ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

1. Definitie DEFINITIE
2. Clasificare
2.1 Accident vascular ischemic -Accidentul vascular cerebral
2.2 Accident vascular hemoragic (AVC ) sau stroke-ul
3. Cauzele accidentului vascular (lovitura,atac) este o afectiune a
4. Factorii de risc creierului cauzata de
5. Simptomele unui accident vascular distrugerea brusca a tesutului
cerebral provocata de
6. Tratamentul unui accident vascular
hemoragie sau ischemie.
7. Manifestari clinice
2
8. Tipuri de hemoragii
9 . Diagnostic
10.Complicatiile hemoragiilor cerebrale
11. Fiziopatologia,evolutia si complicatiile HAS
12. Recuperare
 Clasificare

AVC ischemic,
• secundar intreruperii
aportului sangvin regional
sau zonal al creierului

Avc hemoragic
• prin extrafazarea sangelui in
creier sau in jurul lui
 2.1Accidentul vascular ischemic
reprezinta aproximatic 85% din toate tipurile de AVC.
ia nastere prin procese trombotice sau embolice.
este un sindrom clinic caracterizat prin instalarea brusca a unui deficit neurologic din cauza
scaderii fluxului sangvin intr-o anumita regiune cerebrala.
.
Clasificare AVC ischemice

Tranzitorii (atac
Constituite
ischemic tranzitor –AIT)
caracterizat prin In cazul in care
scaderea fluxului este deficite neurologice scaderea fluxului este
(cu leziune cerebrala importanta si dureaza pasagere (total tranzitorie si nu
evidenta la examenul suficient astfel incat sa reversibile) care produce necroza a
imagistic si cu deficit produca necroza a dureaza cateva tesutului
neurologic) tesutului cerebral minute ,putandu-se cerebral,atunci acesta
(infarct cerebral). repeta de cateva ori sau este un atac ischemic
nu. tranzitor.
 2.1Accidentul vascular ischemic
Avc ischemice tranzitorii
 reprezinta o urgenta neurologica deorece o persoana din trei dezvolta un AVC constiuit .
 reprezinta un semnal de alarma si o oportunitate de a investiga pacientul pentru a descoperi si
tratacerebral factorii de risc vasculari pentru a preveni un AVC ischemic constituit sau chiar unul
hemoragic
AVC ischemic trebuie diferentiat
 de ischemia cerebrala globala care se intalneste in stopul cardiac resuscitat tardiv si in colaps
tesutul este privat atat de oxigen cat si de substante nutritive
 de hipoxia cerebrala globala, care este efectul asfixiei sau intoxicatiei cu monoxid de carbon.. scade
numai aportul de oxigen

Etiologie
Alte cauze(disectii ale
Boala de vase mici arterelor cerebrale,status de
Ateromatoza Cardioembolismul hipercoagulabilitate,embolii
cerebrala paradoxale,vasculite,hipoperfu
zie).
AVC hemoragice
Clasificare
• AVC hemoragice intraparenchimatoase
• AVC subarahnoidiene.

Hemoragiile intracerebrale sunt

provocate de :
• HTA
• Coagulopatii
• Anevrisme
• Malformatii arterio-venoase
• Medicamente
• Vasculite
• Tromboze venoase cerebrale
 Factorii de risc
Factori nemodificabili :
• Varsta (riscul se dubleaza la fiecare
10 ani dupa varsta de 55 de ani )
• Antecedentele
heredocolaterale(riscul este mai
mare in familiile ai caror membrii
care au suferit boli vasculare)
• Rasa (riscul este mai mare parte
pentru rasa neagra fata de cea
caucaziana)
• Sexul(AVC este mai frecvent la
barbati decat in randul femeilor)
• Evenimente vasculare in
antecendente(AVC ,accident
ischemic tranzitor sau infarct
miocardic):
 •
Factori modificabili
• Hipertensiunea arteriala
• Diabetul zaharat
• Fibrilatia ateriala
• Ateromatoza carotidiana asimptomatica
• Boala arterelor periferice
• Boli cardiace
• Hipercolesterolemia
• Hiperfibrinogenemia
• Hiperhomocistenemia
• Anemia
• Obezitatea
• Fumatul
• Sedentarismul
• Conditia socio economica precara
• Consumul de droguri
• Consumul de alcool in cantitati crescute
• Dieta
• Stresul psiho-social si depresia
 5.Simptomele unui AVC

Slabiciune,paralizie a
fetei,mainii,piciorului,
Debut brusc(dar care mai laes intr-o Amorteli ,furnicaturi
poate fi si insidious in singura parte a
cateva ore/zile) corpului

Afectarea
Afectarea vederii la
Tulburari de vorbire mersului,ameteala,di
unul sau ambii ochi
scoordonare

Cefalee
severa,agitatie,somnole
nta,coma
recunoasterea unui debut de AVC

Asimetria fetei,scaderea fortei intr-un

membru si tulburarea de vorbire
trebuie sa determine pacientul sau
martorul sa cheme rapid salvarea
deoarece interventia medicala rapida
salveaza tesutul cerebral de la
necroza.
 6.Tratamentul accidentelor vasculare cerebrale ischemice

Trebuie sa se efectueze in unitati de urgente neurovasculare

amelioreaza evolutia si prognosticul

Protocol de urgenta
• Pacientii care prezinta de la inceput o stare grava ,cu deficite neurologice majore si
alterarea starii de constienta trebuie intubati oro-tracheal,
• monitorizati din punct de vedere al activitatii cardiace
• Asigurare unei linii venoase.
• Se va administra oxigen numai daca valorile saturatiei 02 sunt scazute,pacientii fiind
mentinuti in decubit dorsal,aceasta pozitie asigurand o perfuzie cerebrala maxima.

).
 6.Tratamentul accidentelor vasculare cerebrale ischemice

Pacientii nu trebuie sa primeasca glucoza perfuzabila in primele 48 de ore.

• In AVC acut glicemia este adesea cresuta si poate fi nociva pentru metabolismul cerebral in zona afectata de
ischemie.
• Orice glicemie mai mare de 180 mg/dl trebuie tratata cu insulina ,care asigura un control al glicemiei mult mai precis
decat antidiabeticele orale.
Tratamentul antiedematos cerebral
• urmareste scaderea presiunii intracraniene si ameliorarea deficitelor neurologice.
• se administreaza manitol si se face hiperventilatie mecanica care are rolul de a miscora presiunea intracraniana prin
scaderea FSC. Obiectivul hiperventilatiei este o presiune partial a CO2 de 32-36 mm Hg.

Normalizarea temperaturii
• este foarte importanta intrucat hipertermia duce la cresterea ariei de infarct
• se poate realiza cu antipiretice obisnuite,dace este nevoie administrare de antibiotic si chiar impachetari cu
cearsafuri reci in cazuri extreme.

Administrarea aspirinei care reduce mortalitatea si riscul de recurenta

Fibrinoliza(tromboliza) cu rtPA (Activator tisular de plasminogen )
Trebuie efectuata in primele 3 ore de la debutul simptomelor (imbunatateste semnificativ prognosticul)

favorizeaza reperfuzia precoce,limiteaza aria infarctului,determina o recuperare mai rapida si scurteaza perioadade spitalizare.

Indicatii
• infarctul nu este transformat hemoragic,
• daca dimensiunile infarctului nu depasesc 1/3 din volumul emisferei cerebrale ,
• daca nu sunt semne de efect de masa(cum ar fi compresiunea peretelui ventriculului lateral
• deplasarea structurilor de linie mediana),daca CT cerebral nu evidentiaza sene imagistice precoce care sa
anunte un infarct de mari dimensiuni (stergereade giratii )
• daca zona de perfuzie este mai larga decat zona de difuzie(mismatch
este contraindicata
• la pacientii cu alterarea starii de constienta
• ,la cei cu crize epileptice la debut ,
• la cei cu istoric de hemoragie cerebrala sau diateza hemoragica sau hemoragii gastrointestinale sau urinare in
ultimele 21 de zile ,l
• a cei cu interventii chirurgicale in ultimele 14zile
• la cei care se afla in tratament anticoagulant
 Tratamentul anticoagulant cu heparina

Tratamentul anticoagulant cu heparina nu se administreaza de rutina,acesta fiind indicat numai in cazul

accidentelor cardioembolice cu tromb intracardiac,in lipsa transformarii hemoragice,in cazul disectiilor
arteriale sau al stenozei severe carotidiene inainte de interventia chirurgicala.

Administrarea heparinei este contraindicata in infarctele de mari dimensiuni (au risc mare de
transformare hemoragica),in cazul HTA necontrolabile therapeutic sau la pacientii cu afectare
importanta a substantei albe prin leziuni ischemice de vase mici (evidentiabila tomographic ca
leucoaraioza).
2.2Accidentul vascular cerebral hemoragic- Clasificare

Hemoragiile intracraniene pot fi de 2 feluri:

• Spontane(netrumatice)
• Traumatice
AVC –ul hemoragic include
 hemoragii cerebrale spontane
intraparenchimatoase
 ,intraventiculare
 hemoragiile subarahnoidiene.
Nu reprezinta AVC-uri hemoragice:
 hematomul subdural in cazul in care se
acumuleaza sange intre dura mater si arahnoida
 hematomul extradura- intre tablia interna a
craniului si dura mater
 alte tipuri de hemoragii care insotesc contuzia si
dilacerarea cerebrala care apar in urma
traumatismelor cranio-cerebrale .
 Hemoragia cerebrala spontana intraparenchimatoasa
• Apare la pacientii cu HTA cronica si mult mai rar la pacientii normotensive.
• Incidenta creste dupa varsta de 55 ani si se dubleaza cu fiecare decada de
varsta pana la 80 de ani.
• In cazul pacientilor cu HTA are loc in timp afectarea preponderenta a
vaselor cerebrale mici(microangiopatie) si anume ale arterelor
lentriculostriate,talamoperforante,ramurilor perforante ale arterelor
bazilara si vertebrale,arterelor cerebeloase superioara si inferioare.
• La acest nivel au loc procese patologice de tipul lipohialinozei, necrozei
fibrinoide si formarii de anevrisme Charcot-Bouchard.

Localizarea
• Se localizeaza la nivelul ganglionilor bazali(de obicei
putamen),talamusului,puntii si cerebelului,in aceasta ordine a frecventei.
• Foarte rar hemoragiile lobare sunt determinate de HTA
• In hemoragia intraventiculara,sursa sangerarii se regaseste rar la nicelul
sistemului ventricular(in plexul corois),mai frecvent fiind la nivelul
talamusului sau ganglionilor bazali,structure aflate in vecinatatea sistemului
ventricular.Uneori aceasta pote fi determinata de procese patologice
subependimare (matrixul germinal,la nou nascuti premature)de angioame
cavernoase sau de malformatiile arterio-venoase(MAV).
 .Manifestari clinice

AVC survine la un pacient vechi hipertensiv cu antecendente cefalalgice,de obicei in timpul

activitatii de zi,
 aparitia frecvent in intervalul de cateva minute a alterarii starii de constienta,gretei si

varsaturilor,
 tulburarilor vegetative cu salt hipertensiv
 tulburari de rit cardiac,tulburarilor respiratorii si deficitelor neurologice focale.

Gravitatea si tipul deficitelor sunt determinate de localizarea si dimensiunea hemoragiei cerebrale

.
 Indiferent de localizare ,o hemoragie cerebrala de mari dimensiuni
 poate determina areactivitate pana la coma profundal,varsaturi,hipertensiune,
 febra,anizocorie(semn de afectare a trunchiului cerebral,directa sau prin compresiune de

vecinatate),
 hemoragii retiniene subhialoide,
 rigiditatea cefei
 incontinenta sfincteriana sau retentie urinara.
8.Hemoragiileintracerebrale
pot fi de mai multe feluri :

1. Hemoragiile putaminale
2. Hemoragiile talamice
3. Hemoragiile de nucleu
caudat
4. Hemoragiile de trunchi
cerebral
5. Hemoragiile cerebeloase
6. Hemoragiile cerebral
parenchimatoase
https://d3i71xaburhd42.cloudfront.net/db5d1e78239dfb0b2c8
a101b59762cf6702cadc0/12-Figure3-6-1.png
Hemoragiile putaminale
• Se manifesta prin hemipareza/hemiplegie contralaterala,deviatie conjugata a capului si
globilor ocular catre leziune,afazie(daca este afectat emisferul dominant),neglijare de
hemispatiu, contralateral(emisferul nondominant),hemihipoestezie contralaterala,eventual
hemianopsie omonima contralateral.
• Se pot extinde afectand si capsula adiacenta.

Hemoragiile talamice
• Pot avea extensie capulara
• Determina clinic hemihipoestezie/hemianestezie contralaterala,hemipareza
contralaterala,hemianopsie omonima contralaterala,afazie si uneori confuzie,paralizie a
oculomotricitatii pe verticala,mioza cu pupile areactive sau pareza de convergenta.

Hemoragiile de nucleu caudat

• Sunt rare si produc confuzie,dezorientare si hemiparea contralaterala cu deviatie conjugata
a capului si globilor ocular
Hemoragiile de trunchi cerebral
• de obicei sunt in punte,mai rar cu alte sedii
• Determina tetrapareza/tetraplegie,alterarea starii de constienta pana la coma profundal,biplegie
faciala,mioza bilaterala,o paralizie a oculomotricitatii pe orizontala, ,,bobbing ocular’’,tulburari
vegetative
Hemoragiile cerebeloase
• Se produc de obicei la nivelul uneia dintre emisferele cerebeloase,determinand ataxie
ipsilaterala,uneori pareza facial periferica ipsilaterala,
• deviatie laterala a globilor ocular de partea opusa a leziunii sau modificare de pozitie a globilor
ocular cu deviatie oblica a axei interpupilare,greata si varsaturi,cefalee occipital,vertij.
• Avc hemoragic nu se poate diagnostica clinic,principal problema fiind deosebirea acestuia de AVC
ischemic.
Diagnosticul diferential
Tomografia computerizata (ct) cerebrala trebuie efectuata de urgenta si identifica o hiperdensitate
sangvina care determina adesea compresiunea structurior invecinate si uneori este insotita de edem
perilesional(edemul determina imagine hipodensa pe TC). Hiperdensitatea se extinde adesesa si la
nivelul ventriculilor cerebrali,denotand efractia sangelui in sistemul ventricular.
 Hemoragiile cerebral parenchimatoase
Sunt cauzate frecvent de malformatia cerebrala arterio-venoasa pentru pacientii sub 50 de ani iar pentr
cei de peste 70 de ani e amiloidoza vasculara cerebrala(angiopatia amiloida). Apar la normotensivi

Etiologie
• : tratamentul cronic anticoagulant,insuficienta hepatica ciroza hepatica
• ,boli hematologice(leucemie,anemie aplastica,hemofilie,purpura trombocitopenica,coagulare intravasculara diseminata),
• insuficienta renala cronicaa
• ,casexia cu deficit de vitamin K,diferite vasculite,
• consumul de droguri simpatomimetice (cocaina).

Localizare
• de cele mai multe ori la nivelul unui lob cerebral(hemoragii lobare)
• sunt afectati lobii frontal,temporal si parietal,hemoragiile lobare occipitalle fiind mai rare.
• Sangerarea are loc in substanta alba subcorticala

Manifestarile clinice
• deficitul motor sau de sensibilitate contralateral
• ,hemianopsia omonima contralaterala,deciatia conjugate a capului si globilor ocular
• ,afazia si apraxia
 9.Diagnosticul

• Se bazeaza pe tabloului clinic si pe efectuarea

TC cerebrale
• TC cerebrala cu substanta de contrast
este folosita atunci cand se suspicioneaza
hemoragia ecundara intr-o tumora sau de la
nivelul unei MAV cerebrale.
• Este necesara efectuarea probelor uzuale de
laborator(hemograma,coagulograma,biochimi
e) care pot detecta anomalii capabile sa
identifice cauza AVC hemoragic
• Probele toxicologice sunt necesare in cazuri
selectionate,acestea putand detecta consumul
de droguri simpatomimetice sau de alcool
(consumul de alcool este factor de risc pentru
AVC hemoragic).

https://d3i71xaburhd42.cloudfront.net/953f9744858654316ed
1cd0e8c1fe195f8e60325/7-Figure2-1.png
 6.Tratamentul

• Consta in intubarea oro-traheala a pacientilor in coma ,

• scaderea TA cu o tinta terapeutica de 130 mm Hg pnetru Tamedie(hipotensiunea poate agrava
leziunea cerebrala)
• Administrarea de mannitol
• Hiperventilatie pentru scaderea presiunii intracerebrale,tratarea hipertermiei,
• Tratarea coagulopatilor cu vitamina K sau plasma proaspata congelata,
• protectie gastrica,
• tratamentul crizelor epileptice daca acestea survin in evolutie
• Tratamentul chirugical
• poate fi indicat in hemoragiile lobare superficiale si este contraindicat in hemoragiile profunde(de la nivelul ganglionilor
bazali,talamusului si puntii).
• exista un pericol crescut de crestere a presiiunii lla nivelul fosei posterioare si de compresiune asupra trunchiului cerebral.
• aceasta interventie sa aibe loc la 6-24 de ore de la debutul AVC hemoragic intrucat in primele 6 ore sangerarea se opreste
spontan prin compresiune exercitata asupra vaselor iar dupa 24 de ore apar deja modificari fiziopatologice grave.
Complicatiile cele mai frecvente ale hemoragiilor cerebrale sunt :
• Resangerarea
• Hidrocefalia
• Hipertensiunea intracraniana
• Hta
Hemoragia subarahnoidiana (HAS)

Definitie – HAS este o hemoragie cerebrala non-traumatica in care sangele se extravazeaza in spatiile meningeale ,la
nivel subarahnoidioan (intre arahnoida si pia mater).

Cauze :
• ruperea anevrismelor de la nivelul vaselor piale

• MAV cerebrale

• Cavernoamele

• HTA

• Disectiile arteriale

• Coagulopatiile

• Tumorile cerebrale

• Anevrismele micotice

• Fistulele durale

https://www.pacificneuroscienceinstitute.org/wp-content/uploads/sites/6/2016/10/SAH-source-ASA.jpg
Mortalitatea HSA este ridicata ,10% din pacienti decedand inainte de a ajunge la spital iar 40% inceteaza din viata la o
saptamana de la debutul afectiunii,Has determinand si un grad semnificativ de
invaliditate ,unul din 3 supravietuitori ramanand cu un deficit neurologic sechelar major.
Varsta medie de debut a HAS este de 50 de ani.
Majoritatea anevrismelor nu sunt congenitale ci se formeaza progresiv prin dilatarea peretelui arterial.

Manifestari clinice si diagnostic

• debuteaza cu o cefalee violenta,uneori fiind insotita de varsaturi,alterarea starii de constienta,sindrom

meningeal(redarea cefei
• ,pezenta semnelor Brudzinski si Kernig,fotofobie,crize epileptice,eventual semen focale neurologice.

• Sindromul confuzional si uneori halucinatiile sunt mai frecvente la pacientii varstnici

• TC cerebral efectuat in primele 24 de ore de la debut are o sensibilitate pentru detectarea sangelui subarahnoidian de

90%,de aceea punctia lombara este necesara pentru suspiciunea clinica de HAS cu tc negative,aceasta avand o
sensibilitate de aproape 100% daca este efectuata la doua ore de la debut. In primele 2 ore punctia poate fi negativa.
• La peste 12 ore de la debut LCR incepe sa devina xantocrom(de culoare galbuie), din cauza metabolizarii hemoglobinei.

La examneul de fund de ochi care trebuie efectuat inainte de punctian lombara, se evidentiatiaza uneori
microhemoragii retiniene.
11.Fiziopatologia,evolutia si complicatiile HAS

In urma efractiei peretelui vascular are loc un spasm arterial, care duce la ischeie cerebrala cu aparitia semnelor
neurologice de focar aferente teritoriului vascular afectat.
Pe langa ischemia acuta pot aparea fenomene ischemice tardive, declansate de metabolizarea trombilor formati in
spatiul subarahnoidian. Pot aparea microinfarcte la nivelul dieencefalului,cu tulburari grave
vegetative,instabilitateacardiovasculara ,variatii mari de TA si aritmii cardiace ,hemoragii digestive,dezechilibre acido-
bazice si ionice (hiponatriemie),fenomene care global au fost denumite furtuna vegetativa.
O alta complicatie care poate surveni este hidrocefalia interna normotensiva.

Evaluarea clinica

• Se efectueaza prin scala Hunt si Hess,in functie de care se iau si deciziile terapeutice.
• Supravietuirea se coreleaza invers cu scorul Hunt si Hess,fiind de 70% pentru scorul I, 60% pentru II, 50% pentru
III,40%pentru IV si 10% pentru V,in centrele care beneficiaza de unitati de terapie intensive si echipe de neurochirurgi
cu experienta.
Scor Manifestari clinice Scala Hunt si Hess pentru HSA

I Cefalee moderata cu sau fara sindrom meningeal

II Cefalee severa ,sindrom meningeal,fara semne neurologice focale
III Confuzie si semne neurologice focale discrete
IV Alterarea starii de constienta(Stupor) sau semne neurologice focale importante
V Stare de coma,postura de decerebrare
 Tratamentul HSA
Pentru un scor Hunt si Hess de I-IV
• pacientii trebuie internati de urgenta in sectia de neurochirurgie,unde se efectueaza
• angiografie cerebrala clasica,se identifica anevrismul
• se intervine chirurgical pentru cliparea acestuia in primele 72 de ore,
• Se efectueaza drenarea sangelui din spatial subarahnoidian pentru a reduce riscul vasospasmului,aparitiei furtunii
vegetative si dezvoltarea hidrocefaliei.
Pentru pacientii in stare grava cu scor Hunt si Hess de IV sau V
• intubarea oro-traheala,monitorizare cardiacă
• ,masuri dereechilibrare metabolica.
Pentru pacientii cu sindrom de hipertensiune intracraniana
 se recurge la hiperventilatie cu o tinta de pCo2 de 30-35 mm Hg
 se administreaza mannitol si furosemide.
 monitorizarea permanenta a pC02
Tratamentul medical specific pentru HAS
 administrarea de nimodipine per os,in doza de 60 mg la fiecare 4 ore,cu ajustarea dozei in functie de valorile de
TA,pentru o perioada de 21 de zile..
• HTA trebuie tratata daca Tas depaseste 160mm Hg sau TA0 depaseste 90 mm Hg,dar trebuie ca TAS sa nu fie coborata
sub 120 mm Hg,intrucat poate determina agravarea ischemiei produsa de vasospasm,cu afectarea zonei de
penumbra ischemica.
 12.Rolurile asistentilor medicali in ingrijirea pacientilor cu AVC
Ingrijirea pacientilor cu accident vascular
cerebral implica:existent unei unitati specializate
in tratarea AVC,o buna colaborare intre toti
membrii echipei multidisciplinare,evaluarea
rapida a pacientilo cu AVC,monitorizarea
aspectelor importante ale ingrijirii in faza
acuta,evaluarea si pregatirea pentru externarea
in siguranta,asistenta pentru profilaxia
secundara.
Organizarea echipei multidisciplinare dintr-o
unitate specializata in tratarea AVC
Spitalele si unitatile candidate pentru
anagementul AVC necesita o logistica foarte
complexa care cuprinde :
1. Suport spitalicesc si administrativ
2. Echipa pentru managementul AVC acut
3. Protocoale specific scrise
4. Sistem medical de urgenta
5. Unitate de Terapie Intensiva
6. Sectie cardiologie cu posibilitatea efectuarii
de ecografii trans-toracice non-stop si trans-
esofagiene cel putin in orele de program
7. Ultrasonografie Doppler extracranial si
intracranial, cu acces permanent
8. Asistenta medicala califacat care sa asigure
ingrijire non-stop
Echipa multiprofesionala care asigura neuroreabilitarea trebuie sa cuprinda cel putin :
• Un fizioterapeut cu norma intreaga

• Un terapeut occupational

• Un specialist in terapia tulburarilor de limbaj si a disfagiei

• Un asistent social

• Un neuropsiholog

Aceasta echipa trebuie sa colaboreze si sa realizeze:

1. Mobilizarea si reabilitarea ,in paralel cu procesul de ingrijire. Este foarte important ca mobilizarea sa debuteze cat mai devreme, imediat ce pacientul este
stabilizat si conditiile medicale permit acest process.
2. Terapia fizica cel putin o data /zi ( idealul fiind de doua ori ), in fiecare zi a saptamanii.
3. Managementul terapeutic
4. Evaluarea activitatilor zilnice(ADL-Activity of Daily Living) si terapie ocupationala.
5. Testarea sistematica si managementul disfagiei
6. Terapia tulburarilor de vorbire si limbaj
7. Aplicarea de teste neuropsihologice si reabilitarea cognitive
8. Informarea de fiecare data a pacientilor si apartinatorilor despre diagnostic, terapie, reabilitare, prognostic.
Evaluarea rapida a pacientilor cu AVC
Diagnosticul initial este stability de un clinician specializat in evaluarea AVC. Metodele imagistice cele mai folosite pentru diagnostic sunt CT si RMN
cerebrala, cu program de angiografie arterial/venoasa si examen echo-Doppler cervico-cerebral.
 Activitati de nursing
.

Severitatea AVC trbuie evaluate si inregistrata la internare folosind un test validat.

Cel mai utilizat este National Insitutes of Health Stroke Scale-NIHSS care cuprinde 11 repere cotate de la 0 la 4 ,cu un scor minim de 0 care corespunde normalitatii
si unul maxim de 44. Cu cat scorul este mai mare ,cu atat pacientul are o afectare functionala mai mare din cauza AVC. Analizele uzuale de laborator sunt obligatorii
inaintea initierii oricarui tratament.

Monitorizarea aspectelor importante ale ingrijirii in faza acuta

• Asistentul insoteste pacientul la examenul imagistic(tomografia computerizata sau rezonanta magnetica) care in AVC acut diferentiaza ischeia cerebrala de
hemoragia cerebrala ,tratamentul fiind diferit .
• In AVC ischemic ,aistentii medicali supravegheaza tratamentul trombolitic al pacientilor eligibili,cu activator al plasminogenului tisular recombinant(rt-PA)

• Tromboliza va fi administrate doar pacientilor care intrunesc criteriile specific de includere cat de repede posibil ,deoarece efectul este dependent de timp.

• Terapia trebuie inceputa in primele 3 ore ,dar poate fi folosita pana la 4 ore si jumatate de la debutul AVC.
Daca pacientul cu AVC ischemic nu este eligibil pentru tromboliza ,
• asistentii vor administra tratamentul antiagregant prescris,adica aspirina oral,pe tub nasogastric sau sub forma
de supozitor(pentru cei cu disfagie) AVC(in primele 24 de ore).
• Prima doza trebuie sa fie de minim 150 pana la 300mg.Ulterior doza poate fi redusa (100 mg zilnic).

Monitorizarea functiilor vitale si a indicatorilor esentiali

• pulsul,tensiunea arterial,temperature,
• frecventa respiratorie,glicemia,saturatia oxigenului,
• frecventa acestor examinari si investigatii se decide in functie de starea pacientului.

Monitorizarea TA-in AVC ischemic

• ,daca TA este mai mare de 220/120 mm Hg,trebuie inceputa (sau dupa caz crescuta) terapia
antihipertensiva,dar TA trebuie scazuta cu precautie,treptat iar pacientul trebuie monitorizat pentru semen de
deteriorare neurologica.
• Terapia anitihipertensiva existenta(administrate oral sau pe tub nasogastric) poate fi continuata daca nu exista
simptome de hipotensiune sau alte motive pentru a opri tratamentul.
• In AVC hemoragic obiectivul este scaderea progresiva a TA sub 160-`49/90 mm Hg,in primele 1-3 zile apoi tot
progresiv pana la normalizare in 7-10 zile.
• Daca starea pacientului se agraveazarapid,daca se produce edem pulmonary sau infarct miocardic,atunci TA
trebuie normalizata rapid,sub 24 de ore,cu Labetalol,Urapidil,Enalapril care trebuie sa existe in trusa de
urgenta.
 Activitati de nursing
Monitorizarea temperaturii corporale ,in functie de care se administreaza antipiretice(paracetamol)
si/sau masuri de racire corporala,in caz de stare febrila.

Monitorizarea saturatiei oxigenului ,cu administrarea acestuia la pacientii hipoxici(saturatie <95%).

Monitorizarea glicemiei
• la toti pacientii,in functie de care se instituia terapia pentru asigurarea euglicemiei,in special in cazul diabeticilor.
• Nu se va administra glucoza perfuzabila in faza acuta si de asemenea trebuie acordata atentie decelariirapide a unei
eventuale hipoglicemii iatrogene.

Monitorizarea statusului neurologic,cu ajutorul GCS(Scorul Glasgow pentru Coma),

• scala ce are un interval intre 3-15 ,cifra 3 insemnand complet areactiv si cifra 15 corespunzand normalului.
• Reeevaluarea in dinamica trebuie refacuta folosind scala NIHSS amintita anterior.
Monitorizarea si managementul crizelor convulsive.
• Medicatia anti-convulsive trebuie administrara doar pacientilor ce prezinta crize
convulsive recurente post AVC.

Monitorizarea hidratarii
• urmareste prevenireasi dupa caz tratarea deshidratarii,prin administrarea de lichide.

Evaluarea deglutitiei

Evaluarea starii de nutritie.

• Cei du risc de malnutritie ,inclusive cei cu disfagie,trebuie evaluate prin teste si masuratori
nutritionale validate .
• Se utilizeaza suplimente nutritive,tubul nazogastric este metoda preferata de administrare
a alimentelor ,lichidelor si tratamentului pentru persoanele cu deglutitia afectata;toti
pacientii in special ,in special cei cu dificultati de inghitire,trebuie sa fie asistati si/sau
educati sa mentina o buna igiena orala si dentara,inclusive a protezelor dentare
Evaluarea functionala a continentei urinare .
• Utilizarea de sonde urinare trebuie evitata in strategia initiala de ingrijire cu exceptia retentiei acute de urina.
• trebuie folosita catetizarea intermitenta pentru asistarea golirii vezicii urinare pe perioada spitalizarii.
• Catetizarea intermitenta este de preferat sondelor urinare.In cazuri extreme ,atent selectionate se utilizeaza
cistostomia suprapubiana.

Monitorizarea tranzitului intestinal

• .Effortul de defecatie poate creste presiunea intracraniana si poate agrava o hemoragie cerebrala.
• O alimentatie bogata in fibre si lichide ,medicamente laxative ,impreuna cu o mobilizare precoce pot combate
constipatia.
• Este obligatorie monitorizarea scaunelor pacientilor cu consemnarea numarului,a consistentei,a culorii ,a
mirosului.
• O melena poate fi o complicatie a unui tratatament anticoagulant.
• Scaunele diareice pot fi semnalul de alarma pentru o infectie cu Clostridium difficile.
Asistentii medicali trebuie sa evalueze intensitatea durerii .
• Mobilizarea cu atentie si inceperea kinetoterapiei cat mai precoce combate anchilozele si previne aparitia durerii.
• Membrele pozitionate se vor pozitiona cu grija utilizand perne speciale si rulouri textile.

Evaluarea pentru decelerarea precoce a depresiei ,utilizand teste validate trebuie aplicata tuturor pacinetilor

Monitorizarea pentru depistarea precoce a semnelor trombozei venoase profunde/embolismul pulmonar.

Evaluarea riscului de aparitie a escarelor de decubit,pentru toti supravietuitorii cu risc

• (elementele constitutive ale acestuia fiind severitatea AVC,mobilitatea redusa,diabetul zaharat,incontinenta urinara si statusul
nutritional).
• Tuturor celor evaluate cu risc inalt trebuie sa li se ofere ajutoare si sa li se aplice strategii pentru reducerea presiunii,inclusive saltele
antiescara.

reabilitarea pacientilor cu AVC. din primele zile dupa stabilizarea pacientului.