Extrasistole Atriale si Ventriculare

SOARE OLGA
MF GRUPA 107
 DEFINITIE

 Extrasistolele sunt tulburari ale ritmului cardiac

caracterizate printr-o contractie prematura -bataie urmata
de o pauza. Extrasistolele sunt batai care intrerup periodic
ritmul normal al inimii. Ele apar atunci cand stimulul
electric este descarcat din alt centru decat nodul
sinoatrial.
 EXTRASISTOLE VENTRICULARE

 Extrasistolele ventriculare sunt tulburari ale ritmului

cardiac cu originea la nivelul ventriculelor caracterizate
printr-o contractie prematura
 Extrasistolele ventriculare reprezinta o bataie in plus prin
activarea electrica anormala originara in ventriculi care
este declansata inaintea batai cardiace normale.
 ES cind apar frecvent la persoanele cu afectiuni cardiace
structurale pot fi urmate de aritmii mai periculoase cum
ar fi TSVsau FiV care pot determina moartea subita.
 ETIOPATOGENIE

 Extrasistolele ventriculare (ESV) reprezinta cea mai frecventa

tulburare de ritm întâlnita la copil (25%), având o incidenta
maxima între 8-18 ani, 70% din cazuri fiind asimptomatice. Ele iau
nastere dintr-un focar ectopic situat în miocardul ventricular.
 Extrasistola ventriculara reflecta activarea ventriculilor dintrun
punct situat inferior nodulului atrioventricular.
 Exista 3 mecanisme frecvent intilnite pentru dezvoltarea ESV:
 automatismul
 reintrarea
 activitatea declansata.
 PATOGENIE
1. Automatismul. Reprezinta dezvolatrea unui nou loc de
depolarizare in tesutul ventricular non-nodal care poate conduce
la extrasitola. Mecanismele focale joaca un rol important in
originea aritmiilor ventriculare asociate cu cardiomiopatia
ischemica. Cresterea
automatismului poate fi determinata de anormalitatile
electrolitice sau miocardul ischemic.
2. Circuitele reintrante. Reintrarea apare de obicei cind este
prezent un tesut care conduce lent si se poate datora miocardului
lezat, cum este cazul in cicatricele post-infarctionale.
3. Activitatea declansata. Depolarizarea secundara de un impuls
anterior poate duce la activarea prematura si poate determina
extrasistola. Post-depolarizarea poate apare in stadiul initial sau
tardiv al repolarizarii. Sunt prezente in cadrul bradicardiilor,
tulburarilor electrolitice si ischemiei.
 CLASIFICAREA LOWN ESV
 Cu cit gradul este mai mare cu atit ectopia este mai
severa:
 Gradul 0-fara extrasistole
 Gradul 1-extrasistole ocazionale, <30/ora
 Gradul 2-extrasistole frecvente, >30/ora
 Gradul 3-multiforme
 Gradul 4-repetitive (A-cuplete, B-salve de 3 sau mai
multe)
 Gradul 5-mod R-pe-T.
 Clasificarea clinica a extrasistolelor:
-benigne
-potential maligne
-maligne.
 Clasificarea in functie de frecventa:
-frecvente-10 sau mai multe ESV /h sau peste 6 ESV / minut
-ocazional-sub 10 ESV/h sau sub 6 ESV/ minut.
 Clasificarea in functie de contractiile cardiace normale:
-bigeminism-complexe in pereche, extrasistola alternind cu contractie normala
-trigeminism-extrasistola care apare dupa a treia bataie (doua batai normale urmate de o
extrasistola)
-quadrigeminism-extrasistola aparind dupa fiecare a patra bataie
-cuplete-doua extrasistole consecutive
-tahicardie nesustinuta-3 extrasistole consecutive.
 Clasificarea in functie de originea ESV:
 Numar de focare:
-unifocale/unimorfice-extrasistolele provin dintr-un singur focar si au toate aceeasi
morfologie
-multifocale/multimorfice-au mai mult de o morfologie si provin din mai multe focare.
 Locul de origine:
-ventricular sting
-ventricular drept.
FACTORII DECLANSATORI AI ESV

 cafeina, ciocolata, exercitiile fizice, emotiile

puternice
 efedrina, sexul masculin, virsta inaintata

 rasa african-americana, hipertensiunea

 bolile cardiace structurale dobindite sau

congenitale
 BRD(bloc ramura dreapta), hipomagneziemia,
hipokaliemia.
 CAUZE ESV - CARDIACE

• infarctul miocardic acut, boala cardiaca

valvulara-prolapsul de valva mitrala
• cardiomiopatia ischemica, dilatativa, hipertrofica,
infiltrativa
• intinderea miocardica, contuzia miocardului
• bradicardia, tahicardia.
 CAUZE ESV – NON-CARDIACE
 tulburarile electrolitice: hipomagneziemia, hipokaliemia
 hipercalcemia, anestezicele, infarctul
 stressul, cocaina, amfetaminele, cafeina, ecstasy,
alcoolul
 medicamentele: digoxina, antidepresantele triciclice,
aminofilina, amitriptilina, pseudoefedrina, fluoxetine
 hipoxia, hipercapnia, fumatul, nivele crescute de
adrenalina
 hipertiroidismul, oboseala extrema, privarea de somn.
 EXAMENUL FIZIC AL ESV
 presiunea sanguina-extrasistolele frecvente pot conduce la
compromiterea hemodinamica; hipotensiunea franca este rara, dar
hipotensiunea relativa este o descoperire intilnita mai ales la
pacientii cu boli cardiace
 pulsul-extrasistola poate determina diminuarea sau absenta pulsului
in functie de forta contractiei ventriculare
 pulsoximetria-hipoxia poate precipita extrasistolele
 elementele cardiace-undele Cannon ,,A” pot fi observate in pulsul
jugular venos daca extrasistola ventriculara determina o contractie
atriala impotriva unei valve tricuspide inchise
 elemente cardiopulmonare-asociate cu hipertensiunea prelungita
sau insuficienta cardiaca congestiva sunt importante pentru
evaluarea semnificatiei clinice a extrasistolelor
 elementele neurologice-agitatia si activarea simpatica (pupile
dilatate, piele calda si uscata, tremor, tahicardie, hipertensiune)
sugereaza drept cauza catecolaminele.
 DIAGNOSTIC CLINIC - ES VENTRICULARE
 Pacientii cu extrasistole ventriculare
rare adesea nu prezinta simptome si
sunt descoperite intamplator la un
examen clinic sau
electrocardiograma de rutina.
 Uneori, acuza palpitatii. Persoana
simte modificari ale ritmului
cardiac. Palpitatiile pot crea senzatia
de disconfort si anxietate la unele
persoane.
 Pot acuza slabiciune, oboseala,
confuzie, dureri in piept, ameteala
sau sincopa (lesin),ducand la
scaderea tensiunii arteriale.
 Pacientii cu mai mult de trei
extrasistole ventriculare consecutive
au tahicardie ventriculara.
Tahicardia ventriculara determina
scaderea debitului cardiac, scaderea
tensiunii arteriale si sincopa .
 DIAGNOSTIC PARACLINIC

 Analizele de sange :
Sunt utile in diagnosticarea cauzei aparitiei
extrasistolelor ventriculare:
• Nivelul de potasiu , magneziu si calciu din sange
• Cantitatea de medicamente (digoxin, aminofilin) si
droguri din sange
• Enzimele miocardiace (creatininfosfokinaza,
troponine) pot fi efectuate pentru stabilirea
diagnosticului de infarct miocardic acut.
 DIAGNOSTIC PARACLINIC
 Studii de laborator:
o testarea pentru medicamente proaritmice
o evidentierea tulburarilor electrolitice: hipomagneziemia,
hipokaliemia, hipercalcemia
o evaluarea functiei tiroidiene-hipertiroidism
o evaluarea unui infarct miocardic acut.
 Studii imagistice.
 Electrocardiografia permite caracterizarea ectopiei
ventriculare si determinarea cauzei. Se efectueaza un
EKG cu 12 derivatii si o monitorizare a ritmului cardiac
pentru 2 minute pentru a determina frecventa ectopiei si
prinderea extrasistolelor rare.
 DIAGNOSTIC PARACLINIC
 Elementele electrocardiografice
pot include:
 hipertrofia ventriculara stinga
 ischemia cardiaca activa-segment ST
subdenivelat sau supradenivelat si
inversarea undei T
 unde Q patologice sau lipsa undelor R
 tulburarile electrolitice-prelungirea QT
 efectele medicamentelor-largirea QRS,
prelungirea QT
 complexe QRS largi (>0,13), cu
neregularitati,ingrosari
 ST-T este opus lui QRS
 lipseste o unde T premergatoare
 intervalul R-R' este fix ori de cate ori se
repeta o extrasistola ventriculara de
aceeasi morfologie
 DIAGNOSTIC PARACLINIC
 Monitorizarea Holter este o inregistrare continua a traseului
ECG timp de 24-48 de ore. Monitorizarea Holter poate fi
folosita pentru diagnosticul extrasistolelor ventriculare,
precum si alte aritmii, cum ar fi FiA, flutter atril, TV.
 Ecocardiografia este utila in masurarea
dimensiunilor camerelor inimii, a fortei contractiilor
miocardului, grosimii peretilor inimii si modulului de
functionare a valvelor. Ecocardiografia este utila in
diagnosticarea prolapsului de valva mitrala, hipertrofiei
cardiaca, infarctului miocardic, cardiomiopatiei.
Ecocardiografia poate fi utilizata pentru a calcula fractia de
ejectie a ventriculului stang (cantitatea de sange pompata de
ventricul in timpul unei contractii). Pacientii cu fractia de
ejectie a ventriculului stang scazuta au risc mai mari de a
dezvolta tahicardie si fibrilatie ventriculara.
 DIAGNOSTIC PARACLINIC
 Testul de efort se cere pacientului sa mearga pe un covor
rulant sau o bicicleta ergonomica in timp ce este conectat la
un aparat ECG.In timpul testului de efort electrocardiograma,
FC si TA sunt supravegheate continuu.
 Ecocardiografia de stress ultrasunetele sunt utilizate pentru
obtinerea de imagini ale inimii in timpul repausului si
efortului fizic maximal. In cazul in care inima primeste o
cantitate normala de sange, toate segmentele ventriculului
stang isi cresc contractia musculara in timpul efortului fizic
maximal. Dimpotriva in cazul in care un segment al
ventriculului stang nu primeste cantitatea optima de sange( in
caz de cardiopatie ischemica),in timpul efortului acel
segment realizeaza o contractie mai redusa in raport cu restul
inimii. Ecocardiografia de stress este foarte utila in
interpretarea unui test de efort.
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Sindrom Coronarian Acut
 Infarct Miocardic Acut
 Miocardita, FiA, TV, ESA, bataile cardiace fuzionate,
 contractiile premature jonctionale, ritmurile de scapare
idioventriculare, parasistola,
 contractiile ventriculare interpolate.
 TRATAMENT DE URGENTA
 Depinde de Diagnosticul clinic in care s-a instalat extrasistolia ventriculara.
In absenta bolii cardiace, ectopia ventriculara izolata, asimptomatica nu
necesita tratament. In cazul unor boli cardiace, toxicitate medicamentoasa,
tulburari electrolitice este important tratamentul.
 In cazul hipoxiei se va trata cauza, se va asigura libertatea cailor aeriene si
se va administra Oxigen.
 In cazul toxicitatii medicamentoase se indica terapii specifice pentru
anumite medicamente, de exemplu digoxina-anticorpi Fab, triciclicele-
bicarbonat, aminofilina-decontaminarea digestiva si hemodializa.
 Corectarea tulburarilor electrolitice, mai ales cele ale magneziului,
calciului si potasiului.
 Ischemia acuta si/sau infarctul. Lidocaina sau alt antiaritmic de clasa I nu
se mai folosesc datorita efectelor adverse toxice. Ischemia acuta sau
infarctul include pacientii cu ectopie in perioada imediata cu administrarea
de antitrombolitice.
Amiodarona este utila pentru a supresa ectopia/tahicardia ventriculara daca
este semnificativa hemodinamic.
 TRATAMENT MEDICAMENTOS
 Amiodarona este un antiaritmic de clasa III care inhiba conducerea
atrioventriculara si functia nodulului sinusal. Este singurul agent care s-a dovedit ca
scade riscul de deces subit. Este eficient in stoparea fibrilatiei si flutter-ului atrial si
la supresarea recurentei, cu riscuri scazute de prearitmic. Se foloseste la pacientii cu
boli cardiace structurale.
 Lidocaina este un agent de clasa IB care stabilizeaza membrana celulara si
scurteaza perioada de repolarizare.
 Procainamida este un agent de clasa IA care creste perioada refractara a atriilor si
ventriculilor. Inhiba activitatea de pacemaker ectopic si reduce excitabilitatea
miocardica.
 Bretilinium este un agent de clasa III. Datorita proprietatilor sale eliberatoare de
catecolamine si efectelor adverse nu trebuie utilizat ca tratament inital. Utilizarea
este limitata la extrasistolele ventriculare refractare la terapia cu antiaritmici de
clasa I.
 Beta-blocantii adrenergici. Actioneaza prin supresarea ectopiei ventriculare prin
ischemie sau excesul de catecolamine. In ischemia miocardica beta-blocantii au
proprietati antiaritmice si reduc cererea de oxigen miocardic prin cresterea
frecventei cardiace si a inotropismului.
 TRATAMENT MEDICAMENTOS
 Esmolol este un medicament pentru pacientii la risc de complicatii
prin beta-blocada, mai ales cei cu boala respiratorie reactiva,
disfunctie ventriculara stinga moderata si boala vasculara periferica.
 Propranolol este un antiaritmic de clasa II, care scade automatismul
contractiilor.
 Terapia electrolitica este o alternativa pentru extrasistolele
ventriculare refractare. Sulfatul de magneziu actioneaza ca un
antiaritmic scazind frecventa extrasistolelor ventriculare mai ales a
celor prin ischemie acuta.
 Blocantii canalelor de calciu inhiba miscarea calciului prin
membrana celulara scazind formarea de impulsuri electrice si viteza
conducerii. Verapamil poate scade riscul de fibrilatie ventriculara si
tahicardie ventriculara.
 TRATAMENT PE TERMEN LUNG
 Implica folosirea antiaritmicelor de clasa A, B, C impartite in
functie de efectele asupra fazei 0 a contractiei, repolarizarii,
potentialului de actiune si a conducerii.
 Clasa IA (procainamida, quinidina, disopiramida) sunt
eficiente moderat dar au efecte proaritmice. Procainamida este
asociata cu rectii alergice iar quinidina este tolerata prost.
Clasa IB (mexiletine) are efecte prearitmice mai slabe dar cu
o incidenta a efectelor adverse noncardiace crescuta.
Clasa IC (flecainamida, propafenona) sunt eficiente pentru
reducerea ectopiei ventriculare si sunt tolerate relativ bine de
catre pacientii cu functie ventriculara stinga normala sau putin
scazuta si fara boala cardiaca ischemica.
Clasa II (beta-blocantii) sunt optiunea pentru pacientii
simptomatici dar fara boli cardiace structurale.
 TRATAMENT CU ESV POST-IMA
 Clasa III (amiodarona, sotalol) sunt folosite doar in aritmii
amenintatoare de viata.
 Clasa IV (blocantii canalelor de calciu) pot suprima
ocazional automatismul declansat sau extrasistolele
ventriculare idiopatice.
 COMPLICATIILE ESV

 Extrasistolele ventriculare la persoanele sanatoase (fara

hipertensiune arteriala si boli cardiace) nu prezinta risc pentru
sanatate .
 Extrasistolele ventriculare la pacientii cu boli cardiace:
 infarct miocardic, insuficienta cardiaca, boli valvulare sunt
asociate cu risc crescut de a dezvolta tahicardie ventriculara.
 tahicardia ventriculara pune in pericol viata pentru ca se poate
transforma in fibrilatie ventriculara. Inima cu fibrilatie
ventriculara nu poate pompa sangele eficient spre creier si restul
corpului.
 Netratata fibrilatia ventriculara poate fi fatala in cateva minute.
 PROGNOSTIC
 Aproximativ 20% dintre baieteii sanatosi de 10-13 ani
prezinta extrasistole ventriculare la monitorizarea Holter.
Extrasistolele la nou-nascutii sanatosi se rezolva in 12
saptamini dupa nastere si nu necesita tratament daca inima
este normala.
 La copii mai mari extrasistolele se asociaza cu miocarditele
virale, cafeina in exces sau medicamente simpatomimetice:
cele pentru raceala sau astm. Se rezolva fara tratament.
 EXTRASISTOLE ATRIALE
 Extrasistolele atriale apar atunci cand stimulul electric isi
are originea la nivelul atriilor.
Ritmul cardiac normal isi are originea in nodulul sino-
atrial situat la nivelul atriului drept, care actioneaza ca
stimulator cardiac natural. Acest nodul descarca stimulul
electric spre atrii care se contracta determinand trecerea
sangelui din atrii spre ventricule.
 CAUZE ES ATRIALE
 Extrasistolele atriale pot apare la persoane normale, fara nici o
semnificatie patologica.Prevalenta extrasistolelor atriale creste
odata cu inaintarea in varsta.
 Boli cardiace: ischemie miocardica, miocardita, cardiomiopatie
dilatativa sau hipertrofica, prolapsul de valva mitrala
 Tulburari metabolice: hipokalemia, hipoxie, hipomagnezemie,
hipercalcemie
 Boli endocrine: hipertiroidism
 Medicamente: digoxin, teofilina, antidepresive triciclice
 Abuzul de substante excitante: cafea, ceai, alcool, cocaina,
amfetamine
 Infectiile acute
 Efortul fizic intens
 Hernie hiatala
 Stress
 Interventii chirurgicale
 DIAGNOSTIC CLINIC – ES ATRIALE
 Palpitatiile sunt principalul simptom ale extrasistolelor. Persoana
simte modificari ale ritmului cardiac. Extrasistolele apar de obicei
dupa o bataie cardiaca normala si sunt urmate de o pauza pana cand
ritmul cardiac normal este reluat. Prin urmare, persoana simte ca a
”sarit o bataie”.
 Palpitatiile pot crea senzatia de disconfort si anxietate la unele
persoane cu :
 Cefalee
 Dureri in piept
 Oboseala
 Ameteli
 Lesin
 DIAGNOSTIC PARACLINIC
 Ascultatia cardiaca
Ascultatia cardiaca cu ajutorul
stetoscopului ,timp de cateva minute,
permita auzirea extrasistolelor, ascultatia
cardiaca detecteaza ritm cardiac neregulat,
dar nu permite stabilirea tipului de
extrasistola (atriala, jonctionala,
ventriculara).
 Electrocardiograma
Confirmarea existentei extrasistolelor se
face cu ajutorul electrocardiogramei. Pe
ECG apare o unda P prematura urmata de
un complex QRS normal. Unda P poate fi "
ascunsa" in unda T.
 DIAGNOSTIC PARACLINIC

 Monitorizarea Holter
Avand in vedere ca aritmia poate sa nu apara in timpul
spitalizarii, exista dispozitive ECG portabile ce inregistreaza
traseele ECG la domiciliu. Aceste dispozitive inregistreaza
traseele ECG timp 24-48 ore. Inregistrarea Holter precizeaza
caracteristicile exacte ale extrasistolelor, intervalele de timp la
care apar, numarul lor, sediul si variabilitatea lor.

 Testul de efort
Unele extrasistole pot fi declansate de efort, motiv pentru care
se cere pacientului sa mearga pe un covor rulant sau o bicicleta
ergonomica in timp ce este conectat la un aparat ECG.
 TRATAMENT MEDICAMENTOS
 Medicamentele anxiolitice sunt utilizate in tratamentul anxietatii si pot
fi de ajutor in tratamentul extrasistolelor. Un risc cunoscut este
cresterea efectelor secundare atunci cand sunt asociate cu alcoolul (in
cazul adolescentilor). Interactiunile cu alte medicamente sunt
numeroase. De altfel, somnolenta pe care o provoaca un anxiolitic
face periculoasa conducerea unui vehicul.
 Beta-blocantele si blocantele canalelor de calciu pot fi necesare la
persoanele simptomatice. Trebuie luat in considerare faptul ca riscul
poate depasi beneficiile tratamentului cu aceste medicamente.

 Ablatia prin radiofrecventa

Extrasistolele pot fi vindecate imediat prin eliminarea tesutului cardiac
anormal cu ajutorul undelor de radiofrecventa. Sondele utilizate
pentru studiul electrofiziologic pot emite unde de radiofrecventa cu
distrugerea tesutului cardiac care transmite neadecvat semnalul
electric (crearea de mici cicatrici la nivelul tesutului cardiac pentru a
bloca undele electrice responsabile de aparitia extrasistolelor). Aceasta
actiune restabileste ritmul cardiac normal.