
Hrisovul dat de Alexandru cel Bun

 Cel mai important document, care poate fi socotit

un adevărat „certificat de botez” pentru armenii
așezați în spațiul românesc, este hrisovul care
datează din 30 iulie 1401, prin care Domnitorul
Alexandru cel Bun (1400-1431) a încuviințat
înscăunarea unui episcop armean la Suceava,
cetatea de scaun a Moldovei. 
Uniunea Armenilor din România (UAR)

 Uniunea Armenilor din România s-a constituit

la 25 ianuarie 1919, cu scopul de a-i ajuta pe
armenii refugiați în România după Genocidul din
1915, în care două treimi dintre armenii care
trăiau pe teritoriul de astăzi al Turciei au pierit în
urma deportărilor, foametei și masacrelor de mare
amploare.
 Comunitatea armeană din perioada comunistă și-a
desfășurat activitatea în jurul bisericii.
Religie

 Armenia este prima națiune care a adoptat creștinismul ca

religie de stat, eveniment ce este datat în mod tradițional
în anul 301.
 Religia dominantă în Armenia este creștinismul,
diferențele față de credința creștin-ortodoxă fiind minime.
 Potrivit tradiției, Biserica Armeană a fost fondată de doi
din cei doisprezece apostoli, astfel numele oficial al
Bisericii Armene fiind Biserica Apostolică Armeană.
 Patriarhul Suprem al armenilor de pretutindeni se numește
Catolicos.
Manastire armeana
Biserica armeana
Tradiții armenești
 Sosiți inițial ca negustori, deci fiind oameni cu stare și interesați de bunul mers al
afacerilor lor, armenii duceau o viață îndestulată, îmbinând, însă, cumpătarea cu
rafinamentul. În timp ce bărbații erau plecați după afaceri sau la ateliere, femeile
îngrijeau de gospodăria curată și bine înzestrată pentru un trai tihnit.
  În timpul slujbei religioase de botez, mama nu are voie să fie de față, iar pruncul
este ținut în brațe de nașul lui. 
 La moartea unui armean, slujba de înmormîntare este una de ritual ortodox
obișnuit. Înmormântările nu se fac lunea, în credința că, altfel, în toate zilele acelei
săptămâni ar urma să se facă alte înmormântări.
 Ziua de luni după o sărbătoare bisericească este consacrată pomenirii morților,
când sunt sfințite mormintele, în prezența celor din familiile respective.
 Când un armean pleacă într-o călătorie, se obișnuiește ca cei din familie care
rămân acasă să verse în urma lui apă, spunând: "Ca apa să te duci, ca apa să vii". 
 Armenii țin aceleași sărbători religioase principale ca și românii ortodocși.
Excepție face Crăciunul, care este serbat de armeni la 6 ianuarie, după datina
bisericilor creștine primitive. 
Muzica

 Muzica armenească este un amestec dintre muzica populară

băștinașă, poate cel mai bine reprezentată și binecunoscuta
muzică duduk a lui Djivan Gasparian, pop ușor și muzică
creștină cuprinzătoare.
 Instrumente precum dudukul, dholul, zurna și kanunul sunt
utilizate în mod obișnuit în muzica populară armeană. Artiști
precum Sayat Nova sunt renumiți pentru influența lor asupra
dezvoltării muzicii populare armenești.
 Unul dintre cele mai vechi tipuri de muzică armenească
este cântul armean, care este cel mai obișnuit tip de muzică
religioasă în Armenia.
Dudukul
Dholul
Zurna
Kanunul (qanun)
Costumul popular armean

 Vestimentaţia armenească este una variată din

punct de vedere al cromaticii, al motivelor
brodate manual sau al materialului din care este
confecționată.
 Portul popular armenesc se numeşte „taraz” și
diferă în funcţie de regiunile Armeniei istorice.
 Costumul popular reflectă pe de o parte starea
socială, obiceiurile și tradiţiile armenilor, dar pe
de altă parte și influențele țării de adopție.
Gastronomie
 Prepararea felurilor de mâncare din carne, pește și legume în
bucătăria armenească necesită adesea umplutură, înspumare și
facerea de piure.
  Carnea de miel, vânăta și pâinea sunt alimentele de bază ale
bucătăriei armenești. Tradițional, armenii preferă grâul tocat (bulgur)
în locul porumbului și orezului.
  Savoarea mâncării are la bază calitatea și prospețimea ingredientelor
mai degrabă decât utilizarea excesivă a condimentelor.
 Caisa este mai mult decât un fruct pentru armeni, aceasta
simbolizând una dintre culorile tricolorului armean (roșu, albastru și
galben de culoarea caisei) și fiind des utilizată în bucătăria
armenească la deserturi.
Dolma - carne tocată și orez, învelite în frunze
de varză
Lahmajun - pizza armeana
Basturma
Kufta — chiftele din carne tocată, la care se
adaugă condimente
Harisa
Personalități
Oameni de știință
 Spiru Haret - matematician, fizician, politician, sociolog
 Ana Aslan - gerontologă
Scriitori, jurnaliști și alte persoane faimoase
 Garabet Ibrăileanu
 Krikor Zambaccian - colecționar de artă, fondator al Muzeului Zambaccian
 Harry Tavitian - muzician de jazz
 Alexandru Tatos - regizor
 Hrandt Avakian - pictor
 Gheorghe Asachi - scriitor și jurnalist
 Vartan Arachelian - jurnalist
 Ștefan Agopian - scriitor și jurnalist
Concluzii

 Armenii din România reprezintă o minoritate etnică în

scădere, aceștia având un trecut dificil și fiind nevoiți să
emigreze din cauza genocidului armean, motiv pentru care
au ajuns și pe teritoriul României.
 Tradițiile și cultura lor sunt deosebit de bogate, întrucât
aceștia au făcut tot posibilul să își conserve valorile
naționale în ciuda factorilor externi și tocmai de aceea
consider că această comunitate trebuie apreciată și
respectată.
 Multumesc
pentru atentie!