Feg SIBIU

Pascal Aurelia AMG 3 B

Boala Stop Cardiorespirator

Prof.Muntean Anestezie
Stopul cardiac
Definitie
Stopul cardiac reprezinta oprirea inimii. Dar cum oprirea inimii duce dupa
aproximativ un minut si la oprirea respiratiei, de cele mai multe ori avem de-a face cu
un stop cardio-respirator, adica moarte clinica.

Moartea clinica este starea organismului în conditiile opririi complete a circulatiei

respiratiei si activitatii functionale a SNC.
- durata mortii clinice 3-5 minute, la hipotermie - 2 ore;
- debutul este brusc;
- moartea clinica stare reversibila.

Sistemele afectate - cardiovascular, respirator.

Genetica: N/I

Incidenta /prevalenta: N/I

Predominarea de vârsta

 la persoanele care mor subit;

 orice vârsta.

Predominarea de sex - la adulti: barbati > femei.

Semne si simptome

 bolnavul este inconstient.

 tegumentele cenusii, nuanta cianotica.
 extremitatii reci.
 reflexul cornean absent.
 midriaza bilaterala.
 reflex fotomotor absent.
 este absent pulsul la artera carotida.
 zgomotele cardiace nu se asculta.
 respiratia absenta sau prezenta de tip agonal.
 atonia corpului, eventual contractura.

Cauze

 fibrilatia ventriculara - primara; secundara (la bolnavi cu soc sau infarct

miocardic);
 asistolia.
 disociatia electromecanica .

Diagnostic (model al diagnosticului clinic):

 CI. Moartea coronariana subita (stop cardiac).

 fibrilatie ventriculara
Diagnostic diferential

 lipotimia, sincopa (MAS).

 sincopa (care reprezinta pierderea constiintei pe o durata scurta de timp),
datorita unei ischemii cerebrale paroxistice.

Investigatii instrumentale - examenul ECG

 tahicardie ventriculara cu frecventa peste 220 pe minut.

 fibrilatie ventriculara.
 asistolie ventriculara.
 bradicardie ventriculara severa cu frecventa sub 20 pe minut.
 complexe QRS.

Tratament preventiv - nu este indicat în boli incurabile (de cancerul avansat)

Se verifica starea de constiinta a bolnavului

 se scutura usor bolnavul;

 îl întrebam cum se simte.

Daca bolnavul este constient

 se continua examenul clinic al bolnavului.

Daca bolnavul este inconstient

 se cheama ajutor;
 se aseaza bolnavul pe spate;
 se desface cravata, camasa si cureaua;
 se încearca eliberarea cailor respiratorii;
 prin hiperextensia usoara a capului.

Se verifica daca bolnavul respira si are puls

 se observa miscarile toracelui;

 se asculta respiratia;
 se cauta pulsul la artera carotida.

Daca bolnavul are puls, dar nu respira

 se continua eliberarea cailor respiratorii;

 se curata cavitatea bucala;
 se trece la ventilatia gura la gura;
 se verifica daca aerul intra în pieptul bolnavului;
 daca nu intra se verifica hiperextensia capului.
Daca bolnavul nu respira si nu are nici puls

 se efectueaza doua ventilatii gura la gura;

 se începe masajul cardiac extern;
 se efectueaza 15 compresiuni si 2 ventilatii, când este un singur salvator;
 sau 5 compresiuni la 1 ventilatie când sunt doua salvatoare;
 se continua pâna la revenirea bolnavului sau pâna la sosirea I apelor calificate.

Prognosticul
În general, sanse de supravietuire scad enorm, daca RCR si C de urgenta (de baza)
nu a fost început dupa 4-5 minute de la declansarea stopului cardiac. Prognosticul
este bun la pacientii fara suferinta cardiace sau cu suferinte cardiace de severitate
medie si este rezervat la pacientii cu infarct miocardic complicat (anevrism
ventricular, insuficienta cardiaca), care au tendinta la recidiva.

În 8-31% din cazuri s-a remarcat efectuarea cu succes a masurilor de RCR si C.

Profilaxie - dupa terapia cu succes a FiV, se face totdeauna profilaxia, recidiva, de

cx., cu lidocaina.

Abrevieri
MAS - Morgani - Adams - Stokcs;
RCR si C - resuscitarea respiratorie si cerebrala;
ILCOR - International Liaison Committee on Resuscitation;
ACLC - Advanced cardiac life support;
SEE - socul electric extern;
FiV/TV - fibrilatie ventriculara, tahicardia ventriculara;
CI - cardiopatie ischemica.