Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
r eb
Ce
c u l ar
Va s
tu l
id en
Ac c
Banu Georgian-Robert
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o
urgenta medicala si o cauza principala de
deces peste tot in lume, inclusiv in Romania.
Acesta apare atunci cand un vas de sange
se rupe in creier sau, mai frecvent, atunci
când un se dezvolta un blocaj. Fără tratament,
celulele din creier încep rapid să moară.
Rezultatul poate fi invaliditatea grava sau
decesul.
In fiecare an 15 milioane
de oameni prezinta AVC.
Aproximativ 5
milioane decedeaza. 50-
70% dintre supravietuitori
isi recapata independenta
functionala, 15-30%
raman cu deficite.
Hemoragie intracerebrala
Hematom cerebelos Hematom subdural Hemoragie subarahnoidiana
Hematoame subdurale
Hemoragie subarahnoidiana
Hypertensive
Intracerebral
Hemorrhage
Hypertensive Intracerebral
Hemorrhage
Măsuri generale
o Protecţia căilor aeriene superioare;
o Întreruperea aportului oral pentru pacienţii cu tulburare de deglutiţie;
o Instituirea unei linii venoase periferice, cu menţinerea hidratării parenterale (soluţii
izotone);
o Oxigenoterapie;
o Evitarea escarelor;
o Prevenirea ulcerelor corneene;
o Instituirea sondajului vezical;
o Controlul valorilor TA – numai în cazul unor valori ale TA sistolice > 180 mmHg şi/sau
TA diastolice > 120 mmHg ( nitroglicerină în perfuzie i.v, Labetalol, Esmolol, Enalapril);
o Combaterea edemului cerebral: manitol 20% perfuzie i.v., 1 g/kg/zi (1000-1500 ml/24
ore), eventual corticoterapie parenterală (Dexametazonă 16 mg/zi i.v.) în AVC ischemice.
Ce NU trebuie făcut în AVC!!!
Subestimarea riscului de recurenţă al atacului
ischemic tranzitor, cu dezvoltarea ulterioară a
unui AVC constituit;
Refuzul spitalizării pacientului, indiferent de
vârstă şi stare clinică;
Temporizarea examinării CT/RMN cerebrale;
Începerea terapiei anticoagulante/trombolitice
înainte de precizarea naturii isschemice a AVC
constituit prin explorare imagistică adecvată;
Temporizarea sau neglijarea consultului
neurochirurgical în cazul AVC hemoragic
(indiferent de vârstă şi stare clinică a
pacientului!);
Tratarea HTA asociate AVC la valori ale TA
sistolice < 180-200 mmHg şi/sau TA diastolice
< 100-120 mmHg;
Neglijarea monitorizării clinice atente a
pacientului spitalizat.
A. Măsuri terapeutice specifice AVC ischemice:
Tratamentul trombolitic: Se recomandă la pacienţi atent selecţionaţi, în cazul AVC
ischemic (infarct cerebral fără transformare hemoragică, documentat prin CT sau RMN),
în primele 3 ore de la debutul AVC.
Protocolul trombolizei în AVC
Doza totală de rt-PA (Alteplase) = 0,9 mg/kg (maxim 90 mg), din care 10% (maxim 9
mg) i.v. într-un minut, apoi restul de 90% (maxim 81 mg) i.v., cu ajutorul
injectomatului, în decurs de o oră.
Aspirina şi heparinoterapia vor fi începute după un interval de 24 ore de la terminarea
trombolizei (diminuarea riscului hemoragic).
Pe durata trombolizei şi a anticoagulării ulterioare valorile TA trebuie menţinute < 180
mmHg pentru TA sistolică şi < 110 mm Hg pentru TA diastolică, pentru a reduce riscul
transformării hemoragice a AVC ischemic.
Tratamentul anticoagulant:
Heparinoterapia: Trombostop (Acenocumarol) vizează anticoagularea teraputică la valori
ale INR = 2-3 pentru infarctele embolice cerebrale.
Tratamentul antiagregant plachetar:
Aspirina, în doze variabile (75 – 325 mg/zi p.o.) .
Clopidogrelul (75 mg de 4 ori/zi, p.o.) sau Ticlopidina (250 mg de 2 ori/zi p.o.).
B. Măsuri terapeutice specifice AVC hemoragice:
Consult neurochirurgical în urgenţă: indiferent de vârsta şi starea bolnavului.
Evitarea drogurilor antihipertensive.
Măsuri generale în aşteptarea intervenţiei neurochirurgicale:
Monitorizarea funcţiilor vitale;
Sedare;
Analgezie;
Laxative (prevenirea creşterilor bruşte ale presiunii intracraniene şi TA).
Tratament chirurgical
endarterectomie carotidiana -
consta in indepartarea placii de
aterom formata pe peretii arterelor
carotide la persoanele care au
ingustare moderata sau severa a
a.carotide.
interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din
jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic).
interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism
cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig
in interiorul anevrismului ca sa il blocheze.
interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (MAV).
Tratamente noi - Montarea de stenturi in artera carotida poate fi utilizata uneori pentru a se deschide arterele
ingustate in incercarea de a preveni un accident vascular cerebral. Denumita si angioplastia percutanata transluminala
cerebrala, aceasta procedura este asemanatoare cu cea folosita pentru deschiderea arterelor ingustate care furnizeaza
sange inimii (angioplastia cardiaca).
RECUPERAREA DUPA UN A.V.C.
Reabilitarea este elementul principal al procesului de recuperare dupa un AVC.
Leziuni pe termen lung. Dacă un accident vascular cerebral va crea leziuni pe termen lung depinde de severitatea
acestuia și de cât de repede tratamentul administrat va ajuta la stabilizarea creierului. Tipul de leziune depinde de zona
din creier in care se produce accidentul vascular cerebral. Cele mai intalnite probleme după un accident vascular
cerebral includ amorțeală în brațe sau picioare, dificultati de mers, tulburari de vedere, dificultăți de înghițire, dar și
probleme de vorbire și de înțelegere. Aceste probleme pot fi permanente, dar cei mai mulți oameni isi recapata cele mai
multe dintre aceste abilități.
Logopedia. Scopul este acela de a reda cat mai mult din independența initiala a pacientului. Pentru persoanele care
au probleme de vorbire, logopedia este esențială. Un logoped poate ajuta, de asemenea, pacientii care au probleme
la inghitire.
Kinetoterapia. Terapia fizica este o modalitate eficientă de a recâștiga puterea, echilibrul și de coordonare. Pentru
abilitatile motorii fine, cum ar fi folosirea unui cuțit și a unei furculițe, scrisul, sau coaserea nasturilor la o cămașă,
terapia ocupationala poate fi de ajutor.
Psihoterapie post-traumatica. Este des intalnit la cei care supravietuiesc unui accident vascular cerebral si la cei
dragi lor sa experimenteze o gamă largă de emoții intense, cum ar fi frica, furie, grija și durere. Un psiholog poate
oferi strategii pentru a face față acestor emotii.
Tratament de intretinere. Controlarea factorilor de risc pentru AVC precum tensiunea arteriala crescuta, fibrilatia
atriala, nivelul crescut al colesterolului sau diabetul.
Modificarea stilului de viata. Este importanta efectuarea de exercitii fizice atat cat este posibil, respectarea unei
diete echilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta speciala care sa ajute la scaderea tensiunii
arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste diete recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in
grasimi (mai ales grasimi saturate) si contin mai multe cereale, fructe, legume si produse lactate sarace in grasimi .
Dupa un accident vascular cerebral, tratamentul la domiciliu este o parte importanta a procesului de reabilitare.
Poate fi nevoie de dispozitive care sa usureze activitatea cotidiana:
- alimentarea: daca mana este slabita, se pot folosi dispozitive de agatat, din metal prin a caror manevrare cu
usurinta, se pot apuca si utiliza obiectele in cazul persoanelor slabite;
- imbracarea: dispozitive denumite "reachers" pot ajuta la
punerea sosetelor sau a ciorapilor daca mana sau bratul este
slabit ;
- mersul, plimbarea: pot fi folosite carje pentru a
se preveni caderile.
Este recomandat ca el sa ceara ajutor atunci cand trebuie sa faca fata oricarei dizabilitati pe care o are si sa incerce
sa-i faca pe ceilalti sa inteleaga care sunt limitele, neputintele sale.
Trebuie sa recunoasca, sa accepte faptul ca are o depresie atunci cand aceasta exista si sa incerce sa gaseasca o
rezolvare a ei. Depresia este frecventa dupa un accident vascular cerebral si poate fi tratata.
CONCLUZII
Dupa un accident vascular cerebral:
pacientii de regula au cel mai mare progres in capacitatea
de a merge in primele 6 saptamani. Cea mai mare parte
din recuperare are loc in primele 3 luni .
vorbirea, echilibrul si abilitatile necesare pentru
activitatea de zi cu zi se recastiga mai lent si pot
continua sa se imbunatateasca in primul an ;
circa jumatate din persoanele care au avut un accident
vascular cerebral au probleme legate de coordonare, de
comunicare, de rationare sau de comportament care le
afecteaza munca si relatiile interpersonale;
dupa ce o persoana a avut un accident vascular cerebral,
membrii familiei pot invata moduri de a-i asigura
acesteia suport in vederea reabilitarii si de a-i oferi
incurajare.