 BLS - BASIC LIFE  ALS – ADVANCED

SUPPORT LIFE SUPPORT

Oriunde, Oricine Personal calificat

 masuri de resuscitare pe un pacient aflat in
stop CR, fara a se folosi echipamente
specifice

 Scop: flux minim de sange pentru organele

vitale

 Ideal: initiere in primele 5 min (creierul este

inca viabil)
 Stopul respirator din:  Stopul cardiac

• inec • absenta circulatiei

• strangulare spontane insotita
• supradoze intotdeauna de stop
• electrocutie respirator/respiratii
agonice
• traumatisme
• aspirare de corp strain/fum
• epiglotita
 victima
1. Oprirea accidentului in siguranta
salvatorul

2. Evaluarea constientei – AVPU

+ Pozitia de siguranta
3. Evaluarea respiratiei
- 112
4. Masaj cardiac extern ± respiratii artificiale

30 2
Se face rapid; se scutura usor
Ask loudly: “Are you all right?”
 A – pacient alert

 V – raspuns la stimul verbal

 P – raspuns la stimul dureros (pain)

 U – nu raspunde la stimuli (unresponsive)

 Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
 Deschide CA & verifica respiratia

 Daca nu respira normal sau nu respira

 Apeleaza 112, gaseste un AED

 Incepe RCP imediat

 Nu lasa victima singura decat daca nu exista

alta optiune
 Pacient pe plan dur

 Manevra “head-tilt-chin-lift”

Impingerea mandibulei
spre inainte
 ATENTIE ! – traumatismele coloanei cervicale

Se poate produce subluxatia anterioara a mandibulei

 Look
Privim toracele
 Listen
Ascultam zgomotul
produs de aer
 Feel
Simtim aerul expirat

MAX 10 SECUNDE !

ATENTIE ! la respiratiile agonice 4-6/minut

 Pozitia de siguranta

 Apeleaza 112

 Urmareste ca respiratia ramane normala

 Locul MCE: centrul toracelui (1/2 inf stern), pe
linia mediana, in punctul de maxima presiune

 ambele maini, degete intrepatrunse, coate in

extensie, fara a se ridica palmele

 100/min; 5cm comprimarea sternului

 dupa fiecare compresie – elibereaza toata

presiunea din torace fara a pierde contactul cu
sternul

30 MCE
 Maini incrucisate,
degete intrepatrunse

centrul sternului, linie In Sus 5 cm

mediana, punct de
maxima presiune In Jos
Cinetica:
Bratele

Pistonul: Pivotul:
Bratele Artic.soldului

Punctul de rezistenta:
1/3 inf.a sternului
 “Pompa toracica”  “Pompa cardiaca”

-↑ pres.intratoracice det. - inima comprimata intre

un gradient intre aa. intra- stern si coloana det. un
toracice (aorta, a. pulmo- gradient intre ventriculi
nara) si cele extratoracice si arterele mari
(aa.carotide)
 MCE  TAS 60-80 mmHg

 MCE  un flux sangvin redus dar esential pentru creier

si miocard  ↑ probabilitatea succesului defibrilarii

 plasarea mainii fara intarziere in centrul toracelui

 frecventa - 100 compresii/min

 fiecare miscare  compresie stern cu 5 cm

 Permiteti toracelui sa revina dupa fiecare
compresie, fara a lua mana de pe pacient

 Timpul de compresie = timpul de relaxare

 Minimizati intreruperile in compresii (min 60/min)

 Nu va bazati pe palparea pulsului carotidian sau a

altui puls ca semnificand flux arterial eficient in
timpul MCE
 Fracturi de stern/coaste ± hemotorax sau embolii grasoase

 Contuzie miocardica, hemopericard

 Aspiratia traheobronsica, urmata de pneumonie, ARDS

 Traumatism hepatic cu soc hemoragic

 Leziuni gastro-esofagiene cu dezvoltarea de mediastinita

Respiratia gura la gura
• Dupa 30 compresii toracice
• Deschiderea cailor aeriene
• Pensarea nasului
• Gura resuscitatorului etans
pe gura pacientului
• Inspir profund apoi expir lent
(500ml) 1 sec in CRS ale
pacientului
• Urmarim expansiunea toracelui
• Mentinem pozitia capului,
indepartam gura si
observam cum iese aerul
• Efectuam a 2-a respiratie
• Max 5 secunde
• Daca respiratiile salvatoare
nu determina expansiunea
toracelui  verifica cav. bucala
a victimei si pozitia capului

• Gura la nas
Variante: • Gura la gura si nas
• Gura la traheostoma
 Stopul cardiac  sangele arterial nu se misca si
ramane saturat cu O2 mai multe min
 Initierea RCP in primele min  continut adecvat in O2
– eliberarea de O2 cerebral si miocardic limitata de
reducerea DC
 Ventilatia initiala – mai putin importanta decat
compresiile
 RCP – initiata cu compresia toracelui mai degraba
decat cu ventilatia
 Nu se pierde timp pentru explorarea cavitatii bucale
in ideea corpilor straini decat daca respiratiile
salvatoare nu realizeaza expansiunea toracelui
 In timpul RCP - fluxul sangvin pulmonar e redus
semnificativ  raportul adecvat ventilatie/perfuzie -
mentinut cu un volum tidal si o rata resp mai mici ca
normalul

 Hiperventilatia – ↑ p intratoracica -  intoarcerea

venoasa -  debitul cardiac

 Intreruperea compresiilor (pt verificare ritm cardiac sau

a prezentei pulsului) – efect nefavorabil pe supravietuire

 Volumul tidal de 1 l  distensie gastrica >> volum tidal

500 ml
COMPRESII TORACICE : RESPIRATII SALVATOARE

30:2
Nu se intrerupe resuscitarea pana cand:
• soseste personalul calificat;
• victima da semne de trezire: misca, deschide ochii, respira normal;
• resuscitatorul este epuizat.
 30
MCE

2
ventilatii

Schimba la 2 min

1 salvator 2 salvatori

! Numaratoare cu voce tare

 daca salvatorul nu este antrenat / nu e
capabil sa execute respiratiile salvatoare

 MCE – continuu cu frecventa 100/min, dar

nu peste 120/min

 ar putea fi eficient doar in primele min

 nu e la fel de eficienta ca RCP conventionala

pentru stopul cardiac de cauza non-cardiaca
(exp. inec, sufocare)
 Atasati padelele:
◦ I - pe linia axilara
mijlocie sub axila stanga
◦ II - sub clavicula dreapta

 Daca sunt mai multi

resuscitatori NU SE
INTRERUPE RCP !
Sigla ILCOR
pt AED
 Compresiile continua
cand AED se incarca

 Nimeni nu atinge victima

◦ in timpul analizei ritmului
◦ in timpul socului

 ! Intreruperea < 5 sec

 Riscul resuscitatorului
◦ minim, mai ales daca poarta
manusi
 Reincepe imediat RCP
dupa soc

 Alterneaza 30 compresii
toracice cu 2 respiratii
 Daca victima da semne de trezire – misca,
deschide ochii, respira normal  RCP se
opreste

 Daca victima respira normal dar e inca

inconstienta  pozitia de siguranta
 Daca victima incepe sa respire normal
O mana in unghi
drept pe langa corp
1 2 Cealalta mana
sprijina capul

Indoim un
genunchi 3
4

Intoarcem pacientul a.i. sa aiba punct de sprijin in:

• mana
• genunchi
 Adulti, copii> 1 an

 In caz de sufocare din cauza

unui corp strain
 Secventa 5 lovituri in spate cu 1 2
podul palmei / 5 miscari
abdominale

 Aplecam usor pacientul, in timp

ce stam in spatele lui

 Strangem un pumn
3 4
 Unim pumnul de cealalta mana
si cuprindem pacientul la nivelul
epigastrului

 Miscare rapida, spre interior si

in sus
 • 2 degete
• 1 mana MCE
• 1 mana pe frunte

Copilul mare Sugar

5 resp apoi 15 compresii : 2 resp

• 5 lovituri in spate

• 5 compresii toracice
 echipament si tehnici speciale pentru
stabilirea si mentinerea ventilatiei si
circulatiei eficiente

 Monitorizare ECG si Defibrilare

 Intubare orotraheala cu ventilatie pe masca

 Acces IV si administrarea medicatiei specifice

 De obicei post-hemoragie severa – datorita:
1. Hipovolemia 1. Traumelor Perfuzare
2. HDS/HDI Interventie chir.
3. Anevrism aortic rupt

2. Hipoxia Asigurarea unei ventilatii coresp. cu O2 100%

3. Hipo/hiperK+/hipoCa2+ Evaluare ECG Clorura de Ca2+ iv

Invelirea pacientului,
4. Hipotermia Perfuzii cu solutii incalzite
NU caldura directa pe piele

Cei 4 “H” Vasodilatatie periferica !!!

1. Tamponada cardiaca Sugestiv: traumatism de perete toracic

Pericardiocenteza/ Toracotomie !

2. Tablete (supradozaj) Folosirea unui antidot daca se stie subst.

3. Tromboza coronariana Tromboliza cat mai rapid

sau pulmonara

4. Tension Pneumotorax Decompresie rapida cu ac de toracocenteza,

apoi tub de dren

Cei 4 “T”
 A – airway- eliberarea si protectia CAS – IOT

 B – breathing - ventilatia

 C – circulation - acces venos

 D – disability

 E – exposure
  Atasare defibrilator si observarea ritmului

Ritm socabil Ritm nesocabil

FV sau TV fara Puls Asistola sau Activitate
electrica fara puls
• SEE 360 J monofazic (150-200 J bifazic)
• RCP 2 min.
• Apoi RCP 2 min.
• Reevaluare ritm
• Reevaluare ritm

! NU SEE !
 Fibrilatie ventriculara

Tahicardie ventriculara fara puls

SOC ELECTRIC EXTERN !!!

 Asistola

Activitate electrica fara puls

NU DAM SOC ELECTRIC !!!

 Mod transtoracic, nesincron, mono(360J)/
bifazic (150-200J)

 Aplicata precoce – amelioreaza prognosticul

 Sansele de reusita ↓ cu fiecare min. de la

instalarea FV (undele de FV ↓ in amplitudine
dat. epuizarii rezervelor de fosfat ale inimii)

 Fara paste si geluri

Undele de
FV scad in
amplitudine
cu trecerea
timpului
 Defibrilatorul
analizeaza
sub clavicula ritmul automat
dreapta,
pe LMC

langa apexul
cardiac, evitand
tesutul glandular
la femei

Pozitia padelelor Evaluarea ritmului

 1. Incarcam defibrilatorul 30
2. Ne asiguram ca nu MCE
atinge nimeni pacientul
(inclusiv noi)
3. Aplicam socul 2
ventilatii

Aplicarea SEE RCP 2 minute

 Primul SEE de 150-200 J bifazic/360 J mono
! RCP 2 min fara pauza pt analiza ritmului/puls
apoi scurta pauza pt analiza ritmului

Al 2-lea SEE de 150-200 J bifazic/360 J mono

! RCP 2 min imediat dupa, apoi pauza scurta

Al 3-lea SEE 150-200 J bifazic/360 J mono

! RCP 2 min imediat dupa, apoi pauza scurta
Daca s-a obtinut accesul iv / io
Adrenalina 1mg
amelioreaza fluxul miocardic
! ↑ sansa defibrilarii la urmatorul SEE
1 mg la fiecare 3-5 min pana la revenirea circulatiei
spontane (la fiecare 2 cicluri)
Amiodarona 300mg doza unica; dupa 3 SEE
ineficiente
repeta 150 mg bolus, apoi 900 mg/24 h
Lovitura precordiala: 20 cm
• pentru stopul cu martori sau monitorizat
• numai de catre personal pregatit
• in ritmurile socabile, m.a. in TV fara puls
• cand nu avem un def la indemana
• creaza un stimul impuls-like
1 lovitura cu marginea cubitala a mainii
 AEP = stop cardiac in prezenta activitatii
electrice care in mod normal se asociaza cu
un puls palpabil

 exista contractii mecanice slabe – ineficiente

pt a produce puls detectabil sau TA

 frecvent cauzata de conditii reversibile

 Start RCP 2 min
 Adrenalina 1 mg iv imediat dupa obtinerea accesului
venos
 Verifica fara a opri RCP ca electrozii sunt corect
atasati
 Ventilati corespunzator
 Evaluati ritmul dupa 2 min RCP
◦  tot asistola  RCP
◦  ritm +  palpeaza puls  puls abs  continua RCP
 Adrenalina 1 mg iv/io la fiecare 3-5 min
 Puls +  ingrijirea post-resuscitare
 Asistola – verifica ECG pt undele P  raspuns la
pacing
 Dg dificil asistola/FV cu unde fine  nu astepta
– continua RCP si ventilatia
 FV cu unde fine – sanse mici de defibrilare intr-
un ritm perfuzabil; continuarea RCP poate creste
amplit undelor – creste succesul defibrilarii
 Daca apare ritm socabil  schimb algoritm
 Obiectiv: asigurarea de aer cu cat mai mult O2
 Tehnici:
a) Ventilatia cu balon Ruben si masca faciala
b) Ventilatia cu balon Ruben si adjuncti ai CAS:
1. sonda traheala
2. masca laringiana
3. Combitube
c) Ventilatoare automate

Evaluarea eficacitatii ventilatiei:

• Gazele sangvine arteriale (EAB)
• Pulsoximetria
• Capnografia
 Laringoscopul

tinut corect

Sonda traheala cu balonas

 Incarcarea limbii

Corzile vocale

Balonasul se umfla dupa

ce sonda a trecut de
corzile vocale
Pauza scurta max 10 sec in compresiile toracice – necesara
uneori la trecerea tubului printre corzile vocale
sau
IOT dupa reluarea circulatiei spontane
 1 singur salvator

Balon Ruben si masca faciala

2 salvatori
Masca laringiana
 Combitube in esofag

2 tuburi

Combitube

Combitube in trahee
Tub laringian I-Gel
 Nu exista studii ca IOT creste supravietuirea
dupa stop cardiac

 Frecventa ventilatiei – 10 resp/min

 Dupa ce tubul a ajuns in trahee – continua MCE

100/min fara pauze (pauzele  intrerupere
semnificativa a circ coronariene)

 In absenta personalului calificat in IOT 

device supraglotic, exp. masca laringiana –
alternativa acceptabila
 Calea venoasa
◦ periferica – preferabila dat accesului rapid / CVC
◦ optima, dar nu trebuie sa intarzie defibrilarea/RCP
◦ Post inj.  flush 20 ml fluid si ridicarea extremitatii
10-20 sec pt a facilita eliberarea medicamentului in
circulatia centrala

 Calea intratraheala
◦ absorbtie incompleta, conc plasmatica imprevizibila
◦ doze de 3-10 x mai mari ca iv
◦ nu mai e recomandata
 Calea intraosoasa
◦ device-uri speciale  in tibie / humerus
◦ alternativa pentru accesul vascular la copil, dar si la
adult
◦ concentratie plasmatica intr-un timp comparabil cu
adm pe CVC
 Adrenalina
◦ creste supravietuirea pe termen scurt
◦ fara dovezi / supravietuirea cerebrala
◦ doza optima ?
◦ recomandarile expertilor  in FV/TV fara puls 
adrenalina dupa al 3-lea SEE si repeta la fiecare
3-5 min
◦ nu se intrerupe RCP in timpul administrarii
 Lidocaina
◦ doza 1mg/kg – ca alternativa la amiodarona
◦ NU DACA AMIODARONA S-A ADMINISTRAT
 Atropina
◦ Asistola – patologie miocardica primara si mai putin
tonus vagal crescut
◦ Nu de rutina in algoritmul asistola / AEP
◦ In bradicardie sinusala, atriala, nodala cu
instabilitate hemodinamica
 Mg2+ (8mmol)
pentru:  Suspiciune de hipomagneziemie
 Tahiaritmii ventriculare
 Torsada varfurilor
 Intoxicatie digitalica

 Bicarbonat de sodiu (50 mmoli)

pentru:  hiperK+
 Intoxic.cu antidepresive triciclice

 Ca2+ • EAB din sg periferic nu reflecta statusul

pentru:  hiperK+
 hipoK+
! tisular (pH mai mic in tesuturi)
• EAB din sg venos central – mai fiabil
 HipoCa2+
 Intoxic cu Blocanti de Ca2+
 evaluarea clinica si paraclinica a bolnavilor care au
depasit celelalte etape ale RCP

 scop - recuperarea cerebrala si terapia

insuficientelor multiviscerale produse
 la 10-15 min de la reluarea activitatii cardiace, in conditii
de relativa stabilitate a functiilor vitale

 se examineaza aparatul respirator, sistemul nervos

central, viscerele abdominale si circulatia ( periferica,
presiunea venoasa centrala)

 monitorizare diureza

 recoltare probe pentru hemograma, glicemie, uree,

creatinina, enzime, electroliti, echilibru acido-bazic
 bolnav agitat  barbiturice sau diazepam

 edem cerebral  manitol si/sau furosemid in functie de

starea hemodinamica

 control EAB

 temperatura
 hTA - cauze multiple
◦ hipovolemie (scaderea volumului circulant/vasodilatatie periferica)
◦ soc cardiogen
◦ disfunctie miocardica postresuscitare
 insuficienta respiratorie acuta – cauze
◦ sindromul de debit cardiac scazut cu edem pulmonar cardiogen
◦ pneumo/hemotorax ( ca si complicatii ale MCE)
◦ aspiratia de continut gastric
◦ bronhospasm sever prelungit
◦ sindromul de detresa respiratorie
 insuficienta renala acuta
◦ consecinta opririi pasagere a fluxului sanguin renal
◦ tratament
 manitol 100-200 ml iv
 furosemid iv
 hemodializa
 retentie azotata severa ( creatinina > 10mg%)
 hiperpotasemie necontrolata ( K > 7mEq/l)
 acidoza metabolica severa necorectabila
Algoritmul tahicardiei (cu puls)
 Sosirea ajutorului

 Epuizarea fizica

 Reaparitia semnelor vitale

 Coma profunda, fara activitate respiratorie

spontana, cu midriaza fixa >10 min, in conditiile
efectuarii corecte a RCP

 Constatarea decesului de catre un medic

 Asigurarea libertatii CAS si a ventilatiei eficiente
 Asigurarea circulatiei, defibrilare, controlul ritmului
cardiac
 Montarea unei linii venoase sigure si administrarea de
medicatie
 Liderul echipei  integreaza masurile de resuscitare
ale celorlalti membrii si asigura legatura cu
laboratorul si celelalte departamente
 “A-B-C”-ul resuscitarii  “C-A-B” (Compressions -
Airway-Breathing)
◦ Initierea resuscutarii cu A  pierderea a ~ 30 sec
◦ Compresiile toracice – esentiale pentru a mentine sangele bogat
in oxigen

 Cresterea ratei compresiilor toracice ~ 100/min

 Cresterea profunzimii compresiilor ~ 5 cm

 Intre compresii – permiterea toracelui sa revina la

pozitia de start
 Echipa de lucru – practica regulata

 Pt resuscitatori neantrenati  compresii

toracice ghidate prin telefon

 Evitarea pauzelor in compresii si a ventilatiei

excesive
 Compresiile toracice continua si in perioada de
incarcare a AED  minimizarea pauzei pre-
soc

 Lovitura precordiala – importanta redusa

 Strategia cu 3 SEE succesive 

◦ FV/TV fara puls din lab cateterism/imediat dupa
chirurgia cardiaca
◦ la pacientul conectat deja la un defibrilator manual
◦ compresii dupa al 3-lea SEE
 Calea de administrare pe tubul traheal 
nerecomandata

 Daca nu avem acces i.v.  calea intraosoasa

 Tratam stop cardiac prin FV/TV  adrenalina

1mg dupa al 3-lea SEE dupa reluarea MCE si
apoi la fiecare 3-5 min

 Amiodarona 300mg – dupa al 3-lea SEE

 Atropina – nu de rutina in asistola /PEA

 IOT
◦ importanta mai mica daca nu e efectuata de personal inalt
calificat cu intreruperea minima a MCE

 Capnografia cantitativa
◦ masoara CO2 expirat
◦ persistenta CO2 dupa 6 expiratii in aerul expirat - corect
◦ confirma IOT si monitorizeaza calitatea RCP

 Hipotermia terapeutica
◦ utila in terapia post-resuscitare prin stop cardiac (mai ales prin
FV/TV fara puls) in afara spitalului la pacientii comatosi
 PCI si la comatosi dupa SCR resuscitat

 Recunoasterea rolului eco in ALS

 Hiperoxemia dupa revenirea la circulatia

spontana
◦ de evitat; SO2 (pulsoximetrie/EAB) sa fie 94-98%

 Glicemia
◦ Valorile > 180 mg/dl – tratate
◦ Hipoglicemia – evitata
 Importanta compresiilor toracice
neintrerupte si de calitate;
Importanta existentei programelor de defibrilare
publica;
Utilizarea electrozilor de defibrilare
autoadezivi in locul padelelor;
Cresterea rolului ecografiei in decelarea
cauzelor potential reversibile ale stopului
cardio-respirator
MULTUMESC PENTRU ATENTIE !