Fiziologia inimii

Explorarea aparatului cardio-vascular

Dr. Isac Raluca

 Rolul = functia inimii = pomparea

sangelui in circulatie si asigurarea
perfuziei organelor
Lipsa contractiei miocardului STOP
CARDIAC

Mod de realizare:
Inima este conectata la vasele de sange
Mica circulatie intre inima si plamani,
Marea circulatie intre inima si organele
corpului

Inima realizeaza contractii alternative

ale atriilor si ventriculelor
Sistem de valve care nu permite
intoarcerea sangelui

Explorarea functionala a inimii

Anamneza
AHC despre hipertensiune arteriala, obezitate, diabet zaharat, accident
vascular cerebral, morti subite
APP despre reumatism articular acut, alte boli infectioase sau
neinfectioase, conditii de viata si munca
Istoricul bolii
Conditiile de aparitie a simptomatologiei, relatia cu activitatea
profesionala, cu factorii de mediu si meteorologici

Examen clinic

Dispnee: de efort, ortopnee, paroxistica nocturna

Cianoza
Palpitatii
Durerea caracter, localizare, conditii de aparitie
Edeme
Astenia fizica, cefalee, tulburari de diureza, tulburari digestive,
hepatalgii, tulburari auitive si de vedere, epistaxis, tulburari de somn

Dispneea

Dispnee = dificultatea de a respira

Dispnee de efort - Este confirmata in raport cu toleranta proprie
la efort.Este proportional cu efortul, dureaza tot timpul
desfasurarii efortului, dispare(se remite) la repaus. Este progresiva
(apare la eforturi din ce in ce mai mici)
Dispnee de repaus - este permanenta, se intensifica la eforturi
mici, obliga pacientul la ortopnee
Ortopneea este o forma cronica de dispnee de repaus care obliga
bolnavul la pozitie sezanda perioada indelungata, rareori se
accentueaza noaptea, bolnavul fiind obligat sa doarma cu capul pe
masa sau in fotoliu.
Dispnee paroxistica se manifesta ca astmul cardiac sau edem
pulmonar acut. Intre cele 2 manifestari este diferenta de
intensitate. Mecanismul principal de producere a dispneei este
staza pulmonara.

Cianoza

Cianoza = colorarea
in albastru a
tegumentelor
Centrala
Periferica

Palpitatiile sunt percepute constient de pacient ca batai

ale inimii prea puternice sau prea slabe. Apar si la persoane
sanatoase la efort, emotii, exces de excitant (cafea, alcool)

Anamneza trebuie sa stabileasca:

caracterul regulat sau nu al palpitatiilor;
inceputul si sfarsitul care poate fi brusc sau treptat,
frecventa cardiaca in timpul accesului, conditii de
aparitie,
simptome care il insotesc: durere, transpiratii, ameteli;
daca inceteaza la manevrele vagale (sunt manevre
prin care se incearca influentarea nervului vag:
compresia globilor ocular timp de 20-30 de secunde;
niciodata pe cornee; compresiune sinocarotidiana
dreapta la nevoie stanga, eventual alternativ, niciodata
simultan.

Durerea de cauza
cardio-vasculara

Durere coronariana
(anginoasa) - este determinate
de tulburari de irigatie
coronariana (arterele coronare
sunt obstruate de placi de aterom,
teritoriul este ischemiat si apare
durerea)

Claudicatie intermitenta determinate de ischemia

periferica a unui membru inferior
(cladicare=schiopatare), are
caracter de crampa in molet,
uneori in coapsa. Apare in arterita,
si la efortul de mers, cedeaza la
repaus

Edemele

Edemul cardiac este

initial periferic cu aparitie
in zona maleolara a
membrelor inferioare si
progreseaza treptat (ca
iradiere si volum). Este un
edem moale, lasa
godeu.
In fazele avansate se
generalizeaza si impreuna cu
colectiile seroase formeaza
anasarca.
Edemele apar dupa o retentie
de cativa litri de lichide (4-6 l)

Alte simptome de origine cardiaca

Turgescenta venelor jugulare

Insuficienta cardiaca

Evaluarea functiei
cardiace

Frecvena cardiac

Se determin la artera radial, att

n decubit dorsal, ct i n
ortostatism. In mod normal
frecvena cardiac este de 60
80/minut. Cnd valorile cresc peste
80/min vorbim de tahicardie, cnd
scad sub 60/min vorbim de
bradicardie. In ortostatism
frecvena cardiac este mai mare cu
circa 10 bti pe minut.

ocul apexian

Se percepe n spaiul V intercostal

stng pe linia medioclavicular. In
mod normal are acelai ritm i
frecven cu pulsul radial. n mod
patologic sincronismul dispare, ca n
aritmia complet sau fibrilaia
atrial.

Tensiunea arterial

Tensiunea arterial diastolica

(TAd)

Este presiunea sub care sngele circul n

artere. Este o tensiune maxim sau sistolic i
una diastolic sau minim.

n mod fiziologic este jumtate plus 1 din

tensiunea arterial maxim. Ea se mrete n
funcie de rezistena periferic a vaselor, ceea
ce explic creterea ei n unele afeciuni
renale. n hipertensiunea arterial, tensiunea
diastolic este jumtate plus 2 sau chiar 3 din
tensiunea sistolic.

Tensiunea arterial sistolica (TAs)

este determinat de fora de contracie a

miocardului, de debitul sistolic, de
vscozitatea sngelui i de volumul de snge
circulant. Ea scade n infarctul miocardic
deoarece acesta scade brusc fora de
contracie a miocardului, ct si debitul sistolic.
Crete uor n hipertiroidismul incipient
datorita creterii volumului de snge circulant
i a debitului sistolic din cadrul acestei boli.

Investigatii paraclinice

Electrocardiograma (EKG): = nregistrarea grafic a rezultantei fenomenelor

bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
se nregistreaz pe electrocardiogram 12 derivaii (conduceri):
3 derivaii bipolare notate DI, DII, DIII;
3 derivaii unipolare de membre notate aVR, aVL, aVF
6 derivaii precordiale notate V1, V2, V3, V4, V5, V6.
Sub placa de metal a electrozilor se aaz o pnz nmuiat ntr-o soluie de
electrolit (o lingur de sare la un pahar de ap) sau past special pentru
electrozi (gel pentru EKG). Cei 10 electrozi (4 pentru membre i 6 precordiali)
se fixeaz pe bolnav n felul urmtor:

Montarea electrozilor pe membre:

rou = mna dreapt

galben = mna stng
verde = picior stng
negru = picior drept

Montarea electrozilor pe torace:

V1 = spaiul IV intercostal, pe marginea dreapt a sternului

V2 = spaiul IV intercostal, pe marginea stng a sternului
V3 = ntre V2 i V4
V4 = spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular sau linia mamelonara (apex)
V5 = la acelasi nivel cu V4 dar pe linia axiara anterioara
V6 = la acelasi nivel cu V4 dar pe linia axilara medie

Montarea electrozilor pe torace:

V1 (rosu) = spaiul IV intercostal, pe
marginea dreapt a sternului
V2 (galben)= spaiul IV intercostal, pe
marginea stng a sternului
V3 (verde) = ntre V2 i V4
V4 (maro) = spaiul V intercostal stng
pe linia medioclavicular sau linia
mamelonara (apex)
V5 (negru) = la acelasi nivel cu V4 dar
pe linia axiara anterioara
V6 (violet) = la acelasi nivel cu V4 dar
pe linia axilara medie

V1-V6: Rar Gasesti Vara Marea Neagra Violet

EKG in 12 derivatii ritm normal

Aritmii

Cateterismul cardiac

Examen efectuat n scopul

msurrii presiunilor existente n
interiorul cavitilor cardiace i ale
principalelor vase care pornesc de
la ele.

Cateterismul permite calcularea, de

asemenea, a debitului cardiac i ne indic
volumul de snge pe care inima l trimite n
fiecare minut n vase (n medie 5 I).
Este nsoit adesea de un examen radiologic
al cavitilor cardiace (angiografie) sau al
arterelor care alimenteaz inima
(coronarografie).
Prin cateterismul cardiac, medicul poate
trata cu precizie anumite afeciuni, de
exemplu, poate interveni asupra anumitor
tipuri de leziuni ale arterelor coronariene
sau poate dilata ngustrile valvelor. Atunci
vorbim despre un cateterism intervenional.
Cateterul (fir de ghidaj din plastic sau
metal) se introduce ntr-o arter, pentru
investigarea prii stngi a inimii, sau ntro ven pentru investigarea prii drepte a

Angiografia

Coronarografie

Probe de efort

Probele de efort de scurta durata (20 de genuflexiuni;

proba scriei: urcat 25 de trepte; 20 schimbri de
poziie: din decubit dorsal n poziie eznd)

Persoana de examinat nu mnnc cu cel puin o or nainte, nu

fumeaz cu 1/2 or nainte i este n repaus de 15 minute. nainte
de a efectua oricare din aceste probe se determin frecvena
cardiac, T.A., ECG i frecvena respiratorie. Se supune bolnavul la
efortul ales, apoi se repet determinrile.
In condiii normale:

pulsul crete la 100 bti pe minut;

T.A. maxim crete la 140160 mm Hg;
frecvena respiratorie crete cu 23 respiraii pe minut;
ECG se modific nesemnificativ sau nu se modific deloc .

Aceste modificri dispar dup trei minute de la ncetarea efortului.

n condiii patologice - aceste valori sunt mai mari i revin la cifra
normal ntr-un timp cu att mai lung, cu ct gradul dereglrii neurovegetative cardiace este mai mare (peste 5 minute).

Probele de efort de durat lung

Permit determinarea capacitii de efort a
persoanei de examinat i implicit gradul
capacitii sale funcionale. Se folosete
bicicleta ergonomica (bicicleta de camera),
covorul rulant sau alte tehnici similare ce
supun ntregul organism, dar n mod deosebit
aparatul cardiorespirator, la un efort dozat.