ACCIDENTUL

VASCULAR
CEREBRAL
Prof: Tudosă Grațiela Mihaela
 Ce este accidentul vascular?

Accidentul vascular cerebral reprezinta un eveniment acut

datorat intreruperii fluxului sangvin la nivelul creierului
prin obstructia sau ruperea unei artere cerebrale.
La nivel mondial, accidentul cerebral vascular reprezinta a
doua cauza de mortalitate si a treia cauza de dizabilitate cu
imobilizarea pacientului la pat.
Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce cand
alimentarea unei zone din creier este intrerupta sau
redusa, impiedicand tesutul cerebral sa primeasca oxigen
si substante nutritive.
In acest caz, celulele cerebrale încep să moară în decurs
de câteva minute.
AVC-ul reprezintă o urgență medicală, iar tratamentul
imediat este crucial.
Intervenția timpurie poate reduce afectarea cerebrală și
poate preveni alte complicații.
Cu ajutorul tratamentului adecvat, poate fi prevenita
totodata si dizabilitatea care s-ar putea instala in urma
unui AVC.
 De ce apare accidentul vascular cerebral
In functie de factorii etiologici ai evenimentului acut, accidentul cerebral vascular AVC
poate fi clasificat astfel:
■ Accident cerebral ischemic se produce prin intreruperea fluxului sangvin cerebral
datorita unei obstructii (vas de sange infundat) cu material lipidic (emboli grasosi, placa
de aterom) sau trombi vasculari (cheaguri de sange) locali sau migrati din periferie;
■ Accident vascular hemoragic apare datorita ruperii unei artere cerebrale sau a unui
anevrism cerebral (dilatatie arteriala in deget de manusa) si determina hemoragie
intracraniana;
■ Accidentul vascular cerebral tranzitoriu se datoreaza circulatiei sangvine deficitare de
la nivel cerebral si prezinta simptome temporare, care se remit in totalitate fara a cauza
leziuni tisulare cerebrale permanente (in urma atacului ischemic tranzitoriu pacientul nu
sufera leziuni neuronale permanente).
 Simptomele avc-ului

Cele mai frecvente simptome ale accidentului cerebral vascular sunt

reprezentate de către:
■ Cefalee brusca;
■ Ameteala;
■ Tulburari de echilibru si de coordonare a miscarilor;
■ Dificultati de vorbire;
■ Confuzie;
■ Asimetrie faciala datorata paraliziei muschilor faciali;
■ Paralizia membrelor de aceeasi parte a corpului;
■ Slabiciune musculara, parestezii;
■ Tulburari de vedere;
■ Pierderea starii de constienta;
■ Coma.
Diagnosticul de AVC este stabilit de cele mai multe ori in cadrul serviciului
de urgenta pe baza examenului fizic al pacientului.
În mod frecvent medicul specialist recomanda realizarea unor analize de
sânge specifice (coagulograma, hemoleucograma, interleuchina 6,
DDimeri, proteina C reactiva inalt senzitiva, fibrinogen, enolaza neuron
specifica, factorul de necroza tumorala, dimetilarginina) pentru
confirmarea diagnosticului in cazul accidentului vascular cerebral.
Alături de investigatiile paraclinice de laborator, investigatiile imagistice
reprezentate de catre rezonanta magnetica nucleara RMN, computer
tomografie CT sau angiografie cerebrala sunt utilizate pentru localizarea si
evaluarea extinderii procesului ischemic si stabilirea unei scheme de
tratament interventional si medicamentos adecvate.
Electrocardiograma si ecocardiografia transtoracica sau transesofagiana
reprezinta investigatii care sunt utilizate pentru stabilirea etiologiei
accidentelor cerebrale ischemice care se datoreaza trombilor cu origine
cardiaca si pentru depistarea tulburarilor de ritm cardiac care genereaza
turbulente ale fluxului sangvin cu favorizarea formarii de microtrombi.
 Tratamentul accidentului cerebral

Are ca scop reperfuzarea (restabilirea fluxului sangvin) cat mai rapida

a tesutului cerebral ischemiat prin tromboliza medicamentoasa (dizolvarea
cheagului de sange) sau trombectomie endovasculara (indepartare mecanica
a cheagului de sange) in cazul atacului ischemic si oprirea hemoragiei in
cazul anevrismelor rupte si a rupturii de artera cerebrala, cu ajutorul
clipurilor chirurgicale endovasculare.
Dupa remiterea episodului acut, tratamentul medicamentos al accidentului
vascular cerebral ischemic are ca scop prevenirea formarii trombilor prin
medicatia anticoagulanta si antiagreganta plachetara, restabilirea ritmului
cardiac prin medicatia antiaritmica, mentinerea sub control a
hipertensiunii arteriale prin medicatie anthipertensiva si incetinirea
proceselor aterosclerotice cu stabilizarea placilor ateromatoase
preexistente prin tratamentul hipolipemiant.
In cazul AVC hemoragic este recomandata mentinerea unei tensiuni arteriale
optime si prevenirea vasospasmului arterial cu evitarea hipovolemiei cerebrale.
 Recuperarea post-avc

Recuperarea pacientului este dependenta in multe situatii de rapiditatea

prezentarii la medic si inceperea cat mai din timp a tratamentului (maxim 1 ora
de la debutul simptomatologiei pentru tratamentul medicamentos si maxim 3 ore
pentru cel chirurgical), astfel ca este importanta recunoasterea simptomelor si
solicitarea unui consult de specialitate in departamentul de urgenta.
 Cauzele accidentului vascular cerebral

■ Boala cerebrovasculară – acumularea de plăci de aterom (ateroscleroză)

la nivelul arterelor carotide care asigură circulația sangvină la nivelul
creierului.
Boala se dezvoltă progresiv, pe parcursul anilor.
Factorii care o favorizează sunt: sedentarismul, alimentația dezechilibrată
(bogată în alimente preparate prin prăjire și grăsimi de origine animală),
îmbătrânirea, fumatul
■ Cheaguri de sânge (trombi) apărute ca urmare a unor traumatisme
(lovituri la nivelul capului) sau care au migrat după ce s-au format în alte
părți ale corpului (tromboză). Unele medicamente, insuficiența cardiacă,
problemele de coagulare și aritmiile ( fibrilația atrială ), în asociere cu
sedentarismul, pot favoriza formarea cheagurilor de sânge.
■ Anevrism cerebral – dilatație la nivelul unei artere cerebrale. Ruptura
anevrismului produce hemoragie intracraniană (AVC hemoragic), ceea ce
afectează grav starea creierului și poate duce la deces.
Anevrismul cerebral poate fi moștenit genetic sau poate fi dezvoltat din cauza
unor traume fizice, consumului cronic de alcool, droguri și tutun, aterosclerozei,
malformațiilor congenitale, infecțiilor sangvine.
Ruptura anevrismului cerebral survine pe fondul unor stări de șoc, de supărare sau
furie gravă, hipertensiunii, fumatului și consumului de droguri.

■ Hipertensiune arterială – tensiunea arterială care depășește 140/90 mmHg este

un factor de risc important pentru accidentul vascular cerebral.
■ Malformațiile cerebrale congenitale
 Accidentul vascular
cerebral ischemic
Un AVC ischemic apare din cauza întreruperii
circulației la nivel cranian. Creierul nu poate să reziste
fără oxigen mai mult de 2-4 minute. De aceea, leziunile
asupra acestui organ sunt grave și ireversibile.
Blocajul poate fi de natură lipidică (depuneri de grăsimi
sau plăci de aterom).
În acest caz, este vorba de o boală cerebrovasculară
dezvoltată lent, din cauza stilului de viață dezechilibrat.
În alte cazuri, blocajul poate fi reprezentat de un cheag
de sânge. Uneori, acesta s-a format direct la nivelul
creierului. Alteori, a migrat din alte zone ale corpului.
Accidentul
vascular cerebral
hemoragic
Un AVC hemoragic apare în
urma rupturii unei artere
cerebrale sau unui anevrism
(dilatație sub formă de sac a
unui vas de sânge).
Această ruptură cauzează o
hemoragie intracraniană
gravă ce afectează țesuturile
din jur, iar riscul de deces este
foarte ridicat.
 Atacul ischemic tranzitoriu

Atacul ischemic tranzitor apare din cauza unei circulații deficitare la

nivelul creierului, ceea ce cauzează simptome asemănătoare unui AVC
normal.
În acest caz, riscul de deces și paralizie este mic, însă riscul de a avea în
viitor un AVC ischemic este foarte mare. De aceea, tratamentul trebuie
imediat instituit.
 Cum recunoaștem rapid un AVC?

Pentru a reține mai ușor care sunt semnele AVC, pacienții sau aparținătorii pot memora acronimul
“FAST” (din engleză fast = rapid):

■ Face (= față) – asimetrie facială: colțul gurii este coborât pe partea afectată, spontan sau
atunci când pacientul zâmbește;
■ Arm (=membrul superior) – scăderea forței musculare în membrul superior: când pacientul
ridică ambele mâini, mână din partea afectată va coborî sau nu va putea fi ridicată;
■ Speech (=vorbire) – tulburare de vorbire: pronunții dificile, sau chiar lipsa completă a
capacitătii de exprimare și de înțelegere a limbajului
■ Time (= timp) – dacă cel puțin un răspuns de mai sus este da, notați ora debutului și sunați în
cel mai scurt timp posibil la numărul de urgență 112!