UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,, N.

TESTEMIȚANU,, DIN
REPUBLICA MOLDOVA

Moartea subita
 Definitie

Moartea Subită este o moarte naturală, determinată de o cauză

cardiacă sau non-cardiaca, anunţată printr-o pierdere abruptă de
conştienţă, ce survine în mai puţin de o oră de la debutul simptomelor
acute, la o persoană cu sau fără boli preexistente, dar la care
momentul şi modul decesului sunt neaşteptate.
 Epidemiologie

Incidenţa MS în populaţia adultă constituie 2.1 pentru bărbați și 1,4 pentru femei la 1000
persoane. Aproximativ 80-90% dintre toate morţile subite sunt de origine cardiovasculară, iar
90% dintre acestea se datorează suferinţelor coronariene. În 20-30% din morţile subite
coronariene, moartea a constituit unicul şi primul semn al bolii.
Conform estimărilor 12% din toate decesele sunt morți subite și 88% din ele sunt morți
subite cardiace. Investigaţiile diurne şi sezoniere, conform studiului Framingham, au
demonstrat un risc crescut la 70% de MSC între orele 7 şi 9 dimineaţa, pentru ziua de
sâmbătă şi duminică spre luni şi sezonul rece al anului.
 Clasificare

 Moartea subită non cardiacă

 Moartea subiă cardiacă
- Moartea subită coronariană
- Moartea subită necoronariană
 Etiologie

1. Cauze cardiace (80-90%)

 Boala cardiacă ischemică (80% din morţile subite cardiace).
 Cardiomiopatii (1-16%).
 Valvulopatii.
 Boli congenitale de cord.
 Tamponada cardiacă.
 Sindromul intervalului Q – T prelungit.
 Hipertensiunea arterială.
 Sindromul Wollf-Parkinson-White.
 Etiologie

2. . Boli pulmonare (1%)

 Cordul pulmonar acut.
 Tromboembolismul pulmonar masiv.
 Cordul pulmonar cronic.
 Astmul bronşic (status astmaticus, terapia cu stimulante betaadrenergice).
3. Boli extracardiace
 Disecţia de aortă.
 Hemoragii cerebrale.
 Meningoencefalite.
 Etiologie

4.Cauze medicamentoase
 Digitala. 5. Cauze metabolice
 Antiaritmice.  Hipopotasemia.
 Antidepresive triciclice.  Hipomagneziemia.
 Fenotiazine.  Hiperpotasemia.
 Hipercalcemia.
6. Alte cauze - Patologii ce pot culmina cu
MSC sunt multiple
 Diagnostic

În stabilirea diagnosticului de MSC trebuie luate în considerare 4 evenimente ce se succed la

anumite intervale de timp:
 prodroamele,
 debutul evenimentului final
 stopul cardiac
 moartea biologică.
 Manifestarile clince

 Prodromale
• paloare bruscă sau cianoză accentuată;
• bradicardie până la un puls mai mic de 20 bătăi pe minut;
• aritmii cardiace: salve de extrasistole şi tahicardie (peste 150/minut), care nu erau
prezente până atunci;
• prăbuşirea tensiunii arteriale;
• insuficienţă respiratorie gravă: dispnee acută sau ortopnee;
• angină prelungită sau durere acută, durere acută în infarctul miocardic;
• ameţeli.
 Manifestari clinice

o Debutul evenimentului final este reprezentat de perioada de o oră care precede

instalarea stopului cardiac, caracterizată de modificări acute în statusul clinic.

o Schimbările care se produc:

 Accelerarea ritmului
 Ectopie ventriculară
 Insuficiența circulatorie acută
 Sindrom de debit cardiac acut
 Fenomene mecanice cardiace
Prodroame Debutul Stopul cardiac Moartea
evenimentului biologică
terminal
-durere toracică -aritmie -pierderea -eșecul
-dispnee -dureri toracice circulației efective resuscitării
-palpitații -hipotensiune -pierderea stării -absența
-fatigabilitate -tulburări de vedere de conștiință activității
-lipotemii -presincopă mecanice/
-dispnee electrice a
cordului/ a SNC
după resuscitare
(0-15 min)
(instantaneu pina la o (>15-20 min,
(zile, săptămîni)
oră) >ore,zile)
 MSC

Hinkle a separat bolnavii cu MSC in 3 clase: Simptomele sunt cele legate de instalarea unui
episod ischemic acut (cel mai frecvent) cu
I. Clasa 1 – moartea subita aritmogena
modificări dinamice în activitatea electrică
II. Clasa 2 – moartea subita cu insuficienta a cordului:
circulatorie
 creșterea frecvenței cardiace
III. Clasa 3 – moarte subita fara precizarea
 apariția de ectopii ventriculare
cauzei
ce favorizează apariția:
 aritmiilor ventriculare maligne
 instalarea stopului cardiac
 Tratamentul MSC

 Tratamentul MSC constă în aplicarea manevrelor de

resuscitare cardiacă.
 Cu cât mai rapid este inițiată resuscitarea cu atât sunt mai
mari sunt șansele de supravețuire.
 Resuscitarea cardiacă constă într-o serie de manevre care
asigură:
 suportul bazal vital al pacienului(BSL- basic life support)
 suportul avansat al vieții (ALS –advanced life support).
 SVB

Suportul bazal al vieții (BLS) include recunoașterea semnelor de MSC, începerea manevrelor
de resuscitare cardiopulmonară (PRC) și folosirea unui defibrilator extern automat.
Protocolul pentru BLS constă într-o serie de acțiuni și evaluări succesive standardizate:
1. Victima va fi mutată doar dacă se află în pericol în acel mediu (dacă este absolut necesar).
2. Se verifică starea de conștiență a victimei prin căutarea răspunsului la stimuli verbali. În
absența răspunsului se va anunța serviciul medical de urgență .
3. Victima se plasează în decubit dorsal pe o suprafață dură. Eliberarea căilor aeriene se va
realiza prin hiperextensia capului și ridicarea mandibulei (etapa ,,airway,,).
4. Urmează verificarea respirației (timp de maxim 10 secunde) cu aplicarea a 2 respirații gură la
gură dacă nu există alte dispozitive specifice disponibile (etapa ,,breathing,,).
 SVB

5. Utilizarea dispozitivelor de tip tub Combi sau mască laringeală pot constitui o
alternativă atunci cînd intubarea nu este posibilă sau fezabilă.
În timpul resuscitării un raport adecvat ventilație-perfuzie se poate menține printr-un
volum respirator curent redus și o frecvență respiratorie mai mică decît cea normală. Mai
mult, este important a se evita hiperventilația care prin creșterea presiunii intratoracice
determină scăderea întoarcerii venoase, scăderea debitului cardiac și cerebral.
Se recomandă un raport de 2 ventilații la 30 de compresii, cînd se utilizează respirația
gură la gură sau o frecvență de 8-10 ventilații/minut fără sincronizare cu compresiile
atunci cînd se utilizează sisteme de ventilare.
 SVB

6. Verificarea pulsului va fi făcută doar de personalul cu pregătire medicală (maxim 10

secunde) (etapa ,, circulation,,). Salvatorii fără pregătire medicală vor începe fără întîrziere
masajul cardiac extern.
 Compresiile eficiente, susținute (fără pauză) și decopresiile complete sunt esențiale pentru
reușita resuscitării.
 Se recomandă compresii cu o frecvență de 100/min, în jumătatea inferioară a sternului,
care să deprime sternul cu 4-5 cm, cu timp egal pentru compresie și decompresie.
7. Aplicarea șocului electric în primele 2 minute de la instalarea stopului se însoțește de
obținerea unui ritm cu perfuzie eficientă în 80% din cazuri, pentru ca după 10 minute de la
instalarea stopului și în absența oricărei manevre de resuscitare rata de succes a defibrilării
să fie <5%.
 Bibliografie

 http://89.32.227.76/_files/13313-PCN%2520Moartea%2520subita%2520actualizat%2520
2012.pdf
 http://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/06/5871-Moartea_cardiaca_subita.pdf
 Curs ,, Suportul Vital Avansat Cardiac , Moartea subită cardiacă ,,