INSUFICIENTA

CARDIACA
 Epidemiologie
 >10% din populatie
 >10% din spitalizari
 Mortalitatea ->50% la 5 ani de la
diagnostic
 >50% din bv. cu cl. IV NYHA mor intr-
un an ( ½ din decese survin subit )
 Costul spitalizarii = 2x costul sp. pt.
cancer
 DEFINITIE
 Complicatie virtuala a oricarei boli
cardiace structurala sau
functionala

 Suscita si astazi probleme de

definire
 DEFINITIE FIZIOPATOLOGICA
 Sindrom clinic caracterizat prin incapaciatea
cordului de a asigura un debit cardiac
adecvat necesitatilor organismului in
conditiile unei intoarceri venoase normale

sau

 cresterea debitului se realizeaza numai

cu pretul cresterii presiunii de umplere
ventriculara
 DEFINITIE CLINICA
Sindrom clinic complex caracterizat prin :

 anomalii ale functiei ventriculare

 anomalii ale statusului neurohormonal
 simptome :
• dispnee la efort
• retentie hidrosalina
• reducerea sperantei de viata
 DEFINITIE CLINICA
Sindrom clinic ce apare de cele mai multe
ori in evolutia unei boli cardiace si care
este caracterizat prin :

• Semne/simptome date de staza ( pulmonara

si/sau sistemica

• +/- Semne/simptome date de debit cardiac

scazut
 OBSERVATII
1. Sindrom CLINIC → incorect :
• IC compensata
• IC subclinica

2. IC cu cord sanatos – necesitatile

periferice sunt anormal de mari
Ex:
• hipertiroidii
• fistule arteriovenoase
• anemii
 CLASIFICARE
 Sistolica

 Diastolica – semne de IC cu FE
prezervata ( min: 40-45%)

 Mixta
 CLASIFICARE
 Dreapta
 Semnele de staza sistemica sunt dominante
 consecinta a afectarii cordului dr.

 Stanga
 Semnele de staza pulmonara sunt dominante

 Globala
Insuf.ventric. ≠ insuf.cardiaca

 Insuf. ventric. : alterarea

miocardului ventricular

 Exista IC fara insuf. ventric. : ex -

SM
 ICC
 Teoretic – prezenta semnelor de
congestie sistemica si pulmonara

 Practic ( desuet) – semne de staza

sistemica
 CLASIFICARE
 Cronica – evolutie ondulanta cu :
 acutizari
 stabilizari

 Acuta :
 dispnee instalata acut

*nu se mai foloseste termenul de IC acuta el fiind inlocuit de notiuni mai

precise :
• EPA
• Soc cardiogen
 Clasificarea insuficientei
cardiace
• IC nou instalata
• Prima prezentare
• Acuta sau cu instalare lenta
• Tranzitorie
• Recurenta sau episodica
• Cronica
• Persistenta
• Stabila, agravata sau decompensata
 Clasificarea insuficientei
cardiace

 Sistolica/distolica (cut-off FEVS 40-50%)

 Stanga/dreapta

 Debit cardiac crescut/debit cardiac scazut

 Clasificarea NYHA/clasificarea ACC/AHA

 ETIOLOGIE
Afectare ►
 organica / functionala
 congenitala / dobandita
 a oricarei structuri cardiace :
 miocard
 endocard ( + valvular )
 pericard

! Sa fie destul de intensa si sa actioneze destul de mult

timp → depasirea mec. compensatorii
 ETIOLOGIE

 Factori etiologici

 Factori precipitanti ← A!terapie

 ETIOLOGIE
Factori de suprasolicitare fizica a cordului

 Suprasolicitare prin rezistenta crescuta

 Intracardiaca : Stenoze valvulare, CMHO
 Extracardiaca : HTA, ↑ vascozitatii sangvine
 Suprasolicitare prin volum crescut
 Intracardiac : insuficiente valvulare, sunturi
intracardice
 Extracardiac : fistule arteriovenoase, hipertiroidism,
b.Paget, anemii
 ETIOLOGIE
Factori de scadere a eficientei contractiei :

 Scaderea globala a contractilitatii : CM,

miocardite

 Scaderea eficientei pompei cardaice : pierderea

masei miocardice, anevrism de VS, blocuri AV
 ETIOLOGIE
Factori ce impiedica umplerea cardiaca :

 ↓compliantei cardiace : CM restrictive, HV

 Boli pericardice : pericardita constrictiva
 Obstructii intrcardiace : trombi, mixomul atrial,
stenoza Mi/Tr, congenitale – cor triatrium
 Tahicardii
 ETIOLOGIE – factori precipitanti
 Necomplianta la tratamentul medicamentos /
igieno-dietetic
 Aritmiile / tulb. de conducere
 Ischemia miocardica / IMA
 Inflamatii, infectii miocardice : EI, miocardite
 Leziuni mecanice acute ( EX: ruptura de
cordaje in PVM cu IMI si FE↓)
 TEP
ETIOLOGIE – factori precipitanti
 Medicamente inotrop(-) : antiaritmice, Ca-
bl, β-bl, citostatice
 Alcoolul
 Infectii sistemice, anemii
 ↑ bruste ale TA
 Cresteri ale volemiei : sarcina, iatrogen
 Stres psihoemotional, efort fizic intens,
interventii chirurgicale
 FIZIOPATOLOGIE
Parametrii de apreciere a functiei
cardiace :

 DC

 FE

 PTDVS
 I. DEBITUL CARDIAC
 Valori normale : 2,6 – 4,2 l/min/m²
 Conditionat de interrelatia intre 4 factori :

Cardiaci → frecventa cardiaca

→ contractilitatea

Extracardiaci → presarcina
→ postsarcina
DEBITUL CARDIAC
 I.1. FRECVENTA CARDIACA
 ↑Fv. cardiaca←hipersimpaticotonie
 Cea mai rapida modalitate de ↑ a DC
 Mecanism limitat de :

 ↑consumului de O2 miocardic

 ↓diastolei→↓umplerii ventriculare→↓DC
→↓fluxului sg. coronar
 I.2. PRESARCINA
 Gr. de intindere al fibrei miocardice al fibrei
miocardice la sfarsitul diastolei

 Se exprima prin tensiunea parietala

diastolica : T=Pxr/2h

 Supusa legii Frank-Starling

 PRESARCINA
 Intoarcerea venoasa ← vol.sg.circulant
← tonus venos
 Complianta ←proprietatea de distensibilitate a
miocardului

↑intoarcerii venoase
↑F.contractila cardiaca
↑compliantei
 I.3. POSTSARCINA
 Tensiunea la nivelul ventriculului in timpul
sistolei
 Data de 2 parametri :

 ↑R vasc.preiferice
 Volumul ventricular

↓postsarcinii → ↑ performantelor cardiace

 I.4. CONTRACTILITATEA
 Depinde de :

 Starea inotropa intrinseca a miocardului

echipament enzimatic
Ca intracelular
tonus simpatic
II. PRESIUNEA TELEDIASTOLICA
A VENTRICULULUI STANG
 Tine de :- complianta/distensibilitatea
ventriculara
- presiunea de umplere
N : VS 12mmHg
VD 5-6mmHg

PTDVS>12mmHg → ↑ pres.AS → ↑pres. vene

pulmonare → dispnee
 III. FRACTIA DE EJECTIE
 Cuantifica functia sistolica ventriculara
VTD-VTS/ VTD

N > 65%

 Se cuantifica :
• Ecografic cardiaca
• Ventriculografic
• Cateterism cardiac
 MECANISME COMPENSATORII
 → ↑ DC

 adesea sunt depaste in evolutia IC

 in timp devin nocive pentru miocardul

contractil

 vizeaza in speta parametrii determinanti

ai DC + activarea neuroendocrina
 MECANISME COMPENSATORII

A. Imediate

1. Centrale
• Tahicardie
• Dilatatie ventriculara ( mec. Frank-Starling)

2. Periferice
• Redistribuirea debitului sanguin spre organele vitale (creier,
miocard ) si deprivarea org. “neesentiale”( teg., muschi,
teritoriu splahnic) ( > paloare, fatigabilitate, tulburari digestive)
• ↑ desaturarii Hb ( >cianoza)
• Metabolism anaerob (>fatigabilitate)
 MECANISME COMPENSATORII

B. Tardive

1. Centrale
• Hipertrofie

2. Periferice
• Retentie hidrosalina
 TAHICARDIA
 cel mai rapid mod de compensare a
↓debitului bataie
 ←hipersimpaticotonie
 trecator

• ↑consumul de O2
↓DC
• ↓diastola
 DILATATIA VS
 conform legii Starling :
 →atingerea valorii optime a lg. sarcomerelor
 peste →dezorganizarea filamentelor de
actina si miozina→ ↓fortei de contractie

 + sfericitizarea cordului
 → ↑tensiunii parietale = principalul
consumator de O2 miocardic
 HIPERTROFIA
 Consecinta :
←raspunsului adaptativ al cordului la
sarcina↑
← activitatii neuroendocrine

 Poate asigura temporar un DC adecvat

 REDISTRIBUIREA DC
← ↓DC
← activarii neuroendocrine ( SNS, SRAA)

→ irigarea preferentiala a miocardului +

creierului
→ hipoirigarea
renala+musculara+cutanata(rec. α1)
 REDISTRIBUIREA DC
- expresia clinica -
 Tulburari de termoliza
 Racirea tegumentelor, paloare
 Oliguria
 Tulburarile digestive

 Scaderea perfuziei renale-promotorul retentiei

hidrosaline →
congestie sitemica +/- pulmonara ( A!SRAA)
 ACTIVAREA NEUROENDOCRINA
 Conceptul actual de IC = b.endocrina
 2 tipuri de sisteme :
1. Vasoconstrictor, proliferativ, antidiuretic, antinatriuretic
• SNS
• RAA
• AVP
• Endotelina / PDGF
2. Vasodilatator, antimitogen, diuretic, natriuretic
• BNP, ANP
• NO

+ sistemul citokinelor proinflamatorii : TNFα, IL6, IL1β.

ACTIVAREA NEUROENDOCRINA
- stimularea simpatica -
 ↑catecolaminelor circulante

 Ratiune : ↑DC /↑FC+contractilitatea

 Efecte (+) tranzitorii, rapid depasite

de efectele (-)
 ACTIVAREA NEUROENDOCRINA
- stimularea simpatica -

 ↑R-A-A
 ↑AVP ↑post+presarcina
 ↑endotelinei
 Down regulation a rec. Β→↓contractilitatii ↓DC
 Ischemie miocardica→necroza miocardica ↑riscul MS
 ↓pragului aritmogen
 ↑apoptoza
 Fibroza+hipertrofie→remodelare
ACTIVAREA NEUROENDOCRINA
- R-A-A-AVP -
 stimulare simpatica
 ↓ perfuziei renale

 AngiotensinaII :
 puternic vasoconstrictor (→aldosteron/AVP)
 ↑retentia Na-H2O
 ↑apoptoza
 ↑fibroza+hipertrofia → fact. important de
remodelare
ACTIVAREA NEUROENDOCRINA
- endotelina -
 cel mai puternic vasoconstrictor natural

 Intervine in remodelarea miocardica

( hipertrofie +/- fibroza )

 antagonist - Bosentan
ACTIVAREA NEUROENDOCRINA
- hormonul natriuretic –ANP, BNP
 Indice de prognostic / diagnostic in IC ( BNP,
proBNP)( BNP< 22pg/ml-exclude IC)

 Tinde sa atenueze vasoconstrictia / retentia de

Na-H2O ( !Neseritide)

 Inhiba hipertrofia miocitelor + fibroza

 Fara eficienta
ACTIVAREA NEUROENDOCRINA
- sistemul PG -

 Tinde sa atenueze vasoconstrictia /

retentia de Na-H2O

 Inhiba hipertrofia miocitelor + fibroza

 TABLOUL CLINIC – IVS
- simptomatologia -
dispnee
polipnee
tusea
hemoptizia
astenia / fatigabilitatea
nicturia,oliguria
simptome cerebrale :ameteli,
verij,confuzie, tulb. ritm nictemeral
 DISPNEEA
 simptom cardinal al IVS

 de efort, ortopnee, proxistica nocturna

 senzatie de ‘sete de aer’ in conditiile unui

travaliu respirator excesiv pe un plaman rigid

 dg. dif. cu :
 Fatigabilitatea
 Dispneea de cauza pulmonara
 DISPNEEA
 mecanisme
 ↓compliantei pulmonare
 ↑rezistentei la flux
 ↑stimularea centrului respirator (+R.J.)

 severitatea dispneei → cl. NYHA → dg.

functional al IC + prognosticul pacientilor
 Clasificarea NYHA a IC
clasa I

 Nu exista o limitare a activitatii fizice

 Dispnee la eforturi exceptionale

 Activitatea fizica obisnuita nu se insoteste

de dispnee, papitatii, angina
 Clasificarea NYHA a IC
clasa II

 Usoara limitare a activitatii fizice obisnuite

 Asimptomatici in repaus

 Activitatea fizica obisnuita se poate insotii

de dispnee, palpitatii, angina
 Clasificarea NYHA a IC
clasa III

 Marcata limitare a activitatii fizice obisnuite

 Asimptomatici in repaus

 Un nivel de activitate inferior celei ordinare

provoaca dispnee, palpitatii, angina
 Clasificarea NYHA a IC
clasa IV

Incapacitate de a efectua o
activitate fara discomfort-dispnee
de repaus
 POLIPNEEA

← prin stimularea centrului respirator

de catre receptorii “J” pulmonari
excitati de staza veno-capilara
 TUSEA
 Coexista cu dispneea

 Se poate manifesta solitar ( echivalent de

dispnee, apare in aceleasi conditii )

 Daca nu se amelioreaza sub diuretic tb.≠ de

 Tusea din contextul IRCS
 Tusea indusa de IEC
 ASTENIA / FATIGABILITATEA
 Senzatie de slabiciune

 Expresie a ↓DC periferic

 Spre deosebire de dispnee ↑ in :

 Hipovolemie
 Tratament diuretic
 hNa
 Β-blocant
 NICTURIA

apare precoce in evolutia IC

OLIGURIA

apare tardiv, in IC terminala -

expresie a prabusirii DC si a debitului
renal
 SIMPTOME CEREBRALE
 Anxietate
 Confuzie
 Cefalee
 Tulburari de memorie

 Respiratie Cheyne-Stokes ( expresie a

ischemiei centrului respirator )
 TABLOUL CLINIC – IVS
- obiectiv -
1. general
atitudine fortata
ploare cutanata / cianoza periferica
extremitati reci
transpiratii profuze
falsa crestere ponderala ( retentie hidrosalina )
malnutritie / casexie cardiaca ( in stadiile
terminale )

2. pulmonar
raluri de staza
 TABLOUL CLINIC – IVS
- obiectiv -
3. cardiac
cardiomegalia ( nu este oblig. )
tahicardia / tahiaritmiile ( cvasiconstante
daca pacientul nu prezinta tulburari de
conducere / fara tratament β-blocant, digitala
galop protodiastoic de VS ( FE↓)
suflu sistolic apexian ( IMI. functionala )
puls slab / puls alternant
TAs ↓ ( mai ales in decompensrile acute )
TAd ↑
 TABLOUL CLINIC – ICD
- simptomatologia -
 Staza sistemica – are expresie subiectiva
preponderent la nivel digestiv

 Hepatalgie – de efort / repaus

 Meteorism abdominal, greata, anorexie,

constipatie

 Astenie, oligurie
 TABLOUL CLINIC – ICD
- obiectiv -

 Sistemic : cianoza, icter, edeme gambiere

→ anasarca, jugulare turgescente / reflux
hepatojugular, hepatomegalie de staza +/-
splenomegalie +/- ciroza cardiaca,
exoftalmie

 Pulmonar : hidrotorax ( fv. dr.)

 TABLOUL CLINIC – ICD
- obiectiv -
Cardiac :

 Cardiomegalie ( dr. )
 Hartzer (+)
 Galop protodiastolic de VD
 IT ( pulsatii jugulare / hepatice sistolice )
 PVC ↑
 Criteriile Framingham pentru ICC
- majore -
 Dispnee paoxistica nocturna
 Jugulare turgescente
 Raluri de staza
 EPA
 Reflux hepatojugular
 EPA, cardiomegale, staza viscerala → autopsie
 Galop protodiastolic de VS
 PVC > 16cm H2O
 Timp circulator >= 25sec
 ↓G >= 5,5Kg in 5 zile prin tratament
 Criteriile Framingham pentru ICC
- minore -
 Dispnee de efort
 Tuse nocturna
 Edeme gambiere bilaterale
 Hepatomegalie
 Efuziuni pleurale
 ↓CV la ⅓ din valoarea maxima prezisa
 Tahicardie >= 120b/’

( in absenta altor cauze alternative )

 Criteriile Framingham pentru ICC

Pentru dg. :

2 criterii majore
1 criteriu major + 2 criterii minore
 PARACLINIC
a. ECG
b. Rx cord-pulmon
c. Ecocardiografia
d. Ventriculografia
e. RMN/TC
f. Teste functionale pulmonare
g. Biochimie
h. Capacitatea maxima de utilizare a O2
Timpul de aparitie a metabolismului anaerob
j. Ventriculografia de contrast + coronarografia
k. Biopsia miocardica
 ECG
 Normala - dg. de IC tb. atent reevaluat
 Modificata – poate orienta asupra dg.
etiologic / fact. precipitanti :
 uQ / BRS + context clinic la un bv. cu BCI → FE↓
 HVS +/- supraincarcare atriala
 Tulb. de ritm / conducere
 Valoarea dg.↑ daca coE semne / simptome
de IC
 Rx. cord - pulmon
 Tb. sa faca parte din eval. dg. initiala a IC

 Modificarile au valoare clinica interpretate

in context clinic si ECG

 Utilitatea dg.← detectarea cardiomegaliei

+ congestiei pulmonare
 Rx. cord - pulmon
Cardiomegalia :

 poate lipsi in IC ac.

 lipseste in IC diastolica

 = index cardio-toracic >0.50

 Rx. cord - pulmon
Congestia pulmonara :

 = FE↓ / presiuni de umplere↑

 ~ cu severitatea si ΔT disfunctiei cardiace
>17mmHg
desen interstitial accentuat
 Staza veno-capilara 18-25mmHg
Kerley A, B
>30mmHg – EPA

 Exista o corelatie buna intre dim. AP lobare dr. si HTAP

 Ecocardiografia
 cea mai relevanta metoda de evidentiere a
disfunctiei cardiace de repaus
geometriei VS
 evaluarea grosime pereti
diametre cavitati
 aprecierea ft. sistolice + diastolice a VS

 dg. etiologic
 Ventriculografia

 Standardul de aur in cuantificarea

functiei VS

 Scumpe / invazive
 Teste functionale pulmonare
 Disfunctie restrictiva

 ↓CV / ↓ uneori a VEMS

 Dg. dif al dispneei pulmonare

 Utila - chirurgia cardiaca la varstnici,

valvulopatii mitrale
 Biochimia
HLG completa – anemii, policitemii
Ionograma serica + urinara -
diselectrolietmii ← retentie Na/H2O
← iatrogen
↑transaminaze / ↑bilirubinei
↑retentiei azotate ( ↓perf.renale, iatrogen )
proteinurie ( ischemie glomerulara )
Acidoza metabolica si ↑ac.lactic
Serum-alb. - ≠ edeme, casexia cardiaca
TSH
 OBLIGATORII
 ECG

 Rx cord-pulmon

 Ecocardiografia / ventriculografia izotopica

 Probe biochimice / hematologice

 NEOBLIGATORII
 Functia tiroidiana

 Teste de efort – MVO2 / AT

 TC / RMN

 Cateterism cardiac, coronarografie, biopsie

endomiocardica
 Algoritm de diagnostic
Semne + simptome IC (dispnee, fatigabilitate,
edeme )
Ex. afectiune cardiaca ECG
Rx. cord-pulmon
Teste anormale BNP/NTproB
ecocardiografie
Teste imagistice ventriculografie
MRI
 Diagnostic IC
 Etiologic

 Tip – sistolica / diastolica / mixta

 Functional – severitate

 Factori precipitanti
 Factorii de prognostic ai IC

 Clinici

 Hemodinamici

 Electrofiziologici

 Biochimici
 Factori clinici de prognostic
 Sex M
 BCI
 cl.NYHA III, IV
 TAs < 110mmHg, pres. pulsului↓
 Tahicardie persistenta
 Galop protodiastolic VS persistent
 Capacitatea de efort (<3-4 METS –
progn.↓)
 Casexia cardiaca
 Resp. Cheyne-Stokes
Factori hemodinamici de prognostic
 FEVS
 P.TDSV
 P.sistolica VS
 FEVD
 p.AD / p.TDVD
 PAM
 Index cardiac ( repaus / efort )
 RV sistemica
 Factori electrofiziologici de
prognostic

 ESV complexe

 TV nesustinute / sustinute

 FiA
Factori biochimici de prognostic
Constituentii serici :
1. NA
2. Renina
3. AVP
4. Endotelina
5. IL6
6. BNP, ANP
7. Na
8. K
9. Mg
 COMPLICATII
 ↓DC la niv. diverselor organe / sisteme
 Accidente tromboembolice ( inclusiv
TEP, TVP )
 Insuf. renala
 Insuf. hepatica ( ciroza )
 Enteropatii cu pierdere de P / sd.
nefrotic
 Casexia cardica
 COMPLICATII
 Infectii pulmonare recurente/BRcr
 Acutizari → EPA / soc cardiogen
 Tulb. de ritm / conducere → MS
 Agravarea ischemiei
 Diselectrolitemii severe (↑ de diuretic)
 RA medicamente
 MEDICATIA TINICARDIACA-
GLUCOZIZII DIGITALICI
MECANISM DE ACTIUNE :
- ↓ pompa Na/K ( ATP- dependenta)→↑ Na intracelular→ ↑Ca
intracelular
- ↑ tonusul vagal /↑sensib. baroreceptorilor /↓tonusul simpatic

EFECTE:
- Inotrop pozitiv →↑f. de contractie
- Dromotrop negativ →↓AV
- Cronotrop negativ →↓AV
- Batmotrop pozitiv→ aritmii
- Vasoconstrictie ( pulmonara, splahnica- m.a. la indiv. fara IC)
 DIGITALA
BENEFICII :
- ↑Inotropismul→ efecte pozitive hemodinamice/ imbunatateste
calitatea vietii
- Impact neurohormonal pozitiv/ neutru pe mortalitate ↔ R.
aritmogen
DOZE:
- ! Fereastra terapeutica mica
- [digoxinemia] eficienta : 0,5-1,4 ng/ml
- Digitalizare rapida: IV: 1,5 mg/zi = 3 fiole( 3-4 prize); po: 0,9-1,8/zi=
4-8 tablete( 3-4 prize) ! Vistnici/IR-1/2 doza
- Digitalizare lenta : doza de intretinere
- Doza de intretinere : 0,125- 0,375 mg/zi ( ! Cl. Creatinina, virsta,
greutate) ( ! Fara pauza/ pauza 1 zi/ 2 zile neconsecutiv)
 DIGITALA
INDICATII:
- IC si Fia
- IC severa ( cl.III-IV NYHA), cord dilatat,
disfuctie sistolica de VS, RS
- IC moderata ( cl II-III NYHA) neresponsiva
la IEC,diuretic,b-blocant
 Nonindicatii
 Cordul vistnicului cu FE normala
 IC diastolica
 Profilaxia IC in chirurgia generala la batrini
 IMA ( exceptind Fia)
 Miocardita
 Stenoza aortica strinsa
 Stenoza mitrala, RS, fara insuficienta cardiaca drepta
 CPC ( “digitala” –oxigenoterapia)
CONTRAINDICATII
-CMHO
-SDR. WPW
-SSS,BAV( GR. II,III)
-FiA cu AV lenta
-Bradicardie sinusala
 CONDITII CE CRESC R. DE
TOXICITATE DIGITALICA
-ICC severa cu cardiomegalie
-hipoK,hipoMg,hiperCa, hiperNa
-infectii, febra
-hipoxia,acidoza,
-medicamente: amiodarona, propafenona, chinidina,verapamil,
eritromicina, tetraciclina
-miocardita, ischemia miocardica acuta
-insuficienta renala
-virsta inaintata
-hipotiroidia
-catecolamine/simpaticomimetice(Ex. med.astm bronsic, picaturi
nazale)
-SEE ( totusi CI numai in intoxicatia digitalica)

-
 INTOXICATIA DIGITALICA

 ! Modificarea starii de bine a unui pacient

digitalizat
- Manifestari gastro-intestinele ( primele) : anorexie,
greturi,varsaturi,diaree, dureri abdominele
- Manifestari cardiace: bradicardie sinusala severa, BSA, BAV,
tahicardia paroxistica supraventriculara ( ectopica) cu bloc AV
( 2/1,3/1), tahicardia neparoxistica jonctionala, extrasistole
ventriculare: bigeminism, trigeminism, TV, Fiv
- Manifestari neurologice: cefalee, dureri nevralgice-faciale,
astenie,depresie, confuzie, delir, convulsii, vederea colorata
( galben-verde)/ in halou
 TRATAMENTUL INTOXICATIEI
DIGITALICE
 Oprirea drogului
 Corectia hipopotasemiei
 Oprirea medicatiei ↑digoxinemia
 Xilina, Fenitoina → aritmii ventriculare
 Atropina,Pacing temporar→ bradiaritmii severe
 Anticorpi antidigitalici intacti/Fab→tahiaritmii ventriculare
potential letale
 ! SEE contraindicat ( exceptional-50-100 j)