Cardiologie

Curs 1 Anatomia inimii

Dr. Isac Raluca

Inima
Localizare in cavitatea

toracica, in etajul inferior

(cardiac), intre cei doi
plamani

Forma - piramida

triunghiulare sau a unui con

turtit, culcat pe diafragma cu
vrful ndreptat n jos si spre
stanga, iar baza corespunde
marilor vase

Greutate - 250-300g
Volum - asemanator

pumnului drept.

Structura
Inima este un organ musculocavitar
Peretii inimii sunt formati din:
Endocard
foita lucioasa, transparenta ce

captuseste toate cavitatile inimii

Miocard
Muschiul inimii fibrele atriilor dipuse

circular, fibrele ventriculare dispuse

oblic-spiralat

Epicard (Pericard)
la exterior,
structura fibroasa (rol protector)
Format din 2 foite intre care se gaseste o

lama fina de lichid (lichid pericardic)

 Celulele miocardului au proprietati

specifice:

Fibre musculare cu rol in contractia inimii

Fibre ale sistemului excitoconductor care au

proprietatea de automatism cardiac (produc un

impuls, pe care il transmit mai departe pana la
celula miocardica care se contracta ca urmare a
impulsului.
Nodul sino-atrial (NSA) = pacemaker-ul fiziologic al

inimii. Elibereaza impulsuri cu o frecventa de 7080/minut (frecventa normala a inimii)

Nodului atrio-ventricular (NAV) preia si conduce

impulsurile primite de la NSA. In lipsa primirii de

impulsuri, produce stimuli cu o frecventa de 40-50/min
Fasciculul Hiss si reteaua Purkinje preiau si

conduc la celulele miocardiace impulsurile primite de

la NAV. In lipsa primirii de impulsuri, produce stimuli cu
o frecventa de 25-30/min

Inervatia externa a inimii are capacitatea

doar de a modifica frecventa eliberarii

impulsurilor (actioneaza asupra NSA, NAV
modificandu-le ritmul de eliberare a
impulsurilor)
Fibre simpatice (apartinand SNVS) cu efecte

stimulatoare asupra miocardului creste frecventa

cardiaca, creste contractilitatea inimii
Fibre parasimpatice (apartinand SNVPS) cu

efecte inhibitoare asupra miocardului diminua

activitatea cardiaca (scad frecventa cardiaca, scad
contractilitatea inimii)

Vascularizatia
inimii
Inima este un organ bogat

vascularizat, datorita
activitatii ritmice, neintrerupte
miocardice

Pompeaza in circulatie

aproximativ 400 litrii sange/ora

10.000 litrii sange/zi

Inima este irigata (sange pentru

hranirea miocardului) de
arterele coronare

Arterele coronare isi au originea

in prima portiune a aortei,

imediat langa valva aortica

 Cavitatile inimii (4):

2 atrii
Perete mai subtire si mai neted

decat cel ventricular

Dimensiuni mai reduse decat cele

ale ventriculelor
Primesc sange prin VENE
Comunica cu ventriculii prin

orificiile atrio-ventriculare
2 ventricule
Pereti grosi, neregulati, prezinta

trabecule si cordaje tendinoase

Dimensiuni mari, forma piramidala
Primesc sange de la atrii prin

orificiile atrio-ventriculare
Imping sangele in ARTERE

Atriile
Au forma ovoidala, pereti subtiri, miocard slab

dezvoltat si volum mic

ATRIUL DREPT la nivelul lui ajunge sangele

venos al marii circulatii prin cele 2 vene cave

- vena cava superioara (VCS) si vena cava
inferioara (VCI) (sange neoxigenat).
Comunica cu ventriculul drept prin Valva
tricuspida

ATRIUL STANG la nivelul lui ajunge sangele

din cele 4 vene pulmonare (sange oxigenat

venit de la plaman). Comunica cu ventriculul
stang prin valva mitrala

Intre cele doua atrii exista un sept (perete)

SEPT INTERATRIAL

In timpul vietii intrauterine in acest sept exista un

orificiu (gaura) care permite comunicarea inimii stangi

cu inima dreapta, orificiu care se obtureaza postnatal
in cateva zile. Persistenta lui DEFECT SEPTAL ATRIAL

Valvele inimii
Valve atrio-ventriculare
Stanga valva mitrala, are

2 cuspe face legatura intre

atriul stang (AS) si ventriculul
stang (VS)
Dreapta valva tricuspida,

are 3 cuspe, face legatura

intre atriul drept(AD) si
ventriculul drept (VD)
Valvele se deschid in

diastola pentru a permite

trecerea sangelui atrii->
ventricule, si se inchid in
sistola pentru a oprii
intoarcerea sangelui inapoi in
atrii

Ventriculii
Au perete gros, miocardul contine multe

fibre musculare, cavitatea mai mare decat

atriile

VENTRICULUL STANG primeste in

diastola (valva mitrala deschisa) sangele

oxigenat din AS si in sistola (valva mitrala
inchisa)impinge coloana de sange in
aorta prin orficiul valvei aortice

VENTRICULUL DREPT primeste in

diastola (valva tricuspida deschisa) sange

neoxigenat din AD si in sistola impinge
coloana de sange in artera pulmonara
prin orficiul valvei pulmonare.

Intre cei 2 ventriculi se gaseste un perete

- SEPTUL INTERVENTRICULAR, care nu

permite amestecarea sangelui din cei 2
ventriculi

Valvele arteriale
Impiedica sangele sa reflueze

din artere in ventriculi in timpul

diastolei ventriculare: se
deschid in sistola si se inchid in
diastola; au aspect de cuib de
randunica valvule
sigmoidiane

Stanga Valva aortica,

permite trecerea sangelui din

VS in aorta in timpul sistolei, se
inchid in diastola ventriculara

Dreapta Valva pulmonara,

permite trecerea sangelui din

VD in trunchiul arterei
pulmonare in timpul sistolei, se
inchid in diastola ventriculara

Sistemul vascular
Este format din:
ARTERE vase care transporta

sangele de la inima spre tesuturi

Au peretele de consistenta mai crescuta

decat a venelor.
Arterele mari (aorta) contin un strat elastic ,

arterele mijlocii sunt de tip muscular

VENE vasele care ransporta sangele

de la tesuturi spre inima

Au peretele mai subtire, consistenta mai

scazuta, usor depresibil

CAPILARE la nivelul carora se

realizeaza schimburile de gaze dintre

sange si tesuturi
Sunt interpuse intre arteriole (cea mai mica

artera) si venule (cea mai mica vena) in

toate tesuturile si organele
Peretele este foarte subtire, astfel permite

trecerea moleculei de gaz (O2,CO2)

Diastola atriala
Diastola atriala
Sistola ventriculara
ventriculara

Sistola atriala
Diastola ventriculara

Sistola